Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat10212017

Last updateMon, 02 Oct 2017 1pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Subvenții regenerabile: USL și-a aruncat singură castanele în foc. Cu mâna a doi deputați din opoziție acuzați de corupție, din care un fost șef ANRE

Subvenții regenerabile: USL și-a aruncat singură castanele în foc. Cu mâna a doi deputați din opoziție acuzați de corupție, din care un fost șef ANRE

USL regenerabile coruptie

Guvernul USL a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția prevăzută de legislație pentru producătorii de energie regenerabilă, pentru a ține sub control majorarea facturilor de curent electric pentru consumatorii finali, cei care suportă, în cele din urmă, respectivele subvenții.

Interesant și semnificativ este că ajustarea nivelului acestor subvenții ar fi putut fi făcută automat, dacă legea nu ar fi fost modificată în vara anului trecut, în sensul interzicerii acestor ajustări, până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Și mai interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Iar cireașa de pe tort (sau bomboana de pe colivă) este că respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție. Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

„Autorităţile române şi-au asumat obligaţia monitorizării costurilor şi veniturilor producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin în vederea diminuării supracompensării, dacă este cazul, pentru ca schema să nu conducă la un avantaj competitiv necuvenit. Cu toate acestea, mecanismele de ajustare prevăzute de Legea 220 au fost blocate până în anul 2014 pentru fotovoltaice şi 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă, prin prevederile art. 29 alin.3, introduse prin Legea nr.134/2012”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență de modificare a legislației subvenționării regenerabilelor, publicat marți pe site-ul Ministerului Economiei.

Despre ce este vorba?

În octombrie 2011, Guvernul Boc II a amendat prin ordonanță de urgență Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, introducând un mecanism de monitorizare și, la nevoie, de ajustare a subvențiilor pentru energia regenerabilă, pentru prevenirea supracompensării.

Astfel, în lege a fost introdus articolul 29, cu următorul conținut:

„Art. 29

(1) ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate verzi și întocmește rapoarte anuale pe care le face publice.

(2) În cazul în care, din datele rezultate din studiile de fezabilitate pentru proiectele de investiții noi și din rezultatele monitorizării costurilor investiționale și de operare/veniturilor producătorilor, se constată că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă de cei avuți în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare prevăzut în prezenta lege, ceea ce poate conduce la supracompensarea în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologii (...), ANRE propune măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi (...).

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia”.

PDL a început...

Ordonanța a ajuns în decembrie 2011 la Senat, controlat la acea dată de coaliția de guvernare dominată de PDL, unde i s-a adus o primă modificare importantă, introdusă în proiectul de lege de aprobare a ordonanței. Astfel, reducerea numărului de certificate verzi, pentru evitarea supracompensării, a fost interzisă până la data de 1 ianuarie 2014.

Documentele de pe site-ul Senatului nu menționează cine este autorul (sau autorii) respectivului amendament, introdus la dezbaterea raportului Comisiei pentru Industrii și Servicii a Senatului asupra proiectului de aprobare a ordonanței. Însă se precizează că toate amendamentele admise au fost votate în unanimitate de membrii Comisiei și că la ședință au participat și reprezentanți ai unor organizații profesionale din industria energiei regenerabile.

Textul adoptat de plenul Senatului în decembrie 2011, cu 75 de voturi pentru și 31 împotrivă:

„Art. 29

(1) ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate verzi și întocmește rapoarte anuale pe care le face publice.

(2) În cazul în care, din datele rezultate din studiile de fezabilitate pentru proiectele de investiții noi și din rezultatele monitorizării costurilor investiționale și de operare/veniturilor producătorilor, se constată că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă de cei avuți în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare prevăzut în prezenta lege, ceea ce poate conduce la supracompensarea în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologii (...), ANRE propune măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi (...), pentru noii beneficiari, care să reducă ratele interne de rentabilitate agreate pe tehnologii, aculo unde este cazul, până la valorile considerate la autorizarea schemei suport.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2014”.

... USL a desăvârșit, la propunerea opoziției

Între timp, coaliția de dreapta a pierdut puterea, în urma căderii succesive a cabinetelor Boc II și MRU, ultimul în aprilie 2012, iar USL a preluat majoritatea în Parlament, ceea ce a dus la numirea guvernului Ponta I.

Proiectul de aprobare a OUG de modificare a Legii 220/2008 a ajuns să fie dezbătut de către Comisia pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu, în vederea întocmirii raportului, pe 3 aprilie. Însă raportul întocmit nu a fost trimis de Comisie decât pe 19 iunie 2012, adică după mai bine de  două luni și jumătate. De altfel, s-a cerut imediat raport de înlocuire, care a fost primit pe 25 iunie.

În raportul respectiv a fost admis și un amendament propus de către deputatul PDL Alin Trășculescu, împreună cu colegii săi de la UDMR, Olosz Gergely și Antal Istvan. Amendamentul prelungea interdicția de ajustare a subvențiilor pentru energia regenerabilă cu un an față de varianta adoptată de Senat, până la 1 ianuarie 2015, cu excepția producătorilor de energie solară, pentru care se menținea data de 1 ianuarie 2014.

Astfel, alineatul (3) al articolului 29 din lege căpăta următoarea formă, în vigoare și în momentul de față, când este invocată de către guvernul Ponta II ca motiv de modificare prin ordonanță de urgență a schemei de subvenționare a regenerabilelor:

„(3) Măsurile prevăzute la alin.(2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se aplică pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care încep să producă energie electrică după data intrării în vigoare a acesteia, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2015, cu excepţia producătorilor de energie solară pentru care ajustarea poate avea loc începând cu 1 ianuarie 2014”.

Cu acest amendament, proiectul de lege a fost adoptat fără nici un vot împotrivă de către plenul Camerei Deputaților (244 de voturi pentru, o abținere, un deputat care nu a votat), pe 26 iunie 2012. Ulterior, a fost promulgat de președintele Băsescu pe 16 iulie și a intrat în vigoare pe 18 iulie, ca Legea nr. 134/2012.  

Cercetați pentru fapte de corupție

Doi dintre inițiatorii amendamentului potrivit căruia ajustarea subvențiilor este blocată până în anul 2014 pentru fotovoltaice şi 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă au ajuns între timp să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Astfel, în octombrie 2012, Olosz Gergely, deputatul UDMR Olosz Gergely, fost preşedinte ANRE în perioada 2007-2008, a fost trimis în judecată de către DNA pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, cerând în schimb peste 500.000 de euro şi 400.000 de lei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în schimbul banilor, Olosz Gergely şi-ar fi exercitat influenţa, respectiv ar fi lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA.

„Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)”, se afirmă în rechizitoriu.

În pofida acuzațiilor, Olosz Gergely a candidat și la alegerile din decembrie 2012 și a câștigat un nou mandat de parlamentar din partea UDMR, de astă dată în postura de senator.

La rândul său, fostul deputat Alin Trăşculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trăşculescu şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Alin Trăşculescu, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi, a fost încarcerat în 29 noiembrie 2012, când Tribunalul Bucureşti a decis înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara cu arestarea preventivă, admiţând astfel propunerea DNA.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Alin Trăşculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor, iar în 20 noiembrie Alin Trăşculescu a anunţat că demisionează.

Alin Trăşculescu a fost pus în libertate la începutul lunii decembrie 2012, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul fostului deputat faţă de înlocuirea interdicţiei de a părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

Curentul electric s-ar putea scumpi cu până la 40%, din care jumătate din cauza regenerabilelor

Preţul energiei electrice va creşte cu circa 25%, până la 40%, pe termen scurt, din care jumătate din cauza subvenţionării energiei verzi, în contextul liberalizării preţurilor şi formării pieţei regionale, potrivit notei de fundamentare a proiectului lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

Proiecţia preţului pentru consumatorul final de energie electrică la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30% şi efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%) şi taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic de energie în favoarea energiei electrice, se spune în documentul citat

„În acest context se poate estima o creştere pe termen scurt cu circa 25% pană la 40% a preţului energiei electrice, din care jumătate se datorează subvenţionării energiei verzi. La aceste creşteri de preţ ale energiei electrice în factura consumatorului casnic se adaugă creşterea indirectă a preţurilor produselor industriale şi tarifele de servicii”, se afirmă în nota de fundamentare.

Impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 60 - 100 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile ridică o problemă de suportabilitate atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali, conform documentului.

Aproximativ 30% din energia electrică produsă în România este furnizată consumatorilor casnici. Cu o pondere de peste 5 procente în coşul de consum şi o majorare anuală de peste 10-20% a preţului plătit de consumator, factura la energie electrică va genera în mod direct o majorare a indicelui preţurilor de consum anual cu 0,5-1%, respectiv circa 20% din majorarea anuală totală a indicelui care poate fi considerată suportabilă.

Potrivit sursei citate, aproximativ 20% din energia electrică produsă în România este livrată sectorului industrial energointensiv: metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte. Preţurile sunt fixate pe pieţe externe la nivelul de competitivitate globală, rareori regională, şi nu permit producătorilor transferul spre clienţi al creşterilor de preţ pentru materii prime şi energie.

„Competitivitatea acestor industrii se obţine prin rate mici ale profitului, mult sub 10%. Ori, dacă energia reprezintă numai 30% din preţul produselor acestor industrii, la o creştere de preţ cu 25% a energiei electrice se induce o creştere de costuri cu 7,5%, creştere care trebuie absorbită pe seama profitului, aceste industrii devenind fie nerentabile (nu mai contribuie la bugetul de stat cu impozitul pe profit), fie necompetitive (nu contribuie la bugetul de stat şi este generator de şomaj). Deşi creşte faţă de nivelul actual, efortul consumatorilor finali scade la jumătate faţă de efortul previzibil pentru anul 2014”, precizează documentul.

Noul proiect de act normativ propune amânarea temporară începând cu 1 iulie 2013 a acordării unui număr de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de până în 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendinţele constatate din prima analiză de monitorizare a schemei. Recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Documentul propune, de asemenea, exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii 220/2008 pentru 50% din cantitatea de energie electrică furnizată marilor consumatori de energie electrică cu un consum anual mai mare de 150 GWh.

Proiectul de act normativ prevede introducerea posibilităţii încheierii contractelor bilaterale între micii producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie care deţin grupuri/centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 5 MW pe centrală şi furnizorii de energie electrică, pentru simplificarea procesului de comercializare a energiei electrice produse de această categorie de producători. Totodată, prevede introducerea posibilităţii preluării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi susţinută prin sistemul de promovare prin certificate verzi în piaţa reglementată de energie electrică, în baza reglementărilor emise de ANRE, precum şi eliminarea unor restricţii care conduc la supracompensare.

Autorităţile subliniază că măsura propusă are în vedere să facă suportabil impactul brutal şi pe termen scurt asupra preţului energiei electrice, impact care poate avea efecte economice şi sociale negative ireversibile.

Leave your comments

0
terms and condition.
  • No comments found

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud