Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed09202017

Last updateFri, 01 Sep 2017 10am

Romana English
Back Home

99 items tagged "subventii regenerabile"

Results 1 - 99 of 99

Guvernul britanic și-a depășit deja cu 1,5 mld. £ bugetul de subvenționare a regenerabilelor pe perioada 2015 - 2020

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 19 July 2015 12:42

UK eoliene offshoreGuvernul de la Londra și-a depășit deja cu 1,5 miliarde de lire sterline bugetul de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile alocat pentru perioada 2015 – 2020. Dacă bugetul nu va fi suplimentat, fie consumatorii britanici vor plăti mai mult pe facturile lor de curent electric, fie se vor tăia semnificativ investițiile în proiecte energetice verzi.

Potrivit The Guardian, care citează înalți oficiali guvernamentali, Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice al Marii Britanii și-a depășit deja cu 1,5 miliarde de lire sterline bugetul de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile pe următorii cinci ani. Dacă guvernul nu va aloca bani în plus, Regatul Unit ar putea avea probleme în a-și respecta obligațiile stabilite de legislația europeană privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Potrivit țintelor stabilite la nivelul UE, până în 2020, ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic britanic trebuie să ajungă la 15%.

Sursele The Guardian susțin că depășirea extrem de timpurie a bugetului de subvenționare a regenerabilelor pentru intervalul 2015 – 2020 este cea mai mare problemă a Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice și că, deocamdată, nu se știe cum va fi rezolvată problema.

Schema de sprijinire a energiei regenerabile din Marea Britanie are un buget de 7,6 miliarde de lire sterline pe an și constă în acordarea de subvenții peste prețul de piață cu care producătorii de energie verde își vând electricitatea produsă. Subvențiile sunt finanțate de consumatorii de curent electric printr-o taxă care figurează ca atare pe facturile lor de energie electrică și care, în varianta inițială a schemei de sprijin, trebuia plafonată la un anumit nivel.

Însă scăderea drastică a cotațiilor internaționale la țiței și gaze naturale a sporit considerabil dezavantajul competitiv de cost al producătorilor de energie regenerabilă, comparativ cu centralele electrice clasice bazate pe combustibili fosili. În plus, stimulați chiar de programul de subvenții, investitorii au finalizat și dat în folosință semnificativ mai multe centrale producătoare de energie regenerabilă decât estimau autoritățile.

Plafonul taxei de subvenționare a energiei regenerabile impuse consumatorilor pe facturi a fost majorat în fiecare din ultimii trei ani, în total cu peste 20%.

Într-un raport publicat recent, think-tank-ul de dreapta Policy Exchange a acuzat guvernul de la Londra de administrare "defectuoasă și păguboasă" a sistemului de subvenționare a energiei regenerabile și a cerut măsuri de stimulare a îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor, precum și direcționarea subvențiilor pentru regenerabile către tehnologii mature, cum ar fi parcurile eoliene onshore.

În raport se afirmă că politicile "verzi" au majorat cu circa 60 de lire sterline factura medie de curent electric a britanicilor în ultimii cinci ani.

În replică, lordul Adair Turner, fost șef al Comitetului pentru Schimbări Climatice din Parlamentul britanic, a criticat raportul, arătând că autorii acestuia abordează în mod eronat, adică pe termen scurt, problema costurilor decarbonizării economiei britanice.

"Fără îndoială că guvernul trebuie să încerce să își atingă obiectivele de mediu cu cele mai mici costuri posibile, însă ceea ce contează sunt costurile pe termen mediu și lung. În industria energetică, ciclurile investiționale durează, de regulă, mai multe decenii, ceea ce înseamnă că politicile adoptate trebuie să aibă viziune pe termen lung. Un sistem robust de producție de energie regenerabilă îi va feri în viitor pe consumatori de volatilitatea prețurilor la țiței și gaze naturale", a declarat lordul Adair Turner.

La rândul său, un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice de la Londra a declarat că "ieftinirea facturilor de curent electric ale gospodăriilor și firmelor britanice este prioritatea guvernului, care a anunțat deja reforme potrivit cărora vor fi desființate subvențiile pentru construirea de centrale eoliene offshore".

Exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele 5 luni din 2015. Importurile au fost mai mult decât duble

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 10 July 2015 12:47

Electrica SAExporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele cinci luni din 2015. Pe de altă parte, importurile de electricitate, deși de peste 13 ori mai mici ca volum decât exporturile, s-au majorat cu peste 118% față de ianuarie-mai 2014.

Potrivit datelor INS, exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele cinci luni din 2015, la 4.318,4 milioane KWh. Importurile s-au majorat cu 118,5%, la 314,6 milioane KWh.

Recent, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi de energie ar exporta energie ieftină din surse regenerabile în Ungaria, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump în România, obținând profituri importante. Mai mult, CE Oltenia a acuzat ANRE că menține un disponibil de rezervare de capacitate foarte mic pe direcția export Români-Ungaria, împiedicându-i astfel pe producătorii români să exporte în Ungaria. ANRE a respins acuzațiile CE Oltenia.

Majorarea exporturilor de energie s-a produs în condițiile majorării producției centralelor electrice producătoare de energie din surse regenerabile, susținute prin subvenții pe bază de certificate verzi, suportate de consumatorii finali de curent electric. Grație subvențiilor, acestea au costuri de producție mici, ceea ce le stimulează competitivitatea la export.

Astfel, producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.V.2015, a fost de 2.710,2 milioane KWh, în creştere cu 624,1 milioane KWh (29,9%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 622,0 milioane KWh, în creştere cu 174,6 milioane KWh (39%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014.

Per total, producția de energie electrică a României a crescut cu 3,1%, la 26.973 milioane KWh.

Producţia din termocentrale a fost de 10.399,9 milioane KWh, în scădere cu 1.202,7 milioane KWh (-10,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 8.611,6 milioane KWh, în creştere cu 1.321,5 milioane KWh (+18,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.629,7 milioane KWh, în scădere cu 108,9 milioane KWh (-2,3%).

Consumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8%, la 19.947 milioane KWh, iar cel din economie – cu 8%, la 14.600 milioane KWh. Iluminatul public a crescut cu 27,6%, la 274,9 milioane KWh, iar populația a consumat cu 4,2% mai mult curent electric, respectiv 5.071 milioane KWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice s-a majorat cu 0,4%, la 3.022 milioane KWh.

Consumul de energie electrică din economie a scăzut cu 8% în primele 5 luni din 2015, iluminatul public a crescut cu 27,6%

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 10 July 2015 11:49

Arcelor Mittal certificate verziConsumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8% în primele cinci luni din 2015, în timp ce reducerea de consum a fost mai accentuată la nivelul consumatorilor industriali, care au consumat cu 8% mai puțină electricitate față de intervalul ianuarie-mai 2014.

Astfel, potrivit datelor INS, consumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8% , la 19.947 milioane KWh, iar cel din economie – cu 8%, la 14.600 milioane KWh.

În schimb, iluminatul public a crescut cu 27,6%, la 274,9 milioane KWh, iar populația a consumat cu 4,2% mai mult curent electric, respectiv 5.071 milioane KWh.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice s-a majorat cu 0,4%, la 3.022 milioane KWh.

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

CEZ România a terminat 2014 cu o pierdere de 871,68 mil. lei, din cauza reducerii și amânării subvențiilor prin certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 01 July 2015 13:31

CEZ arbitrajGrupul ceh CEZ a înregistrat în România o pierdere netă de 871,68 milioane lei în 2014, față de un profit net de circa 220 milioane lei în 2013, din cauza măsurilor luate de Guvern cu privire la reducerea și amânarea la plată a subvențiilor pe bază de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

"Grupul CEZ în România a încheiat anul 2014 înregistrând o pierdere de 871,685 milioane lei, respectiv o scădere de 1,091 miliarde lei față de 2013. Scăderea a fost datorată schimbărilor bruște din sistemul de sprijin pentru producerea energiei din surse regenerabile, compania fiind forțată să reevalueze activele parcului eolian, iar acest lucru a dus la o pierdere de 743,768 milioane lei", se arată într-un comunicat al CEZ România.

De la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Mai mult, de la finalul lui 2013, potrivit unei HG, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Profitul operațional (EBITDA) al CEZ România s-a cifrat anul trecut la 478,97 milioane lei, în scădere cu peste 48% față de 2013. "Scăderile au fost înregistrate în activitatea de producție a energiei eoliene (565,815 milioane lei), fiind cauzate în principal de neprimirea certificatelor verzi pentru Fântânele Vest (Tomis Team) și Cogealac (Ovidiu Development)", se spune în comunicat.

La 31 decembrie 2014, CEZ România a înregistrat investiţii deţinute ca imobilizări financiare la valoarea netă de 66,896 milioane lei, reprezentând 486.707 certificate verzi amânate la tranzacţionare. Pierderea de valoare aferentă certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată, înregistrată de societate la 31 decembrie 2014, este în sumă de 12,229 milioane lei.

În raportul anual al companiei se arată că capitalul propriu al grupului CEZ în România a înregistrat o scădere, în principal ca urmare a rezultatelor nefavorabile realizate de către societățile care operează parcurile eoliene CEZ.

Un impact negativ l-a avut și expirarea acreditării temporare pentru sistemul de promovare prin certificate verzi până la obţinerea avizului de la Comisia Europeană, se mai spune în raport. Guvernul a dat de-abia la finalul lui 2014 o OUG potrivit căreia producătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții pe bază de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni.

În plus, CEZ a constituit, la 31 decembrie 2014, un provizion de mediu în valoare de 11,836 milioane lei, corespunzător unui număr de 90.563 de certificate verzi rămase de achiziţionat în vederea îndeplinirii cotei anuale, la un preţ de tranzacţionare de 130,69 lei/certificat verde.

EBITDA din activitățile de distribuție și furnizare a crescut cu 82,384 milioane lei față de anul trecut, în principal datorită colectării creanțelor restante de la Compania Națională de Căi Ferate (CFR) SA și de la Poșta Română, precizează CEZ.

Cheltuielile de investiții la nivelul întregului grup CEZ România au ajuns în 2014 la o valoare de 223,652 milioane lei, din care 207,102 milioane lei au fost investiți în modernizarea rețelei de distribuție. O mare parte din investițiile în producția de energie au fost finalizate în 2013, se afirmă în comunicat.

"Pe parcursul anului 2014, SC CEZ Distribuție SA s-a concentrat să îndeplinească planul de investiții aprobat de ANRE pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de distribuție. Valoarea totală a investiției în rețeaua electrică a fost de 207,102 milioane lei. În principal, investițiile au fost în rețeaua de joasă tensiune (72,8%) și în rețeaua de medie tensiune (20,3%), majoritatea fiind legate de programele realizate pentru reducerea pierderilor din rețea", arată CEZ.

Potrivit raportului anual pe 2014 al companiei, pierderile în reţele ale CEZ au scăzut în anul 2014, faţă de 2013, cu 10,4%, de la 1.281 la 1.148 GWh.

Consumul total de energie electrică a scăzut cu 3,6% în T1 2015, economia a consumat cu 6,4% mai puțin. Exportul de electricitate s-a dublat

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:05

Arcelor Mittal certificate verziConsumul total final de energie electrică din România a scăzut cu 3,6% în primul trimestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 12.527 milioane KWh.

Potrivit datelor INS, consumul final de energie electrică din economia românească s-a redus cu 6,4 în primele trei luni ale acestui an, la 9.188,2 milioane KWh.

În schimb, consumul de energie electrică din rețelele de iluminat public s-a majorat semnificativ, cu 21,7%, la 179,2 milioane KWh. Totodată, populația a consumat cu 4,3% mai mult curent electric decât în intervalul ianuarie-martie 2014, respectiv 3.159,6 milioane KWh.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice a crescut cu 2,1%, la 2.096,5 milioane KWh.

Pe de altă parte, exportul de energie electrică al României a crescut cu nu mai puțin de 94,7%, la 2.584,4 milioane KWh.

Subvențiile stimulează exportul de regenerabile

Dublarea exporturilor de energie s-a produs în condițiile majorării producției centralelor electrice producătoare de energie din surse regenerabile, susținute prin subvenții pe bază de certificate verzi, suportate de consumatorii finali de curent electric. Grație subvențiilor, acestea au costuri de producție mici, ceea ce le stimulează competitivitatea la export.

Astfel, producția centralelor eoliene a crescut, în T1 2015, cu 29,7%, la 1.782,6 milioane KWh, iar cea a centralelor fotovoltaice – cu 61,6%, la 264,2 milioane KWh.

Per total, producția de energie electrică a României a crescut cu 4,5%, la 17.006,5 milioane KWh.

Producţia din termocentrale a fost de 7.021,9 milioane KWh, în scădere cu 1.012,0 milioane KWh (-12,6%). Producţia din hidrocentrale a fost de 4.940,7 milioane KWh, în creştere cu 1.294,3 milioane KWh (+35,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.997,1 milioane KWh, în scădere cu 55,4 milioane kWh (-1,8%).

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Îi vom subvenționa pe facturile de curent și pe producătorii de energie regenerabilă din alte state UE care exportă electricitate în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 07 May 2015 13:47

eoliene baniProducătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre ale UE se vor putea acredita pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România în baza unor acorduri de reciprocitate între statele respective și statul român, potrivit unui proiect de lege votat miercuri de Camera Deputaților, măsura fiind o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Prevederea a fost introdusă ca amendament de comisiile de mediu și industrii ale Camerei Deputaților, într-un proiect de lege elaborat anterior de Guvern și votat miercuri de Cameră.

"Solicitare imperativa a CE. Conform Memorandumului cu tema Deschiderea schemei naţionale de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice către producătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre, aprobat în şedinţa de Guvern din data de 14.01.2015, la solicitarea CE, producătorii de energie electrică din surse regenerabile din alte state membre, la cerere, vor avea dreptul de a fi acreditaţi de către ANRE în calitate de beneficiari ai schemei de sprijin instituită prin Legea 220/2008, în aceleaşi condiţii ca şi producătorii autohtoni, în baza unor acorduri de reciprocitate încheiate în prealabil cu SM respective", este argumentul celor două comisii ale Camerei în susținerea amendamentului, stipulat în raportul pe fond al acestora la proiectul de lege.

Import în scădere

Potrivit documentului citat, la stabilirea nivelului de sprijin în procedura de acreditare se va ţine seama de regulile privind cumulul de ajutoare, pentru evitarea supracompensării, producătorii din alte state membre urmând să prezinte informaţii in acest sens.

Producătorii din alte state membre acreditaţi pentru a beneficia de sistemul de sprijin din România vor primi certificate verzi emise de Transelectrica pentru energia electrică din surse regenerabile produsă, exportată şi consumată în România in baza dovezilor care atestă originea acesteia. Ei vor avea dreptul de a tranzacţiona aceste certificate verzi pe pieţele centralizate din România, conform legislaţiei naţionale în vigoare.

"Sistemul de promovare prin certificate verzi se aplică pentru o cantitate anuală de energie electrică din surse regenerabile importată stabilită la nivelul volumului importului total de energie electrică al României în anul 2013", se mai menționează în raportul celor două comisii parlamentare.

Potrivit raportului anual al Transelectrica, în 2013, România a importat 2,7 TWh de energie electrică, din Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Anul trecut, importul de energie electrică al României s-a redus la doar 1,4 TWh, din aceleași surse.

Și ai noștri vor putea beneficia de subvențiile altora

În condițiile modificării legislative, producătorii de energie din surse regenerabile din Bulgaria și Ungaria vor putea beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România, subvenții suportate de consumatorii finali pe facturile lor de curent electric.

În baza eventualelor de reciprocitate semnate de România cu aceste state, producătorii români de energie din surse regenerabile vor putea, la rândul lor, să beneficieze de schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din aceste două state, pentru energia regenerabilă produsă în România și exportată în Ungaria și Bulgaria.

Anul trecut, România a exportat 8,5 TWh de energie electrică, cu peste 80% mai mult decât în 2013.

În proiectul de lege votat miercuri de Camera Deputaților se stipulează că Ministerul Energiei, în colaborare cu ANRE, va elabora mecanismul de deschidere a schemei de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice din surse regenerabile către producătorii din alte state membre ale Uniunii Europene.

Acest mecanism va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. Ulterior, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei hotărâri de Guvern, ANRE va adapta cadrul de reglementare în vigoare pentru a putea pune în aplicare acest mecanism, pe baza acordurilor de reciprocitate încheiate în prealabil cu fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Ce se mai modifică

O altă modificare legislativă prevăzută de actul normativ menționat este aceea că energia din surse regenerabile vândută la prețuri negative, adică mai mici decât zero, nu va mai beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi, aceasta fiind, de asemenea, o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Potrivit actului normativ, și în completarea OUG nr. 88/2011, producătorii de energie și operatorii economici pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene, în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară pentru a beneficia de numărul de certificate verzi prevăzut la art.6, alin.(2) din Legea nr.220/2008. Noua acreditare temporară este valabilă până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

De asemenea, legea permite regularizarea, în baza unei decizii a ANRE, a eventualelor diferențe negative dintre numărul de certificate verzi primite și numărul de certificate verzi cuvenite, conform deciziei individuale a Comisiei Europene. Mecanismul de aplicare presupune emiterea pentru tranzacționare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea producătorilor de energie electrică şi operatorilor economici pentru care se constată necesitatea regularizării, în maxim 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

Actul normativ introduce un nou articol, potrivit căruia documentația necesară notificării individuale a măsurii de sprijin către Comisia Europeană va fi întocmită doar de operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile în care puterea instalată este mai mare de 250 MW.

Pentru a se asigura fluidizarea pieței certificatelor verzi, producătorii și furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a achiziționa trimestrial certificatele verzi aferente cotei anuale și vor face raportări ale achizițiilor cu aceeași periodicitate.

O altă măsură care vine în sprijinul producătorilor de energie din surse regenerabile cu puteri instalate mai mici de 500kW/centrală este instituirea unei scheme de ajutor de stat prin prețuri reglementate, cu respectarea legislației Comisiei Europene în domeniu.

În cazul producătorilor cu puteri instalate cuprinse între 0.5MW și 3 MW, așa cum sunt majoritatea producătorilor din surse regenerabile, va fi posibilă încheierea de contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei negociate direct.

Sumele colectate ca urmare a aplicării sancțiunilor pentru contravenţiile rezultate din nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege vor constitui o primă sursă de finanțare pentru Fondul de eficienţă energetică destinat diminuării efectelor schimbărilor climatice.

Producătorii de regenerabile susțin că îi paște falimentul

”Ne dorim o fluidizare a pieței de energie prin stabilirea unor reguli clare și prin simplificarea modului de acordare a ajutoarelor. Vrem ca activitatea în domeniu să se așeze pe baze solide, corecte și - mai ales, sustenabile. Adoptarea legii vine în sprijinul producătoriilor de electricitate din surse regenerabileși era așteptată de aceștia ca o reală gură de oxigen. Mulți dintre operatorii economici, producători și furnizori de energie electrică din surse regenerabile, se aflau, spre exemplu, în situația de le expira acreditările temporare, iar acest lucru ar fi avut un puternic impact negativ asupra situației lor financiare și ar fi destabilizat piața certificatelor verzi. Noua lege protejează împotriva unor astfel de situații. De asemenea, faptul că actul normativ permite, pentru producătorii mici, încheierea de contacte bilaterale de vînzare/cumpărare negociate direct aduce un alt avantaj, întrucât cantitățile mici de energie electrică s-au dovedit dificil de tranzacționat pe piețele centralizate implicand costuri aditionale”, a declarat Andrei Gerea, Ministrul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri, citat într-un comunicat al Ministerului.

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Patronatul energiei regenerabile: O treime din producători riscă insolvența, ceea ce ar cauza băncilor creditoare pierderi de până la 2 mld. €

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 May 2015 12:44

Eoliene incendiuOrganizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

În comunicat se mai spune că, deși patronatul există doar de un an, a reușit să întreprindă acțiuni importante la instituțiile abilitate ale statului, acțiuni de modificare legislativă care vizează protejarea producătorilor de energie regenerabilă.

"În acest sens, reprezentanții PATRES au avut întâlniri multiple cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu Ministerul Energiei, IMM și Mediul de Afaceri, cu membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, precum și cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în domeniul energiei", afirmă sursa citată.

PATRES și-a început activitatea în anul 2014, la inițiativa unui grup de producători de energie din surse regenerabile nemultumiți de desele modificări și necorelări ale sistemului legislativ cu realitățile și nevoile producătorilor. Organizația numără 83 de companii, atât producători de energie din tot spectrul regenerabilelor (solar, eolian, hidro și biomasă), cât și reprezentanți ai companiilor de operare și mentenanță, reprezentând companii care au la un loc o putere instalată de peste 400 MW.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Se va modifica schema de sprijin

Potrivit Mediafax, la sfârșitul lunii martie, ANRE afirma că actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitând o alternativă la sistemul certificatelor verzi.

"Având în vedere faptul că există suficiente semnale din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie privind faptul că actuala schemă de promovare nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor şi având exemplul altor state din Uniunea Europeană care au creat alternative la schemele existente de sprijin (de exemplu Anglia), există opinia că trebuie susţinută ideea de a oferi o alternativă la schema de promovare prin certificatele verzi existentă", a comunicat ANRE, răspunzând unei solicitări Mediafax.

România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene.

În luna februarie, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru producerea de energie regenerabilă, după ce reducerea stimulentelor acordate producătorilor din sector a dus la restrângerea investiţiilor.

De asemenea, ANRE va elabora în cursul trimestrului al doilea al anului curent metodologia de stabilire a preţurilor reglementate şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile în centrale cu puteri instalate mai mici de 500 kW.

Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

A trecut vremea marilor proiecte

Potrivit ANRE, piaţa de producere a energiei verzi, "aşa cum a cum a fost imaginată", trebuie să fie, la nivelul anului 2016, diversificată din punct de vedere al tehnologiilor, să permită atingerea nivelului obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 de 24% şi totodată, să permită un impact suportabil în factura consumatorului final.

Energia produsă din surse regenerabile are acces cu prioritate la reţeaua de transport şi distribuţie, dacă nu este afectată siguranţa sistemului electroenergetic naţional.

Autoritatea precizează că România şi-a atins deja ţinta de energie verde asumată faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalărilor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de producere au scăzut "semnificativ" ca urmare a faptului că preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

"Nu pot fi impuse limitări privind racordarea sau acreditarea (de noi unităţi de producere a energiei regenerabile - n.r.) decât în condiţiile legii. Oricum, deşi un potenţial nou investitor este inclus în schema de sprijin, faptul că certificatele verzi au ajuns la valoarea minimă şi că o parte semnificativă din certificatele verzi nu pot fi vândute în piaţă a redus semnificativ numărul noilor solicitări de racordare la reţea", precizează ANRE.

Emil Calotă, vicepreşedinte al ANRE, spunea anul trecut că vremea marilor proiecte de producţie a energiei din surse regenerabile a trecut şi că a venit timpul unităţilor cu puteri mici, zonă în care potenţialul este extraordinar.

Democratizarea subvențiilor pentru regenerabile

ANRE a elaborat încă de anul trecut și a pus în dezbatere publică Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Pe baza Metodologiei, persoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor. Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Scandal imens de corupție în Spania: dezvoltatorii de parcuri eoliene ar fi dat șpăgi de peste 110 mil. € pentru a obține autorizații de funcționare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 04 May 2015 07:37

SpaniaPoliticieni, funcționari publici și oameni de afaceri bine conectați politic din regiunea Castilia-Leon din Spania ar fi cerut și primit șpăgi în valoare totală de peste 110 milioane euro de la dezvoltatori de proiecte de producție de energie eoliană pentru ca aceștia să primească permisele, licențele și autorizațiile legale necesare activității lor și pentru a se grăbi procesul birocratic de autorizare între anii 2004 și 2007.

Potrivit El Pais, care citează un raport din decembrie 2014 al Fiscului spaniol, mai mulți dezvoltatori de parcuri eoliene ar fi dat șpăgi unor politicieni și funcționari publici, precum și unor oameni de afaceri locali din Castilia-Leon cu legături cu Partidul Popular, fie direct, sub formă de cash, fie sub formă de acțiuni sau părți sociale la companiile înființate pentru construirea și operarea de centrale electrice eoliene.

Fiscul spaniol a înaintat raportul, care numără 94 de pagini, către procurorii anticorupție, aceștia urmând să investigheze dacă a fost vorba de spălare de bani sau de alte infracțiuni.

Cei suspectați că ar fi luat mită de la dezvoltatorii de parcuri eoliene sunt funcționari publici din Castilia-Leon, intermediari care ar fi negociat cu aceștia în numele companiilor energetice și s-ar fi ocupat direct de obținerea autorizațiilor necesare pentru dezvoltatori, precum și companii aparținând unor oameni de afaceri locali care, "fără nici o rațiune economică validă, au beneficiat de transferuri de bani și de acțiuni în valoare de peste 110 milioane euro", spun inspectorii Fiscului spaniol.

În unele cazuri, firmele oamenilor de afaceri locali care au primit acțiuni la companiile dezvoltatoare de parcuri eoliene și-au multiplicat în acest fel capitalul investit inițial de sute sau chiar mii de ori.

Printre cei care au beneficiat de această presupusă schemă de corupție s-au numărat oficiali ai Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon, responsabil cu autorizarea parcurilor eoliene.

Rafael Delgado Numez, care era pe atunci director-adjunct al Departamentului Economic din partea Partidului Popular și care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, a fost audiat de către inspectorii Fiscului spaniol, alături de alte persoane cu atribuții în domeniu.

Roțile birocrației trebuie "unse"

Potrivit mărturiilor sale, incluse în raportul citat, el ar fi declarat că procesul administrativ și birocratic de autorizare a parcurilor eoliene din Castilia-Leon ar fi fost "foarte eficient", dat fiind că, în acea perioadă, aproape că nu exista un cadru de reglementare pentru autorizarea parcurilor eoliene, iar autoritățile vroia să se asigure că dezvoltatorii care solicitau autorizații "aveau interese regionale".

Unul dintre personajele-cheie din raport este Alberto Esgueva, care, până în 2006, a fost director general al Excal, o instituție publică creată de guvernul regional din Castilia-Leon pentru promovarea exporturilor din regiune. Firma înființată de Esgueva ar fi primit cei mai mulți bani din șpăgile plătite de dezvoltatorii de parcuri eoliene.

Din septembrie 2014, Esgueva s-a mutat în Polonia, unde se ocupă de afaceri imobiliare. El a refuzat să vorbească cu jurnaliștii de la El Pais. Reprezentanții Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon susțin că nu sunt la curent cu raportul Fiscului și că procesul de autorizare a parcurilor eoliene s-a derulat în mod legal.

Inspectorii Fiscului mai susțin că cele mai multe șpăgi aveau ca scop grăbirea acordării autorizațiilor de construcție și funcționare pentru proiectele de parcuri eoliene. Raportul dă ca exemplu un caz în care un astfel de proiect era blocat de 6 ani din cauza birocrației.

Plăți fără contraprestație

Cea mai frecventă formă de dare de mită era înființarea, de către dezvoltatorii de parcuri eoliene, de companii mixte în asociere cu funcționari publici și oameni de afaceri locali bine conectați politic. Acest lucru grăbea procesul birocratic și administrativ de autorizare. Odată obținute toate actele necesare construirii parcurilor eoliene, dezvoltatorii răscumpărau acțiunile sau părțile sociale ale partenerilor lor corupți cu sume care depășeau masiv "investiția inițială" a acestora.

Una dintre companiile producătoare de energie regenerabilă care a plătit o sumă mare pentru înființarea unei ferme eoliene este Preneal, deținută de Eduardo Merigo, fost CEO al subsidiarei spaniole a Visa și fost secretar de stat în guvernul spaniol între anii 1977 și 1982. Acesta le-ar fi declarat inspectorilor Fiscului că s-a simțit ca o "victimă a sistemului".

Preneal a plătit 6 milioane de euro firmei San Cayetano Wind, înființată de Alberto Esgueva, "fără nici o contraprestație din partea acesteia". Preneal s-a asociat într-un joint venture și cu Cronos Global, firmă controlată în proporție de 50% de către Esgueva. După o "investiție inițială" în compania mixtă de 1,5 milioane euro, Cronos Global a primit de la Preneal, la ieșirea din asociere, o sumă totală de 7 milioane euro.

Fiscul spaniol bănuiește că firma Cronos Global ar fi primit și alte șpăgi, după ce inspectorii au descoperit că, la începutul recesiunii, firma a făcut unele transferuri bancare transfrontaliere suspecte de mari dimensiuni, către conturi din Polonia și Statele Unite. În aceste conturi s-ar fi transferat până la 100 milioane euro.

Memorie "ștearsă" de un "atac cerebral"

Pe lângă Alberto Esgueva, acționari în Cronos Global mai erau Luis Maria Garcia Clerigo și membri ai familiei sale. Clerigo a deținut firma de construcții Parqueolid din Valladolid, aflată acum în faliment. Contactat de El Pais, Clerigo a declarat că nu-și amintește nimic referitor la aspectele menționate în raportul Fiscului, din cauza faptului că a suferit un accident cerebral în urmă cu șapte ani.

Parqueolid a fost vizată și în alt caz de corupție, fiind acuzată că a primit 50 milioane euro de la guvernul regional din Castilia-Leon pentru a construi un nou sediu pentru Departamentul Economic al guvernului regional. În dosar mai apare chiar Delgado Nunez, fost director adjunct al Departamentului Economic.

În raportul Fiscului se mai menționează că Delgado Nunez, care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, ar fi primit plăți suspecte, din surse neidentificate din Elveția, în sumă de 535.721 euro. În plus, potrivit inspectorilor, începând cu anul 2005, Delgado Nunez ar fi început să facă achiziții personale extravagante, nejustificate de veniturile sale oficiale.

Pe lângă asta, Fiscul a mai descoperit că o companie, al cărei nume nu este menționat în raport, i-ar fi plătit lui Delgado Nunez creditul ipotecar contractat pentru cumpărarea unei vile și ar fi achitat și cheltuielile de renovare ale unei alte locuințe a acestuia.

Un trader bulgar de energie cu legături cu Ristea Priboi este "campionul" restanțelor la achiziția de certificate verzi pe 2014, are de plătit peste 5 mil. €

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 08 April 2015 12:32

OETFirma bulgărească de trading și furnizare de energie electrică OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD sucursala București se află pe primul loc în clasamentul pe 2014 al restanțierilor la achiziția obligatorie de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, depășind Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român, care a fost "lider" al acestui "top" în ultimii doi ani.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), firma OET Obedineni se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2014, cu o restanță de achiziție de 41.991 de certificate verzi.

La un preț mediu ponderat al certificatului verde de 36,07 euro/certificat consemnat în 2014, restanța financiară a bulgarilor s-ar cifra la circa 1,51 milioane euro. Însă potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 119,293 euro/certificat, în termen de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

În aceste condiții, OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD va avea de plătit, pentru certificatele verzi neachiziționate anul trecut, peste 5 milioane de euro.

OET Obedineni Energiini Targovtsi OOD este o firmă de trading și furnizare de energie electrică înregistrată în Bulgaria, care a intrat pe piața românească în 2009, compania mai având operațiuni în Bulgaria, Macedonia, Grecia, Turcia, Serbia și Ungaria.

Omul de legătură

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în 2013, OET Obedineni a avut în România un profit net de 5,42 milioane lei, la o cifră de afaceri de 193,6 milioane lei, cu un număr de 22 de salariați.

Presa a relatat că, în 2012, printre directorii firmei bulgărești se număra și Ristea Priboi, fost ofițer de Securitate, iar ulterior al SIE și, de asemenea, fost consilier personal al lui Adrian Năstase și deputat PSD.

În august 2012, Administrația Porturilor Constanța a atribuit OET Obedineni un contract privind cumpărarea de energie electrica pentru consumatorii captivi în rețeaua Comvex în valoare de 137.720 lei fără TVA.

De asemenea, în 2010, potrivit EVZ, bulgarii au încercat să facă un deal cu CET Iași, aflată în mari dificultăți financiare, prin care să furnizeze producătorului de energie termică cărbune și să primească la schimb energie electrică produsă de acesta. Ambele afaceri ar fi fost intermediate de către Ristea Priboi.

Nume mari pe lista restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor la îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi s-a clasat Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român, care a fost "lider" al acestui "top" în ultimii doi ani. RAAN a avut, în 2014, o restanță de achiziție de 31.101 certificate verzi, pentru care va avea de plătit, la valoarea penalizatoare de 119,293 euro/certificat, suma totală de 3,71 milioane euro.

Pe locul 3 figurează, în 2014 ca și în 2013, furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 3.359 de certificate verzi, pentru care va avea de plătit peste 400.000 de euro.

Cu restanțe semnificative la îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi în anul 2014 mai figurează RWE Energie SRL, subsidiara locală de trading și furnizare de energie a gigantului german omonim (2.492 certificate, aproape 300.000 euro), CET Govora, producătorul de energie termică controlat de stat ce alimentează municipiul Râmnicu Vâlcea și platforma industrială Oltchim (1.420 certificate, aproape 170.000 euro) și Management & Consulting SRL, firmă controlată de Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator și apropiat al președintelui de onoare al PC, Dan Voiculescu (1.277 certificate, peste 152.000 euro).

E bine că nu ne mai pun restanțele pe facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătea (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în 2013, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificate verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG în 2013, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor de energie.

După RCS&RDS, încă un gigant din telecomunicații se implică în sectorul energetic: Telekom vrea să facă producție, distribuție, trading și transport de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 31 March 2015 10:36

cabluri stalpi RCSAcționarii operatorului de telecomunicații Telekom Romania Communications SA au hotărât, într-o AGA desfășurată în 19 noiembrie anul trecut, să completeze obiectul de activitate al companiei cu activități secundare din domeniul energetic.

Potrivit hotărârii AGA Telekom, obiectul de activitate al societății a fost completat cu activitățile secundare de producție, transport, distribuție și comercializare a energiei electrice.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 45,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului “Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.

În Germania, Deutsche Telekom are un business consolidat în energie, activând în principal pe segmentul sistemelor de contorizare, control și monitorizare inteligentă a consumului de energie electrică, smart grids și smart metering.

Potrivit unui ordin al ANRE intrat în vigoare în decembrie anul trecut, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta se vor implementa proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente se vor derula în zonele urbane și rurale cu rețele electrice în stare bună sau recent retehnologizate.

Primul operator major de telecomunicații care s-a implicat în sectorul energetic a fost grupul RCS&RDS, care s-a înscris în decembrie anul trecut ca trader la bursa de energie OPCOM. Tot atunci, compania a început să cumpere curent electric pe OPCOM de la propriile subsidiare dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice. Acestea sunt cinci la număr, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL, Energiafoto SRL, Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, au fost achiziționate de cabliști în ultimii doi ani și dețin parcuri solare în județele Bihor și Brăila.

Anul trecut, economica.net scria că grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Potrivit ebihoreanul.ro, RCS&RDS a început să furnizeze energie electrică agenților economici de pe platforma industrială a Oradei și are în plan să atace și piața consumatorilor casnici, urmărind transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

România aproape și-a atins ținta fixată pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul de energie, dar e departe de cea privind eco-carburanții

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 10 March 2015 15:07

Screenshot 2015-03-10 14.14.15La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Eclipsa de soare din 20 martie va pune la grea încercare rezistența rețelelor electrice ale Europei. Operatorii de sistem nu exclud un incident

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 February 2015 15:33

BlackoutEclipsa de soare care va avea loc pe data de 20 martie anul acesta va reprezenta o provocare fără precedent pentru operatorii de transport și sistem ai rețelelor electrice ale Europei, în condițiile în care, la nivelul întregului continent, centrale electrice solare cu o putere instalată totală de 35.000 MW vor înceta să livreze energie electrică în sistem, iar ulterior își vor relua producția, totul într-un interval foarte scurt, de doar două ore, punând la grea încercare stabilitatea rețelelor electrice europene.

"Pe 20 martie 2015, în condițiile unei dimineți senine, circa 35.000 MW de putere instalată în centrale electrice fotovoltaice vor ieși gradual din sistemul energetic european, iar ulterior vor reintra, tot gradual, în sistem. Totul în interval de doar două ore, chiar la începutul unei zile normale de lucru în Europa", se arată într-un comunicat al Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Efectele eclipsei asupra sistemelor energetice se vor resimți cel mai puternic în Germania și Italia, potrivit ENTSO-E, statele cu cele mai mari puteri instalate totale în centrale fotovoltaice din Europa, atât în cifre absolute, cât și ca pondere a fotovoltaicelor în totalul mixului energetic.

Potrivit legislației majorității statelor europene, inclusiv România, pe lângă că primesc subvenții de stat suportate de consumatori, producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de privilegiul preluării cu prioritate în sistemele energetice a producției centralelor lor.

Asta creează probleme de stabilitate sistemelor de transport și în zile obișnuite, din cauza intermitenței producției centralelor eoliene și solare, dependente de condițiile meteorologice. Astfel, capacitățile convenționale de producție, cum ar fi termocentralele pe cărbune sau gaze, trebuie oprite atunci când sursele regenerabile încep să producă și pornite atunci când eoliene și solarele nu mai pot introduce energie în sistem.

Cum stăm în România

În România, eclipsa de soare din 20 martie va avea loc între orele 10.45 și 13.05 dimineața. Momentul de maximă intensitate va fi la 11.50. Potrivit datelor Transelectrica, pe 20 martie anul trecut, la 10.45, producția de energie solară a României era de 382 MWh, reprezentând 5,85% din totalul producției de energie electrică de la acel moment și 5,83% din consumul mediu orar, valori care s-au păstrat relativ similare și la 11.50. Pe data respectivă, la ora 13.05, producția de energie fotovoltaitcă se majorase la 462 MWh, reprezentând 6,75% din producție și 7,28% din consumul mediu orar.

Pe parcursul anului trecut, centralele electrice solare au avut o pondere de 2,45% în totalul producției brute de energie electrică a României.

Potrivit estimărilor ENTSO-E, bazate pe extrapolarea datelor oficiale din 2012 și 2013, pe 20 martie 2015 România va dispune de o putere totală instalată în centrale fotovoltaice de 2.489 MW. Ultimele date oficiale ale Transelectrica, din octombrie anul trecut, arată că România dispunea, la acea dată, de o putere instalată totală în centrale fotovoltaice de 1.100 MW.

În comunicatul ENTSO-E se precizează că operatorii europeni de transport și sistem s-au pregătit pentru eclipsa de soare din 20 martie de câteva luni. ENTSO-E arată că, din cauza puterii instalate mari a centralelor electrice solare din Europa, a fost nevoie de o analiză de evaluare a riscurilor și de măsuri de reducere și prevenire a acestora, scopul fiind diminuarea riscurilor privind securitatea și funcționarea rețelelor electrice europene la nivelul celor dintr-o zi normală de operare.

Tot mai dependenți de soare

ENTSO-E mai arată că situația sistemelor energetice europene este mult diferită acum față de cea de la ultima eclipsă de soare, din 1999, întrucât puterea instalată în centrale fotovoltaice a crescut între timp exploziv, acoperind în prezent, doar în Europa continentală, 3% din totalul consumului de electricitate.

"Eclipsa de soare de anul acesta este deosebită pentru că acum există o cantitate non-neglijabilă de energie solară conectată la rețea, extrem de sensibilă la variațiile radiației solare. În consecință, această eclipsă de soare va reprezenta un test fără precedent pentru sistemul energetic european, util pentru a înțelege mai bine relația dintre țintele ambițioase ale UE privind reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea energiei regenerabile și necesitatea de a asigura securitatea operațiunilor sistemelor energetice de care depind toți locuitorii Europei", se subliniază în comunicatul ENTSO-E.

Organizația mai informează că operatorii de transport și sistem din Europa s-au coordonat și vor acționa concertat, pentru a menține securitatea alimentării cu electricitate, în pofida riscurilor semnificative pe care eclipsa de soare le prezintă pentru sistemele energetice europene.

"În timpul eclipsei, dispeceratele energetice din Europa continentală vor fi în permanentă legătură între ele prin teleconferințe, pentru a-și coordona acțiunile în timp real. În pofida pregătirilor și coordonării dintre operatori, riscul unui incident nu poate fi exclus cu totul", conchide ENTSO-E.

Avertismente repetate

Nu este pentru prima oară când operatorii de transport și sistem din Europa avertizează că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa.

Astfel, în 2013, ENTSO-E estima că, până în 2020, circa 40% din totalul capacității energetice instalate a Europei va proveni din surse regenerabile. Organizația arăta că, dintr-o capacitate totală proiectată să ajungă la 1.185 GW în 2020, 521 GW vor proveni din surse regenerabile, reprezentând o creștere cu 50% față de situația din 2013.

„Europa va avea nevoie de o capacitate totală accesibilă suplimentară de 38 GW, pe lângă investițiile deja confirmate, pentru a putea menține echilibrul dintre cerere și ofertă. În funcție de ponderea la care vor ajunge capacitățile energetice intermitente (eoliene și solare – n.r.), investițiile necesare în capacități de back-up ar putea fi semnificativ mai mari”, susținea ENTSO-E.

Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care România acordă ajutoare de stat pentru producători convenționali de energie nerentabili, cum ar fi complexurile energetice Hunedoara și Oltenia.

Ajutoare de stat pentru echilibrarea sistemului energetic

Astfel, anul trecut, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

Complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", arăta Guvernul în nota de fundamentare a HG de prelungire a ajutorului de stat pentru CE Hunedoara.

Fondul Proprietatea și A.T. Kearney: Ineficiența și subvențiile de stat scumpesc energia electrică cu 24%

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 22 January 2015 20:40

panouri solare multeIneficiențele sectorului de producție a energiei electrice, precum și subvențiile de stat suportate de consumatori, cum ar fi cele pentru energia regenerabilă, scumpesc curentul electric în România cu circa 24%, potrivit unui studiu al firmei de consultanță A.T. Kearney, întocmit la solicitarea Fondului Proprietatea. Studiul mai afirmă că unitățile de producție de mici dimensiuni, care satisfac nevoi locale de consum, cum ar fi micile centrale solare sau pe biomasă, sunt mai atractive pentru investitori decât termocentralele și centralele nucleare, având o flexibilitate mai ridicată, precum și costuri de rețea și pierderi mai reduse.

"România are suficientă capacitate de producţie pentru a satisface cererea prognozată până în 2025, dar funcționează cu costuri ineficiente. În prezent, prețul energiei electrice este distorsionat de subvenții și de ineficiențele sectorului de producţie al energiei electrice. Estimările arată că aceste subvenții și ineficiențe (costul de exploatare al cărbunelui, supracompensarea energiilor regenerabile) conduc la o creștere a costului energiei cu aproximativ 24% pentru economia țării", se arată în studiul citat.

Analiza indică faptul că, în lipsa unei abordări proactive din partea Guvernului, cererea de energie electrică din România este de așteptat să stagneze până în 2025, cu o creștere mai mică de 1% pe an. Pentru a crește cererea, economiile de succes își construiesc sistemul energetic pe un plan competitiv de dezvoltare a industriei, însă acesta lipsește în România.

Pe de altă parte, integrarea recentă a pieței de energie electrică din România cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia aduce atât provocări, cât și oportunități.

„Pe de-o parte, România va fi provocată să elimine treptat unitățile sale ineficiente, generând costuri irecuperabile. Pe de altă parte, se poate profita de această oportunitate pentru remodelarea parcului de capacităţi de producţie, în vederea propulsării României către poziția de exportator net competitiv,” explică Michael Weiss, partener la firma de consultanță A.T. Kearney.

Pe baza costului de intrare prognozat în funcţie de sursa de energie, se estimează că sursele regenerabile vor fi cele mai atractive pentru investitori până în 2025, dacă se păstrează nivelul actual de subvenționare. Cu toate acestea, schema de suport oferă deja supracompensare și ar trebui revizuită pentru a minimiza riscul investițiilor oportuniste şi împovărarea consumatorilor. Cu niveluri de suport corect dimensionate, energiile regenerabile, în special biomasa, pot juca un rol importat în creșterea eficienței costurilor în sectorul energetic, se afirmă în studiu.

În plus, unitățile de mici dimensiuni, cu generarea și consumul integrate local (ex: panouri solare, biomasă pentru consum propriu) sunt o soluţie mai potrivită decât unităţile de producţie mari (ex: cărbuni, nucleare) pentru a îndeplini criteriile investitorilor și cererea sistemului energetic, având o flexibilitate mai ridicată și costuri de rețea și pierderi mai reduse.

Pentru satisfacerea nevoilor de investiții până în 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și guvernul român ar trebui să asigure un cadru de piață axat pe transparență, predictibilitate, consecvență și competitivitate, se mai spune în studiul citat.

”O strategie energetică integrată la nivel naţional, complementară strategiei economice, este esențială pentru creșterea sectorului energetic și ar trebui să abordeze chestiuni precum încrederea scăzută din partea investitorilor și taxele necompetitive. Mai mult, privatizările sunt esențiale pentru a atrage în continuare finanțări și investiții și pentru a reduce povara asupra bugetului de stat”, este de părere Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

RCS&RDS cumpără curent electric pe bursa OPCOM de la propriile sale parcuri solare, cu 100 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 30 December 2014 16:00

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, a cumpărat, luni și marți, de pe bursă, o cantitate totală de peste 42.000 MWh de energie electrică, la prețul de 100 lei/MWh, de la trei firme dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de RCS&RDS.

În total, potrivit OPCOM, RCS&RDS a cumpărat 42.101,4 MWh de energie în vârf, cu livrare anul viitor, printr-un număr de 18 tranzacții, valoarea totală a acestora fiind de 4,21 milioane lei. Prețul de 100 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România.

Cantitatea a fost cumpărată de la trei companii dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de către grupul RCS&RDS, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL și Energiafoto SRL. Cele trei firme din grupul RCS&RDS dețin parcuri fotovoltaice în județele Bihor și Brăila și au fost preluate de cabliști în ultimii doi ani.

În perioada menționată, RCS&RDS a mai achiziționat dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, care au proiecte solare în orașul Însurăței din județul Brăila.

Pe 10 decembrie, RCS&RDS nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) de la OPCOM, prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Fotovoltaicii își permit să vândă foarte ieftin

Pe 10 decembrie, companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică. Electromagnetica SA a mai cumpărat energie electrică cu doar 40 lei/MWh și luni, de la Arothreepower SRL, care deține un parc fotovoltaic în județul Timiș.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Interesați de preluarea Enel Banat

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Record absolut de preț la OPCOM: două parcuri solare au vândut energie cu doar 40 lei/MWh. Electromagnetica, abonată la curent ieftin

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 15 December 2014 22:59

Parc solar GiurgiuCompaniile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut, săptămâna trecută, energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă. Unul dintre contracte este pe 5 ani, iar celălalt - pe 2 ani.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România. 

Astfel, pe 10 decembrie, Sun Energhes a vândut Electromagnetica 26.944,4 MWh de energie în vârf, la o putere de 1,2 MWh/h, pentru 21.912 ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2019. Prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Sun Energhes deține un parc fotovoltaic în comuna Urzicuța, județuș Dolj.

În aceeași zi, Silurus Green Consulting a vândut Electromagnetica 5.263,2 MWh de energie în vârf, la putere de 0,6 MWh/h, pentru 8.772 de ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016. La fel, prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Silurius Green Consulting deține o centrală solară în comuna Chizatău, județul Timiș.

Precedentul record de preț a fost consemnat la OPCOM la jumătatea lunii trecute, când dezvoltatorul de parcuri solare Bio Volt a vândut electricitate cu 45 lei/MWh aceluiași cumpărător, Electromagnetica SA, fiind vorba tot de energie în vârf.

Tot în noiembrie, compania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf aceleiași Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Acest lucru a dus, de astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Americanii de la Quintana Minerals s-au declarat interesați de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 15 December 2014 10:14

CE HunedoaraDeținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Nimeni n-a vrut să vândă curent electric celor de la RCS&RDS la 145 lei/MWh, licitațiile cabliștilor de pe OPCOM au fost anulate

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 December 2014 12:39

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate vineri pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Pe de altă parte, tot vineri, pe platforma PPCB de la OPCOM s-a încheiat o tranzacție la un preț inferior celui maxim acceptat de RCS&RDS, respectiv la prețul de 141,95 lei/MWh. Mai mult, tranzacția a vizat livrare de energie în vârf, adică în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, mai scumpă decât cea în bandă.

Pe de altă parte, compania care a vândut energie în vârf la 141,95 lei/MWh, Lucas Est, este producător de energie fotovoltaică, iar aceștia, precum toți jucătorii din energia regenerabilă, își pot permite să vândă extrem de ieftin energia produsă, costurile de producție fiindu-le subvenționate în proporție mare prin sistemul certificatelor verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii finali de curent electric. Cumpărătorul a fost firma Elsaco Energy.

RCS&RDS intenționa să achiziționeze în total, la cele trei licitații, 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

Cele mai multe tranzacții de vânzare de vineri au fost încheiate de Nuclearelectrica, la prețuri de 170-174 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

RCS&RDS a intrat pe bursa de energie OPCOM și vrea să cumpere peste 64.000 MWh la prețul maxim de 145 lei/MWh

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 December 2014 16:07

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM și organizează vinerea viitoare, pe 12 decembrie, trei licitații pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) prin care vrea să achiziționeze 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

La prima licitație, RCS&RDS așteaptă oferte de vânzare pentru 61.488 MWh de energie în bandă, la puterea de 7 MWh/h, pentru 8.748 de ore, în perioada de livrare 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

La a doua, grupul vrea să cumpere 2.016 MWh de energie în bandă, la puterea de 3 MWh/h, pentru 672 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii februarie 2015, iar la cea de-a treia – 744 MWh de energie în bandă, la puterea de 1 MWh/h, pentru 744 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii ianuarie 2015.

La toate cele trei licitații, prețul maxim este de 145 lei/MWh. Prețul este fără TVA și include tariful de transport pentru introducerea energiei în rețea.

În prezent, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este de 159 lei/MWh. Ultima tranzacție de pe platforma PCCB de la OPCOM a fost încheiată vineri, la prețul de 155 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Scutirea de certificate verzi a marilor consumatori industriali ar putea scumpi curentul electric pentru populație și micile firme

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 27 November 2014 11:26

Arcelor Mittal certificate verziFaptul că, de anul viitor, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile ar putea scumpi, în compensație, curentul electric pentru populație și micile firme, arată Consiliul Concurenței.

"Având în vedere ultimele modificări ale cadrului legal, privind exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii nr. 220/2008 a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali (prevedere ce vizează, în principal, marii consumatori de energie), se poate aprecia faptul că impactul (certificatelor verzi în factura de curent electric – n.r.) asupra restului consumatorilor finali ar putea creşte", se arată în ultimul raport privind evoluția concurenței în sectoarele cheie ale economiei publicat joi de Consiliul Concurenței.

Potrivit documentului citat, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final în anul 2013 a fost de 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh), în condiţiile în care preţul mediu de livrare a energiei electrice pe piaţa reglementată stabilit de către ANRE, în anul 2013, a fost de 155 lei/MWh.

Acest impact s-a majorat masiv în ultimii trei ani, de la doar 9,028 lei/MWh în 2011 la 28,810 lei/MWh în 2012 și 40,04 lei/MWh anul trecut.

Anul trecut, producătorii de energie din surse regenerabile au încasat, din vânzarea certificatelor verzi, suma totală de 1,663 miliarde lei (376 milioane euro).

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive. De exemplu, producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din România, controlat de rușii de la Vimetco, a înregistrat o pierdere netă ajustată de 115 milioane lei în primele 9 luni ale acestui an, de peste 5 ori mai mare decât cea consemnată în perioada similară din 2013, în principal ca urmare a triplării costurilor cu achiziționarea de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, de la 34 la 90 milioane lei.

Europa riscă să rămână pe întuneric din cauza excesului de energie regenerabilă din rețelele sale electrice

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:50

BlackoutEuropa riscă să se confrunte cu probleme mari de alimentare cu curent electric și chiar cu blackout-uri semnificative în deceniul următor din cauza excesului de producție intermitentă de energie din surse regenerabile, subvenționată masiv de stat, fiind nevoie de investiții în capacități convenționale de producție care să echilibreze sistemele energetice europene, cum ar fi termocentralele pe cărbune cu sisteme de stocare a dioxidului de carbon emis și centralele nucleare, susține Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Guvernele europene trebuie să majoreze stimulentele pentru investiții în termocentrale pe cărbune dotate cu sisteme de capturare și stocare a dioxidului de carbon emis, precum și în centrale atomoelectrice noi, care să înlocuiască numeroasele reactoare nucleare a căror durată de viață este pe cale să expire, a declarat directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, citată de Bloomberg. Motivul? Nevoia tot mai mare de producție constantă de energie, care să compenseze și să echilibreze intermitența centralelor eoliene și solare, menținând, totodată, obiectivele UE cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Nu totul se rezolvă doar prin instalarea tot mai multor capacități de producție de energie regenerabilă. Sistemele trebuie să fie stabile, astfel încât Europa să nu rămână pe întuneric când centralele regenerabile nu pot produce", a declarat van der Hoeven.

Potrivit estimărilor AIE, Europa are nevoie de capacități convenționale de producție de energie noi de 120 GW în deceniul următor, ceea ce înseamnă de 1,6 ori totalul capacității de producție a Marii Britanii din momentul de față. În perioada respectivă, vor fi scoase din producție capacități de producție de circa 150 GW, iar autoritățile trebuie să atragă investiții de 2.000 de miliarde de dolari în centrale electrice convenționale până în anul 2050.

Efectele perverse ale intervenționismului

Paradoxal la prima vedere, una dintre cauzele penuriei de centrale electrice convenționale este ieftinirea semnificativă a curentului electric pe piețele en-gros, ca urmare a avântului producției din surse regenerabile, ale cărei costuri sunt masiv subvenționate de consumatorii finali, prin decrete de stat. În ultimii ani, estimează IEA, prețul energiei electrice en-gros în Europa a fost cu circa 20 dolari/MWh prea mic pentru recuperarea investițiilor în noi centrale convenționale, pe bază de combustibili fosili.

Principalele cauze au fost cererea slabă de energie, ca urmare a evoluției proaste a economiei, precum și înmulțirea capacităților instalate regenerabile, stimulată de subvenții. De exemplu, pe piețele germane, de referință pentru Europa, energia en-gros s-a ieftinit cu 26% în ultimii doi ani. În România, prețul mediu de producție al energiei electrice a scăzut cu aproape 40%, de la 50,5 euro/MWh în 2008 la 31,5 euro/MWh în 2014.

În Marea Britanie, există riscul închiderii de termocentrale pe cărbune cu o putere instalată totală de 13 GW până în 2019. În ultimele 15 luni, au fost închise termocentrale cu o putere instalată totală de 8,2 GW. 1 GW poate alimenta cu energie, în medie, 2 milioane de locuințe din Europa timp de un an.

Pe de altă parte, Marea Britanie a oferit subvenții reprezentând de 2 ori prețul actual en-gros la energie electrică francezilor de la EDF pentru ca aceștia să construiască noi reactoare nucleare în Anglia, la Hinkley Point.

"Dacă luăm proiectul de la Hinkley Point ca reper, 120 GW de putere instalată în reactoare nucleare noi costă peste 600 de miliarde de lire sterline. Asta arată limpede că e nevoie de noi resurse de capital și de investiții străine, dat fiind poziția financiară a celor mai multe companii europene de utilități", spune Omar Abbosh de la Accenture.

Subvenții peste subvenții

Investițiile în tehnologii verzi au stagnat în Europa, după ce, ca urmare a recesiunii, cererea industrială pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră a scăzut masiv, ieftinind foarte mult aceste certificate și, deci, reducând costurile utilizării cărbunelui drept combustibil energetic. UE are în plan măsuri care să crească prețul acestor certificate.

Deși costul emisiei unei tone metrice de dioxid de carbon în UE a crescut cu 41% anul acesta, prețul actual reprezintă în continuare doar circa 10% din cât ar trebui să fie pentru a stimula investițiile în reducerea emisiilor de CO2, spune Ronald O’Reagan, expert în utilități la PricewaterhouseCoopers.

Europa are nevoie de investiții de circa 241 miliarde dolari în energie verde în 2020, mai mult decât dublul celor 109 miliarde dolari investiți în acest scop în 2012, pentru a preveni majorarea temperaturilor cu 2 grade Celsius, ținta convenită la nivel mondial, mai spune IEA.

Industria europeană a captării și înmagazinării dioxidului de carbon emis de termocentrale și alte facilități industriale a primit un impuls în UE, când compania Drax Group a primit o subvenție de 300 milioane euro pentru a stoca emisii de CO2 de la o termocentrală britanică. A fost cea mai mare subvenție acordată de UE la o licitație organizată în acest scop la care totalul fondurilor alocate s-a ridicat la 1 miliard de euro.

Germania închide tot

În Germania, guvernul cancelarului Angela Merkel are în plan închiderea termocentralelor pe cărbune vechi. Asta după ce procesul de închidere treptată a centralelor nucleare din Germania, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic.

Germania ar putea închide 8 termocentrale vechi pentru a-și atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de CO2, potrivit institutului de cercetare DIW din Berlin.

Directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, a mai spus că UE nu ia suficiente măsuri pentru a impulsiona investițiile în centrale nucleare și facilități de captare a CO2, având, totodată, prea multe capacități de producție de energie regenerabilă.

Avertismentul AIE e departe de a fi singular. În aprilie anul trecut, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cărbunele la putere

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Consumul de gaze naturale în Europa a scăzut cu 13,5% până în prezent anul acesta, comparativ cu perioada similară din 2013, iar pe tot anul 2014 va scădea cu 11% față de anul trecut, potrivit studiului Energy Pulse derulat de Societe Generale. Una dintre cauze este aceea că a scăzut ponderea centralelor electrice pe bază de gaze în mixul energetic european, din cauza avântului producției de energie din surse regenerabile, masiv subvenționată de stat, precum și al celei a termocentralelor pe cărbune, combustibil din ce în ce mai ieftin comparativ cu gazele, inclusiv ca urmare a ieftinirii certificatelor de emisii de CO2.

În România, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

Un parc solar din Giurgiu a vândut la OPCOM energie electrică pe 2 ani cu 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu din piață

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 21 November 2014 11:35

Parc solar GiurgiuCompania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut miercuri, pe piața contractelor bilaterale de la bursa de energie OPCOM, o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf companiei Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de doar 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața respectivă pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Prețul de 50 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de injecție în rețea. Spre comparație, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este în prezent de 159 lei/MWh.

Gama Energototal SRL deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, cu o putere instalată de 1,732 MWh. Cumpărătorul este traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Tranzacția prevede livrarea, în perioada 1 decembrie 2014-31 decembrie 2016, a unei cantități totale de 1,828,8 MWh de energie în vârf, între orele 7-18, la o putere de 0,2MWh/h, pentru 9.144 de ore.

Electromagnetica a mai cumpărat, recent, curent electric de la OPCOM la prețuri extrem de mici, de 45, respectiv 50 lei/MWh, de la alte două companii deținătoare de parcuri fotovoltaice, Bio Volt și F.R.A.N. Energy Green. Prețul de 45 lei/MWh a reprezentat un record absolut consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM, precedentul minim, de 100 lei/MWh, fiind stabilit la jumătatea acestui an.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă ca urmare a subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi.

Acest lucru a dus, la astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Statul testează interesul investitorilor pentru privatizarea CE Hunedoara și dă un ultimatum conducerii societății

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 19 November 2014 13:53

CE HunedoaraDepartamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Pierderile rușilor de la Alro au crescut de peste 5 ori, la 115 milioane lei, din cauza triplării costurilor cu certificatele verzi

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 14 November 2014 10:33

alroProducătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din România, controlat de rușii de la Vimetco, a înregistrat o pierdere netă ajustată de 115 milioane lei în primele 9 luni ale acestui an, de peste 5 ori mai mare decât cea consemnată în perioada similară din 2013, în principal ca urmare a triplării costurilor cu achiziționarea de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, de la 34 la 90 milioane lei, dar și supraproducției de aluminiu de pe piețele internaționale, care a dus la scăderea prețurilor de vânzare.

Alro și-a crescut nivelul vânzărilor de aluminiu procesat, dar din cauza unor factori pe care nu i-a putut controla, cum ar fi piața internațională a aluminiului și taxele legate de energie, compania a continuat să înregistreze pierderi, se arată într-un comunicat al Alro.

“Al treilea trimestru al acestui an a fost unul dificil, marcat de scăderea cererii, în special în luna august, și de o creștere competiţională într-o piaţă care se confruntă cu supraproducţie. În ciuda costurilor ridicate, care nu au fost sub controlul nostru, am decis să continuăm și chiar să creștem investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice, încercând astfel să contracarăm parțial condițiile dificile din piață”, a declarat președintele Consiliului de Administrație al Alro, Marian Năstase.

Vânzările cantitative de produse de aluminiu au înregistrat un ușor avans de, 1% față de perioada similară a anului 2013, cu o creștere de 7% a vânzărilor de aluminiu procesat, în timp ce vânzările de produse de aluminiu primar s-au redus cu aproximativ 3%.

Certificate verzi și creanțe TVA

"Cu toate acestea, factorii externi au continuat să aibă un impact semnificativ asupra rezultatelor companiei: prețul scăzut al aluminiului pe piața internațională (media aferentă perioadei ianuarie – septembrie 2014 la Bursa de Metale din Londra a fost de 1.833 de dolari/tonă, în vreme ce în perioada similară a anului 2013 a fost de 1.871 de dolari/tonă), precum și costurile mari cu eco-taxele. Conducerea companiei a continuat implementarea de măsuri care să asigure sustenabilitatea operațiunilor, cum ar fi printre altele diversificarea riscului privind achiziția de energie și continuarea investițiilor pentru dezvoltarea activității operaționale", se mai arată în comunicat.

Astfel, doar în 2014, Alro a plătit aproximativ 90 de milioane de lei pentru cota de certificate verzi aferentă anului 2013, în vreme ce în perioada similară din 2013 a plătit aproximativ 34 de milioane de lei pentru cota de certificate verzi aferentă anului 2012.

În raportul la 9 luni al societății se arată că, în perioada respectivă, Alro a consemnat un flux de numerar negativ generat din activitatea operațională de 26,697 milioane lei, față de unul pozitiv de 127,697 milioane lei în primele 9 luni ale anului 2013, în special din cauza achiziției de certificate verzi pentru anul 2013, care s-a realizat în anul 2014, respectiv 90,042 milioane lei, față de 33,692 milioane lei plătiți în anul 2013 pentru cota aferentă anului 2012.

Alte cauze ale înrăutățirii cash-flow-ului Alro au fost scăderea vânzărilor și creșterea creanțelor, atât a celor comerciale, cât și a celei privind TVA-ul pe care statul trebuie să-l restituie companiei.

Ajutor de stat pentru contracararea altui ajutor de stat

Alro este cel mai mare consumator de energie electrică din Româna și este controlată de compania Vimetco, aparținând oligarhului rus Vitali Matchitski.

"În aceste condiții, ultimele schimbări legislative privind schema de sprijin pentru sectorul energiei regenerabile reprezintă o soluție vitală pentru continuarea operațiunilor noastre", a declarat președintele Consiliului de Administrație al Alro, Marian Năstase.

De la 1 decembrie anul acesta, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de un ajutor de stat constând în reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile

Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%. Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive, care, în ultimii ani, a făcut un lobby foarte puternic la Guvern pentru reducerea acestei poveri. În acest sens, printre cele mai vocale companii s-au numărat Alro Slatina și Mittal Steel.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi însă compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Comisia Europeană înăsprește condițiile de scutire de certificate verzi a marilor consumatorilor industriali de energie electrică din România

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 11 November 2014 13:44

Arcelor Mittal certificate verziGuvernul va monitoriza și verifica anual felul în care marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia, de anul viitor, de reducerea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi se încadreză în condițiile de eligibilitate prevăzute de legislație pentru a primi acest ajutor de stat, iar în cazul în care va constata abateri de la respectivele condiții de eligibilitate va întrerupe acordarea ajutorului de stat și va lua măsuri de recuperare a ajutorului acordat în mod excedentar.

În plus, Ministerul Economiei va publica pe internet textele integrale ale deciziilor individuale de acordare de ajutor de stat și cuantumul ajutorului acordat fiecărui beneficiar.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre de Guvern elaborat ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene. Proiectul modifică HG nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"În cadrul schimbului de informaţii avut cu reprezentanţii Comisiei Europene pe baza documentaţiei notificate, a rezultat necesitatea amendării schemei de ajutor de stat pentru a fi asigurată deplina conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 adoptate de Comisia Europeană în luna aprilie 2014", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Electro-intensitatea va fi monitorizată anual

Astfel, potrivit proiectului, Ministerul Economiei va verifica anual respectarea îndeplinirii condiţiilor impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare și va monitoriza schema de ajutor de stat astfel încât să asigure că exceptările acordate se încadrează în procentele prevăzute de legislație referitoare la electro-intensitatea beneficiarilor.

Schema de ajutor de stat prevede că, de la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Dacă în cursul monitorizării se va constata înregistrarea unui excedent al ajutorului de stat în raport cu procentele de electro-intensitate prevăzute mai sus, Ministerul Economiei va lua măsurile necesare pentru ca respectivul ajutor excedentar să fie rambursat înainte de data de 1 iulie a anului următor înregistrării excedentului.

Documentul citat modifică și definiţia preţului energiei electrice ca factor al formulei de calcul al electro-intensității unei întreprinderi. Astfel, la calculul electro-intensității se va utiliza preţul mediu de vânzare cu amănuntul al energiei electrice aplicabil întreprinderilor cu nivel asemănător de consum așa cum rezultă din fiecare raport anual al ANRE privind monitorizarea pieţei de energie electrică şi nu numai a raportului aferent anului 2013, așa cum prevede forma în prezent în vigoare a HG nr. 495/2014.

Ce se mai modifică

De asemenea, Ministerul Economiei va verifica anual măsura în care beneficiarii ajutorului de stat continuă să se încadreze în condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului de stat, în baza documentaţiilor depuse de beneficiari până la data de 31 mai a fiecărui an.

Dacă va constata că beneficiarul ajutorului de stat nu mai îndeplineşte oricare din criteriile de eligibilitate prevăzute de legislație, Ministerul Economiei va revoca scutirea de certificate verzi a beneficiarului şi va lua măsurile necesare de rambursare a ajutorului de stat de la momentul la care beneficiarul nu a mai îndeplinit respectivele criterii, se stipulează în proiectul de HG.

Proiectul de HG modifică și criteriul de acordare a ajutorului de stat care se referă la menținerea numărului de angajați pe durata acordării ajutorului de stat.

Forma în vigoare a HG nr. 495/2014 prevede că beneficiarul de ajutor de stat trebuie să mențină activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin. În schimb, proiectul de modificare prevede că beneficiarii trebuie să mențină activitatea în Spațiul Economic European, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Condiții de eligibilitate

Celelalte condiții de eligibilitate pe care o întreprindere trebuie să le îndeplinească pentru a primi ajutorul de stat constând în reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi sunt: să fie înregistrată conform Legii societăţilor nr. 31/1990, să se încadreze în codurile CAEN prevăzute de legislația europeană ca fiind eligibile pentru acest ajutor de stat, să nu aibă restanțe la bugetele statului, să fie auditată energetic de experți independenți și să ia măsuri privind creșterea eficienței energetice, precum și să încheie şi să desfăşoare parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii etc) și să finanţeze dotări de laboratoare din învăţământul liceal şi universitar, programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Aceste criterii de eligibilitate trebuie respectate de beneficiarii de ajutor de stat pe toată perioada de acordare a reducerii obligației de achiziție de certificate verzi. Neîndeplinirea, pentru oricare an, pe durata schemei de ajutor de stat, a unuia din criteriile de eligibilitate 
determină aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării ajutorului de stat calculat din momentul în care întreprinderea nu a mai îndeplinit criteriul/criteriile de eligibilitate.

Tot în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, Ministerului Economiei a elaborat modelul cererii de emitere a acordului pentru exceptare, care trebuie completată de solicitanţi, respectiv modelul acordului pentru exceptare emis de Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei a elaborat, de asemenea, și un proiect de Ghid al solicitantului pentru întreprinderile care vor să înainteze cerere de acordare a acestui ajutor de stat constând în reducerea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi.

Obligații de transparență

În proiectul de HG se mai stipulează că unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat va asigura publicarea pe site-ul Ministerului Economiei a informaţiilor prevăzute la art. 104-106 din Orientările privind ajutoarele pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 adoptate de Comisia Europeană în luna aprilie 2014.

Astfel, Ministerul Economiei va publica pe site-ul său textele integrale ale deciziilor individuale de acordare de ajutor de stat și cuantumul ajutorului acordat fiecărui beneficiar, în limita intervalelor 0,5-1, 1-2, 2-5, 5-10, 10-30 milioane euro, precum și peste 30 milioane euro. Pentru ajutoare de stat în valoare de sub 500.000 euro se poate acorda derogare de la exigența publicării.

Aceste informații trebuie publicate după adoptarea deciziei de acordare a ajutorului, trebuie păstrate timp de cel puțin 10 ani și trebuie puse la dispoziția publicului larg, fără restricții. Aceste informații trebuie să fie publicate în termen de 6 luni de la data acordării ajutorului.

În cazul ajutoarelor ilegale, statele membre vor trebui să garanteze publicarea ex post a acestor informații, cel târziu în termen de 6 luni de la data deciziei Comisiei. Informațiile trebuie să fie disponibileîntr-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML.

S-a tot amânat intrarea în vigoare

La finalul lunii septembrie, guvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014. Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%. Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Germania vrea să renunțe și la centralele pe cărbune, după cele atomice, majorându-și dependența de gazele rusești și costurile cu energia electrică

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 07 November 2014 13:47

Merkel PutinGermania vrea să renunțe și la termocentralele electrice pe bază de cărbune, după ce a început deja să implementeze un plan de închidere treptată a centralelor sale nucleare, ceea ce nu va face decât să sporească dependența țării de importurile de gaze naturale din Rusia și să-i împovăreze și mai mult pe consumatorii finali de electricitate, care plătesc deja cel de-al doilea cel mai mare preț la curent electric din Uniunea Europeană.

Procesul de închidere treptată a centralelor nucleare, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic. Drept urmare, guvernul cancelarului Angela Merkel a elaborat un plan care prevede cele mai stricte măsuri de limitare a consumului de cărbune din Europa, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Renunțarea la termocentralele pe cărbune, dacă va ajunge să fie pusă în practică, va forța Germania să-și sporească importurile de gze naturale din Rusia, să cumpere curent electric de la țările vecine și să continue subvenționarea producției de energie din surse regenerabile, respectiv eoliene și fotovoltaice. Toate acestea vor majora semnificativ factura importurilor energetice ale Germaniei, cifrată în prezent la circa 100 miliarde euro pe an, și ar putea scumpi și mai mult electricitatea pentru consumatorii finali, aceștia plătind deja cel de-al doilea cel mai mare preț din UE.

Strategia ar veni, de asemenea, în contradicție cu demersurile SUA și UE de a izola economic Rusia, prin sancțiuni.

"Dacă se va renunța la termocentrale, respectiv dacă se va limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate, importanța gazelor naturale și, deci, a Rusiei, va crește", spune Guido Hoymann, analist în domeniul energetic, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, vor crește și importurile de electricitate ale Germaniei, ceea ce va fi în interesul centralelor atomice străine situate în apropiere de granița cu Germania.

De acest lucru va profita și Gazprom, care este sursa a circa o treime din importurile de gaze naturale ale Germaniei. În schimb, marile companii germane de utilități care operează termocentrale pe cărbune, precum RWE sau Vatenfall, vor avea de suferit.

Prea multe termocentrale

În prezent, 45% din consumul de electricitate al Germaniei este asigurat de termocentrale pe cărbune, iar 11% de centrale pe gaze naturale. 15% provine de la centrale nucleare, pe care Merkel vrea să le închidă până în 2022, iar 24% din regenerabile precum eolienele și solarele, procent pe care guvernul vrea să-l majoreze la 45% până în 2025.

Primele semne ale modificării de politică au apărut pe 9 octombrie, când ministrul Mediului din guvernul de la Berlin, Barbara Hendricks, a declarat în Parlament că executivul german va opri finanțările acordate pentru construirea de noi termocentrale pe cărbune și va face un "audit critic" al planurilor companiilor de utilități de a construi astfel de termocentrale. Ea a precizat că închiderea imediată a tuturor termocentralelor ar fi o decizie iresponsabilă, dar a adăugat că utilizarea cărbunelui trebuie limitată treptat.

Pe 31 octombrie, guvernul a publicat un memorandum cu privire la sectorul energetic în care mai prezenta și problemele de pe piața germană a energiei electrice, arătând că reglementările trebuie updatate pentru a ține seama de ponderea tot mai mare a regenerabilelor în mixul energetic și pentru a asigura aprovizionarea sigură și eficientă cu curent electric a țării.

Potrivit documentului, în Germania sunt în funcțiune prea multe centrale electrice pe bază de combustibili fosili, iar această supracapacitate trebuie redusă pentru atingerea obiectivelor țării cu privire la diminuarea emisiilor de CO2. Guvernul susține că orice modificări legislative vor fi discutate cu industria de utilități. Autoritățile caută modalități de reducere a ponderii cărbunelui în mixul energetic, spune o sursă guvernamentală citată de Bloomberg.

"Piața germană a energiei, așa cum este reglementată acum, nu prevede suficiente stimulente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să ne putem atinge obiectivele în acest sens. Avem nevoie de un nou mix energetic, cu mai puțin cărbune", spune parlamentarul social-democrat Nina Scheer, al cărei partid se află în coaliția de guvernare de la Berlin.

Consumatorii vor suferi

Momentan nu este limpede ca va face concret guvernul pentru a limita utilizarea cărbunelui la generarea de electricitate. Printre variantele posibile se numără impunerea de praguri de emisii de CO2 pentru termocentrale, excluderea termocentralelor care utilizează cele mai poluante sortimente de cărbune de la subvențiile acordate de stat pentru menținerea în funcțiune a capacităților fosile de backup sau chiar întocmirea unui calendar imperativ de închidere treptată a tuturor termocentralelor, similar cu cel în vigoare referitor la centralele nucleare, spune analistul Claudia Kemfert de la institutul DIW.

Indiferent ce măsuri concrete va adopta executivul german, acestea vor reverbera în întreaga Europă, dat fiind că vorbim despre cel mai mare consumator de pe energie și unul dintre cei mai mari producători de cărbune de pe continent. Reducerea consumului german de cărbune va reduce producția de electricitate din Europa, riscând să stopeze procesul de ieftinire a curentului electric la nivel european din ultimul an, cauzat de stagnarea economică.

"Nici o mare națiune din Europa nu a avut până acum norme imperative de renunțare la cărbune, ci doar ținte orientative privind reducerea emisiilor de CO2", comentează Patrick Hummel, analist la UBS AG.

Obiectivul lui Merkel de reducere a emisiilor poluante, al căror volum a crescut cu 1,5% anul trecut, se bate cap în cap cu cel al limitării majorării prețurilor la energie pentru consumatorii finali. Consumatorii casnici din Germania au plătit pe curent electric, în medie, în al doilea trimestru al anului, echivalentul a 0,41 dolari/KWh, aproape dublu față de prețul mediu plătit de cei japonezi și de peste trei ori mai mult comparativ cu consumatorii casnici americani, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

Dublu discurs

Renunțarea la cărbune s-ar putea dovedi a fi foarte costisitoare, dat fiind că gazele naturale, care vor fi, în mod evident, principalul înlocuitor al cărbunelui în mixul energetic german, costă mai mult, spune analistul Hoymann. "Producția de electricitate din lignit va deveni tot mai dificilă. Termocentralele pe lignit emit foarte mult CO2 și împiedică atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor", arată acesta.

Dificultatea ajungerii la un echilibru este recunoscută chiar de guvern. Într-un răspuns oficial adresat Bloomberg, ministerul Economiei de la Berlin arată că, într-o economie puternic industrializată, precum cea a Germaniei, nu este posibil să renunți concomitent și la centralele nucleare, și la termocentralele pe cărbune. "Cu toate acestea, este limpede că și centralele electrice clasice vor trebui să se adapteze la exigențele reformei energetice a Germaniei", spune ministerul.

"Tocmai pentru că renunțăm la energia nucleară, termocentralele pe cărbune devin și mai importante, pentru menținerea unui preț accesibil la energie, iar Germania va depinde de cărbune și în deceniile următoare. Ne opunem oricăror planuri lipsite de viziune care vor închiderea termocentralelor", spune șeful confederației sindicale germane din minerit și industria de utilități, Michael Vassiliadis.

La Bruxelles, Merkel a fost liderul statelor care au cerut obiective UE mai ambițioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze poluante. Liderii Uniunii au convenit, la finalul lunii trecute, accelerarea ritmului de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul blocului comunitar, respectiv cu 40% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Fosta țintă era de 20% până în 2020.

Pe plan intern, guvernul german s-a străduit să limiteze scumpirea electricității. Procesul de renunțare la centralele nucleare a încurajat termocentralele pe cărbune, în special pe cele care folosesc lignit, combustibilul utilizat de acestea fiind mai ieftin decât gazele naturale.

Subvențiile pentru regenerabile au fost bune pentru cărbune

"Politicienii germani au realizat în cele din urmă că, prin politicile lor, au promovat fără să vrea producția poluantă de energie pe bază de cărbune, prejudiciind centralele pe gaze naturale", spune Sven Diermeierm analist la Independent Research GmbH din Frankfurt.

Subvenționarea masivă a surselor regenerabile de energie a generat supraproducție de electricitate. Coroborată cu reducerea consumului de electricitate, ca urmare a recesiunii economice, aceasta a dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte a fost că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, au intrat pe pierderi și au fost nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru a avut două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Germaniei și Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, i-a afectat chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, au redevenit rentabile și au cunoscut un nou avânt.

„Trecerea de la gaze naturale la cărbune constituie un regres extrem de serios, din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Cel mai rău din acest punct de vedere e în Germania”, spune Dieter Helm, profesor de politici energetice la Universitatea din Oxford.

"Omuleții verzi" sunt verzi pentru că sunt ecologiști

Miniștrii Mediului și Cercetării de la Berlin văd Germania ca jucând un rol central în lupta mondială contra încălzirii globale, ceea ce înseamnă că Berlinul va trebui să reducă producția de energie electrică pe bază de cărbune, se arată într-o declarație comună recentă a celor doi.

Unele companii de utilități au început deja să se pregătească. Cei de la Vatenfall au anunțat că iau în calcul închiderea minelor lor de lignit. Compania, controlată de statul suedez, spune că vrea să investească mai mult în regenerabile, pentru a-și reduce amprenta de carbon, a doua ca mărime în Europa, după cea a RWE.

În schimb RWE, a cărei producție de energie din Germania s-a bazat anul trecut în proporție de 50% pe cărbune, a anunțat că vrea să mențină volumele de producție de cărbune și în anii următori. Compania deține mine mari în vestul Germaniei, a căror exploatare a dus, în deceniile trecute, la strămutarea din loc a unor sate întregi. Autoritățile locale din Renania de Nord – Westfalia au anunțat măsuri de limitare a mineritului în regiune.

Închiderea celor mai mari două termocentrale pe cărbune ale Germaniei ar duce la reducerea emisiilor de CO2 cu 50 de milioane de tone pe an, potrivit unui think-tank german al European Climate Foundation, ceea ce reprezintă aproape 6% din volumul total de emisii de gaze cu efect de seră al industriei energetice germane.

"Chiar și așa, renunțarea la lignit va fi dificilă și costisitoare. Închiderea termocentralelor, după cea a centralelor nucleare, va spori dependența noastră de importurile de gaze naturale, inclusiv din Rusia. Vrem realmente asta? Răspunsul este nu", spune parlamentarul social-democrat Ulrich Freese, ales într-o circumscripție din Brandenburg în care se află mina de lignit a Vatenfall.

Guvernul prelungește până în 2017 ajutorul de stat pentru CE Hunedoara, destinat contracarării efectelor ajutoarelor de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 28 October 2014 18:39

CE HunedoaraGuvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Guvernul Ponta se spală pe mâini de costurile scutirii de certificate verzi a marilor consumatori industriali de energie, pasând "cartoful fierbinte" la ANRE

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 16 October 2014 12:31

Arcelor Mittal certificate verziCosturile schemei de ajutor de stat prin care marii consumatori industriali de energie electrică vor beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, estimate la 75 milioane euro pe an, nu vor fi suportate de la bugetul de stat, procedura de compensare a certificatelor verzi ce vor fi exceptate de la plată prin acest ajutor de stat urmând să fie stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a anunțat Guvernul.

"Bugetul anual estimat al aplicării acestei scheme de sprijin este de circa 75 de milioane euro, pentru aproximativ 300 de beneficiari. Pentru această schemă de ajutor de stat nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat, iar procedura de compensare a certificatelor verzi ce vor fi exceptate de la plata prin aplicarea acestei scheme pe o perioada de 10 ani este stabilită de ANRE", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori".

În Hotărârea de Guvern de aprobare a ajutorului de stat se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro (pe 10 ani – n.r.)", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Cum funcționează certificatele verzi

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive. Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au tot plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de subvențiile pe bază de certificate verzi acordate de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile.

Bruxelles-ul spune că ajutorul de stat e nediscriminatoriu

Comisia Europeană a aprobat, miercuri, schema de ajutor de stat prin care marii consumatori industriali de energie electrică din România vor beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile.

„Schema României permite întreprinderilor care consumă multă energie electrică și sunt expuse în același timp la comerțul internațional să rămână competitive fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică. Aceasta va permite României să își realizeze obiectivele pentru 2020 în materie de combatere a schimbărilor climatice, abordând totodată în mod corespunzător şi riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat Joaquin Almunia, vicepreședinte al Comisie, responsabil cu politicile europene în materie de concurență.

Comisia Europeană a constatat că schema României de reducere a certificatelor verzi, constând în diminuarea contribuțiilor anumitor consumatori energointensivi la finanțarea energiei din surse regenerabile, respectă normele UE privind ajutoarele de stat, în special noile Orientări ale Comisiei privind ajutoarele destinate protecției mediului și energiei. Conform concluziilor Comisiei, compensarea parțială a costurilor legate de finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile este necesară pentru a asigura competitivitatea marilor consumatori industriali, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică, spune Comisia.

"În urma investigației, s-a constatat că reducerile se limitează la societățile care își desfășoară activitatea în sectoarele recunoscute în cadrul orientărilor ca fiind în același timp electro-intensive și expuse la comerțul internațional. Celelalte condiții aplicate pentru selectarea beneficiarilor eligibili sunt obiective, transparente și nu fac discriminări între societățile care se află într-o situație de fapt similară", se arată într-un comunicat al Comisiei.

S-a amânat de două ori intrarea în vigoare

Guvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

În acest fel, reducerile, care ar putea fi suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, eventualele costuri suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014.

Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Guvernul Ponta amână a doua oară, pentru după alegeri, scutirea de certificate verzi a marilor consumatori industriali de energie electrică

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 07 October 2014 16:13

Arcelor Mittal certificate verziGuvernul Ponta a amânat pentru a două oară, de data asta pentru după alegeri, data de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, printr-o hotărâre de Guvern publicată pe 30 septembrie în Monitorul Oficial fără să fi fost pusă în dezbatere publică.

În acest fel, reducerile, care ar putea fi suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, eventualele costuri suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o nouă hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat. Astfel, respectiva HG va intra în vigoare de la 1 decembrie 2014.

Inițial, intrarea în vigoare a HG nr.495/2014 era prevăzută pentru 1 august 2014, termen amânat deja o dată de Guvern pentru 1 octombrie 2014.

Se ajunge în 2015

Potrivit HG nr. 495/2014, reducerea se aplică la cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi comunicată de ANRE pentru furnizorii de energie, începând cu anul în care a fost obţinut acordul de exceptare.

Prin ordin al ministrului Economiei, emis şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Economiei în termen de 5 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 495/2014, se desemnează direcţia responsabilă ca unitate de implementare a schemei de ajutor de stat, pe perioada de valabilitate a acesteia. Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat finalizează procesul de evaluare a cererii de acord pentru exceptare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, evaluare în urma căreia Ministerul Economiei transmite întreprinderilor solicitante, după caz:

a) acordul pentru exceptare, la prezenta procedură, în cazul întreprinderilor solicitante selectate pentru finanţare;
b) o înştiinţare prin care se precizează că cererea pentru exceptare este incompletă, nu conţine informaţii corecte, nu este însoţită de toată documentaţia necesară sau că există neconcordanţe între informaţiile furnizate. În acest caz, termenul de evaluare de acord pentru exceptare curge de la data la care cererea este considerată completă în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 495/2014. Întreprinderea solicitantă transmite completarea documentaţiei în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării;
c) o scrisoare de respingere a cererii de acord pentru exceptare în cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 sau a expirat perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat în care se pot emite acorduri pentru exceptare.

Subvenții din buzunarul micilor consumatori?

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

Potrivit ultimei modificări legislative, de la 1 decembrie, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Studiu: În Europa, energia solară și cea eoliană vor putea concura fără subvenții cu cea din combustibili fosili după 2020

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 October 2014 14:28

eoliene baniCosturile de producție și prețurile de vânzare ale energiei electrice produse de centrale solare și eoliene terestre vor scădea la niveluri apropiate de cele ale electricității generate de centralele pe bază de cărbune și gaze naturale în orizontul anului 2020, interval în care producătorii de energie din astfel de surse regenerabile vor putea concura cu centralele pe combustibili fosili fără subvenții de stat.

Potrivit unui studiu al companiei turce de consultanță în energie Poyry Oyj, centralele solare din Spania vor putea concura fără subvenții cu cele pe cărbune și gaze cel mai devreme din 2021, cele din Portugalia – din 2022, iar cele din unele regiuni ale Italiei – din 2025.

Centralele solare și eoliene din Turcia vor ajunge la o paritate a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare cu cele pe combustibili fosili încă din 2018, potrivit sursei citate, iar centralele eoliene onshore din Irlanda și Marea Britanie vor atinge această performanță în 2020, respectiv 2021.

În România, în prezent, potrivit autorităților, subvențiile primite sub formă de certificate verzi reprezintă aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie din surse regenerabile, iar eventuala oprire a subvențiilor ar face ca acești producători să intre în insolvență sau chiar faliment și să nu-și mai poată plăti ratele la bănci.

Energia regenerabilă va ajunge să poată concura fără subvenții cu cea pe bază de cărbune și gaze naturale ca urmare a reducerii costurilor și creșterii eficienței tehnologiilor de stocare a energiei, precum și rapidei scăderi a costurilor investiționale presupuse de construirea de centrale eoliene și solare, a declarat Anser Shakoor, senior consultant la Poyry, citat de Bloomberg.

Acesta a adăugat că veniturile oricărui proiect regenerabil implementat în prezent, cu o durată de viață de 30 de ani, vor fi afectate de construirea de facilități regenerabile nesubvenționate, dat fiind că, în general, subvențiile se acordă pe o perioadă de 10-20 de ani.

"Investitorii trebuie să-și ajusteze proiecțiile de venituri ținând cont de faptul că vor apărea tot mai multe centrale regenerabile nesubvenționate, pentru a nu supraestima profitabilitatea pe termen lung a proiectelor lor", a mai spus Shakoor.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând deja concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

"Regenerabilii" fără autorizație din partea Comisiei Europene vor primi în continuare certificate verzi, pentru a nu da faliment și a-și putea rambursa creditele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 01 October 2014 14:30

eoliene baniProducătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții reprezentate de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni, Guvernul elaborând în acest sens un proiect de modificare a legislației în vigoare.

Justificarea autorităților este aceea că, dacă nu vor mai primi certificate verzi, acești producători, care aveau o pondere de 30% din totalul puterii instalate în centrale eoliene în România la sfârșitul anului trecut, vor pierde 65% din venituri și vor intra în insolvență și chiar în faliment, nemaiputând, în plus, să-și plătească ratele la băncile care le-au finanțat investițiile.

Potrivit OUG nr. 88/2011, un operator economic care dezvoltă un proiect de centrală electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW poate beneficia de sistemul de promovare stabilit prin certificate verzi numai după autorizarea individuală de către CE.

Actul normativ citat a stabilit ca acele centrale eoliene care erau deja operaționale la data intrării în vigoare a OUG sau se aflau într-un stadiu foarte avansat de autorizare să fie autorizate temporar de către ANRE până la obţinerea deciziei individuale de autorizare din partea CE, dar nu mai mult de 24 de luni, pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, urmând ca, ulterior autorizării din partea Comisiei, respectivii operatori economici să beneficieze în continuare de sistemul de promovare, cu eventuale ajustări impuse de către Comisie prin decizia de autorizare, după caz.

"Perioada de acreditare temporară de 24 luni a fost stabilită ţinând seama de experienţe precedente şi practica uzuală pentru elaborarea documentaţiei de solicitare a ajutorului individual plus perioada de evaluare şi de emitere a deciziei din partea CE şi a fost considerată suficientă pentru emiterea în interiorul ei a deciziei individuale de autorizare. Principiul general şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011, au fost în sensul ca aceşti operatori economici să beneficieze în mod neîntrerupt de sistemul de promovare, dar în acelaşi timp să existe o preocupare susţinută pentru obţinerea autorizării din partea CE", se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 88/2011.

N-au prevăzut cât timp se pierde cu birocrația UE

Prin urmare, aceşti producători au beneficiat de numărul certificate verzi per MWh prevăzut de legislația privind subvențiile pentru energia regenerabilă imediat după intrarea în vigoare a OUG nr. 88/2011, respectiv după punerea în funcţiune a centralelor eoliene.

Guvernul precizează că operatorii economici acreditaţi temporar şi-au îndeplinit în termen obligaţia legală de a întocmi şi transmite autorităţilor competente documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin de către CE, conform prevederilor OUG nr.88/2011.

"Din motive independente de voinţa acestora, termenul de acreditare temporară pe 24 de luni, s-a dovedit insuficient pentru finalizarea procedurii de obţinere din partea CE a deciziei individuale de autorizare, astfel încât, în cazul acestor operatori, sistemul de promovare rin certificate verzi a devenit sau e pe cale să devină inaplicabil, prin expirarea deciziilor de acreditare. În acest context menţionăm că, la data estimării de către legiuitor a termenului de 24 de luni pentru autorizarea de către CE a măsurii de sprijin individual, nu se puteau avea în vedere principalii factori care au condus la prelungirea termenului de evaluare din partea CE a notificărilor individuale: necesitatea evaluării cu prioritate a notificării modificărilor aduse schemei de sprijin prin Legea nr. 23/2014, suprapusă cu necesitatea conformării cu prioritate a schemei de sprijin la noile orientări privind ajutorul de stat pentru energie şi mediu, intrate în vigoare de la 01 iulie 2014", explică Guvernul.

Subvențiile prin certificate verzi – două treimi din veniturile "regenerabililor"

Executivul arată că sistarea acordării de certificate verzi pentru operatorii acreditaţi temporar după expirarea termenului de 24 de luni, pe lângă aspectul discriminatoriu al aplicării sistemului de promovare între producătorii de energie eoliană, are consecinţe financiare extrem de importante pentru operatorii economici vizaţi.

"Astfel, ca urmare a analizelor financiare pentru anul 2014 privind centralele electrice din surse eoliene, în cazul expirării acreditării temporare înainte de autorizarea Comisiei, se produc pierderi lunare ale veniturilor estimate prin bugetul de proiect de peste 65%. În această situaţie, având în vedere proiecţia de rentabilitate a acestor proiecte de circa 10%, operatorii economici sunt expuşi intrării în insolvenţă şi, în scurt timp, falimentului, veniturile realizate, de circa 30-35% din veniturile preconizate, nefiind suficiente pentru acoperirea cheltuielilor şi a rambursării creditelor", se spune în documentul citat.

Guvernul spune că, având în vedere valoarea investiţiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile efectuate de către aceşti operatori, care reprezintă circa 30% din capacităţile instalate în centrale eoliene la sfârşitul anului 2013, ieşirea din stare operaţională a acestor investiţii ar reprezenta "un semnal deosebit de grav pentru investitori, cu referire la menţinerea unui cadru legislativ responsabil privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile".

"Un alt aspect care nu a putut fi estimat de legiuitor este acela al regularizării diferenţelor negative dintre numărul de certificate verzi primite în baza acreditării temporare şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale de autorizare a CE, diferențe care sunt posibile, având în vedere că, prin expirarea acreditărilor temporare, operatorii afectați nu mai primesc certificate verzi", se justifică Executivul.

O nouă acreditare temporară

În consecință, Guvernul propune modificarea OUG nr. 88/2011 în sensul în care producătorii de energie din surse regenerabile pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară, pentru a beneficia de același număr de certificate verzi, până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

În plus, pentru acești operatori, eventualele diferenţe negative între numărul de certificate verzi primite şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale a Comisiei Europene se vor regulariza în baza unei decizii emise de ANRE, prin emiterea pentru tranzacţionare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea acestora, în maximum 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

O altă modificare vizată de Guvern este aceea potrivit căreia numai operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energie electrice din surse regenerabile în situri în care puterea instalată rezultată pentru fiecare sit depăşeşte 250 MW vor fi obligați să întocmească şi să transmită documentaţia necesară notificării individuale a măsurii de sprijin prin certificate verzi către Comisia Europeană.

Situl este devenit ca fiind un "amplasament care poate fi individualizat pentru un ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice, aflate în aceeaşi locaţie şi având, de regulă, o singură racordare la reţeaua electrică de transport sau distribuţie".

Legislația în vigoare în prezent prevede că au obligația de a obține autorizare individuală de la CE operatorii care dezvoltă proiecte de centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW, neexistând conceptul de "sit".

Guvernul susține că nu se va scumpi electricitatea

"Impactul asupra consumatorilor de energie electrică este nul în anul 2014 şi 2015, deoarece prin implementarea prezentului proiect de act normativ nu va creşte cota de energie regenerabilă sprijinită prin schema suport cu certificate verzi", ține să precizeze Guvernul.

Pentru anul 2014, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi este de 11,1% din consumul final brut de energie electrică. Pentru anul 2015, cota estimată de ANRE este de 11,9%.

"Producţia de energie regenerabilă acreditată pentru sistemul de sprijin depăşeşte semnificativ aceste cote pentru anii menţionaţi, astfel încât creşterea numărului de certificate verzi care se pot tranzacţiona pe piaţă, prin emiterea certificatelor verzi rezultate din aplicarea prezentului proiect de act normativ, nu măreşte numărul certificatelor verzi pentru care există obligaţie de achiziţie şi va conduce doar la creşterea presiunii asupra preţului certificatelor verzi pe piaţă, în sensul scăderii acestuia", conchide Executivul.

În SUA, regenerabilele au ajuns să concureze la preț cu centralele pe gaze chiar și fără subvenții de stat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 19 September 2014 13:01

Obama solareÎn multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Buffett o spune pe față

Cu toate acestea, subliniază banca, nu toate surse și tehnologiile de producere a energiei regenerabile sunt capabile să concureze la preț cu energia din surse fosile. De exemplu, panourile solare instalate pe acoperișurile locuințelor și companiilor, precum și parcurile eoliene offshore, au încă costuri semnificativ mai mari și se bazează pe subvenții de stat și stimulente fiscale pentru a putea fi viabile din punct de vedere comercial.

În ultimii ani, gazele naturale au fost cea mai populară sursă de generare de electricitate în SUA, grație reducerii masive a prețurilor, în urma boom-ului gazelor de șist, însă regenerabilele au recuperat încet-încet handicapul de cost. În prima jumătate a acestui an, aproape jumătate din totalul puterii instalate în centrale electrice noi a fost reprezentată de parcuri eoliene și solare, potrivit Energy Information Administration.

Industria energiei regenerabile a fost sprijinită de stat cu facilități fiscale, subvenții și reglementări care îi obligau pe furnizorii de energie să livreze clienților anumite procente minime de curent electric preluat de la producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel de reglementări sunt în vigoare în 29 de state americane și au fost aspru criticate pentru impactul lor negativ asupra bugetelor publice, dar și a buzunarelor consumatorilor plătitori de facturi.

Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, a investit de-a lungul timpului 15 miliarde de dolari în facilități de producție de energie regenerabilă, însă Buffett declara, anul acesta, într-un acces de sinceritate, că singurul motiv pentru care a decis să construiască parcuri eoliene în anii trecuți a fost reprezentat de subvențiile și facilitățile fiscale acordate de stat, care, de altfel, au expirat la sfârșitul anului trecut.

"Nu are sens să investești în regenerabile fără subvenții și facilități fiscale", spunea Buffett.

Progres imens

Competitivitatea economică a regenerabilelor s-a îmbunătățit însă considerabil în ultimii ani. De exemplu, costurile fără subvenții ale energiei eoliene scăzând de la 101 dolari/MWh generat în 2009 la doar 37 dolari/MWh generat în prezent, potrivit calculelor Lazard. În privința energiei solare, lucrurile sunt și mai spectaculoase, scăderea fiind de aproape 80% în același interval, de la 323 la 72 dolari/MWh generat.

La aceste costuri, în zonele cu vânt puternic și constant și perioade lungi cu cer senin, eolienele și solarele pot concura la preț cu centralele pe gaze naturale, ale căror costuri de producție variază între 61 și 87 dolari/MWh generat.

Dat fiind că centralele solare produc doar în timpul zilei, ele pot acoperi cererea din momentele de vârf de sarcină, alimentând, astfel, vara, instalațiile de aer condiționat. În acest context, comparația este și mai favorabilă, dat fiind că costurile de producție ale centralelor pe gaze în momente de vârf de sarcină sunt de 179-230 dolari/MWh generat.

Cauzele acestei reduceri masive de costuri sunt inovațiile tehnologice, dar și investițiile foarte mari ale chinezilor în fabrici de componente tehnologice pentru energia solară, care au dus la scăderea semnificativă a prețurilor panourilor solare pe piața mondială.

Calculele Lazard arată că minicentralele cu panouri solare instalate pe acoperișuri de locuințe și firme sunt încă prea costisitoare pentru a putea funcționa fără subvenții. Costul minim este de 180 dolari/MWH generat pentru gospodării și de 126 dolari/MWh generat pentru companii, din cauza costurilor fixe mai mari de instalare și mentenanță, la o producție mult mai mică decât cea a centralelor regenerabile comerciale.

Cu toate acestea, potrivit firmei de consultanță Crossborder Energy, aceste estimări nu iau în calcul faptul că minicentralele solare presupun costuri investiționale mult mai mici în transmiterea și transportul energiei produse, dat fiind că acestea alimentează doar locuințele și firmele unde sunt instalate, nu și alți consumatori. În acest fel, costul real al acestor minicentrale ar fi, de fapt, mai mic decât cel calculat de cei de la Lazard.

Marea problemă a secesioniștilor scoțieni e dependența de bugetul de stat al Marii Britanii, inclusiv în sectorul energetic

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 17 September 2014 21:52

Scotia eolieneUltimele sondaje de opinie, publicate miercuri, cu o zi înaintea referendumului privind independența, arată că suporterii rămânerii Scoției în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii au un mic avans asupra secesioniștilor, scorul între cele două opțiuni fiind de 52% la 48%.

Soarta plebiscitului se joacă la limită, în condițiile în care aceleași sondaje arată că 8% până la 14% dintre cetățenii cu drept de vot din Scoția nu s-au hotărât nici măcar în al unsprezecelea ceas cum să voteze.

Un rol hotărâtor în înclinarea balanței de partea unioniștilor l-ar putea avea, însă, faptul că, pe multiple planuri, Scoția și scoțienii sunt extrem de dependenți de bugetul de stat al Marii Britanii.

"Un sfert dintre adulții din Scoția lucrează pentru guvernul britanic și primesc salariu de la bugetul central al Marii Britanii. Mai sunt circa un milion de pensionari care își primesc pensiile de la guvernul britanic. Și mai sunt multe companii private care depind de contractele de achiziții publice semnate cu guvernul britanic. În concluzie, cred că oamenii vor vota cu portofelele", spune Andy Duncan, expert scoțian în piețe financiare.

Scoțienii își umflă mușchii eolieni

Aceeași dependență de Marea Britanie se manifestă și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, în pofida declarațiilor recente aproape belicoase ale premierului scoțian Alex Salmond, potrivit cărora Anglia ar rămâne pe întuneric fără producția de energie din surse regenerabile din Scoția.

"Realitatea este că producția de energie electrică a Marii Britanii este slabă, iar Scoția este sursa de energie cea mai de încredere. Regenerabilele din Scoția sunt mai competitive decât multe alte surse de energie. Ce vor face dacă nu vor mai importa energie regenerabilă din Scoția? Fără ea, Anglia ar rămâne pe întuneric în doi ani de zile", a declarat Salmond, cu ocazia unei vizite în orașul scoțian Inverness.

Aceste declarații agresive au fost făcute în replică la afirmațiile anterioare ale șefului campaniei unioniste Better Together, fostul ministrul de Finanțe Alistair Darling, care spusese, tot în Inverness, cu o săptămână înainte, că, în eventualitatea separării Scoției de Marea Britanie, facturile la curent electric ale scoțienilor s-ar majora.

"Restul Marii Britanii nu are nevoie de Scoția pentru a-și asigura alimentarea cu energie electrică. În plus, valoarea rezervelor de țiței din Marea Nordului ale Scoției a scăzut cu 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, sumă egală cu bugetul pentru învățământ al țării. Dacă Scoția ar fi pe cont propriu și ar surveni o scădere bruscă a veniturilor bugetare din petrol, ar fi obligată să taie cheltuielile publice și să ia măsuri de austeritate", arătase Darling.

Vântul scoțian e subvenționat de bani britanici

Nu este pentru prima dată când are loc un duel al declarațiilor pe această temă între guvernul britanic și cel scoțian. Argumentul Londrei este că, în caz de secesiune, facturile la curent ale scoțienilor vor crește pentru că subvențiile care susțin masiva producție de energie din surse regenerabile a Scoției, a căror povară este în prezent împărțită de toți consumatorii britanici, vor rămâne exclusiv în sarcina consumatorilor scoțieni. Mai mult, un astfel de scenariu ar reduce facturile de curent în Anglia și în Țara Galilor.

Surse din industria energetică britanică, citate de BBC, spun că totul depinde de ce se va stabili cu privire la împărțirea poverii subvențiilor pentru energia eoliană a Scoției.

"Un scenariu posibil ar fi acela în care subvențiile pentru investitorii în energie eoliană din Scoția vor fi plătite exclusiv de consumatorii scoțieni, pe facturile lor de curent, ceea ce ar ieftini curentul electric în Anglia. Vă puteți imagina cum ar reacționa scoțienii la așa ceva", a declarat un executiv al unei companii energetice majore din Marea Britanie.

Potrivit unei analize publicate de Departamentul pentru Energie de la Londra, în caz de secesiune, Scoția va trebui să suporte costurile integrale ale subvențiilor pentru producția ei de energie regenerabilă, ceea ce ar echivala cu o majorare de câteva sute de lire sterline pe an a facturilor la curent electric ale gospodăriilor scoțiene.

Costuri de transport mai mari pentru scoțieni

Schema de subvenționare a energiei regenerabile din Marea Britanie presupune că fiecare consumator trebuie să plătească o taxă specială pentru sprijinirea acestei industrii. Însă dat fiind că imensa majoritate a centralelor electric eoliene din UK sunt localizate în Scoția, în timp ce grosul consumatorilor provine din Anglia și Țara Galilor, rezultă că, practic, consumatorii englezi și galezi îi subvenționează pe investitorii în proiecte de energie regenerabilă din Scoția.

O altă problemă este cea a costurilor de transport în rețele al energiei electrice. În prezent, costurile sunt împărțite de toți consumatorii, în cadrul sistemului energetic național unic britanic. Separarea Scoției de Marea Britanie ar majora costurile de transport în Scoția și le-ar reduce în Anglia și Țara Galilor, spun experții în energie.

Asta pentru că relativa slabă densitate a populației din Scoția face ca costurile infrastructurii de transport de energie să se împartă la mai puțini consumatori plătitori de facturi. Este aceeași situație ca la subvențiile pentru regenerabile: în prezent, consumatorii englezi și galezi subvenționează costurile infrastructurii energetice de care beneficiază consumatorii scoțieni.

Oficialii din industria energetică mai spun că, practic, nici autoritățile de la Londra, nici cele de la Glasgow nu au pus la punct planuri alternative privind alimentarea cu energie pentru eventualitatea în care alegătorii scoțieni ar vota majoritar pentru secesiune, inclusiv în problema crucială a împărțirii costurilor subvenționării producției de energie din surse regenerabile.

Investiții și locuri de muncă puse sub semnul întrebării

Astfel, potrivit companiei Green Energy Plc, declararea independenței Scoției ar pune sub semnul întrebării proiecte de energie regenerabilă care presupun investiții de 14 miliarde de lire sterline și susțin cel puțin 12.000 de locuri de muncă. Investitorii în regenerabile se tem că, odată declarată secesiunea Scoției, obligațiile de subvenționare a centralelor eoliene, în vigoare în Marea Britanie, vor înceta în Scoția, ceea ce le-ar pune în pericol funcționarea.

Scoția deține circa 43% din puterea instalată în centrale eoliene a Marii Britanii și exportă circa un sfert din producția ei totală de energie. În prezent, în Scoția se află în stadiu de proiect capacități instalate regenerabile totale de 13 GWh, echivalent cu 15% din puterea instalată totală a Marii Britanii.

"Cine va plăti pentru subvenționarea acestor proiecte? Există riscul ca aceste proiecte să fie anulate. În acest moment, subvențiile pentru regenerabile sunt impuse și administrate de către Departamentul pentru Energie și de către Oficiul pentru Energie, instituții britanice. Dacă acestea vor înceta să aibă putere de decizie în Scoția, cum vor mai funcționa respectivele subvenții?", se întreabă Doug Stewart, CEO al Green Energy.

Comentariile sale reprezintă una din foarte rarele intervenții ale executivilor din companiile de energie regenerabilă în dezbaterea privind independența Scoției, pe care în general au evitat-o.

"Dacă se va vota secesiunea, asta va însemna incertitudine legislativă. Cel mai probabil, deciziile finale de investiție vor fi amânate până se va clarifica situația subvențiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla decât după negocieri între Londra și guvernul scoțian", este de părere Kieron Sropforth, analist la Bloomberg New Energy Finance.

Relief și climă ideale pentru eoliene

Relieful și clima Scoției sunt ideale pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliană, inclusiv offshore, ceea ce face ca peste 41% din investițiile totale planificate în centrale regenerabile din ultimii doi ani, cifrate la 34 miliarde de lire sterline, să fie localizate în Scoția, potrivit datelor Departamentului pentru Energie de la Londra, care mai estimează că industria energiei din surse regenerabile din Scoția susține un număr de circa 12.000 de locuri de muncă.

Dintr-un total de subvenții pentru energia regenerabilă de 2 miliarde de lire sterline plătite în 2013 de toți consumatorii britanici de curent electric, Scoția a primit 560 de milioane de lire sterline, adică cam 28%. De asemenea, Scoția furnizează circa 10% din totalul energiei electrice vândute în Marea Britanie.

Sursele regenerabile de energie au o pondere de 50% în totalul mixului energetic scoțian, iar guvernul de la Glasgow vrea să împingă ponderea la 100% până în 2020. La finalul anului 2013, circa 34% din puterea instalată în centrale regenerabile din marea Britanie era localizată în Scoția.

"Premierul scoțian Alex Salmond trebuie să ne spună cum va fi împărțită piața britanică de energie în eventualitatea secesiunii Scoției. Ce se va întâmpla, restul Marii Britanii va cumpăra energie eoliană din Scoția? Iar dacă da, aceste livrări vor fi taxate de scoțieni? Totul reprezintă un risc", conchide Doug Stewart de la Green Energy.

Cantitatea de energie regenerabilă subvenționată va fi de 11,9% din consum în 2015, impactul în facturi se menține la 35 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 August 2014 14:00

 Arcelor Mittal certificate verziGuvernul vrea să stabilească, pentru anul viitor, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, la 11,9% din consumul final brut de energie electrică, față de 11,1% anul acesta, impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de curent electric urmând a se menține astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.

"Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Forma inițială a Legii 220/2008 privind susținerea energiei regenerabile prin certificate verzi prevedea că, în 2015, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 16% din consumul final brut de energie electrică.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impactul macroeconomic al măsurii va fi menţinerea contribuţiei pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile de energie în factura consumatorilor finali la nivelul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.

Se risca o povară în facturi de 85 lei/MWh

"Acest lucru contribuie la stabilitatea macroeconomică şi păstrarea nivelului de competitivitate a produselor şi serviciilor la nivel naţional. Prin monitorizarea şi stabilirea cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, se decuplează contribuţia plătită de consumatorii industriali şi casnici de energie electrică de efectele creşterii capacităţilor instalate în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, având în vedere că ANRE estimează o creştere a acestor capacităţi cu 57% la sfârşitul anului 2015 faţă de sfârşitul anului 2013", se spune în documentul citat.

Astfel, pentru 2014, ANRE a estimat o creştere susţinută a capacităţilor regenerabile instalate, cu un impact mediu al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică de cel puţin 48 lei/MWh, cu un impact imediat de creştere în factură la un nivel de circa 65 lei/MWh şi cu posibilitatea de a se ajunge la un nivel maxim de 85 lei/MWh.

Guvernul menţionează că, la nivelul lunii iunie 2014, contribuţia pentru energia regenerabilă preconizată pentru anii 2014 – 2015 în factura consumatorilor finali reprezintă circa 25% din preţul mediu ponderat al energiei electrice înregistrat pe Piața pentru Ziua Următoare de la bursa de energie OPCOM.

Pe ce s-au bazat calculele

Pentru estimarea cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2015, pe baza metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE nr.49/2014, ANRE a avut în vedere următoarele aspecte:

• Capacitatea electrică totală instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie la sfârşitul anului 2013 de 4349 MW, la care se adaugă în baza autorizaţiilor de înfiinţare acordate cu punere în funcţiune în anul 2014 o capacitate totală de 1393 MW şi o capacitate estimată a se instala în anul 2015 de 1104 MW. Capacităţile menţionate au fost luate în considerare cu defalcare pe tehnologii de producere şi cu factorii de capacitate rezultaţi din analizele de monitorizare.

• Numărul estimat de certificate verzi emise în 2015 a fost calculat pe baza măsurilor luate anterior de Guvern, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și amânarea temporară de la tranzacţionare a unui număr de certificate verzi pentru producătorii acreditaţi până la 31 decembrie 2013.

• Preţul mediu estimat al certificatelor verzi în anul 2015 pe piaţa centralizată a certificatelor verzi s-a considerat a fi preţul minim de tranzacţionare legal stabilit inflatat cu 1,4% faţă de anul anterior.

• Pentru consumul final de energie electrică în anul 2015 s-a avut în vedere o creştere de 1,5% faţă de valoarea estimată pentru anul 2014, de 45.902 GWh.

Subvențiile au dus la supraproducție

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, a fost înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1% din consumul final brut de energie electrică, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevedea o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii, adoptată în primăvara acestui an, a fost evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Legea 220/2008 prevedea că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Guvernul și-a justificat măsura prin aceea că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", afirma Guvernul. În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, preciza Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), ar fi fost de circa 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de circa 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", arăta Executivul.

Subvențiile pentru regenerabile se democratizează: persoanele fizice și micile firme cu centrale proprii își vor putea vinde producția la preț reglementat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 August 2014 11:52

mici producatoriPersoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat și a pus în dezbatere publică, până pe 15 august, Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Regularizare cu furnizorii

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor.

Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Cum se calculează prețul reglementat

În vederea calculării prețului reglementat la care micii producători de energie din surse regenerabile își vând producția către furnizori, ANRE stabileşte numărul de certificate verzi virtual aferent acestora, în conformitate cu prevederile Art. 23 alin. (1) lit. b) din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și a celor de achiziţie de certificate verzi aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 49/2014, în vederea deducerii numărului de CV aferent cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză.

Valoarea ajutorului acordat prin preț reglementat energiei produse de către micii producători de energie regenerabilă nu poate depăși diferența dintre totalul costurilor egalizate ale producției în cauză și prețul de piață al energiei electrice. Rata maximă a profitului utilizată în calculul costului egalizat nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază.

Nivelul preţurilor reglementate se limitează pentru respectarea ratei interne a rentabilităţii autorizată pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile pentru o perioadă de analiză de 21 de ani, rezultat al considerării unei durate de viață a capacităților de 20 de ani și a unei durate de realizare a unui proiect de 1 an și astfel încât ajutorul să nu fie mai mare decât costul unitar actualizat.

Cel mult 15 milioane euro

Prețurile reglementate se indexează anual în funcție de evoluția cursului de schimb euro/leu și de indicele mediu anual de inflație calculat de către Eurostat.

Prețul reglementat nu se acordă după încheierea perioadei de amortizare a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, perioadă stabilită în conformitate cu reglementările în domeniul contabil în vigoare. Orice ajutor primit anterior solicitării schemei de ajutor se deduce din ajutorul aferent schemei.

Valoarea totală a ajutorului acordat prin preț reglementat nu poate depăși 15 milioane euro pe întreprindere sau pe proiect, pe întreaga durată de acordare a schemei de sprijin.

Schema de sprijin se aplică pentru centrale hidroelectrice noi, centrale solare, centrale geotermale, centrale pe biomasă, inclusiv de cogenerare, centrale pe biogaz, inclusiv de cogenerare, centrale pe gaze de fermentare a deșeurilor și a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate, inclusiv de cogenerare.

Acte necesare

Producătorii care optează pentru vânzarea energiei electrice la preţ reglementat au obligaţia transmiterii către ANRE a unei cereri de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie prin preţ reglementat, prin completarea Anexei nr. 3a sau 3b, după caz, însoţită de o documentaţie având în vedere prevederile art. 6, art. 17 alin. (4), precum și art. 28 din Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 48/2014, ce trebuie să conţină cel puţin următoarele documente:

• informaţii privind datele persoanei de contact nominalizate pentru transmiterea informaţiilor necesare aprobării preţurilor reglementate;

• informaţii privind amplasarea centralei electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie necesare aprobării preţurilor reglementate;

• declaraţie scrisă prin care se stipulează orice ajutor de natura ajutorului de stat de care a beneficiat sau menţionează că nu a beneficiat de ajutoare;

• prognoza lunară a producţiei de energie electrică pentru care se solicită producției de energie din surse regenerabile la preţ reglementat, pe o perioadă de 12 luni.

Marile companii de utilități se plâng mai puțin de subvențiile pentru regenerabile. Pentru că vor fi la rândul lor subvenționate

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 05 August 2014 09:09

Centrale gaze BUNSe întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

Guvernul Ponta amână (electoral?) cu două luni reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi ale marilor consumatori industriali

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 31 July 2014 21:55

Arcelor Mittal certificate verziData de la care marii consumatori industriali de energie electrică vor putea face cerere la Guvern pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a obligațiilor de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile a fost amânată cu două luni, de la 1 august 2014 la 1 octombrie 2014. În acest fel, reducerile, suportate din buzunarul consumatorilor casnici și al micilor firme, ar putea fi aplicate la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pe 2015, costurile suplimentare la factura de energie electrică pentru categoriile de consumatori menționate mai sus urmând să survină după alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta.

Amânarea a fost stabilită printr-o hotărâre de Guvern de prorogare a termenului de intrare în vigoare a HG nr. 495/2014, care instituie acest ajutor de stat, hotărâre publicată joi în Monitorul Oficial.

Potrivit HG nr. 495/2014, reducerea se aplică la cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi comunicată de ANRE pentru furnizorii de energie, începând cu anul în care a fost obţinut acordul de exceptare.

Prin ordin al ministrului economiei, emis şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Economiei în termen de 5 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 495/2014, se desemnează direcţia responsabilă ca unitate de implementare a schemei de ajutor de stat, pe perioada de valabilitate a acesteia. Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat finalizează procesul de evaluare a cererii de acord pentru exceptare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, evaluare în urma căreia Ministerul Economiei transmite întreprinderilor solicitante, după caz:

a) acordul pentru exceptare, la prezenta procedură, în cazul întreprinderilor solicitante selectate pentru finanţare;

b) o înştiinţare prin care se precizează că cererea pentru exceptare este incompletă, nu conţine informaţii corecte, nu este însoţită de toată documentaţia necesară sau că există neconcordanţe între informaţiile furnizate. În acest caz, termenul de evaluare de acord pentru exceptare curge de la data la care cererea este considerată completă în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 495/2014. Întreprinderea solicitantă transmite completarea documentaţiei în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării;

c) o scrisoare de respingere a cererii de acord pentru exceptare în cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 sau a expirat perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat în care se pot emite acorduri pentru exceptare.

 

Subvenții din buzunarul consumatorilor

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

 

Liber la concedieri

Marii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit HG 495/2014. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Mai mult, potrivit actului normativ citat, Guvernul estimează la 300 numărul companiilor care vor beneficia de acest ajutor de stat, după ce, în proiectul de HG, acest număr era estimat la 50-100.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

HG citată prevedea că, de la 1 august, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

 

Ar putea apărea polițe de asigurare a riscului de tăiere a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă?

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 10 July 2014 20:45

Asiguratori regenerabileAsiguratorii dezvoltă planuri pentru a-i proteja pe investitorii în proiecte de parcuri solare și eoliene față de riscul retragerii bruște a subvențiilor de stat, cruciale pentru producătorii de energie din surse regenerabile, risc care a lovit din plin în ultima perioadă industria europeană de profil.

Willis, cel de-al treilea mare broker de asigurare din lume, este în discuții avansate cu asigurători precum consorțiul Lloyd’s din Londra pentru a elabora și a scoate pe piață o astfel de poliță de asigurare, pe care speră să înceapă să o vândă anul viitor, scrie Financial Times.

Susținătorii proiectului spun că acest tip de poliță de asigurare, care să îi protejeze pe investitori,, ar fi un stimultent foarte necesar pentru sectorul regenerabilelor, după ce guvernele din întreaga Europă au tăiat masiv schemele de sprijin pentru energia verde, după criza financiară.

Autoritățile de stat și-au explicat deciziile de tăiere a subvențiilor prin scăderea abruptă a costurilor panourilor solare și turbinelor eoliene. Unele au garantat subvențiile pentru toată durata de viață a proiectelor existente, de obicei în jur de 20 de ani, dar le-au redus pe cele pentru noile proiecte, finalizate și puse în funcțiune după o anumită dată.

Tăieri retroactive de subvenții

Totuși, Spania și alte câteva țări i-au pus pe jar pe investitori hotărând ceea ce companiile numesc tăieri retroactive ale subvențiilor, care pun în pericol viabilitatea proiectelor existente.

Andrew van den Born, șeful diviziei de riscuri de creditare politice și comericale la Willis, spune că brokerul a primit un val de solicitări în cursul anului trecut din partea investitorilor în energie regenerabilă și a băncilor care creditează astfel de proiecte de investiții, pentru a-i proteja față de modificarea retroactivă a ajutoarelor de stat.

„Este ceva ce piața noastră a exclus în trecut, dar lucrăm îndeaproape cu asigurătorii pentru a oferi acoperire în acest sens”, a spus el.

Alte grupuri de asigurări au avertizat că complexitatea evaluării riscurilor ar face dificilă stabilirea unui preț al asigurării, în timp ce specialiștii în energie regenerabilă au spus că atractivitatea acestor polițe ar depinde de tarifele de primă ale acestora.

Reducere cu până la 40% a veniturilor

„Este un produs foarte, foarte greu de oferit”, a spus Fraser McLachlan, CEO al Gcube, un specialist în polițe de asigurare pentru domeniul energiei regenerabile. „Dacă aș putea dezvolta un astfel de produs, aș avea vânzări mari”, a spus el.

Guvernul spaniol este dat în judecată de mai mulți investitori în capacități de producție de energie regenerabilă care susțin că reducerea retroactivă a subvențiilor este ilegală și abuzivă.

Mai mult de jumătate din companiile producătoare de energie solară ale Spaniei au intrat în faliment din 2008 încoace, potrivit European Photovoltaic Industry Association.

Centralele solare spaniole au suferit, în medie, o tăiere de 30–40% a veniturilor, ceea ce înseamnă, în total, un minus de aproximativ 2 miliarde de euro, comparativ cu așteptările inițiale ale investitorilor, a spus EPIA.

Evaluarea riscului politic

Companiile producătoare de energie solară din Franța, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria și Cehia au fost de asemenea lovite de tăieri de subvenții sau de schimbări haotice de legislație, conform asociației.

Richard Nourse, managing partner la Greencoat Capital, o firmă de asset management care a investit peste 480 de milioane de lire în 12 ferme eoliene din Marea Britanie din martie anul trecut, spune că oferirea de poliție de asigurare pentru riscul de tăiere a subvențiilor pentru energia regenerabilă le-ar da investitorilor un instrument foarte transparent pentru a compara riscul politic în diferite țări.

„Ar fi un lucru bun, dar atractivitatea unei astfel de polițe de asigurare ar depinde de costul ei, reprezentat de prima de asigurare”, a subliniat el.

„Investitorii văd deja că fermele eoliene din Marea Britanie prezintă un risc relativ scăzut”, a completat el, spunând că mai multe guverne britanice care s-au succedat s-au angajat să mențină nivelul actual al subvențiilor pe întreaga durată de viață a proiectelor.

Ministrul Energiei trimite la Parchet rapoartele Corpului de Control privind Regia Autonomă pentru Activități Nucleare

Category: Energie Nucleara
Creat în Wednesday, 09 July 2014 11:42

Romag Termo IIMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a decis, miercuri. să trimită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rapoartele primite de la Corpul de Control în urma verificărilor efectuate la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta-Turnu Severin.

"Cele două rapoarte vor ajunge pe masa procurorilor în perioada imediat următoare. Rapoartele întocmite de Corpul de control al ministrului delegat pentru Energie vizează contractarea, derularea şi facturarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de evacuare în şlam dens a Sucursalei Romag Termo a RAAN şi, respectiv, derularea unor contracte de furnizare şi procesare a cărbunelui energetic, precum şi vânzarea – cumpărarea energiei electrice în cadrul regiei", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

În aprilie, ministrul Nicolescu declara, într-o conferință de presă, că grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", spunea ministrul delegat pentru Energie.

Investiție păguboasă

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Administrator special demis

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Blocaj financiar în lanț

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013. La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

 

Guvernul dă liber la concedieri marilor consumatori de energie cu cotă redusă de certificate verzi și triplează numărul beneficiarilor de reducere

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 08 July 2014 14:28

Arcelor Mittal certificate verziMarii consumatori industriali de energie electrică care vor beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile își vor putea concedia până la 25% dintre salariați în perioada în care beneficiază de această reducere, potrivit formei finale a hotărârii de Guvern (HG) care instituie această schemă de sprijin, publicată în Monitorul Oficial. Asta în timp ce, în proiectul respectivei HG, se stipula că beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menţine numărul de locuri de muncă existent la data calificării pentru ajutorul de stat pe întreaga durată de aplicare a schemei de sprijin.

Mai mult, potrivit actului normativ citat, Guvernul estimează la 300 numărul companiilor care vor beneficia de acest ajutor de stat, după ce, în proiectul de HG, acest număr era estimat la 50-100.

Potrivit HG nr. 495/2014, printre criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a i se reduce cota obligatorie de achiziție de certificate verzi se numără acela de a menţine activitatea în România, iar eventualele disponibilizări să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul calificării în schema de sprijin.

Asta spre deosebire de proiectul respectivei HG, care prevedea că, pentru a beneficia de reducerea obligației de subvenționare a energiei regenerabile, firmele mari consumatoare de curent electric trebuie să menţină numărul de locuri de muncă pe durata schemei de sprijin. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

"Limitarea şomajului"

În nota de fundamentare a proiectului de HG, Guvernul afirma, de altfel, că "măsura propusă elimină riscul de delocalizare, cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective".

"Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat. Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, şi îmbunătăţirea eficienţei energetice", se mai spune în documentul citat.

Potrivit Executivului, industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

De la "50-100" la 300

De la 1 august, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul lor de activitate, să finanţeze dotări de laboratoare în învăţământ și programe de pregătire profesională pentru elevi şi profesori, în vederea reducerii decalajului între teorie şi practică şi creşterii nivelului profesional şi atragerii de personal calificat.

Numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat acordat este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro. În proiectul de HG, numărul de beneficiari era estimat la 50-100.

Subvenții din buzunarul consumatorilor

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Creşterea costurilor cu energia electrică ca urmare a sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Pre-pensionare la ArcelorMittal Galați

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, fostul Sidex, unul dintre cei mai mari consumatori industriali de energie din România și, de asemenea, una dintre companiile care au făcut lobby puternic pe lângă Guvern pentru reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi, a lansat un program de pre-pensionare pentru salariaţii care îndeplinesc criteriile de ieşire la pensie până în 31 decembrie 2015, motivând acţiunea prin "actualul context economic, care este dificil şi volatil".

"În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum", a declarat, într-un comunicat, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

UE îi finanțează pe petroliștii americani cu 113 milioane euro pentru studii privind impactul de mediu al gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 July 2014 15:11

Proprietari fracking bani redeventeUniunea Europeană a lansat, anul acesta, un program de finanțare prin care companiilor din sectorul de petrol și gaze li se pune la dispoziție o sumă totală de 113 milioane euro, bani publici, în perioada 2014 – 2020, constând în subvenții pentru programe de cercetare privind "surse de energie la prețuri competitive cu emisii reduse de dioxid de carbon".

Fondul pentru cercetare Horizon 2020, care se derulează între 2014 – 2020, este menit să ajute la identificarea eventualelor impacturi și riscuri pentru mediu rezultate din exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, prin folosirea de sisteme de observare prin satelit, prin dezvoltarea unor modele de analiză de impact a diverselor tehnologii de explorare și exploatare a resurselor neconvenționale de gaze și prin stabilirea unor recomandări științifice pentru bune practici în cadrul industriei.

"În acord cu strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovației, acest program încurajează cooperarea internațională, mai ales în ceea ce privește colaborarea și schimbul de cunoștințe cu parteneri relevanți din Statele Unite și Canada", se arată în fișa de prezentare a programului de finanțare.

Însă activiștii de mediu au condamnat lansarea acestui nou fond pentru cercetare al UE. Asta pentru că banii vor merge la companiile de petrol și gaze, care, altfel, ar fi trebuit să plătească singure pentru astfel de cercetări. Militanții au sărit imediat să critice noile alocări, pe motiv că ar contrazice politicile Uniunii privind reducerea emisiilor de carbon, scrie EurActiv.

Numele companiilor sunt ținute la secret

„Comisia Europeană susține că asigură un nivel ridicat de protecție a mediului și că este serioasă în privința combaterii schimbărilor climatice, dar în același timp ea finanțează cercetări pentru industria gazelor de șist. Acest conflict de interese nu poate fi trecut cu vederea”, a spus Antoine Simon, un purtător de cuvânt al organizației Earth Europe.

„Este cu atât mai cinic cu cât implică acordarea de bani publici unei industrii dominate de unele dintre cele mai bogate companii din lume, în timp ce există multe priorități de cercetare mai importante privind eficiența energetică și energia regenerabilă”, a adăugat el.

Directoratul UE pentru Cercetare și Inovare nu a vrut să facă public numele companilor care au aplicat pentru bani, dar a transmis că un cuantum de 33 de milioane de euro a fost pus deoparte pentru a finanța programe anul acesta.

„Din cele 23 de aplicații eligibile inițiale, șapte vor fi invitate să își depună propunerile finale până la deadline-ul apelului, din 23 septembrie”, a spus un oficial, pentru EurActiv. „Nu putem încă spune câte proiecte vor fi păstrate, nici cine a cerut bani, pentru că este o licitație competitivă”, a completat el.

Ar înlocui importurile de gaze lichefiate

În timp ce Comisia ar prefera să limiteze fondurile alocate la 3 milioane de euro pentru fiecare companie a cărei aplicație va fi aprobată, ea va lua în considerare și cereri pentru sume mai mari, a adăugat oficialul.

Decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut a permis ca finanțarea Horizon 2020 să fie alocată pentru explorarea și producția de gaze neconvenționale. Apelul pentru proiecte a fost publicat câteva zile mai târziu.

Gazele de șist au fost considerate slab emitente de dioxid de carbon în program, pentru că „ar putea ajuta la tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu condiția ca emisiile sale în atmosferă, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, să fie atenuate adecvat”, a explicat un oficial UE. Noile finanțări ar putea ajuta la îndeplinirea acestui deziderat, a lăsat el să se înțeleagă.

Dar un raport al consilierului științific principal al guvernului britanic, David MacKay, de anul trecut, a ajuns la concluzia că emisiile de dioxid de carbon provenite din gazele de șist sunt similare cu cele rezultate din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Quatar.

În raport se spune că „principalul efect al producției și consumului de gaze de șist va fi acela că va disloca importurile de GNL sau, posibil, gazele venite pe conducte din afara Europei. Efectul net asupra ratelor totale de emisii cu efect de seră este posibil să fie mic”.

Tranziție spre regenerabile

Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon provenite, într-un ciclu complet de exploatare, din gaze naturale sunt aproximativ la jumătatea nivelului celor din cărbuni sau petrol, tot sunt exponențial mai mari decât cele provenite din surse regenerabile de energie, precum cea eoliană sau solară, potrivit Comisiei interguvernamentale a ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Marcus Pepperell, un purtător de cuvânt pentru Shale Gas Europe, a subliniat că rapoartele IPCC au identificat de asemenea gazele neconvenționale drept un combustibil de tranziție spre sisteme de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile de energie.

„Europa se confruntă cu unele chestiuni specifice de securitate energetică și totuși nu avem operațiuni de producție comercială de gaze de șist în Europa”, a spus el. „Este logic ca responsabilii Comisiei să să uite la toate oportunitățile disponibile pentru a diversifica mixul energetic al Europei”, a adăugat el.

„Dat fiind valorile semnificative ale investițiilor pe care le vedem în alte surse de energie, precum regenerabilele, este adecvat să vedem unde poate Europa să ajute pentru dezvoltarea unei industrii a gazelor de șist, în interiorul unui cadrul sustenabil pentru mediu”, a spus el.

Isaac Valero, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru mediu și schimbări climatice, Connie Hedegaard, a fost de acord că gazele de șist ar putea fi o punte spre regenerabile și eficiență energetică, „dar gazele de șist în sine nu vor rezolva problema schimbărilor climatice”, a atras el atenția.

Hedegaard a făcut anterior apel la băncile europene de stat pentru dezvoltare să facă un pas în față pentru eliminarea sprijinului public pentru combustibilii fosili.

România rămâne atractivă pentru investitorii în regenerabile, pe spinarea consumatorilor casnici și a firmelor mici și mijlocii

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 June 2014 12:47

EY regenerabileRomânia urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă – conform EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), ajungând pe poziţia 31, de pe locul 32 în ediţia anterioară. România îşi îmbunătăţeşte pentru a doua oară consecutiv poziţia în topul EY, după ce în ediţia din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislaţie încă reprezintă pentru România un impediment în calea ‚relaxării’ activităţilor investiţionale din piaţa de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute şi care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă vă primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuţii şi aduce o gură de aer aşteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaţionale de energie regenerabilă, ‚investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenţie din partea investitorilor privaţi şi a băncilor”, spun specialiştii EY România.

Cei de la EY se referă la un proiect de hotărâre aprobat recent de Guvern, potrivit căruia marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Este, de altfel, motivul principal pentru care România își menține atractivitatea pentru acești investitori, în pofida unor măsuri anterioare ale Guvernului, respectiv amânarea până în 2017-2018 a acordării unei părți din certificatele verzi cuvenite producătorilor de energie regenerabilă, reducerea numărului acestora pentru centralele regenerabile noi, precum și înghețarea în 2014 a cantității totale de energie regenerabilă subvenționată la nivelul anului trecut.

În regiune, Polonia şi Turcia se clasează înaintea României în topul EY, ocupând poziţiile 27 şi, respectiv, 20, în timp ce Ucraina şi Grecia se situează în urma României în acelaşi clasament.

Raportul RECAI realizează un clasament care vizează 40 de pieţe din perspectiva atractivităţii lor investiţionale în domeniul energiei regenerabile şi al oportunităţilor de investiţii în acest sector, bazate pe o serie de indicatori specifici din zonele macro, a pieţei de energie şi de tehnologie.

Cele 40 de pieţe analizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenia, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie şi SUA.

Adjunct al secretarului de stat pentru Energie al SUA: Este nevoie de centrale nucleare pentru a compensa intermitența regenerabilelor

Category: Energie Nucleara
Creat în Thursday, 08 May 2014 15:30

 

 

solar nuclear wind 2Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile și reducerea prețurilor en-gros la electricitate sunt bune pentru consumatori și pentru societate în general, însă trebuie compensate cu construirea de capacități de generare stabile, predictibile, pe termen lung, care să compenseze intermitența producției centralelor eoliene sau solare, iar centralele nucleare rămân cea mai bună opțiune în acest sens, inclusiv din rațiuni de mediu, spune Edward McGinnis, adjunct al secretarului de stat pentru Energie al Statelor Unite și președinte al International Framework for Nuclear Energy Cooperation (IFNEC), într-un interviu acordat Energy Report.

Energy Report: Ce părere aveți despre obiectivul politic al Germaniei, care a decis să își închidă treptat toate centralele electrice nucleare până în 2025 și să le înlocuiască cu capacități de producție de energie din surse regenerabile?

Edward McGinnis: Ca președinte al IFNEC, organizație care numără 63 de țări, pot să vă spun că avem de a face cu o mare diversitate de politici naționale în domeniul energiei nucleare, iar organizația noastră respectă și promovează dreptul fiecărei națiuni de a-și decide singură mixul energetic pe care îl consideră potrivit, în beneficiul cetățenilor ei. Fiecare țară se află într-o situație particulară, unică, din punct de vedere energetic, nu există o rețetă unică pentru toate. Tot ceea ce ne propunem să facem la IFNEC este să promovăm utilizarea responsabilă și sigură a energiei nucleare. Restul depinde de fiecare țară în parte, dacă decide sau nu să-și dezvolte capacitățile de producție de energie nucleară. 

Unele state europene membre ale IFNEC au decis să își dezvolte capacitățile nucleare, altele să întrerupă această dezvoltare, iar unele, precum Germania, chiar să renunțe treptat la energia nucleară. Dincolo însă de aceste politici naționale specifice, este limpede că orice țară are nevoie de siguranță, permanență și predictibilitate în aprovizionarea cu energie, aprovizionare care să fie și sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului, adică să răspundă provocărilor ridicate de încălzirea globală. De asemenea, cetățenii au nevoie de energie accesibilă din punct de vedere al prețului.

Energy Report: Cum vedeți viitorul energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima?

Edward McGinnis: Vă pot spune că astăzi, după Fukushima, se află în construcție peste 70 de centrale nucleare în întreaga lume, ceea ce dovedește că numeroase țări au decis să demareze sau să continue dezvoltarea de capacități de producție de energie nucleară și să se bazeze pe această resursă, în pofida a ceea ce s-a întâmplat în Japonia. De asemenea, așa cum obișnuim să spunem în industria nucleară, dacă undeva s-a petrecut un accident, peste tot s-a petrecut un accident, efectul nu se oprește la granița țării unde a avut loc acesta. De aceea este nevoie de cooperare internațională și de schimb de informații, pentru a putea preîntâmpina și a reduce riscul de producere a unor astfel de evenimente. Avem chiar datoria de a face asta.

Energy Report: Unele proiecte de construire de centrale nucleare întâmpină probleme din cauza faptului că, urmare a recesiunii, care a redus consumul, și a subvenționării energiei regenerabile, prețurile en-gros la electricitate au scăzut foarte mult, iar investitorii nu vor să se implice fără ca guvernele să le garanteze pe termen lung prețuri peste nivelul celor din piață. Cum vedeți această situație?

Edward McGinnis: În primul rând, trebuie spus că scăderea prețurilor la electricitate este un lucru pozitiv pentru consumatori. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la surse sigure permanente de aprovizionare cu energie pe termen lung, iar poate cea mai mai importantă dintre acestea este producția de energie nucleară, care are, în plus, avantajul de a fi pozitivă din punct de vedere al mediului și al schimbărilor climatice. Cheia securității energetice este diversitatea surselor de producție. Într-un mix energetic echilibrat, este nevoie de energie nucleară. Iar capacitățile de producție nucleare sunt proiectate să dureze decenii. De exemplu, în SUA avem centrale nucleare licențiate pentru o durată de viață de 60 de ani.

Însă pentru a le construi și a le pune în funcțiune, este nevoie de investiții substanțiale de capital. Admit că, în acest moment, este o mare provocare să găsești finanțare pentru astfel de proiecte, dar asta nu înseamnă că nu e nevoie de așa ceva. Este un lucru bun că, în multe țări, cetățenii au parte de prețuri scăzute la electricitate, dar ca oficial guvernamental spun că este de datoria autorităților să gândească strategic, pe termen lung, astfel încât aprovizionarea cu energie să nu depindă doar de surse intermitente și cu predictibilitate scăzută, cum ar fi regenerabilele. Și în energie este valabilă maxima că nu trebuie puse toate ouăle în același coș. Este nevoie de echilibru între preț, pe de o parte, și stabilitate și predictibilitate, pe de altă parte.

Energy Report: Spuneți, deci, că ar fi vorba de a găsi un echilibru între subvenționarea surselor regenerabile de energie în termen de preț și subvenționarea investițiilor în energia nucleară?

Edward McGinnis: Multe state, inclusiv SUA, ar prefera să aibă un procent cât mai mare din mixul energetic provenit din surse regenerabile. Acest lucru ridică și niște probleme, în primul rând de predictibilitate, dat fiind intermitența generării de energie din surse regenerabile. Se depun mari eforturi pentru a se rezolva această problemă, inclusiv pentru dezvoltarea de tehnologii de stocare a energiei produse de centralele eoliene și solare. Tocmai de aceea este nevoie de energie nucleară, care să completeze și să compenseze producția din surse regenerabile.

Energy Report: Energia nucleară ar putea fi o soluție pentru ca statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, să-și sporească independența energetică?

Edward McGinnis: Știu că circa 20% din necesarul de energie electrică al României este asigurat de către centrala nucleară de la Cernavodă. Ei bine, în SUA, procentul este aproape similar, undeva pe la 19%. Energia nucleară nu este importantă doar din punct de vedere al siguranței, permanenței și predictibilității alimentării cu electricitate. Ca să vă faceți o idee, faptul că aproape 20% din necesarul de energie al SUA provine din producția centralelor nucleare face ca, anual, în Statele Unite să se emită 600 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon mai puțin. Asta înseamnă că, proporțional, centrala de la Cernavodă aduce aceleași beneficii României în termeni de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice.

 

 

Marii consumatori industriali de curent electric din România vor beneficia de scutiri de până la 60% la subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 17 April 2014 20:49

Arcelor Mittal certificate verziÎntre 50 și 100 de mari consumatori industriali de curent electric din România vor putea beneficia, pe o perioadă de 10 ani, de o schemă de ajutor de stat prin care li se vor reduce obligațiile de achiziție de certificate verzi cu procente cuprinse între 15 și 60%, în funcție de consumul de electricitate și de ponderea acestuia în totalul cheltuielilor de producție, pentru reducerea riscului de pierdere a competitivității acestor întreprinderi la export, ca urmare a cheltuielilor mari cu energia electrică, generate de obligațiile legale de subvenționare a producătorilor de energie din surse regenerabile.

"În funcţie de energo intensivitatea întreprinderilor (...), beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro intensităţi mai mari de 20%, 40% în cazul unei electro intensităţi de 10-20% şi 60% în cazul unei electro intensităţi de 5-10%", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern. Schema de ajutor de stat se va aplica după avizarea ei de către Comisia Europeană.

Ajutorul de stat se acordă cu condiţia ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puţin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare.

Ce însemna procentul magic de 85% pronunțat de Niță

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat nu va putea depăşi 85% din valoarea maximă prevăzută în decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei de sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile, iar numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50 și 100.

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ajutorul de stat se acordă dacă beneficiarul a prezentat o cerere în acest scop, denumită Cerere de acord pentru exceptare, autorităţii responsabile cu administrarea schemei de ajutor de stat şi dacă Ministerul Economiei a confirmat ulterior încadrarea beneficiarului în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă.

Exceptarea se aplică la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi comunicată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), începând cu anul în care a fost obţinut Acordul de exceptare.

Fără datorii la stat și fără disponibilizări

"Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a îşi pierde competitivitatea, din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat energo intensivităţii beneficiarului şi expunerii la comerţul internaţional", se stipulează în proiectul de HG.

Proiectul a fost elaborat cu respectarea documentului „Orientări privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020” elaborat de Comisia Europeană.

Potrivit anexei la proiectul de HG, pot beneficia de exceptări, în baza schemei de ajutor de stat, întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data solicitării, următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistrate conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) activitatea principală se încadrează în codurile CAEN prevăzute în Anexa nr. 3 a Orientărilor;

c) nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat;

d) asigură realizarea în mod independent, de către experţi acreditaţi, a activităţii de auditare energetică, atât anterior aplicării măsurilor de eficienţă energetică, cât şi ulterior realizării acestora. Măsurile de creştere a eficienţei energetice trebuie să contribuie la atingerea obiectivului de reducere cu 20%, până în anul 2020, a consumului de energie primară, în conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică;

e) menţin numărul de locuri de muncă pe durata schemei;

f) încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii, etc.), în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat.

România, acest El Dorado eolian și solar

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, din 2011, când a fost introdusă schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, producţia de energie regenerabilă a cunoscut o creştere explozivă în România, care este în prezent una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii în energie regenerabilă, datorită schemei de sprijin foarte generoase.

"Schema de sprijin a determinat o creştere a producţiei de energie regenerabilă. Parcul de generatoare din surse regenerabile de energie, acreditat pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi, a crescut de la 1.232 MW, capacitate instalată la 31.12.2011, la 4.285 MW capacitate instalată şi acreditată la 31.12.2013, comparativ cu 3.315 MW, capacitate instalată prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) pentru sfârşitul anului 2013", se afirmă în documentul citat.

Guvernul mai spune că, la 15.01.2014 schema de sprijin continuă să fie suprasolicitată în raport cu traiectoria orientativă prevăzută în PNAER, fiind înregistrate contracte de racordare pentru 17.700 MW şi Avize Tehnice de Racordare (ATR) emise în ultimele 6 luni pentru încă 5.500 MW.

Riscuri mari

"Începând cu anul 2011, consumatorii finali s-au confruntat cu costuri în creştere ale energiei electrice. Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali energointensivi, periclitându-le competitivitatea pe piaţa internă europeană şi, mai ales, afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială", arată Executivul.

Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct circa 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1.500.000.

"Creşterea costurilor cu energia electrică, datorată sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi, are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive", conchide Guvernul, în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Statul domină în continuare topul restanțierilor la achiziția de certificate verzi pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:40

Romag Termo IIRegia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român prin Departamentul pentru Energie, domină autoritar, pentru al doilea an consecutiv, topul agenților economici care nu și-au îndeplinit obligațiile de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, RAAN se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013, cu o restanță de achiziție de 44.430 de certificate verzi.

La un preț mediu pe 2013 al certificatului verde de circa 190 lei/certificat, restanța financiară a RAAB s-ar cifra la circa 8,44 milioane lei.

Problema este că, potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 528,17 lei/certificat, in termenul de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

Asta înseamnă că RAAN va avea de plătit la AFM suma de 23,46 milioane lei pentru certificatele verzi neachiziționate pentru 2013.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a RAAN, a fost cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, cu o restanță de achiziție de 26.101 de astfel de certificate. Valoarea penalizatoare a certificatelor verzi pentru cei care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție pentru 2012 a fost de 496,61 lei/certificat, astfel încât RAAN a fost obligată la plata a aproape 13 milioane lei către AFM.

Nume de top în... topul restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor pe 2013 s-a clasat furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 4.840 de certificate verzi, în valoare de 919.600 lei, la care ar reveni o sumă de plată penalizatoare de circa 2,55 milioane lei.

Locul 3 este ocupat de producătorul de materiale de construcții Holcim Romania SA, cu o restanță de 3.671 de certificate verzi (697.490 lei, sumă penalizatoare 1,93 milioane lei).

Pe 4 se află dezvoltatorul imobiliar italian Nusco Imobiliara SRL, cu o restanță de 1.657 de certificate verzi (314.830 lei, 875.000 lei).

Alți restanțieri sunt Aqualand Deva SRL (584 de certificate verzi), Rott Energy SRL (206), Compania de Utilități Publice SA Focșani (183), Administrația Națională Apele Române (87) sau Interagro SRL Zimnicea (18).

În total, obligațiile neonorate de achiziție pentru 2013 se ridică la 55.731 de certificate verzi, în valoare de 10,06 milioane lei, suma penalizatoare totală fiind de 29,43 milioane lei.

De anul trecut, restanțele la certificate verzi nu mai sunt incluse în facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie anul trecut, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătește (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG anul trecut, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Lucrurile se precipită la RAAN

Grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie, a declarat, marţi, ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", a subliniat ministrul delegat pentru Energie.

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

 

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Nicolescu cere discuție în CSAT

 

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013.

Blocaj financiar în lanț

La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

 

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

 

 

Industriile mari consumatoare de curent electric din UE vor plăti mai puțin pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 15 April 2014 11:26

Arcelor Mittal certificate verziIndustriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

CEZ ia în calcul vânzarea unei părți din afacerile eoliene din România, ca urmare a reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 02 April 2014 09:59

CEZ eolieneGrupul ceh CEZ ia în calcul vânzarea unei participații minoritare la parcul eolian Fântânele-Cogealac, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pe care îl deține în sud-estul României, cea mai mare facilitate eoliană onshore din Europa, potrivit unui oficial al companiei.

Compania nu a explicat motivele pentru care ia în considerare această opțiune, însă o seamă de investitori străini s-au declarat îngrijorați de recentele măsuri ale Guvernului de la București, de reducere a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, transmite Reuters.

"Analizăm această posibilitate la nivel de grup. Este prematur să spunem când va fi luată o decizie. În prezent, se analizează posibilitatea, pentru a se vedea dacă există interes", a declarat șeful Corporate Affairs al CEZ România, Adrian Borotea, citat de Reuters.

Companiile străine au investit miliarde de euro în facilități de producție de energie eoliene, fotovoltaice și pe bază de biomasă, atrași de generoasa schemă românească de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile.

Însă anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

ANRE: Din 2015 nu va mai fi nevoie de tăierea subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 29 March 2014 01:37

Certificate verzi reducere numarLuarea de măsuri de reducere a subvențiilor acordate sub formă de certificate verzi producătorilor de energie din surse regenerabile care vor fi nou acreditați, începând cu anul viitor, pentru a beneficia de schema de sprijin, nu este necesară, întrucât, în actualele condiții legislative, nu s-a identificat un risc de supracompensare a investițiilor în acest domeniu, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Din analiza cost-beneficiu cu actualizare, efectuată pentru anul de analiză 2013 la nivel agregat, pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune, nu s-a identificat un risc de supracompensare. Ca urmare, nu sunt necesare măsuri de reducere a numărului de certificate verzi pentru producătorii care vor fi acreditaţi după 01.01.2015, față de actualele prevederi legale", se arată în ultimul raport ANRE cu privire la schema de sprijin prin certificate verzi, datat 28 martie 2013.

Analiza ANRE a luat în calcul informaţii primite de la 517 producători de energie regenerabilă și de la 203 operatori economici cu autorizaţii de înfiinţare acordate de sau solicitate la ANRE pentru activitatea de producere a energiei din surse regenerabile.

Cum s-a făcut analiza

Analiza a evaluat costurile de investiție, costurile fixe de operare şi mentenanță, costurile de operare variabile, factorul de utilizare a capacității instalate. Din analiză au rezultat principalii indicatori specifici pentru fiecare tip de sursă de producere, care au fost comparați cu valorile de referință considerate la autorizarea de către Comisia Europeană a sistemului de promovare prin certificate verzi şi cu indicatorii specifici din cel mai recent document World Energy Outlook, elaborat de International Energy Agency.

Monitorizarea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi se face de către ANRE, prin monitorizarea costurilor şi veniturilor rezultate din activitatea de producere a energiei regenerabile pentru producătorii care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi. Analiza evaluează posibilitatea apariţiei supracompensării pentru una sau mai multe dintre tehnologiile autorizate şi propune, în caz că se constată risc de supracompensare, măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi pentru noii beneficiari.

Mecanismul de reducere a numărului de certificate verzi în cadrul analizei de supracompensare se bazează pe recalcularea anuală, pe durata de aplicare a schemei de sprijin, a numărului de certificate verzi/MWh, astfel încât rata internă de rentabilitate pentru fiecare tehnologie, pentru noii intrați, la nivel agregat, să nu depășească cu mai mult de 10% valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare.

Măsuri de reducere a subvențiilor

Anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Guvernul vrea să înghețe cantitatea de energie regenerabilă subvenționată, pentru a evita dublarea ponderii certificatelor verzi în facturi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 March 2014 09:57

Arcelor Mittal certificate verziCantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

Bulgaria amenință distribuitorii de curent electric cu retragerea licențelor, susținând că aceștia au datorii masive la monopolul energetic de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 18 March 2014 23:37

Bulgaria proteste preturi electricitateBulgaria a dat ultimatum unui număr de trei distribuitori de energie electrică controlați de companii străine, dându-le termen până miercuri pentru a-și plăti datoriile pe care susține că aceștia le au față de monopolul energetic de stat al Bulgariei pentru energia cumpărată de la acesta și amenințându-i că, în caz contrar, riscă să-și piardă licențele. În replică, cele trei companii susțin că monopolul de stat le datorează la rândul său bani, respectiv rambursări de subvenții plătite pentru susținerea producătorilor de energie din surse regenerabile, și că aceste datorii le-au lăsat fără lichidități, provocând un blocaj financiar.

Președintele autorității de reglementare în energie a Bulgariei, Boyan Boev, a declarat că aceste companii, controlate de austriecii de la EVN și de cehii de la CEZ și Energo-Pro, au de rambursat 318 milioane leva (226,4 milioane de dolari) companiei de utilități controlate de stat, NEK, pentru energia electrică cumpărată de la aceasta.

NEK coordonează întreg comerțul cu energie din Bulgaria, fiind concomitent producător, cumpărător centralizat de energie și administrator al rețelei naționale de transport de curent electric a Bulgariei.

„Există motive pentru revocarea licențelor companiilor Energo–Pro, EVN și CEZ. Cele trei companii datorează mulți bani pentru curentul electric pe cre l-au cumpărat”, le-a spus Boev reporterilor, adăugând că organismul de reglementare va lua o decizie miercuri.

Duminică, ministrul Energiei de la Sofia, Dradomis Stoynev, a amenințat că le va ridica celor trei companii licențele de operare.

Despre ce bani vorbim

„O astfel de presiune este, în esență, o ingerință inacceptabilă a statului în piață și, per ansamblu, un semnal prost pentru mediul de afaceri și pentru potențialii investitori”, a transmis, în replică, una din camerele de comerț și industrie de top ale Bulgariei, BIA.

Potrivit celor de la CEZ, NEK încearcă să obțină 10,2 milioane de leva (7,28 milioane de doalri) de la compania cehă. Ceilalți cehi, Energo–Pro, au reținut 46,3 milioane de leva (33 milioane de dolari) din obligațiile lor către NEK în decembrie și ianuarie, argumentând că, dacă nu făcea așa, nu ar fi avut suficienți bani pentru cheltuielile operaționale.

EVN și CEZ au spus, marți, că au respectat toate reglementările în vigoare în Bulgaria și au subliniat că nu există niciun motiv pentru a li se retrage licențele de funcționare.

Jorg Zolfelner, managerul regional al EVN Bulgaria, care alimentează 1,5 milioane de consumatori din sudul țării, a spus că fima va contacta Centrul pentru medierea disputelor investiționale de pe lângă Banca Mondială, în cazul în care licența companiei ar fi revocată.

EVN, care datorează cei mai mulți bani companiei NEK, a plătit furnizorului de stat 32 de milioane de leva (22,8 milioane de dolari) drept gest de bunăvoință, marți, a spus Zolfelner, dar a adăugat că „EVN nu poate să continue să funcționeze ca o instituție de credit la nesfârșit”.

Subvenții pentru energia regenerabilă

CEZ i-a dat companiei NEK 8 milioane de leva (5,7 milioane de dolari) în semn de bunăvoință, adăugând că va face alte două plăți până la finalul lunii. Reprezentanții CEZ au transmis că „stabilitatea sistemului energetic și securitatea energetică sunt de importanță primordială”.

Organismul de reglementare a amendat companiile EVN și Energo – Pro cu un milion de leva (715.000 de dolari) fiecare, cea mai mare penalizare financiară prevăzută de lege, adăugând că CEZ va fi de asemenea amendată săptămâna aceasta.

Companiile străine de pe piața energiei au un istoric de mici răfuieli cu guvernul bulgar. Administrația anterioară a amenințat compania CEZ că îi va ridica licența pentru că a eludat legea achizițiilor publice încheind contracte fără organizarea de licitații publice.

Organismul de reglementare i-a somat încă de vineri pe cei trei mari distribuitori ai săi de electricitate – austriecii de la EVN și cehii de la CEZ și Energo-Pro – să pătească aproximativ 318 milioade de leva (136,02 de milioane de lire sterline) în termen de trei zile, relatează Reuters.

CEZ și EVN au negat că ar fi făcut ceva greșit, argumentând că NEK, care avea datorii totale de peste 2 miliarde de leva (1,4 miliarde de dolari) anul trecut, nu a rambursat banii pe care erau obligați prin lege să-i plătească pentru subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile.

Perversiunile intervenționismului de stat

Potrivit legii, distribuitorii de electricitate sunt obligați să cumpere întreaga energie produsă de centralele electrice regenerabile, urmând ca, ulterior, aceste costuri să le fie rambursate de către monopolul de stat NEK.

Ca urmare a faptului că, urmare a subvențiilor foarte generoase, prețul cu care distribuitorii cumpără curentul de la producătorii de energie regenerabilă a fost umflat masiv și s-au înființat mult mai multe capacități instalate regenerabile decât se estima inițial, sumele pe care distribuitorii le au de recuperat de la NEK au crescut foarte mult, iar compania de stat, care oricum avea datorii mari și la un moment dat se punea problema falimentului ei, nu a mai avut de unde să plătească.

Tentativele de a rezolva prin reglementări această problemă au avut parte de un succes moderat în cel mai bun caz. În 2012, producătorilor de energie din surse regenerabilă li s-a impus o taxă de acces la rețeaua de transport, iar tarifele pentru consumatori au fost majorate cu 3% (peste o majorare anterioară de 10%) pentru a acoperi costurile tot mai mari ale subvenționării energiei regenerabile.

Ulterior, însă, majorarea de tarife la consumatori a fost anulată, ca urmare a protestelor masive din februarie 2013, fiind urmată chiar de două reduceri succesive ale acestor tarife, iar Curtea Administrativă Supremă a Bulgariei a decis că taxa de acces la rețea pentru producătorii de energie regenerabilă este ilegală, impunând guvernului abrogarea ei.

Cu toate că distribuitorii au cerut în repetate rânduri guvernului și autorității de reglementare în energie să găsească o soluție (austriecii de la EVN susțin că doar ei au trimis peste 100 de scrisori în acest sens către organismul de reglementare), autoritățile n-au făcut nimic pentru a rezolva problema.

De altfel, criticii actualului guvern spun că autoritatea de reglementare, departe de a acționa ca o entitate cu adevărat independentă, dat fiind că este numită integral de Parlament, a avut grijă mai degrabă să nu se scumpească curentul electric pe timp de iarnă, pentru a feri actualul guvern socialist de proteste precum cele de anul trecut, care au răsturnat de la putere executivul de dreapta aflat atunci în funcție.

Proteste masive de stradă

Dacă distribuitorii de electricitate nu plătesc până marți, voi fi obligat să-l informez pe procurorul general în legătură cu posibile infracțiuni”, le-a spus reporterilor ministrul Energiei, Dragomis Stoynev, încă de duminică.

„Organismul de reglementare are de asemenea dreptul să lanseze o procedură pentru ridicarea licențelor celor trei companii”, a adăugat el.

O asemenea mișcare ar fi o nouă lovitură pentru investitorii străini în energie, deja afectați de decizia guvernului condus de socialiști de a reduce facturile la electricitate pentru consumatorii casnici de două ori de la preluarea puterii, din luna mai, ceea ce i-a prejudiciat atât pe distribuitorii străini de electricitate, dar și pe producătorii autohtoni de curent electric.

Reducerea costului electricității a fost menită să ducă la evitarea unor noi proteste publice pe tema facturilor ridicate la utilități, care mănâncă o mare parte din veniturile gospodăriilor din cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Protestele față de prețurile mari și de nivelul scăzut de trai au dus la căderea fostului guvern de centru-dreapta anul trecut.

Se vorbește despre naționalizare

Stoynev a spus că autoritățile sunt foarte îngrijorate de „iresponsabilitatea distribuitorilor de electricitate”.

Anul trecut, organismul de reglementare a investigat compania CEZ, după ce aceasta a fost acuzată că a încălca legile bulgărești în domeniul energiei, dar nu a găsit nereguli care să justice retragerea licenței de distribuție.

Partidul naționalist bulgar Attack, care înclină balanța puterii în parlament, vrea naționalizarea distribuitorilor de energie.

Coaliția de guvernământ, care îi reunește pe socialiști și pe partenerii lor mai mici, partidul etnicilor turci MRF, are cu două mandate mai puțin decât cele necesare pentru a obține majoritatea în parlamentul cu 240 de membri și este forțată să se bazeze pe sprijinul neoficial al grupării Attack, care are 23 de locuri în legislativ.

CEZ, care constrolează companiile energetice care deservesc Sofia și care împreună acoperă 41% din consumatorii de electricitate ai Bulgariei, nu vede niciun motiv ca Bulgaria să îi revoce licența, a spus purtătorul de cuvânt Barbora Pulpanova, citată de Standard News. Cererea autorităților bulgare de a plăti înapoi subvențiile pentru energia regenerabilă este „ilogică” și motivată politic, susține compania.

UE ar putea permite scutirea industriilor exportatoare mari consumatoare de electricitate de la subvenționarea regenerabilelor

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 18 March 2014 02:09

 Arcelor Mittal certificate verziUniunea Europeană ia în calcul modificarea reglementărilor comunitare cu privire la acordarea de ajutoare de stat, pentru a permite statelor membre să scutească de la plata subvențiilor pentru producătorii de energie din surse regenerabile companiile exportatoare din 62 de industrii intens consumatoare de energie electrică, cum ar fi cea a aluminiului sau cea petrochimică, potrivit unui draft de recomandări privind acordarea ajutoarelor de stat în UE în perioada 2014 – 2020.

Comisia Europeană va aproba sprijinirea respectivelor industrii prin reducerea taxelor și tarifelor legate de protecția mediului impuse acestora, inclusiv a subvențiilor pentru energia regenerabilă, cu condiția ca beneficiarii să acopere cel puțin 20% din costurile adiționale, se arată în documentul citat, obținut de Bloomberg.

"Acest ajutor de stat ar trebui limitat la acele sectoare a căror competitivitate este amenințată de povara obligației de a subvenționa energua din surse regenerabile, fiind mari consumatoare de energie și totodată dependente de exporturi", se stipulează în document.

De asemenea, guvernelor statelor membre UE li se va permite să acorde ajutoare de stat companiilor din acele sectoare economice unde costurile cu energia electrică reprezintă cel puțin 25% din costurile totale și care își obțin cel puțin 4% din veniturile totale din exporturi. Ajutorul poate fi acordat sub formă de reduceri de taxe de mediu, respectiv de subvenții pentru energia regenerabilă, sau sub forma rambursării de către stat a acestor costuri, fie în anul în care aceste cheltuieli sunt efectuate, fie în anul următor.

Taxele, tarifele și subvențiile destinate sprijinirii producției de energie din surse regenerabile au majorat costurile cu energia în UE, prețurile pentru consumatorii casnici, de exemplu, crescând în medie cu 4% pe an în perioada 2008 – 2012, potrivit unei analize a Comisiei Europene.

Exemplul german

În Germania, subvențiile plătite de consumatori pentru energia regenerabilă au făcut ca facturile de curent electric ale consumatorilor germani să fie cele mai mari din UE, fiind depășite doar de cele ale danezilor. Pe de altă parte, marii consumatori industriali de energie beneficiază de reduceri sau chiar de scutiri la plata acestor subvenții, ceea ce a declanșat nemulțumirea autorităților de la Bruxelles-ul, care au amenințat Berlinul cu declanșarea unei proceduri de infringement.

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, recent, că acele companii germane exportatoare aflate în concurență cu firme străine ar trebui să fie în continuare scutite de subvenționarea regenerabilelor, în condițiile în care datele oficiale arată că, în Germania, un job din 4 depinde de exporturi.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

 

OMV: Subvențiile pentru regenerabile distorsionează piața de energie, centrala de la Brazi produce mai puțin decât se anticipa

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 17 March 2014 12:07

 

Centrala de la BraziAustriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, se așteaptă la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile.

Hans-Peter Floren, membru al board-ului executiv al OMV, a afirmat, într-un interviu recent acordat publicației Natural Gas Europe cu ocazia European Gas Conference de la Viena, că piața de gaze destinate producerii de curent electric s-a prăbușit în Europa Centrală și de Vest și, în consecință, unii clienți nu mai cumpără gaze de la companie pentru generarea de curent electric, OMV utilizând aceste gaze la centralele electrice din portofoliul propriu

"Noi înșine operăm două centrale electrice pe bază de gaze naturale, una în România (la Brazi – n.r., care funcționează cu gaze din producția proprie, și una în Turcia, care a început să opereze la mijlocul lui 2013. Cele două centrale sunt extrem de eficiente și flexibile", a precizat Floren.

Ceva mai bine în est decât în vest

Acesta a mai spus că, din fericire, în estul Europei, situația este întrucâtva mai bună decât în Europa Centrală, unde cele mai mari probleme sunt în Germania și Austria, dar a adăugat că cele două centrale produc mai puțin decât se anticipase inițial și că așteptările privind producția erau semnificativ mai mari în momentul în care s-au luat deciziile finale de investiție.

Centrala electrică pe gaze de la Brazi a OMV Petrom, dată în operare comercială în august 2012, a avut anul trecut o producție netă de 2,74 TWh, acoperind circa 5% din producția de energie electrică a României.

"Preconizăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continua să se deterioreze, conducând la un rezultat negativ al acestei activități în 2014, dar încercăm să diminuăm această tendință prin consolidarea poziției centralei Brazi pe piețele de echilibrare și de servicii de sistem, prin valorificarea flexibilității centralei", se afirmă în informarea privind rezultatele preliminare ale OMV Petrom pe anul trecut.

Parcul eolian Dorobanțu, operat de subsidiara OMV Petrom Wind Power, a generat o producție netă de electricitate de 0,10 TWh, pentru care compania a primit ca subvenție un număr de 178.488 certificate verzi.

În 2013, consumul estimat de gaze al României a scăzut cu aproximativ 8%, iar volumul vânzărilor consolidate de gaze ale Petrom a fost ușor peste nivelul din 2012, datorită integrării cu centrala electrică alimentată cu gaze de la Brazi. Producția totală estimată de electricitate a României a scăzut cu aproximativ 2% în 2013, comparativ cu 2012, în timp ce consumul național estimat a scăzut cu aproximativ 5%.

Subvenționarea regenerabilelor a ajutat cărbunele

"Ne așteptăm la o mai mare conștientizare a efectului masiv de distorsionare pe care îl au asupra pieței de electricitate din Europa subvențiile mari acordate producției de energie regenerabilă, subvenții ale căror efecte negative asupra competitivității industriei au devenit inacceptabile. Faptul că guvernul Germaniei dă semne clare că intenționează să rezolve această problemă și că vrea să îmbunătățească situația este o veste bună", a declarat Hans-Peter Floren.

Floren a adăugat că prețurile de vânzare garantate pentru producătorii de energie din surse regenerabile s-au decuplat total de prețurile de pe piețele en-gros de electricitate, astfel încât, cu cât este mai mare diferența față de prețurile din piață, cu atât subvențiile pentru regenerabile sunt mai mari.

Oficialul OMV a declarat că demersurile de majorare a ponderii surselor regenerabile în mixul energetic al Germaniei nu au dus la efectul dorit, respectivla diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, ci dimpotrivă, pentru că electricitatea generată din cărbune și-a majorat, la rândul ei, ponderea în acest mix.

Efecte perverse

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari.

Soluția ar putea fi așa-numitele mecanisme de capacitate, care presupun subvenționarea menținerii în funcțiune a centralelor chiar și atunci când nu sunt utilizate. Marea Britanie are în vedere implementarea unui nou sistem de stimulare a investițiilor în această privință, iar plățile ar putea începe în 2018. La rândul lor, cel de la E.ON. au cerut guvernului german stimulente similare, pentru a-și menține în funcțiune capacitățile de producție din Germania.

Regenerabilele au multe slăbiciuni

Floren a ținut să spună că, în principiu, reducerea emisiilor de CO2 în Europa este un obiectiv demn de atins, însă a adăugat că slăbiciunile energiei regenerabile nu pot fi ignorate.

"Faptul că producția regenerabilelor este intermitentă și are nevoie de capacități de back-up, lipsa de capacități stocare a excedentului de producție și lipsa infrastructurii de transport și transmisie sunt problemele regenerabilelor. Prin comparație, electricitatea generată din gaze naturale este la fel de curată. În plus, să nu uităm de sistemul logistic de transport, producție și distribuție al industriei gazelor naturale. Este cel mai solid sistem de acest tip și, în plus, are avantajul de a nu fi la vedere, astfel că nu există polemici publice privind acceptarea sau neacceptarea construirii de noi conducte de gaze, așa cum se întâmplă când vine vorba de liniile și stâlpii de înaltă tensiune", a declarat Floren.

O altă problemă este aceea că regiunile cu producție masivă de energie din surse regenerabile, cum ar fi offshore-ul (Marea Nordului sau Marea Baltică) sunt la mare distanță de zonele cu consum mare de electricitate și nu există suficientă infrastructură de transport pentru a le lega, spune oficialul OMV.

În Germania există planuri de construire a unor linii electrice de sute de kilometri, de care este nevoie pentru a conecta fermele eoliene din nord de sudul înfometat de energie. Dar, cu toate că Bavaria, unde funcționează o parte din industriile cele mai mari consumatoare de energie, ar fi unul dintre beneficiarii cei mai importanți ai programului de construire a liniilor electrice pe axa nord – sud, proiectul a declanșat o opoziție puternică din partea bavarezilor, care sunt îngrijorați cu privire la perspectiva instalării de stâlpi care ar strica peisajul pitoresc al landului.

Gazele nu sunt suficient cunoscute

"Industria gazelor oferă soluții în ceea ce privește nevoia de capacități de generare flexibile și ne concentrăm de asemenea pe dezvoltarea de noi tehnologii de stocare, care ne permit, de exemplu, să producem hidrogen, un combustibil curat pentru mașini. Hidrogenul poate fi o soluție și pentru regenerabile", a spus Hans-Peter Floren.

Potrivit lui Floren, publicul nu știe încă destule lucruri despre importanța gazelor naturale ca sursă curată de energie. "Avantajele gazelor naturale nu sunt cunoscute. Marea majoritate a publicului bagă gazele în aceeași oală cu toate celelalte surse fosile de energie. Nu se știe că gazele naturale sunt, pe de parte, cel mai curat combustibil și este nevoie de eforturi de marketing și comunicare pentru a le promova și a le populariza ca atare", a punctat Floren.

Potrivit acestuia, acest lucru se poate face cu ajutorul noilor tehnologii de încălzire. "Cea mai ieftină, dar și cea mai ecologică alternativă la echipamentele vechi de încălzire, este reprezentată de centralele pe gaze pentru locuințe. Dar oamenii vor să vadă mai mult, vor să-și instaleze acasă sisteme integrate care să producă și căldură, și electricitate, eventual combinate cu panouri solare, pentru a avea subiecte sexy de discutat cu vecinii. Astfel trebuie promovate gazele naturale", a arătat oficialul OMV.

Hans-Peter Floren a reafirmat importanța OMV Petrom și a producției de petrol și gaze din România pentru grupul austriac. "România este una din pietrele de temelie ale producției noastre de petrol și gaze. Producem anual în România circa 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Avem o cotă de piață de 40% și perspective de creștere, grație recentelor descoperire din Marea Neagră", a punctat Floren.

 

Inflația din zona euro scumpește curentul electric în România, țară nemembră, prin majorarea valorii certificatelor verzi pentru energia regenerabilă

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 14 March 2014 02:16

 EurozoneValorile-limită de tranzacționare ale certificatelor verzi, oferite de stat drept subvenție producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, au fost majorate ușor comparativ cu anul trecut, cu 1,4%, printr-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în urma actualizării cu indicele mediu anual de inflație din zona euro, după cum prevede Legea 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile.

Astfel, potrivit actului normativ citat, valoarea minimă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată, pentru anul 2014, la 29,280 euro, de la 28,876 euro în 2013.

Valoarea maximă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată la 59,647 euro, de la 58,823 euro anul trecut.

Contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție, a fost majorată la 119,293 euro, de la 117,646 euro în 2013.

Potrivit Legii 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile, începând cu anul 2011, valoarea minimă și cea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, sunt indexate anual de către ANRE, conform indicelui mediu anual de inflație pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, tot recent, ANRE a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh.

Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Factor de scumpire

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

 

Se mai taie subvențiile pentru regenerabile? Erste și BCR finanțează cu 76 milioane euro parcul eolian Crucea Nord

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:20

Crucea Nord parc eolianErste Group şi BCR vor finanţa cu 76 milioane euro proiectul parcului eolian Crucea Nord, de 108 MW, în judeţul Constanţa, dezvoltat de compania germană STEAG, la care participă şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu un împrumut de 68 milioane euro.

Erste va acorda o finanţare de 49 milioane euro alături de BERD într-o structură paralelă de credit la termen, în timp ce BCR acordă o facilitate de credit de 27 milioane euro pentru a asigura necesarul de finanţare pe parcursul procedurilor de recuperare a TVA, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste Group Bank şi BCR.

Facilitatea de credit comercial oferită de Erste beneficiază de acoperire din partea agenţiei daneze de asigurare a creditelor de export Eksport Kredit Fonden.

Împrumutul sindicalizat are o scadenţă de 14 ani, inclusiv perioada de construcţie.

Au creditat "în pofida incertitudinilor"

"În pofida marilor incertitudini şi a schimbărilor succesive care au marcat piaţa românească de energie regenerabilă în ultimele luni, tranzacţia s-a încheiat cu succes", notează băncile în comunicat.

Proiectul de 108 MW este dezvoltat de firma Crucea Wind Farm, deţinută integral de STEAG, unul dintre cei mai importanţi producători de energie din Germania. Costurile totale ale investiţiei se ridică la aproximativ 200 milioane euro.

BERD a anunţat anul trecut că intenţionează să participe la finanţarea proiectului cu 68 milioane euro, restul fondurilor necesare urmând să fie asigurate de un sindicat de bănci comerciale şi de STEAG.

Cine dezvoltă proiectul

STEAG are ca obiect de activitate planificarea, construcţia şi operarea de centrale electrice cu eficenţă ridicată, folosind combustibili fosili sau surse regenerabile. Compania a derulat proiecte în peste 60 de ţări şi are active operaţionale de 9.400 de MW, din care 7.700 de MW în Germania.

Parcul eolian va fi constituit din 36 de turbine eoliene cu o capacitate de 3 MW fiecare, furnizate de producătorul danez Vestas.

Vestas România şi EnergoBit vor furniza celelalte elemente ale infrastructurii proiectului. Construcţia se află într-un stadiu avansat, parcul Crucea Nord urmând să intre în exploatare la sfârşitul anului 2014, se mai arată în comunicat.

Băsescu se opune amânării subvențiilor

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, săptămâna trecută, Curtea Constituţională, cu privire la legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificatele verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, arătând că nerespectarea procedurii de notificare a Comisiei Europene ar putea duce la declanşarea procedurii de infringement.

Băsescu arată, în sesizarea de neconstituţionalitate trimisă Curţii Constituţionale, că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare, impusă de Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.

În data de 10 ianuarie 2014, preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost respinsă, atât de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cât şi de Camera Deputaţilor, care, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea în forma iniţială, în data de 11 februarie 2014, iar în data de 19 februarie 2014 a transmis-o spre promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie 2013 legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Nici energia regenerabilă nu e neapărat o binecuvântare pentru natură. Păsările știu de ce

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 February 2014 01:47

PasariÎn deșertul californian a apărut o imensă centrală solară bazată nu pe panouri, ci pe oglinzi. Guvernul federal a oferit pentru creditele cu care investitorii au construit-o o garanție în valoare de 1,6 miliarde de dolari. A fost dată oficial în folosință joia trecută. Centrala este prima de acest tip, dar ar putea fi și ultima. Pentru că tehnologia utilizată ucide păsările. În Marea Britanie, planurile de extindere a celei mai mari ferme eoliene offshore din lume au fost abandonate, investitorii argumentând că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă.

Centrala solară Ivanpah din deșertul californian a costat 2,2 miliarde de dolari, se întinde pe 1.416 hectare și are în componență trei turnuri, fiecare având înălțimea unui bloc cu 40 de etaje. Aproape 350.000 de oglinzi - fiecare dintre ele de dimensiunile unei uși de garaj – captează lumina soarelui și o redirijează spre cazane situate în vîrful turnurilor. În boilere este produs abur, care pune în mișcare grupuri electrogene. Centrala are o putere instalată de 392 MW.

Lucrarea este o culme a artei inginerești și ar putea alimenta anual cam 140.000 de gospodării, spun proprietarii proiectului, respectiv NRG Energy, Google și firma Bright Source Energy, care a dezvoltat așa numita tehnologie Tower-Power-Solar.

Subvenții și facilități fiscale

În ultimii doi ani, au apărut în SUA o întreagă serie de proiecte solare de mari dimensiuni. La dezvoltarea lor au contribuit din plin subvențiile și facilitățile fiscale oferite de guvern, care, de altfel, vor expira în 2016. Cele mai multe sunt în California, și nu doar grație condițiilor naturale propice producției de energie fotovoltaică, ci și ca urmare a legii care îi obligă pe furnizorii de curent electric ca o treime din curentul cumpărat de la producători și distribuit consumatorilor să provină din surse regenerabile.

Dintre noile centrale solare americane, Ivanpah este una din cele mai mari. Și curentul pe care uzina îl va produce și-a găsit deja cumpărători. Distribuitorul, care aparține PG&E și Edison International, va cumpăra timp de 25 de ani energie de la centrala din deșert.

Totuși, centralele solare sunt sub presiune. Criticii aduc în discuție costurile mari. Ivanpah costă cam de patru ori mai mult decît o centrală convențională pe gaze, produce mult mai puțin curent și ocupă enorm de mult spațiu.

Pentru clienți, energia astfel obținută ar putea deveni scumpă. Experții estimează că energia solară va costa cel puțin de două ori cât curentul generat din surse convenționale. Dar nici distribuitorul, care e obligat să cumpere energie solară, nici instituția de reglementare în energie din California, nu au făcute publice până în prezent estimări despre cât de sus ar putea sări prețul, recunoscând doar că toate costurile suplimentare vor fi transferate pe facturile consumatorilor.

Păsări moarte

Nu e singura problemă. Noua tehnologie aplicată la Ivanpah face ca păsările care zboară în jurul turnurilor, prin caldura intensă de acolo, să-și ardă penele. Acolo sus, temperaturile ajung și la 550 de grade Celsius.

În ultimele luni, zeci de păsări moarte au fost găsite în jurul centralei solare Ivanpah, multe din ele având pene arse, după cum cum declară biologii angajați de stat și cum arată rapoartele depuse la Comisia pentru Energie.

Autoritățile de mediu au obiecții și față de a doua mare centrală solară californiană dezvoltată de Bright Source, situată în Riverside, lângă parcul național Joshua Tree. Ca reacție la planurile de construcție ale investitorilor, biologii autorității de protecție a mediului U.S Fish and Wild Service și-au exprimat îngrijorările foarte vocal. Vulturii și alte specii protejate ar putea muri din cauza căldurii emanate de instalații.

”Încercăm să determinăm căt de mare e problema și ce putem face pentru a reduce mortalitatea păsărilor la minimum. Cînd avem de a face cu nouă tehnologie, nu putem ști ce efect va avea”, spune Eric Davis de la Agenția Federală de Protecție a Mediului.

Dar nu numai pe lîngă Ivanpah mor păsări. Angajați ai Agenției cercetează cazuri similare survenite la alte două centrale solare. Una dintre ipotezele ornitologilor este că păsările se lovesc de clădiri, iar alta - că păsările confundă suprafețele largi, strălucitoare, drept lacuri, cad în capcana structurilor de oglinzi și nu mai pot scăpa de acolo.

Proiect abandonat din grijă față de cufundarul mic

Trei companii de utilități au abandonat planurile de a extinde cea mai mare fermă eoliană din lume, argumentând că nu erau sigure că vor putea elimina îngrijorările privind eventualele efecte negative asupra habitatului unei specii de păsări din estuarul Tamisei.

Reprezentanții companiei E.ON SE au anunțat că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă, respectiv cufundarul mic (Gavia stellata). Compania de utilități germană și partenerii săi, Dong Energy și Masdar Abu Dhabi Future Energy Co., au solicitat guvernului Marii Britanii să anuleze cererea de autorizare a extinderii proiectului cu o capacitate instalată de 630 MW numit London Array, potrivit Bloomberg.

„Nu avem nicio garanție că, după trei ani, vom putea demonstra autorităților că impactul asupra păsărilor va fi menținut la niveluri acceptabile”, a declarat Mike O’Hare, manager general al proiectului.

Este cel puțin al șaselea proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene offshore care a fost anulat sau restrâns în ultimele trei luni, o lovitură grea pentru o industrie pe care guvernul premierului David Cameron o promovează pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și pentru a înlocui centralele electrice învechite ale țării. Autoritățile susțin că se poate extinde puterea instalată în parcuri eoliene offshore cu 10 GW până în 2020.

Marea Britanie, lider al industriei

„Marea Britanie este liderul global în industria eoliană offshore, cu mai multe capacități în funcțiune decât oricare altă țară și condiții de natură să ne mențină poziția la nivel mondial”, a spus ministrul britanic al Energiei, Michael Fallon. „Producția eoliană offshore poate juca un rol esențial pentru stimularea dezvoltării, prin atragerea de miliarde de lire sterline în economia britanică și prin crearea a mii de locuri de muncă”, a completat oficialul.

Forul responsabil pentru dezvoltarea acestei nișe, Offshore Wind Programme Board, care include reprezentanți ai guvernului și manageri din industrie, se va ocupa anul acesta să găsească soluții pentru a reduce costurile din industrie, inclusiv a celor de pe lanțul logistic, precum și a celor legate de conectarea la rețeaua de electricitate și de finanțare, conform declarației Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice, condus de Fallon.

Marea Britanie are mai multe capacități eoliene offshore de generare a energiei decât restul lumii luat laolaltă, cu 3.689 MW, dintr-un total de 6.931 MW, potrivit estimărilor realizate de departamentul New Energy Finance al Bloomberg. Proiecte cu o putere instalată de 16.500 MW sunt în curs de execuție, potrivit organizației de lobby a industriei energiei regenerabile din Marea Britanie, RenewableUK.

Cine este cufundarul mic

Cufundarul mic este o pasăre migratoare acvatică cu pene în nuanțe de gri-maroniu, cu o pată roșiatică în zona gâtului, care poate sta sub apă timp de un minut și jumătate. Sunt „neîndemânatici” pe pământ și vin la mal doar ca să se împerecheze, conform Societății Regale pentru Protecția Păsărilor. Mai sunt doar o mie de perechi pentru care se pot reproduce, majoritatea răspândite în nordul Scoției. Aproximativ 17.000 dintre păsări își petrec iarna în Marea Britanie, majoritatea dintre ele în estuarul Tamisei, potrivit specialiștilor.

„Industria energiei regenerabile, ca oricare alta, trebuie să se dezvolte în armonie cu mediul natural. Este esențială evitarea dezvoltării de proiecte dăunătoare arii cu adevărat importante din punct de vedere ecologic”, a spus conducătorul departamentului pentru politici energetice al Societății, Harry Huyton. „Este estențial pentru asta ca să fie evitate evoluții/dezvoltări dăunătoare în situri care sunt cu adevărat importante pentru natură”, a completat el.

Reprezentanții E.ON au cerut instituției Crown Estate, care gestionează apele teritoriale britanice în numele familiei regale, să anuleze acordul de concesiune pentru proiect. De asemenea, s-a renunțat la opțiunea de conectare la rețeaua de electricitate la Cleve Hill, în nordul zonei Kent.

 

Patronii britanici sunt nevoiți să-și țină angajații în frig și întuneric pentru a-și reduce facturile la curent electric

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 24 February 2014 14:10

UK TriadesMajorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

Germania intră din nou în conflict cu UE pe tema scutirilor de la subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 February 2014 01:20

 Arcelor Mittal certificate verziGermania este pe cale să intre din nou în conflict cu Comisia Europeană pe tema scutirilor de la subvențiile pentru energia regenerabilă de care se bucură industriile germane mari consumatoare de curent electric, despre care Bruxelles-ul spune că merg în contrasens cu țintele UE de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european până în 2020.

Într-o mișcare rară, comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, a susținut o conferință de presă luni, la Berlin, după o întâlnire cu Sigmar Gabriel, vicecancelar și ministru al Energiei în guvernul de la Berlin, scrie EU Observer.

Almunia a spus că timpul este presant, din moment ce Comisia va adopta, pe 9 aprilie, noi linii directoare cu privire la regulile ajutoarelor de stat în domeniul energiei și mediului.

Ajutor de stat

Guvernul geman, din perspectiva sa, încearcă în prezent să își revizuiască legea privind energia regenerabilă, care va stipula ce subvenții vor primi producătorii de energie solară și eoliană și ce industrii vor fi scutite de la plata contribuților pentru această schemă de sprijin.

Scutirile de la plata contribuțiilor ar putea fi considerat ajutor de stat și cel mai probabil decizia va fi respinsă de Bruxelles.

Gabriel se află sub presiune din partea industriei, care nu dorește să-și vadă majorate costurile cu energia, dar și din partea consumatorilor casnici, care-și văd facturile umflându-se de la lună la lună.

„Avem multe lucruri de discutat cu Germania, din moment ce Germania are cea mai puternică industrie din UE și vrea să promoveze sursele regenerabile de energie”, a spus Almunia.

Unii sunt mai egali decât alții

El a adăugat că, în principiu, unele industrii pot fi scutite de obligativitatea de a contribui la finanțarea energiei regenerabile, dar a subliniat că de aceste scutiri ar trebui să beneficieze o mică parte a sectoarelor industriale și nu întreaga economie germană.

Industriile mari consumatoare de energie din Germania au solicitat scutiri totale de 5,1 miliarde de euro pentru acest an, iar Gabriel a spus că va fi greu să negocieze chiar și sub un miliard.

Factorii externi ar trebui de asemenea să joace un rol în decizia de a permite aceste scutiri, a spus Almunia, de exemplu faptul că în SUA prețurile la energie au scăzut, ceea ce înseamnă scăderea costurilor de producție.

Almunia a menționat industriile producătoare de oțel, aluminiu și zinc drept exemple de sectoare care ar putea beneficia de un tratament preferențial în contextul regulilor UE referitoare la ajutoarele de stat.

Capra și varza

„Dacă statele membre ne solicită să elaborăm o listă lungă a sectoarelor industriale care să fie scutite, intensitatea beneficiilor ar scădea. Dacă lista e mai scurtă, intensitatea va crește”, a zis Almunia.

Se așteaptă ca liderii UE să discute, la un summit în luna martie, pentru a vedea cum să finanțeze prin subvenții producția de energie din surse regenerabile fără a afecta competitivitatea industriilor lor, dar să ofere, totuși, suficiente stimulente pentru ca și consumatorii casnici, și cei industriali să devină mai „verzi”.

Summitul a fost inițial programat pentru luna februarile, dar a fost amânat din cauza lipsei unui consens între statele membre.

Vrea și România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

 

ANRE: Volatilitatea prețurilor en-gros la energie se datorează regenerabilelor și subvenționării acestora

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 18 February 2014 17:23

ANRE regenerabile OPCOMEvoluția uneori neașteptată a prețurilor la energie electrică de pe platformele centralizate de tranzacționare administrate de OPCOM nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia, susține Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Afirmația vine ca o reacție la o propunere anterioară a companiilor grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care solicitau eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică.

" (...) considerăm că majorarea volumelor tranzacționate și a lichidității pe piețele centralizate este de natură să crească relevanța prețului rezultat din tranzacționarea pe aceste piețe și, ca urmare, apreciem că evoluțiile uneori neașteptate ale prețului nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia", se arată într-un comunicat al ANRE.

Interdicția – singura soluție

ANRE mai spune că nu este de acord cu argumentația AFEER cu privire la distorsionarea prețului energiei electrice pe piața en-gros cauzată de lipsa posibilității participanților de a încheia contracte bilaterale negociate direct, cu atât mai mult cu cât platformele de tranzacționare implementate la operatorul pieței de energie electrică, OPCOM SA, permit încheierea de contracte pe termene la fel de lungi cu cele care ar fi permise pentru contractele negociate direct, iar astfel de contracte au fost deja încheiate prin modalitatea denumită PCCB

ANRE mai susține că referințele de preț, absolut necesare participanților la piață, sunt cu atât mai solide cu cât se bazează pe tranzacții transparente, mai degrabă decât pe declarațiile benevole ale operatorilor din piață, și că argumentul invocat de AFEER cu privire la blocarea investițiilor are legătură mai curând cu condiționarea încheierii de contracte de existența unei licențe (actul prin care se acordă dreptul de a exploata comercial o capacitate de producere/de a comercializa energie electrică), iar nu înaintea obținerii acesteia;

"Deoarece soluția de a interzice prin lege contractele negociate bilateral, netransparente, care au condus în trecut la distorsiuni pe piață, este singura identificată până în prezent pentru evitarea unor astfel de situații, considerăm că propunerile AFEER nu pot fi susținute de ANRE în lipsa unei soluții alternative bine argumentate, prevăzute prin lege, care să adreseze problemele respective", conchide Autoritatea.

Afectează capacitatea de investire

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică”, declara, recent, președintele AFEER, Ion Lungu, adăugând că nicio țară din Uniunea Europeană nu a considerat că o bursă poate substitui integral, fără consecinţe negative, tranzacţiile încheiate pe piaţa en-gros pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

Într-un comunicat, AFEER a atras atenția atenția că migrarea tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern sau 65% din piaţa liberă), observată în intervalul de timp de aproximativ un an şi jumătate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012, conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa en-gros, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor.

Mai mult, susțin furnizorii, pe termen mediu şi lung, aceasta va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România. Nu în ultimul rând, garantarea unui preț stabil pe termen lung la consumatori este dificil de realizat, în condițiile date, spun cei de la AFEER.

Singurele care creează probleme sunt companiile de stat

Un alt aspect semnalat de AFEER este blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, în mod special a segmentului de producere a energiei electrice.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi
4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea nr. 123 (interzicerea contractelor negociate bilateral – n.r.)", argumentează AFEER.

“Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale”, a precizat președintele AFEER.

Băieții deștepți lovesc din nou

În octombrie anul trecut, Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi de DNA, într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Niță susține că Bruxelles-ul a acceptat ca marii consumatori de energie să cumpere mai puține certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:36

Arcelor Mittal certificate verziNumărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

Senatul respinge obiecțiile lui Băsescu la OUG de amânare a certificatelor verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 February 2014 19:25

Base Nita galceavaPlenul Senatului a respins, luni, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu pe OUG privind energia din surse regenerabile, care modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi.

Cererea de reexaminare a fost respinsă, în plenul Senatului, cu 84 de voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi 6 abţineri.

În cererea de reexaminare transmisă pe 10 ianuarie, preşedintele atrăgea atenţia că, prin lege, se modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi fără notificarea Comisiei Europene, aşa cum ar fi fost necesar, potrivit articolului 108, alineat 3 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Potrivit cererii de reexaminare, Comisia Europeană a sesizat acest aspect prin două scrisori trimise în 24 iunie şi 3 octombrie 2013, Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene, prin care se precizează să nu a fost trimisă nicio prenotificare în acest sens.

În urma dezbaterii din comisie, s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege şi respectiv de respingere a cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Legea are caracter ordinar şi urmează să fie dezbatută şi în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Argumente

Comisia economică precizează în raportul suplimentar la proiectul de lege că, în urma analizării punctului de vedere al Departamentului pentru Energie, s-a constatat faptul că prenotificarea a fost depusă la Comisia Europeană în data de 02.08.2013, fiind înregistrată în State Aid Notification Interactive System (SANI) sub indicativul 37177 2013/PN- Modificări aduse schimei de sprijin prin certificate verzi, Comisia confirmând primirea prenotificării în data de 03.10.2013.

În plus, se precizează că Departamentul pentru Energie a consultat Consiliului Concurenţei privind posibilitatea norificării consolidate a măsurilor cuprinse în Ordonanţă şi a celor dispuse prin legea de aprobare, Consiliul Concurenţei recomandând ca notificarea săfie reluată după adoptarea de către Parlament a Legii privind aprobarea OUG nr. 57/2013, în forma promulgată.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru evitarea supracompensării sau pentru diminuarea acesteia şi pentru evitarea creării unui avantaj competitiv necuvenit, pentru producătorii de energie din resurse regenerabile, beneficiari ai schemei de sprijin autorizată de Comisia Europeană. Modificările legii 220/2008 au fost necesare având în vedere creşterea necontrolată a preţurilor energiei electrice pentru consumatorii finali.

În textul final al legii, adoptat de Camera Deputaţilor, au fost operate detalieri privind modul de calcul al certificatelor verzi acordate şi au fost realizate corelări între cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovareprin certificate verzi şi gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final.

Totodată, au fost detaliate atribuţiile Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în acest sens.

Obiecțiile lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a transmis în luna ianuarie, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, considerând-o inoportună.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenaţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată întimp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Spania taie subvențiile de stat pentru regenerabile și le reduce cu 25% profitul garantat prin lege

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 05 February 2014 19:47

Spania eoliene subventii taiereGuvernul spaniol a publicat un plan de reducere a subvențiilor de stat pentru energia verde, reducerile urmând să fie diferențiate în funcție de tipul de tehnologie utilizat de producătorii de energie din surse regenerabile (centrale solare, fotovoltaice, termale sau pe bază de biomasă) și de vechimea facilităților deținute de aceștia.

Astfel, cel mai afectate urmează să fie centralele eoliene intrate în funcțiune înainte de anul 2004, care nu vor mai primi nici un fel de subvenție și vor trebui să se mulțumească cu prețurile de vânzare pe care reușesc să le obțină pe piețele en-gros de electricitate. Aceste parcuri au o pondere de 28% în totalul puterii instalate eoliene a Spaniei.

Cel mai puțin vor avea de suferit centralele pe bază de energie termală, în cazul cărora reducerile de subvenții vor fi strict marginale.

Reducere cu 25%

Pentru majoritatea capacităților instalate de producție de energie regenerabilă, rata de rentabilitate garantată prin lege, pe baza căreia se acordă subvențiile de stat, urmează să fie redusă cu circa 25%, de la peste 10% în prezent la 7,4% pentru capacitățile instalate aflate în funcțiune și 7,5% pentru cele noi. Aceste procente vor fi analizate și revizuite din trei în trei ani, pentru evitarea supracompensării.

Măsurile au fost înaintate de către guvernul de la Madrid, spre analiză, Consiliului spaniol al Concurenței. Scopul lor este eliminarea așa-numitului "deficit tarifar" din sistemul energetic al Spaniei, constând în diferența dintre costurile de producere a electricității și tarifele reglementate, subvenționate, cu care aceasta este vândută consumatorilor finali.

În prezent, acest deficit tarifar se cifrează la circa 26 de miliarde de euro. Potrivit autorităților spaniole, sectorul energiei regenerabile a beneficiat, între anii 1998 și 2013, de subvenții de stat în sumă totală de nu mai puțin de 50 de miliarde de euro. Din 2005 până anul trecut, valoarea acestora a crescut cu 800%.

Industria protestează

Legislația sistemului spaniol de sprijin pentru industria energiei regenerabile a fost modificată prima dată în iulie 2013, când a fost schimbat sistemul de calcul al rentabilității garantate de guvern și definiția supracompensării. În algoritmul de calcul intră investițiile inițiale, precum și costurile de exploatare.

"Este pur și simplu spoliere. Modificările de legislație sunt retroactive și, mai ales, cele mai dure luate vreodată într-o țară împotriva sectorului eolian", spun cei de la AEE, grupul de lobby al dezvoltatorilor de centrale eoliene. În plus, arată AEE, pe lângă diminuarea cash-flow-ului, măsurile vor duce și la deprecierea activelor companiilor eoliene care, din aceste cauze, vor avea dificultăți tot mai mari în a-și rambursa împrumuturile bancare contractate pentru finanțarea investițiilor.

La rândul ei, organizația similară a industriei fotovoltaice, UNEF, susține că tăierea subvențiilor îi va duce la faliment pe majoritatea jucătorilor din sector.

Per total, măsurile elaborate de guvernul de la Madrid vor duce la o reducere anuală a subvențiilor pentru regenerabile de 1,5 miliarde de euro. Noul nivel al subvențiilor se bazează pe studiile a doi auditori independenți și au ca referință randamentul titlurilor de stat spaniole cu maturitatea la 10 ani, plus 3 puncte procentuale.

Teatrul absurdului

Companiile din industria energiei regenerabile au la dispoziție 20 de zile pentru a formula comentarii, obiecții și propuneri la setul de măsuri propuse, care nu a fost încă adoptat de către guvernul spaniol.

În august 2013, executivul spaniol a impus o taxă retroactivă de 6 eurocenți/KW pe curentul electric produsă de centralele fotovoltaice, tot în încercarea de a ține sub control deficitul tarifar al sistemului energetic din Spania. Taxa a fost impusă pentru că, la acel moment, guvernul a considerat că este prea dificil, din punct de vedere politic și juridic, să taie subvențiile, iar taxa a fost văzută ca o modalitate de a se mai recupera din pagubă.

Mai mult, Guvernul spaniol a adoptat, în noiembrie anul trecut, un amendament la legea energiei, potrivit căreia inspectorii guvernamentali vor putea pătrunde pe proprietăți private unde se bănuiește că există centrale solare neautorizate și neconectate la rețelele publice de electricitate fără a dispune în prealabil de un ordin judecătoresc în acest sens, măsură privită de avocați ca fiind neconstituțională și de natură a crea un precedent extrem de periculos.

Asta pentru că mulți proprietari de locuințe au început să-și instaleze centrale solare cu panouri fotovoltaice în mod ilegal, fără acte și autorizații, renunțând benevol la subvenții, pentru a scăpa de taxa de 6 eurocenți.

Guvernul prelungește până pe 30 iunie 2014 ajutoarele de stat din fonduri UE pentru energia regenerabilă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 03 February 2014 13:10

regenerabile fonduri UEGuvernul vrea să prelungească până pe 30 iunie 2014 schema de ajutor de stat regional din fonduri europene pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, instituită în 2008, prin care UE finanțează investiții inițiale în capacități de generare de electricitate "verde" și care a expirat la finalul anului trecut.

"Se aprobă continuarea aplicării schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie în baza Regulamentului (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2014", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Interesant este că prelungirea respectivei scheme de ajutor de stat fusese aprobată de către Comisia Europeană încă de la finalul lunii noiembrie 2013.

"Pe cale de consecinţă, a fost întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului (...), în sensul prelungirii duratei schemei, care a primit avizul Consiliului Concurenţei în 23 decembrie 2013. Cu toate acestea, procesul avizării interne a proiectului de act normativ nu a putut fi definitivat până la 31 decembrie 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.

Guvernul precizează că, în prezent, schema şi-a încetat aplicarea, iar proiectul de HG de prelungire nu mai poate fi promovat, deoarece prelungirea ar fi putut fi făcută numai în termenul prevăzut în actul normativ modificat.

În documentul citat se mai afirmă că, din proiectele contractate, râmâne neutilizată o sumă substanțială, rezultată din dezangajări de la aceste proiecte, dezangajări care reprezintă economii realizate în urma procedurilor de atribuire, precum și din rezilieri și corecții ale contractelor încheiate.

Schema de ajutor de stat regional pentru valorificarea surselor regenerabile de energie a avut un buget total estimat, din 2008 până în 2013, de peste 463 milioane euro, din care 88% reprezintau fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar restul de 12% - fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

Valoarea ajutorului de stat nu purtea depăși 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea București-Ilfov și 50% în celelalte regiuni de dezvoltare.

În aprilie anul trecut, Ministerul Economiei a semnat 11 contracte pentru cofinanţarea din fonduri europene, în valoare de 670 milioane de lei, a unor proiecte de eficientizare a consumului de energie şi pentru producţia electricităţii din surse regenerabile.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 190 milioane lei, a fost atribuit firmei Energie Ecologică ROGIS, pentru proiectul unui parc eolian dezvoltat în județul Brăila.

Prețurile mari la gaze și electricitate vor persista în Europa încă cel puțin 20 de ani (IEA)

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 30 January 2014 06:34

Arcelor Mittal certificate verziPrețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Obama se declară suporter al gazelor de șist, suporterii săi ecologiști nu știu cum să reacționeze

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 30 January 2014 06:09

Obama gaze de sistPreședintele Statele Unite, Barack Obama, a salutat, în discursul său asupra stării Uniunii, industria gazelor naturale din SUA ca pe unul dintre principalii factori care au făcut ca țara să fie mai aproape ca oricând de independența energetică și a cerut Congresului să legifereze înființarea de zone de dezvoltare sustenabilă a gazelor de șist.

"Strategia pe care am anunțat-o în urmă cu câțiva ani a dat roade, iar astăzi America este mai aproape de independența energetică decât a fost în zeci de ani", a declarat Obama, în fața Congresului Statelor Unite.

Președintele SUA a arătat că unul din principalii factori care susțin independența energetică a țării este reprezentat de sectorul gazelor naturale.

"Dacă este extras în condiții de siguranță, gazul este acel combustibil care poate alimenta economia noastră, generând, totodată, mai puține emisii poluante de dioxid de carbon. Industria americană are în plan investiții de aproape 100 de miliarde de dolari în noi facilități pe bază de gaze naturale", a spus Obama.

Sprijin pentru vehiculele alimentate cu gaze

El s-a angajat să reducă birocrația și să ușureze procedurile de autorizare pentru aceste noi centrale și fabici care utilizează gaze naturale.

În prezentarea care a însoțit discursul lui Obama, Casa Albă cere Congresului să legifereze "înființarea de zone de dezvoltare sustenabilă a gazelor de șist".

În plus, președintele a făcut apel la Congres să aprobe planurile Casei Albe privind acordarea de facilități de stat vehiculelor rutiere comerciale de mediu și mare tonaj alimentate cu gaze naturale sau alți combustibili alternativi, precum și pentru construirea de stații de alimentare pentru aceste vehicule, astfel încât să scadă consumul de petrol de import, în favoarea gazelor naturale produse în SUA.

Pe de altă parte, Obama a spus că administrația sa va întări standardele și măsurile de protecție ale calității apei și aerului din zonele unde se forează după gaze de șist, în sprijinul comunităților locale, și că se va folosi de autoritatea sa pentru a prezerva terenurile aflate în proprietatea statului federal pentru generațiile viitore, semn că interdicția de foraj pe aceste terenuri va fi menținută.

Ecologiștii au reacții amestecate

Remarcile președintelui au stârnit reacții mixte printre suporterii săi, o bună parte dintre ei ecologiști.

"Președintele Obama spune că recunoaște amenințarea încălzirii globale, dar nu acționează deloc în consecință. Dacă ar fi serios în privința asta, ar respinge proiectul conductei petroliere Keystone XL și ar înceta să mai promoveze producția și consumul de combustibili fosili precum gazele naturale. Gazele de șist nu sunt o soluție, ci un dezastru pentru mediu și pentru comunități, din cauza fracturării hidraulice", a declarat May Boeve, director executiv al grupului ecologist 350.org.

La rândul lor, cei de la Sierra Club l-au felicitat pe Obama pentru fragmentul de discurs în care susținea reducerea emisiilor de CO2, dar au criticat sprijinul acordat de președinte gazelor de șist.

Pe de altă parte, alți suporteri ai președintelui au ales să treacă sub tăcere declarațiile despre gazele de șist. De exemplu, într-o scrisoare semnată de cinci grupuri de protecție a mediului, la care se adaugă think-tank-ul de stânga Center for American Progress, Obama este felicitat pentru politicile sale de impunere a reducerii emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor electrice.

Sprijină subvențiile de stat pentru regenerabile

În discursul său asupra stării Uniunii, Obama s-a declarat, de asemenea, un suporter al ajutoarelor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, criticând, totodată, subvențiile pentru industria energiei fosile.

"Nu doar producția de petrol și gaze cunoaște un boom. Devenim lideri mondiali și în energie solară. La fiecare patru minute, o nouă locuință sau firmă americană își instalează panouri solare. Panouri instalate de muncitori ale căror joburi nu pot fi relocate în străinătate. Să sprijinim acest progres cu o politică fiscală inteligentă. Să încetăm să dăm 4 miliarde de dolari pe an industriei energiei fosile, care nu are nevoie de ei, pentru a putea investi mai mult în sursele de energie ale viitorului, care au nevoie de acești bani", a declarat Barack Obama.

Obama a fost criticat și de la dreapta spectrului politic american. De exemplu, într-o analiză Forbes, Obama este acuzat că a subminat industria cărbunelui, impunând termocentralelor limitarea emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, se amintește amânarea de către Casa Albă a deciziei finale de aprobare sau respingere a proiectului conductei petroliere Keystone XL, care ar urma să transporte către rafinăriile din SUA țiței extras din nisipurile bituminoase ale Canadei.

"Pun pariu că cele câteva mii de mineri disponibilizați de la minele din Appalachia care au urmărit discursul lui Obama s-au gândit că, dacă președintele ar vrea într-adevăr să rezolve problemele șomajului, inegalității veniturilor și independenței energetice, ar putea să o facă intr-un foc, spunându-le celor de la Agenția pentru Protecția Mediului să lase în pace industria cărbunelui și ajutându-i astfel să-și recapete joburile bine plătite", se afirmă în articolul citat.

 

Germania taie subvențiile pentru "regenerabili" taxându-le consumul propriu de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 27 January 2014 16:25

Germania solareMetoda găsită de guvernul german pentru a reduce subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile este cel puțin originală: aceștia vor fi obligați și ei să plătească 70% din cuantumul subvenției, taxa urmând să se aplice pentru consumul propriu de energie al centralelor electrice care generează energie "verde". Măsura face parte din planul de reformă energetică elaborat de noul executiv de la Berlin, sprijinit de cancelarul Angela Merkel.

Germania este pe cale să devină prima țară din Europa care îi taxează pe operatorii de capacități instalate regenerabile pentru consumul propriu de electricitate. Guvernul de la Berlin vrea să le impună acestora să plătească 70% din supratariful pe care consumatorii obișnuiți de electricitate, gospodării ale populației sau firme, sunt obligați să îl suporte pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Măsura se va aplica doar pentru capacitățile instalate noi.

Însă și companiile și persoanele fizice care își produc singure curentul electric pentru consum vor fi suprataxate în acest fel. Până în prezent, atât acestea, cât și centralele electrice regenerabile erau scutite de plata acestui supratarif.

Întreprinderile industriale care dispun de centrale electrice pe bază de combustibili fosili și consumă curentul produs de aceste centrale vor fi obligate să plătească 90% din supratarif. În această categorie intră destui giganți industriali, în special din industria petrochimică, precum BASF, care până în prezent erau scutiți de supratarif, pentru reducerea costurilor cu energia și menținerea competitivității lor la export. 

Acest supratarif, în varianta sa integrală, se cifrează în prezent la 6,24 eurocenți/KWh, fiind majorat de la începutul acestui an cu peste 18%, de la 5,27 eurocenți/KWh în 2013.

În replică, reprezentanții industriei producătoare de energie solară spun că impunerea acestui supratarif va descuraja investițiile în tehnologia fotovoltaică, în condițiile în care Germania este țara cu cele mai multe instalații de producere de energie solară din lume.

"Impunerea plății supratarifului va descuraja mica producție de energie solară, în special pentru fermieri și pentru micile întreprinderi", spune David Wedepohl, purtător de cuvânt al BSW-Solar, organizația de lobby a industriei, adăugând că acei consumatori care dețin instalații fotovoltaice proprii sprijină deja reforma energetică a cabinetului Merkel prin aceea că își vând excedentul de energie în rețelele naționale la prețul pieței și nu la prețul garantat de guvern pentru dezvoltatorii corporate de regenerabile, situat peste nivelul pieței.

Spania vrea să impună o politică similară pentru descurajarea micii producții de energie solară, impunând producătorilor o taxă pentru acoperirea costurilor operatorilor de rețea. În Statele Unite, o astfel de taxă a fost deja impusă în Arizona și mai multe alte state americane iau în considerare măsuri similare, printre care California.

Consumatorii germani plătesc în prezent cele mai mari facturi la curent electric din UE, cu excepția Danemarcei.

Dan Voiculescu își face parc solar la mare, lângă Limanu, în timp ce colegii din USL taie subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 19:18

 Dan Voiculescu IAgenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

 

Lecția germană: efectele negative ale subvențiilor pentru regenerabile sunt greu de înlăturat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 16:37

Germania regenerabileTranziția Germaniei la energia regenerabilă a presat până aproape de limită cea mai mare economiei a Europei, iar politicile publice trebuie să se concentreze pe sprijinirea celor mai ieftine surse regenerabile de curent electric, pentru a ține costurile sub control și a nu risca erodarea sprijinului popular pentru energia verde, a declarat ministrul german al Economiei și Energiei, Sigmar Gabriel.

Declarația a fost făcută la o conferință pe teme energetice, cu ocazia căreia ministrul a oferit primele detalii publice cu privire la planul de reformare a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă al cabinetului său, subvenții care îi costă pe consumatorii germani, casnici și industriali, 24 de miliarde de euro pe an.

Pe de altă parte, calculele efectuate de compania de consultanță McKinsey arată că guvernul nu prea poate face mare lucru pentru a reduce pe termen scurt costurile acestor subvenții, suportate de consumatori.

Asta pentru că, din cauză că subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile sunt acordate pe baza unor contracte pe termen lung, aceste subvenții nu pot fi reduse sau desființate decât pentru proiectele regenerabile noi. McKinsey a calculat că, și în cazul în care nu ar mai apărea nici un proiect nou de acest tip, facturile de curent electric din Germania ar scădea extrem de puțin, nesemnificativ.

Și "fosilele" vor subvenții

Ministrul a spus că va demara discuții și negocieri cu marile companii de utilități deținătoare de centrale electrice pe bază de gaze naturale și alți combustibili fosili, companii care cer guvernului de la Berlin să primească și ele subvenții de stat, care să le acopere costurile de menținere în funcțiune ale acestor capacități instalate, a căror viabilitate economică a fost grav afectată de avântul surselor regenerabile de energie.

Acestea își permit să vândă energia produsă mult mai ieftin decât centralele clasice tocmai pentru că le sunt subvenționate costurile, prin tarife suplimentare impuse consumatorilor, peste prețul en-gros de piață al energiei. Pe de altă parte, cu cât sporește cantitatea de energie regenerabilă preluată de rețele, cu atât este nevoie de mai multe capacități instalate clasice pentru echilibrarea sistemului, din cauza intermitenței centralelor eoliene și solare.

"Pentru o tranziție sigură la energia regenerabilă, nu este suficient doar succesul economic, ci avem nevoie și de sprijinul populației. Și îl vom pierde, din cauza majorării tarifelor la curent electric. Economia și-a atins limita de suportabilitate", a punctat ministrul Sigmar Gabriel.

Gabriel a mai promis să apere interesele Germaniei în contextul în care UE a declanșat o investigație cu privire la faptul că statul german scutește circa 2.300 de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie de plata subvențiilor pentru energia regenerabilă. Această politică a atras oprobriul Comisiei Europene, care a amenințat Germania cu declanșarea unei proceduri de infringement.

Pun Europa la punct

"Europa nu este o insulă izolată. Țintele europene cu privire la schimbările climatice nu trebuie să afecteze negativ industriile care consumă intensiv energie și care, altfel, ar fi competitive pe plan internațional. Germania a finanțat, în beneficiul întregii Europe, avansul experienței cu privire la energia regenerabilă, însă aceste costuri trebuie să fie suportabile pentru economia noastră. Țara noastră a făcut foarte multe pentru dezvoltarea Europei", a subliniat ministrul.

Unii producători de energie din surse convenționale, afectați de tratamentul preferențial acordat de stat industriei regenerabile, au făcut lobby intens pentru a le fi subvenționate costurile de menținere în funcțiune a capacităților instalate de generare de curent electric pe bază de gaze naturale sau cărbune. De exemplu, E.ON și RWE și-au închis sau suspendat o serie de centrale electrice, acuzând guvernul că subvenționarea producției de energie din surse regenerabile le-a afectat viabilitatea economică.

Ministrul Gabriel spune că este împotriva subvenționării centralelor electrice pe bază de combustibili fosili, întrucât costurile acestor subvenții ar fi mult prea mari, dar s-a arătat deschis la găsirea și negocierea unor soluții mai degrabă regionale și la o scară mult mai mică pentru prevenirea pierderilor de capacități instalate convenționale.

Ministerul german al Economiei și Energiei va încerca să limiteze subvențiile plătite operatorilor de parcuri eoliene terestre noi la maximum 0,09 euro/KWh în 2015 și să limiteze instalarea de capacități instalate regenerabile noi la circa 2.500 de MW pe an, nivel al creșterii egal cu cel de anul trecut, cel mai mare din 2003 încoace.

Nu se vor vedea efecte pe termen scurt

Potrivit planurilor elaborate de guvernul de la Berlin, Germania va tăia cu circa o treime, până în 2015, tariful subvenționat, garantat peste nivelul prețurilor din piață și suportat de consumatorii de electricitate, pe care îl primesc producătorii germani de energie din surse regenerabile, de la 17 eurocenți/KWh în prezent la 12 eurocenți/KWh.

Mai mult, se vrea concentrarea pe cele mai ieftine forme de energie regenerabilă, ministrul Gabriel precizând că se va renunța cu totul la subvenționarea generării de electricitate pe bază de biomasă, considerată prea scumpă.

Pe de altă parte, calculele efectuate de compania de consultanță McKinsey arată că guvernul nu prea poate face mare lucru pentru a reduce pe termen scurt costurile acestor subvenții, suportate de consumatori.

Asta pentru că, din cauză că subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile sunt acordate pe baza unor contracte pe termen lung, aceste subvenții nu pot di reduse sau desființate decât pentru proiectele regenerabile noi. McKinsey a calculat că, și în cazul în care nu ar mai apărea nici un proiect nou de acest tip, facturile de curent electric din Germania ar scădea extrem de puțin, nesemnificativ.

Gabriela Firea și alți 2 senatori PSD vor înjumătățirea valorii maxime a certificatelor verzi și promit ieftinirea cu 5% a curentului electric

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 21 January 2014 13:05

FireaSenatorii PSD Gabriela Firea, Nicolae Moga și Darius Vâlcov au elaborat un proiect de modificare a legii privind susținerea producției de energie din surse regenerabile, potrivit căruia valoarea maximă a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

Astfel, potrivit proiectului, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie de 30 de euro, față de 55 de euro în prezent.

Legislația în prezent în vigoare prevede că certificatele verzi se tranzacționează la valori cuprinse între un minim de 27 de euro și un maxim de 55 de euro.

"În Europa, sumele pe care marii consumatori de energie din industrie trebuie să le plătească pentru obținerea acestor certificate sunt de aproape 10 ori mai mici ca în România, fapt care le conferă un mare avantaj în industriei românești", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de cei trei senatori PSD.

Cei trei își justifică propunerea de reducere de la 55 la 30 de euro a valorii maxime de tranzacționare a certificatelor verzi prin aceea că, în acest fel, "prețul energiei suportate populației nu va mai suporta majorări și, astfel, încurajăm competitivitatea dintre marile companii de pe piață și evităm încărcarea facturilor populației cu contravaloarea acestor certificate".

"Adoptată imediat, această propunere legislativă va duce la o scădere de 5% a prețului plătit de consumatori", se spune în documentul citat.

Certificatele verzi sunt acordate de stat producătorilor de energie regenerabilă pentru fiecare MWh produs şi livrat consumatorilor, aceștia din urmă suportând costul acestora pe facturile lunare.

Aprobarea propunerii celor trei senatori ar însemna încă o diminuare a sprijinului statului pentru energia verde, după ce anul trecut Guvernul a decis că un anumit număr de certificate verzi vor fi acordate companiilor cu o întârziere de trei ani. La 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă scădere a acestui sprijin, respectiv diminuarea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie alternativă.

Germania vrea să reducă cu o treime subvențiile de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 20 January 2014 16:39

Merkel moriscaNoul ministru social-democrat al Economiei de la Berlin vrea să reducă cu circa o treime, până în 2015, tariful subvenționat, garantat peste nivelul prețurilor din piață și suportat de consumatorii de electricitate, pe care îl primesc producătorii germani de energie din surse regenerabile, potrivit unui draft de măsuri de reformă în domeniul energetic elaborat de guvernul cancelarului Angela Merkel.

Potrivit draftului, consultat de Reuters, aceste tarife garantate subvenționate, suportate de consumatori, vor fi reduse, în medie, de la 17 eurocenți/KWh în prezent la 12 eurocenți/KWh, în mod progresiv, până în anul 2015.

Mai mult, noul ministru al Economiei din guvernul german, social-democratul Sigmar Gabriel, vrea ca aceste reduceri să intre în vigoare încă de săptămâna aceasta pentru unele proiecte noi de generare de energie din surse regenerabile.

"Vechile tarife de sprijin pentru energia regenerabilă rămân valabile pentru parcurile eoliene care intră în funcțiune până la 31 decembrie 2014 și care au fost autorizate până la 22 ianuarie 2014", se arată în draftul citat.

În cadrul noului guvern de coaliție dintre conservatori și social-democrați, condus de Angela Merkel, ministerele Economiei și Energiei au fost comasate, noul minister-mamut fiind condus de către social-democratul Gabriel.

Cea mai mare economie a Europei se află în plin proces de renunțare graduală la sursele fosile și nucleare de energie, în favoarea regenerabilelor, însă acest lucru a scumpit masiv facturile de electricitate plătite de consumatori. La finalul anului trecut, conservatorii și social-democrații au convenit, în cadrul negocierilor de formare a unui nou guvern de coaliție, asupra necesității de a limita rata anuală de creștere a ponderii regenerabilelor în mixul energetic german și de a reforma sistemul de subvenții pentru energia verde.

Potrivit draftului elaborat de guvern, creșterea anuală a capacității instalate în parcuri eoliene onshore și în parcuri solare va fi redusă la 2.500 MW pe an.

Subvențiile pentru regenerabile sunt suportate în cea mai mare parte de către consumatorii casnici germani, factura medie a acestora dublându-se, în ultimii 10 ani, la circa 300 de euro/MWh, una dintre cele mai mari din Europa.

Supratariful plătit de consumatorii de electricitate sub formă de subvenție pentru energia regenerabilă, menit să compenseze diferența dintre prețul energiei pe piața en-gros și tariful subvenționat garantat de stat investitorilor în regenerabile, s-a triplat din 2010 încoace, ajungând anul acesta la 6,24 eurocenți/KWh. Legislația în vigoare prevede majorarea acestui supratarif și în anii care urmează.

Pe de altă parte, circa 2.300 de întreprinderi industriale sunt scutite de la plata acestui supratarif, scopul fiind menținerea competitivității internaționale a acestora, prin evitarea creșterii costurilor de producție. Această politică a atras însă oprobriul Comisiei Europene, care a amenințat Germania cu declanșarea unei proceduri de infringement.

 

Congresul Statelor Unite desființează subvențiile de stat pentru energia eoliană

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 17 January 2014 11:17

Obama eolieneIstoricele subvenții care au sprijinit dezvoltarea producției de energie eoliană în Statele Unite au expirat începând cu data de 1 ianuarie 2014, iar Congresul SUA a refuzat prelungirea lor, în pofida lobby-ului intens făcut de industria energiei din surse regenerabile, care a adus ca argument, printre altele, faptul că, grație subvențiilor, energia produsă de parcurile eoliene a ajuns să fie mai ieftină decât cea generată de arderea de cărbune în termocentrale.

SUA a subvenționat în continuu energia eoliană din 1992 încoace, prin intermediul unui sistem de scutiri de impozite, argumentul oficial fiind că, în acest fel, se va reduce dependența americanilor de combustibili fosili, blamați pentru presupusa escaladare a fenomenului încălzirii globale.

Anul trecut, guvernul federal de la Washington a acordat producătorilor de energie eoliană subvenții de miliarde de dolari. Cuantumul scutirii de impozite pentru industria energiei eoliene a fost, anul trecut, de circa 2,3 cenți/KWh generat, menit să susțină parcurile eoleiene în competiția lor cu petrolul și gazele.

The party is over

Se pare, însă, că bate vântul schimbării. Subvențiile respective, înnoite în mod repetat timp de ani de zile, au expirat la finalul anului trecut, laolaltă cu alte facilități acordate de statul american industriei energiei eoliene.

"Energia eoliană este acum o industrie care poate sta pe propriile-i picioare. Politca noastră energetică națională trebuie să aibă sens din punct de vedere economic pentru contribuabili și să evite manipularea piețelor. După mai bine de 20 de ani și zeci de miliarde de dolari cheltuiți din banii contribuabililor, a venit momentul să lăsăm subvențiile să expire și să continuăm să investim în noi tehnologii", se arată într-o scrisoare a doi senatori americani, adversari mai vechi ai subvențiilor pentru regenerabile. Cei doi provin din statul West Virginia, una dintre principalele regiuni miniere ale SUA.

În ultimii ani, energia eoliană a cunoscut un adevărat boom în Statele Unite, majorându-și ponderea în totalul producției de electricitate de la 1,3% în 2008 la 3,5% în 2012. Totuși, acest procent este în continuare infim, în comparație cu cel al cărbunelui (37%), gazelor naturale (30%) și energiei nucleare (19%).

Eolienele nu vor muri

Grație subvențiilor de stat și scăderii semnificative a prețurilor la echipamente, cum ar fi turbinele, energia eoliană este, în prezent, cea de-a doua cea mai ieftină sursă de energie din SUA. Costul mediu al generării de electricitate în centrale alimentate cu gaze naturale va ajunge la 6,7 cenți/KWh, comparativ cu 8,7 cenți/KWh pentru eoliene, 10 cenți pentru cărbune și 11 cenți pentru centralele nucleare, potrivit estimărilor Departamentului pentru Energie de la Washington.

Pe de altă parte, generarea de curent electric în ferme eoliene offshore va rămâne costisitoare, la 22 cenți/KWh.

Expirarea subvențiilor nu înseamnă nici pe departe moartea industriei eoliene. Proiectele a căror construcție a început înainte de 31 decembrie 2013 vor continua să fie subvenționate timp de 10 ani. Doar proiectele noi rămân nesubvenționate. În plus, 29 de state din SUA au propriile sisteme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, separate de cel federal.

De exemplu, California și-a fixat ca țintă o pondere de 33% a surselor regenerabile în totalul mixului energetic până în 2020. Ținta este și mai ambițioasă în statul Maine: 40% până în 2017.

Pe de altă parte, în Congres a fost introdusă o inițiativă legislativă care prevede înlocuirea subvențiilor pentru regenerabile cu măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectul a rămas însă în suspensie, după ce președintele Barack Obama l-a numit pe inițiatorul acestuia, senatorul Max Baucus, ambasador în China.

Fiecare își apără interesul propriu

Membrii Congresului din state cu resurse eoliene importante, cum ar fi cele din nord-estul și centrul SUA, susțin menținerea sprijinului federal pentru industria eoliană, arătând că jurisdicțiile lor au cunoscut un adevărat boom investițional și de noi locuri de muncă în urma dezvoltării parcurilor eoliene, determinate de subvențiile de stat.

"Nu e corect să desființezi subvențiile pentru eoliene și să le menții pe cele pentru sursele fosile de energie", spune senatorul democrat Sheldon Whitehouse din Rhode Island, un suporter activ al surselor regenerabile de energie.

Pe de altă parte, desființarea subvențiilor obligă sectorul energiei eoliene să-și reducă costurile prin inovație, pentru a putea să facă față pe piață. Oricum, aceste costuri s-au redus substanțial în ultimii ani. Chiar potrivit datelor American Wind Energy Association (AWEA), organizația de lobby a industriei eoliene, costurile de producție au scăzut cu peste 40% în ultimii patru ani.

 

Electricitatea s-a scumpit în 2013 cu aproape 5% în zona euro, "salvând" Eurolandul de deflație

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 16 January 2014 15:20

Zona euro scumpire electricitateRata anuală a inflației în zona euro a fost de 0,8% în decembrie 2013, cea mai mare influență la majorarea prețurilor de consum din țările uniunii monetare europene având-o tarifele la energie electrică.

Potrivit datelor Eurostat, în decembrie anul trecut, prețurile la electricitate au contribuit cu 0,11 puncte procentuale la rata anuală a inflației din zona euro, de 0,8%, urmate, la mare distanță, de cele la tutun (0,08 puncte procentuale) și de cele practicate în restaurante și cafenele (0,05 puncte procentuale).

Aceeași sursă arată că, în 2013, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 4,8%, mai mult decât tutunul (4,0%) și restaurantele și cafenelele (1,5%).

În România, anul trecut, curentul electric s-a scumpit cu aproape 8%. Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 9,25%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Cel mai mult s-au scumpit serviciile de apă, canal și salubritate, respectiv cu peste 12%.

În schimb, prețul combustibililor a stagnat anul trecut în România, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%.

Ieftinirea en-gros nu s-a transmis la consumatori

Potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters și care urmează să fie dat publicității săptămâna viitoare, în perioada 2008 – 2012, energia electrică s-a ieftinit masiv pe piețele en-gros din UE, cu procente cuprinse între 35 și 45%. Consumatorii nu au beneficiat însă deloc de această ieftinire, ba dimpotrivă.

Astfel, gospodăriile populației s-au confruntat, în intervalul menționat, cu o creștere medie anuală a tarifelor la electricitate de 4% și de una de 3% la gaze. Consumatorii industriali, sprijiniți de stat în ceea ce privește costurile cu energia, au avut parte de scumpiri medii anuale mai reduse, de 3,5% la energie electrică și de sub 1% la gaze.

Ieftinirea de pe piețele en-gros s-a datorat în principal instalării masive de noi capacități de generare din surse regenerabile. Din exact aceeași cauză, însă, s-au majorat prețurile pentru consumatori, care au fost nevoiți să suporte atât subvențiile dictate de stat pentru energia regenerabilă, cât și majorarea costurile de distribuție, precum și a celor cu upgradarea rețelelor de transport, care trebuie să facă față unor cantități tot mai mari de energie intermitentă, din surse regenerabile, precum parcurile eoliene și solare.

Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale în Europa, care este în bună măsură dependentă de importuri scumpe din Rusia, sunt mult mai mari decât cele din Statele Unite, care au beneficiat de boom-ul gazelor de șist.

Inflația românească – peste media UE

România a înregistrat, în luna decembrie 2013, o rată anuală a inflaţiei de 1,3%, depăşind media din Uniunea Europeană (1%), potrivit Eurostat.

În schimb, România şi Estonia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 - noiembrie 2013), cu un avans de 3,2%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%.

În decembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Grecia (minus 1,8%), Cipru (minus 1,3%) Bulgaria (minus 0,9%) şi Letonia (minus 0,4%), iar cele mai ridicate au fost în Estonia, Austria şi Marea Britanie (toate cu 2%) şi Finlanda (1,9%).

UE ar putea renunța, de nevoie, la țintele obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic european

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 15 January 2014 04:39

UE tinte regenerabileÎngrijorările cu privire la nivelul înalt al costurilor cu energia în Europa subminează tot mai mult sprijinul față de țintele obligatorii privind ponderea procentuală a surselor regenerabile în totalul mixului energetic european, care erau considerate a fi cel mai vizibil succes ecologist al autorităților de la Bruxelles. În prezent, însă, comisarii europeni iau în calcul renunțarea la aceste ținte obligatorii și înlocuirea lor cu unele strict orientative, măsură de natură să satisfacă solicitările tot mai insistente ale companiilor de utilități, stârnind totodată nemulțumirea organizațiilor de protecție a mediului.

Aceste ținte obligatorii cu privire la energia regenerabilă și la ținerea sub control a schimbărilor climatice, valabile încă pentru anul 2020 și pe care Comisia trebuie să le reînnoiască pentru anul 2030, provoacă tensiuni între statele membre și între comisarii europeni și sunt de ceva timp subiectul unor activități intense de lobby. Comisia urmează să facă anunțul oficial pe acest subiect săptămâna viitoare, scrie Financial Times.

Este vorba, în primul rând, de procentul din totalul consumului de electricitate pe care statele europene trebuie să-l satisfacă din surse regenerabile de energie, cum ar fi parcurile eoliene și solare. Marea Britanie, care se bazează tot mai mult pe energie nucleară, refuză ideea unor ținte obligatorii privind utilizarea energiei regenerabile. Germania, pe de altă parte, renunță progresiv la reactoarele sale nucleare și este cel mai puternic susținător al țintelor obligatorii.

Și-au amintit ce importante sunt rețelele

În cursul negocierilor intense purtate în ultima perioadă pe acest subiect s-a propus o soluție de compromis, care să fie inclusă în pachetul de măsuri al UE privind energia și schimbările climatice până în anul 2030: stabilirea unei ținte orientative, neobligatorii, de 27%, în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic al statelor Uniunii.

Pe de altă parte, surse apropiate discuțiilor susțin că o astfel de țintă neobligatorie ar avea nevoie, pentru a-și păstra credibilitatea, de întărirea normelor cu privire eficientizarea rețelelor electrice europene, inclusiv obiective obligatorii în privința infrastructurii energetice, a rețelelor inteligente și a tranzacțiilor transfrontaliere cu energie electrică.

Această formă de compromis pentru anul 2030, dacă va fi acceptată de către germani, va reprezenta o schimbare semnificativă față de țintele obligatorii fixate pentru anul 2020, care prevedeau reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră și majorarea la același procent a ponderii regenerabilelor în mixul energetic. În schimb, noul pachet de măsuri pentru anul 2030 va include ca ținte obligatorii doar chestiuni tehnice, legate în special de upgradarea infrastructurii de transport al energiei.

Europa nu e SUA

Discuțiile au fost influențate semnificativ de problema majorării îngrijorătoare a prețurilor la curent electric, din cauza subvențiilor generoase pentru sursele regenerabile de energie, care subminează competitivitatea economiei europene, în special în raport cu cea americană, beneficiară a boom-ului gazelor și petrolului de șist, care a dus la o adevărată renaștere a industriei în Statele Unite.

Prețurile gazelor naturale destinate consumatorilor industriali s-au prăbușit cu 66% între 2005 și 2012, în timp ce au crescut cu 35% în Europa, potrivit Comisiei Europene. Îngrijorate de adâncirea acestui deficit de competitivitate, companiile europene de utilități au cerut anul trecut regândirea din temelii a politicii energetice europene, solicitând, printre altele, reducerea masivă a subvențiilor pentru regenerabile.

De asemenea, companiile de utilități au făcut lobby intens pentru renunțarea, în planul de măsuri pentru 2030, la țintele obligatorii privind energia regenerabilă, argumentând că acestea subminează flexibilitatea guvernelor naționale în privința modalităților prin care se combat emisiile de gaze cu efect de seră.

Interese contradictorii

Astfel, Marea Britanie susține că este mai important să se stabilească ținte ferme și obligatorii cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Laolaltă cu Franța, Italia, Germania, Olanda și Spania, Marea Britanie sprijină o țintă de reducere cu 40% până în 2030 a acestor emisii, comparativ cu nivelurile din 1990. Unele state est-europene se tem că acest procent este mult prea mare, temere împărtășită și de comisarii europeni cu portofolii mai legate de industrie, care sunt în favoarea unei ținte de 35%.

Companii de utilități precum E.ON au făcut lobby împotriva fixării de ținte obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic, în timp ce altele, cum ar fi Alstom sau Vestas, care produc elemente de infrastructură pentru energia regenerabilă, vor o țintă obligatorie de 30%. Greenpeace vrea 45%.

Comisia Europeană va înainta oficial o propunere cu privire la aceste ținte pe 22 ianuarie, urmând ca guvernele statelor membre să se pronunțe asupra acestei propuneri în luna martie.

Gâlceava Băsescu - Niță pe tema regenerabilelor. Care este de fapt poziția Comisiei Europene?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 January 2014 21:15

Base Nita galceavaBăsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificate verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, susținând că Guvernul a încălcat normele europene, omițând să notifice Comisiei Europene măsurile cuprinse în respectivul act normativ. În replică, Departamentul pentru Energie, condus de pesedistul Constantin Niță, spune că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE, trimițând o prenotificare Comisiei cu privire la măsurile de modificare a schemei de sprijin pentru regenerabile.

Ambele părți spun adevărul, dar numai pe jumătate.

Astfel, în comunicatul prin care Administrația Prezidențială anunță retrimiterea de către Băsescu la Parlament a legii de aprobare a ordonanței se afirmă că "În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României".

Este adevărat că pe 3 octombrie Comisia a revenit cu o scrisoare către Reprezentanța sa din România, însă în scrisoarea respectivă se afirmă, dimpotrivă, încă de la început, că autoritățile de la București au prenotificat Comisia cu privire la măsurile respective în data de 2 august.

Prenotificarea a fost incompletă

Pe de altă parte, în comunicatul prin care respinge afirmațiile Președinției, Departamentul pentru Energie omite să menționeze că, în scrisoarea Comisiei Europene, aceasta subliniază că, în urma examinării preliminare, a ajuns la concluzia că prenotificarea este incompletă și că măsurile vizate de ordonanța privind amânarea acordării certificatelor verzi nu pot fi analizate în procedură simplificată, întrucât ordonanța respectivă conține numeroase amendamente la schema inițială de ajutor de stat prin certificate verzi, care trebuie evaluate, Comisia primind între timp și mai multe reclamații cu privire la aceste măsuri, asupra cărora va trebui să adopte o poziție.

Asta în timp ce, în comunicatul Departamentului pentru Energie, se menționează doar aprecierea din scrisoare a Comisiei, potrivit căreia "la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate", și se spune că în scrisoare sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Ce spune Băsescu, ce spune Departamentul pentru Energie

Cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea OUG privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile include "informaţii eronate", a anunţat miercuri Departamentul pentru Energie, care precizează că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis marţi Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, "este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Comisia (DG COMP) a confirmat primirea prenotificării în data de 2 august 2013, a anunţat miercuri Departamentului pentru energie, care aduce o serie de clarificări pe această temă.

"Prenotificarea este înregistrată în SANI (State Aid Notification Interactive System) sub indicativul SA 37177 2013/PN-Modificări aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. În urma transmiterii prenotificării de către autorităţile române, Comisia a apreciat că «la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate». În ceea ce priveşte procedurile de lucru în relaţia cu Comisia Europeană, precizăm că prenotificarea este o etapă necesară în relaţia de informare a Comisiei deoarece dă posibilitatea acesteia să solicite clarificări şi informaţii suplimentare înainte de luarea unei decizii", se arată în comunicatul Departamentului.

Totodată, în scrisoarea din 3 octombrie 2013, invocată în cererea Preşedinţiei, sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare: amânarea temporară a unor certificate verzi până în 2017-2018; modificări ale mecanismului de ajustare (la supracompensare); limitarea acreditărilor la nivelele stabilite în PNAER; posibilitatea de a solicita garanţii financiare la racordare; tranzacţionarea certificatelor verzi numai pe piaţa centralizată; anularea suportului pentru instalaţii fotovoltaice pe terenuri agricole; anularea suportului pentru energia livrată peste notificările orare; preluarea energiei cu certificate verzi pe bază de contracte ferme, potrivit Departamentului pentru energie.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Departamentul mai arată că OUG nr.57/2013 este un act normativ extrem de important, la iniţierea proiectului fiind luată în calcul creşterea necontrolată a preţurilor la clienţii finali de energie electrică, aceasta fiind pusă pe seama majorării contribuţiei pentru energia regenerabilă, de la 8 lei/MWh în 2011 la 53 de lei/MWh în primul semestru din 2013.

 

Ironie amară și efecte perverse: cărbunele renaște în era energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 08 January 2014 00:13

CarbuneAnul trecut, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E) a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă în Europa și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de tot mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

„Europa va avea nevoie de o capacitate totală accesibilă suplimentară de 38 GW (reprezentând surse fosile de energie – n.r.), pe lângă investițiile deja confirmate, pentru a putea menține echilibrul dintre cerere și ofertă. În funcție de ponderea la care vor ajunge capacitățile energetice intermitente (eoliene și solare – n.r.), investițiile necesare în capacități de back-up ar putea fi semnificativ mai mari”, susținea ENTSO-E.

Mai mult, subvențiile acordate sectorului regenerabil au majorat considerabil facturile consumatorilor, ceea ce sporește odată în plus nevoia de surse ieftine în cadrul mixului energetic, pentru ținerea sub control a costurilor.

Acest apetit al Europei pentru electricitate ieftină a dus la renașterea minelor care produc cel mai poluant tip de cărbune. În plus, este amenințată însăși existența unor localități istorice, aflate în zonele vizate de dezvoltatorii de mine de cărbune.

Comisia Europeană închide ochii

În Germania, Polonia sau Cehia, companii de utilități precum Vattenfall, CEZ sau PGE își extind minele de lignit, soiul de cărbune care înmagazinează cea mai puțină energie și cel mai mult carbon.

Aceste proiecte merg împotriva curentului pe care vor să-l impună autoritățile Uniunii Europene, referitor la limitarea emisiilor de CO2 și la impulsionarea dezvoltării surselor regenerabile de energie electrică. Îngrijorată de faptul că prețurile la energie electrică din Europa au ajuns să fie aproape duble față de cele din Statele Unite, Comisia Europeană permite extinderea minelor de cărbune, proces care fusese întrerupt în ultimele două decenii, spre profunda nemulțumire a proprietarilor de terenuri și în general a locuitorilor din regiunile vizate.

"E absurd. Autoritățile spun că vor ca Germania să treacă la energie regenerabilă, însă nouă ni se confiscă pământurile pentru a face loc unor mine de cărbune", spune Petra Roesch, primarul din Proschim, un sat cu o vechime de 700 de ani situat la sud-est de Berlin, în calea unui proiect minier al celor de la Vattenfall.

Se estimează că cererea mondială de lignit va crește cu peste 5% până în 2020, potrivit International Energy Agency. În același timp, instituția apreciază că ar fi nevoie de o scădere cu 10% a consumului de lignit pe perioada respectivă pentru a putea fi atinse obiectivele de mediu vizate de UE și de majoritatea liderilor politici ai lumii, privind limitarea încălzirii globale până la sfârșitul acestui secol la 2 grade Celsius.

Lignitul merge mână în mână cu regenerabilele

Utilaje miniere de dimensiunile unor zgârie-nori staționează la nord de Proschim, gata să distrugă localitatea cu 330 de locuitori de la granița germano-polonă. Vattenfall, companie controlată de statul suedez, așteaptă aprobarea autorităților germane pentru a demola clădirile din localitate, în scopul extinderii minei de lignit Welzow-Sued.

În Polonia, compania de stat PGE, cel mai mare producător polonez de energie, își upgradează termocentrala de la Turow. În Cehia, un plan de relaxare a legislației privind limitele de extindere a minelor de cărbune ar putea duce la dispariția orașului Horni Jiretin, vechi de 750 de ani, care în istoria sa a reușit să supraviețuiască în fața a numeroase calamități, de la molime în Evul Mediu la cele două războaie mondiale din secolul XX.

Pe de altă parte, interesant este că renașterea lignitului ar putea avea ca efect colateral sporirea sprijinului de stat pentru surse regenerabile de energie, precum parcurile eoliene sau solare, spune Barry O’Flynn, director al departamentului de mediu al Ernst & Young.

"În anii care urmează se va înăspri legislația cu privire la emisiile de dioxid de carbon. Lignitul nu este o amenințare pentru regenerabile. Dimpotrivă, ar putea fi un sprijin, devreme ce poluarea rezultată din arderea acestuia va trebui compensată cu instalarea de noi capacități regenerabile de generare de curent electric, pentru respectarea restricțiilor de poluare impuse de UE", spune O’Flynn.

Cărbune și curent electric versus Beethowen

Consumul de lignit din Europa a scăzut cu 40% în intervalul 1990 – 2010, pe măsură ce statele foste comuniste și-au închis succesiv întreprinderile industriale uzate fizic și moral. În prezent, Polonia, care își produce 90% din necesarul de electricitate prin arderea de cărbune în termoncetrale, are în plan creșterea producției și a utilizării lignitului, ca metodă de întărire a securității energetice și de menținere a locurilor de muncă în câteva dintre cele mai sărace regiuni ale sale.

Producția de curent electric din lignit a crescut anul trecut în Polonia cu 3,7%, potrivit datelor companiei de stat PGE. Aceasta a inaugurat în 2011 o nouă unitate de de 853 MW la termocentrala de la Belchatow, cea mai mare din Europa. Din 2012 încoace, strategia companiei se bazează pe o dependență de lignit asumată pe termen lung, ca urmare a costurilor reduse ale acestuia și a perspectivei de a deschide noi mine.

În Cehia, compania Severni Energeticka vrea relaxarea legislației privind limitele de extindere a minelor de cărbune. La mina de la Horni Jiretin, excavatoare-gigant răscolesc non-stop pământul, încărcând lignit pe benzile de transport, de unde acesta este ulterior transferat în vagoane feroviare de marfă.

În apropiere se află castelul baroc Jezeri, unde simfonia Eroica a lui Beethowen a fost interpretată în premieră în urmă cu două secole, aflat într-o stare avansată de ruină.

Comuniștii – primii "apostoli" ai industrializării

"Pe vremuri, aici era un lac unde mergeam zilnic să ne scăldăm. Distrugerea a început pe vremea comuniștilor, iar guvernul actual vrea s-o desăvârșească", spune viceprimarul din Horni Jiretin, Vladimir Burt, arătând spre mină.

CEZ, cel mai mare producător ceh de electricitate, companie controlată de stat, își generează 48% din producția de energie electrică în termocentrale pe cărbune. Divizia minieră a CEZ are în plan majorarea producției de cărbune cu 6% anul acesta, la 24,1 milioane de tone.

În regiunea Lausitz din Germania, dezvoltarea minelor de lignit a dus la dispariția unui număr de 136 de sate din 1924 încoace. Cărbunele este cea mai importantă sursă de energie a Germaniei, având o pondere de 26% în totalul mixului energetic. În Lausitz, minele de lignit susțin circa 22.000 de joburi.

Extinderea minei de la Proschim ar face disponibile pentru exploatare circa 204 milioane de tone de lignit suplimentare. În prezent, suedezii de la Vattenfall extrag de acolo în jur de 60 de milioane de tone pe an. Cea mai mare parte din această cantitate este transportată cu trenul la o termocentrală din Spremberg, care poate alimenta cu curent electric 2,4 milioane de locuințe. Extinderea minei ar putea menține termocentrala în funcțiune până în 2042.

Cărbunele înseamnă electricitate și locuri de muncă

"Lignitul este singura sursă tradițională de energie disponibilă pe termen lung în cantități suficiente și la prețuri accesibile, pe plan intern. Toate alternativele sunt mai scumpe, sporesc dependența de importuri sau afectează investițiile și joburile", spune Kathi Gerstner, un purtător de cuvânt al Vattenfall.

Autoritățile locale din statul Brandenburg spun că vor lua o decizie în privința eventualei extinderi a minei în prima jumătate a acestui an. Între timp, dezbaterea cu privire la mină a divizat comunitatea locală. Olaf Koall, un angajat al Vattenfall, spune că Germania are nevoie de mai mult cărbune chiar dacă intenționează să majoreze ponderea regenerabilelor în mixul energetic.

"Astăzi e înnorat și nici nu bate vântul. Cărbunele ne poate furniza energia de care avem nevoie, la prețuri accesibile. Dacă nu am avea cărbune nu am avea slujbe", spune Koall, în timp ce împarte flyere pro-cărbune la un miting public.

Amenințați cu exproprierea

Guvernul local din Brandenburg, care are ca țintă reducerea cu 72% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și creșterea ponderii regenerabilelor în mixul energetic local la 40% până în același an, va avea ultimul cuvânt în privința planurilor de extindere minieră ale Vattenfall.

"Știm că este un subiect foarte sensibil și emoțional, de natură să îi dezbine pe locuitori. Nu am luat încă o decizie în această privință", spune Klaus-Otto Weymanns, șef de divizie în Ministerul Agriculturii și Infrastructurii din Brandenburg.

În Proschim, un oraș reconstruit după ce o cincime din clădirile sale au fost distruse în timpul celui de-al doilea război mondial, Hannelore și Klaus Jurischka trăiesc la o fermă reconstruită după ce a fost total distrusă de un incendiu în 1945. Acum, clădirile au panouri solare pe acoperișuri. Centralele eoliene, fotovoltaice și pe biomasă din Proschim produc energie suficientă pentru alimentarea a circa 5.000 de locuințe.

"Nu plec de aici. Asta e casa mea. Nici o sumă de bani n-ar fi suficientă ca despăgubire pentru asta", spune Hannelore Jurischka.

Băsescu respinge legea de amânare a subvențiilor pentru regenerabile, susținând că Guvernul a încălcat legislația europeană

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 January 2014 18:17

 Basescu regenerabilePreşedintele Traian Băsescu a transmis, marţi, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG nr. 57/2013, considerând-o inoportună. Ordonanța respectivă prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se amână acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.


Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

Băsescu: Guvernul nu a notificat Comisia Europeană

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

"Având în vedere prevederile Articolului 148 alineatul (4) din Constituţia României, potrivit căruia «Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)», precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în sensul celor menţionate mai sus", se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Inițial spuneau că vor aștepta aprobarea CE

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie ordonanţa privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabilă, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Forma finală a OUG nr. 57/2013 prevede că "Măsurile nou-introduse prin prezenta ordonanță de urgență se vor notifica Comisiei Europene".

În proiectul de OUG se stipula însă că „Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se preciza în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu putea întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

 

Statul britanic le-a plătit parcurilor eoliene milioane de lire sterline de sărbători doar pentru a-și opri producția pe timp de furtună

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 January 2014 13:11

eoliene furtunaOperatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice din Marea Britanie le-a plătit dezvoltatorilor de parcuri eoliene circa 1,2 milioane de lire sterline doar în ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun, pentru ca aceștia să-și scoată din funcțiune turbinele, pe fondul furtunilor care au afectat Regatul Unit în această perioadă, în timpul cărora zeci de mii de locuințe au rămas fără curent electric. Banii provin de la consumatorii de energie electrică, regăsindu-se pe facturile achitate de aceștia.

Potrivit datelor oficiale, în intervalul 15-30 decembrie, proprietarii de centrale electrice eoliene au primit aproape 5 milioane de lire sterline de la operatorul rețelei electrice britanice, sumă aproape la fel de mare cu cea plătită de-a lungul întregului an 2012. Din cauza furtunilor masive survenite în Marea Britanie, producția de energie a parcurilor eoliene a crescut masiv, punând în pericol echilibrul și funcționarea rețelei electrice naționale, incapabilă să facă față acestui surplus de producție, pe fondul unui consum mai degrabă modest.

Legislația britanică privind susținerea de către stat a producției de energie din surse regenerabile prevede că dezvoltatorii de capacități instalate "verzi" primesc subvenții și atunci când, din motive de siguranță a aprovizionării cu energie, operatorul rețelei de transport le solicită să-și oprească producția.

Consumatorii plătesc statul pe întuneric

Cea mai mare sumă plătită într-o singură zi eolienilor drept "recompensă" pentru scoaterea din funcțiune a turbinelor a fost cea din 19 decembrie, respectiv de 1,2 milioane de lire sterline. În ziua ajunului Crăciunului s-au plătit 800.000 de lire sterline, iar în prima zi de Crăciun – 400.000 de lire sterline.

Subvențiile au fost plătite într-o perioadă în care Marea Britanie a fost lovită de furtuni extrem de puternice, care s-au soldat inclusiv cu victime umane. Transporturile au fost grav date peste cap, punând în dificultate milioane de persoane care încercau să ajungă acasă de sărbători, iar zeci de mii de locuințe au rămas în întuneric.

Activiștii anti-eoliene susțin că aceste cifre sunt revoltătoare pentru consumatorii de curent electric care întâmpină dificultăți în a-și achita facturile lunare la utilități și constituie încă o dovadă a faptului că, din cauza subvențiilor de stat, producția de energie eoliană s-a dezvoltat mult mai repede decât capacitatea de preluare a acesteia de către rețeaua electrică națională.

Subvenții record pentru inactivitate

De-a lungul întregului an 2013, producătorii britanici de energie din surse regenerabile au primit în total peste 30 de milioane de lire sterline pentru momentele în care li s-a solicitat să-și oprească producția, față de doar 5 milioane de lire sterline în 2012.

"Familiile care întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și plăti facturile de curent, care cresc de la lună la lună, vor fi oripilate să vadă aceste imense sume de bani pe care producătorii de energie eoliană le primesc pentru a nu face nimic. Aceste informații dezvăluie încă odată faptul că Marea Britanie a ajuns extrem de dependentă de energia eoliană, în condițiile în care rețeaua de transport nu este încă capabilă să facă față acestei supraproducții", a declarat Murdo Fraser, lider al Partidului Conservator și un critic frecvent al subvenționării energiei eoliene.

În primele două zile de furtuni, 18 și 19 decembrie, dezvoltatorilor de centrale eoliene li s-au plătit 653.727, respectiv 1,24 milioane lire sterline, pentru oprirea turbinelor la un număr de 31 de parcuri eoliene. Pe 21 și 22 decembrie s-au plătit 113.826, respectiv 248.399 lire sterline.

Centralele eoliene sunt cele mai flexibile

Ulterior, în ajunul Crăciunului, în timp ce 75.000 de locuințe britanice au rămas fără curent electric, eolienii au primit ca subvenții pentru oprirea producției 787.959 lire sterline, pentru oprirea turbinelor de la 18 parcuri eoliene. În prima zi de Crăciun, circa 50.000 de locuințe au rămas în întuneric, iar dezvoltatorii de eoliene au primit plăți de 432.445 lire sterline. Pe 27 și 28 decembrie s-au efectuat plăți de 287.454 și 126.827 lire sterline.

Operatorul sistemului național energetic britanic spune că acest sistem de subvenționare a opririi producției este necesar pentru a echilibra oferta și cererea de energie și că banii dați fermelor eoliene reprezintă doar o mică parte din totalul plăților efectuate către toate categoriile de producători de energie în astfel de situații de urgență.

"Decembrie a fost o lună record pentru producția de energie eoliană, industria generând peste 2 milioane MW/h. Spre deosebire de alte tipuri de centrale, cum ar fi cele nucleare, centralele eoliene sunt foarte ușor de oprit și repornit. Este motivul pentru care operatorul rețelei electrice naționale le cere uneori dezvoltatorilor de eoliene să-și oprească producția", a declarat un purtător de cuvânt al RenewableUK, grupul de lobby al industriei de profil.

Investitorii în energie solară vor contesta în justiție măsura reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 19 December 2013 16:38

Fotovoltaice nemtiAsociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Circul corporatismului etatist din Franța: monopolul de stat EDF, amendat pentru "abuz de poziție dominantă"

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 18 December 2013 01:21

EDF BUNGigantul Electrice de France (EDF), controlat în proporție de 80% de statul francez și care deține o cotă de piață de peste 90% în ceea ce privește alimentarea cu curent electric a consumatorilor francezi, a fost amendat cu suma de 13,5 milioane de euro de către Autoritatea pentru Concurență din Franța pentru... abuz de poziție dominantă.

Autoritatea a decis că cei de la EDF s-au făcut vinovați de abuz de poziție dominantă prin strategia comercială și de marketing adoptată pentru a atrage clienți pentru subsidiara producătoare de energie solară a grupului controlat de statul francez, EDF Energies Nouvelles (ENR).

Cazul datează din aprilie 2009, când compania Solaire Direct, specializată în fabricarea și montarea de panouri solare, a reclamat EDF la Autoritatea pentru Concurență, susținând că gigantul face concurență neloială folosindu-se de poziția sa dominantă de pe piața distribuției retail de curent electric, și mai ales de brandul său pentru consumatori casnici Bleu Ciel, pentru a impulsiona vânzările diviziei sale de energie fotovoltaică, prejudiciindu-și astfel competitorii.

Interzis la marketing intragrup!

Mai precis, EDF făcea reclamă diviziei sale de energie solară, încercând să atragă clienți de partea sa folosindu-se de imaginea și notorietatea grupului ca furnizor aproape exclusiv de electricitate pentru consumatorii casnici francezi, în special la tarife administrate/subvenționate.

Decizia scoate în evidență absența aproape totală a competiției pe piața franceză de energie, care a rămas sub dominația EDF în pofida măsurilor adoptate de autoritățile de la Paris începând cu iulie 2007, pentru liberalizarea industriei și pentru deschiderea pieței pentru producători și distribuitori mai mici, respectiv străini.

Autoritatea pentru Concurență a dat o soluție provizorie plângerii împotriva EDF încă din 2009, notând că "mijloacele de comunicare comercială utilizate de către companie, în mesaje adresate tuturor clienților săi, creează confuzie între, pe de o parte, rolul EDF ca furnizor de electricitate la tarife reglementate și, pe de altă parte, activitatea diviziei sale de energie solară, care se desfășoară exclusiv pe piața liberă, concurențială. În concluzie, subsidiara beneficiază de imaginea de furnizor de electricitate la tarife reglementate a companiei-mamă și se folosește de baza sa de date cu clienți subvenționați a acesteia, avantaje de care concurenții ei nu beneficiază".

Se subvenționează ineficiența

În consecință, Autoritatea pentru Concurență a ordonat atunci celor de la EDF să taie accesul subsidiarei de energie solară a grupului la baza de date cu clienți a companiei-mamă și le-a interzis să mai menționeze, în comunicarea lor cu clienții, faptul că EDF are și o astfel de subsidiară. De asemenea, celor de la EDF Energie Nouvelles li s-a interzis să mai folosească logo-ul Bleu Ciel al grupului EDF.

Calitatea de monopol de facto a EDF pe piața franceză de energie are însă și efecte serioase. Potrivit unui oficial de la palantul Elysee, statul francez intenționează să limiteze creșterile anuale de tarife la curent electric ale EDF la maxim 2-3% în perioada 2015 – 2018.

Ca și în multe alte state europene, prețul electricității a devenit un subiect politic extrem de fierbinte, după ce subvențiile de stat acordate energiei regenerabile au majorat drastic facturile de curent electric, stârnind proteste din partea consumatorilor, care se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare.

Crește și taxa din care se finanțează regenerabilele

"Majorările anuale de tarife la curent electric vor fi între 2 și 3% și chiar mai puțin în anumite perioade, pe lângă majorarea pentru 2014, care a fost deja decisă. Nivelul exact al majorărilor din anii următori va fi decis ținând cont de necesitatea găsirii unui echilibru între situația financiară a EDF, respectiv de măsura în care compania poate funcționa practicând un tarif mai mic, și puterea de cumpărare a gospodăriilor populației", a declarat oficialul citat.

În iulie, guvernul a anunțat cea mai mare scumpire la curent din ultimii cel puțin 10 ani, destinată acoperirii costurilor în creștere ale EDF. Astfel, companiei i s-a permis să majoreze tarifele cu 5% în august 2013 și cu încă 5% în august anul viitor. Marea problemă a EDF este aceea că profitul operațional al companiei este erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței

Tarifele reglementate nu includ taxele, dintre care cea mai importantă este taxa destinată subvenționării producției de energie din surse regenerabile. Și aceasta va fi majorată, cu 3 euro/MWh de la i ianuarie 2014, ceea ce va duce la o creștere a facturilor de curent electric cu 2,4% în medie.

Se anunță schimbări majore

După anunțul majorărilor de preț, tot mai mulți francezi au început să renunțe la serviciile de furnizare de curent electric ale EDF, trecând la alți furnizori, privați, care funcționează în regim competitiv, o mișcare deloc obișnuită pentru consumatorii din Franța, obișnuiți de ani de zile cu tarifele subvenționate ale operatorului de stat.

Guvernul intenționează să majoreze și sprijinul acordat industriilor mari consumatoare de energie electrică, care concurează pe piețele internaționale cu rivali din Statele Unite, unde prețurile la curent electric sunt la jumătate față de cele din Franța. Asta presupune revizuirea contractului semnat în 2010 între EDF și consumatorii industriali majori, printre care companiile din industria chimică Arkema și Solvay, producătorul de oțel ArcelorMittal, precum și compania de gaze Air Liquide.

De asemenea, autoritățile de la Paris vor să revizuiască sistemul de subvenționare a energiei din surse regenerabile, după ce acesta a majorat semnificativ facturile de curent electric ale populației și firmelor.

PwC: Producția descentralizată de energie amenință companiile de utilități, dar momentan regenerabilele nu rezistă fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 17 December 2013 12:20

Japonia autonomie energeticaGenerarea descentralizată de energie, pe baza surselor regenerabile, schimbările tehnologice şi modificările comportamentului de consum pun sub presiune modelul tradiţional de afaceri al companiilor de utilităţi, potrivit unui recent sondaj PwC în rândul companiilor energetice şi de utilităţi.

Astfel, 94% dintre companiile de utilităţi care au răspuns la sondaj anticipează o transformare completă, sau schimbări importante, ale modelului lor de afaceri, a reieșit din sondaj.

Mai bine de jumătate (57%) dintre companiile care au participat la sondaj au declarat că există o probabilitate foarte mare ca generarea descentralizată de energie (pe baza capacităţilor din surse regenerabile) să determine companiile de utilităţi să-şi regândească modelul de afaceri.

În ciuda acestui fapt, 82% dintre companii văd sursele regenerabile ca pe o „oportunitate”, în vreme ce numai 18% le consideră o ameninţare.

Europa este cea mai avansată în privinţa capacităţilor regenerabile de generare de electricitate şi modelul lor descentralizat de distribuţie, iar acest lucru pune mari probleme marilor companii de utilităţi. Stocurile de gaze naturale din depozite au scăzut aproape de nivelurile critice, iar riscul unor pene de curent este în creştere, în vreme ce subvenţiile pentru energia regenerabilă duc la creşterea costurilor pentru consumatori, arată PwC.

Sondajul arată că foarte mulţi jucători din industrie se aşteaptă ca actualul model de afaceri să se transforme fundamental până în 2030.

Creşterea distribuţiei şi producţiei descentralizate de energie, din surse regenerabile, depinde însă de evoluţiile tehnologiilor moderne de generare şi de costul acestora. În Europa, capacităţile regenerabile au fost puternic susţinute de subvenţii, iar costurile ridicate ale acestor tehnologii fac ca proliferarea lor să nu ţină cont strict de regula cererii şi ofertei.

„Capacităţile descentralizate de producţie de energie pun deja presiune pe veniturile companiilor de utilităţi şi ridică semne de întrebare asupra viabilităţii structurilor convenţionale de energie. Este posibil ca, în viitor, producătorii convenţionali să asigure numai servicii de sistem. În Europa Occidentală, acolo unde schimbările sunt cele mai avansate, companiile de utilităţi se confruntă cu dificultăţi fără precedent”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner PwC România.

În SUA, potrivit Bloomberg, mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

De asemenea, în Japonia, zeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Dacă pot fi depăşite anumite obstacole, capacităţile descentralizate de generare pe baza resurselor regenerabile pot duce la transformări fundamentale în sectorul energetic, fiind nevoie de îmbunătăţirea eficienţei energetice, de scăderea preţurilor panourilor solare, de managementul cererii şi de reţele electrice inteligente. Aceştia sunt, potrivit respondenţilor la sondajul PwC, factorii care ar putea avea cel mai mare impact pentru sector.

Noile surse de combustibili fosili ar putea de asemenea avea un impact major asupra pieţei, gazul şi petrolul de şist putând schimba datele jocului în industria energetică.

Deloc surprinzător, impactul gazelor de şist este resimţit cel mai tare de către respondenţii din Americi, atât de cei din Statele Unite, care sunt deja avansaţi în acest domeniu, dar şi de cei sud-americani, un continent care ar putea deveni de asemenea un important producător. În acelaşi timp, 38% dintre respondenţii din Europa consideră că gazele de şist vor avea un impact major, iar opiniile din rândul oficialilor din sector nu exclud posibilitatea deschiderii unei noi ere a abundenţei energetice.

Cel de-al 13 sondaj anual în rândul companiilor de electricitate şi utilităţi a fost derulat în perioada martie-iulie 2013, pe baza interviurilor cu oficiali din 53 de companii de utilităţi din 35 de ţări din Europa (printre care şi România), America, regiunea Asia Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.

UPDATE: Hotărârea de reducere definitivă a subvențiilor pentru regenerabile a fost publicată în Monitorul Oficial

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 16 December 2013 18:28

Eoliene incendiuHotărârea de Guvern cu privire la reducerea definitivă a subvențiilor pe bază de certificate verzi pentru facilitățile noi de producție de energie din surse regenerabile, elaborată în septembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

În septembrie, Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă, a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit HG publicate în Monitorul Oficial, de la 1 ianuarie 2014, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2014, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Hotărârea de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

În octombrie, Guvernul a publicat un alt proiect de HG, potrivit căruia acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, plafon deja depășit în momentul publicării proiectului.

Războiul comercial UE-China continuă: tarif de 42% pe exporturile chinezești de sticlă pentru panouri solare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 27 November 2013 13:21

China sticla panouri solareUniunea Euroopeană a impus tarife de până la 42,1% pe exporturile de sticlă pentru panouri solare ale Chinei în Europa, în scopul de a-i proteja pe producătorii europeni de concurența importurilor ieftine din China, într-o mișcare care accentuează tensiunile comerciale din sectorul energiei regenerabile dintre cei doi giganți mondiali.

Noile tarife îi penalizează pe exportatorii chinezi, precum companiile Zhejiang Jiafu Glass și Xinyi PV Products, acuzați de europeni că vând sticlă pentru panouri solare la prețuri cifrate sub costurile de producție, practică denumită dumping. UE a impus deja tarife pe exporturile chinezești de panouri solare.

Producătorii de sticlă pentru panouri solare din UE au suferit prejudicii materiale ca urmare a importurilor la prețuri de dumping din China, se arată în decizia Comisiei Europene de impunere a tarifelor, publicată miercuri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Invazie chinezească

Tarifele de până la 42,1% vor intra în vigoare joi, 28 noiembrie, și sunt programate să rămână în vigoare timp de 6 luni, însă cu posibilitatea prelungirii lor până la 5 ani.

Decizia reprezintă rezultatul preliminar al unei investigații declanșate de Comisia Europeană în februarie anul acesta, ca urmare a plângerii unui grup de producători europeni de sticlă pentru panouri solare, care controlează peste un sfert din piața europeană de profil, evaluată oficial la puțin sub 200 de milioane de euro.

Exportatorii chinezi de sticlă pentru panouri solare și-au majorat cota de piață în Europa la 28,8% în 2012, de la doar 6,2% în 2009.

"Subvenționista" UE nu apreciază subvențiile Chinei

Tarifele impuse de Comisie merg de la 17,1% până la 42,1%, în funcție de compania exportatoare și de cât de grav este considerat dumpingul practicat de fiecare de către autoritățile de la Bruxelles.

Guvernele UE, la propunerea Comisiei, urmează să decidă în interval de 6 luni dacă tarifele temporare impuse astăzi vor deveni sau nu definitive, respectiv dacă se va activa clauza de prelungire a lor pe un interval de 5 ani. În acest din urmă caz, și cotele procentuale ale tarifelor s-ar putea modifica.

Începând din 2012, UE investighează acuzațiile producătorilor europeni potrivit cărora China exportă în Europa panouri solare la prețuri de dumping, întrucât autoritățile de la Beijing le subvenționează costurile de producție.

Raportări mincinoase ale lobby-știlor

În august anul acesta, CE a ajuns la un acord provizoriu cu China privind stabilirea unui preț minim și a unei limite maxime de volum de exporturi pentru livrările de panouri chinezești în Europa. Acordul este în vigoare până în 2015.

Pe de altă parte, s-a dezvăluit că acest acord, precedat de impunerea de tarife asupra exporturilor chinezești de panouri solare, a avut la bază susţinerea eronată conform căreia capacitatea de producţie din UE este suficientă cât să acopere cererea de produse solare din Europa.

O bună parte din informaţiile UE au provenit din aceeaşi sursă pe care a avut-o EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil. Iar sursa respectivă, Europressedienst, care este de fapt o agenţie media unde chiar şi patronul este jurnalist, a greşit mereu doar într-un singur sens, raportând producție mai mare și consum mai mic.

Olanda, contraste energetice: turbine eoliene și coșuri de termocentrale (FOTO)

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 25 November 2013 12:24

Olanda principalaO imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

photo 2 1

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

photo 1

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

photo 3

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

photo 2 2

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

photo

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

 

Prostie "solară" a statului: guvernul îi va putea percheziționa fără mandat pe spaniolii bănuiți că produc ilegal energie fotovoltaică

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 14 November 2013 00:31

 

Spania energie solaraMai întâi, autoritățile de la Madrid au dat subvenții pentru proprietarii de locuințe care își instalau propriile sisteme fotovoltaice. După care, văzând că se scumpește curentul electric din cauza subvențiilor, iar deficitul bugetar crește, dar fiind prea complicat să taie subvențiile, au continuat să le acorde, dar au început să-i și impoziteze pe respectivii proprietari, pentru a mai recupera din pagubă.

Mai departe, văzând că oamenii au început să-și instaleze centrale solare pe șest, renunțând benevol la subvenții, pentru a scăpa de impozitare, au hotărât să-i amendeze pe cei prinși cu instalații fotovoltaice fără acte și autorizații. În fine, meșteșugul de tâmpenie a ajuns acum la apogeu: inspectorii de la Ministerul Energiei din Spania vor putea intra fără mandat de percheziție pe proprietățile celor bănuiți că se alimentează cu energie de la soare fără voie de la stăpânire și fără să plătească bir.

Guvernul spaniol a adoptat, recent, un amendament la legea energiei, potrivit căreia inspectorii guvernamentali vor putea pătrunde pe proprietăți private unde se bănuiește că există centrale solare neautorizate și neconectate la rețelele publice de electricitate fără a dispune în prealabil de un ordin judecătoresc în acest sens, măsură privită de avocați ca fiind neconstituțională și de natură a crea un precedent extrem de periculos.

Din cauza subvențiilor pentru energia regenerabilă și a administrării deficitare, companiile publice de utilități din Spania au ajuns, vara aceasta, la datorii totale de 26 de miliarde de euro, care apasă asupra deficitului bugetar al guvernului de la Madrid.

La sfârșitul lunii iunie, executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție.

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilă care nu sunt conectați la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60% peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă și are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

 

Guvernul stopează acreditarea de centrale electrice regenerabile eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 23 October 2013 15:48

Eoliene incendiuAnul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Unde dai și unde crapă: avântul eolienelor majorează cifra de afaceri a Hidroelectrica

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Wednesday, 16 October 2013 14:58

Hidroelectrica eoliene BUNCantitățile de energie livrate de Hidroelectrica pe Piața de Echilibrare au crescut, ca urmare a majorării puterii instalate în parcuri eoliene la nivel național, compania depășind estimarea anuală din bugetul de venituri și cheltuieli, de 847 GWh, încă de la finalul lunii august 2013 și prognozând că, până la sfârșitul anului, va livra pe piața respectivă o cantitate totală cu cel puțin 200 GWh peste cea estimată inițial, ceea ce va însemna o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro.

„Datorită creșterii semnificative a puterii instalate în parcuri eoliene, Hidroelectrica a înregistrat și o creștere a cantităților de energie tranzacționate pe Piața de Echilibrare, estimarea din BVC la nivelul întregului an – 847 GWh – fiind depășită încă de la sfârșitul lui august 2013. În aceste condiții, compania estimează o depășire semnificativă a acestui indicator, cu cel puțin 200 GWh până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro”, se arată într-un anunț al Hidroelectrica.

Piața de Echilibrare a fost creată în 2005 pentru a asigura siguranța și stabilitatea sistemului energetic național (SEN). Operatorul de transport, Transelectrica, identifică nevoile de reglaj în sistem, pe partea de producție sau de consum, și achiziționează energie de echilibrare, care se introduce sau se extrage din SEN de către participanții la piața de energie.

Creșterea puterii instalate în centrale eoliene, a căror producție este preluată, potrivit legislației în vigoare, cu prioritate în SEN, poate duce atât la exces de producție în raport cu consumul, cât și la perioade de penurie, ca urmare a caracterului intermitent al funcționării eolienelor. Prețurile practicate pe piața de echilibrare sunt semnificativ mai mari decât cele de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).

Producție peste estimări, dar sub medie

„Gradul de umplere în marile lacuri de acumulare este de 86%, ceea ce garantează acoperirea tuturor obligațiilor contractuale, precum și rezerva de putere și energie necesare pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național. În aceste condiții, este de așteptat ca Hidroelectrica să obțină rezultate economice foarte bune la finele anului”, a declarat președintele directoratului Hidroelectrica, Mihail Stănculescu.

Potrivit companiei, în primele șase luni ale acestui an, Hidroelectrica a depășit în mod constant indicatorii de performanță prevăzuți în buget, evoluție care se menține și după închiderea procedurii insolvenței, chiar în condițiile unui an deficitar din punct de vedere hidrologic, a scăderii cererii pe piața energiei electrice, precum și a scăderii prețurilor de livrare.

Pînă la finele lunii septembrie, Hidroelectrica a produs și livrat 11.336 GWh, iar estimarea producției pentru întreg anul 2013 este de circa 14.200 GWh, peste cantitatea de 13.000 GWh luată în calcul la construcția bugetului, dar semnificativ mai mică decât producția unui an mediu hidrologic, de 17.539 GWh.

Datorii de 2,8 miliarde lei

Profitul brut realizat în luna septembrie a fost de circa 40 milioane de lei, la o producție de doar 828 GWh. După primele 9 luni din 2013, profitul brut realizat este de 681 milioane lei, iar cifra de afaceri - de 2,282 miliarde lei.

„După declararea insolvenței, compania a vândut energie doar la prețul pieței, a avut un control foarte strict al costurilor și va aplica aceeași politică, pentru maximizarea veniturilor și încadrarea costurilor în limitele bugetului aprobat pentru anul 2013. Am urmărit creșterea resurselor financiare, deoarece Hidroelectrica are de achitat în perioada următoare datorii totale de circa 2,8 miliarde lei, care vor trebui acoperite conform contractelor cu băncile creditoare și cu prevederilor din ălanul de reorganizare” a adăugat președintele directoratului Hidroelectrica.

Compania estimează un profit record pentru anul 2013, care va conduce la recapitalizarea acesteia, după pierderi curente și reportate de 689 milioane lei, înregistrate la finalul anului trecut.

Veste bună pentru Sidex și Alro: UE ar putea accepta reducerea subvențiilor pentru regenerabile plătite de marii consumatori industriali de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 11 October 2013 00:49

Arcelor Mittal certificate verziUniunea Europeană ia în calcul relaxarea reglementărilor comunitare cu privire la ajutoarele de stat pentru a le putea permite guvernelor statelor membre să ia anumite măsuri pentru reducerea poverii facturilor la curent electric pentru marile întreprinderi industriale care consumă intensiv energie. Asta după ce cancelarul german, Angela Merkel, s-a arătat inflexibilă și a declarat că va continua să susțină politica Germaniei de a-i scuti pe giganții industriali naționali mari consumatori de energie electrică de plata unei părți din subvențiile destinate promovării energiei regenerabile, în pofida amenințărilor cu infringementul venite de la Bruxelles.

Astfel, Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene (CE) ar putea aproba măsuri selective, menite să reducă costurile cu energia electrică doar pentru anumite industrii și companii, considerate strategice, mari consumatoare de energie și, totodată, care prezintă riscuri mari de relocare a unor facilități de producție în jurisdicții cu legislații de mediu mai puțin exigente decât cea europeană.

Aceste măsuri ar urma să facă parte din noul ghid al CE privind ajutoarele de stat, programate să fie adoptate în prima jumătate a anului 2014, a declarat comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, adăugând că Comisia va solicita până la finalul lui 2013 opinii asupra unui proiect de ghid, discutat de CE săptămâna aceasta într-o primă lectură.

„Aceste avantaje și înlesniri trebuie acordate temporar, nu definitiv. Problema este cât de lungă sau cât de scurtă să fie lista companiilor și industriilor eligibile pentru aceste privilegii”, a spus Almunia.

Merkel știe să spună „Nein!”

Discuțiile vin pe fondul adâncirii handicapului de competitivitate al Europei față de SUA, americanii beneficiind de prețuri la energie semnificativ mai reduse, printre altele grație avântului exploatărilor de gaze de șist. În plus, UE pregătește întocmirea unei liste de companii care urmează să primească o cantitate mai mare de permise de emisii de dioxid de carbon gratuite, în cadrul sistemului european de tranzacționare a acestor documente.

Însă discuția privind acordarea selectivă de ajutoare de stat, doar pentru anumite companii și industrii, se referă și la scutirea acestora, total sau parțial, de plata subvențiilor datorate de toți consumatorii de energie pentru dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă. Germania aplică deja o astfel de politică, în vreme ce România și-ar dori să o facă, așteptând deocamdată OK-ul Comisiei Europene.

Astfel, recent, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a afirmat, într-o întâlnire cu comisarul european pe Energie, Gunther Oettinger, că guvernul de la București va continua să susţină producţia de energie din surse regenerabile, însă analizează totodată potenţiale scheme de sprijin pentru consumatorii industriali.

Anul acesta, Angela Merkel a declarat că respectivele scutiri pentru marii consumatori industriali, printre care Bayer sau HeidelbergCement, sunt vitale pentru competitivitatea globală a economiei germane și că statul german va lupta „cu hotărâre” la Bruxelles pentru a le menține. Numărul total al întreprinderilor din Germania care au beneficiat de aceste scutiri se ridică la peste 1.700, iar costurile acestora – la circa 4 miliarde de euro.

Potrivit legislației UE, acordarea în mod selectiv de ajutoare de stat, care pot merge de la scutiri fiscale la garanții guvernamentale pentru credite, este ilegală, însă în norme există o formulare care poate permite excepții, anume că o astfel de politică poate fi permisă în mod excepțional, din „rațiuni de dezvoltare economică generală”. CE intenționează, în acest sens, să elaboree reguli specifice pentru industriile intens consumatoare de energie electrică.

Se va reduce cu 50% povara certificatelor verzi pentru marii consumatori industriali?

În România, în forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze. Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată. În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Ne-a fost teamă de infringement

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi fost o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că, la acea dată, exista deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană pregătea, în iulie, declanșarea unei investigații asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie ar fi constituit ajutor de stat ilegal, care încălca regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțineau că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Publicația mai susținea că beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numărau giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Vestas primește o gură de oxigen din raiul eolian românesc, după ce danezii au ajuns să-și vândă fabrici cu 1 euro bucata pentru a-și reduce pierderile și costurile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 10 October 2013 22:36

Vestas Crucea Nord BUNGigantul danez Vestas a anunțat, miercuri, că a primit comanda de a echipa integral cu turbine eoliene parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, unul dintre cele mai mari din România, proiectat la o capacitate instalată de 108 MW și deținut de către producătorul german de energie STEAG.

Comanda include furnizarea, instalarea și operarea turbinelor, precum și un contract de mentenanță semnat pe 10 ani. Livrarea este planificată să înceapă în aprilie anul viitor, iar finalizarea lucrărilor și predarea parcului eolian către investitor este așteptată pentru luna decembrie 2014.

Danezii vor livra celor de la STEAG, pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, un număr de 36 de turbine eoliene model V112.3.0 MW, care vor produce peste 300 GW de energie electrică pe an, echivalentul unei economii de aproape 124.000 de tone de emisii de dioxid de carbon, susțin cei de la Vestas.

Parcul eolian Crucea Nord va putea alimenta cu curent electric gospodării numărând peste 550.000 de persoane.

În prima jumătate a acestui an, Vestas a livrat către clienți din întreaga lume 654 de turbine eoliene de tip V112.3.0 MW, cu o capacitate instalată totală de peste 1,9 MW, și a mai primit comenzi ferme pentru încă 4,5 GW.

Credit de la BERD

Producătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare

BERD a anunțat, în august, că ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirma într-un comunicat al BERD.

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, a fost primul jucător de top care a reluat investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Ambiții pe măsura dimensiunilor

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. În 2012, germanii anunțau că energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.
Fabrici vândute pe 1 euro

Marți, cu o zi înainte de comunicatul privind comanda pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, danezii anunțau că au ajuns la un acord cu grupul german VTC Partners GmbH pentru vânzarea a 6 fabrici de turbine eoliene din portofoliul Vestas, la prețul de 1 euro bucata, mișcarea fiind parte dintr-un plan pe doi ani de vânzare de active, implementat de Vestas pentru stoparea pierderilor și ținerea sub control a costurilor.

Compania daneză va consemna o pierdere contabilă de 50 de milioane de euro pe trimestrul al treilea al acestui an în urma vânzării fabricilor, localizate în Norvegia, Suedia, Germania, China și Danemarca.

Potrivit planului menționat, care ar urma să fie finalizat la sfârșitul lui 2013, Vestas încearcă să-și reducă costurile fixe cu 400 de milioane euro, vizând totodată reducerea cu 30% a personalului, la 16.000 de angajați. Cei 1.000 de salariați de la cele 6 fabrici vândute își vor păstra locurile de muncă, urmând să fie preluați de cumpărătorul german.

Cu o săptămână înainte, Vestas anunța închiderea unei fabrici din Taranto, Italia, cu 120 de angajați. Anterior, danezii renunțaseră la vânzarea fabricii din Pueblo, Colorado, anunțată în august, așteptându-se ca unitatea americană să funcționeze la capacitate maximă anul acesta.

Deal-ul parafat cu cei de la VTC Partners prevede că Vestas va avea dreptul de a primi de la germani până la 25 de milioane de euro din eventualele profituri ale fabricilor vândute. Acordul prevede și un contract de furnizare și vânzări cu VTC, danezii estimând că renunțarea la fabrici le va reduce costurile cu circa 30 de milioane de euro pe doi ani.

Cis Gas și firma germană Soventix construiesc un parc solar de 2,1 MW la Cuc, în județul Mureș. Nemții au în plan încă 3 proiecte fotovoltaice în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 September 2013 19:00

Cuci parc solarCompania germană Soventix GmbH din Duisburg a început construcția unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 2,1 MW în comuna Cuci din județul Mureș, în parteneriat cu firma românească Cis Gas.

Momentan, cei de la Soventix intenționează ca, după finalizarea investiției, realizată alături de cei de la Cis Gas, să mențină facilitatea în portofoliul propriu.

Din cauza politicii discutabile a UE în privința importurilor de componente de echipamente solare și a incertitudinilor cu privire la regimul subvențiilor pentru energia regenerabilă din statele europene, investitorii în centrale solare sunt extrem de îngrijorați, a declarat CEO-ul Soventix, Thorsten Preugschas.

„În consecință, compania noastră investește în centrale solare pe care să le poată opera independent până reușește să convingă alți potențiali operatori că investițiile sunt sigure”, a precizat Preugschas.

Soventix vrea să finalizeze parcul solar de la Cuci și încă un proiect similar până în noiembrie anul acesta. Mai mult, nemții sunt în negocieri cu posibili investitori pentru a mai construi două facilități fotovoltaice, cu o capacitate instalată cumulată de 15 MW.

În total, cele patru parcuri solare avute în vedere de Soventix vor avea o capacitate instalată totală de circa 20 MW și vor produce peste 24 de MWh de electricitate pe an, cu care vor alimenta mai mult de 6.000 de gospodării. În total, facilitățile vor ocupa o suprafață de aproape 40 de hectare.

Cei de la Soventix spun că, grație sistemului de subvenții prin certificate verzi, investițiile în centrale solare sunt încă viabile economic în România.

„Chiar dacă intenționăm să ne concentrăm în primul rând pe expansiunea pe alte continente, vrem totodată să continuăm să construim centrale solare pentru investitorii instituționali din Europa”, a declarat directorul executiv al Soventix, Tobias Friedrich.

IKEA vrea să vândă panouri solare chinezești fabricate în Germania pentru a profita de subvenționarea generoasă a energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 September 2013 13:58

IKEA panouri solareSuedezii de la IKEA, cel mai mare retailer mondial de mobilă, plănuiesc să înceapă să vândă panouri solare în magazinele pe care le dețin în Marea Britanie, pentru a profita de subvențiile generoase de care beneficiază producția de energie din surse regenerabile în Regatul Unit.

Intenția IKEA este de a pune în vânzare pachete de panouri solare, cu tot cu kituri de instalare, la toate cele 17 magazine ale sale din Marea Britanie, în următoarele 10 luni.

Potrivit companiei suedeze, decizia a fost luată după succesul unui proiect-pilot derulat la magazinul IKEA din Lakeside, din estul Londrei, unde aproape în fiecare zi se vinde câte un sistem fotovoltaic pentru locuințe.

Marea Britanie are un sistem generos de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile. Proprietarii de sisteme fotovoltaice cu panouri solare primesc subvenții atât pentru generarea ca atare de curent electric, cât și pentru revânzarea către sistemul energetic național a surplusului de energie rezultat după alimentarea locuințelor proprii.

Astfel, o casă britanică-standard, de dimensiuni medii, care are unul din acoperișuri îndreptat spre sud, pe care sunt instalate panouri solare, poate obține până la 770 de lire sterline (918 euro) pe an în subvenții și reduceri ale valorii facturilor de electricitate, potrivit calculelor IKEA.

IKEA va oferi spre vânzare panouri solare subțiri chinezești, produse de Hanergy Holding Group la subsidiara sa din Germania. Investiția minimă pentru potențialii cumpărători este de 5.700 de lire sterline (6.800 de euro), sumă pentru care aceștia primesc un număr de 18 panouri solare, care, potrivit estimărilor IKEA, se amortizează în circa 7 ani.

„Clienții noștri vor să trăiască mai sustenabil și de aceea lucrăm alături de partenerii de la Hanergy pentru a face ca panourile solare să devină din ce în ce mai accesibile ca preț”, spune Joanna Yarrow, șeful departamentului de Sustenabilitate al IKEA pentru Marea Britanie și Irlanda.

Piața britanică a energiei solare este mică în comparație cu cele din Germania și Spania, însă a crescut constant în ultimii ani. Totalul puterii instalate s-a majorat cu 25% în septembrie, comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, la 1,7 GW.

Clienții IKEA care vor cumpăra panouri solare din magazinele suedezilor vor primi consultanță la fața locului, precum și servicii de instalare și mentenanță.

Compania suedeză și-a propus ea însăși ținte ambițioase de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului propriu de electricitate. IKEA vrea ca această pondere, asigurată de facilități eoliene și solare, să ajungă la 70% în 2015 și 100% în 2020.

IKEA deține parcuri eoliene în mai multe țări din Europa și și-a instalat panouri solare pe multe din magazinele, fabricile și depozitele sale.

Guvernul reduce definitiv subvențiile pe bază de certificate verzi pentru centralele regenerabile noi, cele mai afectate sunt eolienele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 28 September 2013 18:32

Eoliene incendiuExecutivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Electoratul și economia Germaniei așteaptă de la „Mutti” Angela Merkel ieftinirea curentului electric, după ce i-au acordat al treilea mandat de cancelar

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:08

Angela Merkel Energie IAngela Merkel a câștigat din nou, pentru a treia oară consecutiv, alegerile în Germania, inspirând siguranță și încredere electoratului. De altfel, organizația de tineret a partidului ei, Uniunea Democrat-Creștină, a adoptat ca slogan neoficial de campanie expresia „Mutti Macht’s”, care s-ar traduce aproximativ cu „Mami (mămica) se va ocupa de toate”.

Acum, după campanie și scrutin, în timpul cărora subiectul energiei nu a fost o temă principală, „Mutti” are de rezolvat o problemă care, dacă se acutizează, riscă să submineze grav principala economie a Europei: costurile tot mai mari ale renunțării la producția de energie nucleară și fosilă, coroborată cu promovarea surselor regenerabile de curent electric.

În 2011, după dezastrul de la reactorul nuclear de la Fukushima din Japonia, Merkel a decis intempestiv că Germania va renunța treptat, până în 2025, la toate centralele atomice pe care se bazează, în prezent, o bună parte din producția de energie a țării.

Acestea ar urma să fie înlocuite cu centrale eoliene și solare, care beneficiază de subvenții generoase, suportate de consumatorii casnici și industriali, precum și de prioritate la preluarea producției lor în sistemul energetic german: distribuitorii sunt obligați să cumpere curentul produs de acestea, la prețuri garantate preferențiale, peste cele de piață, indiferent de fluctuațiile cererii din partea clienților.

Cu 30% mai scump

La acea dată, măsura s-a bucurat de mare sprijin popular, dar consecința a fost că, în prezent, curentul electric în Germania este cu circa 30% mai scump decât media zonei euro. La rândul lor, companiile germane se tem că vor deveni din ce în ce mai puțin competitive în comparație cu concurenții lor externi, ca urmare a majorării costurilor cu energia. Mai mult, rețeaua electrică de transport a Germaniei are nevoie de investiții în upgradare pentru a putea face față valului de capacități instalate regenerabile noi, cu problemele lor bine-cunoscute de intermitență.

Merkel a ales prudența și a declarat că se va ocupa de această problemă după alegeri, evitând, în perioada preelectorală, să se implice prea mult într-o chestiune care presupune negocieri dure și complicate cu diferite grupuri de interese, de la organizațiile de lobby ale industriilor mari consumatoare de energie la cele ale producătorilor de energie regenerabilă și la grupuri ecologiste, puternice și influente în Germania.

În martie anul acesta, Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali. Autoritățile locale s-au opus tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar fi amenințat investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal a refuzat reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar fi majorat deficitul bugetar federal al Germaniei.

„Schimbarea politici energetice este esențială nu doar pentru competitivitatea economiei germane, ci și pentru buzunarele germanilor de rând. Merkel va trebui să găsească un punct de echilibru între ținta de dezvoltare a energiei regenerabile și necesitatea ca prețurile la curent electric să nu explodeze”, spune Carsten Nickel, analist la Teneo Intelligence.

Tarife neconcurențiale, garantate pe 20 de ani

Reducerea subvențiilor și privilegiilor pentru regenerabili ar fi în beneficiul consumatorilor, însă ar fi de natură să pună frână investițiilor în acest domeniu, afectând activitatea și locurile de muncă ale unor companii de echipamente eoliene și solare cum ar fi Vestas sau Trina Solar. Încă nu este limpede care va fi efectul unei astfel de reforme asupra marilor companii de utilități precum RWE sau E.ON.

„Regenerabilele nu mai constituie o nișă a pieței de energie, ci sunt parte componentă a mixului energetic național, ceea ce înseamnă că acum problema se pune cu totul diferit”, a declarat Angela Merkel în fața Bundestagului, pe 3 septembrie.

Una dintre ideile de reformă este renunțarea la tarifele garantate peste nivelul pieței, suportate de consumatori, pentru producția de energie regenerabilă, sau măcar plafonarea majorărilor anuale ale acestora. Pe legea în vigoare, aceste tarife, precum și majorările lor anuale, sunt garantate pe 20 de ani. Schimbările ar afecta doar proiectele regenerabile noi, nu și pe cele aflate deja în funcțiune.

Una dintre cele mai puternice organizații de lobby ale industriei germane, BDI, care reprezintă circa 100.000 de companii, printre care giganți precum Volkswagen sau Siemens, cere să se renunțe la tarifele garantate și la preluarea cu prioritate în sistemul energetic a producției regenerabililor, indiferent de cerere. Organizația vrea ca producătorii de energie regenerabilă să vândă la prețuri și în condiții de piață, adică în funcție de volumul și momentul cererii și nu în funcție de când bate vântul sau strălucește soarele.

Temă centrală de negociere politică post-alegeri

Revendicări sau propuneri similare au venit și din partea cartelurilor industriei chimice și companiilor de utilități, ca și din partea fostului partener de coaliție al cancelarului Merkel, Partidul Liber-Democrat. Ministrul creștin-democrat al Mediului din fostul guvern Merkel, Peter Altmaier, partener apropiat și confident al cancelarului, s-a certat de multe ori pe aceată temă cu ministrul Economiei, Philipp Roesler, membru al Partidului Liber-Democrat.

Acum nu se va mai pune problema unor astfel de fricțiuni, căci liber-democrații nu au reușit să atingă pragul electoral de accedere în Parlament, iar creștin-democrații lui Merkel au obținut cel mai bun scor de la victoria lui Helmut Kohl din 1990, de după reunificare – 41,5% din voturi. Acest lucru face posibile coaliții cu social-democrați sau cu ecologiștii.

Fără îndoială că energia va fi un subiect-cheie al oricărei negocieri guvernamentale, iar un acord cu social-democrații pare mai ușor de obținut, în condițiile în care este de așteptat ca verzii sprijină accelerarea dezvoltării energiei regenerabile. Pe de altă parte, social-democrații au în palmares primul demers politic german de renunțare la energia nucleară, din mandatul cancelarului Gerhard Schroeder.

Doar anul trecut, în Germania s-au instalat capacități regenerabile de 10 GW, echivalentul a 10 centrale nucleare, ceea ce a sporit presiunea asupra sistemului de transport al energiei, din cauza intermitenței producției facilităților eoliene și solare. Una dintre soluțiile avute în vedere este dezvoltarea fermelor eoliene offshore, mai stabile din punct de vedere al producției, dar care au și costuri mai mari de construcție. În plus, s-au consemnat întârzieri în conectarea la rețeaua terestră de electricitate a câtorva proiecte marine finalizate.

Neamțul plătește, fie el consumator sau contribuabil

Planul de renunțare la energia nucleară a creat și alte probleme. Din cauza faptului că eolienele și solarele inundă rețeaua electrică la mijlocul zilelor, pe vârf de cerere, beneficiind de prioritatea care le este acordată prin lege, companiile de utilități precum E.ON sau RWE își închid centralele pe gaze naturale, care au ajuns să meargă în pierdere, preferând să mențină în producție termocentralele pe cărbune, mai ieftine, dar și mult mai poluante.

Consumatorii casnici subvenționează energia regenerabilă printr-o suprataxă specială, evidențiată pe facturile lor. Anul acesta, aceasta este de 5,28 euro/KWh, în creștere cu nu mai puțin de 47% față de 2012. Costul mediu al electricității pentru gospodării a fost de 26,4 euro/KWh anul trecut, cu tot cu subvenția respectivă, potrivit datelor Eurostat.

Problema este că subvențiile sunt garantate pe 20 de ani, ceea ce, potrivit calculelor Bloomberg, înseamnă că consumatorii germani vor plăti peste 20 de miliarde de euro pe an până în 2030 pentru a finanța trecerea Germaniei de la energie nucleară și fosilă la energie regenerabilă.

„Germania va purta o imensă povară în spinare ceva vreme. E posibil ca guvernul să fie nevoit la un moment dat și să utilizeze fonduri bugetare federale pentru a-i mai despovăra pe consumatori, atât pe cei casnici, cât și pe cei industriali”, spune Hubertus Bardt de la Institutul de Cercetări Economice din Koln.

Satul bavarez regenerabil

Comunitatea bavareză din Wildpoldsried, care numără 2.600 de locuitori, este fără îndoială una dintre cele mai ecologiste din lume, și nu la nivel declarativ. Foarte multe locuințe, dar și clădirile publice, au panouri solare pe acoperișuri, iar unele se alimentează cu căldură de la centrala pe biomasă a localității. Pe dealuri sunt turbine eoliene, finanțate de localnici, iar mai multe ferme au centrale pe biogaz.

În total, cei din Wildpoldsried produc de patru ori mai multă energie decât consumă. Grație obligației legake de preluare cu prioritate a producției regenerabile în sistemul energetic național, surplusul de electricitate al localității, în valoare de circa 5 milioane de euro pe an, este revândut în rețea.

Factura este însă achitată de consumatorii din întreaga Germanie, iar consumatorii au început să se sature.

„Înainte, germanii se temeau cel mai mult de pene de curent și de riscurile prezentate de centralele nucleare. Acum, principala lor preocupare este scumpirea continuă a curentului electric. Procesul de trecere la energia regenerabilă a fost prost administrat, iar politicile energetice trebuie de urgență modificate”, spune Claudia Kemfert de la Institutul German pentru Cercetări Economice.

Străinii se bucură: au și nemții o problemă

Germanii sunt un popor disciplinat și cu respect pentru natură. Atât populația, cât și companiile au fost dispuse, inițial, să plătească prețul necesar renunțării la energia fosilă și nucleară, însă acum tot mai mulți spun că lucrurile au avansat prea mult într-o direcție greșită.

Pe de altă parte, însă, în pofida nemulțumirilor, chestiunea nu a fost câtuși de puțin centrală în recenta campanie electorală. Momentan, Germania rămâne la planul Merkel, elaborat în 2011, care prevede ca ponderea energiei regenerabile în totalul mixului energetic german să ajungă la 35% în 2020 și la 80% în 2050. Anul trecut, procentul a fost de 23%.

„Străinii se uită din afară cu ochi mari la experimentul nostru, al germanilor, cu energia regenerabilă. Și cu puțină bucurie răutăcioasă”, remarcă Kurt Bock, CEO-ul gigantului petrochimic BASF.

Cele mai multe capacități instalate regenerabile urmează să fie instalate în nordul țării, ceea ce va face necesară construirea de linii de înaltă tensiune pentru transportul producției acestora în sud, unde sunt principalii consumatori industriali. Construcția lor stagnează însă, întrucât germanii nu vor stâlpi și cabluri lângă casele și în curțile lor.

Culmea absurdului: eoliene pe motorină

„Nu sunt câtuși de puțin împotriva energiei eoliene și solare, dimpotrivă. Dar mulți germani au ajuns să se întrebe de ce e nevoie de toate aceste rețele, devreme ce e mai eficient să ai producție descentralizată de energie”, spune Willi Traut, conducătorul unei campanii publice, veche deja de doi ani, pentru îngroparea cablurilor electrice de înaltă tensiune din zona Dusseldorf.

Lucrurile merg greu și cu centralele eoliene offshore. Acestea dau randamente mai bune, dar sunt mai complexe din punct de vedere tehnic, mai scumpe și mai greu de finalizat. Cu toate acestea, planurile guvernamentale prevăd instalarea a 10 GW de astfel de capacități pe coasta nordică a Germaniei până în 2020.

Mass media germană a făcut un imens scandal când s-a descoperit că un parc eolian offshore nou, situat lângă insula Borkum din Marea Nordului, în loc să producă el însuși curent folosind puterea vântului, consuma mari cantități de motorină. Un caz similar a fost semnalat recent în Marea Britanie.

Problema era că, din cauza descoperirii unor mine marine provenind din al doilea război mondial pe fundul mării, în apropiere de fundația centralei, nu au putut fi făcute toate legăturile necesare cu țărmul pentru conectarea facilității la sistemul energetic. Iar componentele mecanice ale turbinelor eoliene trebuie menținute în funcțiune pentru a se evita corodarea lor, ceea ce necesită consum de motorină.

Chinezii instalează două parcuri solare, la Satu-Mare și Butimanu, nederanjați de amânarea subvențiilor și nici de războiul comercial cu UE

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:00

China panouri solareCompania chineză integrată specializată în proiecte fotovoltaice Hisun PV investește în construcția a două parcuri solare, cu o capacitate instalată totală de aproape 13 MW, situate la Satu-Mare, precum și în comuna Butimanu de lângă București.

Realizarea proiectelor este administrată de către subsidiarele din Bulgaria și Italia ale germanilor de la Juwi Solar, iar directorul subsidiarei bulgare a declarat că, deși amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, măsura s-ar putea dovedi până la urmă pozitivă, întrucât ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Centrala solară de la Butimanu a celor de la Hisun PV va avea o capacitate instalată de 7,015 MW, iar cea de la Satu Mare – de 5,88 MW.

Lucrările de construcție a celor două parcuri au demarat la începutul acestei luni și sunt realizate de către compania chineză Abacus Renewables, care se ocupă și de partea de inginerie și de cea de achiziții. Lucrările presupun instalarea a 53.700 de module solare, fabricate de către altă firmă chineză, GD Solar.

Conectarea la sistemul energetic național energetic a celor două noi parcuri fotovoltaice este așteptată să aibă loc în luna noiembrie a acestui an. Cele două facilități vor alimenta cu energie electrică un număr de 4.700 de gospodării, producția anuală cumulată a parcurilor solare de la Satu Mare și Butimanu urmând să fie de 16 milioane KWh.

„Piața fotovoltaică din România este una plină de provocări, dar și foarte promițătoare în același timp. Amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, însă în același timp ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, care ulterior să se spargă, așa cum am văzut că s-a întâmplat în alte părți”, a declarat directorul executiv al subsidiarei bulgare a Juwi Solar, Nikola Gazdov.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

În august, China și UE au ajuns la un acord cu privire la stabilirea de limite cantitative și de prețuri minime la exporturile de panouri solare chinezești în Europa. Potrivit acestuia, companiilor din China care semnează înțelegerea nu li se vor percepe tarife antidumping de către companiile europene, atâta vreme cât nu practica un preț de instalare mai mic de 0,56 euro/watt și în limita unor exporturi totale de 7 GW pe an.

Preţul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înţelegerea vor fi afectate de tarifu antidumping anunţat deja de Comisia Europeană, de 47,6%. Europenii îi acuză pe chinezi că vând panouri solare în UE sub prețul de cost, fiind subvenționați în acest scop de guvernul de la Beijing.

Un nou parc solar a fost finalizat și conectat la rețea în Dâmbovița – „coproducție” bulgaro-chineză

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 03 September 2013 11:39

Bulgari parc solarBulgarii de la Day Energy, în parteneriat cu chinezii de la Sunergy, au finalizat construcția unui nou parc dolar, cu o capacitate instalată de 2,5 MW, situat în județul Dâmbovița, noua centrală fotovoltaică fiind deja conectată la rețeaua administrată de Electrica, la 35 de kilometri nord-vest de București.

În doar 50 de zile, noul parc solar a fost instalat și conectat la rețeaua Electrica. Parcul ocupă o suprafață de 6 hectare și va furniza 3,2 TWh de electricitate pe an consumatorilor din județul Dâmbovița.

Noua centrală solară a primit aprobările necesare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și va primi drept subvenție un număr de 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs, dintre care 4 pot fi tranzacționate imediat, spun companiile care au realizat proiectul.

Parcul utilizează peste 10.000 de module solare de înaltă eficiență, produse de Sunergy, invertoare Power One și stații de transformare Schneider. Day Energy s-a ocupat de conectarea la rețea a facilității și va fi responsabilă cu operarea și mentenanța acesteia, în cadrul unui contract de garanție de doi ani.

Day Energy este o companie specializată în proiecte fotovoltaice și de energie termală cu sediul central în Plovdiv, Bulgaria, înființată în 2008. Compania se axează pe proiecte de dimensiuni medii și a executat lucrări în Germania, Bulgaria, Italia, România, Slovacia și Turcia.

Bulgarii vor să se extindă și pe segmentul producției de energie hidro și pe bază de biomasă și dețin și o subsidiară în Germania, la Hanovra, care se ocupă de aspectele tehnice ale proiectelor în care este implicată Day Energy.

În primele 6 luni din 2013, capacitatea instalată totală a centralelor fotovoltaice din România a crescut de peste 7 ori, comparativ cu finalul anului trecut, de la 49,3 MW la 378,5 MW, potrivit datelor Transelectrica.

În iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice.

Asta în pofida faptului că, de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele - două certificate din trei.

Manual de ucis monopolurile: sistemul energetic centralizat e condamnat din momentul în care micii producători de regenerabile vor putea concura fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 27 August 2013 11:10

retea electrica SUA condamnataSistemul electroenergetic centralizat național al Statelor Unite este compus din 3.200 de companii de utilități și este cea mai mare mașinărie de acest gen din lume. Acești distribuitori vând curent electric în valoare totală de 400 de miliarde de dolari pe an, generat în cea mai mare parte din surse fosile și distribuit printr-o rețea de transport în lungime totală de peste 2,7 milioane de mile (4,3 milioane de kilometri). Instituțiile de reglementare fixează tarifele de vânzare a energiei electrice, distribuitorii de curent electric au profituri garantate, iar investitorii acestora, în consecință, beneficiază de dividende sigure.

Este un sistem care nu s-a schimbat prea mult de când Thomas Edison a inventat becul incandescent. Și e condamnat la dispariție, scrie Businessweek.

Cel puțin asta e opinia lui David Crane, CEO al NRG Energy, trader en-gros de energie din New Jersey. Acesta spune că la în joc intră o sumedenie de factori: avântul energiei regenerabile, progresul tehnologiei IT, dereglementarea, gazele naturale ieftine și presiunea politică. Combinația acestora reprezintă, potrivit lui Crane, „o amenințare mortală la adresa actualului sistem de distribuție a energiei electrice”.

El spune că actuala rețea electrică centralizată americană va deveni irelevantă în cam același interval de timp în care telefoanele celulare le-au înlocuit pe cele fixe în cele mai multe gospodării din SUA. În special panourile solare montate pe acoperișuri transformă zeci de mii de firme și locuințe americane în producători de energie electrică, iar fenomenul ia tot mai multă amploare pe zi ce trece.

„Spirală a morții”

Mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

„Unii consumatori, în special cei din regiunile foarte însorite din vest și nord-est, realizează deja că nu mai au deloc nevoie de industria energetică”, avertizează Crane

Opinia sa nu este deloc singulară. În ianuarie, un raport surprinzător de sincer al Edison Electric Institute, unul din principalele grupuri de lobby ale companiilor de utilități, îi avertiza pe membrii organizației că avântul producției de energie în afara rețelei electrice ii pune în aceeași poziție în care se aflau companiile aeriene și de telecomunicații în ultima parte a anilor 70’.

„Companiile aeriene care funcționau înainte de dereglementarea din 1978 au dat faliment. Industria de telecomunicații a suferit transformări care au făcut-o de nerecunoscut astăzi”, se afirmă în raportul citat.

Utilizează gratis rețelele

Crane, CEO-ul NRG Energy, preferă altă analogie. „Ca și US Postal Service, distribuitorii clasici de curent electric vor continua să îi deservească pe cei în vârstă și pe cei cu venituri mici, însă restul populației nu va sta cu mâinile în sân. Eu, cel puțin, pun umărul la diminuarea progresivă a puterii monopolului rețelei electrice”, spune Crane.

Antony Earley Jr., CEO al companiei de utilități Pacific Gas&Electric, nu este de acord cu estimarea de timp a lui Crane, însă este de acord că amenințările la adresa sistemului centralizat sunt serioase. Consumatorii cu panouri solare instalate pe acoperișuri „mănâncă” din veniturile distribuitorilor și operatorilor de sistem, continuând totodată să utilizeze liniile electrice de transmisie pentru back-up sau pentru a revinde în rețea energia pe care o produc.

„Cum pot companiile de utilități să investească în upgradarea și mentenanța rețelei dacă acești consumatori continuă să folosească rețeaua fără să plătească? În joc e însăși stabilitatea sistemului”, spune el. Până în prezent, autoritățile de reglementare din Louisiana, Idaho și California au respins cererile de introducere a unor tarife sau taxe pentru consumatorii care produc energie solară pe cont propriu.

Pe plan mondial, veniturile rezultate din instalarea de sisteme de producere a energiei solare vor ajunge la 112 miliarde de dolari anual în 2018, în creștere cu 44% comparativ cu anul trecut și „mușcând” din veniturile și vânzările distribuitorilor clasici, potrivit firmei de consultanță Navigant Research.

În curând vor concura fără subvenții

„În anumite regiuni din California, Arizona și Hawaii, companiile de utilități se resimt deja din cauza concurenței micilor producători de energie solară. E limpede că va apărea un model nou de sistem energetic”, spune Karin Corfee, director executiv la Navigant Research.

Micii producători de energie solară pot deja concura din punct de vedere al costurilor cu companiile clasice de utilități, însă doar grație subvențiilor de stat pe care le primesc. Anumite regiuni din nord-est vor ajunge în trei ani în situația în care va costa la fel pentru o gospodărie sau firmă să-și monteze panouri solare pe acoperiș sau să consume curent electric din rețeaua centralizată. Majoritatea statelor americane vor ajunge la această situație în 10 ani sau mai puțin, arată mai multe surse din rândul agențiilor de reglementare în energie și al industriei energiei regenerabile.

Un raport din iulie al celor de la Navigant Research arată că, până în 2030, micii producători de energie solară vor putea concura din punct de vedere al prețurilor și costurilor cu distribuitorii clasici, fără să mai primească subvenții, în cea mai mare parte a lumii. Unele orașe, precum San Francisco, au început să cumpere tot mai mult curent electric de la producători independenți de energie solară și eoliană, „peste capul” monopolurilor locale în utilități.

Micii producători independenți de energie, cum ar fi gospodăriile și firmele care își montează panouri solare pe acoperișuri, sunt sprijinite și de avântul de-a dreptul revoluționar din ultima vreme al tehnologiilor de fabricare a microrețelelor electrice locale. Este vorba de sisteme controlate prin intermediul computerelor care le permit consumatorilor, fie ei casnici sau industriali, să facă la scară mică ceea ce, până nu demult, doar marile companii de utilități puteau face: să administreze surse disparate de energie, unele intermitente, fără întreruperi.

Microrețele descentralizate

Microrețelele au fost utilizate multă vreme pentru administrarea sistemelor de back-up. De exemplu, agenția de reglementare Food and Drug Administration (FDA) dispune de o microrețea cu o putere instalată de 26 MW, finalizată în 2011, care a menținut alimentarea cu curent electric a centrului de cercetări de la White Oak al agenției după uraganul Sandy de anul trecut.

Însă adevăratul potențial al microrețelelor constă în aceea că unt capabile să transforme orice persoană, companie sau instituție care dispune de o facilitate de producție de energie regenerabilă într-o micro-companie de utilități autosuficientă. Imaginați-vă că locuința dumneavoastră trece de la curentul electric din rețea la cel din producția proprie la fel de ușor cum trece o Toyota Prius de la benzină la bateria electrică.

David Crane, CEO al NRG Energy, explică planurile companiei sale de adaptare la o lume a viitorului în care nu va mai exista rețea electrică centralizată sau aceasta va avea un rol mult diminuat față de cel din ziua de astăzi. Momentan, principalul business al NRG rămâne furnizarea de energie en-gros pentru marii distribuitori clasici. Însă firma a investit totodată un miliard de dolari în energie solară și în tehnologie legată de regenerabile, inclusiv în 50% din acțiunile parcului fotovoltaic de la Agua Caliente, cu o capacitate instalată de 290 MW, celelalte 50% fiind deținute de o companie controlată de Warren Buffett. În acest fel, NRG a început să „fure” surse de venituri chiar de la companiile de utilități cărora le vinde curent electric din surse fosile.

Anul trecut, NRG a cumpărat 50% din acțiunile companiei tehnologice Sunora, ai cărei ingineri lucrează pentru a pune la punct sisteme de captare a energiei solare care să poată fi instalate pe acoperișurile parcărilor supermarketurilor sau ale clădirilor care adăpostesc rețele de ATM-uri. Aceste sisteme pot fi instalate și puse în funcțiune în doar două zile, iar alți clienți vizați sunt hotelurile de lux.

Sunora mai lucrează și la un kit de microrețea pentru consumatori casnici. Șefii companiei speră să poată vinde în 2015 o astfel de microrețea rezidențială de 10 KW cu prețul de 20.000 de dolari.

E mai ieftin să-ți produci propria energie

Companiile recurg din ce în ce mai mult la sisteme fotovoltaice și microrețele proprii pentru a face față creșterii masive a costurilor cu energia electrică. Verizon investește 100 de milioane de dolari în proiecte solare care urmează să furnizeze curent electric direct (în afara rețelei centralizate) unui număr de 19 clădiri de birouri și centre de date din trei state americane. Centrul de expoziții Mandalay Bay din Las Vegas i-a angajat pe cei de la NRG să instaleze un sistem de producere a energiei solare cu o putere instalată de 6,2 MW, capabil să satisfacă 20% din nevoia de curent electric a centrului.

Wal-Mart, care deține 4.522 de locații în Statele Unite, vrea ca, până în 2020, 1.000 dintre supermarketurile sale să fie alimentate cu energie solară producție proprie. Președintele Wal-Mart SUA, Bill Simon, declara, recent, că, în multe cazuri, a constatat că producția proprie de energie solară este mai ieftină decât curentul electric cumpărat din rețeaua centralizată de la monopolurile de furnizare. „În plus, dispunem de numeroase acoperișuri pe care putem instala panouri solare”, a declarat Simon la o conferință cu investitorii și analiștii.

În concluzie, spune Crane, pentru NRG se deschide o întreagă piață în ceea ce privește furnizarea de energie solară pentru companii, de la băcănii la clădiri de birou și stadioane, care au nevoie de capacități instalate care merg de la 100 KW la 10 MW. De exemplu, contra a 30 de milioane de dolari, NRG a instalat un sistem compus din 11.000 de panouri solare și 14 miniturbine eoliene la stadionul Lincoln Financial Field al celor de la Philadelphia Eagles, care acoperă cam o treime din necesarul de energie electrică al stadionului.

Dar nu se teme Crane că NRG, compania sa, ale cărei venituri anuale, de 8,4 miliarde de dolari, provin momentan aproape în exclusivitate din vânzarea de energie electrică produsă prin arderea de cărbune distribuitorilor clasici de curent elecrric, își va îndepărta clienții tradiționali?

Nu mai e nevoie de o rețea-mamut

„Schimbările de situație necesită schimbări de strategie. În următoarele 2-3 decenii, rețeaua electrică centralizată a SUA va continua să se diminueze din punct de vedere al utilizării ei. De fapt, vârful de consum de electricitate al SUA a fost atins deja, în 2007, iar de atunci acest consum este în continuă scădere. Energia electrică produsă în afara rețelei va câștiga tot mai multă cotă de piață. De la un moment încolo, nu prea va mai fi nevoie de linii de transmisie mari noi, decât pentru situații punctuale, cum ar fi distribuirea energiei produse de câte un parc eolian izolat. Deja, unele linii de transmisie actuale nu-și prea mai justifică existența prin prisma calculului costuri-venituri. În viitor, distribuitorii de energie nu vor mai avea nevoie de capacitățile de care dispun acum”, răspunde Crane.

Cât despre distribuitorii clasici, Crane spune că va fi întotdeauna nevoie de cineva care să livreze minimul necesar de energie pentru ca serviciile esențiale să continue să funcționeze. Cele mai multe centrale electrice bazate pe cărbune sau petrol vor dispărea, inclusiv cele 16 deținute de NRG, pe care Crane vrea să le închidă cât mai repede posibil.

„Practic, deja gazele naturale au eliminat cărbunele din joc și vor scoate din joc și cele mai multe dintre centralele nucleare care funcționează în prezent. Vor rămâne doar câteva, pentru minimul necesar”, arată Crane.

Imperiul contraatacă. Și are dreptate, când se ia de subvenții

Însă o industrie atât de mare, veche, puternică și conectată politică precum cea a companiilor de utilități nu va dispărea pur și simplu peste noapte, în pofida succeselor extraordinare ale progresului tehnologic. Îți dai seama de asta participând la reuniunea anuală a organizației lor profesionale și de lobby.

Anul acesta, în iunie, la Marriott Marquis din San Francisco, nu mai puțin de 950 de executivi, consultanți și personal de suport s-au întrecut în a oferi argumente pentru supraviețuirea industriei. Energia solară nu funcționează peste tot. Utilizarea energiei regenerabile este un nonsens economic în statele caren dispun de cărbune ieftin. Microrețelele nu sunt încă suficient de sigure. Și cineva tot trebuie să plătească pentru liniile de transmisie utilizate pentru revânzarea în rețea a energiei solare generate de micii producători, cu panouri solare instalate pe acoperișuri.

Cea mai mare plângere, și perfect întemeiată, de altfel, este cea legată de subvențiile de stat. „Micii producători de energie din afara rețelei nu sunt în sine o amenințare. Însă schemele de sprijin prin subvenții, impuse de autoritățile de reglementare, da, sunt o amenințare”, spune Nick Akins, CEO al American Electric Power.

La rândul său, Theodore Craver, CEO la Edison International, deținătorul celui de-al doilea cel mai mare distribuitor de curent electric din California, spune cu îndreptățire că subvențiile de stat transmit „semnale economice false” producătorilor de energie solară din afara rețelei. EL estimează că 44.000 dintre clienții distribuitorului său primesc anual peste jumătate de miliard de dolari în stimulente pentru a-și instala sisteme solare, fără a lua în calcul ceea ce încasează din revânzarea în rețea a energiei produse.

Potrivit estimărilor companiilor californiene de utilități, actuala schemă de sprijin și subvenționare a micilor producători de energie solară încarcă în total facturile consumatorilor californieni care nu au instalate panouri solare pe acoperișuri cu 1,3 miliarde de dolari pe an. „Cu alte cuvinte, oamenii care nu doresc sau nu își permit să își instaleze panouri solare pe acoperișuri plătesc pentru cei care vor și își permit. Iar asta face ca o mare parte din costurile de mentenanță ale sistemului să fie puse în cârca celor cu venituri mici”, spune Craver.

Unii pre limba lor vor pieri

Argumentul subvențiilor este extrem de puternic, iar în unele state americane le este chiar interzis companiilor de utilități să intre pe piața energiei regenerabile. Există și excepții, cum ar fi Duke Energy, cea mai mare companie de utilități din SUA, care, din 2007 încoace, a construit 1.600 MW de parcuri eoliene și 100 MW de facilități fotovoltaice. Souther Co din Atlanta, care operează câteva dintre cele mai poluante centrale pe cărbune din America, s-a asociat cu miliardarul Ted Turner pentru a investi în cinci proiecte de energie solară.

Pe de altă parte, în multe state se discută despre reducerea, reorganizarea sau chiar tăierea totală a subvențiilor pentru regenerabile, iar micii producători independenți de energie din afara rețelei sunt tot mai capabili să stea pe propriile picioare. În același timp, companiile de utilități și distribuitorii clasici nu par foarte capabili de adaptare.

„Soarta companiilor de utilități stă în propriile lor mâini. Pot să continue să se plângă și să mârâie, cum au făcut până acum, sau pot să încerce să se adapteze. În California, ar fi fost un lucru deștept pentru ele să intre pe piața energiei solare acum 5-6-7-8 ani și să instaleze chiar ele panouri pe acoperișurile clienților lor, incluzând instalarea și mentenanța în factură. Le-am și propus asta. Știți ce mi-au răspuns? <Nu face parte din cultura noastră>. Auzi tu, nu face parte din cultura lor”, spune Michael Peevey, fost președinte al companiei de utilități Southern California Edison, aflat în prezent la al doilea mandat consecutiv de președinte al California Public Utilities Commission, autoritatea de reglementare statală în domeniu.

O bătălie a costurilor

Pe de altă parte, energia regenerabilă este cu totul diferită de cea din surse fosile, spune John Farrell, cercetător principal la Institute for Local Self-Reliance din Minneapolis. „Nu-ți trebuie mult capital ca să construiești facilitățile. De asemenea, nu trebuie construite toate în același loc, pentru ca după accea să ai nevoie de linii de transmisie de înaltă tensiune pentru a-l transporta la distanțe mari. Ideea că vom continua să avem o formă centralizată de proprietate și control al sistemului energetic este în totală contradicție cu ceea ce ne permite tehnologia din ziua de astăzi”, subliniază Farrell.

Alături de institutul pe care îl reprezintă, Farrell este un susținător al micilor producători independenți din afara rețelei. Dar până și raportul Bernstein, un soi de Biblie a industriei, publicat de Sanford C. Bernstein, estimează că ajungerea la paritate a costurilor nesubvenționate ale energiei solare cu cele ale electricității convenționale va modifica radical dinamica industriei energetice.

„Sectorul tehnologic și cel energetic nu vor mai avea o relație simplă, de tip furnizor-client. Vor concura direct unul cu celălalt. Pentru sectorul tehnologic, prima regulă este: costurile trebuie să meargă totdeauna în jos. În sectorul energetic, ca și în industriile extractive, costurile merg aproape întotdeauna în sus. Dat fiind aceste traiectorii opuse, putem spune, în mod contraintuitiv, că viitoare luptă dintre energia solară și cea convențională nu va fi deloc una cinstită”, conchide raportul.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

Gigantul energetic german care a preluat proiectul eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group vrea bani de la BERD pentru finalizarea acestuia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 15 August 2013 00:10

Crucea Nord parc eolianProducătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare. Costul parcului eolian Crucea Nord, care va avea o capacitate instalată de 108 MW, este estimat la 192 milioane de euro, iar restul finanțărilor necesare vor proveni de la alți creditori, precum și din fondurile proprii ale dezvoltatorului.

BERD ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirmă într-un comunicat al BERD.

Au cumpărat înainte de amânarea subvențiilor

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, este primul jucător de top care reia investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Potrivit experților, până la două treimi din veniturile dezvoltatorilor de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile provin din tranzacționarea certificatelor verzi, costul acestei subvenții fiind suportat de consumatorii finali de curent electric, fiind inclus în facturile lor lunare.

Parcul eolian Crucea Nord își va recupera investiția din vânzarea energiei produse pe piața pentru ziua următoare (PZU), precum și din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenție.

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. Atunci, cu ocazia perfectării tranzacției, Andrei Muntmark, directorul comercial al Monsson Group, declara că România a devenit o țintă atractivă pentru investitori, după implementarea în detaliu a legislației privind sprijinirea energiei regenerabile, în acord cu directivele UE, precum și grație resurselor sale eoliene abundente.

Ce promiteau germanii în 2012

În 2012, germanii anunțau că vor investi peste 200 de milioane euro în proiect, parcul urmând să fie echipat cu 36 de turbine Vestas, cu o putere de 3 MW fiecare. Potrivit planurilor anunțate în 2012 de investitor, energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă. Producția de energie a parcului va putea alimenta circa 200.000 de gospodării din România și va reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 300.000 de tone pe an, mai afirmau reprezentanții companiei germane.

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.

Gazele s-au scumpit cu 8% în iulie, iar curentul electric s-a ieftinit cu 2,5% - jumătate față de cât estima ministrul Niță

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 12 August 2013 11:35

ieftinire curent scumpire gaze BUNPrețul gazelor naturale s-a majorat cu 7,92% în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, acesta fiind și procentul de scumpire al gazelor comparativ cu decembrie 2012, în timp ce energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% luna trecută (scumpire de 7,57% de la începutul anului), iar serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Gazele naturale au consemnat o scumpire cu 7,92% luna trecută, în comparație cu iunie 2013, aceasta fiind prima din acest an, după ce tariful reglementat a fost majorat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la 1 iulie cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei non-casnici, potrivit calendarului convenit cu FMI.

Anul acesta va mai avea loc o etapă de scumpire a gazelor naturale, de la 1 octombrie, cu 2% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei non-casnici.

Ieftinire mai mică decât cea promisă

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 2,48% în iulie 2013 față de iunie, ca urmare a intrării în vigoare a măsurii de amânare până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru energie regenerabilă (certificate verzi), astfel încât scumpirea față de decembrie 2012 s-a redus la 7,57%. Ieftinirea este cu jumătate mai mică decât cea estimată de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, în cursul lunii iunie.

Atunci, ministrul declara că facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10% de la 1 iulie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Pe de altă parte, din declarațiile din iulie ale vicepreședintelui ANRE, Emil Calotă, a reieșit că valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că, din valoarea unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezulta că facturile ar urma să scadă cu 4%. Datele de inflație ale INS pe august, care vor fi publicate pe 11 septembrie, vor proba sau nu acuratețea acestei estimări.

Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 3,03% față de iunie și cu 8,98% față de începutul acestui an, potrivit datelor INS.

Noroc sezonier cu fructele și legumele

Per total, preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor INS.

Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%.

Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

"La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.

Va accepta Bruxelles-ul reducerea subvențiilor pentru regenerabile plătite de marii consumatori industriali din România? Germania riscă infringementul

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 16 July 2013 01:40

Arcelor Mittal certificate verziÎn forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Rămâne însă de văzut cât de eficient va fi acest truc juridic. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Certificatele verzi nu sunt considerate ajutoare de stat, scutirea de ele - da

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că există deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană va declanșa, miercurea aceasta, o investigație asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie constituie ajutor de stat și încalcă regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțin că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numără giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Comisia Europeană nu a confirmat, dar nici nu a negat informația, un purtător de cuvânt al instituției refuzând să comenteze.

Nemții –clienți mai vechi ai CE

Nu este pentru prima dată când politica energetică a Germaniei intră în vizorul autorităților europene de supraveghere și reglementare în domeniul concurenței. În martie anul acesta, CE a declanșat o investigație în legătură cu scutirea marilor consumatori de energie din Germania de anumite tarife datorate operatorilor germani naționali de rețele de transport al energiei electrice, cu scopul de a verifica dacă această scutire nu constituie ajutor de stat ilegal.

Aceste scutiri, a căror valoare totală s-a ridicat la 300 de milioane de euro în 2012, sunt finanțate prin intermediul unui tarif suplimentar impus pe factura celorlalți consumatori – gospodării ale populației și IMM-uri. CE arată că, din 2011, de când au fost introduse scutirea pentru marii consumatori industriali și tariful suplimentar pentru ceilalți, a primit mai multe plângeri în acest sens de la asociații de protecție a consumatorilor, companii energetice, dar și simpli cetățeni.

În total, din 2011 încoace, marii consumatori industriali din Germania au beneficiat de scutiri și facilități legate de energia electrică în valoare de circa 10 miliarde de euro pe an, primind înlesniri în privința subvențiilor pentru regenerabile, tarifelor pentru transportul energiei electrice și taxelor specifice pe energie, naționale și locale. Pe de altă parte, subvențiile au dus la un boom masiv al producție de energie electrică din surse regenerabile, ieftinind puternic prețul en-gros al electricității, ieftinire de care însă au beneficiat exclusiv giganții industriali, populația și micile firme suportând costurile acestui boom.

„Efectul acestor scutiri masive și al prețurilor en-gros la energie foarte mici a fost că industriile cu consum mare de curent electric din Germania au fost privilegiate în mod unilateral, în raport cu competitorii lor din statele vecine. Companiile din Belgia, Olanda, Cehia și Franța se plâng de această formă de dumping practicată de germani”, declara, în mai anul acesta, europarlamentarul ecologist luxemburghez Claude Turmes.

ANRE: Electricitatea se va ieftini în medie cu 4% în august. Bula regenerabilelor se va tempera în 2014

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 11 July 2013 23:36

ANRE ieftinire augustValorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă, potrivit vicepreşedintelui ANRE Emil Calotă, care crede că "bula energiei verzi se va calma" la începutul lui 2014.

"Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începând cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate", a declarat Calotă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

"Elementele din OUG 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare din 1 iulie. Sunt şi anumite elemente care sunt discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul ordonanţei, a căror aplicare stă încă sub semnul întrebării pentru a nu naşte la nivelul Comisiei Europene suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de invetigaţie", a mai spus Calotă.

OUG 57, aprobată de Guvern în luna iunie, prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând să le fie transmise eşalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunţat că noile reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie în România.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

Facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10%, de la 1 iulie, declara, la jumătatea lunii iunie, într-o conferinţă de presă, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Agenția Internațională pentru Energie: Regenerabilele au tot mai puțină nevoie de ajutoare de stat și ar putea depăși gazele în 3 ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 26 June 2013 21:01

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineSursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud