Energy Report

Preț motorină: România va avea una dintre cele mai fiscalizate motorine din UE (locul 20 din 28 de state)

România a căzut de pe locul 6 pe locul 20 din 28 de state membre în topul UE al valorii taxelor indirecte (mai puțin TVA) în prețul litrului de motorină, cu o valoare totală de 427,04 de euro la mia de litri, în urma indexării accizelor cu rata inflației și a introducerii noii taxe de infrastructură în accize. Cu alte cuvinte, epoca benzinei și morinei ieftine din România a apus. Iar dacă raportăm nivelul noilor accize la puterea de cumpărare, tabloul devine mult mai îngrijorător pentru șoferii români, care vor conduce detașat în topul celor mai buni platnici eruopeni de taxe pe litrul de carburant.

Taxe indirecte mai mari decât România aplicate motorinei au, potrivit Oil Buletin, redactat de Comisia Europeană, doar Slovenia (438,74 euro/1000 l), Franța (349,4 euro/mia de l), Olanda, Finlanda, Germania, Irlanda, Suedia Italia și Marea Britanie (vezi tabel).

Șoferii bulgari, în schimb, achită taxe indirecte de doar doar 329 de euro la mia de litri, cei lituanieni, doar 330 euro la mia de litri, cei din Luxemburg și din Croația, doar 335 euro.

Situația este și mai împovărătoare pentru șoferii români, dacă luăm în calcul și TVA, procentul de 24% aplicat în România fiind unul dintre cele mai ridicate din UE. Procentul de 24% situează România pe locul 24 din 28 va nivel al TVA între statele membre UE. Chiar și statele europene care au un nivel al accizei mai mare decât cel al României, cu excepția Suediei, compensează printr-un nivel mai scăzut al TVA. De exemplu, Franța are un TVA de 19,6%, Marea Britanie, unul de 20%, Italia și Slovenia de 22%, Irlanda de 23%, 

Nivelul taxelor indirecte la 1000 l de benzina si motorina în UE

În ceea ce privește nivelul taxelor indirecte aplicate benzinei, România a căzut de pe locul al doilea pe cel de-al 11-lea, după măsurile anunțate de guvernul Ponta. Atât taxele indirecte din Benzină, cât și din motorină s-au majorat cu aproximativ 95 de euro.

Chiar dacă în proiectul de modificare a Codului Fiscal, guvernul Ponta susține că noile accize aplicate la 1000 de litri de benzină se ridică la 429,59 euro, iar la motorină la 400,395 euro, noile cifre sunt menite a induce în eroare opinia publică, ca urmare a modificării modului de calcul al accizei în România. Aceasta se calculează pentru 2014 la cursul de schimb din octombrie 2012 (4,5223 lei/euro), și va fi indexată și cu rata medie a inflației din septembrie, și nu la cursul de schimb de la 1 octombrie 2013, cum se întâmplă la celelalte state membre, care respectă directivele europene. Astfel că, pentru a nu compara mere cu pere, la un curs de schimb de 4,4423 lei/euro, luat în calcul în ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene, valoarea accizelor este în realitate de 460 euro/1000 l, în cazul benzinei, și de 427,04 euro/1000 l în cazul motorinei. Rezultă deci o scumpire cu aproximativ 100 euro la mia de litri pentru ambele.

Guvernul are nevoie de o derogare de CE, măsura indexării încălcând directivele europene

Directiva 96/2003 Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.

Potrivit guvernanților, noua metodologie de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Numai că pentru a putea să o aplice guvernul are nevoie de o derogare de la Comisia Europeană, pentru că ea încalcă mai multe directive europene, cele referitoare la accize în domeniul produselor petroliere, a tutunului, alcoolului, etc.

Energy Report a atras atenția că, potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.”

Prevederi identice sunt cuprinse și în directivele referitoare la accizarea alcoolului și tutunului, inclusiv în ultima modificare a legislației europene pe tema accizării tutunului, directiva 64/2011.

Praguri maxime de majorare a accizelor

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Efectul jongleriilor guvernului nu poate depăși 5 euro pe mia de litri de benzină

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar invoca alineatul 2 al articolului 13 din directivă, guvernul nu ar putea aplica o acciză la benzină mai mare cu mai mult de 5 euro la mia de litri, și nu cu peste 95 de euro cât ar dori dacă ar indexa nivelul în lei al accizelor cu rata inflației.

Directiva are un caracter obligatoriu și nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial

Directiva face parte din legislația secundară a Uniunii Europene (UE). Ea este adoptată de instituțiile europene pe baza tratatelor fondatoare. După ce directiva este adoptată la nivel european, statele membre trebuie să o transpună apoi în legislația lor internă. Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că directiva are caracter obligatoriu. La fel ca regulamentul european şi decizia, ea este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi, prin urmare, nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial.

Cu toate acestea, directiva se diferențiază de decizie şi regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre. Astfel, directiva nu conține modalități de aplicare; ea doar impune statelor membre o obligație de a atinge un rezultat. Acestea din urmă au apoi libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru a aplica această directivă, adică nomele de aplicare sunt la latitudinea statelor membre, însă nu și conținutul directivei.