Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri09222017

Last updateFri, 01 Sep 2017 10am

Romana English
Back Home

73 items tagged "Rusia gaze naturale"

Results 1 - 73 of 73

Guvernul trimite Comisiei Europene planul de urgență în caz de tăiere a gazelor la 3 ani de la expirarea termenului-limită prevăzut de legislația UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 07 October 2015 10:12

Gazprom PoloniaMinisterul Energiei a elaborat și va notifica autorităților de la Bruxelles un proiect de plan de urgență în situația întreruperii aprovizionării cu gaze naturale la peste 3 luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea planului și la aproape 3 de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.

Potrivit Regulamentului UE nr. 994/2010, statele membre aveau termen până pe 3 decembrie 2012 pentru a adopta, publica și comunica Comisiei Europene planurile de acțiune preventive și planurile de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale, scrie Profit.ro.

În noiembrie 2013, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru neadoptarea planului de urgență. După exact un an, din cauză că autoritățile de la București tot nu adoptaseră un astfel de plan, Comisia a emis un aviz motivat pe această temă.

În fine, la jumătatea lunii iunie a acestui an, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a adoptat un plan de urgență privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Planurile de urgență pe care trebuie să le adopte statele membre UE stabilesc măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, măsuri și proceduri care trebuie bine coordonate cu statele membre vecine.

Consumatorul protejat nu e definit de legislația românească

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei este citată definiția consumatorului protejat din legislația europeană, o astfel de definiție neexistând în legislația românească privind energia.

Astfel, consumatorii protejați sunt în primul rând toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale. În rândul acestei categorii mai pot intra, opțional, în funcție de decizia fiecărui stat membru, IMM-urile racordate la rețele de distribuție și serviciile esențiale conectate la o rețea de distribuție sau transport de gaze, cu condiția ca acești consumatori suplimentari să nu depășească mai mult de 20% din consumul de total de gaze.

Consumatori protejați mai pot fi considerate instalații de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și celorlalți posibili consumatori protejați menționați mai sus și cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.

Situația de urgență este definită ca fiind apariția unor evenimente care pot cauza cerere de gaze excepțional de mare, întrerupere semnificativă a furnizării sau afectarea semnificativă a situației livrărilor.

Apariția unei astfel de situații poate fi considerată situație de urgență doar dacă, deși toate măsurile posibile bazate pe mecanismele pieței au fost implementate, oferta de gaze a rămas insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață, în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze, în special pentru consumatorii protejați.

Rusia – scenariul de risc numărul unu

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei sunt luate în calcul 4 scenarii de risc. Acestea sunt limitarea sau sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE, apariția de defecțiuni tehnice la conductele magistrale ale Transgaz, cerere excepțional de mare care să nu poată fi acoperită din cantitățile cumulate reprezentând producție internă, cantități înmagazinate și gaze din import în condiții de piață și apariția de defecțiuni ale capacităților de injecție sau extracție ale depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România.

Proiectul prevede trei trepte de alarmare, respectiv alerta timpurie, alerta și urgența. În caz de urgență, contractele de furnizare gaze naturale ale producătorilor având ca sursă producția internă pot fi întrerupte de către producători în cazul în care cantitatea de gaze din producția internă nu poate asigura mai mult decât aprovizionarea consumatorilor protejați.

Furnizorii care nu au încheiate contracte cu consumatorii protejați și care dețin gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană vor furniza gaze naturale cu prioritate către furnizorii care au încheiate contracte cu consumatorii protejați. La rândul lor, producătorii vor sista furnizarea gazelor către furnizorii care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați.

Transgaz va sista furnizarea serviciilor de transport clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați, iar operatorii sistemului de distribuție vor sista furnizarea serviciilor de distribuție clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați. La fel vor proceda și operatorii sistemului de înmagazinare.

"Sistarea furnizării gazelor naturale, a serviciilor de transport și a serviciilor de distribuție se va face până la limita necesară asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului. Consumatorii care nu intră în categoria celor protejați au obligația de a nu consuma gaze naturale pe perioada situației de urgență, cu excepția cantităților de gaze naturale necesare asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului", se arată în proiectul de plan de urgență.

Proiect de HG rămas în aer

Interesant este că, în noiembrie 2014, după declanșarea procedurii de infringement de către CE, Guvernul a elaborat un proiect de HG privind aprobarea Regulamentului privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi a consumatorilor protejaţi. Potrivit proiectului, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, companiile și instituțiile din sănătate, educație, asistență socială și turism urmau să aibă statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemul de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, urma să li se asigure, în cazul apariției unei situații de urgență doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului.

Proiectul de HG introducea noţiunea de client întreruptibil de siguranţă, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţii de urgenţă. Printre clienții întreruptibili de siguranță se numărau și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Proiectul mai prevedea că că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor. Ministerul Energiei urma să aprobe, până pe data de 15 noiembrie a fiecărui an, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În cele din urmă, proiectul de HG nu a mai fost adoptat de Guvern. La o lună după publicarea proiectului, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, și-a dat demisia din guvernul Ponta.

SUA înăsprește sancțiunile față de Rusia și interzice Shell colaborarea cu Gazprom la un proiect de gaze naturale lichefiate

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 August 2015 13:20

Sakhalin-2Autoritățile de la Washington au adăugat pe lista de entități vizate de sancțiunile economice americane contra Rusiei unul dintre cele mai mari câmpuri offshore rusești de hidrocarburi, ceea ce ar putea împiedica participarea gigantului petrolier Royal Dutch Shell la un proiect comun cu Gazprom de export de gaze naturale lichefiate, gaze extrase din perimetrul respectiv.

Potrivit unui anunț al Departamentului pentru Comerț de la Washington, se interzice transportul de echipamente și tehnologie de proveniență americană către câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, situat în largul coastei de est a Rusiei. Asta înseamnă că nici o piesă de echipament care are mai mult de 25% din elemente produse în SUA nu poate fi utilizată pentru dezvoltarea zăcămintelor de la Yuzhno-Kirinskoye.

Este o premieră în ceea ce privește sancțiunile individuale dictate de americani contra entităților rusești. Până în prezent, lista entităților vizate de sancțiuni cuprindea doar companii și persoane, nu și locații cu resurse naturale, cum este câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye.

De asemenea, atât SUA, cât și UE, au interzis, în septembrie 2014, companiilor petroliere să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia.

Respectivele sancțiuni au împiedicat participarea celor de la ExxonMobil la un proiect de explorare din regiunea arctică, ce prevedea lucrări de foraj în valoare de circa 1 miliard de dolari.

Sahalin-2

"Avem de a face cu o înăsprire graduală a sancțiunilor. Mă aștept ca aceasta să se intensifice", spune Doug Jacobson, avocat specializat în sancțiuni internaționale la Jacobson Burton LLC din Washington, citat de Bloomberg.

Săptămâna trecută, CEO-ul Royal Dutch Shell, Ben Van Beurden, a declarat că Shell ar putea primi o participație la câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, deținut de Gazprom, ca parte a unui posibil schimb de active cu compania rusă. Shell și Gazprom discută încă despre ce active vor fi oferite de Shell părții ruse, a precizat Van Beurden.

Perimetrul Yuzhno-Kirinskoye conține rezerve de gaze naturale estimate la 637 miliarde metri cubi, la care se adaugă 97 milioane de tone metrice de țiței și condensat. Resursele de gaze din perimetru vor alimenta o nouă fază de dezvoltare a terminalului de gaze naturale lichefiate Sahalin-2, controlat de Gazprom, la care Shell deține o participație de 27,5%. Potrivit CEO-ului Shell, livrările de la Sahalin-2 sunt echivalente cu 9% din consumul de gaze al Japoniei, cel mai mare importator de LNG al lumii.

Costurile mici bat sancțiunile

Mari companii petroliere occidentale precum Shell, BP și Total caută să capete tot mai mult acces la perimetre petroliere și gazeifere din Rusia, atrase de costurile de producție reduse și de proximitatea față de piețele de desfacere din Asia. Aceste avantaje compensează sancțiunile economice dictate împotriva Rusiei de autoritățile din SUA și UE.

De exemplu, costul mediu de producție al diviziei petroliere a Gazprom, Gazprom Neft, s-a cifrat la 5,66 dolari/baril echivalent petrol anul trecut. Spre comparație, Shell a avut un cost mediu de producție de 14,74 dolari/baril echivalent petrol, iar BP – de 9,41 dolari.

"Sunt din ce în ce mai puține active de explorare și producție de clasă mondială care pot fi operate la astfel de costuri reduse. De aceea, Rusia este o oportunitate extrem de atrăgătoare", spune Simon Leathers, director la BDO.

Producția de petrol și gaze a Shell a scăzut în 10 din ultimii 12 ani. Producția realizată în Rusia a reprezentat circa 5% din totalul de 3,08 milioane de barili pe zi realizat de Shell în 2014.

Shell a anunțat, recent, că va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă în 2015, dintr-un total de circa 100.000, şi va intensifica măsurile de reducere a costurilor, după ce declinul prelungit al cotaţiilor petrolului a contribuit la scăderea cu 35% a profitului grupului în trimestrul al doilea al acestui an.

Turcia continuă discuțiile cu Rusia pe tema Turkish Stream, va primi retroactiv 1 mld. $ de la Gazprom după ieftinirea gazelor rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 05 August 2015 10:01

Yildiz GazpromTurcia continuă discuțiile cu Rusia pe tema colaborării în vederea construirii gazoductului Turkish Stream, iar întârzierile survenite în implementarea proiectului au ținut de ambele părți, a declarat ministrul Energiei de la Ankara, Taner Yildiz, adăugând că, după acordul privind reducerea prețului de livrare a gazelor rusești către Turcia cu peste 10%, Gazprom va rambursa Turciei circa 1 miliard de dolari, ieftinirea urmând să fie aplicată și retroactiv.

"Proiectul gazoductului care va aduce gaze rusești în Europa prin Turcia a suferit unele întârzieri pentru că partea rusă a întârziat să ne transmită coordonatele privind ruta de construcție și din cauza negocierilor privind formarea unui guvern de coaliție în Turcia, după recentele alegeri", a declarat Yildiz, citat de agenția turcă de presă Anadolu, preluată de publicația Hurriyet.

Potrivit ministrului, deadline-ul de livrare a coordonatelor rutei de construcție a fost extins, iar Turcia nu poate începe lucrările de construcție fără aceste coordonate.

"În plus, acordul interguvernamental privind Turkish Stream trebuie ratificat în Parlament, iar în Turcia trebuie mai întâi să se formeze un guvern de coaliție sau să se organizeze alegeri anticipate", a mai spus Yildiz.

Rusia a anunțat, în decembrie 2014, prin vocea președintelui Vladimir Putin, renunțarea la proiectul de gazoduct South Stream și înlocuirea sa cu Turkish Stream, gândit să livreze gaze naturale produse în Rusia prin Marea Neagră și Turcia, prin intermediul a patru conducte, cu o capacitate totală de 63 de miliarde de metri cubi.

Turcia a obținut de la Rusia un discount de 10,25% la prețul gazelor rusești livrate în Turcia, discount care va fi aplicat și retroactiv, astfel încât turcii vor primi de la Gazprom rambursări totale de 1 miliard de dolari, în baza acordului dintre cele două țări pentru construcția Turkish Stream. Turcia este al doilea cel mai mare consumator de gaze rusești din lume, a precizat ministrul Energiei de la Ankara, adăugând că prețul cu care Rusia exportă gaze în Turcia nu trebuie să fie mai mare decât cel achitat de statele membre UE și că diferența de preț e în curs de reducere.

Yildiz a mai declarat că, în cadrul unei discuții cu Maros Sefkovic, vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu Uniunea Energetică, i-a spus acestuia că, din postura de stat membru UE, e ilogic să ceri, pe de o parte, să existe securitate a aprovizionării cu gaze naturale, iar pe de altă parte să refuzi proiecte de transport de gaze precum South Stream sau Turkish Stream, mai ales că cererea de gaze naturale în Europa este în creștere.

Deprecierea rublei salvează Gazprom: producția de gaze ar putea bate un nou record negativ postsovietic în 2015, dar profitabilitatea se va menține

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 July 2015 09:31

Gazprom PoloniaProducția de gaze naturale a gigantului rus de stat Gazprom ar putea bate un nou record negativ postsovietic anul acesta, din cauza recesiunii în care se află economia Rusiei, a reducerii cererii din partea clienților europeni și a conflictului din Ucraina, însă profitul companiei va rămâne în bună măsură neafectat, întrucât deprecierea rublei va avea ca efect reducerea cheltuielilor.

Potrivit datelor Ministerului Economiei de la Moscova, citate de Financial Times, producția de gaze naturale a Gazprom a scăzut cu 13% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și ar putea ajunge la 414 miliarde metri cubi la nivelul întregului an curent, ceea ce ar însemna o reducere cu 6,7% față de 2014.

Dacă estimarea Ministerului rus al Economiei se va confirma, Gazprom ar consemna, anul acesta, cel mai slab nivel de producție de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și un rezultat mult sub planurile anunțate public de companie în luna mai, care vorbeau de o producție de 485 miliarde metri cubi, comentează Valeri Nestorov, analist al sectorului de petrol și gaze la Sberbank. Gazprom este urmașa fostului minister sovietic al Gazelor.

Și producția din 2014 a Gazprom, de 444 miliarde metri cubi, a reprezentat un record negativ postsovietic.

Analistul Sberbank estimează că reducerea producției, coroborată cu scăderea prețurilor la gaze naturale, va duce la un declin cu 27% al veniturilor Gazprom în 2015, până la 160 miliarde dolari, însă impactul asupra profitabilității va fi atenuat de deprecierea rublei, care a redus costurile companiei. Anul trecut, banii virați de Gazprom Trezoreriei de la Moscova au reprezentat 9% din veniturile bugetului de stat al Rusiei.

Cererea de gaze naturale a scăzut atât în Rusia, cât și la export. Vânzările de gaze către clienții din Europa, principala sursă de venit a gigantului controlat de statul rus, a scăzut cu 6,2% în primul semestru al anului, din cauza temperaturilor mari consemnate pe timpul iernii pe continent și a faptului că mulți consumatori și-au amânat achizițiile, așteptând scăderea prețurilor, indexate la cotațiile mondiale la țiței cu o întârziere de câteva luni.

Cererea internă a fost afectată de recesiune. Economiai Rusiei se va contracta cu 4,4% în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2014, a declarat, recent, ministrul Economiei din guvernul de la Moscova, Alexei Uliukaiev.

În plus, Gazprom a pierdut cotă de piață în favoarea unor producători ruși de mult mai mici dimensiuni. Ministerul Economiei estimează că cota de piață internă a Gazprom se va reduce la 66% anul acesta, de la peste 85% cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, Gazprom a pierdut mult și din piața ucraineană, una dintre cele mai importante pentru companie, cota de piață a rușilor scăzând de la 74% în 2014 la doar 37% în prima jumătate a lui 2015.

Nestorov a avertizat, totuși, că estimările Ministerului Economiei s-ar putea dovedi exagerat de pesimiste în privința producției Gazprom. El a arătat că, în ultimele câteva săptămâni, vânzările de gaze către Europa și-au revenit puternic, clienții europeni profitând de reducerea prețurilor.

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au crescut cu 3,8%, 21,1%, respectiv 48,2% în primele 5 luni din 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 July 2015 11:51

petrotelImporturile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Importurile de țiței ale României au crescut cu peste 16% în T1 2015, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,4%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:07

petrotelImporturile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Gazprom amenință că va tăia complet gazele pentru Ucraina dacă Kievul nu plătește în 2 zile, ceea ce ar putea pericilita aprovizionarea Europei

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 February 2015 10:44

Gazprom PoloniaRusia va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile, factura pentru gazele care ar urma să fie livrate de Gazprom în martie, iar acest lucru ar putea crea riscuri în privința livrărilor de gaze rusești către Europa, livrări care tranzitează Ucraina, a anunțat, marți, gigantul rus de stat.

Cei de la Gazprom spun că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care vor fi efectuate îm martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE.

Ucraina nu a plătit pentru livrările din martie și folosește la maximum cantitățile livrate până acum de Gazprom pe care le-a plătit deja, riscând astfel rezilierea înainte de termen a înțelegerii privind plata în avans a gazelor livrate de Gazprom și întreruperea alimentării de către ruși, a declarat șeful Gazprom, Alexei Miller.

"Ucraina mai dispune de 219 milioane de metri cubi de gaze din livrările noastre anterioare, cantitate care se va epuiza în următoarele două zile. Dacă nu vor face o nouă plată în avans, Rusia va fi nevoită să oprească livrările către Ucraina, ceea ce va crea serioase riscuri pentru tranzitul gazelor rusești destinate Europei", a spus Miller.

Gazprom satisface o treime din necesarul de gaze naturale al UE, iar circa jumătate din această cantitate este livrată în Europa via Ucraina.

Însă tot marți, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul a plătit în avans joia trecută. Acuzația vine la două zile după ce Mosocova a anunțat că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spune că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna trecută.

Compania ucraineană spune că a trimis o notificare privind încălcarea de către Gazprom a contractului guvernului de la Kiev și Comisiei Europene, în condițiile în care Bruxellesul are tot interesul ca tranzitul prin Ucraina al livrărilor Gazprom către UE să se desfășoare fără probleme.

Săptămâna trecută, Ucraina a tăiat aprovizionarea cu gaze a regiunilor controlate de separatiștii proruși, iar Rusia a început pentru prima dată să le livreze acestora gaze în mod direct. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, la acea dată, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

Bugetul de stat al Rusiei ar putea pierde 46 miliarde dolari anul acesta dacă prețul mediu al țițeiului scade la 40 dolari/baril în 2015

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 05 February 2015 10:50

Petrol buget RusiaBugetul de stat al Rusiei ar putea pierde 46 miliarde dolari anul acesta dacă prețul mediu al țițeiului scade la 40 dolari/baril în 2015, potrivit estimărilor șefului departamentului de taxe, vămi și tarife din Ministerul de Finanțe al Federației Ruse, Ilia Trunin.

"La o reducere a prețului mediu al țițeiului de la 100 dolari/baril în 2014 la 50 dolari/baril în 2015, veniturile bugetare din taxarea petrolului ar putea scădea cu 31 miliarde dolari, potrivit estimărilor noastre, în timp ce o scădere mai dramatică a prețului la petrol, la o medie de 40 dolari/baril anul acesta, ar putea duce la un declin al încasărilor bugetare de 46 miliarde dolari", a scris Trunin în cotidianul rus RBK, citat de Sputnik News.

Trunin a explicat că sistemul de impozitare a industriei petroliere din Rusia este structurat în așa fel încât, atunci când prețul țițeiului se situează la niveluri înalte, grosul veniturilor suplimentare ale industriei merge la bugetul de stat, iar atunci când prețul scade, trezoreria statului este cea mai afectată.

"Oricât de paradoxal ar suna, această caracteristică a sistemului modern de taxare al Rusiei protejează industria petrolieră de efectele negative ale prăbușirii prețurilor la țiței", spune Trunin.

Recent, Elvira Nabiulina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, a estimat că scăderea cotațiilor internaționale la țiței la o medie de 45 dolari/baril ar putea provoca Rusiei o pierdere financiară de circa 160 miliarde de dolari anual. Aici intră nu doar veniturile bugetare rezultate din taxarea industriei petroliere, ci și banii efectiv încasați de companii și intrați în țară din exporturi de petrol.

Rusia a resimțit puternic impactul ieftinirii masive a petrolului din ultimele luni, exacerbată de decizia OPEC din noiembrie de a nu-și reduce producția zilnică, care a consolidat excesul de ofertă de pe piețele internaționale.

Din iunie 2014 și până în prezent, petrolul s-a ieftinit cu peste 40%.

Veniturile bugetare ale Rusiei se mai confruntă cu o problemă, generată tot de deprecierea masivă a țițeiului pe piețele internaționale.

Dat fiind că, pe majoritatea contractelor pe termen lung ale gigantului de stat Gazprom cu clienții săi europeni, prețul de livrare al gazelor este indexat la cel al petrolului, cu o întârziere de 6-9 luni, consumatorii din Europa preferă să consume în această perioadă gaze stocate în propriile lor depozite de înmagazinare subterană și să amâne achizițiile de gaze din Rusia pentru la vară, când au în vedere reumplerea depozitelor de înmagazinare cu gaze de la Gazprom la prețuri mult mai reduse față de cele din momentul de față.

Europa amână importurile de gaze rusești, așteptând accentuarea ieftinirii acestora, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 27 January 2015 09:10

Gazprom PoloniaVeniturile bugetare ale Rusiei se confruntă cu o nouă problemă, generată tot de deprecierea masivă a țițeiului pe piețele internaționale. Dat fiind că, pe majoritatea contractelor pe termen lung ale gigantului de stat Gazprom cu clienții săi europeni, prețul de livrare al gazelor este indexat la cel al petrolului, cu o întârziere de 6-9 luni, consumatorii din Europa preferă să consume în această perioadă gaze stocate în propriile lor depozite de înmagazinare subterană și să amâne achizițiile de gaze din Rusia pentru la vară, când au în vedere reumplerea depozitelor de înmagazinare cu gaze de la Gazprom la prețuri mult mai reduse față de cele din momentul de față.

Această strategie comportă și riscuri, în special de natură geopolitică. Agravarea conflictului dintre Ucraina și rebelii proruși din estul țării, având ca rezultat deteriorarea relațiilor cu Rusia, pune sub semnul întrebării acordurile dintre Kremlin, Kiev și UE cu privire la livrările de gaze rusești în Europa via Ucraina și, pe cale de consecință, viitorul aprovizionării consumatorilor europeni din primăvară încolo.

Cantitatea de gaze extrasă și consumată din depozitele subterane de înmagazinare din UE de la 1 octombrie 2014 și până în prezent a crescut cu 44% comparativ cu perioada similară din urmă cu 12 luni, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. În același timp, livrările cumulate de gaze din Rusia către Europa și Turcia au scăzut cu 29% luna trecută, comparativ cu decembrie 2013, după ce, în noiembrie anul trecut, au scăzut cu un sfert, arată datele Gazprom.

Importurile de gaze din Rusia, ale căror prețuri sunt indexate la evoluția cotațiilor internaționale la țiței, cu o întârziere de 6-9 luni, vor fi mai ieftine la vară, prețurile de pe contractele pe termen lung ale Gazprom urmând să înceapă să fie influențate de prăbușirea cu 58% a cotațiilor la țiței consemnată din iulie 2014 încoace. Acest lucru reprezintă un stimulent extrem de puternic pentru clienți în a cumpăra acum cât mai puțin gaz rusesc posibil, prin amânarea importurilor, afirmă analiștii Citigroup, citați de Bloomberg.

Logic din punct de vedere economic

"Este extrem de logic din punct de vedere economic să amâni achizițiile de gaze rusești, devreme ce prețul acestora este indexat la cotația țițeiului cu întârziere. Dacă petrolul va începe să recupereze din ieftinire, comportamentul piețelor se va modifica corespunzător", spune Zach Allen, președintele firmei de consultanță Pan Eurasian Enterprises.

Gazprom a livrat 11,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa în decembrie 2014, față de 16,3 miliarde de metri cubi în luna corespunzătoare a anului anterior. Un alt motiv de reducere a livrărilor este faptul că Europa traversează cea mai caldă iarnă din istorie, fapt care a redus cererea și a redus prețurile cu 28% în 2014.

Statele UE au extras din depozitele lor subterane de înmagazinare o cantitate de 29 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în perioada 1 octombrie 2014 – 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. În perioada corespunzătoare din urmă cu 12 luni, cantitatea extrasă a fost de 20 miliarde metri cubi. Exporturile Rusiei către Europa și Turcia, excluzând livrările efectuate prin Marea Neagră, au scăzut cu 34% în primele 21 de zile din ianuarie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

"Consumul este slab din cauza vremii calde. Clienții noștri preferă să utilizeze gaze din depozitele lor de înmagazinare pentru a profita de influența ieftinirii petrolului asupra prețului nostru de livrare, sperând să-și reumple depozitele la vară, la prețuri mult mai mici", a declarat, pentru Bloomberg, Serghei Kuprianov, purtător de cuvânt al Gazprom.

Stocuri refăcute la vară, la prețuri mai mici

Afirmațiile sale sunt confirmate de prețurile de pe bursele de gaze. Astfel, la Londra, gazele cu livrare în februarie sunt cu 7,7% mai scumpe decât contractele futures pentru iunie-septembrie.

"Dacă prețurile pentru contractele spot sunt mai mari decât cotațiile futures, acest lucru constituie un stimulent pentru a extrage gaze din depozitele de înmagazinare. Transportatorii sunt îngrijorați să nu pățească ca anul trecut, când au rămas cu cantități foarte mari de gaze în depozite la finalul iernii", spune Andrew Morris, analist la compania turcă de consultanță în energie Poeyry Oyj.

Cei de la East European Gas Analysis consideră că gazele rusești cu preț indexat la cotațiile țițeiului mai au loc de ieftinire. Prețul ar mai putea scădea cu aproape 20%, de la 9,3 dolari/1 milion BTU în momentul de față la 7,5 dolari/1 milion BTU în al doilea trimestru al anului, estimează analiștii companiei.

"Importatorii din Europa așteaptă scăderea prețului sub 7,5 dolari/1 milion BTU pentru a-și reumple depozitele subterane de înmagazinare. Vara aceasta, exporturile de gaze rusești ar putea doborî un nou record de ieftinire", spune Mihail Korcemkin, fondatorul East European Gas Analysis.

Ucraina rămâne un risc

Pe de altă parte, recenta agravare a conflictului dintre Ucraina și rebelii proruși din estul țării, având ca rezultat deteriorarea relațiilor cu Rusia, pune sub semnul întrebării acordurile dintre Kremlin, Kiev și UE cu privire la livrările de gaze rusești în Europa via Ucraina și, pe cale de consecință, viitorul aprovizionării consumatorilor europeni din primăvară încolo, comentează Natural Gas Europe.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, doar luni, 26 ianuarie, Ucraina a extras 0,58% din stocurile sale de gaze naturale aflate în depozite subterane de înmagazinare. În acest moment, depozitele ucrainene sunt umplute în proporție de 30,21%, ceea ce face din Ucraina cea mai expusă țară din Europa în acest moment, urmată de Ungaria, cu depozite pline în proporție de 47,60%.

Situația nu este încă tragică. În termeni cantitativi, Ucraina este pe locul trei în topul țărilor europene cu cele mai mari rezerve de gaze naturale înmagazinate, după Germania și Italia.

Raționalizarea n-a dat rezultate

Deocamdată, pe baza acordurilor semnate cu Rusia, Ucraina nu va avea probleme cu aprovizionarea cu gaze pe perioada iernii. Însă lunile următoare vor fi extrem de periculoase pentru întreaga regiune. Dacă nu se va ajunge la un nou acord între Kiev și Kremlin, consumatorii europeni ar putea suferi, existând riscul ca, la fel ca în alți ani în care au existat diferende pe tema gazelor între cele două țări, Ucraina să înceapă să consume din gazele rusești destinate UE, ca urmare a încetării livrărilor din Rusia.

Potrivit monopolului energetic de stat ucrainean Naftogaz, consumul total de gaze al industriei, instituțiilor de stat, sistemelor municipale de încălzire centralizată și gospodăriilor populației a fost cu 17% mai mare decât limita maximă fixată de guvern prin decret de raționalizare în primele 20 de zile din ianuarie.

Această depășire semnificativă a plafonului de consum ar putea determina guvernul să aplice noi majorări ale prețurilor reglementate la gaze. În septembrie anul trecut, Naftogaz anunța posibila triplare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici.

Piața pune probleme mai mari Rusiei decât sancțiunile de stat: scad și cotațiile internaționale la gaze naturale, după cele la țiței

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 09 January 2015 14:08

Lituania LNGScăderea cotațiilor internaționale la gaze naturale se adaugă listei de probleme cu care se confruntă veniturile bugetare ale Rusiei, după prăbușirea de anul trecut a prețului țițeiului și deprecierea masivă a rublei. Nu doar că prețul gazelor naturale scade pe bursele specializate. Majoritatea contractelor pe termen lung între Gazprom și clienții săi prevăd indexarea prețului de livrare a gazelor naturale la evoluția cotațiilor mondiale ale petrolului, care au scăzut cu aproape 50% în 2014.

Pe bursele internaționale, prețul gazelor naturale a scăzut mai puțin decât cel al petrolului anul trecut. Însă potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg în rândul traderilor, brokerilor și analiștilor de pe această piață, prețul mediu al gazelor naturale de pe cea mai importantă piață europeană, cea de la Londra, va scădea cu 13% anul acesta, atingând cel mai redus nivel din 2010 încoace.

Una dintre cauze este că, în 2015, capacitatea globală de producție de gaze naturale lichefiate (LNG) va cunoaște cea mai mare majorare din ultimii patru ani. LNG-ul constituie cel mai important concurent al livrărilor de gaze prin conducte, principalul business al Gazprom, prin care gigantul controlat de statul rus satisface aproape o treime din cererea de gaze din Europa.

Prețul țițeiului Brent, utilizat ca referință pentru stabilirea de către Gazprom a prețului de livrare a gazelor naturale către clienții cu care are contracte pe termen lung, a scăzut cu 48% anul trecut, din cauza supraproducției mondiale. Două treimi din veniturile din exporturi ale Rusiei provin din comerțul cu țiței și gfaze naturale. Vladimir Putin a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu recesiunea anul acesta, mai ales că rubla s-a depreciat cu 34% față de euro în 2014.

Gazele rusești, indexate la țiței

Prețul mediu al gazelor naturale pe bursa de la Londra, de referință pentru întreaga Europă, va fi de 44,5 pennies/unitate termică anul acesta, față de 51 pennies în 2014 și 67,1 pennies în 2013. În prezent, prețul se situează la 46,23 pennies.

Scăderea cotațiilor la țiței va începe să influențeze pe deplin prețul de livrare al gazelor naturale prevăzut de contractele pe termen lung ale Gazprom cu clienții săi în aprilie anul acesta, potrivit Citigroup. Aproape jumătate din contractele de acest tip dintre gigantul rus și clienții săi europeni prevăd indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, impactul evoluțiilor cotațiilor țițeiului manifestându-se cu o întârziere de 6 până la 9 luni, potrivit clauzelor contractuale.

Ieftinirea din Asia ajută Europa

Producția globală de LNG va crește cu 5% anul acesta, potrivit estimărilor Bank of America, cel mai rapid ritm de expansiune din 2011 încoace, ca urmare a intrării în producție a noi terminale, din SUA până în Australia.

Importurile de LNG ale Europei au scăzut semnificativ de la dezastrul nuclear de la Fukushima din martie 2011, care a sporit masiv cererea în Japonia, cel mai mare consumator de LNG din lume. Însă scăderea prețurilor din Asia va contribui la revenirea cererii de LNG în Europa, potrivit Comisiei Europene. Prețul spot al LNG din Asia de Nord a scăzut anul trecut cu 49% față de un nivel record atins în februarie 2014.

Ca urmare a scăderii cererii și a prețurilor din Asia, importurile europene de LNG vor crește cu 18% anul acesta, potrivit estimărilor firmei de consultanță în energie Energy Aspects Ltd.

"Piața europeană de LNG a fost în declin în ultimii ani ca urmare a prețurilor foarte mari din Asia. Reducerea prețurilor din Asia va însemna că mai multe transporturi de LNG vor fi direcționate către Europa", spune Sabine Schels, șeful departamentului de strategie pentru piețele de energie la sucursala londoneză a Bank of America.

Bugetul Kremlinului, sub amenințare

14% din veniturile din exporturi ale Rusiei provin din vânzarea de gaze naturale. Veniturile Gazpron vor scădea cu 7,6% anul acesta, la 99 miliarde dolari, potrivit mediei estimărilor analiștilor consultați de Bloomberg, primul astfel de declin din 2009 încoace. În plus, Rusia se confruntă cu scăderea cererii de gaze din partea UE, cea mai mare piață de desfacere a sa. Consumul de gaze a scăzut cu 9% în blocul comunitar în 2014, a patra scădere anuală consecutivă, estimează grupul de lobby Eurogas de la Bruxelles.

"Avem de a face cu un triplu impact negativ asupra cererii de gaze naturale rusești: creșterea eficienței energetice a economiilor europene, creștere economică slabă, care reduce cererea de gaze, precum și strategia adoptată de unele state UE de reducere a dependenței de Gazprom", spune Georgi Slavov, șeful departamentului de resurse naturale al firmei de brokeraj Marex Spectron Group.

Rusia, care a cheltuit peste 80 de miliarde de dolari anul trecut pentru a frâna declinul rublei, va încerca, probabil, să își mențină cota de piață în Europa acordând discounturi clienților săi, potrivit Eurasia Group. Deprecierea rublei are ca efect și faptul că Gazprom nu va reduce livrările, spun cei de la Societe Generale, care estimează costul gazului rusesc livrat în Europa la 36 pennies/unitate termică.

Banca centrală de la Moscova estimează că economia Rusiei se va contracta cu 4,5% anul acesta, prognoză bazată pe un preț mediu al petrolului în 2015 de 60 dolari/baril.

"Livrările de gaze naturale au o pondere mai mică decât țițeiul în totalul încasărilor bugetare ale Rusiei. Însă atunci când ai o situație fiscală foarte proastă, precum cea a Rusiei din momentul de față, totul devine important", conchide Lesli Palti-Guzman, analist la Eurasia Group.

Economica.net: Livrările de gaze ruseşti au fost reduse azi cu 30%, fără explicaţii. Ministrul Energiei: Nu există motive de îngrijorare

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 29 December 2014 13:11

Gazprom PoloniaLivrările de gaze naturale ruseşti către România au fost reduse cu 30%, fără vreo explicaţie din partea Dispeceratului Gazprom, potrivit unor surse din industria energetică, citate de economica.net.

Potrivit economica.net, România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. "Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie", explică Havrileţ.

Ulterior, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, potrivit Mediafax, că astfel de diminuări au fost înregistrate şi în ultimele luni şi că, la acest moment, nu există motive speciale de îngrijorare.

"Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială", a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus "se poate juca" cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Chiar în această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ, este vorba de cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti )

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa, au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație. Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

România va importa luna viitoare, ianuarie 2015, doar 2% din necesarul său de consum de gaze naturale

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 23 December 2014 22:52

 

Gazprom PoloniaRomânia își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

De asemenea, estimările Transgaz pentru prima lună a acestui an, ianuarie 2014, indicau că cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 20,41 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de 16,3% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importuri mai mici, prețuri mai mici

Datele definitive cu privire la consum, producție internă și importuri de gaze naturale ale ANRE, care diferă metodologic de cele conținute în estimările anticipative ale Transgaz, arată că, în ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 85,15% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 14,85% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 18,18 milioane MWh, în scădere cu 8,5% față de luna corespunzătoare din 2013. În ianuarie 2013, importurile au avut o pondere de 22,41% în totalul consumului. Prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost, în ianuarie 2014, de 390 dolari/MWh, în scădere cu 4,6% față de ianuarie 2013 (409 dolari/MWh).

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii septembrie 2014, arată că, în respectiva lună, , consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,34% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,66% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În septembrie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 6,04 milioane MWh, în scădere cu 11,3% față de de luna corespunzătoare din 2013. În septembrie 2013, importurile au avut o pondere de 11,59% în totalul consumului. De asemenea, în septembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 361 dolari/MWh, în scădere cu 7,4% față de septembrie 2013 (390 dolari/MWh).

Întreruperi de livrări

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație.

Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

La nivelul lunii octombrie, consumul total al României era de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale era de 31 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Dependența de Rusia e în alte părți

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

România importă indirect gaze naturale de la Gazprom, prin două firme intermediare, respectiv WIEE și Conef Energy. Contractele pe termen lung cu cele două companii au fost înnoite în 2007, fiind valabile până în 2030. Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către România au debutat în 1979, iar de atunci până la finalul lui 2012 România a cumpărat de la ruși peste 125 de miliarde de metri cubi de gaze.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

 

Republica Moldova va primi gaze din România doar din 2015, OMV Petrom și Romgaz au propus un preț cu 14% sub cel al Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 20 November 2014 19:00

Iasi UngheniRepublica Moldova nu primeşte şi nu va primi în acest an gaze din România prin conducta Iaşi-­Ungheni, susţine ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu.

"Inaugurarea conductei este deocamdată un pas mai mult simbolic. Gazoductul este însă foarte important pentru securitatea energetică a Moldovei. Pentru ca să devină funcţional, mai sunt necesare unele lucrări tehnice, care vor fi finalizate anul viitor. Dar chiar și după asta, livrările nu vor fi semnificative ­ maximum 100­150 de milioane de metri cubi de gaze pe an şi vor suficiente pentru a satisface nevoile raioanelor de la frontieră cu România. La capacitate maximă, conducta va lucra într­o perioadă de trei­cinci ani. Mai întâi va trebui să prelungim gazoductul până la Chișinău, iar apoi să îl conectăm la conducta magistrală", a precizat oficialul, într­un interviu acordat agenţiei ruse Ria Novosti, preluat de mold-street.com.

Potrivit lui Andrian Candu, chiar dacă ar fi gata conducta, România nu ar fi în stare să asigure aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova.

"Poate peste cinci sau șase ani, atunci când va începe producția în Marea Neagră. Numai atunci putem spune că România va fi în măsură să furnizeze Moldovei suficient gaz. Momentan, România își asigură din producția proprie doar 70-80% din consum, în funcție de anotimp, iar restul importă tot de la Gazprom", a mai spus ministrul.

Cât despre eventualul preţ al gazelor româneşti, vicepremierul menţionează că va fi de 280­290 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică cu 13­14% mai mic decât cel rusesc.

"Nu am semnat încă un contract pentru furnizarea de gaze naturale. Avem două oferte ­ de la Romgaz și OMV Petrom. Ei propun un preţ mai mic decât Gazprom, dar, din cauza volumelor mici, contractul nu este atât de atractiv pentru companii", a mai afirmat ministrul Andrian Candu.

Multe complicații

Potrivit Europa Liberă, va mai dura până ce gazoductul Iași-Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaze din România, va deveni funcțional, ministrul Economiei, Andrian Candu, semnând de-abia acum două săptămâni actele necesare în acest sens.

De gestionarea gazoductului Iaşi-Ungheni urmează să se ocupe Întreprinderea de Stat „Vestmoldtransgaz”, fondată special pentru această activitate. Numai că această întreprindere deocamdată nu a solicitat la ANRE de peste Prut licenţă pentru transportul gazului românesc, deşi practic a primit undă verde, după ce ministrul Economiei, Andrian Candu, a semnat în urmă cu două săptămâni toate actele necesare şi conducta a fost predată întreprinderii în gestionare.

„Sunt semnate toate actele ce ţin de primirea lucrărilor, primirea şi predarea lucrărilor. Tot ce a ţinut de Ministerul Economiei şi de mine personal s-a făcut, documentele sunt semnate. Sunt câteva autorităţi care fac auditul final şi deja darea în exploatare ca atare”, a declarat Candu.

Conducerea ANRE a declarat în repetate rânduri că, imediat cum va fi solicitată, licenţa va fi eliberată în regim de urgenţă. Până atunci însă nu poate fi semnat nici contractul de furnizare cu compania românească şi nici tariful pentru transportarea gazelor nu poate fi stabilit. Prin urmare, spun mai mulți experţi citați de Europa Liberă, probabil că începerea livrării efective a gazelor prin conductă va fi amânată cu câteva săptămâni.

„Deocamdată nu este limpede dacă autorităţile moldovene au găsit soluții de compromis, după ce premierul Leancă declarase recent că Executivul şi-ar fi dat seama mult prea târziu că singurul distribuitor care trebuie să cumpere şi să preia pentru distribuire gazul românesc este compania MoldovaGaz, în care concernul rus Gazprom are influenţă importantă, ca să nu zicem decisivă”, comentează Europa Liberă.

Expertul în energetică Ion Preaşcă opinează că, în ajun de alegeri. autorităţile moldovene s-au lansat în promisiuni hazardate privind funcţionalitatea conductei, în acelaşi timp mişcându-se prea încet în executarea procedurilor formale sau tehnice:

„Autorităţile trebuiau să prevadă că o să fie dificultăţi tehnice, organizatorice, trebuiau să pregătească cadrul legal, în care să fie prevăzută modalitatea de transmitere a acestui gazoduct. Gazprom, oficial nu are nici o treabă aici. Însă ştim că consumatorii din Ungheni, care vor putea beneficia de gaz românesc, sunt deserviţi de UngheniGaz care face parte din MoldovaGaz, controlat de Gazprom. Prin urmare, UngheniGaz va trebui să renunţe la gazul de la Gazprom. În mod normal asta trebuie coordonat în cadrul Consiliului MoldovaGaz format din reprezentanţi autohtoni şi cei de la Gazprom. Există o implicare, însă eu nu cred că ei au pus un fel de veto, dar când apar asemenea probleme se discută, se coordonează şi asta durează”, a spus Preașcă.

La rândul său, fostul director al ANRE de peste Prut, Victor Parlicov, a declarat că locuitorii din Ungheni şi din localităţile apropiate vor trebui să mai aştepte ceva timp până gazul din România va ajunge în casele lor întrucât ar urma să semneze noi contracte prin care să refuze gazul rusesc, în schimbul celui importat din România, formalităţi ce ar putea dura şi câteva luni.

Republica Moldova, unde vor avea loc alegeri parlamentare la 30 noiembrie, cărora le este atribuită o mare importanţă geopolitică de către mulţi observatori, importă anual circa 3 miliarde metri cubi de gaze, din care consumă doar 1 miliard, restul fiind destinat regiunii transnistrene.

Ministrul Economiei de la Chișinău: Rusia ar putea livra gaze în Republica Moldova prin South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 20 November 2014 18:53

South Stream MoldovaRusia ar putea livra gaze naturale în Republica Moldova prin intermediul gazoductului South Stream, atunci când acesta va fi finalizat, a declarat ministrul Economiei din Republica Moldova, Andrian Candu.

"În discuțiile cu Gazprom am convenit ca, dacă Doamne ferește mai apar probleme și complicații în relațiile dintre Ucraina și Rusia, gazele rusești ar putea fi livrate în România prin gazoductul South Stream, iar de acolo ar putea ajunge prin conductă în Republica Moldova. Sau invers, România să ne livreze nouă gaze, iar apoi Rusia să compenseze prin swap-uri", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

Această variantă de livrare a gazelor rusești în Republica Moldova presupune nu doar construirea și punerea în funcțiune a South Stream, ci și interconectarea sistemelor de transport de gaze naturale din România și Bulgaria, prin finalizarea conductei Giurgiu-Ruse. South Stream este proiectat pentru tranzitul gazelor rusești pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, iar de acolo mai departe prin Serbia, Ungaria și Slovenia până în Austria.

Datorează rușilor 400 milioane dolari

Ministrul Candu a mai spus că, în prezent, Republica Moldova datorează Gazprom 400 milioane dolari pentru gazele livrate de ruși în trecut și neplătite, precizând, totodată, că s-a găsit o formulă pentru rezolvarea acestei probleme și că, cel mai târziu în prima parte a anului viitor, Chișinăul va prezenta Gazprom un scadențar al rambursării datoriei pentru gaze.

Totodată, a spus ministrul, la începutul anului viitor, Republica Moldova și Gazprom vor începe discuții pentru încheierea unui nou contract privind importul de gaze naturale, care va fi semnat pe o perioadă de 3-5 ani.

În urmă cu circa zece zile, cele două părți au convenit prelungirea până la finalul anului viitor a actualului contract de import, acordul semnat prevăzând o ieftinire cu 12% a gazelor livrate de ruși peste Prut, de la 378 la 331,8 dolari/mia de metri cubi.

Se apropie alegerile peste Prut

Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 şi a expirat la 31 decembrie 2011. De atunci, contractul a fost prelungit succesiv în următorii ani. Contractul din 2006 prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari/mia de metri cubi în 2005 până la circa 380 dolari/mia de metri cubi în 2013.

Moscova condiţiona semnarea unui nou acord de renunţarea de către Republica Moldova la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi de soluţionarea problemei datoriilor la gaze.

Republica Moldova, unde vor avea loc alegeri parlamentare la 30 noiembrie, cărora le este atribuită o mare importanţă geopolitică de către mulţi observatori, importă anual circa 3 miliarde metri cubi de gaze, din care consumă doar 1 miliard, restul fiind destinat regiunii transnistrene.

Gazprom ieftinește gazele pentru Republica Moldova cu 12% în preajma alegerilor de peste Prut. Importurile din România mai așteaptă

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 November 2014 15:20

Iasi UngheniGigantul rus de stat Gazprom a ieftinit prețul de import al gazelor naturale achiziționate de către Republica Moldova, dependentă 100% de livrările din Rusia, cu 12%, de la 378 la 331,8 dolari/mia de metri cubi, acordul dintre cele două părți fiind semnat cu puțin timp înainte de alegerile legislative de peste Prut, programate pentru 30 noiembrie. Pe de altă parte, potrivit Europa Liberă, va mai dura până ce gazoductul Iași-Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaze din România, va deveni funcțional, ministrul Economiei, Andrian Candu, semnând de-abia săptămâna trecută actele necesare în acest sens.

Contractul de furnizare a gazelor în Republica Moldova a fost prelungit pînă la 31 decembrie 2015. Suplimentul la contract ce prevede extinderea acestuia cu încă un an a fost semnat marți, la Chişinău, de către managerul Moldovagaz, Alexandr Gusev, şi vicepreședintele consiliului de administraţie al Gazprom, Aleksandr Medvedev, transmite Moldpress.

De asemenea, a fost prelungit contractul privind tranzitul gazului pe teritoriul Republicii Moldova.

„Este o realizare. Securitatea energetică spre care tindem este asigurată”, a declarat, după semnarea documentelor, vicepremierul și ministrul Economiei, Andrian Candu.

Ministrul a anunţat că, potrivit acordului, Moldova va importa în anul 2015 gaze ruseşti la preţul de 331,8 dolari/mia de metri cubi. În ultimele două trimestre, Moldovagaz a plătit pentru gazele achiziţionate de la Gazprom 378 dolari/mia de metri cubi.

„Suplimentele la contracte sunt ajustate la condiţiile pieţei, atât în ceea ce priveşte livrările de gaze către Moldova, cât şi tranzitarea gazelor spre Balcani. După semnare, Moldova va fi sigură că nu va rămâne fără gaze, iar Rusia va fi sigură că tranzitarea se va face fără probleme”, a declarat CEO-ul Gazprom, Aleksandr Medvedev.

Ministrul moldovean al economiei declarase anterior că se aşteaptă „la surprize plăcute” din partea concernului rus. „...Am anunţat că este posibilă o reducere de 5-6 dolari (la mia de metri cubi) a preţului la gazele livrate, dar s-ar putea să avem şi surprize mai bune în acest sens”, afirmase Candu, într-o declaraţie făcută la sfârşitul lunii octombrie, potrivit Mold-street.com.

Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 şi a expirat la 31 decembrie 2011. De atunci, contractul a fost prelungit succesiv în următorii ani.

Contractul din 2006 prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari/mia de metri cubi în 2005 până la circa 380 dolari/mia de metri cubi în 2013.

Moscova condiţiona semnarea unui nou acord de renunţarea de către Republica Moldova la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi de soluţionarea problemei datoriilor la gaze, care s-ar ridica la peste patru miliarde de dolari.

Republica Moldova, unde vor avea loc alegeri parlamentare la 30 noiembrie, cărora le este atribuită o mare importanţă geopolitică de către mulţi observatori, importă anual circa 3 miliarde metri cubi de gaze, din care consumă doar 1 miliard, restul fiind destinat regiunii transnistrene.

Prima moleculă de gaz românesc încă nu și-a făcut bagajele pentru cursa Iași-Ungheni

Pe de altă parte, potrivit Europa Liberă, va mai dura până ce gazoductul Iași-Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaze din România, va deveni funcțional, ministrul Economiei, Andrian Candu, semnând de-abia săptămâna trecută actele necesare în acest sens.

De gestionarea Gazoductul Iaşi-Ungheni urmează să se ocupe Întreprinderea de Stat „Vestmoldtransgaz”, fondată special pentru această activitate. Numai că această întreprindere deocamdată nu a solicitat la ANRE de peste Prut licenţă pentru transportul gazului românesc, deşi practic a primit undă verde, după ce ministrul economieiAndrian Candu a semnat săptămâna trecută toate actele necesare şi conducta a fost predată întreprinderii în gestionare.

„Sunt semnate toate actele ce ţin de primirea lucrărilor, primirea şi predarea lucrărilor. Tot ce a ţinut de Ministerul Economiei şi de mine personal s-a făcut, documentele sunt semnate. Sunt câteva autorităţi care fac auditul final şi deja darea în exploatare ca atare”, a declarat Candu.

Conducerea ANRE a declarat în repetate rânduri că, imediat cum va fi solicitată, licenţa va fi eliberată în regim de urgenţă. Până atunci însă nu poate fi semnat nici contractul de furnizare cu compania românească şi nici tariful pentru transportarea gazelor nu poate fi stabilit. Prin urmare, spun mai mulți experţi citați de Europa Liberă, probabil că începerea livrării efective a gazelor prin conductă va fi amânată cu câteva săptămâni.

„Deocamdată nu este limpede dacă autorităţile moldovene au găsit soluții de compromis, după ce premierul Leancă declarase recent că Executivul şi-ar fi dat seama mult prea târziu că singurul distribuitor care trebuie să cumpere şi să preia pentru distribuire gazul românesc este compania MoldovaGaz, în care concernul rus Gazprom are influenţă importantă, ca să nu zicem decisivă”, comentează Europa Liberă.

Expertul în energetică Ion Preaşcă opinează că, în ajun de alegeri. autorităţile moldovene s-au lansat în promisiuni hazardate privind funcţionalitatea conductei, în acelaşi timp mişcându-se prea încet în executarea procedurilor formale sau tehnice:

„Autorităţile trebuiau să prevadă că o să fie dificultăţi tehnice, organizatorice, trebuiau să pregătească cadrul legal, în care să fie prevăzută modalitatea de transmitere a acestui gazoduct. Gazprom, oficial nu are nici o treabă aici. Însă ştim că consumatorii din Ungheni, care vor putea beneficia de gaz românesc, sunt deserviţi de UngheniGaz care face parte din MoldovaGaz, controlat de Gazprom. Prin urmare, UngheniGaz va trebui să renunţe la gazul de la Gazprom. În mod normal asta trebuie coordonat în cadrul Consiliului MoldovaGaz format din reprezentanţi autohtoni şi cei de la Gazprom. Există o implicare, însă eu nu cred că ei au pus un fel de veto, dar când apar asemenea probleme se discută, se coordonează şi asta durează”, a spus Preașcă.

La rândul său, fostul director al ANRE de peste Prut, Victor Parlicov, a declarat că locuitorii din Ungheni şi din localităţile apropiate vor trebui să mai aştepte ceva timp până gazul din România va ajunge în casele lor întrucât ar urma să semneze noi contracte prin care să refuze gazul rusesc, în schimbul celui importat din România, formalităţi ce ar putea dura şi câteva luni.

Germania vrea să renunțe și la centralele pe cărbune, după cele atomice, majorându-și dependența de gazele rusești și costurile cu energia electrică

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 07 November 2014 13:47

Merkel PutinGermania vrea să renunțe și la termocentralele electrice pe bază de cărbune, după ce a început deja să implementeze un plan de închidere treptată a centralelor sale nucleare, ceea ce nu va face decât să sporească dependența țării de importurile de gaze naturale din Rusia și să-i împovăreze și mai mult pe consumatorii finali de electricitate, care plătesc deja cel de-al doilea cel mai mare preț la curent electric din Uniunea Europeană.

Procesul de închidere treptată a centralelor nucleare, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic. Drept urmare, guvernul cancelarului Angela Merkel a elaborat un plan care prevede cele mai stricte măsuri de limitare a consumului de cărbune din Europa, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Renunțarea la termocentralele pe cărbune, dacă va ajunge să fie pusă în practică, va forța Germania să-și sporească importurile de gze naturale din Rusia, să cumpere curent electric de la țările vecine și să continue subvenționarea producției de energie din surse regenerabile, respectiv eoliene și fotovoltaice. Toate acestea vor majora semnificativ factura importurilor energetice ale Germaniei, cifrată în prezent la circa 100 miliarde euro pe an, și ar putea scumpi și mai mult electricitatea pentru consumatorii finali, aceștia plătind deja cel de-al doilea cel mai mare preț din UE.

Strategia ar veni, de asemenea, în contradicție cu demersurile SUA și UE de a izola economic Rusia, prin sancțiuni.

"Dacă se va renunța la termocentrale, respectiv dacă se va limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate, importanța gazelor naturale și, deci, a Rusiei, va crește", spune Guido Hoymann, analist în domeniul energetic, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, vor crește și importurile de electricitate ale Germaniei, ceea ce va fi în interesul centralelor atomice străine situate în apropiere de granița cu Germania.

De acest lucru va profita și Gazprom, care este sursa a circa o treime din importurile de gaze naturale ale Germaniei. În schimb, marile companii germane de utilități care operează termocentrale pe cărbune, precum RWE sau Vatenfall, vor avea de suferit.

Prea multe termocentrale

În prezent, 45% din consumul de electricitate al Germaniei este asigurat de termocentrale pe cărbune, iar 11% de centrale pe gaze naturale. 15% provine de la centrale nucleare, pe care Merkel vrea să le închidă până în 2022, iar 24% din regenerabile precum eolienele și solarele, procent pe care guvernul vrea să-l majoreze la 45% până în 2025.

Primele semne ale modificării de politică au apărut pe 9 octombrie, când ministrul Mediului din guvernul de la Berlin, Barbara Hendricks, a declarat în Parlament că executivul german va opri finanțările acordate pentru construirea de noi termocentrale pe cărbune și va face un "audit critic" al planurilor companiilor de utilități de a construi astfel de termocentrale. Ea a precizat că închiderea imediată a tuturor termocentralelor ar fi o decizie iresponsabilă, dar a adăugat că utilizarea cărbunelui trebuie limitată treptat.

Pe 31 octombrie, guvernul a publicat un memorandum cu privire la sectorul energetic în care mai prezenta și problemele de pe piața germană a energiei electrice, arătând că reglementările trebuie updatate pentru a ține seama de ponderea tot mai mare a regenerabilelor în mixul energetic și pentru a asigura aprovizionarea sigură și eficientă cu curent electric a țării.

Potrivit documentului, în Germania sunt în funcțiune prea multe centrale electrice pe bază de combustibili fosili, iar această supracapacitate trebuie redusă pentru atingerea obiectivelor țării cu privire la diminuarea emisiilor de CO2. Guvernul susține că orice modificări legislative vor fi discutate cu industria de utilități. Autoritățile caută modalități de reducere a ponderii cărbunelui în mixul energetic, spune o sursă guvernamentală citată de Bloomberg.

"Piața germană a energiei, așa cum este reglementată acum, nu prevede suficiente stimulente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să ne putem atinge obiectivele în acest sens. Avem nevoie de un nou mix energetic, cu mai puțin cărbune", spune parlamentarul social-democrat Nina Scheer, al cărei partid se află în coaliția de guvernare de la Berlin.

Consumatorii vor suferi

Momentan nu este limpede ca va face concret guvernul pentru a limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate. Printre variantele posibile se numără impunerea de praguri de emisii de CO2 pentru termocentrale, excluderea termocentralelor care utilizează cele mai poluante sortimente de cărbune de la subvențiile acordate de stat pentru menținerea în funcțiune a capacităților fosile de backup sau chiar întocmirea unui calendar imperativ de închidere treptată a tuturor termocentralelor, similar cu cel în vigoare referitor la centralele nucleare, spune analistul Claudia Kemfert de la institutul DIW.

Indiferent ce măsuri concrete va adopta executivul german, acestea vor reverbera în întreaga Europă, dat fiind că vorbim despre cel mai mare consumator de pe energie și unul dintre cei mai mari producători de cărbune de pe continent. Reducerea consumului german de cărbune va reduce producția de electricitate din Europa, riscând să stopeze procesul de ieftinire a curentului electric la nivel european din ultimul an, cauzat de stagnarea economică.

"Nici o mare națiune din Europa nu a avut până acum norme imperative de renunțare la cărbune, ci doar ținte orientative privind reducerea emisiilor de CO2", comentează Patrick Hummel, analist la UBS AG.

Obiectivul lui Merkel de reducere a emisiilor poluante, al căror volum a crescut cu 1,5% anul trecut, se bate cap în cap cu cel al limitării majorării prețurilor la energie pentru consumatorii finali. Consumatorii casnici din Germania au plătit pe curent electric, în medie, în al doilea trimestru al anului, echivalentul a 0,41 dolari/KWh, aproape dublu față de prețul mediu plătit de cei japonezi și de peste trei ori mai mult comparativ cu consumatorii casnici americani, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

Dublu discurs

Renunțarea la cărbune s-ar putea dovedi a fi foarte costisitoare, dat fiind că gazele naturale, care vor fi, în mod evident, principalul înlocuitor al cărbunelui în mixul energetic german, costă mai mult, spune analistul Hoymann. "Producția de electricitate din lignit va deveni tot mai dificilă. Termocentralele pe lignit emit foarte mult CO2 și împiedică atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor", arată acesta.

Dificultatea ajungerii la un echilibru este recunoscută chiar de guvern. Într-un răspuns oficial adresat Bloomberg, ministerul Economiei de la Berlin arată că, într-o economie puternic industrializată, precum cea a Germaniei, nu este posibil să renunți concomitent și la centralele nucleare, și la termocentralele pe cărbune. "Cu toate acestea, este limpede că și centralele electrice clasice vor trebui să se adapteze la exigențele reformei energetice a Germaniei", spune ministerul.

"Tocmai pentru că renunțăm la energia nucleară, termocentralele pe cărbune devin și mai importante, pentru menținerea unui preț accesibil la energie, iar Germania va depinde de cărbune și în deceniile următoare. Ne opunem oricăror planuri lipsite de viziune care vor închiderea termocentralelor", spune șeful confederației sindicale germane din minerit și industria de utilități, Michael Vassiliadis.

La Bruxelles, Merkel a fost liderul statelor care au cerut obiective UE mai ambițioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze poluante. Liderii Uniunii au convenit, la finalul lunii trecute, accelerarea ritmului de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul blocului comunitar, respectiv cu 40% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Fosta țintă era de 20% până în 2020.

Pe plan intern, guvernul german s-a străduit să limiteze scumpirea electricității. Procesul de renunțare la centralele nucleare a încurajat termocentralele pe cărbune, în special pe cele care folosesc lignit, combustibilul utilizat de acestea fiind mai ieftin decât gazele naturale.

Subvențiile pentru regenerabile au fost bune pentru cărbune

"Politicienii germani au realizat în cele din urmă că, prin politicile lor, au promovat fără să vrea producția poluantă de energie pe bază de cărbune, prejudiciind centralele pe gaze naturale", spune Sven Diermeierm analist la Independent Research GmbH din Frankfurt.

Subvenționarea masivă a surselor regenerabile de energie a generat supraproducție de electricitate. Coroborată cu reducerea consumului de electricitate, ca urmare a recesiunii economice, aceasta a dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte a fost că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, au intrat pe pierderi și au fost nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru a avut două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Germaniei și Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, i-a afectat chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, au redevenit rentabile și au cunoscut un nou avânt.

„Trecerea de la gaze naturale la cărbune constituie un regres extrem de serios, din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Cel mai rău din acest punct de vedere e în Germania”, spune Dieter Helm, profesor de politici energetice la Universitatea din Oxford.

"Omuleții verzi" sunt verzi pentru că sunt ecologiști

Miniștrii Mediului și Cercetării de la Berlin văd Germania ca jucând un rol central în lupta mondială contra încălzirii globale, ceea ce înseamnă că Berlinul va trebui să reducă producția de energie electrică pe bază de cărbune, se arată într-o declarație comună recentă a celor doi.

Unele companii de utilități au început deja să se pregătească. Cei de la Vatenfall au anunțat că iau în calcul închiderea minelor lor de lignit. Compania, controlată de statul suedez, spune că vrea să investească mai mult în regenerabile, pentru a-și reduce amprenta de carbon, a doua ca mărime în Europa, după cea a RWE.

În schimb RWE, a cărei producție de energie din Germania s-a bazat anul trecut în proporție de 50% pe cărbune, a anunțat că vrea să mențină volumele de producție de cărbune și în anii următori. Compania deține mine mari în vestul Germaniei, a căror exploatare a dus, în deceniile trecute, la strămutarea din loc a unor sate întregi. Autoritățile locale din Renania de Nord – Westfalia au anunțat măsuri de limitare a mineritului în regiune.

Închiderea celor mai mari două termocentrale pe cărbune ale Germaniei ar duce la reducerea emisiilor de CO2 cu 50 de milioane de tone pe an, potrivit unui think-tank german al European Climate Foundation, ceea ce reprezintă aproape 6% din volumul total de emisii de gaze cu efect de seră al industriei energetice germane.

"Chiar și așa, renunțarea la lignit va fi dificilă și costisitoare. Închiderea termocentralelor, după cea a centralelor nucleare, va spori dependența noastră de importurile de gaze naturale, inclusiv din Rusia. Vrem realmente asta? Răspunsul este nu", spune parlamentarul social-democrat Ulrich Freese, ales într-o circumscripție din Brandenburg în care se află mina de lignit a Vatenfall.

Ucraina îi amenință pe separatiștii proruși din estul țării că le va face ce a făcut Gazprom Kievului: le va tăia gazele

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 03 November 2014 12:57

Donbass gazeNici n-a fost încheiat bine acordul tripartit Ucraina-Rusia-UE de reluare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina pe perioada iernii că autoritățile de la Kiev amenință cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși,monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz susținând că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari, reprezentând facturi neachitate pentru gazele livrate de Naftogaz în regiunea Donbass în ultimele două ierni.

Interesant este că întreruperea alimentării cu gaze a Donbass-ului de către Naftogaz ar reprezenta o recunoaștere tacită de către Kiev a entităților politice separatiste proruse din regiune. În plus, într-o astfel de ipoteză, statul ucrainean ar face economie de bani și de gaze, dat fiind că, cel mai probabil, aprovizionarea cu gaze naturale a republicilor Donețk și Lugansk ar fi preluată de către gigantul rus de stat Gazprom, existând infrastructura de transport necesară pentru ca Rusia să livreze gaze direct în regiune.

Ucraina ia în calcul tăierea aprovizionării cu gaze naturale a regiunilor separatiste din estul țării, a declarat CEO-ul Naftogaz, Andrei Kobolev, într-un interviu televizat, citat de Ria Novosti.

"Este posibil să luăm decizia de a întrerupe alimentarea cu gaze a regiunii", a spus Kobolev.

Rusia să îi aprovizioneze pe proruși

Anterior, premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, propusese tăierea gazelor de către Naftogaz în regiunea Donbas, care nu se află sub controlul autorităților de la Kiev, adăugând că va discuta această chestiune cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.

Iațeniuk a arătat că Naftogaz nu își încasează facturile pentru gazele livrate în republicile Donețk și Lugansk și a dat asigurări că compania are la dispoziție toate mijloacele tehnice necesare pentru a opri fluxul de gaze către regiunile separatiste proruse.

Declarațiile au fost făcute la foarte scurt timp după ce Ucraina, Rusia și UE au ajuns la un acord privind reluarea livrărilor de gaze rusești către Ucraina pe perioada iernii.

La rândul său, ministrul ucrainean de Finanțe, Oleksandr Șlapak, a propus ca Rusia să aprovizioneze direct cu gaze republicile Donețk și Lugansk, dat fiind că regiunea dispune de sistemul de conducte necesar în acest sens.

"De ce nu ar aproviziona Rusia cu gaze această regiune, devreme ce există infrastructura necesară, iar oamenii de acolo sunt gata să plătească pentru asta? Pe noi nu ne plătesc", a spus Șlapak, amintind datoria de 308 milioane dolari a Donbassului față de Naftogaz.

Tehnic se poate, juridic e complicat

"Din informațiile pe care le am, această chestiune nu a fost discutată la recentele negocieri tripartite Ucraina-Rusia-UE pentru că Comisia Europeană a decis să nu se implice în chestiunea anexării Crimeii și a confruntărilor militare din regiunea Donbass", a declarat Iuri Korolciuk de la Institutul pentru Strategii Energetice din Kiev.

Autoproclamatele republici Donețk și Lugansk ar fi făcut deja demersuri pe lângă Rusia, cerând Moscovei să le trateze ca entități separate de Ucraina în ceea ce privește chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Mai mult, ar fi început și lucrări pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Taganrog-Mariupol, datând din perioada URSS, care a fost închis în 2009. În septembrie, liderii separatiști din Donețk au anunțat că se poartă discuții cu Kremlinul pe această temă, declarație neconfirmată de Rusia.

Din punct de vedere tehnic, este perfect fezabilă livrarea directă de gaze de către Rusia în Donbass, cu condiția înlocuirii anumitor segmente ale gazoductului Taganrog-Mariupol. Cu toate acestea, dat fiind că, juridic, republicile Donețk și Lugansk fac parte din Ucraina, Rusia nu are dreptul legal de a le vinde direct gaze. Potrivit contractului semnat de Moscova și Kiev în 2009, schimburile de gaze dintre Ucraina și Rusia pot fi făcute doar prin intermediul Naftogaz și Gazprom.

În al doilea rând, conducta Taganrog-Mariupol aparține statului ucrainean, fiind proprietatea Naftogaz. Pentru ca Rusia să poată începe să aprovizioneze direct cu gaze Donbassul, ar trebui mai întâi ca Kievul să recunoască măcar autonomia, dacă nu independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei. În acest fel, conducta n-ar mai fi proprietatea Naftogaz, ci a celor două republici.

Nici Rusia n-ar vrea să se lege la cap

Problema este că autoritățile de la Kiev nu au de gând, cel puțin deocamdată, să recunoască autonomia Donbass-ului. Iar Rusia, cel mai probabil, nu este entuziasmată nici ea de ideea ca Gazprom să aprovizioneze regiunea cu gaze, printre altele pentru că cei de acolo au de mai mult timp reputația de rău-platnici. Cele două republici ar avea nevoie de 6 miliarde de metri cubi de gaze pentru a trece iarna, în condițiile în care depozitele subterane de înmagazinare din regiune conțin în prezent doar 1 miliard de metri cubi.

În concluzie, Donbassul ar avea nevoie de 5 miliarde de metri cubi de gaze, care ar costa 1,9 miliarde dolari, la prețul de 385 dolari/mia de metri cubi. Este o cantitate mai mare decât cea de care Ucraina mai are nevoie în total pentru a face față iernii, respectiv 4 miliarde de metri cubi.

Mai este și problema datoriilor de 308 milioane dolari ale Donbassului față de Naftogaz. Acestea reprezintă gaze livrate și neplătite în ultimele două ierni de către clienții industriali și de sistemele de încălzire centrală a locuințelor din regiunea separatistă.

"Este o problemă internă veche a Ucrainei. Donbassul a fost dintotdeauna cel mai mare datornic al Naftogaz. Însă devreme ce Ucraina susține că Donbassul este teritoriul său, atunci va trebui să livreze gaze în regiune", spune Iuri Korolciuk de la Institutul pentru Strategii Energetice din Kiev.

Pe de altă parte, Serghei Pikin, de la Energy Development Fund din Moscova, spune că Gazprom i-ar putea sprijini pe separatiștii proruși din Ucraina la lucrările necesare repunerii în funcțiune a gazoductului Taganrog-Mariupol doar din "solidaritate frățească". În plus, un astfel de sprijin ar putea fi acordat doar la solicitarea Naftogaz și pe baza unui contract semnat cu compania ucraineană.

Rusia: Livrările de gaze rusești către Ucraina nu se vor relua până când UE nu va garanta ferm că ucrainenii vor plăti în avans

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 30 October 2014 09:00

Naftogaz Gazprom datoriiNegocierile tripartite începute miercuri la Bruxelles între Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de rezolvare a contenciosului pe tema gazelor dintre Kiev și Moscova, nu au permis ajungerea la un acord, dar discuțiile ar putea continua joi.

Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă de gaze.

Atât CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, cât și ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, au declarat, după prima rundă de discuții și negocieri tripartite Ucraina-Rusia UE, că Rusia nu va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei până ce UE nu va oferi garanții financiare ferme privind plata de către Ucraina a livrărilor de gaze necesare pentru acoperirea nevoilor sale de consum în lunile noiembrie și decembrie.

Reprezentanții autorităților ucrainene și cei ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze asupra rezultatelor primei runde de negocieri cu Rusia.

Rușii nu reiau livrările de gaze fără garanții

"Nu se va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze până când Ucraina și UE nu ajung ele la un acord în privința garanțiilor financiare pentru plata acestor gaze", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

El a spus că la prima rundă de discuții au fost întocmite trei documente: un protocol trilateral Rusia-Ucraina-UE, unul bilateral între Ucraina și UE, precum și un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare gaze aflat în vigoare între Naftogaz și Gazprom, care reglementează aspecte tehnice.

"Întâlnirea de joi va avea loc doar dacă Ucraina și Comisia Europeană ajung la un acord privind garanțiile financiare pentru plata livrărilor de gaze pentru noiembrie și decembrie. Dacă nu se va ajunge la un astfel de acord, nu va avea loc nici o întâlnire și nu se va semna nici un document. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, atunci cele trei documente pe care le-am menționat mai sus ar putea fi semnate. Toate documentele și aspectele care țin de partea rusă și de Gazprom au fost clarificate și s-a convenit asupra lor", a explicat Miller, citat de Itar Tass.

La rândul său, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat că Ucraina nu a prezentat nici un fel de garanție scrisă privind plata datoriilor pentru livrările de gaze din trecut, precum și achitarea livrărilor pentru iarna aceasta.

"La discuții s-a afirmat că Ucraina va avea bani, că a purtat negocieri cu Comisia Europeană și cu organizațiile financiare internaționale. Ni s-a spus că Ucraina va găsi bani pentru plata în avans a gazelor necesare pentru aprovizionarea pe timpul acestei ierni, patru miliarde de metri cubi. Însă au fost doar vorbe, nu garanții ferme scrise din partea părții ucrainene. Devreme ce nu s-au oferit astfel de garanții și nu știm dacă ucrainenii vor avea sau nu bani, trebuie să ne protejăm de acest risc cerând plata în avans a livrărilor viitoare de gaze. Plătești, ai gaze, nu plătești, nu ai gaze. În rest, negocierile vor continua joi seara. Ne-am înțeles asupra prețului, asupra plăților în avans, asupra rescadențării datoriilor Ucrainei pentru livrările de gaze din trecut, precum și asupra volumelor de gaze solicitate de partenerii noștri ucraineni", a declarat ministrul rus al Energiei.

Bani insuficienți

Potrivit înțelegerii dintre părți, Ucraina va trebui să își achite până la finalul anului o parte din datoria față de Gazprom pentru livrările de gaze din trecut, respectiv să le ramburseze rușilor circa 3,1 miliarde dolari, bani pe care Naftogaz îi are. În plus, Ucraina mai are nevoie de încă 1,6 miliarde dolari pentru plata în avans a livrărilor necesare pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.

Prima rundă de discuții a început miercuri seară și a durat peste 12 ore. Dacă părțile vor ajunge la un acord joi seară, după a doua rundă de negocieri, acesta ar putea fi anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Comisia Europeană a anunțat recent că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an.

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Ucrainenii își pot plăti datoriile istorice

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat însă că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte ca dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Kremlinul și Gazprom joacă "Good Cop, Bad Cop" cu Ucraina. Putin către UE: "La noi, când inviți o doamnă la restaurant, plătești nota"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 27 October 2014 21:17

Putin restaurant IPreședintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a făcut presiuni asupra gigantului rus de stat Gazprom pentru ca acesta să accepte reglarea datoriei neplătite pe care Ucraina o are față de Gazprom pentru gazele naturale livrate în trecut la prețul minim de 268 de dolari/mia de metri cubi și nu la prețul fixat de la 1 aprilie, de 485 dolari/mia de metri cubi, rezultat în urma unei scumpiri unilaterale ostile de 81%.

"A trebuit să fac presiuni la Gazprom și să le spun să nu insiste ca Ucraina să plătească datoriile din urmă la prețul de 485 dolari/mia de metri cubi, respectiv 5,3 miliarde dolari. Să-i lase să plătească măcar 3,5 miliarde dolari și după aceea vom mai vedea", a declarat Putin, la o întâlnire a Valdai International Discussion Club.

S-ar părea că Rusia s-a hotărât să schimbe tactica și să încaseze tot ce poate încasa, amânând încheierea unui acord cu privire la preț și la suma totală datorată de ucraineni pentru la primăvară, eventual după decizia Curții de Arbitraj de la Stockhom, a comentat Artem Konchin, analist specializat în petrol și gaze la firma moscovită de brokeraj Otkritie, citat de Interfax.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța în acest diferend în a doua jumătate a anului viitor.

Luna aceasta, Rusia, Ucraina și UE au ajuns la un acord preliminar potrivit căruia Ucraina va plăti iarna aceasta un preț de 385 dolari/mia de metri cubi pentru gazele livrate de Gazprom, cu condiția să achite în avans. Prețul de 385 dolari/mia de metri cubi reprezintă o reducere semnificativă, cu 20%, față de nivelul fixat în aprilie de ruși.

Putin a mai declarat că nu înțelege de ce instituțiile europene, care își doresc asocierea Ucrainei cu UE, nu au putut furniza rapid bani Kievului pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe timpul iernii. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au răspuns că explicația rezidă în reglementările și procedurile stufoase și birocratice care se aplică în astfel de situații.

"În Rusia și Ucraina gândim într-un fel, iar în Europa văd că se gândește altfel. La noi, atunci când un domn invită o doamnă la restaurant, plătește nota. Dar mai e și varianta în care se plătește nemțește, fiecare pentru sine. UE a propus asocierea cu Ucraina și și-a asumat astfel o anumită responsabilitate. În cazul acesta, ar trebui să ajute Ucraina, să îi acorde un împrumut pentru cel puțin o lună", a spus Putin.

"Rusia consideră că, până în prezent, a plătit pentru gazele ucrainenilor, iar dacă Europa vrea o integrare mai strânsă cu Ucraina, atunci să plătească de-acum pentru aprovizionarea ei cu gaze", a declarat un analist de la Oxford Institute for Energy Studies.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

După ce a cerut 2 mld. € de la UE, Ucraina recunoaște că are bani pentru datoria față de Gazprom, însă trage de timp pentru a obține un deal mai bun

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 12:24

Naftogaz Gazprom datoriiMonopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Tipăresc bani pentru gaze

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, din septembrie, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Aveau bani în cont, dar au cerut 2 miliarde de euro de la UE

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continua o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze în timpul iernii, încheiată fără nici un rezultat.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor.

Cu o zi înainte, cancelarul german, Angela Merkel, declarase că aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei. "Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta", subliniase cancelarul german.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merke a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Iarna e tot mai aproape

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna aceasta se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

"Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie", a spus Merkel. Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.

Gazprom a tăiat livrările de gaze către România cu aproape 27%, ca urmare a unor disfuncționalități cauzate de înmagazinările pentru iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 October 2014 12:36

Gazprom PoloniaGazprom a tăiat, marți, livrările de gaze către România pentru a opta oară în ultimele săptămâni, de această dată cu aproape 27% comparativ cu solicitările clienților români, ambasadorul Rusiei la București explicând această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Beneficiarii din România au primit ieri cu 26,7% mai puţine gaze ruseşti în raport cu nominalizările transmise de Transgaz. Importul actual al României din Rusia se află la un nivel nesemnificativ de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul CET Timişoara, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Emergie.

“Ieri, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a transmis un răspuns oficial conform căruia scăderea livrărilor de gaze ruseşti este cauzată de anumite disfuncţionalităţi tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni Gazprom de umplere a depozitelor de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Scade dependența gazeiferă, crește cea petrolieră: importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 74%, cele de țiței au crescut cu 37%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 October 2014 14:21

Importuri gaze titeiImporturile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, de astă dată cu 13,6%

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 10 October 2014 14:10

Gazprom PoloniaGazprom a redus, vineri, livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, reducerea fiind de această dată de 13,6% față de solicitările consumatorilor români.

"Reducerea anunţată astăzi de Gazprom către Transgaz este de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Importul actual al României de la Gazprom este sub 0,14 milioane metri cubi pe zi. Această cantitate este similară consumului actual total al unui oraș ca Botoșani sau Satu Mare ori consumului actual al CET Timişoara", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat, la Digi24, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze al României se situează la 25,5 milioane de metri cubi pe zi.

În urmă cu câteva zile, Departamentul pentru Energie spunea că România consumă zilnic circa 22 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 13%. Nicolescu: Trebuie să ne obișnuim cu astfel de situații

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 October 2014 12:48

Gazprom PoloniaLivrările de gaze ruseşti către România au scăzut, miercuri, cu 13% în raport cu solicitările Transgaz, dar Departamentul pentru Energie transmite că nu există nici un motiv de îngrijorare și că populația nu va avea de suferit, adăugând, totodată, că România va trebui să se obișnuiască cu astfel de situații.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie, care adaugă că volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi.

“Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În prezent, consumul se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic, precizează Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor.

În urma întâlnirii cu ambasadorul rus, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie. “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Departamentul pentru Energie, după discuții cu ambasada Rusiei: Gazprom ar mai putea opri livrările de gaze către România

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:52

Gazprom PoloniaÎn ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România, una singură materializându-se efectiv, iar în urma discuțiilor purtate purtate marți de Departamentul pentru Energie și Transgaz cu ambasadorul Rusiei la București nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie.

“Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

UE zice că s-a ajuns la un acord, Kievul neagă

Comisia Europeană a anunțat că autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei din Ucraina a anunţat, marţi, că nu a primit nicio propunere acceptabilă din partea Rusiei în timpul negocierilor de săptămâna trecută cu oficiali de la Moscova şi ai Uniunii Europene referitoare la preţul gazelor.

"Partea ucraineană nu a primit vreo propunere acceptabilă din partea Rusiei. Experţii companiei ucrainene de stat Naftogaz şi ai Ministerului Energiei şi Industriei Cărbunelui studiază în prezent protocoalele propunerilor trimise de Comisia Europeană în urma discuţiilor din 26 septembrie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Kremlinul nu vrea reexporturi de gaze rusești către Ucraina

Gazprom a anunțat, pe 16 septembrie, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultima perioadă. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a explicat, în urmă cu două săptămâni, că gigantul rus a limitat livrările către unii clienți europeni din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

România stă bine

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Potrivit ministrului Delegat pentru Energie, România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze rusești către Europa.

Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a acestei luni, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Pe de altă parte, importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de suficiente rezerve pentru perioada de iarnă.

La începutul lunii septembrie, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor. Situația s-a repetat şi o săpămână mai târziu.

Programul electoral al Monicăi Macovei: Reducerea dependenței de gazele rusești - prioritate strategică națională. Fără chinezi în energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:01

MacoveiiReducerea dependenței de gazele rusești este o prioritate strategică națională, se afirmă în programul electoral al candidatului independent la președinție Monica Macovei.

Asta în condițiile în care, potrivit datelor oficiale, în prezent, România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, ponderea importurilor de la gigantul rus de stat Gazprom în totalul consumului fiind de 12%. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, importurile de gaze din Rusia reprezintă, în medie, aproape un sfert din totalul consumului anual.

Recent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

"Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională. Resursa nucleară este importantă în acest sens și trebuie să lucrăm cu parteneri de încredere, dintre aliații noștri din Vest. România trebuie să-și dezvolte în paralel atât explorarea și extracția rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, cât și capacitățile de energie nepoluantă (eoliană, hidrocentrale etc)", se arată în programul electoral al lui Macovei.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, a anunţat, recent, vicepremierul Liviu Dragnea.

Chinezii au fost singurii care au transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, fiind declarați investitori calificați. Termenul de depunere a documentației a fost extrem de scurt, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

Pe de altă parte, Macovei spune că, din postura de președinte, va "detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Aparținem unor sfere strategice diferite, ne apărăm interesele cu fermitate, cu forța și demnitatea unui stat UE și NATO, dar aceasta nu exclude schimburile economice și culturale. Îmi doresc schimburi economice cu Federația Rusă, dar în termeni de egalitate, nu sub șantajul gazului".

"Numai din Hidroelectrica s-au sifonat 200 de milioane de euro pe an în faimoasele contracte cu „băieţii deştepţi”. La fel, s-au dat ani de zile subvenţii cu „gaz ieftin din producţia internă” tocmai celor mai bogaţi şi celor care au avut dintotdeauna relaţii privilegiate cu statul. Putem liberaliza pieţele de gaz şi energie electrică fără să sărăcim consumatorul mic: marii consumatori trebuie să plătească energia la preţul corect. Trebuie să ştim exact ce impozite, taxe și redevenţe plătesc companiile din industriile extractive: toate aceste sume trebuie publicate, pentru a vedea dacă sunt adecvate. România trebuie să devină parte a EITI (Iniţiativa de Transparentizare a Industriilor Extractive) ", se mai arată în programul electoral al Monicăi Macovei.

Anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Potrivit candidatului independent la președinție, trebuie privatizate întreprinderile și regiile de stat, "prost gestionate și căpușate de 25 de ani".

"Statul să rămână proprietar numai asupra companiilor de care depinde siguranța națională și să le gestioneze eficient. Am impus la nivel european confiscarea extinsă a averilor obținute ilegal. Voi veghea ca banul furat să se întoarcă la cetățeni. Trebuie verificate toate privatizările din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor", promite Macovei.

Rusia amenință UE că îi taie gazele dacă europenii continuă să reexporte gaze rusești în Ucraina. Ungurii au încetat deja livrările către ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 26 September 2014 13:20

Gazprom PoloniaMinistrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Fost șef ANRE din Republica Moldova: Gazoductul Iași-Ungheni este doar un simbol, numai în comunism s-a făcut ceva pentru securitatea energetică

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 25 September 2014 12:52

Iasi UngheniSingura investiție fundamentală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova s-a făcut în perioada comunistă, atunci când a fost construit gazoductul Tocuz-Mereni, care a rezolvat problema stabilității alimentării cu gaze a Chișinăului împiedicând autoritățile transnistrene să lase capitala fără gaze, susține fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) de peste Prut, Victor Parlicov.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Parlicov spune că, în 20 de ani de independență, în Republica Moldova s-au făcut doar simboluri, iar gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

În opinia lui Parlicov, ar fi fost mult mai ieftin, mai simplu și mai rapid să se reabiliteze două stații de comprimare a gazelor, una pe teritoriul României și alta pe teritoriul Republicii Moldova, "niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente", şi să se pună astfel la punct un regim de livrare în flux invers a gazelor, însă acest proiect nu ar fi putut fi prezentat public ca având valoare simbolică.

„Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni, ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței”, declară Parlicov.

Redăm în continuare integral interviul acordat de Victor Parlicov pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Dle Parlicov, într-o discuţie despre staţionarea, deocamdată, a conductei Iaşi-Ungheni, în ciuda unor promisiuni potrivit cărora ea deja trebuia să funcţioneze, premierul Iurie Leancă a părut să sugereze că autorităţile și-au dat seama târziu că singurul distribuitor pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să cumpere gazul românesc, este compania MoldovaGaz, controlată de concernul rus Gazprom, şi că deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu MoldovaGaz. Cum pot fi înţelese aceste declaraţii?

Victor Parlicov: Dacă premierul a spus acest lucru, înseamnă că a fost indus în eroare. Pentru că tot ce am făcut noi până acum a urmărit tocmai acest lucru: să fie posibil să pornim conducta chiar dacă țevile (de distribuţie) aparțin unui monopolist. Anume cu acest scop a fost transpusă în Republica Moldova legislația europeană. Anume de aceea a lucrat Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică la aprobarea regulamentelor necesare, transpunerea pachetului energetic II al UE, apoi pachetul energetic III.

Problema aici e de altă natură: sunt foarte multe lucruri de făcut dincolo de construcția fizică a gazoductului. Deci, primul lucru care trebuia făcut era ca această companie care a fost creată de Guvern special pentru acest lucru, VestMoldtransgaz, să primească la bilanț gazoductul și, cu acest gazoduct la bilanț, să meargă la Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică să obțină o licență.”

Europa Liberă: Dar din ce a relatat presa, citându-i și pe acei de la această companie, și pe acei de la ANRE, și pe cei de la MoldovaGaz, această companie - VestMoldtransgaz - a făcut lucrul acesta, s-a adresat la ANRE, iar ANRE încă nu i-a eliberat o licență?

Victor Parlicov: „La ANRE eliberarea licenței nu poate dura mai mult de 15 zile, conform procedurii și conform prevederilor legislative. Nu cred că la ANRE este problema. Gazoductele respective încă nu sunt la bilanțul companiei, deci deocamdată încă nu s-au transmis fizic de la bilanțul celor care au gestionat procesul de construcție la bilanțul întreprinderii. Şi atât timp cât gazoductele nu sunt transmise la bilanțul acestei întreprinderi, ea nu va putea obține această licență, pentru că dispunerea de această infrastructură este o condiție pentru obținerea licenței.

După ce se transmite gazoductul, durează foarte puțin timp obținerea licenței – e vorba de câteva zile. După aceasta urmează ca compania dată să aplice la ANRE pentru obţinerea tarifului de transport. Iar asta iarăși implică un proces. În mod normal, asemenea aplicații pentru prima dată ar putea să se examineze și timp de jumătate de an. Dar în asemenea cazuri, în care este o întrebare de prioritate națională, ANRE ar putea să facă un efort şi să ia o decizie timp de o lună sau două.

Dar mai există o problemă și ea este ceva mai complicată: activitatea companiei UngheniGaz. Această compania va trebui să izoleze o parte din sistem de restul sistemului și să presteze servicii ca operator al acelei părţi de sistem. Deocamdată UngheniGaz desfășoară în comun activitatea de distribuție și furnizare, deci nu are un tarif separat doar pentru distribuție. UngheniGaz trebuie să aplice, iar ANRE trebuie să aprobe un tarif pentru distribuția gazelor naturale. Şi această procedură ar putea dura, chiar dacă compania deja este cunoscută, ANRE dispune de datele acesteia deoarece ea transmite ANRE-ului rapoarte trimestriale. Deci relativ rapid s-ar putea face și lucru acesta, dar toate aceste proceduri necesită timp.

După aceasta urmează partea cea mai complicată despre care nu ştiu de ce nu vorbește nimeni. Dacă izolăm o zonă, de exemplu 10 mii de consumatori, toți acești consumatori trebuie să reîncheie contracte cu un alt furnizor de gaze naturale. Guvernul a desemnat și mandatat Energocom-ul pentru asta, Energocom a aplicat pentru licență la tarife nereglementate și a obținut această licență. Întrebarea mea e: ce a făcut Energocom-ul de atunci până acum? Pentru că în mod normal deja trebuiau purtate discuții printre consumatorii din zona respectivă, care va fi tehnic izolată pentru a furniza gazul românesc, pentru a reîncheia contractele. Acest proces nu va dura o zi, nu va dura o săptămână. Acest proces poate să dureze luni întregi.

Europa Liberă: Toate aceste proceduri se puteau face în paralel cu construcția gazoductului? Pentru că au durat ani de zile până s-a decis construcţia gazoductului, apoi până s-au găsit bani, apoi până s-a construit. La modul ideal, vă puteţi imaginați ca toate procedurile să se fi încheiat până s-ar fi dat în exploatare conducta?

Victor Parlicov: Vă amintesc că Legea cu privire la gazele naturale, finalizarea transpunerii pachetului energetic II și crearea premizelor pentru transpunerea pachetului energetic III trebuiau să fie finalizate în anul 2012. Dar legea a fost aprobată abia în iulie 2014 și în august 2014 a fost publicată. Respectiv, ANRE, chiar dacă aproba metodologia de calcul a tarifelor pentru distribuție și furnizare separat, nu putea să o aplice pentru că, conform legii, încă nu era în vigoare separarea activităților.

Europa Liberă: Revenim la MoldovaGaz. Dacă premierul zice că asta este piedica, eu personal nu aş avea motive să nu-l cred. Care este momentul în care MoldovaGaz ar avea un cuvânt de spus, ar putea împiedica mersul firesc al lucrurilor?

Victor Parlicov: Eu de aceea şi cred că este o informare greșită a premierului. Pentru că MoldovaGaz nu este implicată în acest proces absolut nicăieri. Dacă Energocom re încheie contract cu un alt furnizor, nimeni nu poate împiedica un consumator să aleagă acest furnizor. Cu atât mai mult acum, după ce a fost aprobat regulamentul respectiv de ANRE în luna august. Eu cred că factorul care va frâna în realitate încheierea contractelor și furnizarea gazelor nu va fi factorul tehnic, și nici nu va fi legislativ, ci va fi capacitatea întreprinderilor respective de a presta servicii și de a-și face lucrul.

Europa Liberă: Ce rezultă de aici: că statul a încredințat aceste activități unor companii care nu au capacitatea să facă lucrul acesta?

Victor Parlicov: Chiar dacă nu aveau, trebuiau să şi-o dezvolte între timp. Pentru că despre faptul că gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat și se preconizează furnizarea gazului pe acolo nu s-a aflat de ieri sau de azi. Toate componentele implicate în acest proces sunt , într-un fel sau altul, afiliate Guvernului și guvernării, deci statului. Inclusiv MoldovaGaz, în care statul deţine acţiuni. Din această cauza eu nu înțeleg și nu cred că argumentul real ar fi că MoldovaGaz ar putea bloca ceva.

Europa Liberă: Dar Rusia?

Victor Parlicov: Nici chiar Rusia. Ce are Rusia cu asta? Gazpromul nu are acțiuni la UngheniGaz.

Europa Liberă: Iar UngheniGaz este o companie - fiică a MoldovaGaz?

Victor Parlicov: Da, este o companie fiică, dar cu identitate juridică separată, care este înregistrată și se conduce de legislația Republicii Moldova. Deci, nu accept argumentul că SA MoldovaGaz ar putea bloca ceva la acest capitol. Dacă aceasta se întâmplă, înseamnă ca cineva din ai noștri nu-și îndeplinește lucrul său. Desigur că Gazpromul nu o să bată din palme când o să afle că Republica Moldova, chiar și pentru câteva sate sau pentru orașul Ungheni, poate obține gaz din altă parte. Ei nu vor fi fericiți și nici nu trebuia să ne așteptăm la asta. Noi nu am făcut gazoductul acesta ca să-i fericim pe cei de la Gazprom.

Eu consider că e real ca până la Anul Nou să fie finalizate toate aceste proceduri, dar dacă nici până atunci gazul nu va ajunge la consumator, înseamnă că e sabotaj. Înseamnă că cineva a sabotat procesul.

Aici totuşi mai sunt alte probleme, care erau evidente de la bun început și din cauza cărora noi am și spus că nu are sens de examinat proiectul Iași-Ungheni doar prin prisma unei singure rețele, fără stații de compresoare, fără celelalte elemente care ar putea costa în sumă peste 200 milioane de euro suplimentar.

Europa Liberă: Deci, sugestia dvs. este următoarea - statul, dacă vroia să obțină cu adevărat o sursă alternativă de gaze naturale, trebuia să găsească 200 milioane şi să construiască totodată și compresoare, și tot de ce e nevoie?

Victor Parlicov: Ceea ce eu personal am spus din start, chiar fiind încă la ANRE, este că gazoductul Iași-Ungheni singur nu rezolvă problema. Trebuia de analizat în complex tot proiectul necesar pentru asigurarea securității energetice. Dacă se analiza în complex, se vedea că toată infrastructura necesară pentru a duce tot asta la bun sfârșit, inclusiv construcția stației de compresoare, construcția gazoductelor noi de capacitate mare pe teritoriul României de peste 150 de km, inclusiv construcția gazoductului nou de presiune înaltă Ungheni-Strășeni, deci se vedea că toate lucrurile acestea valorează în suma peste 200 milioane de euro.

Și atunci poate se punea întrebarea: dar s-ar fi mers în general pe ideea de a construi acest gazoduct, pentru a aduce gaz în regim revers în Republica Moldova din România prin gazoductul Iași-Ungheni? În opinia mea este mult mai simplu și mai rapid de a reabilita două stații de compresoare, unul pe teritoriul României și altul pe teritoriul Republicii Moldova, (vorbim despre stația de la Vulcănești care funcționează perfect şi care trebuie doar modernizată, niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente) şi de a porni un regim revers. Exact așa cum gazul este pompat acum ca să poată să meargă la est sau la sud, exact așa se putea pompa să meargă dinspre est înspre vest sau nord-vest.

Europa Liberă: Unde ar fi fost simbolul în acest caz? Pentru că autoritățile zic ca acest gazoduct are mai mult o valoare simbolică.

Victor Parlicov: Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni: ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței.

Europa Liberă: Dar aceste compresoare, ca să fi fost construite, era nevoie de acordul MoldovaGaz? Dacă tot zicem că rețelele de distribuție sunt ale lor…

Victor Parlicov: Rețelele de distribuție nu sunt ale MoldovaGaz. MoldovaGaz nu este proprietar pe țevi, ci pe cote-părți dintr-o întreprindere. Exact așa ca la UngheniGaz: nu UngheniGaz este proprietar pe țevile din Ungheni și nu Gazprom-ul este proprietarul pe țevile din Ungheni sau pe țevile de tranzit. Gazprom-ul este proprietar pe acțiuni, MoldovaGaz este proprietar pe cote părți într-un SRL. Iar proprietari pe gazoducte, pe infrastructură, pe stații de compresoare sunt entități juridice înregistrate în Republica Moldova și care funcționează conform legislației Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ucraina a mers pe calea pe care o sugerați dvs. pentru Moldova? Tot auzim că Ucraina și-a rezolvat problema cu reversul.

Victor Parlicov: Exact. Ucraina, atunci când a avut nevoia de a-și aduce gaz din vest, nu a mers pe calea simbolurilor, ci a rezolvat problema la modul real. Cu puține investiții a modernizat nişte stații de compresoare, pe teritoriul său și pe teritoriul Slovaciei, și acum pompează în regim revers. Asta se face timp de câteva luni și valorează maxim câteva milioane de euro.

Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dvs., rezultă că e o prostie ceea ce s-a făcut la noi?

Victor Parlicov: La noi s-au făcut mai multe greșeli. Asta nu e unică, nu e prima și nu e ultima, spre regret. Greșeli se fac peste tot. Păcatul este că asta nu este o greșeală, pentru că aceste lucruri s-au știut, noi de aceste lucruri am fost preîntâmpinați.

Europa Liberă: O singură concluzie îmi vine în gând: că cineva a avut interes să gestioneze aceste fonduri care au mers pentru construcția gazoductului?

Victor Parlicov: Dacă se rezolva o problemă fundamentală pentru existența țării noastre - securitatea noastră energetică de care toți suntem suspendați și ținuți în orbita estică - deci dacă noi rezolvam problema aceasta cu prețul de a plăti cuiva niște comisioane de câteva milioane pe care să şi le pună în buzunar, sincer, aş tăcea.

Adică, dacă ar fi fost alegerea: sau să o faci, cu un comision, sau să nu o faci deloc, aș alege să o faci. Lasă să ia cineva un comision, dar să avem opțiunea reală de a fi independenți energetic.

Paradoxal, dar în securitatea noastră energetică, singurul lucrul fundamental care s-a făcut şi a schimbat fundamental starea lucrurilor a fost, cu regret, în perioada comunistă. Voronin, atunci când a hotărât să construiască gazoductul Tocuz-Mereni, practic a rezolvat problema furnizării stabile a gazelor către Chișinău, punând transnistrenii în imposibilitatea de a ne bloca accesul. Pentru că noi suntem acolo direct conectați la țeava de tranzit şi acum, cu această conductă, ori transnistreni deconectează tot tranzitul în Balcani, ori nu pot face nimic.

Ei nu pot deconecta doar Chișinăul. Și asta a fost singurul lucru care, într-adevăr, ne-a îmbunătățit situația. Nu a rezolvat-o, dar a îmbunătățit-o. Spre regret, în rest, timp 20 de ani de independență noi am făcut tot simboluri. Şi gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

Gazprom: Ungaria va începe să primească gaze rusești prin South Stream în 2017

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 21:29

Putin OrbanÎn timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Liberalizarea exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar reduce prețurile în Europa cu 11% și ar tăia 18% din veniturile Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 14:21

Legea JonesPrețurile la gaze naturale în Europa ar putea scădea cu 11%, iar gigantul rus de stat Gazprom ar pierde 18% din veniturile sale anuale în condițiile liberalizării exporturile de gaze naturale lichefiate ale Statelor Unite, care ar spori oferta globală de gaze și ar pune presiune concurențială pe ruși.

Este concluzia unei analize recente a Centrului pentru Politici Energetice Globale de pe lângă Columbia University, citată de Financial Times.

Cu toate acestea, deși pierderile ar fi semnificative pentru Gazprom, impactul liberalizării și dezvoltării exporturilor americane de gaze naturale lichefiate asupra veniturilor totale din exporturi ale Rusiei ar fi mult mai modest, neputând constitui o armă eficientă pentru a determina Rusia să-și schimbe politica externă.

Analiza mai arată că, oricum, este probabil că Europa va rămâne în bună măsură dependentă de gazele rusești, ceea ce înseamnă că statele UE vor trebui să-și întărească infrastructura energetică pentru a face față unor eventuale crize de aprovizionare cu gaze din Rusia.

Gaze de șist, lichefiate

Boom-ul american al hidrocarburilor extrase din șisturi bituminoase, prin tehnologii inovative, cum ar fi forajul prin fracturare hidraulică, a făcut viabile comerciale zăcăminte inaccesibile până nu demult, a sporit masiv producția internă de gaze naturale a SUA și a creat așteptări ca SUA să devină un exportator global major de gaze naturale lichefiate, la prețuri competitive.

Până în prezent, Comisia Federală pentru Reglementări în Energie din SUA a autorizat trei proiecte masive de construire de terminale de export de gaze naturale lichefiate, în valoare de mai multe miliarde de dolari fiecare, iar alte 13 proiecte similare așteaptă aprobările federale.

Boom-ul american al gazelor de șist a pus deja presiune pe prețurile de pe piețele internaționale, întrucât SUA nu mai au nevoie de importuri de gaze lichefiate. În acest fel, cantități semnificative din state producătoare precum Qatar au devenit disponibile pentru a fi exportate în Europa și Asia.

Creșterea ofertei de gaze naturale lichefiate pe plan mondial le-a dat deja clienților Gazprom, din Europa și nu numai, mai multă putere de negociere cu rușii la reînnoirea contractelor pe termen lung cu gigantul controlat de Kremlin.

Prețuri mai mici, dar aceeași dependență de Rusia

Exporturile americane de gaze naturale lichefiate, așteptate să înceapă în 2016, ar putea depăși nivelul de 14,5 miliarde de metri cubi pe zi, care este cantitatea exportată zilnic de Rusia în UE.

Deși cea mai mare parte a exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar fi destinate Asiei, unde prețurile sunt mai mari, grație creșterii economice superioare a statelor emergente de acolo, cantitatea care ar rămâne pentru europeni ar pune totuși presiuni semnificative pe prețuri. Estimările pesimiste ale celor de la Columbia University arată că Rusia ar putea pierde în acest fel până la 27% din banii pe care îi încasează în prezent pe gazele exportate.

Jason Bordoff, fost oficial la Casa Albă pe probleme energetice, spune că veniturile pierdute de Gazprom în acest fel ar fi semnificative. Pe de altă parte, gazele naturale au pondere de doar 14% în totalul veniturilor din exporturi ale Rusiei, care sunt dominate de țiței, ceea ce înseamnă că efectul negativ asupra economiei rusești în întregul său ar fi mult mai mici.

"Chiar dacă prețurile vor scădea, este probabil că Europa va rămâne profund dependentă de importurile de gaze din Rusia, printre altele pentru că rușii sunt printre cei mai ieftini furnizori din regiune. Europenii trebuie să-și facă curățenie în ograda proprie, să investească în infrastructură de depozitare și transport al gazelor și să-și dezvolte propriile zăcăminte de gaze pentru a reduce impactul oricăror eventuale probleme apărute în aprovizionarea cu gaze rusești", conchide Bordoff.

Americanii: protecționiști și birocrați

În iunie, Departamentul pentru Energie al Statelor Unite și-a modificat politica și reglementările de acordare a autorizațiilor pentru proiecte de construire de terminale de export al gazelor naturale lichefiate (GNL), într-un mod care, cel mai probabil, va ajuta proiectele mai avansate ca dezvoltare și le va afecta negativ pe cele noi, dar de la care nu se așteaptă să aibă un mare impact asupra ritmului general în care se dezvoltă industria. În consecință, va mai dura până când se va pune cu adevărat problema ca boom-ul american al exploatărilor de gaze de șist prin fracturare hidraulică să reducă dependența Europei de importurile de gaze naturale din Rusia.

În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Potrivit legislației în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Într-o postare pe blog în care sunt enumerate mai multe măsuri legate de politica privind exportul de GNL, Christopher Smith, un oficial al Departamentului pentru Energie, a spus că în viitor se vor acorda autorizații doar pentru acele proiecte care au primit deja certificări potrivit cărora sunt conforme cu toate exigențele, reglementările și legile privind protecția mediului.

Asta înseamnă că cei care vor să exporte GNL vor trebui mai întâi să obțină autorizație de la o altă instituție, respect Comisia Federală de Reglementare în Energie, procedură mai scumpă și mai îndelungată, înainte de a primi licență de export din partea Departamentului pentru Energie.

Nu se mai dau autorizații provizorii

Până în prezent, Departamentul a acordat șapte licențe pentru export în țări care nu au acorduri de liber schimb cu SUA. Numai unul dintre aceste proiecte, respectiv Sabine Pass al companiei Cheniere, și-a asigurat aprobările de mediu necesare din partea Comsiei, iar celelalte au doar permise de export condiționate din partea Departamentului, fiind în așteptarea deciziilor Comisiei de Reglementare.

În viitor, Departamentul pentru Energie nu va mai acorda acest gen de permise condiționate provizorii.

Christopher Smith a scris în postarea sa că s-a intenționat ca modificarea de procedură să prioritizeze resursele Departamentului asupra „proiectelor mai avansate din punct de vedere comercial” și, de asemenea, să permită obținerea unor informații mai complete, pe baza cărora să se poată decide dacă un anumit proiect de export de GNL este sau nu de interes public.

Procedura de obținere a aprobărilor de mediu și de siguranță tehnică din partea Comisiei pentru un terminal GNL costă 100 de milioane de dolari sau mai mult, astfel că doar acele proiecte despre care se consideră că pot fi viabile comercial vor fi admise în proces.

Ce promitea Joe Biden la București

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax cu ocazia recentei sale vizite în România, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis, în ianuarie, să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autoritățile SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate, restricționat în prezent de legislația americană.

Lobby est-european la Washington

Pentru a asigura ţărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcţii. Astfel, statele vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA şi UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut. Totodată, ele vor încerca să convingă Congresul american să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către ţări care sunt membre ale NATO.

Anul trecut, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta.

Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțineau că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.

Presa de peste Prut: Subsidiara Gazprom din Moldova a "ucis" conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 18 September 2014 10:05

Iasi UngheniRepublica Moldova nu primește deocamdată gaze din România pentru că nu a ajuns la o înțelegere cu distribuitorul Moldovagaz, subsidiară a Gazprom, pentru importul gazului de peste Prut, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă.

Leancă a spus, la o emisiune televizată citată de portalul deschide.md, că, până în prezent, nu s-a reușit stabilirea unei formule de import a gazului din România, deoarece rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz, unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.

“Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Ați văzut că țeava este funcțională când a fost aprinsă flacăra la Ungheni”, a precizat Leancă, care a promis că până la sfârșitul lunii curente gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova.

Conducta Iași-Ungheni a fost dată în exploatare la 27 august curent, iar premierul Iurie Leancă declara că gazul românesc va intra în republica Moldova de la 1 septembrie.

Peste o săptămână se negociază la Moscova

Referindu-se la un potențial contract cu Gazporom de achiziție a gazului, Leancă a afirmat că cel mai probabil va fi prelungit actualul contract. Acest lucru va fi cunoscut după 25-26 septembrie când ministrul Economiei, Adrian Candu va merge la Moscova și va discuta cu oficialii ruși.

“Sigur că ne-am dori un preț mai mic pentru gazul achiziționat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condițiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi și trei care presupun separarea livrărilor de distribuție”, a conchis Leancă.

Republica Moldova nu are un contract pe termen mediu cu Gazprom de câțiva ani. Rusia este deranjată de pachetele energetice doi și trei pe care urmează să le implementeze Republica Moldova. Respectivele pachete prevăd separarea companiilor de furnizare şi de distribuţie a energiei electrice şi gaze.

În luna octombrie 2012, premierul Vlad Filat a solicitat autorităţilor europene să permită Republicii Moldova să amâne implementarea prevederilor Pachetelor Energetice II şi III. Drept urmare, termenul implementării pachetelor energetice europene a fost prelungit până în 2020.

Pentru anul acesta, prețul mediu de livrare practicat de Gazprom în relația cu Republica Moldova este de 365-368 dolari/mia de metri cubi, preț care, anul viitor, ar urma să scadă la 350 dolari/mia de metri cubi.

Potrivit ANRE de la București, exporturile de gaze românești către Republica Moldova se vor face, cel mai probabil, la un preț de circa 80 lei/MWh. La actualul curs de schimb de circa 3,33 lei/dolar și adăugând la prețul de 80 lei/MWh costul mediu unitar de transport al gazelor prin conductele Transgaz, calculat de ANRE la 16,30 lei/MWh, rezultă un preț de export către Republica Moldova de circa 317 dolari/mia de metri cubi.

"Molecula" lui Nicolescu n-a sosit încă

Pe 4 septembrie, publicația online mold-street.com scria că, la o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, referire la faptul că ministrul delegat pentru Energie din România, Răzvan Nicolescu, anunțase pe contul său de Facebook, cu ocazia inaugurării, că „prima moleculă de gaz românesc tocmai a trecut Prutul prin noul interconector Iași-Ungheni. Transgaz derulează acum operațiunile de umplere a conductei”.

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Gazprom: Satisfacem integral cererile de gaze ale clienților europeni. Securitatea aprovizionării la iarnă depinde de Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 September 2014 23:39

Gazprom PoloniaGazprom a anunțat, marți, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Gigantul controlat de statul rus a semnalat, de asemenea, că vrea să întărească relațiile cu China, cu care a semnat recent un acord privind începerea livrărilor de gaze în 2019 și a anunțat că în curând va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Scăderi de livrări

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultimele zile. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

N-ar fi în interesul nimănui

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

"Uite reducerea, nu e reducerea"

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE. Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Gazprom a comunicat, luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat, marţi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, arătând că acest joc "uite reducerea, nu e reducerea" ar putea continua în săptămânile următoare.

"Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară, Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

"Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (...) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile", a continuat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

Gazprom vrea să se diversifice în Asia

Pe de altă parte, căutând la rândul său să-și reducă dependența de clienții europeni, Gazprom se uită spre piețele asiatice, în special către China și afirmă că cererea de gaze din regiunea Asia-Pacific îi dă motive de optimism.

"China va juca rolul principal în creșterea consumului de gaze din Asia, ca urmare a creșterii sale economice, dar și a înrăutățirii stării mediului înconjurător, care a dus la măsuri de limitare a consumului de cărbune", arată Gazprom.

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai. Se preconizează că primele livrări vor fi efectuate în 2019.

De asemenea, se vorbește despre un posibil acord similar cu India, guvernul de la New Delhi evaluând ideea construirii unui gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari.

South Stream ar putea trece prin enclava sârbă din Bosnia

Gazprom a mai anunțat că, în curând, va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre președintele Gazpron, Alexei Miller, și cel al Republicii Srpska, Milorad Dodic, la care s-au mai discutat și alte aspecte ale cooperării energetice dintre Rusia și enclava sârbă din Bosnia, cum ar fi dezvoltarea producției de energie electrică pe bază de gaze naturale din Republică.

De asemenea, a fost semnat un acord privind termenii și condițiile de bază ai livrărilor de gaze de către Gazprom către Srpska, care vor începe de anul viitor.

Potrivit documentului semnat, exporturile de gaze rusești către Republica Srpska se vor face prin actualele coridoare de tranzit, începând cu jumătatea lui 2015 și până în momentul în care va fi finalizat sectorul din Srpska al gazoductului South Stream. Gazprom va livra gaze în Republica Srpska direct, printr-un contract semnat cu compania locală de gaze GAS RES.

Traderul german de gaze Wingas, viitoare subsidiară a Gazprom, spune că reducerile de livrări de gaze rusești către unele state UE sunt de rutină

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 September 2014 22:46

Gazprom PoloniaTranzacția prin care Gazprom va prelua importatorul și traderul de gaze naturale Wingas, în prezent subsidiară a gigantului german BASF, va fi încheiată în această toamnă și nu va fi afectată de sancțiunile dictate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, a declarat, luni, Ludwig Moehring, membru al board-ului Wingas.

Acesta a mai explicat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți, lucru dovedit de faptul că prețurile gazelor naturale pe piețele internaționale relevante nu au fost influențate semnificativ de respectivele reduceri de livrări ale rușilor.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, luni, că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze. Ministrul a subliniat că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

Sâmbătă, Nicolescu a declarat că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

Neafectați de sancțiuni

Moehring, care este șeful diviziei de vânzări a Wingas, a declarat că preluarea companiei de către Gazprom ar fi trebuit parafată în vară, adăugând că întârzierea s-a datorat necesității de a se perfecta anumite detalii juridice ale tranzacției.

"Ne așteptăm ca tranzacția să fie încheiată în toamnă și nu ne temem că ar putea fi întârziată din cauza crizei din Ucraina", a spus Moehring.

În urma unui acord de schimb de active semnat de Gazprom cu BASF în 2012, rușii vor prelua Wingas, care a vândut anul trecut 44,3 miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Vest, echivalentul a aproape jumătate din consumul total anual al Germaniei și în creștere cu 14,1% față de 2012. În baza deal-ului, Gazprom va prelua și capacități de înmagazinare subterană de gaze naturale de 6 miliarde de metri cubi.

Odată intrată în posesia Gazprom, Wingas va căuta să-și diversifice țintele de vânzări în afara Germaniei, care în prezent are o cotă de 75% din total, însă își va menține structura portofoliului de aprovizionare, care se bazează în proporție de 50% pe importuri de gaze din Rusia.

Wingas este activă în opt state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Gazprom încearcă de ani de zile să obțină acces direct pe piețele de furnizare de gaze din Europa, extrem de profitabile, însă până în prezent a lucrat în proporție covârșitoare cu firme intermediare.

Nimic deosebit în reducerea livrărilor de gaze rusești

Pe de altă parte, Moehring a declarat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți.

"Și noi am primit cantități mai mici, însă nu este nici un motiv de îngrijorare, fluctuația e în limite normale și a mai survenit și în alți ani, în momente când nu era nevoia de întreaga capacitate contractată. Traderii știu asta și, în consecință, prețurile nu au reacționat semnificativ pe piețe, ceea ce este un argument în favoarea ipotezei noastre", a exp,licat oficialul Wingas.

Unii analiști consideră că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE.

Pe lângă România, alte state europene care au raportat reducerea livrărilor de gaze rusești sunt Polonia, Slovacia, Germania și Austria. Polonia și Slovacia alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor.

Europenii par pregătiți de iarnă

Însă Moehring spune că nu este deloc ceva neobișnuit ca Gazprom să își umple depozitele subterane de înmagazinare și să execute lucrări de mentenanță la conducte în vederea iernii, în sezonul rece astfel de lucrări neputând fi derulate.

Explicația este aceeași cu cea furnizată anterior de un purtător de cuvânt al Gazprom, care declarase, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Grație temperaturilor ridicate din prima jumătate a anului, companiile europene de utilități au injectat în depozitele subterane de înmagazinare cantități cât mai mari de gaze, ca măsură de prevedere față de perspectiva unor eventuale disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze din Rusia în sezonul rece. Duminică, depozitele europene erau pline în proporție de peste 90% potrivit Gas Infrastructure Group Europe.

În plus, extinderea accesibilității hub-urilor de tranzacționare spot în Europa permite cumpărarea de gaze la disconturi de 5 până la 15% față de prețurile din contractele pe termen lung, potrivit traderilor. Luni, cotația gazelor naturale la Londra era cu 5% sub nivelul din mai.

Exporturile Gazprom prin conductele din Ucraina și Slovacia au scăzut cu 17% luni și sunt așteptate să scadă până la 21,5% față de maximele din luna septembrie, după ce Slovacia a început să aprovizioneze Ucraina prin flux invers. După ce s-au cifrat, în medie, la circa 60 de milioane de metri cubi pe zi în prima jumătate a lunii, livrările de gaze rusești prin conductele care tranzitează Ucraina și Slovacia au scăzut la 49,7 milioane de metri cubi pe zi luni, potrivit datelor operatorului slovac de transport de gaze Eurstream. Slovacia este unul dintre principalele coridoare de tranzit pentru exporturile de gaze rusești în Europa Centrală și de Vest.

Producția Gazprom a scăzut semnificativ

Livrările Gazprom către vecinii Ucrainei au scăzut la nivelurile minime permise de contractele în vigoare în ultimele săptămâni, după ce unele dintre acestea au început să revândă gazele rusești primite către ucraineni, prin inversarea fluxului în conducte, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

De exemplu, slovacii de la Eurstream au început să livreze gaze în flux invers către Ucraina la începutul acestei luni, iar săptămâna trecută au raportat o reducere cu 10% a cantităților livrate de Gazprom, reducere situată, totuși, în limitele minime stabilite prin contractul cu rușii. Reducerile nu au afectat livrările în flux invers către Ucraina.

Pe lângă explicația că rușii își umplu la rândul lor depozitele subterane de înmagazinare și fac lucrări de mentenanță la conducte, trebuie notat că producția de gaze a Gazprom a scăzut la circa 950 de milioane de metri cubi pe zi, cu aproape un sfert sub nivelul din septembrie 2013 și cu 44% sub capacitatea maximă de producție a companiei.

Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Departamentul pentru Energie: România nu va suferi nici dacă Gazprom oprește cu totul livrările de gaze la iarnă, însă nu-și poate ajuta vecinii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 14:51

Gazprom PoloniaRomânia nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, afirmă mininistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

"Am încercat să discut astăzi (luni - n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom", a afirmat luni, într-o declaraţie de presă, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

Nicolescu spune că România e pregătită de iarnă

"Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate - n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă", a mai spus Nicolescu.

El nu exclude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

"Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut", a mai spus Nicolescu.

Pe de altă parte, el a arătat că măsurile luate de guvern în luna aprilie, prin care s-a permis forarea cu sonde noi pe terenuri fără cadastru au ajutat Romgaz și Petrom să aibă producția la nivelul maxim. "De asemenea, am inaugurat investiția Romgaz de la Urziceni și am crescut capacitatea de depozitare cu 110 milioane mc. Am luat toate măsurile care erau necesare ca să nu fim afectați de o posibilă criză în perioada de iarnă", a precizat ministrul delegat pentru Energie.

Nu ne putem ajuta vecinii din motive tehnice

Nicolescu a mai spus că România este pregătită să treaca iarna, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze către Europa.

"Am avut o serie de discuții cu omologi de-ai mei din Bulgaria, Moldova, Serbia, precum și cu ambasadorul Ucrainei la București, în plus față de consultările zilnice de la Comisia Europeană. Comisia Europeană a convocat mâine întâlnirea tehnică a grupului de lucru responsabil cu securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Le-am comunicat omologilor că, din păcate, posibilitatea României de a ajuta este extrem de limitată, cu excepția unui posibil ajutor prin interconectorul Iași-Ungheni. Posibilitățile de a ajuta Bulgaria, Serbia, Ucraina sunt inexistente tehnic. Avem posibilitatea de a ajuta Moldova cu 14.000 mc/oră, dacă situația o impune. Suntem limitați tehnic, le-am comunicat acest lucru cu regretul că, în afară de asigurarea cu aproximativ 3% din consumul Moldovei, posibilitatea de a ajuta nu există", a explicat Nicolescu.

Nicolescu a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Moscova hărțuiește Varșovia?

Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printre altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia. Slovacia și Germania, state care aprovizionează și ele, la rândul lor, Ucraina, prin fluxuri inverse, au raportat de asemenea reducerea cantităților livrate de Gazprom.

Ucrainenii spun că ei sunt ținta rușilor

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

UPDATE: Nicolescu spune că rușii ne-au tăiat gazele cu 5%, Gazprom promite polonezilor că livrările revin azi la normal

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 12 September 2014 14:39

Gazprom PoloniaGrupul rus Gazprom a redus, vineri, cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat, pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri", a afirmat Nicolescu, citat de Mediafax.

El a adăugat că a convocat o şedinţă de analiză la ora 16:00 cu transportatorul de gaze Transgaz şi cu producătorii de gaze OMV Petrom şi Romgaz Mediaş. Potrivit ministrului, producţia de gaze zilnică a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de 0,5 milioane metri cubi.

"Am cerut Transgaz să solicite explicaţii de la Gazprom", a mai spus Nicolescu.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Scandalul și confuzia continuă: Polonia afirmă că Rusia i-a tăiat livrările de gaze aproape la jumătate, Gazprom susține că nimic nu s-a schimbat

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 11 September 2014 16:45

Gazprom PoloniaMonopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul vine în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Gazprom neagă și nu prea

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Polonezii de la PGNiG compensează deocamdată reducerea cantităților provenite din Rusia cu livrări care vin prin conducte ce tranzitează Cehia și Germania și susțin că, momentan, nu există nici un pericol privind aprovizionarea clienților polonezi și nici nu este nevoie să se apeleze la gazele din depozitele subterane de înmagazinare.

"Este pentru prima oară când ne găsim în situația de a nu fi fost anunțați că volumul livrărilor va fi mai redus decât ce am comandat noi", a declarat purtătoarea de cuvânt a PGNiG, Dorota Gajewska.

Foarte dependenți de Rusia

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei. În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Polonia susține că Rusia i-a tăiat livrările de gaze cu până la 24%

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 10 September 2014 15:50

Gazprom PoloniaMonopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, începând de luni, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia cu până la un sfert.

Potrivit unui comunicat al PGNiG, citat de Reuters, cantitățile de gaze livrate luni de Gazprom către Polonia au fost cu circa 20% mai mici decât prevăd contractele în vigoare. Marți, rușii au livrat către PGNiG o cantitate de gaze cu circa 24% mai redusă decât prevederile contractuale, afirmă compania poloneză.

Cei de la PGNiG au mai adăugat că, în prezent, încearcă să clarifice motivele pentru care Gazprom a redus cantitățile de gaze livrate Poloniei, precizând că, deocamdată, clienții PGNiG nu au fost afectați de reducerea cantităților de gaze livrate de Rusia. Polonia a tăiat la rândul său livrările de gaze în flux invers către Ucraina, cifrate la aproape 4 milioane de metri cubi pe zi.

Cei de la Gazprom au refuzat inițial să comenteze. Ulterior, un purtător de cuvânt al Gazprom a afirmat că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii

Știri contradictorii de la ucraineni

Unele state UE cred că Moscova ar putea încerca să provoace probleme în aprovizionarea cu gaze a Europei, mai ales în perspectiva iernii, ca o armă politică în disputa cu Occidentul pe problema ucraineană.

Potrivit Reuters, o agenție rusă de știri a publicat o știre în care reprezentanți ai monopolului de stat ucrainean din domeniul transportului gazelor naturale, Ukrtransgaz, erau citați spunând că Gazprom reduce livrările către Polonia pentru a pune probleme livrărilor în flux invers din Polonia către Ucraina.

Pe de altă parte, însă, contactat de Reuters, un purtător de cuvânt al Ukrtransgaz declarat că nu s-a remarcat nici o reducere a cantităților de gaze naturale livrate în flux invers de statele Uniunii Europene către Ucraina în ultimele două zile.

O parte din aceste cantități sunt achiziționate de la Gazprom și apoi revândute Ucrainei, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Reduceri pe conductele din Belarus și Ucraina

"Nu am remarcat nici o reducere a volumelor de gaze pe care le primim în flux invers din Polonia, Ungaria și Slovacia. Volumul este stabil și se cifrează la circa 35 de milioane de metri cubi pe zi", a declarat purtătorul de cuvânt al Ukrtransgaz.

De asemenea, potrivit Reuters, nu există indicații cum că Gazprom ar fi redus livrările și către alți importatori europeni în afară de Polonia. Operatorii de transport de gaze din Slovacia, Ungaria, Bosnia și Serbia au declarat că livrările de gaze din Rusia decurs normal.

Reducerea cantităților pare să se concentreze pe contractul legat de conducta Yamal, principala rută prin care Rusia cumpără gaze direct de la Gazprom. Ruta include două conducte care trec prin Belarus și una care trece prin Ucraina. PGNiG a declarat că a observat reducerea cantităților livrate prin cele două conducte, bielorusă și ucraineană, dar nu a detaliat cu cât s-au redus livrările pe fiecare din cele două conducte.

"Nu a survenit nici o situație extraordinară în ceea ce ne privește, nici o lucrare de mentenanță care să poată afecta volumele livrate", a declarat un purtător de cuvânt al Gazprom Transgaz Belarus, subsidiara Gazprom care operează porțiunea din conductele ucrainene utilizată de ruși pentru a exporta gaze în Europa.

Relații glaciale între Polonia și Rusia

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei.

În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni. Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Rusia și Ucraina se amenință reciproc cu tăierea alimentării cu curent electric

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 09 September 2014 16:22

Crimeea alimentare utilitatiUcraina a redus, miercurea trecută, cantitatea de energie electrică livrată peninsulei Crimea, fostă parte componentă a Ucrainei anexată anul acesta de Rusia, și a amenințat că va stopa cu totul livrările de curent electric în peninsulă dacă aceasta nu respectă anumite limite de consum. Asta în condițiile în care oprirea exporturile de gaze naturale din Rusia către Ucraina și scăderea dramatică a producției de cărbune din estul țării, ca urmare a luptelor dintre forțele guvernamentale și rebelii separatiști proruși, creează probleme mari în aprovizionarea termocentralelor ucrainene.

În replică, premierul rus, Dmitri Medvedev, a amenințat că, dacă Kievul nu reia aprovizionarea normală cu energie a Crimeei, Moscova va retalia reducând livrările de curent electric către acele regiuni din Ucraina dependente de electricitatea furnizată din Rusia.

Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a decretat stare de urgență în sistemul energetic după ce luptele dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din estul țării, unde este concentrată producția de cărbune a Ucrainei, au afectat grav aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor ucrainene. Acestea asigură circa 40% din totalul consumului de curent electric din Ucraina.

Penuria de cărbune, la care se adaugă tăierea de către Rusia a livrărilor de gaze către Ucraina, înseamnă că ucrainenii se vor confrunta cu o iarnă "extrem de dificilă", a declarat premierul de la Kiev, Arseni Iațeniuk.

Le-au raționalizat consumul

Peninsula Crimea, anexată în martie de Rusia, este dependentă în proporție de 80% de livrările de curent electric din Ucraina. Ucraina a refuzat să recunoască anexarea.

Monopolul de stat ucrainean din domeniul energiei electrice, Ukrinterenergo, a anunțat că alimentarea cu curent electric a cetățenilor ucraineni este prioritară, în raport cu cea a rezidenților din Crimea. Este pentru prima oară când compania face un astfel de anunț cu privire la schimbarea statutului consumatorilor din peninsulă.

"Prioritatea Ukrinterenergo este servirea intereselor cetățenilor ucraineni, pentru care economia de energie a devenit o problemă urgentă. Dacă limitele de consum nu vor fi respectate de către consumatorii din Crimea, vom fi obligați să oprim cu totul aprovizionarea peninsulei", se arată într-o declarație a companiei.

Limitele de consum pentru Crimea au fost setate la 300 MW dimineața și seara, 500 MW în cursul zilei și 600 MW noaptea. Consumul mediu de curent al Crimeei este de circa 1.000 MW, potrivit Ukrinterenergo.

Războiul lasă termocentralele fără cărbune

Ministrul rus al Energiei a declarat că alimentarea cu curent a Crimeei nu a încetat miercurea trecută. Asta în condițiile în care, potrivit premierului guvernului din Crimea, Sergei Aksionov, Rusia a transportat în peninsulă generatoare mobile care pot asigura un back-up de până la 700 MW pe zi în caz de întrerupere a livrărilor din Ucraina.

Industria carboniferă a Ucrainei, care furnizează combustibil pentru termocentralele ucrainene, este concentrată în regiunile intens industrializate din estul țării, adică exact acolo unde luptele dintre armata ucraineană și rebelii separatiști proruși au distrus în bună măsură infrastructura de transport, afectând rețelele de aprovizionare. În august, sindicatul minerilor din Ucraina, țară care este cel de-al doilea cel mai mare producător de cărbune din Europa, a anunțat că jumătate din minele ucrainene și-au încetat producția.

Ministrul ucrainean al Energiei a declarat, marțea trecută, că luptele au creat mari probleme în aprovizionarea termocentralelor din Ucraina, șase dintre acestea confruntându-se cu penurie de cărbune. La rândul lor, cei de la Ukrinterenergo au anunțat că criza de combustibil pentru termocentrale face posibilă "inducerea de întreruperi intenționate și controlate ale alimentării cu energie a populației din teritoriile ucrainene în momente de vârf de sarcină".

Pentru a face față penuriei de cărbune, Ucraina, de regulă exportator net de cărbune, a început să importe cărbune energetic. Recent, Kievul a cumpărat 1 milion de tone din Africa de Sud. Rezervele termocentralelor vor mai fi susținute de achiziții din Australia și Vietnam, avându-se în vedere și încheierea de contracte cu furnizori americani, columbieni și chiar ruși. Potrivit unei surse din piața ucraineană de energie, țara ar putea fi nevoită să importe până la 1,2 milioane de tone de cărbune pe lună.

"Nu vom întrerupe alimentarea cu energie electrică decât ca ultimă măsură posibilă. Suntem în război și trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate", a declarat ministrul adjunct al Energiei din Ucraina, Vadim Ulida.

Moscova amenință cu retalierea

Rusia ar putea începe să reducă livrările de curent electric către acele regiuni din Ucraina care se aprovizionează cu energie din Rusia dacă Kievul continuă cu tăierea curentului în Crimea, a declarat, luni, premierul rus, Dmitri Medvedev.

"Anumite regiuni din Ucraina se confruntă cu deficit de energie și primesc electricitate din Rusia. Iar cei care iau decizii nu tocmai inteligente cu privire la reducerea alimentării cu energie a Crimeei trebuie să își dea seama că oricând sunt posibile măsuri echivalente", a spus Medvedev.

La sfârșitul lunii august, Ucraina a oprit temporar alimentarea cu curent electric în Crimea, lăsând câteva localități majore fără electricitate timp de câteva ore. Potrivit autorităților din peninsulă, Ucraina reduce livrările în fiecare seară.

Crimea este dependentă energetic de Ucraina în proporție de 70%, deși dispune și de propriile surse de aprovizionare, inclusiv de centrale eoliene și solare. Planurile Kremlinului prevăd finalizarea integrării peninsulei Crimea în sistemul energetic al Rusiei în jurul anului 2017.

Presa de peste Prut: "Probleme tehnice și organizatorice" amână debutul importurilor de gaze prin conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 04 September 2014 12:40

Iasi UngheniLa o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, scrie presa de peste Prut. 

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Cel mai devreme în 2020

Cei de la mold-street.com îl citează pe analistul Oazu Nantoi, potrivit căruia aceste probleme sunt încă o demonstraţie a faptului că în Republica Moldova se face ”mult PR şi mai puţină muncă”.

„Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici şi să trecem rapid la realizarea celei de-a doua etape: construcţia unei conducte până la Chişinău, astfel încât la gazele din România să poată avea acces toată ţara”, a afirmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala estimează că, dacă va fi voinţă politică şi resurse financiare, în doi-trei ani s-ar putea realiza şi cea de-a doua etapă.

„Ţinând cont însă de faptul că realizarea proiectului de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Pod de bani peste Prut

Vicepremierul de la Chișinău, Andrian Candu, este mult mai optimist şi dă asigurări că în doi ani gazul românesc ar putea ajunge în întreaga ţară.

„Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâmplă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcţie, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Numai documentaţia tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economice durează în jur de un an şi jumătate, după care construcţia. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate termenele şi oricum durează procesul. Studiul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârşitul lunii octombrie, după aceea urmează un studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Şi abia atunci va începe construcţia nemijlocită a conductei de gaz până la Chişinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Străşeni”, a declarat ministrul Economiei, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susţine că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partenerii noştri de dezvoltare ne vor ajuta. Vom găsi soluţii şi pe interior, la nivel de buget”, a mai spus oficialul.

mold-street.com mai notează că estimările anterioare ale Ministerului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcţia conductei de gaz Ungheni-Chişinău.

„România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimărilor Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru staţia de comprimare Oneşti şi 110 milioane de euro pentru conducta Leţcani-Gheraeşti-Oneşti. La începutul acestui an, Ministerul Economiei de la Bucureşti estima că a doua etapă ar putea fi finalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017”, conchid jurnaliștii basarabeni.

Ucrainenii se răzgândesc și permit companiilor din UE și SUA să controleze până la 49% din conductele și depozitele lor de gaze naturale

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 18 August 2014 12:50

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina va începe în scurt timp negocieri cu companii energetice occidentale pentru a înființa consorții care să opereze sistemul de conducte de transport și depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, a anunțat, vineri, monopolul energetic de stat Naftogaz.

Anunțul vine la numai o zi după ce Parlamentul ucrainean a aprobat o lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să intre în astfel de consorții. Legea a fost formulată în așa fel încât să împiedice companiile energetice rusești – inclusiv numeroasele subsidiare ale Gazprom din UE - să intre în aceste consorții.

"În viitorul apropiat, Naftogaz intenționează să înceapă negocieri oficiale cu operatori occidentali de rețele de gaze, pentru cooptarea lor în managementul sistemului de transport de gaze al Ucrainei", se afirmă în declarația Naftogaz, citată de Platts.

Legea, care mai trebuie promulgată de către președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, permite companiilor din UE și SUA să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina. Guvernul de la Kiev va păstra pachetul de control, de 51% din acțiuni.

Lege anti-Gazprom

Peste 50% din livrările de gaze ale Rusiei către Europa se fac prin intermediul sistemului ucrainean de conducte de transport, în condițiile în care Gazprom asigură circa 25% din nevoile de consum ale UE.

Relațiile Ucrainei cu Gazprom au atins un punct maxim de tensiune pe 16 iunie, când rușii au oprit cu totul livrările către ucraineni, pe fondul unei dispute privind prețurile de vânzare practicate de Gazprom, considerate excesive de către Kiev, și datoriile neplătite de miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele primite din Rusia.

În pofida conflictului, Gazprom s-a angajat să continue să aprovizioneze Europa cu gaze naturale prin intermediul conductelor ucrainene, gigantul rus oprind doar livrările pentru consumul propriu al Ucrainei.

"Implicarea companiilor energetice occidentale de top în operarea sistemului ucrainean de conducte de gaze va completa integrarea Ucrainei în spațiul energetic european. În condițiile date, este singura metodă eficientă de a proteja interesele energetice ale Ucrainei", se mai arată în declarația Naftogaz.

S-au sucit

Adoptarea legii marchează o schimbare la 180 de grade a atitudinii Parlamentului de la Kiev. La sfârșitul lunii trecute, același proiect de lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina a fost respins de către legislativul ucrainean.

În plus, parlamentarii ucraineni au respins atunci și o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului.

"E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

Probleme la iarnă?

Recent, Naftogaz a avertizat UE că riscul întreruperii fluxului de gaze rusești la iarnă este în creștere și a cerut demararea imediată de negocieri tripartite Bruxelles-Kiev-Moscova pentru prevenirea unui astfel de scenariu negativ.

Ucraina a transportat un volum de 86,1 miliarde de metri cubi de gaze rusești către Europa, inclusiv Republica Moldova, anul trecut, cantitate în creștere cu 3,2% față de 2012. În iunie anul acesta, tranzitul de gaze rusești destinate UE prin Ucraina a scăzut cu peste 17% față de iunie 2013, la 5,878 miliarde de metri cubi.

Sistemul de conducte al Ucrainei poate transporta anual până la 120 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Europa. Ucraina dispune, totodată, de unul dintre cele mai mari sisteme de depozite de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, cu o capacitate anuală de 32 de miliarde de metri cubi.

Livrările de gaze din Iran ar putea reactiva Nabucco. Opoziția americană la implicarea Teheranului – una din cauzele eșecului proiectului de gazoduct

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 12 August 2014 19:17

IranIranul este dispus să livreze gaze Europei prin gazoductul Nabucco, al cărui proiect de construcţie a eşuat din lipsă de furnizori, un oficial din Ministerul Petrolului însărcinat cu afacerile internaţionale anunţând că două state europene şi-au exprimat deja interesul în acest sens.

Un secretar de stat în Ministerul iranian al Petrolului, Ali Majedi, citat de Itar-Tass, a sugerat că Iranul, ţară care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaze la nivel mondial, ar putea susţine eforturile Europei de diversificare a furnizorilor de energie, prin acoperirea unei părţi din necesar, relatează Novinite, preluată de Mediafax.

El a adăugat că autorităţile iraniene au discutat despre posibilele rute de aprovizionare cu delegaţii din două state europene.

Majedi a arătat că există o un număr mare de posibile rute de furnizare a gazelor iraniene în Europa, respectiv prin Turcia, Irak, Siria, Caucaz şi Marea Neagră, insistând totuşi că cea mai bună rută pentru o astfel de conductă de gaze este ca aceasta să treacă prin Turcia.

Oficialul susţine că realizarea gazoductului Nabucco ar fi inutilă fără gazele iraniene, adăugând că Turcia şi-a exprimat deja interesul pentru exportul gazelor iraniene în Europa.

Acţionarii Nabucco erau OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria), BOTAS (Turcia) şi RWE (Germania). Consorţiul format de aceste companii spera să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest, o variantă scurtată a proiectului iniţial, ca rută de transport al gazelor spre Europa.

Un mare eșec

Proiectul Nabucco Vest viza transportarea gazelor azere către Europa printr-un gazoduct care avea să traverseze şi teritoriul României, cu destinaţie finală în Austria. Anul trecut, consorţiul Şah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa, astfel că proiectul Nabucco a eşuat.

Încă de la jumătatea deceniului trecut, mai multe studii privind fezabilitatea economică a proiectului Nabucco arătau că acesta nu are șanse să funcționeze în mod optim fără cooptarea Iranului ca furnizor, în condițiile în care această țară deține cea de-a doua rezervă de gaze naturale a lumii ca dimensiuni, după Rusia.

La acel moment, însă, Iranul se afla sub un extrem de dur embargo economic din partea Statelor Unite, iar Uniunea Europeană se alăturase și ea sancțiunilor față de regimul de la Teheran, menite să „frâneze” pretinsele proiecte militare nucleare ale iranienilor. În aceste condiții, participarea Iranului la proiectul Nabucco era cu totul exclusă.

În 2009, pentru americani, Iranul era răul absolut, nu Rusia

Problema cooptării Iranului în proiectul Nabucco s-a pus încă de la semnarea primului pact referitor la gazoduct, în 2009. Cu toate că Iranul a dorit să se alăture proiectului, iar o bună parte dintre statele europene interesate de Nabucco au militat pentru cooptarea iranienilor, presiunile regimului de la Washington au lăsat Iranul în afara Nabucco.

La acea dată, însărcinatul special al Statelor Unite pentru probleme energetice eurasiatice, Richard Morningstar, a declarat că SUA se opune implicării Iranului în proiectul Nabucco, întrucât acest lucru ar contraveni sancțiunilor internaționale dictate împotriva regimului de la Teheran și ar avea un efect negativ asupra demersurilor de blocare a planurilor nucleare iraniene.

Mai mult, Morningstar a afirmat că SUA nu ar avea nimic împotriva unui eventual scenariu în care chiar și Rusia să devină furnizor de gaze pentru Nabucco, dar că ipoteza cooptării Iranului este cu totul exclusă. Din primăvara lui 2012, Morningstar fost numit ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan, stat-cheie pentru succesul proiectului Nabucco.

Rușii au profitat

Stagnarea, iar ulterior eșecul proiectului Nabucco au convenit de minune Rusiei și proiectului concurent de gazoduct al acesteia, South Stream.

Practic, în raport cu Iranul, Rusia a făcut un joc dublu care i-a adus beneficii atât economice, cât și geostrategice. Susținând Iranul în conflictele sale diplomatice cu SUA și Israelul, rușii au întărit determinarea americanilor în a menține și chiar a înăspri sancțiunile economice împotriva Teheranului. Una din consecințe a fost eliminarea, cel puțin temporară, a unicului concurent potențial serios la dominația regională a Rusiei în domeniul exportului de gaze naturale.

Astfel, încă din 2012, Turcia, confruntată cu o cerere internă aflată în plină ascensiune și neputând să se aprovizioneze din Iran decât într-o foarte mică măsură, pe baza unei excepții de la embargo acordate de americani, a fost nevoită să se adreseze Rusiei pentru a-și satisface nevoile de gaze naturale. Iar în pofida anumitor probleme diplomatice, legate în special de raporturile cu Siria, Rusia s-a oferit să-și suplimenteze livrările de gaze naturale către Turcia cu 3 miliarde de metri cubi pe an.

Gazprom și Rosneft riscă confiscarea de active de zeci de miliarde de dolari în afara Rusiei, ca urmare a sentinței în cazul Yukos

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 31 July 2014 21:42

Hodorovski PutinGazprom și Rosneft, cele mai importante companii energetice ale Rusiei, și-ar putea vedea confiscate active de zeci de miliarde de dolari în afara Rusiei, ca urmare a recentei sentințe a Curții de Arbitraj de la Haga, care a impus Rusiei plata de despăgubiri de 50 de miliarde de dolari către foștii acționari ai companiei petroliere Yukos, ca urmare a naționalizării și ulterior revânzării ilegale și abuzive a companiei de către Kremlin.

Asta pentru că este extrem de posibil ca foștii acționari ai Yukos să încerce ca, înarmați cu respectiva sentință, să execute silit o serie de active din afara Rusiei ale celor două companii, care au fost principalele beneficiare ale activelor naționalizate de statul rus de la Yukos Oil. Jurisprudența mondială arată că foștii acționari ai Yukos au mult mai multe șanse să obțină în tribunalele internaționale executarea silită a activelor externe ale Rosneft și Gazprom, în condițiile în care cele din Rusia constituie proprietatea suverană a statului rus și sunt, în general, excluse de la confiscare, scrie Bloomberg.

Rosneft a devenit, din al zecelea producător de țiței al Rusiei, cea mai mare companie petrolieră listată la bursă din lume din punct de vedere al producției și rezervelor, după achiziția activelor Yukos, printr-o licitație pe care justiția internațională a caracterizat-o drept trucată și ilegală. Rosneft este condusă de Igor Sechin, vechi aliat al lui Vladimir Putin, fost director adjunct al cancelariei Kremlinului în perioada în care Moscova era în plin proces de naționalizare a Yukos.

Cel mai mare activ european al Yukos este Ruhr Oel, un joint-venture în proporții egale cu BP Plc care controlează patru rafinării din Germania. În afara Rusiei, Rosneft mai deține o participație la o rafinărie din Italia, perimetre de explorare și exploatare a țițeiului de șist în Texas și Canada, în parteneriat cu Exxon Mobil, proiecte petroliere majore în Venezuela, un câmp gazeifer și conducte de gaze în Vietnam și lucrări de explorare derulate în Brazilia și Algeria.

Gazprom, la rândul său, deține participații la sisteme de conducte de gaze în Polonia, Marea Neagră și Marea Baltică, facilități de înmagazinare subterană a gazelor în Austria, Germania, Letonia și Marea Britanie, precum și subsidiare de trading și marketing în aproape fiecare țară din UE.

Unelte ale Kremlinului

Tribunalul de la Haga a decis că Rosneft a fost principala unealtă a Kremlinului în operațiunea de confiscare a Yukos. Curtea a acceptat argumentul acționarilor Yukos, potrivit cărora decizia de impunere fiscală a Mosovei împotriva Yukos, în valoare de 27 de miliarde de dolari, reprezentând impozite pretins neplătite, care a reprezentat pretextul sub care Rusia a naționalizat compania, a fost luată exclusiv în beneficiul statului rus și al companiilor de stat Rosneft și Gazprom.

Cele două companii pot fi ținta executării silite pentru că au fost beneficiarele activelor expropriate ale Yukos, spune Yas Banifatemi, avocat la GML Ltd, companie înființată de fostul președinte al Yukos, Mihail Hodorovski, înainte să fie arestat și condamnat la peste 10 ani de închisoare.

Rusia a anunțat că va face recurs, caracterizând sentința curții olandeze drept "influențată politic", deși, tehnic vorbind, sunt șanse slabe de anulare a deciziilor curților internaționale de arbitraj.

O eventuală decizie de executare silită a activelor Rosneft și Gazprom va fi mai ușor de pus în aplicare în unele țări decât în altele. Venezuela, de exemplu, este unul dintre principalii aliați ai Mosovei, iar sistemul său judiciar este controlat de guvern, astfel încât este puțin probabilă o decizie defavorabilă companiilor rusești. Șeful Rosneft, Sechin, a deplasat o întreagă orchestră simfonică de la Moscova în Venezuela săptămâna aceasta, pentru ca aceasta să performeze în orașul natal al lui Hugo Chavez, cu ocazia zilei de naștere a răposatului fost președinte al țării.

Va mai dura

"Sistemele juridice din Marea Britanie și SUA sunt, în general, mai flexibie în a trata companiile drept alter ego-uri ale statelor sau în a imputa acționarilor unei corporații acțiunile și demersurile respectivei corporații, ceea ce, de exemplu, în Germania nu prea se întâmplă", spune Jan Schaefer, avocat la firma King & Spalding din Frankfurt.

Oricum, potrivit lui Tom Osborne, șeful echipei de avocați de la GML, va mai dura mult până se vor rezolva toate litigiile legate de Yukos. Hodorovski, care a fost eliberat de Putin din închisoare în decembrie anul trecut, a declarat că i-a cesionat lui Leonid Nevzlin, fost înalt executiv al companiei, toate acțiunile deținute la Yukos înainte de dezmembrarea firmei, astfel încât nu ar avea dreptul să încaseze nici un ban din despăgubirile dictate de tribunale.

Hodorovski, a cărui avere era estimată pe vremuri la 15 miliarde de dolari, a declarat că Rosneft și Gazprom se vor confrunta acum cu un val de procese, în care riscă confiscarea unor active majore. Declarațiile au fost făcute în cotidianul rus de business RBC Daily, controlat de către un alt oligarh miliardar, Mihail Prohorov.

Acționarii Yukos au mai repurtat și în trecut succese în instanțele internaționale. O subsidiară olandeză a companiei a primit 425 milioane dolari de la Rosneft în 2010 pentru a acoperi creditele acordate unei firme afiliate din Rusia, înainte de achiziționarea de către Rosneft a acesteia. Iar anul trecut, un tribunal american a decis că o fostă subsidiară a Yukos, deținută în prezent de Rosneft, trebuie să plătească 186 milioane dolari unei alte subsidiare a Yukos, înregistrată în Luxemburg. Aceste sume, plus alte 1,7 miliarde dolari rezultate din vânzarea altor active ale Yukos, se află în două conturi escrow din Olanda, iar Rosneft încearcă să obțină în justiție acces și control la acestea.

Mii de acționari

"Sentința de la Haga reprezintă o mare oportunitate pentru acționarii Yukos să ceară executarea silită a activelor externe ale Rosneft și Gazprom în tribunale internaționale. Dacă instanțele acceptă argumentul că Rosneft și Gazprom au acționat ca instrumente ale statului rus, atunci o pare din activele externe ale celor două companii sunt în pericol", spune Vladimir Milov, fost ministru adjunct rus al Energiei în 2002, în timpul primului mandat prezidențial al lui Vladimir Putin.

Un atu al Gazprom și Rosneft ar fi, pe de altă parte, faptul că unele tribunale ar putea să ezite în a-i sancționa în mod egal pe toți acționarii celor două companii și nu doar pe cei mai mari, așa cum este guvernul de la Moscova.

"Va fi dificil, dacă nu imposibil, să confiști activele Rosneft și Gazprom pentru a pune în aplicare sentința de la Haga. Cele două compamii sunt listate pe burse și au mii de acționari, în afară de statul rus", spune Kyle Davis, partener la biroul din Moscova al firmei de avocatură Berwin Leighton Paisner.

Parte a aparatului de stat

Statul rus deține puțin peste 50% din acțiunile Gazprom și aproape 70% din cele ale Rosneft, unde BP are o participație de 20%.

Potrivit lui Georgios Petrochilos, partener la firma de avocatură Three Crowns, specializată în arbitraj internațional, cel mai puternic argument al acționarilor Yukos este concluzia tribunalului olandez potrivit căreia Rosneft și Gazprom au acționat ca unelte ale guvernului.

"Ceea ce trebuie demonstrat este că Rosneft este în mod efectiv parte a aparatului de stat. Printre activele care ar putea fi confiscate se numără inclusiv vasele petroliere care transportă țiței extras de Rosneft din Rusia", a declarat Petrochilos.

Odată stabilit un precedent juridic, acest lucru ar putea reduce semnificativ piețele de export la care are acces petrolul rusesc, este de părere Robert Amsterdam, fost avocat al Yukos.

Există precedente, dar acum lucrurile stau diferit

Rusia s-a mai confruntat cu bătălii în justiția internațională, refuzând să plătească despăgubiri dictate în dispute comerciale. Noga Import Export, o firmă elvețiană de trading, a câștigat mai multe procese în Europa pentru a primi despăgubiri în urma livrării, în 1991 și 1992, de mâncare pentru copii și pesticide în Rusia, la schimb cu țiței.

În cursul unui deceniu, Noga a obținut confiscarea temorară a unor active rusești precum avioane de vânătoare expuse la târgul aviatic de la Paris sau lucrări de artă provenite de la Muzeul Pușkin, împrumutate pentru expunere în Elveția. Elvețienii susțineau că rușii le datorează în total circa 680 de milioane de dolari.

Însă spre deosebire de alte procese legate de Yukos, de această dată, sentința de la Haga dă dreptul acționarilor Yukos să ceară executarea silită a activelor Rosneft și Gazprom în circa 150 de țări, inclusiv Venezuela și Vietnam, care au semnat Convenția Națiunilor Unite din 1958 privind punerea în aplicare a deciziilor curților internaționale de arbitraj.

"Va fi vorba despre identificarea activelor din întreaga lume ale celor două companii, urmată de acțiuni intentate la tribunalele locale și de obținerea de decizii de executare silită. Nu cred că cei de la Rosneft și Gazprom pot fi 100% siguri că toate activele lor din Occident vor fi în siguranță", conchide Osborne de la GML.

 

CEDO condamnă Rusia la plata de despăgubiri de 1,9 miliarde euro către acționarii Yukos. Gazprom și Rosneft - în mare pericol

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 31 July 2014 10:05

YukosCurtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Rusia la plata de despăgubiri în valoare de 1,9 miliarde de euro către acționarii companiei petroliere Yukos, în compensație pentru exproprierea ilegală a companiei de către Moscova, după ce Kremlinul a impus Yukos obligații fiscale false și a organizat o licitație trucată pentru vânzarea Yukos.

Sentința vine la doar câteva zile după ce foștii acționari ai Yukos au câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Haga, în urma căruia Rusiei i-au fost impuse despăgubiri de 50 de miliarde de dolari, plus 300.000 de euro cheltuieli de judecată.

În 2011, o sentință provizorie a CEDO a constatat că Rusia nu a folosit mijloace ilegale pentru a distruge Yukos, însă în documentul citat se menționează totodată că procedurile folosite de Kremlin împotriva Yukos au fost "disproporționate".

Yukos a cerut compensații de aproape 38 de miliarde de dolari, potrivit sentinței, sumă rezultată dintr-o evaluare a companiei întocmită de o firmă specializată în audit în domeniul energetic.

Urmare a celor două sentințe, Rosneft și Gazprom ar putea fi târâte la rândul lor prin tribunale, fiind principalele beneficiare ale activelor naționalizate de statul rus de la Yukos.

 

Parlamentul și Guvernul de la Kiev se opun privatizării sistemelor de transport de gaze naturale și energie electrică ale Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 July 2014 10:03

Naftogaz Gazprom datoriiParlamentul ucrainean a respins un proiect de lege potrivit căruia investitorilor din Uniunea Europeană și din Statele Unite li s-ar fi permis să cumpere până la 49% din acțiunile monopolului de stat ucrainean din sectorul de petrol și gaze, Naftogaz, care este totodată și operatorul sistemului de conducte de transport de gaze naturale al țării.

În plus, parlamentarii de la Kiev au respins o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

La începutul lunii iulie, Parlamentul ucrainean a aprobat, într-o primă lectură, un proiect de lege care ar fi permis companiilor din UE și SUA să preia până la 49% din sistemul național de transport de gaze naturale al Ucrainei. Au apărut atunci zvonuri potrivit cărora guvernul ar fi fost gata să vândă până la 15% din acțiunile Naftogaz în cadrul unei oferte publice. Pe de altă parte, din cauza războiului civil și a crizei politice, piețele de capital din Ucraina sunt privite cu mare neîncredere de investitori, ceea ce înseamnă că autoritățile de la Kiev ar fi fost nevoite să vândă la un preț foarte mic.

Potrivit CEO-ului Naftogaz, Andrei Kobolev, valoarea sistemului de conducte de transport de gaze naturale al Ucrainei este estimată între 25 și 35 de miliarde de dolari.

Influență imensă asupra economiei Ucrainei

Privatizarea a fost respinsă din cauza imensei influențe pe care o exercită Naftogaz asupra economiei ucrainene, a declarat analistul politic Alexander Ofrimenko, citat de cotidianul de business rus RBC.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului. "E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

În aceeași ședință parlamentară de plen s-au supus la vot chestiuni precum reforma bugetară, cheltuielile de apărare și măsuri de reducere a datoriei Ucrainei față de Rusia pentru gazele livrate de Gazprom. Datoria Naftogaz față de gigantul rus a depășit 5 miliarde de dolari. Gazprom a oprit în iunie furnizarea de gaze către Ucraina.

Nu vor să privatizeze nici transportul de electricitate

Recent, Ucraina și-a intensificat eforturile de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale, pentru a înlocui importurile din Rusia. Una dintre căi ar fi demararea cât mai rapidă a fluxului invers de gaze prin conducta de legătură cu țara vecină Slovacia, demers care însă s-ar putea dovedi a fi ilegal prin prisma clauzelor din contractele Naftogaz cu Gazprom.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, a declarat, recent, că nici monopolul național pe energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei, nu va fi privatizat.

"Sistemul de transport al gazelor, rețelele electrice, liniile de înaltă tensiune și Ukrenergo trebuie să rămână în proprietatea statului. Orice altă companie energetică de stat poate fi privatizată", a spus Prodan.

Replică la South Stream

Un eventual vot favorabil privatizării sistemului național de conducte de transport de gaze al Ucrainei nu ar fi însemnat că investitorii din UE și SUA s-ar fi înghesuit să cumpere acțiuni la Naftogaz și să investească în companie, din simplul motiv că valoarea sistemului de transport depinde de constanța furnizării de gaze de către Gazprom, sunt de părere analiștii ruși.

Aceștia mai susțin că propunerea de privatizare ar putea fi interpretată și ca o tentativă a guvernului pro-occidental și pro-american al Ucrainei de a controla veniturile generate de transportul de gaze rusești către Europa, la fel cum Gazprom vrea să construiască gazoductul South Stream pentru a ca livrările sale către UE să ocolească Ucraina.

Rusia asigură circa o treime din necesarul de gaze naturale al Europei prin intermediul conductelor care traversează Ucraina și s-a opus cu încăpățânare în ultimii douăzeci de ani oricărei propuneri de cedare a controlului asupra sistemului de transport. Cele mai multe au venit din partea Rusiei, pe fondul conflictelor repetate din ultimii ani cu privire la facturile neplătite de Kiev pentru gazele livrate de Gazprom.

Proiectul de lege privind posibilitatea privatizării Naftogaz excludea Rusia dintre potențialii cumpărători de acțiuni la sistemul de transport de gaze al Ucrainei, acceptând investitori doar din UE, SUA sau Comunitatea Energetică Europeană, din care Ucraina face parte, însă nu și Rusia.

Război energetic

La prima lectură a proiectului de lege, premierul de la Kiev, Arseni Iatseniuk, a declarat în fața Parlamentului că situația energetică a Ucrainei este una critică, fiind cauzată de "războiul" pe care Rusia îl poartă contra Ucrainei.

"Rusia încearcă să ne dea lovitură după lovitură. Împreună cu companiile europene și americane, Ucraina, care va păstra majoritatea acțiunilor la Naftogaz, trebuie să câștige mai mulți bani din transportul de gaze către Europa, astfel încât vecinii noștri din est și nord să nu participe la construirea gazoductului South Stream în jurul Ucrainei", a spus premierul.

Marea problemă a Ucrainei este că, odată ce gazoductul South Stream ar fi finalizat, Gazprom nu va mai avea nevoie de sistemul de conducte al Ucrainei pentru a livra gaze către Europa.

Însă este puțin probabil că investitorii din UE și SUA s-ar înghesui să bage bani în sistemul de transport de gaze al Ucrainei dacă aceasta ar fi privatizat, spune Serghei Pikin, directorul firmei ruse de consultanță Energy Development Fund.

Rușilor nu le convine

"Până acum n-am văzut nici o companie occidentală care să-și exprime interesul pentru această privatizare. Și de altfel cine ar fi interesat de niște active a căror valoare depinde integral de livrările de gaze ale unei terțe părți, respectiv Rusia?", a spus Pikin.

Premierul ucrainean declarase anterior că mai multe companii europene și americane au trimis deja scrisori de interes privind posibile investiții în sistemul ucrainean de transport de gaze, fără însă să dezvăluie vreun nume.

Dacă europenii și americanii ar deveni acționari semnificativi ai operatorului sistemului de transport de gaze al Ucrainei, ei nu ar garanta că gazele livrate de Gazprom către Europa prin Ucraina nu ar fi "sifonate" pe teritoriul ucrainean.

"Dacă UE și SUA ar deține 49% din Naftogaz, nu ar putea oferi nici o garanție. Oricum, americanii și europenii nu ar investi în aceste active. Tot ce vor americanii este să perpetueze criza și să paralizeze deopotrivă Rusia, Ucraina și Europa. Ani de zile, Ucraina a repetat că sistemul său de transport de gaze face parte din avuția națională și nu poate fi vândut nimănui. Astăzi se pare că acest concept a devenit flexibil", conchide Kostantin Simonov de la National Energy Security Fund din Moscova.

Probleme în fostul imperiu sovietic: Uzbekistanul taie gazele Kîrgîstanului, după ce acesta și-a vândut rețeaua de transport de gaze către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 30 July 2014 06:50

KirgistanGigantul rus de stat Gazprom este privit, în special în Europa, ca un instrument de presiune politico-economică extrem de puternic al Kremlinului.

Însă în Asia Centrală, regiune care a făcut pe vremuri parte din imperiul rus, iar ulterior din cel sovietic, Gazprom a ajuns parte a unei dispute care este departe de a consolida imaginea de omnipotență pe care Rusia vrea să o livreze lumii, scrie The Economist.

Problemele au început în aprilie, când Gazprom a preluat rețeaua națională de transport de gaze naturale a Kîrgîstanului, angajându-se totodată să asigure stabilitatea aprovizionării cu gaze a acestui stat.

Ca parte a acordului semnat cu cei din Kîrgîstan, Gazprom s-a angajat să investească circa 580 milioane dolari în dezvoltarea industriei energetice kîrgîze și a plătit datoriile de circa 40 milioane dolari ale operatorului rețelei de transport, KyrgyzGas. În schimb, Kîrgîstanul a acceptat să-și vândă sistemul de conducte de gaze pentru suma simbolică de 1 dolar.

Însă la câteva zile după încheierea acordului de vânzare, Uzbekistanul, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale ai Kîrgîstanului, a anunțat că a oprit exporturile de gaze către sudul Kîrgîstanului. Explicația oficială a fost că compania de gaze uzbekă nu are contract de vânzare-cumpărare gaze cu Gazprom, noul proprietar al rețelei de transport kirgîze.

Oprirea furnizării de gaze a afectat grav sute de mii de locuitori din sudul Kîrgîstanului, o regiune, de altfel, extrem de instabilă din punct de vedere politic. Cei care și-au permis și-au cumpărat sobe electrice pentru gătit, însă cei mai mulți au fost nevoiți să ardă gunoaie sau chiar mobilă din case în sobe pentru a-și putea face de mâncare. Toată lumea se teme de venirea iernii, când, oricum, furnizarea de curent electric se face cu perioade mari de întrerupere.

Un locuitor al capitalei regionale Osh a declarat că a auzit că autoritățile locale au început să distribuie butelii de gaz, însă a adăugat că nu știe cât costă buteliile și nici de unde pot fi procurate. "Nimeni nu știe nimic", a spus el.

Tot mai mulți kîrgîzi se întreabă ce are de gând să facă președintele Almazbek Atambayev pentru a rezolva această problemă gravă. Momentan, președintele a cerut, literalmente, "puțintică răbdare". Din păcate, s-ar putea să fie nevoie de cantități mult mai mari de răbdare, dat fiind că vor mai trece destui ani până la eventuala finalizare a unui proiect de construire a unui gazoduct care să pornească din nordul Kîrgîstanului și să traverseze munții Tiah Shan, ocolind astfel Uzbekistanul, comentează The Economist.

Mulți locuitori ai Kîrgîstanului au criticat decizia guvernului de a vinde operatorul de transport de gaze KyrgyzGas către Gazprom, compania de stat controlată de foștii "coloniști" ai țării. Acordul de vânzare a fost parte a strategiei Rusiei de a atrage Kîrgîstanul să intre în Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Moscova. Kîrgîstanul ar putea adera la această uniune vamală și comercială anul viitor, deși beneficiile unei astfel de aderări sunt cel puțin îndoielnice. Actuala penurie de gaze nu face decât să sporească îndoielile kîrgîzilor cu privire la întărirea relațiilor economice și politice cu Rusia.

Potrivit unor surse apropiate situației, Gazprom ar purta în prezent negocieri cu autoritarul lider al Uzbekistanului, Islam Karimov, care este departe de a fi un rusofon și se opune tentativelor Kremlinului de a-și recăpăta influența în regiune. Uzbekistanul preferă să-și vândă gazele naturale din producția proprie în China, printr-o serie de aranjamente contractuale destul de opace, pe care unele voci din Uzbekistan le acuză că ar provoca crize de aprovizionare pe plan național.

În acest timp, locuitorii din Kîrgîstan sunt prinși la mijloc în această plasă de interese divergente. Premierul kîrgîz se plânge că omologul său de la Tașkent, capitala Uzbekistanului, nu-i răspunde la telefon.

Pe măsură ce criza se agravează, unii politicieni kîrgîzi au propus, ca măsură de retaliere față de tăierea furnizării de gaze de către uzbeci, oprirea alimentării cu apă din Kîrgîstan a sistemelor de irigații agricole din Uzbekistan. Măsură care, dacă va fi adoptată, va provoca cu siguranță o replică din partea uzbecilor, una care riscă să fie la fel de explozivă ca și gazul, conchide The Economist.

OMV și Gazprom creează o companie mixtă, care își propune să finalizeze sectorul austriac al South Stream în 2016

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 June 2014 20:33

Miller RoissGazprom şi OMV au convenit, marţi, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Acordul a fost oficializat în cadrul unei ceremonii la Viena şi reprezintă decizia finală de investiţii, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Bloomberg.

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei.

Rusia a oprit în această lună livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile acestei ţări. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

Timing is everything

Tronsonul austriac al South Stream, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar acest fapt nu diminuează importanţa sa, întrucât este punctul terminus al gazoductului, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la Viena.

El a spus că acordul va consolida rolul Baumgarten, unde se va opri South Stream, ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

Acordul a fost semnat cu două zile înainte de summitul UE din Belgia, unde va fi discutată strategia de securitate energetică a blocului comunitar şi măsuri de evitare a întreruperii livrărilor de gaze, în iarna 2014-2015.

Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică

Putin a solicitat Parlamentului să anuleze dreptul de folosire a forţei în Ucraina, înainte de a merge la Viena, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Susțin că se va respecta legislația UE

Şeful OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

"Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss la un briefing de presă.

South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Miller a arătat că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni. În 2011, Gazprom renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei Eni.

Comisia Europeană a presat Bulgaria

Compania rusă a semnat însă un acord cu OMV referitor la tronsonul austriac în luna aprilie a acestui an. De atunci, Gazprom a analizat renunţarea la ruta italiană. Directorul departamentului de management al proiectului al Gazprom, Leonid Ciuganov, a declarat în luna mai că grupul va decide până în luna iulie dacă va construi ambele tronsoane.

Miller a mai spus că South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care se confruntă în Europa.

"Proiectele majore întotdeauna se confruntă cu probleme şi pot spune că ne aflăm într-un dialog constructiv cu Comisia Europeană, a arătat Miller, referindu-se la discuţiile aproape zilnice cu comisarul pentru Energie Guenther Oettinger.

Comisia Europeană a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

Preț mai avantajos pentru OMV, colaborare de pe vremea URSS

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Americanii nu se grăbesc să salveze Europa de dependența față de gazele rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 03 June 2014 18:06

Obama GNLDepartamentul pentru Energie al Statelor Unite și-a modificat politica și reglementările de acordare a autorizațiilor pentru proiecte de construire de terminale de export al gazelor naturale lichefiate (GNL), într-un mod care, cel mai probabil, va ajuta proiectele mai avansate ca dezvoltare și le va afecta negativ pe cele noi, dar de la care nu se așteaptă să aibă un mare impact asupra ritmului general în care se dezvoltă industria. În consecință, va mai dura până când se va pune cu adevărat problema ca boom-ul american al exploatărilor de gaze de șist prin fracturare hidraulică să reducă dependența Europei de importurile de gaze naturale din Rusia.

În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Potrivit legislației în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Compania Cheniere Energy, care construiește un terminal de export pentru GNL în Sabine Pass, Louisiana, și planifică o alta în Corpus Cristi, Texas, a fost considerată unul dintre principalii beneficiari ai schimbării reglementărilor și procedurilor, iar prețul acțiunilor sale a crescut cu 7%, scrie The Financial Times.

Într-o postare pe blog în care sunt enumerate mai multe măsuri legate de politica privind exportul de GNL, Christopher Smith, un oficial al Departamentului pentru Energie, a spus că în viitor se vor acorda autorizații doar pentru acele proiecte care au primit deja certificări potrivit cărora sunt conforme cu toate exigențele, reglementările și legile privind protecția mediului.

Asta înseamnă că cei care vor să exporte GNL vor trebui mai întâi să obțină autorizație de la o altă instituție, respect Comisia Federală de Reglementare în Energie, procedură mai scumpă și mai îndelungată, înainte de a primi licență de export din partea Departamentului pentru Energie.

Nu se mai dau autorizații provizorii

Până în prezent, Departamentul a acordat șapte licențe pentru export în țări care nu au acorduri de liber schimb cu SUA. Numai unul dintre aceste proiecte, respectiv Sabine Pass al companiei Cheniere, și-a asigurat aprobările de mediu necesare din partea Comsiei, iar celelalte au doar permise de export condiționate din partea Departamentului, fiind în așteptarea deciziilor Comisiei de Reglementare.

În viitor, Departamentul pentru Energie nu va mai acorda acest gen de permise condiționate provizorii.

Christopher Smith a scris în postarea sa că s-a intenționat ca modificarea de procedură să prioritizeze resursele Departamentului asupra „proiectelor mai avansate din punct de vedere comercial” și, de asemenea, să permită obținerea unor informații mai complete, pe baza cărora să se poată decide dacă un anumit proiect de export de GNL este sau nu de interes public.

Procedura de obținere a aprobărilor de mediu și de siguranță tehnică din partea Comisiei pentru un terminal GNL costă 100 de milioane de dolari sau mai mult, astfel că doar acele proiecte despre care se consideră că pot fi viabile comercial vor fi admise în proces.

Noii jucători sunt dezavantajați

Dacă Departamentul pentru Energie ar fi să aprobe toate proiectele de export care i-au fost propuse, acestea ar avea capacitatea să exporte o mie de miliarde de metri cubi de gaze pe zi, aproximativ jumătate din producția internă SUA.

Modificarea reglementărilor va îngreuna procesul de acordare a licențelor de export, dar și obținerea de finanțări din partea băncilor și investitorilor pentru proiecte noi. În schimb, va ajuta cel mai probabil companii precum Cheniere, care sunt deja într-o fază avansată în procedura de aprobare de la nivelul Comisiei.

Cheniere are două proiecte, o extindere la Sabine Pass și terminalul din Corpus Cristi, care au fost depuse la Comisie, dar care nu au primit încă permisele generale de export din partea Departamentului pentru Energie.

Charif Souki, CEO al companiei Cherniere, a declarat, pentru Financial Times, că acordarea permiselor de export condiționate „a fost de mare ajutor atunci când aveam de-a face cu sceptici din toată lumea care nu credeau că SUA vor apropba exporturile de GNL”, dar nu mai era necesară.

Cea mai rea e incertitudinea

Pentru a întări impresia că administrația nu intenționează să pune frână exporturilor de GNL per ansamblu, Smith a spus de asemenea, în postarea lui, că Departamentul pentru Energie va comanda noi studii economice, atât interne, din partea Energy Information Administration (EIA), cât și din partea consultanților externi, pentru a vedea care este efectul nivelurilor mai ridicate ale exporturilor, comparativ cu cele luate în considerare anterior.

Două studii din 2012 au analizat doar exporturile de până la 300 de miliarde de metri cubi pe zi, iar noile studii vor avea în vedere afectele exporturilor de la 300 de miliarde la 500 de miliarde de metri cubi pe zi.

Departamentul pentru Energie a publicat și rapoarte detaliate privind impactul asupra mediului al exportului de GNL. Astfel, în contraducție cu unele afirmații ale activiștilor de mediu, s-a ajuns la concluzia că creșterea rapidă a producției de gaze de șist va continua indiferent de perspectiva majorării sau nu ba exporturilor de GNL și că este „nerezonabilă” ideea că eventualele prejudicii de mediu produse de exploatarea gazelor de șist ar putea fi evitate prin interzicerea exporturilor de GNL.

Totuși, în ciuda acelor semnale de susținere, în general, din partea administrației, Bill Cooper, de la Centrul pentru GNL, un grup care îi reprezintă pe exportatori, s-a declarat îngrijorat cu privire la faptul că schimbarea politicii ar putea duce la o încetinire a dezvoltării proiectelor.

„Departamentul pentru Energie schimbă regulile jocului iar, fară să se gândească la nimeni. Iar asta crește incertitudinea procesului de reglementare”, a spus el.

Ce promitea Joe Biden la București

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax cu ocazia recentei sale vizite în România, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis, în ianuarie, să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autoritățile SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate, restricționat în prezent de legislația americană.

Pentru a asigura ţărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcţii. Astfel, statele vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA şi UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut. Totodată, ele vor încerca să convingă Congresul american să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către ţări care sunt membre ale NATO.

Anul trecut, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta. Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțineau că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.

Joe Biden vizitează Ciprul după România. Reunificarea insulei ar putea oferi Europei o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 22 May 2014 10:10

 Biden CipruJoe Biden, vicepreședintele Statelor Unite, a anunțat, miercuri, stabilirea unui parteneriat strategic între SUA și Cipru și și-a exprimat speranța că un acord de reunificare, dificil de obținut și pentru care se fac eforturi de mult timp, ar putea transforma insula est-mediteraneană într-o sursă de stabilitate într-o regiune tumultuoasă.

„Această insulă poate și trebuie să fie piatra de temelie pentru stabilitatea Europei și a întregii zone din estul Mediteranei”, le-a spus Biden reporterilor la coborârea din avion, potrivit publicației US News.

În contextul în care negocierile din ultmele patru decenii au eșuat în stabilirea unei federații acceptabile pentru ambele comunități etnice, greacă și turcă, Biden a declarat: „Am venit aici astăzi pentru că eu cred că, de data asta, poate fi diferit. Dacă va fi, asta depinde de oamenii de pe această insulă”. El a infirmat speculațiile conform cărora el ar urma „să impună sau să prezinte” un acord de pace în timpul vizitei.

Biden a menționat de asemenea rolul pe care Ciprul poate să îl joace în asigurarea securității energetice regionale, ca urmare a descoperirii unor zăcăminte de gaze naturale aproape de coasta sudică a insulei, aproape de un perimentru gazeifer mai mare, deținut de Israel.

Ecuație complexă, în care intră Turcia și Israel

Un acord de pace în Cipru ar avea repercursiuni regionale, din moment ce ar putea repara relațiile încordate dintre aliații–cheie din zonă ai SUA, Turcia și Israel. Cele două țări se află în relații tensionate după ce comandouri israeliene au atacat o navă turcă care încerca să spargă blocada israeliană a Fâșiei Gaza, în mai 2010.

Un Cipru reunificat ar reprezenta și o rută de transport pentru gazele offshore din Mediterana, deținute de Cipru și Israel, care ar putea fi aduse în Europa printr-o conductă care să tranziteze Turcia, ajutând astfel la reducerea dependenței energetice a continentului față de Rusia, care a amenințat că va tăia furnizarea, în contextul crizei ucrainiene.

Biden se întâlnește cu președintele cipriot Nicos Anastasiades pentru a discuta chestiuni precum energia și securitatea regională. Vicepreședintele american se va întâlni de asemenea cu Dervish Eroglu, liderul autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord, potrivit Bloomberg.

În Cipru, care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale offshore, liderii politici încearcă să impulsioneze negocierile de reunificare a insulei, la 40 de ani de la invazia Turciei în partea de nord a acesteia. Pentru guvernul SUA, vizita lui Biden este o ocazie pentru a stabili posibile trasee de aprovizionare pentru consumatorii europeni de gaze.

Mai sunt destule de rezolvat

„Criza din Ucraina și zăcămintele de gaze constituie o oportunitate de progres spre o soluționare a disputei teritoriale”, a spus Takis Hajidemetriou, un fost membru al legislativului cipriot care a luat parte la discuții pe tema reunificării.

Vizita de trei zile în Cipru a lui Biden – singurul stat membru al Uniunii Europene cu trupe ONU de menținere a păcii care păzesc o zonă tampon pe teritoriul său – este prima făcută de un vicepreședinte, de la cea a lui Lyndon Johnson, în 1962. El ajunge aici din România, unde s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta.

După decenii de stagnare, o nouă rundă de discuții pe tema reunificării a intrat într-o „fază substanțială”, potrivit ONU. Negocierile au dus la conturarea unui nou stat federal, cu o structură de luare a deciziilor similară cu cea a Belgiei, unde regiunile vorbitoare de flamandă și franceză au puteri extinse, iar autoritatea federală se concentrează pe buget, apărare și politică externă.

Negociatorii au căzut de asemenea de acord asupra organizării forțelor de poliție, instanțelor și legislativului, a spus Kudret Ozersay, liderul negociator al comunității turce din Cipru. El a spus că, din punct de vedere tehnic, disputa ar putea fi soluționată în câteva luni.

Omologul grec al lui Ozersay, Andreas Mavrogiannis, a afirmat că negociatorii încă trebuie să rezolve diferende privind drepturile de proprietate ale celor strămutați din cauza separării și rolul forțelor armate grecești și turce pe insulă, precum și modul în care să fie implementate drepturile UE privind libertatea de mișcare.

„Un efort serios este în desfășurare, dar nu avem rezultate concrete în niciuna dintre chestiuniile esențiale”, a completat el.

Resurse enorme de gaze

Ridicând miza, compania Noble Energy a anunțat anul trecut că a descoperit nu mai puțin de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale blocate sub fundul mării aproape de coasta cipriotă. Eni Spa, Korea Gas Corp. și Total SA sunt așteptate să înceapă explorările în această vară, iar guvernul se așteaptă să aibă rezultate anul viitor, a spus ministrul Energiei, George Lakkotrypis.

„Considerațiile privind zăcămintele de gaze naturale au pus discuțiile privind reunificarea Ciprului înapoi pe agenda internațională”, a explicat Niyazi Kizilyurek, profesor la Universitatea din Cipru.

Guvernul Ciprului a făcut presiuni asupra UE să investească în insula est mediteraneană, pentru a o transforma într-un hub pentru transportul gazelor spre Europa din țările apropiate, inclusiv Israel, Egipt și Liban, precum și din propriile-i zăcăminte.

Rezervele de gaze deschid „o fereastră de oportunitate” pentru rezolvarea disputei teritoriale, a spus Movrogiannis. „Ciprul este localizat ideal în centrul rutelor pentru furnizarea energiei în regiune și poate deveni un contribuitor la cooperarea și stabilitatea regionale”, a conchis el.

Movrogiannis prevede că o rezolvare de succes a disputei teritoriale ar putea creea un boom al investițiilor și construcțiilor, accelerând revenirea Ciprului dintr-o criză financiară care a forțat insula să ceară o asistență financiară de 10 miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internațional și a zonei euro.

Ozersay afirmă că îngrijorarea sa este că urgența crizei din Ucraina ar putea convinge comunitatea internațională să accepte „stabilitatea status quo-ului” mai degrabă decât să forțeze un acord complet de pace și reunificare. Totuși, el s-a întâlnit cu ambasadorul american în Cipru, John Koenig, de opt ori într-o săptămână înainte de vizita lui Biden.

„Nimeni nu poate să nege rolul și interesul în creștere al SUA pe această temă”, a conchis el.

 

Convenția de la Montreux din 1936 s-ar putea dovedi decisivă într-un eventual război Rusia-Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 13 May 2014 00:11

bosphorusLa aproximativ 20 de kilometri de Istanbul, Strâmtoarea Bosfor face intrarea spre largul Mării Negre, o întindere strategică de apă mai mare decât California, care separă Europa de Est de Asia.

Strâmtoarea a fost esențială atât pentru comerț, cât și pentru incursiunile armate, timp de secole, iar acest fapt este la fel de adevărat și astăzi, scrie International Business Times.

Într-o după-amiază caldă de primăvară, vederea navelor care navighează încet pe apă pare ceva îndepărtat de conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu și Africa. În realitate, această zonă este crucială pentru transportul armelor spre Siria și Africa, precum și pentru implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina, la doar aproximativ 515 kilometri spre nord.

Numită generic strâmtorile turcești, Bosforul și Dardanelele au fost obiectul luptelor timp de secole. Astăzi, trecerea navelor prin aceste ape este reglementată printr-un tratat internațional din 1936, Convenția de la Montreux, care îi conferă Turciei controlul asupra strâmtorilor.

Avantaj major pentru Rusia

Tratatul îi garantează de asemenea Rusiei un avantaj strategic major în orice război care implică Ucraina, pentru că limitează accesul navelor de război care provin din țările fără ieșire la Marea Neagră. Această prevedere ar ține pe dinafară multe forțe navale ostile Rusiei.

Semnat de Turcia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și alții în 1936, tratatul permite Rusiei și altor state din zona Mării Negre să trimită nave de război prin strâmtorile turcești spre Marea Mediterană, cu puține restricții.

Convenția restricționează accesul navelor din afară la strâmtorile turcești și la Marea Neagră la 21 de zile consecutive pentru o navă de război și un tonaj agregat maxim de 45.000 de tone, cu niciun vas mai greu de 15.000 de tone. Statele fără ieșire la Marea Neagră trebuie de asemenea să notifice Turcia cu 15 zile înainte de a trimite nave de război prin strâmtori. În ceea ce privește accesul vaselor civile sub orice pavilion, în timp de pace acesta este gratuit și nelimitat, „cu orice fel de încărcătură”, așa cum se stabilește în articolul 2 al tratatului.

Rusia a profitat la maximum de această clauză, care îi garantează accesul în estul Mării Mediterane și care s-a dovedit vital pentru supraviețuirea guvernului sirian de la Damasc. Potrivit unei investigații publicate anul trecut, elemente suspecte, având legături cu oficiali ai guvernului rus, au transportat pe mare arme din Ucraina, guvernului sirian (și altor câtorva) prin strâmtori de cel puțin doi ani.

Atitudine ambivalentă a Turciei

Turcia nu a făcut mare lucru pentru a opri acest tip de trafic. În calitate de custode al strâmtorilor, Turcia își dorește să păstreze status quo-ul stabilit prin convenție. Ministrul de Externe Ahmet Davutoglu a spus recent că „este importantă Convenția de la Montreux pentru a menține stabilitatea în zona Mării Negre și pentru securitatea Istanbulului și a Bosforului”.

Acestă afirmație se menține adevărată chiar dacă legăturile dintre Ankara și Moscova sunt încordate din cauza viziunilor diferite privind conflictul în desfășurare din Siria și prin prisma îngrijorărilor crescânde ale Turciei pentru soarta etnicilor tătari din Crimeea controlată de ruși.

„Turcia este țara – cheie pentru Convenția de la Montreux. Dar Rusia este în mod evident un o putere foarte importantă în regiune și așa a fost de-a lungul istoriei”, spune Nulifer Oral, un expert în drept maritim internațional la Universitatea Bilgi din Istanbul.

Importanța Mării Negre pentru Rusia a fost foarte vizibilă în timpul recentei crize din Crimeea. Atunci când Crimeea a votat să se separe de Ucraina și să se alipească Rusiei, în luna martie, Moscova a declarat nul Pactul Kharkiv, un acord care îi acorda concesiunea facilităților navale în portul Sevastopol din Crimeea până în 2042. Aceasta i-a înmânat baza direct Rusiei, care a anunțat prompt că va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru a extinde flota sa din Marea Neagră cu baza la Sevastopol. Asta i-ar crește substanțial puterea în regiune.

Neutri în WW2

Într-un eventual război Rusia-Ucraina, navele de război aparținând „puterilor beligerante” ar urma să aibă interdicție la traversarea strâmtorilor, conform convenției. Dar multe din navele de război ale Rusiei ar fi deja acolo, spre deosebire de navele SUA sau ale NATO. Accesul portavioanelor sub orice pavilion este interzis prin strâmtorile turcești, atât pe timp de pace, cât și de război.

Asta s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Turcia a rămas neutră, dar strâmtorile turcești erau aproape de puterile beligerante. Uniunea Sovietică și Germania, ambele cu interdicție de a trece prin strâmtori pentru că erau beligerante, nu și-au putut purta războiul pe mare.

În timpul războiului purtat de Rusia împotriva învecinatei Georgii, în august 2008, Moscova, simțindu-se amenințată, a protestat atunci când Turcia a permis navelor de război ale SUA să intre în Marea Neagră pentru a aduce ajutoare în porturile georgiene.

În martie, o navă de război americană pentru supravegherea de securitate din timpul Jocurilor Olimpice de la Soci a plecat accidental de pe coasta turcă de la Marea Neagră și a depășit termenul permis de navigare în aceste ape, de 21 de zile. Rusia, nemulțumită de ceea ce ea a văzut drept o încălcare a Convenției de la Montreux, a dat iar vina pe Ankara pentru că a permis accesul unei nave de război a unei puteri străine prin strâmtorile turcești.

Esențiale pentru petrolul rusesc

Lăsând la o parte sfidările militare, pentru Rusia, convenția consacră o facilitate economică extrem de importantă.

Purtând numele orașului elvețian în care a fost încheiat, acordul garantează accesul numai din porturile cu apă caldă de-a lungul anului ale Rusiei către marile piețe internaționale.

„Turcia joacă un rol din ce în ce mai important în tranzitul stocurilor de petrol din Rusia”, potrivit U.S. Energy Information Administration. „Aproximativ 3 milioane de barili pe zi au tranzitat Bosfor și Dardanele în 2013”, a estimat instituția.

Dorința Turciei de a menține un acord care avantajează Rusia mai mult decât pe toate celelalte state este legat de vechea sa dependență de petrolul și gazele rusești. 56% din gazele naturale importate ale Turciei în 2012 și peste 90% din consumul său de petrol brut de anul trecut au provenit din Rusia.

Butoi cu pulbere

În ciuda tuturor sancțiunilor și a protestelor exprimate de Europa și America în ultimele câteva luni, ca urmare a activităților Moscovei în Ucraina, Vestul, sau Turcia, nu pot face prea multe.

„Rusia are într-adevăr o mai mare influență, din cauza prezenței sale navale și militare”, a spus Oral de la Universitatea Bilgi din Istanbul, iar Moscova știe asta.

Totuși, tensiunea crește abrupt. În martie, SUA au trimis un distrugător cu rachete U.S.S. Truxtun spre Marea Neagră pentru, în cuvintele unui purtător de cuvânt al Pentagonului, „a-i reasigura pe aliații noștri de angajamentul nostru în regiune. (...) Este un rezultat direct al situației actuale din Ucraina”.

Presa rusă de stat a susținut miercuri că o altă navă de război se pregătește să intre în Marea Neagră spre sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce ar duce la trei numărul navelor de război ale NATO într-o zonă considerată a fi „ograda” Rusiei.

Observatorii sunt precauți în privința vreunei posibile escaladări a conflictului.

„Marea Neagră a fost o zonă de competiție între Turcia și Rusia și sursa unor războaie sângeroase timp de sute de ani”, a scris luna trecută Fatih Ozbay, de la Universitatea Tehnică din Istanbul.

„Orice pas făcut de Rusia, Turcia sau orice alt stat, care ar afecta aceste relații, va lansa scenariul cel mai rău pentru ambele țări”, a conchis el.

Țeapa gazelor de șist de peste Prut? Irlandezii de la Aminex renunță la Republica Moldova, preferând Tanzania

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 23 April 2014 09:08

Gaze de sist Republica Moldova BUNCompania irlandeză de petrol și gaze Aminex Plc intenționează să-și vândă participațiile pe care le deține la două concesiuni de câmpuri de hidrocarburi din Republica Moldova și să se concentreze pe operațiunile derulate în Africa, în special în Tanzania.

"Urmându-ne strategia de a ne concentra pe Africa, vom renunța, în timp, la participațiile din Republica Moldova, obținute prin preluarea companiei Canyon Oil and Gas Ltd în 2014. Avem un acord de parteneriat cu un operator local și nu avem în plan alte cheltuieli de capital în această țară", se arată în raportul anual pe 2013 al Aminex.

În documentul citat se menționează că, în urma achiziției Canyon, Aminex a preluat și un acord de parteneriat cu compania din Republica Moldova Valiexchimp SRL, care deține licențe pentru câmpurile de hidrocarburi Văleni și Victorovca.

"De la semnarea acordului și anterior achiziției de către Aminex, Canyon a forat două sonde. Prima a intrat deja în producție, iar la c-a de-a doua se așteaptă începerea producției în 2014. Întrucât conducerea companiei consideră că activele din Republica Moldova nu fac parte din core business-ul Aminex, nu există planuri pentru forarea de noi sonde, iar compania va face demersuri pentru a renunța la participațiile deținute", se afirmă în raportul anual al Aminex.

Perimetre situate lângă granița cu România

În octombrie 2013, Canyon Oil and Gas Ltd. a semnat un acord cu compania irlandeză Aminex, prin care preluau integral Canyon Oil and Gas Ltd. Principalele operațiuni ale celor de la Aminex se derulează în Tanzania, unde firma deține două concesiuni de gaze naturale. În acord se specifică faptul că activele Canyon Oil and Gas Ltd.din Republica Moldova sunt estimate la circa 2 milioane de dolari.

Odată cu preluarea companiei, Aminex l-a recrutat și pe directorul de operațiuni al Canyon, Philip Thompson. Thompson este și fondator al San Leon Energy, unul din liderii industriei gazelor de șist din Europa, cu operațiuni semnificative în acest sector în Polonia, Ucraina și Spania. Miliardarul George Soros controlează un pachet de circa 23% din acțiunile San Leon Energy, prin intermediul companiei sale de administrare de fonduri de hedging, Soros Fund Management. San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna.

Canyon Oil and Gas Ltd anunța, toamna trecută, că intenționează să deruleze lucrări de explorare după gaze și petrol de șist, prin fracturare hidraulică, în Republica Moldova, în apropiere de granița cu România, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

Canyon Oil and Gas Ltd. deținea două perimetre de hidrocarburi în Republica Moldova, respectiv unul de petrol, aflat deja în producție (Văleni) și două de gaze naturale (Victorovca și Baimaclia), situate aproape de granița cu România, în raionul Cahul, la mică distanță de Galați. Britanicii suportau integral costurile de dezvoltare a perimetrelor respective și beneficiau de 80% din veniturile rezultate din exploatarea acestora.

Restul revenea companiei locale din Republica Moldova Valiexchimp SRL, controlată de omul de afaceri basarabean Valentin Bodișteanu, firmă care deține și licențele pentru concesiunile respective.

Vorbeau de o colaborare cu geologii din Chișinău

Într-o prezentare a Canyon Oil and Gas Ltd. pentru potențiali investitori se arăta că firma britanică are ca țintă explorarea după gaze și petrol de șist în Republica Moldova, prin fracturare hidraulică, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

„Canyon colaborează în prezent cu Ministerul Geologiei la întocmirea în parteneriat a unui studiu preliminar, în scopul unei mai bune înțelegeri a sistemului de șisturi bituminoase”, se afirma în documentul citat.

Canyon Oil and Gas Ltd. a fost înființată în aprilie 2011. Până toamna trecută, compania investise direct 1 milion de dolari în Republica Moldova, forând două sonde în cadrul perimetrului petrolier Văleni. Prima din acestea a produs circa 2.500 de barili de petrol în intervalul februarie-august 2013, la un cost net de 70 de dolari/baril, potrivit prezentării companiei, iar cealaltă a intrat în producție în septembrie anul trecut.

Planurile celor de la Canyon Oil and Gas Ltd. prevedeau dublarea producției la Văleni, prin upgradarea facilităților de extracție, respectiv instalarea de echipament suplimentar modern de foraj.

Speranțe moldovenești, bazate pe descoperiri din Ucraina

Potrivit adevărul.ro, anul trecut, vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, declara că, pe termen mediu şi lung, o sursă de energie pentru Republica Moldova ar putea fi gazele de șist, în condițiile în care zăcăminte de acest tip au fost descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova. Din studiile efectuate de compania americană EuroGas pe teritoriile Poloniei şi Ucrainei, precum şi în regiunea Mării Negre, a rezultat că este foarte probabilă prezența gazelor de șist şi pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit prezentării citate a celor de la Canyon Oil and Gas Ltd., strategia companiei presupunea asumarea de riscuri minime, precum și demararea și derularea rapidă a producției pe perimetrele de hidrocarburi deținute, britanicii promițând potențialilor investitori câștiguri semnificative în timp scurt.

Valiexchimp SRL este liderul industriei de petrol și gaze din Republica Moldova, patronul firmei, Valentin Bodișteanu, fiind și președintele organizației profesionale și de lobby a importatorilor și distribuitorilor moldoveni de petrol și produse petroliere, Importcompetrol. Valiexchimp SRL este unicul deținător de licențe de explorare și exploatare hidrocarburi din Basarabia.

Bodișteanu controlează, de asemenea, singura rafinărie din Basarabia, de la Comrat, cu o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone pe an, unde se prelucrează țiței extras din perimetrul Văleni, a cărui licență este deținută tot de Valiexchimp SRL.

A fost o țeapă?

Potrivit Timpul.md, patronul Valiexchimp SRL, Valentin Bodișteanu declara, în noiembrie anul trecut, că Valiexchimp nu mai colaborează cu Canyon Oil and Gas Ltd încă din luna aprilie, din motiv că britanicii nu dispuneau de suficiente resurse financiare pentru a exploata resursele minerale de suprafață pentru care compania Valiexchimp deține licență de activitate.

La rândul său, șeful Direcției securitate energetică din cadrul Ministerului Economiei de la Chișinău, Vadim Ceban, declara că autoritățile nu știu nimic despre intențiile celor de la Canyon privind gazele de șist, că aceștia nu au depus nici o cerere de autorizație în acest sens și că nu există date oficiale care să confirme existența gazelor de șist în Republica Moldova.

„Ultimele studii au fost realizate în anul 1931, unde se spune că în mai multe regiuni au fost găsite șisturi, din care e posibil să putem extrage gaze, dar e posibil ca aceste roci să fie seci. Însă probele au fost nimicite la începutul anilor 90. Șisturi au fost descoperite la adâncimea de 1700 de metri în Iargara, raionul Leova. La Răzeni, raionul Ialoveni, în două locuri, s-au făcut săpături. Acolo șisturile au fost descoperite la o adâncime de 1100 de metri. Și la Naslavcea au fost efectuate săpături pe malul râului Nistru. La adâncimea de 1200 de metri au fost descoperite aceste roci, dar unele șisturi au fost descoperite la suprafața solului. Dar la nivel oficial nu avem, deocamdată, confirmat nimic. Aceste studii sunt foarte scumpe. Pentru exploatarea unui metru de pământ sunt necesare 10 mii de lei. Să facem un calcul simplu, pentru studierea a 2500 de metri de pământ sunt necesare sume de ordinul milioanelor”, declara și Vasile Neaga, geolog la Academia de Științe a Moldovei.

Pe de altă parte, geofizicianul Lucian Tomescu declara că Republica Moldova dispune de foarte multe zăcăminte, inclusiv de gaze de șist.

„Astea se pot găsi la o adâncime de cel puțin 3.500 de metri, însă chiar și așa, gazul extras trebuie forat. Ar fi o greșeală a statului să nu anunțe populația despre o eventuală extragere a acestor zăcăminte, însă construcția unor astfel de sonde se ridică până la 30 de milioane de dolari, dacă, de exemplu, vor dori să extragă șisturile de la o adâncime de 5.000 de metri. Păcat că autoritățile nu au realizat nici un studiu până la moment, deoarece potențialul de gaze și de țiței este unul destul de mare. În momentul când se fac explorări și se evidențiază aceste zăcăminte, fără discuție, Republica Moldova poate, cu timpul, deveni independentă din punct de vedere energetic și în consecință nu va mai avea nevoie de gazele rusești”, spunea Tomescu.

Planul Rusiei pentru aprovizionarea cu electricitate și gaze a Crimeei ar trebui să fie gata până la 1 mai

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 14 April 2014 17:33

 Crimeea alimentare utilitatiConstruirea unor noi capacități de producție de energie electrică pentru Crimeea va costa aproximativ 100 de miliarde de ruble (2,85 de miliarde de dolari), potrivit ministrului rus al Energiei, Alexander Novak.

Planul-cadru pentru alimentarea cu electricitate și gaze a Crimeei ar trebui să fie gata până la 1 mai 2014, a precizat ministrul.

La sfârșitul lunii martie, Novak a spus că Energosetproekt, împreună cu Gazprom, lucrau la elaborarea unor planuri pentru furnizarea de electricitate pentru Crimeea.

„Este de o importanță vitală să fie asigurate stocuri de electricitate independente și pe care te poți baza pentru întreaga Crimee și să fie furnizat combustibilul pentru producția de energie electrică. O opțiune pentru Crimeea este să fie inclusă în sistemul energetic integrat al Rusiei, prin strâmtoarea Kerci, sau să fie construite capacități de generare proprii”, a spus ministrul, adăugând că vor fi luate în considerare și alte opțiuni, relatează ITAR-TASS.

E nevoie de investiții private

„Este clar că proiectul are nevoie de atragere de investiții, cel mai probabil ar trebui să fie fonduri nebugetare. Înainte de a lua o decizie asupra planului de construcție, atunci vom începe să analizăm variante pentru a atrage investiții private”, a detaliat el.

Ministrul a spus că gazele naturale pentru producerea electricității ar putea veni din conducta South Stream, care ar urma să treacă pe sub Marea Neagră. „Ar fi vorba, cel mai probabil, de centrale electrice care ar produce pe baza gazelor care sunt extrase aici în Crimeea și a celor care ar putea fi transportate ărin South Stream”, a adăugat el.

Compania producătoare de gaze a Crimeei, Chernomorneftegaz, produce aproximativ un miliard de metri cubi de gaze anual. Compania intenționează să extragă peste 2 miliarde de metri cubi de gaze în 2014, ceea ce reprezintă cu 15% mai mult decât are nevoie peninsula. În viitor, ea ar putea crește producția la 3 miliarde de metri cubi.

În 2013, Crimeea a consumat 1,65 de miliarde de metri cubi de gaze, încadrându-se în volumul de producție al Chernomorneftegaz.

Mizează și pe regenerabile

Crimeea va continua să își dezvolte producția de electricitate prin folosirea resurselor alternative de energie în viitor, a spus ministrul Alexander Novak.

„Acest tip de producție este bine dezvoltat în Crimeea. Capacitatea totală a facilităților operaționale de producție a electricității care folosesc energia eoliană și pe cea solară este de 289 MW. Vom continua să dezvoltăm astfel de resurse de energie în viitor. Luăm de asemenea în considerare planuri de producere de echipamente pentru resursele alternative de energie pe teritoriul republicii”, a zis Novak.

Conform datelor recente, ar fi nevoie de investiții de 516 miliarde de ruble (14,4 miliarde de dolari) pentru a majora ponderea energiei regenerabile în mixul energetic al peninsulei de la 0.9% la 2,5%, până în 2020.

Dependenți de Ucraina

Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

 

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, recent, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

 

 

Gaze de șist: Lituania devine mai "prietenoasă" cu fracturarea hidraulică, după anexarea Crimeei de către Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 17:28

Chevron Gazprom BUNLituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Cum vrea Rusia să reducă dependența energetică de Ucraina a peninsulei Crimeea

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 03 April 2014 10:10

Crimeea alimentare utilitatiRusia intenționează să construiască o conductă submarină de gaze spre Crimeea, precum și trei centrale electrice pe peninsula din Marea Neagră, după separarea acesteia de Ucraina și anexarea ei la statul rus.

Cele trei centrale electrice ar putea avea o putere instalată totală de 1.320 MW și ar putea costa în total 2,9 miliarde de dolari (100 de miliarde de ruble), a declarat ministrul Energiei de la Moscova, Alexander Novak, pentru ziarul rus de business Komersant, preluat de Reuters.

Conducta de gaze naturale, a cărei construire ar putea costa până la 6 miliarde de ruble (174 de milioane de dolari), ar avea o capacitate de transport de până la 2 miliarde de metri cubi pe an, a adăugat ministrul.

Novak a mai spus că Gazprom, compania rusă de stat producătoare de gaze, ar acoperi toate costurile pentru construcția conductei spre Crimeea, care a fost anexată la Rusia. Gazprom va participa de asemenea la o licitație pentru privatizarea companiei locale de energie, Chernomorneftegaz, a spus el.

Un alt cotidian rus de business, Vedomosti, a citat un oficial anonim al Ministerului Energiei, care a spus că Gazprom ar putea construi o conductă de 400 de kilometri din orașul sudic al Rusiei Krasnodar până la Sevastopol, principalul oraș al Crimeei, conductă cu o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

Potrivit Vedomosti, o altă opțiune luată în calcul de Rusia pentru a furniza energie spre Crimeea ar fi construirea unei conducte care să plece din orașul Anapa din sudul Rusiei, proiect care ar costa aproximativ 200 – 300 de milioane de dolari.

Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, recent, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Crimeea începe să resimtă dureros dependența de electricitatea și apa furnizate de Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 March 2014 12:29

Crimeea alimentare utilitatiLa câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, becurile din peninsulă au început să pâlpâie. Oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida, după ce referendumul prin care Crimeea a decis să se rupă de Ucraina și să se alipească Rusiei.

„Tăierea furnizării de curent electric este o încercare a Kievului de a șantaja Rusia prin intermediul Crimeei”, a scris premierul crimeean, Serghei Aksionov, pe contul său de Twitter.

Reacția dură a lui Aksionov reflectă o realitate dură cu care trebuie să se obișnuiască locuitorii din Crimeea: dependența strategică covârșitoare a peninsulei față de alimentarea cu electricitate și apă din Ucraina continentală. Guvernul de la Kiev, care nu a putut preveni anexarea peninsulei la Rusia, încă deține o armă pe care o poate folosi pentru a negocia cu vecinul său agresiv.

Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent.

Oamenii simpli suferă

Dar Ucraina trebuie să fie de asemenea atentă să nu îi lovească prea tare pe locuitorii Ucrainei la capitolul electricitate și apă. Nu își poate permite să lase să se vadă că le-ar face rău oamenilor obișnuiți, din moment ce susține că regiunea rămâne parte a teritoriului său. Analiștii spun că Ucraina ar putea cel mai probabil să crească prețurile la curent electric și apă pentru Crimeea, dar nu va obține niciun avantaj pe chestiuni politice și de securitate.

Autoritățile ucrainiene au descris tăierile de electricitate din Crimeea din această săptămână drept o simplă consecință a unor operațiuni de mentenanță tehnică și au insistat că nu ar face nimic pentru a-i prejudicia pe rezidenți.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Aceste asigurări nu l-au ajutat prea mult pe Filip Savchenko, un om de afaceri în vârstă de 29 de ani care deține o firmă de refrigerare și logistică în Simferopol, capitala Crimeei. Savchenko a declarat că electricitatea a fost tăiată timp de două nopți la depozitul său, unde sunt stocate zilnic produse în valoare de 9.000 de dolari pentru clienții săi.

„Cu ajutorul generatoarelor autonome pe care le avem, am reușit să supraviețuim”, a spus Savchenko. „Dar dacă taie curentul electric pe viitor pentru mai mult timp, nu vom putea face față. Ne vom pierde produsele și partenerii de afaceri ne vor da în judecată”, a adăugat el.

Rusia va interveni, dar va dura

Indiferent de ce se află în spatele penelor de curent recente, e limpede că dependența Crimeei față de Ucraina continentală în termeni de utilități a fost subevaluată de autoritățile separatiste și de Rusia. Acestea scot la lumină lipsa unui plan real de adaptare dacă Kievul chiar decide să oprească alimentarea cu utilități.

Proiectele pe termen lung ale Rusiei ar putea, în final, să scoată de tot Crimeea din starea de dependență față de Ucraina, dar asta ar putea dura ani de zile.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, săptămâna aceasta, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Rusia a trimis generatoare diesel, inclusiv unele unități mari folosite drept back-up în timpul recentelor Jocuri Olimpice de Iarnă de la Soci. Ministrul rus pentru Situații de Urgență, Vladimir Puchkov, a spus că ministerul său a livrat deja în Crimeea un număr de 1.400 de generatoare diesel.

Pe termen mai lung, guvernul regional crimeean a avansat ideea de a construi două centrale electrice pe peninsulă. Proiectele de infrastructură ambițioase din Rusia sunt în mod tradițional afectate de cheltuieli excesive și corupție.

Irigațiile sunt mult timp o mare durere de cap pentru Crimeea, iar problema s-ar putea agrava dacă Ucraina decide să pună presiune prin închiderea canalurilor construite în era sovietică, alimentate de fluviul Nipru, o sursă majoră de apă pentru Crimeea. Sistemul de canale care alimentează Crimeea a fost construit numai după de peninsula a fost transferată, în 1954, de liderul sovietic Nikita Khrushchev statului-mamă Ucraina.

Halal anexare: Crimeea s-a alipit Rusiei, dar se alimentează cu electricitate și apă tot de la Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 19 March 2014 00:01

Crimeea alimentare utilitatiCrimeea se bazează în continuare pe Ucraina pentru a se aproviziona cu electricitate și apă, în ciuda votului dat pentru desprinderea de statul ucrainean și a acordului privind anexarea la Rusia. Locuitorii Crimeei au votat, duminică, să se rupă de Ucraina și să se alipească la Rusia, iar autoritățile separatiste din Crimeea și guvernul de la Moscova au semnat, marți, un tratat care consfințește acest lucru, dar legăturile mult mai concrete dintre Crimeea și Ucraina, reprezentate de infrastructura de utilități datând din epoca sovietică, vor fi mai greu de tăiat.

Crimeea, peninsulă aridă și brăzdată de vânt, deține puține dintre resursele necesare pentru a susține micile stațiuni turistice și porturi pentru care este apreciată. Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, peninsula se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent, scrie The Wall Street Journal.

Este o dependență care s-ar putea dovedi explozivă, așa cum s-a văzut atunci când Rusia a preluat controlul unei centrale de distribuție a gazelor de pe partea continentală a Ucrainei, la sfârșitul săptămânii trecute, ceea ce a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea încerca să pună mâna și pe alte obiective de infrastructură pentru a asigura aprovizionarea Crimeei.

Un purtător de cuvânt al Executivului din Crimeea a spus că această mișcare a fost necesară din cauza închiderii unei stații feroviare, care a lăsat părți din estul Crimeei fără căldură sau curent electric. Guvernul ucrainian a negat că s-ar fi închis vreo stație.

Lovitură sau binecuvântare?

Pierderea Crimeei este o lovitură puternică pentru noul guvern de la Kiev, dar înseamnă și eliberarea de o cheltuială bugetară anuală de un miliard de dolari. Dacă Moscova duce până la capăt procesul de anexare a Crimeei, dependența energetică persistentă a peninsulei de Ucraina i-ar putea da Kievului, într-un mod ironic, un avantaj în negocierile cu Moscova.

Ucraina poate, teoretic să întrerupă alimentarea cu utilități de bază a regiunii care tocmai s-a alipit Rusiei, deși, în ceea ce priviește curentul electric, o astfel de măsură ar putea produce disfuncționalități și blocaje la nivelul întregii rețele de electricitate a țării.

„Ucraina ar putea limita alimentarea cu gaze, electricitate și apă a Crimeii, ar putea închide granița pentru livrările de bunuri către Crimeea și ar putea tăia alocările bugetare”, a spus Oleh Ustenko, director al Centrului pentru Economie Mondială și Relații Internaționale la Academia Ucrainiană de Știință.

În replică, oficialii separatiști și rusofoni din Crimeea s-au arătat încrezători, spunând că peninsula poate supraviețui fără aprovizionarea cu utilități de pe continent și fără susținerea bugetară a Ucrainei. Analiștii spun că este foarte puțin probabil ca Ucraina să comande o întrerupere a utilităților către Crimeea, prin prisma prăpădului pe care l-ar crea astfel pe peninsulă.

Vor pleca turiștii?

Dar liniile de alimentare spre Ucraina sunt fragile și ușor de distrus dacă ar izbucni un conflict militar între forțele ruse și cele ucrainene. Crimeea își acoperă aproximativ 10% din necesarul de electricitate prin mici centrale de producție, iar restul este adus prin două seturi de linii de transport de electricitate, din Ucraina continentală.

Apa este adusă prin Canalul Nord-Crimeean, construit în epoca sovietică și finalizat în 1971. Crimeea are suficientă apă ca să alimenteze gospodăriilor, dar se bazează pe stocurile de pe continent pentru a-și iriga terenurile agricole și pentru consumul fabricilor.

Peninsula își satisface aproximativ trei sferturi din cererea internă de gaze naturale din propriile surse, datorită boom-ului producției offshore.

Problema este că incertitudinile privind furnizarea utilităților și instabilitatea politică riscă să izgonească turiștii, dintre care 70% au provenit din Ucraina anul trecut. Dezvoltarea infrastructurii și a hotelurilor din Crimeea a stagnat, din cauza lipsei investițiilor.

„Acum, Crimeea rămâne în urmă cu câțiva ani, dacă vorbim de investiții”, a spus Ustenko.

Chiar înainte de criză, Ustenko spunea că mulți investitori au fugit din Crimeea din cauza problemelor cu infrastructura și a nivelului ridicat al criminalității și al activităților din zona interlopă. Acum, nici nu s-ar mai pune problema ca investitorii privați internaționali, ucraineni sau ruși, să aducă noi bani în regiune, a spus el.

Costuri, dar și beneficii

Guvernul rus va trebui implicit să devină principala sursă de investiții pentru Crimeea. Un înalt oficial din guvernul rus a spus că Moscova este conștientă de costuri, care ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari doar în primul an.

Cu toate acestea, anexarea Crimeii se bucură de popularitate în Rusia.

Pe de altă parte, disponibilitatea Rusiei de a plăti factura anexării regiunii ține și de accesul pe care l-ar obține la resursele semnificative de petrol și gaze din Marea Neagră, scrie The Christian Science Monitor.

Votul din parlamentul din Crimeea pentru naționalizarea principalelor companii energetice ale regiunii a fost văzut de unii drept o acaparere a teritoriului, care ar însemna în final cedarea viitoarelor resurse de petrol și gaze în favoarea Rusiei.

Această mișcare creează „un nou set de probleme legale”, potrivit lui Mikhail Korchemkin, fondatorul firmei de consultanță East European Gas Analysis, cu sediul în Pennsylvania.

„Dezvoltarea resurselor offshore presupune investiții semnificative, dar este foarte probabil ca Crimeea să fie tăiată de la finanțarea internațională”, a spus el. „Nu vor mai fi bani pentru a fora după petrol și gaze”, a completat el.

Va investi Gazprom în locul americanilor?

Gigantul petrolier american Exxon Mobil a anunțat deja că a suspendat planurile de investiții în dezvoltarea resurselor offshore ale Ucrainei. Alte companii din Vest și-au exprimat interesul în regiune, dar este puțin probabil să se concretizeze investiții din cauza fricii de sancțiuni din partea SUA și a Uniunii Europene.

Guvernul estimează că bazinul Mării Negre (împreună cu Marea Azov) ar conține aproximativ 1,6 mii de miliarde de metri cubi de gaze. Asta reprezintă aproape jumătate din previziunile Ucrainei legate de rezervele sale totale de gaze, dar câmpurile respective sunt subdezvoltate și au nevoie de investiții de miliarde de dolari. Compania deținută de statul rus, Gazprom, ar putea schimba asta, în cazul în care Crimeea se separă cu succes de Ucraina.

Ucraina a impus măsuri de securitate luni, după ce Kievul a fost acuzat că ar fi amenințat că taie alimentarea cu gaz, și a trimis forțe de securitate pentru a păzi infrastructura.

„Garda Națională și Serviciul de Securitate al Ucrainei au implementat măsuri de protecție speciale privind sistemul de transport și distribuția gazelor în Ucraina”, au spus oficiali ucraineni, citați de agenția de stat rusă RIA Novosti. „Decizia a fost luată pentru a asigura siguranța și operarea fluentă a infrastructurii esențiale a țării”, se arată în declarație.

Dosarul Crimeea: Occidentul amenință Rusia cu sancțiuni, rușii ripostează cumpărând companii occidentale

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 17 March 2014 15:55

Putin mainÎn timp ce SUA și UE amenință Rusia cu sancțiuni ca urmare a situației din Crimeea, rușii cumpără companii occidentale. Miliardarul rus Mikhail Fridman va prelua divizia de petrol și gaze a grupului energetic german RWE, iar compania petrolieră Rosneft, controlată de statul rus, urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli

L1 Energy, vehiculul investiţional al miliardarului rus Mikhail Fridman, va prelua pentru 5,1 miliarde euro compania Dea, divizia producătoare de petrol şi gaze naturale a grupului german RWE, cu active în Marea Britanie, Germania şi Marea Nordului.

Preţul tranzacţiei include asumarea unor datorii ale Dea, potrivit unui comunicat publicat de RWE, cel mai mare producător de energie din Germania, transmite Bloomberg.

Preluarea Dea reprezintă prima tranzacţie a fondului LetterOne (L1), înfiinţat anul trecut de Fridman şi miliardarul German Khan pentru a investi o parte din fondurile de 14 miliarde de dolari câştigate de cei doi prin vânzarea unei participaţii deţinute la grupul petrolier TNK-BP.
RWE a înregistrat anul trecut prima pierdere începând din 1949 şi încearcă să-şi consolideze situaţia financiară prin vânzarea unor active.

LetterOne a alocat pentru următorii cinci ani până la 10 miliarde de dolari pentru investiţii în industria petrolului şi gazelor naturale la nivel global. Fondul a atras în board executivi importanţi din industria petrolieră, printre care fostul director general al grupului BP, John Browne, şi fostul preşedinte executiv al companiei americane Anadarko Petroleum, Jim Hackett.

Înainte de finalizare, tranzacţia trebuie aprobată de consiliul de supraveghere al RWE şi de autorităţile de reglementare din Marea Britanie, Germania şi Norvegia, ţările unde Dea produce petrol şi gaze.

Nemții și-au făcut-o cu mâna lor

Scăderea preţurilor en-gros la energie electrică în Germania (nu și la consumatorii finali, care se confruntă cu scumpiri masive), ca urmare a subvenționării producției de energie din surse regenerabile, a provocat pierderi uriaşe pentru RWE. Principalul rival al companiei, grupul german E.ON, a fost de asemenea nevoit să vândă active evaluate la 20 miliarde euro pentru a-şi consolida situaţia.

RWE încearcă să vândă Dea de mai bine de doi ani. O tranzacţie anterioară care viza vânzarea activelor din Egipt ale diviziei a fost întârziată semnificativ de criza politică declanşată după destituirea fostului preşedinte Hosni Mubarak, au afirmat la acel moment surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg.

Fridman este pe locul al patrulea în topul celor mai bogaţi ruşi, cu o avere estimată de Bloomberg la 14,5 miliarde de dolari. Printre altele, miliardarul controlează participaţii la operatorii de telefonie mobilă VimpelCom (Rusia) şi Turkcell (Turcia).

El se numără printre cofondatorii Alfa Group, unul dintre cele mai mari consorţii private din Rusia, care deţine acum operaţiuni bancare în patru ţări şi are divizii de administrare a activelor, asigurări şi retail alimentar.

După un deceniu de parteneriat cu grupul BP în joint venture-ul TNK-BP, Fridman, Khan şi ceilalţi parteneri ruşi din consorţiu şi-au vândut participaţia către compania de stat Rosneft într-o tranzacţie de 55 miliarde de dolari.

Directorul general al Rosneft, Igor Sechin, fost vicepremier timpul mandatului de prim ministru al lui Vladimir Putin, se numără printre apropiaţii preşedintelui rus vizaţi de sancţiuni diplomatice şi economice din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene în contextul crizei din Crimeea, potrivit ziarului german Bild, care citează surse de la Washington şi Bruxelles.

Rușii deschid frontul economic și în Italia

Compania petrolieră Rosneft, controlată de statul rus, urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli, după ce a ajuns la un acord cu un grup de acţionari ai producătorului italian de anvelope.

Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters. Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

Pirelli deţine în România o fabrică de cord metalic la Slatina. Grupul italian mai deţine o fabrică de anvelope, tot la Slatina, şi o uzină de filtre pentru motoare diesel la Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj.

Pirelli a încheiat, la sfârşitul lunii februarie, un acord cu compania belgiană Bekaert privind vânzarea operaţiunilor de cord metalic, care includ cinci fabrici în Italia, Turcia, România, China şi Brazilia, pentru circa 225 milioane de euro. Încheierea tranzacţiei depinde de obţinerea aprobărilor autorităţilor de reglementare şi este aşteptată în a doua jumătate a anului.

Premierul Poloniei: dependența Germaniei față de gazele rusești pune Europa în pericol

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 March 2014 16:28

Merkel PutinPremierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că îi va cere cancelarului Germaniei, Angela Merkel, să ia măsuri pentru a reduce dependența Germaniei și a Europei de importurile de gaze din Rusia, pentru a preveni „eventualii pași agresivi ai Rusiei în viitor”. În plus, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au cerut Congresului american, prin intermediul unor scrisori comune, să le ajute să cumpere gaze naturale din SUA şi să îşi reducă astfel dependenţa de livrările din Rusia.

Merkel va vizita Polonia miercuri pentru a discuta despre criza din Ucraina, unde Rusia a preluat efectiv controlul asupra peninsulei sudice Crimeea. Evenimentele de acolo au revelat măsura în care se bazează Europa pe petrolul și gazele rusești.

Ucraina este o țară importantă de tranzit pentru livrările de gaze din Rusia către Uniunea Europeană, care se bazează pe ruși pentru mai mult de un sfert din necesarul său de consum.

„Dependența Gemaniei față de gazele rusești poate efectiv să afecteze suveranitatea Europei. Nu am niciun dubiu în legătură cu asta”, a spus premierul Donald Tusk într-o conferință de presă.

Subvenționarea regenerabilelor scumpește energia

„Energia este din ce în ce mai scumpă în Europa, din cauza ambițiilor nemăsurate ale politicii de mediu, ceea ce ar putea însemna de asemenea o mai mare dependență față de sursele de energie din Rusia. Prin urmare, voi vorbi (cu Merkel) în primul rând despre cum poate Germania să-și corecteze unele acțiuni economice astfel încât dependența față de gazele rusești să nu paralizeze Europa când va avea nevoie să ia o poziție fermă”, a declarat Tusk.

Germania a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai creșterii cotei surselor regenerabile de energie în mixul european. Polonia își obține aproape toată energia din cărbunele intern și s-a opus acestor eforturi în trecut.

„Chestiunea Ucrainei este o chestiune privitoare la viitorul Uniunii Europene, la siguranța UE și la corectarea politicii energetice a UE”, a spus Tusk.

„Nu vom putea să ne ferim de eventuali pași agresivi ai Rusiei în viitor, dacă atât de multe state europene sunt dependente de livrările de gaze ale Rusiei sau sunt pe cale să intre într-o astfel de dependență”, a adăugat premierul polonez.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

Împotriva protecționismului american

Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au cerut Congresului american, prin intermediul unor scrisori comune, să le ajute să cumpere gaze naturale din SUA şi să îşi reducă astfel dependenţa de livrările din Rusia, relatează Financial Times.

Într-o iniţiativă neobişnuit de îndrăzneaţă, ambasadorii celor patru ţări la Washington au trimis în această săptămână scrisori comune liderilor Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, în care cer sprijin pentru aprobarea exporturilor de gaze naturale lichefiate americane (GNL) în Europa.

Criza din Ucraina a reaprins temerile că autorităţile de la Moscova folosesc gazele naturale drept armă geopolitică, iar ambasadorii au subliniat că statele lor cumpără din Rusia între 70% şi 100% din necesarul de gaze.

"Prezenţa gazelor naturale americane ar fi binevenită în Europa Centrală şi de Est, iar acţiunea Congresului de a susţine exporturile de GNL către aliaţii Americii ar veni într-un moment deosebit de important pentru regiune", se arată în scrisorile adresate liderului Senatului, Harry Reid şi preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, John Boehner.

Semnal politic

Statele Unite nu vând în prezent gaze lichefiate în Europa, iar Congresul nu are un control direct asupra aprobării exporturilor. Decizia depinde de Departamentul pentru Energie, iar ambasadorii au criticat procesul birocratic, care este "un obstacol major".

"Securitatea energetică nu este doar o problemă zilnică a milioane de locuitori ai regiunii, dar şi una dintre cele mai mari probleme de securitate a aliaţilor Americii din Europa Centrală şi de Est", potrivit scrisorii.

Cu toate acestea, chiar şi în absenţa restricţiilor, Statele Unite nu ar putea ajuta în prezent Europa, întrucât primul terminal de export al gazelor lichefiate nu va fi finalizat înainte de a doua jumătate a anului 2015.

Unii susţinători ai liberalizării exporturilor spun că eliminarea restricţiilor ar putea da un semnal preşedintelui rus Vladimir Putin că Statele Unite nu vor permite ca aliaţii lor să fie agresaţi.

Birocrație greoaie

Gazele pot fi exportate liber în ţările cu care Statele Unite au încheiat acorduri de liber-schimb, dar vânzările în alte state trebuie aprobate de Departamentul Energiei, iar companiile se plâng că procesul birocratic durează prea mult.

Ambasadorii au adresat scrisorile liderilor Congresului, în timp ce mai mulţi membri ai acestuia au cerut în această săptămână preşedintelui Obama să recurgă la puterea sa executivă pentru accelerarea aprobărilor.

Boehner a scris, la rândul său, într-un articol apărut în Wall Street Journal, că autorităţile de la Washington "fac prea puţin într-un domeniu în care ar trebui să procedeze invers. El a adăugat că exporturile mai mari ar crea mai multe locuri de muncă în industria energiei.

Din 2011 încoace, Departamentul american al Energiei a aprobat şase autorizaţii pentru construcţia de terminale destinate gazelor lichefiate provenite de la zăcămintele de şist. Primul dintre acestea, Sabine Pass din Louisiana, va începe exporturile în a doua jumătate a anului 2015. Cel puţin alte 24 de cereri sunt în aşteptare.

UPDATE: Ucraina susține că gazele importate de la ruși s-ar putea scumpi cu 37%

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 07 March 2014 19:45

Tzevi gazePreţul gazelor naturale importate de Ucraina din Rusia va fi majorat cu 37% după ce compania rusă de stat Gazprom a anulat tarifele cu discount şi a ameninţat că ar putea întrerupe livrările, a afirmat ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan.

Ucraina va plăti, începând din luna aprilie, 368,5 dolari/mia de metri cubi de gaze naturale, a precizat oficialul, citat de Bloomberg.

Anul trecut, Rusia şi Ucraina au convenit un tarif de 268,5 dolari/mia de metri cubi, preț care urma să fie ajustat trimestrial.

Gazprom a anunţat săptămâna trecută că preţul redus nu va mai fi valabil începând din luna aprilie, avertizând de asemenea că Ucraina riscă repetarea situaţiei de la începutul anului 2009, când livrările de gaze naturale au fost întrerupte temporar. De asemenea, compania rusă susţine că Ucraina are datorii de 1,9 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze.

Gazprom a furnizat anul trecut mai mult de jumătate din necesarul de consum de gaze naturale al Ucrainei.

Preţul redus a fost oferit de Rusia în cadrul unui acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, destituit în februarie.

Preşedintele rus Vladimir Putin refuză să recunoască legitimitatea guvernului interimar instalat după înlăturarea lui Ianukovici. Forţe militare pro-ruse au ocupat Peninsula Crimeea, care găzduieşte la Sevastopol cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră.

Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută secesiunea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă, convocând un referendum în acest sens pentru data de 16 martie.

"Voi discuta pe 19 martie, la Bruxelles, cu comisarul UE şi companiile", a afirmat ministrul ucrainean al Energiei, care se va întâlni săptămâna viitoare cu comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, pentru a găsi soluţii de înlocuire a gazului furnizat în prezent de Rusia.

Ucraina are nevoie în acest an de aproximativ 30 miliarde metri cubi de gaze din import. O treime din volum ar putea veni din Slovacia, a precizat oficialul ucrainean.

 

UPDATE: Gazprom amenință Ucraina cu tăierea gazelor. Europenii ar putea avea de suferit

Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze, din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009, când a fost perturbată aprovizionarea ţărilor europene.

"Înseamnă că Ucraina a încetat de facto să plătească gazele. Nu putem livra gaze gratis. Dacă Ucraina nu va regla arieratele, există riscul să revenim la situaţia din 2009", a avertizat directorul general al Gazprom, Alexi Miller.

El a precizat că 7 martie era data limită stabilită pentru plata livrărilor de gaze din februarie. "Gazprom nu a primit nimic în conturi. Datoriile au atins 1,89 miliarde de dolari", a subliniat Miller.

Avertismentul a intervenit în plină criză politică ruso-ucraineană.

Întreruperea livrărilor de gaze ar penaliza noul guvern ucrainean pro-occidental, venit la putere după demiterea la sfârşitul lunii februarie a preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, care pentru autorităţile de la Moscova este în continuare şeful de stat "legitim".

Oprirea livrărilor către Ucraina ar afecta şi Uniunea Europeană, care primeşte jumătate din gazele ruseşti prin Ucraina. La 1 ianuarie 2009, Gazprom a suspendat aprovizionarea cu gaze a Ucrainei din cauza unui diferend comercial, iar statele europene au fost afectate, în condiţiile în care unele dintre ele, precum Slovacia, depind în proporţie de 100% de livrările ruseşti.

Europa este în prezent mai puţin expusă la un astfel de blocaj, datorită creării unor rute alternative de livrare.

Gazele din Rusia acoperă în prezent 30% din necesarul de consum din Europa, iar din aceste livrări circa jumătate tranzitează Ucraina. Înainte de inaugurarea gazoductului Nord Stream, la sfârşitul lui 2011, trei sferturi din livrările ruseşti către Europa treceau prin Ucraina.

Nord Stream transportă gaze din Rusia în Germania, traversând Marea Baltică.

Comisarul european pentru Energie Gunther Oettinger a declarat marţi că UE va ajuta Ucraina, aflată în pragul falimentului, să plătească datoriile pentru gazedle ruseşti.

Dificultăţile Ucrainei de a plăti pentru gazele livrate de Gazprom se vor agrava în lunile următoare, întrucât Gazprom a decis ca în luna aprilie să elimine discountul de preţ oferit Ucrainei în decembrie. Rusia a acceptat atunci să reducă preţul gazelor livrate Ucrainei cu o treime, la 268,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi.

 

Europa, inclusiv România, își intensifică importurile de gaze rusești, în pofida stocurilor mari și a vremii călduroase

Importurile de gaze naturale din Rusia ale companiilor europene de utilități au ajuns la un maxim al lunii, cu toate că stocurile de gaze din depozitele de înmagazinare din Europa sunt la niveluri record, iar continentul traversează cea mai caldă iarnă din 2007 încoace. Importurile curente de gaze ale României sunt estimate la 1,708 milioane MWh pentru luna martie, în creștere cu 58% față de estimarea aferentă lunii anterioare, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Din datele Ministerului Energiei de la Moscova, citate de Bloomberg, reiese că Rusia a livrat 505 milioane de metri cubi de gaze către Europa, excluzând țările baltice, pe data de 4 martie, cea mai mare cantitate zilnică din 7 februarie încoace. Depozitele de înmagazinare din Europa sunt pline în proporție de 47%, cu 12 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit grupului de lobby Gas Infrastructure Europe.

Prețul gazelor naturale de pe piața britanică, de referință pentru Europa, au cunoscut cea mai mare creștere din ultimii peste doi ani pe 3 martie, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina pe tema peninsulei Crimeea. Prin Ucraina tranzitează circa 15% din gazele naturale rusești destinate Europei. Ulterior, prețul a mai scăzut, după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu este nevoie de o acțiune militară imediată a Rusiei în Crimeea.

Balcanicii își sporesc achizițiile

"Achizițiile în creștere ar putea proveni din țări precum Bulgaria, România și Serbia, care sunt dependente de importurile de gaze rusești care tranzitează Ucraina", spune Thierry Bros, analist la Societe Generale.

Necesarul de importuri curente de gaze ale României este estimat la 1,708 milioane MWh pentru luna martie, în creștere cu 58% față de estimarea aferentă lunii anterioare, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Bulgaria, care a suferit un adevărat "colaps" al industriei în ianuarie 2009, când tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost întrerupt, își sporește stocurile de gaze, a declarat premierul bulgar, Plamen Oresharski.

"Explorăm toate posibilitățile disponibile pentru a ne feri de surprize neplăcute. Analizele noastre arată că riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze este mic. Adăugând și gazele din producția proprie, plus măsurile luate pentru un consum rațional, vom avea rezerve suficiente pentru două luni", a spus premierul Bulgariei, în fața Parlamentului.

Serbia, la rândul său, și-a intensificat importurile, pentru a-și face rezerve suficiente în eventualitatea că situația din Ucraina degenerează, a anunțat Ministerul Energiei de la Belgrad. În timp ce comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a dat asigurări că nu există motive de îngrijorare pentru aprovizionarea cu gaze a UE pentru că "peste tot în Europa există stocuri de gaze", un purtător de cuvânt al Gazprom a refuzat să comenteze asupra motivelor pentru care livrările monopolului rus către Europa au crescut în ultima perioadă.

Agravarea dosarului ucrainean ar scumpi gazele

Europa traversează în prezent cea mai caldă iarnă din 2007 încoace și a treia din acest punct de vedere din 1981.

"Nivelul înalt al stocurilor nu este liniștitor decât pe termen scurt. Trebuie făcute stocuri și pentru iarna viitoare", se arată într-o analiză recentă a Bank of America. Gazele pentru iarna viitoare s-ar putea scumpi în Marea Britanie cu peste 20%, de la 66,5 pence/unitatea termică la peste 80 pence/unitatea termică, dacă tranzitul de gaze rusești prin Ucraina este întrerupt pentru o perioadă prelungită de timp, se spune în documentul citat.

Gazele cu livrare luna viitoare s-au scumpit cu 9,9% pe 3 martie, la 61,7 pence/unitatea termică, după o ieftinire cu 16% consemnată de la începutul anului.

Companiile europene de utilități își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze naturale, pe fondul scăderii produciei interne. Unele dintre ele, cum ar fi gigantul britanic Centrica, contractează gaze naturale lichefiate din SUA, care a detronat Rusia din poziția de cel mai mare producător de gaze al lumii, grație boom-ului exploatărilor din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică.

Anul trecut, importurile nete de gaze ale Marii Britanii au depășit pentru prima oară echivalentul a jumătate din stocurile din depozitele de înmagazinare ale Regatului Unit, potrivit datelor oficiale.

Americanii ar trebui să-i concureze pe ruși

O intervenție militară a Rusiei în Ucraina ar face să crească cererea de gaze naturale lichefiate a Europei, spune Sveinung Stoehle, CEO al Hoegh LNG Holdings, care va finaliza primul terminal de import de astfel de gaze din fosta Uniune Sovietică în august anul acesta, în Lituania.

"O astfel de situație ar spori semnificativ cererea și va scoate și mai mult în evidență nevoia de independență energetică. Iar singurul mod în care poți fi independent din punct de vedere al aprovizionării cu gaze este să cumperi gaze naturale lichefiate", a declarat Stoehle.

Anul viitor, SUA va începe exporturile prin terminalul de gaze naturale lichefiate de la Sabine Pass din Louisiana, investiție a celor de la Cheniere Energy. Acesta este primul dintre cele doar șase proiecte de acest tip autorizate de statul american din 2010 încoace, în condițiile în care nu mai puțin de alte 24 așteaptă aprobare.

Statele Unite ar trebui să urgenteze "dramatic" procedurile de aprobare a exporturilor de gaze naturale, a declarat recent John Boehner, purtătorul de cuvânt republican al Camerei Reprezentanților.

"Ar putea apărea concurență între livrările de gaze rusești prin conducte și cele de gaze naturale lichefiate provenind din SUA și, eventual, din Africa de Est", a declarat Birger Balteskard, responsabil cu operațiunile globale legate de gaze naturale lichefiate la ConocoPhillips.

Importanța Ucrainei ca țară de tranzit scade

Exporturile de hidrocarburi rusești rămân vitale pentru aprovizionarea Europei, însă rolul Ucrainei ca țară de tranzit a acestora se reduce treptat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency – IEA).

"Nu au existat probleme de natură fizică în aprovizionarea Europei cu țiței și gaze naturale rusești prin Ucraina", se arată într-o notă recentă a Agenției.

Importurile de gaze naturale rusești ale Europei au totalizat 167,2 miliarde de metri cubi anul trecut, crescând cu 12% față de 2012. Însă cantitatea de gaze care a tranzitat Ucraina a scăzut ca pondere în totalul acestor importuri, de la 65% în 2010 la 63,38% în 2011, 53,31% în 2012 și 49,22% în 2013.

"Coridorul sudic al conductei Druzhba, principala arteră de export de țiței către Europa Centrală a Rusiei, traversează nordul Ucrainei și a fost folosită la circa 75% din capacitate în ultimii câțiva ani. Este cea mai mare sursă de aprovizionare cu petrol pentru Slovacia, Ungaria și Cehia", se arată în notă.

 

Europa rezistă 45 de zile fără tranzit de gaze rusești prin Ucraina. UE spune că le va plăti ucrainenilor datoriile către Rusia și le va repara conductele

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 05 March 2014 01:40

Ucraina conducteFaptul că traversează cea mai blândă iarnă din 2007 încoace și că stocurile de gaze din depozitele sale de înmagazinare sunt la niveluri mulțumitoare face ca Europa să poată rezista circa 45 de zile în situația în care livrările de gaze rusești prin conducte ucrainene ar suferi întreruperi, ca urmare a tensiunilor dintre cele două țări. Pe de altă parte, Comisia Europeană a anunțat că va ajuta Ucraina să îşi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom, cifrate la circa 2 miliarde de dolari, și, mai mult, că este pregătită să aloce sute de milioane de euro pentru a finanța reparații capitale la sistemul ucrainean de conducte de gaze.

Depozitele europene de înmagazinare de gaze naturale erau pline în proporție de 49% pe data de 2 martie, potrivit Gas Infrastructure Europe, un grup de lobby al operatorilor europeni de conducte, cu sediul la Bruxelles. Această cantitate este echivalentă cu o lună și jumătate de importuri de gaze rusești care tranzitează conductele ucrainene.

"Nu e foarte frig și sunt gaze suficiente în depozitele de înmagazinare, pe care, oricum, producătorii de energie nu-l doresc", a declarat analistul Karen Sund, fost consilier al International Energy Agency și ai gigantului energetic britanic Centrica.

Momentan, debitul de gaze rusești prin conductele ucrainene este la niveluri normale, potrivit Gazprom și operatorului sistemului de conducte, Ukrtransgaz. Debitul la Velke Kapusany, cea mai mare stație de comprimare a gazelor din UE, situată la granița Ucrainei cu Slovacia, se cifra la 1.115 GWh pe 2 martie, față de 1.109 GWh cu un în urmă.

Contribuabilul european plătește factura

Pe de altă parte, Uniunea Europeană va ajuta Ucraina să îşi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom şi europenii nu trebuie să se îngrijoreze în privinţa aprovizionării cu gaze întrucât Moscova are nevoie de bani, a declarat marţi comisarul pentru Energie Gunther Oettinger, citat de AFP.

"Potrivit informaţiilor noastre, Naftogaz datorează Gazprom circa 2 miliarde de dolari. Vom regla aceste plăţi", a anunţat Oettinge la încheierea unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Energiei.

Reglarea facturilor la gaze ale Ucrainei figurează în programul de ajutor pe care Comisia îl va aproba miercuri, a spus comisarul, precizând că ajutorul va fi completat de anumite state membre prin finanţări bilaterale.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un plan de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă cu grave probleme financiare, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen.

Reparații capitale la conductele ucrainene

Mai mult, potrivit lui Oettinger, Comisia Europeană este pregătită să aloce sute de milioane de euro pentru a finanța reparații capitale la sistemul ucrainean de conducte de gaze.

„Suntem pregătiți să ajutăm la finanțarea de reparații capitale la rețeaua de conducte de gaze a Ucrainei”, a spus Oettinger. „Asta implică o sumă mare, de ordinul a sute de milioane de euro”, a completat comisarul.

Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.

Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.

La acoperirea datoriilor pentru gaze va fi folosit şi programul de 1 miliard de dolari anunţat de Statele Unite.

Dependență reciprocă

"Facturile neonorate trebuie achitate, pentru evitarea haosului", a insistat oficialul UE, el recunoscând faptul că decizia Gazprom, de eliminare din luna aprilie a discountului de preţ acordat Ucrainei anul trecut, va pune ţara în dificultate.

Ucraina deţine totuşi stocuri importante de gaze, estimate la 11,5 miliarde de metri cubi, potrivit CE.

Oettinger a explicat că Uniunea Europeană şi Rusia se află într-o situaţie de "dependenţă reciprocă", pentru că UE are nevoie de gazele ruseşti, în timp ce Rusia are nevoie de banii pe gaze, pentru economie.

În opinia sa, Rusia nu are niciun interes să se angajeze într-un conflict al gazelor cu UE, mai ales că vine primăvara.

Au crescut importurile de la Gazprom

Gazprom a vândut anul trecut 133 de miliarde de metri cubi de gaze în UE, în creştere cu 16,3% faţă de 2012, potrivit datelor Comisiei Europene şi ale grupului rus.

Principalii cumpărători de gaze ruseşti au fost Germania, cu 40 de miliarde de metri cubi, Italia, cu 25,3 miliarde metri cubi şi Marea Britanie, cu 12,4 miliarde metri cubi.

UE dispune în prezent de rezerve de 40 de miliarde de metri cubi de gaze. "Am constituit stocuri din mai 2013, jumătate din această cantitate poate ajunge până la Paşte", a asigurat Oettinger.

Uniunea Europeană ar putea, dacă va fi necesar, să furnizeze gaze Ucrainei, întrucât sistemul de conducte permite inversarea fluxului, sistem care, în timpul crizei din 2009, nu era disponibil.

Care sunt alternativele Europei

Europa, care a importat anul trecut din Rusia 30% din necesarul de gaze, se mai aprovizionează din ţări precum Norvegia, Olanda şi Marea Britanie, iar gaze lichefiate cumpără din ţări nord-africate precum Qatar.

Norvegia, al doilea mare furnizor de gaze al Europei, are capacitatea să majoreze exporturile cu 10%, a declarat Kjell Larsen, purtător de cuvânt al Gassco, operatorul reţelei de gaze din această ţară.

Importurile de gaze lichefiate ale Europei au scăzut anul trecut la 46 de miliarde de metri cubi, de la 65 de miliarde de metri cubi în 2012, cu livrări mai reduse în Marea Britanie, Spania şi Italia, din cauza orientării producătorilor către pieţele mai profitabile din Asia.

Gazele lichefiate ar putea reveni însă în Europa, dacă temerile legate de livrările prin Ucraina ale Rusiei se vor amplifica.

 

Gazprom: Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea avea de suferit. Prețul pentru Ucraina va fi majorat

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:43

Putin Ucraina gazeAprovizionarea cu gaze naturale a Europei ar putea avea de suferit ca urmare a agravării tensiunilor politice din Ucraina și a condițiilor economice inadecvate, iar prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom, a anunțat monopolul energetic gigant al Rusiei.

"Escaladarea tensiunilor politice din Ucraina, agravate de condițiile economice inadecvate, ar putea cauza disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a minimiza riscurile cu care se confruntă exporturile noastre", se arată într-un document Gazprom, citat de agenția ITAR-TASS.

"Vom continua să investim în alte proiecte orientate spre export, cum ar fi gazoductul South Stream, și ne vom majora capacitatea de producție și export pe segmentul gazelor naturale lichefiate. De asemenea, ne vom spori accesul la capacități de înmagazinare de gaze din Europa", a declarat directorul financiar al Gazprom, Andrei Kruglov.

Acesta a adăugat că, deocamdată, aprovizionarea de către Gazprom a Ucrainei continuă potrivit programului stabilit, cu toate că ucrainenii nu și-au plătit datoriile restante față de compania rusă.

La loc comanda cu ieftinirea

Pe de altă parte, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a declarat că prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom.

În decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi. În schimb, luni, într-o apariție televizată, Putin a subliniat faptul că Ucraina nu și-a plătit datoriile către Gazprom.

"Nu și-au plătit datoriile, care se ridică în prezent la 1,5 miliarde de dolari, iar dacă nu vor plăti nici livrările de gaze din februrie, suma va urca la 2 miliarde de dolari. Dacă nu plătesc, vom reveni la prețurile anterioare. E perfect logic din punct de vedere comercial. Nu are nici o legătură cu situația politică din Ucraina. Pur și simplu nu și-au îndeplinit obligațiile, astfel încât e normal să acționăm așa", a declarat Putin.

Potrivit lui Alexei Miller, Ucraina a informat Gazprom, luni, că nu va putea să plătească integral gazele livrate de ruși în februarie.

Riscă tot mai mare de restructurare a datoriilor

"În aceste condiții, în care Ucraina nu își îndeplinește obligațiile și nu respectă termenii acordului de reducere a prețului de livrare al gazelor, Gazprom a decis să nu mai acorde respectivul discount începând cu luna viitoare", a spus Miller, la o întâlnire de marți cu președintele Rusiei, Dmitri Medvedev.

Revenirea la prețul de 400 de dolari/mia de metri cubi va pune și mai multă presiune pe finanțele publice ale Ucrainei, mulți analiști fiind de părere că guvernul de la Kiev va solicita deținătorilor de titluri de stat ucrainene o restructurare a datoriilor.

"Rău-platnicii trebuie să înțeleagă că, dacă nu achită bunurile care le-au fost furnizate, vor suporta consecințe negative și nu vor mai beneficia de condițiile favorabile care le-au fost acordate anterior", a conchis președintele Rusiei.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Cine depinde cel mai mult de Rusia

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Statul UE cu cele mai mari importuri din Rusia este Germania (28,8 miliarde euro, 19% din importurile UE din Rusia), urmată de Olanda (22,4 miliarde euro, 14%), Italia (14,9 miliarde euro, 10%) și Polonia (13,9 miliarde euro, 9%).

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

În 2013, România a plătit pe gazele importate de la ruși 476 de milioane de dolari, față de 953 de milioane de dolari în 2012, adică de 2 ori mai puțin.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Miza gazeiferă a Ucrainei: "secesiunea" zăcămintelor, "europenizarea" versus "rusificarea" conductelor

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 25 February 2014 02:00

EuromaidanEste din ce în ce mai limpede că, de facto (chiar dacă, cel mai probabil, nu și de iure, cel puțin deocamdată), Ucraina se îndreaptă către o secesiune între regiunea de vest, prooccidentală, și cea de est, rusofonă. Acest lucru are efecte importante atât asupra valorificării resurselor de gaze naturale ale țării, inclusiv a celor neconvenționale, de șist, cât mai ales asupra sistemului ucrainean de conducte de transport gaze, de care depinde în bună măsură aprovizionarea Europei.

Sciziunea internă a Ucrainei împarte practic în două zăcămintele de gaze de șist ale țării, între rusofoni și prooccidentali. Mai mult, se pune problema controlului asupra resurselor de gaze naturale offshore ale Ucrainei, localizate în platoul continental al Mării Negre, proiect în care este implicată și OMV Petrom.

Cât privește sistemul de conducte de gaze, tabăra prorusă ar fi dispusă să cedeze Rusiei controlul asupra acestuia, în timp ce cea proocidentală ar dori o aliniere a sistemului la normele UE din energie, ceea ce ar avea consecințe dezastruoase asupra Gazprom, care își exportă producția în Occident prin conductele respective.

Fracturare hidraulică, dar și geopolitică

Ucraina dispune de două zăcăminte majore de gaze de șist. Unul dintre acestea este localizat la Oleska, în vestul țării, unde americanii de la Chevron ar putea începe operațiunile cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

Chevron și autoritățile de la Kiev au semnat, în noiembrie anul trecut, un acord, în valoare de 10 miliarde de dolari, de împărțire a producției de gaze de șist de pe câmpul Oleska. Concesiunea se întinde în regiunile Lvov și Ivano-Frankivsk. Estimările oficiale indică o producție anuală, de pe această concesiune, cifrată între 5 și 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În estul rusofon al Ucrainei se află un alt zăcământ major de gaze de șist, cel de la Yuzivska. Pe 24 ianuarie anul acesta, la Davos, Ucraina a semnat cu cei de la Royal Dutch Shell un acord pe 50 de ani, în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea și exploatarea respectivului zăcământ.

Rușii au recționat imediat

Shell intenționează să instaleze un număr de 15 sonde de explorare în cadrul proiectului, care va fi derulat prin intermediul unui joint-venture format cu o companie locală creată special în acest scop, numită Nadra Yuzivska.

Concesiunea Royal Dutch Shell din Ucraina ar putea conține până la 113 miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproape cât totalul rezervelor confirmate de gaze ale Algeriei, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii, susține guvernul de la Kiev. Potrivit autorităților ucrainene, Shell ar putea produce între 8 și 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar acoperi circa 20% din consumul total al Ucrainei.

La o zi după semnarea de catre ucraineni a acordului cu Shell, Gazprom a trimis monopolului de petrol și gaze al Ucrainei, Naftogaz, o factură de 7 miliarde de dolari, pe care pretindea că Naftogaz îi datorează pentru gazele contractate, dar neconsumate în 2012.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Offshore-ul a rămas în coadă de pește

Și mai importantă, și mai sub semnul întrebării, dat fiind evoluțiile politice din Ucraina, este soarta zăcământului convențional offshore de gaze naturale Skifska, de pe platoul continental al Mării Negre.

În septembrie anul trecut, Ucraina a încheiat un acord formal cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra privind împărţirea producţiei care urmează să fie extrasă din perimetrul gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre, în apropiere de granița cu România. Producția zăcământului respectiv este estimată la 8-10 miliarde de metri cubi anual, echivalent cu jumătate din consumul României.

Problema este că respectivul acord formal a rămas, deocamdată, literă moartă. În ianuarie anul acesta, semnarea unui contract ferm a fost amânată pentru a doua oară la rând de către autoritățile de la Kiev, din cauza instabilității politice din Ucraina. Amânarea a fost anunțată după ce, în decembrie 2013, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la peste 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi.

Rusia vrea controlul asupra conductelor de gaze ucrainene

Chiar dacă Rusia își va ține promisiunea de ieftinire a exporturilor de gaze către Ucraina, reducerea de preț nu va veni fără costuri. Practic, rușii le cer ucrainenilor trei lucruri: respingerea normelor energetice ale UE privind transportul gazelor, transferul către Gazprom al administrării sistemului național de conducte de gaze al Ucrainei și renunțarea la ideea de a importa gaze din alte surse decât Rusia, via Slovacia sau Turcia.

În ultimele trei luni, înalți oficiali ucraineni, începând chiar cu fostul președinte Ianukovici, au dat semnale că sunt gata să respecte toate cele trei condiții ale Rusiei.

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

Editorial FT: Cum ar putea Obama să elibereze Europa de Est de dominația Rusiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 19 February 2014 01:24

Obama PutinAvansul neașteptat al Statelor Unite în sectorul energetic ar permite liderilor de la Washington să slăbească controlul Moscovei asupra vecinilor săi.

Unde a găsit Vladimir Putin 50 de miliarde de dolari de cheltuit pentru organizarea Olimpiadei de la Soci? Ar trebui întrebate Ucraina, Germania și alți clienți suprataxați de Gazprom. Veniturile obținute din exporturile de gaze au făcut ca politica externă a lui Putin să fie mai curajoasă și au asigurat implicit desfășurarea celor mai opulente jocuri olimpice de iarnă din istorie.

Nu există un omolog al Gazprom în SUA. Dar revoluția energetică americană este un atuu geopolitic, care ar putea permite Washingtonului să slăbească presiunea pe care Moscova o exercită asupra vecinilor săi. Este lucrul cel mai apropiat de noțiunea de „as în mânecă” pe care Barack Obama îl deține până la finalul mandatului său de președinte.

Calculele din spatele revoluției gazelor de șist din America sunt categorice. Resursele eliberate prin utilizarea fracturării hidraulice în ultimii cinci ani au redus prețul gazelor naturale în SUA la mai puțin de o treime față de nivelul pe care Gazprom îl aplică celor mai mulți dintre consumatorii europeni și cu mult sub o cincime din prețul practicat în cea mai mare parte din Asia, inclusiv China.

Statele Unite au mai mult decât suficiente hidrocarburi de șist pentru a fi noua Arabie Saudită a gazelor naturale, precum și pentru a depăși producția de petrol saudită până la sfârșitul deceniului.

A investi în industria gazelor de șist în SUA înseamnă practic să ai o licență pentru a tipări bani: există rezerve enorme și o cerere nelimitată. Săptămâna trecută, administrația Obama a aprobat construirea celor de-al șaselea terminal de export de gaze natural lichefiate. Primul, care este deținut de Cheniere Energy, o companie cu sediul la Houston, este așteptată să înceapă livrările spre Marea Britanie, Spania și alte țări în 2015.

Zeci de alte companii solicită licențe de export și autorizații pentru a construi terminale. Chiar după ce sunt incluse costurile pentru lichefiere și transportul peste Atlantic, prețurile gazelor americane tot vor fi considerabil mai mici decât cele practicate de Rusia.

Există și o cerere puternică venită din India, care are un deficit de energie tot mai mare, Japonia, care a închis capacitățile nucleare după dezastrul de la Fukushima, și Germania, care este pe cale de a opri toate centrale nucleare.

Odată ce navele vor începe să plece din porturi, ele vor avea un efect de bulgăre de zăpadă asupra pieței energetice globale. Dar Washingtonul va trebui în primul rând să îndepărteze mai multe obstacole pe care și le-a impus singur. Înainte de toate, aprobarea licențelor de export gaze naturale durează prea mult.

Conform legislației americane, gazele din producția internă pot fi exportate doar în țări care au acord de liber schimb încheiat cu SUA. Exportatorii pot să ocoleacă eludeze această prevedere legală dacă pot demonstra că nu vor aduce atingere intereselor naționale ale SUA. Dar este un proces complicat. Cu cât își va liberaliza mai repede Washingtonul mai repede piața de energie, cu atât companiile vor investi mai rapid în infrastructura necesară acestor exporturi.

Legea americană interzice de asemenea exporturile de țiței brut intern – un alt vestigiu al unei ere de mult trecute. Mai mult de 50 de politicieni republicani și democrați din Congres susțin o moțiune care va permite automat exporturile de gaze naturale lichefiate către țările NATO. Adoptarea acestei moțiuni ar fi un început. Dar sunt o sumedenie de alți consumatori interesați, care nu fac parte din NATO, și care sunt gata să semneze, precum Ucraina și India.

În al doilea rând, Barack Obama face tot ce poate pentru a evita confruntări cu grupurile de lobby ale protecționiștilor și ale activiștilor de mediu. Prima categorie, condusă de gigantul petrochimic Dow Chemical, spune că SUA ar trebui să mențină barierele la exportul de gaze naturale, pentru a conserva prețurile interne reduse ale acestora, în beneficiul industriei locale.

Argumentul nu ține la o analiză mai profundă. Producătorii americani vor continua să profite de pe urma prețurilor mai joase chiar dacă America ar înlătura toate limitele asupra exporturilor sale, pentru că gazele tot ar fi mai ieftine la sursă.

Pe de altă parte, nici interesele industriei prelucrătoare nu ar trebui să fie susținute exagerat. Aceasta, mare consumatoare de energie, reprezintă doar o parte din sectorul energetic industrial. Industria extractivă creează mult mai multe locuri de muncă. În South și North Dakota, Ohio, Colorado și Texas, fracturarea hidraulică a avut impact asupra pieței muncii. Într-o zonă din Colorado în care se fac exploatări prin fracturare hidraulică, lanțul de magazine fast-food Wendy’s încearcă să atragă noi angajați prin acordarea unor bonusuri de 500 de dolari la angajare.

Activiștii de mediu se opun fracturării hidraulice din motive de poluare. Procesul poate să ducă la contaminarea pânzei freatice, la degajarea de noxe și la cutremure. Obama are dreptate să insiste asupra măsurilor de siguranță dure, chiar dacă încetinesc producția SUA. Dar verzii nu văd uneori pădurea din cauza copacilor. Anul trecut, gazele naturale au detronat cărbunele, devenind cea mai importantă sursă de electricitate în SUA. Este pricipalul motiv pentru care emisiile de dioxid de carbon de astăzi sunt la un nivel mai redus decât erau în 2005. A ajuta India, China și alte țări să și le reducă pe ale lor ar fi un lucru bun.

Ecologiștii indică în mod corect că exportul de cărbune care nu mai este consumat acasă va avea un efect zero asupra schimbărilor climatice – nu contează unde este ars. Dar ei se înșală când se opun producerii gazelor. Este cea mai puțin rea opțiune pe scară largă valabilă.

Cum îl afectează toate astea pe Vladimir Putin și pe omologii săi? Se știe foarte bine că petro-autocrațiile își întăresc controlul asupra sistemului politic intern atunci când prețurile internaționale ale resurselor minerale de care dispun sunt mari și sunt mai dispuse să facă compromisuri atunci când prețurile scad. SUA au acum capacitatea de a pune presiune pe prețurilor globale ale energiei, oferind aliaților o sursă alternativă de aprovizionare. Cea mai mare favoare pe care Obama o poate face cetățenilor ruși și vecinilor lor ar fi să dezlănțuie revoluția energetică din SUA asupa lumii. Este un tip de schimbare în care aproape toată lumea ar fi dispusă să creadă.

Editorial apărut în ediția din 16 februarie a Financial Times

Paolo Scaroni (ENI): Politica energetică a Bruxelles-ului pune în pericol relansarea economică în Europa

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 12 February 2014 12:00

Eni-CEO-Paolo-Scaroni-2Uniunea Europeană a făcut o serie de greșeli grave, care s-au acumulat în decursul ultimilor zece ani, consideră CEO-ul gigantului energetic italian de stat ENI, Paolo Scaroni, și, de aceea, a ajuns să aibă printre cele mai mari prețuri la energie din lume.

Într-un interviu acordat publicației franceze Les Echos, Scaroni spune că, de aici încolo, UE va trebui fie să se aplece cu determinare asupra problemei explorării și exploatării gazelor de șist, fie să trateze Rusia ca pe un partener, nu ca pe un adversar, și să înceteze să-i dea lecții de democrație.

Les Echos: Ce credeți despre politica europeană în domeniul energiei?

Paolo Scaroni: Trebuie să constatăm că în Europa, dar și în numeroase state membre, s-au acumulat o serie de erori grave, comise în decursul ultimilor zece ani. Astăzi ne trezim cu un cumul de efecte negative. Avem printre cele mai ridicate prețuri la energie din lume. Emisiile de dioxid de carbon au fost reduse în principal pentru că suntem în criză în Europa, altfel ar fi în creștere, dacă economia ar merge mai bine.
În al treilea rând, aprovizionarea cu energie este în pericol, pentru că în toată Europa centralele pe gaze sunt închise progresiv. Este, de altfel, motivul pentru care noi am aderat la organizația Magritte, condusă CEO-ul GDF Suez, Gérard Mestrallet, care grupează 12 operatori europeni și militează pentru o revizuire radicală a politicii energetice europene și a statelor membre. Am ajuns într-o situație dramatică, care pune în pericol relansarea economică europeană.

Les Echos: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalii factori ai acestei incapacități a Europei de a defini o politică coerentă comună?

Paolo Scaroni: Văd două probleme esențiale ale guvernării. În primul rând, la nivel european, faptul că responsabilitățile în domeniul energiei s-au împărțit pe patru segmente – mediu, industrie, politică externă și concurență - fără să fie nimeni care să facă sinteza. O a doua greșeală a fost împărțirea, cel puțin confuză, a responsabilităților între statele membre și Uniunea Europeană, care a devenit ulterior o sursă de erori. Trebuie să spun că am fost unul dintre primii care au vorbit despre asta. Acum câteva zile, chiar comisarul european pentru Energie, germanul Günther Oettinger, a părut că își face mea culpa. Și noul super-ministru al Energiei și vicecancelar al Germaniei, Sigmar Gabriel, tocmai a recunoscut că am făcut greșeli dramatice. El a recunoscut în special că ar fi trebuit să revenim asupra chestiunii energiei regenerabile.
Unul dintre cele mai bune exemple cu privire la această problemă de guvernare este felul în care a fost aplicat obiectivul stabilit în 2008 de Uniunea Europeană, respectiv majorarea ponderii regenerabilelor în mixul energetic european la 20%, precum și reducerea emisiilor de CO2 și creșterea eficienței energetice cu același procent, până în 2020. Statele membre au interpretat aceste obiective într-un mod dezastruos. În particular, asta a făcut ca trei țări – Germania, Spania și Italia – să creeze subvenții pentru energia regenerabilă care i-au distrus pe consumatori. În Germania, fiecare familie a simțit o creștere a facturii la electricitate de 220 de euro, iar scumpirile vor continua încă 20 de ani. În timp ce consumatorul american economisește 1.300 de dolari datorită gazelor de șist, landurile germane sunt penalizate dur. Tocmai de aceea, noua mare coaliție din Germania se pregătește să își revizuiască politica energetică.

Les Echos: Ar trebui să renunțăm la energia regenerabilă?

Paolo Scaroni: Trebuie cel puțin să o plafonăm. Am stimulat puternic producția de energie din surse regenerabile. Prețul carbonului a scăzut. Beneficiile în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon care veneau din folosirea energiei verzi au fost absorbite de daunele cauzate de carbon. Subvențiile excesive au antrenat investiții masive pe segmentele eolian și solar, care au acces prioritar la rețele, la prețuri prestabilite pentru 20 de ani și mai mari decât cele ale pieței. A fi investitor în energie regenerabilă a devenit meseria cea mai ușoară din lume.

Gaze de șist, Charles de Gaulle și Partidul Comunist Francez

Les Echos: Care ar putea fi viitorul gazelor de șist în Europa, având în vedere rezistența care vine din partea majorității guvernelor și opoziția exprimată de Franța?

Paolo Scaroni: Franța se raportează la această problemă cu mai mică îngrijorare decât restul Europei, întrucât este privilegiată, dispunând de capacități de producție de energie nucleară. Trebuie să ne aducem aminte în această privință că, atunci când De Gaulle a optat pentru energia nucleară, cu sprijinul Partidului Comunist al lui Maurice Thorez, nu au făcut-o pentru că ar fi costat mai puțin. Au făcut-o pentru a asigura independența energetică a țării pe termen lung. Dar astăzi, la nivel european, dacă nu înfruntăm această temă a gazelor de șist, atunci vom ajunge să ne resemnăm că pierdem toată industria consumatoare de energie. Pentru că diferența de cost față Statele Unite este atât de masivă încât toate noile investiții se vor concentra acolo. Nici noi nu excludem relocalizările de activități. Cu toate problemele sale actuale, poate Europa poate să se resemneze în fața acestui destin trist pentru următorii 10 - 20 de ani? Nu cred asta. Competitivitatea energetică trebuie să fie primul punct pe agenda politicii industriale europene. Când se fac reuniuni la Bruxelles pentru a se vorbi despre șomajul în rândul tinerilor, se identifică o problemă, nu o soluție.

Les Echos: Ce soluții preconizați pentru schimbarea de politică europeană?

Paolo Scaroni: Personal, văd două piste de explorat. În primul rând, să încercăm să vedem dacă putem trăi în Europa revoluția gazelor de șist pe care au cunoscut-o deja Statele Unite. Să vedem dacă sunt zăcăminte, dacă este ceva exploatabil, competitiv, compatibil cu mediul. Înainte de a spune „nu” gazelor de șist, trebuie să știm mai întâi despre ce este vorba. Ca întotdeauna, țara cu atitudinea cea mai dramatică în acest domeniu a fost Marea Britanie, în timp ce Franța are poziția cea mai ideologică. François Hollande a spus: „Atât timp cât voi fi președinte, nu vor fi exploatate gaze de șist”. Îi doresc să nu fie președinte prea mult timp, pentru că riscă să aibă o problemă pe această temă. De ce să excluzi fără să știi despre ce este vorba? Să zici „niciodată” fără să explorezi fondul unui subiect atât de vital mi se pare absurd. Înainte de a-l exclude, trebuie să fii sigur că ai dezbătut și analizat această cale până la capăt. Guvernul britanic merge înainte cu toată viteza pe această cale. Invit celelalte guverne să abordeze subiectul cu seriozitate. Este o soluție pe care nu o putem exclude din oficiu.

Alianță cu Rusia

Les Echos: Ce ne puteți spune despre explorările ENI în materie de gaze de șist din Ucraina și Polonia?

Paolo Scaroni: În Ucraina, unde suntem primiți cu brațele deschise, vom continua explorările. Avem nouă perimetre concesionate în această țară, din 2010. Guvernul ucrainean își dorește să exploateze această resursă, iar populația este de acord. În Polonia, ne-am implicat foarte puternic. Din nefericire, este o cantitate mică de gaze pe aceste concesiuni, iar formațiunile geologice s-au dovedit a fi greu de fracturat. Prin urmare, am decis să ne retragem definitiv. Gazele se află la prea mare adâncime și sunt prea costisitor de extras. În schimb, suntem optimiști în ceea ce privește Ucraina.

Les Echos: Ați evocat o altă alternativă posibilă pentru Europa. Care ar fi aceasta?

Paolo Scaroni: Cealaltă cale politică este stabilirea unei alianțe cu Rusia. Dar cu această țară, care are resurse de gaze aproape nelimitate, la prețuri foarte mici, noi, europenii, am instaurat raporturi politice conflictuale. Dintr-o dată, raporturile Uniunii Europene cu Rusia rămân strict comerciale. La nivelul său, ENI are raporturi excelente cu Rusia de 40 de ani. Cu Rosneft avem un acord privind dezvoltarea de zăcăminte de de hidrocarburi în Marea Barents și în sectorul rusesc al Mării Negre. Cu Gazprom, avem un contract comercial prin care corelăm prețurile gazelor cu cele din Europa.
Problema este că, în Statele Unite, gazele se vând cu 4 dolari, iar în Europa – cu 11-12 dolari. Prin negocieri comerciale, putem să reducem prețul de la 12 la 10 dolari, dar tot rămâne dublu față de prețul din SUA. Pentru a trece la 4 dolari, trebuie fie să exploatăm gaze de șist în Europa, fie să tratăm Rusia ca pe un partener. Pentru că și Rusia are interesul ca Europa să nu se dezindustrializeze. Dar cel mai bun mijloc de a trata cu rușii nu este să le ții lecții toată ziua. Noi, occidentalii, avem uneori atitudini mult mai tolerante față de regimuri și mai îndepărtate de cultura noastră decât Rusia. Avem tendința de a face pe profesorii de democrație, uitând de alte țări în mod cert mai puțin democratice.

Les Echos: Care este situația producției de hidrocarburi în Libia și cum vedeți viitorul țării la trei ani după căderea lui Khadafi?

Paolo Scaroni: De câteva săptămâni, producția noastră merge mai degrabă bine: suntem la 75% din capacitatea noastră maximă de producție. Dar climatul rămâne foarte incert și procesul de reconstrucție avansează foarte lent. Nu sunt numai semnale negative. Vor fi noi alegeri la toamnă. Mi se pare că e un anumit nivel de bun simț în politica libiană. Acestea fiind spuse, cred că trebuie să mai așteptăm încă mult timp pentru ca Libia să aibă instituții puternice și pentru a deveni un nou Kuweit.
Libia are totul pentru a ajunge acolo: 5 milioane de locuitori, producție de 2 milioane de barili pe zi și 3.000 de kilometri de coastă la Mediterană. Este o țară extrem de bogată. Dar văd o perioadă de tranziție încă destul de lungă pentru că țara, spre deosebire de Egipt, nu avea instituții. Kadhafi le-a distrus. Este o țară fără armată. Acestea fiind spuse, noi suferim mai puțin decât alți operatori, pentru că suntem activi și în producția de gaze naturale, care se consumă și pe plan intern, nu merg doar la export.

UPDATE – Ofertă de nerefuzat: Rusia ieftinește cu o treime gazele vândute Ucrainei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 17 December 2013 19:15

Ucraina Rusia gaze BUNRusia va scădea preţul gazelor naturale pe care le vinde Ucrainei, a anunţat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, la Moscova.

Putin a afirmat că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari/ 1.000 de metri cubi, faţă de peste 400 de dolari în prezent.

El a declarat, de asemenea, că problema aderării Ucrainei la uniunea vamală condusă de Moscova, de care se temea opoziţia proeuropeană de la Kiev, nu a fost discutată în cadrul acestor negocieri.

"Aş vrea să asigur pe toată lumea că nu am discutat astăzi despre aderarea Ucrainei la uniunea vamală", a declarat el.

În privința ieftinirii gazelor pentru Ucraina, Putin a precizat că este vorba de o soluție temporară și că termenii viitoarelor contracte pe termen lung vor fi stabiliți avându-se în vedere necesitatea ca fluxul de gaze rusești către Europa, care tranzitează Ucraina, să nu fie întrerupt.

Potrivit oficialităților de la Kiev, noul preț al gazelor rusești exportate către Ucraina va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014 și va fi valabil până în 2019.

Mai mult, Putin a anunțat că guvernul rus va debloca 15 miliarde de dolari din fondul său de urgență, cu care va cumpăra titluri de stat ale Ucrainei.

În plus, Rusia va ridica barierele comerciale impuse Ucrainei la începutul acestui an, într-un moment în care Ucraina părea gata să semneze un acord de asociere cu UE. Între timp, Viktor Ianukovici și-a modificat poziția cu 180 de grade, suspendând negocierile cu UE, ceea ce a declanșat masive proteste de stradă în Ucraina.

 

Nu sperau la un deal atât de avantajos

Premierul ucrainean, Mykola Azarov, declara, cu o zi înainte, că speră ca Ucraina să obțină de la Rusia o reducere a prețului de livrare a gazelor naturale, în urma convorbirilor dintre președinții celor două state, Viktor Ianukovici și Vladimir Putin, programate marți.

"Prețul gazelor pentru Ucraina ar putea fi fixat la media prețurilor pe care Rusia le practică pentru livrările către statele europene", a spus Azarov, la un post ucrainean de televiziune.

Potrivit analiștilor, asta ar însemna o ieftinire a gazelor importate de Ucraina din Rusia de la actualul nivel de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi la 370-380 de dolari pe mia de metri cubi.

Securitatea livrărilor către Europa

Azarov a mai spus că guvernul său este gata să reia discuțiile cu Rusia despre crearea unui consorțiu, cu implicarea partenerilor din UE, care să se ocupe de administrarea și modernizarea rețelei de conducte de transport de gaze a Ucrainei, aflată într-o stare avansată de uzură tehnică și morală.

Kievul și Moscova au mai discutat despre ideea înființării unui astfel de consorțiu tripartit la începutul anului 2000, una dintre variante fiind aceea ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Deal economic cu implicații militare

Prim-vicepremierul Ucrainei, Serghei Arbuzov, a ținut să precizeze că acordurile care urmează să fie discutate marți de către președinții Ianukovici și Putin au ca scop unic întărirea securității economice a țării și nu vizează în nici un fel aderarea Ucrainei la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Anterior, un înalt oficial rus declarase că, în cazul în care Ucraina nu va dori să se alăture respectivei uniuni vamale, va trebui totuși să ofere ceva la schimb contra unei eventuale ieftiniri a livrărilor de gaze rusești, sugerând că ar putea fi vorba despre îmbunătățirea termenilor acordului cu privire la staționarea flotei rusești în apele teritoriale ucrainene ale Mării Negre, în peninsula Crimeea.

Oficialul a amintit că, în 2010, Ucraina a acceptat extinderea perioadei de staționare a flotei militare a Rusiei în portul Sevastopol în schimbul unei reduceri de preț la gaze și a sugerat că scenariul s-ar putea repeta în perioada următoare.

Amenințați cu incapacitatea de plată

Un alt aspect care urmeză să fie abordat mâine în cadrul convorbirilor dintre Ianukovici și Putin este posibilitatea ca Rusia să acorde Ucrainei un împrumut de stat de până la 15 miliarde de dolari, din cre 5 miliarde ar urma să fie accesate de ucraineni anul acesta.

Întâlnirea are loc într-un moment extrem dificil pentru Ucraina. Pe lângă protestele masive de stradă (reprimate violent pe alocuri de autorități) cauzate de suspendarea de către guvernul de la Kiev a discuțiilor privitoare la încheierea de acorduri de liber-schimb și asociere cu UE, țara se confruntă cu cea de-a treia recesiune din 2008 încoace, iar rezervele sale valutare sunt la minimul ultimilor șapte ani.

Statul ucrainean are nevoie de cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a putea evita intrarea în incapacitate de plată, potrivit prim-vicepremierului Arbuzov, după ce negocierile pentru un împrumut de 15 miliarde de dolari de la FMI au eșuat, ca urmare a refuzului Kievului de a tăia subvențiile la energie și în special de a renunța la subvenționarea prețului gazelor pentru gospodăriile populației.

 

Ucraina – cel mai fierbinte câmp al bătăliei pentru putere dintre Putin și Gazprom?

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 06 December 2013 09:08

Putin MillerGazprom este adesea o armă politică pentru regimul de la Kremlin al lui Vladimir Putin. În același timp, însă, giganticul monopol reprezintă un nucleu autonom foarte important de putere în Rusia, aflat în concurență directă cu Putin. Pe care acesta, fidel strategiei sale expansive, încearcă de mai mult timp să și-l subordoneze, în același mod în care i-a "domesticit" pe majoritatea oligarhilor ruși.

Ultimul episod al acestui "război rece" dintre Kremlin și Gazprom pare să se consume chiar acum, în miezul crizei politice și economice ucrainene. Într-o mișcare surprinzătoare, menită să sublinieze independența Gazprom, vice-CEO-ul Alexander Medvedev, totodată responsabil cu exporturile de gaze, a negat în termeni duri că firma ar intenționa să ieftinească livrările de gaze destinate Ucrainei, contrazicând astfel direct afirmațiile anterioare în acest sens ale prim-vicepremierului rus Igor Șuhalov.

Medvedev a declarat, pentru Financial Times, că ideea ieftinirii gazelor pentru Ucraina este "naivă și primitivă".

"Acest subiect nu a fost absolut niciodată pe agenda noastră. Nu suntem la talcioc", a punctat vice-CEO-ul Gazprom.

Gazprom își afirmă independența

Recent, prim-vicepremierul Rusiei, Igor Șuhalov, a declarat că Rusia va oferi Ucrainei gaze naturale mai ieftine, cu condiția ca guvernul de la Kiev să aleagă să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, după blocarea negocierilor privind încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Declarația lui Șuhalov a părut oarecum de la sine înțeleasă la acel moment, mai ales că, anterior, președintele Vladimir Putin anunțase că Armenia va beneficia de o reducere cu 30% a prețului livrărilor de gaze din Rusia, după ce armenii au renunțat să mai semneze un acord de asociere cu UE, alegând în schimb să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.

În pofida acestui fapt, al doilea om din Gazprom a spus că este "naivă și primitivă" ideea de a crede că Ucraina va primi cadou o ieftinire a gazelor în schimbul loialității sale politice față de Rusia.

"Am demonstrat că nu legăm activitățile noastre comerciale de nici un fel de chestiuni politice", a declarat Alexander Medvedev.

Nu le-ar conveni să ieftinească

Prețul acțiunilor Gazprom la bursă a scăzut semnificativ după declarația lui Șuhalov, investitorii așteptându-se ca, pe fondul amplelor proteste din Ucraina, gigantul rus să se vadă nevoit să efectueze ample reduceri de prețuri la exporturile de gaze destinate ucrainenilor, în timp ce aceștia din urmă s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei.

În ultimul trimestru al anului trecut, Ucraina a plătit un preț mediu de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești. Ucrainenii consideră că prețul "corect" ar fi de circa 300 de dolari pe mia de metri cubi.

"Prețul de acum nu este unul realist, ci unul politic. Acțiunile Gazprom se află sub presiune la vânzare pentru că Rusia a oferit Ucrainei o reducere dramatică a prețului la gaze pentru a nu semna acordul de liber-schimb cu UE", conchide Ian Hague, administrator la Firebird Management.

În plus, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că Ucraina datorează Rusiei circa 2 miliarde de dolari pentru livrările de gaze şi nu există încă un plan de rezolvare a problemei. Declarația a venit la doar o zi după ce monopolul energetic din Ucraina, Naftogaz, a anunțat că a încheiat un acord cu Gazprom pentru amânarea plăţilor pentru livrările de gaze din timpul iernii până în primăvară.

Război mai vechi

La începutul acestui an a avut loc un alt episod important al luptei pentru putere dintre Putin și Gazprom. În februarie, Putin a anunțat că intenționează să pună capăt monopolului Gazprom pe exportul de gaze naturale lichefiate (LNG). Astfel, brusc, Gazprom se vedea încolțită atât de concurenții externi, în urma boom-ului gazelor de șist din Statele Unite, cât și de concurenții interni, care urmau să profite de liberalizarea exporturilor oferită de Putin.

În 2012, Gazprom a raportat rezultate destul de slabe, fiind nevoită să renegocieze unele contracte cu partenerii europeni, în urma scăderii cererii pe Bătrânul Continent. În același timp, concurenții săi interni, Novatek și Rosneft și-au majorat producția de gaze, însă au fost oblicați să vândă la prețuri reduse doar pe piața internă, ieșirea pe piețele externe fiindu-le refuzată prin lege.

Novatek, cea de-a doua mare companie producătoare de gaze din Rusia, a solicitat anul trecu să i se permită exportul de LNG începând cu 2016, când va deveni perfect funcțională unitatea construită în parteneriat cu francezii de la Total SA, din regiunea Yamal din Siberia.

De asemenea, Igor Seșin, CEO-ul Rosneft și aliatul politic al lui Putin, i-a solicitat președintelui liberalizarea exporturilor în cadrul unei întâlniri cu oficiali guvernamentali ruși. Potrivit lui Seșin, Rosneft, deține importante rezerve de gaze în perimetrele din Arctica.

Ucrainenii au ajuns să dea țeapă la întâlniri oficiale

Pe de altă parte, miercuri, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unei rute de livrare de gaze, însă, potrivit mai multor surse citate de Wall Street Journal, ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Acordul cu Slovacia ar fi deschis o sursă majoră de aprovizionare cu gaze pentru Ucraina, care și-ar fi redus astfel semnificativ dependența de livrările din Rusia. UE spera că acest acord ar fi încurajat autoritățile de la Kiev să intre în asociere cu Bruxelles-ul pe chestiuni economice și politice.

Ucraina încearcă de ani de zile, fără succes,. să obțină de la Rusia ieftinirea gazelor, iar varianta importului de gaze naturale din UE, via Slovacia, le-ar fi dat ucrainenilor acces la volume mari, la prețuri avantajoase.

Acordul ar fi trebuit semnat miercuri la Bratislava între operatorii de transport de gaze naturale din Slovacia (Eurstream) și Ucraina (Ukrtransgaz).

"Partenerii ucraineni pur și simplu nu s-au prezentat la întâlnire", a declarat un înalt oficial slovac, pentru Wall Street Journal. Ultererior, Ukrtransgaz le-a trimis un mail slovacilor, care conținea o variantă nouă a textului acordului, deși se presupunea că cele două părți se înțeleseseră deja asupra termenilor acestuia.

S-ar mai fi eliberat de ruși

Prin acordul dintre Ucraina și Slovacia, UE spera să neutralizeze măcar parțial capacitatea de șantaj a Rusiei asupra Ucrainei în chestiunea gazelor naturale. Acordul ar fi însemnat declanșarea fluxului invers de gaze prin intermediul conductelor Eustream, dinspre Occident spre Ucraina, prin care s-ar fi livrat ucrainenilor tot gaze provenite din Rusia, însă achiziționate de state din UE la prețuri mult mai avantajoase.

Gazprom s-a opus acestui flux invers de gaze, punând la îndoială legalitatea procedurii.

Luna trecută, ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavisțki, a declarat că sistemul slovac de conducte ar permite livrări către Ucraina cifrate la peste 10 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce, în combinație cu alte surse, cum ar fi Polonia și Ungaria, ar putea satisface în proporție de 100% nevoia de importuri a Ucrainei.

Acordul cu Slovacia ar fi presupus ca Eustream să organizeze sesiuni deschise de licitații în intervalul decembrie 2013 – februarie 2012, la care companiile ucrainene interesate ar fi depus cereri de cumpărare de gaze. Ulterior, odată ce s-ar fi asigurat că există suficientă cerere, plus banii necesari pentru achitarea livrărilor, Eustream ar fi trecut la implementarea upgrade-urilor tehnice necesare care să permită fluxul invers de gaze prin conductele sale.

Rușii dau cărțile pe față: oferă Ucrainei ieftinirea gazelor contra renunțării la UE, spre paguba Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 December 2013 12:54

NaftogazRusia va oferi Ucrainei gaze naturale mai ieftine cu condiția ca guvernul de la Kiev să aleagă să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, după blocarea negocierilor privind încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, a declarat prim-vicepremierul rus Igor Șuhalov. În același timp, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a scăzut semnificativ, investitorii așteptându-se ca, pe fondul amplelor proteste din Ucraina, gigantul rus să se vadă nevoit să efectueze ample reduceri de prețuri la exporturile de gaze destinate ucrainenilor, în timp ce aceștia din urmă s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei.

Dificultățile economice cu care se confruntă Ucraina s-ar rezolva în cel mai bun mod prin integrarea cu Rusia, a spus Șuhalov, într-un interviu acordat Bloomberg.

"Nimeni în afară de Rusia nu poate oferi Ucrainei resursele necesare atât de repede și în cantități atât de mari. Un acord în privința livrărilor de gaze ar scăpa Ucraina de o mare problemă. Putem, de asemenea, să le acordăm un împrumut, însă nu îi vom ajuta fără ca ei să-și asume niște angajamente față de noi", a declarat prim-vicepremierul Rusiei.

Miros politic de gaze

Ucraina a suspendat săptămâna trecută negocierile privind semnarea unui acord comercial cu UE, pentru a-și reconsolida legăturile economice cu Rusia. Țara reprezintă o rută cheie pentru livrările de gaze ale Rusiei către Europa. 50% din exporturile Ucrainei sunt destinate Rusiei și UE, în proporții aproximativ egale.

Ambițiile președintelui rus Vladimir Putin de a construi un bloc economic al fostelor state sovietice care să concureze cu UE l-au pus în conflict cu liderii europeni, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel. Pe de altă parte, duplicitatea președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în privința acordului cu UE a declanșat cele mai ample proteste de stradă din Ucraina de la revoluția portocalie din 2004 încoace.

"Ucraina știe că va beneficia de un preț diferit pentru livrările de gaze din Rusia dacă se va angaja să adere la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, așa cum a făcut deja Armenia, care a decis în septembrie să se alăture respectivului bloc în loc să semneze un acord cu UE. Negociem deschis și transparent cu Armenia și le oferim un preț special la gaze ca urmare a faptului că s-au angajat să semneze o serie întreagă de acorduri legate de uniunea vamală", a declarat Șuhalov.

Ucraina nu ar trebui să fie obligată să aleagă între Rusia și UE, căci toate țările ar trebui să fie libere să-și decidă singure politica externă, a declarat cancelarul german Angela Merkel, pe 27 noiembrie. "Războiul rece s-a sfârșit", a spus ea.

La rândul său, președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a condamnat ceea ce a numit "politica de presiune și șantaj" a Rusiei în raporturile cu Ucraina.

Presiuni mari

Ucraina va purta tratative cu Rusia în următoarele două săptămâni, pentru a ajunge la un acord în privința prețului gazelor pe 2014, care să permită guvernului de la Kiev să elaboreze un buget pe anul viitor, a declarat, luni, premierul ucrainean, Mykola Azarov.

"Nu este deloc în interesul Ucrainei să rămână la mijloc între UE și Rusia, fără să se alăture nici unuia dintre cele două blocuri. Dacă Ucraina nu alege nici o direcție politică, tensiunile din țară vor fi din ce în ce mai mari. Aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar da un impuls pozitiv economiei ucrainene", a declarat Andrei Slepnev, responsabil cu comerțul în cadrul Comisiei Economice Eurasiatice a uniunii vamale, fost ministru adjunct al Economiei în Rusia.

Dacă Ucraina va semna acordul de liber-schimb cu UE, riscă să îi fie impuse tarife la exporturile către uniunea vamală condusă de UE, i-a transmis premierul rus, Dmitri Medvedev, omologului său ucrainean Azarov, pe 20 noiembrie. La o săptămână distanță, Azarov declara, în Parlamentul ucrainean, că uniunea vamală va stopa deîndată orice relații comerciale cu Ucraina dacă țara se va asocia cu UE, ceea ce va duce la pierderea a 400.000 de locuri de muncă.

În al doilea trimestru al acestui an, Ucraina a intrat în a treia recesiune din 2008 încoace, din cauza reducerii semnificative a cererii pentru exporturi de oțel, iar moneda națională s-a prăbușit în raport cu dolarul și euro. Intrarea în uniunea vamală ar reduce deficitul de cont curent al Ucrainei, prin scăderea costurilor cu energia.

Gazprom – "victimă" colaterală?

Pe de altă parte, acțiunile Gazprom au scăzut, marți, cu 3% la bursa din New York, atingând nivelul minim al ultimelor trei luni, pe fondul amplificării protestelor de stradă din Ucraina.

"Gazprom se confruntă cu riscuri majore din cauza protestelor de stradă din Ucraina. Cel mai probabil, Gazprom va fi nevoită să taie semnificativ din prețul perceput Ucrainei pentru livrările de gaze, în timp ce aceasta s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei", a declarat Mansur Mammadov, administrator la Kazimir Partners.

În ultimul trimestru al anului trecut, Ucraina a plătit un preț mediu de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești. Ucrainenii consideră că prețul "corect" ar fi de circa 300 de dolari pe mia de metri cubi.

"Prețul de acum nu este unul realist, ci unul politic. Acțiunile Gazprom se află sub presiune la vânzare pentru că Rusia a oferit Ucrainei o reducere dramatică a prețului la gaze pentru a nu semna acordul de liber-schimb cu UE", conchide Ian Hague, administrator la Firebird Management.

 

Gazprom somează Ucraina să plătească o restanță de 900 milioane dolari la gazele importate, Europa tremură în pragul iernii

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 30 October 2013 10:21

Gazprom UcrainaGigantul rus Gazprom a somat, marți, Ucraina, să plătească o factură restantă de import de gaze din Rusia în valoare de aproape 900 de milioane de dolari, creând îngrijorări cu privire la perspectiva de reluare a problemelor de aprovizionare cu gaze a Europei pe timp de iarnă, care au survenit de două ori în ultimii ani.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că Ucraina nu a plătit nici până acum factura de 882 de milioane de dolari aferentă livrărilor de gaze rusești pe luna august, cu toate că scadența acesteia fusese prelungită până la începutul lunii octombrie. Miller nu a amenințat cu stoparea livrărilor, dar a precizat că Gazprom se gândește ca, în viitor, să le ceară ucrainenilor să plătească în avans pentru gazele pe care le importă din Rusia.

Mai mult, șeful Gazprom a spus că Rusia a plătit deja Ucrainei un avans de 1 miliard de dolari din tariful de tranzit aferent livrărilor de gaze rusești către Europa prin intermediul sistemului ucrainean de conducte.

"Export" de iarnă rusească către Europa?

"Problema plăților datorate de Ucraina pentru livrările rusești de gaze naturale se agravează", i-a spus Miller, în public, premierului rus Dmitri Medvedev, cu ocazia unei convorbiri televizate. În replică, șeful guvernului de la Kiev, Mykola Azarov, a declarat că autoritățile ucrainene au situația sub control și că problema va fi rezolvată de către managementul celor două companii de stat implicate, Gazprom și Naftogaz.

Dispute similare cu privire la valoarea și scadența de plată a facturilor aferente exporturilor de gaze ale Gazprom către Ucraina au dus la tăierea de către ruși a livrărilor către ucraineni în 2006 și 2009, lăsând în frig timp de zile în șir mai multe state europene care se aprovizionează cu gaze din Rusia prin intermediul Ucrainei.

Ucraina este aproape 100% dependentă energetic de Rusia și, totodată, asigură grosul livrărilor de gaze naturale ale Rusiei către piața europeană, unde Gazprom asigură peste o treime din necesarul de consum.

Armă politică

WO-AQ004 UKRGAS D 20131029181811"Se apropie iarna, cel mai prost moment pentru conflicte între Rusia și Ucraina. Vom vedea dacă istoria se repetă", spune Jonathan Stern, președintele Oxfort Institute for Energy Studies.

De ani de zile, Ucraina le cere rușilor să reducă prețul de livrare al gazelor importate, motivând că acestea sunt nedrept de mari comparativ cu cele practicate față de alte state vecine și au ca efect slăbirea economiei ucrainene. Ucraina a reintrat în recesiune anul acesta și se confruntă cu mari probleme legate de deficitul bugetar și comercial, precum și cu scăderea dramatică a rezervelor valutare.

Gazprom a refuzat să ieftinească gazele exportate Ucrainei, spunând că acest lucru ar putea fi posibil doar cu condiția ca Ucraina să se alăture unei uniuni vamale create de Moscova și care ar urma să cuprindă și alte state post-sovietice. În schimb, Ucraina insistă asupra intenției de a semna un acord de liber schimb și de asociere politică cu UE luna viitoare, fapt care o împiedică să se alăture uniunii vamale dominate de Rusia. În replică, Rusia a amenințat că va înăspri controalele la vamă pentru transporturile ucrainene de mărfuri, afectând astfel comerțul exterior și economia statului vecin.

Singura soluție e diversificarea

"Atitudinea Rusiei este un avertisment față de vecinul său, aflat în criză de bani. Rusia pune tot mai multă presiune pe Ucraina, pe multiple planuri, pentru a bloca integrarea europeană a acesteia", a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului.

Rusia neagă această interpretare. "Nu e un subiect politic, ci unul strict comercial. Gazprom a dat dovadă de flexibilitate în raporturile sale financiare cu Naftogaz, dar totul are o limită", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea de stat Rossiya 24.

De la crizele de aprovizionare cu gaze care au afectat Europa în 2006 și 2009, Gazprom și UE au luat o serie de măsuri pentru a minimiza pe viitor impactul posibilelor diferende dintre Rusia și Ucraina pe această temă. Gazprom a construit un nou gazoduct, Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania, și a început lucrările la un altul, care va face legătura cu Europa de sud-est, via Marea Neagră. La rândul ei, Europa a construit o serie de conducte de interconectare a sistemelor sale naționale de aprovizionare cu gaze, pentru a spori flexibilitatea livrărilor.

Analiștii spun că, în cazul în care problemele cu ucrainenii se vor agrava, Gazprom ar putea redirecționa exporturile de gaze către Europa prin Nord Stream. Însă, pe de altă parte, este în interesul ambelor părți să evite să mai creeze probleme de aprovizionare Europei, printre altele din motive de reputație, astfel că, cel mai probabil, Gazprom și Naftogaz vor încerca să negocieze un deal cu privire la factura restantă a Ucrainei pentru gazele rusești. {jathumbnailoff}

 

Gaze de șist: Și dacă americanii le-ar exporta pe ale lor în Europa pentru a-i concura pe ruși?

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 28 October 2013 22:27

Ungaria și Cehia nu se grăbesc să își exploateze resursele interne de gaze de șist. În schimb, fac lobby la Washington pentru ca Statele Unite să-și liberalizeze exporturile de gaze naturale, fapt care ar spori concurența în Europa și ar mai slăbi din forța "diplomației gazeifere" a Rusiei pe Bătrânul Continent. Numai că pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști și naționaliști se dovedesc ei a fi cu unele piețe interne considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze.

Pe toate canalele - politice, diplomatice și de lobby - Statele Unite susțin "independența energetică" a Europei, mai precis reducerea dependenței UE de importurile de gaze naturale rusești de la Gazprom. Asta mai ales prin promovarea exploatării resurselor europene de gaze de șist, de care companiile americane de petrol și gaze sunt direct interesate, având și cele mai mari șanse de a câștiga licitațiile pentru concesiuni, atât prin prisma forței financiare, cât și a expertizei câștigate pe plan intern în materie de hidrocarburi neconvenționale.

În plus, piața europeană a energiei este liberalizată, un argument în plus pentru atractivitatea demarării de către companiile americane de profil a exploatărilor de gaze de șist pe Bătrânul Continent.

Ceva totuși nu se leagă în discursul american. Deloc surprinzător, discursul Washingtonului este duplicitar, în funcție de audiență. În timp ce pe plan extern se defilează cu concepte precum free market și libertate comercială, pe plan intern, cel puțin în ceea ce privește hidrocarburile, funcționează cel mai clasic protecționism naționalist.

Dow Chemical, acest Interagro american

Dacă pentru europeni, independența energetică se obține prin deschiderea pieței, la americani, cu mici excepții, exporturile de țiței și gaze naturale sunt încă interzise. Printre altele ca urmare a presiunilor marilor corporații petrochimice, mari consumatoare de gaze, care vor, evident, să plătească cât mai puțin pentru acest combustibil, la fel ca, de exemplu, Ioan Nicolae (Interagro) în România.

Mai precis, autoritățile americane iau în discuție înspre aprobare, deocamdată, doar proiecte individuale de construire de terminale de export de gaze naturale lichefiate, direcționate exclusiv către acele țări cu care SUA au semnate acorduri de liber-schimb.

Dezbaterea pe această temă este tot mai aprinsă în State. De exemplu, cei de la Exxon Mobil, cel mai mare producator de gaze naturale din SUA, sustin ca liberalizarea exporturilor ar crea numeroase locuri de munca si ar reduce deficitul comercial al Statelor Unite. Pe de alta parte, Dow Chemical, cel mai mare producator american de chimicale dupa valoarea de piata, se afla in fruntea unei coalitii de utilizatori industriali de gaze naturale care au interesul de a mentine cat mai jos preturile locale la gaze, prin limitarea exporturilor, care ar reduce oferta interna si ar duce, in consecinta, la scumpiri.

Liberalizarea exporturilor americane de gaze naturale și direcționarea către Europa a unei părți din acestea ar rezolva concomitent mai multe probleme: reducerea prețului de vânzare al gazelor pe piața americană, care amenință profitabilitatea celor mai costisitoare exploatări de gaze de șist de peste Ocean, dar și stabilirea mult mai rapidă a unui pol de aprovizionare cu gaze a Europei care să concureze Rusia.

Diplomație de calibru: lobby la Washington, pentru modificarea legislației americane

Asta pentru că vor mai trece destui ani până va demara producția comercială europeană de gaze de șist și mai sunt încă destule obstacole în calea acesteia, chiar și estimările privind abundența resurselor fiind încă departe de a fi fost confirmate.

De aceea, nu este de mirare că lobby-ul în favoarea liberalizării exporturilor americane de gaze naturale este tot mai puternic, și nu doar pe plan intern.

Iar pe lista statelor implicate în aceste acțiuni diplomatice și de lobby nu sunt doar țări emergente din Asia, ci și, poate surprinzător, din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Ungaria și Cehia. Ungaria nu are o politică specială în privința gazelor de șist, susținând că așteaptă clarificări privind poziția autorităților de la Bruxelles în această privință, pentru a se alinia lor (atitudine deloc tipică pentru guvernul Orban), în timp ce în Republica Cehă este în vigoare un moratoriu propriu-zis asupra explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Astfel, recent, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta.

Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțin că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.

AGRI e pe lista proiectelor energetice eligibile pentru fonduri UE

"Avem de a face cu un moment istoric. Statele Unite au șansa de a deveni un jucător-cheie pe piața internațională a gazelor naturale. Dacă SUA își liberalizează exporturile de gaze, consecințele vor fi întărirea producției sale interne, creșterea securității energetice globale, mai multe oportunități de business, prețuri mai mici la gaze în întreaga lume și alianțe transatlantice mai puternice. Printr-o astfel de alegere strategică, SUA ar putea demonstra încă o dată că se raportează la Cehia, Ungaria, Slovacia și Polonia ca la niște aliați de încredere și ar deschide un nou capitol, încă și mai fructuos, în relațiile bilaterale cu aceste state", se arată în concluzia editorialului.

În ipoteza liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, raționalitatea economică a acestora în diferite state europene ar ține de cât de mult ar apăsa, pe lângă cheltuielile de transport, costurile investiționale ale construirii de terminale de regazificare a gazelor naturale lichefiate pe prețul final de vânzare al gazelor americane, discuție ai cărei termeni sunt diferiți pentru fiecare stat în parte.

De altfel, destule state europene dispun deja de astfel de facilități, existând și o serie de proiecte de construire a unora noi, în diferite stadii de planificare sau execuție.

Proiectul românesc de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate la Constanța a fost de curând declarat de către Comisia Europeană ca fiind eligibil pentru finanțare prin fonduri europene, ca parte a planului privind interconectorul de gaze Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI), în care mai intră proiectul gazoductului Constanţa - Arad - Csanadpalota (Ungaria).

România, Georgia şi Azerbaijan au semnat, în 2010, la Bucureşti, un acord privind un proiect de transport al gazelor naturale către UE prin intermediul AGRI, care prevede construcţia a două terminale de gaze naturale lichefiate, unul la Constanța și unul în Georgia, proiect despre care autoritățile susțineau la acea dată că ar putea fi dezvoltat mai repede decât Nabucco. Costurile erau estimate la 4-6 miliarde de euro.

 

Administratorul Fondului Proprietatea are probleme cu rușii de la Rosneft și cu șeful companiei, după ce l-a „pârât” pe acesta în public la Putin

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 07 October 2013 13:00

Putin SechinPe lângă funcția sa oficială de director general al companiei petroliere de stat Rosneft, Igor Sechin este un vechi prieten și confident al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și, în general, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia. Așa că, atunci când echipa sa de PR și comunicare i-a sculat din somn vineri noaptea pe redactorii-șefi ai celor mai importante publicații din Rusia, pentru a-i convoca la o întâlnire de urgență a doua zi dimineață, aproape toți au răspuns „Prezent!”.

Sechin nu i-a convocat însă pentru a anunța un nou deal de miliarde de dolari cu vreun alt jucător petrolier de top al lumii și nici vreun nou proiect major în parteneriat cu China. Motivul a fost acela de a răspunde nemulțumirilor exprimate cu câteva zile înainte de către unul din micii acționari minoritari ai uneia dintre multele subsidiare ale Rosneft, scrie The Wall Street Journal.

În cele două ore care au urmat, ziariștii au avut ocazia de a vedea pe viu modul de gândire al șefului celei mai mari companii petroliere listate la bursă din lume, din punct de vedere al producției.

Sechin n-a părut prea interesat de conținutul nemulțumirilor acționarului minoritar. Acesta exprimase o îngrijorare împărtășită de mulți investitori la bursa din Moscova, anume aceea că oferta Rosneft de răscumpărare a participațiilor micilor acționari este incorect de mică din punct de vedere al prețului oferit.

Odă conducătorului iubit

În schimb, Sechin s-a arătat revoltat de faptul că respectivul acționar – asset managerul Franklin Templeton, care în România administrează Fondul Proprietatea - și-a exprimat nemulțumirea direct lui Vladimir Putin, în public, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri pe care acesta a susținut-o la un seminar.

„A fost o încercare de a pune presiune, poate chiar de a manipula piața. Ei ar fi trebuit să spună, în schimb, <Îi mulțumim lui Vladimir Vladimirovici (Putin – n.r.) pentru șansa de a face business în Rusia și îl rugăm să ne lase să mai cumpărăm acțiuni aici>”, a declarat Sechin, de-abia zâmbind.

Franklin Templeton a cumpărat în 2006 o participație la TNK-BP Holding, divizia de trading a gigantului petrolier anglo-rus TNK-BP Ltd. Atunci când Rosneft a preluat TNK-BP în martie anul acesta, le-a plătit acționarilor majoritari ai companiei, respectiv britanicii de la BP și un grup de miliardari ruși, 56 de miliarde de dolari, în cash și acțiuni.

Reprezentantul Franklin Templeton i-a spus săptămâna trecută lui Vladimir Putin că, la momentul anunțării deal-ului, acțiunile se vindeau cu circa 2,10 dolari bucata, în vreme ce Rosneft le-a plătit rușilor și englezilor cam cu 15% mai mult pentru titlurile lor, respectiv 2,41 dolari/acțiune. Acesta a adăugat apoi că, ulterior, Rosneft a anunțat că va raporta profit din tranzacția respectivă, dat fiind că auditorii ar fi descoperit că, de fapt, valoarea reală a TNK-BP este cu 23% mai mare, de aproape 3 dolari/acțiune.

El Lider Maximo se arată generos

Întrebările reprezentantului Franklin Templeton fuseseră simple: acesta îl întrebase pe președintele Putin dacă oferta primită de asset managerul american de la Rosneft, de doar 1,65 dolari/acțiune, i se pare un preț corect și dacă o astfel de atitudine trebuie considerată ca fiind un model și pentru alte companii controlate de statul rus.

După preluarea TNK-BP de către Rosneft, compania rusă a anunțat public că nu are nici o obligație legală de a răscumpăra participațiile acționarilor minoritari ai TNK-BP Holding, iar prețul acțiunilor Rosneft s-a prăbușit, ceea ce a declanșat un val de furie în piață, care a durat până la finalul lunii septembrie. Atunci, premierul rus Dmitri Medvedev i-a ordonat lui Sechin să răscumpere participațiile minoritare, scena având loc în public, la un forum pe teme economice.

Pentru a se achita de sarcina primită de la Medvedev, Sechin a hotărât să calculeze prețul de răscumpărare pe baza mediei cotațiilor din precedentele 18 luni, interval foarte prost pentru evoluția acțiunilor respective, inclusiv din cauza refuzului inițial al Rosneft de a răscumpăra participațiile minoritare. Ar fi rezultat un preț cu 30% mai mare decât cel curent din piață, dar mult sub cel de dinainte de fuziune. Analiștii l-au declarat incorect, inclusiv cei de la mările bănci rusești controlate de stat.

În replică la întrebările celor de la Franklin Templeton, Vladimir Putin a început părând să le ia apărarea celor de la Rosneft, însă ulterior le-a transmis companiei și guvernului să ia în considerare nemulțumirile exprimate de investitor, subliniind că ofertele incorecte sunt „absolut inacceptabile”.

Lăudăm pe Putin, dar o ținem pe a noastră

La conferința de presă convocată în grabă, directorul general Sechin a spus însă că oferta pentru acționarii minoritari este mai mult decât generoasă și a repetat că Rosneft nu are absolut nici o obligație legală de a le răscumpăra acestora participațiile.

„Franklin Templeton este un mare asset manager, dar nimeni să nu pună presiune asupra noastră. Am dat instrucțiuni să fie identificat angajatul lor care a pus acele întrebări și, de asemenea, să se vadă cât au câștigat ei în dividende din participația respectivă și cum au votat în adunările generale ale acționarilor. Le-a mers de minune aici, iar acum vin să acuze Rusia că se poartă urât cu investitorii”, a spus Sechin, fără să dea vreun semn că ar intenționa să ia în considerare varianta de a îmbunătăți oferta de răscumpărare.

În schimb, directorul general al Rosneft a lăudat climatul investițional din Rusia, mulțumindu-i în mod repetat președintelui Putin pentru unele modificări de legislație menite să încurajeze producția de petrol din regiunea arctică și din alte zone dificil de exploatat.

„Grație lui Vladimir Vladimirovici, avem din nou stabilitate politică în Rusia”, a declarat Sechin.

Întrebat de ziariști în legătură cu boom-ul gazelor de șist din America de Nord, care riscă să detroneze Rusia din poziția de lider mondial al pieței de profil, Sechin s-a mulțumit să spună că rușii nu intenționează să concureze cu americanii pe piețele mondiale.

Mai mult, el a respins sugestia unui alt ziarist, care spunea că Rosneft ar trebui poate să se concentreze pe propriile sale resurse de gaze și petrol de șist și să abandoneze proiectele costisitoare de extracție offshore din Arctica.

Exporturile de gaze ale Israelului ar reduce substanțial dependența Europei de Rusia. Protecționiștii locali contraatacă la Curtea Supremă din Ierusalim

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 11 August 2013 23:10

Israel gazUn studiu geologic recent, efectuat de americani, arată că bazinul Levant din estul Mediteranei, împărțit de apele teritoriale ale Israelului și Ciprului, ar conține o cantitate de gaze naturale recuperabilă în condiții de rentabilitate economică de nu mai puțin de 3,5 mii de miliarde de metri cubi. Astfel, doar respectivul zăcământ ar fi suficient pentru a satisface consumul de gaze al întregii Europe. Iar unul dintre motivele pentru care proiectul de gazoduct Trans Adriatic Pipeline (TAP) a fost susținut în mod tacit de către Uniunea Europeană în fața rivalului său Nabucco a fost tocmai cooptarea Israelului ca furnizor de gaze naturale pentru Europa, prin intermediul TAP.

În Israel, însă, exportul de gaze naturale este restricționat prin lege. Recent, cedând în fața presiunilor populare, care s-au manifestat inclusiv prin manifestații de stradă, guvernul de la Tel Aviv a redus cota din producția internă de gaze naturale care poate fi exportată de la 53% la 40%. Susținătorii protecționismului nu au fost însă mulțumiți nici după această reducere și au atacat decizia executivului la Curtea Supremă a Israelului de la Ierusalim.

Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat la sfârșitul lunii iunie decizia guvernului său de a fixa la 40% cota din producția internă de gaze naturale a Israelului care poate fi exportată.

„Am luat decizia corectă pentru binele Israelului. Fără exporturi de gaze vom rămâne și fără gaze pentru piața internă. Ar fi fost o greșeală să cedăm în fața populismului, în fața celor care spun să ținem gazul doar pentru noi. Unele țări au făcut asta, iar gazele lor naturale sunt în continuare îngropate sub pământ sau sub apă, sub populism și birocrație”, a declarat Netanyahu, după anunțarea deciziei.

În lunile anterioare hotărârii guvernului, companiile de explorare și exploatare gaze naturale prezente în Israel au făcut un lobby extrem de puternic pentru a obține o cotă cât mai mare de export, argumentând că piața locală israeliană este mult prea mică pentru ca investițiile în dezvoltarea de câmpuri gazeifere să aibă sens din punct de vedere economic în condițiile menținerii restricțiilor cu privire la export.

Proteste în stradă

Pe de altă parte, opoziția parlamentară, precum și o serie de organizații ecologiste și de personalități din mediul academic au cerut stabilirea unui plafon de export semnificativ mai redus, acuzând că este pusă în pericol securitatea energetică a Israelului și sunt nesocotite standardele de mediu, de dragul profiturilor companiilor de petrol și gaze.

În mai, înainte de decizia guvernului de a reduce cota de export de la 53% la 40% din producția internă de gaze, sute de protestatari s-au strâns în fața casei lui Yitzhak Tshuva, patronul celei mai importante companii de profil din Israel, Delek Group.

„Ne-am strâns aici să-i spunem în față lui Tshuva că este inacceptabil să facă atât de mulți bani pe spinarea poporului. Plătește lobbyști cu zeci de mii de șekeli pentru a profita cât mai mult de gazele noastre și a lăsa cât mai puțin pentru poporul israelian”, spunea atunci liderul demonstrației, Yigal Rambam, cel care, în 2011, a condus o mișcare masivă de protest pentru „justiție socială”, acuzând în principal majorarea continuă a costului vieții, în special în domeniul locativ, ca și scăderea calității serviciilor publice, mai ales în sănătate și educație.

Protestele au fost departe de a fi singulare, ele debutând de la fixarea fostei cote de export, de 53% din producția internă, care a fost decisă de guvernul israelian în 2012. Respectiva cotă fusese decisă după 3 ani de dezbateri aprinse, generate de descoperirea, în 2010, a zăcămintelor masive de gaze naturale din apele teritoriale israeliene ale Meditaranei.

Lobby contra lobby

Alte motive de nemulțumire au fost lipsa de transparență și de rigoare a autorităților cu privire la acest subiect, nesocotirea intereselor naționale pe termen lung și acuzații cu privire la „umflarea” estimărilor cu privire la resursele de gaze naturale ale Israelului, la presiunile lobby-ului companiilor de extracție interesate să exporte.

Luna trecută, mai mulți parlamentari de opoziție, alături de mai multe organizații de advocacy, printre care Israel Energy Forum, Academic Center for Law and Business și Israel Union for Environmental Defense, au reclamat guvernul la Curtea Supremă din Ierusalim, cea mai înaltă instanță de justiție israeliană. Reclamația cere Curții Supreme să decidă că guvernul nu poate decide de unul singur în chestiunea exporturilor de gaze naturale, care, fiind de cea mai mare importanță strategică pentru Israel, trebuie dezbătută și votată în Parlament (Knesset). Mai mult, se acuză că însuși faptul că guvernul a decis singur în această chestiune constituie o încălcare a legii israeliene a petrolului.

O parte din respectivele organizații sprijină interesele industriilor israeliene care consumă intensiv gaze naturale și care beneficiază de pe urma limitării exporturilor ca urmare a faptului că pot să achiziționeze gaze la prețuri reduse, ca urmare a excesului de ofertă, exces care ar dispărea dacă exporturile s-ar liberaliza, conducând la o scumpire a gazelor.

Astfel, unul dintre argumentele reclamanților, susținut cu un studiu estimativ realizat de către experți și oameni de știință din domeniul chimiei, este acela că, potrivit calculelor incluse în studiu, economia israeliană ar avea mult mai mult de câștigat de pe urma unei dezvoltări a industriei petrochimice locale, pe baza gazelor naturale ieftine din producția internă, rezultate din înăsprirea interdicției de a exporta, decât din taxele și impozitele pe care statul ar urma să le încaseze de pe urma exporturilor de gaze naturale.

Săptămâna trecută, Curtea Supremă a decis că a acceptat să judece cazul și că va audia argumentele reclamanților pe data de 17 septembrie.

Crucial pentru Europa

Verdictul Curții Supreme a Israelului este de cea mai mare importanță pentru Europa. Astfel, unul dintre motivele pentru care proiectul de gazoduct Trans Adriatic Pipeline (TAP) a fost susținut în mod tacit de către Uniunea Europeană în fața rivalului său Nabucco a fost tocmai cooptarea Israelului ca furnizor de gaze naturale pentru Europa, prin intermediul TAP.

Cu două săptămâni înainte de anunțarea verdictului consorțiului Shah Deniz, care a declarat TAP câștigător,, a avut loc o discuție între Valeria Termini, vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor Energiei din UE și oficiali ai ministerului israelian al Energiei și Apelor, pentru a-i convinge să se alăture proiectului TAP, pentru ca Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc.

Acest lucru ar permite Israelului să transporte gaz în UE prin intermediul conductei TAP și ar reduce semnificativ investițiile necesare pentru construirea de către Israel a unor costisitoare facilități de export de gaze naturale lichefiate (LNG). Un terminal LNG ar costa undeva între 7 și 10 miliarde de dolari, în timp ce o conductă care să lege rețeaua națională israeliană de transport la TAP - numai 2-3 miliarde de dolari.

Un studiu geologic recent, efectuat de americani, arată că bazinul Levant din estul Mediteranei, împărțit de apele teritoriale ale Israelului și Ciprului, ar conține o cantitate de gaze naturale recuperabilă în condiții de rentabilitate economică de nu mai puțin de 3,5 mii de miliarde de metri cubi. Astfel, doar respectivul zăcământ ar fi suficient pentru a satisface consumul de gaze al întregii Europe.

Rusia ar putea specula tensiunile politice din regiune

Potrivit companiilor Delek Group și Noble Energy, care operează câmpurile offshore de gaze naturale ale Israelului din Marea Mediterană, au fost deja demarate discuții cu posibili cumpărători din Iordania, Egipt și Palestina. Mai mult, au fost demarate negocieri cu privire la posibilitatea de a se exporta gaze naturale în Europa, prin intermediul Turciei.

Turcia este participantă la proiectul gazoductului trans-anatolian (Trans-Anatolian gas pipeline - TANAP), care, în faza a doua de dezvoltare a proiectului de exploatare de la Shah Deniz, ar urma să lege Azerbaijanul de Europa prin Turcia, conectând totodată și gazoductul TAP.

Faptul că Turcia a acceptat negocierile e un semn că tensiunile politice care au survenit între cele două state în ultimii trei ani încep să se atenueze și că au devenit mai vizibile masivele profituri pe care ambele le pot înregistra de pe urma colaborării în sectorul gazelor naturale. Pe de altă parte, din punct de vedere politic mai există o problemă: zăcămintele din bazinul Levant sunt împărțite între Israel și Cipru, iar Ciprul și Turcia sunt implicate demult într-o dispută teritorială, care ar putea pune bețe în toate proiectului.

Nu trebuie scăpată din vedere nici influența Rusiei, care și-ar vedea amenințat statutul de principal furnizor de gaze naturale al Europei în cazul în care Israelul ar ajunge să exporte gaze pe Bătrânul Continent.

Există și un plan B

Pe de altă parte, investițiile în dezvoltarea bazinului Levant ar fi lipsite de sens economic în cazul în care Israelul și Ciprul nu ar reuși să capete acces la piața europeană de export. Asta pentru că, de exemplu, nevoile interne ale Israelului sunt deja acoperite în bună măsură de câmpul de la Tamar, aflat deja în producție, cu resurse estimate de 280 de miliarde de metri cubi.

Cei de la Delek Group spun că examinează și posibilitatea de a exporta gaze naturale lichefiate în Asia. Construirea de terminale în acest scop ar fi mult mai costisitoare și mai complicată, însă există o șansă ca varianta să fie rentabilă, dat fiind faptul că asiaticii sunt dispuși încă să plătească prețuri mari pentru a beneficia de fluxuri constante de gaze, ca urmare a cererii în continuă creștere.

Astfel, australienii de la Woodside Petroleum au încheiat un acord cu Delek Group și Noble Energy, prin care se angajează că, în cazul în care se va alege soluția exporturilor de gaze naturale lichefiate către Asia, să preia 30% din concesiunea bazinului Levant, contra unei sume de circa 1,25 de miliarde de dolari. Însă este vorba doar de un plan B, acordul urmând să devină nul în cazul în care Israelul reușește să își asigure o rută de export către Europa pentru gazele sale naturale.

Naftogaz, monopolul energetic al Ucrainei – o lecție clasică despre caracatița corupției politico-corporatiste din companiile de stat

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 04 August 2013 23:43

Naftogaz coruptiePentru președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, monopolul energetic controlat de statul ucrainean, NAK Naftogaz Ukrainy, este un garant al independenței energetice a țării. Independența respectivă este însă mai mult cu numele, întrucât compania este înglodată în datorii la creditori externi, datorii garantate de statul ucrainean, iar aceștia o consideră tot mai mult o adevărată „gaură neagră”, după ce Naftogaz a înregistrat pierderi financiare în 6 din ultimii 8 ani.

Naftogaz este cel mai mare angajator din Ucraina, cu 175.000 de salariați, și a fost subvenționată de stat cu peste 6 miliarde de dolari în intervalul 2009 – 2012, pentru a-i compensa pierderile, datorate menținerii unor prețuri reglementate pentru livrările de gaze naturale pe piața internă, dar și importurilor energetice costisitoare din Rusia.

Subvențiile au fost acordate de stat sub forma garantării de către guvern a emisiunilor de obligațiuni ale Naftogaz, garanții incluse în bugetul de stat și din cauza cărora Ucraina a consemnat deficite ale finanțelor publice în fiecare din anii ultimului deceniu.

Potrivit Transparency International, Ucraina se află la egalitate cu Siria în clasamentul mondial al corupției.

Naftogaz sintetizează perfect corupția politică și economică din Ucraina. Câtă vreme această companie va exista, nu ne putem aștepta la nici un fel de schimbări, pentru că este direct conectată la interesele politicienilor de top”, spune Volodimir Omelcenko, șeful departamentului de energie la Institutul Razumkov din Kiev și fost responsabil cu transportul petrolier la Naftogaz între 1998 și 2003.

Presiuni din multiple direcții

La finalul lunii trecute, președinții Ucrainei și Rusiei, Viktor Ianukovici și Vladimir Putin, au purtat negocieri timp de două zile pe tema gazelor naturale, fără să consemneze nici un progres. Pe 25 iulie, FMI a anunțat că nu a mai avut convorbiri cu autoritățile de la Kiev din aprilie, atunci când au fost sistate negocierile cu privire la un pachet de ajutor financiar în valoare de 15 miliarde de dolari.

Rezervele valutare ale Ucrainei se află sub mare presiune luna aceasta, întrucât banca centrală de la Kiev are de rambursat 950 de milioane de dolari către FMI și alți 253 de milioane de dolari deținătorilor ucrainieni de obligațiuni de stat.

Cel mai mare partid de opoziție din țară, condus din închisoare de fostul premier Iulia Timoșenko, pretinde că actuala putere, mână în mână cu conducerea Naftogaz, vor să împingă intenționat compania către faliment și că „sifonează” bani prin achiziții de echipamente și gaz. În replică, guvernul a respins toate acuzațiile opoziției.

Dobânda obligațiunilor Naftogaz scadente în 2014, pe care compania le-a restructurat în 2009, a atins nivelul de 9,686% pe 2 august, cel mai mare din 17 iulie încoace.

Pentru investitori, Naftogaz este un exemplu extrem de instructiv despre felul în care Ucraina își administrează finanțele publice. Guvernul refuză să taie subvențiile pentru livrările interne de gaze naturale, motiv pentru care FMI a sistat negocierile cu executivul de la Kiev pentru un eventual ajutor financiar.

Ce vor rușii echivalează cu trădarea

Pe de altă parte, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească nici transparența și guvernanța corporativă a Naftogaz, ceea ce a făcut ca UE să blocheze niște fonduri destinate reparării și modernizării sistemului de conducte de gaze al Ucrainei, vechi și depășite.

Producția internă de gaze naturale a Ucrainei a scăzut cu 1,1% anul trecut, la 19,3 miliarde de metri cubi. Prin conductele ucrainiene trec circa 25% din importurile anuale de gaze ale Europei.

FMI face presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să reducă subvențiile la gaze pentru gospodăriile populației, pentru a reduce deficitul bugetar al țării, cifrat la 3,8% din PIB anul trecut. Guvernul răspunde că populația nu-și poate permite să plătească mai mult.

Pentru a-și reduce costurile cu energia, Ucraina încearcă să scape de dependența de importurile din Rusia, care îi furnizează jumătate din necesarul de gaze naturale. În 2010, premierul Mikola Azarov a caracterizat termenii unui contract de furnizare semnat cu Gazprom ca fiind „înrobitori”.

La rândul ei, Rusia spune că este dispusă să reducă prețul cerut ucrainienilor dacă aceștia acceptă să îi acorde acces necondiționat la sistemul de conducte de transport al Naftogaz și dacă Ucraina se va alătura unei uniuni vamale conduse de Rusia, care ar mai include Kazahstanul și Belarusul. Opoziția i-a transmis lui Ianukovici că acceptarea acestor solicitări ar echivala cu un act de trădare.

Scene ce amintesc de Oltchim, Dan Diaconescu și „DJ” Remus Vulpescu

Unul din planurile de sporire a independenței energetice a Ucrainei, care prevedea construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate lângă Odessa, a avut un final de-a dreptul penibil.

Vladislav Kaskiv, șeful Agenției pentru Investiții de Stat din Ucraina, a convocat o conferință de presă pe 26 noiembrie anul trecut, pentru a anunța că firma spaniolă Gas Natural SDG și alte companii europene vor construi un de gaze naturale lichefiate lângă Odessa, în valoare de 856 milioane euro. Jordi Sarda Bonhevi, care pretindea că este reprezenantul respectivului consorțiu european la ceremonia de la Kiev, la care au participat premierul Azarov și ministrul Energiei de atunci, Iuri Boyko, a venit, a zâmbit, a dat mâna cu oficialii ucraineni, după care a plecat în mare grabă.

La nu mai mult de jumătate de oră după finalul întâlnirii, spaniolii de la Gas Natural au negat oficial orice implicare în proiect. Anul acesta, pe 30 mai, compania a declarat că, în decembrie 2012, i-a intentat proces lui Bonhevi la Curtea Supremă a Spaniei, pentru fraudă și falsificare de documente oficiale.

Identitatea persoanei respective nu a fost clarificată nici până în ziua de azi. Vladislav Kaskiv, care și-a păstrat postul de președinte al Agenției pentru Investiții de Stat din Ucraina, a declarat că totul a fost o provocare menită să submineze țelul Ucrainei de a-și consolida independența energetică.

„A fost un eveniment foarte dureros pentru mulți oameni din guvern. Au fost umpluți de ridicol”, spune Nick Piazza, CEO la compania de investiții SP Advisors din Kiev.

Achiziții cu prețuri „umflate”

Acest fiasco nu a fost singurul scandal legat de Naftogaz de natură să compromită Ucraina. Partidul de opoziție al Iuliei Timoșenko, care execută o sentință de 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, susține că prețul cu care Naftogaz a achiziționat în 2011 o instalație de foraj pentru petrol a fost „umflat” artificial, pentru ca managerii să își bage în buzunar diferența față de costul real.

Poliția din Letonia, unde firma care le-a vândut celor de la Naftogaz instalația deține un cont bancar, a blocat accesul la bani companiei ucrainene și a deschis o anchetă, având suspiciuni că a fost vorba de spălare de bani. Postul ucrainean de televiziune Tvi a anunțat în decembrie că poliția letonă ar fi intrat în posesia unor probe care ar fi dovedit acuzația față de cei de la Naftogaz.

Pe de altă parte, autoritățile de la Kiev au angajat firma americană Halliburton pentru a audita achiziția Naftogaz, iar americanii au declarat că totul ar fi în regulă, diferența de prețuri explicându-se prin anumite costuri suplimentare justificate survenite, respectiv echipament și servicii suplimentare, plus transport. Guvernul ucrainean spun că acuzatorii fac parte din cercuri care și-ar dori să blocheze proiectele ucrainene de foraj pentru petrol și gaze în Marea Neagră.

Ucraina se clasează pe locul 144 din 177 în indicele corupției întocmit de Transparency International, la egalitate cu Siria și Congo. „S-au făcut progrese din punct de vedere legislativ, dar noile legi nu sunt implementate în mod consistent și coerent. De exemplu, apar multe amendamente ad-hoc la legi, precum și multe derogări, care fac ca instituțiile de stat să fie exceptate de la normele privind achizițiile publice”, spune Qimiao Fan, directorul Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus și Moldova.

În 2009, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au spus că sunt gata să finanțeze modernizarea sistemului de conducte de gaze al Ucrainei, dar nici un ban nu a fost alocat până în prezent, întrucât creditorii consideră că nu s-au făcut suficiente progrese în ceea ce privește transparența Naftogaz și nu s-a luat măsura separării activităților de extracție, transport și vânzări pe firme diferite.

Nu se vede nici o luminiță la capătul tunelului

„Naftogaz va fi divizată în mai multe companii cât mai repede posibil. Asta va atrage investitori, întrucât resursele statului sunt limitate”, a declarat președintele Viktor Ianukovici la începutul anului.

Guvernul dă vina pe opoziție pentru întârzierea tentativelor de restructurare a Naftogaz. În aprilie, guvernul Azarov a trimis în Parlament o ordonanță prin care se legaliza posibilitatea de principiu ca firma să fie vândută și ca rețeaua sa de conducte să fie închiriată.

„Este posibil ca ordonanța să fi fost mai degrabă un mijloc de a pune presiune pe Rusia în chestiunea prețului gazelor de import decât o încercare semnificativă de restructurare a companiei. Mi-ar plăcea să cred că lucrurile merg într-o direcție pozitivă, dar dacă ne uităm la dinamica a tot ceea ce s-a întâmplat în Ucraina în ultimii câțiva ani, lucrurile nu arată deloc încurajator. Nu e nici un secret că industria energetică este cea mai mare vacă de muls pentru elita politică și de business a Ucrainei”, spune Olga Shumilo-Tapiola, profesor la Carnegie Europe din Bruxelles.

Rusia, ţara cu cea mai mare producţie de ţiţei din lume, aproape de recordul din perioada sovietică. Şi la gaze producţia e în creştere faţă de anul trecut

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 02 August 2013 15:04

Rusia petrolProducţia de ţiţei brut şi condensat a Rusiei a crescut la 10,43 milioane de barili pe zi în iulie, cu un procent mai mult decât în perioada similară din anul trecut, menţinându-se astfel aproape de recordul vremurilor post-sovietice stabilit chiar în luna iunie. Cel mai mult ţiţei s-a produs în URSS în anul 1987, când media zilnică a fost de 11,48 milioane de barili.

Jumătate din veniturile Rusiei provin din industria de petrol şi gaze. Astfel că preşedintele Vladimir Putin promovează scutirea de taxe pentru ţiţeiul extras din resursele offshore sau din cele cu permeabilitate redusă tocmai pentru a menţine producţia la peste 10 milioane de barili pe zi, ca urmare a sărăcirii zăcămintelor siberiene, cândva foarte bogate în petrol. Concret, Putin a semnat mai multe scutiri de taxe în acest sens, regim fiscal care va intra în vigoare din septembrie.

Exporturile de ţiţei brut şi condensat au scăzut cu 1,7% la 4,97 milioane de barili pe zi în iulie faţă de luna precedentă, când producţia a fost mai mare cu 0,7% decât în iulie. Transporturile din Primorsk, cel mai mare port petrolier din Rusia, va fi pentru a treia lună consecutiv în august  mai mică de 1 milion de barili pe zi.

Producţia de gaze naturale a crescut cu 3,9% faţă de perioada similară a anului trecut la 1,5 miliarde de metri cubi pe zi. Gazprom şi-a sporit producţia cu un procent la 1,03 miliarde de metri cubi pe zi. Transporturile spre Europa şi Turcia au crescut cu 29% la 14 miliarde de metri cubi, a anunţat ieri Gazprom.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud