România a rămas, probabil, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană şi în trimestrul al treilea, cei doi mari producători autohtoni, Romgaz şi OMV Petrom, anunţând un nivel total al extragerilor similar celui din aceeaşi perioadă a anului trecut şi situat în apropierea celui din trimestrul al doilea, în care, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a devenit liderul producţiei de gaze din UE.

Datele publicate de cele 2 companii autohtone par a contrazice calculele făcute de Oxford Institute for Energy Studies, care a anunţat revenirea Olandei pe primul loc în topul producătorilor degaze din UE, în cazul României britanicii estimând o scădere a producţiei interne de 9% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul prcedent, de la 2,3 miliarde mc, la 2,1 miliarde mc.

Însă producţia de gaze a celor 2 mari jucători de pe piaţa internă, Romgaz şi OMV Petrom, a fost în trimestrul al treilea de 1,96 miliarde mc, în scădere cu doar 0,5% ( sau 0,01 miliarde mc) faţă de cea din acelaşi trimestru al anului trecut, de 1,97 miliarde mc, şi cu 1,5% (sau 0,03 miliarde mc) sub cea din trimestrul precedent, de 1,99 miliarde mc.

Romgaz şi-a majorat producţia în perioada iulie-septembrie cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,183 miliarde mc, chiar dacă în scădere faţă de cea din trimestrul precedent, de 1,19 miliarde mc.

OMV Petrom şi-a redus producţia de gaze din al treilea trimestru cu 7% (sau 0,06 miliarde mc) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 0,78 miliarde mc, şi cu 0,02 miliarde faţă de cea din trimestrul al doilea.

Iar producţia celuilalt important jucător autohton, BSOG, care operează prima exploatare offshore nouă din Marea Neagră, a rămas constantă.

Reducerea cu 0,03 miliarde mc a producţiei celor 2 mari jucători autohtoni (responsabili în T2 cu extragerea a 1,99 miliarde mc de gaze din totalul producţiei autohtone de 2,3 miliarde mc), nu pare a fi suficientă pentru ca România să piardă primul loc în clasamentul producătorilor de gaz din UE, chiar dacă Olanda şi-ar păstra nivelul producţiei din trimestrul al doilea, de 2,23 miliarde mc, fapt puţin probabil, în condiţiile în care în acea perioadă a extras cu 17% sub nivelul din acelaşi trimestru al anului trecut şi cu 18% mai puţin decât a produs în primul trimestru al acestui an.

Pentru ca Olanda să revină pe prima poziţie în topul producătorilor UE de gaze ar fi trebuit ca în trimestrul al treilea nu numai să-şi diminueze ratele de scădere a extragerilor, ci să le şi majoreze cu aproape 2% faţă de cele din trimestrul precedent.

Iar potrivit unui studiu Oxford Institute for Energy Studies, redactat pe baza unor date preliminare pentru luna septembrie, producţia olandeză s-a redus cu 0,8% în trimestrul al treilea.

Cu toate acestea, experţii Oxford Energy susţin că Olanda a revenit pe prima poziţie în topul producătorilor UE de gaze în trimestrul al treilea, cu o producţie de 2,2 miliarde mc, mai mare decât cea din România, de 2,1 miliarde mc, susţine publicaţia.

Cum numai OMV Petrom şi Romgaz au produs 1,96 miliarde mc, rezultă că ceilalţi producători, inclusiv BSOG, şi-au înjumătăţit producţia, de la 0,31 miliade mc la 0,14 miliade mc, faţă de cea din trimestrul al doilea.

Cum BSOG a confirmat pentru Profit.ro că producţia sa a fost constantă, calculele britanicilor sunt, foarte probabil, unele greşite.

“Pe măsură ce declinul producţiei din Olanda continuă, România va fi în mod constant cel mai mare producător de gaze din UE, situaţie întărită de lansarea producţiei Neptun Deep înainte de sfârşitul deceniului actual”, recunoaşte şi Oxford Energy.

În 2020 şi 2021, producţia din Olanda era de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, pentru ca în 2022, aceasta să coboare la aproximativ 150 TWh, cu 70% peste cea de la acea vreme din România.

În 2023, producţia autohtonă a fost de 88,7 TWh, în timp ce cea olandeză de 96,5 TWh.

Închiderea mai multor zăcăminte de gaze din UE a făcut ca România să-şi majoreze cota din producţia totală a UE de gaze, de la 19,9% în 2020, la 19,5% în 2021, apoi la 21,5% în 2022, pentru ca anul trecut să ajungă la 26,8%, iar în trimestrul al doilea al acestui an la aproape 29%.

Dacă producţia restului statelor europene ar rămâne constantă, în 2028 România va fi responsabilă pentru 42,5% din gazul extras din UE.

Iar dacă rata de reducere a producţiei UE din perioada 2020-2023, de aproape o treime, se păstrează constantă şi pe perioada 2024-2027, atunci nu mai puţin de 61% din producţia de gaze a UE va proveni în 2028 din România.

Ceea ce face ca atât România, cât mai ales cele două companii, OMV Petrom şi Romgaz, care, la rândul lor vor deveni cei mai mari producători de gaz din UE, vor fi extrem de vulnerabile la reglementările UE, care nu va avea niciun interes să le protejeze, majoritatea statelor UE bazându-se pe importuri şi nu pe producţia internă.

Iar cum celelalte state îşi reduc producţia, autorităţile de la Bucureşti (dar şi cele 2 companii) nu vor avea aliaţi de pe partea de ofertă în încercarea lor de a atenua efectele legislaţiei impuse de Bruxelles asupra sectorului upstream.

Singurii aliaţi pe care oficialii români i-ar putea avea la Bruxelles ar veni de pe partea de cerere, potenţialii cumpărători ai gazelor în exces produse după intrarea în funcţiune a Neptun Deep (Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, în special statele din Europa Centrală şi de Est).

Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, estimează că-și va majora cu o treime profitul net din acest an, comparativ cu cel de anul trecut, la 5,17 miliarde lei, bugetându-și venituri în creștere și cheltuieli în scădere.

Socoteala de acasă s-ar putea să nu se potrivească cu cea din târg, bugetul fiind alcătuit pe legislația în vigoare, care prevede un preț reglementat de vânzare a gazelor către furnizori pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor de 150 lei/MWh și unul de 450 lei/MWh de vânzare centralizată a energiei electrice prin intermediul OPCOM.

Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță prin care cele 2 prețuri reglementate coboară la 120 lei/MWh la gaze și la 400 lei/MWh la energie electrică. După 1 aprilie, participarea la mecanismul centralizat de achiziționare a energiei electrice pe OPCOM ar putea fi opțională.

Cu alte cuvinte, cel puțin pe partea de gaze și energie, veniturile bugetate de OMV Petrom (bazate probabil pe prețuri mai apropiate de cele reglementate prin legea în vigoare, de 150 lei/MWh lșa gaze și de 450 lei/MWh la energie electrică, chiar dacă are și vânzări pe piața liberă) să fie mai ridicate decât cele pe care le vor încasa propriu-zis.

Compania și-a bugetat venituri în creștere cu 1%, la 33,3 miliarde de lei.

Potrivit documentului OMV Petrom, compania se așteaptă să realizeze în 2024 un profit net de 5,17 miliarde lei, cu 31% peste cel de 3,94 miliarde lei realizat în acest an.

Principala explicație este faptul că în acest an compania nu mai este obligată să achite contribuției de solidaritate, care a fost de 2,7 miliarde de lei, ci numai impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri, care va fi de aproximativ 250 milioane lei.

Așa se face că în ceea ce privește cheltuielile cu impozitele, acestea se vor reduce cu 50%, la 1,2 miliarde de lei. Reduceri vor înregistra și cheltuieli cu producție, cu 20%, până la 3,7 miliarde de lei.

Producția totală de hidrocarburi va scădea cu 6,4%, la 38,7 milioane de barili pe zi, cu o scădere mai mare la gaze naturale, de 7,1%, iar la petrol de 5,6%. Vânzările de gaze ale companiei ar urma să se reducă cu 16%, până la 39,3 TWh, urmând a se majora, în schimb, cu peste 40%, cele de energie electrică, până la 5,9 TWh, “în contextul unei revizii planificate a centralei electrice de la Brazi de o durată mai mică în 2024”.

Vânzările de produse rafinate ar urma să se majoreze cu 1,6%, până la cinci milioane de tone, “reflectând o creștere a cererii pe piața locală și disponibilitate mai mare a rafinăriei (nicio revizie planificata a rafinărie)”

Rata de utilizare a Rafinăriei Petrobrazi ar urma să revină la rata de utilizare din 2022, de peste 95%, după ce în 2023 ea s-a situat la doar 80%, ca urmare a reviziei programate din prima parte a anului.

Compania și-a mai planificat investiții de peste 8 miliarde de lei, cu 71% peste nivelul din anul precedent, din care 60% (4,7 miliarde lei) vor merge către Neptun Deep și forarea a 400 de sonde și sidetrackuri și 500 de lucrări de intervenții la sonde. În segmentul de rafinare sunt preconizate investiții de 1,1 miliarde de lei, mai ales în unitatea SAF/HVO, în unitatea de producție de hidrogen verde (electrolizoare 20 MW și 35 MW) și în noul complex de Aromatice. Pentru segmentul de gaze și energie sunt alocate 508 milioane de lei, pentru “mărirea portofoliului de energie regenerabilă (accent pe proiectele fotovoltaice majore planificate să înceapă execuția)”.

Contribuția celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, la bugetul de stat a fost în 2023 de 16 miliarde lei, de 4 ori mai ridicată decât nivelul profitului net raportat de companie.

Profitul net de 4 miliarde lei a fost afectat de contribuția de solidaritate pentru 2022 și 2023, în valoare totală de 2,7 miliarde lei, și de impozitul pe profit, care s-a ridicat la un miliard lei.

Nivelul acestuia este cu 61% mai redus decât cel de anul trecut, când OMV Petrom a înregistrat un profit record, de 10,3 miliarde lei.

În 2023, compania a achitat statului român, care deține 20,7% din acțiunile OMV Petrom, și dividende (de bază și speciale) de aproximativ 5 miliarde lei.

De altfel, statul român a fost principalul beneficiar al actualelor crize de pe piața energiei, prin repetate modificări legislative reușind să-și majoreze, în 2 ani, de 10 ori încasările din multitudinea de taxe și impozite impuse principalilor producători de petrol și gaze, OMV Petrom și Romgaz, în condițiile în care veniturile acestora s-au triplat doar, arată un studiu realizat recent de Biriș Goran pentru Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG).

OMV Petrom a intensificat intensificat investițiile în 2023, la aproape 5 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în 2022. ″Planificăm să continuăm în această direcție, intrând în perioada cu cele mai mari investiții din istoria companiei, cu o medie anuală de 8 miliarde de lei pentru următorii ani, plătind dividend progresiv în același timp. În 2024, planificăm să continuăm pregătirile pentru primul foraj în cadrul proiectului Neptun Deep, care estimăm că va avea loc în 2025. De asemenea, continuăm să ne concentrăm pe creșterea treptată a producției de electricitate din surse regenerabile și pe extinderea rețelei noastre regionale de stații de încărcare pentru autovehicule electrice la 1.000 de puncte de încărcare, devenind astfel cel mai mare jucător din domeniul electromobilității din România.”″, a declarat CEO-ul companiei, Christina Verchere.

OMV Petrom consideră că 2023 a fost un an remarcabil în ceea ce privește implementarea strategiei sale pentru 2030, în special evoluția proiectului Neptun Deep, unde au fost atribuite peste 80% din contractele de execuție, dar și cea a poziționării pe piața de energie regenerabilă și electromobilitate.

În ceea ce privește energie regenerabilă, OMV Petrom a semnat achiziționat un proiect de 710 MW în județul Teleorman, a semnat contractele de finanțare aferente dezvoltării a 450 MW și a achiziționat a 50% din proiectul de 1 GW capacitate de energie regenerabilă al Renovatio.

La capitolul electromobilitate, OMV Petrom are o țintă ambițioasă, vrea să devină liderul regional al stațiilor de încărcare a mașinilor electrice, propunându-și ca la finalul acestui an să dețină 1.000 de puncte de încărcare, de aproape 4 ori mai multe decât avea la finalul anului trecut.

Compania are ca obiectiv „accelerarea extinderii rețelei de încărcare a autovehiculelor electrice în regiune, având ca ambiție un număr de aproximativ 1.000 de puncte de încărcare până la final de an, inclusiv din tranzacția de achiziție anunțată” cu Renovatio, se precizează în raportul cu rezultatele financiare provizorii pe 2021.

La finalul anului 2023, compania avea aproximativ 270 de puncte de încărcare, din care 120 proprii și 250 în parteneriat.

În ianuarie 2024, compania a achiziționat integral Renovatio Asset Management, proprietarul a peste 400 de puncte de încărcare în România, cu perspective de creștere la aproximativ 650 până în 2026.

În plus, a fost parafat și contractul de finanțare europeană pentru dezvoltarea unei rețele regionale de puncte de încărcare, din care peste 300 în România.

Şoferii îşi pot alimenta în acest weekend maşinile în staţiile Petrom la un preţ la un preţ mai scăzut cu 16 bani/l la motorină şi cu 12 bani/l la benzină comparativ cu cel practicat vineri, în urma deciziei de sâmbătă a liderului pieţei de a ieftini diesel-ul cu 9 bani/l, iar benzina cu 5 bani/l, care se suprapune reducerii de weekend de 7 bani/l practicată într-o treime din staţiile companiei. Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Astfel, în 2 staţii Petrom din Bucureşti (Jiului şi Petrom City), benzina poate fi achiziţionată în acest weekend cu 6,6 lei/l, iar motorina la un preţ de 7,27 lei/l în 17 staţii din capitală.

De campania de weekend de reducere a preţului carburanţilor cu 7 bani/l beneficiază 33 de staţii din capitală.

Campania se desfăşoară pe perioada 3 noiembrie-24 decembrie în 123 din cele 393 de staţii Petrom din ţară, iar reducerea de 7 bani/l se aplică tuturor carburanţilor comercializaţi în respectivele staţii (benzină şi motorină standard, premium şi GPL).

Şi vineri, OMV Petrom ieftinise cu 3 bani/l atât benzina, cât şi motorina, atât în staţiile Petrom, cât şi în cele OMV.

Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Cea mai ieftină benzină se poate achiziţiona la un preţ de 6,63 lei/l, iar cea mai ieftină motorină la unul de 7,29 lei/l în staţiile Lukoil din capitală.

Cotaţiile petrolului sunt în scădere liberă, până la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni, din cauza preocupărilor legate de scăderea cererii în SUA şi China.

Sâmbătă dimineaţă, ţiţeiul Brent, de referinţă pe piaţa eurpeană, se tranzacţiona la 81,7 dolari/baril.

În prezent, rafinăria Petrotel a gigantului rus Lukoil se află într-o revizie programată.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, liderul pieţei distribuitoare de carburanţi, Christina Verchere, “cererea de retail a crescut cu 5% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, fiind stimulată de preţurile scăzute, iar cea de pe piaţa angro cu 14%, ca urmare a intensificării activităţii de construcţii de drumuri”.

Volumul vânzărilor de produse rafinate ale OMV Petrom a rămas constant în trimestrul al treilea al acestuia an, la 1,51 miloane tone, în timp ce marja de rafinare a coborât la 16,8 dolari/baril, de la 17,1 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut. În trimestrul al doilea, marja de rafinare a fost de doar 11,7 dolari/baril, rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi fiind de 31%, în urma reviziei în care aceasta s-a aflat în cel de-al doilea trimestru. În perioada iulie-septembrie, rata de utilizare a rafinăriei a urcat la 95%.

Volumele de motorină importate de Ucraina prin terminalele portuare din România au crescut în octombrie la 141 mii tone, cu 60% mai mult decât cele efectuate în septembrie, în urma deciziei guvernului de la Kiev de a interzice importul de produse petroliere care nu prezintă documente de provenienţă non-rusă, care au afectat livrările din mai multe terminale bulgăreşti şi din portul Giurgiuleşti din Republica Moldova.

“Intrarea în revizie a rafinăriei Petrotel (deţinută de gigantul rus Lukoil în România - n.r.) ar putea contribui la rândul său la creşterea importului maritim de distilate în România”, care s-a majorat la rândul său cu o pătrime, susţine presa ucraineană de specialitate.

Din datele prezentate rezultă că aceste cantităţi nu cuprind şi eventualele importuri efectuate de Ucraina de la rafinăriile din România, ci numai pe cele maritime care au fost descărcate în porturile româneşti.

Cantitatea reprezintă peste 36% din importurile totale maritime efectuate prin terminalele din porturile româneşti în luna septembrie, care s-au ridicat la 389 mii tone.

Motorina care a ajuns în România în octombrie pe care maritimă provine din 4 ţări. Cele mai mari volume, 130 mii tone, au fost furnizate din India, iar 86 mii tone, respectiv 80 mii tone au sosit din Grecia, respectiv, Italia. De asemenea, din Turcia au sosit 93 de mii de tone de produse distilate, susţine Enkorr.

În octombrie, Ucraina a importat, prin terminalele din porturile româneşti Constanţa şi Galaţi, în principal motorină de provenienţă indiană. Pe parcursul primelor 29 de zile ale lunii octombrie, companiile ucrainene au importat 94 mii de tone de produse de origine indiană sosite de la terminalele din România. Unele companii au continuat să importe motorină produsă de Arabia Saudită, care a ajuns la Constanţa încă din august. Potrivit firmei de consultanţă ucraineană A-95 Consulting Group, în octombrie companiile ucrainene au importat 14 mii tone de produse saudite şi 19 mii tone de motorină produsă în Turcia.

În primele 10 luni ale anului, volumele de motorină descărcate în porturile româneşti au crescut cu 27%, până la 3,31 milioane de tone. În aceeaşi perioadă, volumul livrărilor de motorină din România către piaţa ucraineană a crescut de la 594 mii tone la 1,13 milioane de tone, o treime din cantitatea importată de România.

Legislaţia, promovată de experţii ucraineni şi adoptată de Guvernul de la Kiev, de interzicere a importurilor de produse petroliere neînsoţite de documente care să demonstreze provenienţa non-rusă, intrată în vigoare la mijlocul lunii octombrie, îşi face primele efecte. Limitarea surselor de aprovizionare a condus, aşa cum era şi logic, la scumpirea a produselor petroliere, în special a gazului petrolier lichefiat (GPL), folosit de ucraineni atât pentru alimentarea maşinilor, cât şi pentru încălzire. În plus, actorii de pe piaţă vorbesc de inevitabilitatea apariţiei unei penurii. Presa ucraineană susţine că evoluţia poate fi explicată parţial de scăderea producţiei rafinăriilor din România, în urma intrării în revizie a Petrotel şi a nefuncţionării la capacitate maximă a Petromidia.

Conform noilor reguli impuse de autorităţile de la Kiev începând cu 17 octombrie, importatorii de produse petroliere sunt obligaţi să furnizeze certificate de origine nu numai ale ţării de expediere, ci şi ale ţării de producţie, precum şi documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la graniţa cu Ucraina.

În urmă cu o lună Serviciul secret de securitate ucrainean (SBU) a publicat o listă cu 32 de porturi, terminale şi depozite implicate în furnizarea de motorină de provenienţă rusă în Ucraina. Lista nu cuprinde niciun port sau terminal din România, însă apar astfel de facilităţi din Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia, ceea ce face ca România să fie una dintre puţinele surse sudice disponibile “nealterate” pentru importatorii ucraineni.

Cea mai importantă companie de petrol şi gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuţiei de solidaritate pe ţiţeiul rafinat introduse de guvernanţi în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 şi 2023. În absenţa acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei şi nu cu 70%.

Prevederile iniţiale ale celebrei OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare, care erau menite să oblige şi OMV Petrom la plata contribuţiei şi la care compania a reacţionat virulent, numindu-le neconstituţionale, făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a preşedintelui, au fost eliminate integral din textul actului normativ de aprobare a OUG, pulicat în MO în mai 2023. Astfel, compania n-a mai fost obligată să achite această variantă de "contribuţie", oricum veniturile sale din respectivele activităţi neîndeplinit condiţiile pentru a i se aplica respectivul impozit. În schimb a fost introdusă o taxă de 350 lei pentru fiecare tona de ţiţei procesat în 2022 şi 2023, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activităţi de extracţie şi de rafinare a ţiţeiului. Singura companie din România aflată în această situaţie este OMV Petrom.

Cifra achitată pentru anul trecut, de aproximatv 1,5 miliarde lei, este mult sub estimările privind ″factura″ de plată a OMV Petrom pentru contribuţia de solidaritate în situaţia în care activităţile vizate de contribuţie ar fi avut o pondere de cel puţin 75% în cifra sa de afaceri, estimări care au mers de la minimum 3 miliarde lei până la 1 miliard de euro. Prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a preşedintelui Iohannis aveau ca scop tocmai ″forţarea″ acestui procent de 75%.

Cei 2,35 miliarde lei acontaţi statului român numai în contul contribuţiei de solidaritate echivalează cu 92,5% din profitul net raportat de companie pe primele 3 trimestre, de 2,54 miliarde lei, mai mic cu 72% faţă de cel aferent aceleiaşi perioade a anului trecut.

Din această sumă, 1,485 miliarde lei reprezintă contribuţia de solidaritate aferentă anului 2022, iar 870 milioane lei sunt elementele speciale pentru primele 3 trimestre ale acestui an (372 milioane lei aferente numai trimestrului al treilea), prezentate pe “o linie separată în situaţia interimară consolidată simplificată a veniturilor şi cheltuielilor, deasupra liniei Impozit pe profit”.

Compania precizează că suma aferentă contribuţiei pentru 2023 este scadentă la plată la finalul lunii iunie 2024.

Cum contribuţia respectivă este nedeductibilă, a fost influenţată şi rata efectivă a impozitului pe profit, care în trimestrul al treilea a crescut de la 15% în perioada similară a anului trecut la 18%.

Pe primele 9 luni, ca urmare a faptului că în trimestrul al doilea a fost efectuată plata contribuţiei aferente anului 2022, nedeductibilă, rata efectivă a impozitului pe profit a fost de 26%, cu 10 puncte procentuale peste cea de 16% raportată în primele 3 trimestre ale anului trecut. Valoarea impozitului pe profit aferent perioadei ianuarie-septembrie 2023 a fost de aproape un miliard de lei.

Soluţiile legislative alese de coaliţie pentru achitarea acestei contribuţii de către OMV Petrom au fost un compromis între nevoia de bani a bugetului de stat, în condiţiile situaţiei îngrijorătoare a încasărilor bugetare din primul trimestru al anului şi pe fondul continuării animozităţii politico-diplomatice faţă de Austria pentru refuzul aderării României la spaţiul Schengen, şi riscurile juridice (procese în justiţie) şi economice (amânarea investiţiilor în gazele din Marea Neagră) aduse de prima variantă a legii de aprobare a OUG nr. 186/2022.

Contribuţia de solidaritate din petrol şi gaze a fost subiect de conflict politic în coaliţia de guvernare. PSD a acuzat PNL că nu a negociat bine la Bruxelles în toamna anului trecut, prin Ministerul Energiei, Regulamentul UE prin care aceasta a fost introdusă la nivel european, astfel încât să fie obligată la plată şi OMV Petrom. La rândul lor, liberalii i-au arătat cu degetul pe social-democraţi pentru formularea OUG nr. 186/2022 în decembrie, act normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice.

Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a înregistrat un profit net de 1,6 miliarde lei în cel de-al treilea trimestru, în scădere cu peste 60% față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a contribuției mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate și a plății contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat, care s-a ridicat la 372 milioane lei. Pe primele 9 luni ale anului, profitul OMV Petrom a fost de 2,5 miliarde lei, cu peste 70% sub rezultatul din primele 3 trimestre ale anului trecut.

„Rezultatele noastre pentru primele trei trimestre reflectă un mediu cu prețuri mult mai scăzute la energie și o scădere a cererii de gaze și electricitate, fiind, de asemenea, afectate și de efectele reviziilor planificate ale rafinăriei noastre Petrobrazi și centralei electrice Brazi. În T3/23, am avut o performanță operațională puternică, cu producția de hidrocarburi aproape constantă trimestrial și rate ridicate de utilizare pentru activele noastre din domeniul downstream după reviziile planificate. Comparativ cu rezultatele înregistrate în contextul fără precedent din 2022, venitul nostru net raportat în primeletrei trimestre din 2023 este cu aproape 70% mai scăzut, la 2,5 miliarde lei. În aceeași perioadă, investițiile noastre au fost cu aproape 50% mai mari, la 3,4 miliarde lei, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat, inclusiv dividendele de bază, au ajuns la 12,4 miliarde lei. De asemenea, în luna octombrie au fost distribuite statului român dividende speciale de aproape 600 milioane lei”, a decarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Cu toate acestea rezultatul net din trimestrul al treilea, de 2,5 miliarde lei, este cel mai cel mai mare rezultat trimestrial din 2023. El a scăzut față de cel de 4,2 miliarde lei din aceeași perioadă a anului trecut ca urmare a contribuției mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate, reflectând în principal prețuri de piață semnificativ mai mici și interventii suplimentare în sfera de reglementare în segmentul Gaze și Energie, marje mai mici în segmentul Rafinare și Marketing, precum și preturi în scădere în segmentul Explorare și Productie ca urmare a cotațiilor mai mici.

Segmentul de explorare și producție a înregistrat un rezultat de 1,77 miliarde lei în trimestrul al treilea, mai scăzut cu 8% față de cel din perioada similară a anului trecut, și de aproape 5 miliarde lei pe primele 9 luni, cu 18% sub cel primele 3 trimestre ale anului trecut. Costul de producție a crescut cu peset 15%, ajungând la 16,2 dolari pe baril, în principal din cauza cursului de schimb nefavorabil (deprecierea dolarului în raport cu leul), a scăderii producției disponibile pentru vânzare și a inflației costurilor. Costul de productie exprimat în lei a crescut cu 8%, la 73,7 lei/bep.

În acest trimestru, producția de hidrocarburi a scăzut cu 3,2%, la 10,4 mil bep sau 113,5 mii bep/zi (T3/22: 10,8 mil bep sau 117,2 mii bep/zi), în principal reflectând declinul natural din principalele zăcăminte (Bustuchin, Totea Deep și Independența), aspect parțial compensat de contribuția reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi. Producția de țiței a scăzut cu 4,0%, la 5,0 mil bbl, în timp ce producția de gaze naturale a scăzut cu 2,4%, la 5,5 mil bep.

Rezultatul segmentului de rafinare și marketing a scăzut la 993 milioane lei în T3/23 (T3/22: 1, 33 miliarde lei lei), în principal din cauza contribuției scăzute a canalelor de vânzări cu amănuntul și comercial influențate de marjele mai mici. Rezultatul din exploatare raportat, de 1,064 miliarde lei lei (T3/22: 1,045 miliarde lei), a reflectat câștiguri din deținerea stocurilor în valoare de 111 milioane lei (T3/22: 143 milioane lei pierderi), că urmare a evoluției cotațiilor la țiței, precum și elemente speciale de natura cheltuielilor în valoare de (40) milioane lei (T3/22: (146) mil lei), în principal legate de instrumente de acoperire împotriva riscurilor.

Indicatorul marja de rafinare a scăzut cu 0,3 dolari/baril, la 16,8 dolari/baril în ca urmare a diferențialelor scăzute pentru produse, în special motorină și combustibil pentru aviație. Rata de utilizare a rafinăriei a fost 95% în T3/23 (T3/22: 99%), reflectând o repornire a rafinăriei Petrobrazi mai lentă decât cea prognozată inițial și prelungirea în iulie a unor lucrări de mentenanță că parte a reviziei generale planificate la rafinăria Petrobrazi. Vânzările totale de produse rafinate au fost cu 1% mai mari față de T3/22. Volumele vânzărilor cu amănuntul ale Grupului, care au reprezentat 57% din vânzările totale de produse rafinate, au crescut cu 2% că urmare a unei cereri crescute.

Rezultatul segmentului de gaze și energie, de 437 milioane lei în trimestrul al treilea (T3/22: 1,267 miliarde lei), a fost rezultatul prețurilor la gaze naturale și energie electrică semnificativ mai mici, precum și al intervențiilor suplimentare în sfera de reglementare.

Rezultatul din activitatea de gaze naturale a fost impactat semnificativ de mediul de piață cu prețuri în scădere, reducând marjele realizate atât din producția proprie cât și din sursele de la terți. Tranzacțiile cu gaze naturale de la terți , în principal în afara României, au scăzut atât că volume, cât și că marje de la nivelele foarte ridicate din T3/22. Performanță activității de energie electrică a reflectat producția netă mai mare cu 4% și contribuția din marje crescute obținute din tranzacțiile în afară României , compensând în mare parte impactul prețurilor de piață mai mici.

Conform estimărilor OMV Petrom, consumul național de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 10% față de T3/22, în principal că urmare a reducerii consumului industrial.

Producţia zilnică de gaze a atins un nou nivel record al ultimului an, după finalizarea reviziei planificate a zăcămintelor Midia operate de cel de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG). Majorarea producţiei interne s-a simţit şi pe pieţele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde preţurile au scăzut cu peste 12%.

Potrivit datelor analizate de Energy Report, sâmbătă, 28 octombrie, producţia internă a urcat la 274,5 GWh, după ce scăzuse cu aproximativ 12% ca urmare a intrării în revizie a zăcămintelor Midia.

Ultima dată când producţia zilnică internă s-a situat peste acest nivel a fost exact în urmă cu un an, pe 29 octombrie 2022, când aceasta s-a ridicat la 275,1 GWh.

Duminică, producţia a coborât la 268,3 GWh, care oricum este cel mai înalt nivel din acest an, cu excepţia zilei de sâmbătă.

Până săptămâna trecută, în 2023, producţia zilnică internă a depăşit pragul de 260 GWh doar în alte 2 zile, pe 12 ianuarie şi pe 4 mai.

Preţurile gazelor cu livrare în ziua următoare au scăzut în weekend pe BRM la 176 lei/MWh, după ce toată săptămâna anterioară acestea s-au situat la o medie de peste 200 lei/MWh.

Recent, şeful BSOG, Marc Beacom, a anunţat la Profit Energy.forum disponibilitatea companiei de a-şi majora producţia cu 25% şi să o şi vândă la preţ reglementat.

Producţia actuală a BSOG este de 3,1 milioane de metri cubi pe zi, în timp ce producţia anuală de vârf este de puţin peste 1 miliard de metri cubi. BSOG doreşte să crească producţia cu 25% zilnic, deoarece capacitatea de livrare a sondelor a depăşit toate aşteptările şi nu există limitări tehnice pentru asta. Capacitatea de a furniza volume suplimentare pe piaţa din România aşteaptă aprobări de la autorităţile de reglementare, încă din 2022.

Pe 20 octombrie, cel de-al doilea producător autohton, OMV Petrom, a finalizat revizia zăcământului de Hurezani, revizie programată care a durat 10 zile. În această perioadă producţia internă a fost redusă cu 3,5 milioane mc pe zi, reprezentând aproximativ 15% din actualul nivel al producţiei interne.

În prezent, dacă producţia ar fi la cote maxime, producţia zilnică din România ar acoperi consumul intern, care a crescut de la 170 GWh/zi în urmă cu o lună la aproximativ 260 GWh/zi.

Problema este că în zilele cu consum relativ mai scăzut, producătorii autohtoni şi/sau furnizorii care achiziţionează gaze de la ei nu mai pot înmagazina, gradul actual fiind chiar superior capacităţii de depozitare totale raportate de Romgaz, de 105,76% din capacitatea totală, ca urmare a programului de investiţii efectuat de Romgaz.

Pe 28 octombrie, România avea înmagazinate 34,68 TWh de gaze, care acoperă aproximativ o treime din consumul mediu anual intern.

Singurul buffer al acestora rămâne exportul, însă şi în statele din jur nivelul înmagazinării este tot de aproximativ 100%. Ucraina este singurul stat cu capacităţi de depozitare disponibile.

Ca urmare a gradului ridicat de umplere a depozitelor, preţurile gazelor de pe pieţele spot au coborât la începutul lunii sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligaţi să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic şi cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor).

Odată cu sporirea tensiunilor geopolitice ca urmare a atacului Hamas din Israel dar şi a introducerii de către Sofia a unei taxe de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc care tranzitează Bulgaria, preţurile au început să crească atât pe pieţele europene, cât şi pe cea autohtonă.

Dacă pe 6 octombrie preţul spot al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) coborâse la 137,6 lei/MWh (27,7 euro), în numai 9 zile, acesta s-a apreciat cu aproape 50%, ajungând la 203 lei/MWh (40,88 euro/MWh), record al ultimelor 6 luni.

Producţia zilnică de gaze a atins niveluri record pentru acest an numai câteva zile, marţi scăzând cu aproximativ 12% ca urmare a intrării în revizie a zăcămintelor Midia operate de cel de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG).

Marţi, potrivit datelor Transgaz, companiile din România au produs doar 21,6 milioane mc de gaze (echivalent a 232 GWh), după ce duminică, extrăseseră un nivel record al acestui an, de peste 24,5 milioane mc (sau 263,25 GWh).

Surse din piaţă au precizat că reducerea producţiei interne cu aproximativ 3 milioane mc sau 12% este rezultatul intrării în revizie pentru 3-4 zile a exploatărilor BSOG.

Recent, şeful BSOG, Marc Beacom, a anunţat la Profit Energy.forum disponibilitatea companiei de a-şi majora producţia cu 25% şi să o şi vândă la preţ reglementat.

Producţia actuală a BSOG este de 3,1 milioane de metri cubi pe zi, în timp ce producţia anuală de vârf este de puţin peste 1 miliard de metri cubi. BSOG doreşte să crească producţia cu 25% zilnic, deoarece capacitatea de livrare a sondelor a depăşit toate aşteptările şi nu există limitări tehnice pentru asta. Capacitatea de a furniza volume suplimentare pe piaţa din România aşteaptă aprobări de la autorităţile de reglementare, încă din 2022.

Pe 20 octombrie, cel de-al doilea producător autohton, OMV Petrom, a finalizat revizia zăcământului de Hurezani, revizie programată care a durat 10 zile. În această perioadă producţia internă a fost redusă cu 3,5 milioane mc pe zi, reprezentând aproximativ 15% din actualul nivel al producţiei interne.

În prezent, dacă producţia ar fi la cote maxime, producţia zilnică din România ar acoperi consumul intern, care a crescut de la 170 GWh/zi în urmă cu o lună la aproximativ 260 GWh/zi.

Problema este că în zilele cu consum relativ mai scăzut, producătorii autohtoni şi/sau furnizorii care achiziţionează gaze de la ei nu mai pot înmagazina, gradul actual fiind chiar superior capacităţii de depozitare totale raportate de Romgaz, de 101,5% din capacitatea totală, ca urmare a programului de investiţii efectuat de Romgaz.

Pe 23 octombrie, România avea înmagazinate 34,37 TWh de gaze, care acoperă aproximativ o treime din consumul mediu anual intern.

Singurul buffer al acestora rămâne exportul, însă şi în statele din jur nivelul înmagazinării este tot de aproximativ 100%. Ucraina este singurul stat cu capacităţi de depozitare disponibile.

Ca urmare a gradului ridicat de umplere a depozitelor, preţurile gazelor de pe pieţele spot au coborât la începutul lunii sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligaţi să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic şi cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor).

Odată cu sporirea tensiunilor geopolitice ca urmare a atacului Hamas din Israel dar şi a introducerii de către Sofia a unei taxe de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc care tranzitează Bulgaria, preţurile au început să crească atât pe pieţele europene, cât şi pe cea autohtonă.

Dacă pe 6 octombrie preţul spot al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) coborâse la 137,6 lei/MWh (27,7 euro), în numai 9 zile, acesta s-a apreciat cu aproape 50%, ajungând la 203 lei/MWh (40,88 euro/MWh), record al ultimelor 6 luni.

Preţul mediu de vânzare a gazului cu livrare în ziua de miercuri, 25 octombrie, a fost de 200,7 lei/MWh.

Producția internă de gaze naturale a atins în această săptămână nivel maxim al acestui an, odată cu finalizarea reviziei programate a zăcământului operat de OMV Petrom la Hurezani.

Duminică, 22 octombrie 2023, România, în principal prin cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom și Romgaz, a extras 263,25 GWh de gaze, record al acestui an.

Precedentul record fusese înregistrat în ziua precedentă, pe 21 octombrie, de 260,95 GWh.

Pe 20 octombrie, OMV Petrom a finalizat revizia zăcământului de Hurezani, revizie programată care a durat 10 zile. În această perioadă producția internă a fost redusă cu 3,5 milioane mc pe zi, reprezentând aproximativ 15% din actualul nivel al producției interne.

În 2023, producția zilnică internă a depășit pragul de 260 GWh doar în alte 2 zile, pe 12 ianuarie și pe 4 mai.

Ultima dată când companiile autohtone au extras mai mult de 263,25 GWh într-o zi (producția de duminică) a fost în urmă cu aproape 11 luni, pe 26 noiembrie 2022, când au fost produși 263,78 GWh.

Nivelul ridicat al producției de gaze, care se confruntă cu o reducere naturală ca urmare a îmbătrânirii zăcămintelor, este o veste bună pentru această iarnă, în eventualitatea unei vremi mai reci sau a perturbării lanțurilor de alimentare ca urmare a conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.

O altă veste bună este disponibilitatea anunțată la Profit Energy.forum de șeful celui de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Marc Beacom, de a-și majora producția cu 25% și să o și vândă la preț reglementat.

Și nivelul gazelor înmagazinate este unul la nivel record, de peste 101,5% din capacitatea totală, ca urmare a programului de investiții efectuat de Romgaz.

Pe 23 octombrie, România avea înmagazinate 34,37 TWh de gaze, care acoperă aproximativ o treime din consumul mediu anual intern.

Asta nu înseamnă că România va trece de această iarnă consumând exclusiv gaz din producția internă și din depozite, fără a fi nevoită a apela la importuri.

“Din punct de vedere tehnic, când avem temperaturi foarte scăzute, mai mult de 5 zile consecutiv, noi nu vom extrage scoate din depozite cât vom avea nevoie. Iar acel volum mic suplimentar se va achiziționa la costuri foarte mari. Furnizorii trebuie să fie sănătoși din punct de vedere financiari pt a-l putea cumpăra. Pentru că suntem cu depozitele pline, e adevărat, însă acum urmează o frază ascunsă: pe banii furnizorilor. Furnizorii și-au îndeplinit obligația de înmagazinare, însă costul nu este inclus în marja de profit prevăzută de legislație”, a explicat Danila Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) la Profit Energy.forum.

Ca urmare a gradului ridicat de umplere a depozitelor, preţurile gazelor de pe pieţele spot au coborât la începutul lunii sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligaţi să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic şi cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor).

Odată cu sporirea tensiunilor geopolitice ca urmare a atacului Hamas din Israel dar și a introducerii de către Sofia a unei taxe de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc care tranzitează Bulgaria, preţurile au început să crească atât pe pieţele europene, cât şi pe cea autohtonă.

Dacă pe 6 octombrie prețul spot al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) coborâse la 137,6 lei/MWh (27,7 euro), în numai 9 zile, acesta s-a apreciat cu aproape 50%, ajungând la 203 lei/MWh (40,88 euro/MWh), record al ultimelor 6 luni.

Adoptarea unei decizii finale favorabile de investiţii în Neptun Deep, cel mai important proiect din zona românească a Mării Negre, pare inevitabilă, cei doi acţionari, OMV Petrom şi Romgaz, urmând a investi până la finalul acestui an aproximativ 1,2 miliarde de lei în proiect. Totodată, cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare sistemul naţional de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, constituind totodată şi o garanţie bancară de 88 milioane euro

Operatorul proiectului, OMV Petrom, a confirmat, indirect, încă din momentul prezentării rezultatelor financiare pe ultimul trimestru al anului trecut, că va adopta o decizie de investiţie favorabilă în proiectul Neptun Deep.

Motivul: compania a anunţat, pentru anul 2023, investiţii în explorare şi producţie “de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep”.

“Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei”, a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.

Cum OMV Petrom deţine doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investiţiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei.

În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Energy Report că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul naţional de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieşire în/din sistemul naţional de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localităţii Tuzla, judeţul Constanţa.

Odată cu depunerea ofertelor angajante, cele 2 companii sunt obligate să prezinte şi o garanţie bancară de 88 milioane euro, aflată în curs de constituire, potrivit oficialilor Transgaz. În cazul în care s-ar răzgândi, cele 2 companii ar pierde aceşti bani.

Investiţiile de 1,2 miliarde lei programate pentru acest an reprezintă aproximativ 6% din investiţiile totale în Neptun Deep estimate la acest moment la 4 miliarde de euro.

Inflaţia la nivel global din ultima perioadă şi concurenţa din domeniul achiziţionării de servicii petroliere ca urmare a exploziei activităţii de explorare (stimulată de cea a preţurilor) ar putea majora necesarul de investiţii în proiect şi este una dintre necunoscutele procesului de adoptare a deciziei finale de investiţii.

“În acest moment, nu ne-am schimbat estimarea de până la 2 miliarde euro (investiţii numai ale OMV Petrom în Neptun Deep - n.r.) din Strategia noastră 2030, însă acesta este aspectul fundamental la care lucrăm, practic, confirmarea acestui număr atunci când vom adopta decizia finală de investiţii la jumătatea anului acestui an. Aşa că vom şti mai exact care va fi valoarea investiţiilor necesare în proiect spre sfârşitul anului 2023”, a afirmat Verchere.

Declaraţia CEO-ul Petrom confirmă anunţul făcut în urmă cu un an de directorul financiar al OMV, Reinhard Florey, potrivit căruia investiţiile suplimentare în Proiectul Neptun Deep, estimate în prezent la 4 miliarde de euro, ar putea fi unele superioare ca urmare a disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare şi a inflaţiei la nivelul costurilor.

„În cazul Neptun Deep va trebui să aşteptăm ajungerea la un acord pe tema modificării Legii offshore, înainte de a ne pregătirea pentru organizarea de licitaţii şi găsirea de contractori EPC (de inginerie, procurare şi construcţii - n.r.).”, afirma Florey în februarie 2022.

Cele 2 companii au depus cererile de capacitate incrementală înaintea expirării termenului stabilit de Transgaz, 23 februarie.

Procedura de testare a cererii este obligatorie, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru ca Transgaz să poată demara lucrările de construcţie la proiectul de dezvoltare pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, prin care acestea vor putea ajunge şi în Bulgaria, Ungaria, Austria şi Ucraina. Proiectul constă în edificarea unei conducte în lungime de peste 308 kilometri între Tuzla, locul de unde vor fi preluate la ţărm gazele din Neptun Deep, şi staţia de comprimare Podişor din judeţul Giurgiu.

Sintagma "capacitate incrementală" de transport de gaze naturale este definită de normele în vigoare drept "o posibilă creştere viitoare, prin intermediul unor proceduri bazate pe piaţă, a capacităţii tehnice existente sau o posibilă capacitate nouă creată acolo unde în prezent nu există niciuna, care poate fi oferită pe baza unor investiţii în infrastructura fizică de transport şi care poate fi alocată ulterior, sub rezerva obţinerii de rezultate pozitive la testul economic, în punctele existente de intrare/ieşire în/din sistemul naţional de transport (SNT) sau prin crearea unor noi puncte de intrare/ieşire în/din SNT".

O procedură similară angajantă a fost derulată în 2018, fiind finalizată cu succes, însă totul a trebuit anulat după ce ExxonMobil şi OMV Petrom, concesionarii de atunci ai Neptun Deep, au amânat pe termen nedefinit decizia finală de investiţie, din cauza prevederilor nefavorabile investitorilor din prima variantă a Legii offshore.

Conducta la care Transgaz va începe lucrările anul viitor va face legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria şi Ungaria prin interconectările existente Giurgiu– Ruse (cu Bulgaria) şi Nădlac–Szeged (cu Ungaria). Conducta se va interconecta şi cu conducta internaţională de transport de gaze naturale T1, legată la capete cu sistemele de gaze ale Ucrainei şi Bulgariei.Valoarea totală a investiţiei este estimată la peste 371 milioane euro, punerea în funcţiune fiind preconizată pentru 2025, cu un an înainte de demararea producţiei de gaze din Neptun Deep.

Rezervele din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la 100 miliarde metri cubi de gaze.

Dublarea cotațiilor internaționale ale carburanților, triplarea prețului spot al energiei electrice și creșterea de patru ori a prețului gazelor pe piața angro, chiar dacă s-au reflectat în mai mică măsură în prețul la pompă și în facturi în urma intervențiilor guvernamentale, au condus la o distrugere a cererii, mai accentuată în special începând cu cel de-al doilea trimestru al anului.

Despre produsele energetice (gaze, energie electrică si carburanți) se crede că au o elasticitate a cererii destul de redusă, că nivelul consumului nu se reduce proporțional cu majorarea prețului.

Cu toate acestea, în pofida plafonării prețurilor (la gaze și electricitate) și a reducerii convenite de guvern cu distribuitorii de carburanți, cererea a suferit în prima jumătate a anului, în special în trimestrul al doilea, când a intrat în vigoare noua schemă de plafonare și compensare, mai “darnică” cu consumatorii finali.

Astfel, potrivit datelor unuia din principalii actori de pe cele 3 piețe, OMV Petrom, cererea națională de carburanți s-a redus în trimestrul al doilea cu 2%, după ce în primul trimestru crescuse cu 7%, în timp ce cea de gaze s-a prăbușit în perioada aprilie-iunie cu 19%, după ce se redusese cu 11% în primele trei luni ale anului. Cererea națională de energie electrică a suferit la rândul său, micșorându-se cu 6% în trimestrul al doilea, după ce în primul trimestru se diminuase cu 4%.

Guvernul a plafonat până pe 31 martie 2023 prețul la energie electrică la consumatorii finali la 0,68 lei/MWh (pentru consumatori casnici cu un consum mai redus de 100 KWh/lună), 0,8 lei/KWh pentru consumatori casnici cu un consum de 100-300 KWh/lună) și la 1 leu/KWh la non-casnici și prețul gazelor la 0,31 ei/KWh (pentru casnici) și 0,37 lei/KWh (non-casnici). Începând cu luna iulie, guvernul a conveni cu distribuitorii de carburanți o reducere de 50 de bani/l, din care jumătate este suportată de la buget.

Evoluție neobișnuită a consumului de carburanți: creștere în perioade cu scumpiri, reducere în perioade cu ieftiniri

Cea mai surprinzătoare evoluție a avut-o consumul de carburanți. Astfel, în perioada ianuarie-martie, consumul de carburanți a crescut cu 7% în pofida faptului că în această perioadă s-a înregistrat cea mai mare parte a majorărilor de preț. Astfel, prețul la pompă crescuse până la finalul lunii martie cu 28% (sau 1,75 lei/l) la benzina standard și cu 37% (sau 2,25 lei/l) la motorina standard.

În trimestrul următor, prețurile carburanților au crescut doar cu aproximativ 50 de bani (creștere anulată în ultima lună de reducerea convenită de companii cu guvern) și, cu toate acestea, consumul nu a mai crescut, ci s-a redus cu 2%.

În prezent, în urma aplicării reducerii de 50 de bani, prețurile a pompă se situează aproximativ la nivelul celor de la începutul lunii aprilie.

O explicație a evoluție surprinzătoare a consumului de carburanți, în special cea din primul trimestru, ar putea cea a efectului de bază. Consumul din aceeași perioadă a anului trecut a fost unul mai mic decât în perioade normale ca urmare a restricțiilor impuse de guvern și a comportamentului mai prudent al populației, care a evitat deplasările mai puțin necesare (și chiar vacanțele). Cererea de kerosen (combustibil folosit în transportul aviatic), de exemplu, deși s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, a depășit cu doar 1% nivelul cererii pre-Covid, potrivit datelor OMV Petrom.

Comparativ cu anul trecut, țițeiul Brent s-a apreciat în trimestrul al doilea cu

65%, ajungând la un preț mediu de 114 dolari pe baril. Potrivit șefului diviziei Downstream Oil, Radu Căprău, aprecierea cotațiilor la benzină și motorină, care sunt folosite în formula de stabilire a prețului la pompă, a fost însă una aproape dublă, de 115%, ca urmare a restricțiilor impuse sau adoptate voluntar de companii în raport cu importul de țiței și produse petroliere din Rusia.

În plus, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, leul s-a depreciat cu 14% în raport cu dolarul, iar prețurile de pe această piață sunt negociate în dolari.

Reducere de 19% a consumului de gaze în trimestrul al doilea

În ceea ce privește reducerea consumului de gaze și de energie electrică, probabil că ea provine în principal de la marii consumatori, precum Azomureș și ALRO, cărora nu li s-au aplicat plafonările, beneficiind de alte scheme de sprijin.

Plafonarea prețului la energie și gaze, chiar dacă a protejat consumatorii vulnerabili (dar nu numai), a avut ca efecte colaterale descurajarea reducerii consumului și demotivarea furnizorilor de a negocia prețuri mai reduse, atât timp cât diferența de preț este achitată de stat.

Așa se face că prețul la care au cumpărat furnizorii gaze pentru a le livra consumatorilor la prețuri de 0,2-0,25 lei/KWh (0,31 lei cu tot cu taxe, în cazul clienților casnici, 0,37 lei/KWh în cazul celor non-casnici) a fost în trimestrul al doilea dublu față de cel facturat, de aproximativ 0,5 lei/KWh.

Prețul mediu pentru produsele standard pe termen mediu și lung de pe piețele centralizate, de unde achiziționează furnizorii o parte din gaze livrate consumatorilor finali, a fost în trimestrul al doilea de 471 lei/MWh, de aproape 4 ori peste cel din perioada similară a anului trecut, de 120 lei/MWh. Volumul tranzacționat a fost de 5,2 TWh. În ceea ce privește livrările pe termen scurt, pe piața pentru ziua următoare administrată de BRM, prețul mediu din al doilea trimestru al acestui a fost de 506 lei/MWh, de 4,4 ori peste cel din aceeași perioadă a anului trecut, de 116 lei/MWh.

La reducerea considerabilă a consumului de gaze, de 19% în trimestrul al doilea, a contribuit și efectul de bază, vremea mai rece prelungindu-se anul trecut și în luna aprilie.

Producția internă a scăzut mai agresiv decât consumul de electricitate. Apreciere a prețurilor emisiilor de CO2

În ceea ce privește, consumul de energie electrică, reducerea de 6% provine probabil de la marii consumatori industriali și de la cei non-casnici, plafonul de preț stabilit de guvern, 0,68-0,8 lei/MWh, fiind relativ egal cu prețurile din contractele mai vechi ale consumatorilor casnici.

Chiar dacă sunt obligați să factureze acest preț clienților finali, furnizorii au cumpărat aproximativ 50% din energia consumată în România de pe piața pentru ziua următoare operată pe OPCOM la prețuri de peste 4 ori mai ridicate decât cele facturate.

Astfel, în trimestrul al doilea al acestui an, prețul mediu PZU a fost de peste 200 euro/MWh (aproximativ 1 leu/KWh), de 3 ori mai mare decât cel de 66 euro/MWh din aceeași perioadă a anului trecut.

Majorare prețului reflectă un dezechilibru între cerere și ofertă. Chiar dacă cererea a scăzut în trimestrul al doilea cu 6%, producția s-a diminuat și mai mai mult, cu 10%. În plus, prețul emisiilor de CO2 s-a majorat cu două treimi, de la 50 de euro/tonă în perioada aprilie-iunie 2021 la 83 euro/tonă în aceeași perioadă a acestui an.

Cele mai importante companii distribuitoare de carburanți au efectuat joi ieftiniri masive ale combustibililor, OMV Petrom, de 15 bani/l, iar OMV, de 13 bani/l. În urma aplicării reducerii de 50 de bani pe litru convenită de guvern cu companii, prețul benzinei standard a coborât la nivelul de pe 4 mai, iar cel al motorinei la cel de pe 27 aprilie.

Potrivit datelor Monitorului Prețurilor, în București doar benzinăriile Lukoil și cele Rompetrol mai practicau prețuri ale benzinei standard situate peste 8 lei/l.

În urma ieftinirilor cu 15 bani/l la ambele tipuri de carburanți, în stațiile Petrom, prețul benzinei era de 7,83-7,9 lei/l, iar cel al motorinei, de 8,51-8,54 lei/l, în cele OMV de 7,95-7,98 lei/l, respectiv 8,59-8,62 lei/l.

Prețuri similare cu cele ale OMV practica și MOL: 7,94-7,98 lei/l la benzina standard și 8,58-8,62 lei/l la motorina standard.

Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, „Prețul la pompele din România a scăzut în medie, cu circa 20 de bani sau 2,5% (în ultima săptămână - n.r.). Această situație se datorează scăderii cotațiilor țițeiului față de luna iunie 2022, scăderii cotațiilor la benzină și la motorină față de aceeași perioadă, dar și a scăderii cursului leu/dolar. Alte elemente importante care au determinat această situație sunt legate de reluarea funcționării uneia dintre cele mai mari rafinării din zona Central Europeană (cea a MOL din Ungaria - n.r.) și pregătirea repunerii în funcțiune a celei de a doua mari rafinării din aceeași zonă oprită în urmă cu o lună (cea a OMV de lângă Viena - n.r.). Chiar și faptul că nu s-a oprit conducta CPC care aduce o parte din țițeiul Kazah în Europa a contribuit la situația de astăzi”.

Contractele futures ale țițeiului Brent au scăzut joi la 106 dolari pe baril, pentru a doua sesiune consecutivă, ca urmare a unei cereri reduse de benzină din SUA, în pofida sezonului de vârf de vară. Un raport EIA publicat miercuri a arătat că stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, depășind așteptările pentru o creștere de 71.000 de barili.

Prețurile petrolului au fost sub presiune de la jumătatea lunii iunie, ca urmare a riscurilor crescânde de recesiune globală, determinate de înăsprirea a politicilor monetare.

Administrația SUA intenționează să impună un plan de plafonare a prețurilor țițeiului rusesc, dar viceprim-ministrul rus Alexander Novak a avertizat că Moscova nu va exporta petrol dacă prețul este plafonat sub costurile de producție.

„Statul trebuie să intervină doar atunci când apar creșteri bruște de prețuri pe fondul evoluțiilor internaționale, dar cu măsuri care să nu afecteze funcționarea normală a pieței. Dacă prețul benzinei ar fi fost plafonat la 8 lei/litru, consumatorii ar fi plătit mai mult astăzi pentru benzină”, susține Chisăliță.

Actualele ieftiniri demonstrează, potrivit acestuia, că furnizorii de produse petroliere reacționează atunci când evoluțiile cerere-ofertă/preț-cantitate o impun (prețurile ridicate la benzină, au redus cantitățile vândute și implicit ar fi redus din profiturile benzinariilor în lipsa unei acțiuni a acestora).

„Această situație ne indică că această scădere a prețului la benzină și motorină, ar trebui să continue și în următoarea perioadă, dacă nu apar incidente majore care să perturbe aceste tendințe”, concluzionează șeful AEI.

Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România și din regiune, OMV Petrom va începe producția de gaze în largul coastei Georgiei cu o sondă de testare până în 2025, a anunțat șeful Agenției georgiene de Stat pentru Petrol și Gaze, Giorgi Tatishvili. În România, OMV Petrom estimează că va adopta decizia finală de investiție în Neptun Deep, proiect în care este parteneră cu Romgaz, în prima jumătate a anului viitor, producția urmând a debuta în 2026-2027.

OMV Petrom a anunțat că va lansa în 2022 o largă campanie seismică în platoul continental și în zona economică offshore ale Georgiei, campanie estimată la o valoare de 30 milioane de dolari.

La mijlocul anului trecut, Profit.ro anunța că OMV Petrom va explora zăcămintele de petrol și gaze din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră, câștigând în acest sens o licitație pentru licența blocului II Marea Neagră din Georgia. La acea dată, nici costurile de foraj, nici cele de explorare, nu erau cunoscute.

"Ne-au asigurat că planurile lor nu s-au schimbat, licitația pentru selecția unui subcontractor este deja aproape de finalizare. Au fost selectate patru companii și presupunem că câștigătorul va fi anunțat în două săptămâni. Sonda de testare va începe producția de gaze până în 2025”, a precizat Tatishvili, citat de Agenția de Informare pentru Petrol și Gaze din Rusia (angi.ru).

Potrivit oficialului georgian, în septembrie-octombrie ar urma să sosească în Georgia o navă specială, care, după studierea datelor seismice, va alege locul în care va fi efectuat forajul.

„Șapte ani este o perioadă standard la nivel internațional pentru explorare. Anul acesta se vor încheia lucrările seismice. Probabil că va dura un an și jumătate pentru a interpretarea datelor, pentru reducerea riscurilor și selectarea locației în care va fi săpată sonda", a explicat Tatishvili.

OMV Petrom este implicată în operațiuni și în alte regiuni din Marea Neagră. Profit.ro a anunțat că OMV Petrom a plătit pe participația de 42,86% din proiectul offshore Han Asparuh din Bulgaria, deținută de principalul acționar, OMV, 181 milioane de lei, cu aproximativ 50 de milioane de lei mai mult decât suma anunțată inițial, de 27 milioane de euro (131 milioane lei).

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a început în anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție în Marea Neagră a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare și producție în apele de mică adâncime (perimetrul Istria) și operațiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil (care recent s-a înțeles cu Romgaz pentru vânzarea participației sale în proiect pentru 1,07 miliarde de dolari, tranzacția urmând a fi finalizată în această lună) în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Presiunea pe prețurile carburanților din regiune se menține, pentru a evita o penurie în benzinării guvernul austriac decizând să apeleze încă o dată la rezervele strategice. Importul de carburanți, inclusiv din România sau din portul olandez Rotterdam, via Rin, nu au fost suficiente pentru ca mai multe stații din Austria să rămână fără motorină în urma accidentului de la începutul lunii iunie, în urma căruia 80% din capacitatea de procesare a rafinăriei Schwechat a devenit indisponibilă.

Pe 3 iunie, la rafinăria Schwechat, cu o capacitate anuală 10 milioane tone, de 2,5 ori peste cea a rafinăriei deținute de austrieci în România, Petrobrazi, a fost înregistrat un „incident mecanic”, care a afectat principala unitate de distilare a țițeiului și a rănit ușor două persoane. OMV susține că rafinăria va reveni la capacitatea normală de producție de-abia în partea a doua a trimestrului al treilea al anului, foarte probabil în luna septembrie.

Potrivit CEO-ului OMV, Alfred Stern, citat de Reuters, în prezent rafinăria funcționează doar la 20% din capacitate, iar compania austriacă compensează deficitul de producție prin achiziționarea de motorină și kerosen din Germania și România, dar și din Orientul Mijlociu, din Abu Dhabi, prin porturile din Trieste sau Koper.

Se pare însă că importurile nu sunt suficiente așa că guvernul austriac a decis luni să elibereze, pentru a doua oară în mai puțin de două luni, carburanți din rezervele sale naționale.

De această dată, vor fi eliberate 100.000 de tone de motorină și 45.000 de tone de benzină. Pe 4 iunie, cantitățile eliberate au fost de 112.000 de tone de motorină și 56.000 de tone de benzină.

Potrivit Reuters, deși nu au apărut semne evidente de lipsă de combustibil, cum ar fi cozile la benzinăriile austriece, au existat comercianții care au rămas fără motorină pentru scurt timp sau au limitat cantitatea pe care clienții o pot cumpăra.

În Ungaria, unde OMV deține 200 stații, și ca urmare a plafonării prețului, compania austriacă, dar și cea deținută majoritar de statul maghiar, MOL, au limitat cantitatea de benzină pe care un consumator o poate cumpăra pe zi a 50 de litri.

Asta după ce și guvernul maghiar a preluat exemplul celui austriac și a eliberat din rezervele sale strategice de carburanți o cantitate suficientă pentru acoperirea vânzărilor celor 200 de stații OMV din Ungaria pentru 10 zile, în vederea evitării unei penurii.

Ulterior, la mijlocul lunii iunie, și cea mai mare rafinărie din Ungaria, cu o capacitate de procesare anuală de 8 milioane tone, Dunărea, operată de MOL, și-a redus producția timp de 2 săptămâni în urma unui incendiu.

Potrivit oficialilor austrieci, rezervele de țiței și carburanți, care în mod normal acoperă un consum național mediu timp de 90 de zile, au ajuns la un nivel care permite asigurarea consumului național pentru 67,5 zile. Cea de-a doua eliberare de carburanți din rezervele strategice au reduce acest interval cu alte 5,8 zile.

Potrivit Bloomberg, în ultima lună, stațiile din Viena au fost alimentate inclusiv cu carburanți aduși din portul olandez Rotterdam, importurile din estul Austriei fiind afectate de situația tensionată de pe piața ungară, unde cererea este susținută de plafonarea prețului, iar oferta diminuată de oprirea rafinăriei Dunărea.

Barjele cu carburanți destinați pieței austriece au parcurs astfel peste 1500 km, pe Rin și Dunăre.

Fie direct, fie prin canalele și căile navigabile adiacente, râul Rin leagă Amsterdam, Rotterdam și Anvers, “capitala petrolieră a Europei, cunoscută sub numele de ARA, cu zone din Germania și nu numai.

Barjele din portul olandez pot ajunge până la Berlin în nord-est, în Austria și Elveția la sud și chiar până la Marea Neagră.

Volumul de produse petroliere transportate pe Rin s-a majorat în ultimul timp atât ca urmare a incidentului de la rafinăria OMV de lângă Viena, a închiderii pentru 2 săptămâni a celei maghiare, dar și a 2 din cele 3 rafinării germane din est care nu au produs combustibili într-un ritm normal în această lună, ca urmare a embargo-ului impus de UE importului maritim de țiței rusesc.

Rafinăriile de petrol Schwedt și Leuna care deservesc regiunea de est a Germaniei nu pot renunța cu ușurință la procesarea țițeiului rusesc, așa că autoritățile germane analizează viabilitatea creșterii transporturilor de combustibil cu barje pe Rin.

Numai că livrările pe Rin ar putea fi limitate. Râul are cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani în punctul cheie de navigație Kaub, ceea ce ar însemna că barjele, care deja sunt doar parțial umplute, ar putea fi nevoite să transporte cantități și mai reduse dacă nivelul apelor continuă să scadă în continuare.

În plus, costurile de transport pe Rin se află pe o pantă ascendentă, dublându-se în ultima lună, în care au ajuns la 40 de euro/tonă.

Cele mai importante companii distribuitoare de carburanţi au majorat în acest weekend preţul motorinei cu 4 bani/, iar pe cel al benzinei, cu 4 sau 8 bani/l, în urma scumpirilor diferenţa dintre preţul diesel-ului şi cel al benzinei coborând la 60 de bani pe litru, de la peste 90 de bani pe litru, cât se înregistra la începutul lunii.

Aceasta este prima scumpire mai importantă a motorinei începând cu 10 mai, perioadă în care preţul acestui tip de carburant a fost unul relativ constant, de 8,79-8,8 lei/l la OMV Petrom, de 8,76-8,79 lei/l la Lukoil, şi de 8,85-8,88 la OMV şi Mol.

Liderul pieţei, OMV Petrom, a scumpit cu 4 bani pe litru atât benzina standard, cât şi motorina standard, atât în staţiile Petrom, cât şi în cele OMV.

Evoluţia preţului benzinei standard din ultimele 3 săptămâni

În urma acestei majorări, preţul benzinei a ajuns la 8,20-8,25 lei/l, iar cel al motorinei, la 8,83-8,84 lei/l în staţiile Petrom din capitală, în timp ce în staţiile OMV acestea costă 8,28-8,33 lei/l, respectiv 8,89-8,93 lei/l.

Lukoil a crescut preţul benzinei standard cu 8 bani/l, iar pe cel al motorinei standard, cu 4 bani/l, primul tip de carburant comercializându-se luni la un preţ de 8,19-8,24 lei/l, iar cel de-al doilea, cu 8,80-8,83 lei/l.

Tot o scumpire de 8 bani pe litrul de benzină şi de 4 bani pe cel de motorină a efectuat şi grupul maghiar Mol, în staţiile căruia benzina costa luni 8,29-8,34 lei/l, iar motorina, 8,88-8,93 lei/l.

Ca urmare a majorărilor de preţ din weekend, diferenţa dintre preţul motorinei şi cel al benzinei a coborât sub 60 de bani, mai exact 59 de bani/l, în staţiile Mol.

În staţiile Petrom şi OMV, aceasta este de 60-61 de bani/l, iar în cele Lukoil, de 61 bani/l.

Evoluţia preţului motorinei standard din ultimele 3 săptămâni

Din momentul anunţului anunţului preşedintelui CE, Ursula von der Leyen privind intenţia UE de a interzice importul de ţiţei şi produse petroliere din Rusia din 4 mai şi până în prezent, ritmul de creştere a preţului benzinei la pompă a fost de aproximativ 3 ori mai ridicat decât cel de majorare a preţului motorinei.

Astfel, în luna mai, OMV Petrom a scumpit motorina cu 17 bani/l şi benzina cu 45 de bani/l (atât în staţiile OMV, cât şi în cele Petrom).

MOL a majorat preţul litrului de combustibil diesel cu 16 bani şi pe cel de benzină 41 de bani, în timp ce Lukoil a operat scumpiri de 21 bani la motorină şi de 49 de bani la benzină.

În prezent, ţiţeiul rusesc se tranzacţionează la un preţ considerabil mai redus decât cel extras din alte state, chiar şi cu peste 30 de dolari/baril mai mic în cazul unor sortimente de petrol, iar ecartul de preţ putea să crească.

Până la invadarea Ucrainei de către Rusia, diferenţialul Ural-Brent înregistra o evoluţie normală, în jurul mediei de 2 dolari/baril. După 24 februarie însă, ţiţeiul rusesc s-a tranzacţionat la minime istorice faţă de Brent (31 dolari/baril) din cauza temerii că nimeni nu va mai vrea să cumpere petrol rusesc, susţine Rompetrol.

Potrivit Ministerului de Finanţe din Rusia, diferenţialul Ural-Brent, s-a accentuat în ultima lună. Preţul mediu al ţiţeiului Uralul din ultimele 30 de zilea fost de aproximativ 73,2 dolari/baril, în timp ce cel al petrolului Brent a fost de peste 108,5 dolari/baril, ceea ce a ridicat diferenţialul Ural-Brent la peste 35,3 dolari/baril.

O interzicere a importului de ţiţei din Rusia în UE va scădea cererea pentru acesta, însă o va majora considerabil pe cea pentru sortimente alternative, cu caracteristici similare ţiţeiului Ural. De altfel, CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunţat că renunţarea la procesarea ţiţeiului rusesc în favoarea celui de altă provenienţă, majorează costurile de achiziţie ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril.

Lupta pentru putere la conducerea OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, pare a fi câștigată de tabăra petrochimică, condusă de actualul CEO Alfred Stern. În weekend, compania a anunțat că mandatul vicepreședintelui Johann Pleininger, șef al diviziei de explorare și producție a Grupului austriac, membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom și adept al separării activității de petrol și gaze de cea de petrochimie, nu va mai fi reînnoit la expirarea acestuia la mijlocul anului viitor.

De ce este important De la preluarea OMV, Alfred Stern, fost șef al Borealis, a modificat radical strategia grupului, mutând accentul de pe activitatea de explorare și producție hidrocarburi pe cea de chimie și petrochimie. După anunțata ieșire din Rusia, OMV Petrom este principalul activ al grupului austriac în explorare și producție.

Johann Pleininger era principalul adversar al lui Alfred Stern susținând o separare a activității de explorare și producție, în urma căreia să se înființeze o companie separată și, eventual, să se identifice un potențial investitor în aceasta.

Potrivit presei austriece, Pleininger era de asemenea susținătorul extracției gazelor de șist din zăcământul Weinviertel, care ar fi putut acoperi consumul Austriei pentru câțiva ani și asigura independența față de gazul rusesc.

OMV, a confirmat pentru Reuters decizia însă a refuzat să comenteze pe marginea motivelor.

În 2021, investițiile OMV Petrom în România au scăzut cu 12%, până la un nivel de 2,8 miliarde lei. În primul trimestru al acestui an ele s-au majorat cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 629 milioane lei. Potrivit companiei, până la finalul anului acestea ar urma să atingă un nivel de 4 miliarde lei, însă “vor depinde de climatul investițional”.

Potrivit strategiei OMV Petrom, până în 2030, compania ar urma să investească peste 11 miliarde euro în România, însă doar o treime din această sumă în activitatea de explorare și producție.

Pleininger are legături strânse cu OMV Petrom, în perioada 2007-2013 deținând funcția de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Explorare și Producție. Ulterior, a fost Vicepreședinte Senior responsabil cu activitatea de Upstream din România, Austria, precum și de dezvoltarea regiunii Mării Negre. Din 1 septembrie 2015 este membru al Directoratului OMV responsabil cu divizia de Upstream (Explorare și Producție). Începând cu 1 iulie 2017, Johann Pleininger a fost numit și Vicepreședinte al Directoratului OMV.

Johann Pleininger a fost numit în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, începând cu 10 august 2019.

Recent, CEO-ul OMV, Alfred Stern, a anunțat că grupul austriac va continua să investească în sectorul de petrol și gaze, inclusiv în România.

"Vom continua să investim masiv în petrol și gaze până în 2030 și dezvoltăm cinci noi facilități de producție de gaze, de exemplu în Norvegia și în Marea Neagră, proiectul Neptun", a spus Alfred Stern. "Dintr-un total de 3,5 miliarde de euro pe an, investim 1,6 miliarde de euro în explorare și producție", a declarat Stern.

Inevitabilitatea impunerii de către Uniunea Europeană (UE) a unui embargo importului de țiței și produse petroliere din Rusia a condus la o explozie a prețurilor carburanților la pompă pe piața internă. Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile zile, benzina și motorina s-au scumpit cu 17 bani/l în stațiile din capitală.

Prețul benzinei standard comercializate în majoritatea stațiilor OMV, MOL și Rompetrol din capitală a sărit de 8 lei/l, în urma scumpirii cu 22-33 de bani din prima parte a lunii mai.

Marți, în nicio stație OMV din capitală, prețul benzinei standard nu se situa sub 8 lei și doar în 3 stații MOL putea fi achiziționat un litru de benzină cu 7,98-7,99 lei. În majoritatea stațiilor Rompetrol, prețurile se situau peste 8 lei, cele mai scumpe practicând un preț de 8,07 lei/l.

Benzină cu câțiva bani sub prețul de 8 lei/l poate fi achiziționată în stațiile Petrom, 7,92-7,97 lei/l, companie care folosește majoritar (70%) țiței din producție internă.

Cea mai ieftină benzină poate fi cumpărată în stațiile Lukoil, cu 7,84-7,89 lei/l, rafinăria Petrotel procesând majoritar țiței rusesc, cel puțin deocamdată, până la impunerea sancțiunilor UE împotriva importului de țiței și produse petroliere din Rusia.

Chiar și în aceste condiții, Lukoil a scumpit luni cu 5 bani benzina și cu 6 bani motorina, în timp ce grupul MOL, care va beneficia de excepții atât la rafinaria deținută în Ungaria, cât și la cea din Slovacia în cazul unui embrago, a majorat prețul benzinei cu 12 bani/l și cel al motorinei cu 13 bani/l.

Dacă duminică, un litru de benzină putea fi cumpărat în stațiile grupului maghiar cu 7,84-7,89 lei/l, iar unul de motorină cu 8,73-8,87 lei/l, marți acestea au crescut la 7,99-8,08 lei/l, respectiv 8,85-8,95 lei/l.

Și liderul pieței, OMV Petrom, a scumpit luni benzina cu 4 bani/l, la 7,92-7,97 lei/l în stațiile Petrom și la 8,00-8,07 lei/l în stațiile OMV, prețul motorinei rămânând același, de 8,79-8,8 lei/l în stațiile Petrom și de 8,85-8,9 lei/l în cele OMV.

Socar vindea marți benzina standard la cele 3 stații pe care le deține în capitală cu 7,94 lei/l, iar motorina cu 8,79-8,84 lei/l.

Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen privind intenția UE de a interzice importul de țiței și produse petroliere din Rusia din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile, benzina s-a scumpit cu până a 17 bani/l, iar motorina cu până la 16 bani/l.

O treime din țițeiul procesat în rafinăriile autohtone, în special la Petrotel, deținută de gigantul rus Lukoil, este de proveniență rusă. De asemenea, tradițional, o treime din motorina comercializată pe piața internă provine din Rusia.

În prezent, țițeiul rusesc se tranzacționează la un preț considerabil mai redus decât cel extras din alte state, iar ecartul de preț va continua să crească. O interzicere a importului de țiței din Rusia în UE va scădea cererea pentru acesta, însă o va majora considerabil pe cea pentru sortimente alternative, cu caracteristici similare țițeiului Ural. De altfel, CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunțat că renunțarea la procesarea țițeiului rusesc în favoarea celui de altă proveniență, majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril.

Un alt motiv pentru care țițeiul se va scumpi în perioada următoare este decizia anunțată a UE de a interzice asigurarea de către companiile europene a navelor utilizate pentru transportul țițeiului rusesc, inclusiv în țări terțe.

În prezent, prima de asigurare în Marea Neagră depășește, potrivit calculelor Bloomberg, costul închirierii unei nave. Un cargo cu o capacitate de un milion de barili și o vechime de 5 ani, în valoare de 50 milioane dolari, este taxat cu o primă de risc de 5 milioane de dolari, cu 1,5 milioane de dolari peste prețul închirierii sale.

Însă nu numai primele de asigurare au crescut, ci și costul închirierii navelor.

Conform calculelor Bloomberg, costul închirierii unui tanc petrolier pentru transportul unui milion de barili din Novorosisk în Italia, unde Lukoil deține o importantă rafinărie (ISAB), pe lângă cele din Bulgaria (Burgas) și România (Petrotel), s-a majorat la 3,5 milioane dolari, de la 700.000 dolari la începutul unui an. Dacă este adăugată și prima de asigurare de 5 milioane de dolari, rezultă un cost total de peste 10 ori mai ridicat.

În plus, pe lângă treimea de țiței rusesc procesat în rafinăriile autohtone, o altă treime, prelucrată majoritar la Petromidia, provine din Kazahstan (restul fiind din producție internă), însă și aceasta este importată prin terminalul CPC din portul rusesc Novorosisk.

În cazul Rompetrol, transferul țițeiului între porturile Novorosisk și Midia se realizează, în principal, de compania națională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziționat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operațiuni de transport țiței și produse petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană.

Este puțin probabil ca Kremlinul să nu reacționeze la embargo-ul impus de UE și să permită în continuare exportul de gaz kazah prin terminalul rus.

Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.

Astfel, România riscă să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE. Sau, dacă vor continua să opereze, acestea nu vor mai funcționa la capacitatea totală, iar prețul materiei prime, în cazul în care vor găsi țiței alternativ, va crește semnificativ.

Cu toate acestea, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia și, mai nou, Bulgaria, România nu a negociat exceptări de la embargoul impus importului de țiței și produse petroliere din Rusia, ministrul de externe Bogdan Aurescu anunțând luni seară la Digi 24 că guvernul de la București susține măsură care urmează a fi cuprinsă în cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni impuse de CE împotriva Moscovei.

Renunțarea la procesarea țițeiului rusesc, care în prezent se tranzacționează la un preț redus, în favoarea celui de altă proveniență, majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril, a declarat recent CEO-ul OMV Petrom în cadrul unei conferințe cu analiștii.

De ce este important De la începutul acestui an, prețul carburanților s-a majorat considerabil, cu aproximativ 27% în cazul benzinei și cu aproximativ 45% în cazul benzinei, pe fondul aprecierii petrolului Brent cu peste 45%. Orice creștere a prețului de achiziție a țițeiului procesat va fi foarte probabil transferată în prețul la pompă, conducând la o creștere suplimentară a acestuia.

Mai este important Ceea ce era o “auto-sancțiune”, potrivit propriei descrieri a CEO-ului OMV Petrom, pare a se transforma într-o obligație. Miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat Parlamentul European că UE va impune un embrago importurilor de țiței și de produse petroliere din Rusia, măsura urmând a fi introdusă treptat, urmând a intra în vigoare în totalitate până la finalul acestui an.

“Încercăm să ne asigurăm surse de țiței non-rusești, pentru a ne pregăti în cazul în care va fi impus un embargo total importului de petrol rusesc. Într-o oarecare măsură, ne auto-sancționăm. Însă acest lucru vine cu o creștere a costurilor. Estimăm un cost mai mare de până la aproximativ 16 dolari pe baril, cu un impact lunar total de o singură cifră, în milioane de euro. Doar pentru a vă oferi o estimare, în condiții normale de operare, preluăm un cargo la fiecare 45 de zile”, a explicat Verchere în urmă cu câteva zile, înaintea anunțului privind intenția UE de a introduce un embargo la importurile de țiței și gaze rusești.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, în prezent la Petrobrazi, compania procesează 70% țiței din producția autohtonă.

“Importăm 30% din țițeiul procesat la Petrobrazi. În comparație cu multe alte rafinării din Europa de Est, avem o dependență scăzută de țițeiul importat. Până la apariția evenimentelor recente (invazia Ucrainei de către Rusia - nr.), importam țiței din Rusia sau prin porturile rusești”, susține Verchere.

Petrobrazi este singura dintre cele 3 mari rafinării din România care procesează majoritar țiței autohton, celelalte două, Petrotel, deținută de Lukoil, și Petromidia, a Rompetrol, utilizând țiței rusesc, respectiv kazah, exportate prin terminalele din portul rus Novorosisk.

Statele din Balcani, chiar dacă o parte din acestea nu sunt membre UE, ar putea fi principalele victime ale embargo-ului impus importului de țiței rusesc. Spre deosebire de celelalte state europene, care nu au de rezolvat decât problema identificării unor alte surse și rute de alimentare cu țiței, statele balcanice se confruntă și cu altă problemă: identificarea de cumpărători sau naționalizarea principalelor rafinării și a rețelelor de distribuție a carburanților, aproximativ 50% din capacitatea de rafinare din regiune fiind controlată de companii rusești.

Din totalul capacității anuale de rafinare de 42,7 milioane tone din Balcani (cu excepția Greciei), nu mai puțin de 21,1 milioane tone sunt procesate în rafinării al căror principal acționar este o companie rusească.

Potrivit INS, în 2021, producția de țiței a României a fost de 3,1 milioane tone echivalent petrol (tep), în timp ce importurile de țiței au fost de mai mult de 2 ori mai ridicate, de 6,8 milioane tep, jumătate din acestea provenind din Rusia, jumătate din Kazahstan.

În plus, România a importat produse 3,9 milioane tep de produse petroliere, motorina fiind cel mai important dintre acestea, majoritatea din Rusia.

OMV Petrom va adopta anul viitor o decizie finală de investiție favorabilă în cazul proiectului Neptun Deep în cazul în care proiectul de modificare a legii offshore elaborat de guvernul Dăncilă va fi adoptat, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe cu analiștii, CEO-ul OMV, Rainer Seele, susținând că această legislație ar garanta atingerea unei rentabilități a capitalului investit de 12%.

Declarația șefului OMV este surprinzătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând, OMV nu poate lua o decizie de investiție în absența uneia similare a partenerului și, totodată, operatorului zăcământului, Exxon. Iar Exxon a informat autoritățile române, dar și OMV Petrom, că intenționează să-și vândă fie participația, fie firma care deține participația în Neptun Deep. Cu alte cuvinte, până la vânzarea participației de către Exxon, OMV Petrom nu poate adopta nicio decizie finală de investiție favorabilă.

În al doilea rând, în pofida promisiunilor din programul de guvernare al PNL, care s-a declarat pentru modificarea legislației în vederea începerii producției în Marea Neagră, Parlamentul are cuvântul decisiv atât în ceea ce privește instalarea noului guvern, cât și în ceea ce privește legea offshore.

Iar Seele pare să știe acest lucru: “În ceea ce privește România, chiar dacă situația nu este la fel de rea ca Brexit-ul, nu avem un guvern instalat. Nu există niciun ministru al energiei (și nici nu va exista, PNL intenționând să desființeze acest post - n.r.). Drept urmare, nu remarcăm niciun progres, în special în ceea ce privește obținerea aprobării Parlamentului pe proiectul de modificare a legii offshore. Va trebui să stăm și să așteptăm, deci. Însă nu cred că va dura o veșnicie. Dar dacă va fi instalat noul guvern și dacă (proiectul de modificare a legii offshoe - n.e.) urmează un proces de aprobare rapidă și nu va fi schimbat dramatic atunci cred că am putea avea un cadru foarte atractiv (pentru luarea unei decizii favorabile de investiție - n.r.)”

Seele s-a referit și la eventuala destinație a gazului care ar putea fi extras din Marea Neagră, subliniind preferința OMV de a vinde gazele în România, pentru a evita plata tarifelor de transport. În ceea ce privește exportul, un preț poți obține în Bulgaria și altul în Austria, a afirmat CEO-ul OMV, răspunzând la o întrebare referitoare la nivelul prețului gazelor de la care Neptun Deep devine exploatabil din punct de vedere comercial.

“Dacă luăm toate prețurile în calcul (și cel intern și cele de export - n.r.) și noul cadru fiscal (proiectul de lege al guvernului Dăncilă - n.r.) există o mare probabilitate ca noile calcule (privind exploatarea comercială a zăcământului - n.r.) să fie satisfăcătoare, ceea ce ar conduce la adoptarea unei decizii finale de investiție anul viitor”, a precizat Seele.

În ceea ce privește cifrele, CEO-ul OMV a amintit că grupul austriac a promis piețelor financiare o rentabilitate a capitalului investit de 12%, iar Neptun Deep trebuie să îndeplinească această condiție.

“Tot ce pot spune este că ponderea de gaze pe care trebuie să o exportăm, având în vedere declinul rapid rapid al producției interne în România, nu are o importanță majoră, deoarece vorbim despre dezvoltarea proiectului. Așadar, dacă mă uit la diferitele calcule, deoarece pentru exportul gazelor, trebuie să rezervi și capacități de export, iar costurile suplimentare să le incluzi în calcul, trebuie să spun că suntem foarte fericiți să vindem majoritatea gazelor pe piața din România, în special având în vedere faptul că suntem unul dintre marii jucători de pe piață și ne cunoaștem baza de clienți mai ales acolo. Aceasta este prioritatea noastră”, susține Seele.

Chiar dacă nu s-a referit precis la acest aspect, CEO-ul OMV mai are un motiv să prefere să vândă gazele pe piața internă. În acest an, OMV Petrom a vândut în acest an gaze pe piața din România cu prețuri cuprinse între 105 lei/MWh (în trimestrul al doilea al anului) și 120 lei/MWh (în trimestrul întâi, în condițiile în care prețul pe bursa de la Viena pe care chiar OMV o operează a fost de două ori mai redus, chiar și de 10 euro/MWh.

Seele pare a nu cunoaște însă precis modificările la legea offshore propuse de guvernul Dăncilă, el informând analiștii că ele “elimină cu adevărat supra-impozitarea și restricțiile la export”.

Proiectul nu elimină “cu adevărat” impozitul special pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor la gaze, ci majorează pragul de la care se va aplica de la un preț de 45,71 lei la 100 de lei/MWh. Totodată, deductibilitățile recunoscute pentru investiții în formula de calcul a impozitului suplimentar sunt majorate de la 30% la 60%.

Similar, Seele pare a nu fi conștient de adevăratul declin al producției de gaze a OMV Petrom, care anul trecut a fost de 7%, iar în acest an a depășit 8%. Și din motive de PR, șeful CEO s-a referit la un declin natural al producției OMV Petrom de 3-5%.

“Declinul natural al producției OMV Petrom este cuprins între 3% și 5%. De ce spun 3% și 5%? În primul rând, nu depinde de (declanșarea producției în - n.r.) Neptun Deep. Neptun Deep ar compensa ratele de declin actuale. 3-5% este calculat doar pe portofoliul de bază al OMV Petrom, fără Neptun Deep. (Unde se situează declinul producției -n.r.), între 3 și 5%, depinde de cadrul legislativ pe care ni-l oferă guvernul român. În ziua în care au decis că nu mai cred într-o piață liberă, în liberalizarea pieței gazelor și au reglementat prețurile gazelor naturale a trebuit să reducem substanțial cheltuielile de capital pentru proiecte de gaze. Prin urmare, rata de declin a fost mai mare: în regiunea de 5%. Acum am văzut că guvernul a schimbat acest cadru și putem investi din nou. Prin urmare, poate că rata de declin al producție se va situa anul viitor mai degrabă în apropierea cifrei de 3%, și nu a celei de 5%”, a explicat Seele.

Potrivit unor estimări Transgaz, consultate de Profit.ro, OMV Petrom ar urma să-și înjumătățească producția în următorii zece ani, în cazul în care proiectul Neptun Deep nu va fi demarat.

Totodată, Seele a precizat că, în cazul în care nu va fi adoptată decizia finală de investiție pentru Neptun Deep, cheltuilele de capital se din România vor fi substanțial mai mici.

“Nu vom reorienta nicio cheltuială de capital (de la Neptun Deep - n.r.) către proiecte onshore de calitate inferioară ale Petrom”, a precizat șeful OMV.

În pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.

Per total, în primele două luni ale acestui an, România a importat un volum de gaz mai mare cu 44% decât cel contractat în lunile ianuarie și februarie ale lui 2018, la prețuri cu peste o treime mai ridicate. Dacă în ianuarie și februarie 2018, România a importat un volum de 5 TWh de gaze naturale, în perioada similară a acestui an volumul importurilor s-a majorat la 7,2 TWh.

În luna februarie, România a importat aproximativ 3 TWh de gaze naturale la un preț de 122,2 lei/MWh, după ce în ianuarie importase un nivel extrem de ridicat de 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh. În medie, România a importat 3,62 TWh pe lună în acest an.

Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a vândut în primul trimestru către terți un volum de 9,7 TWh. Rezultă o medie lunară de 3,23 TWh, inferioară celei a importurilor.

Chiar dacă luăm în calcul și gazul utilizat de OMV Petrom pentru producția de electricitate, aproximativ 2 TWh, rezultă medie marginal superioară celei a importurilor, de 3,9 TWh/lună.

Cu alte cuvinte, cota de piață a gazelor rusești de import este superioară celei a OMV Petrom și, probabil, și a celuilalt mare producător autohton, Romgaz.

În această iarnă, începând cu luna noiembrie a anului trecut, România a importat un volum de aproximativ 12,2 TWh, cu 30% peste importurile din iarna precedentă, de 9,4 TWh.

Profit.ro a semnalat faptul că, de la începutul anului, importurile de gaze naturale din Ungaria, țară are nu produce gaze, s-au majorat de 10 ori.

Dacă în lunile ianuarie/februarie 2018, fluxurile fizice de la Csanadpalota, din direcția Ucrainei către România, erau, în marea majoritate a zilelor, de 5.000 MWh/zi, în primele două luni ale acestui an, acestea au fost de 10 ori mai ridicate, de 50.000 de MWh/zi. Volumul gazului adus din Ungaria este unul considerabil, reprezentând aproape 20% din volumul de gaz intrat în sistem din producția internă în aceeași perioadă (din perimetrele de producție, cum se exprimă Transgaz), de 260-270.000 MWh/zi.

Evident că gazele importate sunt tot gaze rusești și nu sunt produse în Ungaria, care de-abia își acoperă 10-15% din consum cu nivelul producției interne.

Acest lucru ar putea arăta faptul că traderii au anticipat că o creștere a cererii de import este inevitabilă în condițiile adoptării OUG 114, care favorizează furnizorii și subvenționează consumul (casnic și industrial) și îi penalizează pe producători. Aceștia, pe lângă plafonarea prețului la 68 lei/MWh, mai “beneficiază” și de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri (de care ceilalți actori sunt parțial scutiți, fiind aplicată doar marjei în cazul furnizorilor și traderilor de gaze).

Surse din piață susțin că o altă explicație ar fi faptul că furnizorii mari de gaze (Engie și E.On) au profitat de prețurile reduse de pe piața internă (77 lei/MWh - OMV Petrom și 80 lei/MWh - Romgaz) și au semnat contracte pe întregul an încă din primăvara anului trecut cu producătorii autohtoni. Apoi s-au concurat între ei pentru a atrage consumatori non-casnici. La venirea iernii, însă, au rămas fără gaze din surse interne pentru populație și au fost nevoiți să apeleze la importuri în speranța că ANRE le va recunoaște costurile de achiziție ridicate. Ceea ce evident nu s-a întâmplat, Guvernul salvându-i însă prin adoptarea OUG 114 care plafonează prețurile la gaze produse intern la 68 lei/MWh.

Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), prevederile OUG 114 vor afecta durata de viață a câtorva zăcăminte marginale, ceea ce va va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat.

“Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe”, a avertizat, într-un comunicat, patronatul companiilor din industria de petrol și gaze.

OMV Petrom și-a redus producția de gaze cu 8,5% sau 7 mii barili echivalent petrol (bep) pe zi în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce în 2018 a înregistrat o scădere a producției de aproximativ 7%. Dacă tendința va continua, consumatorii industriali vor fi cei care vor fi nevoiți să achite un preț mai mare pentru gaze, în urma apelării la importuri menite a compensa scăderea producției interne. Populația și centralele menite a asigura încălzirea populației vor beneficia în schimb de gaz din producție internă la prețul plafonat de 68 de lei/MWh.

Și vânzările de gaze către terți au avut de suferit, diminuându-se cu aproximativ 20%, de la 12,13 TWh în perioada ianuarie-martie 2018 la 9,7 TWh în primele trei luni ale acestui an. Vânzările de energie electrică, produsă la centrala de Brazi, s-au majorat cu aproximativ 20%, de la 0,89 TWh la 1,08 TWh, ca urmare a faptului că centrala a funcționat mai tot timpul în vederea echilibrării sistemului, care s-a confruntat cu probleme în principal în producția de electricitate din cărbune.

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, vânzările de gaze către terți a rămas la un nivel constant, în timp ce producția de electricitate s-a redus considerabil, cu 30%. În trimestrul al patrulea OMV Petrom a produr peste 1,48 TWh de electricitate, ca urmare a faptului că centrala a funcționat mai tot timpul în vederea echilibrării sistemului, care s-a confruntat cu probleme în principal în producția de electricitate din cărbune.

Producția de gaze din primul trimestru a înregistrat o scădere de 2,3% față de nivelul din trimestrul al patrulea al anului trecut, când se extrăgeau 84 mii bep/zi.

În ceea ce privește producția de țiței, și aceasta a scăzut de la 73 mii bep/zi în primele trei luni ale anului trecut la 71 mii bep pe zi. În ultimul trimestru al anului, producția de țiței a OMV Petrom a fost de 72 mii bep/zi.

Interesant este că, în pofida unui preț al petrolului mai mic cu aproximativ 2 dolari pe baril, marja de rafinare s-a redus de la 6,56 dolari în primul trimestru al anului trecut pe baril la 3,62 dolari/baril în primele trei luni ale acestui an.

Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea de industrie și cea pentru buget, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai scump decât cel de pe bursa de specialitate vieneză, potrivit celuilalt, gazul din România este cu cel puțin 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria.

De ce este important? În aceste zile, pe agenda comisiei de buget a Camerei Deputaților se află un proiect legislativ amendat de comisia de industrii, prin adoptarea căruia s-ar dublat practic sarcina fiscală impusă companiilor producătoare de gaze onshore, ajungând la 55 de lei/MWh, potrivit industriei.

Și mai important Cei doi deputați, Iulian Iancu (PSD, șeful comisiei de industrii) și Toma Petcu (ALDE, fost ministru al energiei) sunt de departe cei mai competenți membrii ai comisiilor respective în ceea ce privește sectorul energetic. Influența lor asupra celorlalți membri ar putea cântări decisiv asupra formei finale a respectivului act normativ.

Prețul gazelor din România este deja superior celui de pe bursa austriacă, a susținut Iulian Iancu în ședința comisiei de industrii, încercând să motiveze introducerea prețului de referință de pe această bursă în formula de calcul a impozitului pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețului gazelor la producător. Potrivit acestuia, prețul gazului din România este de 123 de lei/MWh, iar cel de pe CEGH 108 lei/MWh.

Dimpotrivă, prețul gazului de pe bursa austriacă este mult mai scump decât cel de pe bursele din România, a declarat Toma Petcu, în cadrul ședinței comisiei de buget-finanțe, desfășurată în paralel cu ședința comisiei de industrii, în pofida faptului că raportul ar fi trebuit să fie unul comun. Fostul ministru al energiei a prezentat și două prețuri: 90 de lei/MWh - prețul gazului intern și 120 lei/MWh cel al gazului tranzacționat în Austria.

Este dificil de precizat care dintre cei doi parlamentari are dreptate, cât timp niciunul nu a specificat la ce preț al gazelor și la ce tip de contract se referă.

Dacă este analizată evoluția prețurilor de pe piețele din cele două state, este foarte probabil că Iulian Iancu s-a referit la prețurile spot, din contractele pe termen scurt, pentru ziua următoare, care marți erau de 23,4 euro/MWh, aproximativ 110 lei/MWh, în Austria și de 125 lei/MWh pe OPCOM, respectiv 114 lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), cifre apropiate de cele avansate de Iancu.

Cifrele avansate de fostul ministru al energiei Toma Petcu se apropie de cele înregistrate în luna noiembrie pe BRM și CEGH în contractele pe termen lung. Astfel, dacă prețul mediu ponderat lunar pe BRM pentru gazul livrat în noiembrie a fost de 90,13 lei/MWh, iar cel de pe bursa austriacă de aproximativ 120 lei/MWh.

Potrivit datelor BRM, prețul mediu ponderat pentru gazul din producția internă din trimestrul al patrulea a fost de 95,65 lei/MWh, în timp ce prețul mediu ponderat de la bursa austriacă a fost de 116,69 lei/MWh.

Cu alte cuvinte, ambii parlamentari par a avea dreptate, doar că s-au referit la prețuri diferite. Dar care preț este mai important?

Spre deosebire de piața de electricitate, unde ponderea volumelor tranzacționate pe piața spot reprezintă 35-40% din totalul energiei tranzacționate, pe piața gazelor, importanța tranzacțiilor de pe piețele pe termen scurt, PZUGN pe OPCOM, DayAhead pe BRM, este mult mai mică.

Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ultima lună pentru care sunt disponibile, pe piețele centralizate pe termen lung ale BRM s-au tranzacționat 4,5 milioane MWh, care au acoperit 73% din consumul intern. Și vorbim de o lună de vară, cu o cerere mai scăzută.

Pe piețele pe termen scurt, nou înființate în urmă cu trei, se tranzacționează zilnic cantități mult mai reduse. Potrivit OPCOM, în luna noiembrie pe piața pentru ziua următoare pentru gaze naturale (PZUGN) s-au tranzacționat 59 de mii de MWh, la un preț mediu ponderat de 117 lei/MWh. Chiar dacă am presupune că pe piața spot BRM volumul tranzacționat ar fi dublu, rezultă un volum total de 150.000 MWh/lună tranzacționat pe piața pe termen scurt, aproximativ 3,3% din volumul tranzacționat prin contracte pe termen lung.

Și este normal, pentru că furnizorii de gaze naturale pot estima mult mai precis evoluția cererii și ofertei decât cei de energie electrică (care depind mult mai mult de starea vremii, în special în ceea ce privește producția de energie regenerabilă). Cu alte cuvinte, furnizorii de gaze au tot interesul să semneze contracte pe termen lung și să apeleze la piața pe termen scurt doar pentru fine tuning.

În concluzie, chiar dacă ambii parlamentari au dreptate, Iulian Iancu, responsabil pentru apologia scumpirii gazelor din România, se referă la prețuri pentru un volum de gaze care acoperă 3,5% din consum, iar Toma Petcu, care susține că în România prețurile sunt mai reduse decât în Austria, la prețuri pentru un volum de gaze care acoperă 73% din consum.

Fostul ministru al energiei și-a exprimat de altfel temerea că dacă parlamentarii stabilesc din start ca producătorii să fie impozitați cel puțin la prețul din Austria, ei vor fi împinși să ducă prețurile cel puțin la același nivel. În plus, susține Petcu, dacă parlamentarii nu mai recunosc investițiile de operare, nu mai are logică ca producătorii să extragă gaze suplimentar.

“Dacă se merge pe sistemul ăsta de impozitare, un producător are foarte puține motivații să opereze zăcămintele foarte vechi și chiar să exploreze după zăcăminte noi. Probabil că descoperiri ca la Caragele (descoperire recentă a Romgaz n.r.) nu vor mai avea loc”, a afirmat fostul ministru al energiei.

În schimb, Iulian Iancu a justificat marți adoptarea de către comisia pe care o conduce a amendamentelor de majorare a supraimpozitării în domeniul onshore prin faptul că producătorii au majorat prețurile la gaze cu 400% în urma liberalizării și “vor să-l majoreze în continuare până la 500%”.

Numai că în momentul liberalizării prețului gazelor, acestea se vindeau cu 60 de lei/MWh, iar potrivit Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețul mediu al gazelor cu livrare în luna noiembrie a fost de 90 de lei/MWh. Rezultă o scumpire a gazelor cu 30 de lei, sau cu 50%. Dacă s-ar fi majorat cu 400%, prețul gazelor ar fi fost de 300 de ei/MWh, de peste 3 ori mai ridicat decât prețul de pe BRM.

Probabil însă că parlamentarul PSD s-a exprimat greșit și se referă la un preț de 400% mai mare decât costul de producție, care în cazul Romgaz este de aproximativ 28 de lei/MWh. Însă chiar și așa creșterea ar fi de 200%. Iar la costul de producție se adaugă redevența, de aproximativ 28 lei/MWh și impozitul suplimentar, care în noile condiții ar fi de 27 lei/MWh. Cu alte cuvinte, 30% din costul final ar fi prețul de producție, 30% redevența și 30% impozitul pe veniturile suplimentare. Aproximativ 60% din prețul final al intra în buzunarele statului. După achitarea impozitului pe profit, compania ar rămâne cu 5,5% din prețul final.

De altfel, Iancu ar vrea ca impozitul pe veniturile suplimentare să fie achitat nu numai pe venituri, cum spune și denumirea impozitului, ci și pe cheltuieli, în acest sens comisia sa eliminând deductibilitatea redevenței din baza de calcul a impozitului. “Până acum, redevența am plătit-o tot noi”, a declarat Iulian Iancu, prin noi referindu-se la consumatori. În logica sa, orice investitor ar trebui să achite o taxă pentru a investi în România. Logica economică susține însă că nimeni nu investește în producția unui bun, dacă nu are perspectiva de a-și recupera costurile de producție (și cele de comercializare) și valoarea impozitelor și tazelor (inclusiv a redevențelor) și să mai poată realiza și profit.

În ceea ce privește eliminarea deductibilității redevenței din formula de calcul a impozitului pe veniturile suplimentare, Iulian Iancu susține că aceasta e justificată din faptul că ea este recunoscută drept deductibilă din impozitul pe profit. Numai că redevența este deja achitată de companii, ceea ce o transformă pentru companii într-un cost de producție și nu un venit ce trebuie impozitat. Iar includerea sa în baza de impozitare a impozitului pe veniturl suplimentar se transformă în aplicarea unui impozit la impozit.

“Am avut oameni neperformanți pe scaune guvernamentale, și de stânga și de dreapta. Dacă cer scrisoare de la ministerul energiei, îmi răspunde că trebuie să păstrez deductibilitatea redevenței”, afirmă șeful comisiei de industrii a Camerei Deputaților.

OMV, principalul acționar al companiei românești, OMV Petrom, va importa un volum anual de gaze rusești mai mare cu un miliard de metri cubi față de volumul prevăzut în actualul contract reînnoit recent cu Gazprom, au stabilit șefii celor două companii, Rainer Seele, respectiv Alexey Miller, care au și semnat un act adițional în acest sens, în cadrul unei întâlniri avute la Sankt Petersburg. Volumul suplimentar este echivalent cu producția pe un trimestru a OMV Petrom, care, de exemplu, în perioada iulie-septembrie, a extras 1,2 miliarde de metri cubi de gaze din România.

De ce este important. OMV este implicată direct, ca acționar, în compania mixtă de implementare a proiectului gazoductului Nord Stream 2. Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.

Și mai important În urma adoptării legii offshore de către Parlamentul României, Seele a anunțat amânarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep, care ar fi trebuit luată în cursul acestui an, invocând întârzierea adoptării legii, dar și restricțiile impuse de parlamentari la exportul de gaze.

"Din punctul meu de vedere, avem nevoie de aceste gaze pentru România, dar chiar mai mult pentru piețele europene, pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În consecință, există un interes uriaș pentru acest proiect din partea Guvernului României, din partea investitorilor și din partea Comisiei Europene", a declarat săptămâna trecută Rainer Seele la CNBC

Decizia celor două companii, OMV și Gazprom, survine în contextul în care, în 2017, exporturile de gaze rusești în Austria au atins un nivel record, de 9,1 miliarde metri cubi, o creștere de 50,3% (sau 3 miliarde metri cubi) față de nivelul din 2016 și de 33,7% (sau 2,3 miliarde metri cubi) față de precedentul record, înregistrat în 2005.

"În ultimii ani, Gazprom a stabilit noi recorduri în ceea ce privește exporturile spre Austria. În primele zece luni ale anului 2018, livrările de gaz către Austria au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului 2017, ajungând la 8,8 miliarde de metri cubi. Semnarea unui document privind exporturile suplimentare dincolo de sumele contractuale reprezintă încă o dovadă a cererii ridicate de gaze rusești din partea consumatorilor noștri europeni ", a declarat Alexey Miller.

"Cererea Europei de gaze naturale va crește în principal ca urmare a înlocuirii succesive a centralelor electrice cu cărbune, dublată de scăderea simultană a producției europene. Prin creșterea aprovizionării cu gaze a terminalului Baumgarten contribuim în mod suplimentar la securitatea aprovizionării în Austria - precum și în alte țări europene ", a afirmat, la rândul lui, Rainer Seele.

În plus, potrivit unui comunicat OMV, cei doi directori executivi au discutat despre pașii ulteriori în punerea în aplicare a acordurilor semnate în luna octombrie a acestui an, cum ar fi constituirea unui Comitet Comun de Coordonare în scopul colaborării între companii, precum și a iminentului acord prin care OMV va obține o participație la proiectul de dezvoltare a două perimetre ale formațiunii Achimov din zăcământul Urengoyskoye.

La începutul lunii iunie, OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire până în 2040 a livrărilor de gaze naturale rusești către Austria, contractul în vigoare urmând să expire în 2028. La ceremonia de semnare au participat președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz.

OMV Petrom nu va adopta decizia finală de investiție referitoare la Neptun Deep în 2018, a confirmat, într-o conferință cu analiștii, CEO-ul companiei, Christina Verchere, adăugând că motivul amânării nu a rezultat din analiza textului legii, ci din întârzierea de trei luni cu care aceasta a fost adoptată de Parlament.

“Nu vom adopta o decizie finală de investiție în 2018. Cum am mai spus este vorba de o chestiune de timp (adoptarea cu o întârziere de 3 luni a legii de către Parlament - n.r.) și nu una care ține de analizarea conținutului legii”, a afirmat CEO-ul OMV Petrom.

Verchere a mai precizat că, deși a fost votată de Parlament miercurea trecută, legea a fost postată de-abia după 5 zile pe site-ul Camerei Deputaților.

“Textul legii a fost publicat la finalul zilei de luni, așa că în acest moment de-abia îl analizăm pentru a înțelege cu adevărat aspectele cheie pe care le urmărim, referitoare la stabilitatea fiscală, competitivitate, povara fiscală, obligativitatea tranzacționării pe piețele centrale (autohtone -n.r.) și drepturile de dezvoltare. Cred că e prematur să-mi exprim o impresie asupra legii”, a adăugat CEO-ul OMV Petrom.

Verchere a mai precizat că, în vederea luării unei decizii finale de investiție, în afara legii offshore, există și alte elemente pe care compania le va lua în considerare, precum liberalizarea pieței de gaze sau dezvoltarea infrastructurii aferente transportului gazelor.

“După ce vom analiza aceste lucruri în cadrul conducerii companiei va exista o decizie comună (de investiție - n.r.) a OMV Petrom și a operatorului Exxon. Decizia de a continua proiectul Neptun Deep este prioritară dată fiind importanța sa în business-ul nostru.”, a precizat Verchere.

În raportul privind rezultatele financiare ale grupului pe trimestrul al treilea, publicat miercuri, OMV Petrom preciza că nu vede probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în ultimul trimestru al acestui an, confirmând, chiar dacă pe un ton mai prudent, declarațiile CEO-ului OMV, principalul său acționar, Rainer Seele. O declarație atenuată similar a avut și CEO-ul OMV la Viena, într-o teleconferință cu analiștii.

Ulterior, în cadrul unui interviu acordat miercuri la postului TV american de top CNBC, Seele a precizat că zăcămintele din Marea Neagră sunt importante pentru România, dar mai ales pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei.

"Cred că Guvernul vrea să creeze un cadru legislativ care să fie suficient pentru investitori. Trebuie să așteptăm. Durează prea mult. Acum așteptăm și citim draftul Legii offshore. La prima vedere, aș putea spune că există unele elemente pe care le putem accepta pentru o asemenea investiție, dar trebuie să vedem cum va arăta forma finală, de după votul prezidențial. Nu va avea nici un impact pe termen scurt asupra bilanțului OMV, este o chestiune care ține de OMV Petrom în România", a spus Seele, părând puțin surprins de întrebarea postului referitoare la România.

În urmă cu o săptămână, Seele anunța categoric că OMV a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep pentru că Legea offshore a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condițiile prevăzute de aceasta și să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum își planificase inițial. În plus, șeful OMV s-a declarat nemulțumit și de obligația impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie.

Ulterior, un alt operator concesionar din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că nu va putea lua o decizie de investiție în proiectul offshore Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a regimului fiscal necompetitiv prevăzut de Legea offshore.

Miercurea trecută, Parlamentul a votat Legea offshore cu o fiscalitate majorată chiar și față de nivelul prevăzut de varianta trimisă de președintele Klaus Iohannis la reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulțumiți de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților.

OMV Petrom nu vede probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în ultimul trimestru al acestui an, precizează compania în raportul privind rezultatele financiare ale grupului pe trimestrul al treilea, confirmând, chiar dacă pe un ton mai prudent, declarațiile CEO-ului OMV, principalul său acționar OMV, Rainer Seele.

“Legea privind activitățile offshore a fost aprobată în parlament. Suntem în proces de analiză a acesteia pentru a ințelege modul în care va impacta activitățile noastre offshore. Având în vedere momentul din an în care ne aflam, nu vedem probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în trimestrul al patrulea”, precizează OMV Petrom.
Miercurea trecută, grupul austriac OMV, compania mamă a OMV Petrom, care deține, alături de americanii de la ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc, a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep, a anunțat, la Viena, în cadrul unei conferințe, CEO-ul Rainer Seele. 

Vineri, un alt operator, Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că nu va putea lua o decizie în ceea ce privește în ceea ce privește proiectul Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a adoptării legii offshore, ce impune un regim fiscal necompetitiv.

Prezent la Profit Energy.forum, ministrul energiei, Anton Anton, a declarat că este normal ca operatorii zăcămintelor din Marea Neagră să amâne decizia de investiție pentru anul viitor, dat fiind faptul că legea offshore a fost adoptată la finalul lunii octombrie.

“Suntem în noiembrie. Mi se pare normal ca decizia să fie adoptată anul viitor”, a afirmat ministrul, la eveniment.

Totodată, Anton Anton a afirmat că speră ca decizia să fie pozitivă, însă nu a exclus nici posibilitatea ca operatorii să adopte o decizie negativă.

“Întotdeauna există un risc (ca decizia de investiție să fie negativă - n.r.), eu sper ca acesta să fie mic”, a precizat ministrul.

Potrivit raportului OMV Petrom, în primele trei trimestre ale acestui an, compania a finalizat forarea a 74 de sonde noi și sidetrack-uri, dintre care două sonde de explorare. Până la finalul anului, OMV Petrom estimează că va finaliza mai mult de 100 de sonde noi și sidetrack-uri și aproximativ 1.000 de reparații capitale.

OMV, principalul acționar al OMV Petrom, și Schlumberger, unul dintre cei mari furnizori de tehnologie de foraj și exploatare de petrol și gaze au semnat un Memorandum de Înțelegere în vederea implementării unor soluții digitale, a anunțat luni compania austriacă.

Cele două companii au convenit să evalueze diferite modele de colaborare în vedere implementării unor soluții digitale în activitatea de explorare, exploatare și prelucrare a petrolului și gazelor naturale.

"Colaborarea (cu Schlumberger - n.r.) ne-ar plasa într-o poziție de lider în domeniu și va permite mai rapid accesul OMV la noile tehnologii digitale”, a declarat Johann Pleininger, membru al Consiliului de conducere al OMV și vicepreședinte al Comitetului executiv.

Înainte de a a ajunge vicepreședinte OMV, Pleininger a ocupat mai multe poziții de conducere în cadrul OMV Petrom, venirea în România fiind și acum considerată de austriac drept cea mai importantă decizie luată în cariera sa. DE tehnologiile respective ar putea beneficia și Petrom, Schlumberger având deja postat pe site-ul său un studiu de caz privind folosirea tehnologiei sale de către compania românească

Memorandumul de înțelegere pentru un viitor parteneriatul strategic va accelera implementarea strategiei digital ale OMV prin valorificarea unor noi tehnologii digitale dezvoltate în prezent de Schlumberger.

OMV a adoptat deja o strategie digitală la nivelul întregului grup și o foaie de parcurs pentru a sprijini creșterea companiei, cu accent pe implementarea strategiei segmentului upstream (de explorare și producție) al OMV.

Noua fiscalitate adoptată de parlament referitoare la exploatarea offshore a afectat competitivitatea industriei de petrol și gaze din România comparativ cu cea din statele din regiune, a declarat Vasile Iuga, expert în domeniul valorificării gazelor naturale, citând un studiu recent al Wood Mackenzie.

Potrivit Wood Mackenzie, România a devenit mai puțin competitivă decât toate statele din Marea Caspică și Marea Neagră, cu excepția Azerbaidjanului.

Analiștii Wood Mackenzie se așteaptă însă ca, în urma solicitării de reexaminare a legii de către președintele Klaus Iohannis, Parlamentul să modifice prevederile fiscale extrem de contestate până la finalul anului.

“Companiile offshore vor trebui să aștepte rezultatul dezbaterilor din Parlament înainte de a adopta decizii de investiție”, precizează raportul Wood Mackenzie.

Iuga a precizat, în cadrul unei dezbateri organizate de USR despre exploatarea gazelor din Marea Neagră, că în pofida faptului că Azerbaidjan este mai puțin competitiv din punct de vedere fiscal decât România, statul asiatic beneficiază de hărți topografice și infrastructură.

Acesta a ținut să precizeze că fiscalitatea este doar unul din riscurile implicate de explorările la mare adâncime. Pe lângă riscul fiscal, există un risc investițional, unul comercial, unul ecologic și unul geopolitic.

Investițiile în offshore, sunt, potrivit expertului român, de zece ori mai ridicate decât cele din onshore. “Iar pentru Marea Neagră el este și mai ridicat, ca urmare a conținutului ridicat de sulf, dar și a accesului dificil, prin strâmtoarea Bosfor. Nava de explorare închiriată trebuie demontată pentru a intra în Marea Neagră, așa se face că pe israelieni îi costă 700.000 de dolari/zi închirierea sa, în timp ce în cazul României chiria este de un milion de dolari/zi”, afirmă expertul român. De asemenea, instalațiile respective trebuie să funcționeze 20 de ani la o presiune de 200 de atmosfere, Marea Neagră nu este încă explorată, infrastructura este inexistentă, topografia deficientă, iar fundul mării este relativ instabil.

În plus, acoperirea riscurilor ecologice este extrem de scumpă, sunt necesare investiții în tehnologie sigură și plata unor prime de asigurare considerabile. Iuga a dat exemplul dezastrului din Golful Mexicului, Deepwater Horizon, care i-a costa pe cei de la BP peste 60 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește riscurile comerciale, acestea sunt direct influențate de starea infrastructurii, dar și de competitivitatea în regiune (costul producției unui baril echivalent petrol de gaze raportat la cele din celelalte state din zonă).

“În Marea Neagră temperatura geopolitică este în creștere”, a afirmat Iuga referindu-se la riscul geopolitic.

În ceea ce privește fiscalitatea, Iuga a subliniat importanța recuperării investiției inițiale extrem de ridicate. El a oferit exemplul Israelului, care după descoperirea zăcămintelor Tamar și Leviathan, a pus în dezbatere publică un proiect pri. care se propunea impunerea unui impozit normal pe profit (nu pe venit, ca în cazul României) și nu se plătea niciun impozit suplimentar până nu se deducea de 2,5 ori investiția inițială a operatorului. Rata minină a impozitului suplimentar era de 20%, rata marginal superioară de 50% fiind aplicată numai după recuperarea de 3 ori a investiției inițiale. “În plus, suma investită era indexată cu un fel de Robor al Israelului”, a completat Iuga.

La începutul lunii iulie, Camera Deputaților a votat controversatul proiect de lege offshore, prin care se introduce și în acest sector un impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.

Proiectul a fost puternic criticat atât de companiile din energie, cât și de ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, iar președintele Klaus Iohannis a decis să trimită documentul în Parlament pentru reexaminare.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării în urma votului plenului Camerei Deputaților, cameră decizională, prin care a fost adoptată legea offshore, care modifică fiscalitatea din domeniu. Reprezentanții principalelor companii concesionare au afirmat că votul deputaților îi îndepărtează de o decizia finală favorabilă de investiție.

Luni seară, plenul Camerei Deputașilor a votat cu x voturi pentru, y împotrivă și z abțineri, controversatul proiect de lege offshore, prin care se introduce impozitul pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară urmând a ajunge la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.

Reprezentanții PNL, care au anunțat că votează împotrivă, au acuzat actuala coaliție de guvernare că, prin votul acordat, vor alunga investitorii occidentali din România, urmând a majora dependența de gazul rusesc.

Imediat după votul din comisiile reunite de administrație, buget și industrii ale Camerei Deputaților, reprezentanții ExxonMobil și OMV Petrom au declarat că amendamentele propuse și votate la legea offshore majorează semnificativ regimul fiscal și va îngreuna adoptarea unei decizii favorabile de investiție.

“Am analizat documentul cu amendamentele pe care ni le-ați prezentat astăzi, după începerea ședinței. Evaluarea noastră e că asistăm la o creștere semnificativă a regimului fiscal care ne este aplicat. Fiecare investitor va trebui să ia o decizie de investiție, însă în urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție pozitivă. Este foarte important pentru investitori să aibă un regim fiscal stabil pe întreaga durată a investiției. Vom analiza în continuare ceea ce ați dezbătut astăzi însă aceasta este prima noastră impresie”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România.

“După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiție”, a afrimat și Christina Verchere, CEO Petrom.

Reprezentanții opoziției au mai protestat și în legătură cu faptul că în timp ce comisia dezbătea proiectul, șeful PSD, Liviu Dragnea, anunța deja ce se va vota în plen.

În plus, potrivit vicepreședintelui liberal al Comisiei de Industrii, Virgil Popescu, cifrele prezentate de liderul PSD nu se potrivesc cu cele ale ministerului de finanțe. Ministerul de finanțe estima că aplicarea impozitului de 60% (și de 80% peste un preț de 85 lei/MWh) pe veniturile speciale obținute din liberalizarea prețului ar avea un impact anual de jumătate de miliard de dolari. În schimb, Liviu Dragnea a avansat o sumă de 13,2 miliarde de dolari pe următorii 20 de ani (660 de milioane de dolari pe an) în pofida unor rate mai reduse de impozitare (30%, în loc de 60%).

Proiectul de lege votat luni de Camera Deputaților prevede introducerea, pe lângă redevențe, a unui impozit pe veniturile speciale de peste 41 lei/MWh, de minim 30%.

Cota de 30% se aplică prețurilor cuprinse între 41 și 85 lei/MWh. Pentru prețurile cuprinse între 85 și 100 lei/MWh, rămâne și cota de 30% la care se adaugă încă 15% pentru diferența dintre 85 și 100 lei/MWh. Ulterior, la orice creștere a prețului cu 15 lei, cota de impozitare se majorează la rândul ei cu alte 5 procente. Impozitul se plătește lunar, pe data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul.

Deputații au mai decis ca limita maximă a deducerilor investițiilor în segmentul upstream să nu nu poată depăși 30% din totalul veniturilor suplimentare.

Valoarea investițiilor luate în calcul este cea lunară, din luna în care s-a efectuat vânzarea gazelor naturale.

Veniturile din redevențe și impozitul pe venitruile suplimentare se varsă în Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat.

Deputații au mai decis ca cel puțin 50% din producția offshore să se tranzacționeze pe piața internă, pe piețele centralizate din România, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri.

Gazele din Marea Neagră sunt prezentate opiniei publice din România drept un adevărat El Dorado în stare gazoasă, importanța lor depășind cadrul național și căpătând valențe geopolitice globale. Dacă cineva s-ar uita în gura analiștilor și politicienilor autohtoni, și-ar închipui că Rusia și gigantul său Gazprom au insomnii din cauza gazului românesc, iar întreg planul de afaceri al Exxon poate fi compromis de decizia de investiție în ceea ce privește Neptun Deep.

Potrivit declarațiilor oficialilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Aceștia nu explică la ce tip de rezerve se referă, așa că acestea ar putea fi rezerve dovedite, probabile și, posibil, chiar și improbabile.

În prezent, România produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce ar însemna că producția totală a ţării ar urma să se dubleze timp de 20 de ani, cât ar putea dura producția de gaze din Marea Neagră (care ar urma să atingă un nivel de 9-10 miliarde metri cubi anual).

De departe, cel mai important perimetru este Neptun Deep, operat de ExxonMobil și deținut în parteneriat cu OMV Petrom. Potrivit ultimelor declarații ale reprezentantului ExxonMobil România, Richard Tusker, cele două companii ar putea extrage 6,3 miliarde de metri cubi anual din respectivul perimetru, adică aproximativ jumătate din actuala producție de gaze a României.

Neptun Deep - peste 10% din rezervele dovedite și probabile ale OMV

Nivelul este unul important pentru România, dar și pentru OMV, principalul acționar al OMV Petrom. În 2017, OMV a produs 61,3 milioane barili echivalent petrol de gaze (din care 33,6 milioane au fost contribuția OMV Petrom). Cele 6,3 miliarde metri cubi pe care le-ar putea extrage din Neptun Deep reprezintă aproximativ 38 milioane barili echivalent petrol (bep), din care partea OMV Petrom ar fi de 18 bep. Cu alte cuvinte, OMV Petrom și-ar majora producția anuală cu 53%, iar compania mamă, OMV, și-ar majora producția globală cu 29%.

În 2017, OMV a raportat că deține rezerve dovedite în valoare de 1,1 miliarde barili echivalent petrol (din care 566 milioane bep OMV Petrom), și rezerve dovedite și probabile de 1,9 miliarde bep (din care OMV Petrom 839 milioane boe). Rezervele din Neptun Deep sunt estimate între 40 și 80 de miliarde metri cubi. În scenariul pozitiv, pragul superior de 80 de miliarde metri cubi echivalează cu 483 de milioane de bep, din care numai jumătate aparține OMV Petrom (241,5 milioane bep). Ceea ce ar însemna o majorare cu 11-12% a rezervelor dovedite și probabile ale OMV, respectiv cu 28% în cazul OMV Petrom.

Rezervele potențiale maxime din Neptun Deep - 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil

Parlamentarii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților par a nu lua în serios amenințarea americanilor de la Exxon că se vor retrage din România în cazul în care va fi modificată legislația fiscală și eliminate scutirile de care beneficiază producția offshore de la impozitul de 60-80% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor și de la cel de 0,5% din valoarea producției.

Deputații consideră probabil că, după ce au investit aproximativ un miliard de dolari în Neptun Deep, americanii sunt prizonieri în acest proiect. Numai că suma a fost investită în 10 ani, iar numai în 2017, cheltuielile de explorare ale Exxon au fost de 17 miliarde de dolari.

Rezervele maxime aferente Neptun Deep, de 241,5 milioane bep partea Exxon, reprezintă aproximativ 1% din rezervele companiei la finalul lui 2017, de 22,12 miliarde bep și aproximativ 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil la nivel global.

În 2017, numai în Europa, Exxon a produs gaz echivalent a 185 milioane bep, de zece ori mai mult decât producția anuală potențială a Neptun Deep de 18 milioane bep (echivalentul a jumătate din cei 6,3 miliarde metri cubi anunțați de Richard Tusker).

În plus, Exxon este implicat în dezvoltarea unor proiecte offshore mult mai importante decât Neptun Deep. În 2017, ExxonMobil și-a extins rezervele cu 9,8 miliarde boe, din care un perimetru din Guyana a adăugat 3,2 miliarde boe (de 13 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deep), iar un altul din apele teritoriale ale Braziliei alte 2 miliarde boe (de 8 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deeep).

Gazul din Marea Neagră reprezintă sub 1% din rezervele dovedite ale Gazprom

Dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră mai este prezentată și ca o soluție la dependența accentuată a statelor UE de gazul rusesc. Acesta este și motivul pentru care analiștii și politicienii, inclusiv Liviu Dragnea, invocă implicarea Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în dezbaterea internă pe marginea gazului din Marea Neagră.

Cele 6,3 miliarde de metri cubi care ar fi produși anual de ExxonMobil și OMV Petrom sau cei 9-10 miliarde anunțați de ANRM ca producție totală anuală potențială de gaz din Marea Neagră de-abia ar ajunge pentru compensarea scăderii naturale a producției pe Vechiul Continent. Sau, dacă ar fi exportat tot gazul din Marea Neagră în Ungaria, de-abia ar asigura consumul acesteia.

Anul trecut, statele europene au importat un volum record de gaz din Rusia, de 194,4 miliarde de metri cubi, adică tot atât cât crede ANRM să ar fi rezervele din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, anual gazul produs în Marea Neagră ar putea substitui maxim 4% din gazul exportat de ruși în UE.

În timp ce oficiali români se laudă cu o potențială producție anuală offshore de 9-10 miliarde metri cubi, în 2017 Rusia a produs 691 miliarde metri cubi, din care Gazprom 472,1 miliarde metri cubi.

În ceea ce privește rezervele dovedite, cele 1,2 miliarde bep (echivalent a 200 de miliarde metri cubi) din Marea Neagră reprezintă o cantitate insignifiantă raportată la rezervele dovedite și probabile ale Gazprom de 155 miliarde bep (rezerve dovedite - 133 miliarde bep).

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a ajuns la un acord privind vânzarea centralei electrice pe gaze din Turcia, Samsun Elektrik Üretim A.Ș., către Yapisan Elektrik Üretim A.Ș., o filială a companiei turcești Bilgin Enerji, cu sediul în Ankara.

Samsun Elektrik Üretim A.Ș. operează o centrală pe gaze cu o capacitate de 890 MW în Terme, provincia Samsun. Centrala a devenit funcțională începând cu anul 2013.

Cifrele acordului sunt confidențiale, susține un comunicat OMV, care totodată precizează că finalizarea tranzacției va avea loc cel târziu în ultimul trimestru al acestui an. Tranzacția este supusă aprobării Consiliul Concurenței din Turcia și a altor autorități de reglementare locale.

"Vânzarea centralei pe gaze din Samsun corespunde strategiei OMV 2025 de optimizare a portofoliului. Aceasta este ultimul pas al obiectivului strategic de reducere a expunerii pe segmentul de energiei electrică, neintegrat”, a declarat Manfred Leitner, Membru al Comitetului Executiv al OMV, responsabil pentru sectorul Downstream.

"Prin achiziționarea uneia dintre cele mai eficiente și flexibile centrale pe gaze din Turcia, ne vom putea echilibra portofoliul de energie regenrabilă. În plus, ne vom majora substanțial cota pe piața de electricitate din Turcia, capacitatea total instalată urmând a ridica la 1.760 MW”, a afirmat directorul executiv al Bilgin Enerji, Tolga Bilgin.

OMV va rămâne în Turcia, însă nu ca producător, ci doar ca furnizor și trader trader de energie electrică.

În urmă cu un an, OMV a anunțat vânzarea diviziei sale downstream din Turcia, OMV Petrol Ofisi, către VIP Turkey Enerji AS, o subsidiară a Dutch Vitol Investment Partnership Ltd, în schimbul a 1,37 miliarde de euro.

Rafinăria Petrobrazi, cu o capacitate de producție de 4,5 milioane tone anual, suficientă pentru alimentarea a 3 milioane de autovehicule, operată de OMV Petrom va intra începând de vineri într-o revizie programată, care va dura șase săptămâni..

Revizia este una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Dacă alimentarea cu carburanți a consumatorilor nu va fi afectată, vor fi în schimb influențate rezultatele financiare ale OMV Petrom pe trimestrul al doilea, prin reducerea ratei de utilizare a rafinăriei. În primul trimestru al acestui an, aceasta a fost de 94%.

Producția în rafinărie va fi oprită pe durata celor șase săptămâni de revizie generală. În cadrul reviziei, vor fi efectuate lucrări de mentenanță, inspecții și verificări ale instalațiilor, precum și investiții de modernizare la o serie de instalații principale ale rafinăriei.

Potrivit unui comunicat OMV Petrom, bugetul alocat reviziei este de peste 45 de milioane de euro, care se adaugă celor peste 1,5 miliarde de euro investiți în modernizare, la Petrobrazi în perioada 2005-2017.

După finalizarea lucrărilor de modernizare planificate pentru acest an, durata dintre două revizii va creşte la patru ani, următoarea revizie fiind planificată pentru 2022. Înainte de 2014, astfel de revizii aveau loc anual, iar după finalizarea programului de modernizare a Petrobrazi, perioada dintre două revizii a fost extinsă la doi ani.

”Această revizie are în spate doi ani de planificare. Vrem să vă asigurăm că, deși rafinăria va fi oprită timp de șase săptămâni, am luat măsuri astfel încât acest lucru să nu afecteze reţeaua de distribuţie carburanţi. In cadrul reviziei sunt planificate zeci de mii de intervenții. Lucrările de mentenanță și modernizare ce urmează a fi realizate ne dau certitudinea că rafinăria va funcționa în condiții de siguranță și în următorii patru ani, iar impactul asupra mediului se va reduce și mai mult. De asemenea, estimăm că revizia rafinăriei Petrobrazi va avea un impact benefic asupra economiei locale, circa 80% din companiile implicate provenind de pe plan local”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Downstream Oil.

Revizia de la Petrobrazi implică o forță de muncă suplimentară, în toatal 5.000 de muncitori, cu 4.000 mai mult decât în perioadele de funcționare normală. În plus, mai sunt implicați 8 contractori principali împreună cu 33 de subcontractori, 80% din aceștia fiind firme românești.

Potrivit companiei, vor fi verificate 3.720 de conducte și 9.300 de echipamente electronice şi de automatizare.

OMV Petrom și-a redus cantitatea de hidrocarburi produsă în primul trimestru al acestui an cu 8 mii barili echivalent petrol pe zi (bep/zi) comparativ cu perioada similară a anului trecut și cu 3 mii bep/zi, comparativ cu producția din ultimul trimestru al anului trecut.

Dacă producția de petrol din primul trimestru al anului a rămas similară celei din ultimul trimestru al anului trecut (73 mii bep/zi, cu 3 mii bep/zi mai redusă decât cea din primul trimestru din 2017), cea de gaze naturale (89 mii bep/zi) s-a micșorat atât în comparație cu cea din trimestrul al patrulea (-3 mii bep/zi), cât și cu perioada similară a anului trecut (-5 mii bep/zi).

Evoluția producției a fost compensată însă de cea a prețului realizat la vânzarea țițeiului: de 57,36 dolari pe baril.

Prețul de vânzare obținut a fost cu 27,2% mai ridicat decât cel din primul trimestru al anului trecut și cu 9% peste cel din trimestrul al patrulea din 2017.

Leul s-a apreciat la rândul său în raport cu dolarul, moneda de referință de pe piața petrolului, cu 10,8%, de la 4,246 lei pentru un dolar în perioada similară a anului trecut, la 3,786 lei pentru un dolar.

În pofida unei rate de utilizare a rafinăriei relativ constante (94%, cu 1% sub cea din trimestrul 1 2017 și cu 3% față de cea din ultimul trimestru al anului trecut), vânzarea de produse rafinate s-a redus cu 10 mii de tone în comparație cu perioada similară a anului trecut și cu 140 mii de tone față de vânzările din ultimul trimestru al lui 2017. Ca urmare a majorării prețului materiei prime (țiței) indicatorul marjei de rafinare a fost, la rândul său, mai mic (6,56 dolari/baril) față de cel din primele patru luni ale lui 2017 (7,58 dolari/baril), chiar dacă s-a majorat față de nivelul înregistrat în ultimele patru luni ale anului trecut (6,16 dolari/baril).

OMV Petrom și-a redus și vânzările de gaze către terți, comparativ cu primul trimestru al lui 2017 (-1,6 TWh), majorându-și în schimb producția de energie electrică (cu 0,14 Twh).

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a achiziționat contra a 578 milioane de dolari întregul business din sectorul upstream al Shell din Noua Zeelandă. Tranzacția majorează rezervele recuperabile de hidrocarburi ale companiei austriece cu aproximativ 100 de milioane de barili echivalent petrol și reprezintă un important pas în vederea dezvoltării Australasiei într-o zonă principală de producție a companiei austriece.

Potrivit unui anunț adresat investitorilor al companiei austriece, zăcămintele achiziționate au avut în primele două luni ale acestui an o producție medie de 31.000 de barili echivalent petrol pe zi, aproximativ o treime din producția OMV Petrom din România.

OMV a achiziționat participația Shell de 48% din exploatarea zăcământului Pohokura, cel mai mare din Noua Zeelandă, și o alta de 83,75% din exploatarea zăcământului Maui, precum și infrastructura conexă pentru producție, depozitare și transport. OMV era deja acționar la cele două proiecte, cu cote de 26% la Pohokura și 10% la Maui. Data efectivă a tranzacției este 1 ianuarie 2018.

Totodată, în urma tranzacției, OMV are a dobândit, de asemenea, o participație de 60,98% a companiei Shell la blocul de explorare Great South Basin (GSB). Transferul a majorat participația OMV în respectivul proiect la 82,93%.

“Această achiziție este un pas important pentru dezvoltarea Australasiei într-o regiune de bază, în conformitate cu noua noastră strategie”, a declarat CEO-ul OMV Rainer Seele.

"Această achiziție se bazează pe capabilitățile noastre de operare în Noua Zeelandă, adaugă până la 100 milionae de barili echivalent petrol resurse recuperabile și îmbunătățește calitatea portofoliului nostru upstream”, a precizat și Johann Pleininger, membru al consiliului de administrație al OMV rsponsabil pentru upstream, care joi a renunțat la poziția de membru al consiliului de supraveghere al OMV Petrom, pentru a se concentra probabil pe business-ul companiei mamă.

Începând de anul trecut, principala zonă de producție a OMV nu mai este România, ci Rusia, OMV semnând un acord cu Uniper SE în vederea achiziționării unei participațiuni de 24,99% dintr-un proiect de exploatare din vestul Siberiei, contra unei sume de 1,85 miliarde de dolari (1,749 miliarde euro). În urma acestei tranzacții, OMV anticipează că își va majora producția de gaz cu un volum aproximativ egal cu cel pe care-l obține din România, 100.000 de barili echivalent petrol pe zi.

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești de petrol și gaze, OMV Petrom, a decis să răscumpere obligațiunile hibride de 750 de milioane de euro emise în 2011.

În plus, Comitetul Executiv al OMV ia în considerare emiterea unor noi obligațiuni hibride, subordonate și fără termen de maturitate, în valoare totală de până la 500 de milioane de euro, profitând probabil de condițiile de piață favorabile din prezent.

OMV răscumpăra obligațiunile hibride din 2011 la valoarea lor nominală plus dobânda valabilă la prima dată la care era posibilă răscumpărarea, 26 aprilie 2018.

Obligațiunile din tranșa întâi și din tranșa a doua (din 2015) nu sunt subiectul răscumpărării decise miercuri.

Emisiunea potențială a noilor obligațiuni hibride subordonate depinde, printre altele, de condițiile de piață și ar putea avea loc în următoarele 18 luni, cel mai devreme în mai 2018.

Noile obligațiuni nu vor avea o dată a scadenței și vor putea fi răscumpărate de OMV la anumite date și în anumite condiții.

Detalii despre viitoare emisiune, cum ar fi valoarea nominală totală, prețul și valoarea cuponului, vor fi determinate pe baza actualelor condiții de piață.

Veniturile provenite din emisiunea potențială a noilor obligațiuni vor fi utilizate pentru consolidarea lichidității și flexibilității financiare a Grupului OMV, precum și în “scopuri corporative”, se precizează într-un comunicat OMV.

OMV și-a redus în ultimii doi ani nivelul datoriei de la 4 miliarde de euro, la finalul anului 2015, la 2 miliarde de euro, cifră înregistrată la finalul anului 2017.

OMV Petrom a finalizat lucrările de construcție la două stații noi de tratare a gazelor, la Burcioaia și Mădulari, investiție estimată de companie la peste 130 milioane de euro.

Lucrările au început în 2013, iar în urma finalizării proiectului, cele două noi stații vor permite livrarea de gaze în sistemul național de transport, la presiuni de până la 40 de bari.

Prin cele două unități se procesează circa 7,5% din producția de gaze a OMV Petrom în România. Dacă s-ar folosi doar pentru încălzire, producția anuală de gaze procesată la Burcioaia și Mădulari ar putea acoperi necesarul pentru 330.000 de locuințe.

”Burcioaia și Mădulari sunt proiecte gemene în care s-au implementat soluții standardizate și de proiectare modulară pentru instalațiile din Upstream. Proiectele Burcioaia și Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi și să livrăm gaze în sistemul național de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operațiunilor de producție pe zăcăminte mature, deoarece noile stații pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat, potrivit unui comunicat al companiei, Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

Proiectele de gaze de la Burcioaia și Mădulari includ construirea de conducte pentru preluarea gazelor de la zăcăminte, construirea stațiilor pentru uscarea, comprimarea și măsurarea gazelor, precum și infrastructura necesară pentru conectarea la sistemul național de transport. În procesul de uscare a gazelor este folosită o unitate pe baza de trietilen glicol (TEG) pentru a asigura conformarea cu cerințele de calitate a gazelor în ceea ce privește punctul de rouă al apei și un proces de răcire pe bază de propan pentru asigura conformitatea pentru parametrul punctul de rouă al hidrocarburilor. Două compresoare de înaltă eficiență cu o putere nominală de 1MW fiecare asigură puterea de compresie pentru livrarea în sistemul național. În total, 19 sonde, cu o producție cumulată de până la 7.000 bep/zi, au fost conectate la aceste facilități.

Lucrările de construcție de la cele două proiecte au însumat aproximativ 1,3 milioane de ore muncă, fără incidente.

Prețul gazelor naturale din Europa, implicit cel din România, pare că nu va fi afectat de incendiul din această săptămână de la terminalul austriac Baumgarten, al cărui acționar majoritar este OMV. Față de nivelul maxim al ultimilor opt ani înregistrat în ședința de marți dimineață când panica s-a răspândit și pe piața londoneză, prețul spot al gazelor s-a micșorat cu numai puțin de 42%.

Joi dimineață, prețul gazelor naturale de pe piața intrazilnică a celei mai dezvoltată bursă de gaze din Europa, cea din Marea Britanie, a scăzut cu 16%, după ce înregistrase scăderi considerabile și în ziua precedentă, ajungând la un nivel de 22,4 euro/MWh.

Și prețul gazului pentru ziua următoare (PZU) de pe piața londoneză a a scăzut, ajungând la 22,9 euro/MWh.

Prețul gazelor s-a micșorat nu numai pe piața spot din Marea Britanie, ci și pe cea cea din Olanda (cu un euro/MWh, ajungând la 20,5 euro/MWh) sau pe cea din Austria (unde se tranzacționează cu aproximativ 21 euro/MWh.

"Anticipăm că prețurile vor scădea în continuare, pe măsură ce situația aprovizionării se va stabiliza, iar temperaturile din Marea Britanie (lovită în ultimele zile de vremea rea, cu ninsori - n.r.) vor crește”, au declarat analiști ai băncii de investiții Barclays, citați de Reuters.

România ar fi putut fi afectată de o eventuală blocare a fluxurilor de gaze către Italia și Ungaria în urma exploziei de la terminalul Baumgarten numai marginal. Piața gazelor din România este în continuare una închisă, neexistând posibilitatea efectuării de exporturi sau importuri considerabile. Prețurile de pe piața autohtonă ar fi fost influențate negativ doar în cazul unei ierni mai geroase și a unui import ridicat. Însă chiar și așa, în condițiile în care Gazprom s-ar fi văzut în imposibilitatea tranzitării gazelor către o parte a Europei Occidentale ar fi putut prefera să le vândă mai ieftin în Europa de Est, ceea ce ar fi putut conduce la o reducere a prețurilor pe piața autohtonă.

Nu este însă cazul, operatorul terminalului anunțând reluarea tranzitului în proporție de 100%. Aflați sub o presiune considerabilă atât din partea furnizorului, Gazprom, dar și a beneficiarilor, austriecii de la OMV au reușit, în câteva ore, să găsească soluți pentru deblocarea fluxului de gaze către Italia, Germania și Ungaria. Potrivit directorului executiv al terminalului, fluxurile au fost reluate cu puțin înaintea miezului nopții de marți spre miercuri.

Și ministrul energie din România, Toma Petcu, a anunțat la finalul unei întâlniri cu operatorii din domeniul producerii, înmagazinării și distribuției de gaze naturale, că ”toți factorii prezenți în întâlnire au fost de acord că evenimentul din Austria nu se va resimți pe piața energetică românească”

Fluxurile de gaze naturale în Europa au fost reluate marți noapte după întreruperea lor ca urmare a exploziei de la terminalul Baumgarten, care a condus la instaurarea unei stări de panică pe piețele eurpene de gaze naturale. Marți seară, în jurul orei 22:00 (ora României), principalul acționar al terminalului, OMV, a anunțat reluarea în câteva ore a fluxurilor de gaze naturale către Italia, principalul stat aflat în pericol de nealimentare în urma exploziei.

Aflați sub o presiune considerabilă atât din partea furnizorului, Gazprom, dar și a beneficiarilor, austriecii de la OMV au reușit, în numai câteva ore, să găsească soluți pentru deblocarea fluxului de gaze către Italia, Germania și Ungaria. Potrivit directorului executiv al terminalului, fluxurile au fost reluate cu puțin înaintea miezului nopții.

"Am reușit să reluăm operațiunile pe toate traseele de tranzit înainte de miezul nopții și, în prezent, acestea sunt 100% operaționale", a declarat directorul general al Gas Connect Austria GmbH, Harald Stindl, citat de Bloomberg.

Miercuri dimineață, gazul tranzacționat pe cea mai importantă bursă de gaz din Europa, cea londoneză, s-a apreciat cu 0,4%, însă mult sub creșterea de peste 20% înregistrată marți, când gazul natural a atins cel mai înalt nivel din ultimii 8 ani.

Acțiunile OMV, principalul acționar al terminalului Baumbarten cu 51%, pe bursa vieneză s-au depreciat ieri cu aproximativ 2%, apreciindu-se în a doua parte a zilei, după ce știrea exploziei condusese la o pierdere de 3% în prima parte a zilei.

Compania și poliția austriacă vor analiza în continuare circumstanțele exacte ale exploziei, care pot fi legate de un sistem de filtrare nou instalat la terminal, explicat directorul Gas Connect Austria GmbH. Numărul răniților a crescut de la 18 la 21.

Principalul stat european afectat de explozie era Italia care, potrivit Platts, ar fi trebuit să fie alimentat marți cu 108 milioane de metri cubi de gaz rusesc și 8 milioane de metri cubi gaz de proveniență germană, prin intermediul terminalul Baumgarten. Gazprom anunțase deja că analizează identificarea unor rute alternative de transport al gazului său către Italia.

Marți, gazul pe piața spot italiană se tranzacționa cu 45 de euro/MWh, un nivel dublu față de cel de închidere al zilei precedente, de 23,7 euro/MWh. De altfel, ministrul italian al Industriei, Carlo Calenda, anunțase că Italia va declara starea de urgență cu privire la livrările de energie.

În Austria prețul spot al gazului a fost marți de 35 euro/MWh, cu 13 euro peste nivelul de închidere al zilei de luni, de 21,32 euro/MWH.

OMV, principalul acționar al OMV Petrom, a finalizat miercuri achiziția a 40% din SMATRICS, cel mai important furnizor de servicii de mobilitate a electricității din Austria. Recent, OMV a anunțat că a devenit noul partener strategic al proiectului IONITY, cea mai mare rețea de încărcare a vehiculelor electrice din Europa, grupul austriac urmând să construiască stații de alimentare în Austria, Republica Cehă, Ungaria și Slovenia.

OMV susține că tranzacția încheiată miercuri deține inclusiv acordul autorităților austriece.

OMV consideră că amestecul de combustibil de la stațiile de alimentare ale viitorului va fi mult mai diversificat. “Chiar dacă combustibilii fosili vor continua să joace un rol major, mobilitatea electrică sub formă de electricitate și hidrogen este deja prezentă și va continua să câștige popularitate. De aceea, OMV sprijină și aceste opțiuni de de alimentare durabilă și a achiziționat 40% din SMATRICS”, precizează un comunicat de presă OMV.

Partenerii OMV în cadrul SMATRICS sunt VERBUND, cu 40%, și SIEMENS, cu 20%.

IONITY, proiectul la care OMV a devenit partener luna trecută, este un joint-venture al BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company și Grupul Volkswagen, al cărui scop este construirea unei rețele de stații de încărcare rapide și puternice pentru vehiculele electrice în Europa. Ionity, care este condusă de de Michael Hajesch, șeful Corporate Strategy de la BMW, și Marcus Groll, șeful Porsche Fastcharging, din VW Group, își propune ca, până în 2020, să construiască peste 400 de stații de încărcare de mare putere cu diferiți parteneri până în 2020. Primele puncte de încărcare vor fi deschise în Germania, Austria și Norvegia, țările în care circulă cele mai multe automobile electrice.

“Colaborăm cu industria auto pentru dezvoltarea rapidă a tehnologiei mobilității electricității. Prin consolidarea ofertei de mobilitate alternativă pusă la dispoziția clienților noștri, facem un nou pas către un viitor energetic durabil”, a afirmat Manfred Leitner, membru al Comitetului executiv al OMV responsabil pentru Downstream.

Centrala electrică Brazi deținută de OMV Petrom funcționează, pentru prima dată în ultimele 13 luni, la întreaga capacitate de producție, luni după-amiază fiind înlocuit și pus în funcțiune și cel de-al doilea transformator avariat în luna aprilie.

Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2016, OMV Petrom s-a confruntat cu avarii la ambele transformatoare. În perioada octombrie 2016-aprilie 2017, centrala a funcționat la 50% din capacitate, iar în perioada aprilie-iunie 2017 a fost complet indisponibilă. La începutul lunii iulie anul acesta, a fost înlocuit unul dintre transformatoare, iar de atunci centrala a funcționat la 50% din capacitate.

Centrala de la Brazi, la capacitate maximă, poate acoperi până la 10% din consumul mediu orar de electricitate al României.

Avariile înregistrate de OMV Petrom la centrala de la Brazi au stat la baza acuzațiilor aduse de președintele comisiei de anchetă ANRE, Iulian Iancu, care a acuzat compania de manipularea pieței de electricitate, susținând că, în opinia sa, “a refuza să pui la dispoziție 100% din capacitatea de producție este infracțiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă”.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, compania nu a beneficiat de pe urma aprecierii prețurilor pe PZU. “Am avut contractele noastre forward, de livrare la termen, pe care le-am onorat. Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", declara în mai 2017 directorul general al OMV Petrom.

OMV Petrom a respins, într-un comunicat publicat pe Bursa de Valori București (BVB) adresat investitorilor, acuzațiile  de manipulare a pieței și de vulnerabilizare a sistemului energetic național. În opinia reprezentanților OMV Petrom, întreruperea intenționată a producției și a comercializării de energie este contrară rațiunii de business a oricărei companii energetice.

Centrala Brazi este cel mai mare proiect privat de investiții greenfield din sectorul energetic din România, fiind pusă în funcțiune în 2012, cu investiții de 530 de milioane de euro.

Activitatea Comisiei Parlamentare de anchetă a activității Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) “creează, din ce în ce mai mult, spațiu pentru denigrarea și acuzarea companiei OMV Petrom, îndepărtându-se de obiectivele stabilite de Parlament”, se precizează într-un comunicat al celui mai mare contributor la bugetul de stat al României.

“OMV Petrom respinge vehement acuzațiile de neplată a obligațiilor către stat, acuzații vehiculate în ședința din 9 noiembrie a Comisiei parlamentare de anchetă a activității ANRE. De-a lungul anilor, compania a fost subiect al mai multor controale fiscale, care au fost finalizate. Ultimul control fiscal, care a avut ca scop redevențele la petrol și gaze pentru perioada 2011-2015, s-a finalizat fără constatări în trimestrul al doilea al acestui an.”, se precizează în comunicat.

Joi, în cadrul Comisiei de anchetă ANRE, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin a susținut că are documente potrivit cărora OMV Petrom a prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei. Declarație a fost reluată la finalul ședinței comisiei de către președintele acesteia, Iulian Iancu, care le-a rezumat jurnaliștilor acuzațiile liderului BNS.

“OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României. Întotdeauna a plătit corect și la timp obligațiile către bugetul de stat, fapt atestat de certificatele fiscale emise de autoritățile competente.”, susține compania. Din 2005 și până în prezent, OMV Petrom susține că a achitat 24,5 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite, contribuții sociale și dividende cuvenite acționarului statul roman și că a efectuat investiții de 13,5 miliarde de euro. Marea majoritate a investițiilor au vizat producția în România de țiței, gaze, carburanți și electricitate, OMV Petrom având astfel “o contribuție semnificativă la asigurarea securității energetice a României, acoperind 40% din necesarul național de țiței, gaze și produse petroliere”.

“Compania este listata la bursa din București și la cea din Londra, cu investitori locali și internaționali, iar astfel de acuzații nefondate pot aduce prejudicii atât companiei, cât și acționarilor săi, inclusiv statului român.”, se precizează în comunicatul citat.

Încă de la prima ședință a Comisiei de anchetă ANRE, președintele acestei, Iulian Iancu, a acuzat OMV Petrom de manipularea pieței spot de energie electrică.

Potrivit deciziei Curții Constituționale referitoare la activitatea celeilalte comisii de anchetă care-și desfășoară în prezent activitatea, cea legată de desfășurarea alegerilor din 2009, “procedura desfășurată de comisia parlamentară de anchetă are un caracter esențial politic, care nu trebuie confundat cu anchetele sau urmăririle penale. Aceste comisii nu trebuie să emită aprecieri sau să se pronunțe asupra chestiunilor legate de răspunderea penală a persoanelor anchetate — competență rezervată Ministerului Public și instanțelor. (…) Componența unei comisii parlamentare este întotdeauna o alegere politică. Mandatul său este, în principiu, temporar. Chiar dacă ancheta sa vizează conduita unor persoane ce au putut comite infracțiuni, aceasta are un caracter esențial politic, fără a fi asimilată unei anchete sau proceduri penale. Rezultatele sale nu produc niciun fel de efecte pentru ordinea juridică. Raportul prin care se încheie nu este decât o incitare la dezbatere parlamentară. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparența, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica (binele public)”, precizează Curtea Constituțională, invocând Comisia de la Veneția.

OMV Petrom estimează că va obține 80 milioane de lei de la companiile de asigurări care au subscris polițele pe care sunt preluate riscurile aferente centralei Brazi, care în ultimul an s-a confruntat cu defectarea ambelor transformatoare, o perioadă de timp fiind în totalitate nefuncțională.

Centrala electrica Brazi și-a reluat activitatea la jumătate din capacitate la începutul lunii iulie, generând o producție de energie electrica cu 39% mai mică în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

OMV Petrom estimează că centrala electrică de la Brazi va deveni complet funcționala în luna noiembrie a acestui an.

De altfel, potrivit raportului financiar al companiei pe trimestrul al treilea, o parte importantă din investițiile totale din segmentul downstream (rafinare și marketing) de 135 milioane de lei a fost alocată pentru “achiziția unui transformator pentru turbina de abur din Downstream Gas”.

Cu toate acestea, OMV Petrom se așteaptă la o producție netă de electricitate relativ stabilă față de 2016 și la “marje bune” din această activitate.

Profit.ro anunța încă din luna mai că OMV Petrom are încheiate polițe de asigurare atât pentru riscurile tehnice legate de centrala Brazi, cum ar fi cele de avarii, cât și pentru cele financiare, respectiv deține o poliță care acoperă pierderile financiare de întrerupere a afacerii. CEO-ul companiei, Mariana Gheorghe, nu a prezentat detalii despre costurile polițelor, sumele asigurate sau identitatea asigurătorilor.

În ultimul trimestru al anului trecut, capacitatea centralei Brazi a fost disponibilă doar pe jumătate, din cauza unei defecțiuni la transformatorul turbinei pe gaz. Recent, în ultima parte a lunii aprilie, s-a defectat și transformatorul turbinei pe abur, ceea ce a dus la oprirea completă a centralei.

"Investigația cauzelor defecțiunilor se face împreună cu companiile de asigurări și cu producătorul.  În funcție de rezultatele acesteia, vom lua o decizie cu asigurătorii. Avem și polițe de avarii, și de întrerupere a afacerii. Analizăm mai multe opțiuni, să achiziționăm sau să reparăm. Estimarea despre momentul repornirii centralei pe care am avansat-o public se leagă de ce ne-au spus producătorii despre când ne-ar putea livra turbina. Va trebui să facem și o analiză despre cum va influența acest eveniment rezultatele noastre financiare pe 2017, deocamdată nu avem toate elementele", declara în luna mai Mariana Gheorghe.

Defectarea centralei de la Brazi a survenit într-un moment prost pentru companie, aceasta neputând exploata majorarea prețurilor de pe piața spot. “Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", a mai arătat directorul general al OMV Petrom.

Rezultatele foarte bune ale segmentului upstream au condus la o dublare a profitului net OMV Petrom pe primele 9 luni ale anului, acesta ajungând la 1,85 miliarde de lei, cu 111% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Profitul segmentului upstream s-a majorat de peste 4 ori față de perioada similară a anului trecut, înregistrând un rezultat operațional de 1,2 miliarde de lei.

“In trimestrul al treilea al acestui an am înregistrat încă un trimestru cu indicatori macroeconomici favorabili care au susținut cererea pentru produsele noastre și volumele de vânzări mai mari. Am beneficiat de cresterea cotatiilor la marfuri si de marje de rafinare foarte solide. In plus, am continuat disciplina stricta a costurilor in vederea imbunatatirii pozitiei competitive pe piata si am facut progrese in privinta proiectelor de investitii. În consecinta, rezultatul nostru din exploatare CCA excluzand elementele speciale in 1-9/17 a atins 2,7 mld lei, atat segmentul Upstream cat si Downstream, inregistrand cresteri semnificative. In Upstream, reducerea in continuare a costurilor unitare de productie a supracompensat impactul din declinul productiei. In Downstream Oil rezultatele solide au reflectat atat volumele mai mari de vanzari, cu precadere in domeniul  vanzarilor cu amanuntul, cat si un grad de utilizare a activelor companiei in continuare ridicat. Downstream Gas a avut o performanta imbunatatita si a beneficiat de inregistrarea unor venituri din asigurare aferente centralei electrice de la Brazi. Imbunatatirea fluxului de trezorerie extins a fost rezultatul unui flux de trezorerie din activitati de exploatare mai mare si al unui nivel mai redus al investitiilor. Pentru 2017 estimam un nivel al investitiilor sub 0,7 mld euro, mentinandu-ne totodata estimarile privind declinul  productiei medii zilnice. In 21 septembrie 2017, procentul actiunilor liber tranzactionabile a crescut la 18,35% ca urmare a vanzarii de catre Fondul Proprietatea a unei participatii de 2,56%. Recent am observat progrese in privinta propunerilor guvernamentale referitoare la regimul redeventelor onshore si offshore, precum si la cadrul operational al activitatilor offshore”, a declarat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

În ceea ce privește sectorul upstream, OMV Petrom și-a redus producția medie zilnică de hidrocarburi cu 4%. În plus, potrivit companiei, se are în vedere o optimizare a portofoliului, fiind inițiată vânzarea a aproximativ 50-60 de zăcăminte.

Rezultatul din exploatare din sectorul downstream s-a majorat cu 23% față de nivelul perioadei simlare a anului trecut, ajungând la 1,22 miliarde lei. Volumele de vânzări de gaze naturale sunt estimate la un nivel relativ similar cu cel din 2016.

Conform estimarilor OMV Petrom, cererea nationala de gaze naturale a scazut usor in comparatie cu T3/16. Pe pietele centralizate din Romania, pretul mediu al gazelor naturale 1 pen tru tranzactiile incheiate in T3/17 (10,7 TWh) cu livrare pana la sfarsitul T3/18, a fost de 74 lei/MWh.

In T3/17, volumul vanzaril or de gaze naturale ale OMV Petrom catre terti au crescut cu 2% fata de T3/16 ca urmare a optimizarii portofoliului, in timp ce volumul vanzaril or totale au scazut cu 6% , in principal ca rezultat al consumului scazut de gaze natural e al centralei electrice Brazi. Pe pietele centralizate, OMV Petrom a vandut 2,2 TWh in T3 /17, cu livrare pana la sfarsitul T3/18, la un pret mediu 1 comparabil cu pretul pietei. La sfarsitul T3/17, OMV Petrom avea in depozite 2,7 TWh de gaze naturale, co mparativ cu 3,3 TWh la sfarsitul T3 /16.

Grupul rus ChelPipe va furniza în premieră companiei austriece OMV, principal acționar al OMV Petrom, aproximativ 2500 de tone de țevi cu diametru mare care urmează a fi utilizate pentru înlocuirea unei conducte de gaz OMV existentă și pentru a construirea uneia nouă în România, precizează un comunicat al companiei ruse.

ChelPipe livrează conducte și pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2, la care OMV este acționar.

Potrivit companiei ruse, contractul cu OMV este unul special, care se caracterizează printr-o rapiditate deosebită a execuției. Astfel, deși acesta a fost semnat de-abia în septembrie, primele conducte produse de ChelPipe vor fi livrate deja în cursul acestei luni, octombrie 2017.

Comanda OMV include 850 tone de conducte cu diametru de 508 mm, cu o grosime de 14,2 mm și 1620 tone de țevi cu grosimea de 11 mm. Țevile sunt fabricate la Uzina din Celeabinsk, filială ChelPipe.

Pentru a asigura livrarea promptă a comenzii, compania rusă a dezvoltat un sistem logistic multimodal care implică transportul feroviar, maritim și rutier.

Președintele comisiei de anchetă ANRE, Iulian Iancu, a acuzat joi un producător de electricitate de manipularea pieței, susținând că, în opinia sa, “a refuza să pui la dispoziție 100% din capacitatea de producție este infracțiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă”.

În urma discuțiilor din cadrul comisiei cu reprezentanții ANRE a reieșit că Iulian Iancu se referea cel mai probabil la OMV Petrom (cel puțin așa crede președintele ANRE Nicolae Havrileț, necontrazis de deputatul social-democrat). Atacul social-democratului la adresa OMV Petrom este cu atât mai bizar cu cât capacitatea de producție a centralei de la Brazi, de 880 MW, reprezinta doar 3,5% din capacitatea totală de producție instalată în România, care însuma 24.700 MW la sfârșitul lui 2016. Raportat la consum, Brazi poate acoperi mai puțin de 10% din necesarul de consum pe timp de iarnă (peste 9000 MW).

În plus, era deja cunoscut faptul că centrala funcționează la jumătate de capacitate, încă din luna septembrie 2016, când a apărut o avarie la unul dintre transformatoare. Deci, cu mult înaintea creșterilor de prețuri de pe piața spot, care au survenit începând cu luna ianuarie 2017.

Profit.ro a explicat încă din februarie pricipalele cauze care au condus la majorarea prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU), transformând România în importator net de electricitate. Ce nu știe sau nu vrea să spună deputatul PSD este că în respectiva perioadă, nu mai puțin de 18 unități de producție au avut întreruptă funcționarea, din care 8 centrale s-au confruntat cu întreruperi neplanificate. Printre cele mai importante se număra, e adevărat și centrala electrică a OMV Petrom de la Brazi, care funcționa deja de 4 luni la jumătate de capacitate, însă nu era singura. Și TPP Brăila (430 MW) și mai multe grupuri de 300 MW fiecare ale Complexelor Turceni și Rovinari aveau producția întreruptă.

Situația s-a agravat în cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când România a devenit importator net de energie. Explicația, potrivit datelor transmise către Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Electricității, în numai trei zile 11-13 februarie, 5 unități de producție au devenit nefuncționale, una (hidrocentrala Lotru) având o întrerupere planificată a producției de 170 MW capacitate instalată, iar celelalte 4 (Turceni 7 - 317 MW, Isalnița 8 - 295 MW, CET Craiova 2 -131 MW, Iernut 1 - 94 MW) având întreruperi neplanificate ale producției. În total, față de ziua de vineri 10 februarie, capacitatea totală de producție a sectorului energetic din România a scăzut în numai trei zile cu aproximativ 1.000 de MW (1.007 MW mai exact, cu precizarea că Isalnița produce încă 148 MW din capacitatea total instalată de 295 MW). Vorbim deci de o capacitate indisponibilă dublă față de cea din cazul centralei Petrom. Însă respectivii producători sunt de stat, și deci apropiați de simțămintele social-democratice ale președintelui comisiei, care trebuia musai să înfiereze un producător privat.

Iancu susține că aceeași companie “a făcut oferte de cumpărare de energie electrică, în acelaşi timp în care își reducea producția, pentru toată luna ianuarie cu 2.000 de lei pe MWh”. Indiferent de veridicitatea sau nu a declarației președintelui Comisiei (în special în ceea ce privește suma), este foarte probabil ca OMV Petrom să fi cumpărat energie electrică de pe piața spot, însă nu pentru a face profit, ci pentru a-și onora contractele forward deja semnate în momentul în care se baza pe întreaga capacitate de producție, și nu pe jumătatea rămasă în urma defectării transformatorului.

De altfel, potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, compania nu a beneficiat de pe urma aprecierii prețurilor pe PZU. “Am avut contractele noastre forward, de livrare la termen, pe care le-am onorat. Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", declara în mai 2017 directorul general al OMV Petrom.

În plus, afirmația deputatului social-democrat privind obligativitatea unor actori privați de a produce la capacitate maximă este una total contrară principiilor de piață. Nimeni nu poate fi obligat să producă la capacitate maximă. Potrivit logicii lui Iulian Iancu, toate companiile din domeniu ar trebui să fie subiectul unui dosar penal, atât timp cât pe timp de iarnă producția este în România de 9.000 MW și de 6.000-7.000 MW pe timp de vară, iar puterea total instalată este de 24.700 MW. Cu alte cuvinte, în medie producătorii își utilizează, din motive obiective sau din rațiuni comerciale maxim 40% din capacitatea total instalată. Potrivit populismului lui Iulian Iancu, producătorii de energie regenerabilă, eoliană și solară, ar trebui să fie primii cu dosar penal pentru neutilizarea 100% a capacității de producție, chiar dacă nu este vina lor că bate sau nu vântul sau că afară e innorat.

De altfel, președintele ANRE, Nicolae Havrileț, i-a explicat lui Iulian Iancu că niciun producător nu poate fi forţat să producă la o capacitate de 100%, fiecare fiind liber să aleagă platforma bursieră pe care vrea să meargă şi cantitatea pe care vrea să o vândă. Singura excepție este înregistrată, potrivit lui Havrileț, în cazul operatorilor cu obligații de echilibrare, care sunt sancționaţi de operatorul pieţei, Transelectrica, în cazul în care nu răspund cerințelor de echilibrare a sistemului. Iar Centrala de la Brazi a OMV Petrom “nu avea sarcini de echilibrare a sistemului energetic naţional”, susține președintele ANRE.

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii petroliere din România, OMV Petrom, a confirmat parțial, într-un raport adresat investitorilor, anunțul făcut de ministrul energiei, Toma Petcu, potrivit căruia decizia de investiții privind perimetrul Neptun Deep va fi luată “la începutul anului viitor”.

Potrivit unui raport anual trimis la finalul acestei săptămâni investitorilor, consultat de Profit.ro, compania austriacă îi informează pe aceștia că se așteaptă ca decizia finală de investiție să fie adoptată, împreună cu partenerul Exxon Mobil, care este și operator, “în cursul anului viitor”.

"(ExxonMobil şi OMV Petrom - n. r.) accelerează toată procedura de luare a deciziei de investiţii care, din câte am înţeles, va fi comunicată la începutul anului viitor. Aşa mi s-a comunicat de către doamna Mariana Gheorghe (CEO-ul OMV Petrom - n. r.). Noi ne calibrăm şi accelerăm procedura de realizare a conductei BRUA, faza I, în funcţie de cât de mult îşi accelerează şi ei şi îşi pregătesc partea de exploatare", declarase joi ministrul energiei Toma Petcu. 

“O veste buna! Ar fi bine dacă e confirmată și de reprezentanții celor două companii implicate.”, comentase pe pagina sa de Facebook fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu.

Nu a durat mult și OMV a confirmat parțial anunțul ministrului român, compania austriacă nefiind însă atât de optimistă ca acesta, preferând să avanseze un orizont temporar de un an.

Austriecii mai estimează volumul de gaze din Neptun Deep la 125-250 de milioane barili echivalent petrol (bbl), adică 19,4-38,8 miliarde metri cubi de gaze naturale. Deși nu este precizat explicit, probabil că OMV se referă doar la jumătate din rezervele Neptun Deep, partea care îi revine ca urmare a faptului că este partener cu cotă egală (50%) cu Exxon Mobil. Cu atât mai mult cu cât susține că investiția în săparea celor 8 sonde a fost de aproximativ 750 milioane de dolari, referindu-se evident numai la partea de investiție a OMV Petrom, atât timp cât compania română și Exxon au raportat până în prezent o investiție de 1,5 miliarde de euro. În acest caz rezervele totale ale Neptun Deep ar fi de 38,8-77,6 miliarde metri cubi, apropiate estimărilor inițiale de 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

În ceea ce privește începerea producției, OMV estimează că ea va avea loc “după 2020”.

În același raport, OMV se referă și la participația care o deține în perimetrul Han Asparuh din Bulgaria, de 30%, alături de operatorul Total (40%) și de Repsol (30%). Potrivit companiei austriece, perimetrul bulgar “este strategic bine poziționat, în apropiere de Neptun Deep”. Nu este clar la ce referă austriecii când caracterizează perimetrul bulgar “strategic poziționat” lângă Neptun Deep, însă nu este exclus ca aceștia să aibă în vedere o colaborare între OMV (partener la perimetrul bulgar) și OMV Petrom (partener la Neptun Deep) în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră în vederea unor optimizări operaționale sau chiar fiscale.

OMV Petrom va investi aproximativ 70 de milioane de euro într-o nouă campanie de foraj în apele de mică adâncime din cadrul blocului Istria, care prevede săparea a 4 sonde în următoarele 12 luni.

Două dintre acestea vor fi săpate până la sfârşitul acestui an, iar alte două până la mijlocul anului 2018. Sondele sunt planificate a fi forate la adâncimi de până la 2.000 metri sub nivelul mării.

Trei sonde vor fi săpate în zăcăminte existente, în timp ce una va fi de explorare.

”Deși zăcămintele offshore din Marea Neagră au un istoric de producție de 30 de ani, ele continuă să furnizeze o parte importantă din producţia totală a grupului. Prezenta campanie de foraj este în linie cu strategia noastră de a exploata la maximum potențialul portofoliului nostru cheie şi de a produce cât mai eficient pentru a gestiona declinul natural al producției”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă, Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Upstream.

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a fost demarată încă din anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (blocul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

Producţia provine din cinci zăcăminte aflate în exploatare: Lebăda Est (descoperit în 1979), Lebăda Vest (descoperit în 1984), Sinoe (descoperit în 1988), Pescăruș (descoperit în 1999) şi Delta (descoperit în 2007).

Ideea Guvernului că majorarea de acciză la carburanți, care a intrat acum în vigoare, nu va fi transferată consumatorilor s-a dovedit, cel puțin pe jumătate, lipsită de realism conform datelor Profit.ro, companiile comerciante de benzină și motorină efectuând ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru, în cazul liderului pieței, OMV Petrom, chiar în noaptea care tocmai s-a încheiat. Chiar dacă scumpirile din ultimele două săptămâni au fost mai mari de 19 bani pe litru, jumătate din acestea ar putea fi justificate pe baza evoluției cotațiilor petrolul Ural.

Companiile producătoare de carburanți au scumpit benzina și motorina cu peste 19 bani pe litru față de prețurile practicate pe 31 august, ziua adoptării ordonanței de modificare a Codului Fiscal. Pe 15 septembrie a intrat în vigoare prima etapă a majorării accizei, cu 16 bani pe litru, care are un efect asupra prețului de 19 bani pe litru, 3 bani reprezentând taxa pe valoare adăugată (TVA) aplicată majorări de accize.

OMV Petrom, liderul pieței, a efectuat ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru și în cazul benzinei și în cel al motorinei, chiar în această noapte. Acestea se adaugă celorlalte modificări de prețuri efectuate începând cu 31 august. Astfel pe 1 ianuarie, OMV Petrom a majorat ambele tipuri de carburanți cu 5 bani pe litru, scumpire urmată de alte două creșteri de prețuri (pe 4 și pe 7 septembrie) de câte 4 bani pe litru. Pe 11 septembrie, compania a decis să micșoreze prețurile cu 3 bani pe litru, pentru ca pe 14 septembrie să majoreze, numai benzina, de această dată, cu 4 bani pe litru. Față de prețurile practicate de OMV Petrom pe 31 august, în dimineața de 15 septembrie, benzina se scumpise cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu exact 19 bani pe litru, exact impactul majorării accizei în preț (16 bani acciza, plus 3 bani TVA).

Astfel, dacă pe 31 august, la stația OMV Petrom de pe Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro ’95 se putea cumpăra cu 4,68 lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 lei, vineri dimineață benzina costa 4,91 lei, iar unul de motorină cu 4,82 lei.

Principala concurentă ai OMV Petrom, Rompetrol, scumpise deja, până pe 14 septembrie, benzina cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu 22 de bani pe litru față de prețurile practicate pe 1 septembrie.

Astfel, dacă pe 1 septembrie (ziua imediat următoare adoptării Ordonanței de modificare a Codul Fiscal prin care au fost majorate accizele), un litru de benzină Efix ’95 se putea achiziționa la stația Rompetrol de pe Mihai Bravu nr. 473, cu 4,58 de lei, iar unul de motorină Efix Diesel, cu 4,54 lei, joi, 14 septembrie, acestea costau 4,81 lei (benzina), respectiv 4,76 lei (motorina).

Majorarea accizei nu este singura presiune la care sunt supuse companiile comerciante de carburanți. Și prețul petrolului, principala materie primă a acestora, a trecut în ultimele 2 săptămâni, printr-un proces de apreciere, Brent-ul (de referință la nivel global) ajungând la maximul ultimelor șase luni. Petrolul Ural (utilizat în formulele de calcul ale companiilor autohtone pentru stabilizarea prețului benzinei și motorinei, alături de cotațiile internaționale ale acestora) a avut o evoluție similară. Ural-ul s-a apreciat cu 8,21%, de la 49,56 dolari pe baril pe 30 august la 53,63 dolari pe baril pe 13 septembrie. Cum aproximativ o treime din prețul unui litru de carburant este reprezentat de costul cu materia primă (petrol, dar și componentele bio), transferarea majorării cu 8% a principalei materii prime (petrolul) în preț ar conduce la o scumpire cu 2,5-3% a produsului final. Cu alte cuvinte, jumătate din scumpirile înregistrate în ultimele două săptămâni ar putea fi efectul evoluției cotațiilor internaționale ale petrolului și nu al creșterii accizei.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern care stabilește nivelul stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere, lider detașat pe piața produselor petroliere (carburanți și păcură) este OMV Petrom, cu o cotă de piață de 38,35%, fiind secondat de Rompetrol Rafinare cu 29,64% și Petrotel Lukoil, cu 15,89%. Cele trei mari companii sunt urmate de Oscar Downstream, cu o cotă de piață de 8,79%, MOL România Petroleum Products, cu 6,64%, Rompetrol Downstream, cu 0,46%, și Socar Petroleum, cu 0,077%.

OMV Petrom a majorat vineri, la numai două zile de la adoptarea ordonanței de majorare a accizelor cu 32 bani pe litru, prețul sortimentelor de benzină și motorină comercializate cu 5 bani pe litru. Acesta ar putea reprezenta un semnal de modificare a comportamentului companiilor din domeniu, care ar putea să preia modelul de majorare graduală a prețurilor, practicat de o altă industrie puternic accizate, cea a tutunului.

Companiile producătoare de țigarete preferă ca, înaintea unei creșteri de accize stabilită de guvern, să-și majoreze gradual prețurile, pentru a nu crea un șoc consumatorilor printr-o singură majorare de amploare, și astfel să evite o reducere mai considerabilă a cererii.

Până în prezent, companiile comerciante de carburanți transferau integral costul impus de creșterea accizelor (reprezentat atât de acciza suplimentară, cât și de taxa pe valoare adăugată - TVA - aferentă ei) într-o singură etapă, în ziua intrării în vigoare a modificării de fiscalitate. OMV Petrom ar putea să își schimbe politica, urmând a majora treptat, în cursul acestei luni, prețurile, scumpirea de 5 bani fiind doar o primă etapă până la atingerea țintei de 38 de bani (32 de bani -majorarea de acciză și 6 bani TVA).

De altfel și guvernul, prin etapizarea creșterii accizei, pe 15 septembrie, cu 16 bani pe litru, și pe 1 octombrie, cu alți 16 bani pe litru, a urmărit un scop similar, potrivit ministrului finanțelor Ionuț Mișa. Acesta a motivat etapizarea (dar și renunțarea la o majorare mai agresivă, într-o singură etapă, de la 1 septembrie, cu 38 bani pe litru), drept o tentativă de „a nu crea un șoc la nivelul consumului, care poate genera creșteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

Dacă joi la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, un litru de benzină euro ’95 putea fi achiziționat cu 4,68 de lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 de lei, începând cu prima oră a zilei de vineri, cele două produse se puteau cumpăra cu 4,73 lei/l (benzina), respectiv 4,68 lei/l (motorina).

O explicație alternativă a scumpirilor efectuate de OMV Petrom ar fi evoluția cotațiilor internaționale ale carburanților. Aceștia, în special benzina (combustibilul favorit al americanilor) au fost influențate de închiderea mai multor rafinării de pe coasta de sud-est a SUA, lovită de uraganul Harvey.

Joi, potrivit Platts, prețul unui galon de benzină în SUA era de 2,1399 dolari (56,53 cenți pe litru), în creștere cu 50 de cenți sau 30% față de nivelul înregistrat pe 20 august, înainte ca rafinăriile din Texas să se închidă din cauza uraganului Harvey. În prezent, capacitatea de rafinare nefuncțională din Texas este de 4 milioane de barili pe zi, reprezentând 22% din capacitatea totală de rafinare a SUA.

Acesta este motivul pentru care au fost deja rezervate peste 40 de cargouri, care vor transporta peste Atlantic 1,5 milioane de tone de benzină din rafinăriile europene, un volum de trei ori mai ridicat decât cel al unei săptămâni obișnuite. Destinațiile acestora sunt atât SUA, cât și Mexic sau Brazilia, state care în mod obișnuit importau benzină din Statele Unite, produsă în rafinăriile afectate de uraganul Harvey.

OMV Petrom și-a majorat contribuția la bugetul de stat în prima jumătate a acestui an la 4,59 miliarde lei, cu 225 milioane de lei comparativ cu perioada similară a anului trecut. Suma taxelor, impozitelor, dividendelor este de aproape patru ori mai mare decât cea a profitului net înregistrat și de 5 ori mai mare decât cea a investițiilor realizate de companie în această perioadă.

Potrivit directorului financiar al OMV Petrom, Stefan Waldner, în primul semestru, compania a plătit sume mai mari statului român atât ca redevențe, cât și ca impozit pe profit. În pofida reducerii TVA cu un punct procentual, ca urmare a majorării vânzărilor, OMV Petrom a achitat sume mai ridicate din colectarea acestei taxe. În plus, OMV Petrom a acordat statului român dividende în valoare de 175 milioane de lei.

Compania ar putea fi nevoită să majoreze cu 45 bani litrul de benzină și de motorină, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie. Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la benzină va crește de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar cea la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce anulează practic eliminarea supraaccizei de 7 eurocenți pe litru efectuată de guvernul PSD ca urmare a promisiunilor electorale.

CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a refuzat să confirme dacă presiunea fiscală impusă de majorarea accizelor va fi sau nu transferate în preț consumatorilor, susținând ar încălca principiile concurențiale.

Potrivit teoriei economice, orice majorare sau micșorare de taxe este absorbită de companii și de consumatori, în funcție de elasticitatea cererii bunului a cărui impozitare a fost majorată. Cum nu există produse substituibile benzinei și motorinei, elasticitatea carburanților este redusă (fiind posibilă o micșorare a sa doar prin reducerea nr de km parcurși de șoferi), ceea ce permite companiilor transferul unei părți considerabile a poverii fiscale către consumatori. De altfel, politica firmelor din domeniu este de obicei aceea de a transfera integral modificările de taxe indirecte (în special accize și TVA) în preț.

Astfel, dacă în prezent la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu un litru de benzină costă 4,65 lei iar unul de motorină 4,64 lei, dacă actul normativ redactat de ministerul de finanțe va fi adoptat șoferii vor achita cu 10% mai mult: 5,10 lei pe litrul de benzină și 5,09 lei pe litrul de motorină.

Viitoarea conductă Tuzla-Podișor, proiect în valoare de 278,3 milioane de euro care ar urma să asigure preluarea gazelor din Marea Neagră, nu este singura, și nici prima, conductă prin care se va asigura preluarea gazelor din Marea Neagră în vederea conectării cu Sistemul Național de Transport (SNT). Prima conductă ar urma să fie construită între Vadu și Grădina și urmează să străbată comunele Corbu, Săcele, Cogealac și Grădina din județul Constanța. Ea va transporta gazele exploatate de Black Sea Oil & Gas S.R.L. în perimetrul Midia XV.

Potrivit unui document oficial, Trangaz intenționează extinderea SNT cu scopul creării unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine ale Marii Negre. Valoarea estimată a investiției este de 9 milioane de euro, iar conducta ar urma să fie funcțională înainte celei dintre Tuzla și Podișor, în trimestrul al treilea al anului 2019. Pentru Tuzla-Podișor, termenul de începere a lucrărilor este 2020, Tranzsgaz estimând că în același an le va și finaliza. Interesant este că în legătură cu proiectul Tuzla-Podișor, Trangaz nu a luat o decizie finală de investiție, așteptând probabil decizia finală a Exxon și OMV Petrom în ceea ce privește exploatarea comercială a Neptun Deep.

“Acest proiect a devenit necesar ca urmare a discuțiilor avute/inițiate de Transgaz pe parcursul anului 2015 cu titulari de licențe de explorare și exploatare a perimetrelor din Marea Neagră”, se precizează în document.

Transgaz a finalizat deja studiul de prefezabilitate pentru o conductă de transport în lungime de 25 de km și diametru Dn500, de la țărmul Mării Negre pana la conducta existentă de transport internațional Tl . “În cadrul studiului au fost analizate două trasee ale conductei de transport gaze naturale, precum și diferite diametre ale acesteia în funcție de capacitatea de transport”, precizează documentul.

Deși nu se precizează explicit acest lucru în document, noua conductă va transporta producția de gaze offshore a Black Sea Oil & Gas S.R.L., care și-a propus ca în 2019 să demareze producția de gaze la perimetrele XV Midia și XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, pentru a deveni prima companie care exploatează rezervele offshore ale României.

În acest sens Transgaz a depus un memoriu pentru obținerea acordului de mediu: “Extindere SNT prin realizare conductă de transport gaze naturale de la punct preluare gaze Marea Neagră - zona loc. Vadu – la conducta Tranzit 1 - zona loc. Grădina, inclusiv alimentarea cu energie electrică pentru stația de protecție catodică Săcele, grupurile de robinete și montare fibră optică senzitivă comunele Corbu, Săcele, Cogealac și Grădina, jud. Constanța”.

Potrivit Memoriului, SNTGN TRANSGAZ SA a încheiat în luna decembrie 2015 un Acord de Cooperare cu companiile Black Sea Oil & Gas S.R.L., Petro Ventures Europe B.V. şi Gas Plus International B.V. cu scopul preluării în SNT a gazelor din Marea Neagră provenite din perimetrul Midia XV.

“În acest sens se impune extinderea SNT prin realizarea unei conducte de transport gaze naturale de la terminalul de gaze prevăzut a fi amplasat în zona localităţii Vadu, până la cuplarea în conducta existentă de transport gaze internaţional Tranzit 1, proiectul fiind inclus în planul de dezvoltare al SNT pentru 2016-2025”, se precizează în memoriu.

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești de petrol și gaze, va activa pe piața autohtonă de furnizare de energie electrică prin intermediul unei noi companii, OMV GAS MARKETING & TRADING GmbH, în urma radierii OMV Trading GmbH Viena Sucursala București, firma prin intermediul căreia a efectuat astfel de activități până în 2017.

Vechea companiei care activa pe piața de electricitate din partea OMV în România, OMV Trading GmbH Viena Sucursala București, nu mai poate furniza energie electrică în urma unei decizii adoptate vineri de Autoritateai de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prin care s-a decis “încetarea Deciziei preşedintelui ANRE nr. 318/11.02.2011 prin care s-a acordat societăţii OMV TRADING GmbH Licenţa nr. 992 pentru activitatea de furnizare a energiei electrice – ca urmare a radierii titularului licenței din Registrul firmelor”.

OMV Trading GmbH Viena Sucursala București a fost înființată în 2010 și a înregistrat 2 ani excelenți în 2013 și 2014, când a avut un profit de 11,7 milioane de lei, respectiv 10,1 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 67,9 milioane de lei, respectiv 167,3 milioane de lei. Marja profitului net al OMV Trading GmbH Viena Sucursala București a fost de 17,2% în 20143 și de 6% în 2014. În 2015, marja profitului net a scăzut la 3,3%, compania înregistrând un profit de doar 3 milioane de lei la o cifră de afaceri de 93 milioane de lei. 2016 a fost un an prost pentru sucursala București a OMV Trading GmbH Viena, compania înregistrând o pierdere de 2,5 milioane de lei la o cifră de afaceri de doar 22 milioane de lei.

Între 2011 și 2015 director al sucursalei București a OMV Trading GmbH Viena a fost actualul director general executiv al Transelectrica și fost secretar de stat în Guvernul Cioloș, Georgeta-Corina Popescu.

OMV va activa în continuare pe piața de electricitate, ANRE acordând, cu o lună înaintea constatării radierii vechii companii, pe 17 mai, o licență provizorie, până pe 17 noiembrie 2017, de furnizare de electricitate companiei OMV GAS MARKETING & TRADING GmbH.

OMV Petrom a inaugurat un centru modern de analize pentru controlul calității carburanților la rafinăria Petrobrazi, centru în care a investit aproximativ 5 milioane de euro.

Noul centru de analize dispune de trei laboratoare pentru produse petroliere, la care se adăugă un laborator de ape-mediu. În cadrul centrului de analize de la rafinăria Petrobrazi, se testează în permanență cei mai importanți parametri de calitate ai carburanților. Investiția de 5 milioane euro a inclus și relocarea echipamentelor de laborator din clădirea veche.

”Benzina și motorina reprezintă de fapt amestecuri formate din sute de tipuri de hidrocarburi și zeci de alți compuși, după rețete precise. Din fericire, România nu are o problemă cu calitatea carburanților, iar fiecare client care trece pragul stațiilor OMV sau Petrom știe că se poate baza pe carburanții noștri. Însă, pentru a ajunge la acest nivel de calitate, în spate este multă muncă, sunt investiții de miliarde de euro și laboratoare, ca acesta, în care se fac mii de analize pentru a verifica produsele care ies din rafinărie”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

În noul laborator vor fi testați cei mai importanți parametri de calitate ai carburanților, cum ar fi cifra octanică în cazul benzinei, respectiv cifra cetanică în cazul motorinei. Acești parametri sunt cei care indică puterea pe care o transmit respectivii carburanți motorului.

Pentru testarea puterii carburanților se folosesc analizele Research ale cifrei octanice, care se bazează pe evaluarea parametrilor de detonare a benzinei față de o substanță etalon. De asemenea, în cadrul centrului se efectuează și teste ale cifrei octanice tip motor, care testează benzina în condiții mai apropiate de cele din realitate, precizează un comunicat OMV Petrom.

Alte teste de calitate a carburanților efectuate în cadrul laboratoarelor vizează verificarea conținutului de apă, conținutului de sulf și alte metale, gume, sau temperatura de filtrabilitate a motorinei - care arată temperaturile minime până la care motoarele diesel vor funcționa fără nici o problemă.

Anual în centrul de analize de la Petrobrazi se efectuează aproximativ 150.000 de teste de laborator.

OMV va lansa la începutul lunii iunie în benzinăriile operate în România un nou sortiment de benzină, OMV MaxxMotion 100plus, care “prelungește durata de viață și, în același timp, maximizează performanța motorului”.

OMV MaxxMotion 100plus “previne depunerile pe supapa de admisie cu până la 96%, maximizează puterea motorului și îmbunătățește performanțele de accelerație”, precizează un comunicat OMV.

Noul sortiment de benzină a fost testată extensiv și se bazează pe o formulă special dezvoltată cu o combinație unică de aditivi cu triplu efect: curăță, protejează și previne depunerile din motor.

OMV susține că testele au arătat că folosirea îndelungată elimină până la 63% din depuneri, dar au și un puternic efect de prevenție, maximizând durata de viață a motorului: până la 100% prevenire a coroziunii și până la 96% prevenire a depunerilor de pe supapele de admisie.

“OMV MaxxMotion 100plus garantează o cifră octanică de minimum 100, cu impact direct in performanța motorului. În plus, noua benzina conține aditivi speciali care minimizează fricțiunea, crescând astfel eficiența motorului. Testele au indicat creșterea puterii motorului cu până la 5% în faza de accelerare și îmbunătățirea performanțelor la accelerare cu până la 14%.”, se precizează în comunicatul OMV.

OMV MaxxMotion 100plus respectă întru totul cele mai înalte standarde stabilite de asociațiile producătorilor auto și de motoare din întreaga lume, care se regăsesc în Worldwide Fuels Charter. Caracteristicile OMV MaxxMotion 100plus rezultate în urma testelor se încadrează în benzinele de categoria 5, cea mai avansată categorie.

“Am depus mari eforturi pentru a obține această recunoaștere. Ceea ce ne motivează este dorința continuă de a oferi clienților noștri cele mai bune produse, alături de o gamă variată de servicii, în linie cu promisiunea brandului OMV „We care more”. OMV MaxxMotion 100plus are grijă de motorul mașinii, ajutând în acest fel la prelungirea duratei de viață a acestuia”, a declarat Adrian Nicolaescu, Retail Manager OMV Petrom România.

„Mai multă putere, consum redus – aceasta este o provocare continuă care a transformat motoarele noastre în instrumente de înaltă precizie care utilizează la maxim fiecare mililitru de carburant. Doar ca exemplu al dezvoltării tehnologice, odată cu introducerea motoarelor turbo cu injecție directă, de capacitate mică, dar care oferă performanțe de top, a crescut exponențial nevoia unui carburant de calitate pentru a asigura o compresie maximă. În aceste circumstanțe, alegerea unui carburant de ultima generație care îndeplinește complet cele mai înalte standarde și garantează o cifra octanică înaltă este de preferat. Pentru că va garanta cea mai bună performanță cu un consum redus”, susține Dominik Trzupek, After Sales Manager la BMW Group Romania.

Comisia de supraveghere a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești de petrol și gaze, OMV Petrom, a decis să activeze clauzele de prelungire cu doi ani a contractelor celor mai importanți membri ai Directoratului executiv al companiei austriece: președintele Rainer Seele și directorul responsabil cu sectorul upstream (explorare și producție), Johann Pleininger.

În plus, Pleininger a fost numit de Comisia de Supraveghere a OMV începând cu data de 1 iulie 2017 și vicepreședinte al Directoratului executiv al companiei. Noul mandat al CEO-ului companiei, Rainer Seele, va expira pe 30 iunie 2020, în timp ce cel al noului vicepreședinte, Johann Pleininger, pe 31 august 2020.

Potrivit unui comunicat de presă, președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, Peter Löscher, a afirmat că la baza deciziei de activare a clauzelor de prelungire a celor doi oficiali (cuprinse în contractele semnate în urmă cu trei ani) a stat “performanța pozitivă” a OMV, care este “rezultatul direcției strategice implementate de Directoratul” condus de cei doi.

De la numirea lui Seele ca director executiv al companiei, OMV s-a concentrat pe sectorul upstream în detrimentul sectorului downstream (rafinare și marketing) și a vândut mai multe active din Europa Occidentală (Marea Nordului sau depozite și conducte din Austria și Germania) pentru a achiziționa drepturi de exploatare a mai multor zăcăminte din Rusia (ca urmare a unui schimb de active cu Gazprom). În ultimul an, OMV a fost activ și în Iran, unde, în urma ridicării sancțiunilor occidentale, a semnat mai multe contracte de explorare, dar și comerciale, cu principalele companii petroliere din statul asiatic.

În pofida unor știri alarmante publicate de presa din România, care se temea de relațiile strânse avute cu Gazprom de Seele, în calitate de CEO al Wintershall, acesta nu a înstrăinat niciun activ din România către gigantul rus. Ca urmare a acestor operațiuni de optimizare a portofoliului OMV, cotațiile OMV pe bursa austriacă s-au apreciat cu 28%, echivalent cu o majorare a capitalizării de piață de 2,4 miliarde de euro.

Centrala electrică pe gaz a OMV Petrom, care a intrat pe 21 aprilie în avarie totală, nu va fi funcțională până în trimestrul al treilea al acestui an, estimează OMV Petrom în raportul cu rezultatele financiare ale grupului pe primul trimestru al acestui an.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, citată de Profit.ro, compania are însă încheiate polițe de asigurare atât pentru riscurile tehnice legate de centrala Brazi, cum ar fi cele de avarii, cât și pentru cele financiare, respectiv deține o poliță care acoperă pierderile financiare de întrerupere a afacerii. Mariana Gheorghe nu a prezentat detalii despre costurile polițelor, sumele asigurate sau identitatea asigurătorilor.

“Pe 21 aprilie, transformatorul turbinei pe abur al centralei electrice Brazi s-a defectat. Defecțiunea este în curs de investigare pentru a identifica impactul și durata rectificării problemei. Pe baza informațiilor preliminare, estimarea curentă este că centrala nu va fi operațională pana în T3/17”, se precizează în raportul privind rezultatele financiare pe primul trimestru al companiei.

În raport, OMV Petrom confirmă știrea publicată de Energy Report, potrivit căreia, deși compania a anunțat la BVB pe 26 aprilie avaria, aceasta data încă de pe 21 aprilie.

Pe 26 aprilie OMV Petrom publica un comunicat de presă pe BVB, potrivit căruia, centrala electrică pe gaz de Brazi, “cel mai mare proiect privat Greenfield de generare de electricitate din România, cu investiții de circa 530 milioane euro”, după cum o descrie pe propriul site compania, “nu este momentan disponibila din cauza unei defecțiuni la transformatorul turbinei cu abur. Pe baza datelor preliminare, estimarea actuală este că indisponibilitatea centralei ar putea dura până la sfârșitul lunii iulie 2017“. Sfârșitul lunii iulie a devenit între timp “trimestrul al treilea al acestui an”.

Centrala funcționa oricum la jumătate de capacitate încă din luna septembrie a anului trecut. Potrivit site-ului companiei-mamă, OMV, cea de-a doua unitate a Centralei de la Brazi s-a închis neplanificat pe 21 aprilie, pe 27 fiind programată o oprire planificată în vederea intrării în revizie a centralei, până pe 18 mai. Închiderea planificată pentru revizie a fost anulată ca urmare a defecțiunii apărute, centrala fiind nefuncțională oricum începând cu 21 aprilie ca urmare a defecțiunii apărute. OMV anunța că primul reactor, care nu funcționează din luna septembrie, ar fi trebuit să reintre în funcțiune pe 15 august. Centrala electrică pe gaz a OMV Petrom de la Brazi are o capacitate instalată de 860 de MW, și funcționează cu 2 turbine cu gaze naturale de 290 MW fiecare și o turbină cu abur de 313 MW. OMV Petrom se lăuda că centrala are o eficiență energetică de 57%, față de o medie de numai 30% în sectorul energetic din România, cu alte cuvinte “folosește pana la jumătate din cantitatea de gaz pe care o folosește orice altă centrală pe gaze din România pentru a genera aceeași cantitate de electricitate”.

OMV Petrom S.A. va avea un nou membru în Directoratului OMV Petrom și în Director Financiar, Stefan Waldner, fostul director al OMV Petrol Ofisi, filiala din Turcia a grupului OMV, vândută recent către Vitol, urmând a-l înlocui, începând cu 1 iulie 2017, pe Andreas Matje, care a renunțat la funcție.

Potrivit unui comunicat al companiei, Andreas Matje se va reîntoarce la sediul central al OMV, la Viena.

“În conformitate cu prevederile art. 18.11 din Actul Constitutiv al OMV Petrom, Stefan Waldner a fost numit membru al Directoratului, începând cu data de 1 iulie 2017, pentru perioada rămasă din mandatul lui Andreas Matje, respectiv pana la data de 17 aprilie 2019.”, se precizează în comunicat.

Până la această dată, Andreas Matje și Stefan Waldner vor lucra împreună pentru a asigura o bună tranziție, sprijinind, totodată, echipa financiară a OMV Petrom.

Stefan Waldner este născut în 1977 în Austria, deține o diplomă de master în științe sociale și economice acordată de Universitatea de Științe Economice și Administrare a Afacerilor din Viena și în management internațional acordată de Community of European Management Schools (CEMS).

Și-a început cariera activând în consultanta de management și investment banking, a condus funcția de Dezvoltare Corporativa și Fuziuni și Achiziții a Grupului OMV, iar din 2014 ocupa funcția de Director Financiar al OMV Petrol Ofisi AS din Turcia.

ExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, testează piața de construcții și inginerie petrolieră cu o propunere de contract de lucrări de dezvoltare a perimetrului în vederea demarării producției de gaze în valoare de peste 1 miliard de dolari, TVA inclusă.

Astfel, americanii au lansat un anunț de intenție în această privință, vrând să consulte piața de construcții și inginerie petrolieră cu privire la un posibil contract, în valoare de maximum 900 milioane dolari plus TVA, de lucrări de proiectare, construire și punere în funcțiune de instalații, inclusiv achiziții de echipamente și materiale, pentru dezvoltarea zăcămintelor de gaze din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

Anunțul de intenție este o etapă premergătoare anunțului de participare, adică lansării propriu-zise a licitației. ExxonMobil vrea să vadă dacă există firme interesate și capabile să execute un astfel de contract, la prețul estimativ afișat.

Contractul ar urma să aibă o durată de 3 ani de la adjudecare. ExxonMobil nu menționează o dată estimativă de semnare a acestuia și precizează că nu s-a luat încă decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep.

Potrivit documentației ExxonMobil, proiectul de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră presupune în principal, în actualul stadiu de planificare, construirea a trei centre de foraj submarin, a unei platforme maritime de producție integrată cu echipamentele de foraj și controlată de la distanță de pe țărm, a unei conducte de export de gaze care să facă legătura cu țărmul, în lungime de 160 de kilometri, precum și a unor facilități de măsurare a gazelor, situate pe țărm.

Americanii mai sunt interesați să testeze piața de furnizori de tuburi, cabluri și racorduri necesare proiectului Neptun Deep, pentru un posibil contract pe 3 ani în valoare estimată de circa 50 milioane dolari, TVA inclusă. Echipamentele respective trebuie să reziste la adâncimi submarine de până la 1.100 de metri și să aibă o durată de viață de 20 de ani.

În plus, ExxonMobil a lansat o consultare similară pentru a vedea în ce măsură la țărmul Mării Negre, în apropiere de Tuzla, Mangalia și Constanța, există facilități industriale și șantiere capabile să execute o parte din echipamentele și instalațiile necesare proiectului Neptun Deep, printre care platforme de foraj, echipamente de foraj submarin și sisteme de control al instalațiilor.

O altă consultare vizează găsirea de firme românești de logistică capabile să asigure suportul necesar pentru un proiect de asemenea magnitudine, de la punerea la dispoziție de depozite la țărm și alte facilități portuare la servicii de transport de materiale și echipamente, precum și la servicii de management de personal și de gestionare a relațiilor cu autoritățile vamale.

OMV Petrom, compania de petrol și gaze cu cea mai mare rețea de benzinării din România, și Auchan Retail România, subsidiara din România a Auchan Retail, al 11-lea comerciant alimentar din lume, intenționează să deschidă până la sfârșitul anului 15 magazine MyAuchan în cadrul stațiilor Petrom din București și din țară, primul urmând a fi inaugurat în cursul lunii mai.

Acesta este un proiect pilot, proiect considerat util de cei doi parteneri pentru adaptarea serviciilor și ofertei în vederea unei eventuale extinderi la scară largă a inițiativei. Potrivit unui comunicat de presă, cele două companii au semnat deja contractul de parteneriat pentru deschiderea de magazine de proximitate, care vor funcționa sub marca MyAuchan, în stațiile Petrom. Publicația Profit.ro a anunțat intenția celor două companii de a colabora la mijlocul lunii februarie, în momentul anunțării rezultatelor financiare ale OMV Petrom.

Magazinele MyAuchan din Stațiile PETROM vor avea o ofertă variată, incluzând mărcile proprii Auchan. În funcție de suprafața stației, pe rafturi se vor găsi până la 4.500 de produse dintr-o gamă variată: produse alimentare, inclusiv carne proaspătă, fructe și legume, dar și cosmetice, produse pentru bebeluși și accesorii auto.

Zona de magazin existentă din cadrul stațiilor va fi reamenajată conform standardelor MyAuchan, iar zona de case de marcat va fi comună atât pentru achizițiile de carburanți, cât și pentru magazinul MyAuchan.

„Această inițiativă este un pas înainte pentru implementarea Strategiei Actualizate 2021+ a OMV Petrom, care pune accent pe creșterea ofertei și pe îmbunătățirea experienței clienților. Consumatorul modern este mereu în viteză și vrem să ne adaptăm acestei tendințe. Astfel, vom oferi clienților stațiilor Petrom oportunitatea de a-și face cumpărăturile de zi cu zi, odată cu alimentarea cu carburant, economisind astfel timp. Asocierea celor doua branduri nu este întâmplătoare pentru că atât Petrom, cât și Auchan oferă clienților aceeași promisiune a prețurilor accesibile”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom.

„Această cooperare pe scară largă, care va demara printr-un proiect pilot de calibrare, se înscrie în ambiția Auchan de a fi o companie de retail multiformat. Prin acest proiect aducem diferența Auchan mai aproape de toți românii grație gamelor adaptate de produse și servicii, produselor proaspete, de calitate, prețurilor avantajoase și unei experiențe unice de cumpărare. Nu în ultimul rând, prin intermediul acestui proiect ambițios, atât Auchan cât și Petrom vizează un obiectiv comun: 100% clienți mulțumiți.”, susâine Ionuț Ardeleanu, Director General Auchan Retail România.

Prețul gazului achiziționat de furnizori de la producători a fost liberalizat începând de azi, 1 aprilie, consumatorii urmând a fi afectați, chiar dacă nu direct, ci indirect. Prețul gazelor pentru populație va fi în continuare reglementat, însă liberalizarea prețului tranzacțiilor dintre producători/importatori și furnizori va avea un impact și asupra facturii. Ce ar trebui să știe consumatorii

Va crește factura consumatorilor casnici?

Da, însă nu direct, ci indirect. Liberalizarea prețului la gaze vizează deocamdată doar tranzacțiile dintre producători și furnizori, nu și cele dintre furnizori și consumatori casnici, care vor fi în continuare reglementate de Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei până în 2021, când urmează a fi și acestea liberalizate total. Calendarul liberalizării prețului la gaze a fost stabilit diferit de cel la electricitate, care conținea procente - x% preț dereglementat, (100 - x )% preț reglementat . În cazul gazului, guvernul a preferat să alcătuiască un calendar cu prețul cu care producătorii ar fi trebuit să vândă gaze furnizorilor (celelalte componente ale prețului, tarifele de distribuție și alte taxe, find ori fixe, ori la rândul lor reglementate).

Cu cât crește factura de la 1 aprilie?

Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi prețurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru cei 38 de furnizori de gaze naturale, creșterea prețurilor plătite de populație fiind în medie cu 2%, de la 1 aprilie. Potrivit președintelui ANRE, Nicolae Havrileț, prețul va fi stabilit anual, urmând ca eventualele diferențe să fie recuperate anul următor.

Cum va evalua prețul plătit de populație pe gaze în perioada următoare?

Ascendent, pare a considera ANRE. Un indiciu ar putea fi reprezentat de calendarul inițial stabilit de autorități. Înainte de a decide liberalizarea prețului la producători, Guvernul aprobase și un calendar de liberalizare (anulat între timp) pentru clienții casnici, prețul pe care furnizorii ar fi trebuit să-l plătească producătorilor pentru gazul facturat consumatorilor casnici finali fiind de 60 lei/ MWh (cât este în prezent) până la 1 iulie 2016, 66 lei/MWh de la 1 iulie 2016, 72 leiMWh de la 1 aprilie 2017. De la 1 aprilie 2017, un MWh ar fi trebuit să coste 78 lei, de la 1 aprilie 2018, 84 lei, iar de la 1 aprilie 2020, 90 lei.

Pe termen lung se poate micșora prețul gazului în urma liberalizării?

Da. Calculele ANRE nu par a lua în calcul faptul că, în cazul în care companiile care dețin perimetre offshore în Marea Neagră decid că proiectele respective sunt fiabile comercial, România s-ar putea transforma într-un exportator net. Cu alte cuvinte, companiile din România ar produce mai mult gaz decât necesarul de consum autohton. Însă decizia de investiție depinde de posibilitatea exportului. Nimeni nu va decide să investească în vederea majorării capacității de producție în absența unei piețe. Dacă respectivele companii ar decide să investească în absența infrastructurii de export (inexistentă în momentul de față) s-ar faulta singure, ar contribui singure la o eventuală prăbușire a prețului propriului produs, prin inundarea pieței cu noi cantități de gaze. Așa se explică că liberalizarea prețurilor la gaze reprezintă o condiție impusă de Comisia Europeană pentru finanțarea proiectului BRUA (Bulgaria- România-Ungaria-Austria) care ar urma să asigure interconectarea dintre piețele gazelor din respectivele state.

Ce se va întâmpla în perioada următoare?

Probabil că, în primă fază, piața va fi puțin transparentă, iar prețurile vor crește. Odată cu realizarea pe OPCOM a unei burse similare cu cea a energiei electrice și a unor instrumente mai complexe de tranzacționare, piața va câștiga în transparență, iar prețurile ar putea avea o evoluție descendentă. Însă aceasta depinde de construirea infrastructurii de transport, a interconectării cu piețele vecine. În absența acestei interconectări, prețul va fi stabilit de cei doi mari producători români, OMV Petrom și Romgaz. Iar pe timpul iernii, de Gazprom, care probabil va fi principalul jucător pe piața pentru ziua următoare (prin companiile furnizoare agreate, cu care are semnate contracte). Gazprom obișnuiește să factureze prețului gazelor în funcție de prețul petrolului. Iar în prezent, petrolul se află încă la un nivel redus. O eventuală creștere a prețului petrolului ar scumpi artificial și gazele. Dacă interconectarea cu piețele gazelor externe, în special cea din Ungaria și Austria ar fi realizată, prețul gazelor pe viitoarea bursă autohtonă ar putea depinde mai mult de prețul de la hub-ul austriac de la Baumgarten decât de prețul petrolului, cum ar dori Gazprom. Clienții casnici ar putea să opteze pentru intrarea pe piața liberă înainte de 2021, putând negocia tarife preferențiale cu oricare din cele peste 150 de firme furnizoare de gaz licențiate. Acesta este un alt motiv pentru o viitoare ieftinire a prețului gazelor (nu și a tarifelor de distribuție, din păcate, care vor fi în continuare subiectul unei negocieri între ANRE și distribuitori).

OMV Petrom și ExxonMobil au decis să renunțe la concesiunea petrolieră de mare adâncime Midia din Marea Neagră, preluată de la Sterling Resources în 2014,

Consorțiul se va concentra pe perimetrul Neptun Deep, principalul său proiect offshore românesc, pentru explorarea căruia cele două companii au cheltuit în total 1,5 miliarde dolari din 2008 și care se află în plină evaluare a potențialului comercial, decizia finală de investiție fiind așteptată anul viitor. Decizia depinde însă atât de evoluția prețului internațional al gazelor, cât și de noile redevențe pe care guvernul român intenționează să le stabilească. Un lat element care ar putea influența decizia Exxon și OMV Petrom în ceea ce privește Neptun Deep ar putea fi infrastructura de export de gaze, inexistentă în prezent.

Renunțarea la perimetrul Midia Deep a fost consființită când Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a luat decizia oficială de încetare a acordului petrolier pentru concesiunea respectivă. Decizia a fost la cererea titularilor OMV Petrom și ExxonMobil, după ce lucrările de explorare derulate pe perimetru nu au dus la descoperirea de zăcăminte de hidrocarburi exploatabile comercial în condiții de rentabilitate. Cele două companii consideră că și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de Legea petrolului pentru situațiile de renunțare la acorduri petroliere, referitoare la predarea către ANRM a documentațiilor privind activitatea desfășurată pe perimetru și rezultatele acesteia, precum și la execuția și finanțarea lucrărilor de refacere și monitorizare postînchidere a mediului în zona de apă adâncă Midia din Marea Neagră.

Potrivit Profit.ro, Primul contract de explorare care includea și Midia Deep a fost semnat în 1992, între Rompetrol, companie controlată încă atunci de statul român, și consorțiul format din firma britanică Enterprise Oil Exploration și cea canadiană Canadianoxy Ltd., contractul fiind aprobat de către Guvernul Stolojan. Partenerii statului român la acest acord petrolier, pentru perimetrele Pelican și Midia (din care face parte Midia Deep), s-au tot modificat în timp, prin transferuri de drepturi și participații, astfel încât, în 2009, unicul titular al acordului era compania canadiană Sterling Resources. Ulterior, canadienii și-au păstrat 65% și au cedat restul firmelor Petro Ventures Europe (20%) și Gas Plus (15%). În 2012, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil a semnat o înțelegere cu Sterling și Petro Ventures prin care prelua de la acestea 85% din suprafața contractuală de apă adâncă din cadrul perimetrului Midia (Midia Deep). Astfel, pentru Midia Deep, titulari ai acordului petrolier deveneau OMV Petrom și Exxon, cu câte 42,5% din drepturi, și Gas Plus, cu restul de 15%. Transferul a fost aprobat de către Guvern doi ani mai târziu, în 2014.

Liberalizarea, mai exact dereglementarea prețului la gaze la producători de la 1 aprilie a provocat dezbateri aprinse, în special ca urmare a lobby-ului distribuitorilor (și totodată cei mai importanți furnizori), care beneficiau de un preț reglementat de ANRE, de 60 de lei pe MWh.

Măsura, transpusă printr-o ordonanță de urgență a guvernului Cioloș, este una adoptată la solicitarea Comisiei Europene (UE), care a acceptat ca liberalizarea la consumatorii finali să se facă eșalonat, până în 2021.

Dar de ce vrea CE liberalizarea pieței gazului? Motivul ține atât de introducere unui grad de concurență în sistem în speranța scăderii prețurilor, cât și de dependența UE de gazul rusesc. Prin liberalizarea prețului la producători pe piețele occidentale, UE a obținut o scădere a prețului practicat de Gazprom. Mai multe state occidentale au obținut de la Gazprom fie reduceri considerabile la prețul indexat în funcție de prețul petrolului, fie o nouă formulă de stabilire a prețului, legat de prețul bursier sau cel de la principalele hub-uri.

Ultimul exemplu: pe 13 martie Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Gazprom privind renegocierea prețurilor la gazele naturale pentru statele din Europa Centrală și de Est, mai puțin România, prețuri care să nu mai fie legate de cel internațional al petrolului, ci de cel al gazului de referință de pe principalele piețe europene. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care a mai adăugat că, pentru a evita o amendă pentru abuz de poziție dominantă, oficialii Gazprom au fost de acord inclusiv cu modificarea contractelor, în sensul eliminării restricțiilor de export impuse până în prezent de compania rusă statelor importatoare în ceea ce privește volumul de gaze furnizat de Gazprom.

Adepții liberalizării, în special ONG-uri apropiate Bruxelles-ului, susțin că măsura ar putea reduce prețurile, și nu majora, cum susțin distribuitorii. Ei oferă două exemple: liberalizarea pieței de electricitate și cea a gazelor pentru clienții non-casnici. În cazul liberalizării gazelor la consumatorii non-casnici, decisivă a fost însă evoluția prețului petrolului, de care este legat prețul gazelor.

Numai că piața gazelor este diferită de cea a electricității. Dacă pe ultima România are un excedent de producție, inclusiv în timpul iernii, pe cea de-a doua, iarna cel puțin, România este nevoită să importe gaze de la Gazprom. De asemenea, pe piața de producție de electricitate există o diversitate de producători (hidro, nucleară, combustibili fosili, eoliană, solară) la diferite prețuri, pe piața gazelor există doi producători interni (Romgaz și OMV Petrom) și un producător extern (Gazprom). Aceeași concentrare se înregistrează și pe piața furnizorilor (E.On și GDF Suez controlează peste 90% din piață, find, totodată, și cei doi mari distribuitori). Un avantaj al pieței gazelor ar fi că, spre deosebire de energia electrică, ele pot fi depozitate la costuri mari (ANRE avansează o cifră de 20% din prețul gazelor costurile cu depozitarea), însă nu prohibitive, ca în cazul electricității. Numai că și aici e nevoie de investiții, în urmă cu câțiva ani, România neputând extrage din depozite, deși avea o cantitate suficientă stocată, gaze decât pe perioade scurte (câteva zile) din cauza presiunii scăzute pe care pompele.

Pentru a repeta succesul obținut de statele Europei occidentale în urma liberalizării pieței gazelor este nevoie de câteva condiții necesare, însă nu neapărat suficiente. În primul rând, pentru a putea negocia cu Gazprom, sunt necesare surse alternative de alimentare cu gaze. Europa Occidentale are ca surse interne Marea Britanie, Norvegia și Olanda, și în plus, mai deține și terminale de gaz Natural Lichefiat (GNL), pe care România nu le are. Practica arată că prețul gazului din Occident are tendința de a se apropia de cel de pe burse atunci când pe piața spot volumul de gaze din surse alternative Gazprom este superior celui furnizat de ruși, și are tendința de a se apropia de prețul gazului indexat cu prețul petrolului când volumul de gaze Gazprom tranzacționat pe piața spot este majoritar. În cazul României, neavând diversificarea surselor ca statele occidentale, probabil că iarna, pe piața spot, Gazprom va dicta prețul.

În al doilea rând, pentru ca piața să funcționeze, infrastructura din România ar trebui să fie interconectată cu cea din alte state. Deocamdată, România poate doar să importe, și nu să exporte, gaze. Motivul: diferitele guverne ale României și compania monopol de stat Transgaz, a cărei conducere este numită politic, nu au avut niciun interes să realizeze infrastructura de transport, pentru a putea pune presiune mai ușor pe producătorii locali, obligați de infrastructură să ofere gaz doar pieței interne. De altfel, în urma liberalizării, în absența posibilității exportului, cei doi producători interni se vor afla la mâna Gazprom-ului, care va putea dicta prețul gazului, în pofida faptului că per total volumul de gaze importat va fi mult mai redus decât cel produs intern. Motivul: dacă se va opta pentru un sistem bursier precum cel de la electricitate, în absența unor surse alternative, Gazprom va fi cel care va “controla” piața pentru ziua următoare.

În al treilea rând, infrastructura de depozitare este foarte importantă. Iar, în cazul României, nu se știe cât de updatată este aceasta.

În prezent, liberalizarea din România ar putea conduce la o evoluție care semăna mai mult cu situația înregistrată în Germania la începutul anilor 2010: prețul gazului va rămâne (mai ales în urma deciziei CE de a nu include și România în rândul statelor în numele cărora a negociat cu Gazprom) legat de cel al petrolului. Spre deosebire de Germania, care are cele mai mari capacități de depozitare la nivel european, depozitele din România nu se pot compara din punct de vedere tehnologic cu cele germane. În plus, nu poate primi nici gaz din Norvegia, precum nemții.

Și tranzacționarea pe OPCOM ar trebui să fie diferită de cea la electricitate. Dacă ANRE ar reglementa la fel piața gazelor, în situația unei situații precum cea apărută în luna ianuarie, când prețiul de piața pe ziua următoare a ajuns de 5 ori mai mare decât pe piața lșa termen, vor dau nu numai 4-5 furnizori faliment, ci toți furnizorii, cu excepția celor doi mari, de ultimă instanță, E.ON și GDF Suez, și WIEE (sau alți furnizori agreați de Gazprom). Iar astfel de situații ar putea apărea: de exemplu între 20 și 24 martie 2006, în Marea Britanie, aflată atunci într-o poziție mult mai bună decât România, fiind exportator net de gaze, prețul pe piața pentru ziua următoare s-a majorat de la 0,8 lire la 2,5 lire pe unitate termică. Cine își asumă riscul prețului și cine și-l asumă pe cel al volumelor este o problemă care trebuie lămurită de ANRE în legislația prin care va reglementa funcționarea bursei OPCOM.

{jathumbnailoff}

România nu va mai fi piața cu cele mai importante active ale companiei austriece OMV, noua strategie a companiei, de concentrare pe segmentul upstream în detrimentul celui downstream, urmând a muta atenția principalului acționar al OMV Petrom pe piața rusă.

După semnarea acordului privind schimbul de active dintre OMV și Gazprom de anul trecut, compania austriacă a efectuat și următorul pas de consolidare a activității din Rusia: a semnat un acord cu Uniper SE în vederea achiziționării unei participațiuni de 24,99% dintr-un proiect de exploatare din vestul Siberiei contra unei sume de 1,85 miliarde de dolari (1,749 miliarde euro). În urma acestei tranzacții, OMV anticipează că își va majora producția de gaz cu un volum aproximativ egal cu cel din România, 100.000 de barili echivalent petrol pe zi.

În ultimul trimestru al anului trecut, producția de gaze a OMV Petrom (în principal din România) s-a diminuat la 92 mii barili echivalent petrol, de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015.

Potrivit unui comunicat al companiei austriece, la suma de 1,85 miliarde de dolari se vor adăuga și lichiditățile corespunzătoare bilanțului contabil de la data de 31 decembrie 2016. OMV anticipează că tranzacția de achiziționare a participațiunii de 24,99% din drepturile de exploatare a Yuzhno Russkoye va fi încheiată până la finalul acestui an, însă va intra în vigoare retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Pentru finalizarea tranzacției mai sunt necesare acordul co-acționarilor, dar și cel al autorităților ruse din domeniul concurenței .

Zăcământul de gaz Yuzhno Russkoye la exploatarea căruia va deveni OMV acționar este situa în vestul Siberiei

“Această achiziție va crea o nouă zonă centrală în portofoliul nostru de upstream, adăugând alte 100.000 barili echivalent petrol pe zi la nivelul de producție al OMV. După finalizarea tranzacției, OMV va produce 400.000 de barili echivalent petrol pe zi. Tranzacția face parte din strategia noastră și va reduce semnificativ costurile de producție ale OMV”, a declarat CEO-ul companiei, Rainer Seele. În 2016, producția totală de hidrocarburi a OMV s-a majorat a 315 milioane barili echivalent petrol pe zi de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi în 2015, în pofida reducerii producției de petrol și gaze din România, cu 3,7, respectiv 4,1%.

Rusia: o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV

Zăcământul Yuzhno Russkoye este unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaz din Rusia și este situat în regiunea Iamal-

Nenets. Producția curentă a zăcământului este de 25 miliarde metri cubi pe an, iar licența de exploatare expiră în 2043. Gazul din acest zăcământ este principala sursă de alimentare a conductei Nord Stream, care face legătura directă dintre Rusia și piața germană.

“Un motiv strategic care a stat la baza acestei tranzacții a fost îmbunătățirea gradului de înlocuire a rezervelor. Cu un nivel al rezervelor recuperabile de 580 milioane de barili echivalent petrol, Yuzhno Russkoye devine o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV. Tranzacția permite OMV să-și atingă ținta strategică de înlocuire a rezervelor în proporție de 100% pe o perioadă de 5 ani bazată pe nivelul volumului producției din 2016”, a explicat Johann Pleininger, responsabilul pentru operațiunile de upstream din board-ul OMV.

Potrivit OMV, zăcământul Yuzhno Russkoye va genera licidități atractive fără a solicita investiții semnificative. Compania asutriacă estimează un nivel al investițiilor de aproximativ 20 milioane de an până la expirarea licenței, în 2043.

OMV va avea dreptul să primească dividende începând cu anul financiar 2017 și estimează valoarea medie a acestora la 200 milioane de dolari pe an.

Bani din Turcia pentru finalizarea tranzacției din Rusia

Tranzacția din Rusia face parte dintr-un proces de rentabilizare a portofoliului OMV, care se concentrează din ce în ce mai mult pe operațiile din upstream (explorare și producție), în detrimentul celor din downstrean (rafinare și marketing).

În urmă cu numai două zile, OMV a convenit vânzarea diviziei de distribuţie şi vânzare Petrol Ofisi companiei Vitol Investment Partnership, administrată de compania elveţiană Vitol, pentru 1,37 miliarde de euro, transmite Reuters.

Grupurile Saudi Aramco şi State Oil Company of Azerbaijan (SOCAR) făcuseră la rândul lor oferte de preluare a Petrol Ofisi. În baza preţului de achiziţie, OMV va consemna costuri de 186 de miliarde de euro în rezultatele trimestrului al patrulea, pe lângă alte costuri de 148 de milioane de euro înregistrate la sfârşitul lui decembrie, când a reclasificat divizia pentru a o pregăti de vânzare, a anunţat grupul vineri seară.

Acordul cu Vitol, care necesită aprobarea autorităţilor de reglementare, este aşteptat să se încheie cel mai târziu în trimestrul al treilea, când cursul valutar va avea un efect negativ de aproximativ 1,1 miliarde de euro asupra profitului net al OMV, potrivit companiei.

Petrol Ofisi operează 700 de benzinării, o fabrică de petrol mineral, 11 terminale pentru carburanţi şi trei pentru gaze naturale lichefiate şi o capacitate de stocare de 1,17 milioane de metri cubi.

OMV Petrom, cel mai important producător de hidrocarburi din România, și-a redus în cel de-a patrulea trimestru al anului trecut producția de gaze cu 4 mii barili echivalent petrol pe zi (4,1%) și pe cea de petrol cu 3 mii barili pe zi (3,7%) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Per total, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% (sau 6 milioane barili echivalent petrol pe zi) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Potrivit unui raport destinat investitorilor elaborat de principalul acționar al companiei românești, OMV, scăderea producției din România a fost compensată de majorarea producției din celelalte zone în care grupul activează, ceea ce a făcut ca producția totală a OMV să se majoreze de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi la 315 milioane barili echivalent petrol pe zi.

Producția de gaze s-a diminuat de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015 la 92 mii barili echivalent petrol în perioada similară a anului trecut. Producția de gaze a OMV Petrom pe ultimul trimestru al anului a scăzut și comparativ cu producția din trimestrul a treilea al anului trecut, când a fost înregistrat un nivel de 95 mii de barili echivalent petrol pe zi.

OMV Petrom și-a redus și producția de petrol, cu 3 mii barili pe zi față de cea înregistrată în trimestrul al patrulea al anului precedent și cu o mie de barili pe zi față de cea din trimestrul al treilea.

Producție în scădere, vânzări în creștere

În pofida scăderii a producției, OMV Petrom și-a majorat vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

În ceea ce privește vânzările de produse rafinate, acestea s-au redus cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent și cu 120 mii tone raportat la cel de-al treilea trimestru al anului trecut.

OMV Petrom și-a redus vânzările de produse rafinate din petrol cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent.

Reducerea este și mai semnificativă raportată la cel de-al treilea trimestru al anului trecut, de 120 mii tone, efect sezonier în cea mai mare parte.

Rafinăria de la Petrobrazi, operată de OMV Petrom, și-a redus la rândul său marja de rafinare de la 7,75 dolari pe baril în trimestru al patrulea din 2015 la 7,14 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului trecut.

Cu toate acestea, marja de rafinare a Petrobrazi se situează peste cea a mediei marjelor de rafinare a rafinăriilor operate de principalul acționar al companiei românești, OMV, care au înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut marje de Comparativ cu trimestru al treilea din 2016, marja de rafinare a OMV Petrom s-a majorat cu 1,18 dolari pe baril, de la 596 dolari pe baril la 7,14 dolari pe baril.

După ce în trimestrul al doilea al anului trecut, Petrobrazi a înregistrat o rată de utilizare de doar 68%, ca urmare a intrării în revizie tehnică, în ultimul trimestru al anului aceasta a ajuns la 96%, cu 4 puncte procentuale peste rata de utilizare din perioada similară a anului 2015 și cu un punct procentual sub cea înregistrată în trimestru al treilea.

Vânzări de gaze în creștere

OMV Petrom și-a majorat, însă, vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

OMV AG și Gazprom au semnat miercuri acordul de bază privind schimbul de active prin care austriecii cedează rușilor, în schimbul unei participații de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian Uregoy, o participație minoritară de 38,5% la OMV (NORGE) AS, subsidiara austriecilor din Norvegia.

OMV infirmă astfel, oficial, zvonurile apărute “pe surse” în presa românească, potrivit cărora schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar fi vizat activități ale austriecilor din România.

CEO-ul OMV Reiner Seele și cel al Gazprom Alexei Miller au semnat acordul de bază în prezența ministrului austriac al finanțelor Hans Jörg Schelling și adjunctului ministrului rus al anergiei, Anatoly Yanovsky.

În urmă cu peste jumătate de an, în mai multe publicații din România au apărut știri “pe surse”, potrivit cărora, OMV ar intenționa să efectueze un schimb de active cu Gazprom, o parte din aceste active urmând a fi situate în România. OMV și Petrom au infirmat categoric zvonurile, noul CEO al companiei austriece, Rainer Seele, efectuând și o vizită în România, unde a ținut o conferință de presă, reiterând că schimbul de active dintre OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei.

Miercuri, Comitetul de Supraveghere al OMV a aprobat schimbul de active cu Gazprom care confirmă declarațiile CEO-ului Rainer Seele.

Schimbul aprobat miercuri vizează achiziționarea de către OMV a unei participații de 24,98% din zăcământul de gaz și condensat Uregoy (Siberia - fazele de dezvoltare Achimov IV și V) în schimbul unei participații de 38,5% din OMV (NORGE) AS, care va fi cedată Gazprom.

Tranzacția ar urma să se facă fără a fi implicat vreun transfer de bani, cu excepția unor ajustări de plăți potențiale, dacă va fi cazul. Data efectivă de efectuare a tranzacției este 1 ianuarie 2017.

Acordul de Bază conține principiile esențiale și modul în care se va desfășura schimbului de active. Executarea și implementarea tranzacției sunt condiționate de convenirea unui nou acord pe tema documentației finale, a aprobărilor instituțiilor de reglementare și a conducerilor corporative ale celor două companii. Semnarea documentelor finale este prevăzută pentru mijlocul anului viitor, se precizează într-un comunicat OMV AG.

În urma acestei tranzacții, rezervele de gaze ale OMV se vor majora cu aproximativ 560 milioane de barili echivalent petrol, reprezentând procentul din producția estimată până la finalul contractului, 2039. OMV se așteaptă ca producția zăcământului Uregoy să înceapă în 2019 și să ajungă la un nivel de 80.000 de barili pe zi (partea OMV AG) în 2025. Partea de investiții pe care OMV și-a asumat-o în urma acestui transfer este de 0,9 miliarde de euro în perioada 2017-2039.

Gazprom, în schimb, va achiziționa o participație minoritară (38,5%) din subsidiara norvegiană a OMV, care deține 32 de licențe în diverse parteneriate, dintre care 5 sunt operate de OMV. Producția pe primele 9 luni ale anului a OMV (NORGE) AS a fost de 67.000 barili echivalent petrol pe zi.

Pe lângă acordul privind activele din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, în luna mai, cei doi CEO, Seele (OMV) și Miller (Gazprom) au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către compania austriacă. În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen. A mai fost parafat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Recent, OMV a ajuns la un acord privind vânzarea subsidiarei sale din Marea Britanie, OMV (U.K.) Limited, către Siccar Point Energy Limited, Aberdeen, contra unei sume estimate la un miliard de dolari.

OMV Petrom S.A. (OMV Petrom) a transferat subsidiarei românești a unei companii olandeze conduă de foști angajați Shell, Mazarine Energy B.V., 19 zăcăminte petroliere, trei instalații pentru reparaţii capitale şi echipele aferente, în schimbul unei sume confidențiale. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producţie zilnică totală de aproximativ 1.000 bep/zi (reprezentând sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom).

Mazarine Energy este o companie de explorare si productie convențională, puțin tolerantă la riscuri, activă în special în Africa de Nord. Deține o licență de explorare în Tunisia și susține că în prezent se află într-un proces de a identifica oportunități suplimentare de explorare, dezvoltare și producție în Europa și Africa de Nord. Majoritatea membrilor conducerii executive a companiei sunt foști angajați ai Shell.

Potrivit unui comunicat OMV Petrom, transferul licenţelor se realizează în conformitate cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din Legea Petrolului şi alte reglementări și este supus aprobării autorităţilor competente.

OMV Petrom estimează că finalizarea tranzacţiei va avea loc la sfârşitul trimestrului IV din 2016, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor şi angajator al celor peste 200 de salariaţi ai OMV Petrom din prezent. Mazarine susține că “a identificat o serie de oportunităţi de optimizare a producţiei şi lucrări de reparaţii capitale care vor determina o creştere a producţiei. În plus, sunt planificate campanii de achiziţie seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.”

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului OMV Petrom.

Mazarine Energy a precizat că tranzacția va fi finanțată din linia de capital de 500 mil USD furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld USD care investeşte în explorare şi producţie de petrol şi gaze, rafinare şi marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internaţional, şi în rafinare şi marketing în Europa, Africa, America latină şi Asia.

“Edward şi echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creştere a Mazarine Energy prin investiţii în active de calitate, iar noi suntem bucuroşi să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, a afirmat Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne creşte eficienţa şi pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează şi optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operaţiunile şi să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii din zăcămintele rămase”, susține Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activităţile de upstream.

“Suntem încântaţi că am agreat această investiţie în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri şi riscuri reduse şi pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor şi operaţiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noştri colegi şi aşteptăm cu nerăbdare să dezvoltam împreună aceste zăcăminte” , a declarat Edward van Kersbergen, fondator şi CEO al Mazarine Energy.

OMV Petrom a realizat un profit net de 117 milioane de lei pe trimestrul al doilea și de 405 de milioane de lei pe primul semestru, în scădere cu 83%, respectiv 61% față de perioadele similare ale anului trecut.

Așa cum anticipa Profit.ro încă de la începutul lunii mai, rezultatele OMV Petrom au fost afectate și de intrarea pentru o lună în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Potrivit raportului trimestrial al companiei, rezultatele financiare din trimestrul al doilea al acestui an au fost afectate de “prețurile scăzute ale țițeiului și gazelor naturale, de marjele mai mici de rafinare și de oprirea planificată a rafinăriei pentru revizie generală”.

Valoarea vânzărilor consolidate a fost de 3.633 mil lei în trimestrul al doilea al acestui an, cu 20% mai mică decât in perioada similară a anului trecut, în principal pe fondul scăderii veniturilor din vânzările de produse petroliere, ca urmare a continuării declinului prețului la țiței și a cantităților vândute mai mici (determinate de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi pentru revizie generală), precum și din cauza vânzărilor mai mici de gaze naturale. Aceste efecte negative au fost parțial contrabalansate de vanzarile mai mari de electricitate. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 75% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 22% iar cele din Upstream 3% (vanzarile din Upstream fiind, în mare parte, vanzari in interiorul Grupului, nu către terți).

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a scăzut de la 94% la 68%

De altfel, compania austriacă OMV, principal acționar al OMV Petrom, a anunțat încă din luna iulie că majorarea stocurilor din România ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei Petrobrazi au avut un efect negativ asupra rezultatelor consolidate, de 25 de milioane de euro, din al doilea trimestru, confirmând previziunile Profit.ro de la începutul lunii mai.

Majorarea stocurilor OMV Petrom din România sunt legate de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Revizia a fost una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Pe primul trimestru al anului, grupul OMV Petrom a înregistrat un profit de 360 milioane de lei din activitatea de downstream (față de profitul de 345 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut) și o pierdere de 80 de milioane de lei din cea de upstream (față de profitul de 164 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut).

În cel de-al dilea trimestru, activitatea din upstream a trecut de la o pierdere de 80 de milioane de lei la un profit de 151 milioane de lei, iar profitul din downstream s-a diminuat de la 360 la 275 milioane de lei.

Marja de rafinare a scăzut de la 8,06 în primul trimestru la 6,82 de dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru, iar rata de utilizare a rafinăriei, de la 94% la 68%, reflectând perioada de inactivitate cauzată de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi.

Prețul petrolului s-a redus cu peste 33% față de perioada similară a anului trecut

Cealalată cauză a reducerii profitului OMV Petrom a fost prețul redus al petrolului, în special în ceea ce privește rezultatele semestriale raportate la perioada similară a anului trecut. Dacă în primul semestru al lui 2015, țițeiul Urals era cotat la un preț mediu de 57,09 dolari/baril, iar Petrom a obținut un preț mediu de 49,51 dolari pe baril, în prima jumătate a acestui an Urals-ul s-a situat la 38,14 dolari/baril, iar grupul OMV Petrom și-a vândut producția la un preț mediu de 31,77 dlari/baril.

Rezultatele mai bune din sectorul upstream comnparativ cu primul trimestru se explică și printr-o creștere a prețului petrolului Urals, de la 32,29 dolari/baril la 43,91 dolari pe baril. În primul trimestru al anului, OMV Petrom a vândut un baril de petrol cu 26,69 dolari, în timp ce în al doilea trimestru a obținut un preț de 36,86 dolari.

Investiții reduse cu 35%

“In prima jumatate a anului 2016, mediul de piata dificil a impactat negativ rezultatele noastre financiare, anuland efectele performantei operationale imbunatatite si ale disciplinei stricte in privinta costurilor si gestionarii numerarului. EBIT excluzand elementele speciale din Upstream a reflectat in principal scaderea preturilor titeiului si gazelor naturale, partial compensata de reducerea costurilor de productie. EBIT CCA excluzand elementele speciale din Downstream s-a imbunatatit usor, ca urmare a evolutiei favorabile a provizioanelor pentru creante neincasate din activitatea de gaze, care a compensat efectele marjelor de rafinare mai scazute si ale opririi planificate a rafinariei pentru revizie generala. Intrucat conditiile de piata dificile au persistat, am continuat gestionarea stricta a costurilor si a investitiilor. Investitiile au scazut cu 35% comparativ cu 1-6/15, reflectand finalizarea activitatii de foraj in blocul Neptun si selectia riguroasa a proiectelor. In plus, gestionarea eficienta a costurilor si a numerarului ne-a ajutat sa ne mentinem o pozitie financiara solida si un grad de indatorare avand un ordin de marime de o singura cifra.”, a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe. 

Grupul austriac OMV, principal acționar al companiei românești OMV Petrom, a ajuns la acord cu Suncor Energy în vederea vânzării a 30% din participațiile sale la proiectul de petrol și gaze Rosebank pentru 215 de milioane de dolari, din Marea Britanie.

Suncor Energy, companie care are sediul la Calgary, este cea mai mare companie energetică integradă din Canada.

După realizarea acestei tranzacții, OMV va rămâne doar cu o participație de 20% în Rosbank, al cărui operator este compania americană Chevron North Sea Limited (care deșine 40%). O participație de 10% aparține eglezilor de la DONG E&P Limited.

“Această tranzacție rebalansează portofoliul OMV prin reducerea necesarului de investiții viitoare în condițiile în care PMV va păstra o participație considerabilă în acest proiect. În același timp, implicarea Suncor, va consolida poziția proiectului, care intră în faza sa de implementare, canadienii aducând cu ei vasta lor experiență în domeniul offshore”, a declarat Johann Pleininger, membrul boardului executiv al OMV responsabil cu activitatea de upstream.

Suncor va efectua o plată inițială de 50 de milioane de dolari. Tranzacția va fi condiționată de ducerea la bun sfârșit a anumitor proceduri birocratice, printre care aprobarea de către reglementatori, și se va încheia în cel de-al patrulea trimestru al acestui an. La finalizarea tranzacției, OMV va mai încasa de la canadieni o sumă care ar putea ajunge la 165 milioane de dolari.

OMV va efectua o reevaluare a activelor de 530 milioane de euro corespunzătoare deținerii de 50% din Rosebank, reevaluare care va figura în datele financiare de pe trimestrul al doilea al acestui an.

Zăcământul Rosebank a fost descoperit în 2004 și se situează la aproximativ 130 de km nordvest de Insulele Shetland, la o adâncime de aproximativ 1.100 de metri. Capacitatea de producție estimată este de 100.000 de barili de petrol și de 8- de milioane de metri cubi de gaz natural pe zi.

Stocurile efectuate de OMV Petrom ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei Petrobrazi au avut un efect negativ de 25 de milioane de euro asupra rezultatelor consolidate ale grupului autriac OMV pe trimestrul al doilea, suține principalul acționar al celei mai mari companii de petrol și gaze din România.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi a afectat și indicatorul marjei de rafinare a OMV, care a scăzut de la 90% în primul trimestru la 72%, îăn trimestrul al doilea.

Majorarea stocurilor OMV Petrom din România sunt legate de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Revizia a fost una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi și a rafinăriilor din Austria, au condus la reducerea ratei de utilizare a rafinăriilor OMV de la 90% în trimestrul întâi la 72% în trimestrul al doilea, se precizează într-un comunicat OMV adresat investitorilor.

Comunicatul OMV confirmă anticipațiile Profit.ro, care, la începutul lunii mai, susținea că intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi va influența negativ rezultatele companiei pentru cel de-al doilea trimestru al anului. Pe primul trimestru al anului, grupul OMV Petrom a înregistrat un profit de 360 milioane de lei din activitatea de downstream (față de profitul de 345 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut) și o pierdere de 80 de milioane de lei din cea de upstream (față de profitul de 164 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut).

Rezultatul pozitiv al activității din downstream era explicat prin majorarea ratei de utilizare a rafinăriei la 94% (față de 86% în perioada similară a anului trecut). Comunicatul OMV confirmă estimările Profit.ro, potrivit cărora închiderea temporară, timp de o lună, a rafinăriei a redus considerabil rata de utilizare a acesteia, undeva la 66-70%.

Marja de rafinare a OMV a scăzut la rândul său de 5,08 dolari pe baril în primul trimestru la 4,67 dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru ca urmare a majorării prețului mediu al petrolului Urals de la 32,29 la 43,21 dolari pe baril.

OMV susține că prețul mai mare al petrolului și reducerea costurilor de producție au avut un efect pozitiv asupra rezultatelor financiare ale grupului în trimestrul al doilea. 

Activitatea de rafinare și marketing a OMV Petrom, care a realizat un profit de 360 de milioane de lei a compensat pierderile din segmentul upstream, de 80 de milioane de lei, și a făcut ca cea mai importantă companie de petrol și gaze din România să raporteze un profit net de 288 milioane de lei în primul trimestru al acestui an.

Acesta a fost cu cu 16,5% mai scăzut decât cel din perioada similară a anului trecut, de 345 milioane de lei.

Rezultatul pozitiv al activității din downstream este explicat prin majorarea ratei de utilizare a rafinăriei la 94% (față de 86% în perioada similară a anului trecut). Volumele de carburanți vândute au crescut cu 4%, valoare situată însă sub cea din ultimul trimestru din anul trecut, acesta fiind însă un efect sezonier.

Intrarea în revizie a Petrobrazi ar putea afecta rezultatele din trimestrul al doilea

Pe trimestrul al doilea, rezultatele OMV Petrom ar putea fi afectate de intrarea în revizie, timp de o lună, a rafinăriei Petrobrazi.

“În Rafinăria Petrobrazi este planificată o oprire și revizie generala cu durată de o lună, începând cu sfârșitul lunii mai 2016, având ca principal scop lucrări de mentenanță și reautorizări”, se precizează în raportul cu rezultatele financiare pe primul trimestru al OMV Petrom.

Cu toate acestea, compania își propune ca “rata de utilizare a rafinăriei, ajustată pentru revizie, să rămână la un nivel ridicat, datorită performantei bune a tuturor canalelor de vânzări, și să susțină profitul și aportul de numerar stabile în segmentul Downstream Oil.”

Producție în scădere

Producția de țiței din România a scăzut cu 4% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, ajungând la 6,64 milioane barili, “reflectând în principal declinul natural care nu a putut fi complet compensat, din cauza nivelului redus al investițiilor, creșterea numărului de sonde care au devenit neeconomice în contextul prețului scăzut al țițeiului, precum și mentenanța planificata la sondele-cheie”.

Potrivit raportului grupului, “valoarea vânzărilor consolidate a fost de 3.559 mil lei in T1/16, cu 17% mai mica decât în T1/15, în principal din cauza scăderii veniturilor din vânzările de produse petroliere, în urma continuării declinului pronunțat al prețului la țiței, și din cauza veniturilor mai mici din vânzările de gaze naturale. Acest efect a fost parțial compensat de creșterea cantităților de produse petroliere vândute și de vânzările mai mari de electricitate. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 64% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 33%, iar cele din Upstream 3% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți).

Impozit pe profit de 55 milioane de lei

Profitul fiscal al grupului al fost de 343 milioane lei, OMV Petrom achitând un impozit pe profit de 55 milioane lei. Cheltuielile cu impozitul pe profit curent al Grupului au fost de 28 milioane lei, iar cheltuielile aferente impozitului amânat au avut valoarea de 27 milioane lei. Rata efectiva a impozitului pe profit primul trimestru al acestui an a fost de 16%. 

OMV, principalul acționar al celei mai importante companii petroliere din România, OMV Petrom, și Compania Națională a Petrolului din Iran au semnat un memorandum de evaluare a unor zăcăminte din regiunea Zafros (vestul Iranului) în vederea unei potențiale exploatări a acestora.

Memorandumul semnat la Teheran mai vizează și cooperarea în domeniul cercetării tehnologice, dar și un posibil schimb de țiței și produse petroliere.

“Acest Memorandum de Înțelegere este un pas important pentru reluarea activităților OMV în Iran”, a declarat CEO-ul OMV Rainer Seele.

Totodată, OMV și Compania Națională a Petrolului din Iran (CNPI) au mai semnat un acord de studiu privind evaluarea potențialului de hidrocarburi a regiunii Fars, care ar urma să se întindă pe o perioadă de doi ani.

“OMV și CNPI vor combina expertiza și cunoștințele de care beneciciază pentru a evalua împreună potențialul de hidrocarburi din Fars, și să ne folosim experiența acumulată în proiectul pilot care are drept obiectiv zăcămintele din Cheshmeh Khosh and Band-E-Karkheh, ca parte a Memorandfumului de Înțelegere”, a declarat și șeful sectorului Upstream al OMV, Johann Pleininger.

Iranul intenționează să își dezvolte zăcămintele de care dispune și să exporte în 2016 2,25 milioane de barili pe zi la un preț de 40 de dolari pe baril.

Potrivit IRNA, de la începutul anului, după ridicarea sancțiunilor occidentale, Teheranul a exportat în medie 1,7 milioane de barili pe zi, volum care, dacă s-ar păstra constant până la finalul anului, ar aduce la prețurile curente încasări de 21 miliarde de dolari în acest an.

Pe perioada în care Iranul a fost supus sancțiunilor occidentale, Teheranul a obținut din exportul de petrol venituri de aproximativ 12 miliarde de dolari pe an.

Datele statistice arată că, înainte de impunerea sancțiunilor occidentale, Iranul exporta 2,3 milioane de barili pe zi.

Ministrul iranian al petrolului Bijan Zanganeh susține că deja Teheranul exportă 2 milioane de barili pe zi, ca urmare a reluării exporturilor către Europa, unul dintre clienții tradiționali. Înainte de impunerea sancțiunilor, 30% din petrolul iranian era exportat în Europa.

Schimbul de active dintre OMV, principalul acționar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei, a anunțat CEO-ul OMV, RAiner Seele, în cadrul unei conferințe de presă comune cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit Reuters, CEO-ul Gazprom a declarat, la rândul său, că schimbul de active va fi finalizat până la finalul acestui an.

Cu ocazia întâlnirii de la Sankt Petersburg cei doi oficiali au semnat mai multe documente menite a întări cooperarea strategică dintre cele două companii.

Pe lângă acordul privind schimbul de active din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, Seele și MIller au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către OMV:

În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen.

A fost semnat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Presa din România, dar și cea din Austria, a speculat îndelung pe această temă, existând temeri că OMV ar putea ceda către gigantul rus operațiunile de rafinare din cele două state.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.

Ziariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

După ce anul trecut a anunțat că vrea să vândă centrala electrică pe care o deține la Samsun, OMV, principalul acționar al celei mai importante companii petroliere din România, OMV Petrom, pare decis să părăsească definitiv piața turcă.

Vineri, OMV a anunțat inițierea procesului de vânzare a subsidiarei sale din Turcia, Petrol Ofisi A. Ş., cel mai mare distribuitor de carburanți din Turcia, cel puțin în domeniul retail-ului, cu aproximativ 1.785 de stații de alimentare. Subsidiara OMV din Turcia ocupă unele dintre primele poziții de pe acea piață și în ceea ce privește distribuția de carburanți către sectoarele comercial și industrial. Vânzările totale ale Petrol Ofisi în 2015 s-a ridicat la aproximativ 10 milioane de tone.

În plus, Petrol Ofisi este proprietarul cele mai mari facilități de stocare a carburanților din Turcia, cu o capacitate de depozitare mai mare de 1 milion de metri cubi.

Subsidiara pe care OMV intenționează să o vândă deține primul loc și pe piața turcă a vânzării de lubrificanți.

În prezent, OMV se află în etapa selectării unui consultant menit a facilita și structura procesul de vânzare al uneia dintre cele mai importante companii de distribuție en gros și retail din Turcia.

Potrivit unui comunicat OMV, vânzarea Petrol Ofisi, al cărei rporpietar este în proporție de 100%, este menită a optimiza portofoliul integrat al OMV în “condiții de piață provocatoare”.

OMV vrea să vândă și centrala electrică de la Samsun

Ieșirea OMV de pe piața turcă nu este o surpriză, știrile vizând vânzarea Petrol Ofisi apărând în presa din Turcia încă de acum doi ani. În plus, anul trecut, Manfred Leitner, membru în Consiliul de Administraţie al OMV, a anunțat, potrivit Energy Report, că OMV examinează o posibilă vânzare a unui alt activ al său de pe această piață, centrala electrică neprofitabile de la Samsun (Turcia), în cadrul strategiei de revizuire a operațiunilor sale.

"Acest subiect este pe masa discuțiilor", declara, la acea vreme, Manfred Leitner, precizând însă că un proces concret de vânzare nu a început încă.

Centrala electrică de la Samsun este unul din activele cu probleme ale OMV. În al doilea trimestru al anului trecut, austriecii înregistraseră o depreciere cu circa 200 milioane euro a acestui activ. Suma a fost confirmată și de noul CEO OMV, Rainer Seele, care a anunțat că OMV a provizionat 205 miloane de euro ca urmare a neprofitabilității centralei din Samsun.

"În acest an nu ar trebui să avem alte deprecieri, dar în viitor noi deprecieri nu sunt excluse", a spus Leitner. Acesta consideră că există interes pentru această centrală, în primul rând din partea jucătorilor regionali.

Pe ordinea de zi a unei convocări recente a AGEA a Emon Electric a apărut şi declararea intenţiei companiei de intrare în procedura simplificată a falimentului, la nici doi ani după ce Monsson Group, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark (un suedez, născut în Voluntari), a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Emon Electric, scrie în convocarea consultată de Energy Report.

Noua ordine de zi a AGEA a fost completată de fapt la solicitarea acţionarilor fondatori ai Emon Electric, Constantin Solomon şi Diana Solomon, care deţin împreună 49% din companie.

În acelaşi convocator apar şi alte puncte. Vom prezenta aici doar o parte dintre acestea. Unul este de retragere a Emon Electric din Monsson Middle East Contracting şi cesionarea tuturor părţilor sociale în favoarea  Monsson Alma.

Fondatorii Emon mai solicită în documentul citat aprobarea realizării scopului esenţial de a-şi îndeplini obiectul de activitate, în baza principiului continuităţii activităţii. Însă, în consecinţa acestui punct şi a interesului Monsson Energy Ltd contrar Emon Electric, fondatorii Emon solicită în convocator şi aprobarea dobândirii de către Emon a participaţiei de 51% deţinute de Monsson Energy, urmată de anularea acestor acţiuni. Plata acestor acţiuni se propune a se face... în funcţie de disponibilităţile băneşti ale Emon.

În măsura în care aceste propuneri ar putea fi acceptate acum sau în viitorul apropiat, ar fi interesant de văzut cum se vor regla aceste probleme.

Să amintim aici doar că la jumătatea lui 2014, Emon Electric, unul din liderii regionali de produse, servicii şi proiecte la cheie, activând în sectoarele transport şi distribuţie energie electrică, industrie, tracţiune electrică şi infrastructura de telecomunicaţii, a devenit membră a Monsson Group.

Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600 MW, vândut celor de la CEZ. În ultimii ani, Monsson Group s-a clasat în topul celor mai mari dezvoltatori de parcuri eoliene din UE, vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ.

Nu chiar toate au mers însă ca pe roate pentru Monsson. Astfel, în vară, Monsson Group a hotărât, împreună cu partenerii din proiect, demontarea turbinelor eoliene din CEE Târgușor, de 27 MW, din județul Constanța.

În aceeaşi perioadă, potrivit documentelor consultate de Energy Report, Monsson Group, a hotărât să se retragă din trei proiecte microhidro pe care le avea în Caraş-Severin. Monsol Alma deţinea majoritatea părţilor sociale în proiectele “Nera Prigor Energy” (unde controla 70%), “Semenic Energy” (70%) şi “Caras Energy” (60%), deţineri pe care le-a cesionat asociaţilor minoritari. Cele trei proiecte au drept scop construirea de microhidrocentrale în zona Nera-Prigor (localitatea Prigor) şi au depus tocmai anul trecut solicitări pentru emiterea acordului de mediu.

De altfel, tot anul trecut, Emanuel Muntmark, numit şi pionierul eolienelor din România, împreună cu Monsson Alma au hotărât să lichideze şi alte firme de  regenerabile: Wind Energy, Ravensca Energy şi Prigor Energy.

OMV Petrom a ieftinit miercuri carburanții, atât benzina, cât și motorina, cu 5 bani pe litru, în urma acestei ieftiniri prețul acestora coborând sub nivelul de 5 lei pe litru în majoritatea stațiilor operate de cea mai importantă companie de petrol din România.

Ieftinirea de miercuri este cea de-a treia efectuată de la reuniunea OPEC de vineri, în care s-a decis renunțarea la impunerea unui plafon al producției statelor membre ale cartelului. Decizia OPEC a condus la scăderea prețului petrolului Brent cu aproximativ 3,5 dolari (sau 7,9%, de la 43,84 la 40,4 dolari pe baril), acesta ajungând la minimul ultimilor 7 ani. În același interval (vineri-miercuri), OMV Petrom OMV Petrom a redus prețul motorinei cu 14 bani (sau 2,8%), iar cel al benzinei cu 8 bani pe litru (sau 1,6%).

Ieftinirile au început vineri, când OMV Petrom a ieftinit motorina cu 5 bani pe litru, menținând prețul benzinei același.

O nouă ieftinire a avut loc luni noapte, când prețul benzinei a fost scăzut cu 3 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

A treilea val de ieftiniri a fost efectuat de OMV Petrom în noaptea de marți spre miercuri, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei fiind reduse cu 5 bani pe litru.

La stația din Șoseaua Alexandriei nr. 166, din sectorul 5, miercuri dimineață, un litru de benzină standard costa 4,97 lei, iar unul de motorină standard 4,98 lei.

Acțiunile OMV Petrom s-au depreciat marți cu 2%

Decizia OPEC și evoluția prețului Brent-ului au influențat și cotațiile bursiere ale OMV Petrom, care, marți, a avut al treilea rulaj al pieței, de 3,73 milioane lei. Volumele ridicate au adus și o scădere a titluri OMV cu 1,94%, până la prețul de 0,303 lei/acțiune.

Potrivit unui document al OPEC, citat de Profit.ro, dacă actualul nivel al producției OPEC rămânea neschimbat la 31,5 milioane de barili pe zi, oferta ar fi depășit cererea de petrol în 2016 cu 700.000 de barili. În acest an, la nivel global, s-a înregistrat o supraproducție de 1,8 milioane de barili pe zi, supraproducție care ar putea fi depășită anul viitor, ca urmare a deciziei OPEC de a nu-și mai propune nicio țintă de producție și a concurenței dintre Iran și Arabia Saudită. Dacă numai Arabia Saudită, Iranul și Libia și-ar exporta capacitățile neutilizate de două, unul respectiv 1,2 milioane de barili pe zi, am putea asista la o supraproducție de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, cantitate care ar putea trimite prețul petrolului la cel mai redus nivel din toate timpurile.

Președintele Klaus Iohannis a discutat, joi, la Palatul Cotroceni, cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, despre viitorul sistem de taxare în energie și resurse naturale al României, despre zăcămintele de gaze naturale din Mare Neagră explorate de OMV Petrom în parteneriat cu ExxonMobil, precum și despre perspectivele României ca potențial exportator de gaze, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

"În cadrul întrevederii a fost prezentată activitatea grupului și prioritățile pentru următoarea perioadă, cele mai importante proiecte regionale, precum și perspectivele piețelor de țiței și gaze naturale în anul 2016", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuției s-a aflat și importanța viitorului sistem de taxare din domeniul energiei și resurselor naturale, fiind subliniată "necesitatea predictibilității fiscale, într-un cadru stimulativ și avantajos, atât pentru investitori, cât și pentru stat".

Totodată, a fost reiterată importanța majoră a parteneriatului dintre OMV Petrom și ExxonMobil privind exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. În contextul proiectelor regionale în domeniul energiei, România își manifestă interesul față de proiectul BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria), coridor care ar asigura României oportunități suplimentare în privința exportului regional de gaz.

"Întâlnirea a consfințit un bun prilej pentru a reînnoi angajamentul de cooperare și dialog între OMV și statul român, pentru consolidarea rezultatelor pe termen scurt și valorificarea durabilă a cooperării economice, pe bază de încredere și beneficii mutuale", se mai spune în comunicat.

OMV Petrom a consemnat pierderi în trimestrul III al anului, cifrate la 46 milioane lei, față de un câștig de 691 milioane lei în T2 2015 și de peste 1 miliard de lei în trimestrul corespunzător din 2014, iar profitul net pe primele 9 luni din 2015 a scăzut la mai puțin de jumătate comparativ cu rezultatul din perioada similară a anului trecut, respectiv la 991 milioane lei, din cauza scăderii abrupte a prețurilor la țiței.

Potrivit Profit.ro, din aceeași cauză, OMV Petrom și-a revizuit în jos estimările cu privire la prețul țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, la 55 dolari/ baril pentru anul 2016, 70 dolari/ baril pentru 2017, 80 dolari/ baril pentru 2018 și 85 dolari/ baril începând cu 2019, ceea ce a determinat reevaluarea în scădere cu 786 milioane lei a valorii activelor de explorare și producție ale companiei.

Compania-mamă, OMV, anunțase anterior reevaluarea în scădere a valorii tuturor activelor de explorare și producție ale grupului austriac, inclusiv a celor ale OMV Petrom, în total cu circa 1 miliard de euro, ca urmare a prăbușirii cotațiilor petrolului.

“În primele nouă luni din 2015, performanța financiară a grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a prețurilor țițeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piață cu prețuri mici la țiței ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind prețul viitor al țițeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere ale unor active din segmentul upstream“, a declarat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Aceasta a precizat că efectul negativ din sectorul de explorare și producție a fost doar parțial compensat de rezultatele bune din cel de rafinare și marketing, datorate, potrivit lui Gheorghe, modelului de afaceri integrat al companiei și susținute de marjele de rafinare îmbunătățite, precum și de creșterea cererii de produse petroliere.

Producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 3% în trimestrul III din 2015, ca efect al reparațiilor capitale planificate la sondele-cheie de gaze din România ale companiei. La 9 luni, producția a rămas stabilă, comparativ cu perioada similară din 2014.

Pe de altă parte, investițiile în explorare ale OMV Petrom au crescut cu 36% în primele 9 luni din 2015, la 1,087 miliarde lei. Cheltuielile propriu-zise de explorare din ianuarie-septembrie 2015 s-au majorat cu 62%, la 261 milioane lei.

Costurile de producție ale grupului exprimate în dolari/baril au scăzut cu 20% în trimestrul III 2015 față de T3 2014, în principal datorită efectelor favorabile ale cursului de schimb valutar, costurilor mai mici cu serviciile și personalul, precum și reducerii impozitului pe construcții în România de la 1,5% la 1%. Investițiile îm explorare au fost de 321 milioane lei în T3 2015, față de 370 milioane lei în trimestrul corespunzător din 2014, reflectând în special campania de foraj în zona de adâncime a Mării Negre.

În acest an, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil a finalizat forajul a patru sonde de explorare în Marea Neagră și continuă forajul sondei Domino-4, inițiat în luna septembrie.

“Se preconizează ca această campanie de foraj de explorare să continue până la sfârșitul anului 2015. Rezultatele obținute până acum, împreună cu datele care vor fi obținute din viitoarele activități de explorare, vor fi utilizate pentru evaluarea potențialului întregului perimetru“, se arată în raportul OMV Petrom pe trimestrul III al anului.

Primele două benzinării mobile din România operate sub brand-ul Petrom au fost inaugurate pe autostrada A1, segmentul Orăștie-Sibiu, la km 76, de OMV Petrom.

Stațiile au fost deschise în spațiile de servicii concesionate de OMV Petrom la începutul lunii iulie de la Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România (CNADR). Cele două stații se află în apropierea localității Cristian, la circa 12 km de oraşul Sibiu.

Fiecare benzinărie este prevăzută cu o zonă de alimentare cu carburanți şi cu o zonă de magazin şi este dotată cu 3 pompe la care sunt disponibile patru tipuri de carburanți. Una dintre pompe este de tip rapid, pentru alimentarea tirurilor.

“Noile stații mobile răspund unor nevoi variate, oferind atât carburanți, cât şi o gamă largă de produse non-oil. Sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să inaugurăm încă opt stații mobile în spațiile de servicii de pe autostrăzi”, a declarat Adrian Nicolăescu, retail manager în cadrul OMV Petrom.

OMV Petrom a aplicat un nou concept pentru noile stații Petrom concesionate pe autostrăzi, conform cerințelor CNADNR. Noile stații mobile sunt de tip modular, prefabricat. Ele au fost transportate şi amplasate în punctele în care vor funcționa, fără a necesita lucrări suplimentare de construcție şi amenajare.

Clienții vor putea opta la pompa pentru unul dintre cele patru tipuri de carburanți disponibili: benzină standard, benzină Extra 99, motorină standard sau motorină Extra.

În luna iulie, OMV Petrom a anunțat că a câștigat licitația pentru construirea a zece benzinării în cinci zone de servicii de pe noile autostrăzi, pe autostrada Nădlac-Arad (A1), km 26, pe autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 20, pe autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 76, pe autostrada Medgidia-Constanța (A2), km 186, pe autostrada Lugoj-Deva (A1), la km 21.

Grupul austriac OMV a scos la vânzare 49% din acțiunile subsidiarei Gas Connect Austria, care construiește și operează sisteme de conducte de gaze de mare presiune și reprezintă unul dintre huburile centrale ale rețelei europene de tranzit de gaze naturale, având o contribuție substanțială la aprovizionarea cu gaze a Austriei, Germaniei, Franței, Sloveniei, Croației și Ungariei.

"Ca prim rezultat al procesului de reevaluare a portofoliului de active downstream din segmentul de gaze naturale, am decis să vindem o participație minoritară în business-ul nostru reglementat de transport de gaze din Austria. În actualul mediu dificil din punct de vedere al prețurilor la țiței, luăm măsurile necesare pentru a ne optimiza portofoliul și a întări cash-flow-ul și bilanțul grupului", a declarat directorul OMV responsabil cu business-ul downstream, Manfred Leitner.

El a adăugat că, până în prezent, potențialii investitori au manifestat un puternic interes pentru achiziția unui pachet de 49% din capitalul Gas Connect Austria, grație faptului că transportul de gaze asigură un profit stabil, tarifele fiind reglementate de stat să acopere costurile și să asigure o rată fixă de rentabilitate.

La nivelul OMV se derulează în prezent un proces de selecție a companiei de consultanță care urmează să se ocupe de tranzacție, încheierea acesteia urmând să aibă loc în cursul anului viitor.

Gas Connect Austria este deținută în proporție de 100% de grupul OMV și operează o rețea de conducte de gaze de mare presiune în lungime de circa 900 km pe teritoriul Austriei. Compania asigură capacitate de transport de gaze la punctele de interconexiune cu sistemele de tranzit de gaze ale altor state europene, dar și pentru cererea internă de gaze a Austriei.

Anul trecut, volumele de intrări și ieșiri de gaze în rețeaua Gas Connect Austria s-au cifrat în total la 149 miliarde de metri cubi de gaze. Gas Connect Austria este unul dintre huburile centrale ale rețelei europene de tranzit de gaze naturale, având o contribuție substanțială la aprovizionarea cu gaze a Austriei, Germaniei, Franței, Sloveniei, Croației și Ungariei.

OMV și-a revizuit în minus estimările cu privire la prețul mediu al barilului de țiței în următorii ani, ceea ce a obligat grupul austriac să-și reevalueze activele din sectorul de explorare și producție de hidrocarburi la o valoare în scădere cu 1 miliard de euro.

Potrivit raportului preliminar al OMV pentru T3 2015, citat de Profit.ro, OMV și-a revizuit în scădere estimările cu privire la evoluția prețului mediu al țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, la 55 dolari/baril pentru 2016, 70 dolari/baril pentru 2017, 80 dolari/baril pentru 2019 și 85 dolari/baril pentru 2019 și ulterior.

"Revizuirea estimărilor privind prețul țițeiului a necesitat reevaluarea în scădere a valorii activelor din segmentul upstream, atât a celor aflate deja în producție și dezvoltare, cât și a celor aflate în stadiul de explorare", se mai arată în raportul preliminar al OMV, care precizează că reevaluarea se va cifra la circa 1 miliard de euro.

OMV și-a revizuit în minus estimările cu privire la prețul mediu al barilului de țiței în următorii ani, ceea ce a obligat grupul austriac să-și reevalueze activele din sectorul de explorare și producție de hidrocarburi la o valoare în scădere cu 1 miliard de euro. 

Producția totală de țiței și gaze a OMV Petrom a scăzut în al treilea trimestru din 2015 cu 3,8% față de trimestrul anterior și cu 2,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 174.000 tone echivalent petrol, în timp ce cea a acționarului majoritar al companiei, grupul austriac OMV, s-a redus cu 4,88% față de trimestrul anterior și cu 6,1% comparativ cu trimestrul III din 2014, la 292.000 tone echivalent petrol, scrie Profit.ro.

Potrivit raportului preliminar al OMV pe trimestrul III al anului, scăderea producției totale de hidrocarburi a grupului austriac a fost cauzată în primul rând de reducerea producției din România, unde au loc lucrări planificate de mentenanță și remediere la sonde importante, și a celei din Norvegia, unde extracția a fost întreruptă pe perimetrul offshore Gullfaks din Marea Nordului, tot planificat și tot pentru lucrări de mentenanță.

Volumele de vânzări ale grupului OMV au scăzut cu 7% comparativ cu trimestrul 2 din 2015, în special din cauza cantităților mai mici livrate la rafinării în Norvegia și România. 

"Reducerea sezonieră a volumelor de țiței și produse petroliere aflate pe stoc, coroborată cu reducerea prețurilor asociate acestor stocuri la finalul trimestrului, au dus la scăderea profitului nerealizat aferent stocurilor față de trimestrul precedent, ceea ce a generat un efect pozitiv de circa 35 milioane euro, consemnat în cea mai mare parte la nivelul OMV Petrom", se spune în raportul preliminar al OMV.

Grupul austriac arată că rezultatele din al treilea trimestru din 2015 s-au resimțit semnificativ din cauza ieftinirii țițeiului. Cotația medie a sortimentului Brent a scăzut de la 101,93 dolari/baril în T3 2014 la 61,88 dolari/baril în T2 2015 și 50,47 dolari/baril în T3 2015, iar cea a sortimentului Ural – de la 100,93 dolari/baril în T3 2014 la 61,42 dolari/baril în T2 2015 și 49,75 dolari/baril În T3 2015.

OMV și-a lichidat toate instrumentele financiare de protecție față de posibile evoluții nefavorabile ale prețurilor la țiței aferente perioadei T4 2015 – T2 2016. "Coroborat cu instrumentele de protecție aferente T3 2015, acest lucru va îmbunătăți profitul operațional în al treilea trimestru al anului cu circa 60 milioane euro. Fluxul total brut de numerar rezultat din aceste instrumente de protecție este de 86 milioane euro, din care 68 milioane euro vor fi înregistrate pentru T3 2015", se spune în raport.

OMV și-a revizuit în scădere estimările cu privire la evoluția prețului mediu al țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, la 55 dolari/baril pentru 2016, 70 dolari/baril pentru 2017, 80 dolari/baril pentru 2019 și 85 dolari/baril pentru 2019 și ulterior.

"Revizuirea estimărilor privind prețul țițeiului a necesitat reevaluarea în scădere a valorii activelor din segmentul upstream, atât a celor aflate deja în producție și dezvoltare, cât și a celor aflate în stadiul de explorare", se mai arată în raportul preliminar al OMV, care precizează că reevaluarea se va cifra la circa 1 miliard de euro.

Austriecii au mai raportat creșterea producției nete de energie electrică la nivel de grup, ca urmare a îmbunătățirii marjelor dintre prețul energiei vândute și cel al combustibilului achiziționat de centralele electrice pe gaze ale OMV din România (Brazi) și Turcia (Samsun).

Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, la 1,036 miliarde lei, în principal ca urmare a reducerii drastice, cu 48,5%, a prețului mediu cu care compania a vândut țiței, însă investițiile în explorare au crescut cu 79%, la 767 milioane lei, grație continuării lucrărilor în perimetrul offshore de hidrocarburi Neptun din Marea Neagră, alături de americanii de la ExxonMobil.

Costurile de producție la nivel de grup, exprimate în dolari/baril, au scăzut cu 23% comparativ cu S1 2014, în principal datorită evoluției favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele și personalul, precum și a cheltuielilor aferente impozitului pe construcții. Costurile de producție în România, exprimate in dolari/baril, au scăzut cu 25%, la 13,25 dolari/baril, iar cele exprimate in lei/baril au scăzut cu 8%, la 52,80 lei/baril.

OMV, compania-mamă a Petrom, a anunțat că a efectuat o nouă descoperire de gaze naturale în Pakistan, de această dată pe concesiunea Latif.

Potrivit companiei, testele la sondă au relevat un debit de 2.500 barili echivalent petrol pe zi, descoperirea deschizând noi oportunități de explorare în zonă. OMV a precizat că mai este nevoie de teste suplimentare pentru confirmarea dimensiunii zăcământului.

Sonda la care s-a făcut descoperirea se află pe concesiunea Latif, în provincia Sindh din Pakistan, la circa 25 de kilometri sud de câmpul de gaze Latif, apropierea de acesta facilitând utilizarea infrastructurii de transmisie deja existente acolo pentru transportul gazelor la facilitățile de procesare din proximitate.

"Suntem foarte mulțumiți de succesul operațiunilor de explorare. Testarea și dezvoltarea descoperirii ne va da posibilitatea să ne majorăm producția în Pakistan", a declarat șeful pe upstream al OMV, Johann Pleininger.

Concesiunea Latif este deținută în proporție de 33,4% de subsidiara pakistaneză a OMV, parteneri fiind Pakistan Petroleum și ENI Pakistan, cu câte 33,3% din drepturi.

În 2013, OMV a descoperit resurse de gaze naturale și condensat în Pakistan pe concesiunea Mehar, austriecii demarând între timp producția pe respectivul perimetru.

OMV (Pakistan) Exploration GmbH este controlată în proporție de 100% de către OMV AG și și-a început în 1991 activitatea în provincia Sindh din Pakistan. Prima descoperire semnificativă de gaze naturale a fost efectuată în 1993, la Miano, în districtul Sukkur din estul provinciei Sindh. Alte zăcăminte au fost descoperite ulterior la Sawan (1997), Latif și Tajjgal (2007).

În 2011, OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, a preluat compania Petronas Carigali Pakistan Limited. În urma acestei achiziții, austriecii au căpătat acces la noi blocuri de explorare, printre care și concesiunea Mehar. În prezent, OMV deține participații la opt concesiuni de petrol și gaze din Pakistan.

OMV deține în Pakistan și o participație de 10% la Pak Arab Refinery, companie de rafinare, transport, stocare și marketing al țițeiului și produselor petroliere, joint-venture între statul pakistanez și emiratul arab Abu Dhabi.

 OMV Petrom se va lista pe bursa londoneză, în pofida faprului că unul dintre acționari, statul român s-a abținut de la vot în cadrul AGA desfășurate marți, în care s-a aprobat și numirea noului șef OMV, Rainer Seele ca membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, în locul fostului director general al grupului austriac, Gerhard Roiss.

Potrivit unui comunicat al companiei, acționarii OMV Petrom au aprobat marți listarea secundară a companiei pe bursa din Londra, printr-o emisiune de certificate de depozit, în favoare pronunțându-se, prin vot secret, acționari care dețin cumulat 72,70326% din capital. La AGA au participat acționari care controlează în total 93,34693% din capitalul social al companiei.

Principalii acționari ai companiei sunt OMV (51,01%), statul român prin Ministerul Energiei (20,64%) și Fondul Proprietatea (18,99%). Anterior, atât OMV, cât și Fondul Proprietatea s-au pronunțat în favoarea listării secundare a OMV Petrom pe London Stock Exchange.

Potrivit Profit.ro, diferența dintre deținerea cumulată de capital a acționarilor prezenți la AGA și cea a celor care au votat pentru listarea la Londra este echivalentă cu deținerea statului român la OMV Petrom, de 20,64% din acțiuni, ceea ce înseamnă că reprezentantul statului în AGA de marți fie s-a abținut, fie a votat împotriva listării. Oficialii Ministerului Energiei nu au putut fi contactați de Profit.ro pentru precizări și explicații privind votul în AGA de la OMV Petrom. 

În favoarea numirii lui Rainer Seele ca membru în Consiliul de Supraveghere al companiei s-au pronunțat toți acționarii principali ai OMV Petrom.

Nu sunt bani pe BVB

Convocarea AGA în vederea discutării listării secundare a OMV Petrom la Londra prin certificate de depozit a fost anunțată de companie pe 19 august. În aceeași zi, concomitent, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a anunțat că FP continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participației la OMV Petrom, inclusiv prin intermediul unei oferte publice atât de acțiuni, cât și de certificate de depozit având drept suport acțiuni, acestea urmând să fie listate pe London Stock Exchange.

Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă. În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. În prezent, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea (10.758.648.186 acțiuni) mai valorează, la prețul actual al unei acțiuni OMV Petrom de pe BVB, doar 3,674 miliarde de lei.

Între timp, însă, cotația țițeiului Brent s-a prăbușit cu peste 50%, de la circa 97 la puțin peste 48 dolari/baril. Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, față de intervalul similar din 2014, la 1,036 miliarde lei. 

Potrivit companiei, listarea la Bursa din Londra printr-o emisiune de certificate de depozit va permite OMV Petrom accesul la investitori străini care fie nu sunt în măsură, fie nu sunt autorizați să dețină acțiuni ale producătorului român de hidrocarburi, facilitând, totodată, tranzacționarea în monedă americană a titlurilor de valoare ale companiei.

"Este de așteptat ca listarea secundară pe Bursa de Valori din Londra prin certificate de depozit să (...) să crească vizibilitatea și accesul la o bază mai largă și preponderent internațională de investitori, deoarece certificatele de depozit au tendința de a crește interesul investitorilor în societate, fie făcând valorile mobiliare ale societății mai atractive pentru investitori, fie permițând societății să acceseze noi grupuri de investitori, cum ar fi cei care nu sunt în măsură să (sau nu sunt autorizați, în conformitate cu politicile interne, să) dețină acțiuni suport", se arată într-un document al OMV Petrom întocmit în vederea AGA de marți și semnat de directorul financiar al companiei, Andreas Matje.

Guvernul recunoscut la nivel internațional al Libiei ar putea interzice exportul de petrol al companiilor străine, printre care și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, în cazul în care acestea nu vor “colabora” co nou creata companie de stat libiană.

Potrivit The Wall Street Journal, noul executiv libian încearcă să-și consolideze puterea după ce i-a fost recunoscută legitimitatea de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în urma războiului civil care a divizat țara anul trecut.

După ce și-a instalat sediul în Baida, oraș din estul statului nord-african, guvernul libian și-a creat propria companie de petrol, cu sediul în același oraș.

Vechea companie de petrol a Libiei, National Oil Co., funcționează însă, și are sediul în Tripoli, oraș controlat de un grup de militați rebeli.

Companiile petroliere internaționale și trader-ii și-au menținut contactele cu vechea companie National Oil Co., ignorând nou creata companie de la Baida, care a fost denumită identic, National Oil Co..

Șeful noii companii, Nagi Elmagrabi, a declarat marți reporterilor că guvernul legitim de Baida “va declanșa procedurile legale împotriva” companiilor de petrol care încă fac tranzacții cu rivala din Tripoli.

Potrivit acestuia, guvernul de la Baida intenționează să adopte o serie de măsuri în cazul în care companiile occidentale, printre care OMV, Eni și Total, continuă să facă afacerii cu compania “ilegală” de la Tripoli, însă că deocamdată preferă dialogul pentru a “nu pierde venituri destinate libianului obișnuit”.

Potrivit lui Elmagrabi, terminalele din estul țării, controlate de guvernul legitim, exportă aproximativ 200.000 de barili pe zi, mai mult de două treimi din exportul total de petrol al Libiei. Banii sunt însă procesați prin Banca Centrală din Tripoli, ceea ce nu avantajează guvernul de la Baida.

Una dintre primele companii occidentale de petrol și gaze care se pregătește să reia cooperarea cu Iranul în perspectiva ridicării embargoului impus de Statele Unite și Uniunea Europeană este OMV, acționarul principal al OMV Petrom.

Săptămâna trecută, CEO-ul OMV, Rainer Steele, a făcut parte dintr-o importantă delegație de oficiali și oameni de afaceri austrieci, condusă de președintele Austriei, Heinz Fischer, care a efectuat o vizită la Teheran cu scopul reînnodării relațiilor comerciale dintre cele două țări.

"Pe măsură ce presiunea sancțiunilor scade, ne pregătim să reluăm colaborarea cu OMV. Suntem deschiși pentru investitorii străini. Cu ajutorul tehnologiei de vârf de care dispune, OMV este capabilă să dubleze producția de petrol și gaze a Iranului, prin metode avansate de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte mature sau greu accesibile", a declarat ministrul iranian adjunct al Petrolului, Amir-Hossein Zamani-Nia, fără să ofere detalii.

Directorul general al OMV, Rainer Seele, a avut o întâlnire cu ministrul Petrolului de la Teheran, Bijan, Zangeheh, la care s-au discutat aspecte referitoare la implicarea austriecilor în sectorul de petrol și gaze al Iranului. Ministrul a declarat că țara are în plan majorarea producției nete de țiței la peste 1,5 milioane de barili pe zi, la mai mult de 4 milioane de barili pe zi.

Companiile energetice europene și-au intensificat în ultima perioadă contactele cu autoritățile de la Teheran, în perspectiva ridicării sancțiunilor. Potrivit guvernului iranian, în prima parte a anului, reprezentanți ai gigantului francez total au participat la o conferință de specialitate la Teheran.

Autoritățile de la Bruxelles au ridicat o parte din sancțiunile care blocau investițiile în sectorul de petrol și gaze din Iran, după acordul nuclear convenit între Teheran și marile puteri în iulie. În august, cei de la OMV declarau că sectorul energetic iranian prezintă potențial în condițiile abrogării embargoului.

Înainte de impunerea de sancțiuni, producția de petrol a Iranului se ridica la circa 3 milioane de barili pe zi. Potrivit OPEC, Iranul ar putea demara mai multe proiecte de explorare și producție de hidrocarburi până la finalul acestui an, în valoare totală de circa 185 miliarde dolari.

Semnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

 OMV, principalul acționar al OMV Petrom, a semnat ieri la Vladivostok două importante documente cu gigantul rus Gazprom. Primul vizează acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 și a fost semnat de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMB, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Acord cu detalii confidențiale

Cel de-al doilea document semnat numai de CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, și cel al OMV, Rainer Seele, vizează proiectele de business pe termen lung dintre cele două companii.

Cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoy), participare componentă a unui schimb de active efectuat între Gazprom și OMV. Dacă înțelegerea va fi parafată, OMV va achiziționa o participațiune de 24,98% din proiect, în schimbul unei cedării unei participațiuni la activele OMV către Gazporm.

Potrivit CEO-ului OMV, Rainer Seele “acest acord este un alt pas de-a lungul întregului lanț valoric dintre OMV și Gazprom. Importăm gaz din Rusia pentru consumatorii noștri europeni. Investim înpreună în asigurarea securității ofertei de gaz realizând proiectul Nord Stream 2 și mne extindem parteneriatul către producția de gaz natural în Siberia.”

Potrivit OMV, celelalte detalii ale acordului semnat între cei doi președinți sunt confidențiale.

Noul director responsabil cu operațiunile de explorare și producție ale grupului austriac OMV, de la 1 septembrie, va fi Johann Pleininger, fost membru în consiliul de supraveghere al OMV Petrom și actualmente vicepreședinte-senior al OMV pentru operațiuni upstream în Europa Centrală și de Est și Marea Neagră.

Hotărârea numirii lui Pleininger a fost luată de Consiliul de Supraveghere al OMV, în urma deciziei actualului șef al diviziei upstream, Jaap Huijskes, de a părăsi postul înainte de expirarea mandatului său, potrivit unui anunț al companiei.

OMV nu a explicat care sunt motivele care au stat la baza plecării lui Huijskes, dar a subliniat că despărţirea acestuia de OMV s-a făcut în cele mai bune condiţii. În septembrie anul trecut, OMV anunța că, precum fostul CEO, Gerhard Roiss, și directorul de explorare și producție al companiei, Jaap Huijskes, va părăsi grupul austriac înainte de terminarea mandatului său, însă termenul avansat era prima jumătate a lui 2016, nu 1 septembrie 2015. Mandatul lui Huijskes ar fi expirat pe 30 septembrie 2018.

"Johann Pleininger este unul dintre cei mai experimentaţi manageri ai OMV. Realizările sale excepţionale la OMV Petrom merită să fie evidenţiate", a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al OMV, Peter Oswald.

Johann Pleininger s-a alăturat OMV în 1997, iar între 2007 şi 2013 a fost responsabil cu operaţiunile de explorare şi producţie în directoratul OMV Petrom, la Bucureşti.

Energy Report a scris încă din februarie, citând presa de la Viena, că printre persoanele luate în calcul pentru poziția de șef al diviziei de explorare și producție a OMV se află și "un candidat intern nenumit, care a primit note bune pentru restructurarea businessului Petrom". Informația fusese publicată de publicația austriacă Format, care cita o listă scurtă de candidați întocmită de firma de headhunting Korn Ferry.

Potrivit sursei citate, pe lista respectivă mai figurau drept candidați pentru acest post esențial în cadrul companiei managerii OMV Erwin Kroell și Georg Wachtel.

 OMV Petrom a ieftinit în noaptea de luni spre marți benzina și motorina cu câte 5 bani pe litru, continuând politica de reduceri de prețuri din ultimul timp, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului pe piețele internaționale.

De la începutul acestei luni, OMV Petrom, cea mai importantă companie de profil, cu o cotă de piață de aproximativ 40%, a efectuat 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 ieftiniri la motorină, în valoare totală de 30 de bani.

Dacă luni, un litru de benzină se comercializa la stația OMV Petrom din Șoseaua Alexandriei cu 5,19 lei, iar unul de motorină cu 5,11 lei, începând cu ziua de marți, ora 00:00, șoferii plătesc pe un litru de benzină 5,14 lei, iar pe unul de motorină 5,06 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 38,73 $/baril, cu 1,31% sau 0,5 $ peste nivelul de închidere al zilei de ieri.

Și Brent-ul s-a apreciat în această dimineață cu 0,5 % sau 1,19%, ajungând la o cotație de 43,03 $/baril.

Ziua de luni, în schimb, a fost una dezastruoasă atât pentru WTI, cât și pentru Brent, ambele depreciindu-se cu aproximativ 3 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

Grupul austriac OMV, proprietarul OMV Petrom, examinează o posibilă vânzare a centralei sale electrice neprofitabile de la Samsun (Turcia), în cadrul strategiei de revizuire a operaţiunilor, a declarat Manfred Leitner, membru în Consiliul de Administraţie al OMV.

"Acest subiect este pe masa discuţiilor", a declarat, pentru Reuters, Manfred Leitner, precizând însă că un proces concret de vânzare nu a început încă.

Centrala electrică de la Samsun este unul din activele cu probleme ale OMV. În al doilea trimestru al acestui an, austriecii au înregistrat o depreciere cu circa 200 milioane euro a acestui activ și nu exclud şi alte deprecieri.

"În acest an nu ar trebui să avem alte deprecieri, dar în viitor noi deprecieri nu sunt excluse", a spus Leitner. Acesta consideră că există interes pentru această centrală, în primul rând din partea jucătorilor regionali.

În plus, OMV ar putea renunța la proiectul construirii unei centrale electrice în cogenerare în sudul Germaniei, la Haiming, cu o putere instalată de 850 MW. Deocamdată, austriecii au suspendat proiectul, ca urmare a reformelor dezamăgitoare ale guvernului german în ceea ce privește subvenționarea producției de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență.

Reformele respective prevăd majorarea subvențiilor de stat pentru producția de energie în cogenerare, însă se vor concentra în mod substanțial pe acordarea de ajutoare de stat pentru centralele în cogenerare aflate deja în funcțiune, în detrimentul finanțării construcției de noi astfel de centrale, executivul de la Berlin afirmând că ar fi prea scump pentru bugetul de stat să acorde subvenții pentru ambele.

Majorarea subvențiilor de stat pentru centrale în cogenerare existente a fost decisă de guvernul german ca urmare a reducerii masive a prețurilor la electricitate pe piețele engros.

Acesta este, de altfel, un al doilea motiv pentru care cei de la OMV au pus pe hold proiectul centralei în cogenerare de la Haiming. Mai mai multe companii de utilități din Germania au fost nevoite să-și restructureze radical portofoliul de active de generare de electricitate, ca urmare a modificării dinamicii pieței, care favorizează acum flexibilitatea pe termen scurt în fața volumelor de producție pe termen lung.

OMV Petrom a anunțat în această dimineață convocarea, pentru 22 septembrie 2015, a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor în vederea listării secundare a OMV Petrom pe Bursa de Valori din Londra prin emisiunea de certificate de depozit. Simultan, Fondul Proprietatea, prin administratorul său Franklin Tempelton, a publicat un anunț pe BVB potrivit căruia, “în conformitate cu angajamentul său de a crește valoarea pentru acționari și de a crește lichiditatea activelor din portofoliul Fondului, Fondul continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participațiilor deținute în OMV Petrom S.A. sub pragul de 15% din capitalul social subscris al Societății inclusiv prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni, cât și Certificate de Depozit având drept suport acțiuni (“Global Depositary Receipt” în limba engleză, în continuare “GDR”), urmând ca GDR-urile să fie listate pe London Stock Exchange. Orice asemenea tranzacție este condiționată atât de existența unor condiții de piață favorabile, cât și de obținerea aprobărilor necesare.”

Certificatele de depozit care ar urma să fie emise de OMV Petrom pe bursa londoneză ar urma să aibă “la baza acțiuni suport, acțiuni existente ale OMV Petrom S.A., ce se intenționează a fi admise la listare pe lista oficiala a Autorității de Supraveghere Financiara din Marea Britanie și admise la tranzacționare pe piața principala a Bursei de Valori din Londra”.

OMV Petrom susține că vrea să-și diversifice baza de acționari și să crească vizibilitatea companiei

Totodată, AGEA OMV Petrom va vota și împuternicirea Directoratului OMV Petrom S.A. ca, în funcție de condițiile favorabile ale pieței, să întreprindă toate acțiunile și formalitățile necesare pentru punerea în aplicare a aprobării listării. Potrivit unui comunicat OMV Petrom, “atât aprobarea, cat și împuternicirea sunt valabile până la data de 31 decembrie 2016.”

OMV Petrom susține că listarea secundară este de așteptat să conducă la diversificarea bazei de acționari, creșterea vizibilității, extinderea acoperirii de către brokeri internaționali și îmbunătățirea lichidității de tranzacționare a societății.

Pentru aceeași dată, OMV Petrom a convocat și Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, pentru desemnarea unui nou membru al Consiliului de Supraveghere pentru perioada rămasă din mandatul acordat lui Gerhard Roiss, ca urmare a renunțării sale la mandatul de membru al Consiliului de Supraveghere.

Fondul Proprietatea n-a reușit să vândă decât 1% din acțiunile OMV Petrom, cu discount de 6%

Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă.

În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea, prin administratorul Franklin Tempelton, și-a anutat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. În prezent, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea (10.758.648.186 acțiuni) mai valorează, la prețul actual al unei acțiuni OMV Petrom de pe BVB, doar 4,077 miliarde de lei. Cotațiile OMV Petrom, precum cele ale altor companii cu activitate în downstream au suferit de urma evoluției nefavorabile a cotațiilor internaționale ale țițeiului, care s-au depreciat în a doua jumătate a anului trecut cu peste 50%.

În mai 2013, FP a mai scos la vânzare un pachet de 1,77% din titlurile OMV Petrom, din care a reușit să vândă pe piața internă doar 1,1%, cu un discount de 6% sub prețul pieței, în urma acestei tranzacții Fondul încasând peste 246 de milioane lei (56,8 mil. euro). Cu discount-uri de 6, respectiv 9,7%, Fondul Proprietatea a mai vândut în 2014 și 4,99% din acţiunile Romgaz (SNG) deținute, respectiv 13,5% din acţiunile Transelectrica (TEL). Un alt pachet, de 14,99% din acțiunile Transgaz a fost vândut în decembrie 2013 la un discount de 3,4% faţă de cotaţia pieței de capital.

Potrivit Economica.net, cu banii obținuți în urma acestor tranzacții, Fondul Proprietatea își răscumpără propriile acțiuni, pentru a-și putea remunera suplimentar acționarii.

Luna august a debutat cu ieftiniri pe piața carburanților din România, luni noapte, OMV Petrom reducând prețul benzinei cu 5 bani și cel al motorinei cu 3 bani pe litru, după ce cotația țițeiului Brent a coborât sub 50 de dolari pe baril.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, un litru de motorină costă începând cu ziua de marți, ora 00:00, 5,3 lei, cu 3 bani mai puțin decât prețul de ieri, de 5,33 bani, iar un litru de benzină, 5,54 lei, cu 5 bani mai puțin prețul practicat luni.

Ieftinirea de azi a fost anticipată de Energy Report într-un articol publicat ieri, în care remarca faptul că OMV Petrom “a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.”

În această dimineață, petrolul Brent s-a apreciat pe piețele asiatice, după ce ieri a coborât sub nivelul de 50 de dolari pe baril, depreciindu-se cu peste 5%.

Țițeiul Brent câștigase 28 cenți la ora 03:36 GMT, ajungând la 49,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI- etalon pe piața americană) se apreciase cu 35 cenți, până la 45,52 dolari pe baril.

Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă la noi deprecieri ale țițeiului ca urmare a aprecierii dolarului, a datelor economice fragile ale economiei chineze și a perspectivei reluării exporturilor de petrol iraniene.

“O nouă testare a pragului minim de 45 de dolari al Brent-ului pentru 2015 pare inevitabilă dat fiind nivelul ridicat al ofertei din prezent și intensificarea sentimentului pesimist de pe piețe”, a precizat într-un raport BMI Research, compania de cercetare a Fitch Group, citată de Reuters. Potrivit companiei, pentru 2016, ar fi nevoie ca prețul petrolului să crească peste 60 de dolari pentru ca majoritatea companiilor americane producătoare de petrol din formațiuni de șisturi cristaline să fie profitabile.

Austriecii de la OMV au scos la vânzare 30% din drepturile asociate concesiunii perimetrului offshore de hidrocarburi Rosebank din apele teritoriale britanice ale Mării Nordului, compania-mamă a OMV Petrom reducându-și investițiile din cauza prăbușirii cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

Procesul de vânzare a participației de 30% la câmpul de hidrocarburi Rosebank, localizat la vest de Insulele Shetland, este administrat de banca britanică Barclays și le-ar putea aduce celor de la OMV până la 500 de milioane de dolari, au declarat surse bancare, citate de Reuters.

În prezent, OMV deține 50% din drepturile asociate concesiunii Rosebank, unul dintre proiectele majorare de explorare ale austriecilor. Perimetrul offshore este operat de americanii de la Chevron, care controlează o participație de 40% la concesiune. Restul de 10% aparține companiei daneze Dong Energy.

Reducerea la jumătate a cotațiilor mondiale la țiței din ultimul an a obligat marile companiii internaționale de petrol și gaze să taie drastic cheltuielile și investițiile și să amâne sau suspende proiecte majore de dezvoltare în valoare totală de circa 200 miliarde dolari, în special foraje de explorare offshore la mare adâncime și terminale de export de gaze naturale lichefiate.

OMV și-a majorat participația la Rosebank de la 20% la 50% în 2013, ca parte a unui deal major prin care austriecii au cumpărat de la compania norvegiană de stat Statoil active upstream în Marea Nordului în valoare totală de 2,65 miliarde dolari, sumă mai mare decât cea cu care austriecii cumpăraseră Petrom de la statul român în 2004. Achiziția era parte a strategiei grupului austriac de a se concentra pe activitățile de explorare și producție de hidrocarburi și de a compensa pierderile suferite în țări instabile politic precum Libia sau Yemen.

OMV estima vârful de producție al perimetrului offshore Rosebank la 50.000 de barili echivalent petrol pe zi, iar costurile de dezvoltare ale concesiunii – la 10 miliarde dolari.

În mai anul acesta, Jaap Huijskes, șeful de explorare al OMV, declara că OMV a început procesul de reducere a participației la Rosebank, cu circa 10-20%.

La rândul lor, cei de la Chevron se află în proces de revizuire a elementelor comerciale și inginerești ale proiectului, decizia finală de investiție urmând a fi luată cel mai devreme la sfârșitul acestui an, potrivit analiștilor. Anterior, Chevron declarase că este prematur să anunțe vreo dată referitoare la decizia finală de investiție.

Tot recent, OMV şi americanii de la Marathon Oil au renunţat la 7 licenţe de explorare de zăcăminte de petrol şi gaze offshore din zona croată a Mării Adriatice, din cauza prăbuşirii cotaţiilor mondiale la ţiţei, care a obligat întreaga industrie petrolieră mondială să-şi reducă investiţiile în proiecte noi.

Statul croat acordase respectivele licenţe în ianuarie consorţiului format din cele două companii. Marathon Oil urma să fie operatorul concesiunilor, cu 60% din drepturi, restul fiind deţinut de OMV.

Potrivit unei surse la curent cu situaţia, citate de Reuters, o altă problemă care a afectat planificarea legată de perimetrele concesionate de cele două companii a fost incertitudinea cu privire la localizarea exactă a demarcaţiei de frontieră dintre Croaţia şi Muntenegru.

Producția totală de hidrocarburi a OMV Petrom a crescut cu 0,5% în al doilea trimestru din 2015, comparativ cu T2 2014, la 181 milioane tone echivalent petrol, iar cea a companiei-mamă austriece OMV s-a majorat cu 3,3%, la 307 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit declarației trimestriale de trading a austriecilor de la OMV, față de primul trimestru din 2015, producția totală de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 1,6%, iar cea a OMV a crescut cu 1,3%.

Cheltuielile de explorare ale OMV au crescut la circa 110 milioane euro în T2 2015, în special ca urmare a recunoașterii ca pierderi a costurilor de forare a unor sonde în România, Norvegia și Austria.

"Producția a crescut în T2 2015, față de T1 2015, în pofida faptului că producția în Yemen a fost limitată începând cu luna aprilie, iar cea din Libia a rămas limitată ca urmare a problemelor de securitate. Majorarea s-a datorat creșterii producției în Norvegia, ca urmare a reluării extracției în perimetrul Gudrun, după problemele tehnice întâmpinate în primul trimestru al anului. În plus, a crescut producția și în Noua Zeelandă, ca urmare a intrării în producție a unor sonde suplimentare în perimetrul Maari", se arată în declarația celor de la OMV.

Volumul vânzărilor a crescut cu 9% comparativ cu T1 2015, în special ca urmare a achizițiilor mai mari de țiței din partea rafinăriilor în Norvegia, Tunisia și Noua Zeelandă.

"Cotațiile mai mari la țiței și evoluția favorabilă a cursului de schimb euro-dolar au avut un efect pozitiv asupra performanței trimestriale", se precizează în documentul citat.

Marja de rafinare la nivelul grupului OMV s-a îmbunătățit ușor comparativ cu T1 2015, în special grație îmbunătățirii spreadurilor la benzină, fenomen parțial compensat de spreadurile mai mici la motorină, precum și de prețurile mai mari la petrol, care au afectat negativ costurile consumului propriu de țiței al grupului. De asemenea, rata de utilizare a rafinăriilor a rămas la nivelurile înalte consemnate și în T1 2015.

Performanța activității de petrochimie s-a îmbunătățit față de trimestrul precedent, ca urmare a majorării marjelor, la volume constante. Businessul de marketing a cunoscut previzibila majorare sezonieră a volumelor de vânzări, marjele menținându-se la niveluri similare cu cele din T1 2015.

"Comparativ cu T1 2015, performanța businessului cu gaze naturale s-a deteriorat. Volumele de vânzări de gaze au scăzut sezonier, iar marjele au fost sub cele din trimestrul anterior. Producția netă de electricitate a scăzut semnificativ față de T1 2015, ca urmare accentuării deteriorării spark-spreadurilor (diferența dintre prețul gazelor și cel al electricității – n.r.) în Turcia și România", se mai afirmă în declarația de trading a OMV.

{jathumbnailoff}

Rainer Seele, noul CEO al grupului austriac OMV, a fost numit membru interimar și președinte al Consiliului de Supraveghere al subsidiarei românești OMV Petrom, înlocuindu-l în aceste poziții pe fostul CEO al OMV, Gerhard Roiss.

"Rainer Seele a fost numit membru interimar și președinte al Consiliului de Supraveghere, ca urmare a renunțării lui Gerhard Roiss la mandatul de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom", se arată într-un comunicat al companiei, remis Bursei de Valori București.

În documentul citat se precizează că, în conformitate cu actul constitutiv al OMV Petrom, Rainer Seele a fost numit membru interimar și președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei începând cu data de 7 iulie 2015, până la următoarea întrunire a adunării generale a acționarilor.

Rainer Seele, cetățean german, este CEO al OMV din 1 iulie anul acesta. Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani.

Între 1987 și 1996, Seele a ocupat diverse funcții în cadrul concernului german BASF. În 1996 a fost numit responsabil cu planificarea strategică la Wintershall, iar în 2000 a fost numit membru al directoratului Wingas, responsabil cu vânzările și tranzacționarea. În 2002, Rainer Seele a fost numit președinte al directoratului Wingas, iar în 2009 a devenit președintele directoratului Wintershall.

Lotus Petrol a avut în ultima perioadă activităţi de extracţie petrol şi gaze în sudul României, în localităţi din Vâlcea.

Până săptămânile trecute, asociaţii au fost Leonardo Crăciun (24,495%), Rareş Ionuţ Dumitru (24,495%) şi omul de afaceri cu dublă cetăţenie (română şi moldovenească) Vladislav Boghii, care controla 51,01% din compania înfiinţată în anul 2003. Acesta din urmă este şi directorul rafinăriei Arnaut-Petrol din Republica Moldova.

Recent  însă, cei doi asociaţi români minoritari, care deţineau puţin sub 50% şi-au vândut deţinerile cu 1,9 milioane de euro. Cumpărătorul este o firmă nou înfiinţată (în februarie), HV Petrol, reprezentată de Eugenia Fiodorova din Republica Moldova, potrivit unui document al Lotus Petrol, consultat de Energy Report.

Astfel că noii asociaţi sunt Vladislav Boghii (51,01%) şi HV Petrol, reprezentată de femeia de afaceri domiciliată în Chişinău.

Lotus Petrol este şi producător de gaze însă cota acestuia este extrem de redusă chiar şi în comparaţie cu producătorii mici precum Amromco (cotă 2,75% în 2014), Stratum Energy (0,48%), Foraj Sonde (0,16%) sau Raffles Energy (0,05%). Asta in timp ce OMV a avut anul trecut o cota de 46,83% si Romgaz 49,73.

Cu toate acestea, Lotus a avut în anul 2014 afaceri de 7,3 milioane de lei cu un profit net de 880.000 de lei cu 33 de angajaţi.

 Industria de extracție a petrolului și a gazelor naturale va beneficia începând cu anul viitor de un nou regim fiscal, care va combina actualul sistem de redevențe aplicat venitului cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracție - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilități companiilor din domeniu.

În ceea ce privește segmentul offshore, acesta va beneficia un nivel mai redus de impozitare decțt activitățile de pe uscat.

În plus, actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp și impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal.

Secretarul de stat al ministerului finanțelor, Dan Manolescu, susține că încă nu au fost stabilite cotele ce urmează a fi aplicate. Potrivit unor surse guvernamentale, executivul a prezentat deja reprezentanților industriei o variantă a acestui proiect încă de săptămâna trecută, fără respectivele cote, aceștia urmând a trimite oficialilor observațiile lor în cel mult două săptămâni.

La jumătatea lunii iunie, potrivit acelorași surse guvernamentale, vor fi efectuate simulări privind impactul noului regim fiscal asupra veniturilor bugetare și industriei, simulări realizate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI).

Guvernanții speră să trimită proiectul în parlament în luna septembrie și ca acesta să fie adoptat în cursul lunii octombrie.

Costuri de administrare mai ridicate

Noul regim fiscal aplicat industriei de petrol și gaze va fi însă unul destul de dificil de administrat, ca urmare a faptului că va trebui că activitatea companiilor din sectorul upstream să fie separată de celelalte activități, pentru a putea determina profitul aferent numai acestei ramuri. În plus, noul impozit suplimentar (pe lângă cel de 16% plătit de toate companiile autohtone) va fi aplicat și profitului obținut din exploatarea zăcămintelor existente. Cu alte cuvinte, va fi exista un tratament diferit aplicat acestora. Pentru un zăcământ în care o companie a investit în trecut și care acum se află în producție se vor plăti impozite pe profitul suplimentar, fără ca la momentul respectiv să fi fost acordate deductibilități, în timp ce un zăcământ similar, a cărui explorare începe în prezent, va beneficia de deductibilități.

Guvernanții ar fi vrut o cotă suplimentară de 16%

Potrivit unor surse guvernamentale, autoritățile ar fi luat în calcul inițial impunerea unei cote suplimentare de 16% aplicată profitului însă s-au răzgândit în urma evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului.

Secretarul de stat Dan Manolescu a explicat, în cadrul unei dezbateri organizate de Focus Energetic, și motivele pentru care este extrem de dificil să impui o cotă suplimentară mare activității de upstream. Potrivit acestuia, la un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril (cât era în prima parte a anului trecut) și la costuri de producție de 40 de dolari pe baril, o “redevență” care ar majora componenta percepută de stat la 30 de dolari pe baril, ar lăsa la dispoziția companiei 30 de dolari pe baril. La noile prețuri de pe piața internațională înregistrate la începutul acestui an, de 50 de dolari pe baril, la un cost de producție de 40 de dolari pe baril, aceeași “redevență” de 30 de dolari pe baril ar face ca respectivele companii să-și asume pierderi de 20 de dolari pentru fiecare baril produs. Companii care evident vor prefera să nu mai producă, să nu mai investească, decât să producă în pierdere.

Tratament fiscal diferit aplicat exploatărilor neconvenționale

“România trebuie să creeze un sistem care să îi permită să obțină din această zonă o cotă a taxelor similară cu cea din statele cu resurse asemănătoare. Piața așteaptă un sistem care să ofere predictibilitate pe un termen mai lung și să asigure colectarea unor sume comparabile cu ceea ce se obține în alte state. Suntem în proces de a stabili acest mecanism care să combine avantajele sistemului de redevențe care asigură stabilitatea colectării unui flux constant de sume la buget cu flexibilitatea pe care un mecanism de impozitare a profitului o conferă pentru a capta acele creșteri de preț care, în această zonă a resurselor naturale, în ultimii ani sunt destul de frecvente și în amplitudini mari și, în același timp, să permită și o flexibilitate a investițiilor de care operatorii economici au nevoie”, a afirmat Dan Manolescu.

La rândul său, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duțu, a declarat că taxele vor fi diferențiate în funcție de gradul de dificultate al exploatării.

“La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate și cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari. Vom introduce în proiectul de act normativ și mecanismele care să facă diferențiere între zonele clasice și cele grele din punct de vedere al adâncimii, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual și să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă și unui criteriu de atractivitate”, a explicat Duțu.

În opinia sa, actualul sistem de redevențe se situează la nivelul pieței europene cu mici abateri, dar trebuie să ținem cont că resursele noastre sunt spre epuizare, suntem pe scădere de producție, iar exploatarea zăcămintelor în continuare necesită investiții.

Petrom a plătit taxe de 4 ori mai mari decât profitul realizat în ultimii 9 ani

Potrivit participanților la dezbaterea Focus Energetic, în prezent, opinia publică acordă un interes prea mare redevențelor, ignorând faptul că industria de petrol și gaze plătește și alte taxe și impozite, care ar putea să se diminueze în urma unei eventuale reduceri a activității de producție ca urmare a unei majorări considerabile a redevențelor.

Prezent la dezbatere, reprezentantul OMV Petrom, Alina Popa, precizat că, în cei 10 ani de la privatizare, Petrom a realizat un profit net de 5,8 miliarde de euro, investiții de 11,5 miliarde de euro şi a plătit taxe de 19 miliarde de euro, inclusiv TVA.

 OMV Petrom a refinanțat o linie de credit din noiembrie 2011, în valoare de 930 de milioane euro, cu scadența în 2016, prin

contractarea unei alte linii de credit multi-valută în valoare de 1 miliard de euro, de la un sindicat format din 17 bănci.

OMV Petrom a demarat procesul de refinanțare a creditului lucrând cu BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A., SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A. şi UNICREDIT BANK AUSTRIA AG ca Aranjori Principali Mandatați.

Sindicatul de bănci care contribuie la asigurarea finanțării include 17 bănci din România şi internaționale.

Tranzacția finală s-a încheiat pentru suma de 1 miliard euro, banii urmând să fie folosiți de OMV Petrom, în măsura în care va fi necesar, pentru finanțarea operațiunilor curente.

Facilitatea a fost contractată pentru a înlocui o altă linie sindicalizată, contractată în noiembrie 2011 şi neutilizată la data contractării noului împrumut. Noua facilitate are o maturitate de 5 ani şi posibilitate de prelungire pentru încă 2 ani consecutivi.

“Am refinanțat linia de credit contractată în 2011 înainte de scadența finală a acesteia pentru a beneficia de evoluțiile favorabile din prezent, de pe piețele financiare. Extinderea maturității programului de finanțare permite OMV Petrom să mențină o poziție financiară solidă într-un context plin de provocări legate de prețul țițeiului. Faptul că oferta a fost suprasubscrisă într-un timp relativ scurt este o confirmare a credibilității de care se bucură OMV Petrom pe piețele financiare”, a declarat Andreas Matje, director financiar al OMV Petrom.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au raportat o scădere cu aproape 46% a profitului net pe primul trimestru al acestui an, comparativ cu primele trei luni din 2014, ca urmare a scăderii cotațiilor internaționale la țiței și întreruperilor repetate ale producției din Libia și Yemen, din cauza conflictelor din aceste state.

Astfel, profitul net al OMV a scăzut cu aproape 46%, la 163 milioane euro, iar vânzările s-au redus cu 41%, la 5,83 miliarde euro.

Anunțul a dus la deprecierea cu 7,2% a acțiunilor OMV listate la Bursa din Viena, în timp ce indicele sectorului european de petrol și gaze a scăzut cu 0,6%.

Întreruperile de producție din Libia și Yemen, din cauza conflictelor din cele două țări, care au afectat securitatea activității OMV, au continuat să afecteze semnificativ nivelul total al producției grupului austriac, în pofida majorării producției din Norvegia.

OMV a precizat că nu se așteaptă ca producția din Libia să fie reluată anul acesta și că starea de forță majoră declarată luna trecută în Yemen va dura circa 6 luni, adăugând că, cu toate acestea, compania nu intenționează să se retragă din nici una din aceste două țări.

Reducerea cotațiilor mondiale la țiței a făcut ca prețul mediu la petrol realizat de către OMV să scadă cu 53% în primele trei luni din 2015. Cel la gaze naturale s-a redus cu 18%.

Cei de la OMV și-au reiterat obiectivul de a ajunge la o producție zilnică totală de 400.000 de barili echivalent petrol, însă au adăugat că deadline-ul pentru acest obiectiv va fi întârziat, față de cel inițial, fixat pentru 2016, din cauza reducerii investițiilor, măsură luată din cauza ieftinirii țițeiului.

Pentru 2015, OMV a anunțat cheltuieli de capital de circa 2,7 miliarde euro și se așteaptă ca producția zilnică totală, excluzând operațiunile din Libia și Yemen, să fie de circa 300.000 de barili echivalent petrol.

Producția totală de hidrocarburi a OMV Petrom a crescut în primul trimestru din 2015 cu 1,09% atât față de ultimul trimestru al anului trecut, cât și comparativ cu primele trei luni din 2014, în timp ce cea a companiei mamă austriece OMV a scăzut cu 4,71% față de T4 2014 și cu 2,57% față de primul trimestru al anului trecut.

Potrivit ultimei declarații de trading a OMV, în primul trimestru din 2015, producția totală de hidrocarburi a OMV Petrom s-a ridicat la 184 mii barili echivalent petrol pe zi, reprezentând peste 60% din totalul producției grupului austriac din perioada respectivă.

Producția de hidrocarburi a OMV s-a majorat, în T1 2015, cu 1,09% atât față de ultimul trimestru al anului trecut, cât și comparativ cu primele trei luni din 2014, când s-a consemnat un nivel de producție de 182 mii barili echivalent petrol pe zi.

În schimb, producția de hidrocarburi a companiei-mamă OMV a scăzut cu 4,71% față de T4 2014 și cu 2,57% față de primul trimestru al anului trecut, la 303 mii barili echivalent petrol pe zi.

Potrivit datelor prezentate de OMV, prețul mediu al țițeiului Brent a scăzut cu 29,5% în primul trimestru din 2015 față de T4 2014, de la 76,58 la 53,94 dolari/baril, iar cel al soiurilor de țiței Ural, cu 30,2%, de la 75,85 la 52,89 dolari/baril. De asemenea, prețul mediu al gazelor naturale tranzacționate pe Central European Gas Hub s-a redus cu 7,1%, de la 24,03 la 22,31 euro/MWh. În primul trimestru din 2015, dolarul s-a apreciat față de euro cu aproape 10%, de la 1,250 la 1,126 dolari/euro.

"Prețul redus al petrolului a avut un impact negativ mare asupra performanței din T1 2015. Acest lucru a fost parțial compensat de evoluția favorabilă a cursului de schimb euro-dolar. Scăderea prețurilor în raport cu volumele de produse petroliere aflate în stoc la finalul trimestrului, coroborată cu scăderea sezonieră a volumului de gaze naturale din depozitele de înmagazinare, a dus la scăderea profitului nerealizat din stocuri față de trimestrul precedent, ceea ce a generat un efect pozitiv asupra rezultatului consolidat de aproximativ 50 milioane euro, în cea mai mare parte la OMV Petrom", se arată în declarația de trading a OMV.

În declarație se mai arată că, în primul trimestru al acestui an, vânzările de gaze naturale au crescut în volum atât în România, cât și în Austria, cu toate că marjele s-au menținut la niveluri reduse.

În documentul citat se mai spune că modernizarea rafinăriei Petrobrazi a OMV Petrom a majorat capacitatea de rafinare a OMV cu 2,3%, de la 17,4 la 17,8 milioane tone în T1 2015. Marja de rafinare a OMV s-a îmbunătățit cu 43,5% în primul trimestru din 2015, comparativ cu T4 2014, de la 5,19 la 7,45 dolari/baril.

"Marja de rafinare a OMV a crescut considerabil față de T4 2014 ca urmare a îmbunătățirii spreadurilor la petrol, benzină și produse distilate intermediare, precum și ca urmare a scăderii prețurilor la țiței, care a avut un efect favorabil asupra consumului propriu", se arată în declarația de trading a OMV.

Cei de la OMV mai spun că scăderea producției de hidrocarburi față de ultimul trimestru din 2014 s-a datorat în principal problemelor tehnice care au dus la reducerea controlată a producției din perimetrul Gudrun din Norvegia timp de aproximativ o lună, precum și a reducerii producției din Libia. De asemenea, volumele vândute s-au redus cu 13%, iar cheltuielile de explorare s-au menținut constante.

CEO-ul Wintershall Rainer Seele (foto, dreapta) îl va înlocui începând cu data de 1 iulie 2015 pe Gerhard Roiss în funcția de președinte al Bord-ului executiv al OMV AG, principal acționar al OMV Petrom, și cea de CEO al companiei austriece.

Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani, a decis în ședința de astăzi Consiliul de Suraveghere al OMV AG.

Gerhard Roiss va demisiona din cele două funcții pe 30 iunie 2015, așa cum a anunțat OMV AG în urmă cu câteva luni.

Rainer Seele este un cetățean german “căsătorit, cu trei copii”, care are o vastă experiență în industria de petrol și gaze.

Zvonuri privind numirea lui Seele ca CEO al OMV AG au apărut de dimineață în presa austriacă. Potrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Rainer Seele, CEO al WINGAS și Wintershall

Începând din octombrie 2009 a condus cea mai mare companie producătoare de petrol și gaze din Germania, Wintershall, și subsidiara acesteia din industria chimică, BASF. Și-a început cariera la BASF, iar din 2000 a devenit director de management responsabil cu vânzările la WINGAS. Începând cu 2002, a devenit președinte al WINGAS și a fost “înainte de toate responsabil cu informarea publicului în legătură cu importanța cooperării cu Rusia în ceea ce privește alimentarea cu gaz a Europei”. Tot în 2002, a fost numit și în Board-ul Executiv al Wintershall, unde a fost responsabil cu divizia de trading, după care, în 2009, a devenit CEO al Wintershall.

Seele a cedat activitățile de trading și depozitare ale Wintershall către Gazprom

Cele două companii la care a activat Rainer Seele, Wintershall și WINGAS, sunt cunoscute pentru legăturile strânse pe care le au cu gigantul rus Gazprom. Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul lui 2013, concernul rus Gazprom şi cel german Wintershall au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2013.

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit proprietatea 100% a Gazprom.

ING Group NV propune numirea Marianei Gheorghe, directorul general al Petrom, ca membru în Consiliul de Supraveghere (CS), pentru un mandat pe patru ani, până în 2019, având în vedere experienţa sa bogată în domeniul financiar şi comercial, iar decizia urmează să fie luată de acţionari pe 11 mai.

Olandezii au propus-o pe Gheorghe în CS pentru experienţa bogată pe care a acumulat-o în conducerea unor companii listate de mari dimensiuni, cunoştinţele şi experienţa în sectorul financiar, precum şi în comerţul internaţional şi în industrie, se arată în convocatorul AGA al băncii, citat de Mediafax.

Numirea trebuie aprobată de Banca Centrală Europeană.

Gheorghe, având dublă cetăţenie (română şi britanică), a lucrat, din 1993, pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, mai intâi ca bancher asociat şi apoi ca bancher principal pentru Europa de Sud-est şi Regiunea Caspică.

Între 1991 şi 1993, Mariana Gheorghe a deţinut funcţia de director general adjunct în Ministerul Finanţelor, la Departamentul de Finanţe Internaţionale.

După privatizarea Petrom în 2004, Mariana Gheorghe a devenit membru al Consiliului de Administraţie al companiei ca reprezentant BERD, pana la vara anului 2006, cand a fost numita director general executiv. Ea deţine totodată, din aprilie 2007, poziţa de preşedinte al Directoratului Petrom, in urma adoptării de către Petrom a unui sistem dualist de guvernanţă.

De asemenea, presa austriacă scrie că Consiliul de Supraveghere al OMV, compania-mamă a OMV Petrom, îl va numi în funcția de CEO al grupului austriac pe Rainer Seele, actualul director general al companiei energetice germane Wintershall. Potrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Anterior, în februarie, presa din Austria îl dădea în fruntea topului potențialilor înlocuitori ai lui Gerhard Roiss pe Bernhard Schmidt, un fost director de explorare și producție al aceluiași grup german. Wintershall, subsidiară a BASF, a fost implicată anul trecut într-un schimb eșuat de active între BASF și rușii de la Gazprom. În plus, Wintershall este una dintre firmele intermediare prin care Gazprom exportă gaze naturale în Europa, inclusiv în România.

Tot atunci, mass media din Austria scria că printre persoanele luate în calcul pentru poziția de șef al diviziei de explorare și producție a OMV se află și "un candidat intern nenumit, care a primit note bune pentru restructurarea businessului Petrom".

Situația de pe piețele internaționale, marcate de prăbușirea prețului petrolului, dar și structura și preferințele acționariatelor, au făcut ca cele două mari companii autohtone de petrol și gaze, Romgaz și OMV Petrom, să adopte politici de distribuire a profitului total diferite.

În timp ce OMV Petrom, al cărei principal acționar este compania austriacă (și ea parțial companie de stat, e adevărat) OMV AG (cu 51%, urmată de statul român cu 20,6%) a decis distribuirea a 30% din profitul net (de 2,1 mld lei) drept dividende, Romgaz (al cărei principal acționar este statul român cu 70%) s-a văzut nevoită să renunțe la aproape 85% din profitul net înregistrat în 2014 (1,41 mld lei) în favoarea acționarilor.

Interesant este că Romgaz a apelat la o cosmetizare contabilă pentru a micșora acest procent. Astfel, potrivit unui comunicat al companiei, "cota de repartizare a profitului net de repartizat sub formă de dividende este de 74,89%". Și asta pentru că Romgaz a luat în calcul la redistribuirea profitului și "un rezultat reportat profit din anii precedenți", în valoare de 241 milioane de lei. Astfel, susține compania, "profitul net conform situațiilor financiare este de 1.409.881.221,33 lei, iar profitul net de repartizat este de 1.621.115.085,94 lei." Și așa, deși ""Consiliul de Administrație estimează că, prin politica de dividend, SNGN ROMGAZ-S.A. poate acorda dividende până la maxim 75% din profitul contabil al societății rămas după deducerea impozitului pe profit ", a reușit să majoreze acest procent la aproximativ 85%, pentru că "dividendele cuvenite acționarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2014, sunt în sumă de 1.214.080.560 lei", iar profitul net realizat în 2014 este în realitate de 1,4 miliarde lei.

Iar dacă îi eliminăm pe ceilalți acționari, statul român, ca acționar principal cu 70%, va încasa dividende în valoare de 60% din profitul Romgaz, în timp ce OMV AG (care deține 51% din OMV Petrom) 15% din profitul net al companiei de petrol și gaze autohtone. Iar de investiții ar avea nevoie nu numai OMV Petrom, ci și Romgaz.

Diferențele dintre cele rezultatele celor doi giganți au la bază evoluția principalelor lor "produse". Dacă profitul net OMV Petrom a scăzut le la 4,8 miliarde de lei în 2013 la 2,1 miliarde de lei în 2014, ca urmare a reducerii cu peste 50% a prețului petrolului în ultima jumătate a anului (de la peste 110 $/baril la 55 $/baril), Romgaz a beneficiat de liberalizarea prețurilor la gaze și de creșterea tarifelor de înmagazinare prestate către terți și și-a majorat profitul cu peste 44%.

Conducerea celei mai importante companii din România, OMV Petrom, propune acordarea pe 2014 a unui dividend de 1,12 bani/acțiune, în scădere cu aproximativ 63% față de dividendul acordat pentru anul precedent, de 3,08 bani pe acțiune.

Suma totală a dividendelor pe 2014 echivalează cu o redistribuire de 30% a profitului net, în valoare de 2,1 miliarde de lei, înregistrat în 2014. Pentru anul 2013, suma totală a dividendelor distribuite a reprezentat 36,1% din profitul net aferent anului respectiv, de 4,824 miliarde lei.

Nivelul dividendului acordat face ca pentru 2014 câștigul pe acțiune să fie de 32,32. 

În 2014, rezultatele OMV Petrom au suferit, în principal din cauza vânzărilor de țiței și condensat mai mici și a costurilor de producție mai mari.

Costurile de producție din România exprimate în USD/bep au fost de 16,84 USD/bep, cu 13% mai mari comparativ cu nivelul din 2013, iar cele exprimate în RON/bep au crescut cu 13% la 56,32 RON/bep, în principal din cauza impozitului pe construcții introdus în 2014 și a costurilor mai mari cu personalul.

Potrivit raportului companiei pe trimestrul al patrulea, investițiile de explorare au atins valoarea de 1,224 miliarde lei, reflectând, in cea mai mare parte, investițiile capitalizate aferente activităților de foraj din Marea Neagră pentru sondele Domino-2 și Pelican South-1. În 2014, cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 156 milioane lei, în scădere cu 63% fata de 2013.

În data de 22.01.2015, acționari ai OMV erau OMV AG, cu 51,0105%, STATUL ROMÂN prin MIN. ENERGIEI, INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII SI MEDIULUI DE AFACERI, cu 20,6389%, Fondul Proprietatea, cu 18,9934%, persoane fizice, cu 7,5934% și alte persoane juridice, cu 1,7638%.

Lăcrămioara Diaconu-Pințea, care a mai deținut diverse poziții de management în cadrul OMV Petrom în perioada 2007-2013, a fost numită, în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom din data de 24 martie 2015, în funcția de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Downstream Gas, începând cu 17 aprilie 2015, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secosan.

În cadrul aceleiaşi şedințe, Consiliul de Supraveghere a adoptat redenumirea segmentelor de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezultatelor financiare raportate în sistem IFRS.

Astfel, segmentul de Explorare şi Producție devine Upstream, segmentul de Rafinare şi Marketing devine Downstream Oil iar segmentul de Gaze şi Energie devine Downstream Gas.

Rezultate dezamăgitoare în 2014 ale segmentului de gaze și energie

În 2014, potrivit raportului pe trimestrul al patrulea al companiei, EBIT excluzând elementele speciale al segmentului de gaze și energie (G&E) a scăzut semnificativ la - 63 mil lei comparativ cu 167 mil lei în 2013, în mare parte din cauza contribuției negative a activității de energie electrică ca rezultat al marjelor medii negative determinate de prețurile mai mari ale gazelor și preturile medii ușor mai mici la electricitate. În plus, contribuția activității de gaze a fost mai scăzută comparativ cu 2013, în principal din cauza volumelor mai mici de gaze vândute și a creșterii costurilor de depozitare (un nou tarif de transport și volume mai mari). EBIT-ul raportat de - 818 mil lei a reflectat elemente speciale în valoare de - 755 mil lei, determinate în principal de ajustarea de depreciere a centralei de la Brazi înregistrată în ultimul trimestru al anului.

În 2014, producția netă de electricitate a centralei electrice de la Brazi a fost de 1,22 TWh (2013: 2,74 TWh), acoperind 2% din producția de electricitate a Romaniei si 6% din piața de echilibrare (2013: 5% din producția de electricitate a României si 9% din piața de echilibrare).

Roiss: 40% din Directoratul companiei - reprezentat de femei

“Doresc să îi mulțumesc dlui Secoşan pentru contribuția sa la performanta companiei din ultimii ani. Expertiza dlui. Secoşan în sectorul energetic a ajutat la eficientizarea diviziei de gaze şi electricitate, astfel încât să poată face față mai bine mediului de afaceri dificil. În timpul mandatului său divizia a fost reorganizata pentru a îmbunătăți orientarea către piață. Îi mulțumim pentru eforturile sale şi îi dorim succes în viitoarele sale planuri de afaceri. De asemenea, îi urez bun venit Lăcrămioarei Diaconu-Pințea în poziția de membru al Directoratului OMV Petrom. Ea lucrează în cadrul companiei de 17 ani și a fost implicată în proiectul centralei electrice Brazi încă de la început. Odată cu această numire mă bucur sa subliniez diversitatea Directoratului OMV Petrom, 40% fiind reprezentat de femei și de asemenea faptul că români care s-au dezvoltat în cadrul companiei si al Grupului OMV sunt acum parte din managementul la vârf.”, a declarat Gerhard Roiss, preşedinte al Consiliului de Supraveghere OMV Petrom.

Lǎcrǎmioara Diaconu-Pințea - obișnuită cu pozițiile de management din OMV Petrom

Lǎcrǎmioara Diaconu-Pințea, 41 de ani, a absolvit Finanțe in cadrul ASE București in 1997 şi a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) in 2009. Ea şi-a început cariera în OMV Petrom în 1998 in cadrul departamentului de Strategie, Planificare si Dezvoltare. Ulterior a deținut diverse poziții de management în cadrul OMV Petrom, de la Director Dezvoltare Corporativă cu atribuții în Fuziuni şi Achiziții, Strategie şi Relația cu Investitorii la Director al Unității de Afaceri Electricitate, de la crearea acesteia în octombrie 2007. În perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013, Lăcrămioara a fost Vicepreşedinte Relația cu Investitorii în cadrul Grupului OMV. În prezent este responsabilă pentru Business Support Explorare si Producție in cadrul OMV E&P Gmbh în Viena.

Benzina din stațiile Petrom s-a ieftinit noaptea trecuta cu 5 bani pe litru. Prin urmare, un litru de benzină a devenit iarăși mai ieftin decât unul de motorină, după ce, pentru câteva zile, situația se inversase.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină standard 95 se comercializa în această dimineață cu 5,49 lei, iar unul de motorină standard cu 5,53 lei.

Un ecart similar era înregistrat și la una dintre cele mai ieftine benzinării Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, unde benzina costa 5,46 lei/l, iar motorina 5,5 lei/l.

La stația de pe Șoseaua Giurgiului însa, diferența de preț între benzină și motorină este mult mai mică, de doar 1 ban-litru, prețul benzinei fiind de 5,48 lei, iar cel al motorinei, 5,49 lei.

Ecartul de preț s-a redus semnificativ față de noiembrie 2014, când litrul de motorină costa şi cu 20 de bani mai mult decât cel de benzină.

Ieftinire mai accelerată a motorinei pe piețele internaționale

Pe termen lung, explicațiile reducerii diferențelor de preț dintre benzină şi motorină țin atât de structura pieței interne (raportul dintre cererea de motorină și cea de benzină, structura producției rafinăriilor autohtone, importul de motorină etc), cursul de schimb leu/dolar, accize, cât și de situația de pe piețele internaționale.

În contextul actual însă, principalele variabile responsabile cu evoluția prețurilor la benzină, respectiv motorină, sunt cotațiile celor două tipuri de carburanți, cotații incluse în formulele după care principalii actori de pe piața internă calculează prețurile.

La începutul lunii decembrie, cotațiile celor doi combustibili erau aproximativ aceleași, 600 $/tonă.

Însă chiar și dacă prețurile internaționale ale celor doi combustibili ar fi identice, în România motorina ar fi mai scumpă decât benzina, în principal ca urmare a accizelor mai mare impuse de statul român pe motorină.

De la începutul anului, în urma scăderii prețului internațional al petrolului, motorina s-a ieftinit la nivel internațional cu 14%, în timp ce benzina cu numai 3%, iar prețurile la pompă ale celor două tipuri de carburanți au ajuns să fie egale, chiar dacă temporar.

Comercianții și-au redus marjele

În condițiile în care prețul țițeiului a revenit pe un trend descendent de săptămâna trecută, apropiindu-se de minimele înregistrate la începutul lui ianuarie (sub 45 USD/bbl pentru țițeiul WTI), au apărut deja voci în România care se întreabă de ce nu asistăm la o evoluție similară a prețurilor la pompă.

În prezent, prețul benzinei se situează cam la același nivel cu cel de la începutul lunii decembrie, de 5,45 lei/l, iar motorina s-a ieftinit cu doar 2,5%. În această perioadă nu au existat majorări de taxe care să compenseze o eventuală reducere a prețurilor.

Explicația acestei situații nu ține de "lăcomia" companiilor din domeniu, ci de deprecierea considerabilă a leului în raport cu dolarul, cu peste 13,9% (de la începutul anului și până acum).

Depreciere considerabilă a leului în raport cu dolarul

Care este însă impactul fluctuaților de curs în preț? În cazul benzinei, prețul la pompă a crescut cu circa 6,7% în această perioadă. Însă, pentru a vedea care este impactul cotațiilor internaționale şi al cursului valutar, este mai relevant să analizăm evoluția prețurilor carburanților, fără taxe, convertite în dolari.

Acesta s-a menținut stabil (-0,5%) de la începtul anului, în jurul valorii de 55 centi, în condițiile în care cotațiile internaționale s-au majorat cu aproape 18%.

În cazul motorinei, prețul la pompă era, la începutul lui ianuarie, de circa 5,3 lei, iar în prezent este cu 3,02% mai mare. Prețul la pompă, exprimat în USD şi excluzând taxele se ridica la 0,64 USD la începutului anului, scăzând la cca 59 de cenți în prezent (-7,4%). În această perioadă, cotațiile internaționale ale motorinei s-au majorat cu circa 2%. {jathumbnailoff}

Fanii lui Robbie Wiliams, dar și melomanii mai pretențioși, care vor să asiste la festivalul George Enescu, își vor putea procura bilete, începând cu luna martie, din cele 153 de benzinării OMV deținute de OMV Petrom.

Și cei aproximativ 8.000 de fani ai Rapidului sau ai Petrolului Ploiești care asistă în medie la meciurile echipelor favorite de pe teren propriu vor putea achiziționa abonamente și bilete din aceleași stații OMV.

Biletele la aceste evenimente, dar nu numai, vor putea fi achiziționate în benzinăriile OMV, în urma semnării de către compania petrolieră a unui parteneriat cu firma de ticketing Eventim.

Noul serviciu este disponibil non-stop în toate cele 153 de staţii OMV, de la începutul lunii martie. Clienţii pot achiziţiona bilete la oricare din evenimentele promovate de Eventim, inclusiv cele mai interesante evenimente muzicale ale anului: concertul Robbie Williams şi festivalul George Enescu. Biletele pot fi ridicate pe loc, după ce se achită contravaloarea acestora, la casieriile speciale din zona de servicii.

Și fanii tenisului vor putea achiziționa bilete si abonamente la turneul BRD Năstase Țiriac Trophy din luna  aprilie în cele 153 de benzinării OMV.

“Prin lansarea noului serviciu în parteneriat cu Eventim, le oferim clienţilor noştri o modalitate facilă de a avea acces la cele mai importante evenimente culturale şi sportive din România. Pentru noi, extinderea gamei şi oferirea de servicii de calitate este o preocupare constantă, astfel încât să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Vânzarea de bilete completează o paleta variată de produse (peste 2.500) şi servicii de calitate deja disponibile în staţiile OMV, de la serviciile de transfer de bani şi plăţi facturi, la cafenelele Viva, cel mai mare lanţ de cafenele din România, care rivalizează cu marile lanţuri de renume”, a declarat Adrian Nicolaescu, retail manager România în cadrul OMV Petrom.

„Suntem extrem de bucuroşi să venim în întâmpinarea clienţilor cumpărători de bilete cu un nou serviciu de prima clasă, prin colaborarea cu unul din cele mai cunoscute branduri din Romania, OMV. Acest parteneriat permite, în premieră pentru mediul offline, acces non-stop la serviciile Eventim, în condiţii de confort maxim. Suntem siguri că acest serviciu va deveni popular în foarte scurt timp, iar staţiile OMV o destinaţie favorită pentru cei care vor sa achiziţioneze bilete la cele mai mari evenimente din România”, susține Valentin Vasiloiu, Director Executiv Eventim.

În staţiile OMV sunt disponibile mai multe servicii: financiare (transfer de bani, plata facturi şi rate), auto (asigurări RCA, spălătorie auto), livrări flori sau achiziționări de bilete loto.

Actualul CEO al OMV, Gerhard Roiss, ar putea rămâne la conducerea companiei austriece și după iunie 2015, dată la care, potrivit deciziei acționarilor din octombrie anul trecut, ar trebui să plece din funcție.

Deocamdată nu a fost luată nici o decizie, au declarat surse apropiate situației, citate de Reuters, preluată de Rigzone.

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său, în condițiile în care acționarii și investitorii puneau tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiau de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpina probleme în a-i convinge că poate face față în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

Roiss și fostul șef al diviziei de gaze și electricitate a OMV, Hans Peter Floren, au intrat în conflict anul trecut. În cele din urmă, jobul lui Floren a fost desființat, după ce compania a decis comasarea diviziei de gaze și electricitate în cadrul segmentului downstream al OMV.

Conflictele de la nivelul top managementului au reverberat în mass media din Austria, spre nemulțumirea principalilor acționari ai OMV, statul austriac și IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi.

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere.

Ulterior, luna trecută, publicația austriacă Format a publicat o listă scurtă de candidați la postul de CEO al OMV, întocmită de firma de headhunting Korn Ferry. Potrivit sursei citate, austriacul Bernhard Schmidt, un fost director de explorare și producție al companiei germane Wintershall, parte a grupului BASF, se afla în fruntea topului potențialilor înlocuitori ai lui Gerhard Roiss.

Aceeași publicație scria că printre persoanele luate în calcul pentru poziția de șef al diviziei de explorare și producție a OMV se află și "un candidat intern nenumit, care a primit note bune pentru restructurarea businessului Petrom".

Cu toate acestea, scrie acum Reuters, surse apropiate situație spun că, până la urmă, Gerhard Roiss și-ar putea păstra postul de CEO al OMV. "Ar fi periculos și iresponsabil să schimbi conducerea în mijlocul unei crize", ar fi declarat una din sursele Reuters. Altele au spus că, după plecarea lui Hans Peter Floren din companie, Roiss nu mai are motive să se grăbească să părăsească OMV.

Problema top managementului va fi discutată la o ședință a Consiliului de Supraveghere al OMV, programată pentru 18 martie, însă toate opțiunile sunt în continuare pe masă și nici o decizie nu a fost luată până acum", a declarat o sursă Reuters.

Președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, Rudolf Kemler, a declarat publicației austriece Die Presse că "s-a încercat exercitarea de presiuni asupra Consiliului de Supraveghere pentru modificarea unor decizii deja luate" și a adăugat că, "în actuala sa componență", Consiliul de Supraveghere "nu va ceda comploturilor" din jurul numirii succesorului lui Gerhard Roiss.

Kemler este și șeful OIAG, holdingul prin care statul austriac controlează OMV. Procesul găsirii unui înlocuitor pentru Gerhard Roiss este îngreunat și complicat și de faptul că, luna trecută, guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea OIAG. Structura va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

Kemler va părăsi postul de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV în octombrie anul acesta.

Printre persoanele luate în calcul pentru poziția de șef al diviziei de explorare și producție a OMV se află și "un candidat intern nenumit, care a primit note bune pentru restructurarea businessului Petrom", iar Bernhard Schmidt, un fost director de explorare și producție al companiei germane Wintershall, parte a grupului BASF, se află în fruntea topului potențialilor înlocuitori ai lui Gerhard Roiss în postul de CEO al grupului austriac.

Informațiile au fost obținute de publicația austriacă Format, care citează o listă scurtă de candidați la posturile respective, întocmită de firma de headhunting Korn Ferry, scrie Reuters.

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său, în condițiile în care acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

Bernhard Schmidt, fost director de explorare și producție al Wintershall, este în prezent partener în firma Petroleum Equity, un fond britanic de private equity. Wintershall, subsidiară a BASF, a fost implicată anul trecut într-un schimb eșuat de active între BASF și rușii de la Gazprom. În plus, Wintershall este una dintre firmele intermediare prin care Gazprom exportă gaze naturale în Europa, inclusiv în România

Note bune pentru restructurarea Petrom

"Sunt încrezător că aș putea face față exigențelor postului, dar sunt multe condiții prealabile de clarificat", ar fi declarat Schmidt pentru revista austriacă Format. Contactați de Reuters, reprezentanții OMV nu au comentat, iar cei ai holdingului austriac de stat OIAG, principalul acționar al OMV, au declarat că "decizia cu privire la noul CEO aparține Consiliului de Supraveghere independent al OMV".

Pe lista potențialilor candidați la funcția de CEO al OMV se mai află Peter Reichetseder, un fost executiv al E.ON, precum și fostul șef al Wien Energie, Mark Hall.

Printre candidații la postul de șef al diviziei de explorare și producție a OMV se află și "un candidat intern nenumit, care a primit note bune pentru restructurarea businessului Petrom", susțin cei de la Format. Alți candidați pentru acest post esențial în cadrul companiei sunt actualii manageri OMV Erwin Kroell și Georg Wachtel.

În septembrie anul trecut, OMV anunța că, precum CEO-ul Gerhard Roiss, și directorul de explorare și producție al companiei, Jaap Huijskes, va părăsi grupul austriac înainte de terminarea mandatului său, respectiv în prima jumătate a lui 2016 în loc de 30 septembrie 2018.

Statul își întărește controlul

Luna trecută, guvernul de coaliție de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului care administrează participațiile statului la companii precum OMV AG, compania-mamă a OMV Petrom, Telekom Austria sau Oesterreichische Post.

Astfel, structura care administrează aceste participații, Oesterreichische Industrieholding (OIAG), va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

OMV reduce investițiile

La sfârșitul lunii trecute, austriecii de la OMV au anunțat că intenționează să-și reducă cheltuielile anuale de capital cu 20 până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,9 miliarde euro pe an la una de 2,5-3 miliarde euro pentru perioada 2015 - 2017, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței pe plan mondial și a incertitudinilor cu care se confruntă austriecii în privința nivelului producției de hidrocarburi din Libia.

Circa 80% din cheltuielile de capital ale OMV reprezintă investiții în sectorul upstream, adică în explorare și producție. Acestea vor fi reduse de asemenea cu până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,1 miliarde euro pe an la una de 2-2,4 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, se arată într-o prezentare a OMV.

Bugetul de explorare al OMV pentru 2015 se ridică la 530 milioane euro, în scădere cu 25% față de anul trecut. În ultimul trimestru al anului trecut, cheltuielile de explorare au scăzut semnificativ comparativ cu trimestrul anterior, precizează OMV.

În aceste condiții, OMV va încerca, acolo unde va fi posibil, să încetinească ritmul de lucrări la proiectele de explorare aflate în execuție, cum ar fi cele de la câmpul gazeifer Nawara din Tunisia, precum și cele din perimetrele Schiehallion și Aasta Hansteen din apele teritoriale norvegiene ale Mării Nordului. Incertitudinea cu privire la acest plan este dată de faptul că acordurile de concesiune pentru explorări de petrol și gaze prevăd programe obligatorii de lucrări pe perioade date, care nu pot fi revizuite decât de comun acord cu partenerii guvernamentali.

Explorările din Marea Neagră continuă

OMV nu a anunțat reduceri de investiții sau întreruperi de lucrări la proiectul de explorare de hidrocarburi din Marea Neagră. ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom au început în iulie forajul celei de-a doua sonde de explorare, Domino-2, în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră.

Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentanţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

În trimestrul al treilea din 2014, investițiile în explorare ale OMV Petrom au crescut până la 370 milioane lei, reflectând, în cea mai mare parte, forajul sondei Domino-2 în zona de adancime a Mării Negre (utilizand instalatia de foraj Ocean Endeavor), precum și forajul cu succes al sondei Marina-1 in apele de mica adâncime ale Marii Negre.

Pe primele nouă luni ale anului trecut, investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 4,480 miliarde lei, ca urmare a investitiilor semnificativ mai mari in E&P si R&M.

Investitiile in E&P (3,698 miliarde lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in primele noua luni ale anului 2014, fiind cu 21% peste nivelul din perioada similara din 2013. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, proiecte de redezvoltare a zacamintelor, precum si catre proiectul “Neptun Deep”.

Producția de hidrocarburi OMV Petrom a crescut ușor în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 182 mii de barili echivalent petrol pe zi, creștere înregistrată atât față de trimestrul al treilea, cât și față de perioada similară a lui 2013, în pofida evoluției negative a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Față de trimestrul al treilea al lui 2014, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a crescut, potrivit unui raport interimar publicat de principalul acționar, OMV, cu 4 mii de barili echivalent petrol pe zi.

Raportat la trimestrul al patrulea al lui 2013, OMV Petrom și-a majorat producția de hidrocarburi cu o mie de barili echivalent petrol pe zi.

Producția OMV Petrom reprezintă aproximativ 57,2% din producția totală a grupului OMV (318 mii de barili pe zi în T4 2014), aflată și ea în creștere cu 7 mii de barili pe zi față de trimestrul al treilea al anului trecut și cu 41 de mii de barili pe zi față de trimestrul al patrulea al anului 2013.

Potrivit raportului interimar al OMV, 80% din producția actuală a grupului rămâne într-un teritoriu pozitiv chiar și în condițile unui preț internațional al petrolului de 50 de dolari pe baril, în pofida majorării costurilor de producție, compensate de reducerea cu 60 de milioane euro a cheltuielilor de explorare.

Potrivit OMV, "declinul considerabil al prețului petrolului a afectat negativ rezultatele financiare trimestriale, compensat parțial de evoluția cursului de schimb euro/dolar".

Grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, intenționează să-și reducă cheltuielile anuale de capital cu 20 până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,9 miliarde euro pe an la una de 2,5-3 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței pe plan mondial și a incertitudinilor cu care se confruntă austriecii în privința nivelului producției de hidrocarburi din Libia.

Grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, intenționează să-și reducă cheltuielile anuale de capital cu 20 până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,9 miliarde euro pe an la una de 2,5-3 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței pe plan mondial și a incertitudinilor cu care se confruntă austriecii în privința nivelului producției de hidrocarburi din Libia.

Nivelul cel mai pesimist estimat, de 2,5 miliarde euro pe an, corespunde scenariului în care prețul țițeiului pe piețele internaționale se va încadra într-o medie de 50 de dolari/baril în următorii trei ani, se afirmă în cea mai recentă declarație de trading a grupului austriac.

Circa 80% din cheltuielile de capital ale OMV reprezintă investiții în sectorul upstream, adică în explorare și producție. Acestea vor fi reduse de asemenea cu până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,1 miliarde euro pe an la una de 2-2,4 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, se arată într-o prezentare a OMV.

Bugetul de explorare al OMV pentru 2015 se ridică la 530 milioane euro, în scădere cu 25% față de anul trecut. În ultimul trimestru al anului trecut, cheltuielile de explorare au scăzut semnificativ comparativ cu trimestrul anterior, precizează OMV.

Reducerea ritmului lucrărilor

În aceste condiții, OMV va încerca, acolo unde va fi posibil, să încetinească ritmul de lucrări la proiectele de explorare aflate în execuție, cum ar fi cele de la câmpul gazeifer Nawara din Tunisia, precum și cele din perimetrele Schiehallion și Aasta Hansteen din apele teritoriale norvegiene ale Mării Nordului. Incertitudinea cu privire la acest plan este dată de faptul că acordurile de concesiune pentru explorări de petrol și gaze prevăd programe obligatorii de lucrări pe perioade date, care nu pot fi revizuite decât de comun acord cu partenerii guvernamentali.

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său, în condițiile în care acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

În noiembrie 2013, OMV a finalizat tranzacția cu Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, prin care OMV a preluat de la norvegieni participații la câmpuri petroliere și gazeifere din Marea Nordului contra unei sume totale de 2,65 miliarde de dolari. Producția de hidrocarburi a OMV a crescut în T4 2014 la 318.000 barili echivalent petrol, față de 311.000 în T3 2014 și 277.000 în T4 2013, ca urmare a majorării producției din Norvegia, care a compensat scăderea producției din Libia, afectată de probleme de securitate.

"Performanța a fost influențată negativ de creșterea costurilor de producție și de depreciere. Declinul accentuat al prețurilor la petrol a avut un impact negativ semnificativ asupra rezultatelor din T4 2014. Acest lucru a fost parțial compensat de evoluția favorabilă a cursului de schimb euro/dolar", afirmă OMV.

OMV are în vedere măsuri de reducere a costurilor care includ o politică mai strânsă în privința personalului și a cheltuielilor cu contractorii și achizițiile, prioritizarea riguroasă a viitoarelor cheltuieli discreționare și continuarea optimizării activității de downstream, analizând totodată opțiuni de renunțare la unele active.

Rămân profitabili la prețul de 50 dolari/baril

Pe de altă parte, cei de la OMV se arată optimiști cu privire la rentabilitatea actualei producții de hidrocarburi în condițiile ieftinirii țițeiului pe piețele internaționale și susțin că își mențin angajamentul de a plăti sub formă de dividende de 30% din profit.

"Peste 80% din producția actuală generează un rezultat operațional pozitiv la un preț al țițeiului de 50 dolari/baril. De asemenea, întreaga producție actuală generează un cash flow operativ pozitiv la nivelul de 50 dolari/baril. Pe termen lung, imensa majoritate a proiectelor aflate în execuție creează valoare adăugată la acest preț", se spune în declarația OMV.

În privința proiectelor pentru care nu s-a luat încă decizia finală de investire, va fi nevoie de reproiectare substanțială pentru ca acestea să genereze valoare, iar menținerea prețului de 50 dolari/baril pe termen lung va duce la deprecieri în upstream și va încetini semnificativ ritmul de creștere a producției, mai precizează austriecii.

Ieftinirea accentuată a petrolului a avut și efecte pozitive asupra activității OMV în ultimul trimestru al anului trecut, ducând la îmbunătățirea marjelor de rafinare în sectorul downstream. Business-ul de marketing a cunoscut obișnuita reducere sezonieră a vânzărilor, însă marjele s-au menținut puternice, tot ca urmare a reducerii cotațiilor la țiței.

OMV și Gazprom au semnat ieri o anexă la contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung , a anunțat miercuri OMV, într-un comunicat, fără a oferi însă alte detalii suplimentare.

Potrivit comunicatului, anexa a fost semnată la Viena de Alexander Medvedev, adjunctul șefului Gazprom, și de directorul executiv al OMV, Gerhard Roiss, ambele părți convenind să nu facă publice amănuntele noii anexe la contractul care se întinde până în 2027.

OMV susține că noua înțelegere este menită să "reflecte condițiile de piață în schimbare".

Potrivit publicației ruse The Moscow Times, anexa prevede renunțarea la formula de stabilire a prețului în funcție de cel al petrolului și fundamentarea sa pe prețurile spot.

"Astazi, Gazprom și OMV au făcut un pas important în asigurarea aprovizionării Austriei cu gaze pe termen lung. La semnarea documentului, ambii parteneri au subliniat rolul Baumgarten ca nod esențial pentru exporturile rusești de gaze", se precizează în comunicatul OMV.

Petrolul s-a depreciat mai agresiv decât gazul pe piața spot

Interesant este momentul în care noua înțelegere a fost parafată, în condițiile în care prețul petrolului s-a prăbușit, pierzând peste 60% în ultima jumătate de an.

Potrivit unui sondaj efectuat de Blomberg, prețul spot al gazului natural din Marea Britanie, etalon pe piața eurpeană, va fi în 2015 de 6,69 $/milionul de unități termale britanice , în scădere cu 33,7% față de nivelul mediu de 10,08 $ înregistrat ăn 2014.

Procentul de gaz achiziționat de Europa de pe piața spot a crescut în ultimii ani de la 15% în 2008 la peste 50% în 2014. În zona de nord-vest a Europei, 70% din gazul achiziționat se face la prețul spot, mișcare determinată de Statoil, care are semnate contracte de furnizare fundamentate pe acest preț. Drept urmare, și gigantul rus Gazprom a fost nevoit să-și modifice o parte din contracte, subminându-i înspă poziția. În prima parte a lui 2013, potrivit The Economist, prețul practicat de Gazprom a fost doar cu 5-6% peste cel spot, un procent extrem de redus față de cel de 70% înregistrat în 2009.

Marii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Guvernul de coaliție de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului care administrează participațiile statului la companii precum OMV AG, compania-mamă a OMV Petrom, Telekom Austria sau Oesterreichische Post.

Astfel, structura care administrează aceste participații, Oesterreichische Industrieholding (OIAG), va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice". În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

"Clică de privilegiați"

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

Ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a declarat că OIAG va putea cumpăra sau vinde acțiuni la companii. Statul austriac controlează 52,9% din capitalul Oesterreichische Post, 31,5% din cel al OMV și 28,4% din acțiunile Telekom Austria.

Mai multă implicare a politicului

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, și-au adjudecat, în parteneriat cu americanii de la Marathon Oil, concesiunile unui număr de 7 perimetre offshore de hidrocarburi din zona croată a Mării Adriatice, scoase la licitație de guvernul de la Zagreb.

În total, croații au scos la licitație un număr de 10 perimetre offshore de hidrocarburi. Alte două au fost adjudecate de către INA, compania de petrol și gaze deținută de statul de croat și de grupul ungar MOL, iar una de către un consorțiu format din italienii de la Eni și britanicii de la Medoilgas.

"Interesul manifestat de către investitori demonstrează că avem potențial. Este important de știut că nu există alte surse noi de petrol și gaze în sud-estul Europei în afară de cele din Croația", a declarat ministrul Economiei de la Zagreb, Ivan Vrdoljak.

Licențele de explorare adjudecate la licitația organizată de Croația au o valabilitate de 5 ani. Guvernul croat a fixat data de 2 aprilie ca deadline pentru semnarea acordurilor petroliere de explorare și producție cu câștigătorii licitației.

Croația, care a aderat la UE în iulie 2013, se află în recesiune din 2009 și speră ca resursele de petrol și gaze din Marea Adriatică să stimuleze economia locală. Executivul de la Zagreb spune că se așteaptă la investiții de circa 2,5 miliarde de dolari în următorii cinci ani, în lucrări de explorare a zăcămintelor offshore adjudecate la recenta licitație.

Potrivit regulilor licitației, după semnarea contractelor pentru cele 10 perimetre concesionate, companiile concesionare vor plăti imediat la bugetul de stat al Croației o sumă totală de aproape 16 milioane de dolari.

Licitația a durat 7 luni și a inclus un număr de 29 de perimetre offshore, 8 în nord și 21 în centrul și sudul Adriaticii. Suprafața perimetrelor variază de la 1.000 la 1.600 de kilometri pătrați. Potrivit datelor preliminare, în sunt șanse mai mari să se descopere zăcăminte de gaze naturale, în timp ce în sud se așteaptă mai degrabă descoperiri de țiței.

Organizațiile ecologiste locale susțin că forajele după hidrocarburi ar putea afecta negativ înfloritoarea industriei croată a turismului. "Înainte de semnarea acordurilor de concesiune vom derula un studiu privind impactul forajului asupra mediului", a declarat șeful agenției croate pentru resurse de hidrocarburi, Barbara Doric.

În prezent, Croația își asigură circa 65% din consumul său anual de gaze naturale, cifrat la un total de 2,7 miliarde de metri cubi, din producția propriilor sale perimetre offshore. Croații speră ca noile concesiuni să ducă țara la independență energetică totală.

Guvernul de la Zagreb mai are în derulare o licitație pentru perimetre onshore de hidrocarburi, care se va finaliza în februarie. În plus, croații intenționează să reia un plan mai vechi de construire a unui terminal de import de gaze naturale lichefiate pe insula Krk.

OMV Petrom l-a numit în funcția de membru interimar al Consiliului de Supraveghere pe Christoph Trentini, în locul lui Hans-Peter Floren, care a renunțat la această poziție. Floren este și membru al directoratului companiei-mamă OMV AG, responsabil cu activitatea de gaze naturale şi energie.

Christoph Trentini (46 de ani) este în prezent senior vicepreşedinte şi „grup controller” al OMV, unde a venit în 2004 ca vicepreşedinte senior, responsabil pentru Finance & Services – Refining & Marketing Gmbh, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

Noul şef de la OMV Petrom a mai fost şi director financiar al Pipelife Group, un joint - venture între Solvay SA şi Wienerberger AG. Christoph Trentini a absolvit Universitatea din Innsbruck, cu specializarea administrarea afacerilor şi un program senior executive la Standford GSB, SUA.

Cine e fostul membru

Hans-Peter Floren este membru al directoratului OMV, responsabil cu activitatea de gaze și energie, din 1 martie 2012. Floren a a obținut diploma în inginerie la Universitatea Essen în 1988 și a absolvit Științe Economice la aceeași universitate în 1990. În 1989 s-a alăturat Ruhrgas AG și a deţinut mai multe poziţii de conducere în cadrul E.ON Group, în domenii de importanţă strategică pentru sectorul gazelor naturale, precum managementul transportului și depozitării, dispecerat şi planificare de sistem.

Începând cu 2004, a fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administrație al E.ON Ruhrgas Transport AG & Co KG. În 2006 a devenit vicepreşedinte senior al E.ON Ruhrgas AG, în 2008 - director general executiv al E.ON Gas Storage GmbH, iar în 2010 - membru al Consiliului de Administrație al E.ON Ruhrgas AG. Începând cu 1 martie 2012, este membru al directoratului OMV AG, responsabil cu activitatea de gaze naturale şi energie.

Floren a fost ales în calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom în Adunarea Generală a Acţionarilor din 27 aprilie 2012.

Trebuie să numească un nou CEO

În octombrie anul trecut, Consiliul de Supraveghere al austriecilor de la OMV a decis rezilierea pe cale amiabilă, din 30 iunie 2015, a CEO-ului OMV Gerhard Roiss. Înainte de ședința la care s-a luat această decizie, presa austriacă susținea că va fi demis și Hans-Peter Floren.

În schimb, Consiliul de Supraveghere a decis să-l lase pe Floren fără obiectul muncii, prin fuziunea segmentului de gaze și electricitate al grupului austriac cu cel de rafinare și marketing, sub conducerea lui Manfred Leitner, care condusese până atunci business-ul de rafinare și marketing. OMV mai preciza în octombrie că va demara negocieri cu Hans-Peter Floren cu privire la contractul acestuia.

În septembrie anul trecut, OMV anunța că și directorul de explorare și producție al companiei, Jaap Huijskes, va părăsi grupul austriac înainte de terminarea mandatului său, respectiv în prima jumătate a lui 2016 în loc de 30 septembrie 2018.

Condiții de piață dificile

Reuters scria, în decembrie anul trecut, citând surse apropiate situației, că noul CEO al OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere.

Potrivit sursei citate, acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV. Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism".

Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Căderea prețului petrolului Brent sub 50 $/baril, înregistrată, ce-i drept pentru puțin timp, în cursul ședinței de tranzacționare de miercuri, 7 ianuarie, a antrenat imediat ieftiniri și pe piața autohtonă.

Astfel OMV Petrom a ieftinit începând cu noaptea de joi, 8 ianuarie, atât benzina, cât și motorina, comercializate în stațiile proprii, cu 7 bani pe litru, mai multe benzinării din București având la ora aceasta prețuri la benzină mai mici de 5 lei/l.

În plus, OMV a extins promoția de reduceri de weekend practicată anul trecut și la motorină, pe lângă benzină și GPL. Astfel, în fiecare weekend, toți carburanții din 190 de stații ale OMV Petrom vor fi mai ieftini cu 5 bani/l față de nivelul practicat în timpul săptămânii.

În urma ieftinirii de joi, dar și a aplicării reducerii de vineri, un litru de benzină Euro '95 va costa, de exemplu, la stația de pe Șoseaua Alexandriei 4,91 lei, în timp ce unul de motorină standard 5,11 lei.

Cele mai ieftine benzinării OMV Petrom din București

Caracterul fix al accizelor limitează capacitatea de ieftinire a companiilor

După scăderea de 48% de anul trecut, în prima săptămână a acestui an Brent-ul a pierdut numai puțin de 11 puncte procentuale.

Potrivit calculelor Energy Report, în aceeași perioadă, prețul benzinei, respectiv motorinei, din România a scăzut cu 20,15, respectiv 16,7%, un ritm superior față de cel înregistrat în statele membre UE în ultimele șase luni, unde benzina și motorina s-au ieftinit în medie cu 13,21, respectiv 11,88%.

Ieftinirea petrolului la nivel internațional nu a putut fi transferată proporțional în prețurile la pompă ca urmare a ponderii ridicate a taxelor (accize + TVA) în preț, care în România a ajuns la aproximativ 60%. În plus, accizele (+TVA-ul aferent acestora) au un caracter fix, ele nevariind în funcție de preț. De aceea, orice ieftinire a prețului la pompă angrenează o majorare a ponderii taxelor în preț, ceea ce limitează spațiul de manevră al companiilor. De altfel, în prezent, prețul fără taxe perceput de companii este de 0,5 $/l, similar celui perceput în 2008, când prețul unui litru de benzină era de 3 lei (față de 5 lei în prezent). {jathumbnailoff}

Prăbușirea prețului petrolului WTI la 48,5 de dolari pe baril (Brent-ul se situează la 51,5 $/baril) a antrenat o scădere a indicilor bursieri din întreaga lume, cele mai lovite fiind evident companiile petroliere.

În această dimineață, în care Brent-ul a pierdut 3,07%, iar WTI 2,7%, cotațiile principalelor companii energetice au înregistrat scăderi considerabile, similare celor de ieri. Astfel, acțiunile Exxon au scăzut cu 2,74%, cele ale Chevron cu 4%. Schlumberger a pierdut la rândul său 2,71%, iar ConocoPhillips, 4,76%. Asta după ce ieri, BP, companie afectataă de expunerea pe care o are pe principala companie rusească petrolieră, Rosneft, a suferit pierderi de peste 5%, iar Chevron a fost "penalizat" de la "cumpără" la "neutru" de către Citigroup.

Acțiunile OMV Petrom, principala companie integrată de petrol și gaze din Europa Centrală, au scăzut azi cu 2,13%, după ce, de la începutul anului acestea s-au depreciat cu aproximativ 5%. Principalul acționar al Petrom, OMV a suferit pierderi mult mai mari pe piața de capital austriacă, depreciindu-se cu 6,28% în această dimineață.

Previziuni sumbre pentru 2015

Evoluția prețului petrolului din ultimele două zile și, implicit, cea a cotațiilor companiilor energetice, este pusă de analiștii de la Oilprice.com pe seama ultimului raport publicat de Citigroup, în care și-a revizuit estimările privind prețul petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

Potrivit raportului, piaţa petrolului se va confrunta cu noi probleme în acest an, provocate de creşterea ofertei inclusiv din Rusia şi Irak, care se vor adăuga factorilor care au dus la scăderea preţurilor aproape la jumătate în 2014, susține Bloomberg, citată de Medifax.

Producţia ar putea creşte în acest an în Africa de Vest, America Latină, Statele Unite şi Canada, pe lângă Rusia şi Irak.

Iranul ar putea mări livrările cu circa 500.000 de barili pe zi dacă vor fi ridicate sancţiunile occidentale, se arată în raport.

OPEC a decis la sfârşitul anului trecut să nu reducă livrările, în timp ce producţia Statelor Unite este la cel mai ridicat nivel din peste trei decenii.

"Este dificil de anticipat o îmbunătăţire a fundamentelor pieţei petrolului în viitorul apropiat. Au apărut deja o serie de semne îngrijorătoare, sporind probabilitatea intrării în piaţă bear", potrivit raportului.

Irakul își majorează exporturile

Exporturile Irakului au atins 2,94 milioane de barili de petrol pe zi în decembrie, cel mai ridicat nivel după anii ’80, a declarat Asim Jihad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului. Livrările de petrol ale Irakului ar putea atinge în această lună 3,3 milioane de barili pe zi.

Irakul a ajuns luna trecută la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă pentru exportul de petrol prin Turcia, după ani de neînţelegeri referitoare la dreptul acesteia de a exploata independent resursele energetice. Pactul permite ca până la 550.000 de barili de petrol pe zi să fie livrate în portul Ceyhan, printr-o conductă de la graniţa cu Turcia operată de guvernul regional din Kurdistan.

În Rusia, cel mai mare producător mondial de petrol, producţia a crescut cu 0,3% în decembrie, la un record post-sovietic de 10,667 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Ministerului Energiei. În noiembrie, Irakul şi Rusia au furnizat 15% din petrolul mondial, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Livrările din Rusia şi Irak vor contribui la compensarea producţiei mai mici a Libiei, potrivit Morgan Stanley. Producţia Libiei a scăzut sub 300.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel după luna mai, după atacurile militanţilor asupra unor instalaţii de producţie, inclusiv asupra celui mai mare terminal de export.

OMV Petrom, cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România a ieftinit, începând cu miezul nopții benzina și motorina comercializate în stațiile sale cu 9, respectiv 7 bani pe litru.

Reducerea spectaculoasă a prețului petrolului la nivel internațional, unde West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub 60 $/baril 9mai exact - 58,38 $/baril), iar petrolul etalon de pe piața europeană, Brent-ul, la 62,64 $/baril a antrenat ieftiniri pe măsură și pe piața autohtonă a combustibililor, care s-au ieftinit cu mai mult de 15% în ultima jumătate de an.

Pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, Brent-ul se tranzacționează la un nivel de 62,64 $/baril, ceea ce echivalează cu o ieftinire de peste 45%.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, începând cu noaptea trecută, ora 00:00, un litru de benzină va costa 5,21 lei, de la 5,3 lei în prezent, iar unul de motorină 5,41 lei, de la 5,48 lei în prezent.

Ar trebui să ne întoarcem peste 3 ani și jumătate în timp pentru a găsi pe piața autohtonă un litru de benzină comercializat la 5,21 lei/l, și anume în aprilie 2011.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină costa 5,29 lei, de la 5,38 lei ieri, iar unul de motorină 5,48 lei/l, de la 5,55 lei/l ieri.

Noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere, scrie Reuters, citând o sursă apropiată situației.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, se arată într-o analiză Reuters.

Acționarii OMV au decis, recent, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie anul viitor, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV. Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism".

Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

OMV a pierdut o treime din valoare

"Strategia OMV e neclară. În ceea ce privește liniile mari de acțiune, nu ne așteptăm la luarea de decizii până la numirea noului management. O nouă strategie va trebui să clarifice dacă OMV se va concentra sau nu pe explorare și producție", spune Bernhard Ruttenstorfer, manager de fond la Ringturn, al șaselea cel mai mare acționar al companiei.

Luni, prețul acțiunilor OMV listate la Bursa din Viena a atins minimul ultimilor doi ani, după ce, de la începutul anului, au pierdut o treime din valoare. Indicele sectorului european de petrol și gaze, SXEP, a scăzut cu numai 13% în 2014.

OMV, controlată în proporție de 31,5% de statul austriac, a promis să înființeze o nouă divizie downstream la începutul anului viitor, prin fuziunea businessului de trading cu gaze cu cel clasic de rafinare și marketing. Cu toate acestea, după anunțul privind plecările din companie din octombrie, pe care surse din interiorul OMV le pun pe seama conflictelor personale dintre membrii managementului, nu s-a mai spus nimic despre acest plan.

Timp de ani de zile, OMV s-a concentrat pe operațiunile din Austria, apoi pe cele din România. Treptat, compania s-a extins în Turcia, Yemen sau Libia. Gerhard Roiss, care a devenit CEO în 2011, după 20 de ani petrecuți în companie, a mizat pe dezvoltarea activităților de explorare și producție de hidrocarburi, în dauna business-ului de rafinare și marketing.

Desființezi o divizie ca să plece un om?

Însă din iunie încoace, cotațiile internaționale la țiței au scăzut cu circa 40%, atingând minimele ultimilor cinci ani, forțând OMV să-și reducă programul anual de investiții de 3,9 miliarde de euro și punând în pericol ținta companiei, de a ajunge la o producție zilnică totală de 400.000 de barili echivalent petrol în 2016.

Scăderea prețurilor a făcut ca divizia de gaze și electricitate a OMV să contribuie cu doar 0,04% la profitul operațional al companiei pe 2013, față de aproape 10% în 2011. OMV nu a justificat în nici un fel integrarea diviziei de gaze și electricitate în cea de rafinare și marketing, iar insiderii spun că măsura este legată de plecarea din companie a șefului diviziei de gaze, Hans-Peter Floren, care ajunsese, potrivit surselor citate, "la cuțite" cu CEO-ul Gerhard Roiss. În plus, OMV nu exclude vânzarea pur și simplu a diviziei respective.

Strategia lui Roiss s-a bazat în parte pe proiectul gazoductului Nabucco, care ar fi urmat să aducă gaze din Azerbaijan în Austria, ocolind Rusia. Succesul acestui proiect ar fi impulsionat business-ul cu gaze al OMV, inclusiv departamentul de trading, aflat în suferință. Nabucco a fost înfrânt de proiectul rival TAP anul trecut, însă în februarie anul acesta Roiss prognoza în continuare "creștere profitabilă". În plus, Comisia Europeană a pus bețe în roate proiectului South Stream al Gazpromn, care ar fi aduse gaze rusești la hub-ul austriac de la Baumgarten.

Din cauza problemelor de securitate din Libia și Yemen, Roiss a decis să mizeze pe proiecte upstream mai de încredere din punct de vedere politic, dar mai scumpe, din Marea Nordului, cumpărând participații la câmpuri offshore de hidrocarburi de la compania norvegiană de stat Statoil, contra sumei totale de 6,25 miliarde dolari.

Conduc pe contrasens

"Toți marii jucători internaționali au părăsit Marea Nordului sau iau în calcul să se retragă, doar OMV face invers. OMV are tendința de a se concentra prea mult timp pe un anumit obiectiv și nu comunică la timp că ar putea fi probleme cu acel obiectiv", spune Peter Oppitzhauser, șeful departamentului de cercetare în petrol și gaze de la Kepler Cheuvreux.

În plus, Oppitzhauser este de părere că decizia de a-l păstra pe Roiss în funcția de CEO timp de luni de zile după anunțul public al plecării sale a fost una "catastrofală". De altfel, OMV nici nu a explicat motivele acestei decizii. "OMV și-a pierdut toată credibilitatea astfel", conchide Oppitzhauser.

Mai mult, potrivit a trei surse la curent cu situația citate de Reuters, OMV ar putea decide concedieri, însă nu s-a anunțat nimic în acest sens după o recentă întâlnire a board-ului companiei, desfășurată pe 24 noiembrie la Abu Dhabi, țară al cărei fond suveran, IPIC, este cel de-al doilea acționar major al OMV după statul austriac, deținând 24,9% din acțiunile companiei austriece.

"Toată lumea este extenuată și încearcă să supraviețuiască până la Crăciun. Asta e realitatea. Nu cred că vor fi schimbări majore pe termen lung în ceea ce privește business-ul cu gaze și concentrarea pe activitățile de explorare și producție", a declarat o sursă.

CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au demarat pe 28 noiembrie forajul de redezvoltare a câmpului petrolier offshore matur Maari din apele teritoriale ale Noii Zeelande, scopul fiind creșterea rezervelor și a producției de țiței, precum și a gradului de recuperare a resurselor din zăcământ.

OMV Noua Zeelandă a început forajul de exploatare în câmpul Maari pe 28 noiembrie, prin intermediul sondei MR-8A, care a fost forată orizontal până la o lungime totală de 3.824 de metri. Capacitatea brută de producție a sondei a fost estimată la 4.500 de barili de țiței pe zi, se arată într-un comunicat al OMV.

"Revitalizarea unui câmp matur este o mare realizare. Condițiile din Marea Tasmaniei sunt grele, însă echipa a reușit să ducă la capăt proiectul în condiții de siguranță. Producția suplimentară din câmpul Maari, prin intermediul facilităților existente, va îmbunătăți eficiența și va reduce costurile operaționale pe baril extras", a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

Proiectul prevede forarea a cinci sonde, iar investițiile OMV se ridică la circa 205 milioane euro. Se așteaptă ca lucrările de foraj să fie finalizate la jumătatea anului viitor.

Câmpul petrolier Maari este localizat la o adâncime a apei de 100 de metri, la circa 80 de kilometri de coasta neo-zeelandeză. Producția a început în februarie 2009 și se află în declin, după ce a atins un vârf de circa 25.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Concesiunea câmpului Maari este deținută de un joint-venture format din divizia neo-zeelandeză a OMV, care controlează 69% din drepturi și are și calitatea de operator, alături de Todd Maari Ltd (16%), Horizon Oil International Ltd (10%) și Cue Taranaki Pty Ltd (5%).

Producția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an, ca urmare a majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Acționarii OMV au decis, în octombrie, plecarea din fruntea companiei a CEO-ului Gerhard Roiss la finalul lunii iunie a anului viitor, cu doi ani înainte finalizării mandatului acestuia, după ce profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru din 2014, criza din Libia obligând compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

Efectele ieftinirii abrupte a petrolului pe piața internațională nu s-au lăsat mult așteptate, OMV Petrom ieftinind începând cu miezul noapții trecute atât benzina cât și motorina cu cate șapte bani pe litru.

Ieftinirile vor continua foarte probabil și săptămâna viitoare, după ce ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI), au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Astfel, la statia din Soseaua Alexandriei, cea mai ieftina din București, benziina a coborât considerabil sub 5,5 lei pe litru, mai exact 5,42 lei pe litru.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 costă 5,6 lei, de la 5,67 lei ieri, iar unul de motorină standard 5,76 lei, de la 5,83 ei.

Statul ia partea leului

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,6 lei, 3,12 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 55,7% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,48 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 3,01 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 52,23%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,75 lei pe litru.

Noul preț al petrolului de pe piețele internaționale va afecta nu numai execuțiile bugetare ale statelor exportatoare, dar și companiile din domeniu.

Dacă în prezent toată lumea pune accent pe logica politică și intonează marșul funerar al Rusiei, lovită și prin scăderea veniturilor la buget și prin deprecierea rublei, antrenată de coborârea spectaculoasă a prețului petrolului din ultimele luni, evoluția acțiunilor principalelor companii la nivel global pe burse, arată și alte potențiale victime, în special din sectorul de servicii și din sectorul de explorare și producție.

În România, până la această oră, Petrom a pierdut 1,85%, în timp ce OMV 1.25%. Rompetrol rafinare, în schimb, beneficiază de anticiparea unor costuri de producție mai mici din partea antreprenorilor, acțiunile sale apreciindu-se cu 0,68%.

La nivel internațional, evoluția acțiunilor companiilor energetice confirmă logica economică, și nu pe cea politică, principalele afectate sunt acțiunile companiilor care activează în domenii cu preț marginal de producție ridicat. Și anume, companiile din domeniul producției de petrol din formațiuni de șisturi cristaline și cele care se ocupă cu producția sau cu oferirea de servicii în sectorul offshore, în special cele deepwater.

La prima vedere cele mai lovite au fost companiile din sectorul offshore, piața anticipând o reducere considerabilă a investițiilor în acest sector încă din urmă cu două zile, acțiunile Seadrill Ltd pierzând 4,72%, cele ale Diamond Offshore Drilling, 3,94% sau Schlumberger Limited., 2,39%.

Diamond Offshore Drilling este compania de la care joint-venture-ul format din OMV Petrom și ExxonMobile (care a pierdut la rândul său 0,3%) au închiriat platforma de foraj Ocean Endeavor, proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

NYSE - supărată pe companiile petroliere

Dacă ieri bursa americana a fost închisa (de Thanksgiving Day), astăzi ea a deschis extrem de nervoasă pe companiile petroliere. Producătorii de petrol din formațiuni de șisturi cristaline par a fi cei mai loviți în deschiderea sesiunii de vineri a bursei americane. Acțiunile Continental Resources au scăzut cu 17,2%, cele ale Devon Energy cu 7% și cele ale EOG Resources cu 7,9%.

Acțiunile companiilor de servicii petroliere, precum Halliburton sau Schlumberger au pierdut și ele aproximativ 10%.

Nici giganții ExxonMobil și Chevron nu se simt prea bine, acțiunile lor depreciindu-se cu 3,5, respectiv 5,1%.

Ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel WTI, au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Evoluția acțiunilor companiilor energetice la nivel global: https://www.google.com/finance?catid=TRBC%3A50&ei=u1p4VPCNC6n5wAPCn4DYBw

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, nu renunță la ambițiile lor de a extrage petrol din zăcăminte offshore din zona arctică, în pofida scăderii masive a cotațiilor internaționale la țiței, și au în vederea demararea în 2022 producției de hidrocarburi pe un perimetru offshore concesionat în Marea Barents, în apele teritoriale ale Norvegiei.

"Dacă ai la dispoziție un zăcământ ce conține miliard de barili de țiței de bună calitate, fie în Marea Barents, fie în Marea Nordului, acel zăcământ trebuie dezvoltat. Nu ne interesează prea mult care e prețul petrolului în momentul de față", spune directorul executiv al diviziei norvegiene a OMV, Bernhard Krainer, citat de Bloomberg.

Perimetrul Wisting din Marea Barents, unde se află localizată cea mai nordică descoperire de hidrocarburi din apele teritoriale arctice ale Norvegiei, conține peste 1 miliard de barili de petrol, a precizat Krainer, iar OMV se așteaptă să prezinte un plan de dezvoltare a zăcământului în 2019.

Lucrările de prospecțiune și explorare derulate până în prezent pe perimetrul respectiv au confirmat existența unui volum recuperabil de 200 până la 500 de milioane de barili echivalent petrol. "În ceea ce privește perimetrul Wisting, important este care va fi prețul țițeiului în 2020", a declarat șeful diviziei norvegiene a OMV.

Scăderea cu peste 30% a cotațiilor internaționale la țiței din iunie și până în prezent a stârnit îngrijorări cu privire la profitabilitatea proiectelor de exploatare de hidrocarburi din apele teritoriale arctice ale Norvegiei, proiecte care se confruntă deja cu depășiri de costuri planificte și cu lipsa infrastructurii necesare transportului țițeiului extras.

Compania norvegiană de stat Statoil, cea mai mare companie energetică din Norvegia, și-a amânat deja de două ori cel mai important proiect de acest tip, Johan Castberg, iar singurul proiect din Marea Barents aflat în derulare, cel de dezvoltare a perimetrului Goliat, concesionat de italienii de la Eni, își va depăși costurile planificate cu 50% anul viitor, când este programată începerea producției.

Chiar și așa, Statoil a anunțat recent că zăcământul Castberg, ce conține o cantitate estimată de țiței de 450 până la 650 de milioane de barili, este profitabil chiar și la actualele prețuri ale petrolului. Statoil a început discuții cu mai multe companii care au interese în Marea Barents, inclusiv OMV, pentru a stabili în ce măsură ar fi posibilă dezvoltarea coroborată simultană a mai multor zăcăminte offshore din zonă, plan la care s-ar putea adăuga și construirea unui nou terminal onshore de depozitare a țițeiului, la North Cape.

OMV este operatorul concesiunii Wisting, deținând 25% din drepturile aferente acesteia. Printre partenerii OMV se numără Statoil, cu o participație de 15%, precum și Tullow Oil, cu 20%.

Producția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an, ca urmare a majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Acționarii OMV au decis, în octombrie, plecarea din fruntea companiei a CEO-ului Gerhard Roiss la finalul lunii iunie a anului viitor, cu doi ani înainte finalizării mandatului acestuia, după ce profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru din 2014, criza din Libia obligând compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

Ieftinirea prețului internațional al petrolului, care a pierdut peste 25% față de nivelul maxim înregistrat în acest an, dar și regimul fiscal instabil, a determinat OMV Petrom să-și revizuiască planurile de investiții pentru anul viitor.

"Contextul de piață mai puțin favorabil și cu volatilitate ridicată, ne determină să revizuim planurile de investiții pentru 2015. Acestea vor fi anunțate pe 19 februarie 2015, odată cu rezultatele financiare ale Grupului pentru trimestrul al patrulea și a celor preliminare pe anul 2014. Un cadru fiscal și de reglementare stabil și predictibil, favorabil investițiilor, rămâne o condiție-cheie pentru viitorul nostru program de investiții", a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Oficialii Petrom sunt în continuare optimiști și anticipează că, în pofida volatilității recente de pe piața, prețul mediu al țițeiului Brent pentru întregul an 2014 să înregistreze o valoare medie de aproximativ 100 dolari pe baril, iar diferențialul Brent-Ural să înregistreze un nivel redus.

Astfel, în condițiile scăderii recente a prețurilor la țiței, Petrom a demarat un proces de revizuire a proiectelor noastre investiții.

Taxa pe stâlp afectează investițiile

"Având în vedere ciclul lung al investițiilor în sectorul de țiței și gaze, schimbările regimului fiscal au un impact direct asupra operațiunilor companiei. Creșterile accizei pe carburanți implementate în ianuarie și aprilie 2014 sporesc presiunea asupra volumelor din activitatea de marketing din România. Noul impozit de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, creează dificultăți în ceea ce privește investițiile din sectorul de țiței și gaze; în acest sens, autoritățile iau în calcul reducerea acestui impozit la 1%, începând cu 1 ianuarie 2015", se precizează în raportul companiei privind rezultatele financiare pe trimestrul al treilea.

Investiții în creștere cu peste un miliard de lei față de 2013

În trimestrul al treilea al acestui an, investițiile de explorare au crescut până la 370 mil lei, reflectând, în cea mai mare parte, forajul sondei Domino-2 în zona de adancime a Mării Negre (utilizand instalatia de foraj Ocean Endeavor), precum și forajul cu succes al sondei Marina-1 in apele de mica adâncime ale Marii Negre. 

Pe primele nouă luni ale anului, investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 4.480 mil lei (1-9/13: 3.487 mil lei), ca urmare a investitiilor semnificativ mai mari in E&P si R&M.

Investitiile in E&P (3.698 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in primele noua luni ale anului 2014, fiind cu 21% peste nivelul din 1-9/13. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, proiecte de redezvoltare a zacamintelor, precum si catre proiectul “Neptun Deep”. Investitiile in R&M (694 mil lei) au fost generate in principal de oprirea planificata a rafinariei Petrobrazi in vederea finalizarii programului de modernizare al acesteia (instalatia de conversie in vid a motorinei). In plus, investitiile au fost alocate si proiectelor de eficientizare, precum si unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.

După ce a înregistrat un al doilea trimestru cu cifre dezamăgitoare, se pare că pe trimestrul al treilea OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din regiune, și-a revenit. În trimestrul al treilea, compania a obținut un profit similar celui înregistrat în primele 6 luni ale anului.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor al grupului a crescut semnificativ la valoarea de 1.352 mil lei (T2/14: 626 mil lei), întrucât rezultatul din T2/14 a fost afectat negativ de ajustarea de depreciere a unui grup de active din Kazahstan, de oprirea rafinăriei Petrobrazi și de cheltuieli de explorare mai mari. Oprirea planificata pentru o luna a rafinăriei a avut un impact negativ și asupra liniei de consolidare in T2/14 ca urmare a cantitatilor mari de titei ramase in stoc la finalul perioadei.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor excluzând elementele speciale a crescut cu 35% comparativ cu trimestrul precedent (T2/14: 1.147 mil lei: T3/2014: 1,552 mil lei). Rezultatul financiar net, de - 76 mil lei, s-a deteriorat comparativ cu - 55 mil lei în T2/14, întrucat impactul pozitiv aferent castigurilor din diferente de curs valutar a fost depășit de cheltuielile cu dobânzile, în principal reprezentate de efectul generat de actualizarea creanțelor.

Vânzări în creștere cu 1% față de trimestrul precedent

Potrivit raportului pe trimestrul al treilea al companiei, comparativ cu T2/14, vânzările au crescut ușor, cu 1%, datorită creșterii sezoniere a volumelor vânzărilor de produse petroliere, contrabalansata aproape integral de scăderea cantităților de țiței și gaze naturale vândute.

Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 256 mil lei (T2/14: 259 mil lei), iar rata efectiva a impozitului pe profit a fost de 20% in T3/14, mai mica decat rata de 45% din T2/14, aceasta din urma fiind afectata in principal de activitatile din Kazahstan.

Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. a fost de 1.020 mil lei, mai mare decat in T2/14 (T2/14: 311 mil lei), in timp ce profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a crescut cu 44%, de la 827 mil lei in T2/14 la 1.189 mil lei in T3/14.

Rezultate în scădere față de perioada similară a anului trecut

Raportat la treimestrul al treilea al anului precedent, EBIT excluzand elementele speciale a scazut cu 7%, la 1.433 mil lei in T3/14, in principal din cauza vanzarilor mai mici de titei si a efectelor usor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea USD fata de RON cu 1%), care au contrabalansat efectul cresterii usoare a vanzarilor de gaze si al cheltuielilor de explorare mai mici. EBIT-ul raportat a inregistrat valoarea de 1.355 mil lei, cu 12% sub nivelul inregistrat in T3/13, ca urmare a elementelor speciale inregistrate, in principal aferente restructurarii.

Rezultatele din primele nouă luni continuaă să fie negative. Astfel, vânzările OMV Petrom au scăzut în perioada ianuarie-septembrie cu 11%, de la 18,1 miliarde de lei la 16,2 miliarde de lei, iar profitul net s-a redus cu 34% şi a ajuns la 2,4 miliarde lei. Compania a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 3,6 miliarde de lei.

"Disciplina noastra financiara riguroasa din ultimii ani si alocarea stricta a capitallului ne-au permis indeplinirea obiectivelor pentru primele noua luni in pofidla volatilitatii recente a pretului titeiului. În explorare și producție am reusit sa stabilizam în linii mari productia din Romania si am implementat proiectele de investitii planificate. In acest an am efectuat cele mai ample investitii din activitatea de explorare de dupa privatizare, deruland un program complex de explorare, atat onshore, cat si offshore, cu 9 sonde forate pana in prezent. In Marea Neagra, evaluam datele obtinute de Ia sonda Domino-2, in timp ce platforma Ocean Endeavour foreaza sonda de explorare Pellican South-1 pentru a testa o noua structura geologica in perimetrul Neptun. Finallizarea modernizarii rafinariei Petrobrazi genereaza cresterea planificata, de 5 USU/bbl, a indicatorului marja de rafinare, ceea ce a contribuiit Ia rezultatul imbunatatit al sectorului de rafinare si marketing. In schimb, mediul de piata in activitatea de gaze si energie a ramas dificil, cererea de gaze si preturile la electricitate contractandu-se", a dclarat CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat al companiei. {jathumbnailoff}

Producția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Creșterea este pusă de OMV pe seama majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Producția totală de hidrocarburi în al treilea trimestru a OMV a totalizat 311,000 de barili echivalent petrol pe zi, o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat o producție de 275.000 de barili echivalent petrol pe zi, și cu 4,7% față de cel de-al doilea trimestru, când s-a înregistrat o producție de 297.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Creșterea a fost parțial afectată de volumele de producție mai mici în Austria și România.

OMV Petrom a înregistrat, în trimestrul III 2014, o producție de petrol și gaze de 178.000 de barili echivalent petrol (boe), în scădere cu 2,1% față de cantitatea extrasă în aceeași perioadă a anului trecut. Față de trimestrul II din acest an, scăderea este de de 1,1%, de la 180.000 de boe.

Producția din Libia a reprezentat 10% din producția totală a OMV. 

În timp ce divizia de afaceri de gaz și de energie al companiei se confruntă un mediu de piață dificil, vânzările de gaze și volumele tranzacționate au crescut cu 37%. În al treilea trimestru, vânzările de gaze și volumele de tranzacționare au fost 117,92 terrawatt ore, de la un nivel la 85ț94 terrawatt oră în anul precedent.

Marja de rafinare a OMV a crescut în trimestrul al treilea la 4,90 dolari pe baril de la 1,92 dolari pe baril în al doilea trimestru și de la 1,17 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut.

OMV va lansa rezultatele oficiale pe cel de-al treilea trimestru pe 6 noiembrie.

OMV Petrom a ieftinit  începând cu această noapte, ora 00:00, benzina și motorina, cu 4, respectiv 5 bani, aceasta fiind a doua ieftinire din această săptămână, după cea de marți, când prețul benzinei a fost micșorat cu 5 bani, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

Ieftinirea totală de 9 bani pe litru are la bază evoluția prețului internațional al petrolului, care ieri a pierdut, într-o singură zi numai puțin de 4,5%. Și ea, foarte probabil, va continua și în săptămâna următoare.

De la miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină costă sub 6 lei, mai exact 5,98 bani, de la 6,02 lei în prezent, în timp ce unul de motorină costă 6,06 bani.

La cea mai ieftină stație Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, nr 166, atât benzina, cât și motorina costă mai puțin de 6 lei pe litru. Un litru de benzină se achiziționează cu 5,85 lei, iar unul de motorină cu 5,97 lei, de la 5,89 lei, respectiv 6,02 lei.

Petrolul a avut alaltăieri cea mai proastă zi din ultimii ani, prețul internațional al țițeiului (atât Brent, cât și West Texas Intermediate - WTI) depreciindu-se cu aproximativ 4,5%. Chiar dacă aceasta este o veste proastă pentru statele care își construiesc buegetele pe exporturile de petrol și pentru companiile cu cosuri mari de exploatare (precum cele care produc petrol din șisturi bituminoase), cel puțin pe termen scurt, este o veste bună pentru șoferi.

Contractul CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, va fi încheiat în mod amiabil pe 30 iulnie 2015, înainte de termen, compania austiacă declanșând procesul de identificare a candidaților potriviți pentru funcția care va fi lăsată vacantă de Roiss anul vitor. Decizia a fost luată în cadrul unei ședițe maraton a Consiliului de Supraveghere a OMV, care a început marți dimineață și s-a încheiat în cursul serii.

Celălalt membru executiv al OMV despre care presa austriacă susținea că va fi demis astăzi, Hans-Peter Floren, se pare că a fost mai greu de convins. Potrivit comunicatului OMV, negocierile cu acesta vor continua, Consiliul de Supraveghere decizând în schimb să-l lase fără obiectul munci, segmentul de Gaze și Electricitate “fuzionând” cu cel de Rafinare și Marketing de la 1 ianuarie 2015. Nou creatul segment de Downstream va fi condus de actualul șef al segmentului de Rafinare și Marketing, Manfred Leitner.

Chiar dacă oficial se discută de o retragere consensuală a lui Roiss, potrivit publicației austriece Kurier, cele două demiteri vor costa OMV aproximativ 10 milioane de euro. Roiss insistă să i se plătească salariul anual de 3,2 milioane de euro și pe următorii 2 ani după “retragerea” sa din 2015, până în 2017, când îi expiră contractul prelungit anul trecut. La rândul său, Lerner câștiga 1,1 milion euro și vrea, la rândul său, să-și primească drepturile până la expirarea contractului.

Dacă până la sfârșitul lunii iunie 2015 nu va fi găsit un candidat extern potrivit, cele mai mari șanse să devină nul CEO al OMV, principal acționar al Petrom, este actualul director financiar al OMV, britanicul David C. Davies. 

David Charles Davies este un britanic vorbitor de germană născut în 1955 la Liverpool, unde a și studiat economia. La începutul anilor ’80 a fost contabil pentru PriceWaterhouseCoopers în Milano, iar ulterior a lucrat mai mulți ani pentru multinaționala britanică BOC Group Plc.

În anii ’90, Davies a lucrat pentru Burger King în Miami, dar și pentru Walt Disney Company. Davies ocupă poziția de director financiar la OMV din 2002, unde a venit de la Morgan Crucible. Davies este căsătorit și are 3 copii.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, a cerut, luni, acționarilor grupului să ia măsuri pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei.

Actualul director financiar al OMV, David Davies, îl va înlocui pe Gerhard Roiss în funcția de CEO al grupului austriac de anul viitor, ar fi decis, marți, Consiliul de Supraveghere al companiei, într-o ședință care a început la 10 ora României, scrie presa austriacă.

La aceeași ședință s-ar fi decis rezilierea înainte de termen a contractului de mandat al lui Hans-Peter Floren, șeful diviziei de gaze și electricitate a OMV, scrie publicația austriacă Kurier.

David Charles Davies este un britanic vorbitor de germană născut în 1955 la Liverpool, unde a și studiat economia. La începutul anilor ’80 a fost contabil pentru PriceWaterhouseCoopers în Milano, iar ulterior a lucrat mai mulți ani pentru multinaționala britanică BOC Group Plc.

În anii ’90, Davies a lucrat pentru Burger King în Miami, dar și pentru Walt Disney Company. Davies ocupă poziția de director financiar la OMV din 2002, unde a venit de la Morgan Crucible. Davies este căsătorit și are 3 copii.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, a cerut, luni, acționarilor grupului să ia măsuri pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei.

"Schimbarea condițiilor de piață face imperativă reevaluarea strategiei și a riscurilor legate de aceasta. Conflictele de la nivelul board-ului executiv au făcut ca munca constructivă să fie din ce în ce mai dificilă. În opinia noastră, prelungirea acestei situații va cauza companiei prejudicii severe și de durată, punându-ne în pericol locurile de muncă", se afirmă în scrisoarea către acționari a comitetului de întreprindere al salariaților OMV.

La rândul său, ministrul austriac de Finanțe, Hans Georg Schelling, și-a declarat neplăcerea vis a vis de faptul că disputele din sânul managementului OMV, cea mai mare companie austriacă după vânzări, au ajuns să fie făcute publice prin intermediul presei.

Presa austriacă scrie de câteva zile că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei de marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În plus, divizia de gaze naturale și electricitate a OMV nu a performat conform așteptărilor, iar presa austriacă scrie că planurile lui Roiss au dus la fricțiuni cu șeful acestei divizii, germanul Hans-Peter Floren. În 2013, divizia respectivă a contribut cu doar 1 milion de euro la profitul operațional total al OMV, cifrat la 2,7 miliarde euro.

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbea despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, cere acționarilor grupului să ia măsuri, la o ședință crucială a Consiliului care va avea loc marți, pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei, dispute care s-ar putea sfârși cu plecarea prematură din funcție a actualului CEO, Gerhard Roiss.

Într-o scrisoare adresată reprezentanților acționarilor companiei și citată de Reuters, președintele comitetului de întreprindere al salariaților OMV, Martin Rossmann, a sugerat că disputele asupra strategiei de dezvoltare a grupului au indus paralizie la nivelul managementului grupului austriac, al cărui profit operațional s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an.

"Capacitatea board-ului executiv de a acționa trebuie reinstaurată în mod consistent, chiar dacă, în acest scop, la ședința extraordinară a Consiliului de Supraveghere vor trebui luate măsuri adecvate cu privire la componența board-ului. Dezbinarea din cadrul board-ului executiv a devenit vizibilă pentru toți angajații OMV", scrie Rossmann în scrisoare.

Comitetul de întreprindere al angajaților OMV are 5 reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al companiei, format din 15 membri.

Ar putea pleca și Roiss, și Floren

Surse apropiate OMV le-au povestit celor de la Reuters despre conflicte dintre CEO-ul Roiss și șeful diviziei de gaze și electricitate a grupului, Hans-Peter Floren, pe marginea strategiei de dezvoltare a OMV. Divixia lui Floren a contribuit cu doar 1 milion de euro la profitul operațional de 2,7 miliarde euro al OMV de anul trecut.

La ședința de marți vor participa reprezentanții holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și cei ai fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează 25% din capitalul grupului austriac.

Ziarul austriac Die Presse a scris săptămâna trecută, citând surse apropiate Consiliului de Supraveghere, că atât contractul lui Roiss, cât și cel al lui Floren ar putea fi reziliate înainte ca cei doi să-și termine mandatele de manageri.

De la numirea lui Gerhard Roiss în funcția de CEO, în 2011, OMV s-a lansat într-o strategie de concentrare pe proiecte de explorare de noi zăcăminte de hidrocarburi, scopul fiind reducerea dependenței de business-ul de rafinare și marketing, afectat de marje de profit infime, adesea negative. Această strategie nu a putut însă opri scăderea semnificativă a profitului și a prețului acțiunilor OMV, titlurile grupului austriac depreciindu-se cu o treime de la începutul anului.

Salariații spun că se tem pentru joburile lor

"Schimbarea condițiilor de piață face imperativă reevaluarea strategiei și a riscurilor legate de aceasta. Conflictele de la nivelul board-ului executiv au făcut ca munca constructivă să fie din ce în ce mai dificilă. În opinia noastră, prelungirea acestei situații va cauza companiei prejudicii severe și de durată, punându-ne în pericol locurile de muncă", se afirmă în scrisoarea către acționari a comitetului de întreprindere al salariaților OMV.

La rândul său, ministrul austriac de Finanțe, Hans Georg Schelling, și-a declarat neplăcerea vis a vis de faptul că disputele din sânul managementului OMV, cea mai mare companie austriacă după vânzări, au ajuns să fie făcute publice prin intermediul presei. OMV a refuzat să comenteze pe marginea scrisorii comitetului de întreprindere al salariaților.

Scăderea profitului operațional a dus la agitarea apelor la nivelul acționariatului și al managementului austriecilor de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, astfel încât directorul general al companiei, Gerrhard Roiss, ar putea fi forțat să-și încheie mandatul înainte de termen, inclusiv la presiunile fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV. Mai mult, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV.

Costuri de operare mari și dueluri de orgolii

Presa austriacă, citată de Reuters, scrie că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei care va avea loc marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbește despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

Ca la fotbal: să creăm un șoc la echipă

Investitorii ar putea privi în mod pozitiv o astfel de plecare timpurie din managementul companiei, în măsura în care schimbarea ar readuce calmul la OMV, după ce compania s-a aflat în mod negativ în atenția presei în legătură cu situația lui Roiss, care lucrează de 25 de ani la OMV și a devenit CEO în 2011.

"Scurtarea mandatului lui Roiss ar putea fi percepută de către piețe ca o îmbunătățire a situației, în măsura în care circulă atâtea zvonuri despre el", spune un analist. Vineri, cotația acțiunilor OMV a scăzut sub minimul ultimilor doi ani, după ce s-au depreciat cu aproape 33% de la începutul anului.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Potrivit presei austriece, în cazul în care Gerhard Roiss ar pleca din funcția de CEO al OMV înainte de finalul mandatului său, principalul favorit pentru a-i fi succesor este directorul financiar David Davies, un britanic vorbitor de germană care ocup această poziție din 2002.

De asemenea, o sursă austriacă a declarat că există posibilitatea ca, în cazul plecării lui Roiss, șeful diviziei de explorare și producție, Jaap Huijskes, să-și revizuiască decizia de a părăsi board-ul OMV înainte de expirarea mandatului său.

Scăderea profitului operațional a dus la agitarea apelor la nivelul acționariatului și al managementului austriecilor de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, astfel încât directorul general al companiei, Gerrhard Roiss, ar putea fi forțat să-și încheie mandatul înainte de termen, inclusiv la presiunile fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV. Mai mult, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV.

Presa austriacă, citată de Reuters, scrie că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei care va avea loc marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

În plus, divizia de gaze naturale și electricitate a OMV nu a performat conform așteptărilor, iar presa austriacă scrie că planurile lui Roiss au dus la fricțiuni cu șeful acestei divizii, germanul Hans-Peter Floren. În 2013, divizia respectivă a contribut cu doar 1 milion de euro la profitul operațional total al OMV, cifrat la 2,7 miliarde euro.

Conflicte de orgolii

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbește despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

Atât OMV, cât și OIAG au refuzat să comenteze.

Relația cu Gazprom

În iunie, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi.

În aceeași lună, Gazprom şi OMV au convenit, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în pofida opoziției UE față de acest proiect. Între timp, costurile de construcție a gazoductului au fost revizuite în creștere cu 47%, de la 10 la 14 miliarde euro.

OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream. În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Schimbarea ar fi percepută pozitiv de piețe

Săptămâna trecută, ziarul austriac Die Presse scria că atât mandatul lui Roiss, cât și cel al lui Floren, ar putea fi scurtate. "Întrebarea este în ce măsură o persoană ca Roiss ar vrea să continua la conducerea OMV după ce toate aceste tensiuni de la nivelul managementului au devenit publice", a declarat o sursă.

Investitorii ar putea privi în mod pozitiv o astfel de plecare timpurie din managementul companiei, în măsura în care schimbarea ar readuce calmul la OMV, după ce compania s-a aflat în mod negativ în atenția presei în legătură cu situația lui Roiss, care lucrează de 25 de ani la OMV și a devenit CEO în 2011.

"Scurtarea mandatului lui Roiss ar putea fi percepută de către piețe ca o îmbunătățire a situației, în măsura în care circulă atâtea zvonuri despre el", spune un analist. Vineri, cotația acțiunilor OMV a scăzut sub minimul ultimilor doi ani, după ce s-au depreciat cu aproape 33% de la începutul anului.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Potrivit presei austriece, în cazul în care Gerhard Roiss ar pleca din funcția de CEO al OMV înainte de finalul mandatului său, principalul favorit pentru a-i fi succesor este directorul financiar David Davies, un britanic vorbitor de germană care ocup această poziție din 2002. De asemenea, o sursă austriacă a declarat că există posibilitatea ca, în cazul plecării lui Roiss, șeful diviziei de explorare și producție, Jaap Huijskes, să-și revizuiască decizia de a părăsi board-ul OMV înainte de expirarea mandatului său.

{jathumbnailoff}

Ieftinirea petrolului la nivel internațional își face efectele și pe piața autohtonă. Începând cu noaptea trecută, de la ora 00:00, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard '95 costă 6,07 lei, de la 2,12 lei ieri, iar unul de motorină standard, 6,15 lei, de la 6,2 lei.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 11% de la începutul anului, iar Brent-ul, în funcție de care evoluează și Ural-ul, țițeiul etalon pe piața autohtonă, cu 20% de la nivelul maxim înregistrat în acest an.

Majorarea producției de petrol în Rusia și SUA, precum și ritmurile de creștere economică dezamăgitoare din Europa și China au făcut ca prețurile internaționale ale petrolului să ajungă la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la minimul ultimelor 17 luni, în timp ce Brent-ul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 25 de luni (din iulie 2012).

La prima vedere, evoluția prețului internațional al petroluli avantajează șoferii, care ar trebui să beneficieze de reduceri de prețuri la carburanți. Însă actualul nivel afectează profitabilitatea producătorilor, care vor fi nevoiți să ia măsuri în acest sens. Care vor fi acestea, încă nu se știe, însă nu este exclusă o eventuală reducere a producției de către marile state producătoare și de către marile companii din domeniu.

WTI cu livrare în noiembrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 87,62 dolari pe baril, în creștere cu 31 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de ieri. Ieri, WTI a pierdut 1,54 dolari, ajungând la 87,31 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2013 încoace.

Reducerea prețului internațional al țițeiului și-a făcut efectul și pe piața autohtonă, în prezent existând stații de alimentare în care litrul de benzină, în special, dar și cel de motorină a coborât sub nivelul de 6 lei.

În această dimineață, țițeiul Brent a coborât sub 90 de dolari pe baril, iar cel WTI sub 85 dolari pe baril, cu 20% sub maximele atinse de ambele tipuri de țiței în acest an.

Una dintre stațiile de distribuție din România este stația OMV Petrom din comuna Ghimpați, în drum spre Alexandria, unde atât benzina cât și motorina se situează sub nivelul de 6 lei pe litru. Astfel, un litru de benzină standard '95 poate fi achiziționat cu 5,88 lei, iar unul de motorină standard cu 5,84 lei.

În București, cea mai ieftină stație de carburanți a OMV Petrom pare cea de pe Șoseaua Alexandriei nr. 6, unde benzina standard costă 5,92 lei pe litru, iar motorina standard 6,04 lei pe litru.

Interesant este că, deși, în general prețurile la stațiile de alimentare cu carburanți de pe autostradă sunt mai ridicate decât media celorlalte stații, benzinăria OMV Petrom de la km 36 al A1 face excepție. Șoferii pot alimenta la această stație plătind doar 5,96 lei pe litrul de benzină standard și 6,03 lei pe cel de motorină standard.

Astăzi, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru, rezultând o ieftinire săptămânală de 9 bani pe litru.

Dată fiind evoluția prețului internațional al petrolului, ieftinirile la carburanți de pe piața internă ar putea continua și săptămâna viitoare. {jathumbnailoff}

Închiderea rafinăriei Petrotel a gigantului rus Lukoil i-ar fi afectat nu numai pe cei aproximativ 500 de angajați ai companiei, ci și pe milioanele de șoferi din România, în special cei care conduc mașini diesel, care ar putea să nu mai beneficieze de reducerea prețului internațional al petrolului (în prezent Brent-ul situându-se în jurul cifrei de 90 de dolari pe baril).

Chiar dacă la prima vedere, rafinăriile concurente, Petromidia (a celor de la Rompetrol, cu o capacitate anuală de 5,1 milioane tone) și Petrobrazi (a celor de la Petrom, cu o capacitatea anuală de 4,2 milioane tone) ar fi putut face față cererii, dată fiind structura cererii de benzină și motorină din România, situația nu este deloc așa.

În 2013 cererea de produse petroliere (benzină, motorină, păcură, kerosen, GPL, bitum etc) din România a fost de 7,8 milioane tone. În total, capacitatea de producție a celor trei rafinării autohtone care încă funcționează (Petromidia - 5,1 mil tone, Petrobrazi - 4,2 mil tone și Petrotel - 2,4 mil tone) este excedentară, de 11,7 mil tone pe an. Însă acestea nu funcționează în niciun an la 100% din capacitatea de producție.

Cererea internă de motorină din 2013: 4,3 milioane tone

Însă mult mai important este raportul dintre cererea și producția de benzină și motorină. În 2013, potrivit companiilor din domeniu, cererea de benzină și motorină din România a fost de 5,7 milioane tone, din care 76% a reprezentat cererea de motorină. Motivul: ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum.

Cu alte cuvinte, cererea de motorină a fost undeva la 4,3 milioane de tone, în timp ce cea de benzină de 1,4 milioane tone.

În 2013, producția de benzină și motorină a fost de 6,27 milioane tone. Petromidia a produs 3 milioane, iar Petrobrazi 2,4 mil tone. Anul trecut, Petrotel a procesat 2 mil tone de produse petroliere, din care au rezultat probabil 900.000-1.000.000 tone de benzină și motorină. Jumătate din această cantitate a fost probabil motorină.

Importuri de 1,3 mil tone de motorină, în condițiile în care Petromidia exportă peste 0,5 mil tone

În rezumat, benzina produsă în România excede cererea în timp ce în cazul motorinei situația este contrară. În 2013 în România cererea de motorină a fost de 4,3 mil de tone anual, iar producția de motorină a fost de 3,66 milioane de tone (Petromidia - 1,9 mil tone, Petrobrazi - 1,26 mil tone și Petrotel - 0,5 mil tone). Însă o parte din motorina produsă a fost exportată. De exemplu, din cele 1,9 mil de tone produse de Petromidia, 642.000 tone au fost exportate, pe piața internă ajungând doar 1,26 milioane de tone (exact cantitatea de motorină pe care o produc concurenții de la Petrobrazi).

Cu alte cuvinte, anul trecut, pentru a acoperi cererea de 4,3 milioane de tone de motorină, România a fost nevoită să importe peste 1,3 milioane tone de combustibil diesel.

Dacă la acestea am adăuga cele 500.000 de tone care n-ar mai fi fost produse ca urmare a închiderii Petrotel, ar rezulta un deficit de 1,8 mil tone de motorină de pe piața internă, care ar trebui importate, iar costurile s-ar vedea în prețul motorinei.

Producția Petromidia în cifre

Petrobrazi și-a majorat capacitatea de producție a motorinei la 1,5 mil tone

O veste bună vine însă de la OMV Petrom, care a finalizat modernizarea rafinăriei Petrobrazi, modificând structura de producție. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone. Cu alte cuvinte, majorarea capacității de producție de motorină a Petrobrazi cu 250.000 de tone ar fi putut atenua efectul închiderii permanente a Petrotel.

Iar dacă Petromidia n-ar mai exporta 640.000 de tone de motorină, ca anul trecut, impactul ar fi chiar pozitiv. Însă acestea sunt decizii comerciale ale companiilor, ce țin de eficientizarea activității lor. Iar relațiile dintre autoritățile române și companiile petroliere nu sunt dintre cele mai fericite. Nu numai cu rușii de la Lukoil au acestea ceva de împărțit, nici relațiile cu kazahii de la KazMunayGas nu sunt dintre cele mai bune.{jathumbnailoff}

Producția Petrobrazi în cifre

Producția pe 2009 și 2010 include și producția Arpechim

OMV Petrom beneficiază, începând de azi, de primele vehicule Dacia Duster Pick-Up, fabricate de uzinele Dacia și modificate potrivit preferințelor companiei, de carosierul independent Romturingia.

"Dacia, grupul OMV Petrom, alături de Romturingia, carosier independent, anunţă livrarea primelor vehicule Dacia Duster Pick-Up", susține un comunicat OMV Petrom, în care se precizează că respectivele vehicule sunt rezultatul unui proiect de transformare, fiind un produs special pentru a răspunde cerinţelor OMV Petrom.

Ceremonia de înmânare a cheilor primelor 10 vehicule a avut loc marţi, 7 octombrie 2014, la uzina Dacia de la Mioveni. 

Parteneriatul dintre cele trei companii prevede livrarea a peste 500 de vehicule până la finalul anului 2015. 

Vehiculele Duster Pick-Up produse pentru OMV Petrom sunt derivate din modelul 4x4 de serie şi sunt echipate cu motorul 1.5 dCi, de 110 CP., fiind modificate pentru a răspunde nevoilor specifice industriei de petrol şi gaze. Ele oferă o cabină simplă, cu două locuri și o lunetă de dimensiuni medii, protejată de un grilaj. Cabina este ranforsată exterior. Bena are o lungime de 1,7 metri și poate transporta o încărcătură de până la 450 de kilograme. 

Proiectul de conversie al autovehiculului Duster în versiune Pick-Up a demarat la finele anului 2012 şi a cuprins realizarea mai multor prototipuri, urmată de obţinerea omologării din partea Grupului Renault, a omologării RAR de către Romturingia cu sprijinul Grupului Renault şi în final, a pregătirii pentru fabricaţie. 

„Duster Pick-Up ilustrează capacitatea Dacia de a răspunde solicitărilor clienţilor cu produse adaptate nevoilor acestora. În acest caz, este vorba despre OMV Petrom, grup cu care avem o colaborare fructuoasă şi de lungă durată. În acelaşi timp, Duster Pick-Up reprezintă un nou etalon în parteneriatul cu Romturingia, una din cele mai importante societăţi specializate în conversii de vehicule şi în amenajarea de caroserii din România. Sunt convins că Duster Pick-Up se va dovedi soluţia potrivită la toate solicitările clientului nostru”, a declarat Nicolas Maure, Director General Grup Renault România. 

„Vehiculele utilitare de teren sunt esenţiale pentru activitatea noastră. OMV Petrom are peste 9.000 de sonde active, care necesită monitorizare şi mentenanţă. Multe dintre ele sunt situate departe de drumurile naţionale şi de aici apare necesitatea unor vehicule de teren cu care să putem transporta şi echipamente. Sunt mulţumit că vom putea folosi vehicule româneşti şi pentru aceste sarcini, în condiţiile în care vom putea reduce şi costurile în acelaşi timp, a precizat și Gabriel Selischi, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de activităţile de Explorare şi Producţie. 

„Proiectul de transformare al modelului Duster în versiune Pick-Up a reprezentat pentru noi o adevărată provocare căreia i-am făcut faţă prin mobilizarea tuturor echipelor noastre. Suntem mândri de rezultatul obţinut şi de faptul că am reuşit, într-un termen scurt conform standardelor industriei auto, să oferim soluţia potrivită la cerinţele unui caiet de sarcini foarte exigent”, a explicat, la rândul său, Stelian Ion, Director General SC Romturingia SRL. {jathumbnailoff}

KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodiesel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul "biomotorină"(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 - octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodiesel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari - taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari - dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

"KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene", se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

"În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada", se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

"Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control", se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

"Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs", precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, "dacă simte nevoia".

Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

Cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România, OMV Petrom, a ieftinit cu câte patru bani pe litru, atât benzina, cât și motorina, începând cu miezul nopții trecute.

În ultimele două săptămâni, OMV Petrom a ieftinit litrul de benzină cu 11 bani, iar cel de motorină cu 7 bani.

Începând cu miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard costă 6,11 lei, iar unul de motorină standard 6,19 lei. Un litru de benzina extra se tranzacționează cu 6,58 lei, iar unul de motorina extra 6,46 lei.

La baza ieftinirilor din ultimul timp operate de OMV Petrom se află în principal evoluția prețului internațional al carburanților și petrolului. Petrolul Brent, în funcție de care evoluează și prețurile Platts ale carburanților sau petrolul Ural, etalon pe piața autohtonă, a pierdut în ultima lună 8 dolari pe baril, ajungând la 96,45 dolari, de la 104 dolari pe baril. {jathumbnailoff}

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

În timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Industrializarea forțată a României și celorlalte state est europene de pe vremea comunismului poate fi catalogată drept cel mai bun exemplu al eșecului planificări centrale.

În absența unor prețuri de piață, toate aceste "investiții" erau făcute după ureche, neputând fi făcut niciun calcul cost beneficiu. Prețul factorilor de producție era unul pur contabil și nu reprezenta un indiciu al alocării lor eficiente.

Astfel, deciziile alocării factorilor de producție în economie era luat de undeva de la centru, fără nicio analiză cost-beneficu, pentru simplu motiv că, în absența unor prețuri de piață, aceasta nu putea fi făcută. Singurul lucru pe care-l puteau face planificatorii centrali era un raport contabil cu costul factorilor de producție, acolo unde acesta era raportat corect. Nici măcar costul factorilor de producție nu putea fi controlat, euforia raportărilor realizărilor cincinale distorsionând orice tentativă de comunicare corectă a lor.

Tot procesul de producție se concentra pe ofertă și nu pe raportul dintre cerere și ofertă. Produceți, produceți, produceți, indiferent ce, la ce costuri și mai ales indiferent de cerere, era motto-ul vremii.

Cel mai bun exemplu în acest sens este industria petrolieră, în special segmentul de rafinare și marketing. Istoric vorbind, evoluția acestuia a fost dependentă de evoluția industriei auto și în special a parcurilor auto.

După mai multe decenii de planificare centrală, România ajunsese în anii '80 la situația paradoxală de a fi, pe de o parte, unul dintre cei mai mare producători de petrol și produse rafinate, dar și de automobile din regiune, iar pe de altă parte, de a avea un parc auto restrâns și, mai paradoxal, de a raționaliza consumul de benzină.

Începuturi

Până la instaurarea comunismului în România, această industrie a a avut o evoluție firească, care s-a ghidat după regulile pieței, ale raportului dintre cerere și ofertă. Invenția motorului cu ardere internă în 1876, a automobilului în 1885 și a motorului diesel în 1897 a creat o piață uriașă pentru produsele petroliere rafinate. Alimentată de această cerere, construcția de rafinării a atins un apogeu în România secolelor XIX-XX, fiind susținută și de Legea Minelor din anul 1895. Acest lucru a deschis larg ușile pentru investițiile străine directe în industria petrolieră din România, inclusiv în rafinării.

Odată cu apariția motorului cu ardere internă, o nouă industrie a cărui destin va fi strâns legat de activitatea rafinăriilor începe să se dezvolte. În anul 1900, Prințul Bibescu, președintele Automobil Club România (ACR), înregistrează prima mașină, aceasta având ca număr de înmatriculare placuța cu numărul “0”. Treptat, până în anul 1908, un număr de 139 de mașini erau înmatriculate în România.

Apariția rafinăriei Brazi

Una dintre rafinăriile importante ale României, cea de la Brazi, operabilă și astăzi, fiind în proprietatea OMV Petrom, a fost construită în 1934 de Societatea Creditul Minier, una dintre cele mai mari companii interbelice cu un capital integral românesc, înființată în 1919. Costul acestei rafinării se ridica la cca. 400 milioane lei, iar capacitatea de procesare era de 300.000 tone țiței/an.

Importanța acestei rafinării în cel de-al doilea război mondial este demonstrată, din păcate, de distrugerea sa în proporție de 75% de către aviația americană, care nu dorea ca nemții să pună mâna pe combustibilul românesc. De altfel, în timpul războiului toată producția era transportată cu trenul în Germania.

Însă rafinăria nu producea doar combustibili pentru aviație, ci se adaptase și cererii de combustibili auto. 

Oferta se adaptează cererii în urma intrării Ford în România

În 1935, celebra companie americană Ford a deschis în România prima fabrică de asamblare a autovehiculelor din Sud-Estul Europei. Fabrica era amplasată în București, în cartierul Floreasca, în locul actualei clădiri Automatica. Fabrica a fost naţionalizată după război.

Capacitatea rafinăriei de la Brazi a crescut la 540.000 de tone țiței/an în anii ‘40, iar în cadrul acesteia au fost construite rezervoare speciale în care putea fi păstrată mare parte din producția anuală.

Haosul planificării centrale

După distrugerea rafinăriei din timpul celui de-al doilea război mondial, au fost demarate reparațiile de urgență pentru reluarea producție. Acestea au început la 14 octombrie 1944, iar pe 15 iunie 1945, rafinăria era din nou operațională.

În anul 1948 rafinăria a fost naționalizată, devenind Rafinaria nr. 7 – număr de ordine primit în funcţie de mărimea și locul unde era situată.

De aici începe ruperea procesului de producție de cel al economiei de piață. Raportul dintre cerere și ofertă este ignorat complet. Producția nu mai ține cont de evoluția celorlalte industrii, în special a celei auto. 

După instalarea regimului comunist, mare parte din parcul auto a fost naționalizat în 1948, odată cu averile industriașilor și moșierilor. Deținerea unui autoturism a devenit un lux, rezervat diplomaților și membrilor nomenclaturii. În pofida acestui lucru capacitatea de rafinare a României s-a majorat exponențial.

Următoarele decenii vor fi caracterizate de investiții masive în fabrici şi uzine, în timp ce accesul populației la bunuri şi servicii, implicit la automobile, devine din ce în ce mai dificil.

După sfârşitul războiului, industria românească a intrat sub control rusesc, prin intermediul SOVROM-urilor, grupuri industriale cu acționariat de stat ruso-român.

După moartea lui Iosif Stalin, SOVROM-Petrol a fost desfiinţată în 1956, iar controlul rafinăriilor a fost preluat de statul român.

În 1956 producția de țiței românesc a depăşit 10 milioane de tone (73,3 milioane de barili). Producţia era prelucrată aproape integral în rafinăriile din România.

Apariția ARO, Dacia și Oltcit

În anul 1957 este produs și primul model ARO (Auto Romania), un vehicul off-road produs sub licență rusească GAZ-69.

Anul 1960 a marcat o premieră și pentru industria auto din România, fabrica ARO producând peste 380.000 de vehicule, numai că 2/3 au fost exportate în 110 țări de pe 5 continente.

În anul 1966, pe străzile din București circulau 23.000 de mașini, iar numărul motocicletelor era de 90.000, cifre mult mai mici decât cele din alte state.

La sfârşitul anilor 1960, și Dacia îşi pune bazele în județul Argeș, în urma unui acord încheiat cu producătorul francez de automobile Renault. Dacia 1100 este primul model produs la fabrica de la Mioveni, sub licența Renault 8. Modelul a ieșit de pe porțile fabricii în 1968 și până în 1971 au fost vândute aproape 40 000 de exemplare.

Dacia 1300 este autovehiculul reprezentativ pentru România anilor ‘70-‘80. Producția a început în 1969, sub licența Renault (modelul R12) și a continuat, cu mici îmbunătățiri, până în 1980, când a fost înlocuită de Dacia 1310.

În anul 1976 este înființată societatea Oltcit S.A., în urma unei colaborări între Guvernul României (64%) și Citroën (36%). În perioada 1970-1980, versiunile sedan ale Dacia 1300 sunt lansate pe piață, inclusiv 1300L (“L” venind de la “luxos”) și 1301. Tot în această perioadă este produs primul model de autoutilitară ușoară sub marca Dacia (Dacia D6), copie a modelului Renault Estafette, iar în 1979 versiunea restilizată a modelului 1300, Dacia 1310, este prezentată publicului.

Raționalizarea benzinei și a vânzării de autovehicule noi

În 1988 capacitatea anuală de rafinare de la Brazi a crescut la 7,5 milioane de tone (55 milioane barili) de țiței. Din acestea, 4 milioane de tone (29,3 milioane de barili) erau țiței de proveniență internă, prelucrat în instalațiile de rafinare mai vechi. Celelalte 3.5 milioane de tone (25.7 milioane de barili de țiței) erau importate.

Decizia de majorare a capcacității de rafinare pare una logică ținând cont de faptul că, în perioada comunistă, România era una dintre cele mai mari țări producătoare de automobile din Europa de est.

Numai că, în pofida faptului că România era un important producător și procesator de petrol și un important producător de mașini, parcul auto din România era unul extrem, de sărac. Și mai paradoxal este că, în pofida parcului auto redus și a producției mari de combustibili, la mijlocul anilor ’80, benzina a fost raționalizată. Fiecare familie, dintre cele norocoase posesoare ale unei mașini, avea dreptul la max. 30 de litri de benzină pe lună. În benzinării nu puteai alimenta dacă nu aveai cartoane care să arate că nu ți-ai consumat rația lunară. În plus, benzinăriile nu erau alimentate în permanență, iar în momentul în care se livra combustibil, se formau cozi de câteva sute de metri. În pofida producției mari de automobile, pe piața internă oferta era extrem de limitată. Din cauza ofertei limitate, perioada de așteptare pentru un autoturism era de ani de zile, iar vehiculele second-hand se vindeau la prețuri mai mari decât cele de la ușa fabricii. Imediat înainte de Revoluție în România erau înregistrate sub 1,5 milioane de mașini, în următorul deceniu numărul acestora triplându-se. 

Ambițiile tovărășei academician, profesor, doctor, inginer

Un alt eșec al planificării centrale este cel al producției petrochimice, promovată de Prima Tovarășă a țării, Elena Ceaușescu, "inginer chimic". La începutul anilor 1970, autoritățile au început să pună accentul pe producția petrochimică. Ca urmare, rafinăria Brazi și unitățile petrochimice din apropiere au fuzionat în anul 1973, formând Combinatului Petrochimic Brazi.

În anii 1970, s-au construit instalații petrochimice, unele nefuncționând niciodată în mod corespunzător din cauza limitărilor de proiectare și tehnologie. Cele mai mari eșecuri au fost două instalații pentru fabricarea cauciucului sintetic (1978) și o instalație mai mare pentru polietilenă. Acestea au avut la bază comenzi politice directe și explicite, care nu puteau fi contestate.

După căderea comunismului, Combinatul Petrochimic de la Petrobrazi a fost închis, ca urmare a pierderilor înregistrate. {jathumbnailoff}

Comisia Europeană ar putea face o mare favoare Gazprom, în cazul în care va reuși să blocheze construcția gazoductului South Stream, susține publicația britanică Financial Times.

Motivul: în condițiile în care consumul din UE (inclusiv din statele sudice, care ar urma să beneficieze de gazul exportat de Gazprom) va scădea (în parte ca urmare a creșterii eficienței energetice, în parte ca urmare a majorării resurselor concurente, precum cele regenerabile sau cărbunele ieftin din SUA), majorarea capacității de export de gaze a companiei ruse ar reprezenta un adevărat "dezastru comercial pentru bugetul de stat al Rusiei".

Așa cum preciza Energy Report în urmă cu două luni, South Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, care-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Gazoductul ruso-chinez - un proiect alternativ mai important 

În cazul în care Bruxelles-ul va reuși să se împuște singur în picior, așa cum plastic se exprima CEO-ul OMV Gerhard Roiss, Gazprom ar putea fi obligat să nu mai răspundă la o comandă politică (cea referitoare la construcția South Stream), ci să se comporte într-un mod mai comercial. Gigantul rus ar putea finanța proiecte mult mai presante, susține FT, precum îmbunătățirea infrastructurii de transport de gaze din Rusia sau construcția unui gazoduct care să lege Rusia de China.

Anticipata scădere a consumului de gaze în UE face caducă majorarea capacității de export a Gazprom, de la 100 miliarde metri cubi pe an la 160 miliarde metri cubi pe an, susține Ilya Zaslavskiy, de la think-tank-ul Chatham House.

Gazprom tratat cu aceeași monedă

Ironia face ca Moscova să fie acuzată că utilizează exporturile sale de gaze drept armă politică, însă în prezent primește exact același tratament de la Comisia Europeană, care face tot posibilul să stopeze politic construcția South Stream, la rândul său un proiect politic.

CE contestă legalitatea licitațiilor organizate

Dincolo de argumentul încălcării prevederilor legislației europene, care interzice ca operatorul unui gazoduct să dețină și monopolul gazelor transportate de acel gazoduct, deja Bruxelles-ul a intrat și în alte amănunte legate de construcția South Stream, precum ilegalitatea licitațiilor organizate. Acesta este unul din motivele pentru care Bulgaria a fost obligată să stopeze orice activitate legată de construcția South Stream. De altfel, unul dintre beneficiarii licitațiilor organizate de guvernul de la Sofia, Stroytransgaz, a fost nevoit să se retragă, în urma sancțiunilor impuse de statele occidentale principalului său acționar, Gennady Timchenko.

Gigantul rus Gazprom pare însă încăpățânat să ducă la capăt construcția South Stream. A semnat contracte cu Allseas Group ți Saipem pentru porțiunea de offshore a gazoductului și cu austriecii de la OMV, în vederea legării gazoductului de hub-ul de la Baumgarten.

Iranul este dispus să livreze gaze Europei prin gazoductul Nabucco, al cărui proiect de construcţie a eşuat din lipsă de furnizori, un oficial din Ministerul Petrolului însărcinat cu afacerile internaţionale anunţând că două state europene şi-au exprimat deja interesul în acest sens.

Un secretar de stat în Ministerul iranian al Petrolului, Ali Majedi, citat de Itar-Tass, a sugerat că Iranul, ţară care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaze la nivel mondial, ar putea susţine eforturile Europei de diversificare a furnizorilor de energie, prin acoperirea unei părţi din necesar, relatează Novinite, preluată de Mediafax.

El a adăugat că autorităţile iraniene au discutat despre posibilele rute de aprovizionare cu delegaţii din două state europene.

Majedi a arătat că există o un număr mare de posibile rute de furnizare a gazelor iraniene în Europa, respectiv prin Turcia, Irak, Siria, Caucaz şi Marea Neagră, insistând totuşi că cea mai bună rută pentru o astfel de conductă de gaze este ca aceasta să treacă prin Turcia.

Oficialul susţine că realizarea gazoductului Nabucco ar fi inutilă fără gazele iraniene, adăugând că Turcia şi-a exprimat deja interesul pentru exportul gazelor iraniene în Europa.

Acţionarii Nabucco erau OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria), BOTAS (Turcia) şi RWE (Germania). Consorţiul format de aceste companii spera să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest, o variantă scurtată a proiectului iniţial, ca rută de transport al gazelor spre Europa.

Un mare eșec

Proiectul Nabucco Vest viza transportarea gazelor azere către Europa printr-un gazoduct care avea să traverseze şi teritoriul României, cu destinaţie finală în Austria. Anul trecut, consorţiul Şah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa, astfel că proiectul Nabucco a eşuat.

Încă de la jumătatea deceniului trecut, mai multe studii privind fezabilitatea economică a proiectului Nabucco arătau că acesta nu are șanse să funcționeze în mod optim fără cooptarea Iranului ca furnizor, în condițiile în care această țară deține cea de-a doua rezervă de gaze naturale a lumii ca dimensiuni, după Rusia.

La acel moment, însă, Iranul se afla sub un extrem de dur embargo economic din partea Statelor Unite, iar Uniunea Europeană se alăturase și ea sancțiunilor față de regimul de la Teheran, menite să „frâneze” pretinsele proiecte militare nucleare ale iranienilor. În aceste condiții, participarea Iranului la proiectul Nabucco era cu totul exclusă.

În 2009, pentru americani, Iranul era răul absolut, nu Rusia

Problema cooptării Iranului în proiectul Nabucco s-a pus încă de la semnarea primului pact referitor la gazoduct, în 2009. Cu toate că Iranul a dorit să se alăture proiectului, iar o bună parte dintre statele europene interesate de Nabucco au militat pentru cooptarea iranienilor, presiunile regimului de la Washington au lăsat Iranul în afara Nabucco.

La acea dată, însărcinatul special al Statelor Unite pentru probleme energetice eurasiatice, Richard Morningstar, a declarat că SUA se opune implicării Iranului în proiectul Nabucco, întrucât acest lucru ar contraveni sancțiunilor internaționale dictate împotriva regimului de la Teheran și ar avea un efect negativ asupra demersurilor de blocare a planurilor nucleare iraniene.

Mai mult, Morningstar a afirmat că SUA nu ar avea nimic împotriva unui eventual scenariu în care chiar și Rusia să devină furnizor de gaze pentru Nabucco, dar că ipoteza cooptării Iranului este cu totul exclusă. Din primăvara lui 2012, Morningstar fost numit ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan, stat-cheie pentru succesul proiectului Nabucco.

Rușii au profitat

Stagnarea, iar ulterior eșecul proiectului Nabucco au convenit de minune Rusiei și proiectului concurent de gazoduct al acesteia, South Stream.

Practic, în raport cu Iranul, Rusia a făcut un joc dublu care i-a adus beneficii atât economice, cât și geostrategice. Susținând Iranul în conflictele sale diplomatice cu SUA și Israelul, rușii au întărit determinarea americanilor în a menține și chiar a înăspri sancțiunile economice împotriva Teheranului. Una din consecințe a fost eliminarea, cel puțin temporară, a unicului concurent potențial serios la dominația regională a Rusiei în domeniul exportului de gaze naturale.

Astfel, încă din 2012, Turcia, confruntată cu o cerere internă aflată în plină ascensiune și neputând să se aprovizioneze din Iran decât într-o foarte mică măsură, pe baza unei excepții de la embargo acordate de americani, a fost nevoită să se adreseze Rusiei pentru a-și satisface nevoile de gaze naturale. Iar în pofida anumitor probleme diplomatice, legate în special de raporturile cu Siria, Rusia s-a oferit să-și suplimenteze livrările de gaze naturale către Turcia cu 3 miliarde de metri cubi pe an.

OMV Petrom a plătit în prima jumătate a anului taxe și dividende statului român în valoare de 5 miliarde de lei, echivalentul costurilor necesare construirii a 200 de km de autostradă sau a 11,3% din veniturile statului român.

Comparativ cu perioada echivalentă a lui 2013, OMV Petrom a plătit taxe și impozite mai mari cu 370 de milioane de lei, echivalentul unei dublări a nivelului redevențelor, mai exact o majorare cu 90% a acestora.

Din cele 370 de milioane, 160 de milioane provin din impozitul pe consrucții, celebra taxă pe stâlp. La acestea se adaugă impozitul de 60% din veniturile suplimentare rezultate în urma liberalizării prețurilor la gaze și impozitul de 0,5% din valoare țițeiului.

De altfel, potrivit oficialilor Petrom, câștigurile din liberalizarea prețului la gaze au fost practic anulate de creșterea taxelor și impoziteor.

În plus, rezultatele OMV Petrom au fost afectate considerabil și de majorarea accizelor și a modalității de calcul a acestora. Acestea au afectat vânzările de combustibili ale companiei. Vânzările de produse petroliere ale Petrom (excluzând cocs-ul și sulful) au scăzut în volum cu 9,6% în prima jumătate a anului, într-un ritm superior scăderii vânzărilor de pe întreaga piață, de 2,9%. În ceea ce privește retail-ul, vânzările Petrom au scăzut cu 4,9%, față de media de pe piață de 2,2%. Vânzările comerciale ale Petrom s-au mișorat la rândul lor (cu 13,4%) peste media pieței (de 4,5%).

Potrivit oficilailor OMV Petrom, pe lângă efectul cauzat de majorarea acizelor, la scăderile vânzărilor a contribuit și creșterea concurenței pe piață (intrarea Gazprom și Soccar pe piața autohtonă).

Creșterea costurilor de producție cu numai puțin de 30% ca urmare a introducerii impozitului pe construcții, dar și a cheltuielilor mai mari cu personalul din România, au înjumătățit profitul OMV Petrom în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Profitul net atribuit acționarilor Petrom a fost de 1,387 miliarde de lei, cu 42% mai mic decât cel înregistrat în prima jumătate a lui 2013 (3,391 miliarde lei).

Creșterea costurilor de producție cu numai puțin de 30% ca urmare a introducerii impozitului pe construcții, dar și a cheltuielilor mai mari cu personalul din România, au înjumătățit profitul OMV Petrom în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Profitul net atribuit acționarilor Petrom a fost de 1,387 miliarde de lei, cu 42% mai mic decât cel înregistrat în prima jumătate a lui 2013 (3,391 miliarde lei).

EBIT-ul Grupului Petrom a fost de 2.098 mil lei (1-6/13: 2.970 mil lei), fiind influențat negativ de cheltuielile nerecurente aferente ajustării de depreciere a unui grup de active din Kazahstan și de introducerea unui nou impozit pe construcții începând cu 1 ianuarie 2014. De asemenea, oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi din T2/2014 a influențat negativ rezultatul operațional, susține Petrom.

EBIT CCA excluzand elementele speciale a scăzut la valoarea de 2.624 mil lei în 1-6/14. EBIT CCA excluzând elementele speciale este calculat după eliminarea elementelor speciale de natura cheltuielilor în valoare de 535 mil lei, și a câștigurilor din deținerea stocurilor, în valoare de 9 mil lei.

Profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a avut valoarea de 1.907 mil lei, cu 22% mai mic decat valoarea de 2.431 mil lei in 1-6/13. Profitul pe actiune a fost de 0,0245 lei in 1-6/14 (1-6/13: 0,0422 lei), in timp ce profitul pe actiune CCA excluzand elementele speciale a fost de 0,0337 lei (1-6/13: 0,0429).

Costuri de producție majorate cu 30%

Costurile de productie ale Grupului in USD/bep au crescut cu 30%, din cauza costurilor mai mari inregistrate in Romania, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb si a productiei mai scazute in Kazahstan. In Romania, costurile de productie in USD/bep au crescut cu 31%, iar in RON/bep au crescut cu 26% fata de T2/13, reflectand in principal noul impozit pe constructii introdus in 2014 si costuri mai mari cu personalul (incluzand si cheltuieli nerecurente) ca rezultat al negocierilor privind Contractul Colectiv de Munca din T2/14.

Investițiile Petrom din cel de-al doilea trimestru al acestui an au fost cu 54% mai mari față de, datorita modernizării rafinăriei Petrobrazi si investitiilor de explorare mai mari ca urmare a intensificarii activitatii in Marea Neagră.

Valoarea vanzarilor consolidate in perioada 1-6/14 a scazut cu 7% comparativ cu 1-6/13, la 10.719 mil lei, in principal din cauza scaderii volumelor vanzarilor de produse petroliere (ca urmare a majorării accizelor) si electricitate comparativ cu perioada similara a anului trecut, fiind partial contrabalansata de cresterea pretului gazelor naturale. Vanzarile din segmentul G&E, reflecta volumele mai mici de electricitate si gaze naturale vandute. Vanzarile din segmentul R&M au reprezentat 76% din totalul vanzarilor consolidate, cele din G&E au reprezentat 19% iar cele din E&P 5% (vanzarile din E&P au fost, in mare parte, vanzari in interiorul grupului, nu catre terti).

„In prima jumatate a anului 2014 am continuat sa implementam proiectele noastre de investitii in conformitate cu strategia companiei. Astfel, am finalizat cu succes, in termenele si bugetul stabilite, proiectul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, demarat in 2010, in valoare de 600 mil euro, care ne va permite imbunatatirea marjelor de rafinare si o mai buna satisfacere a cererii pietei. In E&P, operatiunile de foraj si reparatii capitale au contribuit la stabilizarea productiei interne. In zona offshore de mica adancime, sonda de explorare Marina-1 a descoperit cel mai mare zacamant de titei din Marea Neagra, de la privatizare. In zona de mare adancime am finalizat mobilizarea platformei Ocean Endeavor, care ne-a permis inceperea forajului la sonda Domino-2 din blocul Neptun Deep, cu scopul de a confirma descoperirea initiala de gaze si de a identifica posibilitati suplimentare de explorare. Cererea redusa de produse petroliere si gaze, combinata cu impozitarea suplimentara introdusa in 2013-2014, a neutralizat in mare masura beneficiile rezultate in urma liberalizarii pretului la gaze. Cu toate acestea, avand in vedere ciclul lung al investitiilor in sectorul de titei si gaze si presupunand un viitor cadru fiscal si de reglementare favorabil investitiilor, ne vom continua proiectele, concentrandu-ne in special pe cele de explorare si redezvoltare zacaminte, atat onshore, cat si offshore.”, a declarat, potrivit unui comunicat, CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe.

OMV este decisă să participe la construirea ultimei părți a South Stream, ce va lega gazoductul de la graniuța Austriei cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten, în pofida opoziției Comisiei Europene.

Cel puțin așa declară CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, într-un articol publicat în Financial Times, în care se declară optimist cu privire la construirea la termen a conductei, susținând că întârzierile apărute ca urmare a presiunilor politice ale Bruxelles-ului sunt recuperabile.

“Nimeni nu-ți poate spune să nu construiești o conductă. Este o problemă de legislație națională (nu europeană - n.r.)... Fiecare (țară) decide pentru sine. Un gazoduct este un proiect pe 50 de ani, deci trebuie analizat cu realism. Câteva luni (întârziere - n.r.) nu sunt o problemă", a declarat Roiss.

Aceasta este a doua intervenție a lui Roiss pe această temă din ultimul timp, după ce săptămâna trecută declarase că UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream.

Analiștii îl contrazic

Analiștii citați de publicația britanică nu sunt însă la fel de încrezători. "Soarta South Stream va depinde de cât de mult se va deteriora situația din Ucraina. Dacă se deteriorează și mai mult, îmi imaginez un scenariu în care Uniunea Europeană își va intensifica eforturile de pedepsire a Rusiei", susține Trevor Sikorski, de la firma de consultanță Energy Aspects.

Ilya Zaslavskiy, de la Chatham House, pare a fi de acord cu Sikorski. "Dacă Gazprom va construi porțiunea offshore a gazoductului până la finalul lui 2015 cum a planificat, s-ar putea alege cu un activ inutil, pentru că în nicicun caz Bulgara nu va permite tranzitarea gazului rusesc înainte ca UE să decidă cum va fi exploatată noua capacitate de transport", crede acesta.

Excepția Opal

Totuși, CEO-ul OMV a dat exemplul unei alte conducte construite de ruși în nord-estul Germaniei, Opal, care deja transportă gaz rusesc, deși n-a primit aprobarea UE.

Roiss s-a declarat și împotriva intensificării sancțiunilor impuse Rusiei în special în domeniul energetic și al importului de gaze, atât timp cât 30% din cererea europeană de gaze este acoperită din surse rusești.

"Ne aflăm de peste 45 de ani într-un proces de integrare în ceea ce privește gazele naturale cu Rusia", a declarat Roiss, amintind că primul contract semnat de OMV cu Gazprom datează din perioada războiului rece. "Clienții noștri se bazează pe faptul că vor primi gazul contractat în termenii conveniți. Din acest motiv, nu văd cum ar putea exista sancțiuni în acest sector", a declarat șeful OMV.

Punct de vedere pragamatic

UE percepe South Stream - gazoduct care va avea capacitatea de a acoperi 15% din cererea europeană de gaz - ca fiind un proiect care compromite eforturile sale de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze, pentru diminuarea dependenței de Rusia.

Roiss contrazice oficialii europeni, susținând că o viitoare creștere a numărului de rute de aprovizionare pentru Europa este benefica pentru securitatea energetică.

"Părerea mea este foarte simplă. Patru conducte sunt mai bune decât trei, cinci sunt și mai bune decât patru. Acesta este singurul punct de vedere pragmatic", susține CEO-ul OMV, adăugând ca South Stream ar putea în viitor transporta gaze naturale din alte surse decât Rusia, cum ar fi cel din alte state din zonă Mării Negre sau cel extras din estul Mediteraneei.

UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

Într-un interviu publicat săptămâna trecută în publicația austriacă Profil, Roiss susținea că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream, susține CEO-ul companiei, Gerhard Roiss, într-un interviu acordat publicației austriece Profil, care urmează a fi publicat în această săptămână.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

OMV Petrom a inaugurat marți cel mai modern Centru de Vizualizare 3D din Europa și primul de acest gen din România. Centrul le permite inginerilor să vizualizeze, în mod 3D, imagini ale zăcămintelor de petrol şi gaze pe un ecran cu o lățime de 4 metri și o înălțime de 2 metri. Acuratețea imaginii este remarcabilă, rezoluția ecranului gigant fiind de 8 ori superioară celei a unui televizor cu ecran HD.

Centrul de Vizualizare este situat în Petrom City şi este primul de acest fel din grupul OMV.

Centrul de Vizualizare 3D asigură o mai bună înțelegere a substraturilor geologice cu ajutorul imaginilor 3D generate pe baza datelor obținute în urma studiilor seismice 3D şi a studiilor tehnice. 

“Noul Centru de Vizualizare permite îmbunătățirea procesului de analiză a datelor geologice şi a planurilor tehnice. Putem vizualiza informațiile până în cel mai mic detaliu, iar vizualizarea în mod 3D ne poate ajuta să prevenim erorile şi omisiunile din procesul de analiză. De asemenea, Centrul de Vizualizare încurajează colaborarea între diferitele părți implicate – de la geologi la specialiști în explorare, ingineri de foraj –, fiind astfel posibilă luarea unor decizii în mod rapid. Dacă înainte, prin metodele tradiționale, procesul de luare a unei decizii putea dura şi trei săptămâni, acum, sperăm să facem acest lucru numai după o singură întâlnire în Centrul de Vizualizare 3D, cu toate părțile implicate”, a declarat Gary Ingram, Director în cadrul diviziei Explorare si Producție.

Investițiile în Centrul de Vizualizare însumează aproximativ 500.000 de euro. Suma acoperă amenajarea sălii speciale, achiziția şi instalarea ecranului 3D, a proiectorului, a oglinzilor şi a softului dedicat. Datele proiectate pe ecranul 3D sunt produse cu ajutorul unui software dedicat pentru modelarea zăcămintelor.

 OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, a finalizat programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, modernizare care a necesitat investiții în valoare de 600 de milioane de euro.

În urma investițiilor făcute la Petrobrazi, OMV Petrom a majorat capacitatea rafinăriei până la 4,2 milioane tone/an și a ajustat raportul dintre producția de motorină și cea de benzină, pentru a se adapta noii cereri de pe piața autohtonă.

Ajustarea producției la 4,2 milioane tone/an asigură procesarea eficientă a întregii producții de ţiţei a companiei în România, valorificând specificul de companie integrată al OMV Petrom. Cu alte cuvinte, Petrom poate acum procesa întreaga producție de țiței din România într-o singură rafinărie.

Rafinăria este acum adaptată și structurii cererii de pe piața carburanților, unde motorina și kerosenul au înregistrat o evoluție favorabilă, în defavoarea benzinei. În 2013, pe piața autohtonă s-au consumat aproximativ 5,7 milioane tone de carburanți, din care 76% a reprezentat consumul de motorină. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone.

„Creșterea ponderii motorinei în producția rafinăriei Petrobrazi ne va ajuta să răspundem mai bine cererii de pe piața din România. În trecut, la momentul proiectării rafinăriei, consumul de benzină era mai ridicat decât cel de motorină, însa în ultimii ani, acest trend a fost inversat.”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing.

În plus, instalarea unor echipamente moderne și ajustarea capacității de rafinare vor avea un impact pozitiv asupra eficienței rafinăriei. Consumul total de energie al rafinăriei se va reduce cu 25% faţă de 2009. În urma finalizării programului de modernizare, rafinăria are acum un Indice Nelson1 de 11,28, nivel aflat peste cel al competitorilor locali și regionali.În cadrul proiectului au fost modernizate, extinse sau înlocuite unitatea de hidrofinare a motorinei, cea de cracare catalitică, instalația de cocsare, unitatea de distilare atmosferică și în vid, cea de desulfurare și recuperare a sulfului, fabrica de hidrogen și parcul de rezervoare din cadrul rafinăriei.

Într-un raport preliminar prezentat ieri dimineață investitorilor, principalul acționar al Petrom, OMV susținea că întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus la majorarea stocurilor de țiței, care s-a transformat din punct de vedere contabil în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro.

Producția de petrol și gaze a OMV Petrom a fost relativ constantă în cel de-al doilea trimestru al anului în special ca urmare a unei ușoare creșteri a producției din România, care a compensat in mare parte reducerea producției din Kazahstan. În cel de-al doilea trimestru al acestui an OMV Petrom a produs 180 de mii barili echivalent petrol (boe) pe zi, în scădere cu 2 mii boe/zi față de trimestrul întâi și cu 4 mii boe/zi față de perioada similară a anului trecut. Producția totală a OMV însă a scăzut considerabil, cu 5% sau cu 14 mii de barili echivalent petrol față de cea din primul trimestru, de la 311 mii boe pe zi, aceasta ajungând la 297 boe pe zi.

Scăderea producției este explicată de oficialii OMV, într-un raport preliminar prezentat în această dimineață investitorilor, prin scăderii producției în Kazahstan, prin închiderea unor exploatări din Libia, şi a rezultatelor mai slabe din Norvegia, în pofida succesului înregistrat cu lansarea perimetrului Gudrun. Potrivit OMV, aceste efecte negative au fost parțial compensate de o creștere, de mici dimensiuni, a producției din Austria și România.

Chiar dacă vânzările de gaze ale grupului (89,15 TWh)au crescut raportat la cele din perioada similară a anului trecut (85TWh), cele de petrol s-au redus cu 18% în special ca urmare a activității dezamăgitoare din Norvegia și Libia. Vânzările de gaze ale OMV Petrom au fost relatv constante, 11,24 TWh, față de de 11,5 TWh în cel de-al doilea trimestru al anului trecut.

Costurile de explorare s-au majorat cu 180 milioane euro, ca urmare a recunoașterii eșecului în forarea unor puţuri din Gabon, Insulele Faroe şi Norvegia.

Costurile de producție s-a majorat, la rândul lor, din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă din România, unde, în urma negocierilor colective angajații au obținut o majorare salarială considerabilă.

Întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus ma majorarea stocurilor de țiței, care se transformă din punct de vedere contabil, în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro. {jathumbnailoff}

După ce săptămâna trecută OMV Petrom a raportat descoperirea unui nou zăcământ în Marea Neagră, cu o producție potențială pe sondă de 1.500 – 2.000 bep/zi, astăzi compania a anunțat începerea, alături de ExxonMobil, începerea forajului la sonda Domino-2 în zona de mare adâncime a blocului Neptun, în sectorul românesc al Mării Negre.

Datele colectate în timpul programului de foraj vor fi utilizate pentru a evalua dimensiunea și viabilitatea comercială a zăcământului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1, în anul 2012.

Sonda Domino-2 este situată la aproximativ 200 kilometri de țărm și este forată cu platforma Ocean Endeavour în ape cu adâncimea de aproximativ 800 de metri.

ExxonMobil Exploration and Production Romania și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun.

În cazul în care descoperirea se dovedește exploatabil din punct de vedere comercial, cele două companii susțin că regiunea va beneficia de o serie de beneficii economice și sociale prin dezvoltarea sectorului de hidrocarburi offshore, a infrastructurii locale, prin crearea de noi oportunități de angajare pentru forța de muncă locală și aplicarea de tehnologii avansate.

Zona de apă adâncă a blocului Neptun se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 7.500 km2, iar adâncimea apei variază între 100 şi 1.700 metri. În noiembrie 2008, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited şi OMV Petrom au semnat un acord prin care ExxonMobil a achiziționat o participaţie de 50% în zona de mare adâncime a blocului. În 2012, ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de apă adâncă a perimetrului. Sonda Domino-1 este situate la 170 km de țărm în ape cu o adâncime de circa 1.000 m.

“Dacă descoperirea se dovedește a fi viabilă comercial, ExxonMobil va folosi experiența sa globală în explorare în ape de mare adâncime și expertiza sa în execuția proiectelor pentru a asigura dezvoltarea resurselor într-o manieră sigură, responsabilă față de mediul înconjurător și în timp oportun”, a declarat John Knapp, Director General al ExxonMobil Exploration and Production Romania.

“Ne vom folosi de experienţa de peste 40 de ani în apele de mică adâncime din Marea Neagră pentru a contribui la succesul unui proiect de pionierat precum Neptun Deep ”, a afirmat, la rândul său, Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie.

OMV Petrom, ce mai importantă companie de pe piața combustibililor din România, confirmă calculele Energy Report, ieftinind începând de sâmbătă, 5 iulie, ora 00:00, atât benzina, cât și motorina, cu 3 bani pe litru.

Mișcarea vine la numai două zile de la ieftinirea de miercuri noapte a motorinei cu alți trei bani pe litru și la patru zile de la ieftinirea de luni noapte a benzinei cu 5 bani pe litru.

Ieri, Energy Report anunța că prețul internațional ale țițeiului, principalul responsabil, alături de guvernul României (care a majorat accizele), de scumpirile din acest an, s-a depreciat cu 3,5% în ultimele două săptămâni și anticipa că acest lucru s-ar putea vedea și în prețurile la pompă, benzina și motorina putându-se ieftini cu 10 bani pe litru.

Astfel, un litru de benzină Standard Euro '95 va costa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, 6,29 lei, în timp ce unul de motorină Standard, 6,25 lei.

În 78 de stații, benzină mai ieftină cu 10 bani în acest weekend

În plus, la 78 de benzinării operate de Petrom, dintre care 49 în București, în acest weekend, pe lângă ieftinirea de 3 bani pe litru se va aplica și reducerea de 7 bani pe litru în cazul benzinei standard, a celei extra și a GPL-ului. Cu alte cuvinte, în cele 78 de benzinării, sâmbătă și duminică se va putea achiziționa benzină cu 10 bani pe litru mai ieftin decât vineri. La promoţie poate participa orice alimentează la stațiile Petrom, de vineri de la ora 23.00 până duminică la ora 23, iar promoția se va desfășura weekend de weekend, până pe 31 august.

Lista Stațiilor Petrom participante la promoție

Subsidiara norvegiană a austriecilor de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a descoperit hidrocarburi în urma forajului sondei de explorare Hanssen din Marea Barents, în apele teritoriale ale Norvegiei, la circa 7 kilometri de zăcământul Wisting Central.

Sonda a fost forată în sistemul wildcat drilling, respectiv fără a se fi desfășurat lucrări anterioare de prospectare a perimetrului.

"Sunt bucuros de confirmarea potențialului zonei Wisting. Strategia prin care Norvegia devine una dintre țările care constituie nucleul business-ului de explorare și producție al OMV avansează foarte bine", a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului executiv OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

Până la 50 de milioane de barili

Sonda de explorare Hanssen este cea de-a treia forată în perimetrul respectiv, adjudecat de OMV la o rundă de licențiere desfășurată în 2009. Sonda a fost forată la o adâncime verticală de 1.679 de metri sub nivelul mării, adâncimea apei fiind de 417,5 metri.

Potrivit calculelor preliminare ale companiei, zăcământul descoperit în urma forajului sondei Hanssen conține între 20 și 50 de milioane de barili echivalent petrol de hidrocarburi, reprezentând în cea mai mare parte țiței. În continuare, sonda va fi astupată permanent și abandonată.

OMV (Norge) AS, subsidiara norvegiană a OMV, deține 25% din drepturile concesiunii și este și operator al acesteia. Partenerii OMV sunt Petoro, Idemitsu și Tullow, fiecare cu câte 20%, precum și compania petrolieră de stat a Norvegiei, Statoil, cu 15%.

Active de 2,65 miliarde dolari preluate de la Statoil

În noiembrie anul trecut, OMV a finalizat tranzacția cu Statoil prin care a preluat de la norvegieni participații la câmpuri petroliere și gazeifere din Marea Nordului, achiziția fiind finanțată prin reduceri ale capitalului de lucru, vânzări de active de pe segmentul de rafinare, cash-flow propriu și bani proveniți din facilitățile de creditare aflate la dispoziția OMV.

OMV a cumpărat 19% din drepturile aferente câmpului Gullfaks și 24% din cele ale câmpului Gudrun, localizate pe platforma continentală a Norvegiei. În plus, austriecii au mai preluat 30% din drepturile aferente câmpului Rosebank și 5,88% din cele le câmpului Schiehallion, ambele situate la vest de insulele Shetland, la ambele active OMV deținând deja participații anterior recentei tranzacții.

Acordul cu Statoil prevede și stabilirea unui parteneriat de cercetare-dezvoltare între cele două companii, precum și opțiunea de stabilire a unor acorduri de tip farm-in (în care se împart costurile de dezvoltare între compania care deține concesiunile și partener) pentru alte licențe de explorare. În total, OMV a cumpărat de la Statoil active în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

În urma tranzacției, rezervele de hidrocarburi ale OMV s-au majorat în mod substanțial, crescând cu circa 320 de milioane de barili echivalent petrol. Creșterea de producție a OMV a fost estimată la 25.000 de barili echivalent petrol pe zi la 1 noiembrie 2013, urmând să se majoreze la 40.000 de barili echivalent petrol pe zi în 2014 și 58.000 de barili echivalent petrol pe zi în 2016.

OMV Petrom și Subway au deschis săptămâna trecută primul restaurant operat de un brand internațional, care funcționează în cadrul unei stații de distribuție a carburanților: Subway Drive Thru, inaugurat la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul stației Petrom Veștem, aflată la intrarea în orașul Sibiu.

În plus se pare că cele două companii par decise să extindă modelul de succes din cadrul stației Petrom Veștem, care a condus la majorarea vânzărilor ambelor companii, și la celelalte mari benzinării Petrom din țară.

Lansarea restauratului Subway de la Veștem face parte din implementarea unui nou model de business în cadrul rețelei de benzinării Petrom, prin care se urmărește diversificarea gamei de produse și servicii disponibile pentru clienți.

„Este o premieră în România, însă acest model este validat internațional. Avem în vedere deschiderea, în cadrul benzinăriilor, de restaurante, farmacii, service-uri auto sau ghișee de unde pot fi achiziționate polițe de asigurare. Acestea vor funcționa în spații închiriate către parteneri OMV Petrom. Credem că există o tendință de creștere a ponderii serviciilor auxiliare în benzinării. Aceasta răspunde nevoilor clientului modern, foarte activ, de a avea acces dintr-un singur loc la o gama extinsă de servicii și produse”, declară Adrian Nicolaescu, Senior Head of Retail în cadrul OMV Petrom.

„Suntem foarte încântați să deschidem alaturi de OMV Petrom primul Subway Drive Thru din România. Acesta va fi, de asemenea, și primul restaurant Subway din România care folosește un decor nou și modern denumit intern Metropolitan Decor. Restaurantul va avea un program non-stop, la fel ca stația Petrom”, declară Andrei Trifan, Agent de Dezvoltare Subway.

Fondată în 1965, rețeaua Subway numără în prezent peste 42.000 restaurante la nivel mondial, fiind cel mai mare lant de restaurante din lume. Primul restaurant Subway a fost deschis în România în 2012, în prezent rețeaua ajungând la 20 unități. OMV Petrom are în vedere atât extinderea parteneriatului cu Subway cat și cu alti potențial parteneri, acolo unde există potențial pentru un astfel de business, precum și încheierea de parteneriate pe noi segmente de consum (farma, auto, asigurari etc). OMV Petrom administrează în România o rețea de 545 stații de distribuție a carburanților, din care 392 operate sub brandul Petrom și 153 sub brandul OMV.

Gazprom şi OMV au convenit, marţi, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Acordul a fost oficializat în cadrul unei ceremonii la Viena şi reprezintă decizia finală de investiţii, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Bloomberg.

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei.

Rusia a oprit în această lună livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile acestei ţări. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

Timing is everything

Tronsonul austriac al South Stream, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar acest fapt nu diminuează importanţa sa, întrucât este punctul terminus al gazoductului, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la Viena.

El a spus că acordul va consolida rolul Baumgarten, unde se va opri South Stream, ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

Acordul a fost semnat cu două zile înainte de summitul UE din Belgia, unde va fi discutată strategia de securitate energetică a blocului comunitar şi măsuri de evitare a întreruperii livrărilor de gaze, în iarna 2014-2015.

Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică

Putin a solicitat Parlamentului să anuleze dreptul de folosire a forţei în Ucraina, înainte de a merge la Viena, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Susțin că se va respecta legislația UE

Şeful OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

"Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss la un briefing de presă.

South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Miller a arătat că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni. În 2011, Gazprom renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei Eni.

Comisia Europeană a presat Bulgaria

Compania rusă a semnat însă un acord cu OMV referitor la tronsonul austriac în luna aprilie a acestui an. De atunci, Gazprom a analizat renunţarea la ruta italiană. Directorul departamentului de management al proiectului al Gazprom, Leonid Ciuganov, a declarat în luna mai că grupul va decide până în luna iulie dacă va construi ambele tronsoane.

Miller a mai spus că South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care se confruntă în Europa.

"Proiectele majore întotdeauna se confruntă cu probleme şi pot spune că ne aflăm într-un dialog constructiv cu Comisia Europeană, a arătat Miller, referindu-se la discuţiile aproape zilnice cu comisarul pentru Energie Guenther Oettinger.

Comisia Europeană a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

Preț mai avantajos pentru OMV, colaborare de pe vremea URSS

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Transgaz a anunțat convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA), dar și a celei Extraordinare (AGEA), pentru data de 18 iulie. Pe ordinea de zi a AGEA figurează Aprobarea încheierii Acordului de reglementare a distribuției sumelor din contul escrow între asociatii Nabucco și asociați ai Shah Deniz.

Valoarea acestui cont este de 13,5 milioane de euro. În cursul anului 2013, înainte de a se anunța decizia Shah Deniz de a prefera proiectul alternativ, TAP, în defavoarea Nabucco, potențialii investitori din consorțiul Shah Deniz au contribuit la finanţarea costurilor de dezvoltare ale proiectului în procentele prevăzute: 50% pentru prima perioadă de finanțare (01.07.2012-31.12.2012), 70% pentru cea de-a doua perioadă de finanţare (01.01.2013-31.03.2013) şi 80% pentru cea de-a treia perioadă de finațare (01.04.2013-30.06.2013).

Cu o parte din aceste sume s-a realizat majorarea capitalului social NIC (25 miloane de euro) în numele asociaților Nabucco, restul (13,5 milioane de euro) ramânând într-un cont escrow la dispoziția tuturor părţilor, urmând a se distribui la momentul reconcilierii, moment declanșat fie de o decizie pozitivă de selectare, fie de una negativă, ceea ce s-a și întâmplat.

1,338 milioane de euro: contribuția Tranzgaz la costurile de lichidare voluntară

Potrivit ultimului raport al administratorilor Transgaz, lipsa de perspectivă a proiectului Nabucco în contextul deselectării acestuia de către Consorţiul Shah Deniz şi a incertitudinii punerii în operă a unor zăcăminte noi de gaze în viitorul previzibil în zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu a determinat asociaţii Nabucco să ia decizia lichidării companiei de proiect şi a Companiilor Naţionale Nabucco (NNC-uri), lichidare voluntară şi controlată de asociaţii NIC realizată prin intermediul unui lichidator.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru a asigura cash-ul necesar lichidării Companiilor Nabucco, NIC a transmis asociaţilor o solicitare de numerar în valoare de 6.694.174,67 euro, din care cota parte care revenea Transgaz 1.338.834,93 euro.

FGSZ Ungaria nu a participat la finanţare. Această solicitare de numerar a fost onorată până la sfârşitul lunii august 2013 şi a fost urmată de o majorare echivalentă a capitalului social.

Rezolvare pe cale amiabilă

Potrivit raportului Transgaz, reconcilierea sumelor din contul escrow este în curs de negociere, întrevăzându-se o  rezolvare pe cale amiabilă a acestui proces, în vederea evitării arbitrajului care implică costuri suplimentare, durată nedefinită și rezultate incerte.

Potrivit Transgaz, distribuirea activelor este în curs de finalizare. Asociaţii NIC au elaborat "Lista cuprinzând documente NIC cu/fără valoare comercială". Odată ce lichidatorul va stabili legalitatea distribuirii documentelor fără valoare comercială, acestea urmează să fie imediat distribuite asociaţilor pe benzi magnetice (fiecare asociat primind un set complet). Activele considerate cu valoare comercială vor putea fi distribuite către asociaţi doar la finele perioadelor de blocaj.

Pe ordinea de zi a Adunării Ordinare figurează Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe 2014 și aprobarea mandatării Directorului General al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. în vederea negocierii și încheierii acordurilor de cooperare cu concesionarii perimetrelor din zona Mării Negre. {jathumbnailoff}

Gigantul rus Gazprom este unul din principalii membri ai unei structuri lipsită total de transparență, ai cărei membri sunt companii majoritare de stat din întreaga lume, printre care și Romgaz, și care funcționează discret de douăzeci de ani sub egida Națiunilor Unite, susține Fox News.

Americani citează primul audit efectuat de Oficiul de Servicii pentru Supraveghere Internă al ONU asupra acestei structuri, numită Gas Centre.

Potrivit auditului, chiar dacă este o entitate a ONU, Gas Centre funcționează pe baza unui buget finanțat exclusiv de către membri săi. Consiliul de supraveghere executiv nu a fost aprobat de către agenția ONU din care face nominal parte, Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE). Prioritățile grupului și bugetul său detaliat reușesc, la rândul lor, să rămână în afara spațiului de supraveghere ONU.

  Raportul de audit al ONU (download)

Gas Centre furnizează know-how pe probleme legate de reglementarea și liberalizarea pieței gazelor

Potrivit ONU, mandatul Gas Centre este pur tehnic și legat de problemele metodologice ale semnării unui contract de gaze. Grupul mai este responsabil pentru realizarea unei colecții de baze de date statistice, precum și pentru promovarea și facilitarea investițiilor străine în industrie.

Dar, potrivit Fox News, în realitate, mandatul său include și promovarea și menținerea unui "dialog" pe probleme cum ar fi "restructurarea și consolidarea sectorului de gaze, facilitarea integrării industriilor de gaze naturale în Europa printr-o mai mare convergență și armonizare a normelor și practicilor și furnizarea de know-how pe probleme legate de reglementarea și liberalizarea pieței gazelor naturale".

Cu alte cuvinte, notează Fox News, grupul "administrează" aspecte extrem de importante pentru viitorul energetic al Europei, printre care și rolul actual și viitor al Gazprom (membru marcant al Gas Centre) în Europa.

Audit ONU: Există riscul ca Gas Centre să fie perceput drept cartel

Structura Gas Centre, secretul de care se înconjoară și statutul său de organism neguvernamental al ONU sunt extrem de neobișnuite și fără precedent în sistemul ONU, ridicând semne de întrebare cel puțin unui stat membru anonim al ONU, care a solicitat în scris efectuarea auditului.

Potrivit auditului, ce se discută în cadrul reuniunilor Gas Centre este și rămâne necunoscut.

"Această lipsă de supraveghere și raportare publică a crescut riscul ca Gas Centre să fie perceput a se concentra asupra intereselor private, cu atât mai mult cu cât este finanțat de către companiile sale membre", se precizează în audit.

Membrii Gas Centre se întrunesc cel puțin o dată pe an la Geneva, pentru a aproba bugetul (de peste 400 de mii de dolari anual pentru întâlniri și servicii de secretariat, după cum rezultă din documentele justificative la care autorii auditului au avut un acces) și prioritățile grupului.

Fox News: Secretomanie sporită de la declanșarea crizei ucrainene

Potrivit Fox News, de la declanșarea crizei din Ucraina, activitățile Gas Centre au devenit și mai secretoase: site-ul său a fost nefuncțional timp de câteva săptămâni, iar când a fost relansat toate rapoartele, documentele și informațiile relevante au devenit disponibile doar membrilor care beneficiază de parole.

Interesant este că printre membrii Gas Centre, alături de Gazprom se află și debitorul său Naftogaz, compania națională de gaze Ucrainei. Probabil că aceasta poate fi una din explicațiile pentru care Gazprom a anunțat prelungirea termenului pentru plata gazelor expirat recent, în două rânduri, pe 9 apoi, pe 10 iunie. Răspunzând unei întrebări a Fox News, un purtător de cuvânt al Centrului a declarat că "subiectul din Ucraina a fost evitat cu atenție, prin companiile membre, cel puțin pe platforma noastră."

Gazprom: cel mai important proiect al Gas Centre

Potrivit ONU, Centrul de gaze a fost lansat în 1994 ca "un proiect de cooperare tehnică profund apolitic" intitulat "Promovarea și dezvoltarea unei industrii de gaz bazate pe principii de piață în economiile în tranziție". Scopul său, potrivit unui oficial ONU familiarizat cu subiectul, era acela de a învăța companiile de gaze naturale din țările post-comuniste cum să funcționeze ca utilități de stat de tip occidental. Primul său accent a fost pus pe piețele din Rusia, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Gazprom a fost de departe cazul său de studiu și totodată proiectul său cel mai important.

Mandatul Gas Centre a fost "extins în mod regulat"

În prezent, pe agenda Gas Centre se numără subiecte cum ar fi durata optimă a contractelor de furnizare de gaze, pe termen scurt sau pe termen lung, sau modalitatea cea mai convenabilă de formare a prețurilor (indexare cu prețul petrolului sau concurență de preț între furnizorii de gaze naturale).

Potrivit site-ul Gas Centre, activitățile sale sunt axate, printre altele, pe "schimbul de informații și de date de pe piețele de gaze și industria de gaze", și pe "schimbul de informații și opinii între industria de gaz, UNECE și guverne pe teme de politici energetice". Mandatul Gas Centre, care a fost "extins în mod regulat", include și "securitatea aprovizionării cu gaze naturale", "principii și practici de stabilire a prețurilor de gaz", precum și schimbul de informații și de experiență privind "tendințele emergente și evoluțiile de pe piețele de gaz și în industriile de gaz, inclusiv pe probleme de investiții".

Cât plătește fiecare companie către bugetul Gas Centre este o altă chestiune necunoscută, având un caracter privat.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au anunțat că vor investi 500 de milioane de euro în dezvoltarea câmpului gazeifer Nawara din Tunisia, în parteneriat cu ministerul tunisian al Industriei, Energiei și Minelor și cu compania petrolieră de stat a Tunisiei, ETAP.

Producția de gaze naturale pe perimetrul respectiv este așteptată să demareze în 2016, se arată într-un comunicat al OMV.

Potrivit OMV, decizia finală internă de investiție pentru proiectul de dezvoltare al zăcământului de gaze naturale de la Nawara a fost luată în martie 2014. Proiectul deține toate autorizațiile guvernamentale necesare, iar contractele cu privire la proiect vor fi semnate în timp util, spun austriecii.

Proiectul a fost deja unificat cu cel privind construirea unei conducte de gaze în sudul Tunisiei, South Tunisian Gas Pipeline.

Dezvoltarea zăcământului de gaze naturale de la Nawara constituie un proiect-cheie de infrastructură pentru Tunisia. Lucrările de construcție vor dura cel puțin doi-trei ani și vor crea circa 200 de locuri de muncă permanente, pe lângă sute de joburi temporare.

Proiectul presupune construirea de facilități de producție de gaze pe perimetrul de la Nawara, precum și a unui sistem de conducte care să transporte gazul extras de la Nawara la o serie de unități de procesare.

Producția este așteptată să demareze în 2016, nivelul potențial maxim al acesteia fiind estimat la 10.000 de barili echivalent petrol pe zi. OMV estimează că va investi circa 500 de milioane de euro în acest proiect.

Austriecii dețin în prezent cinci autorizații de explorare și nouă licențe de producție în Tunisia, atât onshore, cât și offshore.

Investițiile trimestriale ale OMV Petrom au crescut cu aproximativ 25% în primul trimestru al acestui an, atingând o valoare de 1.249 mil lei, cu 248 milioane de lei peste valoare înregistrată în perioada similară a anului trecut.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, în acest an compania pe care o conduce va efectua investiții record, de peste 6 miliarde de lei, "cu condiția unui cadru favorabil investițiilor și a unor fundamente solide de piață".

Condiționalitatea enunțată de CEO-ul Petrom este explicată în raportul privind rezultatele pe primul trimestru al acestui an, publicat de companie: "Impozitul de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, introdus în ianuarie 2014, are un impact negativ direct asupra costurilor de operare în toate segmentele de activitate ale companiei (în special în explorare și producție) și afectează rentabilitatea unora dintre proiectele noastre de investiții."

Investițiile de 6 miliarde de lei ar putea rămâne doar un deziderat

Cu alte cuvinte, deși în primul trimestru Petrom a efectuat investiții record, în condițiile în care guvernul nu devine mai prietenos din punct de vedere fiscal cu compania, nivelul anunțat al investițiilor, de 6 miliarde de lei, ar rămâne doar un deziderat.

Investițiile în exploatare și producție (1.084 mil lei) au reprezentat 87% din valoarea totală înregistrată în primele trei luni ale anului 2014, fiind cu 24% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Aceste investiții au fost direcționate către forajul sondelor de dezvoltare, proiecte integrate de redezvoltare a zăcămintelor, lucrări de reparații capitale și operațiuni de adâncime, instalații de suprafață, precum și către proiectul Totea Deep.

Investițiile în rafinare și marketing (155 milioane de lei) au reprezentat 12% din investițiile totale în primele trei luni ale anului 2014 și au fost direcționate, în special, către programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi (incluzând instalația de conversie în vid a motorinei). În plus, investițiile au fost alocate și proiectelor de eficientizare, precum și unor proiecte de conformitate cu cerințele legale și de mediu, se precizează în raport.

Investițiile din 2013, mai mari decât profitul net realizat

În 2013, investițiile OMV Petrom s-au situat peste nivelul record al profitului înregistrat, ajungând la 1,181 miliarde de euro, în timp ce profitul net s-a situat la 1,085 miliarde euro.

Investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 5.303 mil lei (2012: 4.930 mil lei), ca urmare a investitiilor substantial mai mari în explorare și producție, parțial contrabalansate de nivelul mai scăzut în gaze și electricitate și rafinare și marketing.

Investițiile în explorare și producție (4.401 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totală înregistrata în 2013, fiind cu 17% peste nivelul din 2012.

Investitiile realizate in gaze și electricitate in 2013 (18 mil lei) au fost semnificativ mai mici comparativ cu 2012, intrucat centrala electrica de la Brazi a inceput operatiunile comerciale in august 2012.

Investitiile in rafinare și marketing (827 mil lei) au reprezentat 16% din investitiile totale in 2013 si au fost directionate, in special, catre programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi (incluzand modernizarea instalatiei de desulfurare gaze si recuperare sulf si a instalatiei de conversie in vid a motorinei).

Efectul noilor impozite și al majorării impozitelor mai vechi din sectorul energetic nu s-a lăsat mult așteptat. OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din România și din regiune, a raportat pe primul trimestru al acestui an rezultate financiare mult mai reduse comparativ cu perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a majorării costurilor de producție cu 16% cauzată de noul impozit pe construcții cunoscut popular ca "taxa pe stâlp".

Astfel, profitul net atribuit acționarilor a scăzut cu 19%, până la 1,075 miliarde de lei, iar vânzările s-au diminuat până la 5,296 miliarde de lei, cu 9% mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Iar veștile nu sunt deloc bune pentru OMV Petrom. Majorarea de la 1 aprilie cu 40 de bani pe litru a accizelor (după cea de 10 bani pe litru de la începutul anului rezultată din modificarea formulei de calcul) va influența negativ cererea, implicit vânzările de carburanți, în celelalte trei trimestre ale anului, afectând suplimentar profitabilitatea companiei.

Povară fiscală mare și mediu de piață deteriorat

"Performanța noastră financiara din trimestrul întâi al acestui an reflectă povara fiscală mai mare și mediul de piață deteriorat. Cererea scăzută pe piețele de gaze, electricitate și combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parțial compensate de inițiativele de excelență operaționala și management al costurilor în toate diviziile de activitate", precizează CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul privind rezultatele financiare trimestriale al companiei.

Taxa pe stâlp a majorat costurile de producție cu 16%

Potrivit raportului, costurile de producție ale Grupului, exprimate în dolari pe bep (baril echivalent petrol), au crescut cu 14%, în principal din cauza costurilor mai mari din România, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea dolarului în raport cu leul) și a volumelor mai mici de producție disponibile pentru vânzare. "În România, costurile de producție exprimate în USD/bep au crescut cu 16%, iar cele exprimate în RON/bep au crescut cu 14% față de perioada similară a anului trecut, în cea mai mare parte din cauza noului impozit pe construcții", se precizează în raport. "Taxa pe stâlp" se plătește pentru fiecare dintre cele 9.000 de sonde operate de Petrom, iar valoarea ei anuală este estimată de experții companiei la 70-100 milioane de dolari.

Accizele - presiune suplimentară asupra volumului vânzărilor

De altfel, și anticipațiile conținute în raport sunt pesimiste. OMV Petrom crede că "marjele de rafinare și volumele din marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiune. Creșterile accizelor din ianuarie și aprilie 2014 vor exercita o presiune suplimentară asupra volumelor vânzărilor din marketing în România."

Grupul MOL și-a consolidat poziția a patra pe piața de distribuție a carburanților din România, în urma anunțului de astăzi privind achiziționarea de la Eni a rețelei de distribuție Agip din Cehia, Slovacia și Romania. În România, MOL va opera 189 de unități, după integrarea celor 42 de benzinării Agip achiziționate.

Acordul vizează nu numai preluarea secmentului de retail, în vederea sporirii prezenței pe piață, a acoperirii geografice și a numărul de clienți, ci și preluarea activității de vânzări engros de carburanți în țările respective.

În prezent, lider de piață în România este OMV Petrom, care operează 545 de stații, 386 sub brand-ul Petrom și 159 sub brandul OMV, urmat de Rompetrol, cu aproximativ 450 de stații și Lukoil cu 300 de stații. Pe locul patru se va situa detașat de urmăritoare MOL, cu 189 de stații. Azerii de la Soccar au ajuns la rândul lor la un număr de 27 de stații, în timp ce Gazprom ar putea opera în prezent un număr similar de stații, având la finalul anului trecut deja operaționale 15 stații, alte 15 fiind în curs de finalizare.

Potrivit unui comunicat MOL, în România, achiziția reprezintă un punct de referință pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-și crește cota de piață, partenerii MOL România, utilizatori ai cardurilor de carburant, urmând a avea la dispoziție o rețea de acceptare extinsă, în special în sudul României.  

 “MOL România a fost dintotdeauna o organizație care și-a construit modelul de afaceri în jurul clienților săi, iar echipa noastră este hotărâtă să utilizeze această oportunitate, oferind clienților și partenerilor noștri produse și servicii de înaltă calitate, sub marca MOL, în cadrul unei rețele lărgite de benzinării. Ne vom continua eforturile de creștere, bazându-ne pe standardele înalte de performanță asigurate de echipa noastră capabilă”,  a afirmat Kinga Daradics, CEO & Country Chairman MOL România.

“Această achiziție reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creștere a rețelei de benzinării în Europa Centrală și de Est. În Cehia, vânzările medii ale stațiilor achiziționate se situează între primele trei poziții, într-un clasament al companiilor de retail de carburanți. În plus, Grupul MOL va deține a doua mare rețea de benzinării din Cehia. MOL își lărgește semnificativ acoperirea geografică în România și face un pas înainte în ceea ce privește percepția brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

 Tranzacția vizează, printre altele, operațiunile de vânzări engros și preluarea gestiunii entităților locale. Poziția Grupului MOL în Cehia va fi puternic susținută prin această achiziție: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft și cele 125 stații PAP Oil, vor majora cota de piață a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale rețelei nou achiziționate reprezintă aproape dublul mediei naționale.

În Slovacia, rețeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unități. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătățirea vânzărilor medii și a portofoliului de produse și servicii destinate clienților.

MOL a convenit să achiziționeze și participația  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuși, Unipetrol, ca acționar majoritar al  CRC, deține dreptul de preempțiune pentru acțiunile CRC.

Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiții prestabilite, printre care și obținerea avizului din partea autorităților de reglementare în domeniul concurenței.

 Directorii generali ai OMV și Gazprom s-au întâlnit, marți, pentru a continua negocierile contractuale privind importurile de gaze rusești, dar și pentru a discuta posibile opțiuni alternative de transport și livrare a gazelor exportate de Gazprom în Europa Centrală, în actualele condiții politice complicate. La întâlnire s-a discutat inclusiv despre propunerea părții austriece ca gazoductul South Stream, menit să aprovizioneze Europa cu gaze rusești prin ocolirea Ucrainei, să treacă prin Austria.

CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, și cel al OMV, Gerhard Roiss (foto), s-au întâlnit la sediul central al OMV din Viena pentru a discuta actualele condiții problematice de pe piața gazelor naturale, potrivit unui comunicat al OMV.

Pe lângă negocierile contractuale privind importurile de gaze rusești, cele două părți au discutat și actuala situație politică, la discuții subliniindu-se că prioritatea numărul unu este aprovizionarea cu gaze a Austriei. În pofida actualei situații, nivelul importurilor de gaze rusești evoluează potrivit rutinei sezoniere, se arată în documentul citat.

"Apreciem dialogul cu parterneri de business precum OMV, pentru asigurarea securității livrărilor de gaze. Gazprom a fost lăudată ca fiind un furnizor de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea energetică a Austriei. Mai mult, s-a subliniat că actuala situație geopolitică demonstrează importanța găsirii de rute alternative pentru aprovizionarea consumatorilor europeni cu gaze rusești", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Cei doi parteneri au discutat posibile rute alternative de transport și livrare a gazelor rusești către Europa Centrală, cum ar fi gazoductul Nord Stream și conducta germană OPAL. În plus, Gazprom a anunțat că a acceptat propunerea părţii austriece, de a explora posibilităţile de construire a unui gazoduct în Austria, care ar completa itinerariul actual al South Stream.

"În Europa, trăim într-o societate bazată pe integrarea resurselor, produselor și serviciilor. Având asta în minte, cred că integrarea economică dintre Europa și partenerii noștri din Rusia este calea prin care poate fi păstrată stabilitatea pe continentul nostru. Întâlnirea de astăzi scoate în evidență parteneriatul nostru cu Gazprom, vechi de peste 50 de ani", a spus, la rândul său, CEO-ul OMV, Gerhard Roiss.

Contract mai bun cu Gazprom

Cei doi s-au mai întâlnit o dată anul acesta, în februarie, la Soci, unde au discutat aspecte ale colaborării bilaterale ale celor două companii, principalele puncte din agendă fiind livrările de gaze naturale ale rușilor către austrieci și proiectul gazoductului South Stream.

În ianuarie 2014, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, a declarat că negocierile dintre OMV și Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputele dintre Uniunea Europeană și gigantul rus.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene, inclusiv Austria, acordurile semnate pentru construcția South Stream, susținând că acestea încalcă legislația europeană cu privire la managementul rețelelor de conducte de gaze.

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Scad vânzările de gaze

Vânzările de gaze naturale ale OMV Petrom au scăzut în primul trimestru din acest an cu 18%, la 13,47 TWh, în principal ca urmare a iernii mai blânde şi a cererii mai reduse din partea termocentralelor, potrivit unui comunicat al OMV.

Cererea mai scăzută de gaze şi nivelul mai redus al retragerilor din depozite au determinat scăderea marjelor de profit la Petrom şi la EconGas, divizie austriacă a OMV. Volumul vânzărilor de gaze ale EconGas a coborât cu 23% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La nivel de grup, volumul gazului vândut şi tranzacţionat de OMV în primul trimestru a scăzut cu 2,9% faţă de perioada corespunzătoare din 2013, la 131,82 TWh, de la 135,78 TWh, pe fondul scăderii cererii. Activităţile de trading au reprezentat 71% din afacerile cu gaze.

Producţia de hidrocarburi a grupului OMV a urcat în primele trei luni ale acestui an la 311.000 barili echivalent petrol pe zi, faţă de 302.000 barili pe zi în ultimul trimestru al anului trecut, respectiv 277.000 barili pe zi în primul trimestru din 2013.

Creşterea se datorează operaţiunilor din Norvegia, Noua Zeelandă, Libia şi Pakistan.

Producţia Petrom a fost de 182.000 barili echivalent petrol pe zi în primul trimestru, nivel apropiat de cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Marja indicativă înregistrată de OMV la operaţiunile de rafinare a urcat la 1,63 dolari pe baril, faţă de 1,16 dolari pe baril în trimestrul al patrulea al anului trecut, dar în scădere de la 3,01 dolari pe baril în primele trei luni din 2013.

OMV, principalul acționar al OMV Petrom, își confirmă noua politică de concentrare pe activitatea de explorare și producție, în defavoarea celei de rafinare și marketing, prin anunțarea de noi investiții în Austria Inferioară, în regiunea Weinviertel, care este cea de-a treia zonă ca importanță a producției în portofoliul global al companiei, dupa România și Norvegia.

Investițiile în segmentul de explorare și producție din Austria Inferioară se vor ridica la aproximativ 400 milioane de euro în următorii doi ani. Până în 2016, aproximativ 80% din totalul investițiilor OMV din întreaga lume, de circa 3,9 miliarde de euro, va fi direcționat spre sectorul de explorare și productie. 

În comparație, anul trecut investițiile OMV Petrom în România au atins un nivel record, peste nivelul profitului înregistrat, ajungând la 1,181 miliarde de euro, în timp ce profitul net s-a situat la 1,085 miliarde euro. Investitiile OMV Petrom în România au crescut la valoarea de 5.303 mil lei (2012: 4.930 mil lei), tot ca urmare a investitiilor substantial mai mari in explorare și producție, partial contrabalansate de nivelul mai scazut in gaze și electricitate si rafinare și marketing.

Potrivit lui CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, citat de manager.ro, orice companie care tinde spre o dezvoltare internationala trebuie sa aiba o baza solida. 

"Pentru noi, aceasta baza este Austria Inferioara", a precizat Roiss. 

Aceasta investitie in segmentul de explorare si productie pune accentul pe importanta acestei regiuni in portofoliul OMV.

Intreaga regiune beneficiaza de pozitia puternica a OMV ca angajator si partener de incredere, atat in ceea ce priveste productia de petrol si gaze, cat si rafinaria Schwechat. 

Acest fapt a fost demonstrat de un studiu efectuat de institutul de cercetare Economica Institut fur Wirtschaftsforschung, condus de Christian Helmenstein. 

Sunt asigurate peste 13.000 de locuri de munca drept urmare a activitatilor directe sau indirecte ale OMV in Austria Inferioara. 

De asemenea, OMV contribuie cu 4,7% la PIB al provinciei, la acelasi nivel ca turismul.

"Am decis sa investim in Austria Inferioara anul trecut. Este nevoie de resurse pentru a contracara epuizarea naturala a acestora si pentru a stabiliza productia in campurile mature. 

Fara aceste investitii ar fi imposibil sa mentinem nivelurile de productie", a spus Roiss. 

In 2013, aceasta regiune a produs 35.000 bep pe zi (1 baril = 159 litri). In ciuda epuizarii naturale a resurselor, este de asteptat ca acest nivel al productiei sa se mentina constant in 2014, datorita faptului ca investitia realizata va echilibra epuizarea naturala de 10% pe an.

Forarea de alte puturi in Austria Inferioara reprezinta cheia securizarii si cresterii productiei. 

In 2014, vor fi realizate pana la 24 de operatiuni de forare in Weinviertel, iar alte 20 sunt planificate pentru anii 2015, respectiv 2016. 14 proiecte implica puturi de explorare, acestea reprezentand un potential de productie aditional.

OMV Petrom, liderul pieței de carburanți din România a ieftinit benzina și motorina, începând cu miezul nopții, cu 5 bani, respectiv 7 bani pe litru.

Mișcarea PMV Petrom vine la numai două zile de la majorarea de 41 de bani pe litru, provocată de creșterea accizelor cu 7 eurocenți pe litrul de combustibil.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 va costa 6,18 lei pe litru (de la 6,23 lei/l ieri), iar un litru de motorină va costa 6,22 lei (de la 6,29 lei/l ieri).

Pe 1 octombrie 2013, în perioada în care a fost anunțată majorarea de accize pentru acest an, la aceeași benzinărie, un litru de benzină Standard 95 costa 5,61 de lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,88 lei.

Statul încasează partea leului din prețul carburanților

La aceste prețuri, ponderea taxelor indirecte (TVA și acize) în prețul unui litru de carburant va fi mai mare decât cea a comercianților în cazul benzinei, și aproximativ egală în cazul motorinei. Astfel, din prețul de 6,18 lei/l la benzină, statul va colecta 3,231 lei (1,196 lei TVA și 2,035 lei accize), echivalentul a 52,28% din preț, în timp ce comercianții vor încasa doar 2,949 lei/l (47,72%). În ceea ce privește motorina, comercianții vor încasa cu sub un ban pe litru mai mult decât statul român. Acesta din urmă va colecta taxe în valoare de 3 lei și 10 bani (49,85% din preț), în timp ce comercianții se vor mulțumi cu 3 lei și 11 bani.

Benzina - 6,18/l

accize - 2,035 lei

TVA - 1,196 lei

Stat - 3,231 lei (52,28%)

comerciant - 2,949 lei (47,72%)

Motorina - 6,22 lei/l

accize - 1,897 lei

TVA - 1,203 lei

Stat - 3,101 lei (49,85%)

Comerciant - 3,119 lei (50,15%)

OMV, compania-mamă a Petrom, a intrat într-un proiect de explorare de hidrocarburi offshore în Namibia, în partenariat cu o subsidiară a companiei americane Murphy Oil. Este cea de-a treia achiziție majoră a OMV în Africa subsahariană, după ce, anul trecut, austriecii au preluat participații la blocuri de explorare din Madagascar și Gabon.

"OMV este în grafic cu strategia de a-și poziționa activele în proiecte upstream cu rentabilitate mai mare. Valorificarea oportunităților de explorare din regiunea Africii subsahariene face parte din această strategie a OMV", a declarat, într-un comunicat, CEO-ul companiei austriece, Gerhard Roiss.

Tranzacția implică achiziționarea de participații de 65% la două blocuri de explorare offshore din Namibia, de la compania braziliană Cowan Petroleum. OMV va prelua 25%, iar americanii de la Murphy Luderitz Oil – restul de 40%, urmând să acționeze și ca operatori ai proiectului.

Brazilienii de la Cowan vor reține participații de 20%, iar restul de 15% va fi deținut de NAMCOR, compania petrolieră de stat din Namibia. În al doilea trimestru al acestui an, pe cele două blocuri de explorare se vor derula lucrări extinse de prospecțiuni seismice 3D.

Cele două perimetre offshore acoperă în total o suprafață de 11.000 de kilometri pătrați.

"Există un mare potențial în offshore-ul Namibiei, care este în bună măsură neexplorat, dar care prezintă, totodată, toate caracteristicile unei zone cu hidrocarburi exploatabile eficient din punct de vedere comercial. Tranzacția este în linie cu strategia noastră de creștere și cu focusul nostru pe regiuni cum ar fi Marea Nordului și Marea Neagră", a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului OMV și responsabil cu activitățile de explorare și producție.

Încă patru licențe în Marea Britanie

Luna trecută, cei de la OMV au anunțat că își extind portofoliul de perimetre de explorare și producție din Marea Britanie prin achiziția de participații la patru licențe offshore din Marea Nordului, din regiunea West of Shatland, care includ câmpurile Cambo și Blackrock.

Prin această tranzacție, OMV va căpăta acces la o cantitate recuperabilă de hidrocarburi estimată la 60 de milioane de barili echivalent petrol. Achiziția a fost făcută contra sumei de 50 de milioane de dolari, iar acordul cu vânzătorul prevede posibilitatea unei plăți suplimentare de până la 35 de milioane de dolari, în funcție de rezultatele procesului de dezvoltare a câmpurilor respective.

Primele foraje vor demara în 2015.

Subsidiara britanică a OMV este unul dintre principalii jucători din West of Shatland, regiune de intensă creștere din offshore-ul UK. OMV deține participații la 22 de licențe din West of Shatland, plus la alte 4 din zona adiacentă a Insulelor Faroe.

OMV Petrom și-a majorat capacitatea de stocare a carburanților cu 65.000 de metri cubi, după ce azi a anunțat finalizarea investiției de 18 milioane euro în modernizarea depozitului de la Bacău, cu o capacitate de 19.000 de metri cubi, investiție parte a unui program care deja s-a concretizat prin construirea a trei depozite noi, cu o capacitate cumulată de 46.000 de mc.

Investiţia OMV Petrom este parte a programului de modernizare a infrastructurii de depozitare, care a vizat construirea a trei depozite noi şi modernizarea unui număr de trei depozite. Până în prezent au fost investiți aproximativ 100 de milioane de euro în construirea a trei depozite noi, Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău. Toate cele patru depozite sunt complet automatizate şi respectă normele și standardele românești şi europene în domeniu. Acestea au o capacitate totală de depozitare de 65.000 m³ (Jilava: 27.000 m³, Brazi: 8.000 m³, Ișalnița: 11.000 m³, Bacău: 19.000 m³).

“O reţea modernă de depozite ne va ajuta pe de-o parte să reducem costurile şi să creştem eficienţa activităţilor noastre, dar şi să asigurăm în continuare clienţilor noştri produse la cele mai înalte standarde europene. Până acum am investit în total circa 100 milioane de euro pentru construcţia a trei depozite noi, la Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de Rafinare şi Marketing. 

Compania susține că cele patru depozite de la Jilava, Brazi, Ișalnița şi Bacău sunt printre cele mai moderne şi sigure depozite de distribuţie a produselor petroliere din Europa. Depozitul de la Bacău va asigura aprovizionarea zonei de nord-est a României. 

Produsele petroliere din depozitul Bacău sunt stocate în rezervoare supraterane, prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului şi temperaturii, sistem automat de protecţie pentru supra-alimentare şi sistem fix de stingere a incendiilor. Rezervoarele au pereţi din oţel şi sunt conectate la sistemul automat de detecţie a scurgerilor şi fisurilor. Încărcarea produselor în autocisterne este complet automatizată şi controlată printr-un sistem automatizat. 

Depozitul Bacău este prevăzut cu unităţi de recuperare a vaporilor pentru a minimiza emisiile de hidrocarburi, sisteme de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare şi avertizare în caz de incendiu precum şi un sistem de control automat şi administrare a procesului tehnologic şi a întregii activităţi din depozit.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, se așteaptă la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile.

Hans-Peter Floren, membru al board-ului executiv al OMV, a afirmat, într-un interviu recent acordat publicației Natural Gas Europe cu ocazia European Gas Conference de la Viena, că piața de gaze destinate producerii de curent electric s-a prăbușit în Europa Centrală și de Vest și, în consecință, unii clienți nu mai cumpără gaze de la companie pentru generarea de curent electric, OMV utilizând aceste gaze la centralele electrice din portofoliul propriu

"Noi înșine operăm două centrale electrice pe bază de gaze naturale, una în România (la Brazi – n.r., care funcționează cu gaze din producția proprie, și una în Turcia, care a început să opereze la mijlocul lui 2013. Cele două centrale sunt extrem de eficiente și flexibile", a precizat Floren.

Ceva mai bine în est decât în vest

Acesta a mai spus că, din fericire, în estul Europei, situația este întrucâtva mai bună decât în Europa Centrală, unde cele mai mari probleme sunt în Germania și Austria, dar a adăugat că cele două centrale produc mai puțin decât se anticipase inițial și că așteptările privind producția erau semnificativ mai mari în momentul în care s-au luat deciziile finale de investiție.

Centrala electrică pe gaze de la Brazi a OMV Petrom, dată în operare comercială în august 2012, a avut anul trecut o producție netă de 2,74 TWh, acoperind circa 5% din producția de energie electrică a României.

"Preconizăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continua să se deterioreze, conducând la un rezultat negativ al acestei activități în 2014, dar încercăm să diminuăm această tendință prin consolidarea poziției centralei Brazi pe piețele de echilibrare și de servicii de sistem, prin valorificarea flexibilității centralei", se afirmă în informarea privind rezultatele preliminare ale OMV Petrom pe anul trecut.

Parcul eolian Dorobanțu, operat de subsidiara OMV Petrom Wind Power, a generat o producție netă de electricitate de 0,10 TWh, pentru care compania a primit ca subvenție un număr de 178.488 certificate verzi.

În 2013, consumul estimat de gaze al României a scăzut cu aproximativ 8%, iar volumul vânzărilor consolidate de gaze ale Petrom a fost ușor peste nivelul din 2012, datorită integrării cu centrala electrică alimentată cu gaze de la Brazi. Producția totală estimată de electricitate a României a scăzut cu aproximativ 2% în 2013, comparativ cu 2012, în timp ce consumul național estimat a scăzut cu aproximativ 5%.

Subvenționarea regenerabilelor a ajutat cărbunele

"Ne așteptăm la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile. Faptul că guvernul Germaniei dă semne clare că intenționează să rezolve această problemă și că vrea să îmbunătățească situația este o veste bună", a declarat Hans-Peter Floren.

Floren a adăugat că prețurile de vânzare garantate pentru producătorii de energie din surse regenerabile s-au decuplat total de prețurile de pe piețele en-gros de electricitate, astfel încât, cu cât este mai mare diferența față de prețurile din piață, cu atât subvențiile pentru regenerabile sunt mai mari.

Oficialul OMV a declarat că demersurile de majorare a ponderii surselor regenerabile în mixul energetic al Germaniei nu au dus la efectul dorit, respectivla diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, ci dimpotrivă, pentru că electricitatea generată din cărbune și-a majorat, la rândul ei, ponderea în acest mix.

Efecte perverse

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari.

Soluția ar putea fi așa-numitele mecanisme de capacitate, care presupun subvenționarea menținerii în funcțiune a centralelor chiar și atunci când nu sunt utilizate. Marea Britanie are în vedere implementarea unui nou sistem de stimulare a investițiilor în această privință, iar plățile ar putea începe în 2018. La rândul lor, cel de la E.ON. au cerut guvernului german stimulente similare, pentru a-și menține în funcțiune capacitățile de producție din Germania.

Regenerabilele au multe slăbiciuni

Floren a ținut să spună că, în principiu, reducerea emisiilor de CO2 în Europa este un obiectiv demn de atins, însă a adăugat că slăbiciunile energiei regenerabile nu pot fi ignorate.

"Faptul că producția regenerabilelor este intermitentă și are nevoie de capacități de back-up, lipsa de capacități stocare a excedentului de producție și lipsa infrastructurii de transport și transmisie sunt problemele regenerabilelor. Prin comparație, electricitatea generată din gaze naturale este la fel de curată. În plus, să nu uităm de sistemul logistic de transport, producție și distribuție al industriei gazelor naturale. Este cel mai solid sistem de acest tip și, în plus, are avantajul de a nu fi la vedere, astfel că nu există polemici publice privind acceptarea sau neacceptarea construirii de noi conducte de gaze, așa cum se întâmplă când vine vorba de liniile și stâlpii de înaltă tensiune", a declarat Floren.

O altă problemă este aceea că regiunile cu producție masivă de energie din surse regenerabile, cum ar fi offshore-ul (Marea Nordului sau Marea Baltică) sunt la mare distanță de zonele cu consum mare de electricitate și nu există suficientă infrastructură de transport pentru a le lega, spune oficialul OMV.

În Germania există planuri de construire a unor linii electrice de sute de kilometri, de care este nevoie pentru a conecta fermele eoliene din nord de sudul înfometat de energie. Dar, cu toate că Bavaria, unde funcționează o parte din industriile cele mai mari consumatoare de energie, ar fi unul dintre beneficiarii cei mai importanți ai programului de construire a liniilor electrice pe axa nord – sud, proiectul a declanșat o opoziție puternică din partea bavarezilor, care sunt îngrijorați cu privire la perspectiva instalării de stâlpi care ar strica peisajul pitoresc al landului.

Gazele nu sunt suficient cunoscute

"Industria gazelor oferă soluții în ceea ce privește nevoia de capacități de generare flexibile și ne concentrăm de asemenea pe dezvoltarea de noi tehnologii de stocare, care ne permit, de exemplu, să producem hidrogen, un combustibil curat pentru mașini. Hidrogenul poate fi o soluție și pentru regenerabile", a spus Hans-Peter Floren.

Potrivit lui Floren, publicul nu știe încă destule lucruri despre importanța gazelor naturale ca sursă curată de energie. "Avantajele gazelor naturale nu sunt cunoscute. Marea majoritate a publicului bagă gazele în aceeași oală cu toate celelalte surse fosile de energie. Nu se știe că gazele naturale sunt, pe de parte, cel mai curat combustibil și este nevoie de eforturi de marketing și comunicare pentru a le promova și a le populariza ca atare", a punctat Floren.

Potrivit acestuia, acest lucru se poate face cu ajutorul noilor tehnologii de încălzire. "Cea mai ieftină, dar și cea mai ecologică alternativă la echipamentele vechi de încălzire, este reprezentată de centralele pe gaze pentru locuințe. Dar oamenii vor să vadă mai mult, vor să-și instaleze acasă sisteme integrate care să producă și căldură, și electricitate, eventual combinate cu panouri solare, pentru a avea subiecte sexy de discutat cu vecinii. Astfel trebuie promovate gazele naturale", a arătat oficialul OMV.

Hans-Peter Floren a reafirmat importanța OMV Petrom și a producției de petrol și gaze din România pentru grupul austriac. "România este una din pietrele de temelie ale producției noastre de petrol și gaze. Producem anual în România circa 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Avem o cotă de piață de 40% și perspective de creștere, grație recentelor descoperire din Marea Neagră", a punctat Floren.

Complexul energetic Oltenia va accesa o facilitate de factoring fără recurs cu Raiffeisen Bank cu valoare de până la 100 milioane de lei pentru creanţele Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, E.On Energie, CEZ Vânzare şi OMV Trading, indică o hotărâre a AGEA a companiei, consultată de Energy Report.

De asemenea, compania şi-a prelungit alte două facilităţi de credit cu valoare cumulată de 208 milioane lei. Este vorba despre prelungirea cu un an calendaristic a unui contract de facilitate de linie de credit multiopţională de 55 de milioane de lei încheiat cu Alpha Bank şi de prelungirea până la 31 ianuarie 2015 a unei facilităţi de credit overdraft de 153 milioane de lei de la Raiffeisen Bank.

Printre cele mai recente credite luate de Complexul Energetic Oltenia îl amintim aici şi pe cel de circa 200 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), bani destinaţi reabilitării şi modernizării grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni.

Conform valorilor estimate de compania, CE Oltenia a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,6 miliarde lei. Profitul din exploatare a fost de circa 157 milioane de lei iar profitul din activitatea financiară de circa 143 de milioane de lei, ceea ce dă un profit brut de circa 300 milioane de lei.

Tot în cifre aproximative, marele complex energetic a beneficiat de o producţie de lignit de 23 milioane de tone şi a produs cam 12 TWh de energie electrică.

În ceea ce priveşte creanţele, cu care compania s-a ajutat în nenumărate rânduri ca să acceseze credite anul trecut, acestea s-au ridicat în 2013 la 770 milioane de lei.

Conducerile companiilor Gazprom și OMV au avut, duminică, o întâlnire în care au discutat aspecte ale colaborării lor bilaterale, principalele puncte din agendă fiind livrările de gaze naturale ale rușilor către austrieci și proiectul gazoductului South Stream.

Cele două delegații au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, șefii acestora fiind directorii generali ai celor două companii, respectiv Alexei Miller (Gazprom) și Gerhard Roiss (OMV, foto). Întâlnirea a avut loc la Soci, orașul-gazdă al recent încheiatelor Jocuri Olimpice de iarnă.

Anul trecut, Gazprom a vândut OMV 5,23 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Colaborare veche

În ianuarie, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, a declarat că negocierile dintre OMV și Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputele dintre Uniunea Europeană și gigantul rus.

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau la acea dată asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene, inclusiv Austria, acordurile semnate pentru construcția South Stream, susținând că acestea încalcă legislația europeană cu privire la managementul rețelelor de conducte de gaze.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Cum a apărut proiectul South Stream

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

OMV Petrom, cea mai mare companie din Europa centrală și de Est a înregistrat în 2013 un profit net record, de peste un miliard de euro, mai exact 1,085 miliarde de euro.

Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale, pentru 2013 a fost de 4,869 miliarde de lei, se precizează în raportul anual publicat astăzi de companie.

Profitul brut (EBIT) al OMV Petrom a atins valoarea de 5,958 mil lei, cu 5% mai mare decat in 2012, în principal datorita efectului de bază reprezentat de oprirea rafinăriei Petrobrazi asupra volumelor din 2012, precum și datorită managementului strict al costurilor, contrabalansat parțial de scăderea marjelor la energia electrică. EBIT CCA excluzand elementele speciale a crescut la valoare de 6,015 mil lei in 2013. EBIT CCA excluzand elementele speciale este calculat dupa eliminarea efectului net al elementelor speciale de natura cheltuielilor, de -33 mil lei, și a pierderilor din deținerea stocurilor, de -24 mil lei.

Rezultatul financiar net s-a îmbunătățit, ajungând la -259 mil lei în 2013, comparativ cu -836 mil lei în 2012, cand a fost influențat negativ de elementele speciale de natura cheltuielilor, în sumă de -209 mil lei, reprezentând dobânzi de întârziere pretinse în urma primirii rezultatelor preliminare ale controlului fiscal de fond pentru anii 2009 si 2010, cât și de efectul de actualizare a creanțelor.

Priofitul net atribuibil acționarilor s-a majorat cu 22%

Profitul din activitatea curenta a crescut la 5.699 mil lei in 2013. Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 875 mil lei, usor mai mica decat in 2012, fiind influentata pozitiv de impozitul pe profit amanat aferent filialelor din Kazahstan. In consecinta, rata efectiva a impozitului pe profit a scazut la 15% in 2013, comparativ cu 18% in 2012, cand a fost afectata de cheltuielile rezultate in urma controlului fiscal de fond. Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. a fost de 4.821 mil lei, cu 22% mai mare comparativ cu 3.953 mil lei in 2012. Profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a avut valoarea de 4.869 mil lei, cu 13% peste valoarea de 4.307 mil lei din 2012. Profitul pe actiune a fost de 0,0851 lei in 2013 (2012: 0,0698 lei), in timp ce profitul pe actiune CCA excluzand elementele speciale a fost de 0,0860 lei (2012: 0,0760 lei).

Vânzări în scădere

Vanzarile consolidate in 2013 au scazut cu 8% comparativ cu 2012, la 24.185 mil lei, in principal din cauza vanzarilor mai mici de titei si produse petroliere, care au contrabalansat vanzarile crescute de energie electrica. Vanzarile din segmentul rafinare și marketing au reprezentat 79% din totalul vanzarilor consolidate, cele din gaz și energie au reprezentat 16%, iar cele din explorare și producție au fost aproximativ 5%.

Producția de hidrocarburi a Petrom, parte a concernului austriac OMV, a scăzut, în ultimul trimestru al anului trecut, cu 1,4% comparativ cu trimestrul similar din 2012 și cu 0,55% față de al treilea trimestru din 2013, la 181.000 de barili echivalent petrol pe zi, iar vânzările de gaze naturale ale Petrom s-au redus cu 6% față de T4 2012, crescând însă comparativ cu T3 2013 cu 20%, la 13,56 TWh, potrivit datelor OMV.

În raportul trimestrial al OMV se arată că producția de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 1,4% în T4 2013, față de T4 2012, la 181.000 de barili echivalent petrol pe zi. Comparativ cu T3 2013, producția a scăzut cu 0,55%.

La nivel de grup, producția totală de hidrocarburi a OMV a scăzut cu 8% față de T4 2012 și a crescut cu 0,7% comparativ cu T3 2013, la 277.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Cerere redusă de la non-casnici

În ultimul trimestru al anului trecut, vânzările de gaze naturale ale Petrom s-au redus cu 6% față de T4 2012, crescând însă comparativ cu T3 2013 cu 20%, la 13,56 TWh. Scăderea a fost cauzată de cererea slabă din partea consumatorilor industriali și de temperaturile peste medie din perioada respectivă. Marjele Petrom din business-ul cu gaze s-au situat sub nivelurile consemnate în anul anterior, precizează OMV.

Grupul OMV a vândut, în T4 2013, o cantitate de gaze de 118,40 TWh, în scădere cu 8% față de trimestrul corespunzător din 2012 și cu 37,7% mai mult decât în T3 2013. Scăderea de 8% s-a datorat cererii slabe de gaze și activității reduse a subsidiarei OMV specializate în tranzacționare de gaze, EconGas.

Cei de la OMV notează că marja subsidiarei EconGas a fost pozitivă, ca urmare a renegocierii contractului pe termen lung cu Gazprom, care a inclus și o ajustare retroactivă de preț, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie 2013. De asemenea, s-a renegociat contractul pe termen lung de furnizare de gaze cu compania norvegiană de stat Statoil, noua variantă intrând în vigoare de la 1 octombrie 2013.

Condiții dificile în România și Turcia

Producția de electricitate a OMV s-a cifrat la 2,11 TWh în T4 2013, aproape triplu față de trimestrul corespunzător din anul anterior, în special ca urmare a contribuției centralei electrice Samsun din Turcia, care și-a început producția în 2012.

Cu toate acestea, performanța business-ului cu energie a fost în continuare influențată negativ de condițiile dificile de piață din România și Turcia, se afirmă în raportul OMV.

În plus, activitatea de logistică în domeniul gazelor naturale a avut de suferit de pe urma provocărilor continue de pe piața de depozitare de gaze și a costurilor mari din transportul de gaze.

Cheltuieli de explorare mari

În raportul OMV se arată că producția din Libia a fost semnificativ mai mică față de trimestrul anterior, din cauza problemelor de securitate, fiind compensată de cea de pe câmpul Gulfaks din Marea Nordului, recent achizițonat, care a fost inclusă în bilanțul OMV începând cu noiembrie 2013.

Cheltuielile de explorare au crescut semnificativ, în comparație cu trimestrul anterior, din cauza deprecierii unor active din Norvegia și din Kurdistanul irakian, ca și a achiziționării de date seismice în Norvegia, se precizează în raport.

Deprecierea dolarului față de euro, ca și scăderea cotațiilor internaționale la țiței, au avut un efect negativ asupra performanței OMV din trimestrul IV 2013. Pe de altă parte, producția din Libia a fost reluată la începutul acestui an, iar per total, actualele niveluri de producție sunt în linie cu previziunile anterioare pe întreg anul 2014, de 320.000 – 340.000 de barili echivalent petrol pe zi.

În T4 2013, marja de rafinare a OMV a fost similară cu cea din trimestrul anterior, menținându-se la minime istorice. Activitatea de marketing a cunoscut obișnuita scădere sezonieră de volume, iar marjele s-au redus ele și ele ușor. Pe de altă parte, costurile mai mici au contribuit pozitiv la performanța acestui segment de business.

Negocierile OMV cu Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputa dintre Uniunea Europeană și gigantul rus, a declarat miercuri, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, citat de Reuters.

În decembrie, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine actualul preț de pe piața spot a gazului, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată pe pierdere. 

În prezent, ce le două companii negociază asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie.

"Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", a declarat Floren.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene acordurile semnate pentru construcția Southstream.

Acordul a dus la "stabilizarea" Econgas

Floren a refuzat să confirme sau să infirme dacă acordul preliminar, antedatat cu data de 1 aprilie 2013 este suficient pentru ca Econgas să revină pe profit în anul financiar 2013.

"În mod sigur a ajutat foarte foarte mult Econgas să se poziționeze pozitiv în 2013. Nu vă voi da niciun detaliu, însă vă dați seama că noul acord a avut o foarte mare contribuție la stabilizarea Econgas", a declarat Floren.

Așa cum preciza Energy Report, în raportul OMV pe al treilea trimestru și primele nouă luni din 2013 se menționează că marjele subsidiarei EconGas au rămas negative din cauza faptului că renegocierea contractului de furnizare gaze naturale pe termen lung cu Gazprom nu fusese încă finalizată.

OMV estima încă din noiembrie 2012 că decalajul dintre prețul spot al gazelor naturale și cel din contractele pe termen lung cu Gazprom va continua să preseze asupra profitabilității business-ului și anul acesta.

Acorduri de pe vremea Uniunii Sovietice

La acea dată, austriecii plăteau Gazprom cu circa 5 euro mai mult pe MWh echivalent de gaze naturale decât dacă ar fi cumpărat de pe piețele spot europene.

"Cei care sunt angajați în contracte de cumpărare de gaze din Rusia în care cotațiile la petrol sunt parte din formula de calcul al prețului de livrare sunt împovărați. Pentru EconGas, această povară începe să se vadă și în rezultate", declara, în noiembrie 2012, CFO-ul OMV, David Davies.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

Costuri, dar și beneficii

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", a adăugat CFO-ul OMV.

Potrivit oficialilor OMV, negocierile cu Gazprom urmau să se concentreze pe prețuri, pe dinamicile acestora și pe sistemele de indexare.

"Cel mai important este să dăm prețurile în jos, spre nivelul pieței", spunea Hans-Peter Floren, membru al board-ului executiv OMV, responsabil cu divizia de gaze și electricitate.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, au finalizat cea mai mare campanie de prospecțiuni seismice 3D din Marea Neagră și, totodată, din istoria companiei, derulată pe o suprafață de 7.740 de kilometri pătrați din apele teritoriale ale Bulgariei, urmând să foreze două sonde de explorare în 2015 și 2016.

Campania a avut loc în blocul offshore Han-Asparuh, din sectorul bulgăresc al Mării Negre.

Blocul este deținut de un joint-venture format din OMV (30% din drepturi și operator al concesiunii, în actualul stadiu de dezvoltare), francezii de la Total (40% și operator al concesiunii în faza de explorare) și spaniolii de la Repsol (30%).

Repsol colaborează în România cu OMV Petrom.

În februarie anul trecut, cele două companii au anunțat că vor investi 50 de milioane de euro în următorii doi ani pentru explorări de gaze la mare adâncime, ca urmare a semnării unui contract prin care Repsol achiziţionează o participaţie de 49% pentru zona cu adâncime mai mare de 2.500 – 3.000 de metri a perimetrelor onshore de explorare Băicoi V, Târgovişte VI, Piteşti XII şi Târgu Jiu XIII, localizate în sudul Carpaților de Curbură și, respectiv, al Carpaților Meridionali.

Anul viitor încep explorările în Bulgaria

Campania de prospecțiuni seismice 3D, cea mai mare derulată vreodată în Marea Neagră, a durat 210 zile și a fost finalizată pe 16 ianuarie. Anterior, pe același bloc se derulase o campanie de achiziție de date seismice 2D, pe o suprafață de 3.000 de kilometri pătrați, finalizată în octombrie 2013.

"Interpretarea datelor obținute ne va permite nouă și partenerilor noștri să definim locațiile de foraj pentru cele două sonde de explorare planificate pentru 2015 și 2016, pentru a evalua potențialul de resurse de hidrocarburi din această zonă a Mării Negre", a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului executiv OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

Blocul offshore 1-21 Han-Asparuh este localizat în apele teritoriale bulgărești, în vestul Mării Negre, și se întinde pe o suprafață de 14.220 de kilometri pătrați, adâncimea maximă fiind de 2.200 de metri.

Activitate intensă în Marea Neagră

În septembrie 2013, Ucraina a încheiat un acord cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra privind împărţirea producţiei care urmează să fie extrasă din perimetrul gazeifer Skifski din nord-vestul Mării Negre.

Consorţiul intenţionează să extragă gaze naturale din zăcământul Skifski, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României, potrivit unui anunţ al preşedinţiei ucrainene.

Acordul a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Ianukovici. Ceremonia a avut loc la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Contractul final ar urma să fie semnat peste o lună, la Kiev.

Stavytsky a precizat că exploatarea Skifski va da un randament de 8-10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

În 2012, OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Subsidiara germană a austriecilor de la OMV, compania-mamă a Petrom, a semnat un acord privind vânzarea unei participații de 45% la rafinăria Bayernoil, deținută de OMV în Germania, tranzacția care mai include stocurile respectivelor rafinării, fabrica de bitum de la Großmehring, precum și întreg business-ul en gros legat de rețeaua Bayernoil.

Cumpărătorul este Varo Energy, un joint-venture format din traderul elvețian de mărfuri Vitol și compania americană de administrare de fonduri de investiții Carlyle Group.

Tranzacția reprezintă o nouă etapă în implementarea strategiei OMV de a-și refocusa activitatea de pe segmentul de rafinare și marketing, cu randamente mici, pe segmentul de explorare și producție hidrocarburi, cu potențial mare de profit, a declarat CEO-ul OMV, Gerhard Roiss.

"2013 a fost anul decisiv în care am făcut tranziția spre a deveni o companie de petrol și gaze integrată, concentrată pe activități upstream. Am parcurs câteva etape importante în acest sens. Am afișat rezultate record pe 2012, am investit masiv în Marea Nordului și am mai finalizat câteva tranzacții de vânzare de active, în afară de Bayernoil", a spus Roiss.

Vânzarea reprezintă ultima etapă a planului OMV de a-și reduce capacitatea totală anuală de rafinare cu 4,6 milioane de tone, la 17,4 milioane de tone, reprezentând capacitatea rafinăriilor Schwechat, Burghausen și Petrobrazi.

Probleme pentru rafinăriile europene

Cel puțin 10% dintre rafinăriile Europei, în termeni de capacitate de procesare, cifrată la un total de 15 milioane de barili pe zi, s-ar putea închide până în 2020, întrucât sectorul se confruntă cu o cerere foarte slabă, cu supracapacitate de producție și cu concurența puternică a rafinăriilor de pe alte continente.

Cu toate acestea, Vitol și Carlyle Group susțin că deal-ul reprezintă o oportunitate. "Tranzacția va permite Varo Energy să beneficieze de sinergiile rezultate din consolidare și de o rețea extinsă de depozitare și distribuție", a declarat Ian Taylor, CEO-ul Vitol, cel mai mare trader de țiței al lumii.

Varo Energy deține deja rafinăria Cressier din Elveția, cu o capacitate de procesare de 68.000 de barili pe zi, precum și facilități de stocare în portul belgian Anvers și în Germania.

Se concentrează pe explorare și producție

"Tranzacția reprezintă cel mai mare pas din programul de vânzare de active, prin care urmărim să realizăm venituri de 1 miliard de euro până la finalul lui 2014. Optimizarea portofoliului nostru de rafinare și marketing este acum, în bună măsură, finalizată, rezultatul fiind o bază de active cu un grad superior de integrare, ceea ce reprezintă un puternic avantaj competitiv pe piața noastră de bază", a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului executiv OMV, responsabil cu segmentul de rafinare și marketing.

Strategia OMV vizează optimizarea capitalului utilizat în segmentul de rafinare și marketing pe întreg portofoliul companiei. Rafinăria Bayernoil nu este integrată cu unități de petrochimie, de unde și decizia de a o vinde. OMV va continua să opereze trei rafinării, respectiv Schwechat (Austria) și Burghausen (sudul Germaniei), ambele integrate cu producția petrochimică, precum și Petrobrazi (România), care este 100% dedicată procesării de țiței românesc și, deci, integrată cu business-ul upstream.

În noiembrie, CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, reamintea că OMV a investit în rafinăria Petrobrazi 600 milioane euro şi că se apropie de finalizarea modernizării unităţii.

Rețeaua de stații de alimentare cu carburanți din Germania rămâne un business important pentru OMV. În consecință, tranzacția cu Varo Energy conține aranjamente contractuale vizând aprovizionarea în viitor a benzinăriilor OMV din Germania.

Tranzacția de vânzare a rafinăriei Bayernoil este programată să fie finalizată în 2014, cu condiția ca actualii co-acționari să nu-și exercite drepturile de preempțiune și după obținerea tuturor autorizațiilor legale de la autoritățile competente. Părțile au convenit să nu dezvăluie prețul de vânzare.

 Garanţiile CE Oltenia pentru un credit de 100 de milioane de lei de la CEC pentru modernizarea blocului energetic 6 au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe trei contracte de vânzare energie electrică către Enel, Transenergo şi furnizorul de energie Obedineni Energiini Targovtsi din Bulgaria, se arată într-o hotărâre a Complexului Energetic Oltenia de la finele lunii octombrie.

De asemenea, garanţiile proprii constituite pentru un credit de 62,5 milioane de euro de la Unicredit Ţiriac au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe creanţele rezultate din  contracte de vânzare energie electrică către OMV Trading şi Enel. Creditul este pentru finalizarea parţială a unei instalaţii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocurile energetice 3 şi 6 ale complexului.

În primele trei trimestre, CE Oltenia a produs 8 TWh de energie electrică. În cazul producţiei de cărbune, 11 milioane de tone de lignit au fost livrate către sucursalele proprii şi 4 milioane de tone către alte firme.

Contracte de vânzare energie electrică. Cui şi cu cât

Printre contractele semnate de companie în ultiele luni se numără și două contracte parafate în iulie și august cu Enel Energie, primul în valoare estimată de circa 21,6 milioane de lei iar al doilea de 43 milioane de lei.

În 8 august, compania a mai semnat un contract cu OMV Trading GmbH Viena Austria, în valoare estimată de aproximativ 43,5 milioane de lei.

Tot în 8 august, firma a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Transenergo Com, valoarea estimată fiind de aproape 11 milioane de lei.

În 22 august, CE Oltenia a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Obedineni Energiini Targovtsi OOD, în valoare estimată de 21,6 milioane de lei.

Valoarea contractelor se cunoaşte estimativ. Preţul pe MWh se modifică în timp, cum e şi firesc. Orientativ, în aprilie, CE Oltenia a vândut energie către Enel şi Tinmar Ind cu 201 lei/MWh.

OMV este extrem de preocupată de noua taxă de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, aceasta penalizând investițiile, a declarat Directorul financiar (CFO) al OMV, David C. Davies, într-o conferință de presă la Viena.

Recunoscând că încă nu cunoaște detaliile exacte, asupra căror active va fi aplicată această taxă, dar nici modul de calcul, Davies a ținut să precizeze că există riscul ca pentru un activ care produce de exemplu 15 de ani, OMV Petrom să fie obligată să plătească o taxă de 1,5% an de an și la finalul acestei perioade.

În funcție de impactul acestei taxe pe care OMV îl va estima după aflarea detaliilor, va fi revizuit și nivelul investiților efectuate de OMV Petrom în România, a adăugat Davies.

"Este un semnal prost pentru investiţii. Practic te determină să nu mai investeşti. Va avea un impact negativ asupra profitabilităţii Petrom şi a capacităţii de a investi. Unele proiecte de investiţii vor pica sub pragul de rentabilitate pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5%. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijoraţi. Ne va afecta abilitatea de a investi", a mai spus Davies

În plus, probabil, această taxă va fi aplicată nu numai investițiilor productive, ci și investițiilor care se dovedesc neproductive, cum este cazul explorărilor în câmpuri care rezultă neexploatabile din punct de vedere comercial.

Mult mai puțin preocupat s-a arătat CFO-ul OMV de majorarea cu 7 eurocenți a accizelor și indexarea acestora cu prețul inflației. În opinia sa, tot costul va fi transferat consumatorului, singurul efect asupra companiei fiind micșorarea consumului ca urmare a acestei majorări de prețuri.

"De ce să împărțim noi această povară de 7 cenți?"

O opinie similară a exprimat și șeful diviziei de Rafinare și Marketing OMV, Manfred Leitner, care s-a exprimat plastic. "De ce să împărțim noi această povară? În nicio țară europeană nu suportăm noi aceste costuri. Este vorba de creșterea veniturilor la bugetul de stat. Va fi, evident, un impact asupra cererii, în ideea că va scădea consumul de carburanți. Pentru noi e mai bine ca prețurile să fie cât mai mici', a explicat Leitner, întrebat dacă toată creșterea accizelor se va regăsi mai departe în prețul final de la pompă sau dacă petroliștii vor suporta o parte din aceste costuri pentru a păstra nivelul cererii și a nu pierde clienți.

Statul vrea să impoziteze construcții speciale în valoare de 7,3 miliarde de euro (5% din PIB)

Noul impozit de 1,5% pe construcțiile speciale va aduce suplimentar venituri la bugetul general consolidat în valoare de 488 milioane de lei. Cum acesta va fi aplicat asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, rezultă că guvernul Ponta estimează că impozitl va fi aplicat unor active în valoare totală de peste 32,5 miliarde de lei sau 7,3 miliarde de euro.

La nivelul PIB-ului estimat în proiectul de buget, de 658,6 miliarde de lei, valoarea tuturor construcțiilor speciale ce urmează a fi taxate de guvern ar echivala cu un procent de 5% din PIB, reiese dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Companiile româneşti, cele străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, vor datora de anul viitor un impozit pe construcții speciale în cotă de 1,5% din valoarea acestor construcții, urmând să fie exceptate de la plata acestuia instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi alte persoane juridice fără scop patrimonial.

2013 a fost anul în care OMV a reușit să treacă de la statutul de companie integrată pe sectorul downstream la cel de companie integrată în sectroul upstream, în special în urma achiziițiilor în valoare de 2,65 miliarde de dolari a zăcămintelor din Marea Nordului, a declarat vineri CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, într-o întâlnire cu presa la VIena.

Noua strategie de dezvoltare va continua, Roiss anunțând majorarea bugetului de investiții în perioada 2014-2016, de la 2,8 miliarde la 3,9 miliarde euro, din care 80% vor fi alocați segmentului de explorare și producție.

Acestea nu vor fi finanțate prin îndatorarea companiei, ci din surse proprii, ca și achizițiile efectuate în Marea Nordului. În primele 9 luni, OMV a generat cash flow în valoare de 1,9 miliarde de euro, în primul rând ca urmare a restructurării sectorului downstream, acest lucru permitându-i să achite atât dividendele, cât și să rămână la o rată a îndatorării de aproximativ 30% în pofida achiziției de 2,65 miliarde de dolari din Marea Nordului.

Scopul nostru este să trasnformăm România din importator net în exportator net de gaze naturale, a declarat vineri într-o conferință de presă CEO-ul OMV, Gerhard Roiss.

Referindu-se la securitatea ofertei, Roiss a remarcat că, cu excepția regenerabilelor, gazul natural este resursa cu cea mai spectaculoasă evoluție. Iar OMV dorește să profite de această evoluție, în special în ceea ce privește bursele de gaze naturale și nu neapărat în vânzarea engros a acestora.

Chiar dacă OMV și-a schimbat startegia în favoarea upstreamului, downstream-ul rămâne în atenția companiei. “Vom rămâne în sectorul de gaze (equity gas), iar scopul nostru este de a transforma România dintr-o țară importatoare de gaze naturale, într-una exportatoare", a precizat Roiss, care a adăugat că Marea Neagră înseamnă gaze pentru Europa. Acesta este motivul pentru care OMV are parteneraite de explorare în Marea Neagră în România, Ucraina și Bulgaria.

Ieri, la o conferință organizată de Energy Report și Centrul de Politică şi Afaceri Murray Rothbard, un oficial al Petrom declara același lucru. “Există premisele ca România, începând cu anul 2019, să producă mai multe gaze decât consumă, să depindă alţii de noi şi nu invers, să se transforme dintr-un importator de gaz într-un exportator”, a declarat Răzvan Nicolescu, Director de Afaceri Publice şi Reglementare al Petrom la o conferinţă organizată de Centrul de Politică şi Afaceri Murray Rothbard.

O singură piedică mai importantă ar putea fi în acest sens: tendinţa guvernului de a pune taxe pe orice, mărirea acestora şi lărgirea continuă a bazei de impozitare, dacă e să ne gândim doar la cel mai recent exemplu cu nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcţiilor speciale.

O mișcare autonomistă din estul Libiei a anunțat că a înființat o companie petrolieră regională și că va începe să exporte petrol produs în regiune, după ce a preluat controlul asupra câtorva porturi. Rebelii au mai anunțat că au în plan și înființarea propriei bănci centrale a regiunii de est. Încă o lovitură pentru guvernul central al Libiei, condus de premierul Ali Zeidan, care încearcă să redeschidă porturile prin care țara exportă de țiței, precum și câmpurile de hidrocaburi controlate fie de miliții fundamentaliste musulmane, fie de grupări tribale, fie chiar de funcționari publici care revendică drepturi politice sau salarii mai mari.

Producția de petrol a Libiei s-a redus dramatic în ultima perioadă, iar premierul Zeidan a declarat că, de luna viitoare, Libia ar putea întâmpina probleme grave în a-și finanța cheltuielile bugetare. Guvernul său face eforturi pentru a ține sub control activitatea grupărilor care l-au răsturnat de la putere pe Muammar Gaddafi în 2011, păstrându-și ulterior armele. În regiunea de est Cyrenaica, triburi și miliții vor instaurarea unui sistem federal de guvernare în Libia.

Primul ministru al autoproclamatei regiuni autonome Cyrenaica, Abd-Rabbo al-Barassi, spune că nou înființata companie de petrol a regiunii va avea la început sediul la Tobruk, unde se află și portul Hariga, unde săptămâna trecută protestatarii au împiedicat încărcarea la bordul unui vas petrolier deținut de guvernul central a 600.000 de barili de țiței, care ar fi urmat să fie exportați în Italia.

"Am înființat o companie numită Libya Oil and Gas Corp. Așteptăm răspunsuri de la Tripoli și Fezzan (cel mai important oraș din sudul Libiei – n.r.), pentru a cădea o înțelegere cu cei de acolo. Ulterior, compania va vinde petrol, iar noi vom păstra veniturile care le revin celor din Tripoli și Fezzan fără să ne folosim de ele. Pe urmă vom muta sediul firmei la Benghazi", a declarat Barassi pentru Reuters.

Blocadă a exporturilor către Italia

Anunțul privind înființarea companiei a fost făcut live la un post național de televiziune. Experți din industria petrolieră spun că rebelilor le va fi greu să găsească cumpărători care să accepte să preia de la ei petrol care aparține de drept guvernului central libian.

Cu câteva ore înainte, premierul Zeidan le dăduse un ultimatum protestatarilor din portul Hariga, somându-i să elibereze infrastructura portuară în maxim 10 zile și amenințând că, în caz contrar, autoritățile vor lua măsurile necesare, fără însă precizeze care ar fi acestea.

Zeidan a adăugat că, dacă protestele nu vor înceta, guvernul va întâmpina dificultăți de luna viitoare în a finanța cheltuielile bugetare. "Bugetul se bazează pe proiecția de venituri de petrol pe întregul an. Din cauza întârzierii exporturilor, avem deficit bugetar", a declarat premierul de la Tripoli.

El a mai spus că blocarea terminalului portuar Mellitah, controlat de italienii de la ENI și de compania libiană de stat National Oil Corp, ar putea obliga Italia să se aprovizioneze cu petrol și gaze din alte surse. Protestatari aparținând minorității Amazigh (berberi) au blocat exporturile prin terminalul Mellitah, situat la 60 de kilometri vest de Tripoli, și au amenințat că vor opri și exporturile de gaze naturale efectuate de acolo. Berberii cer mai multe drepturi politice.

Violența se intensifică

"Italia este în prezent cel mai mare partener comercial al Libiei. Ar fi foarte grav dacă exporturile ar fi blocate, pentru că italienii cumpără din Libia aproape un sfert din necesarul lor de petrol și importă în plus și gaze naturale. Ne-ar putea abandona, găsindu-și alți furnizori", a avertizat premierul Zeidan.

Anterior, ministrul de Externe al italiei, Emma Bonino, declarase că cei de la ENI iau în calcul închiderea unor sonde de exploatare deținute în Libia.

Zeidan a adăugat că le-a dat milițiilor locale termen până la sfârșitul anului pentru a intra sub comanda armatei sau poliției centrale, în caz contrar urmând să le taie finanțarea de la buget. Săptămâna trecută au avut loc lupte intense de stradă la Tripoli între grupări rivale.

Situația din Libia afectează rezultatele OMV

Austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrol, și-au redus estimările cu privire la producția de hidrocarburi de anul acesta, spunând că acum se așteaptă ca aceasta să scadă, ca urmare a problemelor de securitate de la exploatările din Libia și Yemen, care au afectat profitul companiei pe trimestrul III 2013.

OMV spune acum că producția de anul acesta va fi "oarecum" sub nivelul din 2012, din cauza chestiunilior de securitate din Libia și Yemen, la care se adaugă unele dificultăți întâmpinate în Noua Zeelandă și Austria, după ce, anterior, estima că aceasta va fi, în mare, similară cu cea de anul trecut/

Profitul net al OMV pe trimestrul al III-lea al acestui an a scăzut cu 17%, la 263 milioane euro, sub estimările analiștilor. Austriecii prognozează că producția va crește din nou în 2014, ca urmare a achiziției unei serii de active offhore de la compania norvegiană de stat Statoil.

Cei de la OMV spun că, în prezent, producția din Libia este întreruptă, continuând în schimb în Yemen, și că evoluția situației din ambele țări rămâne imprevizibilă.

CEO-ul OMV a declarat luna trecută, pentru Reuters, că austriecii sunt hotărâți să își continue activitatea în Libia, care, în mod normal, are o pondere de circa 10% din totalul producției grupului, în pofida faptului că o serie de giganți petrolieri americani și-au abandonat proiectele de acolo.

Sunt și alte cauze

În Noua Zeelandă, OMV a închis temporar mai devreme decât planificase câmpul de hidrocarburi Maari, iar în Austria, o sondă de producție a fost inundată cu apă, ambii factori urmând să afecteze producția totală a grupului pe 2013, spun austriecii.

"Marjele de rafinare, care au atins un maxim în 2012, vor rămâne la minime istorice pentru restul acestui an, din cauza cererii slabe și a supracapacității de producție persistente de pe piețele europene", mai afirmă OMV.

OMV investește masiv în explorare și producție, reducându-și totodată activitatea de rafinare și marketing, care contribuie în prezent cu 16% la profitul operațional al grupului. Compania speră ca deal-ul cu Statoil, la care se adaugă descoperirile de gaze naturale din Marea Neagră, vor compensa volatilitatea mai mare a operațiunilor OMV din Africa de Nord.

Cei de la OMV mai spun că nu au finalizat încă renegocierea unui contract pe termen lung de cumpărare de gaze naturale de la rușii de la Gazprom, ai cărui termeni adâncesc și mai mult pierderile diviziei de Electricitate și Gaze a companiei. De asemenea, la începutul lunii octombrie, OMV a acceptat o ajustare a termenului contractului său de furnizare cu Statoil.

Luna trecută, OMV a raportat că marja sa de rafinare din trimestrul al III-lea al anului s-a redus la mai puțin de jumătate, ca urmare a spread-urilor slabe și a prețurilor mai mai la țiței, în timp ce producția a scăzut, ca urmare a problemelor de securitate din Libia și Yemen.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, au finalizat tranzacția cu Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, prin care OMV a preluat de la norvegieni participații la câmpuri petroliere și gazeifere din Marea Nordului, achiziția fiind finanțată prin reduceri ale capitalului de lucru, vânzări de active de pe segmentul de rafinare, cash-flow propriu și bani proveniți din facilitățile de creditare aflate la dispoziția OMV.

Autoritățile relevante au acordat aprobările legale necesare, se arată într-un comunicat al OMV.

OMV a cumpărat 19% din drepturile aferente câmpului Gullfaks și 24% din cele ale câmpului Gudrun, localizate pe platforma continentală a Norvegiei. În plus, austriecii au mai preluat 30% din drepturile aferente câmpului Rosebank și 5,88% din cele le câmpului Schiehallion, ambele situate la vest de insulele Shetland, la ambele active OMV deținând deja participații anterior recentei tranzacții.

Acordul cu Statoil prevede și stabilirea unui parteneriat de cercetare-dezvoltare între cele două companii, precum și opțiunea de stabilire a unor acorduri de tip farm-in (în care se împart costurile de dezvoltare între compania care deține concesiunile și partener) pentru alte licențe de explorare.

Cresc rezervele și producția

În total, OMV a cumpărat de la Statoil active în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

"Tranzacția este o componentă esențială a strategiei OMV de concentrare pe activitățile de explorare și producție de pe piețele stabile din punct de vedere politic și va reprezenta un factor substanțial în ceea ce privește atingerea țintelor noastre pentru 2016. Prin această tranzacție, ne consolidăm prezența în regiunea de creștere care este pentru noi Marea Nordului", a declarat CEO-ul OMV, Gerhard Roiss.

În urma tranzacției, rezervele de hidrocarburi ale OMV se majorează în mod substanțial, crescând cu circa 320 de milioane de barili echivalent petrol. Creșterea de producție a OMV este estimată la 25.000 de barili echivalent petrol pe zi la 1 noiembrie 2013, urmând să se majoreze la 40.000 de barili echivalent petrol pe zi în 2014 și 58.000 de barili echivalent petrol pe zi în 2016.

Tranzacția cu Statoil a fost finanțată prin reduceri ale capitalului de lucru, vânzări de active de pe segmentul de rafinare, cash-flow propriu și bani proveniți din facilitățile de creditare aflate la dispoziția OMV. În prima jumătate a acestui an, OMV a avut la dispoziție cash în sumă de circa 1,6 miliarde de euro, precizează compania.

Cooperarea europeană în domeniul energetic este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Criteriile economice sunt de obicei pe ultimul loc atunci când se decide ce proiect alternativ urmează a fi realizat, mult mai importante fiind cele interesele "naționale" (în realitate interese de grup), cele geostrategice, șantajul diplomatic sau trocul de voturi între diferiții decidenți.

Cazul Nabucco este cel mai bun exemplu în acest sens. Un proiect european lansat în urmă cu aproape 2 decenii, a eșuat lamentabil, aducând pierderi importante principalelor firme implicate, printre care Transgaz și OMV.

Cu toate acestea tehnocrații de la Bruxelles promit să se revanșeze lansând alte proiecte ambițioase pe hârtie, cu ajutorul cărora promit să se revanșeze față de România pentru trădarea de care au dat dovadă în cazul Nabucco.

Potrivit Hotnews, România ar putea beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte energetice, prin facilitatea Connecting Europe, care are un buget total de 5,85 miliarde de euro, după ce luni, 14 octombrie, Comisia Europeana a adoptat o lista de obiective energetice prioritare în Europa.

După Nabucco, potopul!

Dacă cele 5,85 de miliarde sunt deocamdată pe hârtie și urmează a se împărți la cele 28 de state membre, pierderile provocate de Nabucco sunt reale și sunt evidențiate în bilanțul contabil al companiilor. De exemplu, transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco. La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

În plus, acționarii Transgaz au aprobat, pe 23 septembrie, planul de închidere controlată a companiei de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH, care ar fi trebuit să implementeze defunctul proiect de gazoduct Nabucco, plan pentru care transportatorul de gaze controlat de statul român a prevăzut un buget de cheltuieli de 20 de milioane de euro.

Mai mult, s-a aprobat acordarea de către Transgaz, împreună cu OMV, a unui credit de maxim 7,5 milioane euro (din care cota Transgaz nu va depăși 50%) către Nabucco Gas Pipeline International, cu dobândă și garantat cu active „viabile” ale companiei de proiect, destinat acoperirii nevoii de lichidități a acesteia pentru evitarea insolvenței, precum și achitării costurilor procedurilor legale aferente, inclusiv pierderea controlului în favoarea unui lichidator.

De asemenea, s-a aprobat participarea Transgaz cu maxim 1,34 milioane euro în numerar la majorarea capitalului Nabucco Gas Pipeline International. Majorarea este necesară pentru acoperirea unui deficit de lichidități al acesteia de 7,5 milioane euro și va permite (sic!) rambursarea împrumutului menționat mai sus, inclusiv accesoriile, pentru evitarea intrării în insolvență a companiei de proiect.

La începutul lunii august, Transgaz anunța că nu a luat în calcul probabilitatea de a recupera din pierderile rezultate din investițiile sale în proiectul Nabucco, ca urmare a vânzării unor active reziduale ale fostei companii de proiect, Nabucco Pipeline International GmbH, la care Transgaz deține o participație de 16,67% din acțiuni.

Mii de km de conducte pe hârtie

Dar cu ce vrea Comisia Europeană să compenseze pierderile provocate de eșecul Nabucco? În primul rând cu un fel de Nabucco 2, South Corridor - o conductă de gaze din Bulgaria către Austria, via România și Ungaria, noi conducte onshore cu lungime de 1.318 km și cu capacitate de livrare de 6,1 milioane de metri cubi pe zi în Bulgaria, 6,1 în România, 6,1 în Ungaria și 52 în Austria. Aceste proiecte se află însă, la fel ca Nabuccco, la concurență cu altele, toate având ca scop realizarea unui coridor de transport al gazelor din Marea Caspică cu o capacitate de de minimum 10 miliarde de metri cubi pe an.

Tot pe Coridorul Sudic, Comisia mai "vinde" iluzia unei conducte submarine, care să traverseze Marea Neagra din Georgia până în România, proiect cunoscut sub numele White Stream. Bine că nu White Whale! Poiectul ar urma să cuprindă conducte onshore și offshore cu lungime totală de 1.250 km (1.115 offshore și 135 onshore) si cu capacitate de transport de 46 milioane de metri cubi/zi. Si acest proiect concurează cu altele, menite a asigura accesul la resursele din Azerbaidjan și Turkmenistan.

Potrivit documentului publicat de Hotnews, alte trei proiecte vizând România sunt incluse în traseul estic al gazelor, Gas East. Unul dintre aceste proiecte care ar include România este clusterul de transmisie și tranzit pentru implementarea fluxului invers de gaze, din Roâania în exterior. Aceste proiecte vizează dezvoltarea capacităților României de a exporta gaze naturale. Proiectul prevede amplificarea puterii compresorului de la Stația Silistea și construcția unei conducte de conexiune cu capacitate de 14 milioane de metri cubi pe zi, cu posibilitatea de transport în dublu sens România-Bulgaria.

Tot pe Gas East se află și proiectul vizând dublarea capacității de depozitarea a Depomureș. 

În sfârșit, tot pe Gas East apare și proiectul AGRI - interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România. Dacă se va realiza, acesta va cuprinde, în mod sigur, pe teritoriul României terminalul de gaz lichefiat de la Constanța și conducta Constanta-Arad-Csanadpalota (Ungaria).

Pe partea de energie electrica, lista Comisiei Europene cuprinde include proiectele României în coridorul Eeast Electricity. Aici apare clusterul Bulgaria-România, pentru capacități de transport de curent electric. Acesta include pe teritoriul României 3 linii interne între Cernavodă și Stâlpu, între Gutinaș și Smârdan și între Gadalin și Suceava - toate onshore.

Un alt proiect pe electricitate este clusterul România-Serbia, incluzând interconectorul Resita-Pancevo. Pe teritorul României se vor desfășura liniile Porțile de Fier -Reșita, Reșita- Timisșara/Sacalaz, Arad -Timișoara/Sacalaz.

Grupul austriac OMV este decis să nu se retragă din Libia, în pofida conflictului care a perturbat producția și a provocat abandonarea mai multor proiecte de către unii giganți mondiali, a declarat CEO-ul OMV, Gehard Roiss, într-un interviu acordat miercuri agenției Reuters.

Interesant este și argumentul adus de șeful OMV: stabilitatea din cele 2 regiunii importante pentru operațiunile OMV, în primul rând România și Marea Neagră, și în al doilea rând Norvegia, poate compensa volatilitatea din alte părți ale lumii unde compania austriacă își desfășoară activitatea, printre care și Libia.

"Ambele nuclee sunt în țările stabile ... și împreună pot oferi mai mult spațiu de acțiune pe piețe cum ar fi Libia,", a declarat Roiss, adaugând că OMV ar putea fi în măsură să ofere în a doua jumătate a anului viitor anticipații optimiste cu privire la potențialul zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, anticipații peste nivelul actualelor estimări.

OMV a cumpărat în luna august de la Statoil participații pentru exploatarea unor zăcăminte offshore în Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari și a a anunțat luna trecută că a făcut o importantă descoperire de petrol în zona arctică a Norvegiei.

Pierderi trimestriale de 0,5% din producția anuală a grupului

Gerhard Roiss recunoscut că în al treilea trimestru al acestui an, OMV a înregistrat pierderi importante în Libia, egale cu o jumătate de procent din producția totală a grupului, ca urmare a grevelor, a acțiunilor milițiilor locale și ale activiștilor politici care au blocat câmpurile. 

"Suntem activi în Libia de mai mulți ani și ne vedem activi în Libia și în viitor", a declarat Roiss. 

Potrivit CEO-ului OMV, producția din Libia, care reprezintă aproximativ 10 la sută din totalul producției grupului, a fost reluată și este în prezent stabilă. Totuși, a adăugat Roiss: "Nu va spune însă ce va fi mâine"

Exxon și-a anunțat luna trecută intenția de a se retrage din Libia, în timp ce a declarat luna trecuta ca a fost scalarea înapoi în Libia, în timp ce Royal Dutch Shell a abandonat anul trecut două blocuri de explorare. Alți giganți nu și-au reluat încă explorările în zonă de la declanșarea conflictului, în 2011.

Retragere de pe retail, concentrare pe upsteam

În pofida faptului că OMV și-a vândut rețele de benzinării din Bosnia și Croația, Roiss suține că OMV nu are nici un plan de retragere definitivă din alte state în care activează. Dimpotrivă compania investește masiv în upstrem, în explorare și activitățile de producție, chiar dacă încearcă să-și reducă componenta de retail. 

OMV este, de asemenea, în discuții pentru a vinde participația de 45% deținută la rafinăria germană Bayernoil , care va fi componenta cea mai importantă într-un plan restructurare a companiei, prin care aceasta urmează să renunțe la active de un miliard de euro (1,4 miliarde de dolari) până la sfârșitul anului 2014.

"Eu nu exclud ca vânzarea să se facă în acest an", a declarat Roiss, spunând că au fost mai multe părți interesate, însă refuzând să ofere mai multe detalii.

Operațiunile de retail OMV a raportat rezultate mai puternice decât cele preconizate în al doilea trimestru, atenuând reducerea profitului trimestrial la nivelul întregului grup, ca urmare a scăderii cererii în Europa.

Roiss a declarat totodată că regiunile în care OMV a avut activități de vânzare cu amănuntul, de la Bavaria în Turcia, au înregistrat creștere economică și că se așteaptă ca această recuperare să continue.

Negocieri avansate cu Statoil, optimism cu privire la viitorul preț al gazului Gazprom

OMV a fost afectat de contractele scumpe de furnizare a gazului semnate pe termen lung cu Gazprom, drept urmare segmentul său de gaz și electricitate înregistrând o pierdere operațională de 30 de milioane de euro în al doilea trimestru. Vestea bună este că potrivit lui Roiss, negocieri "intense" de lungă durată cu cei de la Gazpriom pentru a aduce prețul gazului mai aproape de cel al pieței spot se află în faza finală. "Mă aștept ca vom putea anunța rezultatul acestor negocieri în viitorul apropiat, în acest an chiar", a afirmat CEO-ul OMV.

Discuții similare cu Statoil sunt deja în stagii mult mai avansate" a adăugat el. OMV a înregistrat anul trecut o pierdere de 304 milioane de euro, în special ca urmare a contractelor cu gaz semnate pe termen lung. Roiss a refuzat să comenteze dacă el consideră adecvată această stare de fapt, adaugă Reuters.

Consorțiul care operează zăcământul azer de gaze de la Shah Deniz a semnat, la finalul săptămânii trecute, contracte pe termen lung, de 25 de ani, începând cu 2019, de furnizare de gaze naturale din zăcământ către Europa, prin gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) cu un număr de nouă companii, care s-au angajat să cumpere în total o cantitate de 10 miliarde metri cubi de gaze pe an.

În schimb, Transgaz și OMV, principalii acționari ai proiectului rival Nabucco, care a pierdut bătălia cu TAP pentru furnizarea de gaze din Marea Caspică către Europa, trebuie acum să scoată bani serioși din buzunar pentru închiderea controlată a joint-venture-ului care ar fi trebuit să construiască respectivul gazoduct, Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

Cele nouă companii care au semnat contracte de achiziție de gaze naturale cu consorțiul Shah Deniz sunt Axpo Trading (Elveția), Bulgargaz (Bulgaria), DEPA (Grecia), Enel (Italia), E.ON (Germania), Gas Natural Aprovisionamientos (Spania), GDF Suez (Franța), Hera Trading (Italia) și Shell Energy Europe Ltd.

Gazele vor fi aduse direct din Azerbaijan în Europa, pentru prima dată, ca parte a proiectului de exploatare Shah Deniz 2, care va include și deschiderea Coridorului Sudic de gaze. Transportul se va face, începând cu anul 2019, prin conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care va avea o lungime de peste 3.500 de kilometri și va tranzita Azerbaijanul, Georgia, Turcia, Grecia, Bulgaria și Albania, iar de aici va trece pe sub Marea Adriatică pentru a ajunge în Italia.

Traderi, consumatori industriali și centrale pe gaze

Consorțiul care dezvoltă câmpul offshore de gaze naturale de la Shah Deniz, din Marea Caspică, este format din BP (25,5%), care este și operatorul concesiunii, Statoil din Norvegia (25,5%), SOCAR din Azerbaijan (10%), francezii de la Total (10%), rușii de la Lukoil (10%), iranienii de la National Iranian Oil Company (NIOC) (10%) și turcii de la Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı (TPAO) (9%).

Capacitatea inițială a TAP va fi de 10 miliarde de metri cubi pe an, exact cantitatea contractată prin acordurile semnate recent cu cei 9 cumpărători menționați, și va putea fi extinsă până la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Rezervele estimate ale câmpului offshore de la Shah Deniz sunt de 1,2 mii de miliarde de metri cubi de gaze naturale și se preconizează că cea de-a doua etapă de exploatare a sa va începe în 2018.

Constracția conductei TAP este așteptată să înceapă în 2015. Consorțiul care va construi gazoductul este format din BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (16%), Total (10%), E.ON (9%) și Axpo (5%).

Cele nouă companii care au semnat contracte de achiziție de gaze naturale cu consorțiul Shah Deniz sunt fie firme de trading, care vor vinde mai departe cantitățile cumpărate pe piețele europene, către diverși consumatori industriali, fie companii integrate de utilități, care vor utiliza gazele pentru a-și alimenta propriile centrale electrice.

Marile pierzătoare sunt țările din Europa de Est

„Până acum nu există planuri de livrare a gazelor de la Shah Deniz către consumatorii casnici europeni”, a declarat Elshad Nazitov, vicepreședintele companiei de stat azere SOCAR.

Potrivit Financial Times, 80% din cantitățile de gaze de la Shah Deniz vor ajunge în Italia și pe piețele adiacente acesteia, iar restul în Grecia și Bulgaria, ceea ce reprezintă o mare dezamăgire pentru Comisia Europeană, care spera că învingătorul din competiția dintre proiectele de gazoducte Nabucco și TAP va avea un rol important în reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia a statelor din sud-estul Europei.

„Acum se poate spune că estul Europei a pierdut efectiv gazele de la Shah Deniz. Acele țări vor rămâne dependente de Rusia”, spune Thierry Bros, analiast la Societe Generale.

Momentul este unul sensibil pentru industria europeană a gazelor naturale. Resursele din Marea Nordului sunt în declin, iar țări precum Marea Britanie fac eforturi pentru a se aproviziona prin achiziția de transporturi de gaze naturale lichefiate, ceea ce permite Rusiei să recâștige o parte din cota de piață pierdută în ultimii ani.

Imperiul Gazprom contraatacă

Cei de la Societe Generale mai spun că, anul acesta, Rusia va redeveni principalul furnizor de gaze al Europei, poziție pierdută în 2012 în favoarea Norvegiei. În primele 8 luni din 2013, exporturile de gaze în Europa ale gigantului de stat Gazprom au crescut cu 10% comparativ cu perioada similară din 2012.

Recenta semnare de către consorțiul Shah Deniz a celor nouă contracte pe termen lung de furnizare de gaze azere către Europa va pune presiune pe autoritățile de la Bruxelles pentru accelerarea proiectelor de infrastructură necesare pentru ca gazele respectived să poată fi tranzacționate liber pe teritoriul Europei.

Comisia Europeană susține existența cât mai multor gazoducte pe teritoriul continentului, ceea ce ar permite companiilor de utilități să-și diversifice furnizorii de gaze, reducându-le dependența de acest tip de contracte pe termen lung.

E nevoie de interconectori, dar sunt multe obstacole

„Mă aștept ca Bruxelles-ul să sprijine dezvoltarea așa-numiților interconectori dinspre Grecia și Bulgaria către restul Europei, ceea ce ar permite gazelor din Azerbaijan să ajungă și în estul continentului. Sunt convins că statele din estul Europei și din Balcani vor fi o sursă importantă de cerere de gaze în viitor, însă momentan nu derulăm nici un fel de negocieri în acest sens”, a declarat vicepreședintele BP, Al Cook, responsabil cu chestiuni legate de Shah Deniz.

Problema este, însă, că construcția de interconectori a fost extrem de lentă, mai ales în estul Europei, iar analiștii spun că cererea slabă de gaze naturale din regiune a descurajat investițiile.

„Dacă investești în infrastructură nouă de transport de gaze în estul Europei, n-ai absolut nici o garanție că în viitor va exista suficientă cerere astfel încât să poți să-ți recuperezi investiția”, spune Jonathan Stern, șeful departamentului de gaze de la Oxford Institute for Energy Studies.

Pe de altă parte, contractele pe termen lung semnate de consorțiul Shah Deniz, estimate la o valoare totală de 100 de miliarde de dolari, vor încuraja într-o oarecare măsură comerțul cu gaze. Poate mai important, aceste venituri stabile pe termen lung vor asigura continuarea investițiilor în dezvoltarea câmpului de la Shah Deniz. În decembrie, costurile totale ale demarării celei de-a doua etape de exploatare a câmpului erau estimate la 40 de miliarde de dolari.

Bani de înmormântare pentru Nabucco

Acționarii Transgaz au aprobat, luni, planul de închidere controlată a companiei de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH, care ar fi trebuit să implementeze defunctul proiect de gazoduct Nabucco, plan pentru care transportatorul de gaze controlat de statul român a prevăzut un buget de cheltuieli de 20 de milioane de euro.

Mai mult, s-a aprobat acordarea de către Transgaz, împreună cu OMV, a unui credit de maxim 7,5 milioane euro (din care cota Transgaz nu va depăși 50%) către Nabucco Gas Pipeline International, cu dobândă și garantat cu active „viabile” ale companiei de proiect, destinat acoperirii nevoii de lichidități a acesteia pentru evitarea insolvenței, precum și achitării costurilor procedurilor legale aferente, inclusiv pierderea controlului în favoarea unui lichidator.

În plus, s-a aprobat participarea Transgaz cu maxim 1,34 milioane euro în numerar la majorarea capitalului Nabucco Gas Pipeline International. Majorarea este necesară pentru acoperirea unui deficit de lichidități al acesteia de 7,5 milioane euro și va permite (sic!) rambursarea împrumutului menționat mai sus, inclusiv accesoriile, pentru evitarea intrării în insolvență a companiei de proiect.

La începutul lunii august, Transgaz anunța că nu a luat în calcul probabilitatea de a recupera din pierderile rezultate din investițiile sale în proiectul Nabucco, ca urmare a vânzării unor active reziduale ale fostei companii de proiect, Nabucco Pipeline International GmbH, la care Transgaz deține o participație de 16,67% din acțiuni.

„Având în vedere incertitudinea monetizării activelor financiare ale companiei Nabucco Pipeline International GmbH, provizionul pentru deprecierea imobilizărilor financiare a fost constituit la nivelul contribuției efective a SNTGN Transgaz SA la capitalul social al Nabucco Pipeline International GmbH și nu a luat în considerare probabilitatea unor vânzări efective de active reziduale ale companiei în care suntem asociați”, se arăta într-o informare a Transgaz, efectuată la solicitarea unor acționari ai companiei.

Ruinele unei bătălii pierdute

Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco.

La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

Consorţiul spera să convingă consorţiul Shah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Shah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor spre Europa. Consorţiul Shah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa.

OMV, compania-mamă a Petrom, controlată de statul austriac, a descoperit resurse de gaze naturale și condensat în Pakistan, pe concesiunea Mehar, și intenționează să demareze producția la zăcământul respectiv în trimestrul al IV-lea din 2013.

Descoperirea a fost făcută la sonda Sofiya-2 de pe concesiunea Mehar, localizată în provincia Sindh din Pakistan.

OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, deține 75% din drepturile aferente concesiunii Mehar, restul fiind controlate de Ocean Pakistan Limited (15%), Government Holding Private Limited, firma de stat prin care guvernul pakistanez administrează resursele de petrol și gaze ale țării (5%) și Zaver Petroleum Company (5%).

Testele derulate la sonda Sofiya-2 au dus la o estimare de producție de circa 59 de milioane de metri cubi de gaze pe zi, la care se adaugă circa 1.550 de barili de condensat pe zi. OMV precizează că va mai fi nevoie de teste și evaluări pentru a confirma dimensiunile zăcământului.

Zăcământul nou-descoperit se află în apropierea facilității de procesare de la Mehar, care, astfel, poate fi utilizată pentru valorificarea resurselor respective. Cei de la OMV se așteaptă ca producția să înceapă în trimestrul al IV-lea al acestui an.

„Suntem foarte mulțumiți de aceste rezultate. Gazele și condensatul de la sonda Sofiya-2 vor putea fi procesate la unitatea de procesare de la Mehar, ceea ce va permite dezvoltarea accelerată și cu costuri reduse a noului zăcământ. Descoperirea adaugă valoare achiziției din 2011 a companiei Petronas, care constituie o parte importantă a strategiei noastre de creștere în Pakistan”, a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

OMV (Pakistan) Exploration GmbH este controlată în proporție de 100% de către OMV AG și și-a în 1991 activitatea în provincia Sindh din Pakistan. Prima descoperire semnificativă de gaze naturale a fost efectuată în 1993, la Miano, în districtul Sukkur din estul provinciei Sindh. Alte zăcăminte au fost descoperite ulterior la Sawan (1997), Latif și Tajjgal (2007).

În 2011, OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, a preluat compania Petronas Carigali Pakistan Limited. În urma acestei achiziții, austriecii au căpătat acces la noi blocuri de explorare, printre care și concesiunea Mehar. În prezent, OMV deține participații la opt concesiuni de petrol și gaze din Pakistan.

Anul acesta, OMV a cumpărat masiv participații la câmpuri offshore de petrol și gaze din sectorul norvegian al Mării Nordului, contra sumei totale de 2,65 miliarde de dolari. Pe lângă asta, austriecii au anunțat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în apele teritoriale ale Australiei.

La sfârșitul lunii iunie, OMV a demarat prospecțiuni seismice în sectorul bulgăresc al Mării Negre, pentru a investiga potențialul zăcămintelor de petrol și gaze naturale localizate în largul coastelor Bulgariei.

Chiar dacă investițiile făcute pentru Nabucco Vest au fost mai mult pe hârtie, decizia Shah Deniz de a prefera TAP ca rută pentru traseul gazului azer  în Europa nu întârzie să-și facă simțite efectele. Astfel, OMV a înregistrat în trimestrul al doilea un provizion special de 55 milioane euro, rezultat din deprecierea activelor legate de proiectul Nabucco Vest, susține Mediafax.

Probabil că acesta este și motivul pentru care pe agenda pe care ministrul britanic al Energiei, Edward Davey, o va avea la București se numără și viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco. Britanicii, prin BP, au avut un cuvânt greu de spus în ceea ce pruvește preferarea TAP în fața Nabucco.

Potrivit unui raport preliminar prezentat miercuri de OMV pentru trimestrul al doilea al acestui an, "nu au fost înregistrate costuri speciale nete în rezultatul operațional. Provizioanele speciale nete pe partea financiară au totalizat 55 milioane euro, rezultând din deprecierea activelor în legătură cu proiectul Nabucco Vest".

Producție de țiței și vânzări de gaze în creștere pentru Petrom în cel de-al doilea trimestru

Producţia de petrol şi gaze a OMV a scăzut uşor în trimestrul al doilea, la 297.000 barili echivalent petrol pe zi, faţă de 302.000 barili echivalent petrol pe zi în primele trei luni ale anului, respectiv 305.000 în perioada aprilie-iunie a anului trecut, se mai arată în raportul preliminar publicat miercuri de grupul austriac. Declinul a fost determinat de chestiuni tehnice şi inundaţii în Austria, probleme tehnice în Kazahstan şi probleme de securitate şi greve în Libia, se spune în raport. Scăderea a fost limitată de evoluţia favorabilă din România şi Noua Zeelandă.

Vânzările de gaze ale OMV au scăzut cu 5% în trimestrul al doilea raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, la 85,02 TWh. Activităţile de trading reprezintă 66% din vânzările de gaze în perioada analizată.

Aprecierea dolarului faţă de euro a influenţat pozitiv rezultatele OMV pentru trimestrul al doilea pe segmentul de explorare şi producţie, însă nu a acoperit efectul scăderii preţului petrolului.

Marja indicativă a operaţiunilor de rafinare de produse petroliere la nivelul grupului OMV a scăzut la 2,48 dolari pe baril în trimestrul al doilea, faţă de 3,01 dolari în primele trei luni, respectiv 4,15 dolari în aprilie-iunie 2012. Rata de utilizare a rafinăriilor a crescut însă la 94%, de la 87% în primul trimestru, respectiv 80% în trimestrul doi al anului trecut.

Producţia de petrol şi gaze a Petrom a urcat la 184.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 183.000 barili în primul trimestru, respectiv 182.000 în trimestrul al doilea al anului trecut.

Vânzările de gaze ale Petrol au crescut cu 3% în perioada analizată, la 11,5 TWh, însă marja de profit s-a redus.

Petrom, prima companie al cărei management al conformității este auditat de KPMG

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, este primul grup din România al cărui Sistem de Management al Conformității a fost auditat de către unul dintre cei patru mari auditori de talie mondială - KPMG. Managementul Conformităţii vizează respectarea legislaţiei în vigoare şi a principiilor de guvernanţă corporativă şi etică ce se regăsesc în Codul de Conduită al companiei, respectiv principii de integritate, transparenţă şi onestitate.

Auditarea Sistemului de Management al Conformității al OMV Petrom reprezintă un demers voluntar, inițiat la nivelul Grupului OMV, pentru a obține o recunoaştere la nivel internațional în ceea ce priveşte respectarea celor mai înalte standarde în domeniul conformității.

În cursul auditului au fost examinate aspecte de conformitate privind etica în afaceri, lupta împotriva corupţiei, pieţele de capital, concurenţa şi embargourile comerciale, raportate la cele mai bune practici internaţionale.

Evaluarea a fost realizată de KPMG în linie cu cerințele Standardului 980 emis de către Institutul de Auditori Publici din Germania (IDW). Acest standard se numără printre cele mai performante la nivelul Uniunii Europene şi este cel mai relevant pentru Grupul OMV.

„Această certificare reprezintă pentru OMV Petrom nu numai o recunoaștere locală, ci şi o apreciere internațională privind calitatea sa de organizație care îşi respectă angajamentele în domeniul conformității. Aceasta reprezintă o răsplată a eforturilor noastre din sfera conformității, o dovadă a calităţii sistemului nostru de conformitate şi o investiție pentru dezvoltarea durabilă a organizației noastre”, a adăugat Mihai Berinde, Director al Departamentului de Afaceri Corporative şi Conformitate al OMV Petrom.

În urma aceluiași audit, OMV a devenit prima companie listată din Austria cu un Sistem de Management al Conformității în linie cu Standardul 980 al IDW.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, însoțită de viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a vizitat Petrom City, sediul OMV Petrom. Oficialii FMI și BNR au discutat aspecte legate de evoluția post privatizare a companiei și au vizitat o expoziţie despre istoria industriei româneşti de petrol şi gaze naturale. FMI este una dintre instituţiile financiare internaţionale care au fost implicate în procesul de privatizare al companiei.

Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut.

„Ne face o deosebită plăcere să primim delegaţia FMI, la nouă ani de la semnarea contractului de privatizare, perioadă în care OMV Petrom a trecut printr-un proces radical de trasformare. Suntem acum cea mai bine plasată companie românească în topul 50 al companiilor din Europa Centrală şi de Sud-Est şi vrem să ne menţinem acolo”, a spus adăugat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Petrom influențează major indicatorii umăriți de FMI

De ce a vizitat directorul FMI sediul OMV Petrom? Probabil pentru că este cea mai importantă companie din domeniul petrolului și gazelor naturale, dar mai ales pentru impactul pe care politicile acestei companii le au asupra unor indicatori macroeconomici urmăriți de FMI.

Nivelul de investiții susținut de Petrom influențează creșterea economică a României pe termen scurt și, mai ales, pe termen lung. Tot investițiile Petrom, și mai ales gradul de eficiență al acestora, vor afecta, pozitiv sau negativ, și balanța comercială a României, respectiv nivelul de dependență de importuri al economiei în următorii zeci de ani.

Nici BNR nu rămâne indiferentă

Mai mult, fluxul de capital financiar dintre OMV Petrom și compania mamă influențează cursul de schimb al leului. Prețurile combustibililor au un efect important asupra costurilor de producție în economie, care, la rândul lor influențează, pe de o parte, profitabilitatea companiilor din România, iar pe de alta, pe partea de ofertă, nivelul inflației. Așa se explică contactele din ce în ce mai dese ale BNR cu OMV Petrom, dar și prezența viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, alături de Cristine Lagarde, în delegația care a vizitat Petrom.

La nivelul anului 2012, la o cifră de afaceri de circa 6 miliarde de euro, valoarea adăugată adusă de Petrom se ridica la circa 2% din PIB. În plus, contribuția Petrom la bugetul de stat neconsolidat al României este de circa 2 miliarde de euro anual, adică în jur de 10%.

În 2012, numărul de furnizori ai OMV Petrom se ridica la circa 15.000, circa 90% dintre aceştia fiind companii din România. Compania furnizează circa 40% din necesarul local de ţiţei, gaze şi carburanţi și poate acoperi circa 10% din cererea de electricitate a României.

Până să-și vadă îndeplinite visurile de reindustrializare a Europei, respectiv României, tehnocrații și politicienii de la Bruxelles și București vor trebui să se mulțumească cu realizarea unui deziderat mai puțin ambițios, și anume cel al stopării dezindustrializării Bătrânului Continent. Ambițiile ecologice ale Bruxelles-ului, care se percepe drept o adevărată avangardă în lupta împotriva poluării au avut în ultimele decenii două efecte dezastruoase, relocarea unor industrii din Europa în statele emergente, în special cele din Asia și majorarea emisiilor de gaze de seră la nivel global tocmai prin această relocare în state care nu dau doi bani pe proiectele ecologice ale UE.

Din ce în ce mai mulți giganți industriali amenință Europa și România cu închiderea unor capacități de producție în cazul în care nu vor fi luate măsuri în acest sens. În acest context, se pare că ieri, premierul Ponta a purtat mai multe discuții cu importanți investitori în economia autohtonă. 

"Facem toate eforturile pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Astăzi (marți - n.r.) a fost președintele OMV în România, în vizită, tocmai ca să discutăm de investițiile în continuare. Astăzi am vorbit o jumătate de oră și cu domnul Mittal, cum să facem să ținem - că se cam închid în Europa combinatele siderurgice - companiile. Nu a dat cu pumnul în masă, el spune că în Europa, dacă nu se face ceva, nu va mai fi competitiv și profitabil să se producă oțel, se va produce dar în Rusia sau în China.", a spus Ponta, citat de Economica.net.

Tot în domeniul gazelor, se pare că lucrările de construcție la gazoductul Iași-Ungheni, care va conecta rețelele de gaze ale României și Republicii Moldova, ar urma să fie lansate pe 27 august, în prezența premierilor din cele două state și a comisarului european pentru Energie, Guenther Oettinger. Cel puțin așa a declarat marți, la București, șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă, citat de Agerpres.

Ziarul Financiar anunță că firma Genesis Biopartner, cu capital suedezo-român, a investit 5 milioane euro într-o centrală de cogenerare cu puterea de 1 MW, situată în Filipeștii de Pădure, județul Prahova, care va furniza energie electrică în rețea și abur tehnologic pentru fabrica de mezeluri Cris-Tim din aceeași localitate. Capital susține că materia primă pentru alimentarea generatorului constă în masă verde, de regulă porumb, dar și alte plante furajere, precum și deșeuri organice. Stația procesează zilnic 49 de tone de substrat organic și produce 1 MW energie electrică și 1,5 MW echivalent energie termică.

Compania-mamă a Petrom, OMV, controlată de statul austriac, și-a întrerupt cea mai mare parte a producției de țiței din Libia începând cu data de 25 iunie, din cauza evoluției situației politice din această țară. Anul trecut, austriecii extrăgeau zilnic în Libia circa 30.000 de barili de petrol, reprezentând aproape 10% din totalul producției de țiței a grupului OMV, cifrat la 303.000 de barili/zi.

Producția totală zilnică de petrol a Libiei a scăzut cu 16% luna trecută și a atins cel mai scăzut nivel din ianuarie încoace, ca urmare a atacurilor diferitelor grupări înarmate locale îndreptate împotriva facilităților de extracție, dar și a tot mai gravelor întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar mari companii petroliere europene, precum BP, BG, Eni sau Royal Dutch Shell, au început să-și retragă din personal. Același lucru se întâmplă în Egipt, ca urmare a escaladării violențelor după înlăturarea de la putere de către armată a președintelui Mohamed Morsi.

„Din cauza actualei situații politice din Libia, cea mai mare parte a producției OMV din această țară a fost întreruptă începând cu 25 iunie. În 2012, Libia a contribuit cu circa 30.000 de barili de petrol pe zi la totalul producției de țiței a OMV, de 303.000 de barili/zi. OMV monitorizează îndeaproape situația din Libia”, se arată într-un comunicat al grupului austriac.

De la înlăturarea de la putere a lui Muammar Qaddafi, în 2011, industria petrolieră din Libia a devenit ținta a numeroase atacuri violente, dar și a multor proteste civile. Ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, ultima problemă survenită este penuria de curent electric.

Probleme în alimentarea cu energie

Petrolul și gazele naturale reprezintă peste 70% din PIB-ul Libiei și generează aproape jumătate din încasările bugetare ale autorităților de la Tripoli, potrivit datelor FMI. „Țara a trecut prin momente tumultoase, iar în prezent situația este foarte complicată. Problemele politice și de securitate vor continua, iar asta va afecta în continuare producția de petrol”, spune Sana Abid, analist al pieței petrolului la KBC Energy Economics.

Guvernul libian încearcă să reacționeze la problemele cu care se confruntă industria petrolieră. Efectivele unei forțe speciale de intervenție însărcinate cu paza obiectivelor extractive au fost majorate de patru ori, la 12.000 de persoane.

De asemenea, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, autoritățile de la Tripoli au încheiat un deal cu traderul londonez APR Energy, acesta urmând să furnizeze Libiei 450 MW de curent electric prin intermediul unor generatoare mobile. Potrivit Bloomberg, este cel mai mare contract de furnizare temporară de energie semnat vreodată.

„Este puțin probabil ca aceste soluții temporare și improvizate să se dovedească suficiente. Pentru a putea menține producția de petrol măcar la nivelurile din prezent, este esențială construirea de noi capacități instalate permanente de generare de energie electrică, precum și upgradarea rețelelor electrice de sute de kilometri care traversează deșertul”, spune John Hamilton, director al companiei de consultanță Cross-Border Information.

Proteste și violențe

Protestele civile care au avut loc lângă câmpurile petroliere, în cadrul cărora demonstranții cereau locuri de muncă și schimbarea radicală a modului de distribuire a veniturilor rezultate din vânzarea țițeiului produs în țară, au redus producția zilnică de petrol a Libiei cu circa 250.000 de barili/zi, a declarat, luna trecută, ministrul libian al petrolului, Abdulbari Al-Arusi. În prezent, producția este cu 30% sub nivelul maxim post-revoluționar, atins în iulie anul trecut.

Alte riscuri sunt actele teroriste, precum și violența în general. Luna trecută, un schimb de focuri din Zueitina, oraș din estul Libiei care deține un terminal major de export de țiței, a dus la rănirea unui angajat și a unui contractor ai furnizorului de energie electrică ABB.

Sediul din Tripoli al forțelor speciale de protecție a facilităților petroliere, aflate în subordinea Ministerului Apărării, au fost atacate tot luna trecută, având loc schimburi masive de focuri pe străzile din Tripoli, în urma cărora au fost rănite cel puțin șase persoane. Atacul a fost lansat de o grupare de gherilă din regiunea Zintan.

„Există o problemă generală de securitate în această țară. Ne-am redus personalul deja și am pus la punct o strategie de evacuare rapidă a întregului staff, în caz că lucrurile se agravează”, spune CEO-ul Total, Christophe de Margerie.

Demonstrații numeroase au avut loc la terminalele petroliere de la Tobruk și Zueitina, care au fost închise din acest motiv de cel puțin patru ori din noiembrie 2012 încoace, precum și la câmpul petrolier Al-Fil, situat în sudul Libiei. Italienii de la Eni au fost nevoiți să-și întrerupă timp de o săptămână exporturile de gaze libiene către Europa, prin conducta Greenstream. În aprilie, o explozie la conductele care deservesc terminalul de la Zueitina a fost pusă de armată pe seama unui atac terorist cu grenade.

Petroliștii abandonează explorările

Insecuritatea nu afectează doar producția de petrol, ci și lucrările de prospectare și explorare în vederea descoperirii de noi zăcăminte. Companiile de profil au devenit extrem de reticente în a-și extinde căutările de resurse de hidrocarburi în deșertul Sahara după ce, în ianuarie, un atac al unei grupări militante islamiste având legături cu al-Qaeda la facilitatea gazeiferă de la In Amenas, din Algeria, s-a soldat cu moartea a 38 de muncitori străini.

„Companiile sunt extrem de îngrijorate. BP a anunțat în 2012 că vor relua explorările după zăcăminte noi de petrol și gaze în 2013. Iată că am depășit jumătatea lui 2013 și nimic. O companie precum BP nu se poate angaja la investiții de sute de milioane de dolari și nu poate trimite efective mari de salariați în acest moment”, spune Hamilton de la Cross-Border.

Un purtător de cuvânt al BP a declara că firma și-a retras angajații străini, din cauza insecurității, adăugând că echipele locale, de libieni, rămân operaționale.

Însă cel mai mare risc pentru industria petrolieră rămâne spectrul înrăutățirii relațiilor dintre vestul Libiei, unde se află și capitala Tripoli, și estul țării, unde sunt concentrate resursele de petrol ale acesteia. Multe dintre protestele care au afectat producția de petrol a Libiei au fost organizate de federaliștii din est, care vor ca regiunea să beneficieze de o cotă mai mare din veniturile naționale rezultate din vânzarea petrolului.

Tot în est este și orașul Benghazi, unde ambasadorul SUA, Chris Stevens, și trei angajați ai ambasadei au fost uciși în septembrie 2012.

„Industria petrolieră a Libiei este mingea în care toate grupările din țară vor să dea cu piciorul”, spune Duncan Bullivant, șef al companiei de consultanță Henderson Risk.

Companiile retrag oameni și din Egipt

Cele mai mari companii petroliere europene și-au retras o parte din echipele de angajați din Egipt, în urma intensificării violențelor dintre susținătorii fostului președinte, Mohamed Mursi, și armată.

BP, BG și Eni și-au retras întregul staff implicat în operațiuni neesențiale pentru producție, iar cei de la Royal Dutch Shell au anunțat că și-au relocat temporar o parte din personal, după ce violențele din ultimele zile au dus la moartea a cel puțin 35 de persoane.

„Prima noastră grijă este siguranța și securitatea personalului. Continuăm să monitorizăm cu atenție situația, la fel ca și celelalte companii din sector”, a declarat un purtător de cuvânt al BG Group.

Până în prezent, spre deosebire de Libia, producția de petrol și gaze a Egiptului nu a fost afectată de situația politică din țară, spun companiile. Egiptul producea anul trecut 728.000 de barili de petrol pe zi și 60,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit statisticilor agregate de BP.

Cei de la BG Group și-au retras cam 100 de angajați din Egipt, iar BP – aproximativ 60.

OMV Petrom a stabilit un record mondial în domeniul forajului cu coloana de tubaj, record atestat de Odfjell Well Services, o companie privată de foraj, servicii de sondă și inginerie cu 40 de ani de experiență internațională, susține, într-un comunicat de presă, cea mai importantă companie petrolieră din regiune. Recordul a fost stabilit în ceea ce privește diametrul coloanei de foraj și adâncimea sondei. 

Sonda Totea 4545 a fost forată cu coloană de 20 de inci la o adâncime de 505 metri în cadrul zăcământului Totea Deep. Acesta reprezintă prima fază din forajul sondei 4545, adâncimea totală estimată fiind de circa 3.500 de metri.

„Aceste realizări excepţionale dovedesc profesionalismul echipelor noastre de foraj şi stabilesc noi repere în materie de excelență operațională. În condițiile în care 2/3 din producția noastră provine din zăcăminte care produc de circa 50 de ani, este nevoie de tehnologii de ultimă ora și expertiză adecvată pentru a continua să furnizăm țiței și gaze în România. În ultimii 8 ani, investițiile noastre pentru activități de explorare și producție s-au ridicat la circa 5,5 miliarde euro.”, a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe.

Tehnica de foraj cu coloana de tubaj este folosită în industria minieră și de extracție a apei și a început să fie folosită în industria petrolieră în 2002. OMV Petrom a introdus aceasta tehnică în 2012 și a fost folosită cu succes în 17 proiecte.

Forajul cu coloană de tubaj reprezintă îmbinarea într-o singură operațiune a operațiunilor de foraj cu cele de tubare pentru o secțiune de sondă. Această tehnică are o serie de avantaje printre care reducerea costurilor operaționale, reducerea timpului de foraj și reducerea numărului de incidente cauzate de țevi blocate.

Zăcământul Totea Deep a fost identificat în 2011, în urma unui program de explorare seismică 3D. Acesta este situat în sud-vestul României, în regiunea Olteniei, și poate reprezenta cea mai importantă descoperire de gaze onshore din România din ultimii ani.

În cadrul zăcământului Totea Deep au fost săpate până în prezent 4 sonde iar producția acestui zăcământ este de 4.600 bep/zi, ceea ce reprezintă circa 5% din producția de gaze a OMV Petrom în România.

Compania austriacă OMV, principalul acționar al celei mai mari importante companii petroliere române, Petrom, a primit șase licențe suplimentare de explorare offshore  în Norvegia. În cazul a două dintre acestea, OMV are și calitatea de operator.

Licențele au fost acordate de Ministerul norvegian al Petrolului și Energiei în cadrul celei de-a 22-a etapă de acordare de licențe de explorare, iar semnarea documentelor de către OMV și ministerul norvegian a avut loc pe 28 iunie. Licențele sunt situate în în principal în zonele off-shore de interes pentru OMV Norge, din Marea Norvegiei și din Marea Barents, se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Două dintre noile licențe - PL 702 și PL 703 - vizează explorarea pentru resurse de gaze de adâncime zona bazinului Voring în partea de nord a Mării Norvegiei. Ambele licențe sunt operate de OMV (60%), cu PGNiG (40%) în calitate de partener. Câștigarea celor două licențe va sprijini investițiile OMV în proiectele Hansteen Aasta și Polarled, care sunt concepute pentru a deveni hub-uri regionale în viitor, precizează compania.

Celelalte patru licențe acordate în Marea Barents reprezintă o extindere a portofoliului existent OMV în acest domeniu emergente, a declarat compania. OMV Norge este un partener de 20% în toate cele patru licențe cu Statoil, Repsol, RWE și GDF Suez, cei din urmă fiind și operatorii acestora. Noile licențe PL 615 B și PL 723 sunt în prezent cele mai nordice licențe acordate în Norvegia și sunt localizate în Hoop High, o zonăî de frontieră cu Marea Barents. Explorarea în această zonă va fi declanșată deja de către OMV în această vară în cadrul licenței PL 537 și de către Statoil în cadrul licenței PL 615 (Apollo) în 2014. Noile licențe PL 711 and PL 721 se află la extremitatea vestică a Mării Barents.

Cei de la OMV au declanșat prospecțiuni seismice și în apele teritoriale bulgărești ale Mării Negre pe o suprafață de 7.740 de kilometri pătrați din blocul de explorare 1-21 Han-Asparuh, în sectorul vestic al Mării Negre. Blocul are o suprafață totală de 14.220 de kilometri pătrați.

„Această campanie de prospecțiuni seismice ne va permite nouă și partenerilor noștri să stabilim locațiile de foraj pentru cele două sonde de explorare planificate, care vor estima potențialul zăcămintelor de hidrocarburi din această zonă a Mării Negre”, a declarat directorul de producție al OMV, Jaap Huijskes.

NABUCCO Gas Pipeline International GmbH confirmă informația făcută publică ieri de CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, care a declarat ieri că proiectul Nabucco nu este unul mort, și anunță că acționarii Nabucco urmează să discute următorii pași ai proiectului.

"Necesitatea diversificării rămâne în continuare o provocare pentru piața europeană, în special pentru țările din Europa Centrală și de Sud Est. Rămânem convinși ca traseul NABUCCO este singurul care răspunde acestei necesități. Compania NABUCCO este încrezatoare în oportunitățile de dezvoltare bazate pe surse alternative de gaze", se precizează într-un comunicat al consorțiului.

NABUCCO precizează că a luat cunoștință de hotărârea membrilor Consorțiului Shah Deniz II de a selecta Conducta Trans Adriatică (TAP) ca rută de livrare a cantităților inițiale de gaze, de 10 miliarde de metri cubi pe an, către piața italiană.

Potrivit oficialilor consorțiului, decizia a fost luată în urma unei competiții intre doua piețe, iar producătorii au hotărât pe baza acestor considerații de piață. "NABUCCO regretă faptul că noul traseu de gaze planificat către Europa nu va include cantitățile de 10 miliarde de metri cubi din zăcământul Shah Deniz", precizează comunicatul.

O nouă conductă de 3,5-4 miliarde de euro?!

Astăzi, Shah Deniz a anunțat oficial toți actorii implicați în legătură cu decizia luată. OMV a fost prima companie sau autoritate implicată în procesul de selectare a rutei de transportare a gazului azer în Europa care a comentat încă de miercuri decizia Shah Deniz. CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, a anunțat că proiectul Nabucco nu este unul mort. O ideea similară au avansat și Bloomberg și Financial Times (care-l citează pe purtătorul de cuvânt al OMV,  Johannes Vetter). Costurile de planificare de 50 de milioane de euro pentru Nabucco nu sunt pierdute, întrucât dacă OMV vrea să construiască o nouă conductă poate folosi progresele înregistrate de Nabucco, a spus Roiss. Şeful OMV a estimat costul total al construcţiei proiectului Nabucco Vest, din Bulgaria până în Austria, la 3,5-4 miliarde de euro. OMV se concentrează acum 100% pe proiectele de explorare la Marea Neagră. Grupul a făcut o descoperire uriaşă de gaze naturale în apele teritoriale ale României, unde investeşte 1 miliard de dolari în perimetrul Neptun, şi vor urma activităţi în apele teritoriale ale Ucrainei şi Bulgariei, a spus Roiss, citat de agenţia austriacă de presă APA. În aproximativ un an - un an şi jumătate, OMV va şti ce resurse se află în aceste perimetre, după care va analiza capacitatea şi direcţia unei conducte a OMV, a declarat Roiss, într-o conferinţă de presă susţinută după ce OMV a informat, miercuri, că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Shah Deniz , nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa. Ideea CEO-ului OMV nu este nouă. Așa cum scria Energy Report, în urmă cu peste o lună, întrebat ce se va întâmpla dacă Nabucco va pierde competiția cu TAP pentru gazele de la Shah Deniz, șeful OMV a spus că nici în acest caz proiectul „nu va fi îngropat”. „Proiectul Nabucco este sustenabil. Europa va avea nevoie de această rută de transport al gazelor naturale. Există destul gaz de transportat. Opinia mea este că proiectul nu va fi îngropat”, a subliniat Roiss.

Din consorţiul Nabucco, alături de OMV, mai fac parte Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

Eșecul proiectului Nabucco, birocratic și politic în primul rând, ridică mai multe probleme, în special consumatorilor și producătorilor de gaze naturale din România. Primii nu vor beneficia de o posibilă micșorare a prețurilor (sau mai degrabă de un ritm mai scăzut de majorare a prețurilor) ca urmare a diversificării surselor de alimentare cu gaze decât indirect, ca urmare a presiunii exercitate pe piața europeană a gazelor de oferta majorată cu cele 10 miliarde metri cubi de gaz azer ce urmează a fi exportate prin intermediul TAP și cu ambițioasa cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc ce ar urma să fie transportată prin South Stream.

Și asta doar în condițiile unei liberalizări mai ample a pieței energetice în UE, liberalizare improbabilă de altfel din cauza protecționismului intern prezent pe această piață.

Însă principala problemă va fi cea a companiilor care exploatează gazele naturale în România, Romgaz și OMV Petrom. În condițiile în care deja, România își asigură 70% din consum din producția de pe piața internă, noile zăcăminte descoperite, precum cel offshore al OMV Petrom de la Neptun, de peste 6 miliarde metri cubi pe an, ar putea conduce la o producție excedentară de gaze naturale în România. În 2012, consumul de gaze de pe piața internă a dfost de 14,5 miliarde de metri cubi, din care aproximativ 30% au fost gaze de import. Iar OMV speră la rezultate pozitive și de la explorarea celorlalte zăcăminte din Marea Neagră. Dacă mai e introdusă în ecuație și exploatarea de gaze de șist, necesitatea exportului de gaze este una evidentă. În prezent, în pofida ultimelor evoluții legislative, România nici nu poate practic să exporte gaze, conducta cu Ungaria fiind una cu un singur sens.

O nouă conductă de 3,5-4 miliarde de euro?!

Acesta pare a fi unul dintre motivele pentru care OMV a fost prima companie sau autoritate implicată în procesul de selectare a rutei de transportare a gazului azer în Europa care a comentat decizia Shah Deniz. CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, a anunțat că proiectul Nabucco nu este unul mort. O ideea similară au avansat și Bloomberg și Financial Times (care-l citează pe purtătorul de cuvânt al OMV,  Johannes Vetter). Costurile de planificare de 50 de milioane de euro pentru Nabucco nu sunt pierdute, întrucât dacă OMV vrea să construiască o nouă conductă poate folosi progresele înregistrate de Nabucco, a spus Roiss. Şeful OMV a estimat costul total al construcţiei proiectului Nabucco Vest, din Bulgaria până în Austria, la 3,5-4 miliarde de euro. OMV se concentrează acum 100% pe proiectele de explorare la Marea Neagră. Grupul a făcut o descoperire uriaşă de gaze naturale în apele teritoriale ale României, unde investeşte 1 miliard de dolari în perimetrul Neptun, şi vor urma activităţi în apele teritoriale ale Ucrainei şi Bulgariei, a spus Roiss, citat de agenţia austriacă de presă APA. În aproximativ un an - un an şi jumătate, OMV va şti ce resurse se află în aceste perimetre, după care va analiza capacitatea şi direcţia unei conducte a OMV, a declarat Roiss, într-o conferinţă de presă susţinută după ce OMV a informat, miercuri, că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Shah Deniz , nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa.

Ideea CEO-ului OMV nu este nouă. Așa cum scria Energy Report, în urmă cu peste o lună, întrebat ce se va întâmpla dacă Nabucco va pierde competiția cu TAP pentru gazele de la Shah Deniz, șeful OMV a spus că nici în acest caz proiectul „nu va fi îngropat”. „Proiectul Nabucco este sustenabil. Europa va avea nevoie de această rută de transport al gazelor naturale. Există destul gaz de transportat. Opinia mea este că proiectul nu va fi îngropat”, a subliniat Roiss.

Acțiunile OMV au pierdut 13%

Un alt motiv pentru care OMV a fost prima companie care reacționat la știrea apărută în presă, înaintea anunțului oficial ce urmează a fi făcut vineri, este evoluția prețului acțiunilor OMV la bursa de la Viena. Începând cu ziua de vineri, când au fost anunțate textele documentelor semnate de guvernul grec cu SOCAR, pentru privatizarea DESFA (care urmează a fi conectată la TAP) și cu TAP, în vederea stabilirii detaliilor tranzitării Greciei de către viitorul gazoduct, acțiunile OMV au scăzut cu aproximativ 13%. Ele și-au stopat scăderea pe 25 iunie, iar pe 26 iunie, data conferinței de presă organizate de OMV, în care a anunțat posibilitatea construirii propriului gazoduct, ele au crescut cu 2,13%.

Motivele economice ale eșecului Nabucco

Și premierul Victor Ponta a recunoscut eșecul Nabucco, la finalul unei discuții avute astăzi cu vicepremierul din Azerbaidjan, Yagub Eyyubov. "Înţelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atât mai mult trebuie să avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI - şi este momentul să avansăm cu acest proiect pe termen mediu şi lung - şi implicarea companiei naţionale SOCAR în investiţii concrete în România", a spus Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan. Potrivit Financial Times, motivele comerciale au cântărit decisiv în favoarea TAP. printre acestea se numără costul relativ al celor două proiecte, mai mare în cazul Nabucco, prețul pe care cele două concerne l-au obținut pentru gazul azer (mai mare în sudul Europei) și costurile relative de operare pe întreaga durată de viață a celor două proiecte. Diferența de 450 de km dintre lungimile acestora pare a fi fost decisivă. Dacă la acestea se adaugă și achiziționarea companiei de distribuție de gaze elenă DESFA de către SOCAR (acționar al Shah Deniz) și faptul că Statoil este acționar atât în Shah Deniz, cât și în TAP, este destul de evident faptul că decizia nu a fost una dificilă.

Gerhard Roiss crede că balanța a fost înclinată de perspectiva obținerii unui preț mai ridicat al gazelor pe piețele din Grecia și Italia decât pe piețele care ar fi fost alimenate prin Nabucco.

România pierde, Grecia câștigă investiții de 1,5 miliarde de euro

Pe lângă efectele asupra prețurilor și diversificarea surselor de furnizare a energiei, România își vede spulberat, cel puțin pentru moment, visul de a deveni un hub energetic regional, dar mai pierde și investiții de aproximativ 1,5 miliarde de euro Investiții care, potrivit CEO-ului TAP, Kjetil Tungland, citat de Wall Street Journal vor lua calea Greciei. Fapt recunoscut și de entuziastele autorități elene. "Cred că vor fi create noi locuri de muncă în Grecia, care va deveni totodată un hub energetic, în cazul în care TAP va fi anunțat câștigător vineri", a declarat ministrul de finanțe elen, Yannis Stournaras. Și Asimakis Papageorgiou, ministrul adjunct pentru energie și mediu susține acest punct de vedere: "Alegerea TAP va tranforma Grecia într-un hub regional. Va pune Grecia pe harta internațională a energiei… cu beneficii majore pentru următoarele decenii".

Este conectarea la South Stream o soluție?

Cu toate acestea, în cazul în care vor fi descoperite resurse importante de gaze naturale în Marea Neagră, România va mai putea avea o carte de jucat. De altfel, există speculații potrivit cărora la alegerea TAP au dat o mână de ajutor și americanii, care vor să determine autoritățile române și bulgare să dea undă verde exploatării gazelor de șist. În cazul în care estimările agenției americane pentru energie (care susține că România deține rezerve de gaze de șist nedovedite, însă recuperabile din punct de vedere tehnic, în valoare de 1,44 mii de miliarde metri cubi, în condițiile în care în prezent rezervele de gaze naturale dovedite ale statului român sunt de 113 miliarde de metri cubi) s-ar adeveri, americanii de la Chevron, cât și cei de la Exxon Mobile (parteneri cu OMV Petrom în exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră) ar fi direct interesați în construirea gazoductului OMV de care pomenea Roiss. O problemă pentru OMV ar putea fi implicarea autorităților maghiare în construcția gazoductului, atât timp cât Ungaria va fi traversată de concurentul South Stream.

De altfel, OMV, dar și Romgaz,  ar mai putea opta pentru o altă variantă, mai dificilă doar din punct de vedere politic și nu economic, conectarea la South Stream. Deja, încă din 2011, OMV și Gazprom au devenit parteneri cu drepturi egale în compania care ar urma să transporte gaz din gazoductul celor de la South Stream în Austria. La acea dată, OMV a fost acuzat că subminează proiectul Nabucco. Rămâne însă de văzut cu ce ochi ar vedea rușii de la Gazprom această inițiativă și disponibilitatea, dar și condițiile pe care le pun, pentru a transporta gaze OMV din Marea Neagră prin propria lor conductă. Romgaz, la rândul său a semnat un document preliminar cu Gazprom în 2010, însă relațiile cu rușii s-au răcit considerabil în ultimul timp. {jathumbnailoff}

Producția totală de hidrocarburi și vânzările de gaze ale Petrom au scăzut în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, chiar dacă la nivelul OMV ele au avut o evoluție pozitivă, reiese din raportul preliminar pentru trimestrul I al acționarului majoritar, OMV. Totodată, indicatorul marjei de rafinare a OMV s-a îmbunătățit pe primul trimestru, comparativ cu perioada similară a lui 2012, chiar dacă raportat la celelalte trei trimestre el a fost mai redus

Producția totală de hidrocarburi a Petrom a rămas constantă în primul trimestru a acestui an, la 183 de mii barili echivalent petrol pe zi, aceeași ca cea înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut și cu o mie de barili echivalent petrol sub nivelul producție din primul trimestru al lui 2012. La nivelul OMV, producția pe primul trimestru s-a majorat la 302 mii de barili echivalent petrol pe zi, în creștere cu 3 mii de barili față de perioada similară a anului trecut și cu o mie de barili față de trimestru al patrulea al lui 2012.

Evoluția cererii interne a afectat vânzările de gaze

Vânzările de gaze ale Petrom din primul trimestru au scăzut cu 5,3%, la un nivel de 16,39 TWh, de la 17,32 TWh în perioada similară a anului trecut. OMV pune evoluția vânzărilor de gaze pe seama cererii în scădere de pe piața autohtonă. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut (de asemenea un trimestru cu un consum considerabil de de gaze ca și primul trimestru al fiecărui an), vânzările de gaze ale Petrom s-au majorat cu 13,5%. La nivelul OMV, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat vânzări totale de gaze de 135,78 MWh, cu 14,4% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, și cu 5,5% mai mari ca cele înregistrate în trimestrul al patrulea.

Marjă de rafinare pozitivă pentru OMV, negativă pentru Petrom

Indicatorul marjei de rafinare la nivelul OMV pe primul trimestru a fost de 3,01 dolari pe baril, mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut, de 1,85 dolari pe baril, dar mai redusă decât cea de pe celelalte trei trimestre (de 4,15, 5,28, respectiv 4,03 dolari pe baril). Indicatorul marjei de rafinare a OMV a fost peste media marjei pentru rafinarea Ural-ului mediteranean, de 2,84 dolari pe baril, însă sub cea de rafinare a Ural-ului din Nord-Vest-ul Europei, de 4,68 dolari pe baril.

Petrom a înregistrat în 2012 în continuare marje de rafinare negative, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit la -1,39 dolari pe baril, comparativ cu -2,40 dolari pe baril în 2011, deoarece marjele mai mari de rafinare pentru distilate medii și benzină au compensat costurile mai ridicate ale consumului de țiței. Cu toate acestea, oprirea programată, timp de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi a împiedicat activitatea de rafinare să beneficieze de cotațiile mari la benzină de la jumătatea anului 2012.

Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor (Augusta) și ale țițeiului Ural, precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriilor Petrom. Marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și față de marjele pieței, din cauza unor factori ce includ mixul diferit de țiței și produse și condițiile diferite de operare.

Austriecii de la OMV AG, compania-mamă a Petrom, au cumpărat participația de 16,67% din acțiuni a firmei germane de utilitați RWE la corporația de proiect care urmează să construiască  gazoductul Nabucco, Nabucco Pipeline, devenind astfel principalul acționar al acesteia, cu 33,34% din capital.

Un purtător de cuvânt al OMV a confirmat tranzacția, fără să ofere detalii financiare, iar cei de la RWE au precizat că participația lor la Nabucco a fost transferată către OMV pe data de 1 martie, transmite Reuters.

Ceilalți acționari ai Nabucco Pipeline sunt ungurii de la MOL, turcii de la Botas, compania bulgară Bulgargas și Transgaz din România.

Totuși, purtătorul de cuvânt al OMV a ținut să adauge că „este destul de cert că nu aceasta va fi structura finală a acționariatului Nabucco”. Nu este clar dacă sensul exprimării a fost acela că ar urma să fie atrași noi acționari în proiect sau că participațiile la acesta vor fi redistribuite între actualii acționari.

Directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a declarat, în decembrie anul trecut, că negocierile cu RWE pentru cumpărarea participației companiei germane la Nabucco erau în curs. RWE a anunțat în mai 2012 că va reanaliza participarea sa la proiectul Nabucco.

Retragerea celor de la RWE este ultima lovitură primită de proiectul Nabucco, proiect care viza, inițial, construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.900 de kilometri, prin care să fie aduse în Europa Centrală gaze naturale din bazinul Caspic.

Proiectul, sprijinit de autoritățile europene de la Bruxelles, a întâmpinat dificultăți în a-i convinge pe potențialii furnizori de gaze naturale din Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak și Kazahstan să semneze contracte de livrare, iar costurile estimate de construcție a gazoductului au fost permanent revizuite în urcare, ajungând până la 12 miliarde de dolari. 

În consecință, acționarii și-au restrâns ambițiile și au convenit să construiască un gazoduct mai scurt, Nabucco West, de la granița vestică a Turciei până în Austria, cu o capacitate de transport între 10 și 23 de miliarde de metri cubi, sensibil mai redusă față de ținta inițială, de circa 30 de miliarde de metri cubi.

Decizia RWE de a se retrage din proiectul Nabucco periclitează și participarea Turkmenistanului ca potențial furnizor pentru gazoduct, dat fiind că firma germană este una dintre foarte puținele companii europene care desfășoară activități de petrol și gaze în sectorul turkmen al bazinului Caspic.

Retragerea RWE din proiect a survenit pe fondul deciziei guvernului german de a închide toate capacitățile nucleare din Germania până în 2022.

În consecință, RWE a elaborat un plan de vânzare de active, pentru a strânge capital în sumă totală de 7 miliarde de euro până la finalul acestui an. Ca parte a planului, cei de la RWE au ajuns recent la un acord de vânzare a diviziei de gaze naturale din Cehia, valoarea tranzacției fiind de circa 1,2 miliarde euro. Cumpărătorul este un consorțiu format dintr-o divizie a asigurătorului german Allianz împreună cu canadienii de la Borealis Infrastructure.

Petrom va efectua cea de-a treia ieftinire consecutivă a carburanților din ultima săptămână, aliniindu-se evoluției prețurilor internaționale ale țițeiului, aflat pe o pantă descendentă din cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când West Texas Intermediate (WTI) se situa în apropierea a 99 de dolari barilul, iar Brent-ul la 119 dolari barilul.

Petrom va ieftini ambele tipuri de benzină și ambele tipuri de motorină comercializate cu trei bani pe litru începând din 8 martie, ora zero. După ieftinire, potrivit Economica.net, preţurile la staţia Petrom din strada Braşov din sectorul 6 al Capitalei vor fi: un litru de motorină Standard - 6,06 lei, iar un litru de motorină Extra - 6,29 lei. Benzina Standard va avea un preţ de 5,97 lei pe litru, în timp ce un litru de benzină Extra va costa 6,39 lei. Preţurile Petrom diferă de la staţie la staţie, în limita unei variaţii procentuale de 5%. 

Este a treia reducere de preţ consecutivă operată de Petrom în ultimele zece zile. Compania a mai redus preţurile la 28 februarie şi la 5 martie, după o perioadă de scumpiri. După ieftinirea de la miezul nopţii, reducerea cumulată de preţ din ultima perioadă est