Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon11202017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home

59 items tagged "Chevron"

Results 1 - 59 of 59

CEO-ul Chevron, John Watson, se va retrage, urmând a fi înlocuit de vicepreședintele Mike Wirth, expert în rafinare

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 22 August 2017 11:28

Chevron procesePreședintele executiv al Chevron Corp John Watson se va retrage în mod surprinzător la finalul lunii septembrie, urmând a fi înlocuit, potrivit Reuters, cu vicepreședintele Mike Wirth. Potrivit The Wall Street Journal, demisia lui Watson este rezultatul presiunilor din ce în ce mai mari cu care se confruntă industria, de reducerea a costurilor și de control al cheltuielilor în urma reducerii considerabile a prețului petrolului.

De altfel, principalele firme concurente ale companiei americane, Exxon Mobil Corp, Total și Royal Dutch și-au numit deja noi președinți executivi cu experiență în activitatea de rafinare, care devine cea mai importantă pe perioade cu preț redus al petrolului, când componenta de downstream o surclasează din punct de vedere al rezultatelor financiare pe cea de upstream.

În urma numirii lui Rex Tillerson ca sectretar de stat al SUA, Exxon a preferat să-l numească CEO pe Darren Woods, expert în activitatea de rafinare.

Acțiunile Chevron s-au apreciat cu 35% din ianuarie 2010m când John Watson a preluat funcția de CEO, însă în aceeași perioadă indicele industrial al Dow Jones s-a dublat.

Purtătorul de cuvând al Chevron, Kent Robertson, a refuzat să comenteze știrea apărută în presa americană, în timp ce nici Watson, nici Wirth nu au răspuns solicitărilor ziariștilor.

Mike Wirth, în vârstă de 56 de ani, este vicepreședinte al Chevron din luna februarie și conduce divizia de transport a companiei. El a mai ocupat funcția de director al segmentului de rafinare al Chevron, segment care a crescut rapid în ultimii ani, ca urmare a investițiilor considerabile efectuate de companie în extinderea capacității de rafinare și în în renovări.

Luna trecută, Chevron a raportat rezultate peste așteptări pe primul semestru, ca urmare a producției mai ridicate, prețurilor în ascensiune ale petrolului și a reducerii cheltuielilor cu marile proiecte din upstream.

Deși a renunțat la explorarea după gaze de șist în România, Chevron continuă să bage bani în subsidiara sa locală, Chevron Romania Exploration and Production SRL. Ultima majorare de capital, cu 1,2 milioane dolari, a fost efectuată de americani la finalul lunii noiembrie. Unul din motive ar putea fi chiar acela că firma este încă implicată în procese legate de prezența în România. De exemplu, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află recursul într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.

În plus, România este implicată într-un litigiu cu Chevron, aflat pe rolul Curții de Arbitraj de la Paris, litigiul fiind cel mai probabil legat de acordurile petroliere de concesiune semnate de americani în 2011 cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru perimetrele de gaze de șist Adamclisi, Vama Veche și Costinești din Dobrogea, acorduri la care Chevron anunțase că intenționează să renunțe, dar care nu au încetat în mod oficial.

Insolvenţa Dafora în cifre. Deciziile Chevron, OMV Petrom şi ANAF au grăbit căderea liderului pieţei de foraj din România

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 01 September 2015 14:52

 

Dafora fotoPe lângă scăderea puternică a prețului țițeiului WTI de la circa 112 dolari maximul înregistrat în semestrul 2 al anului 2013 la 45-60 dolari în prima jumătate din 2015, insolvenţa Dafora a fost grăbită şi de decizia decizia Chevron de a se retrage de pe piața din România și apoi de decizia OMV Petrom de a nu mai dezvolta noi proiecte de foraj onshore, în special, dar nelimitându-ne la acestea, cele în care era implicată cea mai mare instalație de foraj deținută de companie.

La acestea s-au adăugat alte două mişcări interne. Mai precis, în perioada premergătoare deschiderii procedurii, Dafora a pierdut eșalonarea încheiată cu ANAF şi a primit o amendă de 3,9 milioane lei de la Consiliul Concurenței care a şi demarat procedura de executare a companiei, respectiv conturile societății au fost proprite de diverși furnizori.

Pentru a intra în detalii, ne vom folosi de datele expuse de administratorul judiciar CITR Filiala Cluj, consultate de Energy Report.

Unul dintre primele evenimente care au afectat activitatea Dafora a fost  sancționarea companiei de Consiliul Concurentei cu o amendă contravențională de 3.970.208 lei, decizie care a fost contestată de către companiei în termenul prevăzut de lege. Deși contestată, Dafora nu a putut evita punerea acesteia în executare, ca urmare a faptului că, în 19 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Dafora de suspendare a executării Deciziei.

Cea de-a doua problemă a fost dată de imposibilitatea eșalonarii obligațiilor societății catre bugetul de stat, reprezentată de impozite şi taxe, motivată de neîndeplinirea uneia dintre condițiile de aprobare a unei astfel de solicitari, respectiv limita minimă impusă valorii capitalurilor proprii.

Având în vedere că situațiile expuse anterior presupuneau un efort financiar cifrat la aproximativ 14 milioane de lei, care, alături de obligațiile de plată aferente activitații curente erau peste capacitatea actuală a companiei de a genera venituri din exploatare, soluțiile de finanțare imposibil de accesat şi presiunile exercitate de furnizori pentru plata datoriilor au determinat Dafora să-şi solicite deschiderea procedurii de insolvență.

Creanțele cu o vechime mai mică de 90 zile sunt în cuantum de 8,4 milioane de lei, din care 5,37 mil. lei reprezintă sume de încasat de la societatea OMV Petrom SA şi 1,9 mil. lei de la Romgaz Mediaș, informează CITR, precizând că până la data întocmirii raportului cauzelor insolvenţei, OMV Petrom a respectat termenele de scadență, iar Romgaz Mediaș susţine că va achita creanțele scadente în perioada următoare.

Nominal, la data intrării în insolvență, debitoarea are o expunere semnificativă, conform evidențelor contabile, față de opt parteneri (14,02 milioane de lei, ceea ce reprezintă 70,24 % din totalul creanțelor).

În cifre, este vorba despre OMV Petrom SA, 5,37 mil. lei (26,93%), Apa Târnavei Mari SA, 2,45 mil. lei (12,31%), Romgaz 1,9 mil. lei (9,54%), Crown Construction 1,65 mil. lei (8,28%). Creanța din urmă provine din urma executării lucrărilor de construcții la Complex Perla Residence Voluntari. Pentru această creanță este un litigiu pe rol şi este constituit provizion pentru toată suma. La acestea se adaugă alte creanţe mai reduse ca valoare.

Datoriile bancare pe termen scurt, așa cum sunt reflectate în evidențele contabile, cuantifică 54,44 mil. lei şi sunt reprezentate de creditele bancare pe termen scurt și dobânzile aferente acestora neachitate. Aceste credite au fost acordate de Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Banca Română de Dezvoltare, Alpha Bank, BancPost și Unicredit pentru plata datoriilor curente.

BCR şi Banca Transilvania au emis scrisori de garanție bancară pentru garanția de bună execuție a lucrărilor efectuate. Valabilitatea acestora expiră în cursul anului curent.

 

Chevron, Exxon și Shell sunt acuzate în Australia că au transferat profituri din țară fără să plătească impozite, prin credite scumpe acordate subsidiarelor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 18 August 2015 15:17

Chevron AustraliaGiganții petrolieri multinaționali Chevron, ExxonMobil și Shell sunt acuzați de autoritățile australiene că au obținut anul trecut profituri neimpozitate de aproape 3 miliarde de dolari în Australia, de la subsidiarele lor australiene implicate în proiectul gazeifer Gorgon de la Antipozi, sub forma dobânzilor achitate de aceste subsidiare societăților-mamă la creditele intra-grup contractate.

Astfel, potrivit rezultatelor unei anchete a Senatului australian, în 2014, cele patru companii petroliere multinaționale ar fi acordat subsidiarelor lor din Australia împrumuturi totale în valoare de 66 miliarde dolari. Dobânzile la aceste împrumuturi au totalizat 3,1 miliarde dolari anul trecut, în condițiile în care companiile-mamă au obținut sumele împrumutate subsidiarelor de pe piețele financiare la costuri mult mai mici, de doar 200-300 milioane dolari, scrie publicația australiană Financial Review.

"N-aș vrea să simplific exagerat lucrurile, dar, în esență, compania-mamă Chevron s-a împrumutat în SUA la o dobândă de 2% și a împrumutat banii obținuți subsidiarei sle australiene la o dobândă de 9%", a declarat, la o audiere în fața Senatului, un reprezentant al Fiscului australian.

Potrivit legislației fiscale din Australia, cheltuielile unei companii australiene cu dobânzile la creditele contractate de la societatea-mamă sunt cheltuieli deductibile limitat la calculul profitului impozabil. Cu cât gradul de îndatorare al subsidiarei australiene a unei multinaționale, calculat ca raport între datorii și capitalul propriu, este mai mare, cu atât nivelul de deductibilitate al cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate de la societatea-mamă este mai mare.

Comisia Senatului australian care s-a ocupat de anchetă a propus, într-o formă inițială a raportului realizat în urma investigației, modificarea legislației fiscale în așa fel încât, la calculul nivelului de deductibilitate al cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate de subsidiarele australiene de la societățile-mamă, să nu se mai țină seama de gradul de îndatorare al subsidiarelor australiene, ci de cel global al companiilor-mamă.

Implementarea acestei propuneri ar fi avut un efect devastator asupra deductibilității acestor cheltuieli ale subsidiarelor australiene ale giganților petrolieri multinaționali. Asta pentru că aceste subsidiare au un grad de îndatorare mult mai mare decât companiile-mamă.

Astfel, dacă anul trecut s-ar fi ținut seama de gradul de îndatorare al societăților-mamă, subsidiarele australiene ale Chevron, Exxon și Shell și-ar fi putut deduce la calculul profitului impozabil cheltuieli cu dobânzi de doar 462 milioane dolari, nu de 3,1 miliarde dolari, cât și-au dedus de fapt.

La nivel global, Chevron are un grad de îndatorare de doar 8,5%, în timp ce subsidiara australiană a Chevron are un grad de îndatorare de nu mai puțin de 76,2%. Dacă s-ar fi ținut cont de gradul de îndatorare global al Chevron, subsidiara din Australia a americanilor și-ar fi putut deduce cheltuieli cu dobânzi la credite contractate de la societatea-mamă de doar 205 milioane dolari, față de 1,8 miliarde dolari, cât și-a dedus de fapt.

Similar, la nivel de grup, ExxonMobil are un grad de îndatorare de doar 11,9%, față de unul de 85% al subsidiarei sale australiene. La Shell, gradul global de îndatorare este de 12,2%, în vreme ce subsidiara din Australia are un grad de îndatorare de 42%.

Propunerea de modificare a reglementărilor fiscale cu privire la stabilirea nivelului de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate de la societățile-mamă multinaționale de către subsidiarele australiene a fost însă exclusă din raportul final al Comisiei Senatului australian însărcinată cu investigarea acestei spețe, la presiunea companiilor petroliere.

Proiectul Gorgon, la care Chevron, Exxon și Shell sunt parteneri, presupune extracția de gaze naturale din mai multe zăcăminte offshore din largul coastei vestice a Australiei și transportul lor, prin conducte submarine, către un terminal de gaze naturale lichefiate situat pe insula Barrow. De acolo, LNG-ul ar urma să fie exportat pe piețele asiatice, fiind deja încheiate acorduri de export cu clienți din China, India, Japonia și Coreea de Sud.

Recent, cei de la Chevron, care sunt operatorii proiectului și dețin 47% din drepturile asociate acestuia, au anunțat că ar putea rata deadline-ul de intrare în funcțiune a proiectului, setat pentru finalul acestui an, din cauza unor probleme cu echipamentele, a disputelor cu sindicatele și a vremii nefavorabile. Noul deadline a fost fixat pentru începutul anului 2016. Investițiile în proiect se ridică la 54 miliarde de dolari.

Inițial, Gorgon, cel mai mare proiect de exploatare de resurse minerale din istoria Australiei, avea un buget de 37 miliarde de dolari și era programat să intre în funcțiune în ultimul trimestru din 2014.

Continuă carnagiul în industria petrolieră: Shell și Centrica desființează peste 12 mii de joburi, din cauza ieftinirii țițeiului

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:33

Ocean EndeavorDouă dintre cele mai mari companii energetice britanice au anunțat că vor desființa cumulat peste 12.000 de joburi, ca urmare a unor ample procese de restructurare, la care au fost obligate de deprecierea masivă a țițeiului pe piețele internaționale.

Shell a anunțat că va renunța la 6.500 de lucrători la nivel global, atât din rândul personalului propriu, cât și din cel al companiilor subcontractoare, iar Centrica, proprietarul British Gas, vrea să desființeze 6.000 de posturi, în special în Marea Britanie.

Concedierile de la Centrica, unul dintre cei 6 mari furnizori de gaze și electricitate din UK, vor provoca, cel mai probabil, un scandal politic, dat fiind că, în al doilea trimestru al anului, British Gas și-a dublat profitul, la 528 milioane lire sterline.

Prețul petrolului a scăzut cu 50% în ultimele 12 luni și a forțat companiile din industrie să taie masiv din cheltuieli.

Profitul Shell a scăzut cu 35% în T2 2015, la 3,36 miliarde lire sterline, în timp ce profitul operațional al Centrica pe primul semestru al anului s-a redus cu doar 3%, la 1 miliard de lire sterline.

Noul boss al Centrica, Iain Conn, adus de la British Petroleum la începutul acestui an, a anunțat că vrea să facă economii de 750 milioane de lire sterline anual până în 2020 și să vândă active de 1 miliard de lire sterline, în special zăcăminte petroliere din Marea Nordului și parcuri eoliene, pentru a continua să acorde dividende acționarilor.

"Pe lângă creșterea eficienței, aceste măsuri vor majora valoarea adăugată pe termen lung pentru acționari. Țintim creșteri anuale de 3-5% ale cash-flow-ului operațional și avem în vedere o politică de majorare progresivă a dividendelor", a declarat Conn.

Chevron a anunțat, marți, că va elimina 1.500 de joburi din schema sa de personal, adică 2,3% din totalul angajaților la nivel mondial, pentru a reduce cheltuielile cu circa 1 miliard de dolari. ConocoPhillips a concediat deja circa 1.500 de salariați de la începutul declinului prețurilor la țiței, din iunie 2014, și a anunțat recent că va continua concedierile, în încercarea de a reduce cheltuielile tot cu circa 1 miliard de dolari în doi ani.

Petroliștii nu doar concediază angajați, ci și pun frână investițiilor. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie Ltd, de la jumătatea anului trecut, au fost amânate sau anulate proiecte în valoare de circa 200 de miliarde de dolari.

Dacă prețurile la țiței se mențin mici, e greu de văzut cum vor reuși companiile petroliere să plătească dividende din cash-flow fără să taie în continuare din cheltuielile investiționale pentru proiecte noi de explorare și exploatare, spune Edward Pybus, analist la Exane BNP Paribas London.

"Vom face totul pentru a proteja plățile către acționarii noștri. Menținerea dividendului este prima mea prioritate", conchide Bob Dudley, CEO-ul BP.

Marile companii petroliere anunță concedieri și tăieri masive de costuri și investiții, ca urmare a ieftinirii drastice a țițeiului

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 July 2015 09:30

Ocean EndeavorBritish Petroleum și Chevron au dat startul unei noi runde de tăieri majore de costuri în rândurile industriei petroliere internaționale, care se confruntă cu colapsul prelungit al cotațiilor la țiței.

"Sunt vremuri realmente grele pentru industrie", a declarat, pentru Bloomberg, CEO-ul BP, Bob Dudley, comparând situația actuală a pieței cu cea din 1986, când prăbușirea prețurilor la petrol a obligat de asemenea companiile la tăieri dramatice de costuri.

Companiile petroliere solicită discounturi masive din partea firmelor partenere cărora le contractează lucrări și cer proiectanților să refacă designul unor planuri de explorare și exploatare de zăcăminte, pentru a găsi modalități mai ieftine de implementare. Multe au anunțat tăieri de costuri și investiții de mai multe miliarde de dolari încă de acum trei luni, cu ocazia publicării rapoartelor pe primul trimestru al anului, în care au încercat să îi convingă pe investitori că își vor putea menține capacitatea de a plăti dividende.

Anul trecut, cele mai afectate de concedieri au fost companiile subcontractoare din industrie, prestatoare de servicii petroliere. Acum, acest flagel i-a atins direct și pe marii petroliști.

N-a trecut ce a fost mai rău

Chevron a anunțat, marți, că va elimina 1.500 de joburi din schema sa de personal, adică 2,3% din totalul angajaților la nivel mondial, pentru a reduce cheltuielile cu circa 1 miliard de dolari.

ConocoPhillips a concediat deja circa 1.500 de salariați de la începutul declinului prețurilor la țiței, din iunie 2014, și a anunțat recent că va continua concedierile, în încercarea de a reduce cheltuielile tot cu circa 1 miliard de dolari în doi ani.

Concedierile la companii de explorare și producție au reprezentat circa 10% din totalul de 150.000 de persoane disponibilizate în întreaga industrie de petrol și gaze la nivel mondial. Peste 100.000 de persoane au fost concediate de la companii subcontractoare.

"Concedierile din sectorul de explorare și producție ar putea continua anul acesta, pe măsură ce situația financiară a industriei se înrăutățește. Acestea vor fi inevitabile, dacă se va menține actualul nivel înalt de supraproducție", spune consultantul John Graves.

Schlumberger Ltd., cel mai mare furnizor de servicii petroliere din lume, a anunțat luna aceasta că nu va mai face concedieri, însă alte firme din sector, cum ar fi Halliburton sau Baker Hughes, au anunțat recent că vor mai elimina mii de locuri de muncă. Saipem SpA, cel mai mare furnizor italian de servicii petroliere, a anunțat că vrea să opereze nu mai puțin de 8.800 de concedieri.

Tăieri de investiții de dragul conservării dividendelor

Petroliștii nu doar concediază angajați, ci și pun frână investițiilor. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie Ltd, de la jumătatea anului trecut, au fost amânate sau anulate proiecte în valoare de circa 200 de miliarde de dolari. Țițeiul Brent era cotat marți la 52,28 dolari/baril, față de aproape 116 dolari/baril în iunie anul trecut.

BP a mai anunțat că va cheltui sub 20 de miliarde de dolari anul acesta. Cu doar trei luni în urmă, compania susținea că investițiile din 2015 vor depăși această sumă. Planurile sale inițiale prevedeau investiții de 26 miliarde de dolari. Compania petrolieră de stat a Norvegiei, Statoil, și-a redus planurile de investiții pentru anul acesta cu 500 milioane dolari, la 17,5 miliarde dolari.

Este posibil ca reducerile de cheltuieli anunțate până acum de marii petroliști să nu fie suficiente pentru a compensa ieftinirea masivă a țițeiului. Chiar și după ce a economisit miliarde de dolari în primul semestru al anului, BP continuă să cheltuiască pe investiții de capital și pe dividende mai mult decât generează din operațiuni și vânzări de active. Și Chevron și Total au raportat fluxuri de numerar negative pe ultimele trimestre.

"Suntem în proces de ajustare a forței noastre de muncă în concordanță cu nivelul jos al prețurilor la țiței. Ne-am informat angajații să se aștepte la concedieri", spune Daren Beaudo, purtător de cuvânt al ConocoPhillips.

Dacă prețurile la țiței se mențin mici, e greu de văzut cum vor reuși companiile petroliere să plătească dividende din cash-flow fără să taie în continuare din cheltuielile investiționale pentru proiecte noi de explorare și exploatare, spune Edward Pybus, analist la Exane BNP Paribas London.

"Vom face totul pentru a proteja plățile către acționarii noștri. Menținerea dividendului este prima mea prioritate", conchide Bob Dudley, CEO-ul BP.

De ce nu a reușit SUA să exporte boom-ul american al hidrocarburilor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 19 March 2015 13:41

Chevron ONG-uri BUNDupă cinci ani și investiții de miliarde de dolari, marii giganți petrolieri ai lumii încep să renunțe la ambiția de a exporta boom-ul nord-american al petrolului și gazelor de șist la nivel global, pe fondul prăbușirii cotațiilor mondiale la hidrocarburi.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia la ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție, scrie Wall Street Journal.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

O eventuală revenire a prețurilor la țiței ar schimba datele problemei, întrucât le-ar permite marilor companii să efectueze investiții mai riscante. Regiuni promițătoare din punct de vedere al zăcămintelor există și în afara SUA, două dintre ele fiind Argentina și Algeria. Există planuri de foraj în Marea Britanie, iar în Polonia, micile companii petroliere continuă lucrările de explorare, în pofida rezultatelor descurajatoare ale rivalilor lor de mari dimensiuni.

"Ca și în SUA, micile companii vor fi cele care vor obține primele rezultate pozitive", spune Oisin Fanning, CEO al San Leon Energy, firmă listată la Londra care a anunțat în februarie descoperirea unui zăcământ de gaze de șist exploatabil comercial în Polonia și estimează că va începe producția în 2016. Printre acționarii principali ai San Leon Energy se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume.

Birocrație și costuri mari

Spre deosebire de forajul clasic, exploatarea de țiței și gaze prin fracturare hidraulică presupune forarea a numeroase sonde în perioade scurte de timp, durata de exploatare a unei sonde fiind mult mai scurtă. Tehnologia se potrivește de minune micilor producători din America de Nord, dar, se pare, nu și pentru giganți precum Exxon și Shell. În industria hidrocarburilor de șist, deciziile trebuie luate rapid, ceea ce este dificil în companii cu ierarhii executive stufoase și proceduri birocratice lente de aprobare a proiectelor.

ConocoPhillips este singurul gigant petrolier mondial care încă desfășoară operațiuni în Polonia. Exxon a părăsit Ungaria în 2009 și Polonia în 2012. Proiectele Exxon din Germania au fost blocate de moratoriul impus de stat asupra fracturării hidraulice, iar sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împiedicat dezvoltarea operațiunilor cu zăcăminte de hidrocarburi de șist din Rusia. Exxon mai are operațiuni de explorare de șisturi bituminoase în Argentina și Columbia, pe lângă cele din America de Nord.

Una dintre problemele cu care s-au confruntat companiile a fost costul mare al forajului prin fracturare hidraulică în afara SUA în perioade de reducere a prețurilor de vânzare la țiței. Forarea de sonde de explorare în regiuni noi presupune experimente și nu poate beneficia de economiile de scală prezente regiunile dezvoltate din acest punct de vedere. În Polonia sau China, forajul unei sonde de explorare costă circa 25 milioane dolari, față de 5 milioane dolari în SUA.

Cei de la Shell au discutat pentru prima oară posibilitatea de a explora după petrol și gaze de șist în China în 2006. La acea dată, compania încheiase deja acorduri de concesiune pentru concesiuni de șist în Suedia, Turcia, Rusia și Ucraina. Sancțiunile economice au deraiat planurile din Rusia și Ucraina. Shell a părăsit Suedia în 2011, după explorări lipsite de succes. Compania analizează în prezent rezultatele sondelor de explorare din Turcia și așteaptă clarificări de la guvernul Africii de Sud cu privire la posibile proiecte similare.

În China, Shell a descoperit gaze de șist în 2011. Însă din cauza geologiei complicate, a infrastructurii deficitare și a protestelor ecologiste, lucrările au mers foarte greu, iar compania a decis anul trecut să renunțe.

Țările cu companii petroliere de stat puternice, precum China, Argentina sau Arabia Saudită, au cele mai mari șanse să dezvolte cu succes zăcăminte de hidrocarburi de șist. Ele beneficiază de sprijinul guvernului și au bani mulți. În plus, angajamentul lor față de țările respective este pe termen lung, deci își pot permite să investească pe termen lung", conchide Melissa Stark, expert în petrol și gaze la Accenture.

Un eșec al viitorului prezidențiabil Hillary Clinton?

În septembrie anul trecut, publicația Mother Jones a publicat un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

Chevron accelerează ritmul de înstrăinare a unor active, intenționând să obțină 15 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 11 March 2015 09:48

 Chevron rezultateChevron Corp, gigantul american care și-a anunțat recent ieșirea de pe piața românească, vrea să-și majoreze cu 50% valoarea activelor pe care ar urma să le înstrăineze, sperând să obțină aproximativ 15 miliarde de dolari din vânzarea acestora.

În plus, aflat sub presiunea prețului redus al petrolului, gigantul american își va reduce cu 13% cheltuielile, potrivit Bloomberg,urmând a ajunge la un nivel de 35 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, compania americană susține că vrea să-și majoreze producția cu 20%, pînă la un nivel de 3,1 milioane de barili pe zi până la finalul lui 2017.

Rivalii celor de Chevron, Exxon Mobil a anunțat la rândul său o reducere a cheltuielilor cu 12%, până la un nivel de 34 miliarde de dolari. Potrivit CEO-ului Exxon, Rex Tillerson, gigantul american ar urma să-și majoreze totuși producția cu 7,5% până la finalul anului 2017, la 4,3 milioane de barili pe zi.

Chevron a renunțat deja la concesiunile din România, Polonia, Ucraina și Lituania

În urmă cu 3 săptămâni, Chevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Încă din luna ianuarie, Energy Report a scris că, în prima jumătate a lunii, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

 

Sharon Stone a fost dată în judecată pentru că nu și-ar fi onorat un angajament de a participa la evenimente plătite anti-Chevron în Ecuador

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 02 March 2015 10:32

SharonO bătălie în justiție veche de 22 de ani între statul Ecuador, pe de o parte, și gigantul american de petrol și gaze Chevron, pe de altă parte, a luat recent o întorsătură extrem de ciudată. O firmă de PR din New York, MCSquared, angajată de guvernul ecuadorian pentru a derula o campanie globală împotriva Chevron, a dat-o în judecată pe actrița Sharon Stone, acuzând-o că nu și-ar fi onorat un angajament contractual de a participa la mai multe evenimente plătite anti-Chevron în Ecuador.

Procesul a fost intentat la o instanță din New York, iar cei de la MCSquared, care sunt implicați în procesul dintre guvernul din Ecuador și Chevron, o acuză pe Sharon Stone că și-a anulat nejustificat o serie de apariții programate la evenimente anti-Chevron din Ecuador, apariții pentru care compania actriței, American Program Bureau, ar fi primit deja suma de 275.000 de dolari de la firma de PR.

MCSquared vrea să recupereze de la Sharon Stone suma totală de cel puțin 352.000 de dolari, respectiv banii deja plătiți actriței, plus cheltuieli de judecată și alte costuri. Firma de PR susține că a cheltuit peste 77.000 de dolari pentru a satisface "pretențiile de divă ale lui Sharon Stone", cuprinzând bilete de avion la clasa I, apartamente la hoteluri de lux, servicii de coafură și machiaj, precum și ghizi personali.

Ca parte a serviciilor de PR furnizate de MCSQuared statului Ecuador în campania anti-Chevron, firma avea un acord cu Sharon Stone potrivit căruia actrița urma să petreacă trei zile în Ecuador în aprilie 2014, unde urma să se întâlnească, în cadrul unor evenimente publice, cu mai mulți înalți oficiali guvernamentali, inclusiv cu președintele și vicepreședintele țării, susțin cei de la MCSquared.

Cu două ore înainte de ora la care trebuia să ajungă în capitala Ecuadorului, Quito, Sharon Stone a anulat evenimentele invocând probleme de sănătate. Ulterior, în aceeași zi, mai multe publicații au scris că Sharon Stone a fost spitalizată în Brazilia.

"Cauză justă" pe bani

Anul trecut, cei de la MCSquared au plătit 188.000 de dolari unei alte actrițe celebre, Mia Farrow, pentru a ține un discurs la un eveniment anti-Chevron din Ecuador. În septembrie 2014, Farrow a recunoscut pe Twitter că a primit bani pentru asta, însă a susținut că cifra onorariului primit este falsă, adăugând că nu ar fi participat la eveniment dacă nu ar fi considerat că apără o "cauză justă". Postarea a fost ulterior ștearsă de pe Twitter, în aceeași zi.

Într-un document public oficial, MCSquared arată că a primit suma de 6,4 milioane de dolari de la guvernul din Ecuador pentru a derula o campanie globală împotriva Chevron în anii 2013 și 2014. Campania a fost declanșată întrucât statul ecuadorian avea în derulare un proces istoric cu Chevron, în care cerea ca americanii să fie trași la răspundere financiar pentru poluarea pădurii ecuatoriale a Amazonului din zona Lago Agrio de către Texaco Inc., din anii 1960 până la începutul anilor 1990, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo.

În esență, americanii erau acuzați că au deversat în Amazon miliarde de litri de deșeuri toxice rezultate în urma lucrărilor de foraj petrolier, provocând o criză de sănătate publică în regiune și obligându-i astfel pe foarte mulți dintre locuitori să plece de acolo. Concesiunea de la Lago Agrio era deținută de Texaco în parteneriat cu monopolul petrolier de stat al Ecuadorului, CEPE (în prezent Petroecuador), care deținea o participație de 25% la respectivul joint venture. Acordul de concesiune al Texaco a expirat în 1993, iar de atunci zăcămintele de la Lago Agrio sunt exploatate exclusiv de compania petrolieră controlată de statul ecuadorian.

Imediat după expirarea acordului de concesiune al Texaco, în 1993, petroliștii americani au fost dați în judecată în Ecuador de reprezentanți ai unor comunități rurale și ai unor triburi indigene pentru daune produse de companie între anii 1964 și 1992 în jungla amazoniană și în bazinul fluviului, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo. Chevron a cumpărat Texaco în 2001, „moștenind” și litigiile legale ale companiei preluate. În 2011, un tribunal ecuadorian a decis că Chevron trebuie să plătească celor prejudiciați despăgubiri de 19 miliarde de dolari pentru pagubele produse.

Caz compromis prin acte de corupție

Însă în martie 2014, o instanță americană le-a dat câștig de cauză celor de la Chevron, judecătorul considerând că avocatul părții adverse a recurs la mită și fraudă. Mai precis, magistratul unei instanțe districtuale din SUA, Lewis Kaplan, a dat dreptate Chevron, decizând că avocatul Steven Donziger a mituit un judecător ecuadorian și a efectuat operațiuni de spălare de bani pentru a asigura o decizie favorabilă clienților săi într-un proces de 9,5 miliarde de dolari deschis la o curte din Ecuador împotriva gigantului petrolier mondial.

Această decizie nu îi lasă lui Donziger, care a petrecut ultimii 20 de ani luptând împotriva Chevron, prea mari speranțe în privința obținerii de compensații pentru locuitorii pădurii tropicale Lago Agrio din Ecuador, care susțin că terenurile lor au fost transformate într-o groapă de gunoi toxică în urma activităților petroliere din zonă ale companiilor străine.

Avocatul din New York al reclamanților a trecut „de partea întunecată” și a făcut un „pact cu diavolul” pentru a obține decizia din 2011 a curții din Ecuador, a spus Kaplan în motivarea sa de 500 de pagini. El a hotărât că Chevron nu poate fi obligată la despăgubiri în instanțele americane, despăgubiri oricum reduse la jumătate, comparativ cu suma inițială de 19 miliarde de dolari, stabilită de instanța supremă din Ecuador.

Decizia îngreunează, de asemenea, pentru Donziger și clienții săi, obținerea despăgubirilor stabilite de curtea din Ecuador prin confiscarea activelor Chevron din afara SUA.

Chevron renunță la gazele de șist din România, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare de dependența energetică de Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 21 February 2015 12:26

Chevron ONG-uri BUNChevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare a Europei de dependența de importurile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia a fost anunțată de Chevron luna trecută. Anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

"Mai rămâne România, unde suntem în curs de renunțare la concesiunile noastre", a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Wall Street Journal, fără să precizeze motivele deciziei.

Potrivit unui anunț al Chevron pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Barlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din sud-estul României, respectiv din Dobrogea. "Chevron intenționează să renunțe la aceste concesiuni în 2015", se spune în anunț.  

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Screenshot 2015-02-21 12.59.32

Și-au desființat o sucursală luna trecută. Canadienii au renunțat în 2013

Energy Report a scris că, în prima jumătate a lui ianuarie, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

La sfârșitul anului 2013, compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

Ponta "dă pe goarnă" în campanie

În noiembrie anul trecut, în campania electorală prezidențială, premierul Victor Ponta declara că "se pare" că România nu dispune de gaze de şist. "Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Contactați atunci de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României. "Chevron analizează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", declarau în noiembrie 2014, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Lobby și intervenții pentru nimic

Potrivit publicației Mother Jones, care prezintă in extenso demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate în anii anterior de SUA în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

Estimări fanteziste cu privire la resurse

Săptămâna trecută, gigantul de petrol și gaze BP anunța că, potrivit estimărilor sale, este extrem de improbabil ca Europa, inclusiv Marea Britanie, să aibă o producție semnificativă de gaze de șist în următorii 20 de ani, întrucât condițiile geologice, tehnice, legislative și sociale sunt mult mai puțin avantajoase decât în Statele Unite. În plus, în ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

Din acest punct de vedere, Polonia pare a fi un exemplu ilustrativ pentru eșecul proiectelor de dezvoltare de gaze de șist la nivel european. Totul pare a fi pornit de la estimările ultraoptimiste ale US Energy Information Administration cu privire la cuantumul rezervelor de gaze de șist din Europa, dar și la accesibilitatea extragerii acestora din punct de vedere geologic și tehnic.

Astfel, inițial, americanii estimau rezervele de gaze de șist ale Poloniei la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Însă în 2012, aceste estimări au fost reduse drastic, la doar maxim 768 miliarde de metri cubi, punând grav la îndoială seriozitatea și acuratețea primelor estimări. În plus, condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi neconvenționale s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În consecință, rând pe rând, mari companii internaționale de petrol și gaze precum Total, Exxon, ENI, Marathon Oil sau Talisman Energy au renunțat la proiectele lor de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist din Polonia.

US Energy Information Administration estima resursele de gaze de șist recuperabile tehnic ale României la 1.444 miliarde de metri cubi.

{jathumbnailoff}

Cotațiile giganților petrolieri internaționali sub presiune. Acțiunile Petrom au scăzut cu 2,13%, cele ale OMV cu 6,28%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 06 January 2015 13:00

14339410-private-oil-companies-illustration-of-the-largest-private-not-state-owned-oil-companies-bp-plc-chevrPrăbușirea prețului petrolului WTI la 48,5 de dolari pe baril (Brent-ul se situează la 51,5 $/baril) a antrenat o scădere a indicilor bursieri din întreaga lume, cele mai lovite fiind evident companiile petroliere.

În această dimineață, în care Brent-ul a pierdut 3,07%, iar WTI 2,7%, cotațiile principalelor companii energetice au înregistrat scăderi considerabile, similare celor de ieri. Astfel, acțiunile Exxon au scăzut cu 2,74%, cele ale Chevron cu 4%. Schlumberger a pierdut la rândul său 2,71%, iar ConocoPhillips, 4,76%. Asta după ce ieri, BP, companie afectataă de expunerea pe care o are pe principala companie rusească petrolieră, Rosneft, a suferit pierderi de peste 5%, iar Chevron a fost "penalizat" de la "cumpără" la "neutru" de către Citigroup.

Acțiunile OMV Petrom, principala companie integrată de petrol și gaze din Europa Centrală, au scăzut azi cu 2,13%, după ce, de la începutul anului acestea s-au depreciat cu aproximativ 5%. Principalul acționar al Petrom, OMV a suferit pierderi mult mai mari pe piața de capital austriacă, depreciindu-se cu 6,28% în această dimineață.

Previziuni sumbre pentru 2015

Evoluția prețului petrolului din ultimele două zile și, implicit, cea a cotațiilor companiilor energetice, este pusă de analiștii de la Oilprice.com pe seama ultimului raport publicat de Citigroup, în care și-a revizuit estimările privind prețul petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

Potrivit raportului, piaţa petrolului se va confrunta cu noi probleme în acest an, provocate de creşterea ofertei inclusiv din Rusia şi Irak, care se vor adăuga factorilor care au dus la scăderea preţurilor aproape la jumătate în 2014, susține Bloomberg, citată de Medifax.

Producţia ar putea creşte în acest an în Africa de Vest, America Latină, Statele Unite şi Canada, pe lângă Rusia şi Irak.

Iranul ar putea mări livrările cu circa 500.000 de barili pe zi dacă vor fi ridicate sancţiunile occidentale, se arată în raport.

OPEC a decis la sfârşitul anului trecut să nu reducă livrările, în timp ce producţia Statelor Unite este la cel mai ridicat nivel din peste trei decenii.

"Este dificil de anticipat o îmbunătăţire a fundamentelor pieţei petrolului în viitorul apropiat. Au apărut deja o serie de semne îngrijorătoare, sporind probabilitatea intrării în piaţă bear", potrivit raportului.

Irakul își majorează exporturile

Exporturile Irakului au atins 2,94 milioane de barili de petrol pe zi în decembrie, cel mai ridicat nivel după anii ’80, a declarat Asim Jihad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului. Livrările de petrol ale Irakului ar putea atinge în această lună 3,3 milioane de barili pe zi.

Irakul a ajuns luna trecută la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă pentru exportul de petrol prin Turcia, după ani de neînţelegeri referitoare la dreptul acesteia de a exploata independent resursele energetice. Pactul permite ca până la 550.000 de barili de petrol pe zi să fie livrate în portul Ceyhan, printr-o conductă de la graniţa cu Turcia operată de guvernul regional din Kurdistan.

În Rusia, cel mai mare producător mondial de petrol, producţia a crescut cu 0,3% în decembrie, la un record post-sovietic de 10,667 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Ministerului Energiei. În noiembrie, Irakul şi Rusia au furnizat 15% din petrolul mondial, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Livrările din Rusia şi Irak vor contribui la compensarea producţiei mai mici a Libiei, potrivit Morgan Stanley. Producţia Libiei a scăzut sub 300.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel după luna mai, după atacurile militanţilor asupra unor instalaţii de producţie, inclusiv asupra celui mai mare terminal de export.

Ce spune președintele Iohannis despre Roșia Montană și despre gazele de șist. Gabriel Resources se aștepta să iasă Ponta președinte

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:56

Iohannis cascaPreședintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

"În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale", afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta "ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul".

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. "Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

"Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului", se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

"Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu", a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Ponta: "Se pare că nu avem gaze de șist". Chevron: "Încă analizăm datele obținute din prospectare și explorare"

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 10 November 2014 15:02

Protest gaze de sistRomânia se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are, a declarat, duminică seara, în cadrul unei emisiuni televizate, premierul Victor Ponta.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine, transmite Mediafax.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

El a precizat că gazele convenţionale din Marea Neagră sunt în explorare.

În urmă cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Director al Zeta Petroleum România, revocat din funcţie. Compania produce curent din gaze, din această lună

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 07 November 2014 17:20

 zeta petroleum 3Compania de petrol şi gaze Zeta Petroleum plc, care are mai multe concesiuni în România, l-a revocat din funcţia de administrator pe Bogdan Popescu de la companiile Zeta Petroleum România, Zeta Petroleum Suceava şi Zeta Petroleum Bobocu. În locul acestuia a fost numit Valentin Enoiu, indică documente ale companiei, consultate de Energy Report.

Cele trei companii vor avea în continuare doi administratori: britanicul Paul Stephen West şi Valentin Enoiu. Enoiu are 40 de ani, s-a născut în Focşani şi a absolvit ASE-ul din Bucureşti, secţia Relaţii Economice Internaţionale.

Pentru australienii de la Zeta, prezenţi prin asocieri la Suceava, Griviţa Nord, Bobocu (Buzău) sau Jimbolia, producţia de la Climăuţi (Suceava) continuă să genereze venituri, vorbim de o producţie brută de circa 12.000 metri cubi / zi.

De asemenea, la Suceava - Dorneşti Sud 1 se dă startul producţiei de curent din gaze naturale în această lună, cel puţin aşa speră cei de la Zeta. Drumurile de acces la centrală sunt deja finalizate de lunile trecute.

La Dorneşti Sud, Zeta are o sondă forată încă din anul 2007 iar debitul de gaz comercial a fost testat iniţial la 24.000 de metri cubi pe zi pentru ca pe parcursul testelor de producţie recente, valoarea să urce la 26.000 de metri cubi pe zi, rată care confirmă faptul că acest câmp poate fi exploatat comercial.

Astfel că, în anul acesta, la producţia deja existentă de la câmpul Climăuţi, care a fost în anul 2013 de 4,45 milioane de metri cubi standard pe zi (adică măsurare la temperatură de 15 grade C, presiune de 1,01325 barA), o să se adauge şi producţia de gaze de la Dorneşti Sud 1. Cu gazele scoase de acolo şi cu un generator pe gaze se va produce energie electrică.

Procesul de selectare a echipamentului de producere a electricităţii, gas to power, a avut ca rezultat semnarea unui contract în acest sens, cu achiziţionarea unui generator cu gaz, în urmă cu un an.

Recent, Zeta Petroleum Suceava şi-a adăugat la obiectele de activitate şi producţia de energie electrică, transportul energiei electrice, distribuţia dar şi comercializarea, conform unui document al companiei, consultat de Energy Report.

Compania intenţionează în continuare să repună în exploatare zăcâmântul de gaze de la Bobocu, din judeţul Buzău, fiind în căutare de finanţare și parteneri pentru acest demers și având în plan extinderea unei sonde deja existente pe perimetrul respectiv, Bobocu 310.

De asemenea, anul trecut, Zeta a început un proiect de schimb de date cu americanii de la Chevron, cu accesul fiecăreia dintre cele două părţi la informaţiile despre concesiunile celeilalte.

 

Trei perimetre petroliere concesionate Petrom sunt libere

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 13 October 2014 12:08

concesiuniAcordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră E VII - 1 Maramureş, E VII – 4 Giurgiu şi E VII – 5 Roşiori încheiate între ANRM şi Petrom şi aprobate în martie 2008, au încetat luna trecută, indică deciziile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, consultate de Energy Report.

Tot Petrom a fost câştigătorul concesiunilor şi înainte de 2008. Mai precis, acordurile petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrele de mai sus au fost semnate şi în 14 august 2006 între ANRM şi Petrom, aceasta din urmă obţinând dreptul de concesiune ca urmare a câştigării apelului public de ofertă, runda a VII-a, organizat de ANRM, în conformitate cu prevederile Legii petrolului nr 238/2004.

În anul 2008, acordurile de concesiune au intrat în vigoare cu publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii 291 / 2008 din vremea premierului Tăriceanu.

ANRM, în calitate de concedent, are circa 60 de acorduri de explorare-dezvoltare-exploatare onshore şi offshore iar concesionarii sunt diferite companii sau asocieri de companii precum Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol, Amromco, Chevron, Winstar, Regal Petroleum, Raffles Energy, Amro Gold Oil, Stratum Energy Romania şi multe altele.

 

Companiile de stat din România au cheltuit anul trecut până la 900.000 euro pe activități de lobby la UE. Chevron și RMGC au cheltuit 1,2 milioane euro

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:10

LobbyCompaniile de stat din România, individual sau în cadrul unor organizații profesionale naționale, au cheltuit, anul trecut, în total, până la 900.000 euro pentru finanțarea de activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul a 49 de lobbyști, potrivit estimărilor din Registrul de Transparență al UE, gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Chevron și Gabriel Resources, companii private cu interese și în România, au cheltuit, în același scop, o sumă totală estimată la 1,2 milioane euro.

Companiile și organizațiile care fac lobby la Bruxelles și Strasbourg se înscriu în mod voluntar în Registrul de Transparență al UE și își estimează costurile de reprezentare a intereselor pe lângă instituțiile europene potrivit unui set de îndrumări elaborat de Comisia Europeană. Unul din obiectivele declarate ale noii președinții a Comisiei Europene este ca înscrierea în și raportările către Registrul de Transparență să devină general obligatorii.

Astfel, potrivit datelor din Registrul de Transparență, Asociația Aeroporturilor din România (AAR) a raportat, anul trecut, cheltuieli pe activități de lobby pe lângă UE de până la 400.000 de euro, Asociația utilizând serviciile a 11 lobbyști. AAR nu precizează care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

Lobby energetic

Centrul Român al Energiei (CRE), organizație din care fac parte companiile energetice de stat Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Termoelectrica și Transgaz, precum și mai multe companii private, estimează că a cheltuit anul trecut pentru lobby la UE suma de 200.000 de euro, utilizând serviciile a 2 lobbyști, respectiv președintele organizației, Stelian Gal, fost director general al Transelectrica, și Costin-Mihai Păun, secretar general al CRE și fost membru în Consiliul de Administrație al Electrica.

Activitățile de lobby ale CRE de anul trecut de la UE au acoperit tematici precum Directiva privind eficiența energetică, Direcții privind infrastructura energetică europeană, rețele inteligente, orașe inteligente energetic, coduri de rețea sau mecanismul european de compensare.

La rândul său, Asociația pentru Servicii Energetice din România (ASER), care grupează producători și distribuitori locali de energie termică, căldură și servicii de apă din România, a cheltuit, în 2013, o sumă estimativă de până la 100.000 de euro pe activități de lobby la UE, prin intermediul a 10 lobbyști. Subiectul principal de interes a fost Directiva UE privind eficiența energetică, transpusă anul acesta în legislația românească prin Legea 121/2014.

ASER a mai avut ca interes obținerea de sprijin de la UE pentru promovarea în rândul consumatorilor a avantajelor folosirii contractelor de tip ESCO, bazate pe îmbunătățirea eficienței energetice.

Poșta Română nu spune pentru ce face lobby

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA a cheltuit anul trecut pe lobby la UE o sumă estimată de până la 100.000 de euro, prin intermediul a 3 lobbyști, principalul punct de interes al ROMATSA fiind implementarea legislației europene privind spațiul aerian unic al UE.

Poșta Română a avut cheltuieli estimative de lobby la UE, anul trecut, de 50.000 de euro, prin intermediul a 6 lobbyști, fără să raporteze care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

În fine, Romtelecom a cheltuit estimativ tot 50.000 de euro, dar prin intermediul a 17 lobbyști, interesul companiei fiind legat de proiectele UE cu privire la societatea informatică.

Top 10 – dominat de companiile energetice

Pe de altă parte, din Registrul de Transparență rezultă că, anul trecut, compania americană de petrol și gaze Chevron, cu activități și în România, a avut cheltuieli estimative de lobby de până la 1 milion de euro, prin 3 lobbyști. Aici intră inclusiv costurile birourilor închiriate de companie în acest scop. Interesele de lobby ale Chevron au fost legate de reglementările UE privind energia, mediul, schimbările climatice și piața internă.

Rușii de la Gazprom au cheltuit 1,25 milioane euro, prin 5 lobbyști, pentru a monitoriza evoluția legislației UE din domeniul energetic, potrivit propriilor declarații din Registrul de Transparență.

Grupul german E.ON a cheltuit 2,2 milioane de euro pe lobby la UE, prin 4 lobbyști, pe subiecte energetice și de protecția mediului. 

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au cheltuit până la 300.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte precum calitatea combustibililor, infrastructură energetică, coridorul sudic de gaze, gaze de șist, siguranța activităților petroliere offshore, precum și politici energetice, de climă și de mediu.

Italienii de la Enel au cheltuit în total o sumă estimativă de până la 600.000 euro, pe subiecte legate de energie și climă, iar cehii de la CEZ - 300.000 de euro prin 3 lobbyști, oe teme similare. .

La rândul lor, canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, operatorul concesiunii aurifere de la Roșia Montană, au raportat cheltuieli estimative de lobby la UE pe 2013 de până la 200.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte legate de legislația minieră europeană, precum și de cea a protecției mediului și a apei.

Potrivit datelor din Registrul de Transparență sintetizate de site-ul LobbyFacts, un proiect comun al ONG-urilor europene Friends of Earth Europe, Corporate Europe Observatory și LobbyControl, top 10 de anul trecut al cheltuielilor corporatiste de lobby la UE este dominat de companiile energetice și arată în felul următor:

Phillip Morris – 5,25 milioane euro
ExxonMobil – 5 milioane euro
Microsoft – 4,75 milioane euro
Shell – 4,5 milioane euro
Siemens – 4,35 milioane euro
GDF Suez – 4 milioane euro
General Electric – 3,5 milioane euro
Huawei Technologies – 3 milioane euro
Bayer AG – 2,76 milioane euro
Telekom Austria Group – 2,75 milioane euro

În SUA, unde resursele subsolului sunt proprietate privată, proprietarii de terenuri cu zăcăminte protestează împotriva interzicerii gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:47

Reality-Show-uri petrol si gazeProprietarii de terenuri cu zăcăminte de țiței și gaze naturale din Colorado și din alte state din SUA se mobilizează pentru a protesta împotriva măsurilor de interzicere a explorării și exploatării de hidrocarburi din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică luate de unele autorități locale, despre care spun că îi privează în mod abuziv de sume de miliarde de dolari pe care le-ar putea încasa sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze.

Guvernatorul statului Colorado, John Hickenlooper, a invocat în mod repetat drepturile proprietarilor de astfel de terenuri de a-și valorifica resursele minerale aflate pe proprietățile lor pentru a se opune unei propuneri ce urmează a fi scoasă la referendum în noiembrie, prin care autorităților locale de la nivel de comitat sau localitate li s-ar da mai multe puteri în ceea ce privește reglementarea și supravegherea operațiunilor de foraj după petrol și gaze din jurisdicțiile lor, scrie Bloomberg.

Acum, acești proprietari au început să se organizeze și să treacă la acțiuni publice pentru a protesta față de interdicțiile adoptate de unele autorități locale față de exploatarea de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

„Aici în Niobrara avem zăcăminte valoroase, care ar putea valora mulți bani. Nu mi se pare corect să nu-mi pot valorifica aceste drepturi”, spune Bill Peltier, ale cărui terenuri, aflate în proprietatea familiei sale de cinci generații, sunt traversate de o formațiune de șisturi bituminoase bogată în hidrocarburi.

Vor să-și facă auzită vocea

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței și gaze devin o forță în polemica dintre companiile petroliere, autorități și cei care se opun forajului prin fracturare hidraulică despre cum ar trebui reglementate activitățile de foraj derulate în apropierea zonelor rezidențiale. Din California și până în New York, proprietarii de terenuri cu resurse minerale își unesc forțele cu cele ale companiilor de petrol și gaze pentru a-și face auzită vocea în dezbaterea națională despre fracturarea hidraulică.

Mai precis, acești proprietari se manifestă din ce în ce mai mult ca activiști, în condițiile în care activiștii ecologiști încurajează municipalitățile să interzică sau să impună limite extrem de stricte forajului prin fracturare hidraulică. Se estimează că, la nivel național, astfel de reglementări sunt în vigoare în 435 de jurisdicții locale din SUA. De exemplu, în Santa Barbara County din California, locuitorii care se opun fracturării hidraulice și-au unit eforturile cu cele ale mai multor organizații ecologiste, printre care Sierra Club, pentru a forța supunerea la referendum în noiembrie a unei măsuri de interzicere a „operațiunilor petroliere de intensitate mare”.

„Lumea nu-și dă seama că imensa majoritate a proprietarilor de terenuri cu resurse minerale sunt oameni de rând. Cei care se opun forajelor petroliere în apropierea zonelor rezidențiale pretind că o fac pentru a-și feri proprietățile de depreciere. Dar în același timp, astfel de interdicții depreciază cu totul valoarea drepturilor asupra resurselor minerale proprietate privată”, spune Ed Hazard, agent imobiliar și proprietar de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi lângă Santa Monica, California, pe care nu le va putea valorifica concesionându-le companiilor specializate, dacă interdicția va fi votată.

În Colorado, oponenții fracturării hidraulice, inclusiv membrul democrat al Camerei Reprezentanților Jared Polis, au sprijinit o inițiativă la nivel de stat care să dea comunităților locale mai multă putere de reglementare asupra activităților de foraj după hidrocarburi. Polis a acceptat, ulterior, să își retragă sprijinul pentru această inițiativă în schimbul înființării unei comisii specializate care să studieze impactul fracturării hidraulice asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.

Despre ce bani vorbim

Pe măsură ce sondele petroliere se apropie tot mai mult de suburbiile rezidențiale, conflictul pe marginea fracturării hidraulice se amplifică. În Boulder County, Colorado, este în vigoare din 2012 un moratoriu asupra oricăror operațiuni noi de foraj petrolier.

„Scopul nostru nu este să-i prejudiciem pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, însă vrem să ne asigurăm că, indiferent de felul în care sunt dezvoltate resursele energetice ale statului nostru, acest lucru se va face fără să producă pagube”, spune Elise Jones, membră a Board-ului Comisiilor de Reglementare din Boulder County.

Autoritățile din comitat au mai adoptat reglementări care impun distanțe minime între sonde și școli sau locuințe, precum și standarde de calitate pentru aerul și apa din zonele unde se forează.

Moratoriul îi prejudiciază pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, mulți dintre aceștia fiind în vârstî și depinzând de redevențele de la companiile de petrol și gaze pentru cheltuielile curente, spune Michelle Smith, președintele filialei din Denver a unei organizații naționale de protecție a drepturilor acestor proprietari. Smith însăși folosește banii primiți ca redevențe de pe urma producției de pe terenurile pe care le deține lângă Denver pentru a-și dezvolta propria fermă producătoare de alimente eco.

Potrivit unei firme de consultanță în domeniul petrolier din Dallas, doar în Boulder County, valoarea rezervelor de hidrocarburi aflate în zăcăminte încă neexploatate este estimată între 1 și 2 miliarde de dolari. Un proprietar care deține un teren de doar 500 de metri pătrați cu zăcăminte de hidrocarburi poate încasa, pe întreaga durată a producției de pe respectivul teren, redevențe totale de până la 64 de milioane de dolari.

Colorado se află pe locul 6 în clasamentul statelor americane cu cea mai mare producție de gaze naturale și pe locul 9 la producția de țiței. După ce mii de sonde noi au fost forate la poalele Rocky Mountains în ultimii ani, cinci municipalități au interzis sau au impus moratorii pe fracturarea hidraulică, în 2012 și 2013, în urma unor referendumuri locale. Trei dintre acestea au fost declarate ilegale de instanțele de judecată, în iulie și august anul acesta.

Proprietarii de terenuri cu resurse minerale vor participa la o campanie promoțională despre beneficiile economice ale exploatării de hidrocarburi prin fracturare hidraulică, finanțată de un ONG sprijinit de companii petroliere, precum și la producția unui documentar proprietari care încasează redevențe de la petroliști.

Comasare forțată

În contextul boom-ului american al hidrocarburilor de șist exploatate prin fracturare hidraulică, drepturile de proprietate ale deținătorilor de terenuri cu resurse sunt încălcate nu doar prin măsuri de restricționare sau interzicere a forajelor, chiar adoptate prin referendum democratic, ci și, în cazul celor care nu vor să-și concesioneze terenurile petroliștilor, prin comasare forțată.

Este vorba despre puterea autoritatilor de a ii obliga pe proprietari sa accepte, impotriva vointei lor, instalarea de unitati de exploatare minerala pe terenurile proprii. Mai mult, in unele astfel de cazuri, refuzul proprietarilor de a-si da acceptul pentru exploatarea resurselor minerale localizate in subsolul terenurilor lor nu doar ca ramane fara rezultat (proiectele merg inainte, peste capul lor), ci, inca si mai revoltator, proprietarii isi pierd si dreptul de a incasa redevente de la companiile care le exploateaza proprietatile.

Reuters prezinta povestea unei familii din Arlington, Texas, proprietara asupra unui teren bogat in gaze naturale. Cuplul a primit o propunere de concesionare a terenului din partea companiei Chesapeake Energy Corp, care, daca ar fi fost acceptata, ar fi insemnat pentru familie venituri lunare de mii de dolari din redevente. Insa cei doi soti au decis in cele din urma sa refuze propunerea, ambii fiind din principiu impotriva exploatarilor prin fracturare hidraulica in zonele urbane.

Cu toate acestea, cei de la Chesapeake nu au renuntat si au reusit sa obtina de la o agentie de stat din Texas o decizie executorie in urma careia nu doar ca au capatat dreptul de a fora dupa gaze pe proprietatea familiei respective impotriva vointei acesteia, ci si de a o face pe gratis, fara sa le mai plateasca sotilor nici un fel de redevente.

Intr-o situatie asemanatoare s-a trezit un proprietar de teren din Ohio, care, potrivit The Huffington Post, a fost obligat sa accepte sonde de petrol si gaze pe proprietatea sa in pofida opozitiei sale, pe care si-a motivat-o cu argumente religioase, spunand ca parte din credinta sa catolica este imperativul de protectie si conservare a naturii de catre om, ca pastrator si ingrijitor al Creatiei divine.

Ca și în Colorado, e vorba tot de tirania majorității

In mai multe state americane sunt in vigoare legi si reglementari care permit asa-numita comasare fortata a terenurilor bogate in resurse minerale exploatabile de catre companiile concesionare. Mai precis, daca firmele de exploatare reusesc sa demonstreze autoritatilor statului (si cel mai adesea reusesc) ca au capatat acces, prin concesiune voluntara, la un numar suficient de mare de terenuri alaturate, iar proprietarii care refuza sa concesioneze ameninta, prin refuzul lor, eficienta economica a proiectului de exploatare, atunci statul are puterea de a ii obliga, practic, pe proprietarii „recalcitranti", sa concesioneze, in unele cazuri retragandu-le chiar dreptul de a incasa redevente.

Eficienta economica a unei exploatari minerale este cu atat mai mare cu cat terenurile pe care se desfasoara sunt comasate si acopera o suprafata mai mare.

In replica, autoritatile sustin ca aceste reglementari nu incalca de fapt drepturile de proprietate ale celor care refuza sa concesioneze, ci dimpotriva, protejeaza interesele celorlalti proprietari, cei dispusi sa concesioneze, pentru ca acestia sa nu fie impiedicati sa castige bani din redevente ca urmare a refuzului unei minoritati de proprietari, care, astfel, submineaza eficienta economica a exploatarii cu pricina si ii pun in pericol chiar existenta.

„Potrivit legislatiei din Ohio, nu este legal ca unul sau cativa proprietari sa impiedice o vasta majoritate de detinatori de terenuri sa isi exercite dreptul de a isi concesiona proprietatile si de a beneficia financiar de pe urma acestor concesiuni. Suntem intr-o democratie si majoritatea decide. Datoria noastra ca institutie este sa nu lasam resursele minerale sa zaca neexploatate sub pamant", spune un purtator de cuvant al Departamentului pentru Resurse Naturale din Ohio, institutia statala cu putere de decizie in astfel de situatii.

Mark Gitenstein, fost ambasador SUA: "Am intervenit pentru ca Guvernul României să concesioneze zăcăminte de gaze de șist către Chevron"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 11 September 2014 00:21

Gitenstein PontaMark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București, recunoaște, într-o declarație acordată publicației americane Mother Jones, că a intervenit pe lângă guvernul de la București pentru a debloca procesul de concesionare de perimetre de explorare de gaze de șist către compania americană de petrol și gaze Chevron.

Declarația face parte dintr-un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

În articol mai este citată Susan Sakmar, profesor de drept la Universitatea din Houston și expert în reglementări privind exploatarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică. Aceasta declară că SUA este una dintre puținele țări din lume unde proprietarii de terenuri cu resurse de hidrocarburi au drept de proprietate și asupra acestor resurse.

"În cele mai multe, dacă nu chiar în toate celelalte state ale lumii, resursele subsolului sunt proprietate de stat și sunt administrate de guverne. Faptul că proprietarii de terenuri pe care se forează nu profită deloc de pe urma exploatării zăcămintelor aflate sub proprietățile lor a stârnit mânia publică în unele părți ale lumii, în special în Europa de Est", spune ea.

Oficiali ai SUA speculează că și Rusia are un rol în cristalizarea protestelor împotriva exploatării de gaze de șist prin fracturare hidraulică în regiune. "Percepția în rândul diplomaților din regiune este că, în acest fel, Rusia își protejează interesele. Din motive evidente, rușii nu vor ca aici să se exploateze gaze de șist", spune Mark Gitenstein.

Articolul din Mother Jones mai relatează momente legate de forajul primei sonde de explorare pentru gaze de șist a Chevron de la Pungești și de protestele localnicilor față de acest demers. Potrivit unui document de la Cancelaria primului ministru, citat de publicația americană, înainte de debutul lucrărilor de foraj, un oficial român s-a întâlnit cu executivi ai Chevron și cu un atașat comercial de la ambasada SUA de la București pentru a pune la punct o strategie de PR.

Aceștia ar fi decis să organizeze un eveniment pe tema respectivă la Palatul Victoria și l-au ales drept purtător de cuvânt al campaniei de PR pe Damian Drăghici, "un carismatic parlamentar român și o personalitate recunoscută din rândul minorității rome, care are o prezență considerabilă în regiunea în care Chevron vroia să foreze".

"A fost cu adevărat extraordinar să văd ce nivel de colaborare exista între toți acești jucători. Era ca și cum ar fi fost toți divizii ale aceleiași companii", spune, pentru Mother Jones, jurnalistul Vlad Ursulean, care a scris pe larg despre activitățile Chevron în România.

Petroliștii nu vor să devină "verzi": Chevron se retrage din sectorul energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 05 June 2014 01:40

Chevron renewableÎn luna ianuarie, angajații diviziei de energie regenerabilă a Chevron au avut o cină festivă la Sens, unul dintre cele mai în vogă restaurante din San Francisco. Managerii i-au felicitat pentru profitul dublu față de estimări obținut în 2013, primul an complet de operare al diviziei.

Dar dispoziția generală a devenit rapid sumbră. În ciuda rezultatelor financiare excelente și a lansării a șase proiecte solare și geotermale capabile să alimenteze cu electricitate cel puțin 65.000 de gospodării, managerii le-au transmis salariaților că finanțarea pentru divizia de regenerabile va fi tăiată și că ar fi mai bine să își caute de lucru în altă parte, au declarat patru persoane care au participat la cină, .

În ultimii opt ani, gigantul petrolier Chevron a promovat „energia regenerabilă profitabilă” drept o componentă esențială a core-business-ului companiei. Sloganul companiei, „Descoperind moduri mai noi și mai curate pentru a alimenta lumea cu electricitate”, este aruncat peste tot pe site-ul său. Iar reclamele lansate în 2010 ca parte a campaniei Chevron „We agree” transmit: „A venit timpul pentru companiile petroliere să treacă la dezvoltarea energiei regenerabile”.

Totuși, Chevron a renunțat recent la unele proiecte majore de dezvoltare a producției de energie din surse regenerabile. Divizia sa specializată în energie verde a investit în sau a construit capacități de producție solare și geotermale de dimensiuni mari și cu marje de profit de 15-20%.

Profit dublu, dar infim la scara grupului

Divizia a obținut anul trecut un profit net de 27 de milioane de dolari, aproape dublu față de ținta sa internă de 15 milioane de dolari, conform unei plachete de felicitare înmânate salariaților diviziei în ianuarie. Deși cifra poate fi considerată o eroare de rotunjire pentru profitul total de 21,4 miliarde de dolari al Chevron de anul trecut, propunerea diviziei de a se extinde în proiecte geotermale profitabile în Europa a fost respinsă vara trecută de executivii de vârf ai Chevron, care au spus că banii sunt necesari pentru proiecte petroliere și gazeifere.

Chevron a vândut, mai devreme anul acesta, un departament al diviziei de regenerabile cu 48 de angajați, specializat în construirea de mici centrale solare și pe bază de biomasă, precum și în sisteme de eficientizare a consumului de energie pentru agenții federale și instituții de stat precum Departamentul pentru Apărare al SUA. Jim Davis, președintele Chevron Energy Solutions din ultimii 14 ani și managerul executiv al multor proiecte din domeniul energiei verzi ale gigantului petrolier, a părăsit compania în martie.

„Când ai o afacere axată în esență pe petrol și gaze, foarte de succes și profitabilă, e dificil să justifici investiția în regenerabile”, spune Robert Redlinger, fost responsabil Chevron cu energia regenerabilă până în 2010. „Este nevoie de un angajament serios la nivelul cel mai ridicat al managementului. Nu simțeam acest tip de angajament din partea Chevron în timpul mandatului meu la firmă”, a conchis el.

Chevron dezvoltă în continuare proiecte mai mici, de producție de energie solară și de creștere a eficienței energetice, pentru instituții publice precum districtele școlare. Compania rămâne, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători mondiali de energie geotermală , deși mare parte din electricitatea din surse regenerabile produsă de Chevron provine de la centrale vechi de decenii din Indonezia și Filipine, care au fost obținute prin achiționarea companiei Unocal, în 2005.

Chevron „urmărește tehnologii care maximizează punctele noastre forte și care pot fi utilizate cu randamente economice competitive”, potrivit unui purtător de cuvânt. „Printre acestea se numără tehnologiile legate de energia geotermală și solară, precum și de optimizare a eficienței energetice”, a explicat oficialul.

Rezultate ambigue

Retragerea Chevron din sectorul regenerabilelor nu-i surprinde pe unii analiști, care spun că, deși energia verde poate furniza randamente de până la 20%, proiectele petrolierer sau gazeifere pot ajunge la marje de profit de peste 35%. „Pentru companiile petroliere, regenerabilele sunt un soi de violon d’Ingres. Pe lista priorităților lor, vor fi mereu pe ultimul loc”, spune analistul Fadel Gheit de la compania Oppenheimer.

Subiectul încălzirii globale preocupă opinia publică, însă rezultatele companiilor petroliere în sectorul energiei regenerabile sunt în cel mai bun caz ambigue. În 2000, BP (British Petroleum) s-a rebranduit sub numele de „Beyond Petroleum” și și-a schimbat logo-ul într-un soare stilizat, în verde și galben, dar grupul a fost criticat pentru „greenwashing” (dezinformare menită să arate că o companie este responsabilă față de mediu – n.r.), din moment ce majoritatea afacerilor sale au rămas în sfera producerii de combustibili fosili.

În 2008, Autoritatea pentru Standarde de Publicitate a Marii Britanii a dat o decizie favorabilă unei plângeri prin care se susținea că Royal Dutch Shell a dezinformat publicul într-o reclamă în care spunea că extracția sa de țiței din nisipurile bituminoase din Canada, cu consum ridicat de carbon, este parte a unei abordări „sustenabile” față de energie.

Nu toate companiile petroliere au îmbrățișat energia verde. Într-un raport pentru acționari, din martie, privind riscurile emisiilor de dioxid de carbon, ExxonMobil a susținut că strategia sa de concentrare exclusivă pe combustibili fosili este una sănătoasă, indiferent de schimbările climatice, pentru că lumea are nevoie de tot mai multă energie, iar probabilitate unor reduceri semnificative ale emisiilor de dioxid de carbon este „foarte improbabilă”.

Unii analiști laudă abordarea mai concentrată pe regenerabile a unei companii precum Total, cea de-a treia companie petrolieră a Europei, care a cheltuit mai mult de un miliard de dolari în 2011 pentru a compăra o participație majoritară la compania americană producătoare de panouri solareSunPower. „În cel mai rău caz, companiile petroliere vor să țină un deget pe pulsul tehnologiilor de producere a energiei regenerabile”, spune Paul Spedding, un fost analist în domeniul petrolului și gazelor la HSBC Bank. „Pun pariu că cei de la Kodak ar fi dorit să fi fost mai atenți la fotografia digitală”, consideră el.

Vă lăudăm, dar nu vă finanțăm

Divizia de energie regenerabilă a Chevron a sperat să fie un astfel de demers al companiei petroliere. La începutul anului 2012 a primit undă verde să investească 60 de milioane de dolari pe an pentru proiecte solare și geotermale de nivelul și dimensiunile celor administrate de companiile de utilități specializate. Mai târziu, acest angajament a fost crescut la 150 de milioane de dolari pe an – o sumă mică, totuși, reprezentând mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile anuale totale ale Chevron.

După ce a investit în mai mult de șase proiecte, divizia a prezentat vara trecută un plan de afaceri mai agresiv unei echipe de executivi a Chevron, inclusiv CEO-ului John Watson. Piesa sa centrală: o serie de centrale electrice în sudul Germaniei, alimentate cu energie geotermală. Este vorba de tehnologia care folosește formațiunile geologice topite la sute de metri adâncime pentru a genera vapori care produc electricitate fără emisii de dioxid de carbon.

Chevron are expertiză considerabilă în domeniul geotermal, iar generoasele subvenții de stat pentru regenerabile din Germania ar fi dus marja de profit proiectată la 20%. Divizia de energie regenerabilă a spus că ar fi nevoie de o cheltuială inițială de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru a da drumul primei centrale geotermale, cu opțiunea de a construi alte câteva.

Potrivit declarațiilor a cinci persoane informate cu privire la aceste discuții, Watson și ceilalți executivi au aplaudat bazele economice ale proiectului, după care au spus că nu ar putea finanța planul pentru că bugetul este strâmtorat, în parte din cauza depășirilor de costuri la Gorgon, masivul proiectul de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Australia, o investiție în valoare de 54 de miliarde de dolari.

„Nu e vorba că acestor companii nu le-ar plăcea regenerabilele”, spune Gheit, de la Oppenheimer. „ Dar nu e core-business-ul lor, nu au expertiză în acest sector. Chiar nu știu ce să facă cu energia regenerabilă”, a conchis el.

Vroiau şpagă, nu lobby. Chevron pleacă din Bulgaria

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 28 May 2014 16:38

 

Chevron Bulgaria plecareChevron nu a putut să se plieze pe” modelul bulgar sau balcanic” şi să aplice metodele eficiente pentru motivarea cercurilor politice și a funcționarilor guvernamentali aşa că a hotărât să se retragă din Bulgaria, a anunţat expertul în energie Ilian Vasilev, fost ambasador bulgar la Moscova, preluat de Standart, Pressa şi Novinite. Retragerea gigantului american a fost confirmată și de ziarul Capital din Bulgaria, care a citat două surse indepedente. Expertul energetic bulgar era în strrânsă legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria.

Nu e o mare surpriză plecarea companiei americane din Bulgaria, era de aşteptat. Asta pentru că de mai mulţi ani nu a mai  avut nicio activitate acolo. În anul 2011, guvernul bulgar de atunci a acordat companiei Chevron dreptul de a face prospecţiuni pentru  gaze de şist în nord-estul ţării pentru o perioadă de cinci ani, în primă instanţă. Imediat după însă, autorităţile au impus un moratoriu total care interzice explorarea şi exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică cu apă sau alte lichide la presiune de peste 20 de bari. Nici guvernul socialist apărut  în anul 2013 nu a renunţat la respectivul moratoriu.

În plus, nu prea existau perspective de reuşită. “'Nicio companie care se respectă nu-şi poate permite să piardă bani în absenţa unei perspective şi cu a aparentă lipsă de interes a autorităţilor faţă de una dintre puţinele posibilităţi pentru exploatarea de gaze şi ţiţei pe teritoriul ţării”, a declarat Vasilev.

În iulie 2011, Chevron a câştigat prin licitaţie un contract de 5 ani pentru prospectare şi explorare a gazelor de şist pe o arie de circa 440.000 de hectare promiţând statului bulgar câştiguri de 30 milioane euro.

Potrivit datelor Agenţiei americane pentru informaţii în energie, Bulgaria are potenţiale depozite de gaze de şist de circa 480 miliarde de metri cubi şi de 180 milioane de barili de petrol de şist, conform estimărilor Agenției americane pentru informații în energie.

După retragerea din Bulgaria, Chevron îşi va continua proiectele în România şi Polonia, a adăugat expertul bulgar.

În România, Chevron a obţinut în prima jumătate a lunii aprilie un nou certificat de urbanism pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în satul Urdeşti, a cincea în judeţul Vaslui. Terenul de la Urdeşti, comuna Dodeşti, cu suprafaţă de patru hectare, este al cincilea deţinut de compania Chevron în judeţul Vaslui, unde urmează să fie amplasate sonde de explorare a gazelor de şist, operaţiuni pentru care a obţinut certificate de urbanism. Pentru patru dintre terenuri, respectiv Siliştea - Pungeşti, Popeni - Găgeşti, Plătiniş - Băceşti şi Puieşti, compania petrolieră deţine şi acorduri de mediu, obţinute în urma unor dezbateri publice.

În plus, pentru Siliştea şi Puieşti, Chevron a obţinut şi autorizaţii de construire, emise de CJ Vaslui în octombrie 2013, respectiv începutul lunii aprilie 2014.

Totodată, la Siliştea, după patru luni de amenajare a platformei, a fost ridicată la verticală şi sonda de explorare, iar în perioada actuală încep efectiv lucrările de explorare a gazelor de şist.

 

Gaze de șist: Chevron majorează cheltuielile în Argentina pentru a contracara stagnarea producției la nivel global

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 17 April 2014 20:30

Chevron YPFChevron Corp. și compania argentiniană controlată de stat YPF SA intenționează să cheltuiască o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a dezvolta în continuare perimetrul cu formațiuni de șist Vaca Muerta, extinzând astfel planurile de construire a noi sonde anul acesta și anunțând proiecte proaspete de explorare.

Proiectul, anunțat săptămâna trecută, va ajuta Chevron să-și crească producția de petrol și gaze naturale, care a stagnat în mod persistent în ultimii câțiva ani, în ciuda cheltuielilor globale de capital enorme, de aproximativ 40 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Acest lucru ar trebui, de asemenea să pună surdină îngrijorărilor cu privire la regimul investițiile străine din Argentina, aspru criticat după ce președintele Cristina Fernandez a expropriat compania spaniolă Repsol SA, fost acționar majoritar al YPF, acum doi ani, și ar trebui furnizeze țării resurse financiare noi pentru a dezvolta una dintre cele mai mari resurse de hidrocarburi din Emisfera Vestică.

Guvernul a devenit mai prietenos cu investitorii străini

De la începutul anului, Argentina a făcut schimbări în policile publice, fapt care a atras atenția investitorilor internaționali. Modificările au inclus reduceri ale subvențiilor la gazele pentru încălzire, de 20%, o devalorizare a monedei naționale de 18%, precum și un acord prin care guvernul de la Buenos Aires s-a angajat să plătească spaniolilor de la Repsol 5 miliarde de dolari drept compensații pentru naționalizarea YPF.

Chevron și YPF au început forajul în regiune anul trecut, Chevron angajându-se să investească 1,24 de miliarde de dolari pentru ca YPF să foreze 161 de sonde în calitate de operator al proiectului, un acord care a fost în bună măsură privit pe Wall Street drept o etapă de testare.

Chevron și YPF au anunțat, săptămâna trecută, că vor cheltui împreună o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a fora 170 de sonde anul acesta, peste cifra anunțată anterior pentru 2014, de 140. În plus, Chevron va cheltui 140 de milioane de dolari pentru a explora regiunea Narambuena din Vaca Muerta.

Chevron – un monstru birocratic?

Chevron a vrut să caracterizeze anunțul drept un vot de încredere în prima etapă a proiectului și o exprimare a marilor așteptări pentru producția viitoare.

„YPF este un partener și un operator de încredere, care conduce proiectul în direcția cea bună”, a declarat Ali Moshiri, șeful diviziei de explorare și producție a Chevron pentru Africa și America Latină.

Moshiri este presat să arate rezultate în America Latină, din cauza reducerii producției din Venezuela și a unui un litigiu prelungit cu Ecuador, care dă puține semne că se va stinge curând.

Marile companii petroliere multinaționale, precum Chevron, s-au confruntat cu situații diferite în procesul de dezvoltare a zăcămintelor de hidrocarburi de șist în diferite părți ale lumii, în contextul în care birocrația masivă care le caracterizează le-a făcut să se miște mai greoi decât companiile mici, începătoare, pentru a extrage petrol și gaze naturale neconvenționale.

Și argentinienii sunt obsedați de „independența energetică”

Chevron, care a numit Vaca Muerta una dintre cele mai promițătoare concesiuni de hidrocarburi de șist din lume, a preconizat anterior că producția de acolo ar putea sări de la echivalentul a aproximativ 15.000 de barili de petrol pe zi la o cantitate estimată în prezent la 80.000 de barili echivalent petrol până în 2017.

Decizia Chevron „este o mare demonstrație de încredere în munca YPF și în potențialul de hidrocarburi neconvenționale al Argentinei”, a afirmat Miguel Galuccio, CEO al YPF.

Compania, care este controlată de statul argentinian, cu 51% din acțiuni, este considerată crucială pentru demersurile statului sud-american de a obține independența energetică.

Și-au mai credibilizat statistica oficială privind inflația

Argentina a făcut public anul acesta un nou index al prețurilor de consum, care măsoară cu mai multă acuratețe inflația persistent de mare, un alt factor care a împiedicat dezvoltarea industriei energetice.

Din 2007 până la sfârșitul anului trecut, guvernul a raportat o inflație la jumătate față de rata estimată de economiștii privați independenți. Lipsa de credibilitate a datelor oficiale a avut efecte asupra încrederii mediului de afaceri, deja zguduită de scăderea rezervelor băncii centrale și de restricțiile dure privind schimburile valutare, menite să reducă accesul la dolari americani.

Bursa argentiniană a crescut cu 20% până în prezent anul acesta, ca urmare a schimbării atitudinii guvernului, care a luat măsuri mai prietenoase față de investitori, în timp ce prețurile obligațiunilor de stat argentiniene denominate în pesos, tranzacționate pe piața locală, au crescut cu 11%.

 

Gaze de șist: Lituania devine mai "prietenoasă" cu fracturarea hidraulică, după anexarea Crimeei de către Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 17:28

Chevron Gazprom BUNLituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Chevron vrea să înceapă explorarea după gaze de șist în România în mai puțin de o lună

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 08 April 2014 17:33

Chevron ONG-uri BUNChevron intenționează să înceapă "în două-trei săptămâni" lucrările pentru explorarea gazelor de șist în România, a declarat, marți, pentru AFP, unul dintre directorii companiei, aflat în vizită în zona în care ar urma să fie executate lucrările și unde sute de persoane se opun acestui proiect.

"Ne așteptăm ca explorările la Pungești să înceapă în două-trei săptămâni", a declarat directorul Chevron pentru România, Tom Holst, citat de AFP, preluată de Agerpres.

Grupul american și-a întrerupt de mai multe ori activitățile pentru explorarea gazelor de șist la Pungești, din cauza protestelor locuitorilor din acest sat din nord-estul României și a opoziției activiștilor ecologiști, scrie AFP.

Marți, Chevron a organizat o deplasare a jurnaliștilor la Pungești, unde ar urma să fie forat prima sondă de explorare a gazelor de șist din România. Cu toate acestea, sute de opozanți, supravegheați îndeaproape de jandarmi, au reușit să se apropie de zona de foraj strigând "Nu, gazelor de șist!".

Numeroși locuitori din această regiune se tem de efectele negative asupra mediului pe care le-ar putea provoca fracturarea hidraulică, tehnica de extracție a gazelor de șist. Deși această metodă este permisă în SUA, ea este interzisă de exemplu în Franța. Însă Tom Holst a dat asigurări că grupul Chevron va respecta normele de mediu.

Fără fracturare hidraulică în faza de explorare

"Nu vom utiliza fracturarea hidraulică pentru explorare", a insistat Tom Holst, adăugând că orice decizie cu privire la o eventuală extragere a gazelor prin intermediul metodei de fracturare hidraulică nu va fi luată decât peste trei sau cinci ani.

Potrivit unui raport al US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa (4.190 de miliarde de metri cubi), urmată de Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru "Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, potrivit Mediafax.

Instituțiile de stat spun că totul este legal

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

"O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", a declarat, pentru Mediafax, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

S-au reluat protestele

Autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de compania Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care protestează faţă de explorarea şi exploatarea gezelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

Manifestanţii care au protestat în faţa amplasamentului Chevron s-au retras, marţi după-amiază, la intrarea în localitatea Siliştea, unde au aşteptat autocarul care îi transportă la Vaslui sau la Iaşi pe jurnaliştii care au vizitat şantierul amenajat la Pungeşti de către compania petrolieră, transmite Mediafax.

În momentul în care autocarul a ajuns în dreptul manifestanţilor, aceştia au aruncat cu pietre şi ouă în mijlocul de transport, pe care au încercat să îl blocheze.

Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea. În urma incidentelor nu a fost rănită nicio persoană. După plecarea autocarului cu jurnalişti, manifestanţii au rămas la faţa locului, continuând protestele.

Peste 50 de localnici s-au adunat, marţi la prânz, în faţa perimetrului deţinut de compania petrolieră Chevron la Siliştea-Pungeşti, în zonă fiind mobilizaţi şi zeci de jandarmi, pentru a preveni eventuale incidente.

Manifestanţii aveau bannere cu mesaje prin care cer întreruperea operaţiunilor companiei Chevron. Protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, au huiduit şi au scandat lozinci precum "Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură", "România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească".

De asemenea, manifestanţii le-au strigat reprezentanţilor companiei Chevron, în timp ce aceştia le prezentau jurnaliştilor amplasamentul pe care se desfăşoară lucrările, să înlăture steagul României de pe sonda de explorare a gazelor de şist care urmează să fie amplasată la Pungeşti.

"Aţi pătat drapelul României când ne-aţi bătut, nu meritaţi drapelul, daţi-l imediat jos", a strigat Constantin Pîslaru, unul dintre liderii Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă Pungeşti".

În paralel, a avut loc o acţiune intitulată "Ziua porţilor deschise", organizată de Chevron exclusiv pentru jurnalişti, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Chevron câștigă procesul privind poluarea din Ecuador, instanța spune că partea adversă a recurs la mită și fraudă

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 06 March 2014 15:00

 

Chevron Ecuador procesO instanță americană le-a dat câștig de cauză celor de la Chevron într-un proces privind poluarea istorică din jungla amazoniană, în care companiei i se cereau despăgubiri de miliarde de dolari, judecătorul considerând că avocatul părții adverse a recurs la mită și fraudă.

Magistratul unei instanțe districtuale din SUA, Lewis Kaplan, a dat dreptate Chevron, decizând că avocatul Steven Donziger a mituit un judecător și a efectuat operațiuni de spălare de bani pentru a asigura o decizie favorabilă clienților săi într-un proces de 9,5 miliarde de dolari deschis la o curte din Ecuador împotriva gigantului petrolier mondial.

Această decizie nu îi lasă lui Donziger, care a petrecut ultimii 20 de ani luptând împotriva Chevron, prea mari speranțe în privința obținerii de compensații pentru locuitorii pădurii tropicale Lago Agrio din Ecuador, care susțin că terenurile lor au fost transformate într-o groapă de gunoi toxică în urma activităților petroliere din zonă ale companiilor străine, relatează Bloomberg.

Avocatul din New York al reclamanților a trecut „de partea întunecată” și a făcut un „pact cu diavolul” pentru a obține decizia din 2011 a curții din Ecuador, a spus Kaplan în motivarea sa de 500 de pagini. El a hotărât că Chevron nu poate fi obligată la despăgubiri în instanțele americane, despăgubiri oricum reduse la jumătate, comparativ cu suma inițială de 19 miliarde de dolari, stabilită de instanța supremă din Ecuador în 12 noiembrie anul trecut.

Decizia îngreunează, de asemenea, pentru Donziger și clienții săi, obținerea despăgubirilor stabilite de curtea din Ecuador prin confiscarea activelor Chevron din afara SUA.

Decizie greu de întors

Donziger ar trebui să câștige la recursul împotriva acestei decizii pentru a-și asigura un venit pentru el și pentru clienții lui după decenii de procese. Descoperirile detaliate ale lui Kaplan vor face mai dificil acest lucru, spune Cassandra Burke Robertson, profesor de drept la Universitatea Case Western Reserve din Cleveland, care a urmărit cazul.

„Curtea care va judeca apelul va trebui să conchidă că descoperirile instanței de district sunt clar eronate, ceea ce este un lucru foarte greu de obținut”, a spus Robertson, citată de Bloomberg. „Este evident că Donziger are o luptă grea de dus pentru a obține inversarea deciziei”, a completat profesorul de drept.

Chevron, cea de-a doua companie petrolieră a Statelor Unite în ceea ce privește valoarea de piață, a purtat o luptă în mai multe țări pentru a-l împiedica pe Donziger să obțină daunele respective, care se ridică la aproape jumătate din profitul său din 2013, de 21,4 miliarde de dolari. Interdicția impusă de Kaplan asupra obținerii de beneficii de pe urma deciziei „se aplică oriunde în lume”, chiar dacă nu îl oprește pe Donziger să încerce să își pledeze cazul în curți din străinătate, a spus ieri Randy Mastro, un avocat pledant pentru Chevron.

Chevron susține că decizia lui Kaplan ar trebui să fie respectată și de către instanțe din alte țări, inclusiv Brazilia, Argentina și Canada, unde Chevron are active și unde Donziger și echipa sa deja au dat în judecată compania pentru a încerca să încaseze daunele. Curtea de Apel din Ontario a decis în decembrie anul trecut că cei 47 de săteni au dreptul să încerce să obțină parte din activele Chevron din Canada. Celelalte procese sunt în curs de derulare.

Avocatul șef al Chevron, R. Hewitt Pate, a spus ieri intenția companiei este să le transmită decizia lui Kaplan și judecătorilor care se ocupă de procesele din Brazilia, Argentina și Canada.

„Având în vedere argumentele din motivarea de față, privitoare la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în acest caz, nu cred că vreo instanță serioasă va susține executarea unei decizii luate în mod fraudulos”, a spus Pate.

"Doar la Hollywood"

Locuitorii satului din Ecuador și activiștii care lucrează în beneficiul lor au susținut că Chevron, cu sediul în San Ramon, California, ar trebui să fie trasă la răspundere financiar pentru poluarea pădurii ecuatoriale a Amazonului din zona Lago Agrio de către Texaco Inc., din anii 1960 până la începutul anilor 1990. Chevron, care a cumpărat Texaco în 2001, susține că a plătit deja 40 de milioane de dolari pentru a-și plăti partea sa de decontaminare a sitului de forare.

Cazul din Ecuador a inclus „lucruri care în mod normal apar doar la Hollywood – e-mailuri codate între Donziger și colegii săi în care sunt descrise interacțiuni private și mașinațiunile care îi vizau pe judecători și expertul numit de curte”, a scris Kaplan, în motivarea deciziei sale.

Donziger și echipa sa ar fi plătit un expert independent numit de curtea din Ecuador dintr-un cont secret, au promis 500.000 de dolari unui judecător care se ocupa de caz și care era atât de puțin experimentat că a pus un grefier în vârstă de 18 ani să facă cercetări legale și au scris deciziile judecătorești ei înșiși, a spus Kaplan.

„Donziger a început să se implice în această dispută din dorința de a îmbunătăți condițiile din zona în care trăiesc clienții săi din Eciador”, a spus Kaplan, care a prezidat un proces fără jurați, de șapte săptămâni. „La final, totuși, el și avocații din Ecuador pe care i-a condus au compromis prin corupție cazul din Lago Agrio”, a precizat Kaplan.

„Lungimea motivării dă părților mai multă muniție pentru a continua cazul”, a spus Robertson, profesorul de la Case Western. „Aș fi surprinsă dacă decizia ar fi admisă în integralitate, dar cred că hotărârea prin care i se interzice lui Donziger să tragă beneficii financiare din acest caz va fi cel mai probabil menținută”, a adăugat specialistul.

Au dat în judecată și statul Ecuador

John Watson, președintele și directorul executiv al Chevron, le-a spus reporterilor, la o conferință pe tema energiei din Houston, că „o astfel de decizie din partea unei instanțe reputate din SA va ajuta cu siguranță la prevenirea unor acțiuni de punere în executare în alte părți”.

Chevron a deschis de asemenea un caz de arbitraj împotriva Ecuadorului, acuzând statul că nu și-a respectat angajamentele prin care Texaco era exclusă din procesele pe tema poluării. Decizia Curții de Arbitraj de la Haga este în așteptare.

Ambasada Ecuadorului a spus că decizia lui Kaplan „nu exonerează explicit Chevron de responsabilitățile sale legale și morale care au rezultat din decenii de contaminare a pădurii ecuatoriale, ceea ce a pus în pericol viețile, cultura și mediul a nenumărați indigeni”.

Ambasada a spus că Ecuadorul nu este parte în procesul companiei Chevron împotriva lui Donziger.

Într-o declarație, Donziger a numit hotărârea lui Kaplan „o decizie îngrozitoare”.

Avocatul se consideră nedreptățit

„Credem că judecătorul Kaplan a greșit în privița legii și în privința faptelor și s-a arătat în mod repetat ostil față de mine, de clienții mei din Ecuador și de statul respectiv, ceea ce i-a afectat perspectiva asupra cazului”, a spus el.

Donziger a spus că va depune „un apel imediat și de urgență”.

Avocatul a argumentat că nu a făcut nimic rău în Ecuador și că orice metode agresive pe care le-ar fi folosit nu au fost mai rele decât cele ale Chevron. A mai spus că judecătorul Kaplan „a arătat clar că va da o decizie împotriva noastră” cu mult înainte ca procesul să înceapă, atunci când a respins o cerere ca procesul să fie ținut cu jurați.

Avocatul de apel Deepak Gupta, care s-a alăturat echipei lui Donziger după ce procesul s-a încheiat, a spus într-o declarație că judecătorul „a făcut pasul extraordinar și fără precedent de a se erija într-o comisie mondială de anchetă a faptelor”, atunci când a emis „ceea ce este de fapt o interdicție mondială de a primi despăgubiri”.

„Decizia este, de asemenea, în contradicție cu primul amendament al Constituției SUA, care garantează dreptul de a da în judecată, de a protesta, de a transmite comunicate de presă și de a contesta oficiali publici”, a spus el, făcând referire la tacticile menționate în decizia lui Kaplan. „Aceasta este cu atât mai îngrozitoare având în vedere că acest caz este despre a trage la răspundere o corporație pentru că refuză să curețe decenii de poluare toxică în Amazon”, a spus el.

Susținut de vedete

Donziger, un absolvent al Facultății de Drept a Universității Harvard, s-a alăturat procesului într-un rol de începător la sfârșitul anilor 1990 și a crescut gradual într-o poziție de strateg și fundraiser. El susține că avocații cu activitatea în Ecuador sunt acum responsabili de acest caz.

Este „inteligent, plin de resurse și un maestru al relațiilor publice și cu mass media”, a spus Kaplan în decizia sa.

Unele vedete au susținut campania împotriva Chevron, inclusiv Trudie Styler, care a înființat Rainforest Foundation împreună cu soțul ei, Sting, și a ajutat la demararea unui proiect pentru a asigura apă potabilă locuitorilor pădurii din Ecuador. Styler a participat la unele din audierile curții din New York, aducându-l pe soțul ei să îl urmărească pe Donziger în timp ce pleda.

Actrița Mia Farrow și actorul Danny Glover și-au exprimat de asemenea susținerea pentru această campanie, iar cazul a fost prezentat într-un documentar al regizorului Joe Berlinger, intitulat "Crude". Chevron a obținut accesul la sute de ore de înregistrări pentru acest film, despre care a susținut că îl arată pe Donziger acționând într-un mod inadecvat.

Totul a început în 1964

Între 1964 și 1992, compania americană Texaco, preluată de Chevron în 2001, a exploatat zăcăminte de petrol în regiunea ecuadoriană Lago Agrio, din bazinul amazonian, în parteneriat cu monopolul petrolier de stat al Ecuadorului, CEPE (în prezent Petroecuador), care deținea o participație de 25% la respectivul joint venture. La data demarării producției, regiunea era locuită exclusiv de triburi indigene. Acordul de concesiune al Texaco a expirat în 1993, iar de atunci zăcămintele de la Lago Agrio sunt exploatate exclusiv de compania petrolieră controlată de statul ecuadorian.

Tot în 1993, comunitățile rurale stabilite între timp în regiune, alături de reprezentanți ai triburilor indigene, au dat în judecată Texaco, acuzând-o că, în urma exploatării petroliere din regiune, a deteriorat grav și iremediabil condițiile de viață ale unui număr de circa 30.000 de locuitori.

Procesul a fost marcat de multe scandaluri, Chevron acuzându-i pe avocații părții adverse că au mituit un judecător local pentru a da decizii defavorabile companiei, presei fiindu-i „servită” și o înregistrare filmată în acest sens. Deși americanii au negat orice implicare în respectiva filmare cu camera ascunsă, a reieșit ulterior că una dintre persoanele implicate în filmare era un subcontractor al Chevron, care ulterior s-a mutat în Statele Unite pe cheltuiala companiei, oferindu-i-se și o pensie viageră.

În februarie 2011, un tribunal ecuadorian a condamnat Chevron, „moștenitoarea” Texaco, la plata unor despăgubiri totale de 19 miliarde de dolari. Dosarul conținea la acea dată peste 200.000 de file, reprezentând mărturii ale unor zeci de martori și peste 100 de rapoarte științifice întocmite de experți.

În esență, americanii erau acuzați că au deversat în Amazon miliarde de litri de deșeuri toxice rezultate în urma lucrărilor de foraj petrolier, provocând o criză de sănătate publică în regiune și obligându-i astfel pe foarte mulți dintre locuitori să plece de acolo.

Chiar și unii acționari ai Chevron au cerut socoteală managementului

La sfârșitul lunii mai 2013, în cadrul unei Adunări Generale unde acționarii Chevron au avut multe de reproșat conducerii companiei, o parte din aceștia au înaintat inclusiv o rezoluție cu privire la modul defectuos, în opinia lor, în care Chevron a acționat în cadrul litigiului cu ecuadorienii. Mai exact, era vorba de agresivitatea cu care compania a contraatacat în justiție, ajungând să îi acuze ea pe reclamanți de tentativă de extorcare de fonduri.
Deși nu a întrunit suficiente sufragii pentru a fi adoptată, rezoluția a fost totuși votată de 40% dintre acționarii Chevron. Inițiatorii rezoluției l-au invitat să vorbească la adunare și pe un reprezentant al prejudiciaților ecuadorieni.

„Ambii mei părinți au murit de cancer din cauza contaminării apei provocate de activitatea Chevron. Mă lupt în continuare pentru a se face dreptate. Chevron și-a mințit acționarii și pe toată lumea. Sunt aici pentru a cere în numele tuturor destituirea CEO-ului Watson”, a spus reprezentantul.

La aceeași adunare, un grup de acționari ai Chevron a cerut explicații managementului în legătură cu o serie de donații politice efectuate de companie în anul electoral 2012, în sumă totală de 3,9 milioane de dolari, dintre care una de 2,5 milioane de dolari. Șefilor Chevron li s-a cerut să explice în ce fel i-au fost utile companiei aceste donații, unii acționari exprimându-și îngrijorarea că donațiile ar putea fi chiar ilegale, în condițiile în care Chevron beneficiază de contracte cu statul american. Nici această rezoluție nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată.

 

Chevron vrea să cumpere cu pizza simpatia localnicilor dintr-o zonă unde i-a explodat o sondă

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 20 February 2014 01:50

Chevron explozie pizzaUnii dintre locuitorii din Pennsylvania care trăiesc în apropierea unei sonde de extracție de gaze naturale a Chevron care a explodat de curând, provocând moartea unei persoane, primesc tot felul de compensații din partea corporației.

Este vorba despre pizza și sucuri gratuite.

Chevron a împărțit 100 de cupoane-cadou pentru pizza și sucuri pentru cei din zona Green County, unde, pe 11 februarie, o explozie la o sondă de gaze a companiei a provocat un incendiu care a ținut patru zile. Un angajat al Bobtown Pizza a confirmat comanda de vouchere făcută de corporație.

Cauza exploziei este încă necunoscută, potrivit lui Jeff Rhodes, coordonatorul inspectoratului de urgență din Green County.

Explozia a dus la moartea unui muncitor și la rănirea altuia și, deși incendiul a fost stins, în atmosferă încă sunt emanate gaze, a spus Rhodes.

Localnici revoltați

Pizza-cadou oferită de Chevron nu a fost privită cu ochi prea buni de cei din zonă.

„Cea mai proastă formă de a-ți cere scuze. Ca și cum ai spune: <Ne cerem iertare că sonda de explorare prin fracturare hidraulică a explodat. Iată o pizza gratuită>”, a scris pe Twitter un locuitor nervos.

„Frumoasă acțiune de PR pentru relații comunitare: dacă îți este frică de foc și explozii, relaxează-te, uite o pizza”, a scris un altul.

Un locuitor care a vrut să își păstreze anonimatul, prin prisma prezenței semnificative a Chevron în zonă, a spus, pentru CNN, că a primit un cupon duminica trecută, când era în oraș cu familia. Potrivit spuselor sale, aceasta a fost prima și ultima dată când a auzit ceva de la Chevron referitor la incident.

Chevron pizza

"Ca pe o palmă"

„Am simțit-o ca pe o palmă grea peste față”, a spus localnicul la CNN.

„Nu simt că se ocupă să rezolve ceva. Nici măcar nu am sunat la numărul lor special de telefon înființat, pentru că sunt prea supărat. Un cupon pentru pizza? Adică, pe bune?”, a adăugat el.

Într-o declarație pentru CNN, Chevron a transmis că „a oferit un semn de apreciere” pentru vecinii care au fost afectați de evenimente.

Cupoanele au fost însoțite și de o scrisoare, potrivit afiliaților CNN de la KDKA. „Chevron recunoaște efectul pe care acest incident l-a avut asupra comunității. Noi suntem mândri să fim un membru responsabil al acestei comunități și vom continua să ne străduim să ajungem să derulăm operațiuni fără incidente. Suntem hotărâți să luăm măsuri pentru a le oferi siguranță vecinilor, angajaților, contractorilor și să protejăm mediul”, se afirmă în scrisoare.

„Apreciem susținerea puternică pe care am primit-o din partea localnicilor, în timp ce lucrăm pentru a îndepărta efectele acestui accident în cel mai sigur mod”, se mai menționează în declarația Chevron.

Localnicul care a vorbit cu reporterii CNN a spus că vrea să se mute împreună cu familia ca urmare a acestui incident.

„Ne mișcăm cât de repede putem. Nu este singura lor sondă apropiată de casa noastră. Chiar nu ne simțim în siguranță”, a spus el.

Cauze încă necunoscute

Într-o declarație de marți, Chevron a spus că situația de la sondă „a rămas gravă și echipele lucrează non stop pentru a se apropia de sondă în siguranță și a o închide”.

Potrivit WTAE, oficialii au spus că flacăra ardea intermitent, dar gazele continuau să țâșnească asupra unui braț mobil foarte încins lăsat pe rampă, ceea ce a dus la reaprinderea focului.

Purtătorul de cuvânt al companiei, Kent Robertson, a spus duminică seară că este prematur să se anunțe cauzele reale care au dus la apariția flăcărilor, dar „nu este suficient combustibil emis pentru a susține combustia, iar odată cu răcirea brațului mobil, sursa aprinderii focului a fost îndepărtată”.

Un oficial al Departamentului pentru Protecția Mediului, citat de WTAE, a spus că gazele nu reprezintă un risc pentru sănătatea și siguranța publică.

Zeta Petroleum produce curent din gazele de la Suceava

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 19 February 2014 09:21

Zeta Petroleum curent gazMarea companie de petrol şi gaze Zeta Petroleum, care are mai multe concesiuni în România, în producţie sau în pregătire, precum cele de la Suceava, Griviţa Nord, Bobocu sau Jimbolia, începe să se arate interesată, pe lângă producţia de gaze şi de cea de electricitate, în primă instanţă de electricitatea produsă din gaze.

Compania se aşteaptă să înceapă producţia de electricitate în Suceava, la Dorneşti Sud 1, în a două jumătate a anului. La Dorneşti Sud au o sondă forată încă din anul 2007 iar debitul de gaz comercial a fost testat iniţial la 24.000 de metri cubi pe zi pentru ca pe parcursul testelor de producţie recente, valoarea să urce la 26.000 de metri cubi pe zi, rată care confirmă faptul că acest câmp poate fi exploatat comercial.

Astfel că, în anul acesta, la producţia deja existentă de la câmpul Climăuţi, care a fost în anul 2013 de 4,45 milioane de de metri cubi standard pe zi (adică măsurare la temperatură de 15 grade C, presiune de 1,01325 barA), o să se adauge şi producţia de gaze de la Dorneşti Sud 1. Cu gazele scoase de acolo şi cu un generator pe gaze se va produce energie electrică.

Procesul de selectare a echipamentului de producere a electricităţii, gas to power, a avut ca rezultat semnarea unui contract în acest sens, cu achiziţionarea unui generator cu gaz, în luna decembrie.

Dacă Zeta Petroleum va produce energie electrică şi din alte surse… rămâne de văzut. Cert e că, recent, Zeta Petroleum Suceava şi-a adăugat la obiectele de activitate şi producţia de energie electrică, transportul energiei electrice, distribuţia dar şi comercializarea, conform unui document al companiei, consultat de Energy Report.

Compania intenţionează în continuare să repună în exploatare zăcâmântul de gaze de la Bobocu, din judeţul Buzău, fiind în căutare de finanţare și parteneri pentru acest demers și având în plan extinderea unei sonde deja existente pe perimetrul respectiv, Bobocu 310.

De asemenea, anul trecut, Zeta a început un proiect de schimb de date cu americanii de la Chevron, cu accesul fiecăreia dintre cele două părţi la informaţiile despre concesiunile celeilalte.

 

Profitul Chevron a scăzut cu 32% în T4 2013, prognozele de producție sunt dezamăgitoare, dar continuă investițiile masive

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 03 February 2014 12:05

Chevron rezultateProfitul Chevron a scăzut cu 32% în ultimul trimestru al anului trecut, din cauza reducerii producției de petrol și gaze, a scăderii cotațiilor mondiale la țiței și a marjelor mici de rafinare. Totodată, veniturile companiei au fost cu 9 miliarde de dolari sub așteptările pieței, iar prognozele pentru 2014 indică stagnarea producției pentru al treilea an consecutiv. Însă Chevron își menține intenția de a investi circa 40 de miliarde de dolari anual în următorii câțiva ani pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de hidrocarburi.

Producția globală a Chevron a scăzut cu 3,4%, la 2,58 milioane de barili echivalent petrol pe zi, față de 2,67 milioane în anul anterior.

"Cotațiile mondiale la țiței și marjele de rafinare au fost mai mici în 2013, comparativ cu 2012. Acest lucru, coroborat cu consemnarea unor profituri mai reduse la vânzările de active și cu majorarea cheltuielilor, a dus la scăderea profitului", a declarat CEO-ul Chevron, John Watson.

Per total, Chevron a raportat un profit de 4,93 miliarde de dolari, față de 7,25 miliarde de dolari cu un an înainte. Veniturile companiei au scăzut cu 7,3%, la 64,93 miliarde de dolari.

Producție mai mică și mai ieftină

Profitul diviziei de explorare și producție a scăzut cu 29%, atât ca urmare a scăderii producției, cât și a reducerii prețurilor de vânzare. Pe partea de rafinare, marketing și petrochimie, profitul s-a prăbușit cu 58%, la 390 milioane de dolari, din cauza cheltuielilor mai mari și scăderii marjelor de rafinare.

Pe de altă parte, Chevron a anunțat că își menține planurile de investiții masive pentru următorii câțiva ani, de circa 40 de miliarde de dolari anual, pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de petrol și gaze, în condițiile în care previziunile Chevron indică o producție în stagnare în 2014, respectiv pentru al al treilea an consecutiv.

Ca și alte companii majore din sector, precum ExxonMobil sau Royal Dutch Shell, Chevron încearcă scăderea producției de la câmpurile sale mature de hidrocarburi investind masiv în noi proiecte de explorare.

Însă săptămâna trecută Shell a anunțat că își va reduce cheltuielile investiționale și își va vinde activele neprofitabile, fapt care a dus la aprecierea acțiunilor bursiere ale companiei, spre deosebire de cele ale Chevron, care au scăzut cu 3,5%.

Nu reduc cheltuielile

În schimb, cei de la Chevron intenționează să investească în continuare. Anul trecut, compania a cheltuit pe proiecte noi 41,9 miliarde de dolari, cu 23% mai mult decât în 2012. CEO-ul John Watson a declarat că, în următorii ani, cheltuielile de capital ale Chevron vor fi de circa 40 miliarde de dolari anual.

Printre cele mai importante proiecte noi ale Chevron se numără construirea a două imense terminale de gaze naturale lichefiate în Australia, precum și foraje offshore la mare adâncime în sectorul american din Golful Mexico.

"Toate aceste proiecte noi vor majora producția de petrol și gaze a Chevron. Până când vor deveni funcționale, însă, producția continuă să scadă", spune analistul Fadel Gheit de la Oppenheimer & Co.

Goană după noi resurse

Creșterea producției de la zăcămintele din SUA și Nigeria nu a reușit să compenseze reducerea cantităților extrase de pe alte câmpuri de hidrocarburi, în medie cu 4%.

Pe de altă parte, Chevron susține că a consemnat progrese importante în dezvoltarea noilor proiecte, care, odată demarate, vor majora producția zilnică a companiei cu 500.000 de barili echivalent petrol, potrivit estimărilor Chevron.

"Specificul business-ului nostru este că zăcămintele exploatate se epuizeazăm astfel încât avem tot timpul nevoie de dezvoltarea de noi câmpuri de hidrocarburi", a declarat CEO-ul John Watson.

Campionii de stat - retrogradați, giganții privați - recompensați de piețele bursiere

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 27 January 2014 12:19

RosneftExxonMobilMarile companii de petrol și gaze cu capital majoritar de stat din economiile emergente au picat în dizgrația piețelor bursiere anul trecut, în timp ce giganții petrolieri privați, în special cei din Statele Unite, dar și cei din Europa, prezenți și pe piața americană, au evoluat pozitiv, revoluția tehnologiei de șist din America de Nord continuând să atragă investitori.

Acțiunile companiilor de stat, precum PetroChina, Petrobras din Brazilia și Gazprom și Rosneft din Rusia, au suferit deprecieri semnificative, în timp ce Chevron și ExxonMobil din SUA, și Total, BP și Royal Dutch Shell din Europa, s-au apreciat, remarcă Financial Times.

Valoarea de piață combinată a acțiunilor companiilor petroliere cu capital majoritar de stat a scăzut cu 15%, în timp ce valoarea marilor corporații occidentale din domeniu a crescut cu 9%, rezultă dintr-o analiză a companiei de consultanță IHS.

Cifrele marchează o inversare de tendințelor predominante din primul deceniu al secolului XXI, când se părea că marii campioni naționali, cu un mai mare acces la resurse și sprijin guvernamental, vor eclipsa marile corporații private occidentale.

## Marii campioni lucrează în interesul guvernului sau al acțonarilor?

Potrivit senior analistului IHS Daniel Trapp, "investitorii se întreabă care sunt prioritățile marilor companii de stat: sunt de partea acționarilor sau urmări interesele guvernelor respective?".

Pentru prima dată în ultimele două decenii, boom-ul în producția de petrol și gaze de șist din SUA a creat o alternativă pentru investitorii la asumarea riscului de a investi în companii controlate de stat.

Printre companiile cele mai performante de anul trecut, potrivit analizei publicate de IHS astăzi, s-au numărat și unii cei mai mari producători de petrol de șist din SUA: EOG Resources, Continental Resources și Pioneer Natural Resources.

Piețele au răsplătit, de asemenea, companii precum Occidental Petroleum și Hess, care se află într-un proces de reducere a expunerii pe plan internațional pentru a se concentra pe producția din America de Nord .

## Grupurile de servicii petroliere au avut de câștigat

Cele mai mari grupuri petroliere occidentale au ratat startul revoluției tehnologiei de șist, Shell, dar și alte companii, fiind nevoite să își asume o depreciere a propriilor active.

Cu toate acestea, ele au dobândit know-how-ul necesar în vederea explorării și exploatării de resurse de șist, în comparație cu rivalii lor din statele emergente care, în general, nici n-au intrat pe această piață și se rezumă la exploatarea resurselor convenționale.

Alte companii care au prosperat în 2013 au inclus marile grupuri de servicii petroliere care au abilitățile și tehnologia necesare pentru producția de petrol și gaze de șist, inclusiv Schlumberger , Halliburton și Baker Hughes .

Gaze de șist: Chevron începe operațiunile în Ucraina, rușii spun că se tem de poluarea apelor la graniță

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 22 January 2014 23:07

Chevron UcrainaAmericanii de la Chevron vor începe operațiunile pe concesiunea de gaze de șist de la Oleska, din Ucraina, cel mai devreme în al treilea trimestru al acestui an, a declarat ministrul ucrainean al Ecologiei și Resurselor Naturale, Oleh Proskuriakov.

"Probabil că lucrările nu vor începe mai devreme de al treilea trimestru al anului", a spus ministrul.

Acesta a adăugat că acordul de operare a concesiunii a fost finalizat și urmează să fie semnat în viitorul apropiat. După asta, Chevron va avea 90 de zile la dispoziție pentru a-și prezenta planul de lucru pe 2014 în fața comisiei interministeriale ucrainene însărcinate cu administrarea acordurilor de împărțirea a producției naționale de hidrocarburi.

"În plus, compania va trebui să obțină acorduri de mediu și alte certificări de la experții guvernamentali, pentru a se putea garanta siguranța locuitorilor din zonele unde Chevron va derula operațiuni", a mai spus ministrul.

Chevron și autoritățile de la Kiev au semnat un acord de împărțire a producției de gaze de șist de pe câmpul Oleska în noiembrie anul trecut. Concesiunea se întinde în regiunile Lvov și Ivano-Frankivsk. Estimările oficiale indică o producție anuală, de pe această concesiune, cifrată între 5 și 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Rușii folosesc și bățul, și morcovul...

În ianuarie anul trecut, Ucraina a încheiat cu Royal Dutch Shell un acord pe 50 de ani, în valoare de circa 10 miliarde de dolari, pentru explorarea și exploatarea unui zăcământ de gaze de șist din regiunea de est a țării.

A doua zi, monopolul național ucrainean de petrol și gaze, Naftogaz, a fost somat de Gazprom, principalul furnizor de gaze al Ucrainei, să plătească o factură de 7 miliarde de dolari, pe care rușii pretindeau că Naftogaz îi datorează pentru gazele contractate, dar neconsumate în 2012.

Acordul de explorare și producție cu Royal Dutch Shell a fost încheiat cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos și a fost semnat, din partea Ucrainei, de către președintele Viktor Ianukovici. Shell intenționează să foreze 15 sonde de explorare în cadrul proiectului, care va fi derulat prin intermediul unui joint-venture format de Shell cu o companie locală, numită Nadra Yuzivska.

Pe de altă parte, în decembrie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia a acceptat să reducă prețul gazelor naturale pe care le exportă în Ucraina cu o treime, de la 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi.

Ucraina își satisface 70% din cererea internă de gaze naturale prin importuri din Rusia.

...și chiar și argumente ecologice

Recent, autoritățile de la Moscova s-au declarat îngrijorate de perspectiva ca metoda de foraj care va fi folosită pentru gazele de șist din Ucraina să polueze resursele de apă din regiunile de la granița dintre Rusia și Ucraina.

Potrivit ministerului rus al Resurselor Naturale și Mediului, utilizarea fracturării hidraulice de către companiile care forează după gaze de șist în Ucraina ar putea duce la contaminarea resurselor subterane și de suprafață de apă, spre prejudiciul rușilor care trăiesc la granița dintre cele două state.

"Există îngrijorări serioase cu privire la riscul de contaminare, dat fiind că locațiile de foraj s-ar putea situa în apropierea resurselor de apă", a declarat ministrul adjunct al Mediului de la Moscova, Rinat Gizatulin, făcând apel la organizarea unei întâlniri bilaterale în care să se discute această problemă.

Pe de altă parte, și Rusia folosește pe scară largă metode precum fracturarea hidraulică și forajul orizontal, în special pentru a maximiza producția zăcămintelor sale mature de țiței, multe din ele date în exploatare încă de pe vremea Uniunii Sovietice.

Recent, Gazpromneft, divizia petrolieră a Gazprom, a anunțat că a început să utilizeze experimental fracturarea hidrauliocă și forajul orizontal, scopul fiind forarea, în viitor, a cinci sonde de explorare pe câmpul de hidrocarburi de la Bazenov, din Siberia, câmp operat în parteneriat cu Royal Dutch Shell.

Italienii de la Eni renunță la concesiunile de gaze de șist din Polonia, dintre giganții multinaționali doar Chevron mai speră

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 15 January 2014 14:26

Polonia Talisman Energy gaze de sistGigantul energetic italian controlat de stat Eni va renunța la toate concesiunile de gaze de șist pe care le deține în Polonia din cauza structurii geologice extrem de incomode pentru explorare și exploatare a câmpurilor respective, dar și a legislației complicate și neclare, aceleași motive care au făcut ca și alte companii de petrol și gaze să renunțe la proiecte de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale din Polonia.

Problemele legate de gazele de șist din Polonia, țară care, în urmă cu câțiva ani, era declarată de către americani ca fiind cea mai promițătoare din Europa din acest punct de vedere, s-ar putea repercuta și în alte state UE care au planuri mari de dezvoltare a hidrocarburilor neconvenționale, inclusiv Marea Britanie, scrie Reuters.

Compania italiană Eni deținea trei licențe de explorare gaze de șist în nordul Poloniei. Într-o declarație pentru Reuters, ministerul polonez al Mediului precizează că două dintre cele trei licențe expiraseră deja, Eni neavând în plan reînnoirea lor. A treia licență expiră în 2018.

Trei surse din industrie spun însă că cei de la Eni vor renunța și la a treia licență, abandonând cu totul planurile legate de dezvoltarea gazelor de șist din Polonia.

Încă o lovitură

"Cei de la Eni își fac bagajele pentru a părăsi Polonia. Principalele motive sunt costurile, reglementările și structua geologică a câmpurilor de hidrocarburi", a declarat una din sursele citate.

O altă sursă a declarat că Eni va renunța la a treia licență de explorare înainte de explorarea acesteia, condițiile geologice fiind principalul motiv al acestei decizii. Cele trei surse au confirmat o știre anterioară a cotidianului polonez Puls Biznesu, potrivit căreia Eni se pregătește să renunțe cu totul la gazele de șist din Polonia.

Decizia companiei italiene constituie încă o lovitură grea pentru speranțele guvernului de la Varșovia de a-și reduce dependența de importurile de gaze din Rusia prin dezvoltarea producției interne de hidrocarburi neconvenționale.

Din Polonia s-au retras deja companii precum ExxonMobil, Marathon Oil și Talisman Energy, astfel că, în prezent, singura companie multinațională majoră de petrol și gaze care mai deține concesiuni de gaze de șist în Polonia este Chevron. Cei de la Chevron au semnat în decembrie anul trecut un acord cu compania de stat poloneză PGNiG pentru a derula în parteneriag lucrări de explorare pentru gaze de șist în sud-estul țării.

Proteste, corupție, netransparență și estimări umflate

Pe de altă parte, în noiembrie 2013, Chevron i-a dat în judecată pe protestatarii care ocupseră o concesiune de gaze de șist a companiei din estul Poloniei. Locuitorii din satul polonez Żurawlów au blocat activitatea companiei americane încă din 2012, împiedicându-i pe cei de la Chevron să înceapă lucrările de foraj.

Protestatarii susțineau că scopul lor este acela ca Chevron să fie obligată să respecte o lege în vigoare în Polonia, care pune în aplicare o directivă UE, potrivit căreia sunt interzise orice fel de activități economice în habitatele speciilor protejate de păsări, în timpul sezonului de împerechere. În replică, cei de la Chevron spuneau că localnicii le violează dreptul de a avea acces la concesiunea pe care au dobândit-o în mod legal.

În august anul trecut, procurorii polonezi au declanșat urmărirea penală pentru corupție împotriva a patru funcționari de stat și a trei oameni de afaceri, acuzați că au pus la punct o schemă infracțională prin care companiile interesate de resursele de gaze de șist ale Poloniei obțineau licențe de explorare și exploatare plătind mită.

Scandalul de corupție a survenit după ce, la finalul lunii iunie 2013, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă până în prezent au fost forate mai puțin de 50 de sonde, întrucât condițiile de explorare de la fața locului s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Gaze de șist, lecție britanică pentru Ponta, Băsescu și Chevron: bani pentru primăriile și locuitorii din zonele de foraj

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 13 January 2014 12:41

Chevron ONG-uri BUNConsiliile locale din Marea Britanie care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Respectiva taxă locală este impusă asupra proprietăților utilizate în scop economic și comercial în Anglia și Țara Galilor, iar consiliile locale păstrează în prezent 50% din veniturile colectate, utilizându-le pentru finanțarea serviciilor publice locale.

Premierul britanic David Cameron a declarat, luni, că legislația în vigoare va fi modificată, astfel încât primăriile urmează să păstreze la bugetele locale toți banii colectați din taxarea terenurilor pe care se va fora după gaze de șist. Potrivit estimărilor guvernamentale, pentru un teren de dimensiuni tipice medii pe care se forează după gaze de șist, suma anuală colectată din această taxă locală s-ar ridica la circa 1,7 milioane de lire sterline.

Mai mult, potrivit lui Cameron, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companii 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Potențial mare, proteste masive

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

De altfel, structura asociativă a acestor consilii locale, Local Government Association (LGA), a anunțat că salută intenția lui Cameron ca pe un pas în direcția cea bună, adăugând însă că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a satisface comunitățile care urmează să fie afectate de forajul prin fracturare hidraulică după gaze de șist.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

Industria britanică a gazelor de șist se află încă în faza de explorare, însă companiile din domeniu consideră că Marea Britanie este una dintre locațiile cu cel mai mare potențial din Europa în privința resurselor de hidrocarburi neconvenționale.

Pentru guvernul central, gazele de șist constituie o opțiune strategică vitală, legată de independența energetică și, tocmai de aceea, executivul de la Londra face eforturi mari pentru a sprijini această industrie, în pofida numeroaselor și masivelor proteste împotriva fracturării hidraulice desfășurate în ultimii ani. Opoziția față de gazele de șist include nu doar organizații ecologiste, ci și numeroase comunități și autorități locale.

I-a trecut și lui Ponta prin cap

Anul trecut, premierul Victor Ponta declara că banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Eu sunt adeptul unui sistem care se aplică în multe ţări europene - Italia, de exemplu, am şi văzut legea şi e foarte bună - din redevenţele pe care le încasezi la bugetul central, nu doar pentru gaze, pentru cărbune de exemplu, să meargă și la autoritățile locale. Eu reprezint în Parlament de atâţia ani un judeţ, Gorj, care depinde aproape în totalitate de energia produsă pe cărbune. Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>, cei din Prahova care exploatează petrol, la fel. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", declara Ponta la postul B1 TV, în octombrie 2013.

El a precizat că această prevedere va fi inclusă în noua lege a redevenţelor, care trebuie aprobată anul acesta. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

La începutul anului trecut, premierul Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Morcov pentru primari, dar și pentru localnici

Modificarea legislației în vigoare, în sensul împărțirii banilor colectați din redevențe petroliere între bugetul central și cele ale autorităților locale în raza cărora se desfășoară sau se vor desfășura lucrări de exploatare de resurse minerale, i-ar încuraja pe primarii din aceste zone în a duce muncă de lămurire cu localnicii care se opun, de exemplu, explorării și exploatării gazelor de șist, spunându-le că aceste activități aduc beneficii pe plan local, majorând încasările la bugetele locale.

În prezent, autoritățile centrale (Parlamentul și Guvernul, la care se adaugă o serie de agenții) au monopol total asupra politicilor legate de resursele naturale, primăriile în jurisdicția cărora se derulează lucrări de exploatare neavând nici un cuvânt de spus asupra acestei chestiuni, din punct de vedere juridic și neprimind nici un ban din redevențele plătite de companiile care operează respectivele perimetre.

Anul trecut, mai multe primării din județele Vaslui și Constanța, inclusiv dintre cele în a căror jurisdicție intră perimetre unde americanii de la Chevron vor să înceapă lucrările de explorare pentru hidrocarburi neconvenționale, au interzis, prin hotărâri de Consilii Locale, explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

În plus, la Pungești, în județul Vaslui, au avut loc anul trecut proteste masive față de intenția celor de la Chevron de a amplasa acolo prima sondă de explorare a gazelor de șist de pe teritoriul României.

Ponta coabitează mental cu Boc

Ideea este departe de a fi nouă, figurând, de exemplu, în programul de guvernare al guvernului Boc pentru perioada 2009-2012, unde unul dintre obiective fixate pentru sectorul energetic era "stimularea autorităţilor publice pentru valorificarea resurselor minerale, prin modificarea adecvată a legii minelor, prin împărţirea justă a redevenţei miniere între stat şi autorităţile locale".

La finalul anului 2011, guvernul Boc a anunțat că a decis prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Astfel, documentul prevedea că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

În mai anul trecut, preşedintele Agenţiei Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, a declarat că se vrea introducerea, în noua variantă de redevenţă, a unei cote-părți care să revină comunităţilor locale, acesta arătând că pe acele perimetre care aparţin comunităţilor locale se desfasoară activităţi, iar toţi operatorii vor utiliza infrastructură locală.

Chevron raportează rezultate dezamăgitoare: scăderea producției și prețuri mai mici obținute

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 10 January 2014 09:39

Chevron rezultateChevron a anunțat, într-un raport intermediar referitor la datele financiare pe ultimul trimestru al anului trecut, că producția de petrol și gaze la nivel global a companiei pe trimestrul al patrulea al lui 2013 va scădea probabil comparativ cu perioada similară a lui 2012, în timp ce majoritatea prețurilor materiilor prime se plasează pe un trend de ușoară depreciere.

Chevron, a doua cea mai mare companie de petrol din SUA în funcție de valoarea de piață după Exxon Mobil Corp, estima inițial că veniturile din cel de-al patrulea trimestru se vor situa la nivelul celor din același trimestru al anului 2012. 

Numai că, în ultimul trimestru al anului trecut, Chevron a produs doar 2,56 milioane de barili echivalent petrol în lunile octombrie și noiembrie, mai puțin cu 3,9% față de perioada similară a anului anterior.

Producția Chevron a scăzut nu numai la nivel global, ci și în SUA, unde aceasta a atins un nivel de aproximativ 650.000 de barili de petrol și gaze naturale pe zi în primele două luni ale ultimului trimestru al lui 2013, în scădere cu 3,6% față de anul anterior și cu 0,8% sub nivelul înregistrat în primele două luni ale celui de-al treilea trimestru.

Producția internațională a ajuns la 1,91 milioane de barili pe zi, în scădere cu 4% față de perioada similară a anului precedent și cu 0,8% față de primele două luni ale trimestrului al treilea.

Prețuri mai mici obținute la petrol și gaze

În plus, pe lângă scăderea producției, rezultatele Chevron vor suferi și ca urmare a scăderii cu 0,6% a prețului petrolului în SUA față de perioada similară a lui 2012, la o medie de 90,17 dolari pe baril, în timp ce prețurile internaționale ale tipurilor de petrolul extrase de companie în afara SUA au avut și ele de suferit, micșorându-se cu 0.4%, până la un nivel de 99.55 dolari.

Evoluția prețului prețurilor la petrol a fost parțial compensată de cea a gazelor naturale, mai mare, în medie, cu 1,9% față de cele obținute în perioada similară a anului precedent (3,28 dolari pe mia de metri cubi). La nivel internațional însă, media prețurilor la gaze naturale medie a fost de 5,68 dolari pe mia de metri cubi, în scădere față de nivelul de 5,97 dolari înregistrat cu un an în urmă.

Gaze de șist: Guvernul și Chevron au câștigat un proces la centru, dar au pierdut alte trei în teritoriu, la Vaslui

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 06 January 2014 13:52

Chevron ONG-uri BUNCurtea de Apel București (CAB) a respins, pe 23 decembrie 2013, cererea formulată de un grup de ONG-uri privind anularea acordurilor petroliere semnate de statul român cu americanii de la Chevron vizând explorararea și exploatarea resurselor de gaze de șist de pe teritoriul României. Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Nici una dintre aceste decizii judecătorești nu este definitivă.

"Respinge acţiunea, în ceea ce o priveşte pe reclamanta Asociaţia Pro Vulcan, astfel cum a fost precizată, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă. Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantele Asociaţia România Dreaptă, Greenpeace CEE România, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia Euro - Agora, astfel cum a fost precizată. Admite cererea de intervenţie în interes propriu a intervenientelor Chevron România Exploration and Production SRL şi Chevron România Holdings B.V. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.12.2013", se arată în decizia CAB.

Acțiunea în justiție a fost declanșată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Care sunt argumentele ONG-urilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens, acestea citează o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

În octombrie anul trecut, reclamanții au depus la dosarul cauzei legea prin care Parlamentul francez a dispus, pe o perioadă nedeterminată, suspendarea tuturor licențelor de explorare şi exploatare a gazelor de şist în Franţa, inclusiv o decizie a Curţii Constituţionale franceze, care confirma că respectiva lege este constituţională.

"Am mai depus o hotărâre foarte recentă a Parlamentului European, care spune că trebuie să se modifice directiva pentru elaborarea raportului de mediu, special pentru gaze de şist, pentru că ele, nefiind incluse în dreptul european, în momentul în care s-a dat această directivă şi, odată cu acordul petrolier, ele puteau fi exploatate fără vreo mare constrângere", declara Nicuşor Dan în octombrie 2013.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012, iar următorul termen procesual este programat pentru data de 15 ianuarie.

De asemenea, cele 5 ONG-uri menționate mai sus au cerut în instanță și suspendarea acordurilor petroliere semnate de statul român cu Chevron. Procesul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), următorul termen de judecată fiind fixat pe 23 ianuarie.

Victorie de etapă în Vaslui

Pe de altă parte, trei consilii locale din județul Vaslui au avut câștig de cauză la tribunalul județean în procesele cu Prefectura Vaslui, instanța hotârând că deciziile acestora de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist în jurisdicțiile respective sunt legale. Este vorba de consiliile locale din comunele Pogona, Alexandru Vlahuță și Suletea.

Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză unui număr de trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuţă, Şuletea şi Pogana, care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor, după ce hotărârile date de autorităţile în cauză au fost atacate în instanţă de către Prefectură.

Practic, magistraţii vasluieni au considerat legale hotărârile consiliilor locale pe motiv că resursele minerale "gaze de şist" nu au fost declarate de interes naţional în Legea Petrolului.

"Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul", se arată în motivarea instanţei de judecată.

În alte zece procese similare, în care au fost atacate în instanţă hotărârile de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, Prefectura Vaslui a câştigat în faţa consiliilor locale hotărârile fiind considerate ilegale. Înainte de a acţiona în instanţă consiliile locale, Prefectura Vaslui le-a explicat autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.

"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local", se arata în motivarea Prefecturii Vaslui.

În 3 octombrie 2013, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

 

Petroliștii americani presează tot mai mult pentru liberalizarea exporturilor, după ce au obținut ridicarea moratoriului pe țiței și gaze din Golful Mexico

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 12 December 2013 13:53

SUA export petrolExxonMobil, cel mai mare producător american de energie, cere guvernului Statelor Unite să ridice restricțiile legate de exporturile de țiței, restricții care datează de pe vremea embargoului OPEC din anii 70, care au dus la una dintre cele mai grave crize ale petrolului pe plan mondial. Subiectul revine în prim planul agendei publice americane și mondiale la scurt timp după ce industria petrolului din SUA a obținut de la Congres ridicarea moratoriului pe lucrări de explorare și exploatare de petrol și gaze din zăcăminte offshore de mare adâncime din Golful Mexico.

Apelul celor de la ExxonMobil vine odată cu publicarea studiului anual al companiei cu privire la perspectivele energetice pe plan mondial, în care se estimează că SUA și întreaga lume vor avea parte de decenii întregi de producție abundentă de petrol, dar și majorarea cererii de țiței la nivel global.

"Nu avem de a face cu o perioadă de penurie, ci cu una de abudență. Este nevoie de regândirea reglementărilor cu privire la exportul de țiței", a declarat vicepreședintele Exxon responsabil cu afaceri publice și guvernamentale, Ken Cohen.

Proiecțiile Exxon arată că, în 2015, producția de petrol din zăcăminte neconvenționale din America de Nord va fi mai mare decât întreaga producție actuală a statelor OPEC, fără Arabia Saudită.

America se confruntă cu supraproducție

La nivel mondial, deși producția va crește substanțial an de an, la nivelul anului 2040, circa două treimi din rezervele totale mondiale de țiței ale planetei vor rămâne neatinse, mai estimează cei de la Exxon.

Producția va crește grație dezvoltării noilor tehnologii de foraj, care permit pe scară tot mai largă extracția din zăcăminte offshore aflate la mare adâncime, precum și nisipuri și șisturi bituminoase.

Boom-ul petrolier american rezultat din progresul tehnologic pune mari probleme companiilor americane de profil, întrucât, din cauza interdicției de a exporta, SUA se confruntă în prezent cu fenomenul supraproducției, ceea ce reduce prețurile de vânzare și marjele de profit ale petroliștilor.

Exxon susține demult ridicarea interdicției de export pentru producția americană de petrol și gaze, dar actualul apel în acest sens este cel mai radical. Alte companii petroliere de prim rang care au revendicat același lucru sunt Royal Dutch Shell și ConocoPhillips.

Consumatorii, procesatorii și ecologiștii se opun

Cel mai probabil, însă, demersul se va confrunta cu opoziția consumatorilor de energie, îngrijorați de perspectiva ca liberalizarea exporturilor de petrol să ducă la scumpirea carburanților, dar și cu cea a grupurilor ecologiste, care se tem de efectele creșterii producției de țiței asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul, și companiile care operează rafinării și beneficiază în prezent de materie primă ieftină s-ar putea opune.

În prezent, autoritățile de la Washington permit ca anumite cantități de petrol să fie exportate în Canada, însă alte destinații sunt total interzise.

Exxon estimează că, la nivel global, consumul total de energie va fi în 2040 cu 35% mai mare decât în 2010, ca urmare a creșterii populației și majorării veniturilor în India, China și alte țări emergente. 60% din consum va fi asigurat din surse fosile, respectiv petrol și gaze, iar ponderea surselor regenerabile va fi de 7%, potrivit estimărilor Exxon.

Deși rezervele neaccesate de petrol ale lumii sunt, în estimarea Exxon, la niveluri mai mult decât îndestulătoare, acestea vor fi din ce în ce mai scump de exploatat. Asta din cauza localizării lor, care va necesita, de exemplu, construirea în Arctica de platforme petroliere marine care să facă față ghețarilor sau instalarea de sonde care să fie capabile să acceseze zăcămintele offshore aflate la mare adâncime.

Pe lângă asta, Exxon estimează că producția de petrol și gaze va deveni mai costisitoare și din cauza măsurilor luate de guverne pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care vor face ca prețul unei tone de emisii de dioxid de carbon să ajungă la 80 de dolari.

Liber la exploatare în Golful Mexico

Subiectul liberalizării exporturilor de țiței revine în prim planul agendei publice americane și mondiale la scurt timp după ce industria petrolului din SUA a obținut de la Congres ridicarea moratoriului pe lucrări de explorare și exploatare de petrol și gaze din zăcăminte offshore de mare adâncime din Golful Mexico. Măsura face parte dintr-un acord de compromis între republicanii și democrații din Congres, menit să deblocheze negocierile cu privire la bugetul SUA pe 2014.

Anunțul cu privire la acord a dus la scăderea cu peste 1% a cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

"Este o veste bună pentru toată lumea. Industria vrea acces la resurse suplimentare și Golful Mexico e cel mai accesibil, e practic la noi în curte. Companiile americane dispun de tehnologie, mână de lucru, infrastructură și know-how pentru a exploata aceste perimetre", spune Fadel Gheit, analist la Oppenheimer & Co.

Acordul din Congres ridică moratoriul pe explorare și exploatare de hidrocarburi pe o suprafață de circa 600.000 de hectare din vestul Golfului Mexico, care au stârnit interesul unor companii precum Shell, Chevron sau BP.

Biroul pentru Administrarea Resurselor Oceanice de Energie estimează că zona cuprinde circa 172 de milioane de barili de petrol și 304 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Justiția ar putea căpăta acces la secretul de serviciu privind valoarea investițiilor Chevron de la Vama Veche

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 02 December 2013 12:55

Chevron proceseCurtea de Apel București (CAB) a emis adrese către Guvern și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), solicitându-le să analizeze posibilitatea depunerii, la dosarul procesului prin care primăria Limanu cere anularea acordului petrolier dintre Chevron și Executiv privind perimetrul de la Vama Veche, a anexei conținând valoarea investițiilor programate ale Chevron pe respectivul perimetru, fără însă ca respectivele informații să fie făcute publice, întrucât reprezintă secrete de serviciu.

"Emiterea unei adrese către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pentru a aprecia asupra posibilităţii depunerii la dosarul cauzei a Anexei 1- „Programul minim de lucrări pentru perimetrul EX – 18 Vama Veche „ aprobat prin HG nr. 188/2012 ce are caracter „secret de serviciu” cu privire la valoarea lucrărilor, prin anonimizarea acestora date", este soluția pronunțată de CAB la termenul din 20 noiembrie, unde s-a mai decis, la cererea primăriei Limanu, amânarea cauzei și stabilirea unui nou termen de judecată pentru data de 15 ianuarie 2014.

O soluție identică a fost pronunțată de CAB în ședința din 23 octombrie, când instanța a decis trimiterea unei adrese similare către Guvern, privind posibilitatea depunerii la dosar a anexei din acordul petrolier conținând valoarea investițiilor Chevron de la Vama Veche.

Acordul a fost desecretizat în aprilie 2012 și are caracter public, inclusiv Anexa conținând programul minim de lucrări, însă datele privind valoarea investițiilor nu au fost dezvăluite, fiind secrete de serviciu.

Dosarul procesului prin care primăria Limanu cere anularea acordului petrolier dintre statul român și Chevron a fost înregistrat la CAB în 16 august 2012.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Și procesele prin care ONG-urile Asociația România Dreaptă, organizație a cetățenilor din Bârlad condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan cer suspendarea, respectiv anularea acordurilor petroliere dintre statul român și Chevron, au fost amânate.

Procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), privind suspendarea acordurilor, a fost amânat pentru 23 ianuarie 2014, iar cel privind anularea acordurilor, de la CAB, pentru 18 decembrie 2013.

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

Chevron reia lucrările la Pungești. Jandarmeria intervine în forță împotriva protestatarilor

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 02 December 2013 11:38

Chevron ONG-uri BUNAproximativ 30 de persoane aflate în corturile din tabăra din Siliştea-Pungeşti au reclamat intervenţia în forţă a jandarmilor, luni dimineaţă, oamenii spunând că au fost ridicaţi din corturi şi urcaţi în dube, în timp ce pe drumul judeţean din zonă Jandarmeria a montat garduri, drumul find blocat în totalitate, transmite Mediafax.

Reprezentanţii Chevron au anunţat, luni dimineaţă, că la ora 7.00 au fost începute lucrările de amenajare a drumului de acces spre terenul concesionat de companie în zona localităţii Siliştea-Pungeşti din judeţul Vaslui, unde au ajuns mai multe utilaje.

Răzvan Mitroi, purtătorul de cuvânt al Chevron România, a declarat, pentru Mediafax, că la ora 7.00 compania a reluat lucrările în zona Siliştea şi că pe terenul concesionat acolo au sosit primele utilaje de la firma care va executa lucrările de amenajare a platformei unde ar urma să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist.

"Chevron poate confirma că şi-a reluat operaţiunile în perimetrul Siliştea din judeţul Vaslui. Chevron intenţionează să realizeze exclusiv activităţi de explorare, folosind tehnologii convenţionale în perimetrul EV-2 (n.r. - Bârlad), conform permiselor pe care le-am obţinut la începutul lunii octombrie 2013. Prioritatea noastră este să desfăşurăm aceste activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător, în baza acordurilor de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea şi de a continua dialogul cu publicul interesat, comunităţile locale şi autorităţile despre proiectele sale", se menţionează într-un comunicat de presă al Chevron.

Utilajele Chevron au ajuns în zonă cu ajutorul Jandarmeriei, câteva zeci de localnici încercând să împiedice accesul utilajelor.

Localnicii care stau în tabără susţin că luni dimineaţă, în jurul orei 04.30, jandarmii au intervenit în forţă şi i-au urcat în dube pe unii dintre ei, oamenii spunând că, în total, au fost ridicate de către jandarmi 30 de persoane. O parte din protestatari susţin că au fost agresaţi de jandarmi şi că ar fi fost loviţi inclusiv cu bastoanele de către forţele de ordine.

Doi dintre protestatari au fost preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la Spitalul Judeţean din Vaslui.

Potrivit reprezentanţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă, una dintre persoane - Costică Spiridon, fostul primar din Pungeşti din perioada 2000-2004 - a suferit o lipotimie în urm unui atac de panică, iar cel de al doilea protestatar transportat la spital - un bărbat de 42 de ani - a acuzat dureri în piept.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Irina Drăgan, a declarat că "misiunea jandarmilor este să asigure un climat de normalitate la Pungeşti" şi că în timpul deplasării jandarmilor în zonă aproximativ 100 de persoane au blocat drumul judeţean, şapte dintre acestea fiind ridicate şi duse la Poliţie.

"Peste 100 de persoane au blocat drumul judeţen şi au avut un comportament ostil, iar jandarmii au acţionat pentru deblocarea căii de acces. Şapte persoane au fost duse la Poliţia Vaslui. Este normal ca jandarmii să acţioneze pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, fiind o zonă specială", a afirmat Irina Drăgan.

Totodată, reprezentanţii Jandarmeriei spun că o maşină a instituţiei a fost avariată de protestatari.

"Pe timpul deplasării jandarmilor spre localitatea Siliştea, un grup de aproximativ 100 de persoane au blocat drumul judeţean din localitate, fiind necesară intervenţia jandarmilor în vederea deblocării căii de acces. Persoanele în cauză au avut un comportament ostil la adreasa forţelor de ordine, pe timpul acţiunii pentru deblocarea căii de acces un autovehicul al Jandarmeriei fiind avariat. Şapte persoane au fost conduse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui în vederea identificării acestora şi stabilirea condiţiilor în care s-au produs evenimentele în care aceştia au fost implicaţi. Activitatea Jandarmeriei se ve desfăşura în continuare în conformitate cu atribuţiile legale, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, acţionându-se totodată cu fermitate şi echidistanţă împotriva oricăror încălcări ale legii", se precizează într-un comunicat de presă transmis de Jandarmerie

În zona taberei de la Pungeşti sunt zeci de maşini ale Jandarmeriei, Poliţiei şi Ambulanţei, iar drumul judeţean este blocat cu garduri metalice, câteva zeci de localnici aflându-se lângă gardurile de protecţie şi huiduindu-i pe jandarmii care ies cu maşinile din perimetrul unde nu este permis accesul.

În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

Aproximativ 500 de persoane au protestat, în 16 octombrie, în zona localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, unde compania Chevorn intenţionează să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui.

Localnicii au blocat atunci drumul judeţean Vaslui - Gârceni pentru a nu permite utilajelor firmei angajate de compania petrolieră să pătrundă în perimetrul luat în concesiune pentru amplasarea sondei de explorare. După protestele din octombrie, localnicii au amplasat corturi şi un vagon de dormit, unde o parte dintre ei stau şi pe timpul nopţii, zona fiind numită "tabără de rezistenţă de la Pungeşti".

Ulterior, reprezentanţii companiei Chevron şi-au retras specialiştii de pe suprafaţa de teren deţinută la Siliştea, fără ca aceştia să mai revină în zonă.

Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a anunţat apoi că explorarea gazelor de şist de la Pungeşti se suspendă până când siguranţa angajaţilor firmei, a constructorilor şi a comunităţii va fi asigurată şi, totodată, până când se va înţelege că metodele folosite de către companie sunt cele mai bune.

În 27 noiembrie, aproximativ 200 de localnici din comuna vasluiană Pungeşti s-au adunat din nou în zona în care Chevron deţine terenul pe care ar urma să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist, oamenii spunând atunci că au recurs la acest gest după ce în zonă au văzut mai multe maşini ale Jandarmeriei.

VIDEO: "Dorel" de la Chevron a spart conducte de gaze de peste 100 de milioane de dolari în ultimii 7 ani în SUA

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 15 November 2013 11:14

 Chevron explozie IIO conductă de gaze aparținând celor de la Chevron a explodat, joi, în câmp deschis, în apropierea localității Milford din Texas, SUA, proiectând flăcări la mare înălțime. Din fericire, nu au existat victime, însă toți locuitorii au fost evacuați din zonă din motive de securitate.

Explozia a fost cauzată de o echipă de foraj aparținând Chevron, cupa unui excavator lovind accidental o conductă de gaze aflată la fața locului. Întrucât nu au reușit să găsească valva care controlează fluxul de gaze din conductă, muncitorii au preferat să lase focul să ardă, până la sosirea unei echipe specializate în acest sens, care a oprit gazele.

Potrivit instituției locale însărcinate cu gestionarea situațiilor de urgență, la doar câțiva metri de conducta care a explodat se află o alta, prin care gazul a fost lăsat să curgă în continuare, întrucât eventuala închidere a robinetului ar fi sporit riscul unei a doua explozii.

Chevron a anunțat că cinci muncitori aparținând companiei au fost evacuați de la fața locului și nu că nimeni nu a fost rănit.

"Fluxul de gaz din conductă a fost oprit și au loc arderi reziduale", se arată într-o declarație a Chevron, compania precizând că monitorizează și cealaltă conductă de propan, din apropierea celei care a explodat.

Conducta aparținea sistemului de conducte de gaze West Texas LPG Pipeline, în lungime totală de 3.600 de kilometri, care transportă gaze lichefiate din New Mexico și Texas către mai multe unități de procesare din Texas.

Chevron controlează 80% din sistemul de conducte, restul aparținând celor de la Atlas Pipeline Partners.

Toți cei 700 de locuitori din Milford, inclusiv circa 200 de elevi de la școala din localitate, au fost evacuați în urma exploziei, iar autoritățile au închis circulației numeroase drumuri locale din jurul locației unde a izbucnit incendiul.

O echipă a postului de televiziune CBS a filmat la fața locului, în înregistrare observându-se flăcări mari care se ridică din câmp și câteva camioane arzând în apropiere. Chevron estimează că incendiul ar putea dura în total 36 de ore.

Potrivit statisticilor oficiale, din 2006 și până în prezent, Chevron a fost implicată, pe întreg teritoriul SUA, în 55 de incidente de acest tip, în care au fost sparte accidental conducte de gaze, din care 8 în Texas. Nu s-au consemnat decese sau vătămări corporale majore, dar s-au produs pagube în valoare totală de 108 milioane dolari, din care 3,3 milioane dolari doar în Texas.

Statisticile arată că, la fiecare din aceste incidente, în care conducte de gaze au fost lovite de cupe de excavatoare, cei de la Chevron au dat vina pe agențiile sau firmele însărcinate cu identificarea conductelor de gaze și a altor elemente de infrastructură subterană de pe locațiile de lucru ale Chevron, pentru nesemnalizarea corespunzătoare a respectivelor conducte.

Conducta Chevron are statut federal, o investigație asupra cauzelor incidentului urmând să fie declanșată de către Pipeline & Hazardous Materials Safety Administration. Investigația ar putea dura între 6 și 20 de luni. La fața locului au mai fost trimiși inspectori de la instituțiile locale de reglementare în domeniu, precum și de la agenția federală însărcinată cu protecția mediului.

Locuitorii sunt îngrijorați în legătură cu efectele negative pe care incidentul le-ar putea avea asupra sănătății lor, în condițiile în care incendiul degajă cantități mari de fum extrem de gros.

 

Gaze de șist: Chevron îi dă în judecată pe protestatarii anti-fracturare hidraulică din Polonia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 12 November 2013 01:28

 Chevron PoloniaCompania Chevron a început o campanie de informare din poartă în poartă a locuitorilor din Pungeşti cu privire la ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist, după ce localnicii au blocat, în urmă cu aproape o lună, accesul utilajelor pe terenul deţinut de companie în comună. În Polonia, însă, unde proteste similare au blocat activitatea Chevron la concesiunea din jurisdicția satului Żurawlów încă de anul trecut, cei de la Chevron au trecut la măsuri radicale și agresive, dându-i în judecată pe protestatari

Chevron a decis, recent, să intenteze acțiune în justiție împotriva protestatarilor care ocupă o concesiune de gaze de șist a companiei din estul Poloniei. Locuitorii din satul polonez Żurawlów au blocat activitatea companiei americane încă de anul trecut, împiedicându-i pe cei de la Chevron să înceapă lucrările de foraj.

Protestatarii susțin că scopul lor este acela ca Chevron să fie obligată să respecte o lege în vigoare în Polonia, care pune în aplicare o directivă UE potrivit căreia sunt interzise orice fel de activități economice în habitatele speciilor protejate de păsări în timpul sezonului de împerechere. În replică, cei de la Chevron spun că localnicii le violează dreptul de a avea acces la concesiunea pe care au dobândit-o în mod legal.

"Respectăm dreptul la liberă exprimare, atâta timp cât este exercitat în mod legal. Considerăm că punctul de vedere al protestatarilor nu este împărtășit de majoritatea locuitorilor", se arată într-o declarație a subsidiarei Chevron din Polonia.

Localnicii vor să aibă un cuvânt de spus

Satul Żurawlów se află la 80 de kilometri sud-est de capitala regională Lublin și este una dintre cele patru locații din Polonia unde Chevron deține concesiuni de gaze de șist.

Protestele și blocada de la Żurawlów s-au declanșat anul trecut, imediat după ce Chevron a încercat să demareze lucrări de foraj. Localnicii spun că Chevron tratează concesiunea drept proprietate privată, în timp ce aceasta ar fi fost acordată în interes public, ceea ce înseamnă, în viziunea lor, că "toate activitățile din zonă trebuie derulate cu informarea și acceptul societății".

Sătenii spun că, deși Chevron deține legal concesiunea, nu a primit aprobări suplimentare necesare de la autoritățile locale decât pentru lucrări de prospecțiune seismică la Żurawlów. Americanii spun însă că au obținut toate autorizațiile cerute de legea poloneză.

Parcă special pentru a crea și mai multă confuzie în jurul subiectului, Ministerul Mediului de la Varșovia a afirmat, într-un răspuns oficial la o solicitare adresată de protestatari, că simpla adjudecare de către Chevron a concesiunii nu înseamnă că americanii primesc automat și autorizații de construcție pe terenurile respective, inclusiv pentru foraj de sonde.

Evaluarea de mediu nu este obligatorie

Localnicii se mai plâng că nu s-a făcut nici un fel de evaluare a impactului de mediu al activității Chevron. Potrivit legislației poloneze, autoritățile de stat decid în fiecare caz în parte dacă o astfel de evaluare este sau nu necesară.

"Gazele de șist reprezintă o imensă oportunitate pentru Polonia. Majoritatea chestiunilor care țin de protecția mediului sunt tratate extrem de emoțional, așa cum vedem că se întâmplă la Żurawlów, însă continuăm să mergem pe drumul nostru și să ne implementăm politicile", declara ministrul polonez al Mediului, Marcin Korolec.

În replică, Agnieszka Grzybek, de la Partidul Verzilor, susține că ministerul se comportă ca și cum ar reprezenta Chevron. "Guvernul vrea să interzică ONG-urile care nu au cel puțin un an vechime să participe la dezbaterile publice pe marginea gazelor de șist, ceea ce înseamnă că organizația localnicilor din Żurawlów nu poate participa la aceste dezbateri", spune ea.

Campanie de informare la Pungești

În România, după protestele desfășurate în urmă cu mai bine de o lună, Chevron a început o campanie de informare din poartă în poartă a locuitorilor din Pungeşti cu privire la ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist.

Aşa cum au anunţat imediat după sistarea activităţilor în localitatea vasluiană Pungeşti, reprezentanţii Chevron România au demarat o campanie de informare a tuturor locuitorilor din comună cu ceea ce înseamnă explorarea gazelor de şist, operaţiune care ar urma să se desfăşoare în extravilanul localităţii Siliştea, transmite Mediafax.

Derulată de o societatea specializată, campania se va desfăşura din poartă în poartă la toţi locuitorii din cele şapte sate ale comunei Pungeşti, însă fără a se cunoaşte perioada de desfăşurare a acesteia.

"Chevron îşi menţine angajamentul de a coopera îndeaproape cu comunităţile locale pentru a explica beneficiile gazelor naturale din argilite. Ca parte a acestui angajament, Chevron România desfăşoară sesiuni de informare în comunităţile locale pentru a răspunde preocupărilor cu privire la activităţile de explorare pe care intenţionează sa le conducă în judeţul Vaslui. Această acţiune este o continuare a activităţilor de informare pe care Chevron le-a desfaşurat în regiune începând cu luna februarie 2013", se arată într-un comunicat pus la dispoziţia Mediafax de către compania Chevron.

Locuitorii nu par prea convinși

Locuitorii din comuna Pungeşti nu s-au arătat prea încântaţi de campania de informare începută de Chevron, aceştia susţinând că nu au fost convinşi de faptul că operaţiunile de explorare nu afectează mediul.

"Au venit şi ne-au spus numai lucruri frumoase, însă nu ne-au convins că nu vom avea de suferit. De aceea, vrem să ne lase aşa cum suntem. Avem fântâni curate şi vrem aşa să rămână. Să se ducă acolo la ei, în America", a spus Anişoara Lavric.

Un alt localnic a mărturisit că-i este teamă că va rămâne fără apă în fântâni după ce vor fi extrase gazele.

"Acolo în pământ apa stă deasupra gazelor, iar dacă ei le vor extrage, atunci apa se va duce în adâncul pământului şi fântânile vor rămâne goale. De aceea, nu suntem de acord cu ceea se întâmplă. Nu ne conving ei cu această campanie", este de părere Dumitru Bolea.

Continuă războiul din instanță

Consilierii locali din Pungeşti au decis interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist la o zi după protestele care au avut loc la Siliştea, unde Chevron intenţiona să înceapă lucrările de amenajare a platformei pe care vrea să-şi amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist din România.

Hotărârea a fost trimisă spre validare Prefecturii, însă instituţia a retrimis-o consilierilor din Pungeşti să o revoce, lucru care nu s-a întâmplat.

În luna iulie, Prefectura Vaslui a dat în judecată alte 11 consilii locale din judeţ pe aceeaşi temă, în nouă situaţii hotărârile de interzicere a explorării şi exploatare a gazelor de şist fiind anulate de instanţă. În alte două cazuri, procesele sunt încă pe rol, urmând ca magistraţii Tribunalului Vaslui să se pronunţe în cursul acestei luni, când sunt fixate termene de judecată.

 

Chevron raportează rezultate sub așteptări, din cauza creșterii cheltuielilor de capital și a prăbușirii marjelor de rafinare

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 04 November 2013 00:20

Chevron rezultateNivelul foarte slab al marjelor de rafinare a dus la scăderea surprinzătoare a profitului Chevron Corp în al treilea trimestru al acestui an, iar compania și-a ratat țintele de producție de petrol și gaze, în condițiile în care cheltuielile Chevron s-au majorat semnificativ.

Cheltuielile de capital ale Chevron au fost mai mari decât nivelul bugetat inițial de către companiue, iar producția nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor în perioada iulie-septembrie 2013. Compania americană a pus acest din urmă lucru pe seama încetinirii exporturilor de gaze naturale de la concesiunile din Angola, precum și a daunelor produse de o furtună la un terminal de import de gaze al unui client Chevron din Thailanda.

Chevron speră ca prețurile internaționale la țiței să aibă o revenire în ultimul trimestru al acestui an, fapt care le-ar permite americanilor să își atingă ținta de producție pe 2013 în proporție de 98-99%, respectiv să ajungă la un nivel mediu de 2,65 milioane de barili pe zi.

Pe partea de operațiuni downstream, toate rafinăriile din Statele Unite s-au confruntat anul acesta cu o amplă reducere a diferenței favorabile de preț dintre țițeiul produs în SUA și cel de pe alte piețe. Acest lucru și-a pus amprenta și pe rezultatele financiare ale altor giganți petrolieri, cum ar fi ExxonMobil Corp, care a raportat profit în scădere în pofida creșterii producției de petrol și gaze.

Directorul financiar al Chevron, Pat Yarrington, a încercat să îi liniștească pe investitori, declarând că nivelul cheltuielilor de capital ale companiei se va reduce după punerea în funcțiune a imenselor proiecte de terminale de gaze naturale lichefiate ale Chevron din Australia.

Producția scade, costurile cresc

Profitul net al Chevron s-a situat sub așteptările pieței în treilea trimestru al anului, scăzând de la 5,25 la 4,95 miliarde de dolari. Pe segmentul de rafinare și petrochimie, s-a consemnat o adevărată prăbușire, profitul net scăzând cu 45%, la 380 milioane dolari.

Producția de hidrocarburi s-a cifrat la 2,59 milioane de barili pe zi, peste nivelul din perioada similară a anului trecut, de 2,52 milioane, însă sub ținta companiei. Chevron se așteaptă la o creștere cu 25% a producției până în 2017, impulsionată de proiectele de gaze naturale lichefiate din Australia.

Însă costurile acestor proiecte au umflat cheltuielile de capital ale companiei cu 7 miliarde de dolari în doi ani, până la 36,7 miliarde de dolari în 2013, iar Chevron spune că totalul cheltuielilor din acest an va depăși bugetarea inițială cu 10%, din cauza costurilor cu achiziția de terenuri mai mari decât se prevăzuse inițial.

Anul trecut, proiectul terminalului de gaze naturale lichefiate Gorgon din Australia, dezvoltat de Chevron, a cunoscut o majorare de buget de 21%, ca urmare a aprecierii dolarului australian față de cel american, a costurilor mari cu forța de muncă și a întârzierii lucrărilor, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Gorgon este unul dintre cele 7 proiecte de terminale de gaze naturale lichefiate construite în Australia pentru satisfacerea cererii interne în creștere.

"Există încă incertitudini cu privire la acest proiect, dat fiind dimensiunile sale. Sarcina noastră zilnică este să ținem riscurile sub control, pe măsură ce acestea survin", a declarat directorul financiar al Chevron.

 

Piste pentru bicicliști - rețeta de domesticire a "hipsterilor" care se opun RMGC și Chevron?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 29 October 2013 21:30

Keystone bikelaneÎn loc să arunce bani cu nemiluita în televiziuni, politicieni și tehnocrați, Gabriel Resources (RMGC) și Chevron ar face bine să înceapă să se comporte fix ca niște politicieni și să ofere "poporului" ceea ce-și dorește, în special "poporului" care li se opune. Sorin Oprescu, de exemplu, ar fi probabil mai mult decât fericit să se facă ceva mai simpatic în fața principalului segment de electorat care nu-l înghite, așa că ar fi o situație de tip win-win-win.

În alte părți, ideea a fost deja formulată.

Compania canadiană TransCanada Corp vrea să construiască o uriașă conductă petrolieră, Keystone XL, în lungime de aproape 2.000 de kilometri, care ar urma să transporte țiței „greu”, extras din nisipurile bituminoase ale provinciei canadiene Alberta, semnificativ mai poluant decât cel convențional, până la rafinăriile americane din Golful Mexico.

Promotorii proiectului susțin că acesta va reduce dependența Statelor Unite de importurile de țiței de pe alte continente, va sprijini revenirea economiei americane și va crea locuri de muncă. Oponenții spun că va avea efecte dezastruoase asupra mediului, prin majorarea emisiilor de dioxid de carbon și contaminarea resurselor subterane de apă, precum și asupra peisajului și a modului de viață al localnicilor din regiunile pe care le va traversa conducta.

Morcov pentru bicicliști

Decizia finală de aprobare sau respingere a proiectului aparține administrației centrale de la Washington, respectiv președintelui Barack Obama. Dezbaterea pe marginea sa este tot mai încinsă, numeroase proteste având loc în ultima perioadă pe întreg teritoriul Statelor Unite, nu doar în regiunile care ar urma să fie traversate de conductă.

Pe acest fond, o firmă de design și arhitectură din Houston, SWA Group, a venit cu o idee care să mai tempereze revolta protestatarilor și să facă proiectul conductei Keystone XL mai "simpatic" pentru ecologiști și "hipsteri": construirea unei extrem de lungi piste pentru biciclete, care să urmeze îndeaproape traseul conductei.

"Construirea unei piste de biciclete de-a lungul traseului Keystone XL ar putea transforma proiectul conductei dintr-o sursă de tensiune socială într-o atracție turistică", spune șeful SWA Group, Kinder Baumgardner.

Kitsch bucolic

Pe 17 octombrie, firma a trimis o scrisoare de prezentare a proiectului celor de la TransCanada Corp și Departamentului de Stat al SUA, conținând inclusiv ilustrații în care apar bicicliști pedalând zâmbitori pe lângă conductă, pe fondul unui peisaj bucolic. Se mai văd fermieri, vaci, lanuri de floarea soarelui, corturi tradiționale de amerindieni și chiar și un protestatar, cocoțat într-un copac.

"Pentru americanul mediu, America profundă nu există. Nu vei întâlni niciodată un fermier, un amerindian sau un petrolist", explică Baumgardner. El insistă că proiectul pistei de bicicliști nu ar reprezenta o strategie de PR pentru îmbunătățirea imaginii conductei Keystone XL, prin crearea unui "coridor recreațional" de-a lungul acesteia. "Ideea e să faci întregul proiect mai util pentru populație", spune Baumgardner.

Un trend în acest sens există deja. În ultimii ani, autoritățile locale americane s-au străduit să transforme vizual regiunile marcate de proiecte masive energetice și de infrastructură, însoțindu-le cu elemente care să le transforme în atracții. Cea mai celebră realizare de acest fel este parcul High Line din Manhattan, construit pe locul unei vechi linii de cale ferată de marfă. În Texas, cei de la SWA construiesc piste de biciclete sub liniile electrice și stâlpii de înaltă tensiune administrați de furnizorul de energie electrică CenterPointEnergy Inc.

Expresia magică "parteneriat public-privat"

Cei care se opun proiectului conductei Keystone XL au reacționat cel puțin cu circumspecție la auzul ideii pistei de biciclete. "Cred că e caraghios. De ce ar dori cineva căruia îi pasă de mediul înconjurător să pedaleze pe lângă o conductă care distruge mediul? Cel care a venit cu o astfel de idee e cu totul rupt de realitate", spune Jane Kleeb, director executiv al ONG-ului Bold Nebraska, printre cei mai activi oponenți ai Keystone XL.

Shawn Howard, purtător de cuvânt al TransCanada, a declarat că aude pentru prima oară de la reporter de această ideea și nu s-a arătat deloc entuziast. "Este necesar să avem în permamență asigurat accesul direct și rapid la conductă, pentru lucrări de întreținere, mentenanță și reparații, precum și în eventuale situații de urgență, astfel că nu ne permitem să construim alte structuri permanente în amprenta proiectului. În plus, terenurile pe care trece conducta nu ne aparțin, nu suntem proprietarii lor, avem doar drept de acces pe ele, și exclusiv pentru lucrări legate de conductă", spune Howard.

În replică, Baumgardner spune că structuri permanente înseamnă de obicei clădiri, nu porțiuni de asfalt sau de pământ nivelat. De asemenea, ar putea fi construite hoteluri din loc în loc, de-a lungul pistei de biciclete, adaugă el. Costul întregului proiect ar putea ajunge la 400 de milioane de dolari.

Planurile celor de la SWA au în vedere încheierea de parteneriate între guvernul federal american, TransCanada și autoritățile statale și locale de pe traseul conductei Keystone XL, fiecare dintre entități urmând să contribuie financiar la construirea pistei de biciclete. Mai mult, Baumgardner ar vrea ca pista să fie inclusă în legislația de aprobare a conductei.

"Obiectivitate" marca Obama: principalii concurenți ai Keystone XL vor decide

Oficialii americani care analizează impactul de mediu al proiectului conductei Keystone XL le-au cerut executivilor din industria de transport al țițeiului pe calea ferată informații și estimări pe baza cărora să poată aprecia dacă industria respectivă poate fi o alternativă valabilă la conductă, care ar urma să transporte zilnic 830.000 de barili de petrol canadian către rafinăriile americane. Întrebările s-au referit la chestiuni legate de logistica lanțului de distribuție, dinamici de piață și posibile obstacole.

Aprobarea sau respingerea proiectului Keystone XL ar putea depinde de aceste răspunsuri, scrie Reuters.

În context, trebuie amintit că ONG-ul BOLD Nebraska, printre cele mai active organizații care se opun construirii conductei Keystone XL este finanțat aproape integral de către omul de afaceri și filantropul Dick Holland din Omaha. Holland este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați prieteni și parteneri de afaceri ai lui Warren Buffett, inclusiv la Berkshire Hathaway. Ambii susțin Partidul Democrat și au contribuit masiv, financiar și logistic, la dublul succes în alegeri al actualului președinte american, Barack Obama.

Buffett are propriile sale motive, extrem de pragmatice, pentru a se opune proiectului Keystone XL. În 2009, la un an după alegerea lui Obama la Casa Albă, Buffett a cumpărat cu nu mai puțin de 44 de miliarde de dolari corporația feroviară Burlington Northern Santa Fe. Cu extinderi minime, care ar presupune costuri infinit mai mici decât prețul de achiziție, liniile ferate deținute de Burlington Northern Santa Fe ar putea prelua integral sarcina pentru care se dorește construiea conductei Keystone XL, respectiv transportul țițeiului canadian extras din nisipuri bituminoase către rafinăriile din Statele Unite.

Este, de altfel, concluzia unui raport al Departamentului de Stat al SUA de anul trecut, pe baza căruia președintele Barack Obama a decis să amâne acordarea unei autorizații de construcție celor de la TransCanada Corp.

Se decide, de fapt, dacă Keystone va afecta sau nu afacerile "feroviarilor"

Dacă concluzia deliberărilor va fi că procesarea de țiței canadian din nisipuri bituminoase se va dezvolta rapid indiferent că se va construi sau nu conducta Keystone XL, asta le-ar da un argument în plus ecologiștilor care se opun proiectului, în fața susținătorilor acestuia, care vorbesc despre independență energetică, dezvoltare economică și creare de locuri de muncă. Președintele Barack Obama, care va avea ultimul cuvânt asupra proiectului, a declarat că va aproba construirea conductei dacă se va demonstra că aceasta nu va polua în cantități semnificative, măsură care ar satisface industria petrolieră, dar și guvernul canadian.

În martie anul acesta, Departamentul de Stat a concluzionat că respingerea proiectului nu ar încetini semnificativ producția și transportul de țiței canadian în SUA, întrucât industria feroviară ar fi capabilă să facă față cererii. Agenția Federală de Protecție a Mediului (Environmental Protection Agency – EPA) nu a fost însă de acord cu această concluzie, susținând că costurile mai mari presupuse de transportul cu trenul al țițeiului ar limita beneficiile economice ale procesării de petrol canadian în SUA.

Sectorul canadian de transport al țițeiului pe calea ferată s-a dezvoltat masiv de atunci, până la finalul anului viitor fiind așteptată finalizarea a încă cinci noi terminale de încărcare în vestul Canadei, cu o capacitate totală de 450.000 de barili pe zi. Cu toate acestea, chiar și operatorii de cale ferată spun că activitatea lor poate doar completa, nu și înlocui, beneficiile rezultate din construirea conductei Keystone XL.

Pe lângă aspectele de natură logistică, calea ferată este în mod limpede o opțiune de transport mai costisitoare, motiv pentru care, de altfel, este preferată de ecologiști, întrucât ar însemna limitarea cantităților de petrol poluant canadian transportate și procesate în SUA.

"Putem transporta volume mari, dar va fi întotdeauna o activitate de nișă", spune Gary Kubera, patron al companiei de profil Canexus. Costă cam 17 dolari/baril să transporți țiței din Canada la rafinăriile americane cu trenul, față de 10 dolari/baril, cât este costul transportului prin conducte. Pe de altă parte, potrivit Goldman Sachs, de anul viitor, conductele de petrol americane vor fi atât de aglomerate încât calea ferată va deveni un instrument indispensabil pentru satisfacerea cererii de transport de țiței.

Va urma un război aprig de lobby

Departamentul de Stat de la Washington nu a ajuns încă la o concluzie finală cu privire la impactul de mediu al proiectului conductei Keystone XL, evaluarea urmând a fi finalizată în următoarele câteva săptămâni, potrivit unor surse din industrie.

Este de așteptat ca, după aceea, adversarii și suporterii proiectului să declanșeze fiecare campanii de lobby în rafală, în condițiile în care administrația americană a anunțat că va fi în continuare deschisă la comentarii publice pe acest subiect, pus pe hold din 2008 încoace.

Indiferent dacă proiectul Keystone XL va fi sau nu aprobat, industria petrolieră susține că în viitor va fi nevoie de și mai multe conducte, pentru a face față cererii de petrol canadian extras din nisipuri bituminoase.

"Calea ferată e doar o plasă de siguranță", conchide David Smith, președintele companiei logistice canadiene Keyera, implicată în două proiecte de infrastructură pentru transport de țiței cu trenul.

 

Gaze de șist: câți bani câștigă proprietarii americani de terenuri cu resurse de la companiile care forează pe pâmânturile lor (VIDEO)

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 October 2013 13:10

 

Proprietari fracking bani redeventeBoom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Pe de altă parte, avântul industriei extractive a dat peste cap peisajul ambiant și modul de viață al multor comunități locale, pe lângă riscurile de mediu asociate cu exploatarea resurselor neconvenționale de hidrocarburi. Astfel că, în multe cazuri, locuitorii din zonele de interes pentru petroliști s-au asociat nu doar pentru a negocia mai eficient redevențele cu companiile, ci și pentru a le impune acestora să investească în tehnologii și proceduri care să facă activitatea de extracție cât mai puțin nocivă și deranjantă, demers în care sunt sprijiniți și de autoritățile locale.

The Wall Street Journal a colectat și sintetizat date disponibile cu privire la 11 state americane mari producătoare de petrol și gaze. Concluzia este că cel puțin 15 milioane de americani au ajuns să trăiască la distanță de mai puțin de o milă (1,6 kilometri) de sonde petroliere forate după anul 2000, adică mai mult decât populația din Michigan sau New York.

Asta a dus la schimbări dramatice. De exemplu, în Johnson County din Texas, în anul 2000 erau în total mai puțin de 20 de sonde de petrol și gaze. Astăzi există aproape 4.000 de sonde și 99,5% dintre locuitori trăiesc la mai puțin de o milă de cel puțin una din acestea. La nivel național, în peste 20 de comitate, având în total mai mult de 4 milioane de locuitori, există, în medie, peste 3 sonde pe mila pătrată.

Hyper-industrializare

Una dintre caracteristicile boom-ului hidrocarburilor de șist este aceea că resursele nu provin de la câteva sonde de mari dimensiuni, care exploatează niște câmpuri izolate. Dimpotrivă, există sute de sonde mici, care acoperă uneori comitate întregi. Rezultatul este că regiuni întregi din SUA cunosc un proces de industrializare fără precedent. Forajul fiecărei sonde necesită echipamente și instalații auxiliare de mari dimensiuni, precum și circulația unor camioane de mare tonaj cu containere care conțin apă, nisip și substanțe chimice. Mai sunt necesare instalații de iluminat de mari dimensiuni și echipamente de stocare și injectare.

Forarea unei astfel de sonde durează între trei săptămâni și trei luni. În Cleburne, Texas, Robert Webb locuiește la mai puțin de 200 de metri de o sondă aparținând celor de la Chesapeake Energy Corp. Webb încasează lunar redevențe de la mai multe sonde, cam 100 de dolari pe lună de la fiecare. El și vecinii și-au pus terenurile în comun și au înființat o asociație, astfel încât să poată să le închirieze mai eficient companiilor de petrol și gaze și să capete mai multă putere la negocieri.

"Aducerea și instalarea sondei și a echipamentelor de fracturare seamănă cu sosirea unui circ. Tot vine și pleacă o mulțime de camioane mari. Sonda în sine arată ca un pom de Crăciun, căci e foarte luminată, și lucrează non-stop. Banii de redevențe sunt foarte buni și vin fără să faci practic nimic", spune proprietarul, adăugând că, deși nu este foarte plăcut să trăiești în vecuinătatea sondei, din cauza zgomotului și a agitației, nu regretă alegerea făcută.

În Wyoming County din Pennsylvania sunt mult mai puține sonde. Două dintre ele se află localizate în Mehoopany, în apropiere de locuința lui Emily Krafjack. Ea spune că, atunci când au fost forate, nu auzea nici televizorul din cauza zgomotului, iar casa se umpluse de vapori de motorină de la camioanele care veneau să descarce nisip necesar pentru fracturare hidraulică. Emily încasează și ea redevențe de la operatorii sondelor, însă nu vrea să dezvăluie sumele.

Nu intră să forezi ca pe moșia lu' tac'tu

Pe de altă parte, proprietarii din Mehoopany au înființat un ONG al cărui scop este, potrivit exprimării lui Krafjack, "atingerea și menținerea unui echilibru delicat" între beneficiile aduse de exploatările de hidrocarburi din zonă și inconvenientele generate de acestea. Organizația nu vrea stoparea forajelor, ci menținerea calității vieții și protecția mediului. Emily Krafjack este implicată activ în demersurile acestui ONG.

Îngrijorările cu privire la efectele intensificării activităților extractive au dus la impunerea unor restricții la nivel statal și local, de la moratoriul instituit în New York la numeroase reglementări elaborate de primării, cum ar fi limitarea orelor zilnice de foraj sau plata unor sume de bani de către companii dacă zgomotul echipamentelor depășește un anumit nivel de decibeli.

În acest sens, mai multe orașe din Pennsylvania au dat în judecată statul, când acesta a încercat să le limiteze prerogativele în privința impunerii de reglementări pentru industria extractivă, iar justiția le-a dat câștig de cauză. Și la nivel federal se elaborează norme în acest sens, cum ar fi obligația de a "captura" și de a stoca emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma activităților de foraj.

Până la reglementări, însă, unele companii par să fi înțeles că este chiar în interesul lor să mențină o relație cât mai bună cu locuitorii din zonele unde forează. Mai sunt însă multe de făcut în această privință.

Banii contează

"Industria de petrol și gaze a fost extrem de inovativă în privința activităților subterane, însă mai are mult de progresat atunci când vine vorba de activitățile de la suprafață, care îi afectează direct pe locuitori. Avem nevoie de mai multă gândire neconvențională asupra acestui subiect. Dacă nu se vor purta frumos cu localnicii, vor întâmpina opoziție din partea acestora și vor avea mari probleme", spune Mark Boling de la Southwestern Energy Corp. Pe lângă capturarea emisiilor de CO2, el dă ca exemple de bune practici montarea de surdine pe echipamentele utilizate de petroliști, pentru reducerea nivelului de zgomot.

Adesea, atitudinea pro sau contra forajelor a locuitorilor din zonele de interes pentru industrie depinde de măsura în care aceștia beneficiază financiar de pe urma activităților extractive. Potrivit unui studiu estimativ recent al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, anul trecut, proprietarii de terenuri au încasat anul trecut, exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii, peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un studiu recent al Universității din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Sue Barnett din Arlington, Texas, are o proprietate de peste 20 de hectare între Fort Worth și Dallas. L-a închiriat gigantului ExxonMobil, care și-a instalat platforma de foraj la doar 50 de metri de o pășune aparținând lui Barnett. Din 2009 încoace, pe proprietatea ei au fost forate trei sonde.

Apar tensiuni atunci când nu toată lumea are de câștigat

"Totul a mers perfect. Am convenit cu cei de la Exxon să-mi suporte costurile cu relocarea cailor mei, în caz că aceștia ar fi fost deranjați și speriați de zgomotul forajului, dar din fericire n-a fost cazul. Banii de redevențe îmi ajung să-mi plătesc facturile și taxele și mai pun și ceva deoparte în fiecare lună", spune Barnett.

În anumite zone, însă, se întâmplă ca drepturile de proprietate asupra terenurilor pe care se forează să fie scindate. Astfel, unele persoane locuiesc pe terenurile respective și au drepturi exclusiv pe partea de la suprafață, în vreme ce alte persoane au în proprietate subsolurile terenurilor respective și drepturile asupra resurselor minerale conținute de acestea. În astfel de situații, apar animozități și chiar conflicte. Mulți americani care cumpără locuințe nu au suficientă cultură juridică pentru a se interesa înainte de achiziție dacă vor deține drepturi și asupra subsolurilor terenurilor pe care sunt construite acestea.

Un caz ilustrativ în acest sens este cel al localității Azle din Texas, unde jumătate din locuitori dețin și drepturi minerale, încasând chirii și redevențe de la petroliști, iar cealaltă jumătate nu. În consecință, unii susțineau activitatea de foraj, iar ceilalți militau pentru interzicerea acesteia.

"A fost o mare greșeală că am ignorat nemulțumirile și îngrijorările acelor proprietari care suportau inconvenientele forajelor fără să aibă nimic de câștigat de pe urma lor", spune John Tintera, fost director executiv al instituției de reglementare în energie, petrol și gaze din Texas.

Problemele se rezolvă cel mai eficient prin înțelegeri mutuale

Printre cele mai frecvente plângeri ale locuitorilor se referă la creșterea masivă a traficului de camioane de mare tonaj, ca urmare a forajelor. Forarea unei singure sonde necesită peste 1.000 de curse de camion, pentru transportul echipamentelor, muncitorilor și apei pentru fracturarea hidraulică. După instalarea sondei, nu mai este necesară, în medie, decât o cursă pe zi.

O altă problemă este că vecinătatea sondelor diminuează valoarea de piață a locuințelor, din cauza îngrijorării cu privire la riscul de contaminare a resurselor subterane de apă. Un studiu efectuat în suburbiile de lângă Pittsburgh între 2004 și 2009 arată că, în general, casele situate lângă sonde costau cu 10% mai mult decât cele aflate la distanță de sonde. Dar cu excepția caselor alimentate cu apă de la puțuri private din zone de foraj, mai ieftine cu 16% decât cele alimentate de companii municipale de utilități, ferite de riscul contaminării.

"Acum nu mai văd împrejurimile de la fereastră, ci o sondă. Până au terminat de forat a fost foarte rău, din cauza zgomotului și a agitației. Dar nu știu nimic. Vor mai fora și altele? Nu vreau decât să rămână cât de cât neatins colțișorul în care locuiesc. Sunt îngrijorată și pentru izvorul subteran. Am nevoie să fiu informată, pentru că e altceva acum, când sonda e pe terenul meu", spune o proprietară din Colorado care nu primește redevențe, pentru că nu deține și drepturile minerale ale terenului pe care se află locuința sa.

"De fiecare dată când se intensifică activitățile industriale lângă zone rezidențiale sporesc șansele ca ceva să meargă prost. În câteva decenii, vom avea un milion de sonde noi de petrol și gaze în SUA, așa că e în interesul tuturor ca lucrurile să meargă bine, pe cât posibil", spune Robert Jackson, profesor de biologie la Duke University, specialist în studiul fracturării hidraulice.

Unele autorități locale se ocupă deja de asta. Cele din Erie, Colorado, au semnat un angajament voluntar cu două companii energetice privind utilizarea de instalații de recuperare a vaporilor generați de foraj, o procedură mai degrabă rară în rândul petroliștilor, dar care, ca urmare a presiunilor din partea locuitorilor din zonele cu activitate extractivă intensă, se răspândește tot mai mult. Instalațiile captează inclusiv vapori cancerigeni.

Pe de altă parte, anumite lucruri se pierd pentru totdeauna. "Forajul a fost și bun și rău pentru regiunea noastră. Mulți locuitori și-au îmbunătățit situația financiară ca urmare a redevențelor și chiriilor încasate de la companii, iar noi ne-am permis să reducem taxele pe proprietate, compensându-le cu venituri din impozitarea producției de petrol și gaze. Însă s-a pierdut farmecul peisajului rural. Oriunde te uiți dai cu ochii de câte o sondă", conchide Roger Harmon, înalt oficial local în Jackson County, Texas, din 1995 încoace.

 

Curtea de Apel București amână deciziile în procesele contra Chevron intentate de primăria Limanu și de un grup de ONG-uri

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 24 October 2013 08:30

Chevron ONG-uri BUNCurtea de Apel București (CAB) a amânat, miercuri, deciziile în două procese intentate împotriva Chevron, de către primăria Limanu și de către un grup de ONG-uri, fixând următorul termen de judecată, pentru ambele acțiuni în instanță, pentru data de 20 noiembrie.

Ambele procese vizează anularea acordurilor petroliere semnate de către Guvernul României cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Anularea acordurilor de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012.

Ce se reclamă

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Unde s-a ajuns

"Procesul este în faza în care părţile administrează probe, în sensul că fiecare dintre părţi depune acte, noi ca să dovedim că gazele de şist nu sunt bune, Chevron ca să dovedească cât de bune sunt ele. În plus, trebuie să cerem nişte acte care au stat la baza acestor acorduri petroliere, care au fost emise de Guvern şi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, acte care nu sunt încă la dosar", a declarat, miercuri, Nicușor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, citat de Mediafax.

"În cadrul termenului de azi (miercuri, n.r.) am depus legea prin care Parlamentul francez a dispus, pe o perioadă nedeterminată, să oprească toate explorările şi exploatările gazelor de şist în Franţa şi prin care suspendă toate avizele pe care Guvernul francez le dăduse deja, inclusiv o decizie foarte recentă a Curţii Constituţionale Franceze, care spune că această lege este constituţională. Am mai depus o hotărâre foarte recentă a Parlamentului European, care spune că trebuie să se modifice directiva pentru elaborarea raportului de mediu, special pentru gaze de şist, pentru că ele, nefiind incluse în dreptul european, în momentul în care s-a dat această directivă şi, odată cu acordul petrolier, ele puteau fi exploatate fără vreo mare constrângere", a mai spus Nicuşor Dan.

Pe de altă parte, avocatul companiei Chevron a depus, la termenul de miercuri, un CD în care este prezentat procedeul de explorare a gazelor de şist.

În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

În 14 octombrie, localnicii din Siliştea au protestat în faţa perimetrului din comuna Pungeşti, unde compania Chevron şi-a adus primii specialişti cu care să înceapă lucrările de amenajare a platformei unde va fi amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist.

Chevron mai pompează 34 milioane de dolari în România

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 16 October 2013 06:29

ChevronChevron România şi-a majorat din nou capitalul social, de data asta cu 34 milioane de dolari, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, arată o decizie a companiei din 23 septembrie. La fel ca în cazul majorărilor de capital precedente, Chevron a apelat la avocaţii de la Pachiu şi Asociaţii.

Cu această nouă majorare de capital, compania a emis 560.320 de părţi sociale, fiecare cu o valoare de 200 de lei. Astfel, capitalul social este de 395.686.000 lei, împărţit în 1.978.430 părţi sociale, fiecare cu o valoare de 200 lei.

Toate părţile sociale nou emise dar şi cele vechi sunt deţinute de Chevron Romania Holdings, societate din… Olanda.

Gigantul american şi-a mai majorat capitalul social şi în anii din urmă. Spre exemplu, în anul 2011 l-a majorat chiar de două ori, cu 25 de milioane de dolari şi apoi cu circa 10 milioane de dolari, apelând şi atunci la aceeaşi societate de avocaţi.

Companiei nu-i merge tocmai bine peste tot. Dacă ar fi să ne limităm doar la problemele mai recente, Chevron a decis să renunţe la o concesiune de gaze de şist deţinută în Lituania (ţară dependentă total de Gazprom), pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, aşa cum scria Energy Report zilele trecute. Asta  după ce autorităţile de la Vilnius au înăsprit legislaţia privind evaluarea impactului asupra mediului şi exigenţele de protecţie a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenţionale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuţie o propunere de majorare a taxei pe veniturile obţinute din exploatarea gazelor de şist de la 15% la 40%.

La numai o zi după anunţul celor de la Chevron, respectiv miercuri, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerinţele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenţionale prin fracturare hidraulică.

În plus, se stabilesc condiţii mai dure privind despăgubirile şi obligaţiile de refacere în caz de daune de mediu şi se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor şi instituţiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice şi proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcţie de autostrăzi sau aeroporturi.

Revenind la România, zilele trecute, Chevron a obţinut autorizaţia de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România. Asta după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul localităţii Siliştea. E totul în regulă cu avizele?

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de şist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparţine unui număr de trei proprietari. Aceştia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcţie”, se spune într-un articol al publicaţiei Vremea Nouă.

Valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la trei milioane de lei. Lucrările ar putea fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni alocate amenajării platformei de forare şi două luni pentru foraj şi prelevare de probe.

Chevron România mai deţine trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist, două obţinute la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an împreună cu cel de la Siliştea şi altul în urmă cu două luni. Pentru perimetrele de la Păltiniş (Băceşti) şi Popeni (Găgeşti), compania petrolieră deţine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puieşti se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte amplasarea sondelor de explorare.

Chevron renunță la o concesiune de gaze de șist în Lituania, Parlamentul European înăsprește normele de mediu pentru fracturarea hidraulică

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 10 October 2013 02:48

Chevron Gazprom BUNChevron a anunțat, marți, că renunță la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

La numai o zi după anunțul celor de la Chevron, respectiv miercuri, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi sau aeroporturi.

Dependenți 100% de gazele rusești

Anunțul deciziei celor de la Chevron vine într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri dificile cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale. Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom.

„Modificarea semnificativă a mediului fiscal, legislativ și de reglementare din Lituania a avut un inpact semnificativ baza operațională și comercială a deciziei de investiție luate de companie în ianuarie 2013”, se arată în anunțul celor de la Chevron.

Americanii și-au adjudecat atunci, la o licitație organizată de autoritățile de la Vilnius, o concesiune din vestul țării, unde estimau că se află zăcăminte importante de gaze și petrol de șist. Chevron a precizat că se va concentra în continuare pe dezvoltarea unui câmă gazeifer convențional pe care îl deține în Lituania.

Impozit aproape triplu pentru gazele de șist

Balticii au înăsprit recent legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, după un val de proteste populare împotriva acestei metode de explorare și exploatare.

Printre elementele noi introduse se numără cerința ca evaluările de impact asupra mediului obținute de companiile interesate de gaze de șist să fie aprobate și de către autoritățile locale din zonele unde se află concesiunile, înainte de startul lucrărilor de explorare.

Mai mult, în Parlament a fost introdusă o propunere legislativă privind majorarea taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%. Propunerea prevede că taxa aferentă exploatărilor de hidrocarburi convenționale va rămâne la nivelul de 15%, cota de 40% urmând să se aplice veniturilor din vânzarea gaze și petrol de șist.

Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat anul trecut statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Rusia face presiuni

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Se pare însă că această nouă strategie soft a avut până în prezent efecte contrare celor scontate. Moscova face presiuni mari asupra micului stat baltic, ca parte a unei mișcări politico-diplomatice mai largi, menite a împiedica semnarea de către mai multe state foste sovietice a unor acorduri cu Uniunea Europeană, la un summit programat în noiembrie la Vilnius.

Astfel, Rusia se arată inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană se plânge că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Cu toate acestea, Lituania mai are niște ași în mânecă, printre care un plan de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate, care să fie funcțional până la finalul anului 2014. De asemenea, statul baltic este pe cale să repreia controlul asupra sistemului național de conducte de transport al gazelor naturale, ceea ce ar însemna că de Lituania va depinde aprovizionarea cu gaze a enclavei rusești Kaliningrad.

Și-au înmuiat tonul

Până atunci, însă, premierul Butkevicius a declarat că Lituania ar trebui să-și revizuiască legislația privind gazele de șist, respectiv înăsprirea legislației de mediu și a fiscalității, în urma abandonului Chevron.

„Ar merita să revizuim aceste legi, în ideea organizării unei noi licitații pentru concesiuni de gaze de șist”, a declarat Butkevicius la postul național de radio, adăugând că el personal este în favoarea menținerii taxei pe veniturile din vânzarea gazelor de șist la 15%.

La rândul său, ministrul Mediului din guvernul de la Vilnius, Valentinas Mazuronis, a declarat că „temerile nefondate ale Lituaniei (privind gazele de șist – n.r.) au costat țara investiții de milioane de dolari, precum și multe locuri de muncă noi și șansa de a se înscrie pe un drum care să ducă la independența energetică. Sper ca în viitor să luăm decizii mai bune”.

Reguli europene mai dure

Parlamentul European a dat, miercuri, un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

Mai precis, se prevede obligația de a se efectua o procedură completă, mai detaliată și complexă, de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor privind gazele de șist încă din etapa inițială de explorare, și nu doar în cea de exploatare, așa cum prevede legislația europeană de mediu în vigoare. Aceleași reguli mai dure se vor aplica și în cazul proiectelor legate de petrol sau cărbune, în cazul în care se folosește fracturarea hidraulică.

Mai mult, evaluarea completă de mediu va fi solicitată și pentru proiectele de gaze de șist care prevăd extragerea a mai puțin de 500.000 de metri cubi pe zi, care erau exceptate până în prezent de la această obligație, în condițiile în care cele mai multe proiecte de acest tip din Europa au estimări de producție zilnică sub respectivul prag.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

În România, Chevron a obținut, recent, autorizație de construcție pentru pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești. Americanii sunt, de asemenea, în proces de obținere a acordurilor de mediu pentru o altă sondă de explorare, de pe perimetrul Puiești din Vaslui, precum și pentru lucrări de prospecțiune seismică 2D pe perimetrul de la Adamclisi din Constanța.

Vot strâns

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi, aeroporturi sau căi ferate.

Propunerea a trecut la limită, cu 332 de voturi pentru, 311 contra și 14 abțineri. Potrivit procedurilor parlamentare europene, va fi nevoie de un al doilea vot asupra propunerii, după ce, în prealabil, conținutul ei va trebui agreat de către toate guvernelor statelor membre UE. Europarlamentarul italian Andrea Zanoni, membru al grupului liberal (ALDE), a fost însărcinat cu negocierea textului final al propunerii legislative cu guvernele europene.

În noiembrie anul trecut, o propunere de interzicere completă a fracturării hidraulice în UE a picat la vot în Parlamentul European, cu 391 de voturi contra, 262 pentru și 37 de abțineri. Europarlamentarii au votat totuși o recomandare prin care cereau un regim robust de reglementare pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist, inclusiv cerințele ca firmele de petrol și gaze să recicleze cât mai mult din apa utilizată la fracturarea hidraulică și să dezvăluie public ce substanțe chimice folosesc în cadrul acestei tehnologii.

Petroliștii se plâng

Noile reguli, aprobate miercuri, prevăd că proiectele de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi neconvenționale, precum și cele de infrastructură, trebuie să parcurgă proceduri de audit complexe, care să stabilească efectele directe și indirecte semnificative ale acestora asupra sănătății persoanelor, asupra florei, faunei și ecosistemelor, precum și a solului, apei și climei.

Legislația în vigoare prevede evaluări ale impactului asupra mediului, însă doar înainte de faza de exploatare. Propunerea votată miercuri prevede însă un studiu complet de impact efectuat înainte de explorare, dat fiind că fracturarea hidraulică este deseori utilizată pentru a evalua potențialul comercial al zăcămintelor vizate.

Nu în ultimul rând, se prevăd măsuri de prevenire a conflictelor între interesele companiilor de petrol și gaze și cele ale persoanelor și instituțiilor care efectuează respectivele evaluări. Pe lângă calificare și experiență, auditorii vor trebui să dea dovadă de obiectivitate științifică, menținându-și independența atât față de companii, cât și față de înseși autoritățile de stat. De asemenea, orice proiect de dezvoltare a hidrocarburilor neconvenționale trebuie supus consultărilor publice, în deplină transparență.

Previzibil, industria de petrol și gaze este nemulțumită de noile reglementări. „Acestea solicită studii de mediu complexe și de durată, efectuate într-o fază extrem de timpurie a etapei de explorare. Auditurile vor submina demersurile de dezvoltare a producției europene de hidrocarburi, fără să aducă nici un fel de beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția mediului”, a declarat directorul pentru afaceri europene al International Association of Oil & Gas Producers, cea mai puternică organizație de lobby a industriei, din care fac parte și giganții Chevron și ExxonMobil.

Ce așteaptă ONG-urile pentru a ataca în justiție autorizațiile obținute de Chevron pentru explorarea de gaze de șist în Vaslui și Constanța?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 09 October 2013 12:42

Chevron ONG-uri BUNDoar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

În pofida afirmațiilor publice, precum și a scandărilor și a pancartelor de la mitingurile de protest contra proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se susține că protestele sunt îndreptate în egală măsură împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, o simplă monitorizare a site-urilor instanțelor românești de judecată arată că declarațiile nu sunt însoțite și de acțiuni în justiție pe măsură.

Doar două acțiuni în justiție

Concesiunile Chevron din județul Vaslui datează din februarie 2011, când compania americană a achiziționat drepturile aferente acestora de la fostul titular de licență, Regal Petroleum. Acordurile pentru perimetrele din județul Constanța au fost semnate de Guvernul României cu Chevron în martie 2012.

De atunci și până în prezent, au fost inițiate doar două acțiuni în justiție pe acest subiect – una de către primăria comunei Limanu de la malul Mării Negre, cealaltă de către un grup de ONG-uri. Ambele contestă acordurile petroliere ca atare semnate de Executiv cu Chevron și cer suspendarea și ulterior anularea acestora.

Între timp, însă, în vederea demarării lucrărilor de explorare, Chevron a obținut certificate de urbanism, acorduri de mediu și autorizații de construcție. Nimeni nu a atacat în justiție obținerea de către compania americană a acestor documente. În condițiile în care contestarea în contencios administrativ a acestor aprobări are mult mai multe șanse de reușită, cel puțin temporară, și deci de întârziere și amânare a demarării explorărilor, decât contestarea acordurilor petroliere ca atare.

Poate ar fi cazul să se trezească acum „societatea civilă”

Se pare că acum a apărut și ocazia de a contesta în instanță, cu mari șanse de reușită, autorizația de construcție obținută recent de Chevron pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești.

Astfel, publicația Vremea Nouă (www.vrn.ro) susține că sunt șanse ca autorizația de construcție să fi fost obținută de Chevron în mod ilegal. Asta în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, una din condițiile de acordare a autorizației de construcție este aceea ca, în prealabil, compania care solicită autorizația să devină proprietară pe terenul pe care urmează să fie ridicată construcția sau să semneze contract de concesiune sau închiriere cu proprietarii.

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de șist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparține unui număr de trei proprietari. Aceștia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcție”, se spune în articolul celor de la Vremea Nouă.

Urmează exproprieri în forță?

În articol se detaliază că cei trei proprietari, respectiv Popescu Lenuța, Vlasã Mircia și reprezentantul mãnãstirii Mãlinești neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu Chevron. Mai mult, pânã în acest moment, nu a fost depusã nici o cerere de scoatere din circuitul agricol a respectivelor suprafețe, act necesar pentru amplasarea de sonde de explorare în zonã, conform legilor în vigoare.

“Eu stiu cã pãmântul meu (50 ari – n.r.) este la o asociație și în nici un caz nu-l voi da la Chevron. Nu m-a întrebat nimeni și nici nu voi fi de acord cu exploatarea gazelor de șist pe pãmântul meu. Nu știu de nici un contract și nici nu m-a întrebat nimeni sã dau pãmântul în concesiune”, spune Elena Popescu, proprietara unuia din terenurile vizate de compania americanã pentru amplasarea sondei de explorare.

„De altfel, chiar și primarul comunei Pungești, Mircia Vlasã, care, chiar dacã la început era unul dintre cei mai aprigi contestatari ai acțiunii inițiate de Chevron, a ajuns unul dintre partizanii exploatãrii gazelor de șist, cu atât mai mult cu cât are un teren în suprafațã de peste 1,9 hectare pe care urmeazã a fi amplasatã prima sondã de explorare, a recunoscut cã, în acest moment, nu are nici un contract de concesiune sau vânzare a suprafeței respective, așa cum nu are nimeni din comunã”, se mai arată în articol.

Termene procesuale extrem de importante, pe 23 și 24 octombrie

După cum am precizat, în prezent, pe rolul instanțelor de judecată din România există numai două acțiuni care vizează explorarea și exploatarea gazelor de șist de către Chevron, ambele contestând și cerând, în contencios administrativ, suspendarea și anularea acordurilor petroliere semnate în acest sens de Guvern cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Acțiunea în justiție a celor cinci ONG-uri se derulează pe două planuri, unul vizând suspendarea, iar celălalt anularea acordului de concesiune.

Procesul privind suspendarea acordului a trecut de Curtea de Apel București (CAB), care a respins cererea de suspendare, și a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, următorul termen de judecată fiind programat pe 24 octombrie.

În celălalt proces al celor cinci ONG-uri împotriva statului român și a Chevron, pentru anularea acordului de concesiune, aflat încă la CAB; următorul termen de judecată este programat pe 23 octombrie.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012. Următorul termen de judecată a fost fixat tot pentru 23 octombrie.

Care sunt argumentele contestatarilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Evaluare de mediu pentru Chevron, la Puiești și Adamclisi

Între timp, însă, Chevron merge înainte cu obținerea autorizațiilor necesare demarării lucrărilor de explorare pentru gaze de șist pe concesiunile deținute.

Astfel, americanii sunt în proces de obținere a acordului de mediu pentru a începe forajul unei a doua sonde de explorare în Vaslui, la Puiești, Agenția Județeană de Protecția Mediului hotârând efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluare adecvată (detaliată).

Chevron intenționează, de asemenea, să demareze lucrări de prospecțiuni seismice 2D pe perimetrul Adamclisi din județul Constanța. Acolo însă, Agenția de Mediu Constanța a decis evaluarea impactului asupra mediului prin evaluare adecvată (detaliată), întrucât proiectul este planificat să se desfășoare pe o serie de arii naturale protejate.

„Impactul proiectului propus asupra ariilor naturale protejate va fi semnificativ, deoarece amplasamentul se situează și în arii naturale protejate, interacționează prin lucrările propuse cu mediul prin sursele de zgomot și vibrații ce provin de la generarea semnalului seismic, de la detonarea unei cantități de material exploziv sau de la autovehicule. Caracteristicile drumurilor de migrație și efectivele de păsări pot fi afectate de implementarea proiectului”, se arată în decizia Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.

Campania anti-RMGC la tribunal, excelent pusă la punct

Strategia juridică a ONG-urilor care se opun RMGC și proiectului aurifer de la Roșia Montană a fost de la bun început extrem de bine organizată și eficientă, fapt recunoscut și de adversarii lor, canadienii de la Gabriel Resources.

„Există o mulțime de aspecte procedurale care permit ONG-urilor să depună cereri la instanțe, cereri care, la rândul lor, duc la declanșarea de acțiuni suplimentare în justiție, separate, dar aflate în legătură cu procesele intentate inițial. De multe ori, ONG-urile intentează acțiuni similare la mai multe instanțe regionale din România, cerând suspendarea și anularea acelorași licențe, aprobări, autorizații sau permise în procese separate. Aceste acțiuni întârzie, deturnează și sporesc semnificativ costurile procesului de obținere a aprobărilor necesare pentru proiect”, se arată în ultimul raport semestrial al Gabriel Resources.

Compania arată, ca exemplu, că, din 2004 încoace, RMGC a obținut cinci certificate de urbanism pentru proiect, fiecare din acestea cu o validitate inițială de 24 de luni. Cel mai recent a fost eliberat pe 22 aprilie 2013.

Procese în cascadă

„Toate cele patru certificate de urbanism precedente au fost contestate în justiție de către ONG-uri, iar acest lucru indică faptul că sunt mari șanse ca și cel de-al cincilea să facă obiectul unor viitoare procese intentate de către organizațiile respective”, se spune în raport.

Potrivit aceluiași document, doar în cursul lunii septembrie a acestui an au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de RMGC.

Doar din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

Chevron va consuma 35.000 de litri de apă pe zi la forajul primei sonde de explorare pentru gaze de șist, din Siliștea, Vaslui

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 04 October 2013 03:01

Chevron apa BUNChevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea, transmite Mediafax. Potrivit documentelor depuse de americani la dosarul de autorizare, consumul total de apă folosită în procesul de foraj va fi de circa 35.000 litri pe zi.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat prima autorizaţie de construire pentru societatea Chevron în vederea executării de lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare din perimetrul Siliştea, comuna Pungeşti.

Documentul prin care compania petrolieră americană poate începe amplasarea primei sonde de explorare a solului în vederea stabilirii potenţialului de hidrocarburi în judeţul Vaslui a fost obţinut în urma depunerii tuturor documentelor solicitate de CJ la eliberarea certificatului de urbanism în iarna trecută.

Investiții de 3 milioane de lei

"Societatea solicitantă a îndeplinit toate condiţiile impuse prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Energetice (ANRE), astfel încât nu putea să nu primească autorizaţia de construire. Nu exista niciun temei legal să nu eliberăm acest document prin care se poate amplasa sonda de explorare", a declarat, joi, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu, citat de Mediafax.

Conform documentelor depuse la dosar, valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la trei milioane de lei. Lucrările vor fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni sunt alocate amenajării platformei de forare şi două luni pentru foraj şi prelevare de probe.

"Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare şi de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicelor geologice şi fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidenţierii structurilor geologice potenţiale purtătoare de hidrocarburi, a posibilităţilor de producţie a eventualelor resurse descoperite. Informaţiile obţinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potenţialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRE", se arată în documentul depus de Chevron la Consiliul Judeţean Vaslui.

Consum imens de apă

Prima sondă de explorare va fi amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa va fi transportată cu cisternele şi depozitate în rezervoare ce vor fi amplasate în incinta platformei betonate.

"Pe suprafaţa aferentă instalaţiei de foraj va fi montată o geomembrană care va asigura impermeabilitatea solului", susţin în documente reprezentanţii firmei Chevron.

Mai dețin 3 perimetre

Forajul de la Siliştea se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.

Chevron România mai deţine trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist, două obţinute la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an împreună cu cel de la Siliştea şi unul în urmă cu două luni.

Pentru perimetrele de la Păltiniş (Băceşti) şi Popeni (Găgeşti), compania petrolieră deţine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puieşti se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte amplasarea sondelor de explorare.

Locuitorii insulei Falkland, nevoiți să mai aștepte pentru a-și încasa renta anuală individuală de 160.000 de dolari din redevențe

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 October 2013 13:33

SNN0502MAP1-682 1058401aLa 14 ani de la primul puț forat în apele lor teritoriale, cei 2.563 de locuitori ai mult-disputatei insule Falkland mai au încă puțin de așteptat să poată beneficia de redevențele totale în valoare de peste 10 miliarde de dolari din cauza unor neînțelegeri fiscale dintre guvernanții lor și compania care urmează să exploateze zăcământul.

Autoritățile micuței insule au trimis către Rockhopper Exploration Plc o înștiințare de plată a impozitului pe profit de 296 de milioane de dolari, aproape dublul PIB-ul insulei, de 160 milioane de dolari. După începerea producției, amânată pentru 2018, redevențele plătite de compania britanică ar urma să se ridice la 410 milioane de dolari, de peste două ori și jumătate valoarea PIB-ului micii insule.

Compania britanică, chiar dacă nu extras încă niciun baril de petrol din zăcământul din Antarctica, pe care de altfel îl revendică și Argentina, se aștepta la o sumă de patru ori mai mică decât cea care i-a fost comunicată de autoritățile din Falkland. Oficialii săi amenință cu retragerea din cadrul proiectului și cu încetarea efectuării de investiți.

Zăcământ estimat la 400 de milioane de barili

Investiții străine care sunt absolut necesare insulei cu un PIB de 160 de milioane de dolari și care, din cauza embargoului impus de majoritatea statelor din America Latină în urma războiului anglo-argentinian din 1982, este nevoită să se aprovizioneze de la o distanță de peste 13.000 de km, din Marea Britanie.

"Nu vrei să fii prea agresiv chiar cu primul proiect mare proiect de producție, și asta chiar înainte de a fi fost luată o decizie cu privire la investițiile vitoare", a declarat Ivor Pether, de la Royal London Asset Management, citat de Bloomberg

Rockhopper a refuzat să plătească impozitul și a început negocierile cu guvernul Insulelor Falkland. De asemenea, compania a amânat data estimată pentru începerea exploatării. Zăcământul din Sea Lion numai este estimat la 400 de milioane de barili, suficient pentru acoperirea consumului anual din Australia.

Sfatul Chevron: Nu mulgeți vaca înainte de a făta!

Economia insulei este bazată preponderent pe pescuit și turism. Autoritățile sale par a face aceleași greșeli ca și Uganda sau Mozambicul. "Este o greșeală ca guvernele care au primit cadou brusc un zăcământ descoperit pe teritoriul lor să încerce să mulgă vacă înainte de a făta", a declarat Ali Moshiri , președinte al Chevron Corp Africa & America Latină. "Dacă schimbați regulile, investitorul următorul se va gândi de două ori înainte de a veni la voi în țară", i-a avertizat acesta pe oficialii micii insule.

După ce în 1998 Royal Dutch Shell Plc a eșuat în tentativa sa de a găsi petrol în insulele Falkland, în 2010 Rockhopper a avut mai mult noroc. În 2012 a decis să vândă 60% din drepturile de explorare către Premier Oil Plc pentru a-și asigura finanțarea necesară continuării procesului de explorare și declanșării celui de exploatare. Autoritățile din Falkland consideră că în urma acestei tranzacții Rockhopper le datorează 296 de milioane de dolari, și nu doar 78 de milioane, cât susține compania. În urma tranzacției, Rockhopper a încasat de la Premier Oil 216 milioane de dolari cash și o promisiune ca Premier să-și asume 770 de milioane de dolari ca viitoare costuri de dezvoltare. Rockhopper și autoritățile din Falkland evaluează diferit partea non-cash a tranzacției, de aici și diferența de impozit imputată.

Începerea producției, amânată pentru 2018

Cei mai nefericiți sunt însă locuitorii insulei care ar urma să beneficieze anual de redevențe în valoare de 160.000 de dolari pe cap de locuitor. Statutul de autonomie de care beneficiază insula înlătură orice pretenție la o parte din această sumă a guvernului britanic, în pofida faptului că în garnizoana Falkland Marea Britanie are deplasați 1.200 de militari. Din păcate pentru localnici, care se și vedeau cheltuind renta lunară de peste 13.000 de dolari, din cauza acestor neînțelegeri, dar și a dezbaterilor privind tehnologia ce urmează a fi folosită, începerea producției a fost amânată pentru 2018, deși inițial fusese programată pentru 2016.

 

Sectoarele energetice și de utilități cumulau aproape 22% din totalul investițiilor străine din România la finalul lui 2012

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 30 September 2013 17:26

Energie ISDEnergia și utilitățile cumulau, la finalul anului trecut, peste 21,8% din totalul investițiilor străine directe acumulate în economia românească, suma totală a intrărilor de bani din străinătate în aceste sectoare economice ridicându-se la peste 12,9 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Dintre acestea, cea mai mare contribuție au avut-o investițiile străine directe (ISD) în companii din sectorul energie electrică, gaze și apă, care s-au ridicat la 5,721 miliarde euro, reprezentând 9,7% din soldul acumulat al ISD per total economie la finalul anului 2012.

Sectorul de prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice atrăsese, la finalul lui 2012, ISD în valoare totală de 3,962 miliarde euro, adică 6,7% din totalul intrărilor de bani din străinătate în economia românească.

Industria extractivă a contribuit la ISD cu 3,225 miliarde euro, respectiv 5,5% din total.

Anul trecut, în industria extractivă și în sectorul energie electrică, gaze și apă, soldurile investițiilor străine directe acumulate de tip greenfield (pornite de la zero) au ajuns la suma totală de 1,064 miliarde euro, reprezentând aproape un sfert (24,1%) din totalul soldurilor ISD de acest tip.

La 31 decembrie 2012, soldul final al investiţiilor străine directe a înregistrat valoarea de
59,126 miliarde euro, din care 66,4% (39,266 miliarde euro) au reprezentat participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 33,6% (19,860 miliarde euro) – credit net primit de la investitorii străini.

Fluxul net de investiţii străine directe, în anul 2012 a atins nivelul de 2,138 miliarde euro, din care 37,2% (795 milioane euro) au reprezentat participaţii la capital, iar 62,8% (1,343 miliarde euro) - credit net primit de la investitorii străini.

„În anul 2012, investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii”, precizează BNR.

Zeta Petroleum vrea în continuare să repună în exploatare zăcământul de gaze de la Bobocu, va începe schimbul de informații cu Chevron

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 19 September 2013 22:11

Bobocu Zeta Petroleum BUNCompania australiană Zeta Petroleum intenționează în continuare să repună în exploatare zăcâmântul de gaze de la Bobocu, din județul Buzău, australienii fiind în căutare de finanțare și parteneri pentru acest demers și având în plan extinderea unei sonde deja existente pe perimetrul respectiv, Bobocu 310. Acum doi ani, Zeta Petroleum anunța că vrea să investească, împreună cu partenerii de atunci de la concesiunea respectivă, australienii de la Cooper Energy, minim 16 milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului. Acesta a fost descoperit de Romgaz în 1966 și a fost exploatat din 1977 până în 1995, după care a fost abandonat.

Perimetrul Bobocu se află la 20 de kilometri nord-est de Buzău și 110 kilometri nord-est de București.

În septembrie anul trecut, în timpul forării primei sonde de testare, Bobocu 310, Zeta Petroleum a descoperit mai multe straturi de gaze, însă primele evaluări nu au indicat prezența unor resurse suficiente pentru exploatare comercială, astfel încât sonda a fost suspendată până la efectuarea de analize mai detaliate, se arată în raportul Zeta Petroleum pe semestrul I 2013.

Ulterior, datele obținute de sondă au fost analizate și evaluate, iar rezultatele au fost încorporate în modelul geologic al perimetrului, care include și achiziția de date seismice 3D pe o suprafață de 75 de kilometri pătrați.

„După evaluarea extensivă a rezultatelor, intenția companiei este de a găsi finanțare pentru a extinde sonda Bobocu 310 cu aproximativ 500 de metri sud de actuala locație. Deși testele inițiale nu au indicat prezența unor resurse suficiente pentru exploatare comercială, intenția noastră rămâne aceea de a repune în exploatare. Credem că perimetrul Bobocu prezintă în continuare potențial. În prezent, îl controlăm în proporție de 100% și luăm în considerare mai multe opțiuni de dezvoltare, fiind în discuții cu parteneri potențiali”, se arată în documentul citat.

Acum doi ani, Zeta Petroleum anunța că vrea să investească, împreună cu partenerii de atunci de la concesiunea respectivă, australienii de la Cooper Energy, minim 16 milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului Bobocu. Acesta a fost descoperit de Romgaz în 1966 și a fost exploatat din 1977 până în 1995, după care a fost abandonat prematur, din cauza viiturilor și a apariției nisipului în sonde.

În raportul companiei se mai arată că în al treilea trimestru al anului va începe schimbul de date cu americanii de la Chevron, având loc deja discuții despre accesul fiecăreia dintre cele două părți la informațiile despre concesiunea celeilalte.

În aprilie, Zeta Petroleum și Chevron au încheiat un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România ale celor două companii, respectiv perimetrul de la Bârlad al Chevron, de 6.284 de kilometri pătrați, și cel de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați, deținut de Zeta Petroleum în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy, pe care se află câmpul gazeifer Climăuți.

Acordul dă acces părților implicate la anumite informații cu privire la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt.

Acordul privind schimbul de date a fost aprobat de către Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Rușii își văd de treabă cu South Stream, în timp ce ucrainenii vor să importe gaze din România

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 23 August 2013 10:02

newspaper 512Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

UPDATE: Chevron nu contestă acuzațiile și acceptă să plătească 2 milioane de dolari în urma incendiului de la rafinăria din Richmond

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 06 August 2013 21:28

Chevron incendiu BUNChevron a acceptat să plătească aproape 2 milioane de dolari reprezentând amenzi și despăgubiri ca urmare a procesului intentat de municipalitatea orașului californian Richmond, pentru incendiul declanșat anul trecut la o rafinărie a companiei, în urma căruia mii de locuitori au ajuns la spital cu probleme respiratorii.

Chevron nu a contestat acuzațiile municipalității, care a învinuit compania de 6 încălcări ale legislației locale privind siguranța și sănătatea publică și la locul de muncă, și a semnat un acord cu aceasta privind amenzile și compensațiile pe care urmează să le plătească.

Incendiul a izbucnit în august 2012, rafinăria respectivă fiind cea mai mare din regiunea San Francisco, cu o capacitate de procesare de 245.000 de barili de țiței pe zi. Cauza a fost explozia unei conducte corodate de la secția de distilare a rafinăriei, care încălzește uleiuri la temperaturi extreme și le transferă ulterior către alte instalații de procesare. Focul a ridicat nori groși de fum negru deasupra golfului San Francisco, aceștia putând fi văzuți de la kilometri distanță.

Accidentul afectase deja bilanțul companiie, întrucât lucrările de reparații au obligat Chevron să opereze rafinăria la o capacitate redusă cea mai mare parte a anului trecut. În plus, suspendarea temporară a producției la respectiva rafinărie, care reprezenta 10% din capacitatea de rafinare combustibili de pe coasta de Vest, a dus la scumpirea benzinei și motorinei în regiune.

În plus, agenția californiană de stat însărcinată cu supravegherea siguranței și sănătății la locul de muncă a amendat Chevron cu 1 milion de dolari, amendată contestată de companie. Incendiul a stârnit ample proteste în rândul comunităților locale. În weekend, poliția a arestat sute de participanți la un miting de protest împotriva Chevron, care se adunaseră în fața rafinăriei pentru a marca trecerea unui an de la incendiu.

În total, Chevron va plăti 1,3 milioane de dolari reprezentând amenzi și penalități, 575.000 de dolari agențiilor guvernamentale locale, pentru acoperirea costurilor legate de intervențiile de urgență pentru înlăturarea efectelor incendiului și alți 145.000 de dolari unui fond destinat formării de muncitori calificați pentru industria energiei regenerabile.

De asemenea, Chevron se va afla sub supraveghere specială timp de 3 ani și jumătate, interval în care va fi obligată să inspecteze și să verifice în detaliu toate conductele susceptibile să sufere anumite tipuri de coroziune.

Cei de la Chevron spun că i-au despăgubit deja pe locuitori, precum și instituțiile locale, pentru costurile medicale și de intervenție legate de incendiu.

„Suntem hotărâți să continuăm să ne optimizăm procedurile legate de siguranța funcționării rafinăriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Chevron, Melisa Ritchie. În plus, Chevron susține că a început instalarea la rafinărie a unui sistem de monitorizare a aerului, investiție în valoare de „mai multe milioane de dolari”.

Chevron - acuzată de "neglijență intenționată"

Orașul californian Richmond a dat în judecată compania de petrol și gaze Chevron, la un an după ce un incendiu masiv survenit la o rafinărie a companiei a acoperit orașul de fum și a obligat mii de persoane să ceară îngrijiri medicale, după ce s-au confruntat cu probleme respiratorii. Mai mult, municipalitatea din Richmond îi acuză pe cei de la Chevron că au neglijat intenționat și cu bună știință siguranța publică prin modul în care au asigurat mentenanța rafinăriei respective.

Orașul Richmond a cerut judecătorilor să îi oblige pe cei de la Chevron să plătească despăgubiri pentru acoperirea costurilor cu îndepărtarea efectelor incendiului, cu intervențiile de urgență ale autorităților și pentru prejudiciile aduse orașului. Suma solicitată nu a fost precizată.

„Solicităm despăgubiri pentru prejudiciile aduse orașului Richmond și locuitorilor săi, dar, mai important, vrem să obligăm Chevron să își reformeze cultura corporatistă și să ne asigurăm că astfel de accidente nu vor mai avea loc”, a declarat Frank Pitre, unul dintre avocații care reprezintă municipalitatea la proces.

În reclamația sa, municipalitatea acuză Chevron că s-a preocupat mai mult maximizarea profitului și a primelor pentru conducerea executivă decât de asigurarea unei mentenanțe adecvate a rafinăriei, care să țină seama de siguranța publică, omițând să verifice și să repare temeinic o țeavă corodată de la o instalație a acesteia.

În același document se arată că incendiul ar fi putut fi evitat, citându-se totodată mai mult de 10 incidente similare în care au fost implicați cei de la Chevron în ultimii 20 de ani.

Ulterior, o investigație oficială a dus la concluzia că incendiul s-a declanșat din cauza acelei țevi și că Chevron a ignorat mai multe avertismente cu privire la starea proastă a țevii și la riscurile implicate. Chevron a fost amendată cu 1 milion de dolari, după ce a fost obligată să plătească despăgubiri de 10 milione de dolari unor locuitori afectați de incendiu, spitalelor locale și unor agenții guvernamentale.

Dezinteres, dar și reglementări defectuoase

În reclamația municipalității Richmond la adresa Chevron se subliniază că firma a acordat doar în 2011 prime în valoare totală de 52,8 milioane dolari celor mai importanți directori ai ei, continuând totodată să ignore avertismentele cu privire la riscurile pentru siguranța publică ale rafinăriei sale din oraș.

În replică, un purtător de cuvânt al Chevron a declarat că procesul nu reprezintă decât o formă de a risipi resursele orașului, constituind încă un exemplu de guvernare păguboasă.

Incendiul a izbucnit în seara zilei de 6 august 2012 și a umplut orașul Richmond de nori groși de fum. Deși nimeni nu a suferit răni grave, locuitorilor li s-a ordonat să rămână la adăpost în locuințe timp de 6 ore, iar mii de persoane au fost tratate în lunile următoare de probleme respiratorii.

În aprilie, agenția federală americană însărcinată cu supravegherea siguranței instalațiilor chimice (US Chemical Safety Board) a anunțat, în urma unei inspecții, că sistemul de reglementări în domeniu al statului California este defectuos și că este nevoie de mai multă exigență și atenție pentru a preveni accidentele și a asigura siguranța unor instalații de mare risc precum rafinăria Chevron din Richmond.

Frank Pitre, avocatul care reprezintă orașul Richmond, a mai precizat că municipalitatea a așteptat un an de zile înainte de a intenta proces, întrucât spera să cadă la o înțelegere amiabilă cu cei de la Chevron. La rândul său, consilierul local Tom Butt a spus că reprezentanții municipalității s-au întâlnit de trei ori cu cei ai Chevron înainte de a decide să dea firma în judecată.

Miting de protest

Cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la incendiul de pe 6 august 2012, peste 2.000 de oameni au participat la un marș de protest pe străzile din Richmond și au demonstrat în fața rafinăriei Chevron din oraș.

Peste 200 de persoane au fost arestate pentru nesupunere, inclusiv un activist în vârstă de peste 90 de ani, moment în care mulțimea a scandat „Arestați-i pe cei de la Chevron!”. Rafinăria Chevron din Richmond este cel mai mare angajator, dar și cel mai mare poluator din oraș.

Unul dintre protestatari, Doria Robinson, a declarat că nu e ușor să trăiești lângă rafinăria Chevron și că testele de impact asupra mediului derulate de autorități sunt insuficiente și lipsite de credibilitate.

„Incendiul de anul trecut a produs pagube culturilor mele organice și, de atunci, nimic nu s-a schimbat în comportamentul Chevron”, a spus ea.

Henry Clark, de la ONG-ul West County Toxics Coalition, a spus că Chevron nu este câtuși de puțin „un veci bun”. „Vrem să fie trași la răspundere atât cei de la Chevron, cât și funcționarii publici aleși. Operațiunile Chevron sunt un pericol pentru siguranța publică. Compania trebuie să-și îmbunătățească standardele”, a declarat acesta.

Un alt protestatar, venit din Auburn, de la 100 de kilometri de Richmond, a spus că accidentul care a declanșat incendiul a fost cauzat de neglijență. „Dacă Chevron ar fi cheltuit bani pentru a-și pune la punct facilitățile de producție, nu s-ar fi întâmplat niciodată așa ceva”, a declarat protestatarul.

Francezii se regenerează în România, în timp ce kazahii amenință cu investiții

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 05 August 2013 11:24

newspaper 512Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

Chevron și Exxon au ratat revoluția energetică din SUA

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 01 August 2013 12:32

11 Exxon Chevron Diran LyonsRevoluția hidrocarburilor din Statele Unite ale Americii (SUA), cu un nivel al producției aflat la maximul ultimelor decenii, se pare că nu i-a favorizat pe cei doi giganți din domeniu de peste ocean, Exxon Mobil și Chevron.

Cele două companii americane înregistrează cheltuieli fără precedent de miliarde de dolari, majoritatea reprezentând investiți în domeniul explorării gazelor de șist sau offshore, însă în ceea ce privește rezultatele, acestea lasă de dorit.

Producția de hidrocarburi a Exxon și Chevron este în scădere, fiind mai mică decât cea înregistrată în urmă cu trei ani, susține Wall Street Journal. Numai anul trecut, producția de petrol și gaze Exxon a scăzut cu 6% fata de 2011, la 4,2 milioane de barili pe zi. Producția Chevron a scăzut cu 2,4%, la 2,6 milioane de barili pe zi. Rezultatele celor doi giganți contrazic tendința înregistrată la nivel global, unde producția de petrol a crescut cu 12% în ultimul deceniu. Prețul internațional al petrolului a crescut și mai spectaculos, triplându-se din 2003 până în prezent, la un nivel de peste 100 de dolari barilul. Teoretic, noile prețuri avantajează companiile mari, care pot beneficia de fluxuri de numerar mai ridicate și pot investi în tehnologie. Însă investițiile celor doi giganți se pare că nu au dat roade, noile zăcăminte descoperite fiind extrem de greu de exploatat din puct de vedere tehnologic și și mai dificil din punct de vedere comercial.

Costuri de producție majorate cu 41%!

Costurile Chevron de a produce un baril de petrol sau echivalentul în gaze naturale au crescut cu 41% începând cu anul 2010, în timp ce în cazul Exxon ele s-au majorat cu 23,5% în aceeași perioadă.

Barclays Capital estimează că profitul global al Exxon din activitatea de explorare și producție de petrol și gaze se va micșora cu 17% în al doilea trimestru față de perioada similară a anului trecut în pofida unei creșteri de 24% a profitului din producția SUA. Pentru a inversa acest declin, Exxon cheltuiește 38 de miliarde de dolari în acest an pentru a încerca să-și majoreze producția cu un milion de de barili de petrol și gaze naturale până în 2017, ceea ce ar putea ridica producția cu 14% față de cea înregistrată anul trecut.

Chevron, care înregistrează o cifră de afaceri la jumătatea Exxon, investește o sumă similară pentru a-și majora producța cu 26% în următorii patru ani.

Chevron și Exxon, la munte și la mare

Cele două companii sunt prezente și pe piața românească. Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, filială a companiei americane Exxon Mobil, a început împreună cu OMV Petrom, în decembrie 2011, forajul într-un perimetru petrolier din Marea Neagră aflat în concesiunea companiei româneşti. ExxonMobil Exploration and Production România pregăteşte pentru următorii doi ani investiţii de până la 1,23 miliarde de dolari în foraj petrolier şi lucrări adiacente în Marea Neagră.

Chevron a început să facă explorări în Romania în anul 2010. În anul respectiv, Chevron a primit licențe pentru trei blocuri pe uscat situate în regiunea Constanţa din Sud Estul Romaniei – perimetrele 17, 18 și 19. În martie 2012, Chevron a obținut concesiuni pentru aceste perimetre pe care le deține și le operează. Perimetrele acoperă o suprafață de aproape 2.700 km pătrați. În februarie 2011, Chevron a achiziționat concesiunea EV-2 în Bârlad pe care o deține și operează. Terenul concesionat în nord-estul țării acoperă o suprafață de aproape 6,350 km pătrați.

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Interesul bate justiția? Curtea Supremă din Argentina decide în favoarea Chevron, americanii vor fora după gaze de șist cu o companie de stat argentiniană

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 05 June 2013 15:54

Lago Agrio BUUNUn proces în justiție vechi deja de 20 de ani demonstrează cât de greu de rezolvat sunt litigiile legate de concesiunile pentru petrol și gaze atunci când acordurile de concesiune nu sunt încheiate direct între companiile de exploatare și proprietarii terenurilor din zonele vizate, precum și comunitățile locale respective. Mai precis, cât de greu pot obține despăgubiri localnicii care se consideră prejudiciați de activitățile companiilor cu pricina atunci când contractele de concesiune sunt semnate cu autoritățile centrale - guverne, ministere, agenții naționale sau companii de stat.

Totul a început în 1993, când americanii de la Texaco au fost dați în judecată în Ecuador de reprezentanți ai unor comunități rurale și ai unor triburi indigene pentru daune produse de companie între anii 1964 și 1992 în jungla amazoniană și în bazinul fluviului, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo. 

Chevron a cumpărat Texaco în 2001, „moștenind” și litigiile legale ale companiei preluate. În 2011, un tribunal ecuadorian a decis că Chevron trebuie să plătească celor prejudiciați despăgubiri de 19 miliarde de dolari pentru pagubele produse.

Dat fiind că americanii nu dețin nici un fel de active în Ecuador, judecătorii au hotărât, pe baza unui tratat internațional de recunoaștere reciprocă a deciziilor judecătorești semnat între Ecuador, Argentina și Columbia, instituirea sechestrului asigurător asupra activelor Chevron din Argentina. Cereri similare de sechestru au fost înaintate în legătură cu active ale Chevron din Canada, Brazilia și Columbia.

Decizia judecătorilor ecuadorieni a fost reconfirmată de către o curte argentiniană în noiembrie anul trecut, după ce cei de la Chevron o atacaseră la Buenos Aires. Astfel, a fost blocată circa 40% din suma totală deținută de Chevron în conturi și depozite constituite la bănci argentiniene. Numai că, recent, la recurs, Curtea Supremă de la Buenos Aires a respins sentința curții inferioare argentiniene și a anulat respectivul sechestru asigurător.

Hidrocarburi de șist la Vaca Muerta

Coincidență sau nu, pe 15 mai anul acesta, Chevron semnase un acord preliminar cu cei de la YPF, companie controlată de statul argentinian și cea mai mare din sectorul energetic al țării, privind dezvoltarea în parteneriat a câmpului de petrol și gaze de șist Vaca Muerta din Argentina, în urma unei investiții totale evaluate la circa 15 miliarde de dolari.

După unele studii, câmpul de la Vaca Muerta ar putea conține cel de-al doilea cel mai mare zăcământ de hidrocarburi de șist din lume, fiind mai mare decât mult mai celebrul Marcellus din Statele Unite.

În martie 2013, CEO-ul Chevron, John Watson, declarase că semnarea unui acord cu YPF pentru dezvoltarea câmpului de la Vaca Muerta depinde în mod esențial de anularea de către justiția argentiniană a sechestrului asigurător instituit asupra activelor Chevron din Argentina.

Proiectul de la Vaca Muerta este extrem de important pentru viitorul companiei de stat YPF. Anul trecut, președintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a decis să naționalizeze 51% din acțiunile companiei, preluând controlul asupra ei, control deținut anterior de spaniolii de la Repsol.

Au nevoie de bani ca de aer

În urma acestei operațiuni, investițiile în producție s-au redus drastic, determinând și scăderea semnificativă a producției și obligând compania să recurgă la importuri masive, pentru a satisface cererea internă și a nu pune în pericol securitatea energetică a Argentinei.

Problemele au fost agravate de o defecțiune gravă survenită anul acesta la una din principalele rafinării deținute de YPF, precum și de faptul că gigantul de stat nu se poate împrumuta pe piețele internaționale de capital. Asta din cauza dobânzilor foarte mari, cu două cifre, impuse de investitori debitorilor argentinieni, ca urmare a defaultului suveran din 2001, dar și a măsurilor naționalist-protecționiste luate de Kirchner în ultimii ani, cum ar fi naționalizarea fondurilor de pensii private sau impunerea de restricții la achiziționarea de monedă americană.

YPF a investit deja sume mari în demararea exploatării comerciale la câmpul de la Vaca Muerta, dar acestea riscă să se transforme în pierderi dacă dezvoltarea proiectului nu va continua, prin implicarea financiară, logistică și de know-how a americanilor de la Chevron.

Pentru a susține investițiile, compania de stat a împrumutat numai anul acesta, de la creditori argentinieni, peste 1 miliard de dolari. YPF speră să semneze și alte acorduri de tip joint-venture pentru proiectul de la Vaca Muerta, printre care cu cei de la Dow Chemical, însă potențialii parteneri au devenit reticenți după blocarea activelor Chevron din Argentina.

Totul a început în 1964

Între 1964 și 1992, compania americană Texaco, preluată de Chevron în 2001, a exploatat zăcăminte de petrol în regiunea ecuadoriană Lago Agrio, din bazinul amazonian, în parteneriat cu monopolul petrolier de stat al Ecuadorului, CEPE (în prezent Petroecuador), care deținea o participație de 25% la respectivul joint venture. La data demarării producției, regiunea era locuită exclusiv de triburi indigene. Acordul de concesiune al Texaco a expirat în 1993, iar de atunci zăcămintele de la Lago Agrio sunt exploatate exclusiv de compania petrolieră controlată de statul ecuadorian. 

Tot în 1993, comunitățile rurale stabilite între timp în regiune, alături de reprezentanți ai triburilor indigene, au dat în judecată Texaco, acuzând-o că, în urma exploatării petroliere din regiune, a deteriorat grav și iremediabil condițiile de viață ale unui număr de circa 30.000 de locuitori.

Procesul a fost marcat de multe scandaluri, Chevron acuzând guvernul ecuadorian că a mituit un judecător local pentru a da decizii defavorabile companiei, presei fiindu-i „servită” și o înregistrare filmată în acest sens. Deși americanii au negat orice implicare în respectiva filmare cu camera ascunsă, a reieșit ulterior că una dintre persoanele implicate în filmare era un subcontractor al Chevron, care ulterior s-a mutat în Statele Unite pe cheltuiala companiei, oferindu-i-se și o pensie viageră. 

În februarie 2011, un tribunal ecuadorian a condamnat Chevron, „moștenitoarea” Texaco, la plata unor despăgubiri totale de 19 miliarde de dolari. Dosarul conținea la acea dată peste 200.000 de file, reprezentând mărturii ale unor zeci de martori și peste 100 de rapoarte științifice întocmite de experți.

În esență, americanii erau acuzați că au deversat în Amazon miliarde de litri de deșeuri toxice rezultate în urma lucrărilor de foraj petrolier, provocând o criză de sănătate publică în regiune și obligându-i astfel pe foarte mulți dintre locuitori să plece de acolo.

Chiar și unii acționari ai Chevron cer socoteală managementului

La sfârșitul lunii trecute, în cadrul unei Adunări Generale unde acționarii Chevron au avut multe de reproșat conducerii companiei, o parte din aceștia au înaintat inclusiv o rezoluție cu privire la modul defectuos, în opinia lor, în care Chevron a acționat în cadrul litigiului cu ecuadorienii. Mai exact, era vorba de agresivitatea cu care compania a contraatacat în justiție, ajungând să îi acuze ea pe reclamanți de tentativă de extorcare de fonduri.

Deși nu a întrunit suficiente sufragii pentru a fi adoptată, rezoluția a fost totuși votată de 40% dintre acționarii Chevron. Inițiatorii rezoluției l-au invitat să vorbească la adunare și pe un reprezentant al prejudiciaților ecuadorieni.

„Ambii mei părinți au murit de cancer din cauza contaminării apei provocate de activitatea Chevron. Mă lupt în continuare pentru a se face dreptate. Chevron și-a mințit acționarii și pe toată lumea. Sunt aici pentru a cere în numele tuturor destituirea CEO-ului Watson”, a spus reprezentantul.

La aceeași adunare, un grup de acționari ai Chevron a cerut explicații managementului în legătură cu o serie de donații politice efectuate de companie în anul electoral 2012, în sumă totală de 3,9 milioane de dolari, dintre care una de 2,5 milioane de dolari. Șefilor Chevron li s-a cerut să explice în ce fel i-au fost utile companiei aceste donații, unii acționari exprimându-și îngrijorarea că donațiile ar putea fi chiar ilegale, în condițiile în care Chevron beneficiază de contracte cu statul american. Nici această rezoluție nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată.

Costurile naționalismului economic și ale subvenționării populiste

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 22 April 2013 13:59

20130412 - preturi Venezuela ArabiaNaționalismul economic are puseuri de expansiune extrem de puternice pe vremuri de criză. În general, statele când se confruntă cu o criză, în special cu una financiară, care afectează bunăstarea contribuabililor electori, a finanțelor publice, dar și creditarea sectoarelor economice, apelează la măsuri protecționiste, la subvenționarea economiilor autohtone, la introducerea de tarife vamale și la restricționarea liberei circulații a forței de muncă și a bunurilor, în speranța că aceste măsuri vor aduce mai multe voturi partidelor aflate la putere. Considerentele economice pică pe plan secund, principalul scop al celor care introduc astfel de măsuri fiind cumpărarea bunăvoinței contribuabililor, fie ei persoane fizice care votează, fie persoane juridice care finanțează.

În România, portdrapelul acestei mișcări este Ziarul Financiar și economiștii pe care-i publică în mod curent. Aceștia condamnă dacă nu privatizările în general, atunci cel puțin pe cele din sectoarele strategice, precum cel energetic. Ei susțin de altfel un punct de vedere cel puțin contradictoriu, companiile din sectorul energetic ar fi trebuit păstrate în portofoliul de active ale statului din două motive: primul - ar fi contribuit cu mai mulți bani la buget pentru a finanța proiecte sociale, cel de-al doilea - ar fi permis ieftinirea energie cel puțin pentru populație, dar și pentru celelalte "companii strategice".

O altă aripă a gândiri economice autohtone pornește de la realitățile economice mondiale și susține că în condițiile în care statele dezvoltate își subvenționează sectoarele economice, cele emergente, precum România, n-au nicio șansă decât să facă același lucru, și încă mai agresiv, cu sectoarele sale. Dan Șelaru și-a asumat responsabilitatea să prezinte acest punct de vedere. Lui i-au răspuns, cel puțin din punct de vedere teoretic, Bogdan Glăvan, Florin Cîțu și Lucian Davidescu.

Intervenționismul nu vine niciodată singur

Ce ignoră atât reprezentanții naționalismului economic dur, din prima categorie, cât și realiștii, din cea de-a doua categorie, este faptul că intervenționismul nu este niciodată unul punctual. O subvenție nu vine niciodată singură, ea atrage după sine o serie de alte alte intervenționisme, menite a "repara" efectele colaterale ale primei intervenții. Să luăm cazul subvențiilor reprezentate de fondurile europene acordate sectorului privat. Dacă ar fi rămas fără legislație complementară o astfel de subvenționare ar fi dezavantajat companiile din statele dezvoltate. Drept urmare, accesarea fondurilor de către companiile din statele emergente a fost dublată de o serie de condiționalități menite să compenseze avantajul competitiv obținut prin accesarea acestora. Așa că, simultan cu subvențiile, Occidentul a exportat către statele emergente și excesul de reglementare (standarde de calitate, de mediu, de protecție a muncii etc, cu costuri mult mai mari și prohibitive - ceea ce face ca intrarea pe piață să fie extrem de dificilă). Acesta este motivul pentru care piețele din statele emergente sunt în general mai oligopoliste decât cele din Occident, care, în faza lor incipientă nu s-au confruntat cu astfel de probleme, dar și pentru care economiile informale sunt mai dezvoltate (alta soluție de supraviețuire nu există). Ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru a co-finanța accesarea de fonduri europene, băncile au fost constrânse să adopte aceleași standarde.

Companiile de stat diminuează, nu majorează veniturile bugetului

Argumentul păstrării companiilor energetice în proprietatea statului este însă cel puțin bizar, mai ales că vine din partea unor economiști, chiar a unor profesori de economie, cum le place să fie numiți. El este susținut cu tărie în pofida realității. Singura companie de stat (și aceea parțial) profitabilă este Statsoil. Celelalte mari companii de stat din domeniul energetic la nivel mondial sunt fie chineze, fie rusești, și beneficiază de pe urma politicilor monopoliste impuse de autorități. Beneficiază însă cu costul profitabilității, mult mai redusă decât cea a Exxon, Chevron sau BP, de exemplu. Iar profitabilitatea mai redusă micșorează și veniturile la bugetul statului respectiv, unul dintre motivele pentru care economiștii susțin naționalizarea companiilor din energie. În acest timp, companii private, precum Exxon sau Chevron se află pe primele două locuri în ceea ce privește veniturile din impozitul pe profit încasat de statul american, cu 31,05 miliarde de dolari plătite în 2012 de Exxon și 20 de miliarde, achitate de Chevron. Apple, cea mai valoroasă companie din lume de-a lungul întregului an, se află doar pe locul al treilea cu 14,21 miliarde de lei, impozit pe profit achitat statului american. Taxa efectivă de impozitare a Exxon a fost de 39,4%, cea a Chevron de 43,2%, în timp ce cea a Apple de doar 25,4%. În pofida opiniei economiștilor dragi ZF-ului, realitatea arată că păstrarea companiilor energetice în proprietatea statului le face mult mai ineficiente, ceea ce conduce la o micșorare, nu la o majorare a veniturilor statului. Pe lângă profitabilitatea în scădere, la ineficiența acestora contribuie căpușarea lor inevitabilă de alte companii ale sponsorilor politici și, mai ales, politica de subvenționare a energiei pentru populație și pentru ceilalți "campioni naționali". Această politică poate funcționa doar pe termen scurt. Pe termen lung, diminuarea veniturilor statului ca urmare a ineficienței companiilor energetice limitează capacitatea de subvenționare a acestuia. Nu poți subvenționa energia pe plan intern decât cu costul majorării consumului autohton, al diminuării exporturilor, al micșorării veniturilor publice și al majorării deficitului bugetar.

Screen Shot 2013-04-22 at 1.53.16 PM

OPEC are nevoie de un preț de 110 de dolari pe baril pentru a continua subvenționarea internă a combustibililor

Cel mai bun exemplu în acest sens, pentru a le face pe plac realiștilor, vine de la Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Cartelul care timp de aproape două decenii a dictat prețul petrolului la nivel global a pierdut controlul acestuia. Motivul: subvenționarea masivă a prețurilor pe plan intern, dublată de explozia demografică, a condus la majorarea consumului intern și la micșorarea exporturilor, ceea ce pune în pericol execuția bugetară a statelor membre. 

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul țițeiului la 110 dolari pe baril este nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Potrivit Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp), Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul stă mult mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

Venezuela: statul cu cele mai mari rezerve de petrol plătește anual 7,2 miliarde de dolari pentru a importa combustibili

Un alt exemplu de efecte colaterale dezastruoase care însoțesc subvențiile autohtone este cel al Venezuelei. Un galon de benzină costă 5,8 cenți, iar la cursul informal, după care se realizează majoritatea tranzacțiilor în statul sud-american, el este și mai redus, undeva între 0,4 și 1,5 cenți. Și asta în condițiile în care celelalte prețuri cresc într-un ritm galopant. Moody's anticipează o rata a inflației pentru a cest an de 28%.

P1-BL079A VENGA G 20130411172403

Benzină și motorină ieftină pentru populație, dar și pentru statele camarade pe drumul către realizarea unei societăți multilateral dezvoltate, a fost politica economică pe baza căreia fost lider venezuelean Hugo Chavez și-a construit popularitatea atât la nivel intern, cât și regional. Cum însă nu există nimic gratis pe această lume, populația Venezuelei a trebuit și va trebui să plătească prețul "bunăvoinței" liderului său maxim. Motivul: subvenționarea combustibililor a condus la o diminuare drastică a veniturilor "campionului național" PDVSA, care a afectat investițiile acestuia și implicit nivelul de producție. Astfel, producția de țiței a Venezuelei este cu pătrime mai mică decât cea din 1998, anul în care Chavez a preluat puterea. În același timp, prețul redus a majorat consumul intern de combustibili cu numai puțin de 65%. Comparativ cu vecinii lor columbieni, unde prețurile se aliniază celor internaționale, consumul pe cap de locuitor este de 7 ori mai ridicat. Veniturile reduse de subvenționarea masivă a combustibililor au afectat nu numai sectorul de explorare și exploatare, ci pe cel de rafinare. Investițiile în acest sector au fost eliminate din lipsă de bani, ceea ce face ca paradoxal, Venezuela să fie statul cu cele mai mari rezerve de petrol nevoit însă să importe benzină. Un economist venezuelean, citat de Wall Street Journal, estimează că statul sud-american a cheltuit numai puțin de 7,2 miliarde de dolari pe importul de combustibili în 2012. Potrivit datelor oficiale, SUA a exportat în Venezuela numai puțin de 197.000 de barili pe zi de benzină și alte produse rafinate în decembrie 2012.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a calculat costurile aduse de subvenționarea produselor petroliere economiei Venezuelei, prin raportarea prețurilor actuale la cele care ar fi fost în cazul în care prețurile n-ar fi fost controlate politic. A rezultat o sumă considerabilă: de 27 miliarde de dolari în 2011, echivalentă a 8,6% din PIB-ul Venezuelei. În comparație, Venezuela, cheltuiește cu sănătatea 3,25% din PIB și cu educația 5,1% din PIB. Reducerea producției, cea a capacității de rafinare, majorarea consumului intern și micșorarea exporturilor - roate acestea sunt rezultatul subvenționării combustibililor pe plan intern, ceea ce face ca paradoxal, deși este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol, statul venezuelelean să fie lovit o lipsă acută de lichidități. Deficitul bugetar din 2012 al Venezuelei a ajuns la 12% din PIB!

P1-BL080 VENGAS G 20130411172133

Eliminarea subvențiilor ar reduce poluarea cu 10% până în 2050

P1-BL081A VENGA NS 20130411172142Venezuela nu este singură pe acest drum al populismului economic. Multe state preferă să cumpere bunăvoința cetățenilor prin subvenționarea prețului combustibililor. Potrivit IEA costul total cu subvenționarea politicilor din sectorul de petrol și gaze la nivel mondial a fost în 2011 de 523 miliarde de dolari. Liderii absoluți sunt statele din Orientul Mijlociu, urmate de China și India. Fondul Monetar Internațional (FMI) avansează, într-un studiu recent, o cifră similară, de 481 de miliarde de dolari.

Pe lângă eliminarea efectelor colaterale extrem de dăunătoare asupra economiilor respectivelor state, prin realocarea defectuoasă și ineficientă a resurselor, eliminarea subvențiilor din acest sector ar conduce și la o regândire a unei alte politici intervenționiste, cea a diminuării emisiei de gaze cu efect de seră. Un studiu OECD susține că eliminarea acestor subvenții ar contribui la reducerea acestor gaze cu 10% până în 2050, ceea ce ar conduce la micșorarea subvențiilor acordate industriilor "verzi" și la diminuarea prețului energiei.

{jathumbnailoff}

Petroliștii români față cu reacțiunea sârbească

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 March 2013 07:04

newspaper 512Antreprenorilor autohtoni protestează întotdeauna cu teamă când statul le majorează taxele, sunt însă primii care solicită tarife vamale sau alte măsuri protectoare atunci când se pune problema vreunei potențiale liberalizări a pieței. Ultimul exemplu este cel al companiilor petroliere, care, în loc să atragă un semnal în momentul majorărilor repetate de accize sau a introducerii de noi impozite, decizii menite a le șubrezi competitivitatea în fața concurenților regionali (în special a celor care nu fac parte din UE) solicită protecțiedin partea statului român împotriva importurilor mai ieftine din aceste state.

Ultimul exemplu este cel al Rompetrol, care, potrivit Hotnews, s-a plâns ieri ministrului Economiei Varujan Vosganian, de lipsa de restricții pentru importul pe piața românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerț UE- Serbia. În opinia reprezentanților companiei, țițeiul și produsele petroliere sârbești ar putea intra pe piața românească în luna aprilie sau mai cu prețuri mult mai mici. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate țări ar fi, pe lângă România, Slovenia și Bulgaria. Potrivit ministrului economiei, problema prețurilor mici, ale produselor provenite din afara Uniunii Europene, se afla deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate. Există deja unele propuneri ca trebuie fixate anumite preturi minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. Hotnews precizează că în Serbia, benzina Euro 95 este la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Potrivit Ziarului Financiar, consumul de energie electrică s-a redus în februarie cu peste 11% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în contextul în care în prima lună din 2012 scăderea nu a atins nici măcar valoarea de 1%. Procentul consemnat luna trecută amintește de scăderea consumului de ener­gie din 2009, an în care pe fondul crizei Ro­mânia și-a pierdut circa 10% din apetitul de consum de electricitate. Deși la o primă vedere nici acum veștile venite din sectorul industrial nu sunt bune, închiderea a două din cele patru combinate Mechel sau insolvența Oltchim fiind exemple în acest sens, Trans­electrica spu­ne că altul a fost factorul care a dus la această scădere semnificativă: temperatura. „În februarie 2013 consumul brut de energie electrică a înregistrat o scădere accentuată de circa 11,2% față de perioada similară a anului 2012. Cei mai importanți factori care au condus la această scădere au fost: temperatura, care s-a situat peste norma climatologică lunară și mult peste media temperaturilor din februarie 2012 și faptul că februarie 2012 a avut o zi în plus“, au precizat reprezentanții Transelectrica.

Tot ZF anunță că americanii de la Chevron susțin că, dacă România își dorește să dea startul extracției de gaze de șist, acesta este momentul oportun să o facă pentru că numai lucrările de explorare durează cinci ani de zile. În prezent, nicio țară europeană nu produce gaze de șist. Deși s-a spus despre Polonia, țară considerată cu un potențial semnificativ în acest domeniu, că a început pro­ducția, și acolo lucrările sunt tot în stadiu de explorare, în acest moment fiind forate 39 de sonde, potrivit Chevron.

Economica.net îl citează pe ministrul rus al al energiei, Alexander Novak, care se opune livrărilor de gaze naturale lichefiate (LNG) rusești către Europa, o piață dominată de monopolul companiei de stat Gazprom și este de părere că exporturile de LNG rusești trebuie să fie făcute cu prioritate către statele din zona Asia-Pacific. "Poziția mea este ca LNG rusesc să nu ajungă pe piața europeană" a spus Novak, care a mai anunțat și că cel mai mare producător independent de gaze din Rusia, Novatek, a discutat recent cu companii din China, Coreea de Sud și Japonia, pentru a livra LNG acolo. Totul pentru ca exporturile rusești de LNG să nu ajungă în Europa, acolo unde Gazprom face legea și prețul, prin livrările de gaze naturale prin conducte.

Nemulțumirile antreprenorilor din energie, cele ale premierului și cele ale companiilor de reabilitare termică

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 February 2013 11:30
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Se termina benzina la Capital?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 07 February 2013 10:45
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Stirea zilei de azi vine din prestigioasa revista Capital, care tine sa ne informeze ca se termina benzina. Numai in titlu si numai la Capital, se pare, pentru ca daca citim intreg articolul, logica, si nu redactorul revistei, ne spune spune, dimpotriva, ca daca masinile devin mai eficiente energetic la nivelul actual de rafinare, vom avea un excedent de benzina pe piata si nu un deficit.

De altfel, textul articolului e plin de contradictii. “Tinand cont de revenirea economiei si de scaderea usoara a pretului la benzina in SUA, ramane de vazut daca tendinta de cumparare a autovehiculelor cu consum redus de carburanti va continua”, sustine autorul. Se vede ca acesta n-a mai vizitat de mult SUA si nici nu prea a citit ziarele in ultimul timp, pentru ca ar sti ca o familie medie din Statele Unite a cheltuit pe benzina in 2012 aproximativ 2.912 dolari, echivalentul a 4% din veniturile gospodariei inregistrate inainte platii taxelor. Procentul de 4% este cel mai ridicat din ultimele trei decenii, cu exceptia anului 2008, cand s-a inregistrat o rata similara. Iar pretul mediu al galonului de benzina in SUA este de 3,52 dolari, in crestere cu 17 centi fata de nivelul inregistrat in urma cu o saptamana. In plus, indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a inchiderii mai multor rafinarii de pe coasta de Est, atingand cel mai inalt nivel din acest an si cel mai ridicat din octombrie 2012. De departe, cel mai import element al stirii Capital este ilustratia, insa nu putem sti daca cel care apare in poza este autorul articolului inainte de a-l scrie.

Economica.net ne informeaza ca Complexul Energetic Hunedoara (CEH) crede inca in minuni. Sau daca nu in minuni, in chinezi, dupa modelul Complexului Energetic Oltenia. CEH asteapta, intr-o luna, un investitor interesat sa construiasca la Mintia un grup energetic nou de 400 MW, pe gaze, care ar urma sa coste circa 700 de milioane de dolari. Investitia ar urma sa se desfasoare de catre o firma mixta in care CEH sa vina cu aportul in natura, reprezentand activele aferente Complexului, iar investitorul selectat cu lichiditatile care sa asigure integral costurile de constructie a noului grup.

Tot Economica.net, citand agentia Mediafax, prezinta promisiunea reprezentanţilor Chevron, care cred ca Romania ar putea deveni autonoma din punct de vedere energetic odata cu inceperea exploatarii gazelor de sist daca gigantul petrolier american va gasi suficiente resurse de gaze in cele doua zone din tara unde si-au planificat sa faca foraje de extractie.

 

Cititi si:

Benzina goleste buzunarele americanilor

Prețul benzinei va atinge un nou record 

Rafinariile umfla profiturile Exxon si Chevron

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 04 February 2013 09:55

20130204 - Chevron ExxonExxon Mobil şi Chevron, cele mai mari companii petroliere din SUA, au realizat anul trecut profituri in valoare totala de peste 70 miliarde de dolari, ca urmare a activitatii de rafinare, in pofida faptului ca anul trecut majoritatea analistilor le cerea sa inchida mai multe rafinarii detinute.

Ieftinirea petrolului pe piata americana a condus la consolidarea performanta financiara a rafinariilor de carburanti, sustine Bloomberg.

Profitul net al Exxon Mobil a crescut anul trecut cu 9,3%, la 44,88 miliarde de dolari, cu putin sub recordul inregistrat de companie in 2008, cand a reuşit un rezultat net de 45,22 miliarde de dolari.

Chevron a raportat pentru 2012 un profit net de 26,2 miliarde de dolari, in scadere cu 2,7% fata de caştigul record de 26,9 miliarde de dolari din 2011.

Rapoartele prezentate la sfarşitul acestei saptamani de Exxon şi Chevron releva ca profiturile obtinute din procesarea petrolului au estomplat complet efectul scaderii caştigurilor obtinute din productia de petrol şi gaze naturale.

In ultimul trimestru, Exxon a realizat un profit net de aproape 10 miliarde de dolari, maximul ultimilor 5 ani, iar Chevron a stabilit un nou record in istoria companiei, cu un caştig de 7,25 miliarde de dolari.

Exxon şi Chevron au rezistat in ultimii ani trendului din industria petroliera americana de a vinde rafinarii şi a se concentra pe productia de petrol şi gaze, spre deosebire de rivali precum ConocoPhillips şi Marathon Oil.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud