Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri12062024

Last updateThu, 28 Nov 2024 6pm

Romana English
Back Home

78 items tagged "Rompetrol"

Results 1 - 78 of 78

Rompetrol și MOL au profitat de pe urma majorării cererii de carburanți, OMV Petrom a stagnat

Category: Preturi Benzina
Creat în Monday, 11 March 2024 09:09

Marile companii distribuitoare de carburanți au profitat de majorarea cererii de anul trecut, crescându-și vânzările în stațiile autohtone. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în benzinăriile Rompetrol, aparținând grupului kazah KMG, iar cea mai redusă în cele operate de liderul pieței OMV Petrom.

Spre deosebire de cererea de electricitate și de gaze, care s-a diminuat, cea de carburanți s-a majorat în 2023 cu 4%, potrivit estimărilor OMV Petrom.

Rompetrol, compania deținută de grupul kazah KMG, a profitat cel mai mult de pe urma creșterii cererii, majorându-și vânzările de carburanți din benzinăriile autohtone cu 15%, de la 994 mii tone în 2022 la 1,14 milioane tone în 2023.

Liderul pieței, OMV Petrom, în schimb și-a crescut vânzările în benzinării (inclusiv în cele din Bulgaria, Serbia și Republica Moldova) cu doar 1%, de la 3.04 milioane tone în 2022 la 3,07 milioane tone anul trecut.

MOL a ținut pasul pieței, majorându-și vânzările din România cu 5%, de la 728 la 765 mii tone, cu numai 4 mii tone sub recordul istoric al vânzărilor din România, realizat în 2021.

În ceea ce privește numărul de stații, dacă în cazul OMV Petrom acesta a rămas constant (780), în cel al Rompetrol, care raportează pe lângă stațiile proprii sunt incluse și stațiile partener și cele mobile, acesta s-a majorat de la 1.257 la finalul lui 2022 la 1.325 la finalul anului trecut, iar în cel al MOL, a scăzut, de la 255 la 238.

OMV Petrom n-a profitat de majorarea cererii precum concurenții săi ca urmare a faptului că în cel de-al doilea trimestru al anului trecut rafinăria de la Petrobrazi a trecut printr-o revizie planificata, după 5 ani de funcționare fără opriri planificate de mare amploare, ceea ce a condus la o rată de utilizare a rafinăriei de 80%, față de cea de 95% din 2022.

În plus, OMV Petrom este singura companie care rafinează țiței autohton, operațiune impozitată în 2023 de statul român cu 350 lei/tonă, ca o formă de contribuție de solidaritate.

Cum la Petrobrazi OMV Petrom rafinează 2/3 petrol autohton și doar 1/3 petrol importat, compania a fost „stimulată” și de prevederile fiscale să rafineze mai puțin pentru a nu achita o contribuție de solidaritate mai mare.

Așa se face că în 2023, OMV Petrom a rafinat doar 3,84 milioane tone materii prime, în scădere cu 16% față de volumul prelucrat în 2022, de 4,65 milioane tone.

Potrivit companiei, în 2023 a achitat în contul contribuției de solidaritate de 2,79 miliarde lei, din care 1,49 miliarde lei contribuția aferentă anului 2022.

Și Rompetrol a achitat în 2023, o contribuție de solidaritate (pe formula veche, nu pe cea care vizează tona rafinată) aferentă anului 2022 în valoare de 586 milioane lei (128 milioane dolari). Pentru 2023, contribuția de solidarite pe care estimează Rompetrol că o va datora statului român este de doar 31 milioane dolari (142 milioane lei).

Rompetrol a anunțat public faptul că „ia în considerare demersuri în ceea ce privește taxa, în sensul analizării din perspectiva legală a nivelului taxei și în scop de protejare a intereselor acționarilor”.

În 2023, pe segmentul de distribuție (retail, dar și angro), Rompetrol a anunțat o majorare a profitului net cu 9%, la 35,35 milioane lei.

Rompetrol vrea să dea în judecată statul român pe tema taxei de solidaritate, pentru a-și proteja acționarii, printre care se numără și ministerul energiei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 15 November 2023 19:57

Rompetrol Rafinare, deţinută de grupul KazMunayGas International (KMG), analizează, în scopul protejării intereselor acţionarilor, declanşarea unei acţiuni juridice pe tema controversatei taxe de solidaritate, după ce în ianuarie CEO-ului KazMunayGas International, Magzum Myrzagaliyev, a negociat, fără succes se pare, nivelul acesteia.

Principalii acţionari pe care compania explică astfel că vrea să-i protejeze sunt KMG, cu 48,1%, şi însuşi statul român, cu 44,7%

Compania a achitat în acest an 128 de milioane de dolari reprezentând contribuţia la taxa de solidaritate pentru anul 2022 şi estimează, pentru perioada ianuarie – septembrie 2023,o contribuţie de 34,1 milioane de dolari.

“Compania ia în considerare demersuri, în sensul analizării din perspectiva legală a nivelului taxei şi în scop de protejare a intereselor acţionarilor, Rompetrol Rafinare depunând eforturi considerabile pentru susţinerea acestei taxe”, precizează Rompetrol Rafinare.

La finalul lunii ianuarie, Profit.ro a anunţat că, potrivit publicaţiei kazahe Ratel, nu vizitarea Petromidia şi staţiilor Rompetrol a fost scopul desantului în România a CEO-ului KazMunayGas International, care nu a răsfăţat în ultimul timp subsidiara de la Bucureşti cu prea multe vizite, ci negocierea taxei de solidaritate.

Remarcând faptul că, în anii precedenţi, conducerea KMG „nu a răsfăţat subsidiara din România cu prea multe vizite oficiale”, publicaţia Ratel susţine că este evident că vizita avea la bază un motiv mult mai important decât „vizitarea benzinăriilor, unde, atât delicioasele cornuri proaspete, cât şi cafeaua, care nu e deloc rea, se servesc dimineaţa”.

Publicaţia afirma că scopul real al vizitei CEO-ului KMG International a fost acela „de a negocia cu înalţi oficiali români pe tema consecinţelor deciziei Guvernului din luna decembrie de a sechestra o parte din profiturile companiilor energetice care îşi desfăşoară activitatea în România”, în baza unui regulament adoptat de UE în toamna anului trecut.

„În cazul României, vorbim de confiscarea a 60% din profitul net (de fapt, profitul contabil - n.r.) dacă acesta depăşeşte cu 120% profitul net mediu al companiei în 2018-2021. Ţinând cont de faptul că în 2020 şi 2021, activele româneşti au generat pentru KMG pierderi de 198,6 milioane dolari, respectiv 186,8 milioane dolari, profitul de 161 milioane din primele trei trimestre ale anului trecut (ultimele date disponibile) reprezintă o felie atractivă pentru autorităţile fiscale din România”, scrie Ratel.

Publicaţia kazahă sugerează că oficialii companiei au toate motivele să nu fie prea încântaţi de noua taxă, mai ales că preţul la care Kazahstan-ul furnizează petrol României este cel mai redus dintre toate preţurile de livrare din UE. Iar în luna octombrie a anului trecut, ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a vizitat Astana, cerând, potrivit Ratel, livrarea de volume suplimentare de petrol.

În plus, ziariştii kazahi amintesc şi de crearea în 2018 a Fondului de Investiţii kazaho-român de un miliard de dolari pe 7 ani, care ar trebui să fie finanţat de KMG. Banii ar trebui investiţi în construcţia şi reconstrucţia infrastructurii, în special în centrale electrice şi în benzinării din România şi regiunile în care activează Rompetrol. Pentru centrala în cogenerare aflată în construcţie au fost deja cheltuiţi 148 milioane de dolari, iar după punerea sa în funcţiune, aceasta va furniza energie electrică nu doar rafinăriei Petromidia, ci şi reţelei electrice naţionale a României.

Potrivit Ratel, de la achiziţionarea în 2007 a Grupului de companii Rompetrol (redenumit ulterior KMG International), KazMunayGas a injectat deja 6 miliarde de dolari în România.

Publicaţia kazahă aminteşte şi că, potrivit unor surse din industrie, şeful concernului polonez de petrol şi gaze PKN Orlen, Daniel Obaytek, a vizitat Astana în luna mai a anului trecut nu numai pentru a negocia achiziţia de ţiţei. Acesta a făcut o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare, însă conducerea KMG a considerat preţul oferit mult prea mic.

Rompetrol Rafinare: pierdere de 3,5 milioane de dolari în primele 9 luni

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 15 November 2023 19:53

Rompetrol Rafinare a înregistrat o pierdere de 3,5 milioane de dolari în primele 9 luni ale anului, faţă de rezultatul net pozitiv de 168 milioane de lei din perioada similară a anului trecut, în pofida profitului de 30,6 milioane de dolari din trimestrul al treilea (şi el în scădere cu 70% faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut ca urmare a volatilităţii cotaţiilor internaţionale şi a plăţior efectuate la bugetul de stat, inclusiv taxa de solidaritate.

În primele 9 luni din 2023, compania a înregistrat rezultate financiare consolidate în scădere, cu o cifra de afaceri brută de 4 miliarde de dolari (scădere de 17%), un profit operaţional (EBITDA) de 214 milioane de dolari (scădere de 35%) şi un rezultat net negativ de 3,5 milioane de dolari.

Rompetrol Rafinare a continuat sa fie unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat, plătind peste 378 de milioane de dolari în al treilea trimestru al anului şi peste 1,2 miliarde de dolari în primele 9 luni din 2023, 128 de milioane de dolari reprezentând contribuţia la taxa de solidaritate pentru anul 2022.

Cifra de afaceri brută a segmentului de rafinare a ajuns la peste 1,1 miliarde de dolari în T3 2023 şi 3,46 miliarde USD în ianuarie – septembrie 2023, în scădere cu 29%, respectiv 17% faţă de perioadele similare ale anului trecut.

Profitul operaţional (EBITDA) a scăzut cu 38%, până la 214 milioane de dolari, iar rezultatul net al segmentului a fost unul pozitiv, de circa 39 de milioane de dolari, pentru perioada ianuarie – septembrie 2023.

În primele 9 luni din 2023, Rompetrol Rafinare a realizat exporturi în valoare de 947 de milioane de dolari, iar cantităţile totale au fost la un nivel asemănător anului trecut, cu 1,26 milioane de tone în ianuarie – septembrie 2023.

Cifra de afaceri brută a segmentului de petrochimie, în primele 9 luni din 2023, a fost de 98 de milioane de dolari, iar profitul operaţional (EBITDA) şi rezultatul net au înregistrat valori negative, de 58,6 milioane de dolari, respectiv 64,5 milioane de dolari.

Cifra de afaceri brută consolidată pentru segmentul de distribuţie a înregistrat 2,6 miliarde de dolari în ianuarie – septembrie 2023. Profitul operaţional (EBITDA) a consemnat o valoare de 63,1 milioane de dolari în primele 9 luni din 2023, în timp ce rezultatul net a fost unul pozitiv, de peste 28,4 milioane de dolari.

Cantităţile totale de carburanţi comercializaţi de Rompetrol Downstream în perioada ianuarie – septembrie au fost de 1,67 milioane de tone, nivel în uşoară scădere, comparativ cu volumul consemnat în perioada similară din 2022.

Vânzările en-gros de carburanţi au scăzut faţă de perioada similară a anului trecut, dar pe segmentul de retail, compania a reuşit să comercializeze volume mai mari cu 17% faţă de aceeaşi perioada din anul 2022, că urmare a strategiei companiei de a răspunde, cu prioritate, nevoilor pieţei din România.

La sfârşitul lunii septembrie 2023, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 1.312 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţii mobile (expres şi baze interne), în creştere cu 77 de unităţi faţă de numărul consemnat la finele lui septembrie 2022.

Ieftiniri considerabile în acest weekend: 16 bani/l la motorină şi 12 bani/l la benzină

Category: Preturi Benzina
Creat în Saturday, 11 November 2023 17:14

Şoferii îşi pot alimenta în acest weekend maşinile în staţiile Petrom la un preţ la un preţ mai scăzut cu 16 bani/l la motorină şi cu 12 bani/l la benzină comparativ cu cel practicat vineri, în urma deciziei de sâmbătă a liderului pieţei de a ieftini diesel-ul cu 9 bani/l, iar benzina cu 5 bani/l, care se suprapune reducerii de weekend de 7 bani/l practicată într-o treime din staţiile companiei. Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Astfel, în 2 staţii Petrom din Bucureşti (Jiului şi Petrom City), benzina poate fi achiziţionată în acest weekend cu 6,6 lei/l, iar motorina la un preţ de 7,27 lei/l în 17 staţii din capitală.

De campania de weekend de reducere a preţului carburanţilor cu 7 bani/l beneficiază 33 de staţii din capitală.

Campania se desfăşoară pe perioada 3 noiembrie-24 decembrie în 123 din cele 393 de staţii Petrom din ţară, iar reducerea de 7 bani/l se aplică tuturor carburanţilor comercializaţi în respectivele staţii (benzină şi motorină standard, premium şi GPL).

Şi vineri, OMV Petrom ieftinise cu 3 bani/l atât benzina, cât şi motorina, atât în staţiile Petrom, cât şi în cele OMV.

Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Cea mai ieftină benzină se poate achiziţiona la un preţ de 6,63 lei/l, iar cea mai ieftină motorină la unul de 7,29 lei/l în staţiile Lukoil din capitală.

Cotaţiile petrolului sunt în scădere liberă, până la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni, din cauza preocupărilor legate de scăderea cererii în SUA şi China.

Sâmbătă dimineaţă, ţiţeiul Brent, de referinţă pe piaţa eurpeană, se tranzacţiona la 81,7 dolari/baril.

În prezent, rafinăria Petrotel a gigantului rus Lukoil se află într-o revizie programată.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, liderul pieţei distribuitoare de carburanţi, Christina Verchere, “cererea de retail a crescut cu 5% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, fiind stimulată de preţurile scăzute, iar cea de pe piaţa angro cu 14%, ca urmare a intensificării activităţii de construcţii de drumuri”.

Volumul vânzărilor de produse rafinate ale OMV Petrom a rămas constant în trimestrul al treilea al acestuia an, la 1,51 miloane tone, în timp ce marja de rafinare a coborât la 16,8 dolari/baril, de la 17,1 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut. În trimestrul al doilea, marja de rafinare a fost de doar 11,7 dolari/baril, rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi fiind de 31%, în urma reviziei în care aceasta s-a aflat în cel de-al doilea trimestru. În perioada iulie-septembrie, rata de utilizare a rafinăriei a urcat la 95%.

MOTORINĂ Importurile Ucrainei prin porturile româneşti au crescut cu 60%, în urma interzicerii produselor petroliere de origine rusă

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 10 November 2023 17:12

 

Volumele de motorină importate de Ucraina prin terminalele portuare din România au crescut în octombrie la 141 mii tone, cu 60% mai mult decât cele efectuate în septembrie, în urma deciziei guvernului de la Kiev de a interzice importul de produse petroliere care nu prezintă documente de provenienţă non-rusă, care au afectat livrările din mai multe terminale bulgăreşti şi din portul Giurgiuleşti din Republica Moldova.

“Intrarea în revizie a rafinăriei Petrotel (deţinută de gigantul rus Lukoil în România - n.r.) ar putea contribui la rândul său la creşterea importului maritim de distilate în România”, care s-a majorat la rândul său cu o pătrime, susţine presa ucraineană de specialitate.

Din datele prezentate rezultă că aceste cantităţi nu cuprind şi eventualele importuri efectuate de Ucraina de la rafinăriile din România, ci numai pe cele maritime care au fost descărcate în porturile româneşti.

Cantitatea reprezintă peste 36% din importurile totale maritime efectuate prin terminalele din porturile româneşti în luna septembrie, care s-au ridicat la 389 mii tone.

Motorina care a ajuns în România în octombrie pe care maritimă provine din 4 ţări. Cele mai mari volume, 130 mii tone, au fost furnizate din India, iar 86 mii tone, respectiv 80 mii tone au sosit din Grecia, respectiv, Italia. De asemenea, din Turcia au sosit 93 de mii de tone de produse distilate, susţine Enkorr.

În octombrie, Ucraina a importat, prin terminalele din porturile româneşti Constanţa şi Galaţi, în principal motorină de provenienţă indiană. Pe parcursul primelor 29 de zile ale lunii octombrie, companiile ucrainene au importat 94 mii de tone de produse de origine indiană sosite de la terminalele din România. Unele companii au continuat să importe motorină produsă de Arabia Saudită, care a ajuns la Constanţa încă din august. Potrivit firmei de consultanţă ucraineană A-95 Consulting Group, în octombrie companiile ucrainene au importat 14 mii tone de produse saudite şi 19 mii tone de motorină produsă în Turcia.

În primele 10 luni ale anului, volumele de motorină descărcate în porturile româneşti au crescut cu 27%, până la 3,31 milioane de tone. În aceeaşi perioadă, volumul livrărilor de motorină din România către piaţa ucraineană a crescut de la 594 mii tone la 1,13 milioane de tone, o treime din cantitatea importată de România.

Legislaţia, promovată de experţii ucraineni şi adoptată de Guvernul de la Kiev, de interzicere a importurilor de produse petroliere neînsoţite de documente care să demonstreze provenienţa non-rusă, intrată în vigoare la mijlocul lunii octombrie, îşi face primele efecte. Limitarea surselor de aprovizionare a condus, aşa cum era şi logic, la scumpirea a produselor petroliere, în special a gazului petrolier lichefiat (GPL), folosit de ucraineni atât pentru alimentarea maşinilor, cât şi pentru încălzire. În plus, actorii de pe piaţă vorbesc de inevitabilitatea apariţiei unei penurii. Presa ucraineană susţine că evoluţia poate fi explicată parţial de scăderea producţiei rafinăriilor din România, în urma intrării în revizie a Petrotel şi a nefuncţionării la capacitate maximă a Petromidia.

Conform noilor reguli impuse de autorităţile de la Kiev începând cu 17 octombrie, importatorii de produse petroliere sunt obligaţi să furnizeze certificate de origine nu numai ale ţării de expediere, ci şi ale ţării de producţie, precum şi documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la graniţa cu Ucraina.

În urmă cu o lună Serviciul secret de securitate ucrainean (SBU) a publicat o listă cu 32 de porturi, terminale şi depozite implicate în furnizarea de motorină de provenienţă rusă în Ucraina. Lista nu cuprinde niciun port sau terminal din România, însă apar astfel de facilităţi din Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia, ceea ce face ca România să fie una dintre puţinele surse sudice disponibile “nealterate” pentru importatorii ucraineni.

 

Efectul interzicerii importului de țiței rusesc: Scumpiri la pompă cu 17 bani/l în numai 3 zile. Benzina a sărit de 8 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 10 May 2022 11:31

Inevitabilitatea impunerii de către Uniunea Europeană (UE) a unui embargo importului de țiței și produse petroliere din Rusia a condus la o explozie a prețurilor carburanților la pompă pe piața internă. Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile zile, benzina și motorina s-au scumpit cu 17 bani/l în stațiile din capitală.

Prețul benzinei standard comercializate în majoritatea stațiilor OMV, MOL și Rompetrol din capitală a sărit de 8 lei/l, în urma scumpirii cu 22-33 de bani din prima parte a lunii mai.

Marți, în nicio stație OMV din capitală, prețul benzinei standard nu se situa sub 8 lei și doar în 3 stații MOL putea fi achiziționat un litru de benzină cu 7,98-7,99 lei. În majoritatea stațiilor Rompetrol, prețurile se situau peste 8 lei, cele mai scumpe practicând un preț de 8,07 lei/l.

Benzină cu câțiva bani sub prețul de 8 lei/l poate fi achiziționată în stațiile Petrom, 7,92-7,97 lei/l, companie care folosește majoritar (70%) țiței din producție internă.

Cea mai ieftină benzină poate fi cumpărată în stațiile Lukoil, cu 7,84-7,89 lei/l, rafinăria Petrotel procesând majoritar țiței rusesc, cel puțin deocamdată, până la impunerea sancțiunilor UE împotriva importului de țiței și produse petroliere din Rusia.

Chiar și în aceste condiții, Lukoil a scumpit luni cu 5 bani benzina și cu 6 bani motorina, în timp ce grupul MOL, care va beneficia de excepții atât la rafinaria deținută în Ungaria, cât și la cea din Slovacia în cazul unui embrago, a majorat prețul benzinei cu 12 bani/l și cel al motorinei cu 13 bani/l.

Dacă duminică, un litru de benzină putea fi cumpărat în stațiile grupului maghiar cu 7,84-7,89 lei/l, iar unul de motorină cu 8,73-8,87 lei/l, marți acestea au crescut la 7,99-8,08 lei/l, respectiv 8,85-8,95 lei/l.

Și liderul pieței, OMV Petrom, a scumpit luni benzina cu 4 bani/l, la 7,92-7,97 lei/l în stațiile Petrom și la 8,00-8,07 lei/l în stațiile OMV, prețul motorinei rămânând același, de 8,79-8,8 lei/l în stațiile Petrom și de 8,85-8,9 lei/l în cele OMV.

Socar vindea marți benzina standard la cele 3 stații pe care le deține în capitală cu 7,94 lei/l, iar motorina cu 8,79-8,84 lei/l.

Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen privind intenția UE de a interzice importul de țiței și produse petroliere din Rusia din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile, benzina s-a scumpit cu până a 17 bani/l, iar motorina cu până la 16 bani/l.

O treime din țițeiul procesat în rafinăriile autohtone, în special la Petrotel, deținută de gigantul rus Lukoil, este de proveniență rusă. De asemenea, tradițional, o treime din motorina comercializată pe piața internă provine din Rusia.

În prezent, țițeiul rusesc se tranzacționează la un preț considerabil mai redus decât cel extras din alte state, iar ecartul de preț va continua să crească. O interzicere a importului de țiței din Rusia în UE va scădea cererea pentru acesta, însă o va majora considerabil pe cea pentru sortimente alternative, cu caracteristici similare țițeiului Ural. De altfel, CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunțat că renunțarea la procesarea țițeiului rusesc în favoarea celui de altă proveniență, majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril.

Un alt motiv pentru care țițeiul se va scumpi în perioada următoare este decizia anunțată a UE de a interzice asigurarea de către companiile europene a navelor utilizate pentru transportul țițeiului rusesc, inclusiv în țări terțe.

În prezent, prima de asigurare în Marea Neagră depășește, potrivit calculelor Bloomberg, costul închirierii unei nave. Un cargo cu o capacitate de un milion de barili și o vechime de 5 ani, în valoare de 50 milioane dolari, este taxat cu o primă de risc de 5 milioane de dolari, cu 1,5 milioane de dolari peste prețul închirierii sale.

Însă nu numai primele de asigurare au crescut, ci și costul închirierii navelor.

Conform calculelor Bloomberg, costul închirierii unui tanc petrolier pentru transportul unui milion de barili din Novorosisk în Italia, unde Lukoil deține o importantă rafinărie (ISAB), pe lângă cele din Bulgaria (Burgas) și România (Petrotel), s-a majorat la 3,5 milioane dolari, de la 700.000 dolari la începutul unui an. Dacă este adăugată și prima de asigurare de 5 milioane de dolari, rezultă un cost total de peste 10 ori mai ridicat.

În plus, pe lângă treimea de țiței rusesc procesat în rafinăriile autohtone, o altă treime, prelucrată majoritar la Petromidia, provine din Kazahstan (restul fiind din producție internă), însă și aceasta este importată prin terminalul CPC din portul rusesc Novorosisk.

În cazul Rompetrol, transferul țițeiului între porturile Novorosisk și Midia se realizează, în principal, de compania națională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziționat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operațiuni de transport țiței și produse petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană.

Este puțin probabil ca Kremlinul să nu reacționeze la embargo-ul impus de UE și să permită în continuare exportul de gaz kazah prin terminalul rus.

Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.

Astfel, România riscă să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE. Sau, dacă vor continua să opereze, acestea nu vor mai funcționa la capacitatea totală, iar prețul materiei prime, în cazul în care vor găsi țiței alternativ, va crește semnificativ.

Cu toate acestea, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia și, mai nou, Bulgaria, România nu a negociat exceptări de la embargoul impus importului de țiței și produse petroliere din Rusia, ministrul de externe Bogdan Aurescu anunțând luni seară la Digi 24 că guvernul de la București susține măsură care urmează a fi cuprinsă în cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni impuse de CE împotriva Moscovei.

Balcanii, inclusiv România, ar putea fi principalele victime ale embargoului impus de UE țițeiului rusesc. 50% din capacitatea de rafinare din regiune este controlată de companii ruse

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 05 May 2022 10:18

Statele din Balcani, chiar dacă o parte din ele nu sunt membre UE, ar putea fi principalele victime ale embargo-ului impus importului de țiței rusesc. Spre deosebire de celelalte state europene, care nu au de rezolvat decât problema identificării unor alte surse și rute de alimentare cu țiței, statele balcanice se confruntă și cu altă problemă: identificarea de cumpărători sau naționalizarea principalelor rafinării și a rețelelor de distribuție a carburanților, aproximativ 50% din capacitatea de rafinare din regiune fiind controlată de companii rusești.

Din totalul capacității anuale de rafinare de 42,7 milioane tone din Balcani (cu excepția Greciei), nu mai puțin de 21,1 milioane tone sunt procesate în rafinării al căror principal acționar este o companie rusească.

Lukoil deține rafinăriile Petrotel, cu o capacitate anuală de 2,4 milioane tone, în România, și Burgas, cu o capacitate anuală de 9,8 milioane tone, în Bulgaria.

Gazprom Neft, prin NIS Petrol, operează rafinăriile din Serbia de la Novi Sad, cu o capacitate anuală de 2,6 milioane tone, și Pancevo, cu capacitate de 4,8 milioane tone.

O altă companie rusească, Zarubezhneft, prin Neftegazinkor, deține 2 rafinări în Bosnia, din care cea mai importantă, Brod, are o capacitate totală anuală de 1,5 milioane.

Pe lângă acestea, companiile rusești dețin și o mare parte din rețelele de distribuție din respectivele state, cu excepția României.

Cum Serbia și Bosnia nu sunt membre UE, chiar dacă prima are statut de candidat, iar cea de-a doua de potențial candidat, s-ar putea crede că embargo-ul nu li se aplică. Numai că rafinăriile din ambele state importă petrolul rusesc rafinat prin Croația, stat membru, căruia sigur îi vor fi impuse sancțiuni la importul de țiței.

Chiar dacă pare nerealistic, date fiind companiile rusești producătoare de petrol care le dețin, rafinăriile respective ar putea avea opțiunea de a cumpăra materie primă non-rusă pentru a-și continua activitatea.

Numai că și acest lucru este imposibil, fapt explicat de Claudio Geraci, directorul general al celeilalte rafinării Lukoil din Europa, ISAB din Italia, care va fi foarte probabil naționalizată de statul italian.

ISAB, cea mai mare rafinărie din Italia, obișnuia să cumpere 30-40% din materia primă din Rusia, restul provenind de pe piețele internaționale. Însă unul din efectele sancțiunilor impuse de statele occidentale este că ISAB este nevoită să cumpere aproape tot țițeiul brut de la proprietarul rus Lukoil, din cauză că băncile internaționale nu îi mai acordă credite.

“Deoarece nu primim credite de la nivel internațional nu putem cumpăra țiței din altă parte”, a declarat Claudio Geraci. Potrivit acestuia, din cauza lipsei creditelor bancare și companiile care lucrează cu ISAB nu vor mai fi plătite.

Situația este similară și în cazul celorlalte rafinării deținute de ruși în Balcani.

Profit.ro a anunțat că, potrivit publicației sârbești Demostat.rs, guvernul de la Belgrad, acționar la rândul său cu aproape 30% la compania controlată de Gazprom Neft, caută soluții pentru a evita naționalizarea acesteia încă de dinaintea impunerii embargo-ului la importul de țiței rusesc de către UE. Compania Petrolieră de Stat din Azerbaidjan (SOCAR) ar fi interesată să cumpere pachetul majoritar al NIS și a luat legătura cu proprietarul majoritar, compania de stat rusă Gazprom Neft, dar și cu guvernul de la Belgrad.

În cazul României situația s-ar putea agrava ca urmare a faptului că, pe lângă Petrotel, deținută de Lukoil, cea mai mare rafinărie locală, Petromidia, funcționează cu țiței kazah, exportat însă prin terminalul CPC de la Novorosisk, din Rusia. Este puțin probabil ca Kremlinul să nu reacționeze la embargo-ul impus de UE și să permită în continuare exportul de gaz kazah prin terminalul rus.

Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk.

Astfel, România riscă să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE.

Iar produsele petroliere din România alimentează inclusiv Republica Moldova și Georgia, și chiar și Ucraina, dacă presa rusă ar avea dreptate.

În urma indisponibilizării rafinăriilor respective, statele din zonă ar putea apela la importuri fie din nord-vest, Ungaria și Slovacia, fie din sud, din Grecia.

Numai că Slovacia este dependentă aproape 100% de importul de țiței rusesc, iar Ungaria, în proporție de 65%. În plus, Ungaria a apelat ca soluție de compromis tot la importul de țiței kazah.

Acesta este motivul pentru care cele 2 state, Ungaria și Slovacia, au fost exceptate de la interdicția importului de țiței rusesc până la finalul acestui an, perioada de derogare fiind extinsă în cazul lor până la finalul lui 2023.

În ceea ce privește Grecia, în pofida unei capacități de rafinare impresionante, de 26 milioane tone/an, deja exporturile atât în Balcani, cât și în Turcia, se situează la 40-50% din nivelu producției. Iar Grecia exportă în special combustibili maritimi.

Și importurile din Turcia, care dispune și ea de o capacitate anuală ridicată de rafinare, de aproape 40 milioane tone, par improbabile, ea fiind importator net de carburanți, în special motorină.

Dată fiind situația geopolitică, nu este exclus ca în perioada următoare, penuria de carburanți să se instaureze în Balcani sau, în cel mai fericit caz, prețurile acestora să explodeze.

Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea de la pompă. MFP estima că majorarea accizelor va crește prețul combustibililor cu maxim 1,7% și va avea un efect inflaționist de doar 0,1%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 11 October 2017 09:57

benzina 43761500Impactul direct asupra inflației medii a majorării accizelor cu 32 de bani pe litru “ar putea să nu depășească 0,1 puncte procentuale”, susține o analiză a Ministerului de Finanțe, efectuată înaintea primei etape a majorării accizelor de pe 15 septembrie, consultată de Profit.ro.

Pentru a-și susține optimismul, ministerul de finanțe invocă două argumente, unul istoric, legat de impactul majorărilor și reducerilor de accize din trecut asupra prețului final la consumator, iar celălalt legat de cotațiile reduse ale petrolului pe piețele internaționale.

“Majorarea accizei se face în contextul unui nivel al prețului petrolului de sub 50 dolari pe baril, ceea ce determina ca impactul negativ al majorării să fie absorbit. Dacă în primele 4 luni prețul petrolului a depășit pragul de 50 dolari pe baril, începând cu luna mai acesta a început sa scadă până la un minim de 45,2 dolari pe baril în luna iunie 2017. De la începutul anului 2017 și până în prezent prețul petrolului a înregistrat o medie de 49,89 dolari pe baril”, se precizează în documentul citat.

Analiza MFP este una corectă, numai că se oprește în momentul adoptării ordonanței prin care s-au majorat accizele. E adevărat că pe 30 august, prețul internațional al țițeiului Brent (de referință pe piața globală) era de 50,8 dolari pe baril, însă, între timp acesta s-a apreciat, find tranzacționat luni, la ora 10:30 (ora României) la un preț de 55,5 dolari pe baril. Pe 25 septembrie prețul unui baril de petrol Brent era de peste 59 dolari pe baril. Actualul preț al petrolului este cu 22,2% mai mare decât minimul înregistrat în acest an și cu 11,2% peste media de 49,89 înregistrată, potrivit MFP, de la începutul anului.

De altfel, nu numai prețul petrolului a crescut în acest interval, ci și cel al produselor rafinate, benzină, respectiv motorină, cu 1%, respectiv 7,39%

Referitor la primul argument, cel istoric, MFP susține că în cazul majorărilor/micșorărilor de accize precedente, mai puțin de jumătate din cost/beneficiu a fost transferat consumatorului final.

“În ceea ce privește introducerea supra-accizei de 7 eurocenți pe litru începând cu 1 aprilie 2014, transpunerea integrală a acestei majorări de accize ar fi condus la o creștere a prețului final la consumator cu circa 6%. În realitate, conform datelor statistice publicate, creșterea prețului la combustibili a fost în luna aprilie 2014 de 3,16%, ceea ce înseamnă că doar jumătate din impactul acestei măsuri s-a regăsit în prețul final. Măsura de eliminare a supra-accizei de la 1 ianuarie 2017 s-a concretizat într-o reducere a prețului de consum cu numai 2,52% în prima lună a anului, în aceasta fiind inclusa și reducerea cotei TVA cu 1 punct procentual. Practic, eliminarea supra-accizei a condus la o scădere a

prețului de numai 1,7%, ceea ce înseamnă că o majorare a accizei mai redusă decât eliminarea din luna ianuarie 2017 și efectuata în doua etape va influența prețul combustibilului cu mult sub influența efectiva din luna ianuarie”, susține MFP.

Realitatea contrazice însă dur analiza MFP. Față de nivelul prețurilor de pe 31 august (ziua adoptării ordonanței de modificare a Codului Fiscal prin care au fost majorate accizele), OMV Petrom a scumpit benzina cu 37 de bani pe litru, iar motorina cu 48 de bani pe litru. În același interval, Rompetrol a majorat, la rândul său, prețurile cu 51 de bani la litrul de benzină și cu 61 de bani la litrul de motorină. Dacă pe 31 august la stațiile OMV Petrom, respectiv Rompetrol, de pe Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină, respectiv motorină, se tranzacționa cu aproximativ 4,6 lei, în prezent, benzina costă 5,05 lei la OMV Petrom (5,09 la Rompetrol), iar motorina 5,11 lei la OMV Petrom (5,15 lei la Rompetrol).

Dacă luăm în calcul o majorare medie de 45 de bani pe litrul de benzină și de 55 de bani pe cel de motorină pentru cele două companii, care controlează peste două treimi din piață, cele două tipuri de carburanți s-au scumpit în ultima lună cu 9,78% - benzina, respectiv - 11,95%. De șase ori peste procentul maxim de 1,7% avansat de MFP în cazul benzinei și de 7 ori în cazul motorinei!

Optimismul MFP nu se oprește aici. Potrivit ministerului, “majorarea accizei la combustibil influențează anumite ramuri economice, dar nu are un efect semnificativ asupra mediului de afaceri în ansamblu”.

MFP susține că structura cheltuielilor din sectoarele producătoare de bunuri de consum se caracterizează printr-o pondere redusă a cheltuielilor cu carburanți și a celor de transport, ceea ce conduce la un impact direct redus al creșterii accizelor asupra prețurilor de livrare. “Pe total economie, cheltuielile cu produsele petroliere reprezinta circa 3,8% din producție, iar cheltuielile de transport (unde influența majorării accizei ar putea fi mai ridicata) - 1%. În industria alimentară, în industria articolelor de îmbrăcăminte și în cea a mobilei, în hoteluri și restaurante (turism), mijloace de transport rutier (autoturisme), cheltuielile cu produse petroliere reprezinta mai puțin de 1% din valoarea producției. În cazul cheltuielilor de transport , ponderea în valoarea producției nu depășește 0,2% în industria alimentară, ușoară, turism și ajunge la 0,7% în cazul mobilei”, susține analiza MFP.

Din păcate pentru minister, dar mai ales pentru populație, datele arată că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea de la pompă.

Moştenitoarele lui Patriciu au mutat Marexin în vila din zona Primăverii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 25 November 2015 14:28

patriciu si chenCum Marexin-ul lui Dinu Patriciu şi-a mărit pierderile în ultima perioadă de la un milion de euro la peste 6 milioane de euro anul trecut, două dintre moştenitoarele fostului mare om de afaceri, Melanie Chen şi Ana Patriciu, au hotărât săptămânile trecute să-i schimbe sediul social din Băneasa Business Center (unde ocupa şapte camere din tronsonul 2 al clădirii, la etajul unu) în vila de pe bulevardul Eliade nr. 2, acolo de unde prin 2007, Patriciu a făcut anunţul de vânzare a Rompetrol, indică un document al Marexin, consultat de Energy Report.

Marine Resource Exploration International (Marexin) a fost înfiinţată încă din anul 2008 pentru a explora   nămolul sapropelic de pe fundul Mării Negre însă compania nu a avut până în prezent vreun rezultat nici la şapte ani de la înfiinţare.

În prezent, Marexin este deţinută de Marine Resource Exploration International BV în proporţie de peste 99,99%, reprezentată legal de Melanie Chen, care este şi preşedinte al consiliului de administraţie şi de Marine Resource Exploration International SA înregistrată în Turcia (0,0014%), reprezentată legal de Ana Patriciu (31 de ani), care este una din fiicele lui Dinu Patriciu şi preşedinte al consiliului de administraţie.

Despre moştenirea lăsată de omul de afaceri presa a scris mai detaliat abia la un an de la moartea sa. Astfel, se putea citi că fiicele acestuia, Ana Patriciu și Maria Patriciu dobândeau o cotă totală de 82,5% din întreaga sa avere în timp ce fosta parteneră de afaceri a lui Dinu Patriciu, Melanie Chen, se alegea cu 12,5%.

Nobel Oil deschide benzinării la Iaşi şi Constanţa. Ţinteşte acoperire naţională

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 28 October 2015 13:15

 

benzinarie Nobel OilNou intrată pe piaţa din România, Nobel Oil Downstream a hotărât să-şi majoreze capitalul social prin aport în numerar cu două milioane de dolari, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

“Compania îşi propune să dezvolte o reţea de staţii de distribuţie carburanţi cu acoperire naţională. Prima staţie de distribuţie carburanţi a Nobel Oil se află în ultima etapă a constucţiei şi se va deschide în curând la Iaşi iar cea de-a doua locaţie se află în Constanţa”, au declarat reprezentanţi ai companiei, răspunzând unei solicitări din partea Energy Report.

Cei care ţin frâiele companiei nu sunt deloc străini de România. Dimpotrivă. Managing Director este John A. Long, a cărui expertiză locală este direct legată de introducerea în România a unor grupuri precum Shell, Lukoil şi Rompetrol.

Long a fost numit de Dinu Patriciu “tatăl downstream-ului românesc”, asta şi pentru că a venit în România imediat după revolta din 1989, contribuind la deschiderea a sute de benzinării.

Asociaţii companiei din România sunt Nobel Oil Services (UK) Limited cu 99% din părţile sociale şi britanicul Michael Roland Wring (60 de ani), cu 1%.

Cine este însă Michael Wring? Acesta, după o bogată experienţă internaţională la companii de renume în domeniul petrolier şi nu numai, a pus umărul la achiziţia de către Rompetrol a rafinăriilor Vega şi Petromidia. Acesta este CEO al Nobel Oil Services, unde a venit în anul 2013.

Nobel Oil Services (UK) Limited, asociatul majoritar al companiei care deschide staţiile de carburant în România, îl are ca reprezentant legal pe azerul Jabbarov Yusif  Hasan Oglu (33 de ani). Tânărul azer este CFO în Nobel Oil Services şi a venit tot în anul 2013 ca Wring după o experienţă de... 14 ani pe domenii precum finanţe, strategii şi managementul riscului pentru bănci internaţionale şi alte companii.

 

Listele incomplete cu creditori - motivul respingerii cererii de intrare în insolvență a Rompetrol SA

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 15 September 2015 11:52

Rompetrol Patriciu BUUNCererea SC Rompetrol SA de intrare în insolvență a fost respinsă de Tribunalul București pe motiv că a depus liste extrem de incomplete ale creditorilor, nefiind clar nici măcar statutul juridic al acestora, persoane fizice sau juridice.

Magistrații Tribunalului București au remarcat, potrivit Profit.ro, că Rompetrol s-a mulțumit să indice, în cazul unora dintre creditori, doar țara în care domiciliază sau își au sediul. “În cauză, judecătorul sindic reține că societatea debitoare nu a depus toate documentele (…), respectiv adresele tuturor creditorilor și nici cauza creanțelor. Astfel, pentru o parte din creditori nu au fost menționate în mod complet adresele, fiind trecut în listă doar statul în care aceștia domiciliază ori își au sediul. Pentru o parte din creditori nu se indică nicio adresă, iar pentru alți creditori, care nu au menționate adresele, nu se poate stabili dacă aceștia sunt persoane fizice sau juridice, rezultând, în mod evident, imposibilitatea aflării adreselor acestor persoane, de către administratorul judiciar, în cazul deschiderii procedurii”, explică magistrații, prin Sentința civilă nr. 5337.

Potrivit judecătorilor, Rompetrol nu a indicat care dintre creditori sunt angajați ai companiei și care nu, în aceste condiții fiind imposibilă notificarea creditorilor externi.

Instanța a mai reținut și că avocații Rompetrol au refuzat să completeze aceste date, cu toate că instanța le-a pus în vedere acest lucru, desi nu era obligată: “Deși indicarea lipsurilor cererii nu este obligatorie, debitoarei, prezentă prin avocat, i s-au pus în vedere lipsurile listei creditorilor, însă aceasta a arătat faptul că nu este necesar să depună această listă în mod complet, ceea ce echivalează cu un refuz”.

În urmă cu patru luni, kazahii de la KazMunaiGas (KMG) au decis ca una din companiile membre ale grupului, Rompetrol SA, să ceară intrarea în insolvență, pentru a se putea reorganiza protejându-se de creditori.

Potrivit comunicatului companiei, creditorul împotriva căruia vrea să se protejeze este statul român, căruia ar trebui să-i plătească 58,5 milioane de dolari, în solidar cu fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP din perioada precedentă preluării companiei de KMG, Petrică Grama și directorul economic al Rompetrol SA din “era” Patriciu, Alexandru Bușcă, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București, referitoare la celebra creanță istorică Libia, recuperată de Rompetrol SA la începutul anilor 2000 și virată către bugetul de stat doar parțial.

Potrivit deciziei Curții de Apel, fostul proprietar Rompetrol, Dinu Patriciu și alți asociați ai săi s-au constituit în anii ’90 într-un grup organizat pentru a participa la privatizarea Rompetrol.

“Interesul acestui grup a fost, pe de o parte, de a intra în posesia creanțelor gestionate de Rompetrol provenite din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989 care generau sume de bani destinate bugetului de stat şi, iar pe de altă parte de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care prin natura obiectului lor de activitate permiteau rulajul unor mari sume de bani (cash flow) prin contracte economice interne şi externe , dar care , în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român. În aceste împrejurări, în perioada anilor 1999-2004 grupul infracţional astfel organizat şi-a realizat scopul de însuşire a creanţei statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internaţională cu statul libian, de decapitalizare a Rafinăriilor Vega şi Petromidia, de însuşire şi folosire în propriul interes a sumelor de bani colectate şi destinate bugetului de stat , dar şi de a transfera sume de bani către societăţile membre ale grupului înfiinţate în paradisuri fiscale şi nu în ultimul rând crearea, în mod artificial, de lichidităţi prin listarea la bursă a Rafinăriei Petromidia”, se precizează în decizie.

Dinu Patriciu și directorul economic al Rompetrol SA de la acea vreme, Alexandru Bușcă, au susținut în timpul procesului că drepturile de creanță născute împotriva societății Repsol aparțin patrimoniului Rompetrol of Libia și după dizolvarea și lichidarea acesteia, Rompetrol SA. Ei au susținut caracterul nelegal și neconstituțional al celor două hotărâri de guvern care reglementau obligativitatea virării la bugetul de stat a sumelor de bani rezultate din acordul EPSA.

Interesant este că Rompetrol SA a achitat statului sumele aferente unei părți din creanța recureată, și anume 45 milioane de dolari. În cadrul procesului însă, inculpații au precizat “în legătură cu suma de 45 milioane USD plătită de Repsol Exploracion Spania în luna februarie 1995 din care SC Rompetrol SA a plătit bugetului de stat sumele cuvenite conform actelor normative în vigoare, după reţinerea cheltuielilor proprii efectuate de societate, inculpatul Patriciu Dan Costache a arătat că aceasta s-a datorat erorii de fapt şi de drept în care s-a aflat conducerea Rompetrol SA la aceea dată în ceea ce priveşte titlul legal al dreptului la preţ, respectiv legalitatea solicitării guvernului prin HG 21/1995 şi prin „obedienţa comodă a membrilor conducerii Rompetrol SA faţă de autoritatea guvernamentală, a cărei limitare prin principiile legalităţii şi separaţiei puterilor în stat nu era încă ferm şi constant cristalizată în practică”. Atât inculpatul Patriciu Dan Costache cât și inculpatul Bucșă Alexandru au susținut că Notificarea din 16 decembrie 1999 către ministerul finanțelor şi lipsa unei opinii contrare din partea ministerului finanţelor au confirmat că SC Rompetrol SA este titularul creanţei şi are dreptul de a dispune asupra acesteia”

Fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP, Petrică Grama, a fost considerat complice de către Curtea de Apel: “Curtea reţine că inculpatul Grama Petrică a avut cunoştinţă despre încasarea unei tranşe de 10 milioane USD de către Rompetrol SA, sumă pe care SC Rompetrol SA trebuia să o vireze bugetului de stat, iar prin primirea notificării, repartizarea formală a acesteia unei persoane care urma să se pensioneze în scurt timp deşi competenţa de soluţionare a adresei aparţinea unei alte direcţii, a ajutat şi sprijinit cu intenţie acţiunea reprezentanţilor SC Rompetrol SA de însușire, folosire şi traficare a sumelor provenite din plăţile compensatorii efectuate de Repsol Exploracion Spania, având un rol bine determinat, în timp, în cadrul pluralităţii infracţionale constituite.”

 

Banca Centrală a Kazahstanului devine (indirect) acționar Rompetrol

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:38

partener-principal-kmg-international-prin-rompetrol-well-services-5245Banca Centrală a Republicii Kazakhstan va deveni unul dintre acționarii principalei companii petroliere a țării KazMunaiGas, la rândul său principal acționar al Rompetrol.

Fondul suveran al statului asiatic, Samruk-Kazyna National Welfare Fund, acționar unic al companiei va vinde Băncii Centrale un pachet de 10% din KMG la un preț stabilit de un consultant independent, susține Trend News Agency.

Prețul nu va putea fi mai mic de 4 miliarde de dolari.

Actul normativ care reglementează această operațiune mai puțin ortodoxă de finanțare a fost semnat de către guvernul kazah pe 23 iulie și a intrat în vigoare la data semnării.

În total, vor fi scoase la vânzare un total de 58.420.748 de acțiuni KazMunaiGas.

Interesant este că la nici o săptămână, în ziua de marți 28 iulie, guvernul României Guvernul a aprobat, printr-o Hotarare, vânzarea a 26,69% din acțiunile pe care statul român, prin Ministerul Energiei, le deține la Rompetrol Rafinare. Astfel, dupa un an si jumatate de cand Guvernul a aprobat prin Hotarare memorandumul semnat in februarie 2013 cu actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan, a fost adoptata si strategia de privatizare. Aceasta prevede vanzarea prin licitatie cu strigare a pachetului de 26,69% (11.775.349.451 actiuni) pentru suma minima de 200 de milioane de dolari. Potrivit Hotnews, Executivul nu precizeaza si cand va demara procedura de licitație.

Pretul de oferta al pachetului de actiuni va fi cel putin egal cu valoarea nominala a acestui pachet de actiuni, iar licitatia cu strigare va putea sa se deruleze la un pret in urcare fata de pretul de oferta (licitatie competitiva), sau in scadere (licitatie olandeza), in functie de interesul manifestat de investitori. Potrivit Strategiei de privatizare, pretul de adjudecare al pachetului de actiuni nu va fi mai mic de 200 milioane USD, in caz contrar urmand a nu se finaliza vanzarea pachetului de actiuni.

KMG a băgat în insolvență Rompetrol SA pentru a scăpa de povara creanței Libia

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 05 June 2015 12:19

dinu-patriciuKazahii de la KazMunaiGas (KMG) au decis ca una din companiile membre ale grupului, Rompetrol SA, să ceară intrarea în insolvență, pentru a se putea reorganiza protejându-se de creditori.

Potrivit comunicatului companiei, creditorul împotriva căruia vrea să se protejeze este statul român, căruia ar trebui să-i plătească 58,5 milioane de dolari, în solidar cu fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP din perioada precedentă preluării companiei de KMG, Petrică Grama și directorul economic al Rompetrol SA din “era” Patriciu, Alexandru Bușcă, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București, referitoare la celebra creanță istorică Libia, recuperată de Rompetrol SA la începutul anilor 2000 și virată către bugetul de stat doar parțial.

Potrivit deciziei Curții de Apel, fostul proprietar Rompetrol, Dinu Patriciu și alți asociați ai săi s-au constituit în anii ’90 într-un grup organizat pentru a participa la privatizarea Rompetrol.

“Interesul acestui grup a fost, pe de o parte, de a intra în posesia creanțelor gestionate de Rompetrol provenite din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989 care generau sume de bani destinate bugetului de stat şi, iar pe de altă parte de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care prin natura obiectului lor de activitate permiteau rulajul unor mari sume de bani (cash flow) prin contracte economice interne şi externe , dar care , în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român. În aceste împrejurări, în perioada anilor 1999-2004 grupul infracţional astfel organizat şi-a realizat scopul de însuşire a creanţei statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internaţională cu statul libian, de decapitalizare a Rafinăriilor Vega şi Petromidia, de însuşire şi folosire în propriul interes a sumelor de bani colectate şi destinate bugetului de stat , dar şi de a transfera sume de bani către societăţile membre ale grupului înfiinţate în paradisuri fiscale şi nu în ultimul rând crearea, în mod artificial, de lichidităţi prin listarea la bursă a Rafinăriei Petromidia”, se precizează în decizie.

Dinu Patriciu și directorul economic al Rompetrol SA de la acea vreme, Alexandru Bușcă, au susținut în timpul procesului că drepturile de creanță născute împotriva societății Repsol aparțin patrimoniului Rompetrol of Libia și după dizolvarea și lichidarea acesteia, Rompetrol SA. Ei au susținut caracterul nelegal și neconstituțional al celor două hotărâri de guvern care reglementau obligativitatea virării la bugetul de stat a sumelor de bani rezultate din acordul EPSA.

Interesant este că Rompetrol SA a achitat statului sumele aferente unei părți din creanța recureată, și anume 45 milioane de dolari. În cadrul procesului însă, inculpații au precizat “în legătură cu suma de 45 milioane USD plătită de Repsol Exploracion Spania în luna februarie 1995 din care SC Rompetrol SA a plătit bugetului de stat sumele cuvenite conform actelor normative în vigoare, după reţinerea cheltuielilor proprii efectuate de societate, inculpatul Patriciu Dan Costache a arătat că aceasta s-a datorat erorii de fapt şi de drept în care s-a aflat conducerea Rompetrol SA la aceea dată în ceea ce priveşte titlul legal al dreptului la preţ, respectiv legalitatea solicitării guvernului prin HG 21/1995 şi prin „obedienţa comodă a membrilor conducerii Rompetrol SA faţă de autoritatea guvernamentală, a cărei limitare prin principiile legalităţii şi separaţiei puterilor în stat nu era încă ferm şi constant cristalizată în practică”. Atât inculpatul Patriciu Dan Costache cât și inculpatul Bucșă Alexandru au susținut că Notificarea din 16 decembrie 1999 către ministerul finanțelor şi lipsa unei opinii contrare din partea ministerului finanţelor au confirmat că SC Rompetrol SA este titularul creanţei şi are dreptul de a dispune asupra acesteia”

Fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP, Petrică Grama, a fost considerat complice de către Curtea de Apel: “Curtea reţine că inculpatul Grama Petrică a avut cunoştinţă despre încasarea unei tranşe de 10 milioane USD de către Rompetrol SA, sumă pe care SC Rompetrol SA trebuia să o vireze bugetului de stat, iar prin primirea notificării, repartizarea formală a acesteia unei persoane care urma să se pensioneze în scurt timp deşi competenţa de soluţionare a adresei aparţinea unei alte direcţii, a ajutat şi sprijinit cu intenţie acţiunea reprezentanţilor SC Rompetrol SA de însușire, folosire şi traficare a sumelor provenite din plăţile compensatorii efectuate de Repsol Exploracion Spania, având un rol bine determinat, în timp,în cadrul pluralităţii infracţionale constituite.”

Comunicatul KMG:

“Rompetrol SA, o societate netranzactionata, a solicitat Tribunalului Bucuresti deschiderea procedurii de reorganizare a societatii, in vederea continuarii operatiunilor comerciale derulate atat in Romania, cat si in strainatate.  La sfarsitul anului trecut, societatea a fost obligata, in solidar cu alte persoane fizice, de catre Curtea de Apel Bucuresti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adauga  dobanda legala calculata incepand cu data de 05.01.2001. Aspectele avute in vedere de Curtea de Apel Bucuresti privesc fapte savarsite in perioada 1999-2001, cu mult inainte de anul 2007 cand KazMunayGas a devenit actionarul majoritar al grupului de societati din care face parte si Rompetrol SA.

Dupa pronuntarea deciziei respective, societatea si-a aratat toata deschiderea in cursul procedurilor legale demarate de autoritatile fiscale pentru identificarea si evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale.

Punerea in executare a deciziei respective, inclusiv a dobanzilor legale, care in opinia autoritatilor fiscale reprezinta o suma de trei ori mai mare decat debitul principal, creeaza un dezechilibru financiar major pentru societate, avand efecte imediate in activitatile sale curente - intreruperea operatiunilor de profil, a contractelor in derulare, a investitiilor si implicit asupra angajatilor sai. 

Mentionam ca valoarea totala a investitiilor realizate de Rompetrol SA din fondurile proprii in dezvoltarea lucrarilor de explorare din Romania si achizitia de instalatii de foraj necesare extinderii activitatilor de profil pe plan extern depaseste suma de 50 milioane USD. In acelasi timp au fost initiate demersurile legale pentru punerea in executare a obligatiilor asumate de catre fostul proprietar al Grupului Rompetrol in contextul deciziei Curtii de Apel Bucuresti.

Reorganizarea activitatii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activitatilor de foraj sonde petroliere terestre in Maroc, unde societatea a castigat un contract in 2014 dupa ce a fost nevoita sa isi intrerupa activitatile din Libia pe fondul instabilitatii politice, si in Romania, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare si productie hidrocarburi. 

Precizam ca celelalte activitati ale societatilor din Grup nu vor in niciun fel afectate de aceasta procedura de reorganizare”.

KMG International (fostul Rompetrol) a contractat un credit sindicalizat de 360 mil $ de la BCR, ING, Raiffeisen și Unicredit

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 24 April 2015 05:25

RompetrolKMG International NV (fostul „Grup Rompetrol NV“) a încheiat joi o facilitate de credit în valoare de 360 milioane $ pentru refinanțarea unor credite existente și pentru acoperirea nevoilor generale de finanțare, a anunțat compania, într-un comunicat transmis BVB.

Facilitatea este una de tip revolving multivalută, are o maturitate de 3 ani și a fost contractată de la un sindicat de bănci format din Banca Comercială Română, în calitate de Coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank SA și UniCredit Țiriac Bank SA.

Facilitatea, garantată de KMG International, va fi utilizată de Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading și KMG Rompetrol pentru refinanțarea unor credite existente și pentru acoperirea nevoilor generale de finanțare. Această facilitate cuprinde două tranșe, o facilitate de credit revolving și o tranșă ce poate fi utilizată sub forma unor facilități auxiliare.

„Acest parteneriat reprezintă un important pas pentru KMG International în asigurarea liniilor de finanțare și a capitalului de lucru necesar activităților și operațiunilor Rompetrol. în același timp, este un semn de încredere din partea instituțiilor bancare, atât prin valoarea acordată, cât și prin complexitatea facilității de finanțare, ce include multiple posibilități de utilizare în acord cu nevoile variate ale Grupului”, a declarat Mariana Durleșteanu, directorul financiar al Grupului KMG International.

Cei patru aranjori principali mandatați să pună la dispoziție facilitatea în cote egale sunt Banca Comercială Română SA (membră a Grupului Erste), ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank S.A. și UniCredit țiriac Bank S.A. Banca Comercială Română a acționat în calitate de Coordonator al facilitatii și de Agent de Documentație, UniCredit Bank AG, Sucursala Londra îndeplinește rolul de Agent de Facilitate, iar UniCredit țiriac Bank SA de Bancă Emitentă, Agent de Garanții și Agent de Plăți.

Allen&Overy LLP împreună cu asociații săi din România, Radu Tărăcila Pădurari Retevoescu SCA, au acționat în calitate de avocați pentru sindicatul de bănci iar Eversheds London a acționat în calitate de avocați pentru companiile membre Grupului KMG International.

KMG International N.V. are un ratind S&P B-/stabil și unul Fitch B+/stabil și este deținută în proporție de 100% de compania de stat JSC NC “KazMunayGas” (cu ratinguri Fitch BBB+/stabil, Moody’s Baa3/stable, S&P BB+/negativ).

Fostul Rompetrol (actualul KMG International) și-a redus cu 50% pierderile în 2014

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 07 April 2015 13:34

RompetrolProfitând de evoluția favorabilă a prețului principalei sale materii prime, petrolul, și de o îmbunătățire a activității operaționale ca urmare a investițiilor efectuate în ultimii ani, Grupul KMG International (fostul Rompetrol Grup) a reușit să-și reducă cu 61 milioane $ pierderile nete, acestea ajungând în 2014 la -58 de milioane de dolari.

Pe fondul evoluțiilor internaționale ale țițeiului și ale produselor petroliere, KMG International a atins în 2014 o cifră netă de afaceri de 11,4 miliarde USD, în creștere cu 2% față de rezultatul obținut în 2013. 

Creșterea producției și a vânzărilor de produse petroliere, coroborate cu optimizarea fluxurilor operaționale și financiare, dar și continuarea programului „Change for Good” au contribuit în 2014 la dublarea profitului operational (EBITDA) până la un nivel de 140 milioane $.

Inițiat în 2013, programul Change for Good și-a propus o eficientizare și o îmbunătățire până în 2018 a întregului flux de operațiuni specifice activităților de rafinare - petrochimie, trading - aprovizionare cu materie primă, retail - marketing, upstream - servicii industriale. De asemenea, acesta urmareste și o reducere a cheltuielilor operaționale și o creștere a profitabilității, efectul economic vizat fiind de aproximativ 130 milioane USD până în 2018 (28 milioane USD in 2014, 30 milioane USD în 2015). 

În 2014, contribuțiile totale ale companiilor membre KMG International la bugetul de stat, dar și la bugetele locale, s-a ridicat la aproximativ 1,93 miliarde USD, din care circa 1,8 miliarde USD a reprezentat aportul Rompetrol Rafinare (1,4 miliarde USD – 2013). 

În același timp, exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde USD în 2014 (1,7 miliarde USD – 2013, 1,7 miliarde USD – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național.

Pe fondul unei creșteri cu 22% a producției de carburanți la rafinăria Petromidia (producție record de motorină - 2,43 milioane tone față de 1,91 milioane tone în 2013), vânzările de produse petroliere prin stațiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova și Georgia s-au majorat cu 15% față de indicatorul din 2013, ajungând la un nivel de 2,23 milioane tone.

Conpet plătește 255,12 milioane lei către CFR Marfă pentru transportul țițeiului și gazolinei și cumpără carburanți de 4,39 milioane lei de la OMV Petrom

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 April 2015 09:10

Conpet Gazprom PancevoCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat, pe 30 martie, două contracte, în vaza cărora va achiziționa servicii de transport de țiței și produse petroliere pe calea ferată de la operatorul de stat CFR Marfă, precum și carburanți de la OMV Petrom.

Astfel, Conpet va plăti 255,12 milioane lei către CFR Marfă pentru transportul pe calea ferată a țițeiului și gazolinei din rampele de încărcare la stațiile stabilite de Conpet, potrivit unui anunț al companiei.

Valoarea estimată a contractului este de 255.128.496 lei, acesta urmând să se întindă pe o perioadă de patru ani, între 1 aprilie 2015 și 31 martie 2019. Pentru acest contract a fost emisă o scrisoare de garanție bancară de bună execuție în cuantum de 500.000 lei. Plata trebuie făcută de Conpet în termen de 30 de zile de la data primirii facturii, iar penalitățile de întârziere sunt stabilite la 0,5% pe zi.

De asemenea, Conpet a încheiat un contract pe 3 ani, valabil între 1 aprilie 2014 și 1 aprilie 2018, cu OMV Petrom Marketing SRL, în baza căruia Conpet va achiziționa carburanți cu carduri de credit Petrom de la stațiile din România ale furnizorului.

Valoarea estimată a contractului este de 4.394.250 lei, pentru care s-a emis o scrisoare de garanție bancară de bună execuție în cuantum de 439.425 lei. Plata trebuie făcută în 30 de zile de la data emiterii facturii, iar penalitățile de întârziere sunt de 0,1% pe zi.

În decembrie anul trecut, Conpet a încheiat un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei. Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015.

Conpet a încheiat anul trecut cu un profit net de 50,48 milioane lei, în creștere cu 61% față de 2013, iar cifra de a afaceri a companiei s-a majorat cu 7,5%, la 375,04 milioane lei.

Conpet a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționar principal statul român, prin Ministerul Energiei (58,71%). În noiembrie anul trecut, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile Conpet, printr-un plasament privat accelerat de acțiuni la care au putut participa doar investitorii calificați și în urma căruia FP a obținut suma de 99,8 milioane lei.

Rompetrol Well Services propune acordarea unui dividend pe 2014 de 2 bani, mai redus cu un ban față de cel din 2013

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 07:47

Screen Shot 2015-03-25 at 07.46.18Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services SA a propus pentru 2014 acordarea unui dividend brut de 2 bani pe acțiune, în scădere cu 33% față de nivelul dividendului acordat în anul precedent, de 3 bani pe acțiune.

Valoarea totală a dividendelor distribuite, 5.563.818 lei, reprezintă echivalentul a 40% din profitul net, în valoare de 13.898.555 lei, înregistrat de Rompetrol Well Services, în 2014. Acesta a fost de două ori mai redus decât cel din 2013, de peste 27 milioane de lei.

Aprobarea datei plații dividendelor a fost stabilită drept data maxima permisa de prevederile legale, raportată la data de înregistrare, stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Principalii acționari ai Rompetrol Well Services sunt KMG International N.V. (Olanda)- 73,0111% și KJK FUND II SICAV-SIF (Luxembourg) - 10,6797%. Ceilalți acționari minoritari dețin împreună 16,3092%.

Guvernul vrea să instituie regimul de zonă liberă în portul Midia, în beneficiul Rompetrol

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 12 March 2015 09:56

Terminal GPL MidiaGuvernul vrea să instituie regimul de zonă liberă în portul Midia, în baza căruia operatorii economici care desfășoară activități în port vor beneficia de facilități vamale la operațiunile de import-export. Printre beneficiarii măsurii se numără Rompetrol Rafinare, care deține în portul Midia cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ţară, cu o capacitate de stocare de 4.000 mc. Facilitatea de GPL face parte din terminalul petrolier din Dana 9 a portului Midia, aflat în proprietatea Rompetrol Rafinare.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, Executivul va institui regimul de zonă liberă în portul Midia, pe o suprafaţă de teren de 2.337.491,00 mp.

"Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 6,97 m iar portul dispune de 14 dane cu o lungime totală a cheului de 2,24 km. În urma lucrărilor de dragaj efectuate, adâncimea apei a crescut la 9 metri la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând astfel accesul tancurilor petroliere având pescaj maxim de 8 metri şi 20.000 dwt. În incinta portului s-a finalizat cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ţară, cu o capacitate de stocare de 4.000 mc, cu potenţial de a deveni unul dintre cele mai importante terminale din piaţa de gaz petrol lichefiat din Europa Centrală şi de Est. Infrastructura portuară a portului permite dezvoltarea unor terminale specializate, care vor duce la creşterea traficului de mărfuri", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

În porturile Constanţa şi Basarabi, unde s-a instituit regimul de zonă liberă, operatorii economici beneficiază de facilităţi vamale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ceea ce a dus la dezvoltarea de noi facilităţi pentru operarea mărfurilor şi, implicit, la creşterea traficului de mărfuri, precizează Guvernul.

"Beneficierea de facilități financiare, în conformitate atât cu normele europene, cât și cu cele interne în vigoare, va face din zona liberă – port Midia o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părțile implicate", mai spune Executivul.

Bunurile proprietate publică sau privată ce vor face parte din zona liberă Midia vor fi concesionate sau închiriate, iar redevențele și chiriile percepute în baza contractelor încheiate, alături de veniturile rezultate din aplicarea tarifelor de acordare a licențelor de desfășurare a activității, din eliberarea permiselor de acces, comisioane și prestări servicii etc vor constitui venituri proprii ale Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime Constanța” SA, contribuind la creșterea veniturilor acesteia, se mai afirmă în documentul citat.

Regimul de zonă liberă din portul Midia va fi delimitat la nord de primăria comunei Corbu, la sud de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și de primăria comunei Năvodari, la est de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, iar la vest – de facilitățile portuare ale Rompetrol Rafinare.

Kazahii controlează o treime din piața locală de GPL

Terminalul GPL al Rompetrol Rafinare a fost finalizat în 2010 și gestionează atât livrările de GPL ale companiei pe piața internă, cât și exportul către țări vecine precum Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 3,8 milioane dolari, proiectul făcând parte din strategia Rompetrol de extindere a capacităților de import-export ale rafinăriei Petromidia.

Potrivit Mediafax, Rompetrol estima, în noiembrie anul trecut, că piața GPL din România va termina anul 2014 în creștere cu 5% față de 2013, la 350 milioane dolari.

Rompetrol Gas, din grupul KMG International, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o creştere de 15% a vânzărilor de GPL, la 138.000 de tone, potrivit datelor transmise Mediafax de către companie. Compania îşi menţinea cea mai mare cotă de piaţă, de 32%, însumând segmentul de retail şi wholesale.

Rompetrol Gas deţine şi operează trei staţii de îmbuteliere a GPL-ului în Năvodari, Arad şi Bacău, cu o capacitate de îmbuteliere totală de 60.000 de tone pe an. Compania administrează şi o reţea de 230 de staţii de distribuţie a GPL-ului auto şi 10.000 de puncte de distribuţie a buteliilor.

Dintre cele 4,69 milioane de autoturisme din România, numărul celor care folosesc GPL trece de 250.000, iar aproximativ 3,32 milioane de maşini pot fi adaptate pentru a funcţiona cu GPL.

KMG International este controlată de compania de stat KazMunayGas din Kazahstan.

Socar Petroleum mai aduce 8 mil. € în România ca să mai deschidă benzinării

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 06 March 2015 10:32

SocarLanţul de benzinării Socar Petroleum, deţinut în întregime de compania de stat Socar (prescurtare de la The State Oil Company of Azerbaijan Republic) prin două companii înregistrate în Olanda, Becrux şi Gacrux, a hotarat recent sa mai pluseze cu 8 milioane de euro la capitalul din România, indică documente ale companiei, consultate de Energy Report.

Reţeaua locală de benzinării a azerilor a ajuns la 32 de benzinării, ultima fiind deschisă la finele lui ianuarie în judeţul Sibiu la Şelimbăr cu o investiţie de circa 1 milion de euro.

Capitalul social al companiei subscris şi vărsat în România a ajuns astfel la circa 295,7 milioane de lei.

Compania SOCAR şi-a majorat capitalul social cu peste 50 milioane de euro anul trecut iar aprobarea recentă pentru majorarea de capital de 8 milioane de euro s-a calculat la un curs de 4,46 lei / euro.

Aprobarea majorării de capital s-a făcut “pentru a sprijini în continuare activitatea societăţii şi extinderea planificată pentru piaţa românească”, se arată în hotărârea prin care s-a făcut ultima majorare de capital.

Să amintim şi că Socar şi-a făcut intrarea în România cumpărând 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, companie cu vechime de peste zece ani pe piaţa de produse petroliere şi mulţi ani un important partener al Rompetrol. Romtranspetrol avea însă multe datorii astfel că achiziţia de către Socar a fost în primul rând o re-punere pe picioare a afacerii. Din urmă cu şase luni, azerii au cumpărat şi restul de 10%, astfel că deţin integral controlul lanţului de benzinării din România.

Revenind la extindere, obiectivul declarat al azerilor de la Socar este să ajungă la cota de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România, adică peste 100 de staţii, la cum arată piaţa acum.

SOCAR deţine, în acest moment, staţii de alimentare în următoarele judeţe din România: Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu.

 

Măsurile antibusiness ale Kievului îi afectează pe petroliștii din România: Serinus Energy împrumută 10 mil. € de la BERD pentru forajele din Satu Mare

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 24 February 2015 13:22

PolonezuCompania de petrol și gaze Serinus Energy, controlată de omul de afaceri polonez Jan Kulczyk, cel mai bogat om din Polonia, cu o avere estimată de Forbes la 3,5 miliarde de dolari, va contracta un împrumut în valoare de 10 milioane euro de la BERD pentru a finanța lucrările de foraj de pe concesiunea pe care o deține în Satu Mare în parteneriat cu Rompetrol și unde, recent, a fost efectuată o a doua descoperire de hidrocarburi.

"Înainte de modificarea regimului fiscal din Ucraina de anul trecut și mai ales înainte de impunerea de restricții privind repatrierea de valută de către companiile străine cu operațiuni în Ucraina, Serinus Energy putea să-și finanțeze cheltuielile de capital din România din cash-flow-ul curent. Modificările menționate, coroborate cu recenta prăbușire a prețurilor la hidrocarburi, nu ne mai permit acest lucru, astfel că ne vom finanța lucrările din România din banii împrumutați de la BERD", a declarat CEO-ul Serinus Energy, Tim Elliott.

Împrumutul va avea o dobândă constând în indicatorul LIBOR la 6 luni, plus 8 puncte procentuale. Contractul semnat cu BERD prevede că, în momentul în care Serinus Energy va reuși să-și schimbe în valută și să-și repatrieze cash-ul deținut în hrivne și blocat în băncile ucrainene, ca urmare a măsurilor de control al capitalului luate de autoritățile de la Kiev, aceste resurse financiare vor fi utilizate pentru rambursarea anticipată a creditului de la BERD.

În Ucraina, Serinus Energy are concesionate patru petrimetre de hidrocarburi, aflate în producție.

Măsuri antibusiness

Anul trecut, confruntată cu deprecierea dramatică a hrivnei față de principalele valute internaționale, Ucraina a impus restricții drastice pe piața valutară, în special pentru companiile străine. De exemplu, Kievul a interzis repatrierea în valută, către companiile-mamă, a dividendelor din profiturile subsidiarelor firmelor străine care operează în Ucraina. În plus, pentru a cumpăra valută, companiile trebuie să primească o autorizație de la stat, iar perioada de așteptare este de cel puțin 6 luni.

Pe lângă limitarea drastică a libertății de circulație a capitalurilor, guvernul ucrainean a decis, cu puțin timp înainte de finalul anului trecut, să facă permanentă dublarea cotei de redevență pentru extracția de gaze naturale aplicată producătorilor privați, de la 28% la 55%, adoptată în august 2014, majorare care, inițial, trebuia să rămână în vigoare doar până la 1 ianuarie 2015. În plus, autoritățile de la Kiev au eliminat din Codul Fiscal excepția potrivit căreia, pentru producția extrasă din sonde noi, forate și intrate în producție după 1 august 2014, urma să se datoreze, timp de doi ani, o cotă redusă de redevență, de 30,25%, uniformizând redevența pentru gazele naturale extras de sectorul privat la 55%.

O altă lovitură aplicată de executivul Ucrainei companiilor private de petrol și gaze constă într-un decret care le impune marilor consumatori industriali de gaze naturale din Ucraina să cumpere gaze exclusiv de la compania ucraineană de stat Naftogaz, statul ucrainean amputând, astfel, o bună parte din business-ul de marketing al producătorilor privați de gaze naturale.

Anul trecut, după majorarea redevențelor la gaze de către Ucraina, cei de la Serinus Energy spuneau că acest lucru va duce la scăderea cu 45% a cash-flow-ului net al companiei, obligând-o să reevalueze programul de investiții de capital din Ucraina.

Perspective promițătoare în Satu Mare

La jumătatea lunii trecute, Serinus Energy anunța că cea de-a doua sondă de explorare forată de companie pe concesiunea de la Satu Mare, Moftinu-1002 bis, a descoperit resurse de hidrocarburi în 7 zone de adâncime din locația unde a fost forată, până la adâncimea de 2.083 de metri.

Testarea celor două sonde forate până în prezent de Serinus la Satu Mare, Moftinu-1001 și Moftinu-1002 bis, va începe în februarie și este de așteptat să fie finalizată la începutul luniii martie. Anterior, în ultima parte a anului trecut, Serinus Energy a derulat un program de prospecțiuni 3D pe o suprafață de 180 de kilometri pătrați din perimetrul de la Satu Mare.

"Per total, suntem mulțumiți de rezultatele de la Moftinu-1002 bis și așteptăm testarea zonelor cu potențial de hidrocarburi descoperite de sondă. În funcție de rezultatele testării Moftinu-1002 bis și Moftinu-1001, sperăm să avem de a face cu prima dezvoltare comercială de pe concesiunea din România. Anticipăm totodată creșterea numărului de zone cu potențial de hidrocarburi pe măsură ce vom continua procesarea și interpretarea datelor rezultate din programul de prospecțiuni seismice 3D derulat anul trecut", spunea la acea dată un oficial al Serinus Energy.

În decembrie 2014, Serinus Energy anunța că a descoperit un prim zăcământ de gaze naturale în Satu Mare, raportând rezultatele forajului primei sonde de explorare, Moftinu-1001, și anunțând debutul lucrărilor de foraj la cea de-a doua, Moftinu-1002 bis.

Compania anunța că testele preliminarii derulate la Moftinu-1001 au arătat că în zonă există rezerve de hidrocarburi, dar că este nevoie, totodată, de evaluări suplimentare pentru a confirma dacă este posibilă exploatarea lor.

”Aceste zone prezintă proprietăți bune de rezervor, deși datele preliminare nu sunt concludente cu privire la existența hidrocarburilor în acestea și va fi nevoie de evaluări ulterioare pentru confirmarea potențialului de comercializare. Lucrările vor reîncepe în februarie. Serinus va solicita aprobările necesare de la autorități pentru noile foraje la începutul lunii ianuarie a anului viitor”, se arăta într-un comunicat al Serinus Energy.

În 2012, testele derulate la o altă sondă de explorare forată de Serinus Energy au avut ca rezultat o estimare de potențial de 45.307 de metri cubi de gaze pe zi. Acea primă sondă a fost forată înainte de derularea de prospecțiuni seismice 3D pe concesiune.

Cel mai bogat polonez

Concesiunea de la Satu Mare acoperă o suprafaţă de 2.949 kilometri pătraţi la graniţa României cu Ungaria, iar societatea Winstar Satu Mare SRL, o subsidiară a Serinus Energy, deţine o participare directă de 60%, fiind totodată operator al concesiunii. KMG International, fosta Rompetrol Group, deține celelalte 40% din drepturile asociate concesiunii.

Serinus Energy este o companie internaţională de explorare şi producţie de petrol şi gaze cu un portofoliu diversificat de proiecte în Ucraina, Brunei, Tunisia, România şi Siria.

Winstar Satu Mare este deținută de Kulczyk Oil Ventures, o companie cu activități în Tunisia, Ucraina, Brunei şi Siria şi este listată la Bursa de la Varşovia. Winstar a preluat două perimetre aflate în județul Satu Mare de la Rompetrol, în zona Moftin și Mădăras.

Jan Kulczyk are 63 de ani şi este cel mai bogat polonez, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari, potrivit topului Forbes. Polonezul mai deţine acţiuni și la compania de petrol și gaze Ophir Energy, listată la Bursa de la Londra şi cu un portofoliu predominant african, precum şi producătorul de energie electrică Polish Energy Partners.

Cel mai bogat polonez face cea de-a doua descoperire de hidrocarburi în Satu Mare alături de Rompetrol, speră că va demara exploatarea comercială

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 15 January 2015 13:58

PolonezuCompania de petrol și gaze Serinus Energy, controlată de omul de afaceri polonez Jan Kulczyk, cel mai bogat om din Polonia, cu o avere estimată de Forbes la 3,5 miliarde de dolari, a făcut cea de-a doua descoperire de hidrocarburi pe concesiunea pe care o deține în Satu Mare în parteneriat cu Rompetrol.

Potrivit unui anunț al companiei, cea de-a doua sondă de explorare forată de Serinus Energy pe concesiunea de la Satu Mare, Moftinu-1002 bis, a descoperit resurse de hidrocarburi în 7 zone de adâncime din locația unde a fost forată, până la adâncimea de 2.083 de metri.

Testarea celor două sonde forate până în prezent de Serinus la Satu Mare, Moftinu-1001 și Moftinu-1002 bis, va începe în februarie și este de așteptat să fie finalizată la începutul luniii martie. Anterior, în ultima parte a anului trecut, Serinus Energy a derulat un program de prospecțiuni 3D pe o suprafață de 180 de kilometri pătrați din perimetrul de la Satu Mare.

"Per total, suntem mulțumiți de rezultatele de la Moftinu-1002 bis și așteptăm testarea zonelor cu potențial de hidrocarburi descoperite de sondă. În funcție de rezultatele testării Moftinu-1002 bis și Moftinu-1001, sperăm să avem de a face cu prima dezvoltare comercială de pe concesiunea din România. Anticipăm totodată creșterea numărului de zone cu potențial de hidrocarburi pe măsură ce vom continua procesarea și interpretarea datelor rezultate din programul de prospecțiuni seismice 3D derulat anul trecut", a declarat CEO-ul Serinus Energy, Jock Graham.

În decembrie 2014, Serinus Energy anunța că a descoperit un prim zăcământ de gaze naturale în Satu Mare, raportând rezultatele forajului primei sonde de explorare, Moftinu-1001, și anunțând debutul lucrărilor de foraj la cea de-a doua, Moftinu-1002 bis.

Compania anunța că testele preliminarii derulate la Moftinu-1001 au arătat că în zonă există rezerve de hidrocarburi, dar că este nevoie, totodată, de evaluări suplimentare pentru a confirma dacă este posibilă exploatarea lor.

”Aceste zone prezintă proprietăți bune de rezervor, deși datele preliminare nu sunt concludente cu privire la existența hidrocarburilor în acestea și va fi nevoie de evaluări ulterioare pentru confirmarea potențialului de comercializare. Lucrările vor reîncepe în februarie. Serinus va solicita aprobările necesare de la autorități pentru noile foraje la începutul lunii ianuarie a anului viitor”, se arăta într-un comunicat al Serinus Energy.

În 2012, testele derulate la o altă sondă de explorare forată de Serinus Energy au avut ca rezultat o estimare de potențial de 45.307 de metri cubi de gaze pe zi. Acea primă sondă a fost forată înainte de derularea de prospecțiuni seismice 3D pe concesiune.

Concesiunea de la Satu Mare acoperă o suprafaţă de 2.949 kilometri pătraţi la graniţa României cu Ungaria, iar societatea Winstar Satu Mare SRL, o subsidiară a Serinus Energy, deţine o participare directă de 60%, fiind totodată operator al concesiunii. KMG International, fosta Rompetrol Group, deține celelalte 40% din drepturile asociate concesiunii.

Serinus Energy este o companie internaţională de explorare şi producţie de petrol şi gaze cu un portofoliu diversificat de proiecte în Ucraina, Brunei, Tunisia, România şi Siria.

Winstar Satu Mare este deținută de Kulczyk Oil Ventures, o companie cu activități în Tunisia, Ucraina, Brunei şi Siria şi este listată la Bursa de la Varşovia. Winstar a preluat două perimetre aflate în județul Satu Mare de la Rompetrol, în zona Moftin și Mădăras.

Jan Kulczyk are 63 de ani şi este cel mai bogat polonez, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari, potrivit topului Forbes.

Polonezul mai deţine acţiuni și la compania de petrol și gaze Ophir Energy, listată la Bursa de la Londra şi cu un portofoliu predominant african, precum şi producătorul de energie electrică Polish Energy Partners.

Conpet reînnoiește contractul cu rușii de la Petrotel Lukoil, după ce ANRM a majorat tariful de transport al țițeiului din import

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 30 December 2014 14:50

conpetCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat pe 23 decembrie un contract cu rafinăria Petrotel Lukoil privind prestarea de servicii de transport de țiței din import de la Constanța la Ploiești, valoarea totală a contractului fiind de 42,62 milioane lei.

Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 și prevede transportul țițeiului importat de ruși de la facilitățile de depozitare portuare ale Oil Terminal din Constanța la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, potrivit unui anunț al Conpet remis Bursei de Valori București (BVB).

Plățile trebuie făcute de Petrotel Lukoil către Conpet în termen de 15 de zile de la primirea facturilor, contractul prevăzând penalități de întârziere de 0,04% pe zi. Garanția depusă de ruși privind plata contravalorii serviciilor prestate de Conpet este în valoare de 3,26 milioane lei.

Cu o săptămână înainte, Conpet semnase un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat pe parcursul anului viitor, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei.

Recent, ANRM a decis să mențină anul viitor actualul tarif reglementat perceput de Conpet pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și să majoreze, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import.

Mai precis, în privința transportului țițeiului produs intern, va fi menținut actualul tarif mediu, prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă.

La finalul anului trecut, tariful pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Tariful de transport al țițeiului din import va fi în schimb majorat cu 20,83% de la 1 ianuarie 2015, Conpet arătând că procentul de majorare este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare, respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată. Sechestrul fusese aplicat pe țițeiul și produsele petroliere ale rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal din Constanța.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani. Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În raportul lor la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie, rușii fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Conpet a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

Conpet va încasa anul viitor 311 mil. lei de la OMV Petrom pentru transportul țițeiului. Compania de stat este foarte în urmă cu investițiile

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 23 December 2014 20:51

ConpetCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat pe 17 decembrie un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat pe parcursul anului viitor, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei.

Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, potrivit unui anunț al Conpet remis Bursei de Valori București.

Plățile trebuie făcute de OMV Petrom către Conpet în termen de 25 de zile de la emiterea facturilor, contractul prevăzând penalități de întârziere de 0,04% pe zi. Garanția depusă de OMV Petrom privind plata contravalorii serviciilor prestate de Conpet este în valoare de 22,384 milioane lei.

Recent, Guvernul a decis să mențină anul viitor actualul tarif reglementat perceput de Conpet pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și să majoreze, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import.

Mai precis, în privința transportului țițeiului produs intern, va fi menținut actualul tarif mediu, prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă.

La finalul anului trecut, tariful pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Tariful de transport al țițeiului din import va fi în schimb majorat cu 20,83% de la 1 ianuarie 2015, Conpet arătând că procentul de majorare este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare, respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

Lucrări întârziate

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet și-a realizat programul de investiții în proporție de doar 62%, efectuând lucrări în valoare de 19,836 milioane lei, față de un program stabilit de 32,024 milioane lei, potrivit unui document al societății. Cele mai multe dintre lucrări vizează înlocuiri de porțiuni de conducte de țiței.

Conpet justifică întârzierea programului de investiții prin refuzul "nejustificat" al unor primării și consilii județene de a elibera certificate de urbanism și autorizație de construire pentru lucrările derulate de societate.

În plus, susține Conpet, mulți proprietari de terenuri refuză, tot "nejustificat", să permită accesul Conpet pe terenurile lor în vederea executării lucrărilor sau solicită sume "foarte mari" de bani pentru a lăsa echipele companiei să intre pe proprietățile lor.

"Consiliul Județean Vâlcea condiționează emiterea autorizației de construire de încheierea cu societatea noastră a unui acord privind obligarea Conpet de a suporta toate cheltuielile aferente reparațiilor drumurilor județene. Precizăm că, din punctul nostru de vedere (...), condiționarea Consiliului Județean Vâlcea excede cadrului legal, motiv pentru care Conpet a refuzat încheierea unui asemenea document (...). Rezolvarea acestei situații a condus la o întârziere de circa 6 luni", se arată în documentul citat.

Conpet se mai plânge că administratorii drumurilor publice pretind societății plata de tarife de utilizare a drumurilor și încheierea de contracte de utilizare a acestor drumuri. Asta deși, încă din februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona acestor drumuri, guvernul invocând faptul că, din această cauză, la acel moment erau blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Conpet mai arată că, spre deosebire de Legea energiei și gazelor naturale, care asigură acest drept pentru Transelectrica și Transgaz, cea a Petrolului nu prevede drept gratuit de uz și servitute al terenurilor proprietate publică pentru operatorul de transport Conpet.

În plus, Administrația Națională Apele Române condiționează eliberarea avizelor de executare a lucrărilor de transferul terenurilor pe care ar urma să se lucreze în administrarea Ministerului Economiei, iar Romsilva – de scoaterea din circuitul forestier a respectivelor terenuri, cu plata tuturor cheltuielilor prevăzute de legislația silvică în astfel de cazuri.

"În ceea ce privește folosința terenurilor proprietate privată, Conpet întâmpină dificultăți majore, constând în plata de sume foarte mari de bani solicitate de proprietari", spune compania.

Dependenți de Lukoil

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Compania a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

Guvernul majorează cu peste 20% tariful de transport prin conducte al țițeiului din import. Cei mai afectați vor fi rușii de la Lukoil

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 December 2014 14:30

conpetGuvernul va menține anul viitor actualul tarif reglementat perceput de compania de stat Conpet, concesionara sistemului național de transport țiței prin conducte, pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și va majora, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import, se arată în referatul de aprobare al unui proiect de ordin al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Potrivit documentului citat, la sfârșitul lunii trecute, Conpet a solicitat ANRM menținerea actualului tarif reglementat mediu pentru transportul la rafinării al țițeiului din producția internă, la 78,64 lei/tonă.

Acest tarif mediu va fi menținut prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă. Per total, va rezulta menținerea actualului tarif reglementat mediu pentru transportul la rafinării al țițeiului din producția internă, la 78,64 lei/tonă.

La finalul anului trecut, acest tarif a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Care sunt noile tarife de transport pentru țițeiul din import

Conpet a mai cerut ANRM indexarea tarifului reglementat de transport pentru țițeiul din import cu 20,83%. Potrivit Conpet, procentul de majorare solicitat este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

"Având în vedere că, la această dată, sistemul național de transport al țițeiului la rafinăria RAFO Onești nu este în conservare, existând probabilitatea transportului pe această relație, se iau în considerare și tarifele pentriu transportul la rafinăria Onești", se arată în referatul de aprobare a proiectului de ordin al ANRM.

RAFO Onești nu mai produce însă din 2008 și este în pericol de lichidare. De asemenea, rafinăria Arpechim se află în proces de închidere, conform unui program aprobat în martie 2011 de Consiliul de Supraveghere al companiei OMV Petrom, care controlează rafinăria. Compania a renunţat, în anul 2009, la activitatea de pe platforma Arpechim, care era strâns legată de cea a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea.

Noile tarife pentru transportul țițeiului din import la rafinăriile aflate în funcțiune, propuse de Conpet și aprobate de ANRM, vor arăta astfel:

Transport țiței din import la rafinăriile Petrotel-Lukoil și Petrobrazi

Tarife în vigoare

Screenshot 2014-12-16 13.46.33

Tarife propuse pentru 2015

Screenshot 2014-12-16 13.47.00

Transport țiței din import la rafinăria Petromidia

Tarife în vigoare

Screenshot 2014-12-16 14.24.47

Tarife propuse pentru 2015

Screenshot 2014-12-16 14.25.01

Dependentă de Lukoil

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona acestor drumuri, guvernul invocând faptul că, din această cauză, la acel moment erau blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Compania a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

{jathumbnailoff}

Cel mai bogat polonez a descoperit gaze naturale împreună cu Rompetrol pe o concesiune din Satu Mare

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 12 December 2014 11:43

PolonezuCompania de petrol și gaze Serinus Energy, controlată de omul de afaceri polonez Jan Kulczyk, cel mai bogat om din Polonia, cu o avere estimată de Forbes la 3,5 miliarde de dolari, a descoperit un zăcământ de gaze naturale în Satu Mare, raportând rezultatele forajului primei sonde de explorare și anunțând debutul lucrărilor de foraj la cea de-a doua.

Potrivit unui anunț al companiei, Serinus Energy a început forajul la Moftinu-1002bis, cea de-a două sondă de explorare de pe concesiunea Satu Mare. Compania estimează că forajul va dura 20 de zile și va atinge adâncimea de 2.080 de metri.

În 2012, testele derulate la o altă sondă de explorare forată de Serinus Energy au avut ca rezultat o estimare de potențial de 45.307 de metri cubi de gaze pe zi. Acea primă sondă a fost forată înainte de derularea de prospecțiuni seismice 3D pe concesiune. Testele la ultima sondă forată vor avea loc în primul trimestru al anului viitor.

Concesiunea de la Satu Mare acoperă o suprafaţă de 2.949 kilometri pătraţi la graniţa României cu Ungaria, iar societatea Winstar Satu Mare SRL, o subsidiară a Serinus Energy, deţine o participare directă de 60%, fiind totodată operator al concesiunii. KMG International, fosta Rompetrol Group, deține celelalte 40% din drepturile asociate concesiunii.

Cu o zi înainte, Serinus Energy anunțase că o altă sondă de explorare, Moftinu-100, a fost forată până la o adâncime de 1.463 de metri. Testele preliminarii au arătat că în zonă există rezerve de hidrocarburi, dar că este nevoie, totodată, de evaluări suplimentare pentru a confirma dacă este posibilă exploatarea lor.

”Aceste zone prezintă proprietăți bune de rezervor, deși datele preliminare nu sunt concludente cu privire la existența hidrocarburilor în acestea și va fi nevoie de evaluări ulterioare pentru confirmarea potențialului de comercializare. Lucrările vor reîncepe în februarie, Serinus va solicita aprobările necesare de la autorități pentru noile foraje la începutul lunii ianuarie a anului viitor”, se arată în comunicat ul Serinus Energy.

“Suntem foarte multumiți de calitatea și cantitatea pachetelor de nisip întâlnite în perimetrul Moftinu-1001 și aștept cu nerăbdare rezultatele testelor pe care le vom face în luna februarie. Acesta este primul pas în confirmarea potențialului blocului Satu Mare din nord-vestul României, despre care noi credem că va deveni o exploatare semnificativă ca unitate de producție pentru Serinus“, a declarat Jock Graham, vicepreședintele executiv al Serinus Energy.

Serinus Energy este o companie internaţională de explorare şi producţie de petrol şi gaze cu un portofoliu diversificat de proiecte în Ucraina, Brunei, Tunisia, România şi Siria.

Winstar Satu Mare este deținută de Kulczyk Oil Ventures, o companie cu activități în Tunisia, Ucraina, Brunei şi Siria şi este listată la Bursa de la Varşovia. Winstar a preluat două perimetre aflate în județul Satu Mare de la Rompetrol, în zona Moftin și Mădăras.

Jan Kulczyk are 63 de ani şi este cel mai bogat polonez, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari, potrivit topului Forbes.

Polonezul mai deţine acţiuni și la compania de petrol și gaze Ophir Energy, listată la Bursa de la Londra şi cu un portofoliu predominant african, precum şi producătorul de energie electrică Polish Energy Partners.

Prețul petrolului, încotro? Cine câștigă și cine pierde de pe urma ieftinirii țițeiului?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 18 November 2014 11:40

winner-loserUn baril de petrol Brent, țițeiul etalon cel puțin pe piața europeană și pe coasta estică a SUA, a coborât încă de săptămâna trecută sub nivelul de 80 de dolari.

Pe termen scurt, toate semnalele transmise de principalii jucători de pe această piață, în special OPEC, nu par a semnala o inversare a trend-ului de ieftinire, ci cel mult o plafonare a prețului la acest nivel.

Noul preț al petrolului modifică radical această piață și în special motivațiile principalilor actori. Acestea nu sunt afectate numai de noile date, ci și de decalajul dintre acestea și anticipațiile de la începutul anului ale fiecărei companii. Drept urmare, planurile de afaceri pentru anii viitori vor fi modificate radical, urmând a avea de suferit în special investițiile.

Dar care sunt câștigătorii și pierzătorii noii realități de pe piața petrolului? Evident că la nivel macro, marii câștigători sunt statele importatoare (în special cele din Asia), iar marii pierzători, statele exportatoare (în special OPEC și Rusia).

20141025 IRC047

Avantaj șoferi, restul economiei și rafinăriile

Însă mult mai interesantă este situația de la nivel micro și în special din România. Șoferii sunt evident mari câștigători ai evoluției prețului internațional al petrolului. Astfel, în mai puțin de 3 luni, șoferii români au ajuns să plătească 5,7 lei, respectiv 5,9 lei pe litrul de benzină, respectiv de motorină, de la maximul acestui an de 6,25 lei, respectiv 6,35 lei. Și celelalte ramuri economice vor beneficia de ieftinirea carburanților, costuri de transport fiind semnificativ diminuate.

În ceea ce privește industria petrolieră, la prima vedere, cu excepția Petrom, care este și producător de petrol, nu numai rafinator, situația ar trebui să avantajeze companiile autohtone. Și asta pentru că un preț internațional mai redus avantajează rafinăriile, care vor importa petrol la un preț mai mic, ceea ce le facilitează majorarea marjei de rafinare.

Marje pozitive de rafinare pe trimestrul al treilea, în care a început declinul prețului petrolului

În cazul companiilor integrate, precum e Petrom, profitul ar trebui să se mute de pe segmentul de upstream pe cel de downstream, de pe activitatea de producție, pe cea de rafinare și marketing.

Logica economică este confirmată de rapoartele companiilor pe trimestrul al treilea, în care a început procesul de scădere a prețului petrolului. Astfel, potrivit ultimului raport Rompetrol, "marja netă de rafinare obținută de Rompetrol Rafinare a fost de 11,67 $/tonă în T3 2014 (0,11 $/tonă în T3 2013) și de 2,24 $/tonă în primele 9 luni ale anului (-9 $/tonă în perioada similară din 2013). Rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de condițiile favorabile de piață, ca urmare a înregistrării unor valori ridicate pentru diferențialul dintre țiței și principalele produse petroliere obținute".

În ceea ce privește Petrom, trimestrul al treilea al acestui an a fost primul trimestru din istoria recenta în care a obținut pe o marjă pozitivă de rafinare, de 5,11 $ pe baril, față de cea de -1,88 $/baril în trimestrul al doilea și -4,31 în trimestrul al treilea al anului trecut. De altfel, pe întreg anul trecut, Petrobrazi a avut o marjă de rafinare de -2,83 $/baril.

Marje de rafinare superioare în ultimul trimestru al anului

În ultimul trimestru, foarte probabil, marja de rafinare a Petrobrazi se va îmbunătăți, ca urmare a prețului cu care este tranzacționat petrolul intragrup. Astfel, pe trimestrul al treilea, în care s-a înregistrat un preț mediu al țițeiului Ural de 100,93 $/baril, prețul mediu realizat la nivel de grup a fost de 89,77 $/baril. În trimestrul al doilea, prețul mediu al Uralului a fost de 108,2 $/baril, iar cel realizat de grup, de 96,95 $/baril, iar în primul trimestru cele duă prețuri au fost de 107,52, respectiv 95,54 $/baril. Iar marjele de rafinare pe primele două trimestre au fost evident negative, de -2,41 $/baril, respectiv -1,88$/baril. Cu alte cuvinte, Petrobrazi obține o marjă de rafinare de 0 $/baril, atunci când transferă petrol la un preț de 95 de $/baril.

Cum media Uralului pe ultimul trimestru s-ar putea situa, dacă actualele tendințe continuă, undeva în jurul cifrei de 80 $/baril, Petrobrazi ar putea avea o marjă de rafinare spectaculoasă, de 26 $/baril, ca urmare a faptului că istoric prețul intragrup a fost cu 11 dolari sub cel al Uralului. Și celelalte rafinării ar trebui să obține marje similare.

Producția și explorarea suferă de pe urma reducerii prețului petrolului

Însă aceasta nu este neapărat o veste bună pentru Petrom, dimpotrivă chiar, pentru că cel puțin ce se câștigă pe partea de rafinare, se pierde pe partea de explorare și producție, care contribuie majoritar la profitul companiei. Un preț mai mic cu 20 de dolari/baril al petrolului vândut intragrup sau către clienți externi va afecta considerabil profitul Petrom.

Statul: marele câștigător

Iar de rezultatele mai bune ale activității de rafinare și marketing nu profită în primul rând companiile, ci statul român, care încasează aceeași bani la un volum mai mare de carburanți vânduți față de cel anticipat, ca urmare a reduceri de prețuri. Ar fi profitat companiile dacă guvernul Ponta nu ar fi majorat accizele la începutul acestui an și nu ar fi modificat modul de calcul al accizelor.

Benzinăriile: agenții de colectare a impozitelor

Astfel, în prezent, companiile care comercializează benzină și motorină sunt în practică, agenți de colectare a impozitelor pentru statul român. Și asta că, la actualele prețuri de 5,7 lei litrul de benzină și 5,9 lei litrul de motorină, statul încasează, prin accize și TVA, numai puțin de 55,59% din prețul benzinei și 51,5% din prețul motorinei. Dacă nu ar fi fost majorate accizele și modificat modul de calcul al acestora, situația ar fi fost cu totul alta: companiile ar fi încasat 51,58% din prețul benzinei și 55,33% din prețul motorinei. Prin măsurile fiscale adoptate de guvernul Ponta în luna aprilie, s-a realizat transferul a 40 de bani suplimentari pe fiecare litru de benzină și motorină comercializat din buzunarul companiilor în cel al statului român.

Rezultatele Petrom vor suferi în ultimul trimestru al anului

Toate acestea conduc la o singură concluzie: rezultatele financiare ale OMV Petrom vor suferi pe ultimul trimestru. Și asta în condițiile în care pe primele trei trimestre OMV Petrom a efectuat investiții de peste un miliard de euro (4,481 miliarde de lei, cu un miliard de lei peste investițiile efectuate în perioada similară a anului trecut, de 3,487 miliarde de lei).

De altfel, anticipațiile privind efectele majorării impozitării și micșorării prețului petrolului asupra rezultatelor Petrom pe acest an, dar și investițiile masive realizate într-un an mai puțin prietenos, explică avertismentul CEO-ului Petrom, Mariana Gheorghe cu privire la revizuirea planului de investiții pentru anii viitori.

Benzina - 5,7 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,626 lei - accize

1,134 lei - TVA

2,76 lei -statul

48,42% - statul

2,94 lei- compania

51,58% - compania

Benzina - 5,7 lei/l (situația actuală)

2,035 lei- accize

1,134 lei - TVA

3,169 - statul

55,59% - statul

2,531 lei -compania

54,41% - compania

41 de bani/litru - mai putin compania, mai mult statul

Motorina - 5,9 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,494 lei - accize

1,142 - TVA

2,636 - statul

44,67% -statul

3,264 lei - compania

55,33% - compania

Motorina - 5,9 lei/l (situația actuală)

1,897 lei - accize

1,142 - TVA

3,039 - statul

51,5% - statul

2,861 lei -compania

48,5% -compania

40 bani/litru - mai puțin compania, mai mult statul {jathumbnailoff}

 

Trei perimetre petroliere concesionate Petrom sunt libere

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 13 October 2014 12:08

concesiuniAcordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră E VII - 1 Maramureş, E VII – 4 Giurgiu şi E VII – 5 Roşiori încheiate între ANRM şi Petrom şi aprobate în martie 2008, au încetat luna trecută, indică deciziile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, consultate de Energy Report.

Tot Petrom a fost câştigătorul concesiunilor şi înainte de 2008. Mai precis, acordurile petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrele de mai sus au fost semnate şi în 14 august 2006 între ANRM şi Petrom, aceasta din urmă obţinând dreptul de concesiune ca urmare a câştigării apelului public de ofertă, runda a VII-a, organizat de ANRM, în conformitate cu prevederile Legii petrolului nr 238/2004.

În anul 2008, acordurile de concesiune au intrat în vigoare cu publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii 291 / 2008 din vremea premierului Tăriceanu.

ANRM, în calitate de concedent, are circa 60 de acorduri de explorare-dezvoltare-exploatare onshore şi offshore iar concesionarii sunt diferite companii sau asocieri de companii precum Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol, Amromco, Chevron, Winstar, Regal Petroleum, Raffles Energy, Amro Gold Oil, Stratum Energy Romania şi multe altele.

 

Închiderea Petrotel ar fi pus presiune pe prețul motorinei, crescând necesarul de import în 2014

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 07 October 2014 11:00

Screen Shot 2014-10-07 at 09.24.43Închiderea rafinăriei Petrotel a gigantului rus Lukoil i-ar fi afectat nu numai pe cei aproximativ 500 de angajați ai companiei, ci și pe milioanele de șoferi din România, în special cei care conduc mașini diesel, care ar putea să nu mai beneficieze de reducerea prețului internațional al petrolului (în prezent Brent-ul situându-se în jurul cifrei de 90 de dolari pe baril).

Chiar dacă la prima vedere, rafinăriile concurente, Petromidia (a celor de la Rompetrol, cu o capacitate anuală de 5,1 milioane tone) și Petrobrazi (a celor de la Petrom, cu o capacitatea anuală de 4,2 milioane tone) ar fi putut face față cererii, dată fiind structura cererii de benzină și motorină din România, situația nu este deloc așa.

În 2013 cererea de produse petroliere (benzină, motorină, păcură, kerosen, GPL, bitum etc) din România a fost de 7,8 milioane tone. În total, capacitatea de producție a celor trei rafinării autohtone care încă funcționează (Petromidia - 5,1 mil tone, Petrobrazi - 4,2 mil tone și Petrotel - 2,4 mil tone) este excedentară, de 11,7 mil tone pe an. Însă acestea nu funcționează în niciun an la 100% din capacitatea de producție.

Cererea internă de motorină din 2013: 4,3 milioane tone

Însă mult mai important este raportul dintre cererea și producția de benzină și motorină. În 2013, potrivit companiilor din domeniu, cererea de benzină și motorină din România a fost de 5,7 milioane tone, din care 76% a reprezentat cererea de motorină. Motivul: ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum.

Cu alte cuvinte, cererea de motorină a fost undeva la 4,3 milioane de tone, în timp ce cea de benzină de 1,4 milioane tone.

În 2013, producția de benzină și motorină a fost de 6,27 milioane tone. Petromidia a produs 3 milioane, iar Petrobrazi 2,4 mil tone. Anul trecut, Petrotel a procesat 2 mil tone de produse petroliere, din care au rezultat probabil 900.000-1.000.000 tone de benzină și motorină. Jumătate din această cantitate a fost probabil motorină.

Importuri de 1,3 mil tone de motorină, în condițiile în care Petromidia exportă peste 0,5 mil tone

În rezumat, benzina produsă în România excede cererea în timp ce în cazul motorinei situația este contrară. În 2013 în România cererea de motorină a fost de 4,3 mil de tone anual, iar producția de motorină a fost de 3,66 milioane de tone (Petromidia - 1,9 mil tone, Petrobrazi - 1,26 mil tone și Petrotel - 0,5 mil tone). Însă o parte din motorina produsă a fost exportată. De exemplu, din cele 1,9 mil de tone produse de Petromidia, 642.000 tone au fost exportate, pe piața internă ajungând doar 1,26 milioane de tone (exact cantitatea de motorină pe care o produc concurenții de la Petrobrazi).

Cu alte cuvinte, anul trecut, pentru a acoperi cererea de 4,3 milioane de tone de motorină, România a fost nevoită să importe peste 1,3 milioane tone de combustibil diesel.

Dacă la acestea am adăuga cele 500.000 de tone care n-ar mai fi fost produse ca urmare a închiderii Petrotel, ar rezulta un deficit de 1,8 mil tone de motorină de pe piața internă, care ar trebui importate, iar costurile s-ar vedea în prețul motorinei.

Producția Petromidia în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.31.53

Petrobrazi și-a majorat capacitatea de producție a motorinei la 1,5 mil tone

O veste bună vine însă de la OMV Petrom, care a finalizat modernizarea rafinăriei Petrobrazi, modificând structura de producție. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone. Cu alte cuvinte, majorarea capacității de producție de motorină a Petrobrazi cu 250.000 de tone ar fi putut atenua efectul închiderii permanente a Petrotel.

Iar dacă Petromidia n-ar mai exporta 640.000 de tone de motorină, ca anul trecut, impactul ar fi chiar pozitiv. Însă acestea sunt decizii comerciale ale companiilor, ce țin de eficientizarea activității lor. Iar relațiile dintre autoritățile române și companiile petroliere nu sunt dintre cele mai fericite. Nu numai cu rușii de la Lukoil au acestea ceva de împărțit, nici relațiile cu kazahii de la KazMunayGas nu sunt dintre cele mai bune.{jathumbnailoff}

Producția Petrobrazi în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.27.45

Producția pe 2009 și 2010 include și producția Arpechim

O nouă companie Rompetrol în România

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 01 October 2014 11:56

 rompetrol-rafinarieGrupul Rompetrol are din această vară o nouă companie în România, Rompetrol Drilling, în care asociaţi sunt Rompetrol cu 99% şi Rompetrol Well Services, cu 1% deţinere, indică un document consultat de Energy Report.

Domeniul principal de activitate al noii firme este cel de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale.

Directorul companiei este Gabriel Manole iar administratorii, cu mandat de patru ani, sunt: Ion Stănescu, Talgat Issayev şi Valeriu Sverdlov.

Valeriu Sverdlov este cel care anul trecut a fost numit director general al companiei Rompetrol Well Services în locul lui Ion Stanescu, care a fost revocat din funcţie.

Talgat Issayev l-a înlocuit anul trecut la preşedinţia Consiliul de Administratie al Rompetrol Well Services tot pe Ion Stanescu.

Auditorul Rompetrol Drilling este Ernst and Young, care este auditor şi pentru alte entităţi ale grupului.

Această nouă firmă din Rompetrol ia fiinţă la câteva luni după ce o altă firmă a fost înfiinţată în cadrul grupului, Rompetrol Exploration and Production.

De asemenea, amintim că tot în această vară, Rompetrol a vândut firma Ecomaster, compania din grup care trata şi depozita deşeurile,  către Oil Depol Service din Constanţa.

 

Mediafax: KazMunay plăteşte la Fisc peste 70 de milioane de dolari pentru importurile de biodiesel din SUA

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 29 September 2014 12:24

kazmunay-620x370KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodiesel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul "biomotorină"(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 - octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodiesel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari - taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari - dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

"KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene", se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

"În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada", se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

"Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control", se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

"Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs", precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, "dacă simte nevoia".

Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

Exclusiv: Cea mai mare insolvenţă din SI 2014 e din energie. Ce datorii neplătite şi ce afaceri are distribuitorul de carburanţi Planoil

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 08 September 2014 08:53

motorinaProprietar peste mai multe terenuri în oraşe din România, peste staţii de alimentare cu carburanţi şi alte active, marele distribuitor de motorină şi benzină Planoil a intrat în insolvenţă în prima jumătate a lunii iunie cu datorii neplătite de peste 57 milioane de lei, potrivit informaţiilor Energy Report.

Compania a fost înfiinţată în anul 2001 în Ploieşti de către Ovidiu Ciocodeică, unul dintre oamenii de afaceri care au figurat în ultima perioadă în top-urile cu cei mai bogaţi români şi care a fost de la început acţionar unic şi administrator al companiei.

Din cei peste 57 milioane de lei datorii neplătite, cel mai mult au de recuperat BRD GSG (pondere la masa credală 30,68%), Banca Transilvania (23,75%), Gain Consulting SRL (24,88%), Lukoil Romania (12,47%), Oil Energy Trading (6,26%) la care se adaugă alţi creditori cu datorii mai mici.

Ponderea cea mai mare în activitatea companiei a fost deţinută de comerţul cu motorină ( 85% din cifra de afaceri) şi cu benzină (15%).

Printre furnizorii principali ai companiei amintim aici Rompetrol Downstream, Lukoil Romania, Mol Romania, Unicom Holding şi Oscar Downstream.

Planoil distribuia carburanţi către consumatori finali din toate sectoarele de activitate: agricultură, construcţii, transport, industria chimică, lanţuri private de staţii de carburanţi, etc.

După intrarea în insolvenţă, administratorul judiciar a identificat printre bunurile din proprietatea companiei mai multe terenuri în localităţi precum Bucureşti, Măgurele (Ilfov), Ciolpani (Ilfov), Braşov, Bârlad, Folteşti (Galaţi), Oneşti, Tg. Ocna ( Bacău), Slobozia (Ialomiţa) şi altele. La acestea se adaugă patru autoturisme (VW Passat, Opel Corsa, Renault Fluence, Renault Megane) şi o staţie Peco din localitatea Folteşti din Galaţi, liberă de sarcini. Compania are în proprietate şi alte bunuri, unele grevate de sarcini în favoarea băncilor iar altele libere de sarcini.

Planoil, care într-un clasament Coface figurează ca fiind cea mai mare companie care a intrat în insolvenţă din prima jumătate a anului 2014, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 611 milioane de lei cu doar 24 de angajaţi, în uşoară scădere de la 774 milioane de lei în anul 2012.

Deşeurile Exxon Mobile, depozitate la Capu Midia? Vânzarea Ecomaster de către Grupul Rompetrol s-a concretizat

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 29 August 2014 12:30

bataluriEnergy Report scria în exclusivitate în 1 iulie despre aprobarea  „de principiu” a vânzării de către Grupul Rompetrol  a Ecomaster către Oil Depol Service din Constanţa, aceasta din urmă fiind o firmă de decontaminare deţinută de doi oameni de afaceri apropiaţi primarului Radu Mazăre. Tot în exclusivitate revenim acum şi spunem că, după trecerea termenului legal în care se putea exprima opoziţia la cesiune, nu mai vorbim de un acord de principiu iar transferul tuturor părţilor sociale dinspre Rompetrol spre Oil Depol s-a încheiat. În prezent, Oil Depol este asociat unic al Ecomaster.

Una dintre multele consecinţe ale acestei vânzări este şi aceea că Ernst & Young a pierdut contractul de audit cu Ecomaster.

Oil Depol este una dintre companiile vestite pe sectorul său de activitate, dacă e să trecem în revistă portofoliul de clienţi. E destul să amintim aici companii precum OMV Petrom, Lafarge, Transgaz, Termoelectrica şi mulţi alţii.

Şi poate cel mai important, merită amintit că Oil Depol (deţinută în mod egal de oamenii de afaceri Radu Mierlă şi Dănuţ Florescu) are din toamna anului trecut un contract de 14,5 milioane de dolari pentru servicii de eliminare a deşeurilor într-un program de forare în Marea Neagră, contract semnat cu gigantul Exxon.

Legat de acest din urmă contract, nu trebuie să uităm că Ecomaster administrează batalurile de la Capu Midia. În aceste condiţii, după ce Ecomaster a trecut la Oil Depol, nu putem să nu ne întrebăm, împreună cu jurnaliştii de la constanţa.ro, dacă nu cumva batalurile de la Capu Midia nu vor adăposti deşeurile americanilor de la Exxon Mobile.

 

Rompetrol şi Rom Oil, credit de 30 mil. €, prelungit cu un an

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 21 July 2014 09:36

RompetrolUnicredit Ţiriac a împrumutat mai multe firme controlate de grupul Rompetrol, actualmente KMG International, cu 30 milioane de euro, în decembrie 2011, credit care la finele lunii trecute a fost prelungit cu încă un an, indică un document al Rom Oil, consultat de Energy Report.

Facilitatea va fi utilizată până în 20 iunie 2015 în lei, euro sau dolari, la o rată a dobânzii overnight eur libor + 2,75% p.a. (rata anuală a dobânzii), overnight usd libor + 2,75% p.a. respectiv overnight robor libor + 1,75% p.a., aplicabilă în cazul în care linia de trezorerie se transformă într-un credit cash.

Firmele cu care s-a semnat contractul de credit consolidat sunt: KMG International (fosta The Rompetrol Group NV), Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Rafinare şi alte firme din grup.

Rom Oil a jucat un rol cheie în accesarea de credite de către grupul controlat din Kazahstan. Să amintim astfel că recent, Rompetrol Downstream a luat 70 de milioane de dolari de la ING pentru a fi utilizaţi ca facilitate de descoperit de cont sau pentru emiteri de angajamente potenţiale. Garant ipotecar pentru această facilitate de credit este Rom Oil, subsidiara Rompetrol Rafinare.

Astfel, Rom Oil s-a ales cu ipotecă de rangul I pe mai multe imobile precum: un teren intravilan de 3,3 hectare din Şimleul Silvaniei, teren cu drumuri, platforme, cale ferată uzinală, rezervoare produse petroliere şi altele.

Rom Oil este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de peste 99,99%, restul de acţiuni fiind în posesia Rompetrol Logistics şi Palplast, o firmă din Sibiu.

Din februarie 2007, Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, a început să administreze toate cele şase depozite ale Rom Oil. Până la acea dată, depozitele au fost închiriate de Rompetrol Rafinare. Depozitele sunt situate în Arad, Craiova, Mogoşoaia, Şimleul Silvaniei, Vatra Dornei şi Zărnesti şi aveau o capacitate totală de stocare de 45.000 mc. Prin poziţionarea lor, respectivele depozite acoperă operaţional întreg teritoriul ţării.

 

Rompetrol resuscitează alimentarea cu carburant a gigantului Edy Spedition

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 17 July 2014 12:17

edy speditionUnul dintre cei mai mari transportatori rutieri din România şi din Europa din ultima perioadă, Edy Spedition, avea până să intre în insolvenţă peste 1.200 de camioane. Acestea erau alimentate de Diesel One, una dintre firmele din grupul Edy, fondate de hunedoreanul Alin Popa. După intrarea în insolvenţă a firmelor din grup, flota a scăzut sub 300 de camioane iar datoriile neplătite ale Diesel One au urcat la 50 de milioane de dolari, conform Rovigo, administratorul judiciar, informaţii consultate de Energy Report.

Diesel One are de plătit bani către 29 de companii, însă puţine dintre sume sunt garantate (adică se plătesc primele), cele mai multe fiind chirografare (se plătesc din ce rămâne după eventuala plată a celor garantate). Printre cele mai mari sume de bani le au de recuperat companii precum ING Bank (35 milioane de lei, garantată), Rompetrol Downstream (43 milioane de lei, chirografară), ING Lease (63,5 milioane de lei, chirografară) sau Lukoil (9,4 milioane de lei, chirografară).

Se pune problema ce să aleagă creditorii? Falimentul sau reorganizarea? Totalul plăţilor propuse prin reorganizare este de 11 milioane de lei plus 153 milioane de lei după eventuala reorganizare versus printr-un eventual faliment doar 37 milioane de lei. Astfel că dacă se ia drept realizabil acest scenariu al reorganizării, la următoarea adunare a creditorilor din 23 iulie 2014, ar fi normal să se voteze planul de reorganizare.

După ce s-a opus falimentului, Rompetrol Downstream a fost singura companie care a propus planul de reorganizare. Şi ING-urile au spus că vor vota planul doar că au informat că nu sunt în măsură să propună un asemenea plan, lăsând totul în seama Rompetrol.

Afacerea Diesel One

Să spunem pentru început că marele business al grupului Edy a început să se clatine serios după ce fondatorul Alin Popa a murit într-un accident rutier în anul 2012. De atunci, acţionarii de sub acesta nu s-au înţeles... de nicio culoare, astfel că, în cele din urmă, administrarea firmei a fost ridicată, pentru că acţionarii nu s-au putut pune de acord cu numirea unui administrator special.

Diesel One asigura aprovizionarea cu combustibil a întregii flote Edy Spedition, una dintre cele mai mari companii de transport intern şi internaţional cu sediul în România. Pe lângă această activitate, Diesel prelua combustibil de la Lukoil şi Rompetrol asigurând desfacerea atât cu cisternele cât şi prin pompe proprii sau închiriate, furnizând carburant şi către alţi jucători din piaţă.

Diesel One avea în proprietate după intrarea în insolvenţă doar o staţie de alimentare în Arad, în Pecica, la intrarea dinspre Ungaria. Celelalte au fost închiriate de la alţii, printre care şi de la grupul Edy (benzinării din Deva şi Timişoara). Faptul că o perioadă nu a plătit chiriile staţiilor i-a făcut pe anumiţi proprietari să înceteze contractele cu Diesel One.

În prezent, staţii operaţionale pentru Diesel One sunt în Timişoara, Deva, Pecica (Arad, aproape de graniţa cu Ungaria), Bucureşti, Satu Mare şi Turda.

Asta pentru că imediat după intrarea în insolvenţă, Diesel One şi-a propus să păstreze relaţiile contractuale cu opt staţii de alimentare care să asigure un volum de peste 300.000 de litri lunar fiecare. De altfel, de la începutul insolvenţei, compania a mai semnat diverse contracte sau le-a prelungit pe altele, contracte precum închirieri de rezervoare şi pompe de carburant (cu General Transport, spre exemplu) sau de achiziţionare de combustibil de la Rompetrol Downstream.

Amintim şi că furnizorii tradiţionali ai companiei sunt Lukoil şi Rompetrol, cu care au fost de altfel semnate la începutul insolvenţei noi contracte. La deschiderea insolvenţei, compania mai rămăsese cu 36 de angajaţi. În prezent are doar 15 dar planul de reorganizare ar putea conduce la o creştere a numărului acesora.

Principala cauză a intrării în insolvenţă este că au intrat în insolvenţă şi firmele din grup (Edy Internaţional Spedition, Edy Logistics, Autocamion Service), firme care, de altfel, au fost principalii clienţi. În plus, către respectivele firme, Diesel a acordat împrumuturi fără dobândă, care sume nu au mai fost rambursate.

Ce propune Rompetrol?

Planul a fost propus de Rompetrol pentru că deţine 26,18% din creanţe dar şi pentru că are expertiză în domeniu. Ce conţine însă acest plan, în linii mari?

Planul de restructurare prevede, printre altele, pe lângă relansarea activităţii de vânzare combustibil în staţii fixe şi la cisternă şi recuperarea de creanţe de 3,5 milioane de lei de la Edy International Spedition pentru a fi distribuite spre ING Bank dar şi vânzarea a unei părţi de aproape un hectar din terenul de la Pecica.

Să precizăm că Diesel One are de recuperat creanţe de aproape 60 de milioane de lei, din care peste 57 milioane de lei de la Edy International Spedition.

Rompetrol pregăteşte reluarea furnizării de combustibil către Edy International Spedition şi menţinerea afacerii cât mai aproape de nivelul din anii trecuţi.

Confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul sindic este programată pentru 15 septembrie.

Proiectantul de benzinării şi rafinării Petrodesign ar putea părăsi Bursa

Category: Stiri pline de energie
Creat în Tuesday, 15 July 2014 15:10

 PetrodesignAjunsă pe pierderi şi cu afaceri în scădere, una dintre cele mai de tradiţie companii locale de proiectare benzinării şi rafinării, Petrodesign, a convocat AGEA în 12 / 14 august pentru retragerea de pe Rasdaq a acţiunilor, indică un comunicat remis BVB.

Una dintre principalele dificultăţi ale companiei în această perioadă este procurarea lichidităţilor. Vinovată parţial pentru acest aspect ar fi, conform informaţiilor companiei, şi Rominserv (parte a Rompetrol), care deşi a avut în anii trecuţi  contracte de zeci de milioane de dolari, ar fi printre cei mai rău-platnici clienţi ai Petrodesign.

Oricum, proiectanţii au avut la finele anului 2013 afaceri de 3,5 milioane de lei, în scădere de la 6,6 milioane de lei în anul 2012. În plus, compania a trecut de la profit în anul 2012 la pierderi de 3,6 milioane de lei anul trecut.

Înfiinţată în anul 1992 prin desprinderea de fostul institut de proiectare pentru industria chimică din România – IPROCHIM (înfiinţat în 1948), firma a fost privatizatã în 1998. Iniţial, controlul a fost deţinut de compania germanã Nukem, c.o. Tessag. Acum, compania are 60 de angajaţi şi îi are ca acţionari pe Dextron Ltd, cu 89,7%, AVAS cu 5% şi alţi acţionari persoane fizice.

Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general este Mircea Geană, inginer chimist în vârstă de 73 de ani.

Printre clienţii de pe piaţa internă se numără companii precum OMV Petrom, Rompetrol sau rafinăria Petrobrazi a Petrom. Pe piaţa externă au lucrat în Sudan.

Compania elaborează proiecte în domeniul industriei petrochimice şi de rafinare a petrolului şi gazelor naturale dar şi analize de impact asupra mediului a anumitor proiecte.

Petrodesign estimează că în următorii ani nu se vor face prea multe investiţii în activitatea de rafinare astfel că alege să se focuseze pe partea de extracţie precum şi spre pieţele externe din Africa şi Asia.

Printre concurenţii actuali ai Petrodesign amintim aici: Iprochim, SCIPIP Ploieşti şi Petrostar Ploieşti.

 

Rompetrol îşi vinde o companie apropiaţilor lui Mazăre

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 01 July 2014 09:25

Rompetrol vinde EcomasterRadu Merlă, care este soţul şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Programe a Primăriei Constanţa, este asociat cu Dănuţ Florescu în Oil Depol, o firmă de eliminare a deşeurilor şi reziduurilor. Aceştia doi au fost frecvent catalogaţi de presă ca făcând parte dintre oamenii de afaceri apropiaţi ai primarului Radu Mazăre. Asta şi pentru că ar fi parte în multe afaceri în care colaborează, printre alţii, şi cu Vasile Costea, patronul de la ABC Val. ABC este tocmai firma norocoasă care a câştigat cam tot ce se poate singură sau ca lider de asociaţie în contractele cu care se laudă în ultimele luni primarul Mazăre când vine vorba de modernizarea staţiunii Mamaia dar şi de Constanţa: parcări supraetajate cu şapte etaje din Mamaia, reabilitări faleze, reamenajări zone pietonale etc. Potrivit documentelor consultate de Energy Report, Grupul Rompetrol a aprobat vânzarea Ecomaster, compania din grup care tratează şi depozitează deşeurile, către Oil Depol, compania oamenilor de afaceri Radu Merlă şi Dănuţ Florescu.

Ecomaster este deţinută de asociaţii Rompetrol Financial Group (99,63%) şi în procentaje mai mici de Rompetrol Rafinare, Rompetrol SA şi Rompetrol Well Services.

Documentul spune aşa: “Se aprobă de principiu cesiunea către SC OIL Depol Service SRL ...(n.r.) a tuturor părţilor sociale deţinute de asociaţi, respectiv Rompetrol Financial Group SRL,  Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol SA şi Rompetrol Well Services SA”.

Nu trebuie neglijat totuşi că Oil Depol este una dintre companiile vestite pe sectorul său de activitate, dacă e să trecem în revistă portofoliul de clienţi. E destul să amintim aici companii precum OMV Petrom, Lafarge, Transgaz, Termoelectrica şi mulţi alţii.

Şi poate cel mai important, merită amintit că Radu Merlă cu a sa Oil Depol are din toamna anului trecut un contract de 14,5 milioane de dolari pentru servicii de eliminare a deşeurilor într-un program de forare în Marea Neagră, contract cu gigantul Exxon.

 

Rompetrol Rafinare are un nou director general: kazahul Yedil Utekov

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 01 July 2014 08:44

RompetrolÎncepând cu data de 12 iunie 2014, Rompetrol Rafinare (RRC) are un nou director general, kazahul Yedil Utekov înlocuindu-l pe fostul director Sorin Graure.

După demitere, fostul șef al Rompetrol Rafinare a preluata funcția de director al programului de creștere a eficienței operaționale pentru rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești.

Yedil Utekov a deținut până în prezent simultan funcția de director general adjunct al societății (din 24 decembrie 2012) și pe cea de director general al Rompetrol Petrochemicals SRL - societate deținută integral de Rompetrol Rafinare SA (din 13 noiembrie 2013).

Potrivit unui comunicat al grupului, înainte de a se alătura Grupului Rompetrol, Yedil Utekov a acumulat o experienta de peste 10 ani in îndustria de petrol și gaze, lucrand pentru companii importante din Kazakhstan, precum Agip KCO și rafinăria din Atyrau, parte a KazMunayGas.

Sorin Graure, directorul general al societății în perioada 22 noiembrie 2012 - 11 iunie 2014, va fi responsabil, în noua sa postură de director al programului de creștere a eficienței operaționale pentru rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, în principal de reducerea costurilor de procesare ale celor doua rafinării operate de compania Rompetrol Rafinare, precum și de creșterea disponibilității mecanice, de reducerea pierderilor, a consumurilor și de  creșterea eficientei organizaționale.

Pentru acest an, Rompetrol Rafinare și-a propus atingerea unul nivel de 5,4 milioane tone de materie primă procesata la rafinăria Petromidia.

Adrian Volintiru este noul director general al Upetrom 1 mai. Acesta a demisionat azi din Consiliul de Administraţie al Romgaz

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 13 June 2014 14:00

adrian volintiru Upetrom 1 maiDupă ce directorul general Lammel Chehab a fost revocat din funcţie ca urmare a rezultatelor slabe ale companiei, noul director general al Upetrom 1 mai este Adrian Volintiru, care până la finele anului trecut a fost preşedintele AVAS. Încetarea contractului de mandat a lui Chehab s-a făcut începând cu 12 aprilie iar perioada de interimat a fost acoperită de Ion Popescu, directorul general adunct. Consiliul de administraţie a mai aprobat ca din 13 aprilie, fostul director să fie pus la dispoziţia societăţii, indică documente consultate de Energy Report.

Astăzi, Adrian - Constantin Volintiru a renunţat la funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Romgaz, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti. Numirea lui Volintiru ca director general al Upetrom 1 mai s-a făcut intr-o sedinţă a Consiliului de Administratie al companiei din 14 mai.

Producătorul de utilaje petroliere Upetrom 1 mai, controlat de miliardarul Gabriel Comănescu, a renunţat în toamnă la producţia de echipamente pentru eoliene, dar a revenit la producţia de utilaje petroliere pentru că are, printre altele, un contract cu Petrom, anunţa recent omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Cu puţin peste 800 de angajaţi, compania a înregistrat în anul 2013 o pierdere de circa 11 milioane de lei, la afaceri de aproximativ 62 de milioane de lei.

Înainte de 1989, compania a avut momente în care avea chiar şi 18.000 de angajaţi, fiind cea mai mare uzină producătoare de instalaţii de foraj petrolier din Sud-Estul Europei, printre clienţii săi numărându-se şi mari companii americane.

Cât despre noul director, Adrian Volintiru, acesta a deţinut în anii din urmă aproape doar funcţii de preşedinte sau director în mai multe mari companii. A fost preşedintele Consiliului de dministraţie al Poşta Română, director general la Vulcan Bucureşti, director general la Marexin (compania de explorări în Marea Neagră a lui de Dinu Patriciu), director financiar executiv al companiei farmaceutice Relad, după ce a condus divizia de retail a Rompetrol Downstream până în anul 2008.

 

Director general din grupul Rompetrol, revocat din funcţie

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 27 May 2014 15:54

rompetrol-rafinarieOctavian Carp a fost revocat cu unanimitate de voturi din funcţia de director general al companiei Rom Oil, subsidiară a Rompetrol Rafinare, se arată într-o decizie a  Consiliului de Administraţie al companiei, consultată de Energy Report.  În locul acestuia a fost numit Ovidiu Cristian Ilie. Noul director general este din Ploieşti şi are 36 de ani.

Consiliul de administraţie al Rom Oil (distribuitor en-gros de produse petroliere şi sortimente de carburanţi auto marca Rompetrol) este format din Bogdan Ionuţ Oşlobeanu (preşedinte) şi membrii Alexey Golovin şi Felix Crudu esloveanu.

Din grupul Rompetrol Rafinare fac parte: Rompetrol Rafinare şi subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Petrochemical, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Rom Oil este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de peste 99,99%, restul de acţiuni fiind în posesia Rompetrol Logistics şi Palplast, o firmă din Sibiu.

Din februarie 2007, Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, a început să administreze toate cele şase depozite ale Rom Oil. Până la acea dată, depozitele fuseseră închiriate de Rompetrol Rafinare.

Depozitele sunt situate în Arad, Craiova, Mogoşoaia, Şimleul Silvaniei, Vatra Dornei şi Zărnesti şi aveau o capacitate totală de stocare de 45.000 mc. Prin poziţionarea lor, respectivele depozite acoperă operaţional întreg teritoriul ţării.

Având multe active, poate fi uşor de înţeles faptul că Rom Oil este util nu doar pentru depozitele în sine ci şi în calitate de garant pentru accesarea de credite de către alte subsidiare controlate de grupul din Kazahstan. Astfel, aşa cum scria de curând Energy Report, Rompetrol Downstream a luat 70 de milioane de dolari de la ING pentru a fi utilizaţi ca facilitate de descoperit de cont sau pentru emiteri de angajamente potenţiale. Garant ipotecar pentru această facilitate de credit este Rom Oil, subsidiara Rompetrol Rafinare.

Astfel, Rom Oil s-a ales cu ipotecă de rangul I pe mai multe imobile precum: un teren intravilan de 3,3 hectare din Şimleul Silvaniei, teren cu drumuri, platforme, cale ferată uzinală, rezervoare produse petroliere şi altele.

 

Rompetrol Rafinare: pierderi mai mari cu 6,7% la o cifră de afaceri în creștere cu 48%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 14 May 2014 17:15

PetromidiaRompetrol Rafinare, parte a grupului KMG International, a încheiat primul trimestru cu o cifră de afaceri brută de 1,3 miliarde dolari, în urcare cu 48% de la 884,3 milioane dolari în perioada similară din 2013, pe fondul creşterii vânzărilor, dar pierderile au avansat, la 26,8 milioane dolari.

"Rezultatele financiare consolidate ale companiei au fost influenţate pozitiv de creşterea cantităţilor produse si vândute faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi negativ de evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produsele petroliere", potrivit unui comunicat al companiei.

Pe partea de rafinare, compania a înregistrat în primul trimestru o cifră de afaceri brută de 1,21 miliarde dolari, mai mare cu 56% faţă de nivelul de 778,8 milioane dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind influenţată de vânzarea unor cantităţi mai mari de produse petroliere.

În comunicat se precizează că, în urma investiţiilor derulate de KMG International şi KazMunayGas, rafinăria Petromidia a prelucrat în perioada analizată 13.000 tone de ţiţei/zi, cea mai mare cantitate de la înfiinţarea rafinăriei, în 1979.

Investiţiile totale realizate de KMG International şi KazMunayGas la Petromidia se ridică la peste 1,3 miliarde de dolari. Petormidia acoperă 43% din capacitatea de rafinare a României şi poate prelucra anual 5 milioane tone de ţiţei.

Pentru acest an, investiţiile programate de Rompetrol Rafinare sunt estimate la peste 35 milioane de dolari.

Vânzările de carburanţi ale companiei au fost de 892.000 tone în primul trimestru, cu 81% mai mari comparativ cu cantitatea de 492.000 tone livrată în perioada similară a anului trecut, potrivit comunicatului.

Vânzările de carburanţi pe piaţa internă au crescut cu 42%, în timp ce livrările către pieţele externe au urcat cu 120% faţă de primul trimestru din 2013, se precizează în comunicat.

Rompetrol Rafinare a exportat în primul trimestru produse petroliere de peste 600 milioane de dolari.

Pierderile aferente activităţii de rafinare a ţiţeiului au crescut cu 20,3%, de la 25,1 milioane dolari la 30,2 milioane dolari.

Rompetrol Rafinare a înregistrat din activitatea de distribuţie a carburanţilor o cifră de afaceri brută de 645,8 milioane de dolari, în urcare cu 28% de la 503,2 milioane de dolari în primele trei luni din 2013.

Segmentul de distribuţie a generat un profit net de 1,5 milioane de dolari, de la pierderi de 1 milion de dolari în primele trei luni ale anului trecut.

Rompetrol Rafinare operează la nivel naţional peste 750 de puncte de distribuţie a carburanţilor, în staţii proprii, partener, unităţi mobile şi baze mobile.

Rezultatele financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ datele companiilor Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas, potrivit comunicatului.

Rezultatele sunt neauditate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Grupul Rompetrol este controlat de compania petrolieră kazahă de stat KazMunaiGaz.

Rompetrol Well Services și-a înjumătățit profitul net în primul trimestru al anului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 14 May 2014 11:46

sonda rompetrol 05510800Rompetrol Well Services S.A., societate a grupului KMG International N.V., fost Rompetrol Group International N.V., specializată în servicii speciale de sondă, și-a înjumătățit în primul trimestru al acestui an profitul net, care a coborât la 3,25 milioane de lei de la 6,61 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.

O scădere, mai temperată însă, a înregistrat și cifra de afaceri a Rompetrol Well Services, care a ajuns la un nivel de 21,16 milioane de lei de la 25,69 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut. 

Potrivit unui comunicat al companiei, scăderea profitului net pe primul trimestru al acestui an a fost cauzată de faptul că, în această perioadă, clienții din România au înregistrat întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție pentru noile sonde de petrol și gaze, și astfel serviciile prestate pentru aceștia au scăzut, această tendință putând să se mențină și în perioada următoare.

De altfel, Rompetrol Well Services a compensat scăderea veniturilor din exploatare, de la 19,2 la 17 milioane de lei, prin reducerea cheltuielilor cu materialele consumabile, de la 6,93 la 4,32 milioane de lei.

Capitalul social al Rompetrol Well Services era la 31.03.2014 de 27.819.090 lei, echivalent a 278.190.900 acțiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/acțiune, din care KazMunaiGas International N.V. (KMG) deținea 71,73%.

La data de 06.03.2014, acționarul majoritar "The Rompetrol Group N.V." și-a schimbat denumirea în "KMG International N.V."

MOL achiziționează benzinăriile Agip, consolidându-și poziția a patra pe piața carburanților din România

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 07 May 2014 14:55

agip-novyGrupul MOL și-a consolidat poziția a patra pe piața de distribuție a carburanților din România, în urma anunțului de astăzi privind achiziționarea de la Eni a rețelei de distribuție Agip din Cehia, Slovacia și Romania. În România, MOL va opera 189 de unități, după integrarea celor 42 de benzinării Agip achiziționate.

Acordul vizează nu numai preluarea secmentului de retail, în vederea sporirii prezenței pe piață, a acoperirii geografice și a numărul de clienți, ci și preluarea activității de vânzări engros de carburanți în țările respective.

În prezent, lider de piață în România este OMV Petrom, care operează 545 de stații, 386 sub brand-ul Petrom și 159 sub brandul OMV, urmat de Rompetrol, cu aproximativ 450 de stații și Lukoil cu 300 de stații. Pe locul patru se va situa detașat de urmăritoare MOL, cu 189 de stații. Azerii de la Soccar au ajuns la rândul lor la un număr de 27 de stații, în timp ce Gazprom ar putea opera în prezent un număr similar de stații, având la finalul anului trecut deja operaționale 15 stații, alte 15 fiind în curs de finalizare.

Potrivit unui comunicat MOL, în România, achiziția reprezintă un punct de referință pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-și crește cota de piață, partenerii MOL România, utilizatori ai cardurilor de carburant, urmând a avea la dispoziție o rețea de acceptare extinsă, în special în sudul României.  

 “MOL România a fost dintotdeauna o organizație care și-a construit modelul de afaceri în jurul clienților săi, iar echipa noastră este hotărâtă să utilizeze această oportunitate, oferind clienților și partenerilor noștri produse și servicii de înaltă calitate, sub marca MOL, în cadrul unei rețele lărgite de benzinării. Ne vom continua eforturile de creștere, bazându-ne pe standardele înalte de performanță asigurate de echipa noastră capabilă”,  a afirmat Kinga Daradics, CEO & Country Chairman MOL România.

“Această achiziție reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creștere a rețelei de benzinării în Europa Centrală și de Est. În Cehia, vânzările medii ale stațiilor achiziționate se situează între primele trei poziții, într-un clasament al companiilor de retail de carburanți. În plus, Grupul MOL va deține a doua mare rețea de benzinării din Cehia. MOL își lărgește semnificativ acoperirea geografică în România și face un pas înainte în ceea ce privește percepția brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

 Tranzacția vizează, printre altele, operațiunile de vânzări engros și preluarea gestiunii entităților locale. Poziția Grupului MOL în Cehia va fi puternic susținută prin această achiziție: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft și cele 125 stații PAP Oil, vor majora cota de piață a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale rețelei nou achiziționate reprezintă aproape dublul mediei naționale.

În Slovacia, rețeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unități. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătățirea vânzărilor medii și a portofoliului de produse și servicii destinate clienților.

MOL a convenit să achiziționeze și participația  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuși, Unipetrol, ca acționar majoritar al  CRC, deține dreptul de preempțiune pentru acțiunile CRC.

Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiții prestabilite, printre care și obținerea avizului din partea autorităților de reglementare în domeniul concurenței.

Statul nu mai are bani de stocuri strategice de țiței, acestea vor fi constituite exclusiv de privați în 2014

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 08 April 2014 11:31

stocuri urgenta petrolStatul român nu va mai constitui, anul acesta, stocuri strategice de țiței și alte produse petroliere, întrucât acest lucru ar amplifica major cheltuielile bugetare, urmând ca doar companiile petroliere private să mențină stocuri de urgență, care au fost calculate, pentru 2014, la nivelul total de 1.079.151 tone.

"În anul 2014, spre deosebire de anii anteriori, menţinerea stocurilor de către stat ar determina plata tarifului de depozitare către operatorii economici custozi, investiţii în spaţiile de depozitare proprii rezervelor de stat, cu amenajările şi dotările impuse de normele tehnice, cheltuieli de depozitare - păstrare, taxe de asigurare. Aceste cheltuieli amplifică major efortul investiţional bugetar aferent, la care se adaugă efectele negative ale uzurii morale ale produselor şi degradarea lor calitativă", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Potrivit documentului citat, opţiunea naţională pentru 2014 este de a se constitui exclusiv stocuri de urgență și de a se renunța la constituirea stocurilor specifice, limitând astfel creşterea cheltuielilor bugetare, în conformitate cu prevederile unui Memorandum aprobat de Guvern în februarie.

Prin respectivul Memorandum s-a decis ca, pentru anul 2014, să nu se constituie stocuri petroliere ca stocuri specifice, administrate şi gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi ca obligaţia de constituire la nivel naţional a stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere să fie realizată în totalitate de către operatorii economici din domeniu ca stocuri de urgenţă.

Statul se retrage

Legislația românească în vigoare, în acord cu cea europeană, prevede că stocurile minime de rezerve naționale de țiței și produse petroliere sunt compuse din stocurile de urgență, constituite obligatoriu de către companiile petroliere, și stocurile specifice, constituite facultativ de către stat, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Guvernul mai arată că, la nivelul întregii Uniuni Europene, în privința stocurilor naționale de țiței și produse petroliere, se vizează o creştere graduală a implicării operatorii economici în domeniu şi o limitare a rolului statului la activităţi de organizare şi control.

În nota de fundamentare a HG se menționează că, în anul 2002 s-a pornit de la o împărţire egală (50-50%) a obligaţiilor de stocare între sectorul public şi cel privat, cu o serie de costuri partajate prin achiziţionarea de către stat a produselor şi prin depozitarea acestora pe cheltuiala operatorilor.

În anul 2011, împărţirea obligaţiilor de stocare a fost modificată în sensul creşterii la 70% a sarcinilor operatorilor economici şi o diminuare la 30% a sarcinilor statului, îndeplinite prin ANRSPS şi bugetul acesteia. Diminuarea obligației statului are în vedere și faptul că, în prezent, activitățile specifice extracției, producției și procesării, precum și operațiunile de import –export, sunt gestionate de societăți private, se subliniază în document.

"În anul 2014, în acord cu strategiile celorlalte state membre, sectorul public se limitează din ce în ce mai mult la operaţiuni de coordonare şi control, fără a mai constitui şi menţine obligatoriu stocuri în proprietatea sa. Din cauza constrângerilor bugetare pentru anul 2014, stocurile minime se vor constitui în proporţie de 100 % de către operatorii economici din domeniu", se mai arată în nota de fundamentare.

Cum se calculează stocurile de urgență

Potrivit legislației în vigoare, nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare. Pentru anul 2014, la calculul stocurilor minime a fost folosită metoda mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile.

Obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Proiectul de HG prevede că nivelul stocurilor de urgență în anul 2014 este de 1.079.151 tone produse petroliere. Pentru calcularea nivelului stocurilor de urgență a fost utilizată comunicarea privind totalul livrărilor brute interne observate din anul calendaristic precedent, respectiv 2013, pusă la dispoziție de către INS, precum și datele privind importurile intra și extra comunitare, puse la dispoziție de Autoritatea Vamală din cadrul ANAF.

Cine constituie stocurile de urgență și în ce cantități

Potrivit anexei proiectului de HG, în anul 2014 au obligația constituirii de stocuri de urgență de țiței și produse petroliere un număr de 12 companii.

Cele mai mari obligații de constituire de stocuri de urgență revin următoarelor companii:

- OMV Petrom (123.549 tone benzină, 280.980 tone motorină, 34.117 tone Jet A1, 4.716 tone păcură);

- Rompetrol Rafinare (46.519 tone benzină, 241.510 tone motorină, 15.964 tone Jet A1, 24.103 tone păcură);

- Petrotel Lukoil (38.653 tone benzină, 124.119 tone motorină, 6.936 tone păcură);

- Oscar Downstream (58.736 tone motorină);

- MOL (12.748 tone benzină, 54.257 tone motorină).

Celelalte companii obligate să constituie stocuri în 2014 sunt Socar Petroleum (motorină), Unicom Holding (motorină), Mayaro Carb (motorină), Master Chem Oil (motorină), Air BP Sales Romania (Jet A1), Air Total Romania (Jet A1) și Oil MIG (motorină).

Kazahstanul joacă dur cu giganții petrolieri multinaționali și îi dă în judecată pentru nerespectarea contractelor

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 12 March 2014 12:56

KashaganKazahstanul îi dă în judecată pe giganții petrolieri străini care dezvoltă uriașul său câmp petrolier Kashagan din Marea Caspică, printr-o tactică ce a mai fost folosită de guvern și prin care acesta a reușit să-și crească participațiile la alte două proiecte energetice majore de pe teritoriul său, implementate tot în parteneriat cu companii multinaționale.

Amânările repetate ale proiectului petrolier Kashagan, cu o vechime de 13 ani, care este proiectat să extragă o producție anuală de țiței cât cea a Angolei, membră OPEC, și care se bazează pe rezerve totale aproape la fel de mari cât cele ale Braziliei, au înfuriat guvernul kazah.

Consorțiul care dezvoltă câmpul petrolier Kashagan, condus de Exxon, Royal Dutch Shell, Total și Eni și din care face parte și compania petrolieră de stat KazMunaiGas, proprietară a Rompetrol, s-ar putea confrunta cu decizia Kazahstanului de a acapara o mai mare parte din proiectul petrolier sau cu refuzul autorităților kazahe de a-i rambursa o mare parte din investiția totală de 50 de miliarde de dolari efectuată pentru punerea pe picioare a acestuia.

Cea de-a doua opțiune este specificată expres în contractele care stau la baza proiectului Kashagan.

Afectează PIB-ul

„Amânarea demarării producției are efect negativ asupra creșterii PIB”, a declarat Fadi Farra, consilier al premierului kazah, la o conferință la Londra, potrivit Reuters.

„Nu vorbim de mărunțiș, vorbim de un impact de 2-3% asupra PIB-ului țării. Prin urmare, orice defecțiune tehnică la sistemul de conducte afectează dezvoltarea economică a țării”, a adăugat el.

Producția la Kashagan, cea mai mare descoperire petrolieră a lumii din ultimii 35 de ani, a început în septembrie anul trecut, dar a fost oprită doar cu câteva săptămâni mai târziu, după ce s-au descoperit scurgeri de gaze la conductele prin care este transportat petrolul.

Gazele reziduale provenite de la aceste scurgeri au ars atunci cu flacără la fabricile de procesare din Kashagan, provocând poluarea mediului, a anunțat, săptămâna trecută, Ministerul pentru Protecția Mediului din Kazahstan. Verificările au arătat că volumul de gaze arse din lunile septembrie și octombrie a fost de 2,8 de milioane de metri cubi, depășind limitele legale, a transmis ministerul.

În plus, autoritățile din regiunea Atyrau, din vestul Kazahstanului, unde se află câmpul petrolier Kashagan, au depus o plângere în justiție și au cerut daune de 737 de milioane de dolari din partea consorțiului format din șapte acționari care operează în Marea Caspică - North Caspian Operating Company (NCOC).

Costuri nedecontate

Kazahstan, o țară care se întinde pe o suprafață vastă dominată de stepă, cu o populație de 17 milioane de locuitori, este cea mai mare economie a Asiei Centrale și cea de-a doua țară ex-sovietică producătoare de petrol, după Rusia. Aici se află puțin peste 3% din rezervele recuperabile de petrol ale lumii.

Compania de stat KazMunaiGaz a intrat acționar în consorțiul Kashagan în 2005, iar ulterior și-a dublat participația la 16,81%, egală cu cele ale celor patru acționari străini. Japonezii de la Inpex au 7,56%, iar chinezii de la China National Petroleum Corp (CNPC) au cumpărat 8,33% în 2013 de la ConocoPhilips.

KasMunaiGaz și-a asigurat de asemenea 10% din uriașul perimetru petrolier și gazeifer Karachaganak, din nordul Kazahstanului, în 2011. Alți participanți la acest proiect sunt BG, Chevron și rușii de la Lukoil.

Înainte ca scurgerile de gaze să ducă la oprirea producției de la Kashagan, consorțiul nu a reușit să asigure un volum de producție viabil din punct de vedere comercial pe acest perimetru până la 1 octombrie 2013, așa cum era stipulat în contractul său.

Asta înseamnă că membrilor NCOC nu li se vor deconta costurile avute între acea dată și cea la care vor obține producția comercială, a spus șeful KazMunaiGas, Sauat Mynbayev, săptămâna trecută, reiterând o clauză adăugată la acordul de împărțire a producției în 2008.

Nu se știe când se va relua producția

Premierul kazah Serik Akhmetov a spus, săptămâna trecută, că speră ca producția să fie reluată pe acest perimetru în prima jumătate sau la începutul celei de-a doua jumătăți a acestui an. Guvernatorul băncii centrale kazahe, Kairat Kelimbetov, a spus în februarie că guvernul nu are planuri de naționalizare a proiectului Kashagan.

Reprezentanții NCOC au primit săptămâna trecută rezultatele verificărilor efectuate de autorități în urma scurgerilor de gaze de anul trecut. „Acestea vor fi studiate zilele următoare, iar apoi se va decide dacă le vom contesta”, a transmis grupul, citat de Financial Times.

Potrivit FT, puțini analiști se așteaptă ca producția să fie reluată înainte de 2015.

Sauat Mynbayev, președintele KazMunaiGas, a spus săptămâna trecută că producția va fi reluată probabil în a doua jumătate a acestui an. „Totuși, ar trebui să vorbim despre asta în termeni de probabilitate și să nu vorbim despre volumul de extracție încă”, a spus el, citat de FT.

Majorarea accizelor va reduce consumul de carburanți cu 1-3% în 2014

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 25 February 2014 12:45

pretul-benzinei-controlat-printr-o-formula-magicaMajorarea accizelor și modificarea modului de calcul al acestora se vor reflecta în prețuri și vor avea un efect negativ asupra vânzărilor de carburanți în acest an, consideră principalii actori din domeniu.

Dacă Rompetrol estimează că presiunea fiscală suplimentară de aproximativ 50 de bani pe litru va conduce la o contracție a pieței cu 1-2%, CEO-ul Petrom Mariana Gheorghe crede că acest efect negativ ar putea ajunge chiar și la 3%.

Anul trecut, în România s-au consumat aproximativ 6 milioane de tone de carburanți în valoare de 9,5 miliarde de euro. Unele companii, precum MOL sau Rompetrol și-au majorat vânzările, altele, precum Petrom au preferat o politică mai prudentă, de optimizare a costurilor.

2013: an de majorare a vânzărilor pentru MOL

Astfel, MOL România și-a majorat vânzările totale de carburanți (în volume, inclusiv GPL și lubrifianți) cu 7% în 2013, de la 469 kt până la 503 kt, susținute de extinderea rețelei de benzinării. 

Vânzările de motorină au fost predominante, la 365 kt, în urcare cu 8% comparativ cu anul 2012, în timp ce vânzările de benzină s-au majorat cu 6%, la 133 kt. 

În trimestrul al patrulea al anului anterior, vânzările retail ale MOL România au urcat cu 7% comparativ cu perioada similară a anului 2012, la 130 kt.  Motorina a generat vânzări de 94 kt în Q4, în urcare cu 7%, iar benzina a avut vânzări de 34 kt, cu 6% mai mult față de intervalul corespunzător din 2012.

Rețeaua de distribuție a MOL România cuprinde 147 de stații de alimentare cu carburanți, și va depăși nivelul  de  150 de unități, cel mai probabil, în acest an.

Rompetrol și-a majorat cu 6% vânzările pe piața internă

Rompetrol a raportat la rândul său o creștere cu 6% a vânzărilor de carburanți pe piaţa internă, compania deținută de kazahii de la KazMunaiGas ajungând la 1,6 milioane de tone, în timp ce exporturile au urcat cu 10%, la 1,4 milioane de tone.

Pentru 2014, Rompetrol este dispusă, în pofida perspectivei negative a consumului, să-și extindă rețeaua de benzinării. Astfel, compania intenționează să construiască 15 benzinării noi, brand-uite după noul concept implementat deja în cazul benzinăriei din Otopeni. De asemenea, Rompetrol vrea ca în cursul acestui an să-și rebrand-uiască, după același concept, și 60 de stații mai vechi.

Petrom: retail în stagnare, scădere la vânzările comerciale

Petrom a înregistrat anul trecut, în România, Bulgaria, Moldova și Serbia, scăderi ale vânzărilor cu 4%, din care cele de retail cu 1%, iar cele comerciale cu 9%. În România scăderea a fost similară, de 4%, vânzările din retail rămânând constante, cele comerciale situându-se la -8%. Potrivit Petrom, pentru 2014 "vânzările Petrom vor rămâne în continuare sub presiune, vânzările retail situându-se la acelaşi nivel cu anul 2013 în România, în timp ce vânzările comerciale vor fi influențate în principal de vânzări mai mici de păcură şi bitum". Petrom estimează pentru acest an o scădere a vânzărilor la nivel regional cu 2% (0% retail, -6% comercial) și o scădere identică și la nivelul României de 2% (retail - 0%; comercial – 14%).

Rompetrol Well Services, afaceri cu 25% mai mari în 2013

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 17 February 2014 12:47

Rompetrol WellRompetrol Well Services, partea grupului Rompetrol specializată în servicii de sondă pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor naturale, a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de 121,3 milioane lei, cu 25% mai mult decât în anul 2012, indică rezultatele financiare preliminare ale companiei.

Aceeaşi creştere procentuală s-a înregistrat şi în cazul profitului net, de la 22 milioane de lei în anul 2012 la 27,6 milioane lei anul trecut. Profitul din exploatare a fost anul trecut de 30 de milioane lei, de la 23 de milioane în anul 2012.

Printre schimbările mai importante produse asupra rezultatelor companiei pe parcursul anului trecut a fost şi reducerea substanţială a capitalului social, de la 194,5 milioane lei la 28,5 milioane lei, reducere produsă nu asupra capitalului subscris şi vărsat, care a rămas acelaşi ci la capitolul ajustări de capital social.

Interesant este şi că afacerile companiei au crescut pe fondul unor majorări ale cheltuielilor cu salariile de la 20,5 milioane lei la 21,6 milioane lei dar şi cu creşteri ale cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială.

Rompetrol Well Services (RWS) este o companie membră a Grupului Rompetrol NV din anul 2000, specializată în servicii de sondă pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor naturale. Grupul Rompetrol este deţinut de compania de stat din KazMunaiGaz din Kazahstan iar acţiunile Rompetrol Well Services sunt deţinute în proporţie de 71,74% de Rompetrol.

Din luna mai a anului trecut, directorul general al companiei Rompetrol Well Services este Valeriu Sverdlov, după ce Adrian Ion Stănescu a fost revocat fin funcţie şi numit director general adjunct.

Rompetrol, 70 mil. dolari de la ING, garantaţi de Rom Oil

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 13 February 2014 14:49

 

rompetrolRompetrol Downstream a luat 70 de milioane de dolari de la ING pentru a fi utilizaţi ca facilitate de descoperit de cont sau pentru emiteri de angajamente potenţiale. Garant ipotecar pentru această facilitate de credit este Rom Oil, subsidiara Rompetrol Rafinare, indică hotărâre din ianuarie a Rom Oil, document consultat de Energy Report.

La suma de 70 de milioane de euro s-a ajuns treptat, printr-un prim credit de 50 de milioane de dolari luat din decembrie 2011 pentru ca în decembrie 2013 să se suplimenteze cu 20 de milioane de dolari.

Astfel, Rom Oil s-a ales cu ipotecă de rangul I pe mai multe imobile precum: un teren intravilan de 3,3 hectare din Şimleul Silvaniei, teren cu drumuri, platforme, cale ferată uzinală, rezervoare produse petroliere etc.

Rom Oil este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de peste 99,99%, restul de acţiuni fiind în posesia Rompetrol Logistics şi Palplast, o firmă din Sibiu. Directorul general al Rom Oil este Dan Octavian Carp.

Împrumutatul, Rompetrol Downstream, are din aprilie un nou Consiliu de administraţie şi un nou preşedinte, ca urmare fie a renunţării unor membri la funcţii fie din cauza expirării mandatelor. Astfel, din divizia de distribuţie a carburanţilor a grupului Rompetrol a plecat din funcţia de administrator al societăţii Alexey Golovin, cetăţean kazah. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Marius Corcoman-Târcolea, cetăţean român de această dată, care a renunţat la mandat. Mandatul altui membru, Iuri-Titov Buzescu, a expirat.

Noul preşedinte al Consiliului de administraţie este din aprilie 2013, pentru un mandat de patru ani, Felix Lunev, cetăţean canadian, născut în Ucraina, acesta fiind în acelaşi timp şi printre cei cinci administratori.

Ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie sunt Mariana Durieşteanu, cetăţean român, născută în Chişinău, Republica Moldova, cu domiciliul în Chişinău, Sorin – Octavian Nichita, Bauyrzhan Nugumanov, cetăţean kazah şi Vadim Poletaev, cetăţean rus născut pe vremea URSS-ului în Kazakhstan. Director general al companiei este Sorin Octavian Nichita.

Cât despre Rompetrol Rafinare, compania a făcut în ultimii ani învestiţii de circa 700 de milioane de euro, fapt care a condus la o reducere cu 40% a pierderilor în prima jumătate a anului trecut comparativ cu perioada similară din 2012.

Compania controlată de kazahii de la KazMunaiGas a avut pierderi de 78,43 de milioane de dolari în prima jumătate a anului trecut. Reducerea pierderilor a continuat şi în primele nouă luni, când pierderile au fost mai mici cu un sfert decât în primele trei trimestre din 2012.

După ce KazMunaiGas a cumpărat în 2007 Grupul Rompetrol, rafinăriile Petromidia şi Vega au trecut printr-un proces de creştere a capacităţii de procesare şi de eficientizare tehnologică.

În 2012, Grupul Rompetrol a finalizat programul de investiţii la rafinăria Petromidia, care a devenit astfel cea mai mare şi mai performantă din ţară, acoperind peste 40% din capacitatea de rafinare a României.

 

Ilegaliţăţile de la benzinăriile unui miliardar arădean

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 07 February 2014 10:44

 

benzinarie aral albastraProcesul de insolvenţă al firmei care opera două benzinării Aral ale miliardarului arădean Emil Siegmeth continuă şi în prezent. Între timp, benzinăriile au fost vândute către  Rompetrol cu 2,2 milioane de euro.  Omul de afaceri a stat în ultimii ani mai mult în închisoare decât în libertate dar o parte dintre probleme au constat în acuzaţii la adresa altor persoane cu care Siegmeth a avut relaţii de afaceri, acuzaţii precum contabilitate fictivă la benzinăriile sale sau folosirea bunurilor sau creditelor firmei în folosul propriu.

Faţă de firma Aral Energy a fost deschisă procedura simplificată a insolvenţei (intrarea direct în faliment). Vom intra în detalii în cele ce urmează, utilizând în acest sens documente oficiale ale lichidatorului judiciar, Activ Grup. Este vorba mai precis despre raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a companiei Aral Energy.

În patru rapoarte de expertiză contabilă scrie că unul dintre administratorii firmei, Ana Bocea, a prejudiciat firma cu mai multe sume de bani, în mai multe rânduri. Printre acestea figurează şi restituiri către miliardarul arădean Emil Siegmeth a 1,74 milioane lei, unele fără semnătura beneficiarului. Miliardarul a negat că ar fi primit banii în cauză.

Printre alte acte a fost şi unul de vânzare – cumpărare prin care benzinăriile Aral au fost vândute către o altă firmă, Speedy Driver, la care asociat era Ana Bocea, dar după vânzare, activitatea benzinăriilor ar fi  fost continuată, culmea, tot sub Aral, care a suportat toate cheltuielile precum plată utilităţi sau plată angajaţi şi altele asemenea.

Administratorul  Bocea a susţinut că, pentru o perioadă, nu s-a putut face transferul memoriilor fiscale pe firma cumpărătoare a benzinăriilor pentru că necesita… costuri. Cu toate acestea, procesul verbal consemnează că administratorul nu a avut acordul scris al asociaţilor pentru continuarea activităţii sub Aral, după vânzarea benzinăriilor. Speedy Driver a cumpărat cele două benzinării cu preţul cumulat de circa 4 milioane de lei.

Mai mult decât atât, deşi obiectul contractului de vânzare ar fi fost doar vânzarea de bunuri imobile, s-au vândut şi bunuri mobile percum echipamente tehnologice, instalaţii, mobilier etc

La doar şase luni după achiziţa benzinăriilor, acestea au fost revândute către Rompetrol cu 2,2 milioane de euro (atât a fost preţul fără TVA).  

Aral este încă în proces, în calitate de debitor, cu Emil Siegmeth şi cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad.

 

Schimbare la vârful Rompetrol. Directorul general român de la Rompetrol Petrochemicals a fost înlocuit cu un kazah

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 12 December 2013 14:08

Rompetrol fost directorConsiliul de administraţie al Rompetrol Petrochemicals a aprobat revocarea lui Dumitru Niculi din funcţia de director general al societăţii şi înlocuirea acestuia cu Yedil Utekov din Kazahstan, se arată într-o decizie a companiei din grupul Rompetrol.

Dumitru Niculi (foto) a fost director general începând din luna iunie 2006, după ce în perioada 1998-2006 a ocupat funcţia de director de producţie al companiei.

Revocarea lui Dumitru Niculi (61 de ani) s-a făcut începând cu 13 noiembrie şi de la aceeaşi dată funcţia e ocupată de Yedil Utekov (37 de ani).

Rompetrol Petrochemicals este unicul producător de polipropilenă din România iar din 2010 este şi unic producător de polietilene. Compania are o capacitate anuală de producţie de peste 200.000 de tone de polimeri (polipropilenă, polietilenă de joasă şi înaltă densitate).

Compania, membră a Grupului Rompetrol, a fost înfiinţată în luna decembrie 2002 iar în primele 9 luni din 2013 a avut o cifră de afaceri brută de peste 170 milioane de dolari, în scădere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele firmei au fost însă afectate de oprirea programată a rafinăriei Petromidia din lunile martie şi aprilie.

Telenovela Rompetrol continuă: KazMunaiGas sistează investiții de 350 de milioane și plata celor 200 de milioane de dolari pentru 28% din acțiuni

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 25 November 2013 13:09

RompetrolTelenovela dintre Rompetrol și instituțiile statului român a ajuns la un nou sezon, care a debutat cu decizia Curții Costituționale de a declara neconstituțională modalitatea de adoptare legislativă a Memorandumului dintre guvern și reprezentanții KazMunaiGas. Guvernul Ponta a decis să aprobe Memorandumul prin lege.

KazMunaiGas a ripostat astăzi, anunțând sistarea programului de investiții de 350 de milioane de dolari, care urma să genereze, potrivit grupului Rompetrol, 2.000 de noi locuri de muncă.

"Nu vom mai face nici o investiţie în România dacă memorandumul nu va fi aplicat, dacă nu există un semnal clar că investiţiile noastre sunt în siguranţă aici" a declarat azi Azamat Zhangulov, vicepreședinte al grupului Rompetrol, citat de Economica.net.

Compania a blocat şi plata celor 200 de milioane de dolari, bani care ar fi urmat să fie plătiţi României pentru răscumpărarea celor 28% din acţiunile rafinăriei Petromidia, prevedere care făcea obiectul memorandumnului. "Avem banii în trezorerie, putem plăti imediat ce memorandumul intră în vigoare" a declarat Zhangulov.

Oficialul grupului petrolier a ţinut să precizeze că memorandumul este în vigoare, decizia Curţii Constituţionale referindu-se la mai mult la "distribuţia puterii între instituţiile din România" şi "nu are legătură cu înţelegerea noastră cu Guvernul" a declarat Zhagulov.

Cele 350 de milioane de dolari erau alocate investiţiilor în extinderea reţelei de benzinării din România şi construcţiei unei centrale electrice noi, de cogenerare, la Midia.

Rompetrol, victimă a războiului dintre Palate?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că memorandumul cu Rompetrol rămâne valabil, în condiţiile în care Preşedinţia nu l-a atacat la CC pe fond, el arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin HG, "dacă simte nevoia".

"Preşedinţia, neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să şi-l asume cu toţi cei 400 de milioane de dolari care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să şi-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze şi el a scăpat de semnătură", a spus Băsescu, citat de Mediafax.

El l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de faptul că a vrut "să o rezolve cu Parlamentul", dar "nu a mers".

"Exact ca la Roşia Montană. Vrea să se acopere neasumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni guvernamentale clare, fără echivoc. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-şi asumă răspunderea. Problema e ce facem în relaţia Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional peste care nu se poate trece", a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că el nu a atacat la CCR decât tangenţial conţintul memorandumului. El a spus că pe conţinut, memorandumul a fost atacat la Curte de un grup de parlamentari în luna iunie.

Băsescu a spus că "atacul" său la Curte, în afară de câteva observaţii tehnice pe conţinutul memorandumului, a vizat, pe fond, tratametul egal care trebuie aplicat persoanelor şi companiilor în România.

"Nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de şist, explorare şi exploatare, iar pentru Rompetrol să o duci. Asta e în primul rând. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competenţele puterii executive", a spus Băsescu.

El a precizat că acordurile şi memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului.

"Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului", a spus Băsescu.

Decizia CC de neconstituţiuonalitate a Legii de aprobare a Memorandumului dintre stat şi Rompetrol este un semnal prost pentru investitori, a afirmat premierul Ponta, care nu a putut preciza dacă memorandumul rămâne în vigoare, dar a spus că se pot pierde locuri de muncă şi venituri la buget.

NIS Gazprom se pregătește să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, după finalizarea modernizării rafinăriei de la Pancevo

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Sunday, 25 August 2013 22:00

NIS Gazprom RompetrolCompania sârbă de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului rus, a finalizat, vara aceasta, modernizarea rafinăriei de la Pancevo, în urma unei investiții de peste 53 de milioane de euro. În următoarele două luni, NIS va fi în măsură să respecte toate normele europene cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți și, în consecință, va putea să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, inclusiv în România, unde compania deține deja 12 benzinării și vrea să ajungă la un portofoliu de 50 de stații de alimentare până la finalul anului și 120 până în 2015.

„În următoarele două luni, toate normele europene cu privire la producția de biodiesel, respectiv cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți, vor fi îndeplinite. În urma unei investiții de peste 100 de milioane de dinari (875.000 euro), NIS va putea exporta produse petroliere în Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al companiei.

Rafinăria NIS Gazprom de la Pancevo a trecut și anul trecut printr-un proces de upgradare, în urma căruia unitatea a devenit capabilă să producă combustibili care respectă standardele Euro 5.

„Vara aceasta, compania a finalizat modernizarea terminalului de pe Dunăre și a continuat lucrările de modernizare și la alte terminale de depozitare. În plus, cel mai mare complex de rafinare pentru producția de benzină și componente pentru benzină a fost modernizat. S-a investit pentru reducerea costurilor de producție și pentru creșterea eficienței energetice, inclusiv pentru izolarea termică a 24 de containere”, spun cei de la NIS Gazprom.

Respectarea standardelor de mediu, dar și majorarea producției

Potrivit acestora, în vara aceasta, cei mai mulți bani, respectiv peste 35 de milioane de euro, au fost investiți în finalizarea unui terminal modern de încărcare-descărcare produse petroliere de pe Dunăre, în linie cu cele mai stricte standarde globale.

„Este vorba de o investiție de mediu. Adăugarea unor noi brațe de încărcare și a unui sistem de recuperare a vaporilor vor elimina practic total emisiile de substanțe dăunătoare în aer, sol și apă”, afirmă compania.

Un alt proiect este modernizarea terminalului de încărcare al rafinăriei, care va avea ca rezultat eliminarea oricăror emisii poluante în atmosferă.

NIS Gazprom a mai finalizat modernizarea complexului de rafinare pentru producția de benzină și componente pentru benzină, în urma căreia a crescut siguranța operațională a unității, dar s-au creat și premisele pentru creșterea producției pe anumite segmente, cum ar fi GPL-ul și propilena, a căror producție este estimată să crească cu 29%. Producția de motorină va crește cu 9,7%, mai spun cei de la NIS Gazprom.

Apeluri protecționiste

Pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul acesta, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Astfel, în martie, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai preciza în comunicat.

Rompetrol anticipează o majorare a prețului benzinei și motorinei, pe fondul închiderii temporare, pentru mentenanță, a rafinăriilor din Rusia

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 14 August 2013 07:41

20130418 - pret benzina 2013Rompetrol Rafinare anticipează un viitor roz pentru propriul business, bazat însă pe perspective mai puțin favorabile șoferilor, pe scumpirea benzinei și motorinei, menită a reface diferența dintre prețul țițeiului și cel al produselor rafinate. Compania se așteaptă ca cererea de produse petroliere sa se îmbunătățească în perioada următoare, în sensul corectării nivelul actual al diferențelor dintre cotațiile de țiței și cele ale celor mai importante produse rafinate.

Pe ce se bazează Rompetrol? Pe faptul că, în momentul în care rafinăriile din Rusia vor demara programul de mentenanță, iar volumul de produse petroliere (mai ales benzină și motorină) destinat piețelor internaționale, în special celei europene, va scădea semnificativ,  marjele de rafinare din Europa vor beneficia de o influență pozitivă.

În ultimii ani, rafinăriile europene s-au aflat sub presiunea cererii autohtone sub așteptări, ca urmare a intrării UE în cel de-al șaselea trimestru de recesiune, ceea ce le reduce volumul de vânzări și marjele de profit. În ultimii patru ani, cel puțin 16 mari rafinării europene și-au închis porțile sau și-au anunțat intențiile în acest sens.

Rusia vrea sa cucerească piața carburanților din Europa

Numărul acestora ar putea crește în viitor, în special ca urmare a majorării exporturilor de motorină ale Rusiei. Într-un singur an, Rusia și-a majorat cantitatea de motorină exportată în Nord-Estul Europei numai, prin Marea Baltică, de la 300.000 de barili pe zi la 500.000 de barili pe zi, potrivit ESAI Energy LLC, o firmă de consultanță în energie. În întreg anul 2013 companiile rusești au programat investiții totale de peste 11 miliarde de dolari în activitatea de rafinare, cu 93% mai mult decât în 2012. Investiții suplimentare au fost făcute și vor continua să fie făcute și în sistemul de transport din Marea Baltică, principalul canal de export spre UE al companiilor rusești, precum conducta Primorsk care transportă numai combustibili Euro-5. OAO Transneft, compania monopolistă de transport a Rusiei intenționează să extindă capacitatea de transport a conductei Sever până la 245.000 de barili pe zi până în 2015 și să construiască o a doua conductă cu o capacitate de 180.00 de barili pe zi care să lege Yug-ul de Novorossiysk până în 2017.

Aprecierea Ural-ului în raport cu Brent-ul

Potrivit raportului privind rezultatele operaționale pe semestrul întâi al Rompetrol, cotațiile pentru țițeiul de tip Brent au crescut în primele săptămâni ale anului 2013 până ce au atins valoarea maximă din ultimele 9 luni (de 119 dolari/baril) la mijlocul lunii februarie. Creșterea de peste 7 dolari față de nivelul existent la începutul anului s-a datorat, potrivit Rompetrol, în principal unui optimism prematur al jucătorilor de pe piețele internaționale în ceea ce privește creșterea economiei la nivel global. După înregistrarea valorii maxime a urmat o descreștere a cotațiilor pana la mijlocul lunii aprilie, când s-au înregistrat valori sub 100 de dolari/baril pentru prima oara în ultimele 9 luni. Cu toate acestea, cotația petrolului și-a revenit rapid și a rămas cu valori situate în intervalul 100-105 dolari/baril pentru restul trimestrului II.

Un alt motiv pentru care este de așteptat o majorare a prețului benzinei și motorinei comercializate în România este dat de evoluția comparativă a Brent-ului și Ural-ului, țițeiul rafinat în România și utilizat în formulele de calcul ale companiilor. Potrivit Rompetrol, diferența dintre Brent si Ural a prezentat o volatilitate specifică pe durata primului semestru, dar direcția generală a fost cea de scădere accentuată spre finalul trimestrului I, datorită începerii programelor de mentenanță la rafinăriile din nord-vestul Europei dar și din zona Mediteraneană. Valoarea cotației pentru țițeiul de tip Ural s-a apropiat tot mai mult de cea a țițeiului de tip Brent, iar diferența dintre ele a scăzut atât în zona de nord-vest a Europei, cat și în zona Mediteranei. Aceasta performanță s-a bazat pe trei factori, susține Rompetrol: absența țițeiului provenind din Iran cauzată de sancțiunile economice impuse de SUA și UE, scăderea sau oprirea temporară a exporturilor de țiței irakian de tip Kirkuk și orientarea exportului țițeiului din Rusia predominant către piața asiatica începând cu trimestrul al doilea.

Benzina suferă din cauza cererii

În ceea ce privește evoluția prețurilor produselor distilate ușoare (benzine), acestea au avut o evoluție moderată din punct de vedere al cererii, dar valorile diferenței față de țițeiul de tip Brent au înregistrat valori suficient de ridicate pe parcursul primului semestru. Rezultatele au fost influențate de scăderea cererii pe anumite piețe cheie: -4% în Franța comparativ cu perioada ianuarie-mai a anului trecut și -4,4% în Germania în perioada ianuarie-aprilie fata de anul anterior. Marja comercială scăzută din luna mai atât în zona de nord-vest a Europei cat și în Mediterana a dus la o creștere în luna iunie ca urmare a scăderii ofertei de produse pe piață. Analiștii nu se așteaptă ca aceasta situație sa fie de durată, întrucât rafinăriile vor trece la mărirea producției în așteptarea consumului în creștere pe perioada de vară, ceea ce va duce la o scădere a valorii diferenței intre cotația benzinei și cea a țițeiului de tip Brent.

Motorina, evoluție variabilă

La rândul său, diferența dintre cotația produselor distilate medii (motorine) și cea a Brent-ului în zona Mediterană a avut o evoluție variabilă după ce a început anul 2013 într-o notă ascendentă, apoi a scăzut până în luna mai pentru a-și reveni spre sfârșitul semestrului I. În ceea ce privește concentrarea geografică a activității de trading, produsele din zona Mediterana au înregistrat spre sfârșitul trimestrului II un premium față de cele din zona nord-vest europeana, ceea ce a dus la intensificarea activității de arbitraj din SUA către sudul Europei. Un aspect care trebuie să rămână în atenția jucătorilor de pe piața petrolului în viitorul apropiat, potrivit Rompetrol, este exportul de distilate medii din Rusia către nord-vestul Europei al cărui volum a crescut în ultimele luni, mișcare care explică schimbarea de direcție a exporturilor din SUA către sudul Europei.

Marje de rafinare în creștere

Marja de rafinare din zona mediteraneană a înregistrat la începutul anului 2013 valori extrem de scăzute din cauza valorii mici a diferenței între cotația benzinei și cea a țițeiului de tip Brent, dar și a performanței slabe a restului de produse importante. Totuși, modificările din sectorul de rafinare și consolidarea acestuia în zona mediteraneană au influențat pozitiv rezultatele spre sfârșitul primului trimestru când s-a înregistrat o scădere a stocului de produse cu 7,3 milioane de barili față de sfârșitul trimestrului IV al anului trecut. În trimestrul II mediul de afaceri internațional s-a înăsprit odată cu reînceperea activității de rafinare în cazul rafinăriilor care intraseră în mentenanță. Totuși, susține Rompetrol, trimestrul II s-a încheiat într-o notă pozitivă, cu marje de rafinare la nivelul cel mai mare de la începutul lunii martie și cu creșterea gradului de utilizare al rafinăriilor.

Investițiile făcute de Rompetrol dau primele rezultate: pierderi reduse cu 40% pe primul semestru

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 13 August 2013 08:29

Noaptea PetromidiaInvestițiile de aproximativ 700 de milioane de euro efectuate de Rompetrol rafinare în ultimii ani au început să dea parțial roade, marja netă de rafinare îmbunătățindu-se în prima jumătate a acestui an, în timp ce pierderile s-au redus cu 40% față de perioada similară a anului trecut.

Cu toate acestea, compania controlată de kazahii de la KazMunaiGas a înregistrat pierderi de 78,43 de milioane de dolari în primele șase luni ale anului, compania punându-le pe seama condițiilor nefavorabile de piață, ce au condus la valori scăzute ale diferențialului dintre țiței și principalele produse petroliere obținute prin rafinare.

Marja brută de rafinare a Rompetrol (calculată ca raportul dintre vânzările de produse petroliere, mai puțin costul materiei prime și volumul vânzărilor) a fost în trimestrul al doilea al acestui an de 2,04 dolari pe baril (sau 14,85 dolari pe tonă), cu 132% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară a anului trecut - de 0,88 dolari pe baril sau 6,41 dolari pe tonă. În ceea ce privește marja de rafinare pe prima jumătate  a anului, și aceasta a crescut cu 35%, de la 2,08 dolari pe baril (sau 20,38 dolari pe tonă) în 2012 la 2,81 dolari pe baril sau 15,11 dolari pe tonă) în 2013.

Evoluția Ural-ului și a marjelor în Mediterana

"Cu toate ca marja de rafinare s-a îmbunătățit față de aceeași perioadă a anului trecut, rezultatele financiare ale companiei au continuat să fie influențate negativ de condițiile nefavorabile de piață, rezultând în valori scăzute pentru diferențialul dintre țiței și principalele produse petroliere obținute", susține compania.

Potrivit acesteia, valoarea cotației pentru țițeiul de tip Ural (utilizat ca materie primă, dar și în formulele de calcul ale benzinei în România) s-a

apropiat tot mai mult de cea a țițeiului de tip Brent, iar diferența dintre ele a scăzut atât în zona de nord-vest a Europei, cât și în zona Mediteranei. În plus, marja de rafinare din zona mediteraneană a înregistrat la începutul anului 2013 valori extrem de scăzute din cauza valorii mici a diferenței dintre cotația benzinei și cea a țițeiului de tip Brent, dar și a performantei slabe a restului de produse importante.

Profit din distribuția de carburanți

Cifra de afaceri a companiei a scăzut la rândul său în prima jumătate a anului cu 13%, la 1,96 miliarde dolari, de la o cifră de 2,26 miliarde dolari înregistrată în perioada similară a anului trecut.

Pe partea de rafinare, compania a raportat afaceri de 1,71 miliarde dolari, cu 18% sub nivelul de 2,08 miliarde dolari atins în intervalul similar din 2012, ca urmare a scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și opririi planificate a activității de producție a rafinăriei Petromidia, în perioada martie-aprilie, potrivit unui comunicat al grupului Rompetrol. Pierderile aferente sectorului de rafinare au scăzut în intervalul analizat cu 37%, de la 112,9 milioane dolari la 71,2 milioane dolari. Vânzările de carburanți de pe piața internă și cea externă au totalizat 1,2 milioane tone, dintr-un total de 1,6 milioane tone procesate. Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuției de carburanți a scăzut în intervalul cu 5% în primul semestru, de la 1,22 miliarde dolari la 1,17 miliarde dolari. Rompetrol Rafinare a reușit să obțină în primul semestru un profit net de 324.136 de dolari pe partea de distribuție a carburanților, de la pierderi de 22,89 milioane de dolari în primele șase luni ale anului precedent, chiar dacă volumele vândute au scăzut cu 4% în retail și cu 2% în zona en-gros.

Rafinaria Petromidia reprezintă peste 40% din capacitatea de rafinare a României.  Odată cu achiziția în anul 2007 a Grupului Rompetrol de către KazMunaiGas, rafinăriile Petromidia și Vega au parcurs un proces de creștere a capacității de procesare de la 3,8 la 5 milioane tone anual pentru rafinăria Petromidia, precum și de eficientizare a proceselor tehnologice. Astfel, în lunile mai-iunie 2013, rafinăria Petromidia a atins nivelul maxim de procesare de 14.000 tone pe zi. Anul trecut, Grupul Rompetrol a finalizat programul de investiții la rafinăria Petromidia, care a devenit astfel cea mai mare și mai performanta din România.

Cum rămâne cu "concurența neloială" a Gazprom? Prețul benzinei sau motorinei comercializate de Petrom, mai mic decât cel practicat de ruși

Category: Preturi Benzina
Creat în Monday, 12 August 2013 10:01

benzinarie GazpromAntreprenorii români sau străini care activează pe piața autohtonă s-au obișnuit să solicite "ajutorul" guvernului ori de câte ori business-urile lor au de suferit. Cazul intrării pe piața autohtonă a celor de la Gazprom, care în luna mai vindeau benzină și motorină cu 10-15 bani mai ieftine decât combustibilii care puteau fi achiziționați de la stațiile concurenților Rompetrol, Petrom sau Lukoil este edificator în acest sens.

Deși, cel puțin pentru început, era normal ca aceștia să practice prețuri promoționale, pentru a-și anunța prezența pe piață, cei de la Rompetrol n-au avut răbdare și sau prezentat cu jalba-n proțap la ministrul economiei Varujan Vosganian, semnalându-i "concurența neloială" a celor de la Gazprom și cerându-i să ia măsuri de urgență în vederea fixării anumitor prețuri minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. La momentul "intervenției" Rompetrol, în Serbia, benzina Euro 95 era la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Interesant este că, între timp, potrivit Capital, situația s-a schimbat radical. Chiar dacă la o stație în apropiere de Miercurea Sibiului, Gazprom comercializează cea mai ieftină benzină din țară, 5,67 lei/litru (iar motorina - 5,83 de lei/litru), în celelalte zone, unde are stații și concurența, diferența de prețuri a devenit insesizabilă, Petrom practicând chiar prețuri mai reduse decât compania ruso-sârbească.

Demersuri dăunătoare consumatorilor

Dacă demersurile lobby-stice ale celor de la Rompetrol s-ar concretiza, consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Concurență acerbă pe autostrada București-Pitești

Dar care este situația actuală a evoluției comparative a prețurilor carburanților? Potrivit Capital, pe autostrada București-Pitești, conform site-ului Petrom, cea mai ieftină benzina costa 5,75 de lei, cu 4 bani mai puțin decât în urmă cu două zile. La stațiile Gazprom de pe aceeași autostradă, prețurile carburanților erau vineri, 9 august, de 5,77 de lei/l benzina 95 și de 5,90 lei pe litru motorina standard. La stația Petrom, motorina se vindea cu 5,89 lei/litru.

Situația nu este singulară. "Una dintre primele benzinării deschise de Gazprom la noi în țară este cea de la Veștem (județul Sibiu) unde, potrivit informațiilor publicate în presa locală și centrală șoferii găsesc cele mai mici prețuri din România. Din păcate sau din fericire, realitatea arată altfel. La cel mai mare nod rutier de pe relația Sibiu-Vâlcea-Brașov, se găsesc 3 stații: Petrom, MOL și Gazprom. Cei din urmă, Gazprom, avea prețul benzinei de 5,72 de lei, iar motorina se comercializa vineri, 9 august, cu 5,9 lei/litru. Spre comparație, cei de la Petrom, pentru a avea cât mai mulți clienți, practicau prețuri cu mai mici decât Gazprom cu 1 ban. Astfel, prețul unui litru de benzină standard era de 5,71 de lei (la Gazprom 5,72 de lei), iar la motorina standard prețul era de 5,89 de lei, iar la Gazprom, așa cum am menționat mai sus, 5,9 lei pe litru.", susține Capital.

Rompetrol Well Services a vândut producţie de 56,8 mil. lei şi a înregistrat un profit de 2,5 ori mare în prima jumătate a anului comparativ cu SI 2012

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 09 August 2013 12:51

20130211 - RompetrolRompetrol Well Services, partea grupului Rompetrol specializată în servicii de sondă pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor naturale, a raportat pentru prima jumătate a anului un profit net de peste 16 milioane lei (16.144.645 lei), de 2,5 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Cifra de afaceri netă s-a cifrat la 58 milioane lei, de la 39,8 milioane lei în semestrul unu din 2012. Valoarea producţiei vândute de companie a fost de 56,8 milioane de lei, în creştere de la 37,5 milioane în perioada similară a anului trecut.

Printre diferenţele semnificative faţă de prima jumătate a anului trecut figurează şi creşterea substanţială a cheltuielilor cu consumabilele. Mai precis, compania a dat pe consumabile circa 15,5 milioane lei faţă de doar 9 milioane în prima jumătate a anului trecut.

În acelaşi timp, cheltuielile cu energia şi apa au fost de doar puţin peste 375 de mii de lei, în uşoară creştere comparativ cu anul trecut în perioada similară. Cu salariile, firma a cheltuit circa 11 milioane de lei iar cu asigurările şi protecţia socială 3 milioane lei, cifre similare cu cele din prima jumătate a anului trecut. Rompetrol Well Services a avut în medie 338 de angajaţi, cu 10 mai puţi decât în prima jumătate a anului trecut.

Firma este divizie a grupului Rompetrol, deţinut de compania de stat din KazMunaiGaz din Kazahstan. Rompetrol deţine 71,74% din acţiunile Rompetrol Well Services.

Noile redevențe din petrol și gaze, la dispoziția comunităților locale?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 01 August 2013 11:43

newspaper 512Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Fostul șef al OPSPI, promovat pe linie politică sau sancționat pe linie de servicii secrete?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 19 July 2013 05:49

newspaper 512În România, carierele în funcții publice par a depinde nu numai de relațiile tehnocraților cu politicul, ci și de cele cu serviciile secrete. Vineri 12 iulie, la numai o zi după ce a acordat un interviu publicației Gândul (interviu care, deși a fost luat joi, 11 iulie, a fost publicat de-abia luni, 15 iulie), în care confirma informațiile publicate de redactorii Energy Report încă de acum un an și patru luni, potrivit cărora negocierile cu Rompetrol au fost purtate pe vremea guvernului Boc de celebrul "doi și un sfert" (DGIPI), directorul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, a fost înlocuit din funcție și mutat "disciplinar" la Departamentul Energiei. Singura întrebare este: a fost acesta promovat pe linie politică sau a fost sancționat pe linie de servicii secrete?

"Nu cred că mai era timp de așteptat. Pentru că negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebați de ce și care-i logica. Așa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne. (…) în timpul negocierilor (OPSPI cu Rompetrol - n.r.), în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopții mai multe zile, mai stai la o cafea, la o țigară și (oficialii Rompetrol - n.r.) spuneau prin ce presiuni au trecut: amenințări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestați", declara joi Dumitrașcu în interviul acordat Gândul, confirmând informațiile cuprinse într-un articol mai vechi publicat de redactorii Energy Report.

Pe 2 aprilie 2012, aceștia susțineau că, potrivit unor surse guvernamentale, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale a fost făcută prin adoptarea în guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar foștii miniștri ai guvernului Boc. În plus, conform acelorași surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igaș, a mandatat Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) sa se ocupe de respectivele negocieri. Reprezentanții DGIPI identificaseră o soluție de “recuperare” a datoriilor. Era redactat și un acord în limba engleză pe aceasta temă, prin care se prevedea ca acționarul principal, KazMunaiGas să achite o treime din sumă până la o dată nespecificată, iar pentru celelalte doua treimi din datorie să participe la licitații publice (și să le câștige, evident), urmând ca instituțiile de stat beneficiare să achite prețul fără acciza aferentă. În plus, soluția DGIPI avea nevoie și de acordul mai multor instituții, printre care Ministerul Justiției și al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor, au refuzat să semneze un document care încălca legislația națională și cea europeană, prin organizarea de licitații trucate.

Interviul acordat de Dumitrașcu nu putea rămâne fără efecte. Drept urmare, astăzi, Ziarul Financiar anunță transferul companiilor energetice administrate de OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) la Departamentul Energiei, unde vor fi coordonate de Gabriel Dumitrașcu, care renunță însă astfel la șefia Oficiului, iar restul firmelor din portofoliu vor fi coordonate de către fostul deputat liberal Gabriel Plăiașu, care este noul șef al OPSPI. Departamentul Energiei este condus de social-democratul Constantin Niță, ca ministru-delegat, iar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) rămâne la Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosga­nian. 

Însă cum în acest domeniu lucrurile se mișcă cu o viteză amețitoare, HotNews susține că deja ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcție pe Gabriel Plăiasu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp dupa ce HotNews.ro a arătat ca nu poate ocupa o funcție publica timp de trei ani fiind declarat incompatibil în aprilie 2013. Ministrul  Vosganian l-a numit vineri, 12 iulie, pe Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL, în funcția de șef al Oficiului pentru Participatiilor Statului și Privatizării in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitrașcu. Numirea s-a făcut discret, informația fiind publicată de HotNews.ro joi, 18 iulie, în jurul prânzului.

Economica.net informează că una dintre cele mai vechi rafinării de la noi din țară și din Europa, Steaua Română, și-a cerut insolvența. Deși a fost unul dintre pionii principali ai mașinăriei de război germane în fiecare dintre cele două război, și a funcționat și la capacitate în comunism, după Revoluție unitatea nu prea a mai avut de lucru. Rafinăria Steaua Română, una dintre cele mai vechi unități de profil din România și una dintre cele mai vechi din lume, și-a cerut insolvența. Cererea va fi judecată pe 22 iulie la  Tribunalul București. În motivarea Consiliului de Administrație se arată că deschiderea procedurii de insolvență se datorează „deteriorării continue a situației financiare a societății”. Propunerea CA pentru funcția de Administrator judiciar al companiei este firma Five S.P.R.L.

Mediafax anunță că producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaș, controlat de stat, a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Costurile de producție a electricității în astfel de unități sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piața centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

Planul Național de Investiții nu e național, nici public, ci privat și incert

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 12 July 2013 08:33

newspaper 512Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.

Strategiile energetice divergente ale Palatului Victoria și Palatului Cotroceni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 10 July 2013 11:42

20130710 - Ponta Basescu Rompetrol strategie energeticaÎn urmă cu o săptămână, doi premieri au vizitat Kazahstan-ul, cel britanic și cel român. La întoarcerea din Asia, aceștia au fost întâmpinați diferit de presa de la Londra și de cea de la București. În timp ce Financial Times titra că vizita lui David Cameron ar putea să conducă la semnarea unor contracte de 700 de milioane de lire sterline și să îmbunătățească relațiile economice dintre Marea Britanie și statul asiatic, presa de la București publica declarațiile președintelui Băsescu, potrivit cărora, "Turneul lui Ponta în Asia a fost catastrofal".

E drept că și premierul britanic a fost întâmpinat cu critici la Londra, însă nu pe componenta economică a vizitei, și nu din partea reginei, ci pe tema respectării drepturilor omului în Kazakhstan, și din partea Human Rights Watch. Comentând turneul lui Cameron în Kazakhstan, Financial Times a remarcat, pe de o parte că, acesta este perceput ca o "lovitură" diplomatică dată de statul asiatic aflat în căutarea obținerii de legitimitate din partea Occidentului, iar pe de altă parte, ca o mișcare geopolitică strategică a premierului britanic. Potrivit acestuia, Kazakhstan-ul este pe cale de a deveni unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume și va "intra într-o zi în topul primilor zece producători de țiței la nivel mondial".

Războiul dintre Palate

Se pare că eșecul Nabucco a fost elementul declanșator nu numai al turneului premierului Ponta în Asia, ci și al declarațiilor politice făcute pe marginea sa. Astfel, potrivit președintelui Băsescu, "Ponta și-a luat Oltchimul în traistă și a zis că acoperă eșecul UE și al nostru pe Nabucco lansând tema Oltchim. Mai bine o trata altfel, pentru că lucrurile par neserioase. Te duci cu un combinat în traistă în Azerbaidjan, te duci în Kazahstan și spui «v-am tăiat 360 de milioane din datorii», te duci în China spui «Vrem reactoare de la voi și facem și parteneriat strategic». Consecvența e importantă în politică externă. România a putut părea puțin penibilă. Să te duci în Kazahstan după ce ai făcut escală în Azerbaidjan e ca și cum ai face escală la Beijing, apoi te duci la Tokyo”.

De altfel, după mai multe luni de liniște, rezultatul coabitării la care au fost supuși cei doi de către oficialii europeni și americani, președintele Traian Băsescu pare a reveni la poziția de președinte jucător, după ce a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind stingerea litigiului dintre guvernul României și Rompetrol pe tema răscumpărării obligațiunilor transformate în acțiuni în baza unei legi de adoptare a unei OUG, promulgată în 2005 de actualul președinte. Într-o emisiune televizată, președintele Traian Băsescu a declarat că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu inclusiv memorandumul cu Rompetrol.

"Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, și în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, și imediat m-am putut întâlni cu președintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întâlnit cu președintele kazah acum doi ani și am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul și a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»", a afirmat Băsescu la Digi 24.

Replica lui Ponta nu s-a lăsat așteptată. "Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate - ia ghiciți de cine? - de președintele Traian Băsescu. Președintele se bazează, cumva în mod greșit sper, pe faptul că presa nu știe că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acțiuni și am pierdut procesul. Deci, președintele, treaba lui...", a spus Ponta.

Președintele vrea decizii politice, nu economice

Este evident că eșecul Nabucco fost, paradoxal, dat fiind deznodământul său previzibil, elementul care a dat peste cap strategiile guvernanților autohtoni. Președintele Băsescu pare a fi oficialul european care s-a supărat cel mai tare pe decizia Shah Deniz. Acesta s-a simțit trădat de Comisia Europeană, de celelalte state membre, de companiile implicate și mai ales de britanici (de la BP) și de norvegieni (de la Statoil). Președintele Băsescu consideră, în continuare, că orice decizie în ceea ce privește sectorul energetic trebuie luată luând în calcul în primul rând considerentele politice și nu pe cele economice. În ceea ce privește opțiunea între TAP și Nabucco Vest, considerentele economice au înclinat clar balanța în favoarea primului proiect. Potrivit Financial Times, printre considerentele economice care au decis soarta rutei de transport a gazului azer către Europa, se numără costul relativ al celor două proiecte, mai mare în cazul Nabucco, prețul pe care cele două concerne l-au obținut pentru gazul azer (mai mare în sudul Europei) și costurile relative de operare pe întreaga durată de viață a celor două proiecte. Diferența de 450 de km dintre lungimile acestora pare a fi fost decisivă. Dacă la acestea se adaugă și achiziționarea companiei de distribuție de gaze elenă DESFA de către SOCAR (acționar al Shah Deniz) și faptul că Statoil este acționar atât în Shah Deniz, cât și în TAP, este destul de evident faptul că decizia nu a fost una dificilă.

Rusofobia salvează România

De altfel, reacția președintelui, atât cea publică, cât și trimiterea către reexaminare a legii privind aprobarea memorandumului cu Rompetrol, pare a avea la bază și rusofobia acestuia. "Știți foarte bine că nu sunt un politician care să aibă încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine. Asta-i viața, nu ne credem unii pe alții legat de bune intenții. Eu am vrut, unul dintre obiectivele mandatului meu, a fost o opțiune ireversibilă către Vest (...) Opțiunea mea a fost SUA. Aproape că pot să fiu liniștit pentru această fază, România nu mai are altă direcție decât Vest. Sigur, cu escală la Bruxelles", a declarat Băsescu. De asemenea, ținând cont de majoritatea deținută de actuala coaliție de guvernământ în Parlament, care probabil va vota legea în forma ei inițială, este puțin probabil ca Traian Băsescu să-și facă vreo iluzie cu privire la soarta legii trimise către reexaminare. De ce a optat președintele pentru soluția nepromulgării legii? Răspunsul este conținut în motivarea respingerii. Dat fiind faptul că Parlamentul se află în vacanță, singura soluție pentru intrarea în vigoare a legii, ar fi promovarea de către Guvernul Ponta a unei OUG sau a unei hotărâri de guvern. Act normativ ce ar lega numele lui Ponta direct de creanța Rompetrol, după modelul Năstase. De altfel, președintele știe foarte bine că legea de adoptare a OUG-ului emis de Năstase, pe care el însuși a adoptat-o în 2005, a permis Rompetrol conversia obligațiunilor în acțiuni. Dovadă, stenograma discuției telefonice dintre fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, și actualul președinte, în care Traian Băsescu răspunde afirmativ la declarația lui Blejnar, potrivit căreia "Cu tot respectul, domnule președinte, dar pe direcția asta se va merge. Suntem cam legați de mâini și de picioare. Pentru ca așa am făcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am făcut".

Rompetrol, victimă colaterală?!

Rompetrol pare o victimă colaterală a războiul dintre cele două strategii energetice ale celor două palate. Palatul Cotroceni pariază totul pe cartea independenței energetice și a relațiilor privilegiate cu Occidentul (în pofida "trădării" acestuia în proiectul Nabucco Vest). Gazele de șist și exploatarea platformei Mării Negre sunt cele două direcții pe care președinția vrea să le promoveze. Dincolo de statutul incert al rezervelor recuperabile tehnic, dar mai ale comercial, al gazelor de șist sau al celor offshore, paradoxal, chiar dacă strategia Cotroceniului ar fi încununată de succes, tot ar mai apărea o problemă. România s-ar putea transforma în următorii 5-10 ani în exportator net de gaze, fără a avea conducta necesară a efectua acest lucru. Iar legarea la South Stream, conducta cea mai apropiată de teritoriul României este o variantă exclusă de președinție. La fel și legarea la TAP, despre care Traian Băsescu a afirmat că nu se află la vârsta pubertății să ia în serios o asemenea variantă.

Rusia ar putea dicta și prețul Ural-ului, nu numai pe cel al gazelor naturale

Azerbaidjanul și Kazakhstanul sunt extrem de importante pentru economia României din cel puțin două motive. Ele sunt două state producătoare a unor materii prime cu influență asupra prețurilor din România, gaze naturale și țițeiul Ural, în plus reprezintă două alternative la oferta Rusiei. În ceea ce privește Ural-ul, țițeiul de referință luat în calcul la stabilirea prețurilor combustibililor pe piața internă, prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime rusești ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în prezent el se tranzacționează la o primă de 73 de cenți față de acesta. Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorosisk, de la Marea Neagră.

"Această evoluție poate fi explicată prin majorarea activității rafinăriilor rusești pe timp de vară și prin majorarea exporturilor rusești către China, în defavoarea Europei", susține Andrey Kryuchenkov, analist la VTB Capital din Londra, citat de Bloomberg.

Rusia intenționează să exporte doar 905.610 de barili de Ural pe zi prin portul Primorsk în luna iulie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Nici în iunie, exporturile de Ural din Primosk nu au depășit un milion de barili. Exporturile de Ural din Novorossiysk din luna iulie vor fi cu 8% mai reduse decât cele din iunie, ajungând la un nivel de 693.276 de barili pe zi. Combinate, exporturile din cele două locații se vor situa în iulie la 1,6 milioane de barili, cu 21% mai reduse decât cantitatea de 2,02 milioane de barili exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Cu alte cuvinte, rușii ar putea controla prețul Uralul-ui la fel cum controlează prețul gazelor pe piața Sud-Est Europeană. 

Asta dacă nu ar exista în zona Mării Negre, alți doi mari jucători, companiile petroliere de stat din Kazahstan și Azerbaidjan, KazMunayGas și, respectiv, SOCAR. Potrivit Economica.net, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas, proprietarul Rompetrol, intenționează să crească livrările de țiței în zona Mării Negre la 65 milioane tone pe an, până în 2020, de la 25 - 27 milioane tone pe an, cât livrează în prezent, potrivit propriilor anunțuri oficiale. Kazmortransflot, compania de transport maritim a KazMunayGas, și-a extins recent operațiunile de transport al țițeiului și produselor petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană, prin achiziția a două tancuri petroliere de tip Aframax, de câte 115.000 tdw.  De asemenea, kazahii dețin din 2008 și operatorul terminalului petrolier din portul Batumi din Georgia (estul Mării Negre). 

KazMunayGaz este în același timp și acționar al Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport de țiței dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului și Novorosisk, port rusesc la Marea Neagră. Cei de la SOCAR exportă deja cantități însemnate în zonă. În primele cinci luni ale anului, au ajuns la livrări de peste 10 milioane de tone, nivel similar cu cel din perioada similară a anului trecut, care a fost, totuși, un an mai slab decât 2011. Țițeiul azer ajunge în zona Mării Negre și a Mării Mediterane prin nu mai puțin de trei conducte: Baku-Tbilisi-Ceyhan, (port din Turcia la Marea Mediterană), Baku-Supsa (port în Georgia, la Marea Neagră) și Baku- Novorosisk (port rusesc la Marea Neagră). 

În plus, SOCAR mai operează un terminal petrolier la Kulevi, pe litoralul georgian al Mării Negre.

Buni pentru britanici, răi pentru români

Interesant este faptul că, în timp ce statul român pare a face tot ce-i stă în putință să-și înrăutățească relațiile cu KazMunaiGas, britanicii n-au nicio problemă să semneze contracte cu compania kazahă. Astftel, în urma vizitei premierului Cameron în Kazahstan, Financial Times a anunțat semnarea unui acord între britanici de la Petrofac și KazMunaiGas Exploration Production pentru eficientizare sistemului de extragere și majorarea producției din zăcămintele mature deținute de KazMunaiGas în regiunea Emba din Kazakhstan. 

În acest timp, în România, Rompetrol, unul dintre cei mai importanți investitori străini și contribuabili la buget rămâne cu activele puse sub sechestru de către ANAF, în pofida proceselor câștigate. Dacă președintele nu ar fi trimis legea la reexaminare, la șapte zile de la publicarea sa, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar fi trebuit să ridice măsurile asigurătorii/executorii instituite.

Cum se prezintă Rompetrol în cifre

Financial Times: KazMunaiGas vrea să se impună pe piața europeană de combustibili cu produse rafinate în România

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 09 July 2013 09:39

20130709 - KasMunaiGas RomaniaKazMunaiGas (KMG), proprietarul Grupului Rompetrol, intenționează să își extindă operațiunile în zona Mării Negre, ținta sa finală fiind piața europeană a combustibililor. În acest sens, compania kazahă, aflată într-o ascensiune considerabilă în ultimul timp, și-a majorat investițiile în sectorul downstream și țintește la obținerea unei cote de piață mult mai importantă în regiune, susține Daniar Berlibaiev, vicepreședintele KazMunaiGas, într-un interviu acordat Financial Times.

Vicepreședintele KMG susține că până la finalul acestui deceniu, Kazahkhstan ar putea exporta 2,2 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care 400.000 către China, iar restul, în marea sa majoritate, către Europa, în special în regiunea Mării Negre. Acesta este motivul pentru care KMG s-a extins la nivel internațional, deținând benzinării în șapte state europene, și în special în România, unde deține două rafinării, în care a investit mai multe miliarde de dolari, pentru a putea produce combustibili la standarde Euro 5.

În interviul acordat Financial Times, Berlibaiev afirmă că o mare parte din cele 1,8 milioane de barili pe zi care ar urma să fie exportați în Europa, în specil în zona Mării Negre. "Vrea să venim în Europa și să anunțăm «Avem 5 milioane de tone de produse petroliere pe an, cine vrea să le cumpere?»", a declarat acesta.

O problemă pentru KMG ar putea fi reprezentată de reducerea cererii de produse petroliere pe piața europeană ca urmare a crizei financiare din 2008 și a recesiunii de la nivelul zonei euro. În ultimii ani mai multe zeci de rafinării s-au închis ca urmare a marjelor de rafinare extrem de reduse. Cu toate acestea, vicepreședintele KMG a ținut să apere politica de extindere a companiei. "Dacă nu am fi investit în sectorul downstream, am fi vândut petrol la granițele cu Rusia și China. Vrem să intrăm în Europa și nu oricum, vrem să ajungem direct la pompa de benzină".

Daniar Berlibaiev a mai declarat că gigantul kazah ințenționează săși dubleze rezervele de petrol de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili până în 2020, ca urmare a investițiilor de 3 miliarde de dolari efectuate în explorare. Drept urmare, producția de petrol a KMG se va majora la rândul său de la 420.000 de barili pe zi la peste 700.00 de barili pe zi pâna la finalul acestui deceniu. 

Pe lângă România, KMG intenționează să investească masiv și în Ucraina și Turcia, unde vrea să achiziționeze mai multe benzinării, dar și să investească în terminale de import și în puncte de distribuție.

Țară, țară vrem gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 09 July 2013 08:26

newspaper 512Visul României de a nu mai depinde de prețul gazelor de import stabilite de Gazprom s-a năruit odată cu eșecul proiectului Nabucco Vest. Drept urmare decidenții autohtoni s-au reorientat rapid în favoarea exploatării gazelor de șist, în speranța ca într-un orizont mai mult sau mai puțin îndepărtat, economia Românei să poată deveni independentă energetic. Drept urmare, râul, ramul sunt mai nou prieteni numai exploatării gazelor de șist.

Ultimul exemplu, un raport al Agenției de Resurse Minerale, publica de Economica.net, precizează că „nu există o deosebire netă între zăcămintele de gaz sau de petrol convenționale şi neconvenționale. Diferența apare la modul de stocare a lor precum şi la metodele de exploatare utilizate”.

Tot referitor la posibile explorări în acest domeniu se referă și un articol din Ziarul Financiar, "Agricultorii din Curtici reclamă amenințarea "fracking-ului" în vestul țării. MOL, titularul licenței de explorare, insistă că nu este interesată decât de gaze naturale convenționale". Potrivit Capital, Panfora Oil & Gas, filiala Grupului MOL pe segmentul de explorare și producție de hidrocarburi în România, neagă acuzațiile și reafirmă că nu a fost și nu este interesată nici de explorarea și nici de exploatarea gazelor de șist în perimetrul Ex-6 Curtici și nu va desfășura niciun fel de lucrări legate de gaze de șist în acest perimetru. În plus, compania este pregătită să semneze angajamente legale în acest sens cu reprezentanții autorităților locale, ai societății civile sau cu alte părți interesate.

Tot Capital anunță că Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii petroliere la sondă a grupului Rompetrol, deschide o sucursală în Libia şi o alta, în Irak, regiunea Kurdistan.

Sectorul energetic, miza noului război dintre Palate

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 08 July 2013 10:10

newspaper 512Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Flotele de vase petroliere consemnează cele mai mari pierderi din ultimii 40 de ani, din cauza supracapacității. Clienții vor curse mai puține și mai lungi

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 28 May 2013 08:36

Oil Tanker BUUNProprietarii de flote de vase petroliere se confruntă cu mari probleme în ultima perioadă, chinunindu-se din greu să-și păstreze echipajele și navele, după ce au ajuns să consemneze cele mai mari pierderi financiare din ultimii patruzeci de ani, potrivit celei mai importante organizații profesionale internaționale din domeniu.

Mai rău pentru ei este că nu prea sunt speranțe ca aceste probleme să se rezolve prea curând. Ar putea trece încă patru ani până ce încasările industriei își vor reveni, spune Katharina Stanzel, director al International Association of Independent Tanker Owners (Intertanko). Membrii organizației operează peste jumătate din tancurile de țiței ale lumii, după capacitatea de transport.

Pierderile armatorilor din 2009 încoace se ridică la circa 27 de miliarde de dolari, tarifele și-ar putea reveni de-abia în 2017, estimează cei de la Intertanko. Tarifele zilnice ale celor mai mari companii de profil au scăzut cu nu mai puțin de 68% anul trecut, din cauza supracapacității, adică a excesului de ofertă de transport, potrivit datelor celui mai mare broker de transport petrolier din lume, Clarkson Plc.

„După mine, în clipa de față, cel mai mare risc este acela ca, din cauza lipsei de profitabilitate a business-ului, să rămână extrem de puține flote funcționale, ceea ce ar pune în pericol securitatea livrărilor din întreaga lume”, spune Stanzel. Dramatismul situației este comparabil cu cel din anii 1973-1974, când tarifele au cunoscut o prăbușire similară.

Tarifele au scăzut dramatic

Tarifele celor mai mari vase petroliere, capabile să transporte de la 2 milioane de barili de țiței în sus, au scăzut la 10.674 de dolari pe zi. În februarie, managerii companiei Frontline Ltd., aparținând armatorului miliardar John Fredriksen, estimau că, doar pentru a fi pe zero din punct de vedere financiar, vasele petroliere trebuie să încaseze minim 24.200 de dolari pe zi. 

General Maritime Corp, unul dintre cei mai importanți operatori de flote petroliere din New York, a cerut protecție față de creditori prin legislația falimentului în noiembrie 2011, fiind urmat un an mai târziu de cel mai mare armator american din industrie, Overseas Shipholding Group Inc. General Maritime și-a revenit din faliment în mai 2012.

Organizația Intertanko, creată în 1970, are standarde extrem de exigente, pe care companiile trebuie să le respecte pentru a rămâne membre, ținta fiind zero poluare și zero accidente de muncă. În actualele condiții de pe piață, există riscul ca operatori care nu sunt membri ai Intertanko și nu aplică standarde la fel de înalte, să câștige cotă de piață, întrucât își permit să reducă prețurile, având costuri mai mici cu protecția mediului și cu sistemele de securitate pentru echipamente și echipaje.

„Acest lucru ar spori riscul accidentelor, atât de muncă, cât și ecologice”, arată șeful Intertanko, Katharina Stanzel.

Nu se mai închiriază tancuri petroliere pe termen lung

Membrii Intertanko operează vase cu o capacitate totală însumată de circa 283,5 de tone deadweight (tdw), reprezentând 58% din totalul flotei mondiale de petroliere cu capacități mai mari de 10.000 de tone.

Marea problemă a proprietarilor este că cererea mondială de petrol va crește anul acesta cu doar 0,9%, potrivit estimărilor International Energy Agency, în timp ce capacitatea totală disponibilă de transport din sectorul vaselor petroliere va avansa cu mult mai rapid, respectiv cu 7,8%, estimează brokerul Clarkson. Supracapacitatea de transport și cererea slabă amenință să țină jos tarifele până în 2017.

Din cauza acestor condiții de piață, clienții operatorilor de flote de vase petroliere au început să solicite din ce în ce mai mult contracte pentru curse individuale, în detrimentul închirierilor de nave pe o anumită perioadă de timp, indiferent de numărul curselor efectuate în respectivul interval. Ponderea navelor care operează pe așa-numita piață spot (a curselor individuale) s-a extins la circa 59% din totalul celor active în industrie în 2012, de la 51% în 2010.

Iar problema este că, pentru curse individuale, tarifele sunt mult mai mici decât pentru închirieri pe perioade de timp determinate. Potrivit Clarkson, vasele închiriate pe perioade de cinci ani încasează circa 26.000 de dolari pe zi, în vreme ce cele contractate pentru curse individuale – cu circa 60% mai puțin.

Pe baza cotelor contractele forward prin care investitorii mizează pe tarifele viitoare de transport naval petrolier, piețele anticipează că, de exemplu, tarifele medii zilnice pentru a transport petrol extras în Orientul Mijlociu în Asia vor ajunge la 15.000 de dolari în 2015.

Creșterea producției americane scade atractivitatea importurilor de la arabi

Majorarea semnificativă a producției interne de petrol a Statelor Unite, în primul rând ca urmare a boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase, a făcut ca importurile de petrol din Orientul Mijlociu să își piardă din atractivitate, ca urmare a faptului că este mai ieftin pentru consumatorii americani să cumpere petrol din imediata apropiere.

Acest lucru a făcut să crească și mai mult presiunea asupra încasărilor și profitabilității proprietarilor de flote de nave petroliere, care se confruntau oricum cu un exces de capacitate de transport.

Excesul a apărut în anii de dinaintea de declanșarea recesiunii mondiale, când, ca urmare a scumpirii record a țițeiului pe piețele internaționale, armatorii s-au împrumutat masiv de la bănci și din alte surse, pentru a cumpăra și a construi noi tancuri petroliere, menite să facă față unei cereri de transport a cărei creștere părea să nu mai aibă sfârșit, situație oarecum similară cu cea a prețurilor la imobiliare din SUA, până la declanșarea crizei subprime.

Volumele transportate stagnează, crește numărul de curse lungi

Pe de altă parte, statisticile arată că volum de schimburi comerciale derulate prin intermediul transporturilor maritime de petrol crește în cel mai rapid ritm din ultimii 10 ani, cauza fiind că boom-ul producției din Statele Unite îi obligă pe exportatorii care în trecut aprovizionau piața americană să caute alți clienți, localizați la distanțe mai mari.

Este, de fapt, o iluzie statistică, de altfel nu lipsită de semnificație. Numărul de tone/mile la nivel global s-a majorat cu 10% anul trecut, la 7.800 de miliarde. Indicatorul tone/mile sintetizează atât volumele transportate, cât și distanțele parcurse, unitatea de măsură (tona/milă) reprezentând o tonă de țiței transportată pe o distanță de o milă.

Această majorare a survenit în condițiile în care cantitățile de petrol transportate au stagnat, ceea ce înseamnă că ce a crescut realmente au fost distanțele pe care este transportat țițeiul. Într-adevăr, foarte multe tancuri petroliere fac acum curse din Africa de Vest și America Latină către India și China, nu către Statele Unite, cum se întâmpla cel mai adesea până nu demult.

Probleme de securitate

Această modificare importantă a rutelor de transport al petrolului pune presiune pe punctele cheie de tranzit către Asia, cum ar fi strâmtoarea Malacca, esențială pentru rutele spre China, ceea ce ilustrează felul în care revoluția hidrocarburilor extrase din șisturi bituminoase din Statele Unite creează noi dileme legate de securitate.

„Majorarea producției americane de petrol și gaze modifică rutele fluxurilor comerciale și pune tot mai multă presiune pe punctele de tranzit. Din punct de vedere al siguranței aprovizionării mondiale cu energie, asta înseamnă creșterea vulnerabilității transportatorilor la acte de piraterie”, spune David Goldwin, fost șef al diplomației americane pe probleme legate de petrol.

Boom-ul petrolier american pune probleme în special unor țări producătoare precum Venezuela, Nigeria și Angola, toate membre ale cartelului OPEC, care se văd nevoite să-și caute clienți noi pentru a-și valorifica producția. De acest lucru profită, de exemplu, India, care și-a majorat comenzile de import de țiței din aceste țări, pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare și a se mai elibera de dependența de exportatorii din zona Golfului.

„Această diversificare a aprovizionării Indiei cu petrol a sporit însă vulnerabilitatea și riscurile aprovizionării. Nu mai e mult până ce autoritățile de la New Delhi vor fi nevoite să trimită nave militare de patrulare în Atlanticul de Sud, pentru a supraveghea cursele tancurilor petroliere indiene de pe coasta Africii de Vest”, explică Brahma Chellaney, expert în apărare la Center for Policy Research din capitala indiană.

Imperiul american nu se retrage de pe mări, ci se repoziționează

Importurile de petrol ale Indiei din Venezuela s-au triplat din 2011 încoace. India va lua în curând locul SUA ca principală țintă de livrare pentru exporturile nigeriene de țiței.

China a încercat să-și reducă dependența de importurile de petrol transportat pe mare, investind în construirea de conducte care să facă legătură cu Kazahstan sau Rusia și, mai de curând, cu Myanmar. Însă deși importurile chinezești de petrol s-au majorat într-un ritm relativ modest anul trecut, respectiv cu doar 6%, indicatorul tone/mile al țării a avansat mult mai rapid, cu 13%, din cauza cantității record de petrol din Venezuela cumpărat de chinezi în 2012.

Importurile de petrol ale SUA au scăzut anul trecut la cel mai redus nivel din 1997 încoace, generând o dezbatere publică despre cât de mult se mai justifică, în aceste condiții, menținerea poziției centrale a Statelor Unite în ceea ce privește asigurarea securității celor mai sensibile rute de transport maritim.

Însă experții militari americani argumentează că, dimpotrivă, cursele tot mai lungi navelor petroliere și deplasarea spre est a comerțului internațional cu țiței justifică nu o reducere, ci o refocusare a măsurilor de securitate asigurate de americani.

Lumea se lărgește: petrol din Africa pentru rafinării din Asia

Majorarea indicatorului tone/mile reflectă ăn parte și structura producției de petrol din America de Nord. Țițeiul de tip white light, de calitate superioară, din zăcământul Bakken din Dakota de Nord, a înlocuit soiul similar pe care americanii îl importau din Nigeria.

Pe de altă parte, multe rafinării din SUA prelucrează în continuare în special sortimente mai grele, provenite din Orientul Mijlociu. În consecință, deși strict cantitativ, importurile americane de petrol au scăzut cu 5% în 2012, indicatorul tone/mile s-a menținut constant.

India și China au construit extrem de repede un număr important de rafinării noi, pentru a face față cererii interne în creștere de produse precum benzina și motorina. Aceste rafinării importă tot mai mult țiței din regiuni cum ar fi Africa de Vest și America Latină.

Nucleul producției mondiale de țiței se deplasează spre vest, spre America de Nord, însă cel al capacităților de rafinare merge în sens invers, spre est, adică spre Asia, ceea ce înseamnă că petrolul parcurge distanțe mult mai mari decât înainte pentru a ajunge la utilizatori, conchide Simon Newman, șeful companiei de consultanță în domeniul transportului petrolier maritim Icap Shipping.

KazMunaiGaz vrea să-și tripleze livrările de țiței în regiunea Mării Negre

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 23 May 2013 15:06

KazMunaiGaz petrolier BUUNKazMunaiGaz, compania kazahă de stat proprietară a Rompetrol, intenționează aproape să-și tripleze livrările de țiței în zona Mării Negre până în 2020, de la 25-27 la 65 de milioane de tone pe an, a declarat Talgat Kaliyev, însărcinat cu afaceri al Republicii Kazahstan în România, la Bucharest Forum Energy 2013.

„Kazahstan va continua planurile de colaborare cu România. KazMunaiGaz intenţionează să crească livrările de ţiţei în zona Mării Negre la 65 milioane tone pe an, în orizontul de timp 2015 - 2020, de la 25 - 27 milioane tone pe an, cât livrează în prezent. De asemenea, grupul Rompetrol va continua investiţiile şi dezvoltarea pe piaţa românească”, a afirmat Talgat Kaliyev.

Compania kazahă va livra ţiţei şi în Bulgaria, Moldova, Ucraina.

Potrivit Agerpres, oficialul kazah a adăugat că Petromidia Năvodari are o capacitate totală de producție de 6 milioane de tone pe an.

„Restul cantităţii de ţiţei va fi livrată şi în statele vecine, acolo unde există cerere, în Bulgaria, Moldova, Ucraina. Ţiţeiul va trece prin Novorossiysk, apoi va ajunge la Marea Neagră”, a declarat Talgat Kaliyev.

Investiții în transport

Compania naţională de transport maritim Kazmortransflot Kazahstan, parte a KazMunaiGaz, unicul acţionar al Grupului Rompetrol, şi-a extins, prin construcţia/achiziţia a două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw), operaţiunile de transport ţiţei şi produse petroliere şi în Marea Neagra şi Marea Mediterană. Investiţia aferentă celor 2 petroliere se ridică la peste 100 milioane dolari.

De asemenea, KMG deţine din 2008 şi operatorul terminalului petrolier din portul Batumi Georgia, cu o capacitatea anuală de tranzit de 15 milioane tone ţiţei, fiind în acelaşi timp şi acţionar al Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport ţiţei dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagră - Novorossiysk Rusia.

Cu o lungime de 1.510 km, conducta are o capacitate de tranzit de 28,2 milioane de tone pe an. După finalizarea lucrărilor de extindere a conductei, se estimează o capacitate a CPC de 67 milioane tone de ţiţei anual, din care 50 de milioane provenite din resursele Kazahstanului. CPC este deţinută in proporţiei de 31% de Rusia, 19% de Kazahstan, iar restul de alţi operatori.

Traderul Rompetrol devine unic operator de export pentru KazMunaiGaz

În aprilie, KazMunaiGaz  a decis schimbarea numelui companiei de trading de țiței din grupul Rompetrol, Vektor Energy, firmă înregistrată în Elveția, în KazMunaiGaz Trading, și consolidarea tuturor operațiunilor de trading ale KazMunaiGaz la nivelul acesteia.

Astfel, KazMunaiGaz Trading, fostă Vektor Energy, va deveni unicul operator de export pentru petrolul produs și deținut de Republica Kazahstan, a declarat un reprezentat al Rompetrol Group, citat de Platts.

„Pe lângă petrolul produs de KazMunaiGaz, volumele exportate vor include și partea care revine Kazahstanului din diverse acorduri de împărțire a producției și din proiecte de tip joint-venture. Este de așteptat ca firma de trading să devină unic operator național pentru exporturile de țiței ale Kazahstanului”, a declarat reprezentantul Rompetrol.

Mecanismele exacte de operare urmează să fie dezvoltate, a adăugat acesta.

La rândul său, CEO-ul Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat că, beneficiind de infrastructura Rompetrol Group, operațiunile de trading cu țiței vor deveni mai eficiente și mai profitabile, promovând brandul național al Kazahstanului pe piața globală a petrolului. KazMunaiGaz estimează că exporturile totale de țiței ale Kazahstanului vor ajunge la 30 de milioane de tone metrice anual în următorii cinci ani.

Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderile, dar și rulajul în T1 2013, ca urmare a vânzărilor mai reduse și la prețuri mai mici, precum și a tăierii costurilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 13 May 2013 19:43

PetromidiaGrupul Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderea netă cu 60% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu T1 2012, de la 62,7 la 25,18 milioane de dolari. Totodată, cifra de afaceri brută a companiei a consemnat o scădere de 19%, la 884,33 milioane dolari, iar cea netă a coborât cu 22%, la 728,4 milioane dolari. Evoluțiile s-au datorat ieftinirii țițeiului, benzinei și motorinei pe piețele internaționale, precum și scăderii vânzărilor de produse petroliere, pe fondul intrării în revizie a rafinăriei Petromidia, dar și reducerii costurilor Rompetrol.

„Reducerea cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se datorează în principal scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și a volumului de produse petroliere vândute, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei Petromidia în luna martie 2013”, se arată în raportul trimestrial al Rompetrol Rafinare.

Potrivit companiei, principalii factori micro și macroeconomici care au influențat rezultatele  financiare ale Rompetrol Rafinare au fost evoluțiile internaționale ale cotațiilor produselor finite (-2% pentru benzină EURO 5 și -4% pentru motorina EURO 5), o scădere cu 5% a cotațiilor internaționale pentru țiței, ajutată de îmbunătățirea cu 8% a diferențialului Brent-Ural.

Vânzări mai mici, dar taxe ușor mai mari

Rezultatul operațional (EBITDA), deși a rămas negativ, s-a îmbunătățit cu circa 90%, la -120.000 dolari.

 „Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, achitând 235,4 milioane dolari în primul trimestru al anului 2013”, afirmă Rompetrol. Deși vânzările și rulajul Rompetrol au scăzut, taxele aferente vânzărilor au rămas relativ constante în raport cu trimestrul I din 2012, crescând chiar ușor, de la 155,84 la 155,93 milioane dolari.

Costul vânzărilor s-a redus cu 24%, de la 919,95 la 694,67 milioane dolari, în timp ce cheltuielile financiare nete au scăzut cu 47%, de la 20,32 la 10,79 milioane dolari.

Rezultatele grupului Rompetrol Rafinare le includ pe cele ale Rompetrol Rafinare SA, precum și pe cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Quality Control SRL, Rom Oil SA, Rompetrol Downstream SRL, Rompetrol Logistics SRL și Rompetrol Gas SRL.

Activitate întreruptă la rafinării

Pe segmentul de rafinare, pierderea netă a fost redusă cu circa 50%, de la 45,5 la 23,1 milioane de dolari. În schimb, rezultatul operațional negativ s-a îmbunătățit cu doar 15%, de la 11,51 la 9,79 milioane de dolari.

Marja netă de rafinare s-a redus cu 14%, de la 18,05 la 16,70 dolari/tonă.

Cifra de afaceri pe segmentul de rafinare a scăzut cu 25%, la circa 750 milioane de dolari, în condițiile reducerii cu 15% a volumului de vânzări interne de carburanți și cu 31% a celui pentru livrări la export. Volumul de materii prime prelucrate a scăzut cu 34%.

În perioada 1 martie –8 aprilie 2013, activitatea de producție a Rompetrol Rafinare și Rompetrol Petrochemicals a fost întreruptă pentru realizarea lucrărilor tehnologice programate. Acestea au constat în revizia și modernizarea echipamentelor în acord cu noua capacitate de procesare a rafinăriei, creșterea gradului de siguranță în funcționarea instalațiilor, respectarea prevederilor legale în domeniu, dar și realizarea unor proiecte pentru protecția mediului.

În consecință, vânzările de carburanți ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500 de mii de tone, în scădere cu 24% față de volumul comercializat în perioada similară din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrări la export, atât către companii ale grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia), cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale și de Est (Turcia, Serbia sau Grecia).

Benzină și motorină mai ieftine, dar și reduceri de costuri pe distribuție

În trimestrul I 2013, pe segmentl de distribuție, cifra de afaceri brută a Rompetrol a fost de 503,2 milioane de dolari, în scădere cu 7% comparativ cu trimestrul I 2012, fiind negativ influențată atât de volumele vândute, care au scăzut cu 4% pe retail și 14% pe en-gros, cât și de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Astfel, cotațiile Platts (Platts Fob Med Italy) au scăzut în medie cu 2% pentru benzină și 4% pentru motorină, pe fondul unui curs de schimb leu/dolar constant.

Volumul total de carburanți comercializat în T1 2013 a fost de aproximativ 250 de mii de tone, în ușoară scădere față de T1 2012.

Pierderea netă de pe acest segment s-a redus cu 91%, de la 11,44 la 1,06 milioane dolari.

„Îmbunătățirea rezultatelor obținute vine pe fondul adoptării unor politici de optimizare a activităților operaționale și de crestere a profitabilității companiei, incluzând politici comerciale mai prudente, care să protejeze compania de riscul de neplată, renegocierea clauzelor contractelor de vanzare cu partenerii, cât și reducerea costurilor de operare și distribuție”, afirmă Rompetrol.

Marje bune din petrochimie

Segmentul de petrochimie, reprezentat de Rompetrol Petrochemicals, unicul producător de polipropilenă și polietilenă de joasă și înaltă densitate din România, a obținut în T1 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 57 milioane dolari, în scădere cu 20% față de  T1 2012.

În același timp, compania a consemnat un rezultat operațional (EBITDA) pozitiv, de peste 100.000 de dolari, comparativ cu nivelul negativ înregistrat în T1 2012, de peste 900.000 de dolari. Totodată, pierderea netă s-a redus cu peste 42%, de la 4,01 la 2,31 milioane dolari

„Comparativ cu anul 2012, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de marjele bune pentru produsele petrochimice, în special în luna ianuarie, când indicatorul EBITDA, susținut de aceste cotații, a atins o valoare pozitivă de 1.5 milioane dolari”, spun reprezentanții Rompetrol.

În T1 2013, cantitatea de materie primă procesată a fost cu 41% mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2012, ca urmare a opririi planificate din perioada martie - aprilie 2013 în vederea realizării lucrărilor de revizie programate.

În primul trimestru din 2013, Rompetrol Petrochemicals a menținut calitatea medie a polimerilor obținuți, astfel încât ponderea produselor calitatea I în totalul produselor petrochimice a fost de 98,3%.

ICSID: Statul român a încălcat unele garanții acordate prin lege Rompetrol, fără să prejudicieze material compania, și va împărți cu aceasta costurile arbitrajului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 May 2013 15:27

Rompetrol Patriciu BUUNCurtea de Arbitraj Internaţional de la Washington a respins cererea înaintată de Rompetrol la finele lui 2005, când compania, înregistrată în Olanda, era controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu, cerere prin care au fost solicitate României daune în valoare de 185,38 milioane de dolari, pentru hărţuire din partea autorităţilor. Cu toate acestea, Curtea a constatat că statul român a încălcat unele din garanțiile de care Rompetrol se bucura în virtutea Acordului privind protejarea reciprocă a investițiilor semnat între guvernul român și cel olandez. Motivul pentru care nu au fost acordate despăgubiri este acela că, în cursul procedurii de arbitraj, Rompetrol nu a reușit să probeze că ar fi suferit prejudicii materiale ca urmare a încălcării respectivelor garanții. În consecință, Curtea a decis ca cele două părți să împartă costurile arbitrajului internațional.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington The Rompetrol Group N.V., companie înregistrată în Olanda, a trimis la sfârşitul anului 2005 o cerere de arbitraj către Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva României. În motivarea cererii de arbitraj se susţinea că The Rompetrol Group N.V. şi managementul său au fost ţinta unei hărţuiri din partea autorităţilor publice române, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu şi arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) şi instituţii publice din România, motiv pentru care investiţia sa în sectorul petrolier din România ar fi fost grav afectată.

Rompetrol a invocat la acel moment încălcarea de către România a prevederilor Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, ratificat prin Legea 114/1994, drept pentru care a cerut despăgubiri materiale de 139,38 milioane dolari şi despăgubiri morale de 46 milioane dolari.

Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington a respins cererea Rompetrol de despăgubire din partea statului român, decizia fiind pronunţată şi distribuită celor două părţi implicate la data de 6 mai, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Curtea a constatat că dovezile prezentate de Rompetrol nu susțin acuzația potrivit căreia ar fi existat o campanie de hărțuire a companiei organizată de statul român. De asemenea, Curtea a decis că autorităţile fiscale de la București nu au acţionat într-o manieră opresivă împotriva S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa, nici dacă se are în vedere o apreciere absolută, nici prin comparaţie cu alte societăţi comerciale.

Acordul cu Olanda a fost încălcat, dar nu s-a dovedit vreun prejudiciu material

În comunicatul MFP se mai afirmă doar că Tribunalul arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorului străin în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului privind modul de comportament al procurorilor.

„Deşi nu s-a reţinut că un anume act individual din cele efectuate de procurori ar fi încălcat, prin el însuşi, Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, Tribunalul Arbitral a considerat că procurorii ar fi trebuit să aibă în vedere protejarea interesului investitorului străin şi să ia măsurile necesare pentru a evita, minimiza sau atenua posibilitatea de a se aduce daune acestui investitor. Tribunalul Arbitral a reţinut însă că reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a acestor acţiuni ale procurorilor. În consecinţă, Tribunalul Arbitral nu a acordat reclamantului nicio despăgubire”, se spune în comunicatul MFP. 

Pe de altă parte, în textul deciziei Curții și în motivarea acesteia se afirmă că pretențiile Rompetrol sunt admisibile și că, pe baza dovezilor prezentate de reclamantă, se constată că statul român a încălcat, într-o anumită măsură, punctul 1 și punctul 5 din articolul 3 al Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos. De asemenea, Curtea a decis ca statul român și Rompetrol să împartă în mod egal sarcina costurilor procedurii de arbitraj.

„Totuși, pe baza probelor prezentate Curții, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit sarcina de a dovedi că a suferit pierderi economice sau prejudicii rezultând din respectivele încălcări”, spune Curtea.

Punctul 1 al articolului 3 din Acord stipulează că „Fiecare parte contractantă (România și Olanda – n.r.) va asigura un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va împiedica prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii funcționarea, conducerea, întreținerea, folosirea, fructificarea investițiilor sau dispunerea de acestea de către investitori. Fiecare parte contractantă va acorda acestor investiții siguranță și protecție depline”.

De asemenea, punctul 5 prevede că „Dacă prevederile legale ale fiecărei părți contractante sau obligațiile în baza acordurilor internaționale existente în prezent sau stabilite ulterior între părțile contractante, în plus față de prezentul acord, conțin o reglementare generală sau specifică, îndreptățind investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, această reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra acestui acord”.

Ce li se reproșează procurorilor

Potrivit Curții, încălcarea de către statul român a acordului de protejare a investițiilor semnat cu autoritățile olandeze, în cazul Rompetrol, a survenit în contextul urmăririi penale derulate împotriva lui Dinu Patriciu, care controla compania la acea dată. Astfel, Curtea notează că Parchetul General și DIICOT erau la curent cu faptul că, în cadrul anchetei penale, erau amenințate direct sau indirect interesele Rompetrol.

„Trebuie asumat că această cunoaștere exista măcar din momentul celei de-a doua cereri de arestare a lui Dinu Patricu și a lui Philip Stephenson, din simplul motiv că cererea de arestare face referire directă la actuala procedură de arbitraj și la faptul că aceasta a fost inițiată de către <investitorul olandez> (Rompetrol). De la acel moment, reclamata nu mai poate nega că Parchetul Genera, ca organ responsabil al statului român, ale cărui acțiuni sau omisiuni angajează responsabilitatea internațională a României, era la curent cu faptul că investigația penală poate afecta interesele unui investitor străin protejat”, se afirmă în decizia Curții.

Potrivit deciziei Curții, nu există dovezi potrivit cărora statul român ar fi întreprins acțiuni menite a evalua, a evita, a minimiza sau a preveni posibilitatea ca interesele Rompetrol să fie afectate în cursul anchetei și, de altfel, nici nu a pretins acest lucru în pledoaria sa scrisă. 

Curtea mai spune că, pe baza neregulilor procedurale din cursul urmăririi penale împotriva lui Dinu Patriciu și a altora, incluzând conduita procurorilor, sechestrul pus asupra acțiunilor RRC și arestarea lui Patriciu și a lui Stephenson, a constatat încălcarea de către reclamată, într-o măsură limitată, a garanțiilor prevăzute la articolul 3, punctul 1 din Acordul de protejare a investițiilor, în special a garanției cu privire la „tratamentul just și echitabil”.

În context, Curtea de Arbitraj Internațional mai spune că, pe baza dovezilor pe care le are la dispoziție și aplicând ceea ce consideră a fi sarcina și standardul corect al probei, rezultă că este probabil să fi existat, în rândurile procurorilor DIICOT, animozitate și ostilitate împotriva lui Dinu Patriciu, precum și o determinare în a reuși să obțină condamnarea sa, ceea ce, în consecință, a afectat negativ, în oarecare măsură, abordarea tactică a investigației penale.

„Pe de altă parte, dacă o astfel de atitudine a existat, ea a fost strâns asociată cu procurorii Cristescu și Nastasiu, însă nu există nici o dovadă că acest lucru i-ar fi afectat și pe alți oficiali din DIICOT și Parchetul General. Cu atât mai puțin există vreo dovadă că o astfel de atitudine părtinitoare s-ar fi manifestat în comportamentul tribunalelor românești atunci când a fost vorba despre contestarea acțiunilor procurorilor”, se precizează în decizia Curții Internaționale de Arbitraj.

Aderarea Serbiei la UE va obliga NIS Gazprom să respecte normele europene, ceea ce îi va majora costurile. Cum rămâne cu atitudinea protecționistă a Rompetrol?

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 29 April 2013 10:20

NIS Gazprom RompetrolCEO-ul companiei sârbe de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, cu activități și planuri de extindere și în România, a avut mai multe ieșiri în presa occidentală în ultima perioadă. Principalul mesaj transmis a fost că, în pofida celor care susțin contrariul, compania, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al țării vecine, sprijină aderarea Serbiei la UE, întrucât acest lucru i-ar deschide posibilități semnificative de dezvoltare în Europa.

Pe de altă parte, pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul acesta, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Interesant este că și kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului, către Uniunea Europeană și nu numai.

Lucrurile s-au petrecut extrem de repede. Imediat după ce guvernul de la Belgrad, la presiunile autorităților europene, a semnat un acord cu cel kosovar de la Priștina privind normalizarea relațiilor bilaterale, la 14 ani de la sfârşitul conflictului Serbia-Kosovo şi la cinci ani de la proclamarea independenţei de către fosta provincie sârbă, Comisia Europeană (CE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Ținta oficială de aderare asumată de autoritățile de la Belgrad este anul viitor, 2014, iar Bruxelles-ul a dat semnale că sprijină această țintă.

În acest context, trebuit amintit că monopolul rus de stat Gazprom, care controlează NIS prin subsidiara petrolieră Gazprom Neft, are relații tensionate cu Uniunea Europeană, fiind investigat, de exemplu, pentru posibila încălcare a legislației europene antitrust. În acest sens, ar putea apărea probleme și în privința exporturilor de gaze ale Gazprom înspre Occident, exporturi care, o parte din ele, tranzitează România. Asta pentru că autoritățile de la Bruxelles nu recunosc noţiunea de „tranzit” şi vor să impună un nou mod de calcul al tarifelor pentru tranzitul gazelor, care ar avea ca efect creşterea costurilor pentru ruși. 

Se declară „apolitici”

„Nu mă implic în politică”, a declarat CEO-ul NIS, Kiril Kravcenko, într-un interviu acordat celor de la Reuters, arătând că perspectiva aderării Serbiei la UE ar impulsiona vânzările și planurile de dezvoltare ale companiei conduse de el.

El a adăugat că preferă să aibă o abordare pragmatică, nu politică, a acestei perspective și că se concentrează pe demersurile necesare pentru ca NIS să respecte standardele UE în materie de compoziție și calitate a carburanților și de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră.

„Din punct de vedere strategic, aderarea Serbiei la UE este cu siguranță ceva pozitiv pentru noi. Desfășurăm deja activități în state UE. Faptul că există o legislație unică în Uniune este ceva practic, întrucât deschide tot mai mult granițele”, a declarat Kravcenko. Statul sârb, care deține o participație minoritară la NIS, se bazează pe compania controlată de Gazprom pentru a impulsiona exporturile Serbiei în Europa.

Într-un interviu acordat unei televiziuni sârbe în februarie, Kravcenko a declarat că NIS vrea să demareze anul acesta exploatarea comercială a zăcămintelor de petrol și gaze deținute în România și intenționează ca, în următorii trei ani, să ajungă să concureze de la egal la egal, pe segmentul de benzinării, cu cei mai buni operatori europeni de profil prezenți în piețele din România, Bulgaria, Serbia și Bosnia-Herțegovina.

NIS a deschis deja cinci benzinării în România și vrea ca numărul acestora să ajungă la 50 până la finalul anului. Nu demult au circulat zvonuri cu privire la posibilitatea ca NIS să cumpere 139 de benzinării aflate în portofoliul OMV Petrom. Anul trecut, NIS a cumpărat benzinăriile OMV din Bosnia.

Investiții pentru respectarea normelor UE

CEO-ul NIS a mai spus că, spre deosebire de statele occidentale, unde consumul de carburanți auto este în scădere, fie din cauza recesiunii, precum în Spania, fie ca urmare a înmulțirii vehiculelor eficiente din punct de vedere al consumului, cum ar fi Germania sau Franța, regiunea Balcanilor, cu un parc auto îmbătrânit, oferă încă potențial pentru creșterea vânzărilor de produse petroliere rafinate.

Cu toate acestea, NIS trebuie să se adapteze la normele UE. Compania și-a upgradat anul trecut rafinăria de la Pancevo, din Serbia, aceasta putând produce acum carburanți care respectă standardele europene de calitate și având programate și alte upgrade-uri. O altă rafinărie a fost reconvertită pentru a produce lubrifianți industriali, o piață cu potențial mai mare, în condițiile în care Kravcenko estimează o reducere cu 5% a consumului de petrol în Europa în următorii 15 ani.

De asemenea, pentru a respecta regulile UE cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, NIS a decis să intre pe piața energiei regenerabile. Compania a cumpărat recent o participație de 50% la parcul eolian Plandiste, cu o capacitate instalată planificată de 102 MW, dezvoltat de investitorul local Energowind. Proiectul va costa 160 de milioane de euro. NIS își va finanța partea de investiție care îi revine cu 23,5 milioane euro din fonduri proprii, urmând ca restul banilor necesari să îi obțină printr-un împrumut.

Într-un interviu acordat anterior Deutsche Welle, Kiril Kravcenko a declarat că integrarea europeană și aplicarea standardelor UE constituie factori de stabilitate.

„Gazprom Neft conideră că Ununea Europeană deține o experiență majoră în relațiile cu investitorii. Armonizarea legilor din Serbia cu practicile UE este ceva pozitiv pentru investitori, întrucât creează un mediu de business deschis și predictibil. Consider că această cale strategică este una bună”, a spus Kravcenko. 

Într-un alt interviu, acordat celor de la Euractiv, Kravcenko a dat asigurări că, deși Gazprom este acționarul majoritar al companiei, NIS sprijină demersurile Serbiei de aderare la UE.

Le-ar fi convenit jocul la două capete

Pe de altă parte, strict economic, celor de la NIS le-ar fi convenit să aibă acces la piața UE fără să fie nevoiți să respecte costisitoarele norme comunitare. Ceea ce s-ar putea întâmpla, de altfel, până la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

În martie, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai precizează în comunicat.

România – platformă de export pentru Kazahstan

Kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului către Uniunea Europeană și nu numai.

Recent, compania de stat KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, a decis schimbarea numelui companiei de trading de țiței din grupul Rompetrol, Vektor Energy, firmă înregistrată în Elveția, în KazMunaiGaz Trading, și consolidarea tuturor operațiunilor de trading ale KazMunaiGaz la nivelul acesteia.

Astfel, KazMunaiGaz Trading, fostă Vektor Energy, va deveni unicul operator de export pentru petrolul produs și deținut de Republica Kazahstan, a declarat un reprezentat al Rompetrol Group, citat de Platts.

„Pe lângă petrolul produs de KazMunaiGaz, volumele exportate vor include și partea care revine Kazahstanului din diverse acorduri de împărțire a producției și din proiecte de tip joint-venture. Este de așteptat ca firma de trading să devină unic operator național pentru exporturile de țiței ale Kazahstanului”, a declarat reprezentantul Rompetrol. Mecanismele exacte de operare urmează să fie dezvoltate, a adăugat acesta.

La rândul său, CEO-ul Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat că, beneficiind de infrastructura Rompetrol Group, operațiunile de trading cu țiței vor deveni mai eficiente și mai profitabile, promovând brandul național al Kazahstanului pe piața globală a petrolului.

KazMunaiGaz estimează că exporturile totale de țiței ale Kazahstanului vor ajunge la 30 de milioane de tone metrice anual în următorii cinci ani.

Operațiunile de trading cu petrol ale Rompetrol s-au ridicat la 10,4 milioane de tone metrice în 2012, consemnând o creștere cu 65% față de anul anterior. Vânzările proprii de produse petroliere ale Rompetrol s-au ridicat la 4,69 milioane de tone metrice anul trecut, din care 2,74 milioane de tone metrice au provenit din producția rafinăriei de la Petromidia.

În prezent, compania de trading a Rompetrol vinde produse petroliere către subsidiarele companiei din Bulgaria, Georgia și Ucraina, precum și unor clienți independenți din Liban și Israel.

Rafinăriile europene se închid din cauza marjelor de rafinare, în România se invocă salvarea locurilor de muncă

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 08 April 2013 13:03

20130408 - RafinariiÎn timp ce autoritățile române caută soluții pentru a salva rafinării, în pofida fundamentelor economice care arată o profitabilitate redusă sau negativă a acestora, Europa se pregătește pentru închiderea a 10% din rafinăriile sale. Presiunea scăderii cererii la nivel european și creșterea acesteia pe continentul asiatic, presiunea exporturilor de motorină din SUA, a structurii defectuoase de producție (rafinăriile europene produc în continuare un exces de benzină, pe partea de cerere, motorina este componenta majoritară iar trend-ul se accentuează) se reflectă în marjele de rafinare, elementul esențial în luarea deciziei de a închide sau nu o rafinărie. Numai în România, elementul primordial constă în păstrarea de locuri de muncă, asta chiar și cu costul ineficienței și cu perspectiva realizării de arierate, a căror finalitate este una singură - insolvența, care transferă prețul ineficienței și implicit pierderile și către alte companii furnizoare.

10 din 104

Din cele 104 rafinării de pe continentul european, până în 2020, 10 vor fi închise permanent, rezultă dintr-un sondaj efectuat de Bloomberg în rândul a șase lideri executivi din sector. Nu mai puțin de două treimi din rafinăriile europene au suferit pierderi în 2011. Majorarea cu 50% a exporturilor de motorină ale SUA către Bătrânul Continent s-au adăugat recesiunii europene și au redus marjele de rafinare la 7 dolari pe baril de la 20 de dolari pe baril cît se înregistra în 2008. Structura de producție a acestora este altă cauză. Ele produc în continuare majoritar benzină, deși motorina este responsabilă pentru 75% din cererea de combustibili de pe continent. În plus, rafinăriile europene au acces la materii prime mult mai scumpe decît cele americane sau cele rusești, care mai beneficiază și de un regim fiscal mai favorabil la export. Cererea de combustibili din Europa s-a micșorat de la 15,4 milioane de barili pe zi în 2008 la 13,6 milioane în 2013.Screen Shot 2013-02-27 at 12.38.24 PM

România: 10 rafinării, din care șase ne-operaționale

Spre deosebire de ce cred planificatorii centrali din guvernul de la București, care se supără când aud de închiderea unei noi rafinării autohtone (ultimul caz Arpechim, care este făcută țap ispășitor și pentru Oltchim), România face parte din Europa, iar condițiile de pe piața autohtonă sunt chiar mai dificile decât în Europa Occidentală.

Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale OMV PETROM, sectorul de rafinare din România este format din 10 rafinării. Șase dintre acestea nu sunt operaționale: Astra, Dărmănești, Petrolsub, Steaua Română (Omnimpex Chemicals), Rafo (Balkan Petroleum) și Arpechim. Restul de patru rafinării: Petrobrazi (Petrom), Petromidia și Vega (Rompetrol, controlată de KazMunayGas), Petrotel (Lukoil) au o capacitate operațională totală de aproximativ 12 mil tone. În 2012, rafinăriile au procesat o cantitate totală de aproximativ 9,3 mil tone țiței, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).Screen Shot 2013-02-27 at 12.27.38 PM

Marje de rafinare extrem de mici

Situația este însă și mai dificilă în momentul în care analizăm marjele de rafinare ale principalelor rafinării din țara noastră. În pofida unor îmbunătățiri semnificative, Petrom raportează în continuare o marjă de rafinare negativă, de -2,51 dolari pe baril, în trimestrul al patrulea al lui 2012, în timp ce, în urma investițiilor realizare, Rompetrol a atins o marjă de 1,69 dolari pe baril (12,71 dolari pe tonă). Marje mult mai mici decât media de 7 dolari pe baril înregistrată în Europa. În cazul Petrom, "indicatorul marjei de rafinare s-a imbunătățit, ajungând la -2,51 dolari pe baril în principal datorită cotațiilor mai mari la benzina și GPL, contrabalansate parțial de o ușoară creștere a cotațiilor la țiței comparativ cu trimestrul al patrulea al anului 2011". Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor [Augusta] și ale țițeiului Ural precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriei Petrobrazi; marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și fata de marjele pieței, ca urmare a mixului diferit de țiței și produse și a condițiilor diferite de operare. Marja netă de rafinare este calculată de Rompetrol Rafinare prin împărțirea profitului operațional (EBITDA) la cantitatea de materie primă.

Rate de utilizare între 80 și 93%

În 2012, Petrom a operat numai rafinăria Petrobrazi, integrată cu activitatea de extracție și având o capacitate operaționala de 4,2 milioane tone/an.Screen Shot 2013-02-27 at 12.35.25 PM

Procesul de închidere al rafinăriei Arpechim, inclusiv procesul de restructurare a angajaților, a continuat cu implementarea de masuri în vederea utilizării viitoare a activelor selectate (în principal infrastructura logistică) ca depozite în cadrul activității de R&M. 

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost în 2012 de 93%, comparativ cu 83% în perioada similara a anului 2011. Nivelul ridicat al ratei de utilizare se explică prin ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone pe an de la 4,5 milioane tone pe an, în urma modernizării unității de distilare atmosferica și în vid a țițeiului.

În cazul Rompetrol, gradul de utilizare al capacității de rafinare a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 79,83%, mai mare cu 6,53% decât în trimestrul IV 2011, fiind influențat pozitiv de creșterea supusului de materie primă. Cantitatea totală de materie primă procesată de Rafinăria Petromidia în 2012 a fost de 4,05 milioane tone, cu 4% mai mare decât în 2011. În ultimul trimestru al anului, cantitatea procesată de Rompetrol Rafinare a fost de 1,03 milioane tone, cu 35% mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul condițiilor de piață nefavorabile.

Pentru anul viitor, Petrom estimează că marjele și volumele vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere precum și ca efect al revigorării economice ușoare în regiune. Petrom vrea să continue și în acest an a operațiunii de "optimizare a ratei de utilizare a rafinăriei Petrobrazi, în vederea adaptării în funcție de cererea de pe piață și de țițeiul disponibil din producție proprie, menținând, în același timp, un nivel crescut al eficienței energetice și aplicând un management strict al costurilor".

{jathumbnail off}

Ce s-ar întâmpla dacă benzina și motorina s-ar ieftini cu un leu pe litru?

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 02 April 2013 13:32

20130401 - benzina motorinaPrețul benzinei din România este cel mai mic de la nivelul UE, în timp ce cel al motorinei se află pe locul al doilea în topul celui mai ieftin combustibil diesel din UE în pofida faptului că, de la începutul anului cele două tipuri de combustibil s-au majorat cu 5, respectiv 4%. Cu toate acestea există și nemulțumiți, precum Ziarul Financiar, care subliniază că acest lucru este valabil în contextul în care România îşi asigură din producția internă circa 40% din necesarul de petrol. Spre nemulțumirea ZF, companiile petroliere locale spun însă de fiecare dată că politica lor de prețuri nu ține cont de puterea de cumpărare din România, ci de trei factori majori: cotațiile internaționale la produsele petroliere, cursul de schimb şi sistemul de taxare.

Că ultimul element (sistemul de taxare) este de departe cel mai important element, atât timp cât jumătate din prețul la pompă ia drumul Trezoreriei (numai prin TVA și accize, fără a socoti celelalte impozite implicate de factorii de producție, inclusiv CAS și impozit pe venit) pare greu de contestat pentru oricine a studiat evoluția pieței și a prețurilor. 

Majorare de accize, de curs și TVA aplicat celor două majorări

Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Potrivit Petrom, efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%. Iar compania a efectuat majorării de 5% în cazul benzinei și de 4% în cazul motorinei.

Evoluție relativ stabilă a Brent-ului

Norocul consumatorului autohton a fost prețul relativ stabil al petrolului. În cazul țițeiul Brent a rămas relativ constant, la o valoare de aproximativ 110 dolari pe baril, în pofida unui vârf de 118 dolari înregistrat în februarie. Dn fericire, Brent-ul este cel care face legea pe piața europeană, pentru că, dacă țițeiul dominant ar fi fost West Texas Intermediate (WTI), situația ar fi fost cu totul alta. Prețul acestuia s-a majorat de la începutul anului cu numai puțin de 10,8%, de la 88 la aproximativ 97,5 dolari pe baril. Rezultatul: de la debutul anului, în SUA, benzina s-a scumpit cu 12,9%, de la 3,25 la 3,67 dolari galonul.

Curs de schimb defavorabil

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, aceasta nu a fost extrem de favorabilă. Dacă luăm în calcul cursul din prima zi a anului (3,3683 lei pentru un dolar) și cea de pe 1 aprilie (3,444 lei pentru un dolar) se poate observa o majorare de 2,25%. Dacă luăm în calcul cursul din ultima zi a lunii (3,2332 lei/dolar în ianuarie vs 3,4455 lei/dolar în martie), folosit în multe din contractele semnate de companiile românești, majorarea este de 6,56%. Iar dacă analizăm evoluția mediilor lunare, putem remarca o depreciere a leului de 2,82% în raport cu dolarul (3,3879 - martie raportat la 3,2949 - ianuarie).

Exercițiu de imaginație: Ce s-ar întâmpla dacă prețul combustibililor ar fi mai mic cu un leu?

Cazul Petrom

Dar ce s-ar întâmpla totuși dacă principalele companii de pe piață ar decide să micșoreze prețurile cu un leu, la îndemnul Ziarului Financiar? Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale S.C. OMV PETROM S.A., în 2012 "vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2% comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa internă au fost de 2.405 milioane litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut, evoluând similar cu piaţa de retail şi reflectând presiunea asupra puterii de cumpărare. Vânzările cu ridicata (comerciale) ale Grupului au fost de 1.344 mii tone, cu 13% mai scăzute comparativ cu 2011, înregistrându-se volume mai mici la toate produsele. Vânzările comerciale din România au fost de 857 mii tone, cu 12% sub nivelul anului trecut (2011: 969 mii tone) în timp ce piaţa locală a scăzut cu 7% pe segmentul comercial." Dacă luăm în calcul o densitate a benzinei de 0,77, rezultă un nivel al vânzărilor comerciale ale Petrom de 1,75 de miliarde de litri (echivalentul a 1,344 milioane tone), iar pe plan intern unul de 1,1 miliarde litri. În total, Petrom a vândut aproximativ 4,86 miliarde de litri de combustibili, din care 3,5 miliarde pe piața internă, către retail fiind alocați 2,4 miliarde. Dacă ar fi ieftinit combustibilii vânduți cu un leu pe litru, Petrom ar fi suferit o pierdere de 4,8 miliarde de lei, cu un miliard peste profitul record înregistrat în 2012. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vină cu bani de-acasă. Să presupunem însă că ar fi dat dovadă de naționalism și ar fi ieftinit doar combustibilii comercializați pe piața internă. Profitul său record s-ar fi evaporat, la fel și nivelul record al taxelor plătite către statul român, care nu ar fi fost de 8,87 de miliarde de lei, ci probabil de 6 miliarde și ceva (pentru că la asemenea performanțe dezastruoase probabil că ar fi trebuit să facăși restructurări de personal, deci încasări mai mici și din CAS, impozit pe venit, ca să nu mai spunem că de dividende acordate statului român și de impozit pe profit nici nu se mai pune problema). Dar, prin reducere la absurd, să presupunem că ieftinirea ar fi fost aplicată numai sectorului de retail de pe piața internă. Rezulta un minus la venituri de 2,4 miliarde de lei, cea ce ar fi însemnat că statul numai primea niciun leu divident pentru participația sa de 20% (dividendele propuse pentru 2012 sunt de 1,58 miliarde de lei). În plus, pe lângă neacordarea de dividende, Petrom ar fi trebuit să mai identifice o sursă pentru a acoperi deficitul de un miliard de lei, sursă care probabil ar fi fost identificată în sectorul de investiții. Astfel acestea n-ar mai fi fost de 1,5 miliarde de euro, peste 6,44 miliarde de lei. Un miliard de lei în minus la investiții ar echivala cu o producție mai redusă cu 2 milioane de  echivalent tone petrol, 6.000 de locuri de muncă lipsă, un PIB mai redus cu jumătate de miliard de euro și taxe și impozite colectate mai mici cu 600 de milioane de lei (fără a lua în calcul pierderile rezultate asupra încasărilor din accize și TVA a reducerii cu un leu a prețului carburanților, care s-ar ridica și ele la peste un miliard de lei).

Cazul Rompetrol

Un calcul similar se poate face și în cazul Rompetrol Rafinare. Potrivit unui comunicat al companiei, "vânzările de carburanți ale companiei în 2012 s-au ridicat la aproximativ 2,8 milioane tone, în creștere cu 7% faţă de volumul comercializat în 2011. Din această cantitate, aproximativ 46% au fost livraţi la export, atât către companii ale Grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cât şi către alţi parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale şi de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). Volumul total de carburanți comercializat pe piața internă în 2012 a fost de peste 1,4 milioane tone, în scădere cu 4% faţă de 2011". În cazul Rompetrol Rafinare este suficient calculul impactului ieftinirii cu un leu doar a combustibililor de pe piața internă. Acesta ar produce o gaură de 1,88 miliarde de lei (1,4 milioane tone transformate în litri la o densitate a benzinei de 0,77), gaură care în niciun caz n-ar putea fi acoperită din profitul de 260 de milioane de lei al companiei. Kazahii ar trebui să vină cu bani de-acasă nu numai pentru a rezolva diferendul pe tema creanței Rompetrol ci și pentru a subvenționa prețul la combustibili, după cum ar vrea Ziarul Financiar.

Petroliștii români față cu reacțiunea sârbească

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 March 2013 07:04

newspaper 512Antreprenorilor autohtoni protestează întotdeauna cu teamă când statul le majorează taxele, sunt însă primii care solicită tarife vamale sau alte măsuri protectoare atunci când se pune problema vreunei potențiale liberalizări a pieței. Ultimul exemplu este cel al companiilor petroliere, care, în loc să atragă un semnal în momentul majorărilor repetate de accize sau a introducerii de noi impozite, decizii menite a le șubrezi competitivitatea în fața concurenților regionali (în special a celor care nu fac parte din UE) solicită protecțiedin partea statului român împotriva importurilor mai ieftine din aceste state.

Ultimul exemplu este cel al Rompetrol, care, potrivit Hotnews, s-a plâns ieri ministrului Economiei Varujan Vosganian, de lipsa de restricții pentru importul pe piața românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerț UE- Serbia. În opinia reprezentanților companiei, țițeiul și produsele petroliere sârbești ar putea intra pe piața românească în luna aprilie sau mai cu prețuri mult mai mici. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate țări ar fi, pe lângă România, Slovenia și Bulgaria. Potrivit ministrului economiei, problema prețurilor mici, ale produselor provenite din afara Uniunii Europene, se afla deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate. Există deja unele propuneri ca trebuie fixate anumite preturi minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. Hotnews precizează că în Serbia, benzina Euro 95 este la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Potrivit Ziarului Financiar, consumul de energie electrică s-a redus în februarie cu peste 11% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în contextul în care în prima lună din 2012 scăderea nu a atins nici măcar valoarea de 1%. Procentul consemnat luna trecută amintește de scăderea consumului de ener­gie din 2009, an în care pe fondul crizei Ro­mânia și-a pierdut circa 10% din apetitul de consum de electricitate. Deși la o primă vedere nici acum veștile venite din sectorul industrial nu sunt bune, închiderea a două din cele patru combinate Mechel sau insolvența Oltchim fiind exemple în acest sens, Trans­electrica spu­ne că altul a fost factorul care a dus la această scădere semnificativă: temperatura. „În februarie 2013 consumul brut de energie electrică a înregistrat o scădere accentuată de circa 11,2% față de perioada similară a anului 2012. Cei mai importanți factori care au condus la această scădere au fost: temperatura, care s-a situat peste norma climatologică lunară și mult peste media temperaturilor din februarie 2012 și faptul că februarie 2012 a avut o zi în plus“, au precizat reprezentanții Transelectrica.

Tot ZF anunță că americanii de la Chevron susțin că, dacă România își dorește să dea startul extracției de gaze de șist, acesta este momentul oportun să o facă pentru că numai lucrările de explorare durează cinci ani de zile. În prezent, nicio țară europeană nu produce gaze de șist. Deși s-a spus despre Polonia, țară considerată cu un potențial semnificativ în acest domeniu, că a început pro­ducția, și acolo lucrările sunt tot în stadiu de explorare, în acest moment fiind forate 39 de sonde, potrivit Chevron.

Economica.net îl citează pe ministrul rus al al energiei, Alexander Novak, care se opune livrărilor de gaze naturale lichefiate (LNG) rusești către Europa, o piață dominată de monopolul companiei de stat Gazprom și este de părere că exporturile de LNG rusești trebuie să fie făcute cu prioritate către statele din zona Asia-Pacific. "Poziția mea este ca LNG rusesc să nu ajungă pe piața europeană" a spus Novak, care a mai anunțat și că cel mai mare producător independent de gaze din Rusia, Novatek, a discutat recent cu companii din China, Coreea de Sud și Japonia, pentru a livra LNG acolo. Totul pentru ca exporturile rusești de LNG să nu ajungă în Europa, acolo unde Gazprom face legea și prețul, prin livrările de gaze naturale prin conducte.

Încheiere pașnică a conflictului româno-kazah?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 11 March 2013 09:52

newspaper 512Saga negocierilor dintre guvernul României și kazahii de la KazMunaiGas (KMG) e pe punctul de a se încheia (a câta oară?!). Deal-ul pare extrem de favorabil statului român, care ar urma să primească și 200 milioane de dolari și ar rămâne și acționar în companie, dar și într-un fond de investiții creat de grupul kazah.

Potrivit surselor Economica.net, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari. Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare. Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari. Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Capital ne anunță că aproape că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a construit atât de multă conductă de petrol, așa cum a făcut România în ultimii 20 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene ce conține date statistice cu privire la infrastructura din Europa, care are cifre până în 2009, acesta fiind anul cu cele mai noi date.  Astfel, în anul 1990, România avea aproape 3700 de km de conductă de petrol, conform raportului Comisiei Europene publicat anul trecut, mai mult decât state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie. La acea dată, doar Italia și Franța erau singurele state europene, din cele actual membre ale UE. Lungimea rețelei de conducte de petrol a crescut în anul 2009 la nivelul de 5260 de km, cu peste 1500 de km față de nivelul din 1990.

Ziarul Financiar se înreabă dacă nu cumva a trecut vremea marilor proiecte din energie. În loc de a sta blocată în mari proiecte energetice, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lă­puş­teşti, România ar trebui să-şi orien­teze strategia energetică spre proiecte mai fle­xibile, de dimensiuni mai mici, care presupun investiţii mai reduse, cred oamenii din domeniu, citați de ZF.

Studiu de caz Capital: rating cu Ceaușescu în titlu, 1.700 de accesări la un articol cu mesaj opus

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 26 February 2013 09:47
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Capital are în ediția online de ieri un titlu care mai mult ca sigur i-a făcut invidioși pe șefii Ziarului Financiar, cunoscuți pentru naționalismul lor economic: "Producția de energie sub Ceaușescu: în 1980, produceam mai multă decât Japonia". Rezultatul publicării acestui titlu nu s-a lăsat așteptat: peste 25 de mii de accesări și 240 de comentarii!

Datele prezentate sunt luate de pe site-ul Băncii Mondiale și sunt foarte probabil destul de credibile. "În anii '80, în plină epocă ceauşistă, România producea,  peste 50.000 de kilotone echivalent petrol de energie (52.586 kt în 1980, 54.704 kt în 1981, 55.153 kt în 1982). În primii ani care au urmat Revoluţiei, producţia de energie a României s-a prăbuşit: în 1992 mai produceam doar 34.494 kt, pentru ca în 2010, ultimul an pentru care există date la Banca Mondială, producţia să ajungă la 27.441 de kilotone echivalent petrol. Jumătate din cât producea Ceauşescu în anii 80", susține Capital.

Însă ceea ce i-ar face invidioși pe cei de la ZF, dincolo de titlu, este elanul revoluționar care străbate lead-ul articolului: "Există domenii în chiar România a involuat drastic de la căderea comunismului, iar acest lucru este confirmat de cifre. Mai trist este că aceste domenii sunt unele de o importanţă colosală, strategică. Era bine dacă pe aceste domenii creşteam, nu ne duceam la vale. Unul dintre ele este producţia de energie".

Din articol lipsește orice punere în context, nu este amintit nici măcar faptul că România nu este singura țară care a trecut printr-un astfel de proces. Mult lăudata Polonie, de exemplu și-a înjumătățit și ea producția față de cea înregistrată în 1978. În plus, nu se amintește că energia este sectorul economic cu cele mai limitate resurse, iar supraexploatarea acestora într-o perioadă duce la diminuarea producției în perioada următoare, în absența unor masive investiții în tehnologie care să permită exploatarea unor resurse neprofitabile la prețurile și tehnologia curentă. Majoritatea zăcămintelor din România au ajuns deja la maturitate, prematur s-ar putea spune. De asemenea, nu se face nici o referire la costurile de exploatare de pe vremea comunismului, nici la risipa rezultată din exploatare din acea vreme. Nici utilizarea ineficientă a acestor resurse nu este amintită, pe seama ei fiind făcută industrializarea forțată a României, industrializare ineficientă și fără legătură cu cererea. Cu toate acestea, dată fiind importanța "colosală" a domeniului, în opinia redactorilor Capitalului, probabil că Romgaz ar trebui acuzat de trădare, iar companii private, precum Petrom, de subminarea economiei naționale.

Același Capital publică un articol cu un mesaj total opus primului: Sectorul petrolier, polul investiţiilor din economia românească. Rezultatul: 1.700 de accesări și un comentariu! "În timp ce statul a redus la limită fondurile alocate investiţiilor, iar siderurgia vine cu veşti proaste, sectorul de petrol şi gaze din România este un magnet pentru investiţii, iar rezultatele nu întârzie să apară. (...) Cei trei mari piloni ai sectorului oil&gas din România - Petrom, Rompetrol şi Lukoil - au realizat în 2012 investiţii de câteva miliarde de lei în explorare şi rafinare. Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat din Kazahstan – KazMunaiGas, a reuşit să finalizeze, în a doua parte a anului trecut, programul de modernizare a rafinăriei Petromidia, o investiţie de 385 milioane de dolari, prin care capacitatea de rafinare a crescut de la 3,5 milioane de tone pe an la 5 milioane de tone pe an. Astfel, rafinăria de la malul mării a devenit cea mai mare din România, iar investiţiile nu se opresc aici – kazahii şi-au planificat în acest an investiţii de peste 100 milioane de dolari pentru continuarea creşterii performanţei rafinăriei. Investiţii în rafinare sunt programate şi de OMV Petrom la Petrobrazi, după ce anul trecut au fost alocate circa 900 milioane de lei, adică aproape 18% din totalul investiţiilor realizate anul trecut, în special către programul de modernizare a rafinăriei din Ploieşti.", susține Capital.

ZF nu se dezice însă și se întreabă "Cum au ajuns romanii sa platească pentru apă, gaze, electricitate și căldura chiar și cu 160% mai mult decât acum 7 ani?". "Este o schimbare în coşul de consum, în sensul că un procentaj din ce în ce mai mare din cheltuielile lunare merg către plata utilităţilor şi către mâncare. Ne-am întors practic la nivelul din 2005", spune analistul economic Dragoş Cabat. El spune că tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor pentru utilităţi publice în totalul cheltuielilor unei gospodării va continua şi în anii următori, în contextul în care sunt prevăzute începând cu a doua jumătate a anului acesta până în 2017-2018 noi scumpiri la gaze şi electricitate, ca urmare a liberalizării pieţei. "Impactul va fi puternic atât la nivelul inflaţiei, cât şi la nivelul consumului şi al puterii de cumpărare", mai spune Cabat.

Tot ZF susține că benzinăria Rompetrol din Mogoşoaia s-a transformat de ceva vreme într-un laborator în mărime naturală unde al doilea cel mai mare jucător din piaţa de carburanţi locală experimentează modul în care ar trebui să arate în viitor punctele de alimentare ale grupului petrolier. Când conceptul va fi definitivat, schimbarea se va aplica la nivelul întregii reţele şi va include şi cele 150 de noi benzinării pe care Rompetrol la va deschide în România în termen de cinci ani de zile. 

Economica.net anunță că Transelectrica a început, de curând, să dea detalii şi despre cantitatea de energie fotovoltaică care se produce în România.  Pe pagina unde compania arată, în timp real, producţia de energie a României pe categorii de producători a apărut şi rubrica fotovoltaic. Astfel, România a ajuns să aibă şase tipuri de producători de energie: termo, hidro, nuclear, carbune şi gaze, eolian şi fotovoltaic

Ieri dimineaţă producţia de energie fotovoltaică de 4 MW. Spre prânz scăzuse la 2MW. În totalul de peste 8.000 de MW produşi fotovoltaicul încă nu contează, dar eolianul, cealaltă sursă de „energie verde”, are zile când chiar depăşeşte ca pondere hidro şi nuclear.

Telenovela Guvern-KazMunaiGas va continua și sezonul următor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 19 February 2013 10:15
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

Disputa guvern-KMG soluționată: kazahii răscumpără o parte din acțiuni, statul rămâne acționar la Rompetrol

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 15 February 2013 15:21

20130215 - KZGDiferendul dintre statul român și KazMunaiGaz a fost soluționat: kazahii răscumpără o parte din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare, iar statul va rămâne acționar minoritar în companie, precizează un comunicat al companiei. Nu au fost făcute publice nici suma care urmează a fi achitată de Grupul Rompetrol, nici procentul cu care statul va rămâne acționar.

Comunicatul Rompetrol:

Grupul Rompetrol împreună cu Statul Român, reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de unic administrator, au încheiat astăzi un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român.

În baza acestuia, s-a agreat ca Grupul să răscumpere o parte din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), acesta urmând să fie în continuare un acționar semnificativ al companiei din județul Constanța.

De asemenea, ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României.  

“Apreciem deschiderea și înțelegerea Guvernului României în identificarea și adoptarea rapidă a unei soluții benefice ambelor părti, un pas necesar pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Kazakhstan. Soluția ne permite acum să ne concentrăm pe extinderea Grupului Rompetrol în regiunea Mării Negre, dar și consolidarea acestuia drept o platformă de dezvoltare a activităților KazMunayGas și a prezenței Kazakhstanului în Uniunea Europeana” declară Daniar Berlibayev, Prim-vicepreşedinte al Boardului KazMunayGas, compania națională de petrol şi gaze a Kazakstanului.

Forma finală a înțelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea și avizarea tuturor detaliilor tehnice și comerciale, dar și după aprobarea acestora de către autoritățile de resort și de către Consiliul de Adminstrație al companiei naționale de țiței și gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, unicul acționar al Grupului Rompetrol.

În urma conversiei obligațiunilor emise în 2003, statul român prin Ministerul Economiei a devenit în 2010 acționar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%.

Talgat Kaliyev, Însărcinat cu Afaceri al Ambasadei Republicii Kazakhstan în România, felicită agrearea dispozițiilor prezentului acord, în linia cooperării tradiționale de prietenie dintre cele două țări.

Pacea kazahă de la București și tranzacția record cu energie a InterAgro

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 13 February 2013 12:12
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Oficialii români și cei aiKazMunaiGasau ajuns la un acord în ceea ce privește preluarea de către kazahi a pachetului de 44,69%  deținut de statul român laRompetrol Rafinare, prin conversia obligațiunilor nerăscumpărate de partea kazahă în acțiuni, susțineZiarul Financiar.

„În acest moment fiecare s-a așezat pe o poziție şi se caută această soluție într-un cadru mai larg, în sensul că discuțiile nu se mai poartă acum doar în jurul unei sume fixe, ci va fi o sumă în bani plătibilă şi o a doua componentă investițională, care să creeze locuri de muncă, afaceri noi şi să conducă la venituri suplimentare la bugetul de stat pe care altminteri nu le-ar obține şi din care să iasă în câștig. Suntem la nivel de idee, de structură nu la nivel de negociere concretă, însă cred că din Kazahstan a fost emis un mandat care ne va ajuta în perioada următoare să ajungem la un acord în cazul acestei creanțe istorice“, afirmă surse apropiate negocierilor, citate de ZF.

Aceeași publicație remarcă faptul că investitorii de la bursa de la București au urcat prețul acțiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) cu 73% de la începutul anului după ce reprezentanții grupului Rompetrol din Olanda s-au declarat recent nerăbdători să ajungă la un acord cu Guvernul în vederea preluării participației de 44,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare pe care statul o deține în prezent.

"Din punctul meu de vedere sunt doar nişte mișcări speculative. Se speculează ultimele știri legate de faptul că acționarul majoritar negociază cu statul achiziția pachetului de acțiuni pe care acesta îl deține şi faptul că vor să investească foarte mult pe piaţa românească, de unde şi interesul pentru acțiuni", spune Mihai Mureşian, directorul de tranzacționare al firmei de brokeraj Intercapital Invest, citat deZF

Valoarea de pe bursă a pachetului pe care statul îl deține în companie aproape s-a dublat de la începutul anului, urcând de la 621 mil. lei (186 mil. dolari) la peste un miliard de lei (322 mil. dolari) în prezent. Prețul acțiunilor a sărit cu 73% în acelaşi interval şi a închis ședința de ieri la 0,0547 lei/unitate.

Economica.net raportează o tranzacție record înregistrată peOPCOM. CompaniaInterAgro SRL, controlată de cel mai bogat român Ioan Niculae, a reușit marți să vândă 15.120 MWh în bandă la un preţ de 253 lei/MWh. Cumpărătorul a fost traderul Tinmar Ind, iar tranzacția s-a făcut pe bursa de energie OPCOM. Este cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei. Perioada de livrare a energiei este 20 Februarie – 31 decembrie 2013. În ultima perioadă, datorită penuriei de energie de pe piaţă, energia în bandă, cea mai uzual vândută, s-a tranzacționat la prețuri relativ ridicate, de 220-230 de lei/MWh.

KazMunai, despre creanta Rompetrol: Noi cu cine negociem?!

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 06 February 2013 14:44

20130206 - RompetrolNegocierile privind creanta Rompetrol catre statul roman au intrat de ieri intr-o noua faza, a contraatacului. Daca pana in prezent, cei care faceau declaratii peste declaratii erau oficialii romani, in frunte cu presedintele Basescu, ieri, intr-un interviu acordat Bloomberg, a venit randul vicepresedintelui Rompetrol Group NV, Azamat Zhagulov, sa declare intentiile partii kazahe de a rascumpara actiunile rezultate in urma conversiei creantei detinute de statul roman.

Interesant este ca declaratia vicepresedintelui Rompetrol a aparut in presa romana intr-un moment in care niciun oficial roman nu mai face declaratii pe aceasta tema, lucru mai rar intalnit in ultimii trei ani cel putin. Dar ce interes ar avea Rompetrol, care pana in prezent nu s-a pronuntat public pe aceasta tema decat extrem de rar, ca vicepresedintele sau sa abordeze aceast subiect sensibil? Poate faptul ca in prezent vrea sa negocieze, dar nu mai are cu cine? Sau dimpotriva: ca sunt prea multi cei care negociaza din partea statului roman? Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice (MFP) este putin probabil ca la aceasta ora vreun reprezentant aI sau sa fie implicat in astfel de negocieri, tot personalul ministerului fiind alocat trecerii proiectului de buget prin Parlament.

Incercam sa rascumparam actiunile (detinute de stat la rafinaria Petromidia-n.red.). Este o chestiune de pret. Acum, este cel mai bun moment pentru a ajunge la o solutie, pentru ca in Romania este stabilitate politica. Speram sa ajungem la un acord cu Guvernul roman şi vom face tot ce tine de noi pentru a ajunge la o solutie cat mai repede

  Azamat Zhangulov

 SIE - ultimul negociator

Istoria negocierilor dintre cele doua parti ar putea lamuri lucrurile. Ea este una plina de secretomanie, iar vina nu apartine Rompetrol, ci guvernului Romaniei, care a preferat sa delege serviciilor secrete sarcina de a negocia creanta in valoare de peste jumatate de miliard de euro.

Ultimul serviciu secret care s-a ocupat de acest subiect a fost, dupa toate probabilitatile, SIE. Imediat dupa instalare, fostul guvern condus de diplomatul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, prin vocea purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, ca “premierul a decis relansarea procesului de negociere pentru recuperarea creantelor Rompetrol, prin reasezarea comisiei interministeriale care realizeaza aceste demers. Conducerea grupului interministerial revine acum Ministerului Afacerilor Externe si a fost atribuita ambasadorului cu insarcinari speciale, Mihnea Constantinescu. Pana pe 5 aprilie trebuie ca aceasta comisie sa isi reevalueze pozitiile si sa reanalizeze punctul de vedere romanesc in procesul de negociere cu actionarul majoritar, KazMunaiGaz". S-a facut 5 aprilie, 5 septembrie 2012 si chiar 5 februarie 2013 si nimeni n-a mai auzit nimic de comisia interministeriala. Iar despre performantele comisiei interministeriale predecesoare celei conduse de diplomatul cu vechi state de plata Mihnea Constantinescu nimeni nu stia nimic nici la acea data. Intrebat, la vremea respectiva, de actualii redactori ai Energy Report, cine a condus pana atunci comisia, fostul purtator de cuvant Dan Suciu a raspuns ca Ministerul Administratiei si Internelor, adaugand totidata ca nu stie cum a ajuns MAI la conducerea respectivei Comisii. Iar chestionat cu privire la numele predecesorului lui Mihnea Constantinescu, purtatorul de cuvant al Guvernului a precizat ca, in momentul instalarii noului guvern, nu se mai afla nimeni in functie, nemaiexistand o coordonare directa a comisiei, ultima data functia fiind detinuta de un secretar de stat al MAI.

Memorandum secret

Potrivit unor surse guvernamentale de la acea vreme, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale in 2011 a fost facuta prin adoptarea in guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar fostii ministri ai guvernului Boc.In plus, conform acelorasi surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igas, a mandat Directia Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) sa se ocupe de negocieri. De altfel, se pare ca DGIPI a si ajuns la un acord cu reprezentantii KazMunai Gaz, asa cum lasa sa se inteleaga si declaratia fostului purtator de cuvant al guvernului, care se referea la “reevaluarea pozitiilor si reanalizare punctului de vedere romanesc”.

Interesant este ca la numai o zi de la anuntul privind relansarea procesului de negociere cu KazMunaiGaz, a fost revocat din functia de director general al DGIPI comisarul de politie Cristian Gheorghe Latcau. Cristian Gheorghe Latcau fusese numit director general al DGIPI in 22 decembrie 2010 de catre fostul ministru de Interne, Traian Igas.

Accize si licitatii trucate

Dar pe ce pozitii si ce punct de vedere isi asumase vechea conducere MAI a comisiei interministeriale, din moment ce ele trebuiau, in opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, dar si a MAE si SIE, probabil, reevaluate si reanalizate? Potrivit acelorasi surse guvernamentale, reprezentantii DGIPI identificasera o solutie de “recuperare” a datorilor, in realitate o solutie de stergere a acestora. Era redactat si un acord in limba egleza pe aceasta tema, prin care se prevedea ca actionarul principal, KazMunaiGaz sa achite o treime din suma pana la o data nespecificata, iar pentru celelalte doua treimi din datorie sa participe la licitatii publice (si sa le castige, evident), urmant ca institutiile de stat beneficiare sa achite pretul fara acciza aferenta. Insa acciza oricum ar fi fost incasata de statul roman, asa ca solutia se incadra mai mult in categoria stergerii de datorii, si nu a recuperarii. Probabil ca acesta era motivul pentru care MRU solicita “reevaluarea pozitiilor si reanalizarea punctului de vedere romanesc”. In plus, solutia DGIPI avea nevoie si de acordul mai multor institutii, printre care Ministerul Justitiei si al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor amintite, au refuzat sa semneze un document care incalca legislatia nationala si cea europeana, prin organizarea de licitatii trucate. In plus, ce castiga statul roman?, au intrebat respectivele institutii. Reprezentantii DGIPI “ar fi explicat” ca va fi micsorat pretul achizitiilor publice, si in plus, combustibilii respectivi nu ar mai fi exportati?! Invocand un termen al procesului statului roman cu compania kazaha, reprezentantii DGIPI ar fi insistat in legatura cu obtinerea semnaturilor. Iar la solicitarea respectivelor institutii, fostul ministru al administratiei si internelor ar fi confirmat ca a mandat DGIPI sa negocieze in numele statului roman.

Sanse minime de recuperare a creantelor

Statul roman are o pozitie extrem de subreda in negocierile cu Rompetrol, asa cum observa si fostul detinator al companiei, Dinu Patriciu, care nu da nicio sansa guvernului Romaniei in procesul intentat companiei. Si presedintele Traian Basescu, dupa ce afirmase ca Rompetrol trebuie executata, pare a-si schimbat pozitia. Mai nou, vorbeste despre Rompetrol, ca despre “un alt proiect care sta blocat. Il tergiversam, desi ne este clar ca ordonanta prin care s-a facut este prost scrisa. Bine, prost scrisa, inchide odata subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are". 

Ceea ce uita sa precizeze presedintele este ca ordonanta de urgenta 18 din 2003, adoptata de guvernul Nastase, a fost transformata in lege de-abia in 2005, cu amendamente, dintre care unul se referea la metoda de conversie in actiuni a obligatiunilor nerascuparate. Iar atunci, a primit, cu unanimitate de voturi, avizul Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei, din care faceau parte viitorii ministri PD-L Radu Berceanu si Anca Boagiu, dar si pe cel al Comisiei Juridice, al carui vicepresedinte era chiar Emil Boc. Ordonanta a fost votata de Parlament , devenind Legea 89/2005. In acelasi an, legea care aproba, cu modificari, ordonanta lui Adrian Nastase, este promulgata de presedintele Romaniei, nimeni altul decat Traian Basescu, fara a o retrimite spree reexaminare.

Stenograma convorbirii din septembrie 2010 dintre Sorin Blejnar si Traian Basescu

SB: Am primit o hartie de la Rompetrol.

TB: Da.

SB: Vineri seara, maine, urmeaza sa ne faca o plata de 54 de milioane in contul obligatiunilor alea pe care le-am emis noi.

TB: Mai, fiti atenti ca aici intram in alta belea. Cred ca e un truc.

SB: Ştiu. Asta e opinia mea.

TB: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atat cat statul roman sa nu mai devina majoritar.

SB: Da, aşa este, aşa este. Şi eu am o decizie a Consiliului Concurentei din 2005.

TB: Da.

SB: Care spune ca o astfel de ipoteza, ca ei sa faca o plata partiala, nu va fi luata in calcul. Am vorbit şi cu Bogdan, cu Chiritoiu, sa imi dea o hartie in sensul asta. Şi sa spuna ca altfel ar fi fost ajutor de stat, atunci in 2004 şi nu aveam voie.

TB: Da.

SB: Ca sa ii presam in directia sa ne plateasca tot. Şi eu vreau sa le fac acuma o hartie prin care sa le spunem ca le multumim pt cele 54 de milioane, dar avand in vedere toate consideratiile astea, cu decizia, cu toata istoria cum a fost.

TB: Aha.

SB: Le spun ca asta este doar o plata partiala şi ca le multumim şi speram, le indicam conturile şi spunem ca pana in 30.09.2010 aşteptam şi celelalte plati sa ni le plateasca. Altfel, şi le bag asta voalata, le spun ca altfel ar fi in ajutor de stat şi trebuie sa luam masurile legale de sanctionare nu mai ştiu ce.

TB: Ma, sfatuieşte cu jurişii, ca sa nu ne trezim ca spune pai v-am dat 54 de milioane, deci restul va dam actiuni, dar sunteti minoritari. Ca tot jocul lor asta a fost sa ne dea ceva, sa se delisteze, sa işi faca marire de capital, sa spuna da, dar nu mai sunteti majoritari.

SB: Maine este ziua in care noi avem opozitia la majorarea de capital. Tocmai şi tot maine este. Nu, jocul lor este asta, este evident numai ca ştiti ca am incercat cu Ministerul Justitiei sa modificam ordonanta.

TB: Da.

SB: Şi au spus ca nu putem, ca exidu, Curtea de Arbitraj International, nu putem in timpul jocului sa schimbam regula.

TB: Da.

SB: Şi atunci ne-am dus pe acel memorandum pe doua variante, unul negocierea cu ei.

TB: Da.

SB: Şi doi, opozitia asta la majorare. Maine avem termenul pentru opozitia la majorare.

TB: Da.

SB: Numai ca in timpul asta lor le curge legea aşa cum este şi ne-au anuntat ca... eu cred ca ii putem juca un pic cu o hartiuta bine gandita, care am vorbit-o deja cu Chiritoiu... sa le spunem ca altfel e ajutor de stat şi sa intram cu ei pe o alta directie, pe Comisia Europeana, cu notificare, cu...

TB: Ma, ganditi-o, nu cumva sa ne trezim ca spun: baieti, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteti fi majoritari. I-ati primit.

SB: Da, am inteles.

TB: Adica, atentie, ca dupa ce i-ai primit...

SB: Cu tot respectul, domnule preşedinte, dar pe directia asta se va merge. Suntem cam legati de maini şi de picioare. Pentru ca aşa am facut legile in 2003 sau cand Dumnezeu le-am facut.

TB: Da.

SB: Da, in 2003. Deci a fost gandit atuncea, ca de aia au facut-o, pe şmecherie au gandit-o de la inceput. Da, am inteles, o sa incerc sa le dau adresa, eu aşa le-am scris adresa, ca le multumim, dar ca intelegem ca e doar o plata partiala, avand in vedere decizia Consiliului Concurentei şi care la momentul respecti.v

TB: Ma, Sorine, nu ma pricep.

SB: Nu, am inteles.

TB: Nu ştiu, dar aveti grija sa nu ne trezim in situatia in care spun, baieti, v-am dat 54 de milioane, de restul luati actiuni. Sunteti minoritari, asta e viata.

SB: Din pacate, asta o sa fie.

TB: Ma, vorbeşte cu ministrul Justitiei. Gasiti o solutie sa...

SB: Am inteles. Bine, domnule preşedinte.

TB: Sa ne putem valorifica toata creanta.

SB: Am inteles.

Istoria unor datorii controversate 

Ordonanta 18/2003 prevede transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati.

Obligatiunile erau nominative, dematerializate si transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, purtatoare de dobanda egala cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. In cazul in care rata annuala a profitului realizata de catre emitent in anul anterior era de peste 10%, dobanda ar fi devenit EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an.

Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totala a dobanzilor platite de companie in perioada 2003-2010 in contul emisiunii de obligatiuni a fost de 310 milioane de dolari.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, compania kazaha KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, a decis sa nu rascumpere o mare parte din obligatiuni si a convertit in actiuni 20,6 milioane de obligatiuni nerascumparate, iar prin aceasta operatiune statul a reintrat in actionariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%. Decizia Rompetrol de conversie in actiuni a obligatiunilor ramase nerascumparate a fost contestata in instanta de statul roman, iar ANAF a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri si instalatii ale Rompetrol Rafinare, precum si asupra participatilor in filialele sale. La sfarsitul lunii iunie 2011, Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci cand a efectuat conversia in actiuni a obligatiunilor ramase, iar Ministerul Finantelor a depus recurs la aceasta decizie.

Amenda-record, alimentata cu combustibili expirati

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 16 January 2012 05:02

amenda-record-alimentata-cu-combustibili-expiratiConsiliul Concurentei are toate sansele sa fie premiat de presedintele Traian Basescu drept cea mai performanta institutie a statului. Motivul: in timp ce tribunalele dau decizii care golesc buzunarele statului roman si le umplu pe cele ale cetatenilor, paznicul concurentei “loiale” din Romania le realimenteaza cu banii platiti de romani pe combustibili. Amenda-record de 880 de milioane de lei aplicata companiilor din domeniul petrolier este pe cat de spectaculoasa, pe atat de surprinzatoare. Pentru ca nimeni, cu exceptia membrilor Consiliului, nu-si amintea de benzina pentru a carei retragere de pe piata au conspirat benzinarii.

Din nefericire pentru guvernanti, sansele ca banii chiar sa intre in trezorerie sunt aproape nule. Fapt recunoscut de altfel si de presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, care a afirmat ca "in mod normal" companiile ar trebui sa plateasca acum amenda, iar la sfarsitul ciclului judiciar, care dureaza in medie 3 ani, sa se stabileasca daca isi vor recupera banii. Numai ca exista posibilitatea suspendarii amenzii in instanta. 

"Chiar daca instanta suspenda amenda, companiile vor trebui sa plateasca o cautiune de pana la 20% din valoarea acesteia, conform legii. Nu stiu cum va proceda instanta", sustine oficialul.

Companiile si-au anuntat deja aceasta intentie. Cele mai lovite, companiile din grupul Petrom, vor contesta in instanta amenda Consiliului Concurentei dupa ce au fost sanctionate cu 503,8 milioane de lei, suma reprezentand peste 57% din amenzile aplicate celor sase companii petroliere, de 880,5 milioane de lei. 

Petrom a fost amendata cu 366,53 milioane de lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sanctionata cu 137,28 milioane de lei, potrivit unui comunicat transmis de Petrom Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Amenda pentru Petrom reprezinta 2,62% din cifra neta de afaceri inregistrata in 2010, de 13,953 miliarde de lei, iar in cazul OMV Petrom Marketing reprezinta 3% din cifra de afaceri din 2010, de 4,576 miliarde de lei.

La randul sau, "MOL Romania va depune o cerere pentru suspendarea executiei deciziei si o va contesta la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare, conform legislatiei locale", se arata intr-un comunicat al companiei. 
Si Rompetrol a anuntat ca a luat aceeasi decizie, cu atat mai mult cu cat, sustin oficialii Consiliului Concurentei, compania a fost sanctionata "pentru ca stia ce fac ceilalti si a actionat in consecinta", desi nu a participat la discutiile dintre companii.

Totul pentru vechea Dacie

Dar care a fost motivatia deciziei Consiliului Concurentei de a sanctiona companiile? Retragerea concertata a unui sortiment de benzina, EcoPremium ’95, de pe piata in a doua jumatate a lui 2008. Desi Petrom este considerat tapul ispasitor, compania a luat decizia de retragere a acestui sortiment de benzina abia in octombrie 2008.

Procesul incepuse insa din aprilie 2008. Companiile Lukoil Romania si MOL Romania retrasesera de pe piata cate un sortiment de benzina: COR 95 fara Plumb Premium EL, in cazul Lukoil (care a invocat calitatea inferioara a acesteia) si benzina cu plumb Eco Premium, in cazul MOL. Grupul Rompetrol a decis sistarea productiei sortimentului de benzina Premium E4 in luna noiembrie 2008, cu mentiunea ca vanzarea a continuat pana la epuizarea efectiva a stocurilor.

Singura diferenta dintre sortimentul de benzina scos de piata si benzina Premium ’95, care se comercializeaza si in prezent, era aceea ca prima continea un aditiv care substituia plumbul, intrucat la acea data se considera ca Daciile vechi nu pot functiona fara benzina cu plumb. Ulterior insa, Dacia a anuntat ca respectivele masini pot functiona si cu benzina fara plumb.

In consecinta, companiile au decis sa retraga de la vanzare acel sortiment, pentru care cererea scadea continuu, ca urmare a innoirii parcului auto, dat fiind ca pentru modelele noi de autovehicule este chiar contraindicata folosirea benzinei cu plumb. In plus, procesul de productie si transport al respectivului sortiment era diferentiat de cel al celorlalte tipuri de benzina vandute de petrolisti, fapt care ducea la costuri suplimentare mult prea mari, in conditii de scadere abrupta a cererii.

De la 1 ianuarie 2009, sortiment interzis

Potrivit unor surse din piata, decizia de a schimba modul de distributie a Eco Premium in favoarea unei abordari mai ecologice a fost in conformitate cu evolutiile si cadrul legislativ din Uniunea Europeana si din Romania. Conform prevederilor europene adoptate de Romania, care impuneau limitarea semnificativa a continutului de sulf al sortimentelor de benzina produse in rafinarii, Eco Premium nu ar mai fi putut fi comercializat incepand cu 1 ianuarie 2009.

In plus, in contextul transformarii radicale a parcului auto national, cererea pentru Eco Premium a scazut dramatic, concomitent cu cresterea cererii pentru benzina fara plumb. In noile conditii de piata, pentru a raspunde cererii, a fost necesara optimizarea lantului logistic; practic, procesul de mixare a benzinei fara plumb cu substitut de plumb nu se mai realiza la nivelul rafinariei, ci la cel al benzinariei.

Astfel, consumatorii traditionali de Eco Premium au avut acces in continuare la acest produsprin aditivarea benzinei fara plumb in cadrul benzinariilor. De altfel, potrivit producatorilor de autoturisme fara catalizator, benzina fara plumb 95 poate fi utilizata in siguranta pentru alimentarea acestora, sustin reprezentantii industriei auto.

Schimbarea modului de distributie a acestui sortiment nu a avut un impact negativ asupra pietei de carburanti. Dimpotriva, au fost generate o serie de beneficii, cum ar fi cele legate de utilizarea unui sortiment de carburant mai ecologic (cu un continut redus de sulf) comercializat la un pret mai scazut decat cel al Eco Premium, sustin reprezentanti industriei petroliere. Mai mult, optimizarea lantului logistic a condus la imbunatatirea considerabila a accesului la un produs pentru care exista o cerere in crestere.

Intelegere sa fie, dar sa n-o stim si noi!

Presedintele Consiliului Concurentei recunoaste ca deciziile au avut ratiunile lor economice, insa sustine ca trebuia ca ele sa fie unele individuale. Constient de motivatiile companiilor, scaderea cererii pentru acest sortiment si blocarea lantului logistic, Chiritoiu recunoaste ca “era dreptul lor sa o faca, dar individual. Pentru a nu pierde cota de piata au stabilit sa retraga impreuna sortimentul".

Argumentarea lui Chiritoiu este cel putin ciudata.

"Ce se intampla daca un numar de companii dintr-o industrie/economie decid coordonat sa-si inchida afacerile si sa se retraga de pe piata - adica sa-si retraga de la vanzare toate produsele? Vor fi penalizate pentru practici anticoncurentiale?! Se va aplica amenda maxima, dat fiind ca fapta e mai grava decat daca decid retragerea unui singur produs?!”

Bogdan Glavan, profesor de economie la Universitatea Romano-Americana si presedinte al Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard.

De altfel, institutiile de tipul Consiliului Concurentei sunt printre cele mai daunatoare creatii ale statului din ultimul secol. Practic, ele nu sunt altceva decat un vehicul prin care se face trafic de influenta sau santaj, un instrument in mainile diferitelor grupuri de interese politice si economice ce refuza in mod real concurenta pietei in favoarea arbitrajului (evident platit) al statului. Extrem de interesanta este insa preluarea graduala a unui termen specific unui alt domeniu, celui politic, si introducerea sa in domeniul economic. Termenul de baza pe care isi bazeaza activitatea aceste institutii este unul caracteristic concurentei politice: loialitatea.

Concurenta loiala este piatra filosofala a Consiliilor Concurentei din toata lumea. In realitate, distribuirea resurselor in functie de loialitatea manifestata in concurenta pentru exploatarea lor are o aplicabilitate pur politica. Ministrii, alesii locali, sefii de deconcentrate sunt rasplatiti cu bugete in functie de loialitatea manifestata fata de “ordonatorul principal de credite”.

Cum se pot apara companiile petroliere?

Invocand articolul 5 din Legea concurentei:


Alineatul 2 - Pot fi exceptate de la interdictia stabilita la alin. (1) intelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici sau practicile concertate care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la lit. a)-d) si una dintre conditiile prevazute la lit. e), dupa cum urmeaza:

a) efectele pozitive prevaleaza asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa restrangerea concurentei provocata de respectivele intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici sau practici concertate; 
b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigura un avantaj corespunzator celui realizat de partile la respectiva intelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti economici sau practica concertata; 
c) eventualele restrangeri ale concurentei sunt indispensabile pentru obtinerea avantajelor scontate, iar prin respectiva intelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti economici sau practica concertata, partilor nu li se impun restrictii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e); 
d) respectiva intelegere, decizie luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata nu da agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei produselor ori serviciilor la care se refera; 
e) intelegerea, decizia luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata in cauza contribuie ori poate contribui la: 1. ameliorarea productiei ori distributiei de produse, executarii de lucrari ori prestarilor de servicii; 2. promovarea progresului tehnic sau economic, imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor; 3. intarirea pozitiilor concurentiale ale intreprinderilor mici si mijlocii pe piata interna; 4. practicarea in mod durabil a unor preturi substantial mai reduse pentru consumatori. (…)

Alineatul 5 - Intelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici si practicile concertate care se incadreaza in vreuna dintre categoriile exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2) sunt considerate legale, fara obligatia notificarii sau obtinerii unei decizii din partea Consiliului Concurentei.

  Legea Concurentei

Tag Cloud