Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri10192018

Last updateTue, 16 Oct 2018 9am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare Guvernul trimite Comisiei Europene planul de urgență în caz de tăiere a gazelor la 3 ani de la expirarea termenului-limită prevăzut de legislația UE

Guvernul trimite Comisiei Europene planul de urgență în caz de tăiere a gazelor la 3 ani de la expirarea termenului-limită prevăzut de legislația UE

Gazprom Polonia

Ministerul Energiei a elaborat și va notifica autorităților de la Bruxelles un proiect de plan de urgență în situația întreruperii aprovizionării cu gaze naturale la peste 3 luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea planului și la aproape 3 de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.

Potrivit Regulamentului UE nr. 994/2010, statele membre aveau termen până pe 3 decembrie 2012 pentru a adopta, publica și comunica Comisiei Europene planurile de acțiune preventive și planurile de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale, scrie Profit.ro.

În noiembrie 2013, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru neadoptarea planului de urgență. După exact un an, din cauză că autoritățile de la București tot nu adoptaseră un astfel de plan, Comisia a emis un aviz motivat pe această temă.

În fine, la jumătatea lunii iunie a acestui an, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a adoptat un plan de urgență privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Planurile de urgență pe care trebuie să le adopte statele membre UE stabilesc măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, măsuri și proceduri care trebuie bine coordonate cu statele membre vecine.

Consumatorul protejat nu e definit de legislația românească

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei este citată definiția consumatorului protejat din legislația europeană, o astfel de definiție neexistând în legislația românească privind energia.

Astfel, consumatorii protejați sunt în primul rând toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale. În rândul acestei categorii mai pot intra, opțional, în funcție de decizia fiecărui stat membru, IMM-urile racordate la rețele de distribuție și serviciile esențiale conectate la o rețea de distribuție sau transport de gaze, cu condiția ca acești consumatori suplimentari să nu depășească mai mult de 20% din consumul de total de gaze.

Consumatori protejați mai pot fi considerate instalații de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și celorlalți posibili consumatori protejați menționați mai sus și cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.

Situația de urgență este definită ca fiind apariția unor evenimente care pot cauza cerere de gaze excepțional de mare, întrerupere semnificativă a furnizării sau afectarea semnificativă a situației livrărilor.

Apariția unei astfel de situații poate fi considerată situație de urgență doar dacă, deși toate măsurile posibile bazate pe mecanismele pieței au fost implementate, oferta de gaze a rămas insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață, în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze, în special pentru consumatorii protejați.

Rusia – scenariul de risc numărul unu

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei sunt luate în calcul 4 scenarii de risc. Acestea sunt limitarea sau sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE, apariția de defecțiuni tehnice la conductele magistrale ale Transgaz, cerere excepțional de mare care să nu poată fi acoperită din cantitățile cumulate reprezentând producție internă, cantități înmagazinate și gaze din import în condiții de piață și apariția de defecțiuni ale capacităților de injecție sau extracție ale depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România.

Proiectul prevede trei trepte de alarmare, respectiv alerta timpurie, alerta și urgența. În caz de urgență, contractele de furnizare gaze naturale ale producătorilor având ca sursă producția internă pot fi întrerupte de către producători în cazul în care cantitatea de gaze din producția internă nu poate asigura mai mult decât aprovizionarea consumatorilor protejați.

Furnizorii care nu au încheiate contracte cu consumatorii protejați și care dețin gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană vor furniza gaze naturale cu prioritate către furnizorii care au încheiate contracte cu consumatorii protejați. La rândul lor, producătorii vor sista furnizarea gazelor către furnizorii care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați.

Transgaz va sista furnizarea serviciilor de transport clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați, iar operatorii sistemului de distribuție vor sista furnizarea serviciilor de distribuție clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați. La fel vor proceda și operatorii sistemului de înmagazinare.

"Sistarea furnizării gazelor naturale, a serviciilor de transport și a serviciilor de distribuție se va face până la limita necesară asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului. Consumatorii care nu intră în categoria celor protejați au obligația de a nu consuma gaze naturale pe perioada situației de urgență, cu excepția cantităților de gaze naturale necesare asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului", se arată în proiectul de plan de urgență.

Proiect de HG rămas în aer

Interesant este că, în noiembrie 2014, după declanșarea procedurii de infringement de către CE, Guvernul a elaborat un proiect de HG privind aprobarea Regulamentului privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi a consumatorilor protejaţi. Potrivit proiectului, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, companiile și instituțiile din sănătate, educație, asistență socială și turism urmau să aibă statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemul de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, urma să li se asigure, în cazul apariției unei situații de urgență doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului.

Proiectul de HG introducea noţiunea de client întreruptibil de siguranţă, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţii de urgenţă. Printre clienții întreruptibili de siguranță se numărau și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Proiectul mai prevedea că că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor. Ministerul Energiei urma să aprobe, până pe data de 15 noiembrie a fiecărui an, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În cele din urmă, proiectul de HG nu a mai fost adoptat de Guvern. La o lună după publicarea proiectului, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, și-a dat demisia din guvernul Ponta.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud