Energy Report

Operatorii economici care au obligația de a achiziționa certificate verzi vor fi obligați să cumpere cel puțin 50% dintre acestea de pe piața anonimă spot de certificate verzi, cu excepția contractelor bilaterale încheiate anterior intrării în vigoare a OUG 24/2017 și/sau a numărului de certificate verzi transferate din contul de producător în cel de furnizor pentru situația când operatorul economic are obligația de achiziție de certificate verzi și are calitate atât de producător, cât și de furnizor.

Cu alte cuvinte, furnizorii care sunt și producători de energie regenerabilă, precum ENEL sau CEZ, de exemplu, vor fi exceptați de la obligativitatea achiziționării de minim 50% de certificate verzi de pe OPCOM cu cantitatea de certificate verzi aferente producției de energie regerabilă.

Prevederea apare în raportul comun Comisiei de industrii și a celei de Mediu ale Camerei Deputaților la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

La propunerea președintelui Comisiei de Industrii, Iulian Iancu, deputații au decis să redacteze o scrisoare către Biroul Permanent, solicitând ca proiectul de lege să fie introdus în regim de urgență pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este și Cameră Decizională.

Excepțiile au fost introduse la solicitarea vicepreședintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, care a atras atenția că există pericolul atacării legii, pe motiv că sunt scoase în ilegalitate unele contracte legal încheiate pe OPCOM, paradoxal, tocmai potrivit prevederilor OUG 24, care ar trebui aprobată de Parlament tocmai prin proiectul de lege dezbătut în prezent.

În plus, susține Nagy-Bege, există companii care au atât calitatea de producător, cât și de furnizor, care puteau să transfere certificatele verzi din contul de producător în contul de furnizor. Astfel, ele ar fi obligați să cumpere de pe OPCOM, chiar dacă au în portofoliu certificate verzi suficiente în calitate de producător, consecința fiind că ar putea avea mai multe certificate verzi decât le obligă legea.

Reprezentantul Consiliului Concurenței nu a fost de acord cu amendamentele respective, considerând că, prin acestea, deputații introduc o obligație doar pentru ce-i care nu au încheiate la acest moment contracte.

Totodată, Ministerul Energiei a criticat, printr-o scrisoare, introducerea în textul legii a unei noi scheme, de tipul unui tarif fix, care ar urma să înlocuiască certificatele verzi. Ministerul energiei susține că aceasta ar trebui discutată cu Comisia Europeană.

Președintele Comsiei de Industrii a anunțat că respinge criticile Ministerului Energiei și că prevederea va rămâne în textul raportului: ”Noi includem această propunere în textul legii, Ministerul Energiei va negocia cu ANRE, cu CE, iar dacă și MFP e de acord poate deveni o schemă de sprijin, dacă nu nu”.

Totodată, Ministerul Energiei a criticat și definiția dată de Comise “prosumerului” (consumatorul care are și statut de producător de energie regenerabilă), care este preluat dintr-o actuală propunere de directivă europeană, care se află încă în stadiu de negociere, ceea ce înseamnă că ar putea suferi modificări.

Actul normativ mai conține noi prevederi privind amânarea și recuperarea certificatelor verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, care vor avea însă impact asupra consumatorilor finali.

Impactul modificărilor aduse legislației certificatelor verzi prin acest act normativ în factura consumatorului va crește etapizat de la 11 euro/MWh, cât este în prezent, până la 14,5 euro, în anul 2022, se precizează în proiectul votat marți de cele 2 comisii.

Astfel, ANRE va stabili prin ordin, până la data de 1 martie a fiecărui an, “cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza consumului final de energie electrică din anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de 11,7 euro/MWh în anul 2018, 12,5 euro/MWh în anul 2019 13 euro/MWh în anii 2020-2021 și 14,5 euro/MWh începând cu anul 2022”.

Renumit pe piaţa agricolă din Banat, germanul Peter Grossmann ar avea, prin firmele sale, peste o mie de hectare de teren agricol în România.

Doar recent, la finele lunii aprilie, acesta cumpăra un lot de 110 hectare de teren arabil de la firma locală Monfenera, controlată de investitori italieni, tranzacţia fiind catalogată lunile trecute ca fiind cea mai mare tranzacţie cu terenuri agricole din 2015.

Omul de afaceri din Germania şi-a propus în 2013 să ridice un parc fotovoltaic pe 9 hectare din extravilanul oraşului Sântana din Arad pe firma Sonnenstrom Bioenergie Sântana. Investiţia s-a tot amânat de atunci, ca urmare a reducerii numărului de certficate verzi disponibile producătorilor de energie verde.

Săptămânile trecute, la finele lunii noiembrie, Peter Grossmann împreună cu celălalt asociat la Sonnenstrom, Stefan Heinrich, au hotărât dizolvarea şi lichidarea simultană a firmei, indică un document consultat de Energy Report.

Asociaţii precizează în document că firma are datoriile stinse şi că nu mai are creditori.

După ce anul trecut a finalizat un parc fotovoltaic în Teleorman, Belectric Gmbh, unul dintre cei mai mari dezvoltatori mondiali de parcuri cu panouri solare a început să renunţe la firmele de profil de pe plan local. Dacă în ianuarie a hotărât să dizolve şi să lichideze trei proiecte din România, recent a hotărât să mai renunţe la opt, indică documente ale firmelor de proiect unde este asociat Belectric România, consultate de Energy Report.

Ultimele firme de proiect asupra cărora s-au luat hotărâri de dizolvare şi lichidare îi au ca asociaţi pe Belectric România şi DD Exploring Imobiliar, ambele reprezentate legal de către administratorul Dieter Hepp.

Firmele în cauză sunt: Solar Energy Titan, Solar Energy Beta, Solar Energy Jupiter, Solar Energy Safir, Solar Energy Kapa, Solar Energy Porta, Solar Energy Omicron şi Solar Energy Coral.

În ianuarie, aceeaşi doi asociaţi, Belectric Romania şi DD Exploring, au hotărât să dizolve şi să lichideze Solar Energy Uranus, Solar Energy Saturn şi Solar Energy Apollo.

Să amintim că nemţii au finalizat în primăvara trecută parcul fotovoltaic Mavrodin din Teleorman cu o investiţie de 23,5 milioane lei, la o putere instalată de 5,465 MWP. Aceştia au dezvoltat parcul prin intermediul firmei Solar Power Energy, care îi are printre asociaţi pe germanii de la Hoch.Rein, pe românii de la Dacrom Trade şi DD Exploring. DD Exploring, la rândul, avea ca asociat unic pe Hedima Verwaltungs.

Marele investitor german a beneficiat de 70% asistenţă nerambursabilă pentru proiectul din Teleorman. În plus, dacă la finalizarea din primăvara trecută, investiţia a căzut la doar 23,5 milioane lei, la depunerea documentaţiei în anul 2010 se preconiza o investiţie de 85 de milioane de lei la o putere instalată mai redusă, de 5,1 MWp.

De atunci însă a avut loc o evoluţie tehnologică dar s-a intensificat şi concurenţa, astfel că au scăzut costurile de construcţie. Pe de altă parte însă, tot de atunci s-au redus şi numărul de certificatele verzi acordate, astfel că tot mai mulţi investitori aleg să renunţe la proiecte.

După ce în iunie, EDP a adus la proiectul eolian gigant din Făcăeni (judeţul Ialomiţa) 51,8 milioane de euro, asociatul majoritar a hotărât să facă aceeaşi mişcare şi cu aceeaşi sumă, indică un document al firmei de proiect, consultat de Energy Report.

Astfel, dacă în iunie, după majorarea de capital cu 51,8 milioane de euro, acesta a urcat în lei de la 308.052.900 lei la 538.616.300, după majorarea de capital mai recentă, capitalul social a urcat la 769.179.700 lei.

Asociaţii firmei Ialomiţa Power sunt Energias de Portugal (EDP) prin “EDP Renewables Europe SL”, unul dintre “premianţii” certificatelor verzi din România şi Renovatio Group. Parcul eolian este în localitatea Făcăeni din judeţul Ialomiţa şi este prevăzut pentru o putere instalată totală  de 264 de MW.

Similar majorărilor de capital de anul trecut şi din iunie, şi majorarea de capital recentă a fost făcută doar de către EDP astfel că în prezent EDP deţine peste 99%. Drept urmare, doar EDP Renewables Europe (numit în document “Asociatul 2”) va primi părţi sociale “proporţional cu suma cu care Asociatul 2 a contribuit la majorarea de capital”, se precizează în document.

Cel mai mare parc eolian din Europa a fost finalizat în anul 2012 de către CEZ la Fântânele-Cogealac-Grădina şi are o capacitate totală de 600 MW.

În ultimii doi ani au mai fost ridicate câteva parcuri eoliene mai mici dar niciunul nu a depăşit 200 MW. Mai mult decât atât, doar două au capacitatea instalată de peste 100 MW, parcurile Pantelimon al Ewind şi Târguşor 1 (controlat de Enel Green Power) din Constanţa.

Revenind la EDP, aşa cum am scris pe larg în Energy Report în ultimele săptămâni, aceştia au majorat în vară, cu sume mai reduse decât cea de mai sus, şi capitalul social al mai multor parcuri cu panouri solare deţinute în România.

Concret, aceştia au majorat cu 4,02 milioane de euro capitalul social al Cujmir Solar (parc solar din Mehedinţi), cu 3,46 milioane de euro capitalul social al Foton Epsilon (tot în Mehedinţi) şi peste 2,9 milioane de euro pentru Foton Delta (Dolj).

EDP Renewables au fost în anii din urmă printre “premianţii” certificatelor verzi din România. În 2013 au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute.

Fie că se lichidează, fie că nu mai pornesc afacerea sau o pornesc şi imediat intră în faliment, tot mai mulţi oameni de afaceri care au vrut să scoată bani din certificatele verzi ale microhidrocentralelor şi din curentul vândut cu acestea se lasă păgubaşi.

De altfel, despre aceste afaceri în cădere, „Energy Report” a scris pe larg în ultima perioadă, cu exemple concrete. Trecem în revistă şi acum alte proiecte de microhidrocentrale pe care proprietarii au ales să le lichideze sau care, de ani buni nu au reuşit să facă afacerea să... curgă.

Astfel, în această vară, asociaţii proiectului de producere electricitate “Hydro Vision Engineering” din Hunedoara au hotărât dizolvarea şi lichidarea simultană a afacerii, precizând în acelaşi timp că firma de proiect nu are datorii nici către bugetul de stat şi nici către alţi creditori.

Tot lunile trecute, omul de afaceri Marin Finel Dănuţ, asociat unic al proiectului de microhidrocentrală “Hydro Photo NRJ” a hotărât dizolvarea şi lichidarea simultană a afacerii. Acesta are domiciliul lângă parcul Herăstrău iar în familia sa, afacerea cu energie pare să fie un obicei. Însă un obicei nu tocmai rentabil. Asta pentru că cealaltă afacere a familiei, Quantum Energy (tot producţie de energie electrică) s-a retras anul trecut de la OPCOM de pe PZU, după ce în ultimii doi ani rulajul a fost zero. Asta după ce la începutul crizei firma a avut rulaj.

Proiectul “Hydro Ciobanus SA” (sic) are toată birocraţia în regulă. Face raport de gestiune, aprobă situaţiile financiare de anul trecut, aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2015. Administratorul unic al firmei este Violeta Dunca, printre ale cărei afaceri sunt şi cele făcute cu proprietarul marii companii Jolidon (intrată în vară în insolvenţă). Singura problemă cu “Hydro Ciobanus SA” este doar că de la înfiinţarea din 2011 şi până în prezent nu a avut deloc rulaj.

O să încheiem cu o scurtă enumerare a proiectelor intrate lunile trecute în lichidare, despre care însă Energy Report a scris pe larg lavremea respectivă.

Hidro Easy, pentru care în toamna anului 2012 s-a aprobat încheierea unui contract de asociere cu U.A.T Zărneşti (judeţul Braşov) este unul dintre exemplele recente. A fost vorba atunci despre punerea la dispoziţie a unei suprafeţe de 300 mp în oraşul Zărneşti, pentru construirea unei microhidrocentrale pe pârâul Bârsa. Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi în Consiliul Local Zărneşti. Problema e că lunile trecute, asociaţii firmei au luat cerut radierea firmei, motivul radierii fiind lichidarea.

La finele lunii mai, un alt proiect microhidro a luat sfârşit. Este vorba despre „Bălă Hidro VLH Energy”. Proprietarii firmei de proiect, înregistrată în Câmpina, nu au apucat să desfăşoare nicio activitate pe firmă de la recenta înfiinţare şi până la desfiinţare.

Aceste două proiecte desfiinţate vin la rând după alte două: Hydrocarpat Energy One şi Two. Acestea din urmă sunt controlate de Bruno Mathias, un om de afaceri din Munchen. Una dintre cele două firme, Hydrocarpat Energy One, a primit două certificate de urbanism de la Consiliul Judeţean Harghita în toamna anului 2012 pentru amenajări hidrotehnice în localitatea Praid, pe râurile Târnava Mică şi Creanga Mare.

Nici firmele neamţului, înfiinţate în toamna anului 2011, nu au apucat însă să aibă rulaj de la înfiinţare şi până în prezent ci doar datorii şi pierderi.

Tot de curând, în primăvară, am avut parte şi de o insolvenţă. Cererea de intrare în insolvenţa simplificată (faliment) a companiei Hydro Sulta a fost admisă de Tribunalul din Bistriţa Năsăud la finele lunii aprilie, indică documentele consultate de Energy Report.

În cererea proprie de intrare în insolvenţă, reprezentanţii companiei au susţinut că nu mai pot plăti datoriile şi nici continua proiectul microhidrocentralei din Bistriţa. La finele anului 2014, compania avea datorii de puţin peste 750.000 de lei, potrivit documentului de intrare în insolvenţă, consultat de Energy Report.

Compania Hydro Sulta s-a înfiinţat în august 2011 cu scopul de a produce curent electric cu ajutorul unei microhidrocentrale pe un râu din Bistriţa. Până în prezent însă, compania nu a avut rulaj în niciun an. Şi la finele anului 2013, compania figura cu datorii de peste 600.000 de lei şi creanţe de peste 100.000 de lei.

La nici jumătate de an de la înfiinţarea din 2013, o firmă bucureşteană promitea să investească peste 40 milioane de euro în realizarea unui parc cu panouri solare în localitatea Călăraşi din Dolj.

Parcului i-a fost alocată în vara anului 2013 printr-o hotărâre a Consiliului Local o suprafaţă de 60 de hectare din cele 218 ale islazului comunal. Investitorii susţineau atunci că soarele din zona plină de lubeniţe este foarte puternic astfel că, în lunile de vară, arde pur şi simplu solurile nisipoase.

“Terenul este dat pe o perioadă de 49 de ani într-o asociere în participaţiune: noi punem terenul şi ei fac investiţia. Dacă panourile sunt la 4 metri înălţime, pot paşte şi animalele acolo şi, în acest sens, am specificat în contract”, a explicat atunci primarul comunei Călăraşi.

La acestea s-au adăugat şi alte promisiuni. Mai precis, conform negocierilor, investitorii urmau să ofere comunei o cotă de 0,75% din profit, ceea ce putea să însemne un câştig de peste un milion de euro anual.

De asemenea, primarul a stabilit cu investitorii că iluminatul public şi toate instituţiile publice – primărie, şcoli, dispensar etc – să primească energie electrică în mod gratuit.

Firma cu pricina se numeşte “Muntenia Solar PV” şi nu a desfăşurat însă nicio activitate de la înfiinţare. Mai mult decât atât, săptămânile trecute, asociatele acesteia, Maria Mija şi Elvira Tudor, au hotărât să o desfiinţeze prin lichidare, potrivit unui document consultat de Energy Report.

Cele două “investitoare” au declarat pe proprie răspundere în documentul de lichidare că firma “nu are datorii faţă de stat sau faţă de terţi”.

E probabil că decizia investitorilor de a tot amâna proiectul şi apoi de a lichida firma au avut legătură mai degrabă cu schimbarea legislaţiei pe certificate verzi şi mai puţin cu faptul că pe primarul localităţii îl cheamă... Vergică Şovăilă.

Partea bună este aceea că animalele din localitate pot paşte acum liniştite şi fără probleme pe islazul comunal.

Firma care operează al doilea proiect eolian din România ca mărime şi în acelaşi timp printre primele din Europa de pe uscat, Ialomiţa Power, a beneficiat recent de o majorare de capital de 51,8 milioane de euro, după ce anul trecut, capitalul social i-a mai fost majorat în două etape cu aproape 70 milioane de euro, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Asociaţii firmei Ialomiţa Power sunt Energias de Portugal (EDP) prin “EDP Renewables Europe SL”, unul dintre “premianţii” certificatelor verzi din România şi Renovatio Group. Parcul eolian este în localitatea Făcăeni din judeţul Ialomiţa şi este prevăzut pentru o putere instalată totală  de 264 de MW.

Similar majorărilor de capital de anul trecut, şi majorarea de capital din această vară a fost făcută doar de către EDP astfel că în prezent EDP deţine peste 99%. Astfel că doar EDP Renewables Europe (numit în document “Asociatul 2”) va primi părţi sociale “proporţional cu suma cu care Asociatul 2 a contribuit la majorarea de capital”, se precizează în document.

Cel mai mare parc eolian din Europa a fost finalizat în anul 2012 de către CEZ la Fântânele-Cogealac-Grădina şi are o capacitate totală de 600 MW.

În ultimii doi ani au mai fost ridicate câteva parcuri eoliene mai mici dar niciunul nu a depăşit 200 MW. Mai mult decât atât, doar două au capacitatea instalată de peste 100 MW, parcurile Pantelimon al Ewind şi Târguşor 1 (controlat de Enel Green Power) din Constanţa.

Revenind la EDP, aşa cum am scris pe larg în Energy Report în ultimele săptămâni, aceştia au majorat recent, cu sume mai reduse decât cea de mai sus, şi capitalul social al mai multor parcuri cu panouri solare deţinute în România.

Concret, aceştia au majorat cu 4,02 milioane de euro capitalul social al Cujmir Solar (parc solar din Mehedinţi), cu 3,46 milioane de euro capitalul social al Foton Epsilon (tot în Mehedinţi) şi peste 2,9 milioane de euro pentru Foton Delta (Dolj).

EDP Renewables au fost în anii din urmă printre “premianţii” certificatelor verzi din România. În 2013 au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute.

Febra eolienelor a ajuns în România mai devreme decât cea a fotovoltaicelor, dacă e să vorbim măcar de amploarea implementării acestora.

Aşa se explică faptul că în ultima perioadă, după schimbarea legislaţiei pe certificate verzi, de pe segmentul energiei regenerabile mai nepregătite au părut proiectele cu panouri solare decât cele de microhidrocentrale sau eoliene, ritmul desfiinţării sau al falimentării acestora din urmă fiind mai redus.

Printre ultimele proiecte eoliene asupra cărora asociaţii au luat hotărârea de dizolvare şi lichidare este “Energia vântului” din Tulcea, proiect înfiinţat încă din anul 2009.

Lichidarea acestuia s-a făcut “urmare a imposibilităţii realizării obiectului de activitate”, adică producerea de energie electrică folosindu-se de turbinele eoliene.

Proiectul îi are ca asociaţi pe Bucur Sorin Adrian cu jumătate de părţi sociale, Jean-Marie Maille (26,5%) şi compania franceză Sofibut (23,5%).

Tot de curând a fost desfiinţat un proiect eolian din Constanţa al grupul german WestWind GmbH, care promitea tot din anul 2009 că ridică 30 de turbine, în localitatea Mereni cu 110 milioane de euro. Din vara acelui an deja, problemele cu terenurile au fost rezolvate însă proiectul a tot fost amânat pentru ca lunile trecute să fie abandonat.

Şi în cursul anului trecut s-a renunţat la mai multe proiecte eoliene, pe lângă cele ajunse în insolvenţă (şi despre care Energy Report a scris pe larg la vremea respectivă). Amintim aici proiectul spaniolilor de la Onfalos Renovables, asociat unic al proiectului Rayfer Windfarms, proiectul Eolian Tătaru din Mangalia, ai cărei asociaţi sunt nemţii de la Fortwengel Beteiligungs şi Jade Capital, precum şi firma românească Breeze din Mangalia. Compania spaniolă Tornado Zafir, asociat unic al Eolo Wind Farm, a decis de asemenea anul trecut să renunţe la proiect şi tot în acea perioadă s-a desfiinţat şi Rediu Eolian, care făcea parte dintr-o serie de cinci potenţiale parcuri eoliene, pentru care consilierii locali din localitatea Rediu din Galaţi şi-au dat acordul de principiu încă din primăvara anului 2010.

Portughezii de la EDP au mai adus 4,02 milioane de euro pentru majorarea de capital a parcului solar de 12 MW din Mehedinţi pe care-l deţin, indică un document consultat de Energy Report.

Firma de proiect este Cujmir Solar. Acţionarii parcului sunt EDP Renewables Europe SL cu 25% şi EDPR Ro PV cu 75%.

Cujmir Solar a avut anul trecut afaceri de 10,8 milioane de lei cu un profit net de un milion de lei, în uşoară scădere de la un rulaj de 12 milioane de lei în anul 2013.

Pentru parcul solar s-a hotărât anul trecut să primească din partea BERD până la 4,89 milioane de euro, la care se adăugA o sumă de până la 2,445 milioane de euro din partea Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB).

Cujmir Solar este localizat la circa 2,5 km vest de Cujmir, în judeţul Mehedinţi. Suprafaţa totală a amplasamentului este de 34,2 ha (341.724 mp) pe un fost teren agricol, neutilizat de mai mulţi ani.

Parcul cuprinde 49.420 de module fotovoltaice, cu o capacitate instalată de 12 MW. Producţia de energie corelată este de 14.542 MWh pe an, adică un echivalent de circa 12.000 de case alimentate cu energie timp de 12 luni.

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor mai amintim aici Foton Delta, Vânju Mare Solar, Studina Solar şi Potelu Solar.

EDP Renewables a fost şi în 2013 dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. În 2013 au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute.

Consumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8% în primele cinci luni din 2015, în timp ce reducerea de consum a fost mai accentuată la nivelul consumatorilor industriali, care au consumat cu 8% mai puțină electricitate față de intervalul ianuarie-mai 2014.

Astfel, potrivit datelor INS, consumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8% , la 19.947 milioane KWh, iar cel din economie – cu 8%, la 14.600 milioane KWh.

În schimb, iluminatul public a crescut cu 27,6%, la 274,9 milioane KWh, iar populația a consumat cu 4,2% mai mult curent electric, respectiv 5.071 milioane KWh.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice s-a majorat cu 0,4%, la 3.022 milioane KWh.

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Grupul ceh CEZ a înregistrat în România o pierdere netă de 871,68 milioane lei în 2014, față de un profit net de circa 220 milioane lei în 2013, din cauza măsurilor luate de Guvern cu privire la reducerea și amânarea la plată a subvențiilor pe bază de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

"Grupul CEZ în România a încheiat anul 2014 înregistrând o pierdere de 871,685 milioane lei, respectiv o scădere de 1,091 miliarde lei față de 2013. Scăderea a fost datorată schimbărilor bruște din sistemul de sprijin pentru producerea energiei din surse regenerabile, compania fiind forțată să reevalueze activele parcului eolian, iar acest lucru a dus la o pierdere de 743,768 milioane lei", se arată într-un comunicat al CEZ România.

De la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Mai mult, de la finalul lui 2013, potrivit unei HG, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Profitul operațional (EBITDA) al CEZ România s-a cifrat anul trecut la 478,97 milioane lei, în scădere cu peste 48% față de 2013. "Scăderile au fost înregistrate în activitatea de producție a energiei eoliene (565,815 milioane lei), fiind cauzate în principal de neprimirea certificatelor verzi pentru Fântânele Vest (Tomis Team) și Cogealac (Ovidiu Development)", se spune în comunicat.

La 31 decembrie 2014, CEZ România a înregistrat investiţii deţinute ca imobilizări financiare la valoarea netă de 66,896 milioane lei, reprezentând 486.707 certificate verzi amânate la tranzacţionare. Pierderea de valoare aferentă certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată, înregistrată de societate la 31 decembrie 2014, este în sumă de 12,229 milioane lei.

În raportul anual al companiei se arată că capitalul propriu al grupului CEZ în România a înregistrat o scădere, în principal ca urmare a rezultatelor nefavorabile realizate de către societățile care operează parcurile eoliene CEZ.

Un impact negativ l-a avut și expirarea acreditării temporare pentru sistemul de promovare prin certificate verzi până la obţinerea avizului de la Comisia Europeană, se mai spune în raport. Guvernul a dat de-abia la finalul lui 2014 o OUG potrivit căreia producătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții pe bază de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni.

În plus, CEZ a constituit, la 31 decembrie 2014, un provizion de mediu în valoare de 11,836 milioane lei, corespunzător unui număr de 90.563 de certificate verzi rămase de achiziţionat în vederea îndeplinirii cotei anuale, la un preţ de tranzacţionare de 130,69 lei/certificat verde.

EBITDA din activitățile de distribuție și furnizare a crescut cu 82,384 milioane lei față de anul trecut, în principal datorită colectării creanțelor restante de la Compania Națională de Căi Ferate (CFR) SA și de la Poșta Română, precizează CEZ.

Cheltuielile de investiții la nivelul întregului grup CEZ România au ajuns în 2014 la o valoare de 223,652 milioane lei, din care 207,102 milioane lei au fost investiți în modernizarea rețelei de distribuție. O mare parte din investițiile în producția de energie au fost finalizate în 2013, se afirmă în comunicat.

"Pe parcursul anului 2014, SC CEZ Distribuție SA s-a concentrat să îndeplinească planul de investiții aprobat de ANRE pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de distribuție. Valoarea totală a investiției în rețeaua electrică a fost de 207,102 milioane lei. În principal, investițiile au fost în rețeaua de joasă tensiune (72,8%) și în rețeaua de medie tensiune (20,3%), majoritatea fiind legate de programele realizate pentru reducerea pierderilor din rețea", arată CEZ.

Potrivit raportului anual pe 2014 al companiei, pierderile în reţele ale CEZ au scăzut în anul 2014, faţă de 2013, cu 10,4%, de la 1.281 la 1.148 GWh.

În ciuda faptului că fondurile europene au mers frecvent în ultima perioadă spre proiecte neviabile economic, încă mai există mitul că aceste fonduri, provenite parţial din taxele colectate de la noi, ar garanta prin simpla atribuire calitatea proiectelor cărora li se acordă.

E greu de crezut că un finanţator privat, într-o economie de piaţă neintervenţionistă (şi aici nu ne referim neapărat la băncile comerciale, care sunt în bună măsură susţinute de politica băncilor centrale), e greu de crezut că ar aloca fonduri, fie şi cu împrumut, pentru aceleaşi proiecte pentru care sunt alocate fondurile europene, fie şi dacă vorbim de proiecte cu impact mai degrabă social şi mai puţin economic.

O să ne referim în cele ce urmează la un exemplu concret, compania Ogis, care în prima parte a anului 2013 a fost beneficiara celui mai mare contract semnat de Ministerul Economiei pentru cofinanţarea din fonduri europene dedicată producţiei electricităţii din surse regenerabile. Contractul pentru atragerea de fonduri UE s-a făcut prin firma de proiect “Energie Ecologică Rogis”, aceasta din urmă fiind controlată în proporţie de peste 90% de compania “Ogis Renewable Energy Limited”, companie de origine britanică, înregistrată în... Gibraltar.

Ce recomanda această firmă pentru câştigarea de fonduri europene nu e foarte clar. De... voce şi talent, nu putea fi vorba. Or fi existat şi motive cel puţin aparent justificate, prin prisma birocraţilor de fonduri. Se poate ca un câştig pentru firmă să fi fost şi faptul că Ogis a apelat pentru consultanţă, due diligence sau alte aspecte, atât pentru terenuri cât şi pentru dezvoltare, la renumita casă de avocatură Wolf Theiss.

Sigur e însă că Energie Ecologică Rogis figurează şi pe anul 2014, la fel ca în anii din urmă, cu cifră de afaceri zero. Să amintim aici şi că firmele care atrag fonduri europene nu sunt la fel de afectate de schimbarea legislaţiei pe certificate verzi precum celelalte firme de regenerabile, ca urmare a faptului că finanţarea UE reduce oricum, încă din start, numărul de certificate verzi primite de firmă.

Poate vă întrebaţi însă dacă “investitorul” mai are proiecte locale şi cum merg acestea. Ogis are în România mai multe proiecte de producere energie electrică din surse regenerabile. Interesant e că la mai multe astfel de proiecte pe care le controlează a renunţat. Concret, Energeco Rogis, Ecologis Energie şi Rogis ST Energie Ecologică au fost dizolvate cu lichidare (radiere) la începutul anului trecut. La acestea se adaugă alte proiecte cu afaceri zero precum Ecoenerg SG Rogis sau Victologic Energie (firmă cu activitatea suspendată din decembrie 2014)

Mai mult decât atât, săptămânile trecute, Ogis a hotărât să mai renunţe la un proiect, mai precis la Energotech. În acest proiect, “Ogis Renewable Energy Limited” deţine 95% iar omul de afaceri austriac Leopold Gartler deţine 5%. În hotărârea de dizolvare (dizolvare care trebuie să aştepte expirarea termenului de opoziţie), asociaţii vor ca după stingerea pasivului ca urmare a lichidării, să împartă eventualele active rămase. Aceştia susţin de asemenea că nu sunt necesare alte acorduri cu creditorii întrucât activul firmelor dizolvate acoperă elementele de pasiv.

În articolele viitoare ale revistei vom continua şi cu alte exemple de companii energetice care au fost desemnate câştigătoare în atragerea de fonduri europene dar ale căror afaceri sunt în cădere sau cu rulaj inexistent.

Consumul total final de energie electrică din România a scăzut cu 3,6% în primul trimestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 12.527 milioane KWh.

Potrivit datelor INS, consumul final de energie electrică din economia românească s-a redus cu 6,4 în primele trei luni ale acestui an, la 9.188,2 milioane KWh.

În schimb, consumul de energie electrică din rețelele de iluminat public s-a majorat semnificativ, cu 21,7%, la 179,2 milioane KWh. Totodată, populația a consumat cu 4,3% mai mult curent electric decât în intervalul ianuarie-martie 2014, respectiv 3.159,6 milioane KWh.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice a crescut cu 2,1%, la 2.096,5 milioane KWh.

Pe de altă parte, exportul de energie electrică al României a crescut cu nu mai puțin de 94,7%, la 2.584,4 milioane KWh.

Subvențiile stimulează exportul de regenerabile

Dublarea exporturilor de energie s-a produs în condițiile majorării producției centralelor electrice producătoare de energie din surse regenerabile, susținute prin subvenții pe bază de certificate verzi, suportate de consumatorii finali de curent electric. Grație subvențiilor, acestea au costuri de producție mici, ceea ce le stimulează competitivitatea la export.

Astfel, producția centralelor eoliene a crescut, în T1 2015, cu 29,7%, la 1.782,6 milioane KWh, iar cea a centralelor fotovoltaice – cu 61,6%, la 264,2 milioane KWh.

Per total, producția de energie electrică a României a crescut cu 4,5%, la 17.006,5 milioane KWh.

Producţia din termocentrale a fost de 7.021,9 milioane KWh, în scădere cu 1.012,0 milioane KWh (-12,6%). Producţia din hidrocentrale a fost de 4.940,7 milioane KWh, în creştere cu 1.294,3 milioane KWh (+35,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.997,1 milioane KWh, în scădere cu 55,4 milioane kWh (-1,8%).

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Prețurile administrare au fost o sursă de presiune inflaționistă în primul trimestru din 2015, în special din cauza scumpirii cu 5% a energiei electrice destinate consumatorilor casnici în ianuarie, cauzată de majorarea tarifului reglementat pentru aceștia, dublarea taxei de cogenerare, creşterea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi și creșterea ponderii componentei de piață liberă în totalul tarifului datorat de consumatorii casnici, se arată în ultimul raport BNR asupra inflației.

Prețul energiei electrice era, la finalul lunii martie 2015, cu aproape 5% mai mare decât la sfârșitul anului trecut. Potrivit datelor INS, în martie anul acesta, energia electrică era cu 4,98% mai scumpă decât în decembrie 2014.

Aproape întreaga scumpire consemnată în primele trei luni ale acestui an s-a produs în ianuarie, când prețul energiei electrice a crescut cu 4,75% față de decembrie. În februarie, curentul electric s-a scumpit cu 0,22% față de ianuarie, potrivit aceleiași surse.

"Astfel, au fost afectate majoritatea elementelor din factura de electricitate, în contextul în care în luna ianuarie au avut loc nu doar creşterea ponderii componentei de piaţă concurenţială, ca urmare a parcurgerii unei noi etape a calendarului de liberalizare a pieţei, ci şi majorarea tarifului reglementat, dublarea contribuţiei pentru cogenerare, creşterea cotei anuale obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi", se arată în raportul BNR asupra inflației.

Potrivit sursei citate, la scumpirea cu circa 4,8% a energiei electrice pentru consumatorii casnici din ianuarie a contribuit cu 2 puncte procentuale majorarea tarifului reglementat și creșterea ponderii componentei de piață liberă, cu 1,8 puncte procentuale dublarea taxei de cogenerare și cu 1% majorarea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi.

"Preţurile administrate au reprezentat în primul trimestru al anului curent o sursă de presiune inflaţionistă, reluarea tendinţei crescătoare (+0,9 puncte procentuale, până la 1,3 la sută) fiind cauzată de modificarea amplă din luna ianuarie (cu circa 5 la sută) a tarifului pentru energia electrică plătit de consumatorii casnici", precizează BNR.

{jathumbnailoff}

Producătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre ale UE se vor putea acredita pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România în baza unor acorduri de reciprocitate între statele respective și statul român, potrivit unui proiect de lege votat miercuri de Camera Deputaților, măsura fiind o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Prevederea a fost introdusă ca amendament de comisiile de mediu și industrii ale Camerei Deputaților, într-un proiect de lege elaborat anterior de Guvern și votat miercuri de Cameră.

"Solicitare imperativa a CE. Conform Memorandumului cu tema Deschiderea schemei naţionale de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice către producătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre, aprobat în şedinţa de Guvern din data de 14.01.2015, la solicitarea CE, producătorii de energie electrică din surse regenerabile din alte state membre, la cerere, vor avea dreptul de a fi acreditaţi de către ANRE în calitate de beneficiari ai schemei de sprijin instituită prin Legea 220/2008, în aceleaşi condiţii ca şi producătorii autohtoni, în baza unor acorduri de reciprocitate încheiate în prealabil cu SM respective", este argumentul celor două comisii ale Camerei în susținerea amendamentului, stipulat în raportul pe fond al acestora la proiectul de lege.

Import în scădere

Potrivit documentului citat, la stabilirea nivelului de sprijin în procedura de acreditare se va ţine seama de regulile privind cumulul de ajutoare, pentru evitarea supracompensării, producătorii din alte state membre urmând să prezinte informaţii in acest sens.

Producătorii din alte state membre acreditaţi pentru a beneficia de sistemul de sprijin din România vor primi certificate verzi emise de Transelectrica pentru energia electrică din surse regenerabile produsă, exportată şi consumată în România in baza dovezilor care atestă originea acesteia. Ei vor avea dreptul de a tranzacţiona aceste certificate verzi pe pieţele centralizate din România, conform legislaţiei naţionale în vigoare.

"Sistemul de promovare prin certificate verzi se aplică pentru o cantitate anuală de energie electrică din surse regenerabile importată stabilită la nivelul volumului importului total de energie electrică al României în anul 2013", se mai menționează în raportul celor două comisii parlamentare.

Potrivit raportului anual al Transelectrica, în 2013, România a importat 2,7 TWh de energie electrică, din Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Anul trecut, importul de energie electrică al României s-a redus la doar 1,4 TWh, din aceleași surse.

Și ai noștri vor putea beneficia de subvențiile altora

În condițiile modificării legislative, producătorii de energie din surse regenerabile din Bulgaria și Ungaria vor putea beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România, subvenții suportate de consumatorii finali pe facturile lor de curent electric.

În baza eventualelor de reciprocitate semnate de România cu aceste state, producătorii români de energie din surse regenerabile vor putea, la rândul lor, să beneficieze de schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din aceste două state, pentru energia regenerabilă produsă în România și exportată în Ungaria și Bulgaria.

Anul trecut, România a exportat 8,5 TWh de energie electrică, cu peste 80% mai mult decât în 2013.

În proiectul de lege votat miercuri de Camera Deputaților se stipulează că Ministerul Energiei, în colaborare cu ANRE, va elabora mecanismul de deschidere a schemei de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice din surse regenerabile către producătorii din alte state membre ale Uniunii Europene.

Acest mecanism va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. Ulterior, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei hotărâri de Guvern, ANRE va adapta cadrul de reglementare în vigoare pentru a putea pune în aplicare acest mecanism, pe baza acordurilor de reciprocitate încheiate în prealabil cu fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Ce se mai modifică

O altă modificare legislativă prevăzută de actul normativ menționat este aceea că energia din surse regenerabile vândută la prețuri negative, adică mai mici decât zero, nu va mai beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi, aceasta fiind, de asemenea, o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Potrivit actului normativ, și în completarea OUG nr. 88/2011, producătorii de energie și operatorii economici pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene, în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară pentru a beneficia de numărul de certificate verzi prevăzut la art.6, alin.(2) din Legea nr.220/2008. Noua acreditare temporară este valabilă până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

De asemenea, legea permite regularizarea, în baza unei decizii a ANRE, a eventualelor diferențe negative dintre numărul de certificate verzi primite și numărul de certificate verzi cuvenite, conform deciziei individuale a Comisiei Europene. Mecanismul de aplicare presupune emiterea pentru tranzacționare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea producătorilor de energie electrică şi operatorilor economici pentru care se constată necesitatea regularizării, în maxim 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

Actul normativ introduce un nou articol, potrivit căruia documentația necesară notificării individuale a măsurii de sprijin către Comisia Europeană va fi întocmită doar de operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile în care puterea instalată este mai mare de 250 MW.

Pentru a se asigura fluidizarea pieței certificatelor verzi, producătorii și furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a achiziționa trimestrial certificatele verzi aferente cotei anuale și vor face raportări ale achizițiilor cu aceeași periodicitate.

O altă măsură care vine în sprijinul producătorilor de energie din surse regenerabile cu puteri instalate mai mici de 500kW/centrală este instituirea unei scheme de ajutor de stat prin prețuri reglementate, cu respectarea legislației Comisiei Europene în domeniu.

În cazul producătorilor cu puteri instalate cuprinse între 0.5MW și 3 MW, așa cum sunt majoritatea producătorilor din surse regenerabile, va fi posibilă încheierea de contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei negociate direct.

Sumele colectate ca urmare a aplicării sancțiunilor pentru contravenţiile rezultate din nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege vor constitui o primă sursă de finanțare pentru Fondul de eficienţă energetică destinat diminuării efectelor schimbărilor climatice.

Producătorii de regenerabile susțin că îi paște falimentul

”Ne dorim o fluidizare a pieței de energie prin stabilirea unor reguli clare și prin simplificarea modului de acordare a ajutoarelor. Vrem ca activitatea în domeniu să se așeze pe baze solide, corecte și - mai ales, sustenabile. Adoptarea legii vine în sprijinul producătoriilor de electricitate din surse regenerabileși era așteptată de aceștia ca o reală gură de oxigen. Mulți dintre operatorii economici, producători și furnizori de energie electrică din surse regenerabile, se aflau, spre exemplu, în situația de le expira acreditările temporare, iar acest lucru ar fi avut un puternic impact negativ asupra situației lor financiare și ar fi destabilizat piața certificatelor verzi. Noua lege protejează împotriva unor astfel de situații. De asemenea, faptul că actul normativ permite, pentru producătorii mici, încheierea de contacte bilaterale de vînzare/cumpărare negociate direct aduce un alt avantaj, întrucât cantitățile mici de energie electrică s-au dovedit dificil de tranzacționat pe piețele centralizate implicand costuri aditionale”, a declarat Andrei Gerea, Ministrul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri, citat într-un comunicat al Ministerului.

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Patru oameni de afaceri din Transilvania, asociaţi ai firmelor de proiect “Easy Energy Product”, “Easy Energy Distribution” şi “Easy Energy Developpement”, înfiinţate în primăvara anului 2012, au hotărât în luna martie a anului curent să le dizolve şi lichideze.

Prin aceste firme, proprietarii şi-au propus să ridice parcuri de energie regenerabilă în Ardeal. Un exemplu în acest sens este proiectul cu panouri solare din localitatea clujeană Aiton, la care a participat firma “Easy Energy Product”, proiect pentru care a primit certificat de urbanism încă de la începutul anului 2013.

Cei patru asociaţi sunt: Horea Indolean, Francisc Horvath, Pop Baldi, toţi trei din din Cluj Napoca şi Bela Vass în localitatea Brădeşti din Harghita.

În ultimii doi ani, Energy Report a scris despre zeci de astfel de proiecte de energie regenerabilă care au sfârşit prin a fi desfiinţate. De departe cea mai frecvent invocată cauză pentru lichidarea acestor afaceri este schimbarea legislaţiei corelate certificatelor verzi, fapt care schimbă şi timpul de amortizare a business-urilor de profil.

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

În comunicat se mai spune că, deși patronatul există doar de un an, a reușit să întreprindă acțiuni importante la instituțiile abilitate ale statului, acțiuni de modificare legislativă care vizează protejarea producătorilor de energie regenerabilă.

"În acest sens, reprezentanții PATRES au avut întâlniri multiple cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu Ministerul Energiei, IMM și Mediul de Afaceri, cu membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, precum și cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în domeniul energiei", afirmă sursa citată.

PATRES și-a început activitatea în anul 2014, la inițiativa unui grup de producători de energie din surse regenerabile nemultumiți de desele modificări și necorelări ale sistemului legislativ cu realitățile și nevoile producătorilor. Organizația numără 83 de companii, atât producători de energie din tot spectrul regenerabilelor (solar, eolian, hidro și biomasă), cât și reprezentanți ai companiilor de operare și mentenanță, reprezentând companii care au la un loc o putere instalată de peste 400 MW.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Se va modifica schema de sprijin

Potrivit Mediafax, la sfârșitul lunii martie, ANRE afirma că actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitând o alternativă la sistemul certificatelor verzi.

"Având în vedere faptul că există suficiente semnale din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie privind faptul că actuala schemă de promovare nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor şi având exemplul altor state din Uniunea Europeană care au creat alternative la schemele existente de sprijin (de exemplu Anglia), există opinia că trebuie susţinută ideea de a oferi o alternativă la schema de promovare prin certificatele verzi existentă", a comunicat ANRE, răspunzând unei solicitări Mediafax.

România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene.

În luna februarie, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru producerea de energie regenerabilă, după ce reducerea stimulentelor acordate producătorilor din sector a dus la restrângerea investiţiilor.

De asemenea, ANRE va elabora în cursul trimestrului al doilea al anului curent metodologia de stabilire a preţurilor reglementate şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile în centrale cu puteri instalate mai mici de 500 kW.

Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

A trecut vremea marilor proiecte

Potrivit ANRE, piaţa de producere a energiei verzi, "aşa cum a cum a fost imaginată", trebuie să fie, la nivelul anului 2016, diversificată din punct de vedere al tehnologiilor, să permită atingerea nivelului obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 de 24% şi totodată, să permită un impact suportabil în factura consumatorului final.

Energia produsă din surse regenerabile are acces cu prioritate la reţeaua de transport şi distribuţie, dacă nu este afectată siguranţa sistemului electroenergetic naţional.

Autoritatea precizează că România şi-a atins deja ţinta de energie verde asumată faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalărilor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de producere au scăzut "semnificativ" ca urmare a faptului că preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

"Nu pot fi impuse limitări privind racordarea sau acreditarea (de noi unităţi de producere a energiei regenerabile - n.r.) decât în condiţiile legii. Oricum, deşi un potenţial nou investitor este inclus în schema de sprijin, faptul că certificatele verzi au ajuns la valoarea minimă şi că o parte semnificativă din certificatele verzi nu pot fi vândute în piaţă a redus semnificativ numărul noilor solicitări de racordare la reţea", precizează ANRE.

Emil Calotă, vicepreşedinte al ANRE, spunea anul trecut că vremea marilor proiecte de producţie a energiei din surse regenerabile a trecut şi că a venit timpul unităţilor cu puteri mici, zonă în care potenţialul este extraordinar.

Democratizarea subvențiilor pentru regenerabile

ANRE a elaborat încă de anul trecut și a pus în dezbatere publică Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Pe baza Metodologiei, persoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor. Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

 Companiile de proiect “High Solar Park” şi “Fly Solar Energy” din Maramureş au fost dizolvate şi radiate săptămânile trecute, conform informaţiilor consultate de Energy Report.

Maramureşul este oricum un judeţ în care febra parcurilor cu panouri solare a ajuns târziu, când legislaţia de profil începea deja să se schimbe în sensul reducerii numărului de certificate verzi acordate. Aşa se face că în regiune există doar câteva proiecte, de mici dimensiuni (cele mai multe de 1 Mwp sau mai puţin) , precum cele din portofoliul firmelor Danubius Energy sau Cepronef.

Firmele radiate de mai sus au ca asociaţi pe băimărencele Adina Paşca şi Coralia Ubelhart prima şi pe Adina Paşca a doua.

Primul asociat mai are un proiect în administrare, SC Electric Solar PV System, firmă care însă nu prea a avut rulaj de la înfiinţare până în prezent.

Producătorul de energie electrică din panouri solare “RTI Tre Solar” din Timiş şi-a schimbat recent activitatea principală în “activităţi de interpretare artistică (spectacole)”, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Asociatul unic al firmei de energie regenerabilă, Andreea Tâlvan, a decis şi să adauge la obiectul de activitate al firmei pe cel de înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală.

Acest fel de migrări dinspre industria fotovoltaicelor spre alte industrii pare că începe să devină o modă. Amintim doar că săptămâna am scris despre compania Runcu Solaris Park care se pregătea în urmă cu un an să ridice un parc solar cu 2.857 de panouri fotovoltaice în Gorj pentru ca recent, asociaţii firmei să radieze activitatea principală a firmei, cea de producţie de energie electrică şi să treacă pe consultanţă, printre activităţile secundare fiind alese mai nou cele de intermediere în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi fierărie.

Nu e exclus ca trendul să fie de lungă durată, ca urmare a schimbării legislaţiei pe certificate verzi.

 Gigantul EDP Renewables, aflat în topul companiilor active pe plan local în privinţa câştigurilor  din certificate verzi, l-a împuternicit pe spaniolul Jose Juan Canales Trenas, manager în EDPR, să facă tranzacţii cu terenuri în numele şi pentru Cernavodă Power, compania de eoliene deţinută de EDP, indică o hotărâre din martie a companiei, consultată de Energy Report.

Managerul a fost împuternicit “să vândă către orice persoană fizică sau juridică, orice imobil aflat în proprietatea Societăţii, situat pe raza judeţului Constanţa, la preţul pe care-l va considera potrivit (avantajos) pentru Societate, dar nu pentru mai puţin de 3.225 euro/1 hectar (exclusiv TVA) ”, se arată în documentul Cernavodă Power. Trenas are de asemenea şi delegarea de a cumpăra terenuri.

Scopul acestor potenţiale tranzacţii este “dezvoltarea, construirea, operarea şi mentenanţa Centralei Electrice Eoliene Cernavodă”.

De altfel, compania care operează parcul gigant de eoliene de lângă Cernavodă (138 MW putere instalată) a beneficiat de o majorare de capital de 69,5 milioane de euro, se arăta într-o hotărâre din toamnă a companiei.

Merită amintit aici că eolienele de la Cernavodă Power au scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei în anul 2013 la un rulaj de aproape 120 milioane de lei. De altfel, Cernavodă Power a primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate.

EDP Renewables, aceştia au fost şi în 2013 dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. În 2013 au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute.

EDPR are în România o capacitate instalată de peste 520 MW. Din acest total, circa 50 MW sunt în panouri solare.

Firma bulgărească de trading și furnizare de energie electrică OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD sucursala București se află pe primul loc în clasamentul pe 2014 al restanțierilor la achiziția obligatorie de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, depășind Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român, care a fost "lider" al acestui "top" în ultimii doi ani.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), firma OET Obedineni se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2014, cu o restanță de achiziție de 41.991 de certificate verzi.

La un preț mediu ponderat al certificatului verde de 36,07 euro/certificat consemnat în 2014, restanța financiară a bulgarilor s-ar cifra la circa 1,51 milioane euro. Însă potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 119,293 euro/certificat, în termen de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

În aceste condiții, OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD va avea de plătit, pentru certificatele verzi neachiziționate anul trecut, peste 5 milioane de euro.

OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD este o firmă de trading și furnizare de energie electrică înregistrată în Bulgaria, care a intrat pe piața românească în 2009, compania mai având operațiuni în Bulgaria, Macedonia, Grecia, Turcia, Serbia și Ungaria.

Omul de legătură

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în 2013, OET Obedineni a avut în România un profit net de 5,42 milioane lei, la o cifră de afaceri de 193,6 milioane lei, cu un număr de 22 de salariați.

Presa a relatat că, în 2012, printre directorii firmei bulgărești se număra și Ristea Priboi, fost ofițer de Securitate, iar ulterior al SIE și, de asemenea, fost consilier personal al lui Adrian Năstase și deputat PSD.

În august 2012, Administrația Porturilor Constanța a atribuit OET Obedineni un contract privind cumpărarea de energie electrica pentru consumatorii captivi în rețeaua Comvex în valoare de 137.720 lei fără TVA.

De asemenea, în 2010, potrivit EVZ, bulgarii au încercat să facă un deal cu CET Iași, aflată în mari dificultăți financiare, prin care să furnizeze producătorului de energie termică cărbune și să primească la schimb energie electrică produsă de acesta. Ambele afaceri ar fi fost intermediate de către Ristea Priboi.

Nume mari pe lista restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor la îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi s-a clasat Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român, care a fost "lider" al acestui "top" în ultimii doi ani. RAAN a avut, în 2014, o restanță de achiziție de 31.101 certificate verzi, pentru care va avea de plătit, la valoarea penalizatoare de 119,293 euro/certificat, suma totală de 3,71 milioane euro.

Pe locul 3 figurează, în 2014 ca și în 2013, furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 3.359 de certificate verzi, pentru care va avea de plătit peste 400.000 de euro.

Cu restanțe semnificative la îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi în anul 2014 mai figurează RWE Energie SRL, subsidiara locală de trading și furnizare de energie a gigantului german omonim (2.492 certificate, aproape 300.000 euro), CET Govora, producătorul de energie termică controlat de stat ce alimentează municipiul Râmnicu Vâlcea și platforma industrială Oltchim (1.420 certificate, aproape 170.000 euro) și Management & Consulting SRL, firmă controlată de Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator și apropiat al președintelui de onoare al PC, Dan Voiculescu (1.277 certificate, peste 152.000 euro).

E bine că nu ne mai pun restanțele pe facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătea (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în 2013, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificate verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG în 2013, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor de energie.

Acționarii operatorului de telecomunicații Telekom Romania Communications SA au hotărât, într-o AGA desfășurată în 19 noiembrie anul trecut, să completeze obiectul de activitate al companiei cu activități secundare din domeniul energetic.

Potrivit hotărârii AGA Telekom, obiectul de activitate al societății a fost completat cu activitățile secundare de producție, transport, distribuție și comercializare a energiei electrice.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 45,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului “Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.

În Germania, Deutsche Telekom are un business consolidat în energie, activând în principal pe segmentul sistemelor de contorizare, control și monitorizare inteligentă a consumului de energie electrică, smart grids și smart metering.

Potrivit unui ordin al ANRE intrat în vigoare în decembrie anul trecut, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta se vor implementa proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente se vor derula în zonele urbane și rurale cu rețele electrice în stare bună sau recent retehnologizate.

Primul operator major de telecomunicații care s-a implicat în sectorul energetic a fost grupul RCS&RDS, care s-a înscris în decembrie anul trecut ca trader la bursa de energie OPCOM. Tot atunci, compania a început să cumpere curent electric pe OPCOM de la propriile subsidiare dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice. Acestea sunt cinci la număr, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL, Energiafoto SRL, Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, au fost achiziționate de cabliști în ultimii doi ani și dețin parcuri solare în județele Bihor și Brăila.

Anul trecut, economica.net scria că grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Potrivit ebihoreanul.ro, RCS&RDS a început să furnizeze energie electrică agenților economici de pe platforma industrială a Oradei și are în plan să atace și piața consumatorilor casnici, urmărind transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Cu doar doi ani în urmă, la începutul luni 2013, compania spaniolă “Promocion Inversolar 65” era în plin proces de dezvoltare a ceea ce se promitea a fi cel mai mare parc cu panouri solare din Romania, pe 200 hectare în localitatea arădeană Sebiş, parc care s-a vrut a fi şi unul dintre cele mai mari din Europa.  De atunci au intervenit mai multe schimbări legislative pe certificate verzi, piaţa s-a modificat iar investiţiile spaniolilor n-au ajuns nici la jumătate din cât au promis.

Mai rău de atât, dacă proiectul de 100 de milioane de euro, întins pe 200 de hectare, a îngheţat la doar 44 de hectare, Promocion începe să-şi dizolve proiectele la care mai participă în România, în calitate de asociat, reiese din documentele consultate de Energy Report.

Este vorba de proiectele Westsolar şi Ineu Parc Energy. Asupra acestor două firme, Promocion şi asociaţii săi au luat hotărârea de dizolvare şi lichidare în luna februarie 2015. La Westsolar, asociaţii sunt Promocion Inversolar 65 şi Energovoltaic Group iar la Ineu Parc Energy asociaţii sunt Promocion Inversolar 65 şi Beta Energy Group

Spaniolii livrează energie în reţea doar prin primele două proiecte finalizate, care cuprind 72.000 de panouri fotovoltaice, întinse pe o suprafaţă de 44 de hectare şi dezvoltate prin intermediul Energovoltaic Group.

Printre cauzele intrării în insolvenţă a companiei NEG Project 1, care are mai multe proiecte eoliene în Constanţa, se numără şi cheltuielile cu reparaţiile defecţiunilor de la turbinele eoliene, indică un raport al administratorului judiciar al companiei, consultat de Energy Report.

Compania de mai sus a avut o activitate normală, încasând bani din curentul produs de eoliene şi din certificate verzi, până la jumătatea anului 2013. Apoi, treptat, a venit greul.

Firma, ai cărei asociaţi sunt germanul Ştefan Simon şi Clean Energy din Bucureşti, a intrat în insolvenţă. Deschiderea procedurii insolvenţei s-a făcut prin încheierea din 17 sep 2014, la cererea operatorului de eoliene.

Administratorul firmei a fost Thomas Spindler, tot cetăţean german, care a fost desemnat şi administrator special după intrarea în insolvenţă. Spindler a depus documente prin care compania îşi exprimă intenţia de a depune un plan de reorganizare.

În tabelul preliminar s-au inclus creanţe pentru suma de circa 26,5 milioane de lei, tabel care a fost contestat de altfel de mai mulţi creditori. Pe de altă parte, administratorul judiciar Phoenix SPRL încasează lunar un onorariu de 5.000 de lei exclusiv TVA.

Cauze

Să trecem în revistă cauzele care, în opinia administratorului judiciar, au stat la baza deciziei de cerere a insolvenţei.

În septembrie 2008, NEG New Energy Group, în calitate de prestator pentru NEG Project 1 şi NEG Project Two, a semnat un contract pentru dezvoltarea şi planificarea locaţiilor pe atunci încă nefinalizate şi realizarea infrastructurii  necesare pentru construcţia, racordarea la reţea şi funcţionarea a 35 de turbine în cinci parcuri eoliene. Prin acelaşi contract, prestatorul îşi asuma obligaţia de a cumpăra şi dezvolta terenurile necesare proiectelor. Ca urmare a neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor din contract însă, la începutul anului 2013 contractul a fost reziliat.

Prestatoarei i s-au plătit doar puţin peste 3 milioane de lei, adică doar o parte din preţul din contract. Administratorul judiciar a amintit că motivaţia acestui lucru a fost aceea că prestatorul nu a construit decât o parte din cele 35 de eoliene şi, în plus, “o mare parte din aceste lucrări efectuate aveau numeroase lipsuri calitative”. Aceste lipsuri au necesitat cheltuieli de reparaţii destul de mari. Să spunem şi că NEG New Energy Group se numără printre contestatarii tabelului preliminar de creanţe, pretinzând sume mai mari.

De asemenea, administratorul judiciar consideră că printre cauzele importante ale intrării în insolvenţă figurează şi modificarea legii 220 / 2008 care a dus la reducerea certificatelor verzi după cum limitarea la tranzacţionare a certificatelor verzi a fost de asemenea o altă cauză. Toate acestea la un loc, consideră administratorul judiciar, au condus la insolvenţă.

Compania are peste 20 de creditori printre care şi TPA Horwath Accounting dar de departe cei mai mulţi bani îi au de recuperat elveţienii de la BMS Business Management Services AG, cu creanţe de peste 25,7 milioane de lei.

În ciuda investiţiilor declarate de circa 500 de milioane de dolari realizate în ultimii 10 ani pentru creşterea eficienţei operaţiunilor şi pentru reducerea consumurilor de energie, Alro s-a văzut obligată în ultimii patru ani să mai cheltuie alţi 550 milioane lei pentru certificatele verzi şi pentru taxa de cogenerare, din care 130 milioane de lei doar în 2014, indică un comunicat al companiei.

Alro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, a avut anul trecut o cifră de afaceri cu 2% mai mare în 2014 comparativ cu 2013, o creştere la două miliarde de lei, de la 1,95 miliarde de lei în anul anterior.

Compania a înregistrat la 31 decembrie 2014 o pierdere netă ajustată preliminară de 141 milioane de lei, comparativ cu o pierdere netă ajustată de 86 milioane de lei, în 2013, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

„Taxele asupra energiei, prețul încă scăzut al aluminiului pe piețele internaționale și aprecierea semnificativă într-un timp foarte scurt în decembrie a dolarului american au făcut ca şi anul trecut să continuăm să înregistrăm pierderi. Suntem încrezători, însă, că măsurile recente de reducere cu până la 85% a cotei de certificate verzi pentru industrie, aprobate la finele lui 2014, vor avea un impact pozitiv asupra activităţii noastre", a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro.

Anul 2014 a continut să fie marcat de un preț scăzut al aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME), acesta atingând un nou minim istoric al ultimilor cinci ani de 1.642 dolari/ tonă în luna februarie 2014, deşi media anului a fost similară cu cea a lui 2013, respectiv 1.867 dolari/ tonă, faţă de  1.845 dolari/ tonă.

Alro a înregistrat un EBIT pozitiv de 51 milioane de lei, faţă de un  EBIT negativ de 211 milioane de lei, în 2013.

Compania a continuat să mizeze pe dezvoltarea sectorului de aluminiu procesat. Anul trecut, producţia totală de aluminiu primar a fost de 263.000 de tone, în timp ce producţia de aluminiu procesat a atins 78.000 de tone, în creştere cu 7.000 tone faţă de 2013. În 2014, Alro a înregistrat o creştere a vânzărilor pentru produsele cu valoare adăugată mare cu 6.000 de tone, în timp ce segmentul de aluminiu primar a raportat vânzări similare cu cele din 2013.

Alro este o subsidiară a Vimetco N.V., companie globală de aluminiu primar şi procesat, integrată pe verticală. Combinatul din Slatina este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa.

Principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro sunt Uniunea Europeană (Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România). Compania are exporturi în SUA şi Asia. Combinatul este certificat cu ISO 9001 pentru managementul calităţii şi are certificatele NADCAP şi EN 9001 pentru unităţile de producţie pentru industria aerospaţială, produsele sale respectând standardele de calitate pentru aluminiul primar ale Bursei de Metale din Londra (London Metals Exchange – LME), cât şi standardele internaţionale pentru produsele laminate plate.

Grupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, a cumpărat, luni și marți, de pe bursă, o cantitate totală de peste 42.000 MWh de energie electrică, la prețul de 100 lei/MWh, de la trei firme dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de RCS&RDS.

În total, potrivit OPCOM, RCS&RDS a cumpărat 42.101,4 MWh de energie în vârf, cu livrare anul viitor, printr-un număr de 18 tranzacții, valoarea totală a acestora fiind de 4,21 milioane lei. Prețul de 100 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România.

Cantitatea a fost cumpărată de la trei companii dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de către grupul RCS&RDS, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL și Energiafoto SRL. Cele trei firme din grupul RCS&RDS dețin parcuri fotovoltaice în județele Bihor și Brăila și au fost preluate de cabliști în ultimii doi ani.

În perioada menționată, RCS&RDS a mai achiziționat dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, care au proiecte solare în orașul Însurăței din județul Brăila.

Pe 10 decembrie, RCS&RDS nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) de la OPCOM, prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Fotovoltaicii își permit să vândă foarte ieftin

Pe 10 decembrie, companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică. Electromagnetica SA a mai cumpărat energie electrică cu doar 40 lei/MWh și luni, de la Arothreepower SRL, care deține un parc fotovoltaic în județul Timiș.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Interesați de preluarea Enel Banat

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut, săptămâna trecută, energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă. Unul dintre contracte este pe 5 ani, iar celălalt - pe 2 ani.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România. 

Astfel, pe 10 decembrie, Sun Energhes a vândut Electromagnetica 26.944,4 MWh de energie în vârf, la o putere de 1,2 MWh/h, pentru 21.912 ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2019. Prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Sun Energhes deține un parc fotovoltaic în comuna Urzicuța, județuș Dolj.

În aceeași zi, Silurus Green Consulting a vândut Electromagnetica 5.263,2 MWh de energie în vârf, la putere de 0,6 MWh/h, pentru 8.772 de ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016. La fel, prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Silurius Green Consulting deține o centrală solară în comuna Chizatău, județul Timiș.

Precedentul record de preț a fost consemnat la OPCOM la jumătatea lunii trecute, când dezvoltatorul de parcuri solare Bio Volt a vândut electricitate cu 45 lei/MWh aceluiași cumpărător, Electromagnetica SA, fiind vorba tot de energie în vârf.

Tot în noiembrie, compania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf aceleiași Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Acest lucru a dus, de astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Grupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate vineri pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Pe de altă parte, tot vineri, pe platforma PPCB de la OPCOM s-a încheiat o tranzacție la un preț inferior celui maxim acceptat de RCS&RDS, respectiv la prețul de 141,95 lei/MWh. Mai mult, tranzacția a vizat livrare de energie în vârf, adică în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, mai scumpă decât cea în bandă.

Pe de altă parte, compania care a vândut energie în vârf la 141,95 lei/MWh, Lucas Est, este producător de energie fotovoltaică, iar aceștia, precum toți jucătorii din energia regenerabilă, își pot permite să vândă extrem de ieftin energia produsă, costurile de producție fiindu-le subvenționate în proporție mare prin sistemul certificatelor verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii finali de curent electric. Cumpărătorul a fost firma Elsaco Energy.

RCS&RDS intenționa să achiziționeze în total, la cele trei licitații, 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

Cele mai multe tranzacții de vânzare de vineri au fost încheiate de Nuclearelectrica, la prețuri de 170-174 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Grupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM și organizează vinerea viitoare, pe 12 decembrie, trei licitații pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) prin care vrea să achiziționeze 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

La prima licitație, RCS&RDS așteaptă oferte de vânzare pentru 61.488 MWh de energie în bandă, la puterea de 7 MWh/h, pentru 8.748 de ore, în perioada de livrare 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

La a doua, grupul vrea să cumpere 2.016 MWh de energie în bandă, la puterea de 3 MWh/h, pentru 672 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii februarie 2015, iar la cea de-a treia – 744 MWh de energie în bandă, la puterea de 1 MWh/h, pentru 744 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii ianuarie 2015.

La toate cele trei licitații, prețul maxim este de 145 lei/MWh. Prețul este fără TVA și include tariful de transport pentru introducerea energiei în rețea.

În prezent, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este de 159 lei/MWh. Ultima tranzacție de pe platforma PCCB de la OPCOM a fost încheiată vineri, la prețul de 155 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Asociaţii EDP Renewables Europe şi Renovatio Group au decis în urmă cu o lună să majoreze capitalul social al operatorului eolian “Peştera Wind Farm” cu 241,2 milioane de lei (circa 54 milioane de euro), indică o hotărâre a operatorului, consultată de Energy Report.

Astfel, noua valoare a capitalului social este de circa 270 milioane de lei. În euro, Renovatio a participat la această recentă majorare de capital cu aproximativ 8 milioane de euro iar EDP cu 45,6 milioane de euro.

Construcţia parcului eolian de la Peştera (Dobrogea) a fost finalizată la sfârşitul anului 2010 şi are o capacitate instalată de 90 MW.    

Aceeaşi asociaţi au decis de curând să majoreze şi capitalul social al Ialomiţa Power, firma care operează al doilea proiect eolian din România ca mărime şi în acelaşi timp printre primele din Europa de pe uscat, cu 58,9 milioane de euro, după ce abia în primăvară capitalul social i-a mai fost majorat cu 10 milioane de euro.

Cât despre portughezii de la EDP Renewables, aceştia au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut. EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

Faptul că, de anul viitor, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile ar putea scumpi, în compensație, curentul electric pentru populație și micile firme, arată Consiliul Concurenței.

"Având în vedere ultimele modificări ale cadrului legal, privind exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii nr. 220/2008 a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali (prevedere ce vizează, în principal, marii consumatori de energie), se poate aprecia faptul că impactul (certificatelor verzi în factura de curent electric – n.r.) asupra restului consumatorilor finali ar putea creşte", se arată în ultimul raport privind evoluția concurenței în sectoarele cheie ale economiei publicat joi de Consiliul Concurenței.

Potrivit documentului citat, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final în anul 2013 a fost de 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh), în condiţiile în care preţul mediu de livrare a energiei electrice pe piaţa reglementată stabilit de către ANRE, în anul 2013, a fost de 155 lei/MWh.

Acest impact s-a majorat masiv în ultimii trei ani, de la doar 9,028 lei/MWh în 2011 la 28,810 lei/MWh în 2012 și 40,04 lei/MWh anul trecut.

Anul trecut, producătorii de energie din surse regenerabile au încasat, din vânzarea certificatelor verzi, suma totală de 1,663 miliarde lei (376 milioane euro).

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive. De exemplu, producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din România, controlat de rușii de la Vimetco, a înregistrat o pierdere netă ajustată de 115 milioane lei în primele 9 luni ale acestui an, de peste 5 ori mai mare decât cea consemnată în perioada similară din 2013, în principal ca urmare a triplării costurilor cu achiziționarea de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, de la 34 la 90 milioane lei.

Compania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut miercuri, pe piața contractelor bilaterale de la bursa de energie OPCOM, o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf companiei Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de doar 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața respectivă pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Prețul de 50 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de injecție în rețea. Spre comparație, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este în prezent de 159 lei/MWh.

Gama Energototal SRL deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, cu o putere instalată de 1,732 MWh. Cumpărătorul este traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Tranzacția prevede livrarea, în perioada 1 decembrie 2014-31 decembrie 2016, a unei cantități totale de 1,828,8 MWh de energie în vârf, între orele 7-18, la o putere de 0,2MWh/h, pentru 9.144 de ore.

Electromagnetica a mai cumpărat, recent, curent electric de la OPCOM la prețuri extrem de mici, de 45, respectiv 50 lei/MWh, de la alte două companii deținătoare de parcuri fotovoltaice, Bio Volt și F.R.A.N. Energy Green. Prețul de 45 lei/MWh a reprezentat un record absolut consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM, precedentul minim, de 100 lei/MWh, fiind stabilit la jumătatea acestui an.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă ca urmare a subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi.

Acest lucru a dus, la astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Firma care operează al doilea proiect eolian din România ca mărime şi în acelaşi timp printre primele din Europa de pe uscat, Ialomiţa Power, a beneficiat recent de o majorare de capital de 58,9 milioane de euro, după ce abia în primăvară capitalul social i-a mai fost majorat cu 10 milioane de euro, indică o hotărâre de la sfârşitul lunii septembrie a companiei, consultată de Energy Report.

Acţionarii firmei Ialomiţa Power sunt Energias de Portugal (EDP), unul dintre “premianţii” certificatelor verzi din România şi Renovatio Group. Parcul eolian care se pregăteşte în perioada următoare de racordare la reţea după mai multe luni de întârzieri este în localitatea Făcăeni din judeţul Ialomiţa. Proiectul este prevăzut pentru o putere instalată totală  de 264 de MW.

Merită amintit că lunile trecute, aceeaşi acţionari au adus 18,2 milioane de euro la capitalul firmei Sibioara Wind Farm, care operează eolienele din Albeşti, Vaslui, despre care s-a scris pe larg mai pe larg în Energy Report. Renovatio a contribuit cu 2,73 milioane de euro iar EDP Renewables Europe cu aportul în numerar de 15,47 milioane de euro.

Revenind la proiectul gigant din Ialomiţa, să spunem că majorarea de capital a fost făcută şi în primăvară şi acum doar de către EDP astfel că în prezent EDP deţine peste 99%.

În România, cel mai mare parc eolian existent este este cel al CEZ de la Făntănele-Cogealac, în judeţul Constanţa, de 600 de MW.

Anul trecut au mai fost ridicate mai multe parcuri eoliene, fără a depăşi niciunul 200 MW. Mai mult decât atât, doar două au capacitatea instalată de peste 100 MW, parcurile Pantelimon al Ewind şi Târguşor 1 (controlat de Enel Green Power) din Constanţa.

Cât despre portughezii de la EDP Renewables, aceştia au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut. EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

Producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din România, controlat de rușii de la Vimetco, a înregistrat o pierdere netă ajustată de 115 milioane lei în primele 9 luni ale acestui an, de peste 5 ori mai mare decât cea consemnată în perioada similară din 2013, în principal ca urmare a triplării costurilor cu achiziționarea de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, de la 34 la 90 milioane lei, dar și supraproducției de aluminiu de pe piețele internaționale, care a dus la scăderea prețurilor de vânzare.

Alro și-a crescut nivelul vânzărilor de aluminiu procesat, dar din cauza unor factori pe care nu i-a putut controla, cum ar fi piața internațională a aluminiului și taxele legate de energie, compania a continuat să înregistreze pierderi, se arată într-un comunicat al Alro.

“Al treilea trimestru al acestui an a fost unul dificil, marcat de scăderea cererii, în special în luna august, și de o creștere competiţională într-o piaţă care se confruntă cu supraproducţie. În ciuda costurilor ridicate, care nu au fost sub controlul nostru, am decis să continuăm și chiar să creștem investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice, încercând astfel să contracarăm parțial condițiile dificile din piață”, a declarat președintele Consiliului de Administrație al Alro, Marian Năstase.

Vânzările cantitative de produse de aluminiu au înregistrat un ușor avans de, 1% față de perioada similară a anului 2013, cu o creștere de 7% a vânzărilor de aluminiu procesat, în timp ce vânzările de produse de aluminiu primar s-au redus cu aproximativ 3%.

Certificate verzi și creanțe TVA

"Cu toate acestea, factorii externi au continuat să aibă un impact semnificativ asupra rezultatelor companiei: prețul scăzut al aluminiului pe piața internațională (media aferentă perioadei ianuarie – septembrie 2014 la Bursa de Metale din Londra a fost de 1.833 de dolari/tonă, în vreme ce în perioada similară a anului 2013 a fost de 1.871 de dolari/tonă), precum și costurile mari cu eco-taxele. Conducerea companiei a continuat implementarea de măsuri care să asigure sustenabilitatea operațiunilor, cum ar fi printre altele diversificarea riscului privind achiziția de energie și continuarea investițiilor pentru dezvoltarea activității operaționale", se mai arată în comunicat.

Astfel, doar în 2014, Alro a plătit aproximativ 90 de milioane de lei pentru cota de certificate verzi aferentă anului 2013, în vreme ce în perioada similară din 2013 a plătit aproximativ 34 de milioane de lei pentru cota de certificate verzi aferentă anului 2012.

În raportul la 9 luni al societății se arată că, în perioada respectivă, Alro a consemnat un flux de numerar negativ generat din activitatea operațională de 26,697 milioane lei, față de unul pozitiv de 127,697 milioane lei în primele 9 luni ale anului 2013, în special din cauza achiziției de certificate verzi pentru anul 2013, care s-a realizat în anul 2014, respectiv 90,042 milioane lei, față de 33,692 milioane lei plătiți în anul 2013 pentru cota aferentă anului 2012.

Alte cauze ale înrăutățirii cash-flow-ului Alro au fost scăderea vânzărilor și creșterea creanțelor, atât a celor comerciale, cât și a celei privind TVA-ul pe care statul trebuie să-l restituie companiei.

Ajutor de stat pentru contracararea altui ajutor de stat

Alro este cel mai mare consumator de energie electrică din Româna și este controlată de compania Vimetco, aparținând oligarhului rus Vitali Matchitski.

"În aceste condiții, ultimele schimbări legislative privind schema de sprijin pentru sectorul energiei regenerabile reprezintă o soluție vitală pentru continuarea operațiunilor noastre", a declarat președintele Consiliului de Administrație al Alro, Marian Năstase.

De la 1 decembrie anul acesta, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de un ajutor de stat constând în reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile

Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%. Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive, care, în ultimii ani, a făcut un lobby foarte puternic la Guvern pentru reducerea acestei poveri. În acest sens, printre cele mai vocale companii s-au numărat Alro Slatina și Mittal Steel.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi însă compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Guvernul va monitoriza și verifica anual felul în care marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia, de anul viitor, de reducerea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi se încadreză în condițiile de eligibilitate prevăzute de legislație pentru a primi acest ajutor de stat, iar în cazul în care va constata abateri de la respectivele condiții de eligibilitate va întrerupe acordarea ajutorului de stat și va lua măsuri de recuperare a ajutorului acordat în mod excedentar.

În plus, Ministerul Economiei va publica pe internet textele integrale ale deciziilor individuale de acordare de ajutor de stat și cuantumul ajutorului acordat fiecărui beneficiar.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre de Guvern elaborat ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene. Proiectul modifică HG nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"În cadrul schimbului de informaţii avut cu reprezentanţii Comisiei Europene pe baza documentaţiei notificate, a rezultat necesitatea amendării schemei de ajutor de stat pentru a fi asigurată deplina conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 adoptate de Comisia Europeană în luna aprilie 2014", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Electro-intensitatea va fi monitorizată anual

Astfel, potrivit proiectului, Ministerul Economiei va verifica anual respectarea îndeplinirii condiţiilor impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare și va monitoriza schema de ajutor de stat astfel încât să asigure că exceptările acordate se încadrează în procentele prevăzute de legislație referitoare la electro-intensitatea beneficiarilor.

Schema de ajutor de stat prevede că, de la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Dacă în cursul monitorizării se va constata înregistrarea unui excedent al ajutorului de stat în raport cu procentele de electro-intensitate prevăzute mai sus, Ministerul Economiei va lua măsurile necesare pentru ca respectivul ajutor excedentar să fie rambursat înainte de data de 1 iulie a anului următor înregistrării excedentului.

Documentul citat modifică și definiţia preţului energiei electrice ca factor al formulei de calcul al electro-intensității unei întreprinderi. Astfel, la calculul electro-intensității se va utiliza preţul mediu de vânzare cu amănuntul al energiei electrice aplicabil întreprinderilor cu nivel asemănător de consum așa cum rezultă din fiecare raport anual al ANRE privind monitorizarea pieţei de energie electrică şi nu numai a raportului aferent anului 2013, așa cum prevede forma în prezent în vigoare a HG nr. 495/2014.

Ce se mai modifică

De asemenea, Ministerul Economiei va verifica anual măsura în care beneficiarii ajutorului de stat continuă să se încadreze în condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului de stat, în baza documentaţiilor depuse de beneficiari până la data de 31 mai a fiecărui an.

Dacă va constata că beneficiarul ajutorului de stat nu mai îndeplineşte oricare din criteriile de eligibilitate prevăzute de legislație, Ministerul Economiei va revoca scutirea de certificate verzi a beneficiarului şi va lua măsurile necesare de rambursare a ajutorului de stat de la momentul la care beneficiarul nu a mai îndeplinit respectivele criterii, se stipulează în proiectul de HG.

Proiectul de HG modifică și criteriul de acordare a ajutorului de stat care se referă la menținerea numărului de angajați pe durata acordării ajutorului de stat.

Forma în vigoare a HG nr. 495/2014 prevede că beneficiarul de ajutor de stat trebuie să mențină activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin. În schimb, proiectul de modificare prevede că beneficiarii trebuie să mențină activitatea în Spațiul Economic European, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Condiții de eligibilitate

Celelalte condiții de eligibilitate pe care o întreprindere trebuie să le îndeplinească pentru a primi ajutorul de stat constând în reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi sunt: să fie înregistrată conform Legii societăţilor nr. 31/1990, să se încadreze în codurile CAEN prevăzute de legislația europeană ca fiind eligibile pentru acest ajutor de stat, să nu aibă restanțe la bugetele statului, să fie auditată energetic de experți independenți și să ia măsuri privind creșterea eficienței energetice, precum și să încheie şi să desfăşoare parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii etc) și să finanţeze dotări de laboratoare din învăţământul liceal şi universitar, programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Aceste criterii de eligibilitate trebuie respectate de beneficiarii de ajutor de stat pe toată perioada de acordare a reducerii obligației de achiziție de certificate verzi. Neîndeplinirea, pentru oricare an, pe durata schemei de ajutor de stat, a unuia din criteriile de eligibilitate 
determină aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării ajutorului de stat calculat din momentul în care întreprinderea nu a mai îndeplinit criteriul/criteriile de eligibilitate.

Tot în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, Ministerului Economiei a elaborat modelul cererii de emitere a acordului pentru exceptare, care trebuie completată de solicitanţi, respectiv modelul acordului pentru exceptare emis de Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei a elaborat, de asemenea, și un proiect de Ghid al solicitantului pentru întreprinderile care vor să înainteze cerere de acordare a acestui ajutor de stat constând în reducerea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi.

Obligații de transparență

În proiectul de HG se mai stipulează că unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat va asigura publicarea pe site-ul Ministerului Economiei a informaţiilor prevăzute la art. 104-106 din Orientările privind ajutoarele pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 adoptate de Comisia Europeană în luna aprilie 2014.

Astfel, Ministerul Economiei va publica pe site-ul său textele integrale ale deciziilor individuale de acordare de ajutor de stat și cuantumul ajutorului acordat fiecărui beneficiar, în limita intervalelor 0,5-1, 1-2, 2-5, 5-10, 10-30 milioane euro, precum și peste 30 milioane euro. Pentru ajutoare de stat în valoare de sub 500.000 euro se poate acorda derogare de la exigența publicării.

Aceste informații trebuie publicate după adoptarea deciziei de acordare a ajutorului, trebuie păstrate timp de cel puțin 10 ani și trebuie puse la dispoziția publicului larg, fără restricții. Aceste informații trebuie să fie publicate în termen de 6 luni de la data acordării ajutorului.

În cazul ajutoarelor ilegale, statele membre vor trebui să garanteze publicarea ex post a acestor informații, cel târziu în termen de 6 luni de la data deciziei Comisiei. Informațiile trebuie să fie disponibileîntr-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML.

S-a tot amânat intrarea în vigoare

La finalul lunii septembrie, guvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014. Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%. Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

 RG Renovatio Group şi portughezii de la EDP, ca asociaţi ai Sibioara Wind Farm, au hotărât majorarea capitalului social al firmei cu 18,2 milioane de euro, indică o hotărâre a Sibioara Wind Farm, consultată de Energy Report.

Renovatio contribuie cu 2,73 milioane de euro iar EDP Renewables Europe cu aportul în numerar de 15,47 milioane de euro.

Parcul eolian de la Albeşti, Vaslui, are 14 turbine eoliene cu o putere instalată de 28 MW şi are deja licenţă pentru producerea energiei electrice. În aprilie, curentul produs de operatorul Sibioara Wind Farm a fost scos deja la tranzacţionare pe OPCOM.

Cât despre portughezii de la EDP Renewables, aceştia au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut. EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

Costurile schemei de ajutor de stat prin care marii consumatori industriali de energie electrică vor beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, estimate la 75 milioane euro pe an, nu vor fi suportate de la bugetul de stat, procedura de compensare a certificatelor verzi ce vor fi exceptate de la plată prin acest ajutor de stat urmând să fie stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a anunțat Guvernul.

"Bugetul anual estimat al aplicării acestei scheme de sprijin este de circa 75 de milioane euro, pentru aproximativ 300 de beneficiari. Pentru această schemă de ajutor de stat nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat, iar procedura de compensare a certificatelor verzi ce vor fi exceptate de la plata prin aplicarea acestei scheme pe o perioada de 10 ani este stabilită de ANRE", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori".

În Hotărârea de Guvern de aprobare a ajutorului de stat se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro (pe 10 ani – n.r.)", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Cum funcționează certificatele verzi

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive. Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au tot plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de subvențiile pe bază de certificate verzi acordate de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile.

Bruxelles-ul spune că ajutorul de stat e nediscriminatoriu

Comisia Europeană a aprobat, miercuri, schema de ajutor de stat prin care marii consumatori industriali de energie electrică din România vor beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile.

„Schema României permite întreprinderilor care consumă multă energie electrică și sunt expuse în același timp la comerțul internațional să rămână competitive fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică. Aceasta va permite României să își realizeze obiectivele pentru 2020 în materie de combatere a schimbărilor climatice, abordând totodată în mod corespunzător şi riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat Joaquin Almunia, vicepreședinte al Comisie, responsabil cu politicile europene în materie de concurență.

Comisia Europeană a constatat că schema României de reducere a certificatelor verzi, constând în diminuarea contribuțiilor anumitor consumatori energointensivi la finanțarea energiei din surse regenerabile, respectă normele UE privind ajutoarele de stat, în special noile Orientări ale Comisiei privind ajutoarele destinate protecției mediului și energiei. Conform concluziilor Comisiei, compensarea parțială a costurilor legate de finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile este necesară pentru a asigura competitivitatea marilor consumatori industriali, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică, spune Comisia.

"În urma investigației, s-a constatat că reducerile se limitează la societățile care își desfășoară activitatea în sectoarele recunoscute în cadrul orientărilor ca fiind în același timp electro-intensive și expuse la comerțul internațional. Celelalte condiții aplicate pentru selectarea beneficiarilor eligibili sunt obiective, transparente și nu fac discriminări între societățile care se află într-o situație de fapt similară", se arată într-un comunicat al Comisiei.

S-a amânat de două ori intrarea în vigoare

Guvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

În acest fel, reducerile, care ar putea fi suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, eventualele costuri suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014.

Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Guvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

În acest fel, reducerile, care ar putea fi suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, eventualele costuri suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014.

Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Se ajunge în 2015

Potrivit HG nr. 495/2014, reducerea se aplică la cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi comunicată de ANRE pentru furnizorii de energie, începând cu anul în care a fost obţinut acordul de exceptare.

Prin ordin al ministrului Economiei, emis şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Economiei în termen de 5 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 495/2014, se desemnează direcţia responsabilă ca unitate de implementare a schemei de ajutor de stat, pe perioada de valabilitate a acesteia. Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat finalizează procesul de evaluare a cererii de acord pentru exceptare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, evaluare în urma căreia Ministerul Economiei transmite întreprinderilor solicitante, după caz:

a) acordul pentru exceptare, la prezenta procedură, în cazul întreprinderilor solicitante selectate pentru finanţare;
b) o înştiinţare prin care se precizează că cererea pentru exceptare este incompletă, nu conţine informaţii corecte, nu este însoţită de toată documentaţia necesară sau că există neconcordanţe între informaţiile furnizate. În acest caz, termenul de evaluare de acord pentru exceptare curge de la data la care cererea este considerată completă în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 495/2014. Întreprinderea solicitantă transmite completarea documentaţiei în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării;
c) o scrisoare de respingere a cererii de acord pentru exceptare în cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 sau a expirat perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat în care se pot emite acorduri pentru exceptare.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Costurile de producție și prețurile de vânzare ale energiei electrice produse de centrale solare și eoliene terestre vor scădea la niveluri apropiate de cele ale electricității generate de centralele pe bază de cărbune și gaze naturale în orizontul anului 2020, interval în care producătorii de energie din astfel de surse regenerabile vor putea concura cu centralele pe combustibili fosili fără subvenții de stat.

Potrivit unui studiu al companiei turce de consultanță în energie Poyry Oyj, centralele solare din Spania vor putea concura fără subvenții cu cele pe cărbune și gaze cel mai devreme din 2021, cele din Portugalia – din 2022, iar cele din unele regiuni ale Italiei – din 2025.

Centralele solare și eoliene din Turcia vor ajunge la o paritate a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare cu cele pe combustibili fosili încă din 2018, potrivit sursei citate, iar centralele eoliene onshore din Irlanda și Marea Britanie vor atinge această performanță în 2020, respectiv 2021.

În România, în prezent, potrivit autorităților, subvențiile primite sub formă de certificate verzi reprezintă aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie din surse regenerabile, iar eventuala oprire a subvențiilor ar face ca acești producători să intre în insolvență sau chiar faliment și să nu-și mai poată plăti ratele la bănci.

Energia regenerabilă va ajunge să poată concura fără subvenții cu cea pe bază de cărbune și gaze naturale ca urmare a reducerii costurilor și creșterii eficienței tehnologiilor de stocare a energiei, precum și rapidei scăderi a costurilor investiționale presupuse de construirea de centrale eoliene și solare, a declarat Anser Shakoor, senior consultant la Poyry, citat de Bloomberg.

Acesta a adăugat că veniturile oricărui proiect regenerabil implementat în prezent, cu o durată de viață de 30 de ani, vor fi afectate de construirea de facilități regenerabile nesubvenționate, dat fiind că, în general, subvențiile se acordă pe o perioadă de 10-20 de ani.

"Investitorii trebuie să-și ajusteze proiecțiile de venituri ținând cont de faptul că vor apărea tot mai multe centrale regenerabile nesubvenționate, pentru a nu supraestima profitabilitatea pe termen lung a proiectelor lor", a mai spus Shakoor.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând deja concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Producătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții reprezentate de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni, Guvernul elaborând în acest sens un proiect de modificare a legislației în vigoare.

Justificarea autorităților este aceea că, dacă nu vor mai primi certificate verzi, acești producători, care aveau o pondere de 30% din totalul puterii instalate în centrale eoliene în România la sfârșitul anului trecut, vor pierde 65% din venituri și vor intra în insolvență și chiar în faliment, nemaiputând, în plus, să-și plătească ratele la băncile care le-au finanțat investițiile.

Potrivit OUG nr. 88/2011, un operator economic care dezvoltă un proiect de centrală electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW poate beneficia de sistemul de promovare stabilit prin certificate verzi numai după autorizarea individuală de către CE.

Actul normativ citat a stabilit ca acele centrale eoliene care erau deja operaționale la data intrării în vigoare a OUG sau se aflau într-un stadiu foarte avansat de autorizare să fie autorizate temporar de către ANRE până la obţinerea deciziei individuale de autorizare din partea CE, dar nu mai mult de 24 de luni, pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, urmând ca, ulterior autorizării din partea Comisiei, respectivii operatori economici să beneficieze în continuare de sistemul de promovare, cu eventuale ajustări impuse de către Comisie prin decizia de autorizare, după caz.

"Perioada de acreditare temporară de 24 luni a fost stabilită ţinând seama de experienţe precedente şi practica uzuală pentru elaborarea documentaţiei de solicitare a ajutorului individual plus perioada de evaluare şi de emitere a deciziei din partea CE şi a fost considerată suficientă pentru emiterea în interiorul ei a deciziei individuale de autorizare. Principiul general şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011, au fost în sensul ca aceşti operatori economici să beneficieze în mod neîntrerupt de sistemul de promovare, dar în acelaşi timp să existe o preocupare susţinută pentru obţinerea autorizării din partea CE", se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 88/2011.

N-au prevăzut cât timp se pierde cu birocrația UE

Prin urmare, aceşti producători au beneficiat de numărul certificate verzi per MWh prevăzut de legislația privind subvențiile pentru energia regenerabilă imediat după intrarea în vigoare a OUG nr. 88/2011, respectiv după punerea în funcţiune a centralelor eoliene.

Guvernul precizează că operatorii economici acreditaţi temporar şi-au îndeplinit în termen obligaţia legală de a întocmi şi transmite autorităţilor competente documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin de către CE, conform prevederilor OUG nr.88/2011.

"Din motive independente de voinţa acestora, termenul de acreditare temporară pe 24 de luni, s-a dovedit insuficient pentru finalizarea procedurii de obţinere din partea CE a deciziei individuale de autorizare, astfel încât, în cazul acestor operatori, sistemul de promovare rin certificate verzi a devenit sau e pe cale să devină inaplicabil, prin expirarea deciziilor de acreditare. În acest context menţionăm că, la data estimării de către legiuitor a termenului de 24 de luni pentru autorizarea de către CE a măsurii de sprijin individual, nu se puteau avea în vedere principalii factori care au condus la prelungirea termenului de evaluare din partea CE a notificărilor individuale: necesitatea evaluării cu prioritate a notificării modificărilor aduse schemei de sprijin prin Legea nr. 23/2014, suprapusă cu necesitatea conformării cu prioritate a schemei de sprijin la noile orientări privind ajutorul de stat pentru energie şi mediu, intrate în vigoare de la 01 iulie 2014", explică Guvernul.

Subvențiile prin certificate verzi – două treimi din veniturile "regenerabililor"

Executivul arată că sistarea acordării de certificate verzi pentru operatorii acreditaţi temporar după expirarea termenului de 24 de luni, pe lângă aspectul discriminatoriu al aplicării sistemului de promovare între producătorii de energie eoliană, are consecinţe financiare extrem de importante pentru operatorii economici vizaţi.

"Astfel, ca urmare a analizelor financiare pentru anul 2014 privind centralele electrice din surse eoliene, în cazul expirării acreditării temporare înainte de autorizarea Comisiei, se produc pierderi lunare ale veniturilor estimate prin bugetul de proiect de peste 65%. În această situaţie, având în vedere proiecţia de rentabilitate a acestor proiecte de circa 10%, operatorii economici sunt expuşi intrării în insolvenţă şi, în scurt timp, falimentului, veniturile realizate, de circa 30-35% din veniturile preconizate, nefiind suficiente pentru acoperirea cheltuielilor şi a rambursării creditelor", se spune în documentul citat.

Guvernul spune că, având în vedere valoarea investiţiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile efectuate de către aceşti operatori, care reprezintă circa 30% din capacităţile instalate în centrale eoliene la sfârşitul anului 2013, ieşirea din stare operaţională a acestor investiţii ar reprezenta "un semnal deosebit de grav pentru investitori, cu referire la menţinerea unui cadru legislativ responsabil privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile".

"Un alt aspect care nu a putut fi estimat de legiuitor este acela al regularizării diferenţelor negative dintre numărul de certificate verzi primite în baza acreditării temporare şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale de autorizare a CE, diferențe care sunt posibile, având în vedere că, prin expirarea acreditărilor temporare, operatorii afectați nu mai primesc certificate verzi", se justifică Executivul.

O nouă acreditare temporară

În consecință, Guvernul propune modificarea OUG nr. 88/2011 în sensul în care producătorii de energie din surse regenerabile pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară, pentru a beneficia de același număr de certificate verzi, până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

În plus, pentru acești operatori, eventualele diferenţe negative între numărul de certificate verzi primite şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale a Comisiei Europene se vor regulariza în baza unei decizii emise de ANRE, prin emiterea pentru tranzacţionare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea acestora, în maximum 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

O altă modificare vizată de Guvern este aceea potrivit căreia numai operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energie electrice din surse regenerabile în situri în care puterea instalată rezultată pentru fiecare sit depăşeşte 250 MW vor fi obligați să întocmească şi să transmită documentaţia necesară notificării individuale a măsurii de sprijin prin certificate verzi către Comisia Europeană.

Situl este devenit ca fiind un "amplasament care poate fi individualizat pentru un ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice, aflate în aceeaşi locaţie şi având, de regulă, o singură racordare la reţeaua electrică de transport sau distribuţie".

Legislația în vigoare în prezent prevede că au obligația de a obține autorizare individuală de la CE operatorii care dezvoltă proiecte de centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW, neexistând conceptul de "sit".

Guvernul susține că nu se va scumpi electricitatea

"Impactul asupra consumatorilor de energie electrică este nul în anul 2014 şi 2015, deoarece prin implementarea prezentului proiect de act normativ nu va creşte cota de energie regenerabilă sprijinită prin schema suport cu certificate verzi", ține să precizeze Guvernul.

Pentru anul 2014, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi este de 11,1% din consumul final brut de energie electrică. Pentru anul 2015, cota estimată de ANRE este de 11,9%.

"Producţia de energie regenerabilă acreditată pentru sistemul de sprijin depăşeşte semnificativ aceste cote pentru anii menţionaţi, astfel încât creşterea numărului de certificate verzi care se pot tranzacţiona pe piaţă, prin emiterea certificatelor verzi rezultate din aplicarea prezentului proiect de act normativ, nu măreşte numărul certificatelor verzi pentru care există obligaţie de achiziţie şi va conduce doar la creşterea presiunii asupra preţului certificatelor verzi pe piaţă, în sensul scăderii acestuia", conchide Executivul.

Cel mai mare consumator de energie din ţară, Alro Slatina, a hotărât în prima jumătate a lunii august să prelungească cu încă un an mandatul auditorului Ernst & Young Assurance Services, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Anul trecut, marele combinat a renunţat la Deloitte, după mai mulţi ani de colaborare cu renumita firmă din Big Four. Ca să rămânem la mişcările auditorilor în domeniul energiei, să amintim că Deloitte a mai pierdut de curând şi mandatul de auditor financiar pentru Complexul Energetic Oltenia dar a câştigat un mandat pentru Grup Servicii Petroliere.

Revenind la noul mandat câştigat de Ernst & Young, acesta se întinde de la 9 august 2014 până în 9 august 2015. Compania din Big Four a fost votată de 94,4% dintre acţionari, mai precis de toţi acţionarii care au reuşit să fie aduşi din concedii la AGOA a companiei.

Alro este de ani buni într-un proces continuu de eficientizare a consumului de energie pentru producerea aluminiului, cu mari investiţii în acest sens. Problema e că economiile de pe mere se duc pe pere. Mai precis, pe certificate verzi. Astfel, în ciuda faptului că preţul unitar al certificatelor a scăzut anul trecut ca urmare a creşterii ofertei de pe piaţă, autoritatea de reglementare s-a simţit obligată să intervină şi să dubleze cota obligatorie de achiziţie faţă de anul 2012.

Rezultatul? Valoarea certificatelor pentru Alro în 2013 a fost de circa 128 milioane de lei, de la 89,5 milioane de lei în 2012.

Parcurile eoliene de la Vutcani (24 MW, Vaslui) şi Sarichioi (35 MW, Tulcea), care au fost  finanţate cu 50 de milioane de euro în urmă cu doi ani de BERD, ies din portofoliul EDP Renewables, care trece printr-un proces de divizare, indică documente consultate de Energy Report.

Portughezii au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut, după ce in 2012 a fost pe pierdere, ca urmare a cheltuielilor mari cu investiţiile.

Revenind la cele două parcuri eoliene din Moldova şi Tulcea, acestea vor rămâne la firma VS Wind Farm SA, care înainte de divizarea EDPRR era controlată de aceştia din urmă în proporţie de 85%. Celălalt acţionar este Renovatio Gropu Limited, înregistrată în Cipru, cu 15% din acţiuni.

Odată cu preluarea celor două parcuri eoliene de către VS Wind Farm, aceasta din urmă preia şi obligaţiile către BERD semnate prin contract în 11 decembrie 2012. Aici intră şi preluarea garanţiilor de bună execuţie dar şi poliţele de asigurare ale centralelor eoliene.

Pentru toate aceste proceduri, portughezii au apelat la avocaţii de la Reff & Asociaţii SCA.

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor amintim aici Cujmir Solar, Vânju Mare Solar, Studina Solar şi Potelu Solar.

Cernavodă Power, controlată de portughezii de la EDP Renewables, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut, după ce in 2012 a fost pe pierdere, ca urmare a cheltuielilor mari cu investiţiile. Portughezii au hotărât să numească drept auditor pe KPMG Audit, al cărei mandat va dura până în 31 decembrie 2015, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Portughezii au fost şi anul trecut printre “premianţii” certificatelor verzi din România, clasaţi fiind imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor amintim aici Cujmir Solar, Vânju Mare Solar, Studina Solar şi Potelu Solar.

Revenind la Cernavodă Power, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de 119 milioane de lei, de aproape patru ori mai mare ca în anul 2012.

Cernavodă Power SA este controlată în proporţie de 85% de EDP Renewables Europe SL la care se adaugă RG Renovatio Group Limited, înregistrată în Cipru, cu o participaţie de 15%.

 Înainte de revelion, în 31 decembrie 2013, când se ştia deja că investitorii în parcuri cu panouri solare primesc mai puţine certificate verzi, omul de afaceri austriac Herbert Garber, asociat unic al Garber Fotovoltaic, a decis să-şi prelungească mandatul de administrator unic cu încă patru ani.

În aceeaşi zi, austriacul a decis să-şi mute sediul companiei din Drumul Taberei în centru, lângă Cişmigiu,  la sediul renumitei firme de contabilitate TPA Horwath, pe strada Cobălcescu din Bucureşti, printr-un contract de comodat.

La jumătate de an după ce toate astea au fost rezolvate, omul de afaceri austriac a ales să-şi desfiinţeze proiectul, mai precis, să-şi radieze firma prin dizolvare.

Tot cam în această perioadă, mai precis la finalul lunii aprilie, austriacul a vândut un alt proiect pe care îl deţinea în România unor investitori chinezi. Corvin Fotovoltaic din localitatea Ghelari (Hunedoara), proiect cumpărat de compania chineză Hareon, aşa cum de altfel scria la vremea respectivă Energy Report.

Pentru Corvin Fotovoltaic, prevăzut cu o capacitate instalată de 6,4 MW şi care obţinuse deja mai multe avize, chinezii au plătit 380.000 de euro.

Proiectul a primit autorizaţie de înfiinţare de la ANRE încă din februarie 2012 şi, în plus, figura anul trecut  pe lista proiectelor aprobate pentru finanţare cu fonduri structurale. Valoarea totală a proiectului înscris la fondurile structurale este de 167 milioane de lei cu TVA iar valoarea de finanţare nerambursabilă aprobată în etapa de evaluare fără TVA a fost de circa 80 de milioane de lei.

 Guvernul vrea să stabilească, pentru anul viitor, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, la 11,9% din consumul final brut de energie electrică, față de 11,1% anul acesta, impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de curent electric urmând a se menține astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.

"Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Forma inițială a Legii 220/2008 privind susținerea energiei regenerabile prin certificate verzi prevedea că, în 2015, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 16% din consumul final brut de energie electrică.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impactul macroeconomic al măsurii va fi menţinerea contribuţiei pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile de energie în factura consumatorilor finali la nivelul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.

Se risca o povară în facturi de 85 lei/MWh

"Acest lucru contribuie la stabilitatea macroeconomică şi păstrarea nivelului de competitivitate a produselor şi serviciilor la nivel naţional. Prin monitorizarea şi stabilirea cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, se decuplează contribuţia plătită de consumatorii industriali şi casnici de energie electrică de efectele creşterii capacităţilor instalate în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, având în vedere că ANRE estimează o creştere a acestor capacităţi cu 57% la sfârşitul anului 2015 faţă de sfârşitul anului 2013", se spune în documentul citat.

Astfel, pentru 2014, ANRE a estimat o creştere susţinută a capacităţilor regenerabile instalate, cu un impact mediu al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică de cel puţin 48 lei/MWh, cu un impact imediat de creştere în factură la un nivel de circa 65 lei/MWh şi cu posibilitatea de a se ajunge la un nivel maxim de 85 lei/MWh.

Guvernul menţionează că, la nivelul lunii iunie 2014, contribuţia pentru energia regenerabilă preconizată pentru anii 2014 – 2015 în factura consumatorilor finali reprezintă circa 25% din preţul mediu ponderat al energiei electrice înregistrat pe Piața pentru Ziua Următoare de la bursa de energie OPCOM.

Pe ce s-au bazat calculele

Pentru estimarea cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2015, pe baza metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE nr.49/2014, ANRE a avut în vedere următoarele aspecte:

• Capacitatea electrică totală instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie la sfârşitul anului 2013 de 4349 MW, la care se adaugă în baza autorizaţiilor de înfiinţare acordate cu punere în funcţiune în anul 2014 o capacitate totală de 1393 MW şi o capacitate estimată a se instala în anul 2015 de 1104 MW. Capacităţile menţionate au fost luate în considerare cu defalcare pe tehnologii de producere şi cu factorii de capacitate rezultaţi din analizele de monitorizare.

• Numărul estimat de certificate verzi emise în 2015 a fost calculat pe baza măsurilor luate anterior de Guvern, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și amânarea temporară de la tranzacţionare a unui număr de certificate verzi pentru producătorii acreditaţi până la 31 decembrie 2013.

• Preţul mediu estimat al certificatelor verzi în anul 2015 pe piaţa centralizată a certificatelor verzi s-a considerat a fi preţul minim de tranzacţionare legal stabilit inflatat cu 1,4% faţă de anul anterior.

• Pentru consumul final de energie electrică în anul 2015 s-a avut în vedere o creştere de 1,5% faţă de valoarea estimată pentru anul 2014, de 45.902 GWh.

Subvențiile au dus la supraproducție

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, a fost înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1% din consumul final brut de energie electrică, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevedea o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii, adoptată în primăvara acestui an, a fost evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Legea 220/2008 prevedea că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Guvernul și-a justificat măsura prin aceea că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", afirma Guvernul. În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, preciza Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), ar fi fost de circa 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de circa 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", arăta Executivul.

Persoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat și a pus în dezbatere publică, până pe 15 august, Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Regularizare cu furnizorii

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor.

Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Cum se calculează prețul reglementat

În vederea calculării prețului reglementat la care micii producători de energie din surse regenerabile își vând producția către furnizori, ANRE stabileşte numărul de certificate verzi virtual aferent acestora, în conformitate cu prevederile Art. 23 alin. (1) lit. b) din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și a celor de achiziţie de certificate verzi aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 49/2014, în vederea deducerii numărului de CV aferent cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză.

Valoarea ajutorului acordat prin preț reglementat energiei produse de către micii producători de energie regenerabilă nu poate depăși diferența dintre totalul costurilor egalizate ale producției în cauză și prețul de piață al energiei electrice. Rata maximă a profitului utilizată în calculul costului egalizat nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază.

Nivelul preţurilor reglementate se limitează pentru respectarea ratei interne a rentabilităţii autorizată pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile pentru o perioadă de analiză de 21 de ani, rezultat al considerării unei durate de viață a capacităților de 20 de ani și a unei durate de realizare a unui proiect de 1 an și astfel încât ajutorul să nu fie mai mare decât costul unitar actualizat.

Cel mult 15 milioane euro

Prețurile reglementate se indexează anual în funcție de evoluția cursului de schimb euro/leu și de indicele mediu anual de inflație calculat de către Eurostat.

Prețul reglementat nu se acordă după încheierea perioadei de amortizare a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, perioadă stabilită în conformitate cu reglementările în domeniul contabil în vigoare. Orice ajutor primit anterior solicitării schemei de ajutor se deduce din ajutorul aferent schemei.

Valoarea totală a ajutorului acordat prin preț reglementat nu poate depăși 15 milioane euro pe întreprindere sau pe proiect, pe întreaga durată de acordare a schemei de sprijin.

Schema de sprijin se aplică pentru centrale hidroelectrice noi, centrale solare, centrale geotermale, centrale pe biomasă, inclusiv de cogenerare, centrale pe biogaz, inclusiv de cogenerare, centrale pe gaze de fermentare a deșeurilor și a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate, inclusiv de cogenerare.

Acte necesare

Producătorii care optează pentru vânzarea energiei electrice la preţ reglementat au obligaţia transmiterii către ANRE a unei cereri de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie prin preţ reglementat, prin completarea Anexei nr. 3a sau 3b, după caz, însoţită de o documentaţie având în vedere prevederile art. 6, art. 17 alin. (4), precum și art. 28 din Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 48/2014, ce trebuie să conţină cel puţin următoarele documente:

• informaţii privind datele persoanei de contact nominalizate pentru transmiterea informaţiilor necesare aprobării preţurilor reglementate;

• informaţii privind amplasarea centralei electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie necesare aprobării preţurilor reglementate;

• declaraţie scrisă prin care se stipulează orice ajutor de natura ajutorului de stat de care a beneficiat sau menţionează că nu a beneficiat de ajutoare;

• prognoza lunară a producţiei de energie electrică pentru care se solicită producției de energie din surse regenerabile la preţ reglementat, pe o perioadă de 12 luni.

Se întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

Data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile a fost amânată cu două luni, de la 1 august 2014 la 1 octombrie 2014. În acest fel, reducerile, suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, costurile suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat, hotărâre publicată joi în Monitorul Oficial.

Potrivit HG nr. 495/2014, reducerea se aplică la cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi comunicată de ANRE pentru furnizorii de energie, începând cu anul în care a fost obţinut acordul de exceptare.

Prin ordin al ministrului economiei, emis şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Economiei în termen de 5 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 495/2014, se desemnează direcţia responsabilă ca unitate de implementare a schemei de ajutor de stat, pe perioada de valabilitate a acesteia. Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat finalizează procesul de evaluare a cererii de acord pentru exceptare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, evaluare în urma căreia Ministerul Economiei transmite întreprinderilor solicitante, după caz:

a) acordul pentru exceptare, la prezenta procedură, în cazul întreprinderilor solicitante selectate pentru finanţare;

b) o înştiinţare prin care se precizează că cererea pentru exceptare este incompletă, nu conţine informaţii corecte, nu este însoţită de toată documentaţia necesară sau că există neconcordanţe între informaţiile furnizate. În acest caz, termenul de evaluare de acord pentru exceptare curge de la data la care cererea este considerată completă în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 495/2014. Întreprinderea solicitantă transmite completarea documentaţiei în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării;

c) o scrisoare de respingere a cererii de acord pentru exceptare în cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 sau a expirat perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat în care se pot emite acorduri pentru exceptare.

Subvenții din buzunarul consumatorilor

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Mai mult, potrivit actului normativ citat, Guvernul estimează la 300 numărul companiilor care vor beneficia de acest ajutor de stat, după ce, în proiectul de HG, acest număr era estimat la 50-100.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

HG citată prevedea că, de la 1 august, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Grupul CEZ a decis să păstreze în portofoliu parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc de acest gen din Europa, în pofida faptului că în prezent nu primește certificate verzi pentru o parte din energia produsă.

„Am decis să stopăm procedura de căutare a unui investitor pentru parcul eolian. Considerăm că pe termen mediu va exista o tendință de echilibrare pe schema de sprijin. În prezent suntem în dialog cu autoritățile“, a declarat noul director general al CEZ România, Martin Zmelik, care l-a înlocuit, începând cu luna iulie pe fostul CEO, Jan Veskrna.

La începutul lunii aprilie, directorul pentru operațiuni internaționale al CEZ, Tomas Pleskac, declara pentru Wall Street Journal, că grupul ceh este dispus să vândă integral parcul eolian deținut în România, la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

„Dacă va fi o ofertă bună“, CEZ va fi dispusă să vândă integral operațiunile de generare a energiei eoliene din România, dar primeşte şi oferte pentru participații minoritare, declara Pleskac.

Directorul Corporate Affairs al CEZ România, Adrian Borotea era mai prudent și declara că "se analizează această posibilitate la nivel de grup. Este prematur să spunem când va fi luată o decizie. În prezent, se analizează posibilitatea, pentru a se vedea dacă există interes".

O parte din producția de energie de la Fântânele-Cogealac nu a fost autorizată de către Comisia Europeană pentru primirea de certificate verzi, deoarece Executivul comunitar a amânat luarea unei decizii pentru ca România să notifice la Bruxelles toate modificările operate schemei de sprijin pentru energia regenerabilă.

În prima jumătate a anului, productia de energie electrică a Parcului a fost de 562,749 GWh, din care: 81,587 GWh - CEE Fantanele Est, 249,256 GWh - CEE Fantanele Vest și 231,906 GWh - CEE Cogealac.

Anul trecut, parcul de la Fântânele-Cogealac a produs circa 1,25 TWh, echivalentul a 2,5% din consumul intern al României.

 După ce a finanţat parcul fotovoltaic de la Vânju Mare, situat aproape de Dunăre, BERD mai finanţează încă un parc cu panouri solare din aceeaşi zonă. Este vorba de parcul din localitatea Gogoşu din Mehedinţi, care primeşte o finanţare de circa 3 milioane de euro, indică o hotărâre a companiei de proiect Foton Epsilon, consultată de Energy Report.

Este vorba de un parc fotovoltaic cu capacitatea instalată de 7,5 MW, operat de firma Foton Epsilon, controlată de gigantul energetic EDP Renewables, divizia de energii regenerabile a grupului Energias de Portugal.

Finanţarea este oferită de BERD şi de Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB). Mai precis, de la BERD vin până la 2.705.000 de euro iar de la BSTDB până la 1.352.500 euro.

BERD a început abia din luna martie să finanţeze parcurile fotovoltaice din România şi deja câteva dintre aceste finanţări s-au adunat în Mehedinţi, finanţări despre care Energy Report a scris pe larg, lunile trecute. Acţionarii parcului sunt EDP Renewables Europe SL cu 25% şi EDPR Ro PV cu 75%.

Portughezii au fost şi anul trecut (după ce au fost şi în anul 2012) printre “premianţii” certificatelor verzi din România, clasaţii fiind imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate iar EDP Renewables – 308.000, cu circa 90.000 amânate).

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

 Cu afaceri care au depăşit două miliarde de euro în anii din urmă, capacităţi instalate de peste 5.100 MW şi multe altele în pregătire, italienii de la Sorgenia au deja mai multe proiecte eoliene în Vaslui şi în Dobrogea. Săptămânile trecute însă, italienii au hotărât să renunţe la trei proiecte din Constanţa cu capacităţi care, însumate, ar fi urmat să aibă 137,5 MW, indică un document al Sorgenia, consultat de Energy Report.

“Suma stimulentelor oferite în România pentru centralele electrice eoliene a fost redusă treptat de către legiuitor, determinând considerarea investiţiei în acest sector ca fiind mai puţin atractivă”, spun italienii în document.

Mai precis, italienii au renunţat la parcul eolian Independenţa, care ar fi urmat să aibă o putere instalată de 67,5 MW, la parcul eolian Azamcea 1 (30 MW) şi Azamcea 2 (40 MW).

“Stadiu incipient de dezvoltare al parcurilor eoliene, cumulat cu incertitudinea ce caracterizează sistemul de promovare (...) au determinat asociaţii să nu finanţeze, renunţând prin urmare la dezvoltarea parcurilor eoliene menţionate mai sus”, se mai arată în document.

Anul trecut, tot Energy Report scria că Sorgenia Romania a semnat cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de aerogeneratoare electrice, model G97 T90, aferente parcului eolian Fălciu 1 din Vaslui. Valoarea acestui contract a fost de 83,16 milioane de euro (exclus TVA).

În plus, italienii au mai semnat un contract în valoare de peste 14,3 milioane de euro (exclus TVA) pentru realizarea lucrărilor electrice şi civile corelate acestui parc. Contractul a fost semnat cu Alpine Energie Osterreich GMBH. Al treilea contract a fost semnat pentru mentenanţa celor 44 de turbine şi tot cu Gamesa Eolica.

Sorgenia Romania mai are proiecte eoliene în Dobrogea (cinci centrale eoliene în Medgidia) şi în Vaslui. În Vaslui mai deţine Parcul Eolian Fălciu 2 şi Wind Project Fălciu Trei.

Nu toţi investitorii au renunţat însă la proiectele de energie regenerabila după schimbările legislative privind certificatele verzi. Astfel, în aceeaşi localitate Independenţa, nu departe de proiectul Sorgenia, a fost ridicat lunile trecute un parc de 80 de megavaţi, cu 32 de turbine.

Pentru italieni însă, eolienele trebuie demarate doar cu stimulate de la stat, adică de la consumatorii de curent, ca noi. Iar dacă stimulente există în continuare, nu e bine nici aşa, pentru că “investitorul” italian spune că sunt prea puţine.

Danezul Jorn Skau a construit în România o microhidrocentrală pe râul Topliţa şi cinci parcuri cu panouri solare dar... se pare că a obosit. Nu e clar dacă din cauza schimbării legislaţiei pe certificate verzi (fapt care amână amortizarea investiţiilor) sau pentru că are o datorie de un milion de lei la Finanţe, danezul a ales insolvenţa. Este vorba despre Eolis Group, la care Skau, născut în Danemarca şi domiciliat în Germania, este asociat unic, potrivit documentelor consultate de Energy Report.

Danezul şi-a înfiinţat Eolis Group în Satu Mare, localitatea Livada, în anul 2011 şi de atunci a tot construit. O microhidrocentrală pe râul Topliţa, două parcuri fotovoltaice în Ciulniţa (capacitate instalată 2 X 9 MW, judeţul Ialomiţa), două în Ştefan Cel Mare (capacitate instalată 2 X 9 MW, judeţul Călăraşi) şi unul în Studina (capacitate instalată 5 MW, judeţul Olt). Cum se întâmplă în astfel de cazuri, investiţiile au fost realizate prin mai multe firme înfiinţate tocmai cu acest scop.

Ca să fim mai precişi, vom da şi numele firmelor, înfiinţate anii trecuţi, după înfiinţarea Eolis Group din 2011, vehiculele respective având aceeaşi adresă cu adresa iniţială a Eolis Group din localitatea sătmăreană Livada. Astfel, prin firma SC PV Seaca Six SRL s-a construit parcul de la Studina, prin PV Ciulniţa şi PV Chiselet parcurile de la Ciulniţa iar prin PV Tupilati şi PV Ştefan cel Mare Park s-au construit parcurile cu panouri fotovoltaice de la Ştefan cel Mare.

Pe lângă acestea, investitorul danez a mai avut şi alte întâlniri cu mai mulţi primari din diverse localităţi precum Tecuci sau altele în vederea unor alte investiţii în capacităţi de energie regenerabilă, investiţii mai mari sau mai mici care, nu toate au demarat.

Declarativ cel puţin, Skau susţine că îşi doreşte reorganizare judiciară şi că nu vrea să ajungă în faliment. Cel puţin aşa scrie în documentele administratorului judiciar Euro Insolv. Cum vor sta lucrurile, rămâne de văzut.

Fiecare gospodărie din România a subvenționat, direct sau indirect, producătorii de energie regenerabilă anul trecut în medie cu 53 de euro sau 235 de lei, echivalentul unei facturi majorate cu 20 de lei pe lună.

Gospodăriile au plătit acești bani fie direct, la achitarea componentei de certificate verzi aferente fiecărei facturi, fie indirect, în momentul achiziției oricărui produs de pe piață, firmele transferând costul reprezentat de plata componentei certificate verzi de pe factura lor în prețul final.

Potrivit ANRE, anul trecut, producătorii de energie regenerabilă au primit anul trecut subvenții în valoare de 376 de milioane de euro, subvenții achitate de consumatorii de energie din România, prin componenta de certificate verzi din facturi. 

Potrivit datelor Recensământului Populației şi Locuințelor (RPL) 2011 în România sunt peste şapte milioane de gospodării. "Din totalul populației stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane) se regăsește în cele 7.087 mii gospodării ale populației, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populației). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost", susține Institutul Național de Statistică (INS).

376 milioane de euro - valoarea certificatelor verzi în 2013

"Veniturile încasate, raportate de producătorii de E-SRE (energie electrică din surse regenerabile — n.r.) din vânzarea CV pentru anul 2013 au fost de circa 1.663 milioane de lei (376 milioane de euro). Impactul în factura consumatorului final în perioada ianuarie — decembrie 2013 a fost de 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh)", se arată în raportului ANRE de monitorizare a pieței energiei regenerabile pe anul trecut, citat de Agerpres.

Subvenții de 300 de milioane de euro în 2012 și de 100 de milioane în 2011

Tot potrivit datelor ANRE, în 2012 bugetul schemei de sprijin pentru regenerabile a fost de 300 de milioane de euro, iar, în 2012, de 100 de milioane de euro.

Astfel că impactul subvențiilor pentru energia regenerabilă în factura finală a fost în 2012 de 28,61 lei pe MWh, în timp ce, cu un an înainte, acest impact era de 9,028 lei pe MWh.

"Producția totală de energie electrică din surse regenerabile de energie a fost în anul 2013 de 22,362 TWh, din care 6,279 TWh au fost susținuți prin schema de promovare a E-SRE aplicată.

40% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile

Capacitatea electrică totală instalată la sfârșitul anului 2013 în unitățile de producere E-SRE acreditate a fost de 4.349 MW. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie în consumul total brut de energie electrică în anul 2013 a fost de 40%, gradul de îndeplinire a țintei naționale de energie electrică propuse pentru anul 2013 fiind de 116 %", se arată la capitolul "Concluzii" din raportul ANRE.

Obligația de achiziție de certificate verzi a revenit în anul 2013 unui număr de 128 operatori economici.

Dintre aceștia, doar 15 nu și-au îndeplinit cota obligatorie, parțial sau în totalitate. Penalizarea unui furnizor de energie electrică pentru certificatele verzi neachiziționate conform cotei obligatorii a fost de 117,646 Euro/CV neachiziționat, respectiv 528,17 Lei/CV, se mai menționează în raport.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a acordat, pe 10 iulie, autorizație de înființare pentru un al treilea grup energetic al centralei electrice de cogenerare pe bază de biogaz din deșeuri organice de la Chiajna, aparținând companiei Iridex Group Import Export SRL.

Iridex Group Import Export SRL aparține lui Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator, ales pe liste comune cu PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. În clădirea Iridex de pe șoseaua București-Ploiești au avut sediul, de-a lungul timpului, mai multe firme și publicații din trustul Intact al președintelui de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu.

Centrala electrică de cogenerare pe bază de biogaz din deșeuri organice de la Chiajna a fost pusă în funcțiune în anul 2011, are o putere instalată de 2,4 MW și este acreditată pentru sistemul de promovare a energiei regenerabile prin certificate verzi. Centrala ar putea fi extinsă până la 5 grupuri, cu o putere electrică totală de până la 6 MW și o putere termică de până la 4 MW.

Cel de-al treilea grup al centralei va avea o putere electrică de 1,2 MW și una termică de 1,25 MW.

Centrala este amplasată în vecinătatea rampei ecologice de deșeuri Chiajna, construită și administrată de Iridex Group, și a fost realizată în colaborare cu firma germană Haase Energietechnik GmbH.

Iridex Group estimează că centrala va funcționa la putere maximă în jurul datei de închidere a depozitului de deșeuri (2019), urmând ca aceasta să se reducă treptat până la circa 2,4 MW energie electrică la 10 ani după această dată (2029).

Și Dan Voiculescu vrea să intre în business-ul producției de energie din surse regenerabile, ANRE aprobând, în ianuarie anul acesta, cererea companiei GRIVCO de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată atunci la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM. Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a decis, miercuri. să trimită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rapoartele primite de la Corpul de Control în urma verificărilor efectuate la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta-Turnu Severin.

"Cele două rapoarte vor ajunge pe masa procurorilor în perioada imediat următoare. Rapoartele întocmite de Corpul de control al ministrului delegat pentru Energie vizează contractarea, derularea şi facturarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de evacuare în şlam dens a Sucursalei Romag Termo a RAAN şi, respectiv, derularea unor contracte de furnizare şi procesare a cărbunelui energetic, precum şi vânzarea – cumpărarea energiei electrice în cadrul regiei", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

În aprilie, ministrul Nicolescu declara, într-o conferință de presă, că grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", spunea ministrul delegat pentru Energie.

Investiție păguboasă

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Administrator special demis

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Blocaj financiar în lanț

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013. La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit formei finale a hotărârii de Guvern (HG) care instituie această schemă de sprijin, publicată în Monitorul Oficial. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Mai mult, potrivit actului normativ citat, Guvernul estimează la 300 numărul companiilor care vor beneficia de acest ajutor de stat, după ce, în proiectul de HG, acest număr era estimat la 50-100.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

De la 1 august, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Subvenții din buzunarul consumatorilor

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Pre-pensionare la ArcelorMittal Galați

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, fostul Sidex, unul dintre cei mai mari consumatori industriali de energie din România și, de asemenea, una dintre companiile care au făcut lobby puternic pe lângă Guvern pentru reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi, a lansat un program de pre-pensionare pentru salariaţii care îndeplinesc criteriile de ieşire la pensie până în 31 decembrie 2015, motivând acţiunea prin "actualul context economic, care este dificil şi volatil".

"În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum", a declarat, într-un comunicat, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

România urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă – conform EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), ajungând pe poziţia 31, de pe locul 32 în ediţia anterioară. România îşi îmbunătăţeşte pentru a doua oară consecutiv poziţia în topul EY, după ce în ediţia din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislaţie încă reprezintă pentru România un impediment în calea ‚relaxării’ activităţilor investiţionale din piaţa de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute şi care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă vă primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuţii şi aduce o gură de aer aşteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaţionale de energie regenerabilă, ‚investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenţie din partea investitorilor privaţi şi a băncilor”, spun specialiştii EY România.

Cei de la EY se referă la un proiect de hotărâre aprobat recent de Guvern, potrivit căruia marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Este, de altfel, motivul principal pentru care România își menține atractivitatea pentru acești investitori, în pofida unor măsuri anterioare ale Guvernului, respectiv amânarea până în 2017-2018 a acordării unei părți din certificatele verzi cuvenite producătorilor de energie regenerabilă, reducerea numărului acestora pentru centralele regenerabile noi, precum și înghețarea în 2014 a cantității totale de energie regenerabilă subvenționată la nivelul anului trecut.

În regiune, Polonia şi Turcia se clasează înaintea României în topul EY, ocupând poziţiile 27 şi, respectiv, 20, în timp ce Ucraina şi Grecia se situează în urma României în acelaşi clasament.

Raportul RECAI realizează un clasament care vizează 40 de pieţe din perspectiva atractivităţii lor investiţionale în domeniul energiei regenerabile şi al oportunităţilor de investiţii în acest sector, bazate pe o serie de indicatori specifici din zonele macro, a pieţei de energie şi de tehnologie.

Cele 40 de pieţe analizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenia, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie şi SUA.

După ce au spus  anul trecut că reducerea numărului de certificate verzi e normal să conducă la retragerea unor proiecte de regenerabile din România, iată că reprezentanţii marii companii germane Kronos îşi pun în practică spusele. Kronos Solar Projects a renunţat la două parcuri fotovoltaice din Sibiu şi la unul din Timiş, potrivit unor documente ale companiei, consultate de Energy Report.

Germanii au construit deja un parc fotovoltaic de 14 MW la Avrig, în Sibiu dar planurile acestora erau până anul trecut, înainte de schimbările legislative, să ridice şapte parcuri cu panouri solare în judeţele Sibiu, Arad şi Timiş. De altfel, cele mai multe dintre proiecte aveau deja toate avizele şi aprobările luate, gata de construcţie.

Doar că după schimbarea legislaţiei, germanii au renunţat la proiectele KSP Sun Saver şi KSP Sundeck din Sibiu, la care Kronos Solar Projects era acţionar împreună cu omul de afaceri  Alexander Arcache (director al Kronos Solar)  iar apoi au renunţat la proiectul din extravilanul localităţii Sacalaz (judeţul Timiş), pe care ar fi urmat să-l ridice sub firma Kronos Solar Projects Cer Albastru.

Kronos Solar este o companie cu investiţii pe multe pieţe europene, dar cele mai importante ţări în care are investiţii sunt care Germania, Polonia, Marea Britanie şi România.

Rămâne de văzut dacă vor mai renunţa şi la alte proiecte din România.

 Cu 360 de panouri fotoelectrice pe acoperiş (vezi foto)  şi o energie electrică estimată de 97,77 MWh/an, AVI Compact, una dintre cele mai mari companii care furnizează soluţii integrate de climatizare şi instalaţii pentru multe bănci şi clădiri de birouri, aşteaptă după Enel ca să-i lege centrala la reţea în săptămânile care vin, conform informaţiilor comunicate pentru Energy Report de AVI Compact.

Centrala are 88 Kw iar investiţia pentru cei 1.000 de metri pătraţi de panouri a fost de circa 130.000 de euro.

Astfel, depozitul firmei, situat aproape de ieşirea din Bucureşti pe Autostrada Soarelui, va lua curent de la soare. „Energia verde a acestor panouri va fi utilizată pentru companie, iar ce va rămâne vom livra în reţea”, a declarat Florin Rădulescu, proprietarul companiei.

Ca să fim mai precişi, toată energia în astfel de cazuri este livrată în reţea de către producătorii care sunt apoi şi consumatori, ca urmare a faptului că nu au capacitate adecvată de conservare a acesteia pentru consumul viitor.  După aceea, când vine vorba de consum, se ţine cont de faptul că respectiva companie a produs o anumită cantitate de energie electrică.

În cazul de faţă vorbim şi de certificate verzi. “Ne aşteptăm să luăm anual circa 16.000 de euro din certificate verzi”, ne-a declarat Marian Pandele, director executiv la AVI Compact. Chiar dacă aceasta e o sumă extrem de mică raportat la afacerile de milioane de euro ale companiei, e important ca depozitul are suficient curent pentru propriul consum.

Cât despre afacerile companiei, în prima jumătate a anului 2014, cifra de afaceri a crescut cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Asta după ce în întreg anul 2013, rulajul a fost de 4,3 milioane de euro.  “ Pentru anul în curs ne aşteptăm de asemenea la o creştere a afacerilor de 10 % sau poate chiar 15%”, a adăugat Rădulescu.

Compania de stat Electrica a încasat suplimentar de la clienţi aproximativ 50 de milioane de lei ca urmare a faptului că a facturat de două ori costul cu certificatele verzi şi se aşteaptă ca ANRE să scadă, începând cu 1 iulie, tarifele de furnizare, pentru ca toţi consumatorii să fie despăgubiţi.

Costul cu certificatele verzi se facturează, din septembrie 2012, separat pe facturile la electricitate. Certificatele verzi reprezintă o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

Certificatele verzi sunt acordate producătorilor de energie verde, care apoi le vând furnizorilor, pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) îi obligă să le cumpere. Furnizorii de energie transferă apoi costul cu certificatele verzi către clienţii lor, care în final sunt cei care plătesc ajutorul de stat acordat de Guvern energiei verzi.

Chiar dacă din septembrie 2012 costurile furnizorilor cu certificatele verzi trebuia menţionate separat pe facturi, ANRE nu a redus corespunzator tariful reglementat de furnizare a electricităţii. Tariful reglementat de furnizare a energiei trebuia redus tocmai pentru a nu apărea situaţia de facturare dublă, scrie Mediafax.

Din acest motiv, furnizorii de energie au continuat să factureze costul cu certificatele verzi de două ori, odată prin includerea acestor costuri în tariful reglementat de ANRE şi a doua oară prin facturarea separată a costului cu certificatele verzi, pentru perioada septembrie 2012- iulie 2013.

Se așteaptă la despăgubirea clienților dublu taxați

Ca urmare a dublei facturări a acestor costuri, Electrica a încasat cu aproximativ 50 milioane de lei mai mult de la clienţii săi decât trebuia.

"ANRE a decis ca aceste venituri suplimentare sa fie returnate consumatorilor prin reducerea tarifelor de furnizare, de-a lungul timpului. Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că suma suplimentară încasată şi respectiv, expunerea totală, este de aproximativ 50 milioane lei", se arată în prospectul ofertei publice iniţiale pentru listare la bursă al Electrica.

În iulie 2013, conform tarifelor aprobate de ANRE, preţul fără valoarea certificatelor verzi la care Electrica furnizează energie către consumatorii casnici pe piaţa reglementată a scăzut cu 1,3%.

"Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că această reducere a tarifelor la nivel de industrie în perioada reglementată iulie 2013- iulie 2014 a determinat economii la nivelul consumatorilor Electrica Furnizare de aproximativ 20 milioane de lei", potrivit prospectului.

"Electrica Furnizare se aşteaptă la reduceri ale tarifelor de furnizare aferente perioadei de reglementare care va începe în iulie 2014, cu scopul de a despăgubi consumatorii pentru costurile suplimentare suportate", se mai spune în prospect.

ANRE dă din colț în colț

Electrica a furnizat anul trecut 9,7 TWh de electricitate, echivalentul a 22,1% din energia furnizată în Romania. Compania de stat are 3,56 milioane de consumatori finali. Electrica a înregistrat în primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participaţiile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), uşor sub cel din aceeaşi perioadă din 2013, iar pe tot anul 2013 a obţinut un câştig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012.

ANRE arăta, marţi, că toţi furnizorii de electricitate au interpretat eronat legislaţia privind aplicarea tarifelor, astfel că ANRE a decis regularizarea preţurilor, prin reducerea tarifelor de furnizare a energiei cu 1,3%.

"În urma acţiunilor de control, pe care le desfăşoara conform programelor de control aprobate, ANRE a constatat interpretarea eronată a unor prevederi privind aplicarea preţurilor şi tarifelor, şi, în baza competenţelor sale de reglementare şi calculelor efectuate în conformitate cu prevederile metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin ordinul ANRE 30/2012, a luat măsura regularizării, prin reducerea tarifelor la furnizarea reglementată a energiei electrice pentru perioada 26 iulie-31 decembrie 2012, prin micşorarea preţului pe MWh la consumatorii finali cu 1,3 %, făcând, astfel, posibilă recuperarea sumelor facturate suplimentar", potrivit unui comunicat al Autorităţii.

Săptămâna trecută, însă, ANRE susținea că tarifele pe care le-a aprobat pentru compania Enel respectă principiile prevăzute de legislaţie, sunt tehnic şi legal argumentate, profesionist întocmite şi nu favorizează niciun operator, potrivit instituţiei. Tot atunci, ANRE afirma că, anul trecut, Direcţia Generală Control a instituţiei a efectuat 1.267 de controale, inclusiv la ENEL, în urma cărora au fost întocmite 386 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind aplicate amenzi în cuantum total de 7,42 milioane de lei.

Scandal de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți joia trecută de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate. (...) Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", se arăta într-un comunicat al DNA.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199 lei, în schimbul îndeplinirii, de către , a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor Enel, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea Enel despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Tribunalul Bucureşti a respins, sâmbătă, propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii DNA pentru Dumbrăveanu, Florin Gugu şi Gheorghe Ciubotaru.

ENEL spune fix nimic

În replică, ENEL a transmis, joi, 12 iunie, printr-un comunicat, doar că "așa cum a clarificat și ANRE pe 10 iunie 2014, la data de 26 iulie 2012 a intrat în vigoare Legea 134, care a stabilit ca valoarea certificatelor verzi să fie facturată separat de tarifele pentru energia electrică (art.8). Anterior acestei date, valoarea certificatelor era cuprinsă în suma finală facturată, deci era plătită de clienți, dar fără a fi evidențiată ca atare, ca linie separată pe factură".

Începand din 26 iulie 2012 și până la sfarsitul anului 2012, Enel, precum și toți ceilalți furnizori de energie electrică, de stat sau privați, s-a conformat cu aplicarea legii 134, în timp ce tariful a rămas neschimbat, precizează ENEL.

"Considerăm important să subliniem faptul că tariful pentru consumatorul final este stabilit în piață pentru toți furnizorii de către ANRE și se aplică pentru toți clienții de pe piața reglementată, neputând fi schimbat arbitrar de niciun furnizor. Eventualele schimbări în tarifele facturate către clienți pe piața reglementată vor fi implementate, ca și până acum, în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare pentru piața de energie electrică, ca urmare a deciziilor ANRE", se mai spune în comunicatul ENEL.

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Prețuri peste piață, suportate în cele din urmă de consumatori

ENEL Distribuție Muntenia este furnizor de energie electrică pentru consumatorii din București, Giurgiu și județul Ilfov.

În cursul lunii mai 2013, ENEL inițiase procedurile interne pentru stabilirea cerințelor de participare a ofertanților la atribuirea contractului „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre ofertanți regăsindu-se Electroalfa International SRL, conform declarației privind participanții din 5.08.2013.

În acest context, Gugu Florin a promis că va ține cont de solicitarea lui Dumbrăveanu Claudiu Sorin, sens în care a avut întâlniri cu reprezentanții SC ElectroAlfa International SRL, cu care a stabilit atribuirea în viitorul apropiat a unor contracte, deși aceștia practicau prețuri peste cele ale pieței în domeniu.

"Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", arată DNA.

Aceste aspecte au fost stabilite în cadrul ședinței din 21.06.2013 a Comitetului de Reglementare al ANRE, în care Dumbrăveanu Claudiu Sorin avea calitatea de membru, cu drept de vot.

Ulterior, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalități, în baza înțelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational, precizează procurorii.

Mașină de obținut lucrări, ulterior subcontractate

"Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, căruia i-a comunicat că a intervenit pentru majorarea unui spor de eficiență în beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasă tensiune. De asemenea, la 3.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum și că nu are nicio reclamație la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului", se mai spune în comunicat.

Potrivit înțelegerii dintre Dumbrăveanu Claudiu Sorin și Gugu Florin, între ENEL Distribuție Dobrogea și asocierea compusă din Electroalfa International și alte două firme au fost încheiate, la 8.11.2013, Acordurile Cadru de Execuție a două lucrări, iar la 10.01.2014, între ENEL Distribuție Dobrogea și SC Electroalfa International SRL au fost încheiate două contracte subsecvente pentru execuția de lucrări.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din județul Călărași, fiind în valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa unei alte firme, însă din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral. Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalații electrice din municipiul Călărași, fiind în valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral.

Ca urmare, pe site-ul SEAP a apărut anunțul de atribuire nr. 142739/13.12.2013, pentru „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre firmele câștigătoare regăsindu-se și SC Electro-Alfa International SRL, asociat la această firmă fiind inculpatul Ciubotaru Gheorghe, persoană aflată în relații de prietenie cu vicepreședintele ANRE, Dumbrăveanu Claudiu.

"Celor trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.Cei trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin urmează a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București", conchide DNA.

Două firme fotovoltaice controlate de portughezii de la EDP Renewables s-au mutat cu birourile în zona Bulevardului Primăverii (foto), indică documente ale celor două companii, consultate de Energy Report.

Cele două firme, prin care marele grup portughez a ridicat două parcuri cu panouri solare în Dăbuleni (Dolj) şi în Grojdibodu (Olt) sunt Potelu Solar şi Studina Solar. Companiile şi-au schimbat sediul de pe bulevardul Dacia nr. 30 pe strada Pictor Barbu Iscovescu nr. 2 la etajele 2 şi 3.

De altfel, cele două companii controlate de grupul portughez sunt şi printre primele de panouri solare prin care aceştia au achiziţionat certificate verzi încă de anul trecut. În mai 2013, EDP Renewables a început să vândă, în premieră pe PCCB, energie solară pe o perioadă de cinci ani (contractele trecute rar au depăşit un an). Mai precis, au vândut 800.000 MWh prin Studina Solar şi Potelu Solar, la preţul de adjudecare de 200 de lei/MWh. În plus, în toamna anului trecut, EDP a decis să majoreze şi capitalul social al celor companii cu peste 12 milioane de lei.

Portughezii au fost şi anul trecut printre “premianţii” certificatelor verzi din România, clasaţi fiind imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate iar EDP Renewables – 308.000, cu circa 90.000 amânate).

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor mai amintim aici CujmirSolar, Vânju Mare Solar, Studina Solar şi Potelu Solar.

Schimbarea legislaţiei privind certificatele verzi, birocraţia autorizaţiilor, avizelor şi procesul lent de cumpărare sau concesionare a terenurilor i-au făcut pe mai mulţi investitori în proiecte eoliene să renunţe la afacere.

Energy Report continuă să treacă în revistă proiectele de energie regenerabilă dizolvate, limitându-ne, la fel ca în articolele precedente, la proiectele desfiinţate recent, în ultimele săptămâni.

Aşa cum s-a putut constata şi în cazurile precedente de dizolvări despre care am scris, cei mai mulţi investitori sunt străini, atât în cazul proiectelor fotovoltaice cât şi în cel al proiectelor eoliene.

Unul dintre proiectele eoliene dizolvate recent este cel al spaniolilor de la Onfalos Renovables, asociat unic al proiectului Rayfer Windfarms. Spaniolii au luat decizia să renunţe la proiectul din România la sfârşitul lunii martie.

Tot în această perioadă s-a dizolvat şi proiectul Eolian Tătaru din Mangalia, ai cărei asociaţi sunt nemţii de la Fortwengel Beteiligungs şi Jade Capital, precum şi firma românească Breeze din Mangalia.

Compania spaniolă Tornado Zafir, asociat unic al Eolo Wind Farm, a decis de asemenea să renunţe la proiect, precizând că Eolo Wind Farm nu are nici datorii fiscale şi nici datorii către furnizori.

Un alt proiect la care s-a renunţat recent, în aprilie, este Rediu Eolian. La acest proiect, asociaţii nu mai sunt străini ci trei investitori din Buzău. Proiectul face parte dintr-o serie de cinci potenţiale parcuri eoliene, pentru care consilierii locali din localitatea Rediu din Galaţi şi-au dat acordul de principiu încă din primăvara anului 2010. Acestea sunt Galaţi Eol Sud, Băleni Eolian, Suhurlui Eolian şi Cudalbi Eolian.

Dacă până acum s-a vorbit mai ales despre proiectele eoliene care s-au bazat pe certificate verzi, obţinuţi pe măsură ce livrau energie, nu trebuie neglijate proiectele eoliene care au reuşit să ia toţi banii odată, încă de la început, prin fonduri europene.

Problema e că, aşa cu anunţa săptămâna trecută Viorel Beltechi, directorul general al Organismului Intermediar pentru Energie (OIE) din cadrul Ministerul Economiei, de acum până în 2020 cel puţin, proiectele eoliene şi fotovoltaice nu mai primesc finanţare europeană, pentru că România şi-a atins ţinta pe energia din aceste resurse. Şi acest gen de proiecte nu sunt deloc puţine. Până acum s-au depus la OIE proiecte regenerabile pentru a obţine o finanţare europeană nerambursabilă în valoare cumulată de 460 de milioane de euro. Astfel că nu e exclus ca să vedem pe viitor o altă serie de proiecte eoliene care se desfiinţează, cele ale unor investitori care au sperat că, dacă legislaţia pe certificate verzi s-a schimbat, pot obţine fonduri europene.

Ca urmare a evoluţiei tehnologiei şi a concurenţei dintre ofertanţii de servicii şi produse din sectorul energiei regenerabile, multe dintre investiţiile planificate în urmă cu 3-4 ani se fac în prezent cu sume mult mai mici. Este şi cazul recent finalizatului parc fotovoltaic Mavrodin din Teleorman (foto). Pentru construirea acestuia, la depunerea documentaţiei în anul 2010 se preconiza o investiţie de 85 de milioane de lei la o putere instalată de 5,1 MWp. La finalizarea din urmă cu o lună investiţia a căzut la 23,5 milioane lei, la o putere instalată şi mai mare, de 5,465 MWP.

Una din părţile bune ale acestui proiect, asemeni altor proiecte finanţate cu bani europeni, este şi că presiunea asupra consumatorului prin certificate verzi este mai redusă, pentru că sunt mai puţine, fiind vorba deja de ajutorul acordat dezvoltatorului prin fonduri UE. Asta ca să nu mai punem la socoteală aici că certificatele verzi nu au nici pe departe cea mai mare contribuţie în preţul facturii, fiind destul să amintim aici costurile distribuitorilor, acceptate de ANRE.

Proiectul, care îl are de fapt în spate pe Belectric Gmbh, unul dintre cei mai mari dezvoltatori mondiali de parcuri fotovoltaice, a beneficiat de 70% asistenţă nerambursabilă. Asta înseamnă deci şi certificate verzi mai puţine, ca să nu se suprapună... ajutoarele.

“ANRE va calcula câte certificate verzi vom primi. Din calculele noastre, ar trebui să primim 1,2 - 1,5 certificate verzi”, a declarat Gheorghe Păuna, director de conectare la reţea în cadrul Solar Power Energy, firma prin care marele grup german a dezvoltat parcul cu panouri solare.

În 2007, firma putea foarte bine să construiască şi fără fonduri UE. Oportunitatea finanţării a apărut după începerea proiectului. Cererea de finanţare s-a depus în aprilie 2010 iar scrisoarea de comunicare a aprobării s-a primit abia în martie 2012.

“Avantajul finanţării cu bani europeni este că primim banii la începutul investiţiei şi nu îi aşteptăm să-i recuperăm pe parcurs, prin certificatele verzi“, a adăugat Păuna.

Solar Power Energy, prin intermediul căreia nemţii au dezvoltat parcul, îi are printre asociaţi pe germanii de la Hoch.Rein, pe românii de la Dacrom Trade şi DD Exploring. DD Exploring, la rândul său are ca asociat unic pe Hedima Verwaltungs.

Terenul a fost cumpărat imediat după anul 2007 şi are 20 de hectare. Doar puţin peste 12 hectare ocupă parcul cu panouri solare. Restul terenului e liber.

Proiectul a fost implementat în localitatea Nenciuleşti, judeţul Teleorman, în perioada 27.09.2013 - 16.04.2014 iar lucrările propriu-zise au început în octombrie 2013 şi s-au terminat în februarie 2014. Perioada de probă s-a încheiat pe 16.04.2014, iar din ziua următoare CEF Mavrodin livrează energie electrică în Sistemul Energetic Naţional.

Grupul german nu mai are planuri pentru un nou proiect fotovoltaic în România.

Între 50 și 100 de mari consumatori industriali de curent electric din România vor putea beneficia, pe o perioadă de 10 ani, de o schemă de ajutor de stat prin care li se vor reduce obligațiile de achiziție de certificate verzi cu procente cuprinse între 15 și 60%, în funcție de consumul de electricitate și de ponderea acestuia în totalul cheltuielilor de producție, pentru reducerea riscului de pierdere a competitivității acestor întreprinderi la export, ca urmare a cheltuielilor mari cu energia electrică, generate de obligațiile legale de subvenționare a producătorilor de energie din surse regenerabile.

"În funcţie de energo intensivitatea întreprinderilor (...), beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro intensităţi mai mari de 20%, 40% în cazul unei electro intensităţi de 10-20% şi 60% în cazul unei electro intensităţi de 5-10%", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern. Schema de ajutor de stat se va aplica după avizarea ei de către Comisia Europeană.

Ajutorul de stat se acordă cu condiţia ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puţin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare.

Ce însemna procentul magic de 85% pronunțat de Niță

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat nu va putea depăşi 85% din valoarea maximă prevăzută în decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei de sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile, iar numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50 și 100.

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ajutorul de stat se acordă dacă beneficiarul a prezentat o cerere în acest scop, denumită Cerere de acord pentru exceptare, autorităţii responsabile cu administrarea schemei de ajutor de stat şi dacă Ministerul Economiei a confirmat ulterior încadrarea beneficiarului în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă.

Exceptarea se aplică la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi comunicată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), începând cu anul în care a fost obţinut Acordul de exceptare.

Fără datorii la stat și fără disponibilizări

"Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a îşi pierde competitivitatea, din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat energo intensivităţii beneficiarului şi expunerii la comerţul internaţional", se stipulează în proiectul de HG.

Proiectul a fost elaborat cu respectarea documentului „Orientări privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020” elaborat de Comisia Europeană.

Potrivit anexei la proiectul de HG, pot beneficia de exceptări, în baza schemei de ajutor de stat, întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data solicitării, următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistrate conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) activitatea principală se încadrează în codurile CAEN prevăzute în Anexa nr. 3 a Orientărilor;

c) nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat;

d) asigură realizarea în mod independent, de către experţi acreditaţi, a activităţii de auditare energetică, atât anterior aplicării măsurilor de eficienţă energetică, cât şi ulterior realizării acestora. Măsurile de creştere a eficienţei energetice trebuie să contribuie la atingerea obiectivului de reducere cu 20%, până în anul 2020, a consumului de energie primară, în conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică;

e) menţin numărul de locuri de muncă pe durata schemei;

f) încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii, etc.), în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat.

România, acest El Dorado eolian și solar

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, din 2011, când a fost introdusă schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, producţia de energie regenerabilă a cunoscut o creştere explozivă în România, care este în prezent una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii în energie regenerabilă, datorită schemei de sprijin foarte generoase.

"Schema de sprijin a determinat o creştere a producţiei de energie regenerabilă. Parcul de generatoare din surse regenerabile de energie, acreditat pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi, a crescut de la 1.232 MW, capacitate instalată la 31.12.2011, la 4.285 MW capacitate instalată şi acreditată la 31.12.2013, comparativ cu 3.315 MW, capacitate instalată prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) pentru sfârşitul anului 2013", se afirmă în documentul citat.

Guvernul mai spune că, la 15.01.2014 schema de sprijin continuă să fie suprasolicitată în raport cu traiectoria orientativă prevăzută în PNAER, fiind înregistrate contracte de racordare pentru 17.700 MW şi Avize Tehnice de Racordare (ATR) emise în ultimele 6 luni pentru încă 5.500 MW.

Riscuri mari

"Începând cu anul 2011, consumatorii finali s-au confruntat cu costuri în creştere ale energiei electrice. Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali energointensivi, periclitându-le competitivitatea pe piaţa internă europeană şi, mai ales, afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială", arată Executivul.

Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct circa 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1.500.000.

"Creşterea costurilor cu energia electrică, datorată sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi, are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive", conchide Guvernul, în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român prin Departamentul pentru Energie, domină autoritar, pentru al doilea an consecutiv, topul agenților economici care nu și-au îndeplinit obligațiile de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, RAAN se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013, cu o restanță de achiziție de 44.430 de certificate verzi.

La un preț mediu pe 2013 al certificatului verde de circa 190 lei/certificat, restanța financiară a RAAB s-ar cifra la circa 8,44 milioane lei.

Problema este că, potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 528,17 lei/certificat, in termenul de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

Asta înseamnă că RAAN va avea de plătit la AFM suma de 23,46 milioane lei pentru certificatele verzi neachiziționate pentru 2013.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a RAAN, a fost cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, cu o restanță de achiziție de 26.101 de astfel de certificate. Valoarea penalizatoare a certificatelor verzi pentru cei care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție pentru 2012 a fost de 496,61 lei/certificat, astfel încât RAAN a fost obligată la plata a aproape 13 milioane lei către AFM.

Nume de top în... topul restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor pe 2013 s-a clasat furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 4.840 de certificate verzi, în valoare de 919.600 lei, la care ar reveni o sumă de plată penalizatoare de circa 2,55 milioane lei.

Locul 3 este ocupat de producătorul de materiale de construcții Holcim Romania SA, cu o restanță de 3.671 de certificate verzi (697.490 lei, sumă penalizatoare 1,93 milioane lei).

Pe 4 se află dezvoltatorul imobiliar italian Nusco Imobiliara SRL, cu o restanță de 1.657 de certificate verzi (314.830 lei, 875.000 lei).

Alți restanțieri sunt Aqualand Deva SRL (584 de certificate verzi), Rott Energy SRL (206), Compania de Utilități Publice SA Focșani (183), Administrația Națională Apele Române (87) sau Interagro SRL Zimnicea (18).

În total, obligațiile neonorate de achiziție pentru 2013 se ridică la 55.731 de certificate verzi, în valoare de 10,06 milioane lei, suma penalizatoare totală fiind de 29,43 milioane lei.

De anul trecut, restanțele la certificate verzi nu mai sunt incluse în facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie anul trecut, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătește (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG anul trecut, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Lucrurile se precipită la RAAN

Grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie, a declarat, marţi, ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", a subliniat ministrul delegat pentru Energie.

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Nicolescu cere discuție în CSAT

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013.

Blocaj financiar în lanț

La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

Industriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Grupul ceh CEZ ia în calcul vânzarea unei participații minoritare la parcul eolian Fântânele-Cogealac, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pe care îl deține în sud-estul României, cea mai mare facilitate eoliană onshore din Europa, potrivit unui oficial al companiei.

Compania nu a explicat motivele pentru care ia în considerare această opțiune, însă o seamă de investitori străini s-au declarat îngrijorați de recentele măsuri ale Guvernului de la București, de reducere a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, transmite Reuters.

"Analizăm această posibilitate la nivel de grup. Este prematur să spunem când va fi luată o decizie. În prezent, se analizează posibilitatea, pentru a se vedea dacă există interes", a declarat șeful Corporate Affairs al CEZ România, Adrian Borotea, citat de Reuters.

Companiile străine au investit miliarde de euro în facilități de producție de energie eoliene, fotovoltaice și pe bază de biomasă, atrași de generoasa schemă românească de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile.

Însă anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Luarea de măsuri de reducere a subvențiilor acordate sub formă de certificate verzi producătorilor de energie din surse regenerabile care vor fi nou acreditați, începând cu anul viitor, pentru a beneficia de schema de sprijin, nu este necesară, întrucât, în actualele condiții legislative, nu s-a identificat un risc de supracompensare a investițiilor în acest domeniu, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Din analiza cost-beneficiu cu actualizare, efectuată pentru anul de analiză 2013 la nivel agregat, pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune, nu s-a identificat un risc de supracompensare. Ca urmare, nu sunt necesare măsuri de reducere a numărului de certificate verzi pentru producătorii care vor fi acreditaţi după 01.01.2015, față de actualele prevederi legale", se arată în ultimul raport ANRE cu privire la schema de sprijin prin certificate verzi, datat 28 martie 2013.

Analiza ANRE a luat în calcul informaţii primite de la 517 producători de energie regenerabilă și de la 203 operatori economici cu autorizaţii de înfiinţare acordate de sau solicitate la ANRE pentru activitatea de producere a energiei din surse regenerabile.

Cum s-a făcut analiza

Analiza a evaluat costurile de investiție, costurile fixe de operare şi mentenanță, costurile de operare variabile, factorul de utilizare a capacității instalate. Din analiză au rezultat principalii indicatori specifici pentru fiecare tip de sursă de producere, care au fost comparați cu valorile de referință considerate la autorizarea de către Comisia Europeană a sistemului de promovare prin certificate verzi şi cu indicatorii specifici din cel mai recent document World Energy Outlook, elaborat de International Energy Agency.

Monitorizarea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi se face de către ANRE, prin monitorizarea costurilor şi veniturilor rezultate din activitatea de producere a energiei regenerabile pentru producătorii care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi. Analiza evaluează posibilitatea apariţiei supracompensării pentru una sau mai multe dintre tehnologiile autorizate şi propune, în caz că se constată risc de supracompensare, măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi pentru noii beneficiari.

Mecanismul de reducere a numărului de certificate verzi în cadrul analizei de supracompensare se bazează pe recalcularea anuală, pe durata de aplicare a schemei de sprijin, a numărului de certificate verzi/MWh, astfel încât rata internă de rentabilitate pentru fiecare tehnologie, pentru noii intrați, la nivel agregat, să nu depășească cu mai mult de 10% valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare.

Măsuri de reducere a subvențiilor

Anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

 Energy Report vă prezintă în exclusivitate proiectele fotovoltaice care s-au dizolvat şi lichidat din primăvara anului 2013 până în prezent.

Am ales această perioadă pentru că aceasta coincide cu anunţurile de schimbare a legislaţiei privind numărul de certificate verzi cu care sunt recompensate parcurile fotovoltaice dar şi celelalte forme de producţie a energiei din surse regenerabile. În acest material vorbim doar despre proiectele fotovoltaice pentru ca în săptămânile care vin să abordăm şi celelalte segmente ale regenerabilelor.

Schimbarea de legislaţie a avut efect, astfel că în această perioadă s-au desfiinţat cele mai multe proiecte de panouri solare. Asta chiar dacă marii investitori, deşi afectaţi de schimbarea legislaţiei, au continuat investiţiile începute sau, uneori, chiar au anunţat altele noi.

Drept urmare, cea mai mare parte a listei este formată, cel mai probabil, din investitori pentru care numărul de şase certificate verzi practicat iniţial şi menţinerea strictă a acestui număr au fost vitale pentru continuarea afacerii cu panouri solare.

Cât despre acţionarii proiectelor de mai jos, pe lângă puţinii investitori mari precum miliardarul Virgil Mailat mai cunoscut şi ca “inventatorul” berii la pet sau nume sonore precum fostul fotbalist Gică Popescu, cei mai mulţi sunt doar intermediari români pentru investitori străini. Scenariul este ca străinii, după ce românii rezolvă contra cost treaba cu birocraţia actelor, avizelor şi cumpărare / concesionare terenuri, preiau afacerea.

Dăm în continuare numele firmelor dizolvate, numele asociaţilor şi data la care s-a hotărât dizolvarea.{jathumbnailoff}

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, se așteaptă la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile.

Hans-Peter Floren, membru al board-ului executiv al OMV, a afirmat, într-un interviu recent acordat publicației Natural Gas Europe cu ocazia European Gas Conference de la Viena, că piața de gaze destinate producerii de curent electric s-a prăbușit în Europa Centrală și de Vest și, în consecință, unii clienți nu mai cumpără gaze de la companie pentru generarea de curent electric, OMV utilizând aceste gaze la centralele electrice din portofoliul propriu

"Noi înșine operăm două centrale electrice pe bază de gaze naturale, una în România (la Brazi – n.r., care funcționează cu gaze din producția proprie, și una în Turcia, care a început să opereze la mijlocul lui 2013. Cele două centrale sunt extrem de eficiente și flexibile", a precizat Floren.

Ceva mai bine în est decât în vest

Acesta a mai spus că, din fericire, în estul Europei, situația este întrucâtva mai bună decât în Europa Centrală, unde cele mai mari probleme sunt în Germania și Austria, dar a adăugat că cele două centrale produc mai puțin decât se anticipase inițial și că așteptările privind producția erau semnificativ mai mari în momentul în care s-au luat deciziile finale de investiție.

Centrala electrică pe gaze de la Brazi a OMV Petrom, dată în operare comercială în august 2012, a avut anul trecut o producție netă de 2,74 TWh, acoperind circa 5% din producția de energie electrică a României.

"Preconizăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continua să se deterioreze, conducând la un rezultat negativ al acestei activități în 2014, dar încercăm să diminuăm această tendință prin consolidarea poziției centralei Brazi pe piețele de echilibrare și de servicii de sistem, prin valorificarea flexibilității centralei", se afirmă în informarea privind rezultatele preliminare ale OMV Petrom pe anul trecut.

Parcul eolian Dorobanțu, operat de subsidiara OMV Petrom Wind Power, a generat o producție netă de electricitate de 0,10 TWh, pentru care compania a primit ca subvenție un număr de 178.488 certificate verzi.

În 2013, consumul estimat de gaze al României a scăzut cu aproximativ 8%, iar volumul vânzărilor consolidate de gaze ale Petrom a fost ușor peste nivelul din 2012, datorită integrării cu centrala electrică alimentată cu gaze de la Brazi. Producția totală estimată de electricitate a României a scăzut cu aproximativ 2% în 2013, comparativ cu 2012, în timp ce consumul național estimat a scăzut cu aproximativ 5%.

Subvenționarea regenerabilelor a ajutat cărbunele

"Ne așteptăm la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile. Faptul că guvernul Germaniei dă semne clare că intenționează să rezolve această problemă și că vrea să îmbunătățească situația este o veste bună", a declarat Hans-Peter Floren.

Floren a adăugat că prețurile de vânzare garantate pentru producătorii de energie din surse regenerabile s-au decuplat total de prețurile de pe piețele en-gros de electricitate, astfel încât, cu cât este mai mare diferența față de prețurile din piață, cu atât subvențiile pentru regenerabile sunt mai mari.

Oficialul OMV a declarat că demersurile de majorare a ponderii surselor regenerabile în mixul energetic al Germaniei nu au dus la efectul dorit, respectivla diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, ci dimpotrivă, pentru că electricitatea generată din cărbune și-a majorat, la rândul ei, ponderea în acest mix.

Efecte perverse

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari.

Soluția ar putea fi așa-numitele mecanisme de capacitate, care presupun subvenționarea menținerii în funcțiune a centralelor chiar și atunci când nu sunt utilizate. Marea Britanie are în vedere implementarea unui nou sistem de stimulare a investițiilor în această privință, iar plățile ar putea începe în 2018. La rândul lor, cel de la E.ON. au cerut guvernului german stimulente similare, pentru a-și menține în funcțiune capacitățile de producție din Germania.

Regenerabilele au multe slăbiciuni

Floren a ținut să spună că, în principiu, reducerea emisiilor de CO2 în Europa este un obiectiv demn de atins, însă a adăugat că slăbiciunile energiei regenerabile nu pot fi ignorate.

"Faptul că producția regenerabilelor este intermitentă și are nevoie de capacități de back-up, lipsa de capacități stocare a excedentului de producție și lipsa infrastructurii de transport și transmisie sunt problemele regenerabilelor. Prin comparație, electricitatea generată din gaze naturale este la fel de curată. În plus, să nu uităm de sistemul logistic de transport, producție și distribuție al industriei gazelor naturale. Este cel mai solid sistem de acest tip și, în plus, are avantajul de a nu fi la vedere, astfel că nu există polemici publice privind acceptarea sau neacceptarea construirii de noi conducte de gaze, așa cum se întâmplă când vine vorba de liniile și stâlpii de înaltă tensiune", a declarat Floren.

O altă problemă este aceea că regiunile cu producție masivă de energie din surse regenerabile, cum ar fi offshore-ul (Marea Nordului sau Marea Baltică) sunt la mare distanță de zonele cu consum mare de electricitate și nu există suficientă infrastructură de transport pentru a le lega, spune oficialul OMV.

În Germania există planuri de construire a unor linii electrice de sute de kilometri, de care este nevoie pentru a conecta fermele eoliene din nord de sudul înfometat de energie. Dar, cu toate că Bavaria, unde funcționează o parte din industriile cele mai mari consumatoare de energie, ar fi unul dintre beneficiarii cei mai importanți ai programului de construire a liniilor electrice pe axa nord – sud, proiectul a declanșat o opoziție puternică din partea bavarezilor, care sunt îngrijorați cu privire la perspectiva instalării de stâlpi care ar strica peisajul pitoresc al landului.

Gazele nu sunt suficient cunoscute

"Industria gazelor oferă soluții în ceea ce privește nevoia de capacități de generare flexibile și ne concentrăm de asemenea pe dezvoltarea de noi tehnologii de stocare, care ne permit, de exemplu, să producem hidrogen, un combustibil curat pentru mașini. Hidrogenul poate fi o soluție și pentru regenerabile", a spus Hans-Peter Floren.

Potrivit lui Floren, publicul nu știe încă destule lucruri despre importanța gazelor naturale ca sursă curată de energie. "Avantajele gazelor naturale nu sunt cunoscute. Marea majoritate a publicului bagă gazele în aceeași oală cu toate celelalte surse fosile de energie. Nu se știe că gazele naturale sunt, pe de parte, cel mai curat combustibil și este nevoie de eforturi de marketing și comunicare pentru a le promova și a le populariza ca atare", a punctat Floren.

Potrivit acestuia, acest lucru se poate face cu ajutorul noilor tehnologii de încălzire. "Cea mai ieftină, dar și cea mai ecologică alternativă la echipamentele vechi de încălzire, este reprezentată de centralele pe gaze pentru locuințe. Dar oamenii vor să vadă mai mult, vor să-și instaleze acasă sisteme integrate care să producă și căldură, și electricitate, eventual combinate cu panouri solare, pentru a avea subiecte sexy de discutat cu vecinii. Astfel trebuie promovate gazele naturale", a arătat oficialul OMV.

Hans-Peter Floren a reafirmat importanța OMV Petrom și a producției de petrol și gaze din România pentru grupul austriac. "România este una din pietrele de temelie ale producției noastre de petrol și gaze. Producem anual în România circa 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Avem o cotă de piață de 40% și perspective de creștere, grație recentelor descoperire din Marea Neagră", a punctat Floren.

 Lăsând la o parte disputele politice, nu putem să nu simţim pe buzunarul nostru că, în ciuda faptului că de doi ani ni se tot spune că energia electrică s-a ieftinit, în loc să plătim facturi mai mici, plătim facturi mai mari.

Să încercăm în continuare să vedem din ce cauză se întâmplă acest lucru şi care sunt taxele care scumpesc de fapt curentul.

Înainte de a trece în revistă taxele şi tarifele care scumpesc energia consumatorilor (ne vom concentra pe cei casnici), să spunem încă de la început că principalul vinovat direct şi indirect pentru toate acestea e, la fel ca în cazul combustibilor, statul, prin taxele pe care le impune. O să vedem mai jos care sunt aceste taxe impuse de stat pe de o parte dar şi tarifele impuse de companiile de distribuţie şi furnizare, pe de altă parte, mărimea acestora din urmă fiind stabilită tot cu acordul statului.

Şi pentru că în zilele acestea se vorbeşte mult despre ponderea taxelor verzi în preţ, amintim doar în treacăt că susţinătorii energiei regenerabile au de cele mai multe ori un discurs voit înşelător. Şi asta din cel puţin două motive. În primul rând, aceştia susţin că aduc un plus de energie. Asta ar vrea să înseamne un plus de ofertă, lucru care ar putea conduce la preţuri mai mici. Acest plus de ofertă nu ia însă în calcul costurile acestei oferte. Date fiind condiţiile actuale, avem un plus de producţie şi un consum în scădere, coroborate cu incapacitatea reală de export. E adevărat că aceste lipsuri nu sunt imputabile energiei regenerabile dar deciziile de încadrare cu prioritate în reţea a energiei regenerabile se face în aceste condiţii şi nu în altele, ideale. În plus, atât instabilitatea energiei regenerabile cât şi capacitatea reţelelor forţează frecvent alţi producători să se închidă, pentru a avea loc în reţea energia regenerabilă. Drept urmare, nu e clar în ce măsură vorbim de un plus de ofertă şi nici care sunt costurile totale acestei noi oferte.

În al doilea rând, dacă plusul de ofertă presupunem că are rolul de a mai reduce preţurile, vorbim despre preţurile producătorilor sau despre preţurile de pe bursă şi nici într-un caz  despre preţurile consumatorilor finali. Căci pentru aceştia din urmă, cel mai sigur lucru este că sunt încărcaţi cu o taxă verde, de circa 6%.  Simplu spus, nu e sigur că energia verde are rolul de a ieftini curentul de la producător dar e sigur că îl scumpeşte la consumator.

Cât despre tarifele companiilor de distribuţie şi furnizare, e destul să amintim că acestea cer constant aprobări pentru noi şi noi scumpiri, pe care le justifică marxist prin sporul de cheltuieli făcute. Or, e destul să observăm că giganţii din furnizare şi distribuţie desfăşoară în ultima perioadă o mare parte din afaceri şi servicii tocmai în cadrul grupului, astfel că respectivele cheltuieli nici măcar nu sunt încadrate cu adevărat în piaţă.

“Nu mai ai control pe costurile din zona de distribuţie, după tendinţa de comasare. Distribuitorii de energie acordă lucrări cu dedicaţie la societăţi din grup şi se duc la ANRE să le majoreze tarifele ca urmare a cheltuielilor avute, care sunt intra-grup şi astfel greu de stabilit dacă sunt în acord cu cheltuielile de pe o piaţă liberă”, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi servicii din Camera Deputatilor, în cadrul unei conferinţe organizate de Energy Center. Potrivit acestuia, 56% din factură este compusă din taxe şi tarife.

Doar preţurile producătorilor au scăzut. Efecte

Preţul de producţie a energiei electrice a scăzut în continuu în ultimii doi ani. În plus, dacă ne uităm pe OPCOM, vedem spre exemplu că în 12 martie 2012, preţul de bază a fost de 232,35 lei / MWh. După un an, preţul a scăzut la 183,96 lei /MWh pentru ca în prezent să fie 116 lei / MWh.

Această ieftinire nu ajunge la consumatorii casnici. Preţurile reduse ar trebui să aibă rolul de a scoate din piaţă capacităţile netehnologizate.

“România trebuie să rezolve urgent problema capacităţilor vechi de producere a energiei, majoritatea fiind vechi de 30-40 de ani. Doar circa 10% din capacitatea instalată este nouă, în timp ce 46% are durata de funcţionare expirată”, a declarat în cadrul aceleiaşi conferinţe, Adrian Borotea, director afaceri corporatiste al grupului CEZ.

Taxe şi tarife

Există patru tarife de transport, corelate injecţiei în reţea, extracţiei, servicii sistem şi servicii operator, acestea fiind vinovate cam de 6,5% din preţul la consumatorul final.

La acestea se adaugă tarifele de distribuţie, separat, pentru înaltă, medie şi joasă tensiune, tarife care acoperă circa 33%. Adăugăm la toate acestea şi acciza de 0,4% dar şi TVA-ul.

Şi pentru că aceste poveri nu erau destul, consumatorul mai trebuie să plătească 6-7% din preţul final pentru certificatele verzi dar şi taxa de cogenerare de puţin peste 4%. Cel mai sigur rol al acestei din urmă taxe este că ia bani din buzunarul consumatorului. În rest, doar teorie fără legătură prea multă cu realitatea. Asta pentru că sutele de CET-uri din ţară cărora le este destinată în principal aceasta taxă ar trebui să facă investiţii cu banii colectaţi pentru cogenerare de înaltă eficienţă. Încă nu ştie nimeni cum sunt cheltuiţi banii de pe această taxă.

 Valorile-limită de tranzacționare ale certificatelor verzi, oferite de stat drept subvenție producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, au fost majorate ușor comparativ cu anul trecut, cu 1,4%, printr-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în urma actualizării cu indicele mediu anual de inflație din zona euro, după cum prevede Legea 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile.

Astfel, potrivit actului normativ citat, valoarea minimă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată, pentru anul 2014, la 29,280 euro, de la 28,876 euro în 2013.

Valoarea maximă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată la 59,647 euro, de la 58,823 euro anul trecut.

Contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție, a fost majorată la 119,293 euro, de la 117,646 euro în 2013.

Potrivit Legii 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile, începând cu anul 2011, valoarea minimă și cea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, sunt indexate anual de către ANRE, conform indicelui mediu anual de inflație pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, tot recent, ANRE a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh.

Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Factor de scumpire

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Erste Group şi BCR vor finanţa cu 76 milioane euro proiectul parcului eolian Crucea Nord, de 108 MW, în judeţul Constanţa, dezvoltat de compania germană STEAG, la care participă şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu un împrumut de 68 milioane euro.

Erste va acorda o finanţare de 49 milioane euro alături de BERD într-o structură paralelă de credit la termen, în timp ce BCR acordă o facilitate de credit de 27 milioane euro pentru a asigura necesarul de finanţare pe parcursul procedurilor de recuperare a TVA, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste Group Bank şi BCR.

Facilitatea de credit comercial oferită de Erste beneficiază de acoperire din partea agenţiei daneze de asigurare a creditelor de export Eksport Kredit Fonden.

Împrumutul sindicalizat are o scadenţă de 14 ani, inclusiv perioada de construcţie.

Au creditat "în pofida incertitudinilor"

"În pofida marilor incertitudini şi a schimbărilor succesive care au marcat piaţa românească de energie regenerabilă în ultimele luni, tranzacţia s-a încheiat cu succes", notează băncile în comunicat.

Proiectul de 108 MW este dezvoltat de firma Crucea Wind Farm, deţinută integral de STEAG, unul dintre cei mai importanţi producători de energie din Germania. Costurile totale ale investiţiei se ridică la aproximativ 200 milioane euro.

BERD a anunţat anul trecut că intenţionează să participe la finanţarea proiectului cu 68 milioane euro, restul fondurilor necesare urmând să fie asigurate de un sindicat de bănci comerciale şi de STEAG.

Cine dezvoltă proiectul

STEAG are ca obiect de activitate planificarea, construcţia şi operarea de centrale electrice cu eficenţă ridicată, folosind combustibili fosili sau surse regenerabile. Compania a derulat proiecte în peste 60 de ţări şi are active operaţionale de 9.400 de MW, din care 7.700 de MW în Germania.

Parcul eolian va fi constituit din 36 de turbine eoliene cu o capacitate de 3 MW fiecare, furnizate de producătorul danez Vestas.

Vestas România şi EnergoBit vor furniza celelalte elemente ale infrastructurii proiectului. Construcţia se află într-un stadiu avansat, parcul Crucea Nord urmând să intre în exploatare la sfârşitul anului 2014, se mai arată în comunicat.

Băsescu se opune amânării subvențiilor

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, săptămâna trecută, Curtea Constituţională, cu privire la legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificatele verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, arătând că nerespectarea procedurii de notificare a Comisiei Europene ar putea duce la declanşarea procedurii de infringement.

Băsescu arată, în sesizarea de neconstituţionalitate trimisă Curţii Constituţionale, că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare, impusă de Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.

În data de 10 ianuarie 2014, preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost respinsă, atât de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cât şi de Camera Deputaţilor, care, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea în forma iniţială, în data de 11 februarie 2014, iar în data de 19 februarie 2014 a transmis-o spre promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie 2013 legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

 Germania este pe cale să intre din nou în conflict cu Comisia Europeană pe tema scutirilor de la subvențiile pentru energia regenerabilă de care se bucură industriile germane mari consumatoare de curent electric, despre care Bruxelles-ul spune că merg în contrasens cu țintele UE de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european până în 2020.

Într-o mișcare rară, comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, a susținut o conferință de presă luni, la Berlin, după o întâlnire cu Sigmar Gabriel, vicecancelar și ministru al Energiei în guvernul de la Berlin, scrie EU Observer.

Almunia a spus că timpul este presant, din moment ce Comisia va adopta, pe 9 aprilie, noi linii directoare cu privire la regulile ajutoarelor de stat în domeniul energiei și mediului.

Ajutor de stat

Guvernul geman, din perspectiva sa, încearcă în prezent să își revizuiască legea privind energia regenerabilă, care va stipula ce subvenții vor primi producătorii de energie solară și eoliană și ce industrii vor fi scutite de la plata contribuților pentru această schemă de sprijin.

Scutirile de la plata contribuțiilor ar putea fi considerat ajutor de stat și cel mai probabil decizia va fi respinsă de Bruxelles.

Gabriel se află sub presiune din partea industriei, care nu dorește să-și vadă majorate costurile cu energia, dar și din partea consumatorilor casnici, care-și văd facturile umflându-se de la lună la lună.

„Avem multe lucruri de discutat cu Germania, din moment ce Germania are cea mai puternică industrie din UE și vrea să promoveze sursele regenerabile de energie”, a spus Almunia.

Unii sunt mai egali decât alții

El a adăugat că, în principiu, unele industrii pot fi scutite de obligativitatea de a contribui la finanțarea energiei regenerabile, dar a subliniat că de aceste scutiri ar trebui să beneficieze o mică parte a sectoarelor industriale și nu întreaga economie germană.

Industriile mari consumatoare de energie din Germania au solicitat scutiri totale de 5,1 miliarde de euro pentru acest an, iar Gabriel a spus că va fi greu să negocieze chiar și sub un miliard.

Factorii externi ar trebui de asemenea să joace un rol în decizia de a permite aceste scutiri, a spus Almunia, de exemplu faptul că în SUA prețurile la energie au scăzut, ceea ce înseamnă scăderea costurilor de producție.

Almunia a menționat industriile producătoare de oțel, aluminiu și zinc drept exemple de sectoare care ar putea beneficia de un tratament preferențial în contextul regulilor UE referitoare la ajutoarele de stat.

Capra și varza

„Dacă statele membre ne solicită să elaborăm o listă lungă a sectoarelor industriale care să fie scutite, intensitatea beneficiilor ar scădea. Dacă lista e mai scurtă, intensitatea va crește”, a zis Almunia.

Se așteaptă ca liderii UE să discute, la un summit în luna martie, pentru a vedea cum să finanțeze prin subvenții producția de energie din surse regenerabile fără a afecta competitivitatea industriilor lor, dar să ofere, totuși, suficiente stimulente pentru ca și consumatorii casnici, și cei industriali să devină mai „verzi”.

Summitul a fost inițial programat pentru luna februarile, dar a fost amânat din cauza lipsei unui consens între statele membre.

Vrea și România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

Plenul Senatului a respins, luni, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu pe OUG privind energia din surse regenerabile, care modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi.

Cererea de reexaminare a fost respinsă, în plenul Senatului, cu 84 de voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi 6 abţineri.

În cererea de reexaminare transmisă pe 10 ianuarie, preşedintele atrăgea atenţia că, prin lege, se modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi fără notificarea Comisiei Europene, aşa cum ar fi fost necesar, potrivit articolului 108, alineat 3 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Potrivit cererii de reexaminare, Comisia Europeană a sesizat acest aspect prin două scrisori trimise în 24 iunie şi 3 octombrie 2013, Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene, prin care se precizează să nu a fost trimisă nicio prenotificare în acest sens.

În urma dezbaterii din comisie, s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege şi respectiv de respingere a cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Legea are caracter ordinar şi urmează să fie dezbatută şi în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Argumente

Comisia economică precizează în raportul suplimentar la proiectul de lege că, în urma analizării punctului de vedere al Departamentului pentru Energie, s-a constatat faptul că prenotificarea a fost depusă la Comisia Europeană în data de 02.08.2013, fiind înregistrată în State Aid Notification Interactive System (SANI) sub indicativul 37177 2013/PN- Modificări aduse schimei de sprijin prin certificate verzi, Comisia confirmând primirea prenotificării în data de 03.10.2013.

În plus, se precizează că Departamentul pentru Energie a consultat Consiliului Concurenţei privind posibilitatea norificării consolidate a măsurilor cuprinse în Ordonanţă şi a celor dispuse prin legea de aprobare, Consiliul Concurenţei recomandând ca notificarea săfie reluată după adoptarea de către Parlament a Legii privind aprobarea OUG nr. 57/2013, în forma promulgată.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru evitarea supracompensării sau pentru diminuarea acesteia şi pentru evitarea creării unui avantaj competitiv necuvenit, pentru producătorii de energie din resurse regenerabile, beneficiari ai schemei de sprijin autorizată de Comisia Europeană. Modificările legii 220/2008 au fost necesare având în vedere creşterea necontrolată a preţurilor energiei electrice pentru consumatorii finali.

În textul final al legii, adoptat de Camera Deputaţilor, au fost operate detalieri privind modul de calcul al certificatelor verzi acordate şi au fost realizate corelări între cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovareprin certificate verzi şi gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final.

Totodată, au fost detaliate atribuţiile Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în acest sens.

Obiecțiile lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a transmis în luna ianuarie, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, considerând-o inoportună.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenaţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată întimp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Câţiva dintre primii 10 cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cluj sunt asociaţi într-o firmă prin care se pregătesc să facă o nouă amenajare hidroenergetică, de data aceasta pe  Crişul Negru, în Bihor, unde au deja o microhidrocentrală. Acelaşi grup de afacerişti, numiţi uneori în presă “băieţii deştepţi” din Cluj, deţin şi alte microhidrocentrale în Bihor şi în Sibiu.

Oamenii de afaceri sunt Claudiu Sugar, Simion şi Teofil Mureşan, Sorin Ghiţe şi Alexandru Meciu. Aceştia au mai fost asociaţi şi în alte afaceri, printre care şi una tot pe energie, respectiv în firma SC Alesis, prin care au construit o microhidrocentrală într-o zonă protejată ecologic, mai precis Bistra-Pădurea Neagră-Budoi, tot din Bihor. Acolo au reuşit să capteze apa cu atâta putere încât… au secat albia naturală a râului. Astfel s-au ales cu amenzi, după un control al Gărzii de Mediu.

Sorin Ghiţe si Eugen Meciu au facut parte din grupul oamenilor de afaceri care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. Mai precis, aceştia au încheiat un protocol de colaborare cu autorităţile din Cluj pentru instalarea de radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. În plus, Sorin Ghiţe este şi unul dintre fondatorii Băncii Transilvania astfel că acum are… domiciliul în Monte Carlo.

Simion şi Teofil Mureşan sunt mai cunoscuţi însă pentru afacerile pe care le au în construcţii infrastructură şi telecomunicaţii iar Electrogrup, principala lor afacere, este cu rulajul cam la acelaşi nivel de la începutul crizei pe sectoare unde afacerile au cam căzut.

Claudiu Sugar este un prosper om de afaceri din Cluj, având printre altele şi dezvoltări imobiliare. Despre acesta, presa a scris că a fost unul dintre sponsorii campaniei electorale a lui Emil Boc din anul 2008.

Revenind, firma în discuţie, la care sunt asociaţi cei cinci, se numeşte GV Energy. Pentru amenajarea hidroenergetică a Crişului Negru din zona localităţilor Cristioru de Jos şi Poiana, asociaţii au hotărât să contracteze un credit de până în 8,2 milioane de lei pentru o perioadă de 120 de luni de la Banca Carpatica, se arată într-un document consultat de Energy Report.

Creditul urmează a fi garantat, printre altele, cu câteva terenuri dar şi cu icrohidrocentrala din aceeaşi zonă deţinută de GV Energy.

GV Energy mai are o microhidrocentrală în Sibiu, localitatea Boiţa, pe râul Vad. Firma a luat în concesiune terenul din Boiţa pentru 46 de ani.

Astfel că firma vinde energie şi obţine şi certificate verzi. Dăm un exemplu mai recent. În 13 iunie 2013, firma a vândut circa 4.000 MWh cu 200 de lei/MWh. Repower Furnizare a achiziţionat pachetul cu livrare în perioada 21 iunie - 31 decembrie 2013.

 Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

Senatorii PSD Gabriela Firea, Nicolae Moga și Darius Vâlcov au elaborat un proiect de modificare a legii privind susținerea producției de energie din surse regenerabile, potrivit căruia valoarea maximă a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

Astfel, potrivit proiectului, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie de 30 de euro, față de 55 de euro în prezent.

Legislația în prezent în vigoare prevede că certificatele verzi se tranzacționează la valori cuprinse între un minim de 27 de euro și un maxim de 55 de euro.

"În Europa, sumele pe care marii consumatori de energie din industrie trebuie să le plătească pentru obținerea acestor certificate sunt de aproape 10 ori mai mici ca în România, fapt care le conferă un mare avantaj în industriei românești", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de cei trei senatori PSD.

Cei trei își justifică propunerea de reducere de la 55 la 30 de euro a valorii maxime de tranzacționare a certificatelor verzi prin aceea că, în acest fel, "prețul energiei suportate populației nu va mai suporta majorări și, astfel, încurajăm competitivitatea dintre marile companii de pe piață și evităm încărcarea facturilor populației cu contravaloarea acestor certificate".

"Adoptată imediat, această propunere legislativă va duce la o scădere de 5% a prețului plătit de consumatori", se spune în documentul citat.

Certificatele verzi sunt acordate de stat producătorilor de energie regenerabilă pentru fiecare MWh produs şi livrat consumatorilor, aceștia din urmă suportând costul acestora pe facturile lunare.

Aprobarea propunerii celor trei senatori ar însemna încă o diminuare a sprijinului statului pentru energia verde, după ce anul trecut Guvernul a decis că un anumit număr de certificate verzi vor fi acordate companiilor cu o întârziere de trei ani. La 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă scădere a acestui sprijin, respectiv diminuarea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie alternativă.

Îngrijorările cu privire la nivelul înalt al costurilor cu energia în Europa subminează tot mai mult sprijinul față de țintele obligatorii privind ponderea procentuală a surselor regenerabile în totalul mixului energetic european, care erau considerate a fi cel mai vizibil succes ecologist al autorităților de la Bruxelles. În prezent, însă, comisarii europeni iau în calcul renunțarea la aceste ținte obligatorii și înlocuirea lor cu unele strict orientative, măsură de natură să satisfacă solicitările tot mai insistente ale companiilor de utilități, stârnind totodată nemulțumirea organizațiilor de protecție a mediului.

Aceste ținte obligatorii cu privire la energia regenerabilă și la ținerea sub control a schimbărilor climatice, valabile încă pentru anul 2020 și pe care Comisia trebuie să le reînnoiască pentru anul 2030, provoacă tensiuni între statele membre și între comisarii europeni și sunt de ceva timp subiectul unor activități intense de lobby. Comisia urmează să facă anunțul oficial pe acest subiect săptămâna viitoare, scrie Financial Times.

Este vorba, în primul rând, de procentul din totalul consumului de electricitate pe care statele europene trebuie să-l satisfacă din surse regenerabile de energie, cum ar fi parcurile eoliene și solare. Marea Britanie, care se bazează tot mai mult pe energie nucleară, refuză ideea unor ținte obligatorii privind utilizarea energiei regenerabile. Germania, pe de altă parte, renunță progresiv la reactoarele sale nucleare și este cel mai puternic susținător al țintelor obligatorii.

Și-au amintit ce importante sunt rețelele

În cursul negocierilor intense purtate în ultima perioadă pe acest subiect s-a propus o soluție de compromis, care să fie inclusă în pachetul de măsuri al UE privind energia și schimbările climatice până în anul 2030: stabilirea unei ținte orientative, neobligatorii, de 27%, în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic al statelor Uniunii.

Pe de altă parte, surse apropiate discuțiilor susțin că o astfel de țintă neobligatorie ar avea nevoie, pentru a-și păstra credibilitatea, de întărirea normelor cu privire eficientizarea rețelelor electrice europene, inclusiv obiective obligatorii în privința infrastructurii energetice, a rețelelor inteligente și a tranzacțiilor transfrontaliere cu energie electrică.

Această formă de compromis pentru anul 2030, dacă va fi acceptată de către germani, va reprezenta o schimbare semnificativă față de țintele obligatorii fixate pentru anul 2020, care prevedeau reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră și majorarea la același procent a ponderii regenerabilelor în mixul energetic. În schimb, noul pachet de măsuri pentru anul 2030 va include ca ținte obligatorii doar chestiuni tehnice, legate în special de upgradarea infrastructurii de transport al energiei.

Europa nu e SUA

Discuțiile au fost influențate semnificativ de problema majorării îngrijorătoare a prețurilor la curent electric, din cauza subvențiilor generoase pentru sursele regenerabile de energie, care subminează competitivitatea economiei europene, în special în raport cu cea americană, beneficiară a boom-ului gazelor și petrolului de șist, care a dus la o adevărată renaștere a industriei în Statele Unite.

Prețurile gazelor naturale destinate consumatorilor industriali s-au prăbușit cu 66% între 2005 și 2012, în timp ce au crescut cu 35% în Europa, potrivit Comisiei Europene. Îngrijorate de adâncirea acestui deficit de competitivitate, companiile europene de utilități au cerut anul trecut regândirea din temelii a politicii energetice europene, solicitând, printre altele, reducerea masivă a subvențiilor pentru regenerabile.

De asemenea, companiile de utilități au făcut lobby intens pentru renunțarea, în planul de măsuri pentru 2030, la țintele obligatorii privind energia regenerabilă, argumentând că acestea subminează flexibilitatea guvernelor naționale în privința modalităților prin care se combat emisiile de gaze cu efect de seră.

Interese contradictorii

Astfel, Marea Britanie susține că este mai important să se stabilească ținte ferme și obligatorii cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Laolaltă cu Franța, Italia, Germania, Olanda și Spania, Marea Britanie sprijină o țintă de reducere cu 40% până în 2030 a acestor emisii, comparativ cu nivelurile din 1990. Unele state est-europene se tem că acest procent este mult prea mare, temere împărtășită și de comisarii europeni cu portofolii mai legate de industrie, care sunt în favoarea unei ținte de 35%.

Companii de utilități precum E.ON au făcut lobby împotriva fixării de ținte obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic, în timp ce altele, cum ar fi Alstom sau Vestas, care produc elemente de infrastructură pentru energia regenerabilă, vor o țintă obligatorie de 30%. Greenpeace vrea 45%.

Comisia Europeană va înainta oficial o propunere cu privire la aceste ținte pe 22 ianuarie, urmând ca guvernele statelor membre să se pronunțe asupra acestei propuneri în luna martie.

Băsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificate verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, susținând că Guvernul a încălcat normele europene, omițând să notifice Comisiei Europene măsurile cuprinse în respectivul act normativ. În replică, Departamentul pentru Energie, condus de pesedistul Constantin Niță, spune că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE, trimițând o prenotificare Comisiei cu privire la măsurile de modificare a schemei de sprijin pentru regenerabile.

Ambele părți spun adevărul, dar numai pe jumătate.

Astfel, în comunicatul prin care Administrația Prezidențială anunță retrimiterea de către Băsescu la Parlament a legii de aprobare a ordonanței se afirmă că "În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României".

Este adevărat că pe 3 octombrie Comisia a revenit cu o scrisoare către Reprezentanța sa din România, însă în scrisoarea respectivă se afirmă, dimpotrivă, încă de la început, că autoritățile de la București au prenotificat Comisia cu privire la măsurile respective în data de 2 august.

Prenotificarea a fost incompletă

Pe de altă parte, în comunicatul prin care respinge afirmațiile Președinției, Departamentul pentru Energie omite să menționeze că, în scrisoarea Comisiei Europene, aceasta subliniază că, în urma examinării preliminare, a ajuns la concluzia că prenotificarea este incompletă și că măsurile vizate de ordonanța privind amânarea acordării certificatelor verzi nu pot fi analizate în procedură simplificată, întrucât ordonanța respectivă conține numeroase amendamente la schema inițială de ajutor de stat prin certificate verzi, care trebuie evaluate, Comisia primind între timp și mai multe reclamații cu privire la aceste măsuri, asupra cărora va trebui să adopte o poziție.

Asta în timp ce, în comunicatul Departamentului pentru Energie, se menționează doar aprecierea din scrisoare a Comisiei, potrivit căreia "la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate", și se spune că în scrisoare sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Ce spune Băsescu, ce spune Departamentul pentru Energie

Cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea OUG privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile include "informaţii eronate", a anunţat miercuri Departamentul pentru Energie, care precizează că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis marţi Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, "este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Comisia (DG COMP) a confirmat primirea prenotificării în data de 2 august 2013, a anunţat miercuri Departamentului pentru energie, care aduce o serie de clarificări pe această temă.

"Prenotificarea este înregistrată în SANI (State Aid Notification Interactive System) sub indicativul SA 37177 2013/PN-Modificări aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. În urma transmiterii prenotificării de către autorităţile române, Comisia a apreciat că «la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate». În ceea ce priveşte procedurile de lucru în relaţia cu Comisia Europeană, precizăm că prenotificarea este o etapă necesară în relaţia de informare a Comisiei deoarece dă posibilitatea acesteia să solicite clarificări şi informaţii suplimentare înainte de luarea unei decizii", se arată în comunicatul Departamentului.

Totodată, în scrisoarea din 3 octombrie 2013, invocată în cererea Preşedinţiei, sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare: amânarea temporară a unor certificate verzi până în 2017-2018; modificări ale mecanismului de ajustare (la supracompensare); limitarea acreditărilor la nivelele stabilite în PNAER; posibilitatea de a solicita garanţii financiare la racordare; tranzacţionarea certificatelor verzi numai pe piaţa centralizată; anularea suportului pentru instalaţii fotovoltaice pe terenuri agricole; anularea suportului pentru energia livrată peste notificările orare; preluarea energiei cu certificate verzi pe bază de contracte ferme, potrivit Departamentului pentru energie.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Departamentul mai arată că OUG nr.57/2013 este un act normativ extrem de important, la iniţierea proiectului fiind luată în calcul creşterea necontrolată a preţurilor la clienţii finali de energie electrică, aceasta fiind pusă pe seama majorării contribuţiei pentru energia regenerabilă, de la 8 lei/MWh în 2011 la 53 de lei/MWh în primul semestru din 2013.

 Preşedintele Traian Băsescu a transmis, marţi, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG nr. 57/2013, considerând-o inoportună. Ordonanța respectivă prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se amână acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

Băsescu: Guvernul nu a notificat Comisia Europeană

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

"Având în vedere prevederile Articolului 148 alineatul (4) din Constituţia României, potrivit căruia «Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)», precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în sensul celor menţionate mai sus", se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Inițial spuneau că vor aștepta aprobarea CE

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie ordonanţa privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabilă, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Forma finală a OUG nr. 57/2013 prevede că "Măsurile nou-introduse prin prezenta ordonanță de urgență se vor notifica Comisiei Europene".

În proiectul de OUG se stipula însă că „Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se preciza în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu putea întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Hotărârea de Guvern cu privire la reducerea definitivă a subvențiilor pe bază de certificate verzi pentru facilitățile noi de producție de energie din surse regenerabile, elaborată în septembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

În septembrie, Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă, a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit HG publicate în Monitorul Oficial, de la 1 ianuarie 2014, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2014, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Hotărârea de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

În octombrie, Guvernul a publicat un alt proiect de HG, potrivit căruia acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, plafon deja depășit în momentul publicării proiectului.

Energia regenerabilă și-a făcut în interiorul UE un dușman redutabil din industriile mari consumatoare de energie. Tendința a fost preluată și de industriile autohtone care suțin că marii consumatori industriali subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Nici modificările recente ale legislației din domeniu nu-i mulțumește pe reprezentanții marilor consumatori industriali, reuniți în Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC). Din această asociație fac parte Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

În opinia lor, OUG 57/2013 are un impact limitat asupra eco-taxelor, deoarece cota certificatelor verzi (CV) a scăzut de la 21,17% la 19,1%, reprezentând o reducere de 2,07%. Acest efect a apărut din cauza faptului că după implementarea ordonanţei, numărul de proiecte regenerabile finalizate a crescut (9% pentru proiecte eoliene şi 121% pentru proiecte solare) anulând o parte din efectele reglementărilor legii. Marii consumatori industriali trebuie să plătească taxe suplimentare pentru energie, ceea ce a dus la o creștere constantă a facturii finale. Povara taxelor suplimentare impuse peste prețul energiei include certificate de CO2 regăsite în factura de electricitate, costuri de transport, taxe pentru energia regenerabilă şi presiunea investițiilor de mediu asupra companiilor. Toţi acești factori afectează sustenabilitatea afacerilor, favorizează importurile din afara UE şi, în cele din urmă, au un impact puternic asupra PIB-ului şi asupra balanței comerciale.

România, campioană la măsuri de protecție a mediului

Paradoxal, calculele industriașilor care activează pe piața autohtonă par a fi confirmate de poziția ocupată de România, locul 16 din 58, în clasamentul țărilor care au luat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Potrivit Indexului de Performanţă în Schimbări Climatice, citat de Agerpres, Canada (locul 58) şi Australia (57) sunt statele care au luat cele mai slabe măsuri de a-şi reduce emisiile, deşi sunt printre cele mai emitente state industrializate. De asemenea, pentru prima oară, Germania a ieşit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19. Polonia se situează pe locul 45, în timp ce cei mai mari emitenți la nivel mondial - China şi SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Poziția României în acest top poate fi o veste bună pentru mediu, însă în mod sigur este o veste proastă pentru competitivitatea industriei românești. În timp ce industriile din statele dezvoltate nu se confruntă cu înăsprirea legislației de mediu, industriile din România sunt amenințate de o avalanșă de astfel de schimbări legislative.

România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă

{igallery id=8562|cid=6|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Potrivit ABIEC, România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă (224% din media UE aşa cum rezultă dintr-un studio PwC citat de CE). “Marii consumatori industriali subvenționează un sector privat mic, care are profituri garantate. Autoritățile trebuie să găsească o soluție permanentă pentru a opri supra-compensarea sectorului de energie verde”, se precizează într-un comunicat ABIEC.

Taxa de cogenerare are, de asemenea, un impact mare asupra facturii finale, acoperind aproximativ 11% din costuri (circa 49 de euro/MWh), în vreme ce taxa de transport se reflectă, mai departe, asupra costurilor pentru consumatorii industriali, fără să fie luat în considerare nivelul de consum, atunci când este impusă.

Piața gazelor din România nu e competitivă

Interesantă este poziția marilor consumatori pe tema gazelor. În opinia lor, dublarea prețului în mai puțin de doi ani, nu este o soluție viabilă pentru industrie. “De asemenea, România nu dispune, încă, de o piaţă competitivă, prețurile fiind determinate de importuri, până în 2016. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o piaţă liberă. Deşi marii consumatori nu au nimic împotriva unei pieţe libere, am avertizat asupra faptului că aceasta nu trebuie să îşi piardă avantajul concurențial, nu trebui implementată într-un mod care să afecteze consumatorii, ci care să garanteze creșterea competitivității şi a gradului de siguranță a furnizării”, se precizează în comunicat. Cu alte cuvinte, deși se declară pentru eliminarea subvențiilor la industria producătoare de energie regenerabilă, pledează pentru subvenționarea gazelor prin controlul prețurilor! {jathumbnailoff}

Mai întâi, autoritățile de la Madrid au dat subvenții pentru proprietarii de locuințe care își instalau propriile sisteme fotovoltaice. După care, văzând că se scumpește curentul electric din cauza subvențiilor, iar deficitul bugetar crește, dar fiind prea complicat să taie subvențiile, au continuat să le acorde, dar au început să-i și impoziteze pe respectivii proprietari, pentru a mai recupera din pagubă.

Mai departe, văzând că oamenii au început să-și instaleze centrale solare pe șest, renunțând benevol la subvenții, pentru a scăpa de impozitare, au hotărât să-i amendeze pe cei prinși cu instalații fotovoltaice fără acte și autorizații. În fine, meșteșugul de tâmpenie a ajuns acum la apogeu: inspectorii de la Ministerul Energiei din Spania vor putea intra fără mandat de percheziție pe proprietățile celor bănuiți că se alimentează cu energie de la soare fără voie de la stăpânire și fără să plătească bir.

Guvernul spaniol a adoptat, recent, un amendament la legea energiei, potrivit căreia inspectorii guvernamentali vor putea pătrunde pe proprietăți private unde se bănuiește că există centrale solare neautorizate și neconectate la rețelele publice de electricitate fără a dispune în prealabil de un ordin judecătoresc în acest sens, măsură privită de avocați ca fiind neconstituțională și de natură a crea un precedent extrem de periculos.

Din cauza subvențiilor pentru energia regenerabilă și a administrării deficitare, companiile publice de utilități din Spania au ajuns, vara aceasta, la datorii totale de 26 de miliarde de euro, care apasă asupra deficitului bugetar al guvernului de la Madrid.

La sfârșitul lunii iunie, executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție.

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilă care nu sunt conectați la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60% peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă și are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

Anul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Uniunea Europeană ia în calcul relaxarea reglementărilor comunitare cu privire la ajutoarele de stat pentru a le putea permite guvernelor statelor membre să ia anumite măsuri pentru reducerea poverii facturilor la curent electric pentru marile întreprinderi industriale care consumă intensiv energie. Asta după ce cancelarul german, Angela Merkel, s-a arătat inflexibilă și a declarat că va continua să susțină politica Germaniei de a-i scuti pe giganții industriali naționali mari consumatori de energie electrică de plata unei părți din subvențiile destinate promovării energiei regenerabile, în pofida amenințărilor cu infringementul venite de la Bruxelles.

Astfel, Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene (CE) ar putea aproba măsuri selective, menite să reducă costurile cu energia electrică doar pentru anumite industrii și companii, considerate strategice, mari consumatoare de energie și, totodată, care prezintă riscuri mari de relocare a unor facilități de producție în jurisdicții cu legislații de mediu mai puțin exigente decât cea europeană.

Aceste măsuri ar urma să facă parte din noul ghid al CE privind ajutoarele de stat, programate să fie adoptate în prima jumătate a anului 2014, a declarat comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, adăugând că Comisia va solicita până la finalul lui 2013 opinii asupra unui proiect de ghid, discutat de CE săptămâna aceasta într-o primă lectură.

„Aceste avantaje și înlesniri trebuie acordate temporar, nu definitiv. Problema este cât de lungă sau cât de scurtă să fie lista companiilor și industriilor eligibile pentru aceste privilegii”, a spus Almunia.

Merkel știe să spună „Nein!”

Discuțiile vin pe fondul adâncirii handicapului de competitivitate al Europei față de SUA, americanii beneficiind de prețuri la energie semnificativ mai reduse, printre altele grație avântului exploatărilor de gaze de șist. În plus, UE pregătește întocmirea unei liste de companii care urmează să primească o cantitate mai mare de permise de emisii de dioxid de carbon gratuite, în cadrul sistemului european de tranzacționare a acestor documente.

Însă discuția privind acordarea selectivă de ajutoare de stat, doar pentru anumite companii și industrii, se referă și la scutirea acestora, total sau parțial, de plata subvențiilor datorate de toți consumatorii de energie pentru dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă. Germania aplică deja o astfel de politică, în vreme ce România și-ar dori să o facă, așteptând deocamdată OK-ul Comisiei Europene.

Astfel, recent, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a afirmat, într-o întâlnire cu comisarul european pe Energie, Gunther Oettinger, că guvernul de la București va continua să susţină producţia de energie din surse regenerabile, însă analizează totodată potenţiale scheme de sprijin pentru consumatorii industriali.

Anul acesta, Angela Merkel a declarat că respectivele scutiri pentru marii consumatori industriali, printre care Bayer sau HeidelbergCement, sunt vitale pentru competitivitatea globală a economiei germane și că statul german va lupta „cu hotărâre” la Bruxelles pentru a le menține. Numărul total al întreprinderilor din Germania care au beneficiat de aceste scutiri se ridică la peste 1.700, iar costurile acestora – la circa 4 miliarde de euro.

Potrivit legislației UE, acordarea în mod selectiv de ajutoare de stat, care pot merge de la scutiri fiscale la garanții guvernamentale pentru credite, este ilegală, însă în norme există o formulare care poate permite excepții, anume că o astfel de politică poate fi permisă în mod excepțional, din „rațiuni de dezvoltare economică generală”. CE intenționează, în acest sens, să elaboree reguli specifice pentru industriile intens consumatoare de energie electrică.

Se va reduce cu 50% povara certificatelor verzi pentru marii consumatori industriali?

În România, în forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze. Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată. În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Ne-a fost teamă de infringement

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi fost o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că, la acea dată, exista deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană pregătea, în iulie, declanșarea unei investigații asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie ar fi constituit ajutor de stat ilegal, care încălca regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțineau că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Publicația mai susținea că beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numărau giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Compania germană Soventix GmbH din Duisburg a început construcția unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 2,1 MW în comuna Cuci din județul Mureș, în parteneriat cu firma românească Cis Gas.

Momentan, cei de la Soventix intenționează ca, după finalizarea investiției, realizată alături de cei de la Cis Gas, să mențină facilitatea în portofoliul propriu.

Din cauza politicii discutabile a UE în privința importurilor de componente de echipamente solare și a incertitudinilor cu privire la regimul subvențiilor pentru energia regenerabilă din statele europene, investitorii în centrale solare sunt extrem de îngrijorați, a declarat CEO-ul Soventix, Thorsten Preugschas.

„În consecință, compania noastră investește în centrale solare pe care să le poată opera independent până reușește să convingă alți potențiali operatori că investițiile sunt sigure”, a precizat Preugschas.

Soventix vrea să finalizeze parcul solar de la Cuci și încă un proiect similar până în noiembrie anul acesta. Mai mult, nemții sunt în negocieri cu posibili investitori pentru a mai construi două facilități fotovoltaice, cu o capacitate instalată cumulată de 15 MW.

În total, cele patru parcuri solare avute în vedere de Soventix vor avea o capacitate instalată totală de circa 20 MW și vor produce peste 24 de MWh de electricitate pe an, cu care vor alimenta mai mult de 6.000 de gospodării. În total, facilitățile vor ocupa o suprafață de aproape 40 de hectare.

Cei de la Soventix spun că, grație sistemului de subvenții prin certificate verzi, investițiile în centrale solare sunt încă viabile economic în România.

„Chiar dacă intenționăm să ne concentrăm în primul rând pe expansiunea pe alte continente, vrem totodată să continuăm să construim centrale solare pentru investitorii instituționali din Europa”, a declarat directorul executiv al Soventix, Tobias Friedrich.

Suedezii de la IKEA, cel mai mare retailer mondial de mobilă, plănuiesc să înceapă să vândă panouri solare în magazinele pe care le dețin în Marea Britanie, pentru a profita de subvențiile generoase de care beneficiază producția de energie din surse regenerabile în Regatul Unit.

Intenția IKEA este de a pune în vânzare pachete de panouri solare, cu tot cu kituri de instalare, la toate cele 17 magazine ale sale din Marea Britanie, în următoarele 10 luni.

Potrivit companiei suedeze, decizia a fost luată după succesul unui proiect-pilot derulat la magazinul IKEA din Lakeside, din estul Londrei, unde aproape în fiecare zi se vinde câte un sistem fotovoltaic pentru locuințe.

Marea Britanie are un sistem generos de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile. Proprietarii de sisteme fotovoltaice cu panouri solare primesc subvenții atât pentru generarea ca atare de curent electric, cât și pentru revânzarea către sistemul energetic național a surplusului de energie rezultat după alimentarea locuințelor proprii.

Astfel, o casă britanică-standard, de dimensiuni medii, care are unul din acoperișuri îndreptat spre sud, pe care sunt instalate panouri solare, poate obține până la 770 de lire sterline (918 euro) pe an în subvenții și reduceri ale valorii facturilor de electricitate, potrivit calculelor IKEA.

IKEA va oferi spre vânzare panouri solare subțiri chinezești, produse de Hanergy Holding Group la subsidiara sa din Germania. Investiția minimă pentru potențialii cumpărători este de 5.700 de lire sterline (6.800 de euro), sumă pentru care aceștia primesc un număr de 18 panouri solare, care, potrivit estimărilor IKEA, se amortizează în circa 7 ani.

„Clienții noștri vor să trăiască mai sustenabil și de aceea lucrăm alături de partenerii de la Hanergy pentru a face ca panourile solare să devină din ce în ce mai accesibile ca preț”, spune Joanna Yarrow, șeful departamentului de Sustenabilitate al IKEA pentru Marea Britanie și Irlanda.

Piața britanică a energiei solare este mică în comparație cu cele din Germania și Spania, însă a crescut constant în ultimii ani. Totalul puterii instalate s-a majorat cu 25% în septembrie, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, la 1,7 GW.

Clienții IKEA care vor cumpăra panouri solare din magazinele suedezilor vor primi consultanță la fața locului, precum și servicii de instalare și mentenanță.

Compania suedeză și-a propus ea însăși ținte ambițioase de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului propriu de electricitate. IKEA vrea ca această pondere, asigurată de facilități eoliene și solare, să ajungă la 70% în 2015 și 100% în 2020.

IKEA deține parcuri eoliene în mai multe țări din Europa și și-a instalat panouri solare pe multe din magazinele, fabricile și depozitele sale.

Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Compania chineză integrată specializată în proiecte fotovoltaice Hisun PV investește în construcția a două parcuri solare, cu o capacitate instalată totală de aproape 13 MW, situate la Satu-Mare, precum și în comuna Butimanu de lângă București.

Realizarea proiectelor este administrată de către subsidiarele din Bulgaria și Italia ale germanilor de la Juwi Solar, iar directorul subsidiarei bulgare a declarat că, deși amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, măsura s-ar putea dovedi până la urmă pozitivă, întrucât ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Centrala solară de la Butimanu a celor de la Hisun PV va avea o capacitate instalată de 7,015 MW, iar cea de la Satu Mare – de 5,88 MW.

Lucrările de construcție a celor două parcuri au demarat la începutul acestei luni și sunt realizate de către compania chineză Abacus Renewables, care se ocupă și de partea de inginerie și de cea de achiziții. Lucrările presupun instalarea a 53.700 de module solare, fabricate de către altă firmă chineză, GD Solar.

Conectarea la sistemul energetic național energetic a celor două noi parcuri fotovoltaice este așteptată să aibă loc în luna noiembrie a acestui an. Cele două facilități vor alimenta cu energie electrică un număr de 4.700 de gospodării, producția anuală cumulată a parcurilor solare de la Satu Mare și Butimanu urmând să fie de 16 milioane KWh.

„Piața fotovoltaică din România este una plină de provocări, dar și foarte promițătoare în același timp. Amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, însă în același timp ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, care ulterior să se spargă, așa cum am văzut că s-a întâmplat în alte părți”, a declarat directorul executiv al subsidiarei bulgare a Juwi Solar, Nikola Gazdov.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

În august, China și UE au ajuns la un acord cu privire la stabilirea de limite cantitative și de prețuri minime la exporturile de panouri solare chinezești în Europa. Potrivit acestuia, companiilor din China care semnează înțelegerea nu li se vor percepe tarife antidumping de către companiile europene, atâta vreme cât nu practica un preț de instalare mai mic de 0,56 euro/watt și în limita unor exporturi totale de 7 GW pe an.

Preţul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înţelegerea vor fi afectate de tarifu antidumping anunţat deja de Comisia Europeană, de 47,6%. Europenii îi acuză pe chinezi că vând panouri solare în UE sub prețul de cost, fiind subvenționați în acest scop de guvernul de la Beijing.

Există investitori dispuşi să-şi amortizeze pe termen lung investiţiile şi există alţi aşa-zişi investitori care nu concep altă variantă decât să se îmbogăţească… peste noapte, eventual din afaceri cu statul. Din această ultimă categorie fac parte multe dintre firmele dependente exclusiv de certificatele verzi. Orice schimbare a legislaţiei în sensul de a primi de pomană mai puţine certificate verzi decât li s-a promis iniţial îi face pe patronii acestor firme să renunţe la afacere.

Vom da în cele ce urmează mai multe exemple de firme care s-au dizolvat şi lichidat în special în ultimele luni, după anunţul de amânare a unei părţi din certificatele verzi. Pentru sistemul energetic naţional, aceste dispariţii de firme fotovoltaice nu înseamnă nimic, dacă avem în vedere numărul mare de proiecte depuse, mult peste capacitatea actuală a sistemului de a le racorda la reţea.

Nu trebuie uitat însă că aici, un cuvânt greu de spus l-au avut şi birocraţia autorizaţiilor şi avizelor dar şi procesul lent de concesionare a zecilor de parcele de terenuri de la localnici şi de adunare a acestora în loturi mari, unitare. Apoi, într-o anumită măsură, la dezumflarea boom-ului fotovoltaic au contribuit şi restricţiile şi taxele pe importurile de panouri din China. Astfel, preţul minim de vânzare al panourilor solare chinezeşti în UE este de 0,56 eurocenţi pe watt, de la circa 0,38 eurocenţi cât era până în august. În plus, importurile din China nu trebuie să depăşească 7GW, adică circa jumătate din cererea din Europa din anul 2012.

Unii antreprenori au ales să treacă de la fotovoltaice la biogaz. Asta pentru că spre deosebire de eoliene şi fotovoltaice, în sectorul de biogaz nu s-a schimbat legislaţia şi se primesc (…deocamdată) în continuare trei certificate verzi pe megawatt injectat în reţea. Un exemplu în acest sens este una dintre cele mai mari companii din România care activează în domeniul echipamentelor şi lucrărilor pentru industria energetică, EnergoBit care a anunţat recent că a sistat investiţiile în construcţia de parcuri de producţie a energiei fotovoltaice. În schimb, aşa cum scria Energy Report, firma va construi prin intermediul EnergoBit Esco o instalaţie de producere a energiei electrice şi termice din biogazul obţinut din fermentarea deşeurilor organice de origine anumală şi vegetală la Tulcea, în asociere cu procesatorul Carniprod Tulcea.

Desfiinţări de fotovoltaice

Cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, Tinmar Ind, deţinea controlul în câteva proiecte fotovoltaice care ar fi urmat să se dezvoltate pe viitor. Este vorba despre Energo-Sun, Mateo Green Energy, Austin Green Energy şi MCM Renewable. Aceste firme au fost înregistrate anul trecut, cu scopul de a produce energie din panouri solare. Pe site-ul grupului se recunoştea însă că aceste firme nu aveau încă o strategie pusă la punct. Pentru ca lucrurile să fie şi mai… clare, omul de afaceri Augustin Oancea, administratorul grupului, a luat în 14 august hotărârea de a dizolva şi lichida simultan, cele patru firme. Grupul are deja, printre alte investiţii, cinci parcuri de panouri solare dezvoltate până în prezent.

Compania franceză Trebisol Sud Ouest, care a avut anul trecut afaceri de 8,6 milioane de euro, în creştere cu 56% faţă de anul 2011, a înregistrat în septembrie 2012 firma Trebisolar 1, în Bucureşti. Cum din 1 iulie, legislaţia certificatelor verzi s-a schimbat, tot din 1 iulie, compania franceză, asociat unic al firmei din Bucureşti, a hotărât dizolvarea acesteia.

Tot în 1 iulie s-a luat hotărârea de dizolvare a altor două firme, Moldova Solar Energy, înregistrată în Moineşti, Bacău şi a firmei Moldova Energie Verde. Cele două firme, înregistrate în toamna anului trecut,  aparţineau de aceiaşi doi asociaţi, un român din Bacău şi un chinez domiciliat în Deva. Firmele au intrat  efectiv în dizolvare în 12 septembrie.

Continuăm cu prietenia între popoare. Doi români şi un spaniol au înfiinţat în vara lui 2012 în Drobeta-Turnu Severin firmele Salcia Fotovoltaic Parc şi Pristol Sun Power. În luna iunie a anului curent, aşa cum le-au înregistrat, tot aşa le-au şi dizolvat.

Şi Argeşul e bogat în dizolvări de firme fotovoltaice. Astfel, trei firme care s-au înfiinţat abia la începutul anului 2013, Fructigena Fotovoltaic, YLA Solar Fotovoltaic şi Lavian Fotovoltaic, s-au desfiinţat la sfârşitul lunii iulie. Firmele ar fi urmat să producă energie în localitatea Costeşti, localitate unde mai are două proiecte de panouri solare firma cehă Solek Group, proiecte cu o putere nominală de 2-3 MWp, cu mare parte din aprobări obţinute, aflate la stadiul ready to build. Tot în Argeş, în Călineşti, a fost înregistrată anul trecut în august  firma Fotovoltaic Development Energy. Hotărârea de dizolvare s-a luat în 27 august.

Nici Timişoara nu a scăpat de dizolvări “solare”. În Banat îşi spun cuvântul italienii. Astfel, Albano Fotovoltaico a fost înregistrată in Timişoara în octombrie anul trecut de patru acţionari italieni. La niciun an, în 7 august, italienii au hotărât lichidarea firmei, concomitent cu dizolvarea acesteia, fără numire lichidator.

Din perspectivă energetică, după toate astea ar mai fi de spus doar că… e păcat de banii daţi pe avocaţi.

Bulgarii de la Day Energy, în parteneriat cu chinezii de la Sunergy, au finalizat construcția unui nou parc dolar, cu o capacitate instalată de 2,5 MW, situat în județul Dâmbovița, noua centrală fotovoltaică fiind deja conectată la rețeaua administrată de Electrica, la 35 de kilometri nord-vest de București.

În doar 50 de zile, noul parc solar a fost instalat și conectat la rețeaua Electrica. Parcul ocupă o suprafață de 6 hectare și va furniza 3,2 TWh de electricitate pe an consumatorilor din județul Dâmbovița.

Noua centrală solară a primit aprobările necesare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și va primi drept subvenție un număr de 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs, dintre care 4 pot fi tranzacționate imediat, spun companiile care au realizat proiectul.

Parcul utilizează peste 10.000 de module solare de înaltă eficiență, produse de Sunergy, invertoare Power One și stații de transformare Schneider. Day Energy s-a ocupat de conectarea la rețea a facilității și va fi responsabilă cu operarea și mentenanța acesteia, în cadrul unui contract de garanție de doi ani.

Day Energy este o companie specializată în proiecte fotovoltaice și de energie termală cu sediul central în Plovdiv, Bulgaria, înființată în 2008. Compania se axează pe proiecte de dimensiuni medii și a executat lucrări în Germania, Bulgaria, Italia, România, Slovacia și Turcia.

Bulgarii vor să se extindă și pe segmentul producției de energie hidro și pe bază de biomasă și dețin și o subsidiară în Germania, la Hanovra, care se ocupă de aspectele tehnice ale proiectelor în care este implicată Day Energy.

În primele 6 luni din 2013, capacitatea instalată totală a centralelor fotovoltaice din România a crescut de peste 7 ori, comparativ cu finalul anului trecut, de la 49,3 MW la 378,5 MW, potrivit datelor Transelectrica.

În iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice.

Asta în pofida faptului că, de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele - două certificate din trei.

Ce începe prost riscă să se termine și mai prost. Acesta este cazul subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, extrem de darnice în trecut, și a căror plată a fost amânată de către actualul guvern, lipsit de orice intenție de a achita nota de plată de 1-1,5 miliarde de euro mai devreme de 2017.

Drept urmare, investitorii care au pompat bani în acest domeniu, bazându-se pe dărnicia executivului s-au dus cu jalba-n proțap la Bruxelles. 

Capital prezintă scenariile alternative la care ne putem aștepta în urma acestor decizii ale producătorilor de energie verde. Toți au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum, citat de Capital. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. 

„O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Aceeași publicație, Capital, publică un editorial al redactorului șef adjunct, Ciprin Mailat, care amintește că, de la 1 septembrie, deși li se promisese o ieftinire de cel puţin 7%-10% la energia electrică, aceasta are toate șansele să se scumpească. Noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. "Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere.  Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie", susține Mailat

Mediafax prezintă alte promisiuni, cele ale premierului Victor Ponta, care a spus că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare. "Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", a declarat Ponta, sâmbătă, la Constanţa.

Ziarul Financiar anunță că GDF SUEZ Energy România, compania de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale controlată de grupul franco-belgian GDF Suez, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 352,5 milioane de lei (80 de milioane de euro), cu 35% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, deşi afacerile companiei s-au contractat cu 5%, până la 2,2 miliarde de lei (circa 511 milioane de euro). Rezultatul a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor pentru achiziţia gazelor din import cu 25%, în contextul în care cererea de gaze naturale în primul semestru al anului s-a redus cu 8% la nivel naţional.

ZF prezintă cazul lui Remus Borza, avocatul care a gestionat timp de un an ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, Borza şi Asociaţii, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Astfel, a fost demarată începerea urmăririi penale pentru conflict de interese. „Este o gravă eroare judiciară care sper să fie remediată. Nu sunt şi nu pot fi asimilat cu funcţionarul public. În cele 75 de dosare, nu Hidroelectrica a fost parte, ci Euro Insol. Remuneraţia primită de Borza şi Asociaţii, de 100.000 de euro, a fost stabilită de comun acord cu creditorii şi a fost plătită de debitor. Puteam să mergem pe mâna juriştilor care au făcut contractele directe în 2004 şi care le-au prelungit în 2009 în timp ce traderii de energie au angajat în procesele cu noi primele 30 de case de avocatură din România. Noi trebuia însă să avem controlul soluţionării celor 75 de contestaţii“, explică Borza motivele pentru care a încredinţat direct propriei firme de avocatură cele 75 de dosare. „Unicredit, ING, BRD, BCR, marii creditori ai Hidroelectrica şi reprezentanţii statului au ajuns la concluzia că nu era niciun conflict de interese. Au fost luate sute de măsuri şi niciuna nu a fost contestată. Este o maximă ipocrizie ce se întâmplă acum, când toată lumea a ştiut de acest lucru, de la preşedinte, la premier. Acum cădem însă în uimire », a mai spus Borza.

Producătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare. Costul parcului eolian Crucea Nord, care va avea o capacitate instalată de 108 MW, este estimat la 192 milioane de euro, iar restul finanțărilor necesare vor proveni de la alți creditori, precum și din fondurile proprii ale dezvoltatorului.

BERD ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirmă într-un comunicat al BERD.

Au cumpărat înainte de amânarea subvențiilor

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, este primul jucător de top care reia investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Potrivit experților, până la două treimi din veniturile dezvoltatorilor de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile provin din tranzacționarea certificatelor verzi, costul acestei subvenții fiind suportat de consumatorii finali de curent electric, fiind inclus în facturile lor lunare.

Parcul eolian Crucea Nord își va recupera investiția din vânzarea energiei produse pe piața pentru ziua următoare (PZU), precum și din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenție.

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. Atunci, cu ocazia perfectării tranzacției, Andrei Muntmark, directorul comercial al Monsson Group, declara că România a devenit o țintă atractivă pentru investitori, după implementarea în detaliu a legislației privind sprijinirea energiei regenerabile, în acord cu directivele UE, precum și grație resurselor sale eoliene abundente.

Ce promiteau germanii în 2012

În 2012, germanii anunțau că vor investi peste 200 de milioane euro în proiect, parcul urmând să fie echipat cu 36 de turbine Vestas, cu o putere de 3 MW fiecare. Potrivit planurilor anunțate în 2012 de investitor, energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă. Producția de energie a parcului va putea alimenta circa 200.000 de gospodării din România și va reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 300.000 de tone pe an, mai afirmau reprezentanții companiei germane.

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.

Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Guvernul va introduce mecanismul taxării inverse la TVA-ul pe livrările de curent electric către traderii de energie, precum şi la cel pe tranzacţiile cu certificate verzi, în vederea evitării fenomenului de evaziune fiscală în aceste domenii, semnalat în multe state membre ale Uniunii Europene, precum şi pentru soluţionarea unor probleme ridicate de operatorii economici care efectuează astfel de tranzacţii, legate de fluxul de numerar aferent acestora.

Taxarea inversa este procedura prin care beneficiarul unei livrări de bunuri sau prestări de servicii devine persoana obligată la plata TVA pentru achiziția de bunuri sau servicii efectuată, prin excepție de la regula generală potrivit căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor sau prestatorul serviciilor.

„Implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță de modificare a Codului Fiscal.

Potrivit Guvernului, această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre UE şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă.

„Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi”, se afirmă în documentul citat.

Astfel, prin proiectul de ordonanță, pe lista operațiunilor pentru care TVA-ul se aplică prin taxare inversă sunt introduse livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă (trader de energie) și transferul de certificate verzi.

Comerciantul de energie persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil, potrivit Codului Fiscal.

Pe 21 iunie anul acesta, statele UE au adoptat noi reguli care să permită depistarea fraudei fiscale pe piețele de energie electrică și de gaze naturale, după ce abuzurile înregistrate pe piața carbonului amenințau să se extindă și la alte mărfuri.

Potrivit OPCOM, aceste măsuri vor permite țărilor să inverseze obligația de a plăti taxa pe TVA de la vânzător la cumpărător, pentru a închide astfel portița de scăpare care făcea ca tranzacțiile transfrontaliere să fie vulnerabile la fraudă.

„Pentru a răspunde în cazul unor fraude masive pe piața de energie, țările vor avea, de asemenea, posibilitatea de a acționa în afara normelor UE. Ambele măsuri se vor aplica până la sfârșitul anului 2018”, se arată în comunicatul OPCOM.

Ultimele date ale OPCOM arată că, doar în luna mai 2013, încasările și plățile totale aferente tranzacțiilor cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au totalizat 197,44 milioane lei (45,54 milioane euro), inclusiv TVA.

Livrarea de energie electrică, însă numai cea către un comerciant de astfel de energie, nu și către consumatorul final, dar și transferul de certificate verzi vor fi supuse taxării inverse în ceea ce privește plata taxei pe valoare adăugată (TVA), se precizează în proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Cu alte cuvinte, producătorii de energie care vând către comercianții vor factura fără TVA și, deci nu vor mai achita TVA la buget, obligativitatea plății taxei (dar și deducerea ei) revenind comercianților de energie, însă și acelora numai în care vând unui consumator final și nu unui alt comerciant. În vederea aplicării taxării inverse, furnizorul de energie electrică trebuie să obţină din partea cumpărătorului dovada că acesta deține o licenţă de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice, care atestă calitatea de comerciant de energie electrică a cumpărătorului și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi faptul că propriul său consum din energia electrică cumpărată este neglijabil.

Certificatele verzi vor avea același regim de TVA ca și cele de emisii de gaze cu efect de seră

De asemenea, aceeași taxare inversă va fi aplicată și transferului de certificate verzi. Certificatele verzi sunt acele titluri ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Certificatul se poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii. Cu alte cuvinte, producătorii de energie regenerabilă nu vor mai factura cu TVA transferul unui certificat verde și nu vor mai plăti către stat taxa aferentă, obligativitatea plății (și dreptul de deducere) revenind cumpărătorului.

Până în prezent, taxarea inversă se aplica, în sectorul energetic, doar transferului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum erau definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivă.

Soluţionarea problemelor de cash-flow semnalate de operatorii economici

Potrivit notei de fundamentare, a proiectului, guvernul susține că "implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă. Această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă. Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi."

Constantin Lucian Trihenea, fiul lui Constantin Trihenea, fostul director general al Hidroelectrica, şi-a făcut firmă de… energie regenerabilă. Planurile acestuia sunt de a combina afacerile fotovoltaice cu cele pe biogaz.

Nu oricine poate să intre pe piaţa producătorilor de energie sau, în particular, pe cea de energie  regenerabilă. Pe o piaţă în care aprobările se întind pe luni sau chiar ani de zile, banii sau priceperea nu sunt suficiente. Mult mai uşor poate fi dacă ai pe cineva din industrie care să-ţi spună cum se rezolvă lucrurile... mai eficient. Iar dacă acel cineva e tatăl tău, e şi mai bine.

“Mi se pare normal să-l ajut cu experienţa mea din domeniul energetic, în plus şi el este tot energetician ca pregătire. În prezent, fiul meu caută cele mai bune oportunităţi în zona de centru a Ardealului, o companie lângă care să poată să producă biogaz. Astea şi pentru consumul companiei dar şi pentru livrarea de energie în reţea. Cumulat, de la biogaz şi panouri solare, pentru început o să fie vorba de o capacitate de circa 1MW”, a declarat pentru Energy Report, Constantin Trihenea, fostul director general al Hidroelectrica. Nu ar fi fost exclusă nici afacerea cu energie eoliană însă în zona respectivă nu prea este potenţial, consideră Trihenea.

Firma lui Lucian Trihenea, Green Solar Tech, a fost înregistrată la Hunedoara în luna aprilie. Principala îngrijorare a tatălui acestuia pare a fi instabilitatea legislaţiei corelată certificatelor verzi.

Constantin Trihenea, cunoscut publicului larg mai ales ca director general al Hidroelectrica în anul 2011 pentru care a lăsat funcţia de prefect al Sibiului,  este inginer energetic şi a ocupat diverse posturi de conducere în cadrul Complexului Energetic Turceni. A fost printre altele şi manager general la firma de construcţii energetice Conelt Sibiu.

Cu jumătate de an de intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, când se intensificau scandalurile legate de contractele preferenţiale ale marii companii cu “băieţii deştepţi”, Constantin Trihenea şi-a dat demisia din funcţia de director general… din motive personale.

Consumatorii casnici din România se vor confrunta până în 2020 cu o problemă importantă, majorarea facturilor la energie. Până pe 31 decembrie 2017 vor fi parcurse toate etapele liberalizării pieței energiei, iar începând cu 1 ianuarie 2018 va trebui să se treacă până în 2020 la recuperarea de către companiile producătoare de energie regenerabilă a certificatelor suspendate pentru trei ani, suspendare în urma căreia, factura s-a redus cu 4% începând de la 1 iulie.

Chiar dacă în general liberalizarea pieței energiei ar trebui, cel puțin teoretic, să conducă la o micșorare a costurilor cu energia pe termen lung, în România nu se va întâmpla acest lucru. Motivul: particularitățile pieței interne, pe care prețurile la energie au fost reglementate timp de mai mult de două decenii în scopuri electorale și starea financiară precară a companiilor energetice de stat, căpușate de clienți politici și în care activează manageri care se ghidează după logica acțiunii politice, și nu a celei economice, adică urmăresc maximizarea voturilor și nu cea a profiturilor.

Plata amânată, nu anulată

După majorarea tarifelor la electricitate cu 5% de la începutul anului, săptămâna aceasta consumatorii casnici au primit o veste bună: factura li se va micșora cu 4% ca urmare a intrării în vigoare a reglementărilor privind amânarea pentru 2018 a plății certificatelor verzi pentru producătorii de energie regenerabilă. Vestea ascunde însă un adevăr crud: subvențiile nu au fost eliminate, ci amânate, iar începând din 2018, românii vor achita nu numai certificatele de la acea vreme, ci și pe cele din perioada 2013-2017.

Eliminarea tarifelor reglementate se încheie pe 31 decembrie 2017

În plus, potrivit calendarului de liberalizare a pieței energiei electrice, de la 1 iulie 2013, 10% din energia furnizată consumatorilor casnici ar trebui să fie achiziționată de pe piața concurențială. Acest procent va crește cu câte alte 10 puncte procentuale din șase în șase luni, urmând ca pe 31 decembrie 2017, întreaga cantitate de energie furnizată consumatorilor casnici să provină de pe piața concurențială. În cazul consumatorilor ne-casnici, procesul  a fost accelerat, de la 1 iulie, 65% din energia furnizată acestora provenind de pe piața concurențială. Procentul va crește la 85% începând cu 1 septembrie, pentru ca la 1 ianuarie 2014 să ajungă la 100%. Cu alte cuvinte, după ce vor suporta costurile deciziilor politice de amânare a liberalizării pieței timp de două decenii, consumatorii, vor trebui de la 1 ianuarie 2018 să suporte și costurile amânării plății certificatelor verzi. 

Recuperarea subvențiilor verzi începe pe 1 ianuarie 2018

În prezent, companiile care administrează parcuri eoliene și solare, primesc, din iulie şi până la sfârșitul lui 2017, doar un certificat verde, în loc de două, în cazul celor eoliene, respectiv două certificate în loc de șase cât primeau anterior, în cazul fermelor fotovoltaice. Drept urmare, prin decizia Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), cota estimată de achiziţie de certificate verzi pentru anul în curs a fost diminuată de la 0,2117 certificate verzi/MWh la 0,191 certificate verzi/MWh. Această cotă va fi aplicată de toţi furnizorii de energie electrică, calculat cu începere de la 1 iulie. "Efectul diminuării cotei de certificate verzi se va resimţi în valoarea facturii de energie electrică la consumatorii finali, ponderea certificatelor verzi reducându-se de la 0,051 lei/KWh la 0,034 lei/KWh", potrivit unui comunicat al ANRE.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România. Producătorii de energie regenerabilă primesc certificate verzi pentru energia produsă şi livrată în reţele.

Furnizorii de energie sunt obligaţi ca, în fiecare an, să îndeplinească o anumită cotă de achiziţie a energiei regenerabile. Aceaste cote sunt stabilite anual de ANRE.

În urmă cu o săptămână, vicepreşedintele ANRE Emil Calotă, citat de Mediafax, spunea că valorea facturii la electricitate va fi diminuată în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă. Calotă a spus, atunci, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

Însă măsura este doar provizorie, urmând ca certificatele verzi neacordate în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2017 se vor recupera din 2018 până în 2020. Cu alte cuvinte, de-abia scăpați de efectele liberalizării pieței la energia electrică, liberalizare ce urmează a se încheia pe 31 decembrie 2017, românii vor trebui să scoată bani din buzunar pentru ca producătorii de energie regenerabilă să-și încaseze subvențiile și să și le recupereze și pe cele suspendate până în 2018. {jathumbnailoff}

Chiar dacă potenţialul hidroenergetic al zonei e foarte mare, în afară de judeţul Mureş, Ţinutul Secuiesc nu se putea lăuda până de curând cu prea multe microhidrocentrale. De un timp însă, atât în Covasna cât şi în Harghita au fost depuse zeci de proiecte, iar unele dintre ele deja s-au concretizat. Pe de altă parte, defrişările ilegale sau la limita legii pentru construcţia microhidrocentralelor sunt în continuare “încurajate” de certificatele verzi obţinute.

De curând, firma Aqua Energia a hotărât să ia un credit de 900.000 de euro de la CEC pentru construirea unei microhidrocentrale pe râul Mădăraş Mare din judeţul Harghita. Creditul este garantat cu microhidrocentrala, cu conturile curente ale firmei la bancă dar şi cu alte echipamente aferente viitoarei construcţii. Licenţa de producător de energie electrică a fost obţinută de societate încă din luna ianuarie.

În judeţul Harghita sunt în funcţiune doar două microhidrocentrale, după cele mai noi informaţii, pe pârâul Vârghiş în aria specială de conservare, ,Harghita Mădăraş” şi o alta pe Târnava Mare. Mai există însă alte circa 20 de proiecte în diverse faze de execuţie sau de obţinere a aprobărilor.

Şi judeţul Covasna e la început de drum pe segmentul microhidrocentralelor. Pe lângă microhidrocentrale precum cea de la Bixad mai există proiecte depuse pentru a face unităţi pe pârâurile Kormos, Baraolt şi altele. Se poate spune că deocamdată, potenţialul energetic al râurilor din  Covasna rămâne doar puţin valorificat.

Nu trebuie uitat şi un alt aspect. Acela că, aproape fără excepţie, microhidrocentralele din ultimii ani au dat naştere la numeroase proteste ale localnicilor ca urmare a distrugerii cursurilor de apă, a peştilor sau a vegetaţiei din zonele aferente. Drept urmare, pe lângă dificultăţile cu creditarea sau avizeele, investitorii se lovesc şi de opoziţia localnicilor. Şi asta pentru că de obicei nu se respectă legislaţia.

Ajungem să credem astfel că în Ţinutul Secuiesc nici un fel de autonomie nu e uşor de câştigat. Nici măcar cea energetică.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Rămâne însă de văzut cât de eficient va fi acest truc juridic. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Certificatele verzi nu sunt considerate ajutoare de stat, scutirea de ele - da

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că există deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană va declanșa, miercurea aceasta, o investigație asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie constituie ajutor de stat și încalcă regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțin că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numără giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Comisia Europeană nu a confirmat, dar nici nu a negat informația, un purtător de cuvânt al instituției refuzând să comenteze.

Nemții –clienți mai vechi ai CE

Nu este pentru prima dată când politica energetică a Germaniei intră în vizorul autorităților europene de supraveghere și reglementare în domeniul concurenței. În martie anul acesta, CE a declanșat o investigație în legătură cu scutirea marilor consumatori de energie din Germania de anumite tarife datorate operatorilor germani naționali de rețele de transport al energiei electrice, cu scopul de a verifica dacă această scutire nu constituie ajutor de stat ilegal.

Aceste scutiri, a căror valoare totală s-a ridicat la 300 de milioane de euro în 2012, sunt finanțate prin intermediul unui tarif suplimentar impus pe factura celorlalți consumatori – gospodării ale populației și IMM-uri. CE arată că, din 2011, de când au fost introduse scutirea pentru marii consumatori industriali și tariful suplimentar pentru ceilalți, a primit mai multe plângeri în acest sens de la asociații de protecție a consumatorilor, companii energetice, dar și simpli cetățeni.

În total, din 2011 încoace, marii consumatori industriali din Germania au beneficiat de scutiri și facilități legate de energia electrică în valoare de circa 10 miliarde de euro pe an, primind înlesniri în privința subvențiilor pentru regenerabile, tarifelor pentru transportul energiei electrice și taxelor specifice pe energie, naționale și locale. Pe de altă parte, subvențiile au dus la un boom masiv al producție de energie electrică din surse regenerabile, ieftinind puternic prețul en-gros al electricității, ieftinire de care însă au beneficiat exclusiv giganții industriali, populația și micile firme suportând costurile acestui boom.

„Efectul acestor scutiri masive și al prețurilor en-gros la energie foarte mici a fost că industriile cu consum mare de curent electric din Germania au fost privilegiate în mod unilateral, în raport cu competitorii lor din statele vecine. Companiile din Belgia, Olanda, Cehia și Franța se plâng de această formă de dumping practicată de germani”, declara, în mai anul acesta, europarlamentarul ecologist luxemburghez Claude Turmes.

Valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă, potrivit vicepreşedintelui ANRE Emil Calotă, care crede că "bula energiei verzi se va calma" la începutul lui 2014.

"Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începând cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate", a declarat Calotă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

"Elementele din OUG 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare din 1 iulie. Sunt şi anumite elemente care sunt discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul ordonanţei, a căror aplicare stă încă sub semnul întrebării pentru a nu naşte la nivelul Comisiei Europene suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de invetigaţie", a mai spus Calotă.

OUG 57, aprobată de Guvern în luna iunie, prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând să le fie transmise eşalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunţat că noile reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie în România.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

Facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10%, de la 1 iulie, declara, la jumătatea lunii iunie, într-o conferinţă de presă, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Protecția mediului și a locațiilor cu valoare culturală, istorică și comunitară, Considerente pentru care părea de la sine înțeles, până nu demult, că doar proiectele miniere și de exploatare a surselor fosile de energie pot fi contestate. Lucrurile nu stau însă așa. Curtea Europeană de Justiție a decis, recent, să judece o reclamație la adresa programului Comisiei Europene de sprijinire a producătorilor de energie din surse regenerabile, reclamație înaintată de un număr de 615 organizații din 24 de țări europene, grupate în European Platform Against Windfarms (EPAW). Principala acuzație a celor de la EPAW este aceea că, în loc să reducă emisiile de dioxid de carbon, avântul parcurilor eoliene va avea, de fapt, efectul contrar.

Contestația celor de la EPAW a fost înaintată în vara anului trecut la Curtea Europeană de Justiție și se bazează pe prevederile unui tratat internațional, în bună măsură ignorat chiar de către statele semnatare: Convenția de la Aarhus din 1998 privind accesul la informații, participarea publicului la procesul decizional și accesul la justiție în chestiuni legate de mediu. Demersul a fost sprijinit și de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), prin intermediul unei instituții subsidiare - Nations Economic Commission for Europe (UNECE).

Luna trecută, Curtea a decis să accepte înspre judecată contestația EPAW. Deliberările vor fi îndelungate, o decizie fiind așteptată într-un interval de 12 până la 18 luni.

EPAW susține că cei de la Comisia Europeană au omis să deruleze, înainte de aprobarea programului UE de sprijinire a energiei regenerabile și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, studii tehnice care să estimeze în mod pertinent ce cantitate de combustibili fosili va fi economisită în urma instalării a sute de mii de turbine eoliene, în pofida opoziției unei bune părți a populației rurale europene și a riscurilor de mediu presupuse de acestea.

„Se pare că, după cum arată rezultatele studiilor estimative independente, de fapt nu se va reduce câtuși de puțin consumul de combustibili fosili în urma avântului eolienelor, așa că oamenii sunt mai mult decât îndreptățiți să ceară rezolvarea acestei situații”, a declarat Mark Duchamp, conducătorul EPAW.

Lipsă de transparență

În concluzie, EPAW cere ca prelungirea dincolo de anul 2020 a programului UE de sprijinire a energiei regenerabile să fie declarată ilegală. În prezent, instituțiile europene discută extinderea programului până în 2050, unele voci din rândul lobby-ului industriei regenerabile cerând stabilirea unei ținte de 100% în ceea ce privește ponderea energiei din surse verzi în totalul mixului energetic european. Ținta în vigoare în momentul de față este de 20% până în 2020.

Convenția de la Aarhus cere ca programele guvernamentale cu impact asupra mediului să fie elaborate în mod tranparent, cu participarea publicului la procesul decizional. Asta înseamnă, potrivit EPAW, că europenii ar fi trebuit să fie informați în detaliu în legătură cu beneficiile programului UE de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile, dar și asupra costurilor și efectelor colaterale negative ale acestuia.

„În schimb, Comisia Europeană n-a făcut decât să accepte total necritic afirmațiile industriei eoliene în această privință, fără să le verifice câtuși de puțin”, a subliniat Duchamp.

De exemplu, politica europeană de sprijinire a industriei eoliene se bazează pe ideea că orice cantitate de energie produsă de centralele eoliene va reduce consumul de combustibili fosili care, altfel, ar fi fost necesar pentru producerea acelei cantități de energie utilizând surse convenționale.

„Această ideea promovată de industria eoliană este eronată și a fost îmbrățișată total necritic de către Comisia Europeană. Dacă și-ar fi făcut treaba cum trebuie, ar fi descoperit că centralele electrice care funcționează cu combustibili fosili, care echilibrează sistemele energetice, fiind obligate la variații mari de producție, din cauza caracterului intermitent al surselor regenerabile de energie, consumă în acest fel mai mult combustibil, exact ca o mașină care consumă mai mult în ambuteiajul urban decât pe autostradă”, adaugă președintele EPAW.

Fac mai mult rău decât bine

Potrivit acestuia, pe măsură ce se înmulțesc capacitățile instalate eoliene, va fi nevoie de tot mai multe centrale electrice care consumă combustibili fosili pentru stabilizarea producției de energie electrică, din ce în ce mai dependentă de caracterul intermitent al producției din surse eoliene.

La aceeași concluzie a ajuns, de altfel, și Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Organizația a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cei de la EPAW mai susțin că, dacă se iau în calcul și alți factori scăpați din vedere de Comisia Europeană, cum ar fi necesitatea upgradării rețelelor naționale de electricitate, în final ar rezulta că, de fapt, nu se reduc deloc emisiile de CO2, ba chiar cresc. Concluzia organizației este că, devreme ce fermele eoliene nu ajută deloc la reducerea de combustibili fosili, atunci programul UE de sprijinire a acestora nu are nici o justificare.

EPAW arată că pagubele colaterale ale acestui program sunt multiple, mergând de la aspecte ținând de sănătate și de calitatea vieții la altele legate de valoarea caselor din zonele unde sunt instalate multe turbine eoliene. Alte chestiuni problematice sunt efectele asupra mediului încornjutător, dar și miliardele de dolari plătite sub formă de subvenții industriei regenerabile, care adâncesc deficitele bugetare și datoriile publice, precum și scumpirea tot mai accentuată a curentului electric, care alimentează sărăcia și distruge locuri de muncă.

„Nici unul dintre aceste efecte ale programului UE de sprijinire a industriei eoliene nu a fost luat în considerare de către autoritățile comunitare și nu a fost comunicat publicului într-o manieră transparentă. În concluzie, avem de a face cu o încălcare gravă a Convenției de la Aarhus și ne așteptăm ca cei de la Curtea Europeană de Justiție să decidă că prelungirea programului respectiv dincolo de anul 2020 este ilegală. Mai mult, ne așteptăm ca legalitatea și beneficiile actualului program să fie tot mai mult contestate în întreaga Europă”, conchide șeful EPAW.

Compania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Gehrlicher Solar a utilizat un număr de 36.168 de module fabricate de Jinko, nouă invertoare produse de SMA și propriul sistem de înălțare și susținere a panourilor solare, GehrTec Base, adaptabil la orice tip de teren. Fiecare dintre cele trei centrale solare va produce circa 4 milioane de KWh de electricitate pe an.

„Aceste investiții sunt sprijinite prin intermediul sistemului românesc de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile, constând în certificate verzi, pentru următorii 15 ani”, subliniază compania.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Pe lângă cele trei parcuri fotovoltaice finalizate în Mureș, Gehrlicher Solar lucrează în prezent la construcția a încă două proiecte, cu capacități instalate de circa 2,5 MW fiecare, în județul Brașov. Odată cu finalizarea acestora două, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată totală de 23 MW.

Compania germană, cu sediul în Munchen, deține subsidiare și parteneriate de tip joint-venture în Franța, Marea Britanie, Brazilia, Italia, Spania, Turcia, India, Africa de Sud și Statele Unite.

Când un investitor nu e mulţumit de ceva, poate să plece sau, spre exemplu, poate să dea statul în judecată. Când aceste lucruri nu se întâmplă, înseamnă, măcar în linii mari, că o investiţie este considerată rentabilă. E şi cazul energiilor verzi după ”tăierile” de certificate. Limita dintre retorica zgomotoasă şi nemulţumirile fireşti ale investitorilor în energia regenerabilă din România faţă de instabilitatea legislativă sunt foarte greu de trasat. ”Deşi există o lipsă de predictibilitate legislativă, investitorii în regenerabile sunt încă foarte mulţumiţi de investiţiile din România. Ţara noastră are aspecte pozitive comparativ cu alte ţări fie şi pentru faptul că racordarea la reţea e mai uşoară”, a declarat Claudia Stanciu-Stănciulescu, partner la TPA Horwath.

Recentele decizii privind amânarea temporară a acordării de certificate verzi sunt văzute de către Stănciulescu ca fiind luate în urma unor “calcule stricte ale ANRE, astfel că tăierile sunt probabil justificate macroeconomic”. Partnerul de la TPA Horwath nu uită să amintească faptul că, spre exemplu dacă pentru eoliene, circa 55% din venituri sunt din certificate verzi şi vor primi pentru o perioadă un certificat verde (CV) în loc de două, în mod logic investitorii vor fi puternic afectaţi.

Cu toate acestea, Stănciulescu susţine că la discuţiile la care a luat parte cu investitorii, mulţi se declară în continuare interesaţi de sectorul regenerabilelor din România şi, mai mult decât atât, pentru a-şi face intrarea “există în prezent mulţi producători din sector care analizează piaţa”.

Guvernul a aprobat în 4 iunie Ordonanţa de Urgenţă de modificare a legii 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile (E – SRE). Astfel, începând cu 1 iulie, eolienele vor primi un certificat verde (CV) în loc de două, fotovoltaicele vor primi patru CV în loc de şase iar microhidrocentralele două în loc de trei. Aşa zisa recuperare de CV-uri se va face începând cu 31.03.2017 pentru centralele hidro şi fotovoltaice, respectiv începând cu  ianuarie 2018 pentru centralele eoliene. Spunem aşa zisa recuperare pentru că preţul acum e spre limita de sus dar peste 4-5 ani nu e sigur că se va menţine sus preţul de la OPCOM. “S-ar putea ca preţul să fie mai mic măcar pentru faptul că vor fi mai multă concurenţă pe piaţă pe sectorul regenerabilelor”, susţine Claudia Stanciu-Stănciulescu.

TPA Horwath România şi Schoenherr şi Asociaţii SCA au publicat deja a treia ediţie a raportului „Energia eoliană şi alte surse regenerabile de energie în România”.

Raportul furnizează informaţiile importante despre sectorul energiei regenerabile din România, în contextul european, cât şi mondial, atât din perspectiva legală şi fiscală, cât şi din cea a cadrului operaţional. Ediţia 2013 a raportului reuneşte cifre recente şi indicatori de analiză a pieţei energiei eoliene din România şi oferă reperele de evaluare a altor surse de energie regenerabilă: energie solară, hidro energie, biomasă, energie geotermală. Studiul include analiza prevederilor legale pentru toate etapele dezvoltării unui proiect de energie regenerabilă, precum şi descrierea contextului fiscal, a surselor de finanţare disponibile pentru investiţiile de profil dar şi a obstacolelor şi constrângerilor potenţiale.

Contravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

Boom-ul energiei regenerabile pare a se fi sfârșit în Occident la fel de rapid cum a și început, iar responsabile pentru prăbușirea sa sunt aceleași rațiuni pentru care a crescut atât de rapid: subvențiile mai mult decât darnice acordate acestui sector. Numai că de această dată, puse în fața unei crize a datoriilor suverane care se încăpățânează să nu se recunoască învinsă, statele europene par decise să reducă deficitul bugetar creat de sectorul energetic neperformant și subvenționat.

Ultimul caz este cel al Spaniei care se pregătește să reducă un procent cuprins între 10 și 20% din subvențiile acordate pentru producția de energie din surse regenerabile, mișcare care ar urma să fie cuprinsă într-un pachet menit să implementeze o revizuire mai amplă a sectorului energetic, și care ar trebui prezentat până pe 21 iunie.

Paradoxal, măsura ar putea fi una cu două tăișuri nu numai pentru Spania sau pentru celelalte state europene, ci și pentru România, care tocmai a adoptat o măsură similară, pentru că odată introdusă, o subvenție cu greu poate fi înlăturată fără costuri suplimentare. Subvențiile au marele dezavantaj de a crea o suprainvestire în domeniul favorizat, deturnând resursele de la alocarea lor prealabilă de către piață. Iar aceste investiții suplimentare, profitabile doar în prezența subvențiilor, sunt în general suportate nu de companii, ci de sistemul financiar, în special de cel bancar. În momentul retragerii în totalitate sau parțial doar a subvențiilor, investițiile făcute nu mai sunt profitabile, ceea ce forțează companiile prin intermediul cărora s-a investit să solicite băncilor refinanțarea proiectelor. Numai că, în prezent, atât sistemul bancar din UE, cât și cel din România, are problemele lui de lichiditate, dacă nu de solvabilitate chiar. Astfel, acesta este pus între ciocan și nicovala, fie acceptă refinanțarea sectorului rămas fără subvenții, înrăutățindu-și propriile probleme de lichiditate, fie companiile din domeniul energiei regenerabile intră în insolvență, iar principalul creditor al acestora, același sistem bancar, este cel care suportă cele mai costuri (pierderi) la masa credală.

Deficit de 26 de miliarde de euro, credite de 30 de miliarde

Aceasta este situația în Spania, unde sistemul național energetic funcționează cu un deficit de 26 milioane de euro. Pentru a diminua presiunea asupra deficitului public, guvernul spaniol a decis să diminueze pe cât se poate deficitul din sectorul energetic. Sectorul energiei regenerabile din Spania include proiecte eoliene și solare. Reducerile propuse sunt o amenințare mult mai mare pentru investitorii în energie solară, deoarece proiectele lor sunt mai puternic îndatorate. În total, băncile spaniole au împrumutat companiilor din sectorul energiei regenerabile numai puțin de 30 de miliarde de euro, sumă mai mare decât deficitul întregului sistem energetic național, de 26 de miliarde de euro. Iar una dintre cauzele pentru care acesta din urmă are aceste pierderi este tocmai suprainvestirea în energie solară, puterea instalată în Spania depășind cu mult obiectivele oficiale ale guvernului, micșorând artificial prețul (vânzând mai ieftin ca urmare a faptului că principala lor sursă de venit sunt subvențiile guvernamentale) și majorând ceea ce în termeni de specialitate se numește "deficitul de tarif".

O serie de fonduri străine de investiții care au efectuat plasamente importante în proiecte de energie regenerabilă în Spania au angajat deja avocați în perspectiva declanșării unui litigiu internațional împotriva guvernului de la Madrid, pe care îl acuză că a încălcat contractele semnate cu investitorii prin tăierea subvențiilor pentru energia „verde”.

„Repo” cu certificate verzi?

Și în România, de pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite pentru investiții, în special dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Constanin Niță, a dat asigurări că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Legislația secundară va prevedea că vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi vor putea fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a precizat Niță.

Măsura anunțată de Niță este de cea mai mare importanță pentru băncile expuse pe sectorul regenerabil. Asta pentru că, pe baza certificatelor verzi amânate la tranzacționare și încasare, care sunt echivalente cu niște titluri de valoare având garanția statului, ele vor putea oferi lichdități dezvoltatorilor, lichidități pe care aceștia să le folosească inclusiv pentru a continua să-și achite ordonat și la timp ratele la creditele contractate de la bănci.

Cel mai probabil, aceste certificate verzi amânate la tranzacționare și încasare vor fi scontate la valoarea minimă garantată de lege. Ceea ce constituie un avantaj în plus pentru bănci, acestea putând astfel să preia o cantitate mai mare de astfel de certificate, ca urmare a prețului scăzut, și să le revândă ulterior, după 1 ianuarie 2017 sau 2018, la prețuri mai avantajoase, în funcție de evoluția pieței.

Reindustrializarea României la care visează ministrul economiei Varujan Vosganian ar trebui să înceapă cu un prim pas mult mai realist: stoparea dezindustrializării. Din păcate însă, aceasta nu poate fi făcută din cauza Bruzelles-ului, care trebuie să-și dea acordul la scutirea marilor consumatori de energie de plata certificatelor verzi. Cel puțin așa susține preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Guvernul ar vrea să scutească marii consumatori de costul certificatelor verzi. Obiectivul este foarte legitim. Toţi în România am vrea ca firme precum Mittal, Alro sau alţi mari consumatori să se dezvolte la noi în ţară. Nimeni nu vrea să îi vadă plecând. Problema este că metoda aleasă, o exceptare de la plata certificatelor verzi, credem noi că ridică probleme de ajutor de stat. Au existat consultări cu Comisia Europeană, iar Comisia ne-a cerut să notificăm această măsură. Să nu o punem în practică şi să trimitem documentaţie care să o sprijine şi dacă ne dau ei acordul numai atunci să o punem în practică", a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.

El a adăugat că, până în prezent, niciun stat membru nu a primit această permisiune, Austria încercând, însă solicitarea sa fiind respinsă, în timp ce Germania este investigată pentru ceva similar. 

"Am discutat cu Guvernul să introducă aşa numită clauză suspensivă, aceasta este legea dar o parte din ea, această măsură, nu se va aplica decât după ce avem OK-ul Comisiei Europene", a spus Chiriţoiu. 

De asemenea, Chiriţoiu a precizat că în ceea ce priveşte perioada în care am putea primi aprobarea, buna practică a Comisiei Europene este să rezolve un caz într-un an şi jumătate, dar că se poate şi mai repede.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), este cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, având de cumpărat un număr de 26.101 de astfel de certificate, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit unei decizii recente a ANRE privind stabilirea operatorilor economici care nu şi-au îndeplinit cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi şi numărul de certificate verzi neachiziţionate de către aceştia pentru anul 2012, termocentrala Romag Termo a RAAN se află pe primul loc în topul producătorilor de energie restanți la obligațiile de achiziție de certificate verzi pe anul trecut, cu o restanță de 26.101 certificate verzi neachiziționate.

Legislația în vigoare prevede că restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate, la prețul de 496,61 lei /certificat, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data primirii înştiinţãrilor de platã emise de Administrație.

La această valoare, obligațiile neonorate de achiziție de certificate verzi ale Romag Termo se ridică la suma de aproape 13 milioane lei.

Alte companii cu restanțe importante la achiziția de certificate verzi pe 2012 sunt traderii de energie Petprod SRL, care are de achitat 7.461 de certificate verzi neachiziționate, în valoare de 3,7 milioane lei, și Ennet Grup SRL (5.463 certificate verzi, în valoare de 2,7 milioane lei).

Ambele au beneficiat de contracte bilaterale cu producătorii, prin care au achiziționat direct de la aceștia energie ieftină, revânzând-o ulterior, din postura de intermediari.  

În total, potrivi datelor ANRE, firmele restante au de achitat 39.295 de certificate verzi neachiziționate pe 2012, în valoare de peste 19,5 milioane lei. Alți restanțieri sunt Compania de Utilitați Publice Focșani SA, Beny Alex SRL, CET Govora SA, UCM Energy SRL, Energosib Sibiu SA, Primăria Municipiului Iași, Termo Calor Confort SA și Dalkia Termo Iași SA.

Probleme mari la Romag Termo și RAAN

Termocentrala Romag Termo, sucursală a RAAN, va fi transferată la Complexul Energetic Oltenia (CEO), în baza memorandumului propus de Ministerul Economiei, a declarat, recent, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, o parte din activele Romag Termo urmează să fie cedate CEO în contul unor creanţe în sumă totală de 110.417.327 lei, care reprezintă valoarea cărbunelui energetic livrat de exploatările miniere din sistem.

„Datorită acestei soluţii, termocentrala Romag Termo este salvată. Vor fi păstrate locurile de muncă ale acesteia, dar şi alte o mie de la cariera de suprafaţă Husnicioara. Guvernul condus de Victor Ponta este interesat de soarta mehedinţenilor şi prin deciziile promovate dovedeşte că nu este indiferent la economia judeţului”, a precizat Duicu.

Termocentrala Romag Termo va continua să producă agent termic pentru încălzirea locuinţelor din Drobeta Turnu Severin, pentru grupurile energetice a căror capacitate se ridică la 247 MW şi pentru instalaţiile de la Romag Prod.

La finalul lunii trecute, directorul general al RAAN, Gheorghe Dulcea, a fost schimbat din funcţie vineri, în locul său fiind numit Marius Preda, fostul director al platformei Romag Prod din cadrul RAAN, prin ordin al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Totodată, a fost schimbată conducerea platformei Romag Termo, director fiind numit Octavian Graure, fost director al Complexului Energetic Turceni, acesta având misiunea de a transfera în plată termocentrala către Complexul Energetic Oltenia (CEO), în următoarele trei luni, în contul datoriei de peste 110 milioane de lei pe care o are RAAN către CEO, pentru cărbunele care a fost livrat şi neplătit.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat, recent, că, după ce a analizat situaţia, şi-a dat seama că la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare s-a făcut „un jaf de proporţii”, acuzând conducerea regiei de "lipsă totală de management".

Ministrul delegat pentru Energie a dat ca exemplu o licitaţie de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009, de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat, deşi nu a fost terminată până în prezent.

Bula energiei regenerabile riscă să se dezumfle, să se spargă chiar, mai repede decât se anticipa. Multe guverne europene au decis să micșoreze subvențiile alocate industriei "verzi" în vederea echilibrării deficitului bugetar, a micșorării costurilor pentru industrie, dar și a facturii la energie pentru populație. Ultima voce care anunță sfârșitul Paradisului Regenerabil pe Bătrânul Continent este și cea mai importantă, cea a comisarului european pentru energie, Günther Oettinger, care, într-un interviu acordat Wall Street Journal, a declarat că problemele economice cu care se confruntă UE ar trebui să flexibilizeze politicile europene de reducere a emisiilor de carbon în sensul asigurării producerii de energie la un preț pe care companiile și cetățenii europeni să și-l poată permită.

În ultimii ani, Europa a fost Paradisul investițiilor în energie regenerabilă, companiile "verzi" și băncile îngrămădindu-se pe Bătrânul Continent pentru a beneficia de subvențiile mai mult decât darnice acordate de guverne sectorului. O eventuală spargere a bulei regenerabile nu ar afecta numai companiile producătoare, ci și sistemul bancar, care s-a aruncat cu capul înainte pentru finanțarea acestui domeniu. În România de exemplu, printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Țintă "modestă și pragmatică"

"Astăzi ne uităm la protecția mediului în toată complexitatea sa, luând în calcul și faptul că prețul energiei trebuie să rămână unul permisiv pentru industrie, dar și pentru consumatorii casnici", a declarat Oettinger. În opinia sa, orice nouă țintă privind energia regenerabilă trebuie să fie una "modestă și pragmatică" în contextul problemelor economice cu care se confruntă statele europene. 

WSJ susține că declarațiile comisarului pentru energie arată o schimbare a atitudinii Comisiei Europene pe marginea strategiei sale de protecție a mediului, cu un accent pe păstrarea costurilor cu energia la un nivel cât mai scăzut pentru a nu afecta competitivitatea economiei europene la nivel global. Declarația lui Oettinger vine într-un moment extrem de important, în care parlamentarii europeni discută noi ținte de emisii pentru deceniul care urmează a se încheia în 2030. În 2007, momentul când s-au stabilit țintele pentru 2020, dezbaterea s-a concentrat exclusiv pe protecția mediului, ignorând celelalte aspecte, în special cele economice, a declarat comisarul pentru energie. Acesta a ținut să precizeze că includerea aspectelor economice pe agendă nu înseamnă că UE va trebui să renunțe la reducerea emisiilor și la majorarea capacităților de producție de energie regenerabilă.

"Supraproducție" de certificate verzi

Declarațiile comisarului pentru energie vin într-un moment extrem de dificil pentru cele două aripi ale strategiei de protecție a mediului UE - subvențiile pentru energia regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon. O supraemitere de certificate verzi a coborât prețul acestora pe piața liberă la minimul istoric de 5 dolari pe tonă, afectând motivațiile investițiilor suplimentare în tehnologie verde. UE vrea să "rezolve" această problemă a supraproducției de certificate prin amânarea pentru cinci ani a tranzacționării acestora. Oettinger s-a declarat sceptic cu privire la orice altă soluție în afara acesteia, cum ar fi cele de anulare a certificatelor în exces aflate pe piață, soluție avansată de lobby-ul "verzi".

Comisarul european pentru energie a criticat totodată statele europene pentru măsurile arbitrare și individuale, de intervenție pe această piață, dând exemplul Spaniei, care a redus retroactiv subvențiile pentru energie regenerabilă. "Avem nevoie de mai puțin unilateralism. De aceea încercăm să promovăm un mecanism unic de susținere a energiei regenerabile pe termen lung la nivel european", a declarat Oettinger. În prezent, toate statele europene au propriile programe de subvenționare a energiei regenerabile, experții considerând că acesta este principalul motiv pentru care expansiunea producției de energie verde din ultimii ani a fost ineficientă și lipsită de coordonare.

Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Guvernul USL a anunțat că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Măsura a fost inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență recent publicat de Ministerul Economiei și reprezintă o variantă de diminuare a costurilor cu facturile la energie suportate de populație și de întreaga economie mult mai blândă decât cea propusă chiar de reglementatorul industriei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care recomandase anterior reducerea unilaterală și permanentă a numărului de certificate verzi acordate, de la 6 la 3/MW pentru industria solară, de la 2 la 1,3 pentru instalații eoliene reutilizate și de la 2 la 1,5 pentru instalații eoliene noi. 

Chiar și în această variantă „îndulcită”, măsura mai are de trecut un hop, menționat chiar în ultimul articol al proiectului de ordonanță: trebuie să primească mai întâi aprobarea Comisiei Europene (CE). Iar motivul este acela că și introducerea schemei românești de promovare a energiei din surse regenerabile s-a fâcut, în 2011, prin decizie de aprobare a CE.

Active oferite gratuit de stat unor privați

„Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, se stipulează în ultimul articol al proiectului de ordonanță, intitulat „Clauza suspensivă”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se precizează în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu poate întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

Rămâne de văzut dacă Executivul european de la Bruxelles va aproba amânarea măsurilor prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență. Asta în condițiile în care UE ține cu dinții de obiectivul asumat privind majorarea la 20% până în 2020 a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european și intenționează chiar să stabilească noi ținte în acest sens, mai ambițioase, pentru 2030.

În plus, Comisia Europeană a reclamat recent Polonia și Ciprul la Curtea Europeană de Justiție tocmai pentru că au omis să preia în legislația națională directiva europeană cu privire la energia regenerabilă, cea care prevede respectivul obiectiv de 20%.  

„Repo” cu certificate verzi?

De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite pentru investiții, în special dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Constanin Niță, a dat asigurări că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Legislația secundară va prevedea că vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi vor putea fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a precizat Niță.

Măsura anunțată de Niță este de cea mai mare importanță pentru băncile expuse pe sectorul regenerabil. Asta pentru că, pe baza certificatelor verzi amânate la tranzacționare și încasare, care sunt echivalente cu niște titluri de valoare având garanția statului, ele vor putea oferi lichdități dezvoltatorilor, lichidități pe care aceștia să le folosească inclusiv pentru a continua să-și achite ordonat și la timp ratele la creditele contractate de la bănci.

Cel mai probabil, aceste certificate verzi amânate la tranzacționare și încasare vor fi scontate la valoarea minimă garantată de lege. Ceea ce constituie un avantaj în plus pentru bănci, acestea putând astfel să preia o cantitate mai mare de astfel de certificate, ca urmare a prețului scăzut, și să le revândă ulterior, după 1 ianuarie 2017 sau 2018, la prețuri mai avantajoase, în funcție de evoluția pieței.

Subvențiile într-o economie au darul de a destabiliza raportul dintre cerere și ofertă, afectând prețurile, profitabilitatea, cotele de piață și investițiile într-un sector economic, stabilind totodată o nouă ordine artificială a actorilor în piață. În plus, ele au marele dezavantaj ca, odată introduse, să fie foarte greu eliminate. În loc să concureze economic, prin strategii, implementare de tehnologie și politici de prețuri, comaniile din domeniu concurează politic, alocându-și o mare parte din resurse obținerii bunăvoinței legislatorului. Cine obține cele mai mari subvenții câștigă, este principiul după care se ghidează o industrie subvenționată. Subvenția pentru energia regenerabilă nu face excepție, dimpotrivă! Dovadă: Transelectrica vrea și ea să beneficieze de certificate verzi.

"Dacă investitorii în energie regenerabilă tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, ar putea să dea un certificat pentru Transelectrica, pentru investiţii în reţea, sau altora pentru investiţii în centrale. Toate sunt spre binele lor, pentru că sistemul este aproape de limită, iar investiţiile necesare se ridică la 600 de milioane de euro. Din păcate nu prea stăm bine cu programul de dezvoltare. Fără investiţii nu vom putea creşte ponderea energiei verzi preluate", a spus ieri Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, citat de Ziarul Financiar.

În ultima săptămână, președintele Traian Băsescu și-a adus aminte că a câștigat două mandate promițând că va fi un președinte-jucător. Așa că a decis să se implice în procesul de prin care primăria Constanței ar putea deveni acționar majoritar la Portului Constanța, având în vedere importanța proiectelor energetice şi militare care presupun tranzitul prin acest port. "Mi-e greu să văd că unul care stă mai mult cu domnişoare dezbrăcate prin Mamaia, se îmbracă în tot felul de armuri, când o face pe papuaşul, când pe apaşul, mi-e foarte greu să îl văd discutând cu generalii de la NATO chestiuni serioase legate de tranzitul de armament, de muniţie, de trupe. Mi-e greu să îl văd discutând cu Exxon, dacă le spune să îl caute la Bamboo în discotecă. «Deci vedeţi că şeful e la Bamboo, e acolo cu nişte sirene ieşite din Marea Neagră». Cred că am fi noi neserioşi să trimitem Exxon, NATO... Poate eu greşesc, dumneavoastră vedeţi vreun general american mergând să discute cu el, sau în Brazilia că ăsta mai pleacă şi în Brazilia?", a afirmat Băsescu, citat de Economica.net.

Dacă în urmă cu zece zile, pentru Capital, "Motorina la români era la fel de scumpă ca la nemți!", astăzi AVEM CEA MAI IEFTINĂ BENZINĂ DIN EUROPA! Cu litere mari și semnul exclamării! Lucru adevărat de altfel, numai că în România benzina este cea mai ieftină din UE nu de ieri de azi, ci de mai mult timp. Iar responsabilă pentru acest lucru este evoluția cererii din țara noastră, care înclină balanța în favoarea motorinei. Pentru a satisface cererea, companiile sunt nevoite să importe 30% din totalul volumului de motorină comercializat pe piața internă. Ceea ce face pe de o parte ca benzina să fie cea mai ieftină din UE, iar pe de alta, motorina să se afle de-abia pe locul 6 din 27.

Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

Valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, pentru anul 2013, a fost ușor majorată față de nivelul de anul trecut, de la 57,389 la 58,823 euro/certificat verde, după ce autoritățile lansaseră, pe surse, informația că pregătesc reducerea respectivei valori maxime la circa 30 euro/certificat verde. În plus, valoarea puterii maxime care poată fi instalată în centralele electrice eoliene și cea a rezervei de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranţei Sistemului Energetic Național (SEN) vor fi calculate și publicate anual, și nu trimestrial, așa cum se întâmplă în prezent, pe baza legislației în vigoare, iar dreptul operatorilor de rețea de a pune condiții suplimentare centralelor eoliene și de a restricționa accesul acestora la SEN va fi limitat doar la acele situaţii justificate de necesitatea menţinerii siguranţei sistemului.

Valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi a fost majorată de la 248,30 lei/certificat verde (57,389 euro) în 2012 la 264,09 lei/certificat verde (58,823 euro/certificat verde) în 2013, potrivit unui ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat joi în Monitorul Oficial.

La rândul său, valoarea minimă de tranzacționare a certificatelor verzi a fost majorată ușor, de la 121,89 lei/certificat verde (28,172 euro) în 2012 la 129,64 lei (28,876 euro) în 2013.

De asemenea, potrivit Ordinului ANRE, contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi, a fost majorată de la 496,61 lei/certificat verde neachiziționat (114,777 euro) pentru 2012 la 528,17 lei/certificat verde neachiziționat (117,646) pentru 2013.

Transmiseseră că reduc valoarea maximă

România intenționează să modifice schema de sprijin pentru energie regenerabilă aflată în prezent în vigoare, pentru a se ajunge la un echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale consumatorilor de energie, declara, la sfarsitul lunii februarie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

„Avem una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru regenerabile și nu dorim să o eliminăm, vrem să o ajustăm, pentru a ajunge la un anumit echilibru între nevoile industriei de profil și cele ale gospodăriilor”, a spus Niță.

La acea dată, autoritățile lansaseră pe surse informația că, de la 1 iulie anul acesta, intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

O altă intenție dezvăluită era aceea de reducere semnificativă a valorii maxime acceptate pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi, de la circa 57 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la circa 28 euro/MW.

Capacitatea maximă va fi calculată anual

Valoarea puterii maxime care poată fi instalată în centralele electrice eoliene și cea a rezervei de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranţei Sistemului Energetic Național (SEN) vor fi calculate și publicate anual, și nu trimestrial, așa cum se întâmplă în prezent, pe baza legislației în vigoare, iar dreptul operatorilor de rețea de a pune condiții suplimentare centralelor eoliene și de a restricționa accesul acestora la SEN va fi limitat doar la acele situaţii justificate de necesitatea menţinerii siguranţei sistemului.

Modificările apar într-o propunere a ANRE de revizuire a Normei tehnice „Condiții tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene”, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 51/2009, și sunt justificate, potrivit autorității, de necesitatea de adaptare a cadrului de reglementare la prevederile noii Legi a energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Potrivit unei note de aprobare a propunerii de modificare, calculul și publicarea valorii puterii maxime care poată fi instalată în centralele electrice eoliene și cea a rezervei de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranţei SEN se vor face anual, și nu trimestrial, ca în prezent.

„De asemenea, s-a clarificat faptul că restricţionarea accesului se poate face doar în acord cu prevederile art. 25 din Legea 123/2012 şi s-a explicitat semnificaţia puterii maxime instalabile în centralele electrice eoliene ca fiind puterea maximă instalată a tuturor centralelor electrice eoliene care pot functiona fără restricţii, conform condiţiilor din SEN, cel puțin 90% din timpul unui an”, se stipulează în notă.

În plus, dreptul operatorilor de reţea de a pune condiţii suplimentare va fi limitat, în acord cu prevederile art. 25 din Legea 123/2012, doar la acele situaţii justificate de necesitatea menţinerii siguranţei SEN.

„Operatorul de reţea trebuie să justifice orice nouă condiţie, iar aceasta trebuie să fie motivată doar de necesitatea evitării unor situaţii care ar afecta siguranţa SEN”, se precizează în nota întocmită de ANRE. 

De asemenea, anumite standarde vor înceta să fie obligatorii, căpătând caracter de recomandare. Standardele respective se referă la condițiile de proiectare a turbinelor eoliene, precum și la măsurarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate a energiei turbinelor eoliene conectate la o reţea electrică.

„Potrivit legii şi uzanţelor europene, normele tehnice pot doar recomanda conformarea la cerinţele unor standarde şi nu pot impune respectarea sau aplicarea lor”, explică ANRE.

Propunerea de revizuire mai prevede stabilirea obligaţiilor operatorilor de reţea de a verifica dacă racordarea şi funcţionarea centralelor electrice eoliene nu conduce la încălcarea condiţiilor privind funcţionarea în domeniul de frecvenţă, de tensiune, capabilitatea de trecere peste defect şi calitatea energiei electrice în punctul comun de cuplare, stabilite în norma tehnică.

„În toate cazurile, confirmarea îndeplinirii de către centralele electrice eoliene a condiţiilor de racordare se face prin emiterea unui certificat de conformitate. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de racordare şi de funcţionare a centralelor electrice eoliene, precum şi emiterea certificatului de conformitate, se realizează conform unei proceduri elaborate de operatorul de transport și de sistem, cu consultarea operatorului de distribuție şi aprobate de ANRE”, se mai spune în notă.

Obligație de achiziție triplată

La începutul lunii, ANRE a fixat cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh.

„Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către operatorii economici care au obligația achiziției de certificate verzi, pentru anul 2012, se stabilește la 0,1188 certificate verzi/MWh”, se arată în Ordinul președintelui ANRE nr. 8/27.02.2013.

Pentru anul 2011, cota obligatorie de achiziție de certificate verzi fusese stabilită la 0,03746 certificate verzi/MWh.

În noiembrie anul trecut, ANRE estima cota de achiziție de certificate verzi pentru 2012 la 0,116 certificate verzi/MWh, corespunzătoare unui număr total de 5.520.116 certificate verzi emise anul trecut, la un consum final total de energie electrică estimat pentru 2012 la 47,5 milioane MWh.

Certificatele verzi sunt acordate gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie electrică. Astfel, un producător de energie din surse alternative câștigă bani atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât și din comercializarea certificatelor verzi, pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile.

Costurile certificatelor verzi cumpărate de furnizorii de energie electrică sunt transferate în facturile la curent electric ale consumatorilor finali.

ANRE a publicat atunci și situația numărului de certificate verzi pe care firmele care au obligația de a achiziționa aceste certificate trebuie să le cumpere pentru a-și îndeplini cota obligatorie pe 2012.

Astfel, un număr de 106 de furnizori de energie electrică trebuie să cumpere în total 5.548.446 de certificate verzi pentru a-și îndeplini cota obligatorie pentru 2012.

Cele mai mari cantități de achiziționat revin companiilor Electrica Furnizare SA (1.238.682 de certificate verzi), Enel Energie Muntenia SA (558.033), Enel Energie SA (529.582), E.ON Energie România SA (457.765), CET Grivița SRL (438.091) și Alro SA (367.037).

Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

Râul, ramul, vântul, soarele, contribuabilul și industria nu par a mai fi prietenii energiei regenerabile, care este supusă în ultimul timp în România, dar și în restul Europei, unui asalt concertat. Confruntate cu criza financiară și cu necesitatea efectuării unor ajustări fiscale menite a le reduce deficitele bugetare, guvernele au realizat și ele că au fost mult prea darnice cu noua industrie, contribuind la umflarea unei bule, care riscă să i se spargă în cap.

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale, susține Economica.net. Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro. Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW. România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

In Romania ar putea sa fie infiintate, incepand cu luna aprilie, una sau chiar doua burse a gazelor naturale, susține Hotnews, daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va aproba documentele necesare. Presedintele ANRE, Niculae Havrilet, a spus ca pana la sfarsitul lunii martie, ar putea certifica OPCOM, administratorul pieţei de energie, sa organizeze platforme de tranzactionare a gazelor. Insa, nu doar OPCOM ar putea primi avizul necesar, ci si Bursa Romana de Marfuri (BRM), care si-a exprimat dorinta de a infiinta o astfel de burza. Interesant este ca singura companie obligata sa vanda transparent si centralizat va fi Romgaz. Ceilalti actori de pe piata vor tranzactiona in mod centralizat doar daca doresc.

Ziarul Financiar prezintă estimările analiştilor referitoare la preţul petrolului pentru anul acesta și constată că acestea diferă substanţial, unele instituţii anticipând creşteri, în unele cazuri substanţiale, iar altele scăderi deloc de neglijat. La limita superioară se află banca britanică Barclays, care mizează pe o cotaţie a ţiţeiului Brent de 135 dolari pe baril la sfârşitul anului. La cealaltă extremă analiştii întrevăd o scădere de 30%, la 80 de dolari pe baril.

Același ZF ne informează că Prospecţiuni a adunat în câteva luni contracte de 121 mil. euro de la Romgaz şi Petrom.

Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, a fost stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh, potrivit unui ordin al ANRE.

„Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către operatorii economici care au obligația achiziției de certificate verzi, pentru anul 2012, se stabilește la 0,1188 certificate verzi/MWh”, se arată în Ordinul președintelui ANRE nr. 8/27.02.2013.

Pentru anul 2011, cota obligatorie de achiziție de certificate verzi fusese stabilită la 0,03746 certificate verzi/MWh.

În noiembrie anul trecut, ANRE estima cota de achiziție de certificate verzi pentru 2012 la 0,116 certificate verzi/MWh, corespunzătoare unui număr total de 5.520.116 certificate verzi emise anul trecut, la un consum final total de energie electrică estimat pentru 2012 la 47,5 milioane MWh.

Câte certificate trebuie cumpărate

Certificatele verzi sunt acordate gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie electrică. Astfel, un producător de energie din surse alternative câștigă bani atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât și din comercializarea certificatelor verzi, pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile.

Costurile certificatelor verzi cumpărate de furnizorii de energie electrică sunt transferate în facturile la curent electric ale consumatorilor finali.

ANRE a publicat și situația numărului de certificate verzi pe care firmele care au obligația de a achiziționa aceste certificate trebuie să le cumpere pentru a-și îndeplini cota obligatorie pe 2012.

Astfel, un număr de 106 de furnizori de energie electrică trebuie să cumpere în total 5.548.446 de certificate verzi pentru a-și îndeplini cota obligatorie pentru 2012.

Cele mai mari cantități de achiziționat revin companiilor Electrica Furnizare SA (1.238.682 de certificate verzi), Enel Energie Muntenia SA (558.033), Enel Energie SA (529.582), E.ON Energie România SA (457.765), CET Grivița SRL (438.091) și Alro SA (367.037).

Guvernul amenință cu reducerea subvenției

România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, declara, la finalul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Potrivit unor surse din piață, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.

Anul trecut, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% față de 2011.

Doar în decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Record de tranzacționare în 2012

Anul trecut s-au tranzacționat un număr de 1.053.229 de certificate verzi pe piața centralizată a acestor certificate din cadrul operatorului pieței naționale de energie OPCOM, în creștere de 2,33 ori comparativ cu volumul din 2011 (451.841), potrivit datelor OPCOM.

Preţul mediu ponderat a fost de 244,09 lei/certificat verde, respectiv de 56,44 euro/certificat verde, calculat la cursul de schimb utilizat în stabilirea valorilor de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de certificate verzi pentru anii 2011 şi 2012).

Certificatul verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie.

Sursele regenerabile eligibile să participe în sistemul de tranzacţionare a certificatelor verzi sunt energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară, energie geotermală şi gazele combustibile asociate, biomasă, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

Cota anuală obligatorie pentru 2012 este de 8,3% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.

Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea de energie electrică în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2015 şi 2020 este de 35% şi, respectiv, 38%.

Statul coreean speră ca eventualele modificări ale legislației certificatelor verzi să nu îi afecteze pe investitorii coreeni în domeniu, i-a transmis ambasadorul Republicii Coreea la București ministrului Economiei, Varujan Vosganian. În aceeași zi, premierul Ponta declara că subvenţiile pe care statul român le mai acordă pentru energia regenerabilă trebuie rediscutate, în condiţiile în care multe state europene nu mai acordă astfel de ajutoare, iar un oficial al ANRE spunea chiar că Autoritatea va propune Guvernului reducerea de anul viitor a numărului de certificate verzi pentru producerea de energie din surse solare.

„Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie”, a spus Ponta la RTV.

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va propune Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru producerea de energie din surse solare de la 1 ianuarie 2014, a declarat, miercuri, Zoltan Nagy, membru al Comitetului de reglementare al ANRE, la o conferinţă de presă.

„Acum lucrăm la raportul de monitorizare a pieţei pentru anul 2012 şi în două - trei săptămâni va fi gata. Vom propune Guvernului să reducă numărul certificatelor verzi pentru energia solară de la 1 ianuarie 2014”, a afirmat Zoltan Nagy.

Acesta a precizat că în 2012 ANRE a realizat un raport care arăta că există supracompensare pe segmentul solar şi hidro şi a propus Guvernului să reducă de la 6 la 5 numărul de certificate pe MW/h acordate pentru producerea energiei solare şi de la 3 la 2,3 certificate pentru energia hidro.

„Guvernul putea reduce de la 1 ianuarie 2013 numărul certificatelor, dar între timp s-a modificat legislaţia şi de la 1 ianuarie 2014 se poate modifica numărul de certificate pentru energia solară şi din 2015 pentru restul”, a explicat reprezentantul ANRE.

Pe de altă parte, tot miercuri, în cadrul unei întâlniri oficiale dintre ministrul Economiei, Varujan Vosganian, și ambasadorul Republicii Coreea, Im Han-taek, acesta din urmă a spus că speră ca eventualele modificări ale legislației certificatelor verzi să nu îi afecteze pe investitorii coreeni în domeniu.

„(...) din partea coreeană au fost solicitate detalii privind legislaţia în domeniul certificatelor verzi, exprimându-se speranţa că modificările legislative nu vor afecta afacerile investitorilor sud-coreeni, prezenţi deja pe piaţa românească”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Record de tranzacționare în 2012

Un număr record de 1.053.229 certificate verzi a fost tranzacţionat anul trecut pe Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi, de 2,33 ori mai mare faţă de 2011, când au fost tranzacţionate 451.841 unităţi, conform datelor publicate de operatorul pieţei de energie - OPCOM.

Preţul mediu ponderat a fost de 244,09 lei/certificat verde (56,44 euro/certificat verde, calculat la cursul de schimb utilizat în stabilirea valorilor de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de certificate verzi pentru anii 2011 şi 2012).

Certificatul Verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie.

Sursele regenerabile eligibile să participe în sistemul de tranzacţionare a Certificatelor Verzi sunt energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară, energie geotermală şi gazele combustibile asociate, biomasa, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

Cota anuală obligatorie pentru 2012 este de 8,3% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.

Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească. Pe de altă parte, costul tehnologiilor pentru producţia energiei alternative a scăzut.

Preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, a anunţat că energia regenerabilă produsă peste ţinta stabilită prin lege nu va mai beneficia de schema de prijin prin certificate verzi.

În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.

Premierul Canadei, Stephen Harper, si-a facut un obicei din a-i demoniza pe oponentii politici care sustin ideea introducerii unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon. Surprinzator este insa ca printre cei care sustin ca o astfel de taxa ar fi o masura pozitiva se numara chiar companiile care extrag si prelucreaza petrol din nisipurile bituminoase ale Canadei, poate cea mai poluanta industrie a tarii.

Anomalia aparenta a unei astfel de situatii, in care niste companii au ajuns sa ceara ele insele guvernului sa le majoreze povara fiscala, a aparut nu intamplator in Canada, scrie Bloomberg.

Producatorii canadieni de petrol din nisipuri bituminoase se tem ca autoritatile altor state, cu legislatie de mediu mai dura, le vor interzice sa isi exporte produsele rafinate  in jurisdictiile controlate de ele sau le vor impune conditii de export dezavantajoase comparativ cu concurentii lor care produc combustibili clasici, fosili, din cauza faptului ca hidrocarburile extrase din nisipuri bituminoase emit o cantitate semnificativ mai mare de gaze cu efect de sera.

Companii petroliere multinationale cu afaceri in Canada, precum Exxon Mobil sau Total, precum si producatori locali, printre care Cenovus Energy, intentioneaza sa converteasca miliarde de barili de petrol din nisipuri bituminoase in benzina si motorina.

Confruntati cu presiuni atat din exterior, cat si din interior, ei au ajuns sa ceara autoritatilor impunerea unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon, care, spun ei, le-ar facilita accesul comercial pe piete din strainatate si ar face mai predictibile costurile totale ale industriei, care este cel mai mare exportator al Canadei, cu livrari totale la extern in valoare de 68 de miliarde de dolari in 2011.

„Piata” certificatelor de carbon e total nefunctionala

„O taxa pe carbon ar fi o modalitate de a promova o mai buna performanta a industriei. Probabil ca jucatorii din piata s-au inteles deja asupra principiilor potrivit careia aceasta ar urma sa functioneze. Intrebarea care ramane este: la ce nivel ar trebui fixata aceasta taxa pentru a stimula industria sa functioneze mai eficient?”, spune presedintele subsidiarei canadiene a Total, Andre Goffart.

Mai multe companii petroliere multinationale de top cer politicienilor sa taxeze emisiile de dioxid de carbon. Unul dintre motive este acela ca asa-zisa „piata a certificatelor verzi”, metoda preferata de multe guverne pentru a controla si limita emisiile de dioxid de carbon, s-a dovedit a fi un esec. Asta pentru ca statele au emis prea multe astfel de certificate, iar excesul de oferta a dus la deprecierea accentuata a acestora.

„Dupa ce pretul certificatelor de emisii de carbon din Uniunea Europeana s-a prabusit, multe jurisdictii care vor sa limiteze poluarea se gandesc tot mai serios sa renunte la el. Cand exista o taxa, macar stii cu ce ai de a face. E un cost fix si, deci, previzibil. Iar industria va putea, prin actiuni de lobby, sa faca in asa fel incat nivelul acestei taxe sa fie suportabil pentru ea”, spune Guy Turner, directorul departamentului de marfuri si energie al Bloomberg Londra.

Pretul certificatelor de emisii de carbon din UE s-a prabusit cu 88%, de la un maxim intraday de 29,69 euro/tona metrica atins in 2008. Certificatele pentru decembrie s-au depreciat cu 10% pe 1 februarie, la 3,42 euro/tona metrica, potrivit datelor bursei ICE Futures Europe din Londra.

Nu te supui, pierzi

Canada ocupa locul patru in lume in clasamentul natiunilor cu cele mai mari niveluri de emisii de dioxid de carbon pe cap de,locuitor, dupa Australia, Statele Unite si Arabia Saudita, desi 60% din productia sa de electricitate se bazeaza pe facilitati de energie hidro, putin poluanta.

„Taxarea emisiilor de dioxid de carbon devine tot mai mult un fenomen global. Exista riscul ca alte state sa declare ca exporturile energetice ale Canadei sunt prea poluante si sa le impuna restrictii, iar atunci problema devine una de competitivitate economica”, spune Daniel Gagnier, presedintele Institutului Canadian pentru Politici Energetice.

Un bun exemplu in acest sens este proiectul conductei petroliere Keystone XL, construita de TransCanada Corp, care ar urma sa transporte petrol canadian din nisipuri bituminoase pana in Golful Mexico. Realizarea proiectului, estimat la 5,3 miliarde dolari, le-ar permite petrolistilor canadieni sa-si vanda marfa la pretul mondial al pietei. In prezent, din cauza dificultatilor legate de capacitatea de transport, petrolul canadian se vinde cu un discount de 31,75 dolari/baril fata de cel american.

Dupa ce a insistat timp de doi ani pe langa oficialii americani, pentru a-i convinge sa aprobe construirea conductei, guvernul canadian se confrunta cu o noua problema. O serie de grupuri de protectie a mediului deruleaza o campanie sustinuta pentru anularea proiectului, declansata in 2011, imediat dupa ce Canada s-a retras din protocolul de la Kyoto.

In acelasi timp, politicienii canadieni incearca sa impiedice realizarea planurilor UE de implementarea a unei directive europene de limitare a emisiilode dioxid de carbon, care ar penaliza petrolul canadian.

„Pentru producatorii de petrol din nisipuri bituminoase, o taxa pe carbon ar fi solutia ideala de reducere a riscurilor legate de accesul pe piete externe cu reglementari mai stricte privind protectia mediului. Ceea ce urasc cel mai mult companiile este lipsa de claritate si predictibilitate. Chiar si o taxa impovaratoare e preferabila unor discutii interminabile”, este de parere John Stephenson, manager de fond la First Asset Investment Management din Toronto.