Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08052020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home

42 items tagged "pret combustibili"

Results 1 - 42 of 42

BNR: Carburanții s-ar putea ieftini cu peste 6% anul viitor, dacă se reduc TVA și accizele

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 07 August 2015 09:37

Isarescu masiniCombustibilii s-ar putea ieftini cu peste 6% anul viitor, dacă TVA și accizele pe carburanți se vor reduce în conformitate cu prevederile proiectului de modificare a Codului Fiscal aflat în prezent în dezbatere, estimează Banca Națională a României, în ultimul său raport trimestrial asupra inflației.

"Începând cu luna ianuarie 2016, dinamica grupei (combustibililor – n.r.) este proiectată la valori negative, în principal pe fondul reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 19% şi al diminuării nivelului accizelor aplicabile acestei categorii de produse. Influenţe de sens invers provin din partea dinamicii pozitive a preţului petrolului, precum şi a reînscrierii anticipaţiilor privind inflaţia pe o traiectorie crescătoare. Rata anuală a inflaţiei preţurilor combustibililor este preconizată a atinge -6,3% la sfârşitul anului 2016, fiind revizuită în scădere cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu proiecţia anterioară", se arată în documentul citat.

Dinamica anuală a preţurilor combustibililor este proiectată în uşoară creştere pe parcursul anului 2015, atingând 4% la sfârşitul anului 2015, valoare revizuită marginal în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu proiecţia precedentă, se mai spune în raport.

Pe de altă parte, arată BNR, în al doilea trimestru din 2015, am asistat la "accentuarea scăderii în termeni anuali a preţurilor combustibililor, determinată de efectul de bază al majorării accizei pentru carburanţi în aprilie 2014". Astfel, combustibilii s-au ieftinit cu 3% în T2 2015. De la 1 aprilie 2014, a fost introdusă o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi kerosen.

Potrivit datelor INS, în primele 6 luni ale acestui an, combustibilii s-au scumpit cu 3,49% față de decembrie 2014. Cotația spot a țițeiului Brent s-a majorat cu 2,4% între decembrie 2014 și iunie 2015, de la 58,72 la 60,14 dolari/baril. Ulterior, prețul a scăzut până la sub 50 dolari/baril.

Comparativ cu primele 6 luni din 2014, prețul mediu la pompă al benzinei vândute în România a scăzut cu 8% în intervalul ianuarie-iunie 2015,de la 5,944 la 5,472 lei/litru. În aceeași perioadă, motorina s-a ieftinit cu 9,6%, de la un preț mediu de 6,071 lei/litru în S1 2014 la unul de 5,490 lei/litru în primele 6 luni din 2015. În cele 12 luni dintre iunie 2014 și iunie 2015, prețul mediu al țițeiului Brent pe piețele internaționale s-a prăbușit cu peste 45%, de la 115 la 63 dolari/baril.

Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, cota standard de TVA urmează să fie redusă de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016. Tot de atunci, acciza la benzina cu plumb va scădea cu 16,28%, cea la benzina fără plumb – cu 18,62%, iar cea la motorină – cu 20%.

Ieftinirea benzinei și motorinei cu până la aproape 10% a crescut vânzările de carburanți auto cu 5% în primul semestru din 2015

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 05 August 2015 10:03

benzina motorina INS CEVânzările de carburanți auto pe piața românească au crescut cu aproape 5% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce benzina și motorina s-au ieftinit cu 8%, respectiv 9.6% în intervalul respectiv, potrivit datelor oficiale, ca urmare a deprecierii cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

Astfel, conform INS, vânzările cu amănuntul de carburanți pentru autovehicule în magazine specializate au avansat cu 4,9% în S1 2015, față de S1 2014, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Pe serie brută, creșterea a fost și mai mare, de 5,8%.

Potrivit datelor Comisiei Europene, prețul mediu la pompă al benzinei vândute în România a scăzut cu 8% în intervalul ianuarie-iunie 2015, comparativ cu primul semestru din 2014, de la 5,944 la 5,472 lei/litru. În aceeași perioadă, motorina s-a ieftinit cu 9,6%, de la un preț mediu de 6,071 lei/litru în S1 2014 la unul de 5,490 lei/litru în primele 6 luni din 2015.

"Piața de carburanți auto din România și-a revenit în principal grație prețurilor mai mici", se arată în raportul semestrial al companiei petroliere sârbe NIS, controlate de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom.

Cei de la NIS operează o rețea de 18 benzinării în România, prin intermediul subsidiarei românești NIS Petrol, și, potrivit declarațiilor proprii, au o cotă de 0,5% pe piața românească totală a carburanților auto și una de 0,6% pe piața locală retail.

"Factorul-cheie care a dus la revenirea cererii de carburanți auto în regiune a fost scăderea semnificativă a prețurilor în primele 6 luni din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut", se mai spune în raportul companiei, care mai desfășoară activități de distribuție de combustibili auto în Serbia, Bulgaria și Bosnia.

În cele 12 luni dintre iunie 2014 și iunie 2015, prețul mediu al țițeiului Brent pe piețele internaționale s-a prăbușit cu peste 45%, de la 115 la 63 dolari/baril.

Oil prices zerohedge

{jathumbnailoff}

Benzina s-a scumpit cu 9,5% de la finalul anului trecut, în timp ce motorina s-a ieftinit cu 0,8%. Care sunt explicațiile

Category: Preturi Motorina
Creat în Sunday, 26 July 2015 12:16

Benzina versus motorinaPrețul mediu la pompă al benzinei comercializate în România a crescut cu 9,5% de la finalul anului trecut până pe 20 iulie 2015, în timp ce cel al motorinei a scăzut, în același interval cu 0,8%.

Potrivit datelor Comisiei Europene, benzina s-a scumpit în România, în perioada 15 decembrie 2014 – 20 iulie 2015, de la 1,182 la 1,295 euro/litru, iar motorina s-a ieftinit de la 1,228 la 1,218 euro/litru.

Tendința este generală la nivel mondial. La nivelul celor 28 de state ale UE, prețul mediu la pompă al benzinei a crescut cu 8,7% în perioada menționată, de la 1,378 la 1,5 euro/litru. Cel al motorinei s-a majorat mult mai puțin, cu sub 1%, de la 1,26 la 1,272 euro/litru.

În Statele Unite, benzina s-a scumpit cu peste 20% din ianuarie 2015 încoace, de la 2,392 la 2,888 dolari/galon (circa 83 eurocenți/litru). În același interval, motorina s-a ieftinit cu peste 13%, de la 3,213 la 2,782 dolari/galon, potrivit datelor Energy Information Administration din SUA.

Americanii-s de vină

Șoferii europeni suferă scumpiri ale benzinei la pompă atât din cauza avansului cererii la nivel mondial, generat de sezonul concediilor și de ieftinirile de anul trecut la carburanți, pe fondul deprecierii masive a țițeiului, cât și ca urmare a aprecierii semnificative a dolarului față de euro, care a scumpit toate mărfurile denominate în monedă americană pe piețele internaționale.

În Statele Unite, unde șoferii se deplasează mai mult cu mașinile decât în Europa și dețin autovehicule mai mari și cu consum mai mare, cererea de benzină a ajuns în iulie la cel mai înalt nivel din 2007 încoace. Americanii au parcurs cu mașinile 1,26 mii de miliarde de mile în primele 5 luni ale acestui an, un record absolut pentru intervalul respectiv, arată datele Federal Highway Administration.

Cererea robustă din SUA a dublat anul acesta exporturile de benzină din Europa către America, punând astfel și mai multă presiune pe prețurile la pompă de pe Bătrânul Continent.

Statele Unite au importat 783.000 de barili de benzină pe zi în iulie, cea mai mare cantitate din mai 2014 încoace. Închirierea unui tanc petrolier pentru transport de produse rafinate din Europa pe coasta de Est a SUA a ajuns să coste 23.391 dolari/azi, cea mai mare valoare pentru această parte a anului din 2008 încoace. Iar referința Baltic Clean Tanker Index, compusă din 6 rute mondiale majore de transport produse petroliere pe mare, a atins recent cea mai mare valoare din decembrie 2011 încoace.

Rafinăriile europene zic mersi

Aceste evoluții, care au dat bătăi de cap șoferilor europeni, au reprezentat, în schimb, o gură de oxigen pentru procesatorii de țiței din Europa, după ani de zile de marje de rafinare cel puțin anemice. Profitul mediu al rafinăriilor europene pentru producția de benzină din țiței Brent a ajuns la 20,93 dolari/baril în iulie, cel mai înalt nivel din mai 2007 încoace. Anul trecut, indicatorul a consemnat o medie de doar 1,65 dolari/baril.

"Cererea de benzină din Europa este foarte puternică, atât pentru consum intern, cât și pentru exporturi. Cotațiile la țiței se află în continuare sub presiune, din cauza nivelurilor înalte ale producției în statele OPEC și ale extracției americane de petrol de șist, ceea ce a permis benzinei să-și mențină o primă mare de preț peste cel al țițeiului", explică șeful departamentului de piețe de mărfuri al BNP Paribas, Harry Tchilinguirian.

Companiile americane, printre care ExxonMobil și Valero Energy, au închiriat în primele 3 săptămâni din iulie 27 de tancuri petroliere pentru a transporta benzină fără plumb produsă în Europa pe coasta de Est a SUA, față de doar 7 în perioada similară a anului trecut.

Arabii inundă Europa cu motorină

Situația este cu totul diferită în Europa în ceea ce privește motorina. Oferta de motorină a crescut semnificativ în ultimele luni, multe rafinării mari din Orientul Mijlociu, Asia și SUA majorându-și producția, în timp ce cererea a rămas relativ stabilă. Procesatorii europeni, care deja se confruntă cu cele mai mici prețuri din ianuarie încoace, vor primi curând o nouă lovitură: creșterea semnificativă a importurilor europene de motorină de la rafinăriile din Arabia Saudită.

Traderii au închiriat tancuri petroliere pentru a transporta 440.000 de tone de produse rafinate din porturile saudite de la Marea Roșie către Europa în ultima lună, potrivit datelor compilate de Bloomberg, cel mai înalt nivel din 2013 încoace. Cel puțin jumătate din producția rafinăriilor din Arabia Saudită reprezintă motorină.

"Intrarea în producție a noilor rafinării din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite va majora importurile din Orientul Mijlociu către Europa. Marjele de rafinare la motorină se vor afla sub o și mai mare presiune", spune Victor Shum, vicepreședinte al IHS Singapore.

Compania Oil Co. din Arabia Saudită și-a majorat capacitatea de producție de motorină anul acesta, la două rafinării ale sale, cu circa 380.000 de barili pe zi. Ambele produc în prezent la capacitate maximă. Abu Dhabi National Oil Co. și-a dublat capacitatea de procesare la rafinăria de la Ruwais, la 226.000 de barili de motorină pe zi.

Majorarea capacității de rafinare din Orientul Mijlociu încurajează exporturile către alte regiuni. Potrivit firmei de consultanță Energy Aspects, transporturile din Orientul Mijlociu către Europa conțin în special motorină cu conținut scăzut de sulf și carburanți pentru avioane. Supraproducția de motorină la nivel mondial a devenit evidentă săptămâna trecută, când stocurile de produse petroliere la hub-ul comun de trading Amsterdam-Rotterdam-Antwerp au atins maximul ultimilor 20 de ani, cifrându-se la peste 6 milioane de tone.

Exporturile saudite de carburanți au atins maximul ultimilor 13 ani în luna mai. Transporturile de motorină s-au majorat la 566.000 de barili pe zi, de la 280.000 de barili pe zi luna anterioară.

Motorina, mai ieftină decât benzina

Situația este în bună măsură similară în SUA, unde, în plus, intervine factorul sezonier: de regulă, prețurile la motorină scad vara și își revin toamna, în timpul perioadei de recoltare din agricultură și ating maximul în sezonul rece.

Prețul mediu la pompă al motorinei se situa sub cel al benzinei săptămâna trecută în 21 de state americane, potrivit datelor AAA. Prețul mediu al motorinei americane, la nivel național, era de 2,782 dolari/galon, cu 3,7% sub cel al benzinei, de 2,888 dolari/galon. De obicei, motorina costă mai mult decât benzina în SUA din cauza faptului că rafinăriile americane își exportă cea mai mare parte din producția de diesel, iar taxele federale sunt mai mari la motorină decât la benzină.

Cotațiile futures pentru motorină cu livrare în august au scăzut cu 9,5% anul acesta la bursa americană de mărfuri Nymex, la 1,6717 dolari/galon. În schimb, cele la benzină au crescut cu 30%, la 1,8676 dolari/galon.

Supraproducție

În ultimii ani, procesatorii de țiței au investit masiv în capacități de producție a mediu-distilatelor, cum ar fi motorina sau kerosenul. Așteptările investitorilor erau ca țările în curs de dezvoltare să aibă tot mai multă nevoie de acești carburanți industriali. Acum, concurența la export este foarte mare, punând presiune pe prețuri. Exporturile nete de motorină ale Chinei au atins un maxim istoric luna trecută, de 160.000 de barili pe zi.

"Iată ce se întâmplă după ce, timp de 5 ani, oamenii din consiliile de administrație au tot ținut ședințe și au vorbit despre cum va fi motorina combustibilul viitorului și cum vor investi ei în motorină", comentează Mark Anderle, director de aprovizionare și logistică la distribuitorul de carburanți TAC Energy.

În plus, în SUA, motorina este utilizată în special de flotele de camioane comerciale și în agricultură. Puțini americani au autoturisme pe motorină, deși sunt considerate a fi mai eficiente din punct de vedere al consumului și mai ecologice. În prima jumătate a anului, doar 2% din vânzările noi de autovehicule ușoare din Statele Unite au reprezentat mașini pe motorină.

De ce în California benzina este cu peste o treime mai scumpă decât media Statelor Unite

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 15 July 2015 15:30

California benzinaSăptămâna aceasta, la unele stații de alimentare din California, benzina a ajuns să coste și 5 dolari/galon. Prețul mediu în regiunea Los Angeles a ajuns la 4,05 dolari/galon. La nivelul întregului stat, benzina costă, în medie, cam 3,72 dolari/galon. Adică cu 34% mai mult decât media SUA, care se cifrează în prezent la 2,77 dolari/galon, potrivit statisticilor Automobile Club of Southern California.

În ultimele două săptămâni, prețurile la carburanți s-au majorat semnificativ în California, pe fondul unei penurii de produse petroliere rafinate, ca urmare a reducerii producției procesatorilor locali, scrie LA Times.

Astfel, Tesoro Corp a redus recent capacitatea de producției a rafinăriei pe care o deține în Caron, în vederea executării unor lucrări de mentenanță. Anterior, în februarie, Tesoro a redus capacitatea de rafinare a unei alte unități din Martinez, în nordul Californiei, ca urmare a unei greve. Tot în februarie, ExxonMobil a făcut același lucru cu o rafinărie din Torrance, după o explozie care a afectat sistemul de monitorizare a poluării aerului.

"Piața răspunde la toate aceste presiuni. Până când rafinăriile nu-și vor rezolva problemele, prețurile la pompă vor continua probabil să se majoreze", a declarat Marie Montgomery, purtător de cuvânt al Automobile Club of Southern California.

Benzină costisitoare, obligatorie prin lege

Problema în California nu este însă doar temporară, ci și structurală. Una dintre explicații este aceea că, din punct de vedere al aprovizionării cu țiței și produse petroliere, statul este destul de izolat. Aprovizionarea din alte regiuni din SUA, producătoare de petrol, precum și din import, este dificilă, din cauza reglementărilor de mediu extrem de stricte, precum și a lipsei infrastructurii de conducte de transport. Acest lucru limitează oferta și concurența de pe piață.

Pentru a îmbunătăți calitatea aerului, autoritățile de mediu ale statului permit vânzarea doar a câtorva sortimente speciale de carburanți, cu proporție mare de etanol, semnificativ mai scumpe de produs decât combustibilii auto convenționali. Cei mai mulți procesatori din afara Californiei refuză să producă aceste sortimente, astfel încât oferta este limitată la rafinăriile locale.

Înainte de adoptarea acestor reglementări de mediu, prețurile en gros la carburanți ale rafinăriilor din California erau, în medie, cu 6 cenți/galon mai mari decât media națională a SUA. Însă înăsprirea standardelor de mediu a făcut ca acest decalaj să crească la 16 dolari/galon.

În plus, în fiecare an, reglementările de mediu impun trecerea sezonieră de la așa-zisa "benzină de iarnă" la un sortiment "de vară", și mai scump de produs, fiind și mai "ecologic". Mai mult, această obligație de a-și modifica structura de producție o dată pe an obligă rafinăriile să implementeze programe de mentenanță, reducându-și astfel producția și punând și mai multă presiune ascendentă pe prețuri.

Taxe mari, concurență redusă

Nu trebuie uitate taxele și impozitele din California, printre cele mai mari din SUA. Acestea însumează, în prezent, 63,8 cenți/galon, cu 15 cenți mai mari decât media americană. La finalul anului trecut, când un galon de benzină regular costa în medie 2,68 dolari, taxele și comisioanele reprezentau circa un sfert din prețul la pompă, potrivit Comisiei pentru Energie din California. Jumătate din prețul la pompă reprezenta costul țițeiului, 16,5% acoperea costurile dealerilor și distribuitorilor, iar 12% - pe cele ale rafinăriilor.

Faptul că în California se pot vinde doar un număr limitat de sortimente de carburanți, cu costuri de producție mari, a dus la consolidarea industriei de procesare a țițeiului. Numărul de rafinării producătoare de benzină s-a redus de la 30 în 1982 la doar 11 în prezent. Mai mult, două companii, Chevron și Tesoro, controlează în momentul de față 55% din capacitatea de procesare țiței a statului. Anul trecut, în cadrul unei audieri desfășurate în Senatul californian, un oficial antitrust a calificat industria de rafinare din California drept un oligopol.

Acuzația nu este nouă. În trecut, mai multe instituții de stat au derulat investigații și audieri pentru a vedea în ce măsură rafinăriile și distribuitorii se înțeleg pentru a ține prețurile sus sau aceste prețuri sunt rezultatul firesc al limitărilor specifice pieței californiene. Toate aceste anchete s-au încheiat fără nici un rezultat.

În cele două săptămâni care au urmat exploziei de la rafinăria din Torrance a ExxonMobil, profiturile din vânzarea de benzină ale industriei din California (aici intrând întreg lanțul logistic, de la rafinării la benzinării, inclusiv alți intermediari) au crescut cu 437 milioane dolri, potrivit unui raport al firmei de consultanță McCullough Research. În același timp, reducerea cotațiilor la țiței a tăiat costurile totale ale rafinăriilor californiene cu 89 milioane dolari.

"Este logic din punct de vedere economic ca firmele din industriile cu grad mare de concentrare să se coordoneze între ele în ceea ce privește stabilirea prețurilor. Nu este neapărat ceva imoral. Nu este nici măcar ilegal. Este doar ineficient pentru consumatori și negativ pentru economia SUA", spune Robert McCullough Jr., partener în cadrul firmei de cercetare omonime.

BNR: Carburanții sunt mai ieftini decât anul trecut, în pofida scumpirilor din 2015, cauzate de aprecierea țițeiului și deprecierea leului față de dolar

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 08 May 2015 13:34

pompa-benzinaLa finalul primului trimestru din 2015 carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

"Preţul carburanţilor şi-a reluat creşterea, pe fondul întreruperii tendinţei descendente a cotaţiilor petrolului şi al întăririi dolarului SUA, însă dinamica anuală rămâne negativă", se arată în prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu privire la Raportul băncii centrale asupra inflației.

În raport se arată că BNR anticipeză că dinamica anuală a preţurilor combustibililor va înregistra valori negative în trimestrele II şi III 2015, urmând să reintre în teritoriu pozitiv în trimestrul IV al anului curent (3,7 la sută în luna decembrie, valoare revizuită în sus cu 7,8 puncte procentuale faţă de runda anterioară), în contextul anticipării menţinerii la valori negative a variaţiei anuale a preţului internaţional al petrolului, cu intensităţi mai reduse însă comparativ cu cele prognozate anterior.

"Începând din trimestrul I 2016, dinamica anuală pozitivă prevăzută pentru preţul ţiţeiului şi reînscrierea anticipaţiilor privind inflaţia, cu impact şi asupra acestei grupe a coşului IPC, pe o pantă crescătoare contribuie la consolidarea repoziţionării preţurilor combustibililor pe o traiectorie ascendentă. În consecinţă, inflaţia anuală a grupei este anticipată a atinge 1,9 la sută la finele anului viitor", se mai afirmă în raport.

Screenshot 2015-05-08 13.17.44

Banca Naţională a României estimează pentru finele acestui an o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, în coborâre de la 2,1% ca urmare a reducerii TVA la 9% de la 1 iunie, în lunile de vară şi toamnă scăzând spre minus 1%, iar pentru decembrie 2016 proiecţia a fost revizuită de la 2,4% la 1,9%.

"Decizia de reducere a cotei TVA pentru alimente de la 1 iunie a influenţat anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, de un an, când rata anuală a inflaţiei va fi în jur de 0%, uneori sub 0%. Rata anticipată pentru peste doi ani se consolidează undeva înspre 2%, care este în intervalul nostru ţintit. Se pare că se va consolida la niveluri reduse, nu spre zero, ci spre 2%, un lucru legat şi de ţintă europeană, care este de 2%, ceea ce este un lucru bun", a declarat vineri, citat de Mediafax, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei, aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie de miercuri.

El a arătat că în lunile de vară şi primele luni de toamnă, rata anuală a inflaţiei va coborî chiar spre minus 1%, urmând ca apoi să crească în ultimul trimestru şi să ajungă la finalul anului la 0,2%.

"Experienţa anteriorară sugerează că transmisia modificării cotei TVA la nivelul preţurilor depinde de conjunctură economică şi de vizibilitatea produselor afectate. Noi am fost prudenţi, am spus că vor ciupi şi negustorii ceva din reducerea asta de TVA. Când s-a majorat cota de TVA în iulie 2010 nu s-a transmis cu 100%, ci vreo 60% şi atunci la 60% transmisie, în vara inflaţia se va duce la 0%, dar cu un an gricol bun şi transmisie bună, există «pericolul» să se ducă mult mai jos, la -1%", a spus Isărescu.

Screenshot 2015-05-08 12.49.01

Proiecţiile au fost modificate pentru finalul acestui an cu 1,9 puncte procentuale faţă de estimarea din februarie şi cu 0,5 puncte pentru finalul anului viitor.

Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflaţiei IPC la valori negative începând cu trimestrul al doilea din 2015 până în primul trimestru din 2016, cu excepţia sfârşitului anului în curs, sub impactul măsurii de extindere a cotei reduse de TVA.

Proiecţiile nu includ eventuala reducere a cotei generale TVA de la începutul anului viitor de la 24% la 20%, întrucât decizia nu a fost încă adoptată.

Ulterior disipării efectului de runda I al măsurii fiscale, rată anuală a inflaţiei este proioectată să reintre în cadrul intervalului ţintei (2,5% plus/minus un punct) începând cu ultimul trimestru de anul viitor.

{jathumbnailoff}

Reuters: UE ar fi ajuns la un acord preliminar privind plafonarea la 7% a conținutului de biocarburanți agricoli din combustibilii pentru transport

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 02 April 2015 12:40

BiocarburantiUniunea Europeană ar fi ajuns la un acord preliminar privind plafonarea la 7% a conținutului de biocarburanți agricoli din combustibilii pentru transport, scrie Reuters, citând surse EU.

Potrivit sursei citate, acordul, formulat de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai statelor membre, vine după ani în care biocarburanții tradiționali, obținuți din culturi agricole, au fost promovați și subvenționați agresiv de executivul de la Bruxelles, în scopuri de protecție a mediului. Acum, însă, s-a ajuns la concluzia că aceștia fac mai mult rău decât bine.

Acordul preliminar, la care s-a ajuns miercuri, va trebui implementat sub forma unei noi directive europene, deși nu a fost încă susținut oficial.

Comisia de Mediu a Parlamentului European va vota pe 14 aprilie textul acordului, care ulterior va trebui supus la vot în plen. În prezent, legislația UE impune statelor membre să ia măsuri pentru ca procentul de biocombustibili din carburanții de transport să ajungă la cel puțin 10% până în 2020.

Însă o serie de studii științifice și economice au arătat că culturile agricole destinate producției de biocombustibili scumpesc alimentele și încurajează despăduririle, fermierii fiind stimulați să defrișeze tot mai multe păduri în scopul de a înființa culturi pentru biocarburanți, ceea ce nu face decât să majoreze emisiile de gaze cu efect de seră.

Investitorii și ONG-urile care susțin promovarea și dezvoltarea unei noi generații de biocarburanți, produși nu din culturi agricole, ci din deșeuri sau vegetație marină, susțin plafonarea cât mai strânsă a conținutului de biocombustibili clasici agricoli din benzină și motorină și ar fi dorit o limită de 6%.

Însă Consiliului Europei a apărat plafonul de 7%, argumentând că o limită mai mică ar pune în pericol un număr mare de joburi legate de producția de biocarburanți clasici.

Obligații UE îndulcite de Guvernul de la București în 2013

În România, la finalul lui 2013, Guvernul a decis că furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți a fost stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, s-a introdus posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, s-a amânat cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul a eliminat țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade. Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Executivul a argumentat măsura prin aceea că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

Anterior, în martie 2013, Guvernul a decis că termenul de menținere a benzinei Euro 5 pe piață va fi prelungit până în 2018, în condițiile în care trecerea de la Euro 5 la Euro 10 ar fi trebuit făcută, potrvit actelor normative aflate în vigoare, mult mai alert, încpând chiar cu 2013.

Comisia Europeană a propus, în toamna lui 2012, amendarea legislației europene și limitarea utilizării biocombustibililor în carburanți, după ce culturile energetice au canibalizat producția agricola destinata industriei alimentare, iar noua tehnologie nu s-a dovedit atât de nepoluantă. Astfel, potrivit propunerii, ponderea biocombustibililor utilizați în domeniul transporturilor ar trebui limitată la nivelul curent de 5%, față de 10% în directiva inițiala. De asemenea, Comisia Europeana vrea să introducă noi limitări privind ponderea terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice și pentru evitarea despăduririlor. O altă limitare vizează emisiile de dioxid de carbon ale biocombustibilului. Potrivit propunerii, acestea trebuie sa fie cu 35% mai mici decât cele ale combustibilul fosil pe care-l înlocuiesc.

Și scump, și fără rezultate

Potrivit unui studiu al International Institute for Sustainable Development (IISD) din 2013, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit 10 miliarde de euro pentru susţinerea industriei biocarburanţilor în anul 2011, fără efecte pozitive asupra mediului, iar cifra s-ar putea dubla dacă UE își va menține obiectivul de a se ajunge, până în 2020, la o pondere de 10% a biocombustibililor în totalul consumului european de carburanți.

Potrivit sursei citate, cercetările anterioare au demonstrat deja că politica europeană în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. Dacă s-ar lua în calcul emisiile datorate efectelor schimbării indirecte a destinaţei terenului, atunci majoritatea biodieselului comercializat în momentul de faţă ar emite un volum mai mare de gaze cu efect de seră decât dieselul fosil.

“Ştiam deja că politica UE în domeniul biocarburanţilor nu contribuie la combaterea schimbărilor climatice, însă acest studiu demonstrează că această politică nu ajută nici economia. Subvenţiile de 10 miliarde de euro s-ar putea dubla dacă UE va insista să fie atinsă ţinta de 10% biocarburanţi, până în 2020. Statele membre trebuie să ia în considerare faptul că limitarea volumului de biocarburanţi la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce şi economisirea unor sume foarte importante de bani”, a declarat Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanţi în cadrul organizaţiei Transport&Environment.

Procesul prin care terenurile agricole, pentru producerea de hrană, sunt transformate în terenuri destinate cultivării de plante utilizate ca materie primă în industria de biocarburanţi anulează, practic, avantajele ecologice ale biocombustibilor.

Asta întrucât culturile pentru hrană vor trebui transferate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de păduri sau zone mlăştinoase), deoarece cererea pentru hrană rămâne, în cel mai bun caz, constantă. Astfel, conversia terenurilor noi în terenuri agricole determină creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, anulând beneficiile pe care ar trebui să le aducă politica UE.

O industrie păguboasă

Ajutorul anual depăşeşte, de asemenea, valoarea totală a investiţiilor în instalaţiile de producţie - efectuate din anul 2004 până în prezent - investiţii care se cifrează la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstrează că ajutorul acordat în prezent este ineficient pentru protejarea acestor investiţii.

“Industria de biocarburanţi pretinde că investiţiile din acest sector trebuie protejate cu orice preţ, însă subvenţiile anuale sunt mai mari decât investiţiile facute de producători în instalaţiile de producţie. Noi toţi plătim pentru a menţine în activitate o industrie ineficientă, în pofida faptului că această industrie nu furnizează nici efectele de mediu şi nici rezultatele economice aşteptate”, spune Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indică, de asemenea, faptul că impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezintă o soluţie mult mai economică şi mai sigură din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de seră provenite din transporturi. Dacă aceste 10 miliarde euro ar fi investite în autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subvenţiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanţi.

„Politica europeană în domeniul biocarburanţilor este prea costisitoare, dacă o privim prin prisma rezultatelor de până acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subvenţiona o politică dependentă de importuri, care nici măcar nu face diferenţierea între impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanţi”, conchide studiul.

Guvernul dă liber la carburanți pe cheltuiala contribuabililor pentru CSM și Inspecția Judiciară. Liber la cheltuieli promoționale și de protocol pentru DNA și DIICOT

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 04 March 2015 13:39

CSMConsiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară vor fi exceptate de la măsurile de reducere a consumului de carburanți în instituțiile publice adoptate în 2010 de guvernul Boc, iar DNA și DIICOT vor putea achiziționa din fonduri publice tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol.

Potrivit art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, cu modificările ulterioare, consumul lunar de carburanţi aprobat prin hotărâri ale Guvernului pentru activităţile specifice desfăşurate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele stabilite prin normative proprii, s-au redus cu 50%, cu excepția consumului de carburanţi aprobat pentru activităţile operative de inspecţie în domeniile: vamal, garda financiară, trafic rutier, pentru activităţile de transport valori, pentru serviciile de ambulanţă şi SMURD, pentru activităţile specifice de intervenţie desfăşurate de instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inclusiv poliţia locală, şi formaţiunile civile de pompieri, precum şi pentru transportul persoanelor private de libertate şi transportul elevilor cu microbuze şcolare.

"Limitările impuse îngreuneaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere necesitatea participării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la întâlnirile organizate de judecători și procurori, precum și activitățile specifice desfășurate de Inspecția Judiciară, care au caracter operativ, în condițiile în care numărul controalelor, verificărilor prealabile și cercetărilor disciplinare desfășurate în teritoriu a crescut semnificativ ca urmare a modificărilor legislative care au avut ca obiect consolidarea rolului și autonomiei Inspecției Judiciare, împrejurări care impun asigurarea cantității de carburanți necesară pentru deplasarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a inspectorilor judiciari în vederea îndeplinirii atribuțiilor care le revin", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de modificare a mai multor acte normative, elaborat de Guvern.

Astfel, Guvernul propune includerea în rândul excepțiilor de la măsura limitării consumului de carburanți în instituțiile publice și a activităților operative ale Inspecției Judiciare, precum și a activităților desfășurate în teritoriu de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În plus, în 2012, Guvernul a interzis instituțiilor de stat să achiziționeze tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol, precum şi pentru zile festive, inclusiv zile aniversare.

"Limitările impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2012 îngreunează desfășurarea activităților la nivelul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe linie de protocol și reprezentare, în contextul în care acestea sunt recunoscute pe plan european și internațional, fiind implicate activ în acțiuni ce au ca obiect cooperarea internațională și schimbul de experiență cu instituții similare din alte state", se afirmă în nota de fundamentare a proiectului citat.

Guvernul mai arată că cele două instituții primesc anual vizite ale unor delegații străine formate din șefi de parchete specializate, reprezentanți ai unor autorități anticorupție, autorități guvernamentale și parlamentare străine, precum și ai unor organizații internaționale, sunt implicate activ în derularea unor proiecte cu parteneri externi, organizând și participând la conferințe și alte evenimente internaționale, inclusiv activități de promovare a modelului instituțional și funcțional al acestor instituții în alte state, interesate de crearea sau dezvoltarea unor structuri similare.

"În cadrul acestor activități, schimbul de obiecte de protocol și materiale de reprezentare purtând însemnele celor două instituții constituie demersuri minimale pentru crearea și menținerea unor legături cu instituții similare din alte state și cu organizațiile internaționale de profil", se spune în nota de fundamentare.

În acest sens, Guvernul propune exceptarea acțiunilor de protocol și reprezentare organizate la nivelul procurorilor șefi DNA și DIICOT de la interdicția achiziționării de tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol.

Vânzările retail de benzină și motorină ale MOL în România au scăzut marginal în 2014, din cauza majorării accizelor și reducerii cererii

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 24 February 2015 10:34

MOL rezultateVânzările retail de benzină și motorină ale companiei ungare MOL în România au scăzut marginal anul trecut, comparativ cu 2013, cu 1,2%, de la 498 la 492 mii tone, din cauza majorării accizelor la carburanți de către autoritățile de la București și a reducerii cererii.

Potrivit raportului anual al companiei, vânzările retail de benzină ale Mol în România au scăzut cu 3%, de la 133 la 129 mii tone, iar cele de motorină – cu 1%, de la 365 la 363 mii tone.

În ultimul trimestru al anului trecut, vânzările retail ale MOL în România au scăzut cu 2% față de T4 2013, de la 130 la 128 mii tone.

"Majorarea semnificativă a accizelor și scăderea cererii au continuat să aibă un impact advers asupra volumelor vândute în România și Croația, care au scăzut cu 2%", se precizează în raportul anual pe 2014 al celor de la MOL.

Ungurii dispuneau, la finalul anului trecut, de 159 de benzinării sub brand propriu în România, față de 147 la 31 decembrie 2013.

Recentul proiect de modificare a Codului Fiscal prevede, din 2016, scăderea accizei cu 20% la motorină (de la 1897,08 lei /1000 litri la 1.518,04 lei /1000 litri), cu 18,62% la benzina fără plumb (de la 2.035,40 lei /1000 litri la 1.656,36 lei / 1000 litri) şi cu 16,28% la benzina cu plumb (de la 2.327,27 lei /1000 litri la 1.948,23 lei /1000 litri). În plus, Guvernul promite scăderea TVA de la 24% la 20%.

Benzina și motorina s-ar putea ieftini cu 63, respectiv 74 de bani, în condițiile în care guvernul va adopta micșorările de TVA și accize promise, iar celelalte componente în funcție de care evoluează prețul carburanților, în special prețul internațional al petrolului și cursul de schimb leu/dolar, ar rămâne neschimbate. Cu alte cuvinte, benzina ar putea costa de la 1 ianuarie 2016 4,69 lei/l, mai ieftină cu 63 de bani față de actualul nivel de aproximativ 5,32 lei/l, iar motorina 4,75 lei/l, în scădere cu 74 bani față de actualul nivel de 5,49 lei/l.

Recent, Kinga Daradics, directorul general al MOL România, declara că piaţa de carburanţi din România ar putea stagna sau creşte uşor în acest an, susţinută de factori precum avansul vânzărilor de maşini noi.

"Suntem precauţi, dar şi optimişti în privinţa evoluţiei pieţei în 2015. Credem că este posibilă o stagnare a vânzărilor de carburanţi în volum, sau chiar o uşoară creştere. Este greu de făcut previziuni. Spre exemplu, anul trecut am văzut cum estimările despre piaţa carburanţilor vehiculate pe parcursul anului au variat de la minus 3% la minus 13%", a afirmat Daradics într-o întâlnire cu presa.

Daradics a adăugat că piaţa ar putea fi impulsionată inclusiv de proiectele de infrastructură "doar dacă progresează şi produc rezultate".

La rândul său, Lars Höglund, vicepreşedinte senior al diviziei de retail din MOL, a afirmat că grupul MOL vrea să ajungă între primii trei distribuitori de carburant pe fiecare piaţă în care activează, iar România este a treia cea mai importantă piaţă pentru grupul ungar.

"România este o piaţă cheie pentru MOL, între primele trei în care grupul ungar este prezent. Vrem să îmbunătăţim reţeaua, piaţa românească are potenţial de creştere. Vrem să continuăm să investim în România. Căutăm constant oportunităţi de extindere a reţelei, atât greenfield, cât şi achiziţii de staţii existente", a spus Höglund.

MOL a investit în 2014 în România aproximativ 11 milioane de euro în deschiderea a 12 benzinării şi va continua să investească pe piaţa locală.

Anul trecut, grupul ungar a cumpărat de Eni Italia peste 200 de benzinării în România, Cehia şi Slovacia. Eni deţinea în România 42 de staţii de distribuţie a carburanţilor care operau sub marca Agip.

MOL a anunţat recent că a finalizat achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor în România. Tranzacţia a fost perfectată în luna mai a anului trecut, iar MOL a ajuns să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

Daradics a precizat că rebrandingul staţiilor Agip va fi încheiat "probabil" până la sfârşitul acestui an.

Combustibilii s-au ieftinit cu 2,5% în ianuarie 2015, după scăderea de preț de 3% din decembrie. Energia electrică s-a scumpit cu 4,75%

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 13 February 2015 12:49

Benzina ieftinire cerere petrol BUNCombustibilii s-au ieftinit cu 2,49% în ianuarie 2015, comparativ cu luna anterioară, decembrie 2014, potrivit Institutului Național de Statistică, după ce, în decembrie, prețul acestora a scăzut cu 3% comparativ cu noiembrie. Pe întreg anul trecut, combustibilii s-au ieftinit cu 1,85%.

Pe de altă parte, energia electrică s-a scumpit cu 4,75% luna trecută, în comparație cu decembrie 2014, iar cea termică – cu 0,20%.

Per total, preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 0,4% atât faţă de luna anterioară cât şi faţă de prima lună a anului trecut.

Faţă de decembrie, preţurile au crescut la alimente cu 0,5% şi la mărfuri nealimentare cu 0,2%, tarifele serviciilor urcând cu 0,6%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la legume (4,5%), ouă (1,2%) şi fructe (1%). Comparativ cu ianuarie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,7%, dar produsele nealimentare au avut preţuri mai mari cu 0,5%, iar tarifele cu 2,2%.

"Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 - ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 - ianuarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1,0%", arată INS, într-un comunicat.

La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

Continuă ieftinirea carburanților: OMV Petrom reduce prețul la motorină cu 9 bani/litru și pe cel la benzină cu 7 bani/litru

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 09 December 2014 14:28

benzinarie petrom 2 06364600OMV Petrom a ieftinit, marți, de la ora 0.00, motorina comercializată în benzinăriile proprii cu 4 bani/litru, iar la noapte va opera noi ieftiniri, urmând să reducă prețurile la motorină cu 5 bani/litru și pe cele la benzină cu 7 bani/litru.

Astfel, în 24 de ore, motorina vândută în stațiile OMV Petrom se ieftinește cu 9 bani/litru, iar benzina – cu 7 bani/litru.

Ultima ieftinire a survenit în urmă cu exact o săptămână, pe 2 decembrie, când OMV Petrom a ieftinit atât benzina, cât și motorina, cu câte 5 bani pe litru, ca urmare a scăderii prețului internațional al petrolului.

În urma respectivelor ieftiniri și în pofida scumpirii cu 50 de bani a carburanților din acest an ca urmare a majorării accizei cu 7 eurocenți/litru și a modificării modalității de calcul al accizei, benzina și motorina au ajuns la cel mai redus nivel înregistrat din mai 2013.

Pe 28 noiembrie, OMV Petrom a ieftinit carbururanții cu câte 7 bani pe litru.

Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât luni la 67,35 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din octombrie 2009 până în prezent, după ce mai multe bănci au redus prognoza de creştere a preţului petrolului pentru anul viitor. La New York, preţul petrolului West Texas Imtermediate cu livrare în ianuarie a coborât luni cu 1,25 dolari, la 64,59 dolari. Contractele futures au scăzut cu 2,5% la Londra şi cu 1,9% la New York.

Companiile care comercializează carburanți în România au ieftinit benzina și motorina cu 13,5%, respectiv 11,1% de la momentul începerii prăbușirii prețului petrolului, un procent superior mediei europene a ieftinirilor, de 8%, calculată de Bloomberg.

Astfel, pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, în urma prăbușirii prețului internațional al petrolului Brent cu 42%, care a antrenat ieftiniri efectuate de companii, un litru de benzină standard costă aproximativ 5,42 lei, iar unul de motorină - 5,6 lei/l.

Cu alte cuvinte, în România, în ultimele șase luni, benzina s-a ieftinit cu 13,5%, iar motorina cu 11,1%, procente superioare celui de 8% calculat de Bloomberg la nivelul întregii Uniuni Europene.

Este adevărat că procentul ieftinirilor din România este inferior celui din SUA, unde prețul carburanților s-a micșorat cu 27%, însă explicația ține de nivelul impozitării. Dacă în SUA, guvernul se mulțumește cu taxe și impozite în valoare de 8 eurocenți pe litrul de carburant comercializat, în România el percepe numai puțin de 70 de eurocenți pe litru, reprezentând accize și TVA.

De altfel, în urma deciziei guvernului de a îngheța valoarea în lei a accizei și în pofida faptului că românii se află pe ultimele locuri în ceea ce privește puterea de cumpărare, România se clasează pe un "onorant" loc 9 din 27 de state în ceea ce privește valoarea în euro a taxelor percepute de stat pe litrul de motorină, și pe locul al 18-lea la impozitarea litrului de benzină.

Dacă guvernul ar fi respectat Codul Fiscal și nu ar fi înghețat nivelul accizei în lei, România s-ar fi clasat pe locul al 11-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 21-lea la impozitarea benzinei, iar dacă ar fi respectat directiva europeană, care prevedea că la calcularea accizei este valabil cursul din prima zi lucrătoare a lunii octombrie, România s-ar fi situat pe locul al 15-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 22-lea la impozitarea benzinei. Dacă guvernul nu ar fi majorat accizele în luna aprilie, România s-ar fi situat pe penultimul loc, atât la impozitarea benzinei, cât și a motorinei.

Iar în clasamentele celor mai ieftini carburanți, România s-ar fi clasat pe locul al doilea, fiind depășită doar de Luxemburg, în cazul motorinei, și de Bulgaria, în cazul benzinei, în absența intervențiilor repetate ale guvernului Ponta asupra fiscalității carburanților. Așa, în loc ca șoferii români să cumpere cei mai ieftini carburanți din UE, ei sunt nevoiți să plătească un preț care situează România pe locul al 18-lea în clasamentul prețului la motorină și pe locul al 11-lea în clasamentul prețului la benzină.

OMV Petrom ieftinește toți carburanții la finalul acestei săptămâni

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 14 November 2014 15:01

benzinarie petrom 2 06364600OMV Petrom ieftinește, vineri și sâmbătă, toate sortimentele de benzină și motorină comercializate în stațiile sale de alimentare, iar în weekend va aplica, în plus, un preț promoțional la benzină și GPL.

Astfel, în noaptea de joi spre vineri, OMV Petrom a ieftinit benzina cu 3 bani/litru. La noapte, compania va ieftini din nou benzina, cu încă 4 bani/litru, reducând totodată prețul și la motorină, tot cu 4 bani/litru.

În plus, în weekend, OMV Petrom derulează o promoție la benzină și GPL, care vor fi vândute cu o reducere de preț de câte 7 bani/litru. La benzină, reducerea se va cumula cu ieftinirile anterioare, astfel încât benzina OMV Petrom se va vinde sâmbătă și duminică la un preț cu 14 bani/litru mai mic decât în prima parte a săptămânii.

Per total, avem de a face cu a cincea ieftinire consecutivă a carburanților de către OMV Petrom, după ce compania a redus prețurile la combustibili de patru ori luna trecută. Motivul este reducerea masivă a cotațiilor internaționale la țiței din ultima perioadă.

Joi, țițeiul Brent a coborât sub nivelul psihologic de 80 dolari/baril, la 78,31 dolari/baril, cotația pierzând nu mai puțin de 32% față de nivelul maxim de anul acesta, atins la mijlocul lunii iunie. Tot joi, țițeiul WTI s-a ieftinit până la 74,96 dolari/baril, reprezentând cel mai mic preț din octombrie 2011 încoace.

Una dintre cauzele acestei deprecieri este considerată de analiști a fi poziția adoptată de Arabia Saudită, care a decis să nu-și mai micșoreze producția în scopul stopării ieftinirii petrolului.

"Arabia Saudită este dedicată stabilităţii pieţei, iar speculațiile referitoare la un război al preţurilor în cadrul OPEC nu au bază reală", a declarat, miercuri, ministrul Petrolului din această țară, Ali Al-Naimi, citat de Bloomberg.

Potrivit estimărilor analiştilor, stocurile de petrol din Statele Unite, cel mai mare consumator de ţiţei din lume, au crescut săptămâna trecută pentru a şasea oară consecutiv.

Cotaţiile petrolului sunt în declin în condiţiile în care unii membri importanţi ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producţiei. În schimb, aceştia au micşorat preţurile exporturilor de ţiţei destinate pieţei americane, unde producţia se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

În schimb, Venezuela, Libia şi Ecuador au cerut măsuri pentru prevenirea continuării declinului preţurilor ţiţeiului. Reprezentanţii OPEC urmează să se întâlnească în această lună la Viena.

OMV Petrom a ieftinit benzina și motorina pentru a patra oară luna aceasta, cu câte 4 bani/litru

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 24 October 2014 13:06

benzinarie petrom 2 06364600OMV Petrom a ieftinit, vineri, benzina și motorina vândute la stațiile sale de alimentare cu câte 4 bani/litru, compania reducând astfel pentru a patra oară luna aceasta prețurile la carburanți, ca urmare a scăderii semnificative a cotațiilor la țiței pe piețele internaționale.

Pe lângă ieftinirea de 4 bani/litru atât la benzină, cât și la motorină, OMV Petrom derulează o promoție în acest weekend, doar la benzină, care va putea fi cumpărată cu o reducere de 7 bani/litru față de noul preț stabilit vineri.

Astfel, de vineri, la benzinăria OMV Petrom din București de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, litrul de benzină se vinde cu 5,83 lei, iar cel de motorină – cu 6,02 bani.

Anterior, OMV Petrom a mai ieftinit de trei ori combustibilii auto luna aceasta, respectiv pe 15 octombrie, cu 4 bani benzina și cu 5 bani motorina, pe 9 octombrie – cu câte 5 bani pe litru și pe 6 octombrie – cu câte 4 bani pe litru.

În cursul lunii septembrie, OMV Petrom a ieftinit în total benzina cu 11 bani/litru, iar motorina – cu 7 bani/litru.

De la începutul lunii septembrie și până în prezent, cotația țițeiului pe piețele internaționale a scăzut cu peste 11%, apropiindu-se de un nou prag psihologic, de 80 dolari/baril. În prezent, țițeiul Brent, de care depinde și cotația sortimentului Ural, de referință pentru piața românească, se tranzacționează în jurul valorii de 85 dolari/baril, iar sortimentul WTI, de referință pentru piața americană, este cotat în jurul a 81 dolari/baril.

Prăbușirea cotațiilor internaționale la țiței s-ar putea opri, în condițiile în care, miercuri, s-a anunțat că Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC, și-a redus producția în septembrie cu 328.000 barili/zi, la 9,36 milioane de barili/zi, o mișcare așteptată de mai mult timp de piețe.

Extracția de țiței de șist le-a adus americanilor ieftiniri record la carburanți și i-a ferit de fluctuațiile de preț cauzate de tensiunile politice mondiale

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 10 September 2014 13:25

preturi benzina SUAȘoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

 

BNR: Supraacizarea motorinei, singura presiune inflaționistă din T2 2014, a fost compensată de ieftinirea distribuției de gaze și a certificatelor verzi

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 06 August 2014 15:07

accize carburantiCreșterea prețurilor combustibililor din al doilea trimestru al anului, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, a fost compensată, din punct de vedere al efectelor inflaționiste, de scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale, ca urmare a reducerii tarifelor de distribuție la gaze naturale, care a anulat efectele unei etape de dereglementare a prețului gazelor, și a ieftinirii certificatelor verzi prin care consumatorii subvenționează producătorii de energie din surse regenerabile, cu impact în facturile plătite de aceștia, potrivit BNR.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 0,66%, faţă de 0,94% în mai şi 1,55% în decembrie 2013, atingând un nou minim istoric. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 1,7% în iunie, de la 2,1% în luna precedentă. În consecință, BNR a redus încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

În ultimul său raport asupra inflației, banca centrală afirmă că, cu excepţia creşterii preţurilor combustibililor, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, în trimestrul II, evoluţiile componentelor indicelui agregat al preţurilor de consum, afectate cu precădere de factori de natura ofertei, au contribuit la accentuarea dezinflaţiei. Printre factorii determinanți în acest sens s-a numărat, potrivit BNR, scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale.

"Cele mai multe prețuri administrate au rămas constante sau chiar au fost reduse în perioada aprilie-iunie 2014, conducând astfel la o nouă temperare a dinamicii anuale a acestei subcomponente a indicelui prețurilor de consum (-0,8 puncte procentuale, până la 2,6%). Cea mai importantă corecţie s-a produs în luna aprilie şi a fost determinată de reducerea preţului de facturare a energiei electrice şi gazelor naturale. Evoluţia s-a datorat, în primul caz, scăderii preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi până la valoarea minimă impusă de lege (ca urmare a diminuării de către ANRE a cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2014), iar în cel de-al doilea caz, scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale (de către ANRE – n.r.), această măsură anulând practic efectele implementării unei noi etape din procesul de liberalizare a pieţei", se afirmă în documentul citat.

Conform calendarului de liberalizare, preţul gazelor naturale a fost majorat cu 2% în luna aprilie 2014.

Scumpiri mai mici

În ceea ce privește evoluția prețurilor administrate până la finalul lui 2014 și în decursul anului viitor, mai ales a celor la energie electrică și gaze naturale, BNR prognozează o majorare anuală cu 1,8% a acestora anul acesta și cu 6,7% în 2015.

"Prognoza a fost revizuită în jos cu 2,5 puncte procentuale pentru anul în curs, în principal pe fondul reevaluării ipotezelor privind evoluţia preţurilor la energie electrică în trimestrul III şi marginal a celor la gaze naturale pe parcursul aceluiaşi trimestru, şi cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor, pe baza reconfigurării ipotezelor privind creşterile de preţuri la energia electrică în urma celor mai recente evoluţii din piaţă", se spune în raport.

Astfel, pentru anul în curs, BNR a luat în calcul o serie de măsuri luate de ANRE, inclusiv reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență, în urma cărora Autoritatea a estimat o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%.

De asemenea, proiecţia inflaţiei preţurilor la energie electrică a fost revizuită în jos pentru anul 2015, reflectând reevaluarea impactului liberalizării pieţei de energie electrică, în contextul supraestimării acestuia în primele etape de liberalizare, spune banca centrală.

"Pe termen mediu se menţin unele incertitudini cu privire la cuantificarea impactului pe care etapele de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice, în mod deosebit a celei din urmă, îl vor avea asupra preţurilor la consumatori, precum şi în ceea ce priveşte calendarele acestor etape. Acestea pot fi potenţate de menţinerea sau chiar amplificarea instabilităţilor geopolitice din Ucraina şi/sau Orientul Mijlociu, cu posibile efecte de propagare asupra preţurilor produselor energetice de pe pieţele internaţionale", se mai menționează în raportul asupra inflației.

Supraacizarea motorinei a adăugat 0,3 puncte procentuale la inflația anuală

BNR mai arată că majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru în luna aprilie 2014 a reprezentat singurul element cu acțiune notabilă în sensul creșterii prețurilor, contribuția acesteia la rata anuală a inflației fiind estimată la circa 0,3 puncte procentuale.

"Astfel, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a urcat la 5%, înregistrând un nivel similar și la finele trimestrului (plus 4,6 puncte procentuale față de martie 2014), în condițiile în care restrângerea ușoară a cererii a contrabalansat efectele traiectoriei ascendente a cotației internaționale a țițeiului", se arată în raportul BNR. Prețul petrolului Brent a crescut de la 107,9 dolari/baril în martie 2014 la 111,9 dolari/baril în iunie 2014, pe fondul temerilor privind eventuale întreruperi ale aprovizionării, în contextul conflictelor geopolitice din Ucraina, Libia și, spre finalul perioadei, din Irak.

BNR mai menționează că aşteptările privind inflaţia ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au deteriorat uşor în trimestrul II, în contextul majorării accizei la carburanţi.

Banca centrală prognozează că inflaţia anuală a combustibililor este prognozată va atinge valoarea de 5,6% la sfârşitul anului curent şi 2,6% la finele celui viitor. Valorile sunt revizuite în sensuri divergente pentru sfârşitul anului curent şi ale celui viitor, cu 2 puncte procentuale în jos în 2014 şi, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale în sus la finele anului 2015.

"La reconfigurarea traiectoriei inflaţiei combustibililor contribuie: valorile mai ridicate înregistrate şi, respectiv, cele preconizate ale preţului petrolului Brent, influenţa proiectată a cursului de schimb EUR/USD asupra cotaţiei RON/USD, relativ mai favorabilă în prima parte a intervalului şi mai nefavorabilă în rest, valoarea mai scăzută a componentei din trimestrul al doilea faţă de cât se anticipa în precedentul Raport asupra inflaţiei și revizuirea marginală în jos a anticipaţiilor privind inflaţia ale agenţilor economici, cu impact şi asupra acestei categorii de preţuri", se arată în documentul citat.

Franța: carburanții sunt cu 10% mai scumpi pe autostrăzi, din cauza lipsei de concurență și a taxelor de concesiune

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 21 July 2014 09:32

benzinarii autostrada FrantaCarburanții auto sunt, în medie, cu 10% mai scumpi în Franța la benzinăriile de pe autostrăzi, comparativ cu prețurile practicate de stațiile de alimentare de pe celelalte categorii de drumuri, ca urmare a lipsei de concurență, dar și a taxelor de concesiune impuse de stat pentru construirea și operarea acestor benzinării, pe care petroliștii le pun în sarcina clienților, adăugându-le la prețul practicat la pompă.

Este concluzia unui studiu recent efectuat de CLCV, una dintre cele mai importante asociații de protecție a consumatorilor din Franța, citat de Les Echos.

Potrivit studiului citat, carburanții auto cei mai scumpi din Franța sunt cei vânduți la benzinăriile de pe două dintre cele mai utilizate autostrăzi, respectiv A36 din estul țării și A75 din Masivul Central.

Studiul a luat în calcul cvasitotalitatea benzinăriilor de pe autostrăzile franceze, respectiv un număr de 391 de stații de alimentare. În medie, prețul la aceste benzinării este cu 10% mai mare (12,5 eurocenți/litru) decât la stațiile de alimentare de pe celelalte categorii de drumuri.

Taxe de concesiuni mari și concurență slabă

Una dintre cauze este reprezentată de taxele de concesiune impuse de stat pentru construirea și operarea acestor benzinării, pe care petroliștii le pun în sarcina clienților, adăugându-le la prețul practicat la pompă.

"Instituția de reglementare a autostrăzilor ar trebui să regândească aceste taxe de concesiune, care în cele din urmă sunt plătite de șoferi", se spune în studiul CLCV.

Însă principalul motiv al diferenței de preț este absența de pe autostrăzi a stațiilor de alimentare cu carburanți deținute de către marii retaileri, precum Auchan sau Carrefour sau Leclerc. Lipsa presiunii din partea acestor concurenți puternici le permite petroliștilor să ducă prețul în sus, astfel încât marja de distribuție practicată de benzinăriile de pe autostrăzi este mai mult decât dublă față de cea uzuală, care se cifrează la 8 eurocenți/litru pentru motorină și 9-10 eurocenți/litru pentru benzină.

Potrivit calculelor CLCV, pe autostrăzile din Franța cele mai scumpe sunt benzinăriile Agip, cu un preț mediu de 1,458 euro/litru. În schimb, benzinăriile marilor retaileri, precum Carrefour sau Leclerc, practică prețuri medii de până la 1,420 euro/litru, însă aceștia dispun de mai puțin de 20 de benzinării în total pe autostrăzile franceze, dintr-un total de peste 400.

Marii retaileri duc prețul în jos

Pe de altă parte, studiul a ajuns la concluzia că șoferii sunt captivi pe autostrăzi când vine vorba de făcut plinul la mașini. Pe de o parte, benzinăriile de branduri diferite situate la mică distanță între ele se pot înțelege asupra fixării unor praguri de preț.

Pe de altă parte, din datele studiului reiese că benzina și motorina sunt mai scumpe în zonele mai izolate, cu mai puține stații de alimentare. Astfel, benzinăria cea mai scumpă din Franța este o stație Agip de pe A89, lângă Clermont-Ferrand, unde motorina costă 1,52 euro/litru.

Prețuri mari se întâlnesc, astfel, pe porțiunile de autostrăzi cu benzinării puține, cum ar fi A36 între Mulhouse și Beaune (1,463 euro/litru în medie motorina) sau A75 între Clermont Ferrand și Pezenas (1,452 euro/litru). Pe fiecare din aceste două rute nu se află decât cinci benzinării. În schimb, pe A1 între Paris și Lille, unde sunt mult mai multe stații de alimentare și sunt prezenți în mod semnificativ și marii retaileri, prețul mediu la motorină este de 1,428 euro/litru.

În concluzia studiului, CLCV cere instituțiilor statului să reducă taxele de concesiune pentru construirea și operarea de benzinării pe autostrăzi, dar și să micșoreze povara administrativă și birocratică presupusă de aceste concesiuni, pentru a permite accesul mai multor concurenți pe această piață, în beneficiul consumatorilor. În plus, organizația cere mai multă transparență în privința prețurilor practicate de benzinării, în special prin intermediul comparatoarelor online de prețuri în timp real.

La americani, ca la români: banii din taxele pe carburanți sunt deturnați de la infrastructura rutieră

Category: Preturi Motorina
Creat în Thursday, 17 July 2014 12:20

taxe carburantiÎn România, premierul Victor Ponta a promis, inițial, că banii din acciza suplimentară pe motorină, de 7 eurocenți pe litru, impusă de la 1 aprilie, vor fi folosiți integral pentru construirea de autostrăzi. Recent, însă, acesta a recunoscut că acești bani vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar creat de reducerea CAS.

În Statele Unite, cea mai mare parte a taxelor pe carburanți auto, benzină și motorină, sunt stabilite, impuse și colectate la nivel local, de către fiecare stat al SUA, care, ulterior, cel puțin teoretic, utilizează banii încasați pentru extinderea, întreținerea, repararea și consolidarea infrastructurilor rutiere din jurisdicția proprie.

Numai că, în realitate, mai ales în ultima vreme, lucrurile nu mai stau chiar așa. Statele americane utilizează o proporție tot mai mare din sumele încasate din taxarea benzinei și motorinei pentru alte cheltuieli bugetare, precum și pentru achitarea datoriilor locale, ceea ce la face din ce în ce mai dependente de alocările de la guvernul central federal în cea ce privește construirea și repararea de drumuri și poduri, scrie The Wall Street Journal.

Nici la centru nu mai sunt bani

În acest scop, există, la nivel central-federal, instituția numită Highway Trust Fund, în care intră bani din taxa federală pe carburanți (18,3 cenți pe galonul de benzină și 24,4 cenți pe galonul de motorină), precum și din accize pe carburanți. Fondul alocă sume suplimentare către state pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură rutieră și finanțează proiecte de dezvoltare a transportului în comun.

Problema este că, în prezent, și Highway Trust Fund a rămas fără bani, iar în Congres se dă o luptă politică între susținătorii și oponenții refinanțării de la bugetul general a acestuia. Camera Reprezentanților a aprobat, pe 15 iulie, o măsură provizorie, care alocă fondului 10,8 miliarde de dolari pentru a supraviețui, în vederea evitării stopării tuturor lucrărilor de infrastructură din SUA, care ar fi generat sute de mii de pierderi de locuri de muncă.

Însă dacă Congresul nu va aproba o reglementare permanentă de finanțare a fondului, pentru care, cel mai probabil, va fi nevoie de majorarea taxei federale pe carburanți. Highway Trust Fund va înceta orice fel de alocări către state începând cu 1 august.

Datoriile, ca un ștreang de gât

Pentru a da câteva exemple, statul Texas cheltuie un sfert din cât încasează din taxa locală pe carburanți pe finanțarea programelor publice de învățământ. În Kansas, o bună parte din banii din taxa locală pe benzină și motorină finanțează cheltuielile programului de asigurare și asistență medicală pentru cei cu venituri mici, Medicaid.

Mai mult, pentru că nu le ajungeau niciodată banii din taxe locale pe carburanți pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură, statele s-au și împrumutat masiv, prin emisiuni de obligațiuni, pentru a face rost de banii de drumuri care le lipseau. Acum, o bună parte din ce încasează din taxe se duce pe plata dobânzilor la aceste obligațiuni, care constituie, de altfel, una dintre cele mai împovărătoare cheltuieli ale autorităților statale.

"Multe state s-au împrumutat emițând obligațiuni pentru a accelera lucrările de infrastructură rutieră, iar acum constată că nu mai au bani să plătească dobânzile datorate. Aceste obligațiuni sunt un adevărat ștreang la gâtul statelor", spune Allen Biehler, fost președinte al Departamentului pentru Transport al statului Pennsylvania.

Încasări sub așteptări

New Jersey și-a bugetat pentru acest an încasări din taxe locale pe carburanți de 541 milioane dolari, din care 516 milioane vor fi destinați exclusiv achitării de dobânzi la obligațiunile în vigoare, care se ridică la suma totală de 1 miliard de dolari. Anul trecut, New York-ul a colectat circa 2 miliarde de dolari din taxe pe carburanți, închierieri de mașini și altele asemenea. Toți banii au mers într-un fond special, din care s-au plătit dobânzi de 1,4 miliarde dolarri. În 2008, autoritățile din New York au avut de plătit dobânzi de doar 870 milioane dolari.

Statul Washington estimează că, în următorii 10 ani, va cheltui 70% din veniturile rezultate din taxarea carburanților pe dobânzi.

În multe state, încasările din taxe pe carburanți s-au situat sub nivelurile estimate de autorități, din cauza înmulțirii mașinilor cu consum optimizat, dar și a creșterii economice slabe. La nivel național, încasările din taxe locale pe benzină și motorină se ridică la peste 40 miliarde dolari anual.

Taxele locale pe carburanți merg de la 71,3 cenți/galon în California la 12,4 cenți/galon în Alaska. În unele state, cu ar fi Ohio, Minnesota sau Missouri, legislația locală stipulează că maxim 20% din veniturile colectate din taxare carburanților pot fi folosite pentru plata dobânzilor la obligațiuni, pentru a rămâne suficienți bani și pentru lucrări de infrastructură.

Datori timp de 30 de ani

Alte state, însă, au luat-o pe o cale diferită. În 2001, Oregon a emis obligațiuni pentru a finanța proiecte de autostrăzi. Cheltuielile anuale pe lucrări de infrastructură în Oregon s-au dublat, de la 350 milioane dolari în 2002 la aproape 700 milioane dolari în 2009. Banii au fost folosiți pentru repararea a sute de poduri, reasfaltarea drumurilor, lărgirea benzilor de circulație și reorganizarea nodurilor de autostrăzi.

Cele mai multe din proiecte au fost finalizate, însă plata datoriilor contractate va dura decenii la rând. Statul Oregon plătește anual dobânzi de circa 210 milioane dolari, ceea ce reprezintă circa 35% din totalul cheltuielilor legate de infrastructură.

"Abordarea noastră a fost prudentă, însă plata datoriilor va lua 30 de ani. Toți banii Departamentului, inclusiv taxele pe carburanți, se duc pe dobânzi, lucrări de întreținere de rutină și cheltuieli administrative. Nu mai avem deloc bani pentru proiecte noi. Nu vom mai primi nici un ban din partea autorităților statale, astfel că vom fi total dependenți de finanțările venite de la guvernul federal", spune Travis Brouwer, director adjunct al Departamentului pentru Transport al statului Oregon.

Deprecierea leului și înăsprirea fiscalității au majorat încasările bugetare din accize pe carburanți auto cu peste 13% în 2013

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 24 June 2014 14:54

accize carburantiMajorarea cu peste 5% a cursului de schimb euro/leu folosit la calculul accizelor, precum și creșterea accizei la motorină cu 4,54% au dus la majorarea încasărilor bugetare din accize pe carburanți auto cu 13,2%, de la 8,411 miliarde lei în 2012 la 9,524 miliarde lei în 2013, în pofida scăderii vânzărilor de combustibili și a stabilității prețurilor acestora.

Potrivit execuției bugetare pe anul trecut, în total, din accizarea produselor energetice, bugetul de stat a încasat 9,885 miliarde lei, cu 12,5% mai mult decât în 2012 (8,789 miliarde lei).

Grosul acestor accize a provenit de la vânzările de benzină și motorină. Din accizarea acestora, statul a încasat 9,524 miliarde lei în 2013, cu 13,2% mai mult decât în 2012 (8,411 miliarde lei).

Încasările din accizarea motorinei s-au ridicat anul trecut la 6,762 miliarde lei, fiind mai mari cu 18,7% comparativ cu cele din 2012 (5,697 miliarde lei). La benzină fără plumb, creșterea încasărilor din accize a fost de numai 1,8%, de la 2,711 miliarde lei în 2012 la 2,761 miliarde lei în 2013.

Cauze

La 1 ianuarie anul trecut, acciza la motorină a fost majorată cu 4,54%, potrivit calendarului convenit cu UE, de la 374 la 391 euro/tonă. Mai mult, toate accizele au fost calculate, în 2013, la un curs de schimb de 4,5223 lei/euro, anunțat la 1 octombrie 2012 de către Banca Centrală Europeană (BCE), cu 5,16% mai mare decât cel utilizat la calculul accizelor în 2012, de 4,3001 lei/euro.

Majorarea accizelor și deprecierea leului au compensat, din punct de vedere al încasărilor bugetare, stagnarea prețurilor la carburanți, precum și scăderea vânzărilor de combustibili. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2013, combustibilii s-au ieftinit marginal, comparativ cu anul anterior, cu 0,37%, iar vânzările de carburanți au scăzut cu 3,3%.

Evoluția prețului a fost determinată în primul rând de cotația țițeiului pe piețele internaționale, prețul mediu spot al petrolului Brent scăzând cu 2,75% în 2013 față de 2012, de la 111,63 dolari/baril la 108,56 dolari/baril.

Alte surse

În schimb, anul trecut au scăzut încasările bugetare din accize încasate în vamă din importul produselor energetice, cu 25,7%, de la 1,249 miliarde lei în 2012 la 928 milioane lei în 2013. Grosul acestor încasări a provenit din accizarea importurilor de motorină, suma încasată din această sursă scăzând cu 27%, de la 1,223 miliarde lei în 2012 la 893 milioane lei anul trecut.

Accizele pe vânzarea de gaze naturale au adus anul trecut încasări de 177,042 milioane lei, în scădere cu 6% față de 2012 (188,184 milioane lei), iar cele pe vânzarea de gaz petrolier lichefiat, de 146,813 milioane lei, cu 2% mai mult decât în anul anterior (143,920 milioane lei).

Încasările din accizarea păcurii aproape s-au înjumătățit în 2013, la 12,695 milioane lei, față de 23,631 milioane lei în 2012, iar cele din accizarea kerosenului au crescut cu 9,5%, la 7,415 milioane lei. Accizele pe cărbune și cocs au adus la buget, anul trecut, 8,289 milioane lei, în scădere cu 5%, față de 2012.

Accizarea producției interne de energie electrică a generat, în 2013, încasări bugetare de 117,393 milioane lei, cu 1,2% mai mari decât în 2012 (116,005 milioane lei).

Majorarea accizelor de către Ponta a prăbușit cu peste 16% vânzările de carburanți în aprilie

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 03 June 2014 22:22

 aaaaaciza motorinaȘoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Potrivit datelor INS, în aprilie 2014, comparativ cu martie 2014, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu carburanți, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 16,2%. Față de aprilie 2013, scăderea a fost de 5,1%.

Pe serie brută, scăderile au fost de 6,5%, respectiv 6,1%.

În schimb, în martie 2014, cu o lună înainte de majorarea accizelor la carburanți, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu carburanți, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, comparativ cu februarie 2014, cu 7%. Față de martie 2013, creșterea a fost de 11,9%.

Pe serie brută, creșterile au fost de 32,5%, respectiv 17,4%.

Carburanti

Statul susține că știe el mai bine ce să facă cu banii

Potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, citat de Mediafax, statul a asumat o reducere a consumului de combustibil după majorarea accizei la carburanţi, dar a apreciat0 că transferul de venituri din mediul privat la buget va permite finanţarea unor investiţii cu un efect de atrenare mai ridicat în economie decât dacă banii ar fi rămas în piaţă.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% în aprilie, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit INS. Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

{jathumbnailoff}

 

Carburanții se vor scumpi semnificativ în Franța, din cauza creșterii taxelor

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 07 February 2014 16:01

Hollande scumpire carburantiPrețul combustibililor la pompă se va majora semnificativ în Franța până în 2016, în principal din cauza creșterii fiscalității, deși cotațiile internaționale la petrol ar urma să rămână stabile, avertizează Uniunea Franceză a Industriilor Petroliere (UFIP).

Stabilitatea cotațiilor la petrol pe piețele internaționale nu va fi o garanție pentru stabilitatea prețurilor la pompă ale carburanților, a avertizat grupul de lobby, relatează Les Echos.

„La un preț al petrolului constant, trebuie să ne așteptăm la o creștere foarte semnificativă a prețurilor la pompă, în principiu din cauza măsurilor fiscale”, a declarat președintele UFIP, Jean-Louis Schilansky, într-o conferință de presă.

Concret, potrivit sursei citate, până în 2016, carburanții în Franța ar urma să se scumpească cu 8,5 eurocenți/litru la motorină (care are o pondere de 80% în totalul volumului comercializat) și cu 7,7 eurocenți/litru la benzină.

Problemă politică sensibilă

O veste proastă pentru conducătorii auto și pentru piață, dat fiind că, în 2013, în ciuda unei relative stabilități a prețurilor la pompă, consumul de carburanți a înregistrat un nou recul.

„Este o scumpire importantă”, a insistat Jean-Louis Schilansky, în contextul în care prețul barilului de petrol ar trebui să rămână stabil, „dacă nu survin evenimente politice majore”.

Responsabile pentriu această scumpire sunt majorarea TVA, de la 19,6% la 20%, introducerea din 2015 a unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon, care se va aplica benzinei și motorinei, precum și introducerea de certificate de eficiență energetică pentru mașini. Aceste trei măsuri vor avea „un impact mecanic direct asupra prețurilor”, a precizat UFIP.

Potrivit Bloomberg, prețurile carburanților s-au dovedit a fi o chestiune politică problematică pentru mai multe guverne franceze succesive. Administrația președintelui Francois Hollande a fost nevoită să suspende o taxă planificată pe mașinile de mare tonaj, ca urmare a unui protest care a izbucnit în Bretania și a primit susținere din toată țara.

În 2012 s-au redus temporar accizele

Guvernul va colecta în plus la buget, din noile taxe, 4,2 miliarde de euro până în 2016, din aceste taxe. Taxa pe emisiile de carbon va crește la 22 de euro pe tonă în 2016, de la 14,5 de euro în 2015.

Consumul de motorină a crescut cu un procent anul trecut, la 38,5 milioane de tone, în timp ce la benzină s-a consemnat o scădere cu 3,1%, la 7,1 milioane de tone, conform UFIP. Per ansamblu, cererea de combustibili pentru transport a scăzut cu 0,5%.

Hollande a fost ales în 2012, după ce a promis că va reduce povara cheltuielilor cu energia pentru consumatori. de pe umerii consumatorilor greutatea unor costuri mai mari ale energiei.

În luna august a acelui an, el a decis o reducere temporară a accizelor la carburanți, pentru a reduce prețurile la pompă, dar în același timp a impus o taxă pe stocurile de combustibili ale companiilor de specialitate, de plătit o singură dată, care a costat rafinăriile și deținătorii de antrepozite circa 550 de milioane de euro.

 

BNR: combustibilii se vor scumpi cu 5,4% în 2014 din cauza accizelor și vor majora inflația cu 0,5 puncte procentuale

Category: Preturi Motorina
Creat în Thursday, 06 February 2014 16:17

 IsarescuCombustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a Eomâniei la 3,5%, estimează BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității joi.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Voinea nu mai are motive de teamă

Potrivit sursei citate, în a doua parte a intervalului de referinţă, în condiţiile disipării acestor influenţe nefavorabile şi ale preconizării reducerii preţului internaţional al petrolului, dinamica anuală a grupei se va atenua, pentru decembrie 2015 fiind anticipată o valoare de 2,1%.

"Impactul cumulat al modificării algoritmului de stabilire a echivalentului în lei al accizelor şi, respectiv, al majorării nivelului în euro al accizei la carburanţi asupra ratei anuale a inflaţiei IPC este estimat la aproximativ 0,5 puncte procentuale în anul curent", se spune în raport.

În noiembrie anul trecut, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, declara că majorarea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei, întrucât din deflaţie nu se iese.

"N-am auzit de deflaţie care să ducă la creştere economică. În schimb, inflaţia, câtă vreme este controlată, ajută la creşterea economică, ajută veniturile bugetare", a spus Voinea.

Rompetrol confirmă Energy Report

Tot joi, vicepreședintele Rompetrol, Cătălin Dumitru, a declarat că accizarea suplimentară, cu 7 eurocenţi, a litrului de carburant va duce la creşterea cu 40 de bani a preţului benzinei şi motorinei, confirmând calculele și estimările anterioare ale Energy Report, iar în primele trei luni de la aplicarea acestei modificări este posibilă o scădere a consumului total cu 1-2%.

"Impactul va fi de 0,4 lei pe litru, în linii mari. În primele trei luni consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reaşezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni îşi va reveni", a afirmat vicepreşedinte Rompetrol pe retail şi trading, într-o conferinţă de presă.

Iniţial, Guvernul intenţiona să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amânată pentru 1 aprilie.

Majorării de 7 eurocenți i se aplică și TVA, ceea ce face ca impactul fiscal asupra prețului benzinei și motorinei să fie în realitate de 8,68 de eurocenți. Iar modul de calcul al accizei face ca impactul, echivalat în lei, să nu fie de doar 39 de bani/l (calculat a actualul curs BNR de 4,49 lei/euro), ci de 41,12 lei/l. Pentru că nivelul accizei nu este calculat la cursul actual și nici măcar la cel de pe 1 octombrie 2013, cum prevăd directivele europene din domeniu, ci la cursul de pe 1 octombrie 2012 , actualizat cu rata medie anuală a inflației din septembrie 3013.

4,738 lei/euro - cursul de schimb al accizelor

Astfel, pentru 2014, cursul de schimb utilizat la calcularea accizelor va fi cel de 4,5223 lei/euro de pe 1 octombrie 2012, indexat cu rata medie anuală a inflației de 4,77%, din septembrie 2013, și nu cursul de 4,4485 de pe 1 octombrie 2013. C

Cu alte cuvinte, cursul utilizat la calculul accizelor va fi de 4,738 lei/euro, cu 4,77% mai mare decât cel utilizat pentru 2013 și cu 6,5% mai mare decât cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, curs ce ar fi trebuit utilizat potrivit vechiului cod fiscal, dar și potrivit directivelor europene, la calcularea accizei.

6,4 lei - litrul de motorină, 6,26 lei - litrul de benzină

Pe 1 ianuarie, comercianții de benzină și motorină au scumpit carburanții cu 9 bani/l ca urmare a modificării modului de clcul al acesteia. Astfel, cei care și-au petrecut Revelionul pe Valea Prahovei au achitat imediat după Anul Nou la benzinăria Petrom din Sinaia, de exemplu, 5,8 lei pe litrul de benzină (față de 5,71 lei/l cât costa benzina până în primele minute ale noului an), și 5,97 lei/l de motorină (față de 5,88 lei pe 31 decembrie).

În prezent, la aceași benzinărie, un litru de benzină euro '95 se comercializează la un preț de 5,85 lei/l, iar unul de motorină standard, la un preț de 5,99 lei/l.

În condițiile în care prețul internațional al petrolului ar rămâne la actualul nivel de 106 dolari barilul, iar cursul de schimb nu ar suferi variații majore (acestea sunt, alături de impozitare, cele trei variabile în funcție de care variază prețul carburanților), de la 1 aprilie, un litru de benzină va costa în Sinaia 6,26 de lei, iar unul de motorină, 6,4 lei.

 

Relaxarea embargoului asupra Iranului va avea efecte limitate asupra prețului țițeiului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 21 January 2014 12:26

Iran transport titei asigurareStatele Unite și Uniunea Europeană au suspendat temporar, pe o perioadă de 6 luni, o parte din sancțiunile economice dictate împotriva regimului de la Teheran, după ce guvernul iranian a sistat o serie de activităţi nucleare sensibile, în conformitate cu acordul încheiat cu marile puteri.

Cotațiile internaționale ale petrolului au reacționat pozitiv, țițeiul Brent ieftinindu-se sub pragul de 106 dolari/baril, nu doar pe fondul veștilor despre detensionarea crizei nucleare iraniene, ci și ca urmare perspectivelor de majorare a producției de petrol a Libiei, prin recâștigarea de către guvernul de la Tripoli a controlului asupra porturilor-cheie pentru exportul de țiței și a creșterii slabe de a cererii de petrol a Chinei.

Pe de altă parte, potrivit unei analize Financial Times, cel puțin pe termen scurt și mediu, nu este de așteptat o scădere drastică a prețurilor la petrol ca urmare a evoluției pozitive a dosarului nuclear iranian. Asta pentru că extrem de proaspăta măsură de relaxare a sancțiunilor economice impuse Teheranului nu include deschiderea piețelor americane și europene de țiței pentru producția iraniană.

Doar 6 cumpărători pentru petrolul iranian

De altfel, Iranul a anunțat că, în eventualitatea ridicării totale a embargoului, va avea nevoie de șase luni pentru a reveni la nivelul de producție de dinainte de sancțiuni, de 4 milioane de barili pe zi, nivel atins ultima oară în 2011.

În primă instanță, urmează să fie ridicate restricțiile impuse de SUA și UE asupra transportului de țiței iranian, precum și asupra încheierii de polițe de asigurare pentru vasele petroliere care desfășoară această activitate. Acest lucru va ușura achiziționarea de petrol iranian de către cele șase state care au beneficiat și beneficiază de excepții de la regimul sancțiunilor sub acest aspect, respectiv China, Coreea de Sud, Japonia, India, Taiwanul și Turcia.

Extrem de importantă este relaxarea sancțiunilor cu privire la încheierea de asigurări pentru vasele petroliere care transportă țițein iranian. Cel puțin teoretic, acest lucru va diminua presiunea sub care se află Teheranul, de a fi nevoit să ofere discounturi semnificative puținilor cumpărători la care are acces. În prezent, Iranul poate exporta doar circa 1 milion de barili de petrol pe zi.

Neîncredere în asigurările de stat

Importurile de petrol iranian ale Indiei au scăzut la mai puțin de 50.000 de barili pe zi în iulie anul trecut, de la 400.000 la începutul lui 2013, o diminuare mult peste cea solicitată de SUA, principalul artizan al impunerii embargoului. Principalul motiv a fost dificultatea foarte mare de a încheia polițe de asigurare pentru transporturile de petrol iranian.

Asta pentru că armatorii de tancuri petroliere din întreaga lume cumpără protecție pentru vasele lor de la niște pool-uri de asigurare specializate localizate la Londra, respectiv în UE, care, astfel, sunt supuse astfel regimului sancțiunilor.

Pentru a compensa imposibilitatea de a obține polițe de asigurare de pe piețele de la Londra, atât Iranul, cât și India, au pus la punct scheme de asigurare pentru transporturile de petrol garantate de către cele două state ("asigurare suverană"). Însă procesatorii indieni de țiței, cumpărători de petrol iranian, nu au fost mulțumiți de nivelul redus al sumelor asigurate garantate de către aceste scheme de asigurare de stat. Ridicarea parțială a sancțiunilor face din nou accesibilă încheierea de polițe cu asiguratori europeni privați.

Măsură temporară

"În măsura în care cele 6 state cărora li s-a permis să importe țiței din Iran nu au putut să cumpere integral cantitățile care le erau îngăduite din cauza problemelor legate de asigurări, ne putem aștepta în perioada următoare la o oarecare creștere a exporturilor de petrol ale Iranului", spune Andrew Bardot, președintele asociației internaționale a pool-urilor de asigurare maritimă, cu sediul la Londra.

Pe de altă parte, restricțiile cu privire la încheierea de asigurări pentru transporturile de petrol iranian vor fi relaxate doar pe o perioadă de 6 luni. Și dat fiind că cele mai multe polițe din acest sector se reînnoiesc anual, asta înseamnă că multor transportatori le va fi în continuare imposibil să obțină acoperire de la asigurători privați.

Lipsă de interes

Un alt efect al relaxării restricțiilor este acela că, tot timp de șase luni, armatorii europeni vor putea concura cu cei iranieni și asiatici pentru a transporta țiței produs în Iran. Însă brokerii din domeniu spun că, cel puțin deocamdată, europenii nu s-au arătat foarte interesați să intre pe această linie de business, în parte pentru că cererea de vase petroliere este suficient de mare pe alte rute de transport.

"Deocamdată, armatorii europeni nu se arată interesați să transporte țiței iranian. Lucrurile s-ar putea schimba dacă cererea de vase petroliere se va înrăutăți pe alte rute", spune o sursă din industrie.

În fine, măsurile de ridicare parțială a sancțiunilor economice contra Iranului includ și liberalizarea importurilor occidentale de produse petrochimice iraniene. Însă aici impactul va fi, probabil, și mai limitat. Potrivit ultimelor date oficiale guvernamentale, exporturile petrochimice ale Iranului au avut ca destinație aproape exclusivă state din Asia.

Ponta vrea să "vândă" majorarea accizei la carburanți în aprilie "la pachet" cu reducerea CAS de la 1 iulie, refuzată inițial de FMI

Category: Preturi Benzina
Creat în Monday, 13 January 2014 00:54

Ponta ChitoiuPremierul Victor Ponta consideră că acciza la carburanţi va trebui majorată din luna aprilie, deoarece, dacă amânarea acestei creşteri va afecta negativ bugetul, Guvernul va fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.

"Cred că rămâne să se aplice de la 1 aprilie, pentru că, dacă nu se aplică, atunci trebuie să renunţăm la altceva, la reducerea CAS (...) Cred că e o soluţie care afectează pe destul de puţini oameni şi pe care o putem folosi pentru a face bine în sănătate, educaţie, autostrăzi", a spus Ponta, la Antena 3.

Anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a anunţat în câteva rânduri că nu va promulga Legea bugetului de stat dacă acciza la carburant va fi majorată, premierul Victor Ponta precizând însă că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul pe acest an.

“Angajament politic“

Ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, a reiterat, săptămâna trecută, că Guvernul intenționează să reducă CAS la angajator cu 5% începând cu 1 iulie 2014. Chiţoiu a precizat că reducerea CAS “este un angajament politic, prevăzut în scrisoarea de intenţie cu FMI”.

Chiţoiu a mai declarat că şi neimpozitarea profitului reinvestit este o măsură de relansare economică pe care Guvernul o are în vedere.

”Sunt analize, sunt calcule, să vedem care este impactul bugetar. Dacă din calculele care se fac la Comisia Naţională de Prognoză nu avem impact bugetar negativ, putem să luăm o măsură de relansare economică. Bineînţeles, după o decizie în USL, după discuţii cu FMI şi cu Comisia Europeană”, a spus Chițoiu.

FMI nu era de acord

Pe de altă parte, în noiembrie anul trecut, şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter, declara că reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare.

"Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare" , spunea atunci Andrea Schaechter.

Şeful misiunii FMI recunoaştea că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget.

"În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (...) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (...) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa", declara Schaechter.

Promisiune mai veche

Anterior, Premierul Victor Ponta anunţase că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.

"A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă - şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor - din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli", a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

El arăta că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare.

Vor fi sacrificate PFA-urile?

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat atunci că impactul financiar generat de reducerea CAS este calculat, pentru un interval de cinci luni din al doilea semestru al anului viitor, la două miliarde lei.

El a precizat totodată că reducerea CAS este prevăzută să fie aplicată la angajator, aşa cum a fost anunţat anterior.

Chiţoiu a spus însă că sistemul CAS pentru veniturile din drepturi de autor şi cele ale persoanelor fizice autorizate nu va fi modificat pe parcursul anului 2014.

Această promisiune contravenea însă condiţiilor enumerate de şeful misiunii FMI, care a punctat că lărgirea bazei de impozitare este esenţială pentru ca instituţia să accepte o eventuală reducere a CAS.

Trocul lui Ponta pentru petroliști: reducerea și amânarea țintelor privind biocarburanții contra nescumpirii benzinei și motorinei (UPDATE)

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 05 December 2013 17:28

Ponta accizaGuvernul Ponta oferă companiilor petroliere reducerea și amânarea obligațiilor cu privire la procentul minim obligatoriu de biocarburanți de benzină și motorină, măsură despre care Energy Report a scris încă din 25 noiembrie, pentru ca acestea să nu preia în prețul combustibililor întreaga povară reprezentată de intenția Executivului USL de a majora accizele specifice cu 7 eurocenți pe litru și de a le indexa cu rata inflației.

Potrivit Mediafax, reprezentanţii companiilor petroliere, printre care OMV Petrom şi Rompetrol, dar şi oficialii ambasadei Kazahstanului la Bucureşti, ţară care deţine, prin KazMunaiGaz, pachetul majoritar de acţiuni la grupul Rompetrol, au venit la Guvern pentru a discuta cu premierul Ponta despre acciza la carburant.

La discuţii participă miniştrii Energiei, Constantin Niţă, Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi Bugetului, Liviu Voinea.

Joi, premierul a afirmat că se va întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii companiilor petroliere pentru a discuta cu aceştia aplicarea unui set de măsuri fiscale astfel încât preţurile la carburanţi să nu afecteze "în mod semnificativ" nici populaţia şi nici economia.

Ce pune Ponta pe masa benzinarilor

El nu a dorit însă să prezinte aceste măsuri şi nici să confirme că întâlnirea cu reprezentanţii companiilor petroliere ar avea loc chiar în cursul zilei de astăzi şi nu "în perioada următoare".

Guvernul negociază cu reprezentanţii companiilor petroliere scăderea cotei de biocarburant care ar trebui majorată, conform legii, începând cu anul viitor la benzină şi amânarea întregului calendar în care această cotă urmează să crească semnificativ în următorii ani, transmite Mediafax.

Energy Report a scris încă din 25 noiembrie despre proiectul de hotărâre de Guvern elaborat de autorități în acest sens.

Astfel, potrivit respectivului proiect, furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

Băsescu amenință că "intră în teren"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi, precizând că nu îşi va asuma această măsură pe care o consideră "antieconomică, împotriva intereselor României şi a şanselor de relansare economică".

Şeful statului a mai spus că avertizează şi Guvernul şi Parlamentul "să renunţe la minciună", pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de lei la Ministerul Dezvoltării Regionale, precum şi din excedentul la plata serviciului datoriei, de unde se pot lua cel puţin 600 de milione de lei.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că acciza pe carburanţi nu e prevăzută în Legea bugetului pe 2014, ci în altă lege, el arătând că preşedintele Traian Băsescu foloseşte această "păcăleală" ca pretext pentru a nu semna memorandumul cu FMI, problema sa fiind legată de Comisia de anchetă privind achiziţionarea terenului de la Călăraşi.

În memorandumul convenit cu FMI la jumătatea lunii noiembrie, se afirmă: "Pentru a atinge ţinta de deficit, vom implementa măsuri adiţionale. Începând din 2014, inflaţia va fi adăugată ca un element în formula de indexare a accizelor. Accizele la carburanţi vor fi de asemenea majorate cu 7 euro cenţi pe litru".

Ce prevede proiectul de HG

Furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, prin același proiect de HG, se amână cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul elimină țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.

Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Parc auto îmbătrânit

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

"Acest fapt reprezintă o situaţie obiectivă, ale carei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanţi şi producătorilor şi importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător. Potrivit informaţiilor disponibile, dimensiunea parcului auto care poate fi afectat este semnificativă, în România circulând în acest moment cel puţin 1 milion de astfel de autovehicule. Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile consideră ca benzina E5 trebuie să fie disponibilă pe piaţă cel puţin până în 2016 (respectiv pana in 2019 conform Rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adoptata in data de 11 septembrie 2013 de catre Parlamentul European), ca „sortiment de protecţie” ", se afirmă în documentul citat.

Probleme pentru furnizori

Guvernul mai arată că alternativa dezvoltării şi comercializării de către furnizorii de carburanţi, simultan, începând cu data de 1 ianuarie 2014, a 2 tipuri de benzină, cu conţinut diferit de biocarburanţi (unul conform cu E5 şi cel de al doilea conform cu E10), este nefezabilă din punct de vedere economic, deoarece resursele materiale şi logistice necesare susţinerii, în paralel, a celor două lanţuri de producţie, transport, depozitare şi de distribuţie separate în cadrul fiecărui furnizor de carburanţi (pe lângă circuitele distincte deja existente aferente produselor comercializate în prezent), depăşesc cu mult posibilităţile oricărui operator economic din acest domeniu, mai ales în actualul context, caracterizat prin criza sectorului de rafinare la nivel european, dificultăţile pieţei de distribuţie ca urmare a creşterii cotaţiilor de pe piaţa internaţională, puterea limitată de absorbţie a unor astfel de costuri de către piaţa naţională.

Oricum o astfel de posibilitate ar intra în contradicţie cu dispoziţiile actuale ale legislaţiei actuale, care impun, de la 1 ianuarie 2014, comercializarea numai a benzinei conformă cu E10", precizează Executivul.

În nota de fundamentare se mai spune că, la nivel comunitar, există în prezent doar 3 state membre (Franţa, Germania şi Finlanda) care au impus utilizarea benzinei de tip E10, circumstanţele economice şi de natură tehnică existente în aceste state fiind mult mai prielnice decât cele din România.

"Trebuie subliniat faptul că, chiar şi în aceste state, este menţinută disponibilitatea pe piaţă şi a benzinei E5", spune Guvernul.

Noi ce punem în rezervor?!

Executivul arată că comercializarea de catre furnizori numai a benzinei cu conţinut de biocarburant de minim 6% va lăsa deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10 fără o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi. Simpla informare a acestora cu privire la caracteristicile carburantului comercializat, inclusiv conţinutul de biocarburant, precum şi cu privire la posibilele consecinţe negative ale utilizării acestui produs, nu reprezintă o soluţie la lipsa unui carburant alternativ care să poată fi utilizat de autovehiculele incompatibile cu E10.

În consecință, această stare de fapt va genera plângeri şi pretenţii ale detinătorilor de astfel de vehicule (adresate fie autorităţii competente, fie furnizorilor de carburant, fie producătorilor şi importatorilor de autovehicule), pretenţii de natură a produce prejudicii semnificative atât de imagine, cât şi materiale operatorilor economici din aceste domenii.

Soluția amestecului de ETBE în locul etanolului este dificilă tehnic și, în plus, amestecul unui procent important de bio ETBE din import (în cazul benzinei) va genera un impact semnificativ asupra creşterii preţului la consumatorul final de carburant, mai spune Guvernul.

O altă problemă semnalată este aceea că motorina având minim 7% biocarburant de asemenea nu ar respecta specificaţiile în vigoare, putând genera o serie disfuncţionalităţi ale sistemului depoluant al acestora.

Europenii încep să revină la rațiune

Guvernul susține și că oportunitatea menținerii obligaţiei de crestere a conţinutului de biocarburanţi la 6% pentru benzină şi 7% la motorină devine discutabilă în actualul context generat de propunerea de modificare a Directivei europene privind calitatea benzinei și motorinei și a celei privind promovarea energiei regenerabile, luând în calcul posibilitățile concrete oferite de piaţă pentru achiziţionarea biocarburanţilor alternativi avansaţi, precum şi de strategia Comisiei Europene, recent modificată substanţial ca urmare a constatării ştiinţifice a efectelor adverse datorate utilizării preponderente a biocarburantilor convenţionali pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea sistemului de promovare a utilizării biocarburanţilor, consecinţă a creșterii indirecte a emisiilor de gaze cu efect de seră, cauzată de schimbarea utilizării terenurilor.

"Pentru a nu genera un impact negativ asupra producatorilor de biocarburanţi, asigurând în acelaşi timp şi o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi pentru deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10, se propune soluţia aceptării, concomitent cu menţinerea pe piaţă a benzinei conforme E5, şi a introducerii pe piață a benzinei şi motorinei cu un conţinut de biocarburant de minim 4,5% în volum, ceea ce poate implica introducerea pe piaţă a benzinei conforme. În cazul în care conţinutul de biocarburanţi din benzină şi motorină depăşeşte valoarea de 5% în volum, informarea consumatorilor trebuie să se facă cu atentionarea acestora de a verifica compatibilitatea motorului autovehiculului deţinut cu amestecul de carburant și prin afișarea informațiilor prevăzute de standardele în vigoare", se afirmă în nota de fundamentare.

Pentru motorină, un procent de 6,5% biocombustibil ar permite, începând cu 2016, nedepășirea pragului-limită de 7% conținut de biocarburanți, care nu este compatibil cu standardele în vigoare și, deci, cu motoarele cu aprindere prin compresie, mai precizează Guvernul.

Dezastru transpartinic Bush-Obama: impunerea de către stat a utilizării etanolului în carburanți a făcut mai mult rău mediului

Category: Biocombustibili
Creat în Wednesday, 13 November 2013 14:25

bush-obamaO investigație recentă a Associated Press (AP) arată dezastrul ecologic creat în Statele Unite de impunerea (de către G.W. Bush) și implementarea (de către Barack Obama) a obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților, într-un procent tot mai mare de la an la an.

Potrivit AP, de când administrația Obama a început să implementeze obligația de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților, legiferată de președintele G.W.Bush, prejudiciile create de acest program guvernamental au fost cu mult mai mari decât presupusele beneficii aduse de acesta, multe dintre aceste beneficii preconizate de autorități dovedindu-se a fi, de fapt, pur fictive.

De la preluarea puterii de către Obama, peste 2 milioane de hectare de pâmânt, care anterior nu făceau parte din circuitul agricol, ci erau protejate în vederea conservării, au fost pierdute, ca urmare a declanșării unei adevărate isterii a cultivării de porumb pentru etanol. Fermierii s-au năpustit să însămânțeze cu porumb terenuri care până atunci nu fuseseră utilizate pentru agricultură și, în acest fel, au contribuit la eliberarea în atmosferă a unor cantități suplimentare masive de dioxid de carbon. Și vor dura decenii până când plantele native vor reuși să absoarbă în mod natural aceste noxe.

Iadul declanșat de bune intenții

În plus, au fost utilizate sute de mii de tone de îngrășăminte chimice, pentru impulsionarea producției de porumb pentru etanol, iar o parte din acestea au poluat resursele de apă potabilă din diferite regiuni ale SUA și au extins așa-numita zonă a morții din Golful Mexico, care nu mai prezintă condiții propice pentru susținerea vieții.

"Vorbim despre un adevărat dezastru ecologic", spune Craig Cox, de la ONG-ul Environmental Working Group. Organizația l-a susținut anterior pe Obama în politicile sale de protecție a mediului, însă acum se opune obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților.

În plus, spun cei de la AP în investigația lor, eficiența etanolului în combaterea emisiilor de dioxid de carbon a fost cu mult exagerată, iar ca urmare a politicilor de stat, prețul porumbului s-a dublat din 2010 încoace.

Petroliști + ecologiști = LOVE?

În consecință, industria etanolului a devenit ținta unei coaliții surprinzătoare de forțe, care de obicei nu se situează de aceeași parte a baricadei asupra nici unui subiect. Pe de o parte avem industria petrolieră, ale cărei costuri de producție cresc din cauza obligației de a amesteca etanol în carburanți, iar pe de altă parte avem grupurile ecologiste, care consideră că, per total, utilizarea etanolului reprezintă de fapt un prejudiciu net pentru mediul înconjurător.

Lobby-ul industriei de profil a reacționat dur la publicarea investigației AP. De exemplu, industria e negat că etanolul ar fi de vină pentru pierderea de terenuri aflate în conservare sau că, din 2010 încoace, o proporție mai mare din producția totală de porumb a Statelor Unite a fost folosită pentru producerea de etanol decât pentru industria alimentară.

Până acum, cel puțin, administrația Obama a continuat să sprijine această politică, în parte pentru a evita o bătălie legislativă cu lobby-ul industriei agricole, dar și pentru că continuă să creadă că promovarea etanolului va duce la crearea de biocombustibili mai curați și mai eficienți.

Nici autoritățile nu mai cred în etanol

Pe de altă parte, încrederea în beneficiile etanolului a ajuns la cote atât de joase încât până și instituția federală responsabilă cu implementarea obligației, Environmental Protection Agency (EPA), ia în calcul reducerea proporției obligatorii de etanol din carburanți. Recent, în Washington Post a fost publicat un articol intitulat "E timpul să renunțăm la obligativitatea etanolului".

Deși legea care obligă procesatorii să producă combustibili care conțin un anumit procent de etanol a fost adoptată de către fostul președinte G.W. Bush, cu puțin timp înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al său, implementarea sa a căzut în sarcina administrației Obama. Cei de la EPA s-au arătat de la bun început sceptici, temându-se că creșterea masivă a producției de porumb va spori ea însăși semnificativ emisiile de dioxid de carbon, până la a anula cu totul beneficiile de mediu la care se spera de pe urma acestei politici.

"Nu-mi amintesc de nimeni care să fi fost foarte entuziasmat de această politică de promovare a etanolului. Nici eu nu sunt entuziast", spune Bob Sussman, fost consilier la EPA, care a făcut parte din echipa lui Obama însărcinată cu politicile de mediu.

Sprijin de la Departamentul pentru Agricultură

Programul de impunere a obligativității producerii de carburanți cu etanol a continuat însă, fiind sprijinit de către Departamentul pentru Agricultură de la Washington și de o serie de înalți consilieri ai lui Obama.

Ca urmare a reglementărilor ineficiente și a estimărilor exagerate cu privire la eficiența biocombustibililor ca surse regenerabile de energie, până și oficialii lui Obama și-au dat seama că această politică este, în cel mai bun caz, inadecvată.

Astfel, Obama nici măcar nu a pronunțat cuvântul "etanol" în ultimul său discurs important pe chestiuni de mediu, însă rămâne de văzut dacă Casa Albă va lua și alte măsuri în acest sens, în afară de reducerea procentului minim obligatoriu de etanol din carburanți.

"Taxa Fenechiu" pe carburanți anunțată de Ponta s-ar putea dovedi ilegală: precedentul spaniol

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 13 November 2013 11:21

 Ponta FenechiuLa finalul recentelor negocieri cu FMI, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Ideea a fost enunțată prima oară de către fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, care declara recent că a găsit soluţia prin care în România să existe fonduri suplimentare pentru construirea mai multor kilometri de autostradă, şi anume mărirea accizei la carburanți.

Problema este că această acciză suplimentară ar putea fi ilegală din perspectiva legislației europene. Recent, avocatul general al Curții Europene de Justiție a redactat o opinie potrivit căreia o acciză suplimentară similară introdusă de autoritățile spaniole în 2002 și destinată finanțării construirii de spitale încalcă normele UE cu privire la accize, iar Spania riscă să fie obligată la restituirea a miliarde de euro către cei care au plătit, de-a lungul timpului, această acciză suplimentară.

Curtea Europeană de Justiție urmează să se pronunțe în această speță, însă jurisprudența Curții arată că, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, judecătorii europeni obișnuiesc să ia decizii în concordanță cu opiniile redactate de avocatul general.

În aceste condiții, aplicarea ideii lui Fenechiu riscă să aibă aceeași soartă precum deja legendara taxă de primă înmatriculare auto. Peste 300.000 de proprietari de maşini din România au câştigat procesele pentru restituirea acestei taxe, considerată ilegală de către instanţe. Bugetul Fondului de Mediu pentru 2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despăgubirea persoanelor care au plătit taxa de primă înmatriculare.

În aprilie, Curtea Europeană de Justiție a dat dreptate unei sibience care a dat în judecată autorităţile române cerând ca, la restituirea taxei, să primească şi o dobândă calculată pentru perioada începând cu plata respectivei taxe.

Se încalcă legislația europeană a accizelor

În 2002, guvernul central de la Madrid a introdus o acciză suplimentară pe carburanți, banii colectați astfel fiind redistribuiți guvernelor regionale ale Spaniei, pentru finanțarea cheltuielilor publice de sănătate ale acestora, cum ar fi construirea de spitale. Avocatul general al Curții Europene de Justiție, Nils Wahl, susține, în opinia formulată luna trecută, că acciza suplimentară încalcă legislația UE, care interzice introducerea de taxe indirecte care să pună bariere în calea comerțului intracomunitar.

În plus, acciza suplimentară spaniolă pe carburanți mai încalcă un aspect al normelor UE cu privire la accize, anume acela că acestea pot fi impuse doar pentru scopuri bine definite, non-bugetare, privind interesul public, cum ar fi protecția mediului, în cazul accizelor pe combustibili fosili, sau sănătatea populației, în cazul accizelor pe tutun și alcool.

"Această acciză suplimentată compromite demersurile de armonizare a regimului accizelor la nivelul UE și încalcă directiva UE cu privire la accize, al cărei scop este tocmai abolirea barierelor comerciale rămase la nivelul pieței interne europene. În plus, acciza suplimentară servește un scop de natură bugetară, respectiv finanțarea cheltuielilor publice de sănătate", se arată în opinia avocatului general.

Are scopuri bugetare

În plus, susține acesta, structura accizei suplimentare arată că ea nu urmărește scopuri nebugetare, cum ar fi descurajarea folosirii de hidrocarburi fosile și încurajarea combustibililor alternativi, ci strict bugetare, cum ar fi finanțarea construirii de spitale.

Pe lângă asta, acciza suplimentară încalcă regulile UE privind fiscalitatea. "Potrivit directivei europene privind accizele, acestea se datorează din momentul în care produsele accizate sunt eliberate pentru consum, respectiv când părăsesc antrepozitul fiscal. În schimb, exigibilitatea accizei suplimentare spaniole este pusă în legătură cu vânzările retail ale produselor accizate", scrie avocatul general al Curții Europene de Justiție.

Wahl mai spune că există riscul ca o decizie a Curții Europene de Justiție defavorabilă Spaniei să aibă consecințe economice extrem de serioase, în condițiile în care guvernul de la Madrid a ignorat în mod repetat avertismentele oficiale repetate care i-au fost adresate, de a renunța la respectiva acciză suplimentară.

"În fapt, Spania și-a asumat în mod conștient riscul de a implementa suprataxa, în pofida avertismentelor și, în consecință, aceasta a fost aplicată timp de ani de zile, în detrimentul consumatorilor finali și al pieței interne europene", se arată în opinia avocatului general. Suprataxa pe carburanți a fost în vigoare în intervalul 2002 – 2012.

Bomboană pe coliva deficitului bugetar

Este greu de estimat cu precizie care ar fi povara financiară pe care ar trebui să o suporte contribuabilii spanioli în cazul în care guvernul Spaniei va fi obligat să restituie acciza suplimentară celor care au plătit-o în acești 10 ani. Autoritățile de la Madrid estimează suma totală încasată din suprataxă la circa 13 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,25% din PIB-ul anual al Spaniei, însă avocații guvernului spaniol au calculat că doar dobânzile aferente acestei sume, până în 2011, s-ar ridica la peste 3 miliarde de euro.

În plus, aceștia spun că este foarte greu de estimat care este numărul total de persoane care ar fi îndreptățite să solicite restituirea accizei suplimentare plătite, iar întregul proces ar fi mult prea costisitor, mai ales în condițiile imensului deficit bugetar cu care se confruntă Spania.

Avocații au cerut Curții Europene de Justiție ca, în cazul în care ia o decizie defavorabilă Spaniei, să limiteze numărul celor îndreptățiți să ceară restituirea la acele persoane și companii care au dat în judecată autoritățile de la Madrid. Potrivit legislației spaniole, contribuabilii pot cere restituiri de taxe aplicate ilegal sau calculate incorect doar în primii patru ani după plata acestora.

Avocatul general susține însă, în opinia sa, că judecătorii europeni nu ar trebui să permită Spaniei să limiteze numărul celor îndrituiți să li se restituie acciza suplimentară plătită.

"Simplul fapt că o decizie preliminară a Curții poate acea consecințe financiare semnificative pentru un stat membru UE nu justifică limitarea efectelor temporale ale deciziei. Altfel, s-ar ajunge la paradoxul ca cele mai serioase și îndelungate încălcări ale legislației UE să fie tratate de către Curte cu cea mai mare toleranță", conchide avocatul.

Eventualele restituiri vor dura mult

Procesul de la Curtea Europeană de Justiție a fost intentat de către o firmă catalană de transporturi, Transportes Jordi Besora, care a solicitat restituirea unei sume de circa 45.000 de euro, reprezentând acciza suplimentară pe carburanți plătită de companie între 2005 și 2008. Avocatul firmei spune că aceasta a mai depus o reclamație la Curte, în care cere și restituirea sumelor plătite ulterior, până în 2012.

Este departe însă de a fi singura reclamație. Alte sute de spețe identice se află în diverse stadii procedurale, iar totalul solicitărilor de restituire ar putea ajunge la 10% din sumele încasate de Spania din acciza suplimentară pe carburanți.

"Probabil că guvernul va eșalona pe perioade lungi aceste restituiri, din cauza constrângerilor bugetare. Cei care vor să-și recupereze banii plătiți pe suprataxă vor trebui să stea la coadă și să se înarmeze cu multă răbdare", spune Enrique Chinchilla, profesor de fiscalitate la IESE Business School din Barcelona.

Spania a înlocuit acciza suplimentară la începutul acestui an cu diferite taxe naționale și regionale pe hidrocarburi, despre care guvernul de la Madrid consideră că sunt în acord cu legislația UE.

Despăgubiri de 400 de milioane de lei doar în 2013

În aprilie, vicepremierul Daniel Chiţoiu declara că bugetul Fondului de Mediu pentru 2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despăgubirea persoanelor care au plătit taxa de primă înmatriculare şi că România trebuie să aplice decizia Curţii Europene de Justiţie pe această temă.

"Sumele pentru despăgubiri referitor la taxa auto sunt prevăzute în bugetul fondului de mediu. Noi avem prevăzut în acest an o sumă de aproape 400 de milioane de lei pentru despăgubiri tuturor celor care au plătit taxa de primă înmatriculare. Într-adevăr, trebuie să aplicăm decizia Curţii Europene de Justiţie", a spus Chiţoiu.

Cu o săptămână înainte, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dăduse dreptate unei sibience care a dat în judecată autorităţile române, cerând ca, la restituirea taxei de poluare, să primească şi o dobândă calculată pentru perioada începând cu plata respectivei taxe, potrivit Mediafax.

Mariana Irimie - care, pentru un autoturism înmatriculat pentru prima dată în Germania, a plătit taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008 - este în proces cu Administraţia Finanţelor Publice Sibiu şi Administraţia Fondului pentru Mediu, cauza fiind legată de suma care trebuie să îi fie restituită.

Dobânzi mai mari decât taxele efective

Sibianca a cerut ca să primească şi dobândă începând de la data plăţii taxei şi până la cea a restituirii sale efective. Dobânda este de circa 9.500 de lei, iar taxa plătită în 2008 a fost de 6.700 lei.

Avocatul persoanei respective, Dragoş Târşia, a declarat atunci că, după decizia instanţei, mulţi dintre cei care vor cere plata dobânzii vor primi sume mai mari chiar decât taxele de poluare plătite.

"Această decizie are o importanţă majoră, întrucât obligă statul să restituie nu atât suma prelevată sub titlul de taxă de poluare, cât şi dobânda aferentă în materie fiscală, calculată de la data perceperii acestei taxe şi nu de la data cererii de restituire, cum prevedea anterior articolul 124 din Codul de procedură fiscală. Sunt multe cazuri în care dobânda va întrece taxa. Pentru toate taxele prelevate în perioada 2007-2009, dobânda este de peste sută la sută din cuantumul taxei'', a afirmat Dragoş Târşia.

El a mai spus că se aşteaptă la o nouă "avalanşă de procese", de data aceasta vizând dobânda.

Peste 300.000 de proprietari de maşini au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.

 

Vor înghiți companiile costul cu majorarea accizelor în condițiile în care statul încasează 57% din prețul benzinei și 52,65% din prețul motorinei?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 08 November 2013 13:41

Mugur Isarescu accize inflatieGuvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a declarat destul de liniștit în legătură cu eventualitatea creșterii prețurilor la carburanți și cu efectul inflaționist al acestora în urma majorării considerabile a accizelor, susținând că “producătorii” își vor asuma o mare parte din costul cu majorare impozitării. Referindu-se la impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

Mai mult, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Așa să fie? Guvernatorul se bazează în estimările sale pe fragilitatea cererii interne și pare a folosi un model economic bazat pe o concurență perfectă. Concurență perfectă care nu există pe nicio o piață cu atât mai puțin pe cea de petrol și gaze. Date fiind ipotezele de la care pleacă guvernatorul, cererea internă fragilă și o creștere economică sub potențial, acesta ar trebui să se îngrijoreze nu atât de efectele inflaționiste ale majorării accizelor și altor taxe impuse de guvernul Ponta sectorului energetic, cât mai ales de  efectul negativ al acestor măsuri asupra creșterii economice.

O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micşorează din profit, îşi mai trece pe eficienţă (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care doreşte să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivităţile, să mai reducă din birocraţia internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe preţurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Şi asta vom vedea. Nu? (…) Faptul că, spun eu, creşte preţul la benzină are efect limitat. Încercăm să-l calculăm. S-ar putea ca efectul să fie mai mare decât 0,2 sau 0,4 sau cât am calculat noi sau încercăm să-l calculăm când vom avea metodologia, sau 0,6, dacă preţul ţiţeiului internaţional se duce în sus. Sau dacă ce s-a întâmplat până acum, slăbirea dolarului, ca să nu zic devalorizarea dolarului faţă de euro şi deci faţă de leu, se va reversa. Impactul categoric va fi mai mare decât 3% pe creşterea preţului la benzină sau motorină

  Mugur Isărescu

Marje de rafinare negative

O veste bună pentru guvernator ar putea fi interpretată evoluția din trimestru al treilea al sectorului de rafinare și marketing al OMV Petrom. Acesta a înregistrat un profit operațional de 141 milioane de lei, față de unul de 121 de milioane de lei în trimestrul al doilea al lui 2013. Însă comparând datele cu trimestrul al treilea al lui 2012, vestea nu mai este atât de bună, profitul operațional al segmentului de rafinare și marketing scăzând cu 25%. În T3/13, volumul total al vânzărilor din marketing ale OMV Petrom a fost cu 5% mai mic față de T3/12. Vânzările cu amănuntul ale grupului, care au reprezentat 68% din vânzările totale din marketing, sunt cu 1% sub nivelul din T3/12. 

Principalul motiv: Indicatorul marja de rafinare a fost în T3 de - 4,31 USD/bbl, mai scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în T3/12 (- 0,46 USD/bbl). Per total, nivelul indicatorului marja de rafinare a fost afectat de costul ridicat al țițeiului și de marjele mai mici la produsele petroliere, cu excepția propilenei și a GPL. De altfel, performața mai bună a segmentului în primele nouă luni este explicabilă prin efectul de bază față de 2012, când în al doilea trimestru rafinăria Petrobrazi a fost închisă timp de 6 săptămâni. Drept urmare, s-a majorat rata de utilizare a rafinării de la 66% în 2012 la 90% în primele nouă luni ale lui 2013.

În rezumat, guvernatorul ar dori ca “producătorii” să-și asume majorarea de acciză și să nu o transfere către consumatori, în condițiile unei marje de rafinare în scădere și a unei cereri de produse petroliere în scădere. Creșterea vânzărilor Petrom pe trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea ar putea fi explicată prin evoluția prețurilor, ajunse la minimul anului.

Partea statului din prețul benzinei și motorinei, 57%, respectiv 52,65%

Pentru a-și asuma o mare parte din majorarea de accize, și a nu o transfera consumatorului, companiile ar trebui să aibă stimulente economice în acest sens. Numai că majorarea de accize a distrus aceste stimulente. Dacă în prezent, înainte de majorare, din prețul unui litru de benzină, 51,07% revine comerciantului (din care acesta trebuie să-și achite costurile, cu materia primă, cu personalul plus investițiile și să rămână și cu o marjă de profit) și 48,83% statului (din accize și TVA), după majorare accizelor, dacă și-ar asuma integral această majorare, comerciantul ar benefica de numai 43% din prețul benzinei, iar statul de 57%.  Situația este similară și în cazul motorinei, unde în prezent, 53,89% din preț merge la comerciant și 46,11% la stat. După majorare, dacă prețul ar rămâne același (comerciantul și-ar asuma integral costul cu majorarea de accize), el ar rămâne cu numai 47,53%, iar statul s-ar bucura de 52,65%. 

Benzinarii, instrument de colectare a impozitelor pentru statul român

Cu alte cuvinte, după această majorare de accize, benzinarii s-au transformat într-un instrument de colectare a impozitelor pentru statul român. Ei și-ar putea menține sau măcar atenua reducerea marjei de profit în două moduri, fie prin volum, fie prin preț. Însă majorarea volumului vândut la un preț mai mic nu va face altceva decât să crească procentul de care va beneficia statul, ca urmare a caracterului fix al accizei. Dacă optează pentru un volum mai redus la un preț mai mare, în schimb, comercianții ar putea crește procentul de care vor benefici ei în detrimentul celui al statului.

Astfel, dacă vor decide să transfere tot costul cu majorarea accizelor, către consumator, procentul comercianților dintr-un litru de benzină ar ajunge la 46,71% (față de 43% - procentul pe care l-ar realiza dacă prețul ar rămâne constant), iar cel dintr-un litru de motorină, la 51,71% (față de 47,35% cât ar obține dacă ar accepta să suporte integral costul cu majorarea accizelor).

Pentru un volum mai mic la un preț mai mare înclină balanța și marjele de rafinare negative înregistrate, ca și faptul că 70% din motorina comercializată pe piața internă provine din importuri. Singurul element care poate da speranță guvernatorului este cererea internă încă slabă, dar dată fiind competiția redusă din domeniu, această speranță este extrem de slabă.

Benzină 5,5 lei/l (situația actuală)

51,07% - comerciant, 48,83% - statul din accize și TVA

1,065 lei - TVA

1,626 lei - accize

2,809 lei - comerciant

Benzină - 5,5 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

43% - la comerciant, 57% - statul din accize și TVA

1,065 lei -TVA

2,035 lei - accize

2,4 lei lei - comerciant

Benzină - 6 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

46,71% - comerciant, 53,29% - statul din accize și TVA

1,162 lei - TVA

2,035 lei- accize

2,803 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (situația actuală)

53,89% comerciant, 46,11 % - statul din accize și TVA

1,134 lei - TVA

1,494 lei - accize

3,072 lei - comerciant

Motorină - 5,7 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul rămâne constant)

47,35% - la comerciant, 52,65% - statul din accize și TVA

1,1134 lei - TVA

1,897 lei - accize

2,699 lei - comerciant

Motorină 6,2 lei/l (după majorarea de accize, ipoteza potrivit căreia prețul se majorează cu 50 de bani)

51,71% - comerciant, 48,29 - statul din accize și TVA

1 leu - TVA

1,897 lei - accize

3,103 lei - comerciant

 

Preț motorină: România va avea una dintre cele mai fiscalizate motorine din UE (locul 20 din 28 de state)

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 07 November 2013 13:30

20130410 - pretul titeiuluiRomânia a căzut de pe locul 6 pe locul 20 din 28 de state membre în topul UE al valorii taxelor indirecte (mai puțin TVA) în prețul litrului de motorină, cu o valoare totală de 427,04 de euro la mia de litri, în urma indexării accizelor cu rata inflației și a introducerii noii taxe de infrastructură în accize. Cu alte cuvinte, epoca benzinei și morinei ieftine din România a apus. Iar dacă raportăm nivelul noilor accize la puterea de cumpărare, tabloul devine mult mai îngrijorător pentru șoferii români, care vor conduce detașat în topul celor mai buni platnici eruopeni de taxe pe litrul de carburant.

Taxe indirecte mai mari decât România aplicate motorinei au, potrivit Oil Buletin, redactat de Comisia Europeană, doar Slovenia (438,74 euro/1000 l), Franța (349,4 euro/mia de l), Olanda, Finlanda, Germania, Irlanda, Suedia Italia și Marea Britanie (vezi tabel).

Șoferii bulgari, în schimb, achită taxe indirecte de doar doar 329 de euro la mia de litri, cei lituanieni, doar 330 euro la mia de litri, cei din Luxemburg și din Croația, doar 335 euro.

Situația este și mai împovărătoare pentru șoferii români, dacă luăm în calcul și TVA, procentul de 24% aplicat în România fiind unul dintre cele mai ridicate din UE. Procentul de 24% situează România pe locul 24 din 28 va nivel al TVA între statele membre UE. Chiar și statele europene care au un nivel al accizei mai mare decât cel al României, cu excepția Suediei, compensează printr-un nivel mai scăzut al TVA. De exemplu, Franța are un TVA de 19,6%, Marea Britanie, unul de 20%, Italia și Slovenia de 22%, Irlanda de 23%, 

Nivelul taxelor indirecte la 1000 l de benzina si motorina în UE

Screen Shot 2013-11-08 at 04.54.08

În ceea ce privește nivelul taxelor indirecte aplicate benzinei, România a căzut de pe locul al doilea pe cel de-al 11-lea, după măsurile anunțate de guvernul Ponta. Atât taxele indirecte din Benzină, cât și din motorină s-au majorat cu aproximativ 95 de euro.

Chiar dacă în proiectul de modificare a Codului Fiscal, guvernul Ponta susține că noile accize aplicate la 1000 de litri de benzină se ridică la 429,59 euro, iar la motorină la 400,395 euro, noile cifre sunt menite a induce în eroare opinia publică, ca urmare a modificării modului de calcul al accizei în România. Aceasta se calculează pentru 2014 la cursul de schimb din octombrie 2012 (4,5223 lei/euro), și va fi indexată și cu rata medie a inflației din septembrie, și nu la cursul de schimb de la 1 octombrie 2013, cum se întâmplă la celelalte state membre, care respectă directivele europene. Astfel că, pentru a nu compara mere cu pere, la un curs de schimb de 4,4423 lei/euro, luat în calcul în ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene, valoarea accizelor este în realitate de 460 euro/1000 l, în cazul benzinei, și de 427,04 euro/1000 l în cazul motorinei. Rezultă deci o scumpire cu aproximativ 100 euro la mia de litri pentru ambele.

Guvernul are nevoie de o derogare de CE, măsura indexării încălcând directivele europene

Directiva 96/2003 Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.

Potrivit guvernanților, noua metodologie de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Numai că pentru a putea să o aplice guvernul are nevoie de o derogare de la Comisia Europeană, pentru că ea încalcă mai multe directive europene, cele referitoare la accize în domeniul produselor petroliere, a tutunului, alcoolului, etc.

Energy Report a atras atenția că, potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.”

Prevederi identice sunt cuprinse și în directivele referitoare la accizarea alcoolului și tutunului, inclusiv în ultima modificare a legislației europene pe tema accizării tutunului, directiva 64/2011.

Praguri maxime de majorare a accizelor

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Efectul jongleriilor guvernului nu poate depăși 5 euro pe mia de litri de benzină

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar invoca alineatul 2 al articolului 13 din directivă, guvernul nu ar putea aplica o acciză la benzină mai mare cu mai mult de 5 euro la mia de litri, și nu cu peste 95 de euro cât ar dori dacă ar indexa nivelul în lei al accizelor cu rata inflației.

Directiva are un caracter obligatoriu și nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial

Directiva face parte din legislația secundară a Uniunii Europene (UE). Ea este adoptată de instituțiile europene pe baza tratatelor fondatoare. După ce directiva este adoptată la nivel european, statele membre trebuie să o transpună apoi în legislația lor internă. Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că directiva are caracter obligatoriu. La fel ca regulamentul european şi decizia, ea este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi, prin urmare, nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial.

Cu toate acestea, directiva se diferențiază de decizie şi regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre. Astfel, directiva nu conține modalități de aplicare; ea doar impune statelor membre o obligație de a atinge un rezultat. Acestea din urmă au apoi libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru a aplica această directivă, adică nomele de aplicare sunt la latitudinea statelor membre, însă nu și conținutul directivei. {jathumbnailoff}

Culmea oportunismului fiscal: guvernul indexează cu rata inflației inclusiv noua taxă de infrastructură pentru a scumpi cu 50 de bani/l carburanții

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 07 November 2013 11:49

ruwart-theft-comicGuvernul Victor Ponta a depășit orice limită a oportunismului fiscal, introducând noua taxă de infrastructură în acciza pe benzină și motorină, pentru a o putea indexa cu rata medie a inflației înregistrată în septembrie, de 4,77%, și pentru a o putea include în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată.

Astfel, pe cifrele oficiale cuprinse în proiectul de cod fiscal, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei, ar trebui să se majoreze cu 50 de bani pe litru sau cu 9% în cazul benzinei (la actualul preț mediu de 5,5 lei pe litru) și 8,8% în cazul motorinei (la un preț mediu de 5,5 lei pe litru).

Potrivit propunerii de modificare a Codului fiscal, acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri. Pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

Cu alte cuvinte, dacă anul trecut guvernul încasa 1.627 de lei din acciza pe 1000 de litri de benzină fără plumb și 1.494 lei din acciza pe mia de litri de motorină, după indexarea cu rata inflației și includerea taxei de infrastructură în acciză, va încasa 2.034,5 lei, respectiv 1.897 lei. Cu alte cuvinte va scoate numai din acciză, 409 lei la mia de litri în plus, în cazul benzinei, și 402 lei la mia de litri în cazul motorinei.

După includerea acestor accize în baza de impozitare a TVA, bugetul statului se va mai alimenta suplimentar cu alți 100 de lei la mia de litri, și în cazul benzinei și în cel al motorinei.

Rezultă o povară fiscală de 500 de lei pe 1.0000 de litri sau de 50 de bani pe litru, ceea ce echivalează cu o majorare a prețului benzinei de 9% și al motorinei de 8,7%

Un miliard de euro, "transferat" din buzunarul contribuabililor în cel al statului

Prin aceste măsuri, guvernul Ponta vrea să “transfere” numai puțin de un miliard de euro (0,5% din PIB) din buzunarele contribuabililor în buzunarele largi ale bugetului general consolidat numai de pe urma indexării accizelor cu rata medie anuală a inflației, de 4,77%, a introducerii noii taxe de infrastructură și a includerii acestora în baza de impozitare a TVA, potrivit unui proiect de ordonanţă de modificare a Codului Fiscal.
Cu toate că aceste taxe majorate sunt taxe impuse pe consum, iar veniturile suplimentare pe care statul le estimează, după regula de trei simplă probabil, depășesc 0,5% din PIB, BNR susține în continuare că impactul inflaționist va fi infim.
Veniturile statului din din accize vor crește anul viitor cu numai puțin de 18% față de cele prognozate pentru acest an. La baza acestei creșteri stă majorarea actualului nivel al accizelor, calculat în lei la cursul de 4,5223 de pe 1 octombrie anul trecut, cu rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.
Guvernul anticipează un plus de venituri din accize de 3,44 miliarde lei (aproape 800 milioane de euro), rezultat din indexarea nivelului actual cu rata medie a inflației la septembrie, de 4,77%, şi majorarea accizei la benzină şi motorină şi kerosen cu 7 eurocenţi pe litru. La acestea se mai adaugă TVA-ul aferentă acestor accize dar și a noii taxe de infrastructură, de 825 de milioane, din care se scad anumite venituri din TVA care vor fi pierdute în urma trecerii la sistemul opțional de TVA la încasare, astfel că veniturile suplimentare de TVA pentru anul viitor vor fi de doar 764 milioane de lei.

Prețul benzinei se va majora cu cel puțin 7,2% (40 de bani) în urma introducerii noi taxe de infrastructură de 7 cenți și a indexării accizelor cu rata inflației

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 04 November 2013 21:57

Noua taxă de 7 centi scumpeste benzina cu 7,2%Prețul benzinei se va majora de la 1 ianuarie cu cel puțin 40 de bani pe litru, ca urmare a introducerii noii taxe de infrastructură de 7 eurocenți, convenită cu FMI, a includerii ei în baza de impozitare a TVA și a renunțării la calculul accizei în euro și indexarea acesteia cu rata inflației.

Dacă la acestea adăugăm și taxarea construcțiilor speciale (sonde, platforme maritime, stâlpi, rețele de distribuție) pe care le dețin companiile de petrol și gaze, scumpirile ar putea fi mai împovărătoare. Nu trebuie uitat nici faptul că anul viitor vor fi majorate probabil și redevențele, ceea ce ar conduce inevitabil la pierderea de către România a poziției de țară europeană cu cea mai ieftină benzină.

Impactul introducerii noi taxe asupra prețului benzinei va fi, la un curs de 4,44 lei pe euro, de  31 de bani pe litru, care în realitate va deveni de 38,5 bani pe litru după aplicarea TVA. Dacă se adaugă și indexarea cu rata inflației, un litru de benzină va costa cu peste 40 de bani mai mult decât în prezent. Pentru că guvernul a decis că sistemul de acccizare pentru anul 2014 va fi modificat astfel încât accizele plătite de consumatorii români anul viitor nu vor mai fi calculate în funcţie de cursul valutar anunțat de BCE la data de 1 octombrie 2013, ci în funcţie de rata inflaţiei. În vechiul sistem, ar fi câştigat consumatorii, în premieră în ultimul timp: cursul de schimb pentru accize este mai bun la anul faţă de cum a fost în acest an, iar accizele ar fi urmat să scadă, în lei, în lei, cu 1,65%, în 2014.

Noua taxă de infrastructură, aplicată numai retail-ului sau tuturor vânzărilor?!

Singura necunoscută este dacă noua taxă se va aplica numai vânzărilor de retail sau și celor comerciale. Fiind o taxă de infrastructură ar fi normal să fie aplicată numai celor de retail, adică numai combustibililor care sunt utilizați pentru alimentarea autoturismelor. Anul trecut a fost înregistrat un volum de vânzări la nivel de retail de 5 miliarde de litri combustibili (sau 1,3 milioane de tone benzină și 2,8 milioane de tone de motorină), dintr-un total de 7 miliarde de tone combustibili.

Dacă cererea de combustibili ar fi perfect inelastică, statul ar avea putea câștiga din taxă 350 de milioane de euro, la care se adaugă alte 84 de miliarde de euro care vor intra la bugetul de stat în urma aplicării TVA acestei accize. Adoptarea acestei măsuri va pune presiune asupra BNR, care este conștientă de efectul pe care majorarea prețului la combustibili în va avea asupra inflației. Benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă pe partea de ofertă.

Benzina și motorina, bunuri cu cerere elastică

Toate aceste calcule sunt făcute ignorând elasticitatea cererii de carburanți. Potrivit ultimului raport anual al Petrom, „vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2%, comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa interna au fost de 2.405 milioane de litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2012, şi nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienților au condus la scăderea uşoara a vânzărilor medii de carburant pe benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinărie (2011: 4,5 mil. litri benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe stație au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2012 (2011: 4,0 mil. litri/benzinărie)”.

Povară fiscală anuală suplimentară de 47 de euro

Și în ultimul raport anual al Rompetrol, se precizează că “retail-ul reprezintă principalul segment al pieței, având 71% din piață în 2012 și este puternic afectat de criza care a afectat regiunea în ultimii ani, care a limitat consumul de combustibil, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivelul companiilor”. Consumul mediu de combustibil s-a situat în ultimii doi ani la 56 litri/lună pentru persoanele fizice, ceea ce ar echivala cu o povară fiscală anuală suplimentară impusă de noua taxă de 47 de euro pentru fiecare persoană fizică.

Însă socoteala de acasă mai niciodată nu se potrivește cu cea din târg. Dacă cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 7,2%, statul ar pierde venituri din accize și TVA în valoare de 216 milioane de euro, înjumătățind “beneficiile” aduse de noua taxă, fără a lua în calcul efectele negative macroeconomice pe care aceasta le va avea (creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor și scăderea vânzărilor acestora în economie). Chiar și la o scădere a cererii de 5%, statul ar pierde venituri de 150 de milioane de euro.

Preț benzină: Taxa de 10 cenți ar scumpi litrul de benzină cu 10%, ar aprinde inflația și ar reduce activitatea economică

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 30 October 2013 13:06

Noua taxă de 10 cenți scumpește benzina cu 10Posibila introducere a unei noi taxe de 10 eurocenți pe litrul de benzină și motorină ar scumpi carburanții cu 55 de bani (la actualul curs de 4,443 lei pentru un euro) și ar putea introduce în buzunarele celor ce se ocupă de administrarea drumurilor jumătate de miliard de euro anual.

Bugetul de stat va beneficia și el de venituri suplimentare de 120 de milioane de euro, ca urmare a aplicării taxei pe valoare adăugată (TVA) noii baze de impozitare care va include și noua taxă.

La prețul actual al benzinei, de 5,5 lei pe litru, cel mai redus la nivelul întregului an, noua taxă ar echivala cu scumpirea carburanților cu 10%. Adoptarea unei astfel de măsuri va avea însă dușmanii săi instituționali, printre care BNR, care este conștientă de efectul pe care majorarea prețului la combustibili în va avea asupra inflației. Benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă pe partea de ofertă.

Benzina și motorina, bunuri cu cerere elastică

Potrivit unor surse din piață, anul trecut a fost înregistrat un volum de vânzări la nivel de retail de 1,3 milioane tone benzină și de 2,8 milioane tone motorină, în total aproximativ 5 miliarde de litri de combustibili.

Toate aceste calcule sunt făcute ignorând elasticitatea cererii de carburanți. De altfel, orientarea pe timp de criză asupra majorării taxelor la bunuri și servicii cu cerere mai puțin elastică nu este un lucru nou în România, și nu numai. Ar fi însă o mare greșeală din partea guvernului Ponta să facă acest lucru, ultimii ani demonstrând o elasticitate mai ridicată a cererii pentru aceste produse, amplificată de criză.

Potrivit ultimului raport anual al Petrom, “vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2%, comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piața interna au fost de 2.405 milioane de litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2012, și nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienților au condus la scăderea ușoara a vânzărilor medii de carburant pe benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinarie (2011: 4,5 mil. litri benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe stație au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2012 (2011: 4,0 mil. litri/benzinărie)”.

Povară fiscală anuală suplimentară de 67 de euro

Și în ultimul raport anual al Rompetrol, se precizează că “retail-ul reprezintă principalul segment al pieței, având 71% din piață în 2012 și este puternic afectat de criza care a afectat regiunea în ultimii ani, care a limitat consumul de combustibil, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivelul companiilor”. Consumul mediu de combustibil s-a situat în ultimii doi ani la 56 litri/lună pentru persoanele fizice, ceea ce ar echivala cu o povară fiscală anuală suplimentară impusă de noua taxă de 67 de euro pentru fiecare persoană fizică.

Însă socoteala de acasă mai niciodată nu se potrivește cu cea din târg. Dacă cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 10%, statul ar pierde venituri din accize și TVA de 300 de milioane de euro, înjumătățind “beneficiile” aduse de noua taxă, fără a lua în calcul efectele negative macroeconomice pe care aceasta le va avea (creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor și scăderea vânzărilor acestora în economie). Chiar și la o scădere a cererii de 5%, statul ar pierde venituri din TVA de 150 de milioane de euro.

MOL a inaugurat a 142-a benzinărie din România, dotată cu grătar. Investiția s-a ridicat la aproape 1 milion de euro

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 16 October 2013 10:00

MOL Benzinarie Brasov Sacele BUNMOL România a inaugurat a opta sa benzinărie din județul Brașov și a cincea din zona metropolitană Brașov, extinzându-și rețeaua națională de distribuție la 142 de unități.

Finalizată în urma unei investiții de aproape 1 milion de euro, noua stație este amplasată în Săcele, pe ruta de ieșire dinspre Brașov către Drumul Național 1 – drumul european E60, cea mai importantă arteră de transport rutier din România.

Benzinăria are o suprafață de 3.000 de metri pătrați și este echipată cu trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale. Stația vinde carburanți marca MOL: benzină Tempo 95 și EVO Benzină, motorină Tempo Diesel și EVO Diesel.

Șoferii pot achiziționa roviniete și au la dispoziție facilitățile dedicate posesorilor de carduri de carburant MOL Gold și MOL Silver sau ale sistemului de loializare MultiBonus. În plus, magazinul cu o suprafață de 80 de metri pătrați pune la dispoziție produse alimentare sau din tutun, băuturi, precum și lubrifianţi MOL Dynamic, respectiv produse de îngrijire auto EVOX.

Stația are dotări moderne, inclusiv senzori pentru deschiderea ușilor toaletelor.

În plus, clienților li se propune o nouă modalitate de a lua masa când se află la drum, unică în acest moment pe piața distribuției de carburanți. În noua benzinărie MOL de la Brașov șoferii pot încerca 6 rețete diferite de preparate din carne de porc sau de pui, pregătite pe loc la grătarul din incinta magazinului.

Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operațiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud și țările membre CSI, compania având peste 75 de ani de experiență în producția de hidrocarburi.

În prezent, desfășoară activități de explorare în 11 țări și de producție în 7 țări, nivelul producției fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi.

Segmentul Downstream al grupului controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 142 în România.

Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul țării, dintre care unul a fost ratificat de către Guvernul României.

Ungurii de la MOL au ajuns la 141 de benzinării în România, după deschiderea a 3 noi stații de alimentare, în care au investit aproape 3 milioane de euro

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 17 September 2013 12:00

Benzinarie MOL IasiRețeaua de retail a MOL România a ajuns la 141 de benzinării, după ce compania a deschis trei stații noi, la Florești (Cluj), Iași și Călinești (Argeș), în urma unei investiți de aproape 3 milioane de euro.

„Am investit în total aproape 3 milioane de euro în cele trei noi benzinării, care vor deservi clienți din trei regiuni distincte ale României. Ne consolidăm prezența pe segmentul retail în țară, în linie cu strategia de creștere pe care ne-am propus-o pe termen mediu și lung”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO și Country Chairman MOL România.

Benzinăria de la Florești, cea de-a 11-a pe care MOL România o deține în județul Cluj, este situată pe drumul european E60 și are o suprafață de 3.300 de metri pătrați. Stația are trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale.

Magazinul are o suprafață de 80 mp și include un colț gastro, iar în parcarea de mari dimensiuni pot staționa simultan două autocare de pasageri.

Noua benzinărie de la Iași, a patra din județ, este situată pe strada, Nicolina pe un teren de 2.733 mp și include un magazin cu suprafața de 70 mp. Stația are trei pompe multi-produs, cu două pistoale pentru alimentarea rapidă a vehiculelor comerciale.

La Călinești a fost deschisă cea de-a patra benzinărie MOL în județul Argeș, pe DN7. Aceasta este prima stație inaugurată sub noua platformă de operare, care presupune că partenerul are în proprietate benzinăria, carburanții și mărfurile din magazin, în timp ce MOL România asigură marca (brandul), aprovizionarea permanentă cu carburanți și controlul operațiunilor.

Stația are două pompe multi-produs și o pompă cu debit mărit pentru alimentarea vehiculelor comerciale.

Vânzările totale de carburanți (în volume, inclusiv GPL și lubrifianți) în România ale celor de la MOL au crescut cu 8% în trimestrul al doilea din 2013 față de perioada similară a anului precedent, în timp ce creșterea în cadrul rețelei de retail a grupului MOL a fost de 5%.

Cum rămâne cu "concurența neloială" a Gazprom? Prețul benzinei sau motorinei comercializate de Petrom, mai mic decât cel practicat de ruși

Category: Preturi Benzina
Creat în Monday, 12 August 2013 10:01

benzinarie GazpromAntreprenorii români sau străini care activează pe piața autohtonă s-au obișnuit să solicite "ajutorul" guvernului ori de câte ori business-urile lor au de suferit. Cazul intrării pe piața autohtonă a celor de la Gazprom, care în luna mai vindeau benzină și motorină cu 10-15 bani mai ieftine decât combustibilii care puteau fi achiziționați de la stațiile concurenților Rompetrol, Petrom sau Lukoil este edificator în acest sens.

Deși, cel puțin pentru început, era normal ca aceștia să practice prețuri promoționale, pentru a-și anunța prezența pe piață, cei de la Rompetrol n-au avut răbdare și sau prezentat cu jalba-n proțap la ministrul economiei Varujan Vosganian, semnalându-i "concurența neloială" a celor de la Gazprom și cerându-i să ia măsuri de urgență în vederea fixării anumitor prețuri minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. La momentul "intervenției" Rompetrol, în Serbia, benzina Euro 95 era la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Interesant este că, între timp, potrivit Capital, situația s-a schimbat radical. Chiar dacă la o stație în apropiere de Miercurea Sibiului, Gazprom comercializează cea mai ieftină benzină din țară, 5,67 lei/litru (iar motorina - 5,83 de lei/litru), în celelalte zone, unde are stații și concurența, diferența de prețuri a devenit insesizabilă, Petrom practicând chiar prețuri mai reduse decât compania ruso-sârbească.

Demersuri dăunătoare consumatorilor

Dacă demersurile lobby-stice ale celor de la Rompetrol s-ar concretiza, consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Concurență acerbă pe autostrada București-Pitești

Dar care este situația actuală a evoluției comparative a prețurilor carburanților? Potrivit Capital, pe autostrada București-Pitești, conform site-ului Petrom, cea mai ieftină benzina costa 5,75 de lei, cu 4 bani mai puțin decât în urmă cu două zile. La stațiile Gazprom de pe aceeași autostradă, prețurile carburanților erau vineri, 9 august, de 5,77 de lei/l benzina 95 și de 5,90 lei pe litru motorina standard. La stația Petrom, motorina se vindea cu 5,89 lei/litru.

Situația nu este singulară. "Una dintre primele benzinării deschise de Gazprom la noi în țară este cea de la Veștem (județul Sibiu) unde, potrivit informațiilor publicate în presa locală și centrală șoferii găsesc cele mai mici prețuri din România. Din păcate sau din fericire, realitatea arată altfel. La cel mai mare nod rutier de pe relația Sibiu-Vâlcea-Brașov, se găsesc 3 stații: Petrom, MOL și Gazprom. Cei din urmă, Gazprom, avea prețul benzinei de 5,72 de lei, iar motorina se comercializa vineri, 9 august, cu 5,9 lei/litru. Spre comparație, cei de la Petrom, pentru a avea cât mai mulți clienți, practicau prețuri cu mai mici decât Gazprom cu 1 ban. Astfel, prețul unui litru de benzină standard era de 5,71 de lei (la Gazprom 5,72 de lei), iar la motorina standard prețul era de 5,89 de lei, iar la Gazprom, așa cum am menționat mai sus, 5,9 lei pe litru.", susține Capital.

Combustibilii s-ar putea ieftini în 2014: IEA estimează că producția mondială de petrol va crește mai rapid decât cererea

Category: Piete Internationale
Creat în Sunday, 11 August 2013 23:00

Benzina ieftinire cerere petrol BUNAgenția Internațională pentru Energie (International Energy Agency - IEA) și-a redus estimările privind cererea mondială de țiței de anul viitor, din cauza încetinirii expansiunii economice a Chinei și a problemelor întâmpinate de Statele Unite și Europa în a-și consolida trendul destul de firav de revenire a economiilor lor.

Astfel, potrivit ultimului raport al IEA pe această temă, consumul global de petrol se va majora cu 1,2% în 2014, respectiv cu 1,1 milioane de barili pe zi, până la un nivel de 92 de milioane de barili pe zi. Noua prognoză a Agenției indică o creștere pentru anul viitor mai mică cu 100.000 de barili pe zi, comparativ cu estimările publicate de aceeași instituție luna trecută.

„De acum știe toată lumea că producția de țiței va crește într-un ritm mai rapid decât cererea de petrol anul viitor, iar percepția generală este că prețurile la petrol vor scădea. Nu se prea întrevede nici un factor care ar putea inversa acest trend”, spune Bjame Schieldrop, șef al departamentului de mărfuri la SEB AB din Oslo, declarație făcută înainte de publicarea raportului.

Țițeiul Brent s-a ieftinit cu circa 4% anul acesta, până la circa 107 dolari/baril, din cauza scăderii ritmului de creștere economică al Chinei și ratelor mari ale șomajului din Statele Unite și Europa. Noua estimare a IEA privind evoluția cererii mondiale de petrol în 2014 ține cont și de recenta revizuire în jos a prognozei FMI cu privire la creșterea economică mondială de anul viitor, de la 3,3% la 3,1%.

Pe de altă parte, cei de la IEA arată că, în ultima perioadă, s-au făcut remarcate semne de revigorare a producției mondiale de petrol, dar și a industriei de procesare a țițeiului, rata zilnică de procesare în rafinării la nivel mondial crescând cu 3,1 milioane de barili/zi în iunie.

De asemenea, cererea de petrol produs în statele OPEC va scădea cu circa 400.000 de barili/zi anul viitor, la 29,4 milioane de barili/zi, din cauza faptului că majorarea producției din alte state, în primul rând din SUA și Canada, va depăși ritmul de creștere al consumului global de țiței.

Producția de petrol a celor 12 state ale OPEC a scăzut cu 165.000 de barili pe zi luna trecută, la 30,41 milioane de barili pe zi, atingând astfel cel mai redus nivel din ultimele 6 luni, din cauza dificultăților întâmpinate de industria de profil în Libia și Irak, ca urmare a tensiunilor politice. Producția Libiei a scăzut la 1 milion de barili pe zi, iar cea a Irakului – la 2,99 milioane de barili pe zi.

Producția de țiței a Arabiei Saudite, cel mai mare stat și liderul de facto al grupului, a crescut în iulie cu 150.000 de barili pe zi, la un maxim al ultimelor 12 luni, de 9,8 milioane de barili pe zi. Performanța saudiților a făcut ca, în pofida scăderii consemnate la nivel de grup, producția totală a OPEC să fie cu 400.000 de barili pe zi mai mare decât necesarul estimat de IEA pentru satisfacerea cererii din trimestrul al III-lea al acestui an și, de asemenea, mai mare decât ținta formală de producție a grupului, de 30 de milioane de barili pe zi.

Statele OPEC, care asigură circa 40% din necesarul de petrol al lumii, se vor întâlni în decembrie pentru a discuta revizuirea țintelor de producție.

IEA și-a menținut neschimbate estimările inițiale pe 2014 cu privire la creșterea producției de petrol a statelor din afara OPEC (cele mai importante fiind SUA; Canada și Brazilia), la 2,6% (1,4 milioane de barili pe zi), până la un nivel de 55,9 milioane de barili pe zi.

În același timp, estimarea privind creșterea cererii mondiale de petrol de anul viitor a fost revizuită doar marginal în jos, cu 70.000 de barili pe zi în minus, comparativ cu prognoza precedentă a IEA. Astfel, consumul mondial de țiței va crește în 2014 cu 895.000 de barili pe zi, la 90,8 milioane de barili pe zi.

Totalul stocurilor de țiței și produse rafinate din țările industrializate se situa, în iulie, peste media ultimilor cinci ani, după o majorare consemnată în iunie. Stocurile respective au crescut cu 11,9 milioane de barili în luna iunie, la 2,7 miliarde de barili, nivel cu 39 milioane de barili mai mare decât media ultimilor cinci ani.

De ce crește prețul benzinei mai mult în România și SUA decât în UE?

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 19 July 2013 10:13

20130529 - Oil barrelPrețul petrolului a explodat în ultima lună, ceea ce a antrenat majorări de prețuri la combustibili în întreaga lume. În România, de exemplu, în ultimele trei zile numai, prețul litrului de benzină s-a majorat cu 3 bani, în timp ce cel de de motorină, cu un ban. De la sfârșitul lunii trecute, benzina s-a scumpit în România cu aproximativ 18 bani pe litru, în schimb ce motorina s-a scumpit cu 15 bani pe litru, ambele ajungând, la stațiile Petrom, undeva în jurul cifrei de 5,92 lei.

Calculate în euro, în primele două săptămâni ale acestei luni, potrivit Oil Bulletin redactat de Comisia Europeană, prețurile la benzină și motorină din România au avansat cu 3,1 eurocenți, respectiv 4 eurocenți pe litru. Scumpirile din România au ținut pasul cu cele din SUA, unde galonul s-a majorat cu 14,7 cenți (echivalent cu o majorare de 4 cenți pe litru) și au fost superioare mediei UE (de 1,4 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,6 eurocenți pe litru) sau din zona euro (de 2,9 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,5 eurocenți pe litrul de motorină).

România este, în continuare, statul UE cu cea mai ieftină benzină

Cu toate acestea, în urma reducerilor de preț mai agresive din prima jumătate a anului, România continuă să conducă în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, cu un preț de 1,294 euro pe litru, urmată de fostul lider de acum două săptămâni, Polonia, cu 1,304 euro pe litru. În cazul motorinei, România este depășită în topul celor mai ieftini carburanți, de Polonia, țările baltice, Bulgaria, Croația și Luxemburg.

Screen Shot 2013-07-19 at 9.29.08 AM

Ural-ul și WTI s-au apreciat mai rapid ca Brent-ul

Dar cum poate fi explicat ritmul mai susținut de scumpiri din ultimul timp de pe piața internă? Dincolo de volatilitate cursului de schimb dolar/leu, ca și în cazul SUA principala explicație constă în majorarea mai accelerată a prețului petrolului de referință în România (cel cuprins în formulele de calcul de către companiile autohtone), Ural-ul (respectiv West Texas Intermediate în cazul SUA) comparativ cu țițeiul de referință de pe piața vest-europeană (Brent-ul). În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la o primă de peste 70 de cenți, vinerea trecută prima a ajuns și la un dolar, față de Brent, după ce în ultimii 20 de ani, el s-a tranzacționat în medie la un discount de patru dolari. Similar, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a ajuns la minimul ultimilor patru ani (cea mai redusă din 18 octombrie 2010), de doar 89 de cenți. În luna februarie, ea era de 23 de dolari pe baril!

Rușii majorează taxele vamale percepute la exportul de Ural

Vești proaste pentru șoferii români vin și din Rusia, principalul exportator de Ural, care își va majora taxele vamale percepute la exportul de țiței cu 2,9% începând cu 1 august, ca urmare a majorării prețului Ural-ului. Taxa standard ar urma să crească la 379,8 dolari pe tonă, sau 51,81 de dolari pe baril, de la 369,2 dolari pe tonă în această lună.

Rușii calculează taxele vamale la export pe media Ural-ului calculată pe perioada de referință cuprinsă între cea de-a 15-a zi a unei luni și cea de-a 14-a zi a lunii următoare. În ultima perioadă de referință, media prețului Ural-ului a fost de 105,05 dolari pe baril, față de media perioadei precedente de doar 102,64 dolari pe baril.

Analiștii anticipează o ieftinire a WTI

Potrivit Bloomberg, țițeiul West Texas Intermediate s-a tranzacționat în apropierea celui mai mare nivel înregistrat în ultimele 16 luni, ca urmare a micșorării  numărului de cereri de șomaj în SUA și a reducerii stocurilor pe Noul Continent.

WTI cu livrare în luna august a ajuns ieri la 108,04 dolari pe baril, în creștere cu 1,56 dolari pe New York Mercantile Exchange. 

Brent-ul cu livrare în septembrie a crescut ieri cu 9 cenți, sau 0,1 la sută, la 108.70 dolari pe baril pe ICE Futures Europe Exchange.

WTI ar putea avea o evoluție descendentă săptămâna viitoare, aprecierea de 12% din această lună fiind considerată excesivă deanaliștii chestionați de Bloomberg. 19 din 33 de analiști, sau 58%, au estimat o reducere a prețului WTI, îăn timp ce numai 7, sau 21%, au anticipat o majorare a prețului, iar alți 7 o stagnare. Săptămâna trecută, 50% din analiștii chestionați de Bloomberg au anticipat o majorare de preț. {jathumbnailoff}

O veste bună și una rea pentru șoferii români: beneficiază de cea mai ieftină benzină din UE, dar vor plăti mai mult pe combustibili ca urmare a evoluției Ural-ului

Category: Preturi Benzina
Creat în Monday, 15 July 2013 10:53

20130715 - Ural benzina motorinaChiar dacă în prezent beneficiază de cea mai ieftină benzină din Europa, România detronând în ultima săptămână Polonia din fruntea topului prețurilor cele mai reduse la carburanți, volatilitatea cursului de schimb și evoluția prețului internațional al Ural-ului, sortimentul de țiței utilizat de companiile autohtone în formula de calcul al prețului benzinei și motorinei în România, ar trebui să dea șoferilor români de gândit. În pofida aprecierii considerabile a monedei naționale din ultimele zile în raport cu dolarul, leul nu a reușit să recupereze pierderea acumulată în ultima lună, ceea ce condus la o majorare a prețului combustibililor. În plus, avantajul comparativ al pieței interne în raport cu piața europeană, reprezentat de tipul de țiței utilizat în formulele de calcul, Ural vs Brent, pare a se evapora, săptămâna trecută Uralul tranzacționându-se la o primă de un dolar în raport cu Brent-ul, după ce în ultimii ani el s-a tranzacționat la un discount în medie de patru dolari în raport cu petrolul din Marea Nordului. 

Acesta este și motivul pentru care combustibilii s-au scumpit în România nu numai în ceea ce privește prețul în lei, ci și potrivit Oil Bulletin-ului publicat de Comisia Europeană, adică și în euro. Potrivit datelor CE din 8 iulie, într-o singură săptămână, un litru de benzina euro 95 s-a scumpit cu 1,26342 la 1,26356 euro, iar unul de motorină, de la 1,29656 la 1,2967 euro. Cu toate acestea, România a detronat Polonia (unde un litru de benzină costă 1,27124 euro) în topul celei mai ieftine benzine din UE. În ceea ce privește motorina, România a căzut un loc ca urmare a aderării la UE și includerii Croației în top, situându-se pe șase după Polonia, statele baltice și Croația.

Evoluția cursului dolar/leu din ultima lună

 20130715 - Ural benzina motorina 2

Un cargo de Ural, tranzacționat la cel mai înaltă primă față de Brent din ultimii 22 de ani

Dincolo de evoluția cursului dolar/leu și a recomandărilor analiștilor de a paria pe dolar, îngrijorătoare este și evoluția Uralului. Potrivit Bloomberg, vineri, un cargo de Ural de 80.000 de tone, care ar urma să părăsească portul Novorosisk pe 27 iulie s-a tranzacționat la o primă de un dolar față de țițeiul Brent, cel mai mare nivel înregistrat din iulie 1991 încoace. Așa cum scria săptămâna trecută Energy Report, prima de tranzacționare a Uralului în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, săptămâna trecută el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta, iar vineri chiar la o primă de un dolar. Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossiysk, de la Marea Neagră.

Trimestrul al doilea a fost unul bun pentru șoferii români

De altfel, în ultimele trei luni, evoluția combustibililor din România a fost una relativ favorabilă consumatorilor. Dovadă: în al doilea trimestru al acestui an, România a coborât un loc în clasamentul mondial al statelor cu cea mai scumpă benzină, de pe 33 pe 34, dar și în cel al poverii financiare a prețului combustibilului, respectiv de pe 8 pe 9, potrivit unui clasament periodic întocmit de cei de la Bloomberg.

Astfel, în iunie, în România, prețul mediu al benzinei regular se cifra la 6,48 dolari/galon, în scădere față de nivelul de 6,70 dolari/galon consemnat în februarie, ceea ce a făcut ca România să coboare de pe locul 33 pe locul 34 în topul Bloomberg al statelor cu cea mai scumpă benzină, în cifre absolute.

Din punct de vedere al poverii pe care o reprezintă benzina în bugetul românilor, situația s-a îmbunătățit ușor, de asemenea, România coborând de pe 8 pe 9 în topul Bloomberg. Achiziționarea unui galon (circa 3,78 litri) de benzină reprezintă acum, în medie, 26,97% din venitul mediu zilnic la nivel național din România, față de 30% în februarie.

Nu doar ușoara ieftinire a benzinei a contribuit la această evoluție, ci și majorarea venitului mediu zilnic al românilor, de la 22 la 24,04 dolari pe zi.

{jathumbnailoff}

Presiune pe prețul benzinei și motorinei: Ural-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani în raport cu Brent-ul, iar leul pierde teren în fața dolarului

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 05 July 2013 11:36

30130604 - dolar titeiPrețul benzinei și motorinei din România a fost unul relativ stabil în ultimele după săptămâni, după majorările de la începutul lunii trecute cauzate de deprecierea destul de importantă a leului. Acesta pare a se afla, cel puțin temporar, într-o perioadă de acalmie, însă nu poate fi exclusă o viitoare deteriorare a cursului ca urmare a fundamentelor economice destul de șubrede și ca urmare a mișcărilor internaționale de retragere de capital de pe piețele emergente.

Pentru șoferii și companiile de transport din România, o altă știre însă pare mai îngrijorătoare, cel puțin pentru moment. Prețul țițeiului Ural, cel care este folosit de companiile românești în formula de calcul a prețului combustibililor, pare a se inflamat. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul, a atins maximul ultimilor 20 de ani.

Prețurile combustibililor în stațiile de benzinărie din România par a se fi calmat pentru moment. La benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, prețul celor două tipuri de sortimente de benzină este identic cu cel de pe 256 mai, și anume un litru de benzină Standard 95 costă 5,74 lei, în timp ce unul de benzină Extra 99, 6,16 lei. Cele două tipuri de motorină comercializate de OMV Petrom s-au scumpit între timp cu 7 bani pe litru, acestea ajungând la 5,84 lei motorina standard și 6,07 lei motorina Extra. În aceeași perioadă, euro s-a apreciat în raport cu leul, evoluând de la de la 4,4161 la 4,420 lei pentru un euro. Dolarul, moneda de referință pe piața produselor petroliere a câștigat și mai mult teren în fața leului, ajungând la 3,4165 de la 3,3881 pe 26 iunie.

Evoluția cursului euro/leu din ultima lună

20130705 - pret benzina motorina Ural 1

Evoluția cursului dolar/leu din ultima lună

20130705 - pret benzina motorina Ural 3

Benzina din România, în continuare pe locul al doilea în topul celor mai ieftini carburanți din UE

Potrivit Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană, pe 1 iulie, benzina din România se afla pe locul doi în topul celor mai ieftine benzine dinEuropa, după cea din Polonia (1,257 euro pe litru), cu un preț de 1,63 euro pe litru. Media din statele membre UE era de 1,598 euro pe litru, iar cea mai scumpă benzină o plăteau olandezii - 1,728 euro pe litru. În ceea ce privește motorina, România era devansată de Polonia și de statele Baltice, prețul unui litru de motorină fiind în țara noastră de 1,296 euro pe litru. Media UE era de 1,406 euro pe litru, cea mai scumpă motorină fiind comercializată în Suedia, la un preț de 1,63 ero pe litru.

Exporturile rusești de Ural, la minimul ultimilor cinci ani

Calmarea poate fi însă doar una temporară, mai ales dacă urmărim evoluția petrolului Ural, țițeiul de referință luat în calcul la stabilirea prețurilor combustibililor pe piața internă. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istori, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în prezent el se tranzacționează la o primă de 73 de cenți față de acesta.

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossiysk, de la Marea Neagră.

"Această evoluție poate fi explicată prin majorarea activității rafinăriilor rusești pe timp de vară și prin majorarea exporturilor rusești către China, în defavoarea Europei", susține Andrey Kryuchenkov, analist la VTB Capital din Londra, citat de Bloomberg.

Rusia intenționează să exporte doar 905.610 de barili de Ural pe zi prin portul Primorsk în luna iulie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Nici în iunie, exporturile de Ural din Primosk nu au depășit un milion de barili. Exporturile de Ural din Novorossiysk din luna iulie vor fi cu 8% mai reduse decât cele din iunie, ajungând la un nivel de 693.276 de barili pe zi. Combinate, exporturile din cele două locații se vor situa îăn iulie la 1,6 milioane de barili, cu 21% mai reduse decât cantitatea de 2,02 milioane de barili exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

O altă explicație ține de reducerea producției de Ural în Kazakhstan și Azerbaidjan, susține David Wech consultant la JBC Energy GmbH. Alături de redirecționarea sa către Asia și majorarea cantităților furnizate rafinăriilor poloneze și cehe prin conducta Druzhba, reducerea producției de Ural conduce la o reducere cu 300.000 de barili pe zi a ofertei de Ural.

{jathumbnailoff}

MOL mai deschide o benzinărie, investiție de 1 milion de euro. Compania a ajuns la 138 de stații de alimentare în România

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 12 June 2013 12:56

MOL Gura HumoruluiMOL România a deschis o nouă benzinărie în județul Suceava, în orașul Gura Humorului, în urma unei investiții de aproximativ un milion de euro, pentru a deservi atât clienții locali, cât și pe cei aflați în tranzit între zona Moldovei și Ardeal.

“Benzinăria din Gura Humorului este a treia pe care am deschis-o de la începutul acestui an, extinzând rețeaua noastră la 138 de unități. MOL România consolidează astfel acoperirea națională a rețelei de benzinării și va continua strategia de extindere pe termen lung pe piață”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman al MOL România.

Benzinăria are o suprafață totală de 2.090 de metri pătrați și este situată pe strada Ștefan cel Mare nr. 128 bis, la ieșirea din oraș către Câmpulung Moldovenesc. Traseul este folosit în special de către șoferii care circulă între județele Botoșani, Suceava, Iași și zona Ardealului.

Benzinăria include un magazin cu suprafața de 80 de metri pătrați, precum și o terasă și un restaurant, unde clienții au la dispoziție preparate la grătar, sandviciuri, sucuri proaspete de fructe și cafea. În magazin sunt disponibile produse alimentare, produse din tutun, băuturi, lubrifianţi MOL Dynamic, produse de îngrijire auto EVOX.

Benzinăria este echipată cu două pompe multi - produs, cu un total de 18 pistoale, dintre care două cu debit mărit, pentru alimentarea vehiculelor comerciale. Carburanții disponibili la pompe sunt benzină - Tempo 95 şi EVO Benzină, respectiv motorină - EVO Diesel şi Tempo Diesel, precum și gaz petrolier lichefiat – GPL.

De asemenea, șoferii pot achiziționa roviniete și au la dispoziție facilitățile dedicate posesorilor de carduri de carburant MOL Gold și MOL Silver sau ale sistemului de loializare MultiBonus.

Sfârșitul ieftinirii benzinei și motorinei? Costul marginal de producție al unui baril de țiței a ajuns la un nivel record, peste prețul de vânzare

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 29 May 2013 12:03

20130410 - pretul titeiuluiPrețul țițeiului este unul dintre cei mai influenți indicatori economici. El este important atât pentru industria energetică, cât și pentru celelalte sectoare economice, energia fiind unul dintre cei mai importanți factori de producție, contribuind decisiv la stabilirea costurilor și, implicit, la strategia comercială a oricărei companii. El este extrem de important și pentru populație, care plătește pe litrul de benzină sau motorină un preț ce variază în ritm cu prețul internațional al țițeiului.

De la începutul anului, în pofida diverselor relaxări calitative și cantitative ale băncilor centrale, prețul țițeiului și odată cu el, cel al benzinei și motorinei, s-au micșorat mai peste tot în lume. Explicația este dată de raportul dintre cererea mai slabă (oglinda creșterii economice anemice de la nivel global, în special din UE, aflată în cel de-al șaselea trimestru de recesiune) și oferta mai bogată, care poate fi pusă pe seama revoluției tehnologice a tehnologiei de șist din SUA și pe baza imposibilității unor state membre ale OPEC de a-și reduce producția, PIB-ul și veniturile lor bugetare depinzând de cantitatea de petrol exportată.

Cu toate acestea, potrivit Financial Times, care citează o companie de cercetare de pe Wall Street, Sanford C. Bernstein, există "o parte întunecată a epocii de aur de șistului", un revers al medaliei, care ar putea afecta prețul petrolului și odată cu el pe cel al combustibililor, al benzinei și motorinei, pe termen lung: costul marginal de producție a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimul an. Costul marginal de producție este costul implicat de majorarea cu o unitate a actualei producții. În cazul petrolului el este costul implicat de majorarea producției cu un baril. Teoria economică susține că acesta nu trebuie să fie cel mult egal cu prețul obținând din vânzarea unității, în caz contrar, pe termen lung, compania întinzându-se mai mult decât îi permitea plapuma. Iar acesta este primul pas către faliment. Pe termen scurt, costul marginal de producție se poate situa și peste cel de vânzare al unui produs, însă numai în speranța ca, pe termen lung, investițiile în cercetare, responsabile pentru majorare costului marginal, vor fi încununate de succes și vor diminua considerabil nivelul acestuia.

Costul marginal de producție, peste prețul de vânzare al țițeiului

Potrivit Financial Times, într-o analiza recentă, Sanford C. Bernsteinse estimează costul marginal de producție din statele non-OPEC pe 2012 la 104,5 dolari pe baril, în creștere cu mai mult de 13% față de nivelul înregistrat în 2011, de 92,3 dolari pe baril. Ieri țițeiul Brent cu livrare în iulie se tranzacționa la 103,99 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aceeași lună, la 94,63 dolari pe baril.

Creșterea spectaculoasă a costului marginal de producție va avea implicații atât pentru prețul țițeiului de pe piața internațională, cât și pentru companiile petroliere. Foarte probabil, el va contribui la stabilirea unui prag minim de vânzare a petrolului dar și la plafonarea profitabilității sectorului.

Christophe de Margerie, directorul executiv al gigantului francez Total, a avertizat încă de luna trecută că tehnologia, inclusiv cea a șistului bituminos, nu conduce la reducerea costurilor marginale în industria petrolieră. Dimpotrivă, a precizat CEO-ul Total, "«barilii tehnologici», așa cum ne place nouă să-i numim, sunt zi de zi mai scumpi".

Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă

Tendința de creșterea a costurilor de producție ale petrolului extras din șisturi sau nisipuri bituminoase folosind tehnologia fracturării hidraulice din SUA și Canada este cu atât mai importantă cu cât Agenția Internațională pentru Energie anticipează că numai puțin de 40 la sută din producția de petrol pe următorii cinci ani va veni din America de Nord.

"Marje nete de profit din acest sector sunt acum la cel mai redus din ultimul deceniu", a declarat firma după revizuirea datelor financiare a celor mai importante 50 de mari companii petroliere din lume listate la bursă. "Acest fenomen nu este durabil. Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă", este concluzia companiei americane.

Sanford C. Bernstein estimează că costul marginal al producției de petrol a crescut cu aproximativ 250 la suta în ultimul deceniu, în creștere de la 30 de dolari pe baril în 2002 la un record de 104,5 dolari pe baril anul trecut. În același timp, costurile medii de producție au crescut de la 9,70 dolari pe baril în 2002 la 44.20 dolari pe baril anul trecut.

Ancheta antitrust a CE de pe piața petrolului, declanșată de o plângere a unui producător ungar de biocarburanți

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 17 May 2013 13:07

20130517 - razboiul biocarburantilorAncheta antitrust a Comisiei Europene pe piața petrolului a fost declanșată în urma unei plângeri efectuate anul trecut nu de un actor de pe piața țițeiului, ci de un producător ungar de bioetanol, Panonia Ethanol, care s-a declarat nemulțumită de faptul că Platts i-a refuzat cererea de a participa la mecanismul său de stabilire a prețurilor de referință pe piața biocombustibilor.

Producătorul ungar a precizat că s-a rugat mai mult de un an de cei de la Platts să le acorde permisiunea de a putea raporta tranzacțiile lor în sistemul electronic folosit de agenția de raportare pentru stabilirea prețurilor de referință la etanol în cadrul ferestrei de jumătate de oră folosită de companie în acest scop. Pannonia susține că, în pofida faptului că a dat curs tuturor solicitărilor de informații suplimentare venite din partea Platts, cererea sa a fost respinsă.

"După ce am fost în mod repetat respinși de Platts, compania a depus la finalul anului trecut o plângere la Comisia Europeană, plângere care viza însă numai accesul la mecanismul de stabilire a prețurilor de referință pe piața produselor de etanol de către Platts", a precizat Mark Brennock, purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

Platts susține că și-a respectat standardele

Platts a comentat acuzațiile venite din partea celor de la Pannonia, susținând că a respectat propriile standarde. "Pentru a produce prețuri de referință de cea mai mare calitate, Platts analizează gradul în care companiile care doresc să participe la mecanismul de stabilire al acestora îndeplinesc condițiile necesare respectării metodologiei publicate de Platts", a declarat purtătorul de cuvânt al agenției de raportare, Kathleen Tanzy.

Așa cum explica ieri Energy Report, Platts publică o serie de cotații de referință, folosite pentru a determina prețurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină sau biocombustibili. Traderii raportează tranzacțiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacțiilor fizice, sunt folosite pentru a determina prețul de referință. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Ancheta depinde de conținutul email-urilor și sms-urilor

Între timp, mai multe companii implicate au început să comenteze pe marginea anchetei declanșate de CE. Dacă Statoil a declarat toleranță zero încălcării directivelor UE, proprietarul singurei rafinării din Finlanda, Neste Oil Oyj, a precizat că, deși nu este anchetată, i s-au solicitat date menite a clarifica problema posibilei manipulări a prețurilor țițeiului și a biocombustibililor.

"Este foarte probabil ca procesul să intre în fază de metastază", a declarat Craig Pirrong, Institutului de Manangement al Energiei Globale, al Universității din Houston, care a adăugat că "totul va depinde de ce vor descoperi anchetatorii în email-urile, sms-urile, și mesajele de messenger, pentru că reprezentanții acestor companii discută unii cu ceilalți. Cercul s-ar putea extinde destul de rapid".

Ancheta antitrust de pe piața europeană a petrolului - în interesul consumatorului sau manipulare ieftină?

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 16 May 2013 13:41

20130516 - oil cartelAutoritățile antitrust din Uniunea Europeană sunt cel mai temut dușman al companiilor internaționale, care de altfel sunt extrem de binevoitoare și sunt dispuse să tolereze chiar și nivelurile extrem de ridicate de impozitare de pe Bătrânul Continent, însă se feresc de anchetele antitrust ale Comisiei Europene ca de dracu. Motivele țin în special de puterile extrem de mari de care se bucură acestea, dreptul de proprietate sau secretul profesional fiind simple mofturi în ochii anchetatorilor europeni. La nivelul UE, nu există nicio instituție cu puteri mai discreționare decât cele ale autorităților antitrust.

Ultima victimă a acestora este piața petrolului și a produselor derivate din acesta. În urmă cu două zile, trei companii petroliere, Royal Dutch Shell, BP, Statoil, dar şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări, două membre ale UE, Olanda și Marea Britanie, și una din afara UE, Norvegia, în căutarea de dovezi în ceea ce privește manipularea unor prețuri.

Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, invocă, potrivit Bloomberg, lipsa de transparenţă a pieţei petroliere cu livrare fizică, nu a celei cu derivative pe petrol. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

Ce anchetează CE?

Deocamdată, nu este clar ce anchetează oficialii UE, nici la nivel de produse, nici la nivel de persoane.  "Comisia este îngrijorată că mai multe companii s-ar putea să fi colaborat în raportarea de preţuri distorsionate unei agenţii care publică date despre cotaţii, cu scopul de a manipula preţurile publicate pentru un număr de produse petroliere şi biocombustibili", este singurul lucru care se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Nu se știe care dintre prețurile raportate de Platts (care se ocupă cu prezentarea unor benchmark-uri extrem de variate, de la prețul diferitelor tipuri de țiței la prețuri ale benzinei, motorinei sau ale gazului folosit pentru încălzire) sunt "suspecte" în ochii anchetatorilor. De asemenea, nu se cunoaște nivelul până la care merge ancheta. Sunt vizați și membrii ai conducerilor executive ale celor trei mari companii sau numai brokerii care raportează prețurile către Platts?

Piața poate prefera concurenții Platts

Screen Shot 2013-05-16 at 7.03.28 AMPlatts publică o serie de cotaţii de referinţă, folosite pentru a determina preţurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină. Traderii raportează tranzacţiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacţiilor fizice, sunt folosite pentru a determina preţul. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Screen Shot 2013-05-16 at 7.09.10 AM

Influenţa agenţiilor de raportare de preţuri depăşeşte sectorul petrolier. Evaluările Platts şi ale competitorilor companiei, între care Argus Media şi ICIS, sunt folosite pentru a determina cotaţiile materiilor prime utilizate în foarte multe produse, variind de la pungi de plastic la piese auto. Sunt afectate industria chimică, cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari pe an, precum şi sectoarele cărbunelui, energiei, metalelor, emisiilor poluante, gazelor naturale lichefiate, precum şi ratele de transport maritim.

Screen Shot 2013-05-16 at 7.05.01 AM

Platts însă nu obligă pe nimeni să folosească cotațiile sale, piața fiind cea care de-a lungul mai multor decenii a preferat cotațiile agenției de raportare. În ultimul timp însă, cel puțin actorii de pe piața americană, au început să prefere agențiile de raportare concurente. Andy Lipow, președinte al firmei de consultanță Lipow Oil Associates, susține că mai mulți traderi din SUA preferă acum serviciile celor de la Argus Media Inc. și ai celor de la Oil Price Information Service, pe motiv că aceștia sondează mai adânc piața în comparație cu Platts. Cu toate acestea, în Europa, Platts rămâne principala agenție de raportare a prețurilor.

Brent-ul, benzina și motorina se ieftinesc în UE

Screen Shot 2013-05-16 at 7.09.37 AM

Iar cum ancheta antitrust este declanșată de Comisia Europeană, pare evident că mecanismul de stabilire a prețului țițeiului Brent și al produselor derivate din acesta este una din principalele ținte. Numai că momentul ales este unul cel puțin ciudat: prima de tranzacționare dintre Brent și West Texas Intermediate (WTI) este undeva la 7 dolari, minimul înregistrat din ianuarie 2012 până în prezent. În 2012, media ecartului dintre cele două tipuri de țiței a fost de 20 de dolari, iar în februarie a atins maximul de 28 de dolari. Cu alte cuvinte, în pofida afirmației Comisiei Europene, potrivit căreia anchetează o posibilă manipulare a prețurilor în defavoarea consumatorilor europeni, scopul pare exact cel contrar. N-ar fi exclus ca ancheta să fi fost declanșată chiar la cererea unei companii producătoare de Brent, nemulțumită de prețul acestui tip de țiței. De altfel, și prețurile combustibililor se află într-o tendință descendentă de la începutul acestui an, ceea ce face puțin sustenabilă ipoteza unei conspirații împotriva consumatorilor europeni.

De asemenea, datele arată în ultimii ani o evoluție similară a prețului nominal al țițeiului cu cea a prețului real, dar și o adaptabilitate rapidă a acestuia la evenimentele geopolitice sau a evoluției raportului dintre cerere și ofertă. Nu același lucru se poate spune despre evoluția prețurilor în anii '70, când cartelul OPEC manipula piața.

Screen Shot 2013-05-16 at 7.05.53 AM

Nu în ultimul rând este suspect momentul ales pentru declanșarea controalelor inopinante, în aceeași zi în care se anunța că UE se află în cel de-al șaselea trimestru consecutiv de recesiune. Experții sunt de părere că, chiar dacă ar fi vorba de o manipulare, impactul ar fi rangul a câtorva cenți pe baril (care în prezent se află la peste 100 de dolari în cazul Brent-ului), fapt recunoscut și de CE. CE susșine însă că și acești câțiva cenți contează în buzunarul contribuabililor europeni, uitând însă să precizeze că cel mai mare manipulator al prețțurilor la combustibili de pe piața europeană este chiar Comisia, care prin accizele impuse statelor membre, dublează prețul benzinei sau motorinei, de exemplu.

{jathumbnailoff}

Redeschiderea rafinariilor din SUA pune presiune pe pretul futures al benzinei

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 05 March 2013 08:21

20130305 - Futures benzinaContractele futures pe benzină se află într-un trend descendent, ca urmare a terminării sezonului de lucrări de întreținere la rafinăriile din Statele Unite ale Americii (SUA), ce urmează a fi redeschise în cel mai scurt timp. Redeschiderea rafinăriilor va regla raportul cerere ofertă de pe continentul american, raport aflat sub presiune în ultimele luni, ceea ce a condus la o majorare a importurilor din Europa, care și așa produce benzină în cantități superioare cererii pieței de pe bătrânul continent.

Indicii futures ai benzinei au scăzut cu 0,9% ieri, după trei zile de apreciere. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a diminuat cu 73 de cenți, ajungând la 39,99 dolari pe baril, iar cea raportată la țițeiul Brent, cu 98 de centi, ajungând la 20,02 dolari pe baril.

"Prețurile deja se îndepărtează rapid de vârfurile înregistrate în trecutul apropiat", consideră Andy Lipow, președinte al Lipow Oil Associates LLC din Houston, citat de Bloomberg. "Rafinăriile își închieie operațiunile de întreținere în următoarele săptămâni, ceea ce va conduce la o majorare a ofertei", crede acesta.

Benzina cu livrare în aprilie a scăzut cu 1,95 cenți, sau 0,6%, până șa 3,109 dolari pe galon, la un volum de tranzacționare cu 32% mai mare decât media ultimei sute de zile. Prima de tranzacționare a benzinei pentru aprilie raportată la contractele pentru luna mai s-a micșorat până la 3,4 cenți, după ce pe 1 martie ea era de  4 cenți.

Media națională a prețului la pompă în SUA s-a micșorat la rândul său cu 0,5 cenți, până la 3,746 dolari gonul. A fost cea de-a cincea scădere consecutivă, cea mai lungă perioadă de depreciere înregistrată din 16 ianuarie. Chiar dacă prețul benzinei s-a majorat cu 14% de la începutul anului, el se află la un nivel mai redus cu 1,8% față de prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Păcura cu livrare în martie a pierdut 0,5%, ajungând la un nivel de 2,9251 dolari galonul, la un volum de tranzacționare cu 11% sub media ultimei sute de zile.

Prima de tranzacționare a benzinei raportată la etanol s-a micșorat la rândul său cu 1,95 de centi, ajungând la 69,51 cenți, chiar dacă etalonul a pierdut și el teren. 

Etanolul cu livrare în aprilie a pierdut 1,1 cenți, sau 0,5%, ajungând la 2,403 dolari barilul.

Prețul materiilor prime pe bursele internaționale (ora 8, ora României)

Comodity unitate Preț Evoluție Evoluție(%) Contract
RBOB Gasoline USd/gal

309,11

-0.76

-0.23%

Apr 13

NYMEX Heating USd/gal

292,74

+0.81

+0.28%

Apr 13

ICE Gasoil USd/MT

924,25

+3.00

+0.33%

Apr 13

TOCOM Kerosene

JPY/kl

72.870

-340.00

-0.46%

Sep 13

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud