Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed05222019

Last updateWed, 06 Mar 2019 7am

Romana English
Back Home

168 items tagged "Petrom"

Results 1 - 168 of 168

Christina Verchere, OMV Petrom: Amânarea deciziei de investiție în Neptun Deep nu este consecința analizei legii offshore, ci a întârzierii cu care a aceasta fost adoptată

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 01 November 2018 20:12

verchereOMV Petrom nu va adopta decizia finală de investiție referitoare la Neptun Deep în 2018, a confirmat, într-o conferință cu analiștii, CEO-ul companiei, Christina Verchere, adăugând că motivul amânării nu a rezultat din analiza textului legii, ci din întârzierea de trei luni cu care aceasta a fost adoptată de Parlament.

“Nu vom adopta o decizie finală de investiție în 2018. Cum am mai spus este vorba de o chestiune de timp (adoptarea cu o întârziere de 3 luni a legii de către Parlament - n.r.) și nu una care ține de analizarea conținutului legii”, a afirmat CEO-ul OMV Petrom.

Verchere a mai precizat că, deși a fost votată de Parlament miercurea trecută, legea a fost postată de-abia după 5 zile pe site-ul Camerei Deputaților.

“Textul legii a fost publicat la finalul zilei de luni, așa că în acest moment de-abia îl analizăm pentru a înțelege cu adevărat aspectele cheie pe care le urmărim, referitoare la stabilitatea fiscală, competitivitate, povara fiscală, obligativitatea tranzacționării pe piețele centrale (autohtone -n.r.) și drepturile de dezvoltare. Cred că e prematur să-mi exprim o impresie asupra legii”, a adăugat CEO-ul OMV Petrom.

Verchere a mai precizat că, în vederea luării unei decizii finale de investiție, în afara legii offshore, există și alte elemente pe care compania le va lua în considerare, precum liberalizarea pieței de gaze sau dezvoltarea infrastructurii aferente transportului gazelor.

“După ce vom analiza aceste lucruri în cadrul conducerii companiei va exista o decizie comună (de investiție - n.r.) a OMV Petrom și a operatorului Exxon. Decizia de a continua proiectul Neptun Deep este prioritară dată fiind importanța sa în business-ul nostru.”, a precizat Verchere.

În raportul privind rezultatele financiare ale grupului pe trimestrul al treilea, publicat miercuri, OMV Petrom preciza că nu vede probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în ultimul trimestru al acestui an, confirmând, chiar dacă pe un ton mai prudent, declarațiile CEO-ului OMV, principalul său acționar, Rainer Seele. O declarație atenuată similar a avut și CEO-ul OMV la Viena, într-o teleconferință cu analiștii.

Ulterior, în cadrul unui interviu acordat miercuri la postului TV american de top CNBC, Seele a precizat că zăcămintele din Marea Neagră sunt importante pentru România, dar mai ales pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei.

"Cred că Guvernul vrea să creeze un cadru legislativ care să fie suficient pentru investitori. Trebuie să așteptăm. Durează prea mult. Acum așteptăm și citim draftul Legii offshore. La prima vedere, aș putea spune că există unele elemente pe care le putem accepta pentru o asemenea investiție, dar trebuie să vedem cum va arăta forma finală, de după votul prezidențial. Nu va avea nici un impact pe termen scurt asupra bilanțului OMV, este o chestiune care ține de OMV Petrom în România", a spus Seele, părând puțin surprins de întrebarea postului referitoare la România.

În urmă cu o săptămână, Seele anunța categoric că OMV a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep pentru că Legea offshore a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condițiile prevăzute de aceasta și să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum își planificase inițial. În plus, șeful OMV s-a declarat nemulțumit și de obligația impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie.

Ulterior, un alt operator concesionar din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că nu va putea lua o decizie de investiție în proiectul offshore Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a regimului fiscal necompetitiv prevăzut de Legea offshore.

Miercurea trecută, Parlamentul a votat Legea offshore cu o fiscalitate majorată chiar și față de nivelul prevăzut de varianta trimisă de președintele Klaus Iohannis la reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulțumiți de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților.

OMV Petrom: Luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în acest an este improbabilă

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 31 October 2018 20:08

OMV NamibiaOMV Petrom nu vede probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în ultimul trimestru al acestui an, precizează compania în raportul privind rezultatele financiare ale grupului pe trimestrul al treilea, confirmând, chiar dacă pe un ton mai prudent, declarațiile CEO-ului OMV, principalul său acționar OMV, Rainer Seele.

“Legea privind activitățile offshore a fost aprobată în parlament. Suntem în proces de analiză a acesteia pentru a ințelege modul în care va impacta activitățile noastre offshore. Având în vedere momentul din an în care ne aflam, nu vedem probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în trimestrul al patrulea”, precizează OMV Petrom.
Miercurea trecută, grupul austriac OMV, compania mamă a OMV Petrom, care deține, alături de americanii de la ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc, a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep, a anunțat, la Viena, în cadrul unei conferințe, CEO-ul Rainer Seele

Vineri, un alt operator, Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că nu va putea lua o decizie în ceea ce privește în ceea ce privește proiectul Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a adoptării legii offshore, ce impune un regim fiscal necompetitiv.

Prezent la Profit Energy.forum, ministrul energiei, Anton Anton, a declarat că este normal ca operatorii zăcămintelor din Marea Neagră să amâne decizia de investiție pentru anul viitor, dat fiind faptul că legea offshore a fost adoptată la finalul lunii octombrie.

“Suntem în noiembrie. Mi se pare normal ca decizia să fie adoptată anul viitor”, a afirmat ministrul, la eveniment.

Totodată, Anton Anton a afirmat că speră ca decizia să fie pozitivă, însă nu a exclus nici posibilitatea ca operatorii să adopte o decizie negativă.

“Întotdeauna există un risc (ca decizia de investiție să fie negativă - n.r.), eu sper ca acesta să fie mic”, a precizat ministrul.

Potrivit raportului OMV Petrom, în primele trei trimestre ale acestui an, compania a finalizat forarea a 74 de sonde noi și sidetrack-uri, dintre care două sonde de explorare. Până la finalul anului, OMV Petrom estimează că va finaliza mai mult de 100 de sonde noi și sidetrack-uri și aproximativ 1.000 de reparații capitale.

OMV a semnat un memorandum cu Schlumberger pentru a avea acces rapid la noile tehnologii digitale

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 16 October 2018 09:23

petrom sediu2OMV, principalul acționar al OMV Petrom, și Schlumberger, unul dintre cei mari furnizori de tehnologie de foraj și exploatare de petrol și gaze au semnat un Memorandum de Înțelegere în vederea implementării unor soluții digitale, a anunțat luni compania austriacă.

Cele două companii au convenit să evalueze diferite modele de colaborare în vedere implementării unor soluții digitale în activitatea de explorare, exploatare și prelucrare a petrolului și gazelor naturale.

"Colaborarea (cu Schlumberger - n.r.) ne-ar plasa într-o poziție de lider în domeniu și va permite mai rapid accesul OMV la noile tehnologii digitale”, a declarat Johann Pleininger, membru al Consiliului de conducere al OMV și vicepreședinte al Comitetului executiv.

Înainte de a a ajunge vicepreședinte OMV, Pleininger a ocupat mai multe poziții de conducere în cadrul OMV Petrom, venirea în România fiind și acum considerată de austriac drept cea mai importantă decizie luată în cariera sa. DE tehnologiile respective ar putea beneficia și Petrom, Schlumberger având deja postat pe site-ul său un studiu de caz privind folosirea tehnologiei sale de către compania românească

Memorandumul de înțelegere pentru un viitor parteneriatul strategic va accelera implementarea strategiei digital ale OMV prin valorificarea unor noi tehnologii digitale dezvoltate în prezent de Schlumberger.

OMV a adoptat deja o strategie digitală la nivelul întregului grup și o foaie de parcurs pentru a sprijini creșterea companiei, cu accent pe implementarea strategiei segmentului upstream (de explorare și producție) al OMV.

Randamentul dividendului Romgaz pentru 2018 ar putea fi de 3 ori mai mic decât cel din 2017. Statul - principal pierzător

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 15 August 2018 16:42

romgazRandamentul potenţial al dividendului Romgaz s-ar putea situa la 4,8%, în varianta unei distribuţii a profitului de 50%, respectiv la 8,6%, în situaţia unei distribuţii de 90% (cum a fost cazul pentru profitul realizat în 2017), reiese dintr-o analiză a Tradeville efectuată pe baza bugetul rectificat aferent anului 2018. Acesta este mult inferior randamentului din anii trecuți, de 13,56% n 2017 și de 12,36% în 2016.

“Utilizând profitul bugetat rectificat de 1,123 mld. RON și capitalizarea din 20 iulie (prețul de închidere de 31,10 lei/acțiune), și aplicarea unei rate de distribuție a dividendelor de 90%, rezultă că randamentul dividendului ar fi estimat la 8.64%, iar în situația unei rate de distribuție a dividendelor de 50%, randamentul dividendului ar fi estimat la 4.80%”, se precizează n analiza Tradeville.

Profit.ro a estimat la finalul lunii iulie că statul român va încasa de la Romgaz impozite totale și dividende cu 35% sub cele percepute în 2017.

Dacă pentru 2017, statul român, acționar principal cu 70% la Romgaz, a încasat dividende în valoare de 1,35 miliarde lei, acestea se vor reduce la 400 de milioane de lei în exercițiul financiar aferent lui 2018, dacă se respectă prevederea legală referitoare la un nivel de distribuție a dividendelor de 50% din profit. Chiar dacă este luat în calcul procentul de anul trecut, de 90%, statul tot n-ar încasa dividende decât în valoare de 720 milioane lei.

Analiștii au analizat și impactul creșterii cheltuielilor cu impozitele și taxele cu 18.89%, la 893,7 milionae lei RON, față de bugetul Romgaz aprobat inițial pe 2018. În opinia lor, Cheltuielile cu impozitele și taxele au crescut atât ca urmare a introducerii de către ANRM a prețului gazelor de pe bursa vieneză ca preț de referință în formula de calcul a redevențelor, dar și ca urmare a evoluției acestuia.

Față de sfârșitul anului 2017, la data de 20 iulie 2018, cotația gazului prezenta o creștere de 15.01%, la 22.6 EUR/MWh.

În cazul principalului concurent al Romgaz pe piața producătorilor de gaze, OMV Petrom, Tradeville a calculat un randament al acţiunilor year-to-date (de la 29 decembrie 2017 până la 2 august 2018) de 11,19%. Valoarea este de 3,6 ori mai ridicată decât cea a randamentului indicelui reprezentativ al bursei româneşti (BET), care s-a situat la 3,10% ȋn aceeaşi perioadă.

Petrom a început producția la prima sondă multilaterală offshore forată în România, în care a investit 30 de milioane de euro

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 09 August 2018 16:41

OMV Marea BarentsOMV Petrom a început producția la prima sondă multilaterală offshore forată în România, pe zăcământul Lebăda Vest, aceasta urmând a fi una dintre cele mai productive zece sonde din portofoliul companiei, cu o producție inițială de aproximativ 1.700 bep/zi.

OMV Petrom a investit în această sondă (denumită de companie LVO7) aproximativ 30 de milioane de euro, lucrările de foraj demarând în luna în februarie, în cadrul campaniei offshore anunțată în septembrie 2017.

”Forajul multilateral este o nouă tehnologie care ne permite să accesăm zone diferite din cadrul unui zăcământ, prin intermediul unei singure sonde. Prin sondele multilaterale putem să accesăm resurse suplimentare în cadrul zăcămintelor mature și să creștem producția, însă în condiții de control al costurilor. Sunt mândru că această nouă tehnologie a fost implementată cu succes în OMV Petrom”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.

Sonda are două ramuri care au fost forate pe o lungime de 3.200 de metri, respectiv 2.200 de metri, sub fundul mării.

Lebăda Vest este, în prezent, cel mai mare zăcământ de țiței offshore din România aflat în producție. A fost descoperit în 1984 și este deja exploatat de zeci de ani, confruntându-se cu provocările și necesarul ridicat de investiții specifice unui zăcământ matur.

În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (blocul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

Producţia provine din cinci zăcăminte aflate în exploatare: Lebăda Est (descoperit în 1980), Lebăda Vest (descoperit în 1984), Sinoe (descoperit în 1988), Pescăruș (descoperit în 1999) şi Delta (descoperit în 2007).

Rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, intră timp de 6 săptămâni în revizie. Oprirea producției nu va afecta alimentarea stațiilor de distribuție, însă va influența rezultatele financiare

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 17 April 2018 10:02

Petrom compenseaza oprirea Unitatii 1 de la CernavodaRafinăria Petrobrazi, cu o capacitate de producție de 4,5 milioane tone anual, suficientă pentru alimentarea a 3 milioane de autovehicule, operată de OMV Petrom va intra începând de vineri într-o revizie programată, care va dura șase săptămâni..

Revizia este una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Dacă alimentarea cu carburanți a consumatorilor nu va fi afectată, vor fi în schimb influențate rezultatele financiare ale OMV Petrom pe trimestrul al doilea, prin reducerea ratei de utilizare a rafinăriei. În primul trimestru al acestui an, aceasta a fost de 94%.

Producția în rafinărie va fi oprită pe durata celor șase săptămâni de revizie generală. În cadrul reviziei, vor fi efectuate lucrări de mentenanță, inspecții și verificări ale instalațiilor, precum și investiții de modernizare la o serie de instalații principale ale rafinăriei.

Potrivit unui comunicat OMV Petrom, bugetul alocat reviziei este de peste 45 de milioane de euro, care se adaugă celor peste 1,5 miliarde de euro investiți în modernizare, la Petrobrazi în perioada 2005-2017.

După finalizarea lucrărilor de modernizare planificate pentru acest an, durata dintre două revizii va creşte la patru ani, următoarea revizie fiind planificată pentru 2022. Înainte de 2014, astfel de revizii aveau loc anual, iar după finalizarea programului de modernizare a Petrobrazi, perioada dintre două revizii a fost extinsă la doi ani.

”Această revizie are în spate doi ani de planificare. Vrem să vă asigurăm că, deși rafinăria va fi oprită timp de șase săptămâni, am luat măsuri astfel încât acest lucru să nu afecteze reţeaua de distribuţie carburanţi. In cadrul reviziei sunt planificate zeci de mii de intervenții. Lucrările de mentenanță și modernizare ce urmează a fi realizate ne dau certitudinea că rafinăria va funcționa în condiții de siguranță și în următorii patru ani, iar impactul asupra mediului se va reduce și mai mult. De asemenea, estimăm că revizia rafinăriei Petrobrazi va avea un impact benefic asupra economiei locale, circa 80% din companiile implicate provenind de pe plan local”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Downstream Oil.

Revizia de la Petrobrazi implică o forță de muncă suplimentară, în toatal 5.000 de muncitori, cu 4.000 mai mult decât în perioadele de funcționare normală. În plus, mai sunt implicați 8 contractori principali împreună cu 33 de subcontractori, 80% din aceștia fiind firme românești.

Potrivit companiei, vor fi verificate 3.720 de conducte și 9.300 de echipamente electronice şi de automatizare.

Producție de hidrocarburi în scădere a OMV Petrom în primul trimestru al acestui an

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 16 April 2018 09:59

petrom-2OMV Petrom și-a redus cantitatea de hidrocarburi produsă în primul trimestru al acestui an cu 8 mii barili echivalent petrol pe zi (bep/zi) comparativ cu perioada similară a anului trecut și cu 3 mii bep/zi, comparativ cu producția din ultimul trimestru al anului trecut.

Dacă producția de petrol din primul trimestru al anului a rămas similară celei din ultimul trimestru al anului trecut (73 mii bep/zi, cu 3 mii bep/zi mai redusă decât cea din primul trimestru din 2017), cea de gaze naturale (89 mii bep/zi) s-a micșorat atât în comparație cu cea din trimestrul al patrulea (-3 mii bep/zi), cât și cu perioada similară a anului trecut (-5 mii bep/zi).

Evoluția producției a fost compensată însă de cea a prețului realizat la vânzarea țițeiului: de 57,36 dolari pe baril.

Prețul de vânzare obținut a fost cu 27,2% mai ridicat decât cel din primul trimestru al anului trecut și cu 9% peste cel din trimestrul al patrulea din 2017.

Leul s-a apreciat la rândul său în raport cu dolarul, moneda de referință de pe piața petrolului, cu 10,8%, de la 4,246 lei pentru un dolar în perioada similară a anului trecut, la 3,786 lei pentru un dolar.

În pofida unei rate de utilizare a rafinăriei relativ constante (94%, cu 1% sub cea din trimestrul 1 2017 și cu 3% față de cea din ultimul trimestru al anului trecut), vânzarea de produse rafinate s-a redus cu 10 mii de tone în comparație cu perioada similară a anului trecut și cu 140 mii de tone față de vânzările din ultimul trimestru al lui 2017. Ca urmare a majorării prețului materiei prime (țiței) indicatorul marjei de rafinare a fost, la rândul său, mai mic (6,56 dolari/baril) față de cel din primele patru luni ale lui 2017 (7,58 dolari/baril), chiar dacă s-a majorat față de nivelul înregistrat în ultimele patru luni ale anului trecut (6,16 dolari/baril).

OMV Petrom și-a redus și vânzările de gaze către terți, comparativ cu primul trimestru al lui 2017 (-1,6 TWh), majorându-și în schimb producția de energie electrică (cu 0,14 Twh).

OMV Petrom a construit două stații noi de tratare a gazelor care vor procesa 7,5% din producția companiei din România

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 19 December 2017 11:12

Petrom rezultateOMV Petrom a finalizat lucrările de construcție la două stații noi de tratare a gazelor, la Burcioaia și Mădulari, investiție estimată de companie la peste 130 milioane de euro.

Lucrările au început în 2013, iar în urma finalizării proiectului, cele două noi stații vor permite livrarea de gaze în sistemul național de transport, la presiuni de până la 40 de bari.

Prin cele două unități se procesează circa 7,5% din producția de gaze a OMV Petrom în România. Dacă s-ar folosi doar pentru încălzire, producția anuală de gaze procesată la Burcioaia și Mădulari ar putea acoperi necesarul pentru 330.000 de locuințe.

”Burcioaia și Mădulari sunt proiecte gemene în care s-au implementat soluții standardizate și de proiectare modulară pentru instalațiile din Upstream. Proiectele Burcioaia și Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi și să livrăm gaze în sistemul național de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operațiunilor de producție pe zăcăminte mature, deoarece noile stații pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat, potrivit unui comunicat al companiei, Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

Proiectele de gaze de la Burcioaia și Mădulari includ construirea de conducte pentru preluarea gazelor de la zăcăminte, construirea stațiilor pentru uscarea, comprimarea și măsurarea gazelor, precum și infrastructura necesară pentru conectarea la sistemul național de transport. În procesul de uscare a gazelor este folosită o unitate pe baza de trietilen glicol (TEG) pentru a asigura conformarea cu cerințele de calitate a gazelor în ceea ce privește punctul de rouă al apei și un proces de răcire pe bază de propan pentru asigura conformitatea pentru parametrul punctul de rouă al hidrocarburilor. Două compresoare de înaltă eficiență cu o putere nominală de 1MW fiecare asigură puterea de compresie pentru livrarea în sistemul național. În total, 19 sonde, cu o producție cumulată de până la 7.000 bep/zi, au fost conectate la aceste facilități.

Lucrările de construcție de la cele două proiecte au însumat aproximativ 1,3 milioane de ore muncă, fără incidente.

Centrala electrică de la Brazi a OMV Petrom funcționează de luni la întreaga capacitate de producție

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 20 November 2017 11:38

petrom-2Centrala electrică Brazi deținută de OMV Petrom funcționează, pentru prima dată în ultimele 13 luni, la întreaga capacitate de producție, luni după-amiază fiind înlocuit și pus în funcțiune și cel de-al doilea transformator avariat în luna aprilie.

Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2016, OMV Petrom s-a confruntat cu avarii la ambele transformatoare. În perioada octombrie 2016-aprilie 2017, centrala a funcționat la 50% din capacitate, iar în perioada aprilie-iunie 2017 a fost complet indisponibilă. La începutul lunii iulie anul acesta, a fost înlocuit unul dintre transformatoare, iar de atunci centrala a funcționat la 50% din capacitate.

Centrala de la Brazi, la capacitate maximă, poate acoperi până la 10% din consumul mediu orar de electricitate al României.

Avariile înregistrate de OMV Petrom la centrala de la Brazi au stat la baza acuzațiilor aduse de președintele comisiei de anchetă ANRE, Iulian Iancu, care a acuzat compania de manipularea pieței de electricitate, susținând că, în opinia sa, “a refuza să pui la dispoziție 100% din capacitatea de producție este infracțiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă”.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, compania nu a beneficiat de pe urma aprecierii prețurilor pe PZU. “Am avut contractele noastre forward, de livrare la termen, pe care le-am onorat. Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", declara în mai 2017 directorul general al OMV Petrom.

OMV Petrom a respins, într-un comunicat publicat pe Bursa de Valori București (BVB) adresat investitorilor, acuzațiile  de manipulare a pieței și de vulnerabilizare a sistemului energetic național. În opinia reprezentanților OMV Petrom, întreruperea intenționată a producției și a comercializării de energie este contrară rațiunii de business a oricărei companii energetice.

Centrala Brazi este cel mai mare proiect privat de investiții greenfield din sectorul energetic din România, fiind pusă în funcțiune în 2012, cu investiții de 530 de milioane de euro.

OMV Petrom consideră că a devenit ținta acuzațiilor făcute în Comisia de anchetă a ANRE, care se îndepărtează de obiectivele stabilite de Parlament

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 14 November 2017 11:34

petrom sediu2Activitatea Comisiei Parlamentare de anchetă a activității Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) “creează, din ce în ce mai mult, spațiu pentru denigrarea și acuzarea companiei OMV Petrom, îndepărtându-se de obiectivele stabilite de Parlament”, se precizează într-un comunicat al celui mai mare contributor la bugetul de stat al României.

“OMV Petrom respinge vehement acuzațiile de neplată a obligațiilor către stat, acuzații vehiculate în ședința din 9 noiembrie a Comisiei parlamentare de anchetă a activității ANRE. De-a lungul anilor, compania a fost subiect al mai multor controale fiscale, care au fost finalizate. Ultimul control fiscal, care a avut ca scop redevențele la petrol și gaze pentru perioada 2011-2015, s-a finalizat fără constatări în trimestrul al doilea al acestui an.”, se precizează în comunicat.

Joi, în cadrul Comisiei de anchetă ANRE, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin a susținut că are documente potrivit cărora OMV Petrom a prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei. Declarație a fost reluată la finalul ședinței comisiei de către președintele acesteia, Iulian Iancu, care le-a rezumat jurnaliștilor acuzațiile liderului BNS.

“OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României. Întotdeauna a plătit corect și la timp obligațiile către bugetul de stat, fapt atestat de certificatele fiscale emise de autoritățile competente.”, susține compania. Din 2005 și până în prezent, OMV Petrom susține că a achitat 24,5 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite, contribuții sociale și dividende cuvenite acționarului statul roman și că a efectuat investiții de 13,5 miliarde de euro. Marea majoritate a investițiilor au vizat producția în România de țiței, gaze, carburanți și electricitate, OMV Petrom având astfel “o contribuție semnificativă la asigurarea securității energetice a României, acoperind 40% din necesarul național de țiței, gaze și produse petroliere”.

“Compania este listata la bursa din București și la cea din Londra, cu investitori locali și internaționali, iar astfel de acuzații nefondate pot aduce prejudicii atât companiei, cât și acționarilor săi, inclusiv statului român.”, se precizează în comunicatul citat.

Încă de la prima ședință a Comisiei de anchetă ANRE, președintele acestei, Iulian Iancu, a acuzat OMV Petrom de manipularea pieței spot de energie electrică.

Potrivit deciziei Curții Constituționale referitoare la activitatea celeilalte comisii de anchetă care-și desfășoară în prezent activitatea, cea legată de desfășurarea alegerilor din 2009, “procedura desfășurată de comisia parlamentară de anchetă are un caracter esențial politic, care nu trebuie confundat cu anchetele sau urmăririle penale. Aceste comisii nu trebuie să emită aprecieri sau să se pronunțe asupra chestiunilor legate de răspunderea penală a persoanelor anchetate — competență rezervată Ministerului Public și instanțelor. (…) Componența unei comisii parlamentare este întotdeauna o alegere politică. Mandatul său este, în principiu, temporar. Chiar dacă ancheta sa vizează conduita unor persoane ce au putut comite infracțiuni, aceasta are un caracter esențial politic, fără a fi asimilată unei anchete sau proceduri penale. Rezultatele sale nu produc niciun fel de efecte pentru ordinea juridică. Raportul prin care se încheie nu este decât o incitare la dezbatere parlamentară. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparența, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica (binele public)”, precizează Curtea Constituțională, invocând Comisia de la Veneția.

OMV Petrom va încasa 80 de milioane de lei din polița de asigurare a centralei electrice de la Brazi

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 November 2017 11:33

Petrom gazOMV Petrom estimează că va obține 80 milioane de lei de la companiile de asigurări care au subscris polițele pe care sunt preluate riscurile aferente centralei Brazi, care în ultimul an s-a confruntat cu defectarea ambelor transformatoare, o perioadă de timp fiind în totalitate nefuncțională.

Centrala electrica Brazi și-a reluat activitatea la jumătate din capacitate la începutul lunii iulie, generând o producție de energie electrica cu 39% mai mică în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

OMV Petrom estimează că centrala electrică de la Brazi va deveni complet funcționala în luna noiembrie a acestui an.

De altfel, potrivit raportului financiar al companiei pe trimestrul al treilea, o parte importantă din investițiile totale din segmentul downstream (rafinare și marketing) de 135 milioane de lei a fost alocată pentru “achiziția unui transformator pentru turbina de abur din Downstream Gas”.

Cu toate acestea, OMV Petrom se așteaptă la o producție netă de electricitate relativ stabilă față de 2016 și la “marje bune” din această activitate.

Profit.ro anunța încă din luna mai că OMV Petrom are încheiate polițe de asigurare atât pentru riscurile tehnice legate de centrala Brazi, cum ar fi cele de avarii, cât și pentru cele financiare, respectiv deține o poliță care acoperă pierderile financiare de întrerupere a afacerii. CEO-ul companiei, Mariana Gheorghe, nu a prezentat detalii despre costurile polițelor, sumele asigurate sau identitatea asigurătorilor.

În ultimul trimestru al anului trecut, capacitatea centralei Brazi a fost disponibilă doar pe jumătate, din cauza unei defecțiuni la transformatorul turbinei pe gaz. Recent, în ultima parte a lunii aprilie, s-a defectat și transformatorul turbinei pe abur, ceea ce a dus la oprirea completă a centralei.

"Investigația cauzelor defecțiunilor se face împreună cu companiile de asigurări și cu producătorul.  În funcție de rezultatele acesteia, vom lua o decizie cu asigurătorii. Avem și polițe de avarii, și de întrerupere a afacerii. Analizăm mai multe opțiuni, să achiziționăm sau să reparăm. Estimarea despre momentul repornirii centralei pe care am avansat-o public se leagă de ce ne-au spus producătorii despre când ne-ar putea livra turbina. Va trebui să facem și o analiză despre cum va influența acest eveniment rezultatele noastre financiare pe 2017, deocamdată nu avem toate elementele", declara în luna mai Mariana Gheorghe.

Defectarea centralei de la Brazi a survenit într-un moment prost pentru companie, aceasta neputând exploata majorarea prețurilor de pe piața spot. “Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", a mai arătat directorul general al OMV Petrom.

OMV Petrom și-a dublat profitul în urma evoluției spectaculoase a segmentului upstream. Compania intenționează să vândă alte 50-60 de zăcăminte

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 10 November 2017 11:31

Petrom rezultateRezultatele foarte bune ale segmentului upstream au condus la o dublare a profitului net OMV Petrom pe primele 9 luni ale anului, acesta ajungând la 1,85 miliarde de lei, cu 111% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Profitul segmentului upstream s-a majorat de peste 4 ori față de perioada similară a anului trecut, înregistrând un rezultat operațional de 1,2 miliarde de lei.

“In trimestrul al treilea al acestui an am înregistrat încă un trimestru cu indicatori macroeconomici favorabili care au susținut cererea pentru produsele noastre și volumele de vânzări mai mari. Am beneficiat de cresterea cotatiilor la marfuri si de marje de rafinare foarte solide. In plus, am continuat disciplina stricta a costurilor in vederea imbunatatirii pozitiei competitive pe piata si am facut progrese in privinta proiectelor de investitii. În consecinta, rezultatul nostru din exploatare CCA excluzand elementele speciale in 1-9/17 a atins 2,7 mld lei, atat segmentul Upstream cat si Downstream, inregistrand cresteri semnificative. In Upstream, reducerea in continuare a costurilor unitare de productie a supracompensat impactul din declinul productiei. In Downstream Oil rezultatele solide au reflectat atat volumele mai mari de vanzari, cu precadere in domeniul  vanzarilor cu amanuntul, cat si un grad de utilizare a activelor companiei in continuare ridicat. Downstream Gas a avut o performanta imbunatatita si a beneficiat de inregistrarea unor venituri din asigurare aferente centralei electrice de la Brazi. Imbunatatirea fluxului de trezorerie extins a fost rezultatul unui flux de trezorerie din activitati de exploatare mai mare si al unui nivel mai redus al investitiilor. Pentru 2017 estimam un nivel al investitiilor sub 0,7 mld euro, mentinandu-ne totodata estimarile privind declinul  productiei medii zilnice. In 21 septembrie 2017, procentul actiunilor liber tranzactionabile a crescut la 18,35% ca urmare a vanzarii de catre Fondul Proprietatea a unei participatii de 2,56%. Recent am observat progrese in privinta propunerilor guvernamentale referitoare la regimul redeventelor onshore si offshore, precum si la cadrul operational al activitatilor offshore”, a declarat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

În ceea ce privește sectorul upstream, OMV Petrom și-a redus producția medie zilnică de hidrocarburi cu 4%. În plus, potrivit companiei, se are în vedere o optimizare a portofoliului, fiind inițiată vânzarea a aproximativ 50-60 de zăcăminte.

Rezultatul din exploatare din sectorul downstream s-a majorat cu 23% față de nivelul perioadei simlare a anului trecut, ajungând la 1,22 miliarde lei. Volumele de vânzări de gaze naturale sunt estimate la un nivel relativ similar cu cel din 2016.

Conform estimarilor OMV Petrom, cererea nationala de gaze naturale a scazut usor in comparatie cu T3/16. Pe pietele centralizate din Romania, pretul mediu al gazelor naturale 1 pen tru tranzactiile incheiate in T3/17 (10,7 TWh) cu livrare pana la sfarsitul T3/18, a fost de 74 lei/MWh.

In T3/17, volumul vanzaril or de gaze naturale ale OMV Petrom catre terti au crescut cu 2% fata de T3/16 ca urmare a optimizarii portofoliului, in timp ce volumul vanzaril or totale au scazut cu 6% , in principal ca rezultat al consumului scazut de gaze natural e al centralei electrice Brazi. Pe pietele centralizate, OMV Petrom a vandut 2,2 TWh in T3 /17, cu livrare pana la sfarsitul T3/18, la un pret mediu 1 comparabil cu pretul pietei. La sfarsitul T3/17, OMV Petrom avea in depozite 2,7 TWh de gaze naturale, co mparativ cu 3,3 TWh la sfarsitul T3 /16.

Parteneriat OMV Petrom-Ford România: Noul model Ford EcoSport va părăsi fabrica alimentat cu benzină Petrom

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 19 October 2017 10:10

petrom benzina motorinaOMV Petrom și Ford România au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui parteneriat strategic care vizează mai multe colaborări, de la alimentarea autovehiculelor produse la fabrica Ford din Craiova cu carburanți Petrom la realizarea unui studiu de piaţă menit a analiza nevoile de mobilitate ale tinerelor familii din România.

Prima etapă a parteneriatului dintre OMV Petrom și Ford România va debuta cu alimentarea cu carburanți Petrom, produși în România, a noilor autoturisme Ford EcoSport, model care a cărui producţie a fost lansată oficial pe 12 Octombrie, la fabrica Ford din Craiova. Acestea vor pleca din fabrica de la Craiova alimentate inițial cu carburanți Petrom de la o stație de alimentare din incinta fabricii, destinată special liniei de producție Ford.

O altă direcție de cooperare vizează implicarea în iniţiative comune pentru dezvoltarea învăţământului profesional. O primă activitate comună a avut deja loc, prin participarea inginerilor de la Ford la sesiunea dedicată mecanicilor din Tabăra Meseriaşilor din Ţara lui Andrei.

“Acest memorandum reprezintă punctul de plecare pentru colaborarea viitoare între Petrom, brandul de încredere al românilor şi Ford, două branduri importante în peisajul de afaceri românesc, amândouă activând în industrii cu un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a României. În cazul Petrom, vorbim de investiţii de circa 1 miliard de euro pe an şi contribuţii la bugetul de stat de circa 2 miliarde de euro anual. Prin parteneriate strategice, cum este cel cu Ford România, avem un contact direct cu industria auto, foarte importantă pentru noi în calitate de producători de carburanţi”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom, potrivit unui comunicat de presă.

“De la preluarea fabricii, în 2008, Ford a investit peste 1 miliard de euro în operaţiunile de producţie din România, transformând Craiova într-un centru de producţie de prima clasă pentru vehicule şi motoare. Ford are angajament puternic faţă de România, iar noi ne-am dedicat energia nu doar pentru a dezvolta produse remarcabile, ci şi pentru a face diferenţa şi pentru a crea valoare adăugată pentru întreaga industrie auto la nivel naţional. Parteneriatul cu OMV Petrom este unul din paşii strategici pe care i-am făcut, în contextul dezvoltării continue a Ford în Craiova şi în regiune. În acelaşi timp, apreciem foarte mult potenţialul echipelor noastre şi lucrurile benefice pe care le putem face împreună pentru toţi românii”, susține John Oldham, preşedintele Ford România .

Iulian Iancu acuză un producător privat de manipularea pieței de electricitate, deși companiile de stat închiseseră în același timp nu mai puțin de 18 unități de producție

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 13 October 2017 10:05

petrom sediu2Președintele comisiei de anchetă ANRE, Iulian Iancu, a acuzat joi un producător de electricitate de manipularea pieței, susținând că, în opinia sa, “a refuza să pui la dispoziție 100% din capacitatea de producție este infracțiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă”.

În urma discuțiilor din cadrul comisiei cu reprezentanții ANRE a reieșit că Iulian Iancu se referea cel mai probabil la OMV Petrom (cel puțin așa crede președintele ANRE Nicolae Havrileț, necontrazis de deputatul social-democrat). Atacul social-democratului la adresa OMV Petrom este cu atât mai bizar cu cât capacitatea de producție a centralei de la Brazi, de 880 MW, reprezinta doar 3,5% din capacitatea totală de producție instalată în România, care însuma 24.700 MW la sfârșitul lui 2016. Raportat la consum, Brazi poate acoperi mai puțin de 10% din necesarul de consum pe timp de iarnă (peste 9000 MW).

În plus, era deja cunoscut faptul că centrala funcționează la jumătate de capacitate, încă din luna septembrie 2016, când a apărut o avarie la unul dintre transformatoare. Deci, cu mult înaintea creșterilor de prețuri de pe piața spot, care au survenit începând cu luna ianuarie 2017.

Profit.ro a explicat încă din februarie pricipalele cauze care au condus la majorarea prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU), transformând România în importator net de electricitate. Ce nu știe sau nu vrea să spună deputatul PSD este că în respectiva perioadă, nu mai puțin de 18 unități de producție au avut întreruptă funcționarea, din care 8 centrale s-au confruntat cu întreruperi neplanificate. Printre cele mai importante se număra, e adevărat și centrala electrică a OMV Petrom de la Brazi, care funcționa deja de 4 luni la jumătate de capacitate, însă nu era singura. Și TPP Brăila (430 MW) și mai multe grupuri de 300 MW fiecare ale Complexelor Turceni și Rovinari aveau producția întreruptă.

Situația s-a agravat în cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când România a devenit importator net de energie. Explicația, potrivit datelor transmise către Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Electricității, în numai trei zile 11-13 februarie, 5 unități de producție au devenit nefuncționale, una (hidrocentrala Lotru) având o întrerupere planificată a producției de 170 MW capacitate instalată, iar celelalte 4 (Turceni 7 - 317 MW, Isalnița 8 - 295 MW, CET Craiova 2 -131 MW, Iernut 1 - 94 MW) având întreruperi neplanificate ale producției. În total, față de ziua de vineri 10 februarie, capacitatea totală de producție a sectorului energetic din România a scăzut în numai trei zile cu aproximativ 1.000 de MW (1.007 MW mai exact, cu precizarea că Isalnița produce încă 148 MW din capacitatea total instalată de 295 MW). Vorbim deci de o capacitate indisponibilă dublă față de cea din cazul centralei Petrom. Însă respectivii producători sunt de stat, și deci apropiați de simțămintele social-democratice ale președintelui comisiei, care trebuia musai să înfiereze un producător privat.

Iancu susține că aceeași companie “a făcut oferte de cumpărare de energie electrică, în acelaşi timp în care își reducea producția, pentru toată luna ianuarie cu 2.000 de lei pe MWh”. Indiferent de veridicitatea sau nu a declarației președintelui Comisiei (în special în ceea ce privește suma), este foarte probabil ca OMV Petrom să fi cumpărat energie electrică de pe piața spot, însă nu pentru a face profit, ci pentru a-și onora contractele forward deja semnate în momentul în care se baza pe întreaga capacitate de producție, și nu pe jumătatea rămasă în urma defectării transformatorului.

De altfel, potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, compania nu a beneficiat de pe urma aprecierii prețurilor pe PZU. “Am avut contractele noastre forward, de livrare la termen, pe care le-am onorat. Nu am anticipat creșterea cererii de energie din ianuarie anul acesta. Nu am livrat foarte mult pe piața spot, PZU, am avut și incidentul cu turbina de gaz nefuncțională din T4 2016. Dacă aveam la dispoziție și a doua turbină, puteam cu adevărat să capturăm și noi o parte din această cerere crescută de energie din prima parte a lui 2017", declara în mai 2017 directorul general al OMV Petrom.

În plus, afirmația deputatului social-democrat privind obligativitatea unor actori privați de a produce la capacitate maximă este una total contrară principiilor de piață. Nimeni nu poate fi obligat să producă la capacitate maximă. Potrivit logicii lui Iulian Iancu, toate companiile din domeniu ar trebui să fie subiectul unui dosar penal, atât timp cât pe timp de iarnă producția este în România de 9.000 MW și de 6.000-7.000 MW pe timp de vară, iar puterea total instalată este de 24.700 MW. Cu alte cuvinte, în medie producătorii își utilizează, din motive obiective sau din rațiuni comerciale maxim 40% din capacitatea total instalată. Potrivit populismului lui Iulian Iancu, producătorii de energie regenerabilă, eoliană și solară, ar trebui să fie primii cu dosar penal pentru neutilizarea 100% a capacității de producție, chiar dacă nu este vina lor că bate sau nu vântul sau că afară e innorat.

De altfel, președintele ANRE, Nicolae Havrileț, i-a explicat lui Iulian Iancu că niciun producător nu poate fi forţat să producă la o capacitate de 100%, fiecare fiind liber să aleagă platforma bursieră pe care vrea să meargă şi cantitatea pe care vrea să o vândă. Singura excepție este înregistrată, potrivit lui Havrileț, în cazul operatorilor cu obligații de echilibrare, care sunt sancționaţi de operatorul pieţei, Transelectrica, în cazul în care nu răspund cerințelor de echilibrare a sistemului. Iar Centrala de la Brazi a OMV Petrom “nu avea sarcini de echilibrare a sistemului energetic naţional”, susține președintele ANRE.

OMV Petrom va săpa 4 noi sonde în Marea Neagră, în care va investi 70 milioane de euro

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 18 September 2017 12:39

petrom marea neagraOMV Petrom va investi aproximativ 70 de milioane de euro într-o nouă campanie de foraj în apele de mică adâncime din cadrul blocului Istria, care prevede săparea a 4 sonde în următoarele 12 luni.

Două dintre acestea vor fi săpate până la sfârşitul acestui an, iar alte două până la mijlocul anului 2018. Sondele sunt planificate a fi forate la adâncimi de până la 2.000 metri sub nivelul mării.

Trei sonde vor fi săpate în zăcăminte existente, în timp ce una va fi de explorare.

”Deși zăcămintele offshore din Marea Neagră au un istoric de producție de 30 de ani, ele continuă să furnizeze o parte importantă din producţia totală a grupului. Prezenta campanie de foraj este în linie cu strategia noastră de a exploata la maximum potențialul portofoliului nostru cheie şi de a produce cât mai eficient pentru a gestiona declinul natural al producției”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă, Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Upstream.

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a fost demarată încă din anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (blocul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 30.000 bep/zi, reprezentând circa 18% din producţia grupului în România. Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

Producţia provine din cinci zăcăminte aflate în exploatare: Lebăda Est (descoperit în 1979), Lebăda Vest (descoperit în 1984), Sinoe (descoperit în 1988), Pescăruș (descoperit în 1999) şi Delta (descoperit în 2007).

Noaptea accizelor lungi. În urma ultimelor majorări de prețuri de vineri, benzina și motorina s-au scumpit cu peste 19 bani/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 15 September 2017 12:37

benzinarie aral albastraIdeea Guvernului că majorarea de acciză la carburanți, care a intrat acum în vigoare, nu va fi transferată consumatorilor s-a dovedit, cel puțin pe jumătate, lipsită de realism conform datelor Profit.ro, companiile comerciante de benzină și motorină efectuând ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru, în cazul liderului pieței, OMV Petrom, chiar în noaptea care tocmai s-a încheiat. Chiar dacă scumpirile din ultimele două săptămâni au fost mai mari de 19 bani pe litru, jumătate din acestea ar putea fi justificate pe baza evoluției cotațiilor petrolul Ural.

Companiile producătoare de carburanți au scumpit benzina și motorina cu peste 19 bani pe litru față de prețurile practicate pe 31 august, ziua adoptării ordonanței de modificare a Codului Fiscal. Pe 15 septembrie a intrat în vigoare prima etapă a majorării accizei, cu 16 bani pe litru, care are un efect asupra prețului de 19 bani pe litru, 3 bani reprezentând taxa pe valoare adăugată (TVA) aplicată majorări de accize.

OMV Petrom, liderul pieței, a efectuat ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru și în cazul benzinei și în cel al motorinei, chiar în această noapte. Acestea se adaugă celorlalte modificări de prețuri efectuate începând cu 31 august. Astfel pe 1 ianuarie, OMV Petrom a majorat ambele tipuri de carburanți cu 5 bani pe litru, scumpire urmată de alte două creșteri de prețuri (pe 4 și pe 7 septembrie) de câte 4 bani pe litru. Pe 11 septembrie, compania a decis să micșoreze prețurile cu 3 bani pe litru, pentru ca pe 14 septembrie să majoreze, numai benzina, de această dată, cu 4 bani pe litru. Față de prețurile practicate de OMV Petrom pe 31 august, în dimineața de 15 septembrie, benzina se scumpise cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu exact 19 bani pe litru, exact impactul majorării accizei în preț (16 bani acciza, plus 3 bani TVA).

Astfel, dacă pe 31 august, la stația OMV Petrom de pe Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro ’95 se putea cumpăra cu 4,68 lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 lei, vineri dimineață benzina costa 4,91 lei, iar unul de motorină cu 4,82 lei.

Principala concurentă ai OMV Petrom, Rompetrol, scumpise deja, până pe 14 septembrie, benzina cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu 22 de bani pe litru față de prețurile practicate pe 1 septembrie.

Astfel, dacă pe 1 septembrie (ziua imediat următoare adoptării Ordonanței de modificare a Codul Fiscal prin care au fost majorate accizele), un litru de benzină Efix ’95 se putea achiziționa la stația Rompetrol de pe Mihai Bravu nr. 473, cu 4,58 de lei, iar unul de motorină Efix Diesel, cu 4,54 lei, joi, 14 septembrie, acestea costau 4,81 lei (benzina), respectiv 4,76 lei (motorina).

Majorarea accizei nu este singura presiune la care sunt supuse companiile comerciante de carburanți. Și prețul petrolului, principala materie primă a acestora, a trecut în ultimele 2 săptămâni, printr-un proces de apreciere, Brent-ul (de referință la nivel global) ajungând la maximul ultimelor șase luni. Petrolul Ural (utilizat în formulele de calcul ale companiilor autohtone pentru stabilizarea prețului benzinei și motorinei, alături de cotațiile internaționale ale acestora) a avut o evoluție similară. Ural-ul s-a apreciat cu 8,21%, de la 49,56 dolari pe baril pe 30 august la 53,63 dolari pe baril pe 13 septembrie. Cum aproximativ o treime din prețul unui litru de carburant este reprezentat de costul cu materia primă (petrol, dar și componentele bio), transferarea majorării cu 8% a principalei materii prime (petrolul) în preț ar conduce la o scumpire cu 2,5-3% a produsului final. Cu alte cuvinte, jumătate din scumpirile înregistrate în ultimele două săptămâni ar putea fi efectul evoluției cotațiilor internaționale ale petrolului și nu al creșterii accizei.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern care stabilește nivelul stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere, lider detașat pe piața produselor petroliere (carburanți și păcură) este OMV Petrom, cu o cotă de piață de 38,35%, fiind secondat de Rompetrol Rafinare cu 29,64% și Petrotel Lukoil, cu 15,89%. Cele trei mari companii sunt urmate de Oscar Downstream, cu o cotă de piață de 8,79%, MOL România Petroleum Products, cu 6,64%, Rompetrol Downstream, cu 0,46%, și Socar Petroleum, cu 0,077%.

Primele efecte ale majorării de accize sau consecința creșterii cotațiilor internaționale? OMV Petrom a scumpit carburanții cu 5 bani/l

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 01 September 2017 10:08

petrom sediu2OMV Petrom a majorat vineri, la numai două zile de la adoptarea ordonanței de majorare a accizelor cu 32 bani pe litru, prețul sortimentelor de benzină și motorină comercializate cu 5 bani pe litru. Acesta ar putea reprezenta un semnal de modificare a comportamentului companiilor din domeniu, care ar putea să preia modelul de majorare graduală a prețurilor, practicat de o altă industrie puternic accizate, cea a tutunului.

Companiile producătoare de țigarete preferă ca, înaintea unei creșteri de accize stabilită de guvern, să-și majoreze gradual prețurile, pentru a nu crea un șoc consumatorilor printr-o singură majorare de amploare, și astfel să evite o reducere mai considerabilă a cererii.

Până în prezent, companiile comerciante de carburanți transferau integral costul impus de creșterea accizelor (reprezentat atât de acciza suplimentară, cât și de taxa pe valoare adăugată - TVA - aferentă ei) într-o singură etapă, în ziua intrării în vigoare a modificării de fiscalitate. OMV Petrom ar putea să își schimbe politica, urmând a majora treptat, în cursul acestei luni, prețurile, scumpirea de 5 bani fiind doar o primă etapă până la atingerea țintei de 38 de bani (32 de bani -majorarea de acciză și 6 bani TVA).

De altfel și guvernul, prin etapizarea creșterii accizei, pe 15 septembrie, cu 16 bani pe litru, și pe 1 octombrie, cu alți 16 bani pe litru, a urmărit un scop similar, potrivit ministrului finanțelor Ionuț Mișa. Acesta a motivat etapizarea (dar și renunțarea la o majorare mai agresivă, într-o singură etapă, de la 1 septembrie, cu 38 bani pe litru), drept o tentativă de „a nu crea un șoc la nivelul consumului, care poate genera creșteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

Dacă joi la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, un litru de benzină euro ’95 putea fi achiziționat cu 4,68 de lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 de lei, începând cu prima oră a zilei de vineri, cele două produse se puteau cumpăra cu 4,73 lei/l (benzina), respectiv 4,68 lei/l (motorina).

O explicație alternativă a scumpirilor efectuate de OMV Petrom ar fi evoluția cotațiilor internaționale ale carburanților. Aceștia, în special benzina (combustibilul favorit al americanilor) au fost influențate de închiderea mai multor rafinării de pe coasta de sud-est a SUA, lovită de uraganul Harvey.

Joi, potrivit Platts, prețul unui galon de benzină în SUA era de 2,1399 dolari (56,53 cenți pe litru), în creștere cu 50 de cenți sau 30% față de nivelul înregistrat pe 20 august, înainte ca rafinăriile din Texas să se închidă din cauza uraganului Harvey. În prezent, capacitatea de rafinare nefuncțională din Texas este de 4 milioane de barili pe zi, reprezentând 22% din capacitatea totală de rafinare a SUA.

Acesta este motivul pentru care au fost deja rezervate peste 40 de cargouri, care vor transporta peste Atlantic 1,5 milioane de tone de benzină din rafinăriile europene, un volum de trei ori mai ridicat decât cel al unei săptămâni obișnuite. Destinațiile acestora sunt atât SUA, cât și Mexic sau Brazilia, state care în mod obișnuit importau benzină din Statele Unite, produsă în rafinăriile afectate de uraganul Harvey.

OMV Petrom și-a majorat cu 225 milioane de lei contribuția la buget

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 14 August 2017 11:18

Petrom rezultateOMV Petrom și-a majorat contribuția la bugetul de stat în prima jumătate a acestui an la 4,59 miliarde lei, cu 225 milioane de lei comparativ cu perioada similară a anului trecut. Suma taxelor, impozitelor, dividendelor este de aproape patru ori mai mare decât cea a profitului net înregistrat și de 5 ori mai mare decât cea a investițiilor realizate de companie în această perioadă.

Potrivit directorului financiar al OMV Petrom, Stefan Waldner, în primul semestru, compania a plătit sume mai mari statului român atât ca redevențe, cât și ca impozit pe profit. În pofida reducerii TVA cu un punct procentual, ca urmare a majorării vânzărilor, OMV Petrom a achitat sume mai ridicate din colectarea acestei taxe. În plus, OMV Petrom a acordat statului român dividende în valoare de 175 milioane de lei.

Compania ar putea fi nevoită să majoreze cu 45 bani litrul de benzină și de motorină, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie. Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la benzină va crește de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar cea la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce anulează practic eliminarea supraaccizei de 7 eurocenți pe litru efectuată de guvernul PSD ca urmare a promisiunilor electorale.

CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a refuzat să confirme dacă presiunea fiscală impusă de majorarea accizelor va fi sau nu transferate în preț consumatorilor, susținând ar încălca principiile concurențiale.

Potrivit teoriei economice, orice majorare sau micșorare de taxe este absorbită de companii și de consumatori, în funcție de elasticitatea cererii bunului a cărui impozitare a fost majorată. Cum nu există produse substituibile benzinei și motorinei, elasticitatea carburanților este redusă (fiind posibilă o micșorare a sa doar prin reducerea nr de km parcurși de șoferi), ceea ce permite companiilor transferul unei părți considerabile a poverii fiscale către consumatori. De altfel, politica firmelor din domeniu este de obicei aceea de a transfera integral modificările de taxe indirecte (în special accize și TVA) în preț.

Astfel, dacă în prezent la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu un litru de benzină costă 4,65 lei iar unul de motorină 4,64 lei, dacă actul normativ redactat de ministerul de finanțe va fi adoptat șoferii vor achita cu 10% mai mult: 5,10 lei pe litrul de benzină și 5,09 lei pe litrul de motorină.

OMV Petrom a inaugurat un centru de analize pentru controlul calității carburanților, în care a investit 5 milioane de euro

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 14 June 2017 11:44

laborator-pbzOMV Petrom a inaugurat un centru modern de analize pentru controlul calității carburanților la rafinăria Petrobrazi, centru în care a investit aproximativ 5 milioane de euro.

Noul centru de analize dispune de trei laboratoare pentru produse petroliere, la care se adăugă un laborator de ape-mediu. În cadrul centrului de analize de la rafinăria Petrobrazi, se testează în permanență cei mai importanți parametri de calitate ai carburanților. Investiția de 5 milioane euro a inclus și relocarea echipamentelor de laborator din clădirea veche.

”Benzina și motorina reprezintă de fapt amestecuri formate din sute de tipuri de hidrocarburi și zeci de alți compuși, după rețete precise. Din fericire, România nu are o problemă cu calitatea carburanților, iar fiecare client care trece pragul stațiilor OMV sau Petrom știe că se poate baza pe carburanții noștri. Însă, pentru a ajunge la acest nivel de calitate, în spate este multă muncă, sunt investiții de miliarde de euro și laboratoare, ca acesta, în care se fac mii de analize pentru a verifica produsele care ies din rafinărie”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

În noul laborator vor fi testați cei mai importanți parametri de calitate ai carburanților, cum ar fi cifra octanică în cazul benzinei, respectiv cifra cetanică în cazul motorinei. Acești parametri sunt cei care indică puterea pe care o transmit respectivii carburanți motorului.

Pentru testarea puterii carburanților se folosesc analizele Research ale cifrei octanice, care se bazează pe evaluarea parametrilor de detonare a benzinei față de o substanță etalon. De asemenea, în cadrul centrului se efectuează și teste ale cifrei octanice tip motor, care testează benzina în condiții mai apropiate de cele din realitate, precizează un comunicat OMV Petrom.

Alte teste de calitate a carburanților efectuate în cadrul laboratoarelor vizează verificarea conținutului de apă, conținutului de sulf și alte metale, gume, sau temperatura de filtrabilitate a motorinei - care arată temperaturile minime până la care motoarele diesel vor funcționa fără nici o problemă.

Anual în centrul de analize de la Petrobrazi se efectuează aproximativ 150.000 de teste de laborator.

Centrala electrică a OMV Petrom nu va fi funcțională până în trimestrul al treilea, însă este asigurată

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 May 2017 10:19

petrom sediu2Centrala electrică pe gaz a OMV Petrom, care a intrat pe 21 aprilie în avarie totală, nu va fi funcțională până în trimestrul al treilea al acestui an, estimează OMV Petrom în raportul cu rezultatele financiare ale grupului pe primul trimestru al acestui an.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, citată de Profit.ro, compania are însă încheiate polițe de asigurare atât pentru riscurile tehnice legate de centrala Brazi, cum ar fi cele de avarii, cât și pentru cele financiare, respectiv deține o poliță care acoperă pierderile financiare de întrerupere a afacerii. Mariana Gheorghe nu a prezentat detalii despre costurile polițelor, sumele asigurate sau identitatea asigurătorilor.

“Pe 21 aprilie, transformatorul turbinei pe abur al centralei electrice Brazi s-a defectat. Defecțiunea este în curs de investigare pentru a identifica impactul și durata rectificării problemei. Pe baza informațiilor preliminare, estimarea curentă este că centrala nu va fi operațională pana în T3/17”, se precizează în raportul privind rezultatele financiare pe primul trimestru al companiei.

În raport, OMV Petrom confirmă știrea publicată de Energy Report, potrivit căreia, deși compania a anunțat la BVB pe 26 aprilie avaria, aceasta data încă de pe 21 aprilie.

Pe 26 aprilie OMV Petrom publica un comunicat de presă pe BVB, potrivit căruia, centrala electrică pe gaz de Brazi, “cel mai mare proiect privat Greenfield de generare de electricitate din România, cu investiții de circa 530 milioane euro”, după cum o descrie pe propriul site compania, “nu este momentan disponibila din cauza unei defecțiuni la transformatorul turbinei cu abur. Pe baza datelor preliminare, estimarea actuală este că indisponibilitatea centralei ar putea dura până la sfârșitul lunii iulie 2017“. Sfârșitul lunii iulie a devenit între timp “trimestrul al treilea al acestui an”.

Centrala funcționa oricum la jumătate de capacitate încă din luna septembrie a anului trecut. Potrivit site-ului companiei-mamă, OMV, cea de-a doua unitate a Centralei de la Brazi s-a închis neplanificat pe 21 aprilie, pe 27 fiind programată o oprire planificată în vederea intrării în revizie a centralei, până pe 18 mai. Închiderea planificată pentru revizie a fost anulată ca urmare a defecțiunii apărute, centrala fiind nefuncțională oricum începând cu 21 aprilie ca urmare a defecțiunii apărute. OMV anunța că primul reactor, care nu funcționează din luna septembrie, ar fi trebuit să reintre în funcțiune pe 15 august. Centrala electrică pe gaz a OMV Petrom de la Brazi are o capacitate instalată de 860 de MW, și funcționează cu 2 turbine cu gaze naturale de 290 MW fiecare și o turbină cu abur de 313 MW. OMV Petrom se lăuda că centrala are o eficiență energetică de 57%, față de o medie de numai 30% în sectorul energetic din România, cu alte cuvinte “folosește pana la jumătate din cantitatea de gaz pe care o folosește orice altă centrală pe gaze din România pentru a genera aceeași cantitate de electricitate”.

OMV Petrom își înlocuiește directorul financiar cu fostul CFO Ofisi

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 25 April 2017 21:19

petrom sediu2OMV Petrom S.A. va avea un nou membru în Directoratului OMV Petrom și în Director Financiar, Stefan Waldner, fostul director al OMV Petrol Ofisi, filiala din Turcia a grupului OMV, vândută recent către Vitol, urmând a-l înlocui, începând cu 1 iulie 2017, pe Andreas Matje, care a renunțat la funcție.

Potrivit unui comunicat al companiei, Andreas Matje se va reîntoarce la sediul central al OMV, la Viena.

“În conformitate cu prevederile art. 18.11 din Actul Constitutiv al OMV Petrom, Stefan Waldner a fost numit membru al Directoratului, începând cu data de 1 iulie 2017, pentru perioada rămasă din mandatul lui Andreas Matje, respectiv pana la data de 17 aprilie 2019.”, se precizează în comunicat.

Până la această dată, Andreas Matje și Stefan Waldner vor lucra împreună pentru a asigura o bună tranziție, sprijinind, totodată, echipa financiară a OMV Petrom.

Stefan Waldner este născut în 1977 în Austria, deține o diplomă de master în științe sociale și economice acordată de Universitatea de Științe Economice și Administrare a Afacerilor din Viena și în management internațional acordată de Community of European Management Schools (CEMS).

Și-a început cariera activând în consultanta de management și investment banking, a condus funcția de Dezvoltare Corporativa și Fuziuni și Achiziții a Grupului OMV, iar din 2014 ocupa funcția de Director Financiar al OMV Petrol Ofisi AS din Turcia.

 

ExxonMobil testează piața pentru un contract de peste 1 miliard de dolari. Se apropie decizia finală de investiție referitoare la Neptun Deep?

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 April 2017 12:38

ExxonExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, testează piața de construcții și inginerie petrolieră cu o propunere de contract de lucrări de dezvoltare a perimetrului în vederea demarării producției de gaze în valoare de peste 1 miliard de dolari, TVA inclusă.

Astfel, americanii au lansat un anunț de intenție în această privință, vrând să consulte piața de construcții și inginerie petrolieră cu privire la un posibil contract, în valoare de maximum 900 milioane dolari plus TVA, de lucrări de proiectare, construire și punere în funcțiune de instalații, inclusiv achiziții de echipamente și materiale, pentru dezvoltarea zăcămintelor de gaze din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

Anunțul de intenție este o etapă premergătoare anunțului de participare, adică lansării propriu-zise a licitației. ExxonMobil vrea să vadă dacă există firme interesate și capabile să execute un astfel de contract, la prețul estimativ afișat.

Contractul ar urma să aibă o durată de 3 ani de la adjudecare. ExxonMobil nu menționează o dată estimativă de semnare a acestuia și precizează că nu s-a luat încă decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep.

Potrivit documentației ExxonMobil, proiectul de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră presupune în principal, în actualul stadiu de planificare, construirea a trei centre de foraj submarin, a unei platforme maritime de producție integrată cu echipamentele de foraj și controlată de la distanță de pe țărm, a unei conducte de export de gaze care să facă legătura cu țărmul, în lungime de 160 de kilometri, precum și a unor facilități de măsurare a gazelor, situate pe țărm.

Americanii mai sunt interesați să testeze piața de furnizori de tuburi, cabluri și racorduri necesare proiectului Neptun Deep, pentru un posibil contract pe 3 ani în valoare estimată de circa 50 milioane dolari, TVA inclusă. Echipamentele respective trebuie să reziste la adâncimi submarine de până la 1.100 de metri și să aibă o durată de viață de 20 de ani.

În plus, ExxonMobil a lansat o consultare similară pentru a vedea în ce măsură la țărmul Mării Negre, în apropiere de Tuzla, Mangalia și Constanța, există facilități industriale și șantiere capabile să execute o parte din echipamentele și instalațiile necesare proiectului Neptun Deep, printre care platforme de foraj, echipamente de foraj submarin și sisteme de control al instalațiilor.

O altă consultare vizează găsirea de firme românești de logistică capabile să asigure suportul necesar pentru un proiect de asemenea magnitudine, de la punerea la dispoziție de depozite la țărm și alte facilități portuare la servicii de transport de materiale și echipamente, precum și la servicii de management de personal și de gestionare a relațiilor cu autoritățile vamale.

15 magazine Auchan vor fi deschise până la finalul anului în benzinăriile OMV Petrom

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 06 April 2017 12:13

Diferente-AuchanOMV Petrom, compania de petrol și gaze cu cea mai mare rețea de benzinării din România, și Auchan Retail România, subsidiara din România a Auchan Retail, al 11-lea comerciant alimentar din lume, intenționează să deschidă până la sfârșitul anului 15 magazine MyAuchan în cadrul stațiilor Petrom din București și din țară, primul urmând a fi inaugurat în cursul lunii mai.

Acesta este un proiect pilot, proiect considerat util de cei doi parteneri pentru adaptarea serviciilor și ofertei în vederea unei eventuale extinderi la scară largă a inițiativei. Potrivit unui comunicat de presă, cele două companii au semnat deja contractul de parteneriat pentru deschiderea de magazine de proximitate, care vor funcționa sub marca MyAuchan, în stațiile Petrom. Publicația Profit.ro a anunțat intenția celor două companii de a colabora la mijlocul lunii februarie, în momentul anunțării rezultatelor financiare ale OMV Petrom.

Magazinele MyAuchan din Stațiile PETROM vor avea o ofertă variată, incluzând mărcile proprii Auchan. În funcție de suprafața stației, pe rafturi se vor găsi până la 4.500 de produse dintr-o gamă variată: produse alimentare, inclusiv carne proaspătă, fructe și legume, dar și cosmetice, produse pentru bebeluși și accesorii auto.

Zona de magazin existentă din cadrul stațiilor va fi reamenajată conform standardelor MyAuchan, iar zona de case de marcat va fi comună atât pentru achizițiile de carburanți, cât și pentru magazinul MyAuchan.

„Această inițiativă este un pas înainte pentru implementarea Strategiei Actualizate 2021+ a OMV Petrom, care pune accent pe creșterea ofertei și pe îmbunătățirea experienței clienților. Consumatorul modern este mereu în viteză și vrem să ne adaptăm acestei tendințe. Astfel, vom oferi clienților stațiilor Petrom oportunitatea de a-și face cumpărăturile de zi cu zi, odată cu alimentarea cu carburant, economisind astfel timp. Asocierea celor doua branduri nu este întâmplătoare pentru că atât Petrom, cât și Auchan oferă clienților aceeași promisiune a prețurilor accesibile”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom.

„Această cooperare pe scară largă, care va demara printr-un proiect pilot de calibrare, se înscrie în ambiția Auchan de a fi o companie de retail multiformat. Prin acest proiect aducem diferența Auchan mai aproape de toți românii grație gamelor adaptate de produse și servicii, produselor proaspete, de calitate, prețurilor avantajoase și unei experiențe unice de cumpărare. Nu în ultimul rând, prin intermediul acestui proiect ambițios, atât Auchan cât și Petrom vizează un obiectiv comun: 100% clienți mulțumiți.”, susâine Ionuț Ardeleanu, Director General Auchan Retail România.

OMV Petrom și ExxonMobil renunță la concesiunea petrolieră de mare adâncime Midia

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 26 March 2017 12:17

deepwater-championsOMV Petrom și ExxonMobil au decis să renunțe la concesiunea petrolieră de mare adâncime Midia din Marea Neagră, preluată de la Sterling Resources în 2014,

Consorțiul se va concentra pe perimetrul Neptun Deep, principalul său proiect offshore românesc, pentru explorarea căruia cele două companii au cheltuit în total 1,5 miliarde dolari din 2008 și care se află în plină evaluare a potențialului comercial, decizia finală de investiție fiind așteptată anul viitor. Decizia depinde însă atât de evoluția prețului internațional al gazelor, cât și de noile redevențe pe care guvernul român intenționează să le stabilească. Un lat element care ar putea influența decizia Exxon și OMV Petrom în ceea ce privește Neptun Deep ar putea fi infrastructura de export de gaze, inexistentă în prezent.

Renunțarea la perimetrul Midia Deep a fost consființită când Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a luat decizia oficială de încetare a acordului petrolier pentru concesiunea respectivă. Decizia a fost la cererea titularilor OMV Petrom și ExxonMobil, după ce lucrările de explorare derulate pe perimetru nu au dus la descoperirea de zăcăminte de hidrocarburi exploatabile comercial în condiții de rentabilitate. Cele două companii consideră că și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de Legea petrolului pentru situațiile de renunțare la acorduri petroliere, referitoare la predarea către ANRM a documentațiilor privind activitatea desfășurată pe perimetru și rezultatele acesteia, precum și la execuția și finanțarea lucrărilor de refacere și monitorizare postînchidere a mediului în zona de apă adâncă Midia din Marea Neagră.

Potrivit Profit.ro, Primul contract de explorare care includea și Midia Deep a fost semnat în 1992, între Rompetrol, companie controlată încă atunci de statul român, și consorțiul format din firma britanică Enterprise Oil Exploration și cea canadiană Canadianoxy Ltd., contractul fiind aprobat de către Guvernul Stolojan. Partenerii statului român la acest acord petrolier, pentru perimetrele Pelican și Midia (din care face parte Midia Deep), s-au tot modificat în timp, prin transferuri de drepturi și participații, astfel încât, în 2009, unicul titular al acordului era compania canadiană Sterling Resources. Ulterior, canadienii și-au păstrat 65% și au cedat restul firmelor Petro Ventures Europe (20%) și Gas Plus (15%). În 2012, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil a semnat o înțelegere cu Sterling și Petro Ventures prin care prelua de la acestea 85% din suprafața contractuală de apă adâncă din cadrul perimetrului Midia (Midia Deep). Astfel, pentru Midia Deep, titulari ai acordului petrolier deveneau OMV Petrom și Exxon, cu câte 42,5% din drepturi, și Gas Plus, cu restul de 15%. Transferul a fost aprobat de către Guvern doi ani mai târziu, în 2014.

Care a fost rezultatul liberalizării prețurilor la gaze în Europa? Ce-i lipsește României?

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 25 March 2017 12:29

hub-urile-europeneLiberalizarea, mai exact dereglementarea prețului la gaze la producători de la 1 aprilie a provocat dezbateri aprinse, în special ca urmare a lobby-ului distribuitorilor (și totodată cei mai importanți furnizori), care beneficiau de un preț reglementat de ANRE, de 60 de lei pe MWh.

Măsura, transpusă printr-o ordonanță de urgență a guvernului Cioloș, este una adoptată la solicitarea Comisiei Europene (UE), care a acceptat ca liberalizarea la consumatorii finali să se facă eșalonat, până în 2021.

Dar de ce vrea CE liberalizarea pieței gazului? Motivul ține atât de introducere unui grad de concurență în sistem în speranța scăderii prețurilor, cât și de dependența UE de gazul rusesc. Prin liberalizarea prețului la producători pe piețele occidentale, UE a obținut o scădere a prețului practicat de Gazprom. Mai multe state occidentale au obținut de la Gazprom fie reduceri considerabile la prețul indexat în funcție de prețul petrolului, fie o nouă formulă de stabilire a prețului, legat de prețul bursier sau cel de la principalele hub-uri.

Ultimul exemplu: pe 13 martie Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Gazprom privind renegocierea prețurilor la gazele naturale pentru statele din Europa Centrală și de Est, mai puțin România, prețuri care să nu mai fie legate de cel internațional al petrolului, ci de cel al gazului de referință de pe principalele piețe europene. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care a mai adăugat că, pentru a evita o amendă pentru abuz de poziție dominantă, oficialii Gazprom au fost de acord inclusiv cu modificarea contractelor, în sensul eliminării restricțiilor de export impuse până în prezent de compania rusă statelor importatoare în ceea ce privește volumul de gaze furnizat de Gazprom.

Adepții liberalizării, în special ONG-uri apropiate Bruxelles-ului, susțin că măsura ar putea reduce prețurile, și nu majora, cum susțin distribuitorii. Ei oferă două exemple: liberalizarea pieței de electricitate și cea a gazelor pentru clienții non-casnici. În cazul liberalizării gazelor la consumatorii non-casnici, decisivă a fost însă evoluția prețului petrolului, de care este legat prețul gazelor.

cum-functiona-piata-de-gaz-din-germania-la-inceputul-anilor-2010

Numai că piața gazelor este diferită de cea a electricității. Dacă pe ultima România are un excedent de producție, inclusiv în timpul iernii, pe cea de-a doua, iarna cel puțin, România este nevoită să importe gaze de la Gazprom. De asemenea, pe piața de producție de electricitate există o diversitate de producători (hidro, nucleară, combustibili fosili, eoliană, solară) la diferite prețuri, pe piața gazelor există doi producători interni (Romgaz și OMV Petrom) și un producător extern (Gazprom). Aceeași concentrare se înregistrează și pe piața furnizorilor (E.On și GDF Suez controlează peste 90% din piață, find, totodată, și cei doi mari distribuitori). Un avantaj al pieței gazelor ar fi că, spre deosebire de energia electrică, ele pot fi depozitate la costuri mari (ANRE avansează o cifră de 20% din prețul gazelor costurile cu depozitarea), însă nu prohibitive, ca în cazul electricității. Numai că și aici e nevoie de investiții, în urmă cu câțiva ani, România neputând extrage din depozite, deși avea o cantitate suficientă stocată, gaze decât pe perioade scurte (câteva zile) din cauza presiunii scăzute pe care pompele.

pretul-en-gros-al-gazului-in-europa-2013

Pentru a repeta succesul obținut de statele Europei occidentale în urma liberalizării pieței gazelor este nevoie de câteva condiții necesare, însă nu neapărat suficiente. În primul rând, pentru a putea negocia cu Gazprom, sunt necesare surse alternative de alimentare cu gaze. Europa Occidentale are ca surse interne Marea Britanie, Norvegia și Olanda, și în plus, mai deține și terminale de gaz Natural Lichefiat (GNL), pe care România nu le are. Practica arată că prețul gazului din Occident are tendința de a se apropia de cel de pe burse atunci când pe piața spot volumul de gaze din surse alternative Gazprom este superior celui furnizat de ruși, și are tendința de a se apropia de prețul gazului indexat cu prețul petrolului când volumul de gaze Gazprom tranzacționat pe piața spot este majoritar. În cazul României, neavând diversificarea surselor ca statele occidentale, probabil că iarna, pe piața spot, Gazprom va dicta prețul.

În al doilea rând, pentru ca piața să funcționeze, infrastructura din România ar trebui să fie interconectată cu cea din alte state. Deocamdată, România poate doar să importe, și nu să exporte, gaze. Motivul: diferitele guverne ale României și compania monopol de stat Transgaz, a cărei conducere este numită politic, nu au avut niciun interes să realizeze infrastructura de transport, pentru a putea pune presiune mai ușor pe producătorii locali, obligați de infrastructură să ofere gaz doar pieței interne. De altfel, în urma liberalizării, în absența posibilității exportului, cei doi producători interni se vor afla la mâna Gazprom-ului, care va putea dicta prețul gazului, în pofida faptului că per total volumul de gaze importat va fi mult mai redus decât cel produs intern. Motivul: dacă se va opta pentru un sistem bursier precum cel de la electricitate, în absența unor surse alternative, Gazprom va fi cel care va “controla” piața pentru ziua următoare.

În al treilea rând, infrastructura de depozitare este foarte importantă. Iar, în cazul României, nu se știe cât de updatată este aceasta.

În prezent, liberalizarea din România ar putea conduce la o evoluție care semăna mai mult cu situația înregistrată în Germania la începutul anilor 2010: prețul gazului va rămâne (mai ales în urma deciziei CE de a nu include și România în rândul statelor în numele cărora a negociat cu Gazprom) legat de cel al petrolului. Spre deosebire de Germania, care are cele mai mari capacități de depozitare la nivel european, depozitele din România nu se pot compara din punct de vedere tehnologic cu cele germane. În plus, nu poate primi nici gaz din Norvegia, precum nemții.

un-sistem-functional-de-furnizare-de-gaz-natural-implica-un-lant-de-livrare-fizica-infrastructura-si-o-piata-de-gaze

Și tranzacționarea pe OPCOM ar trebui să fie diferită de cea la electricitate. Dacă ANRE ar reglementa la fel piața gazelor, în situația unei situații precum cea apărută în luna ianuarie, când prețiul de piața pe ziua următoare a ajuns de 5 ori mai mare decât pe piața lșa termen, vor dau nu numai 4-5 furnizori faliment, ci toți furnizorii, cu excepția celor doi mari, de ultimă instanță, E.ON și GDF Suez, și WIEE (sau alți furnizori agreați de Gazprom). Iar astfel de situații ar putea apărea: de exemplu între 20 și 24 martie 2006, în Marea Britanie, aflată atunci într-o poziție mult mai bună decât România, fiind exportator net de gaze, prețul pe piața pentru ziua următoare s-a majorat de la 0,8 lire la 2,5 lire pe unitate termică. Cine își asumă riscul prețului și cine și-l asumă pe cel al volumelor este o problemă care trebuie lămurită de ANRE în legislația prin care va reglementa funcționarea bursei OPCOM.

{jathumbnailoff}

Rusia detronează România ca importanță în strategia OMV: austriecii au achiziționat 24,99% dintr-un zăcământ de gaz rusesc cu o producție mai mare decât a tuturor zăcămintelor deținute de Petrom

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 06 March 2017 12:00

Map of Yuzhno RusskoyeRomânia nu va mai fi piața cu cele mai importante active ale companiei austriece OMV, noua strategie a companiei, de concentrare pe segmentul upstream în detrimentul celui downstream, urmând a muta atenția principalului acționar al OMV Petrom pe piața rusă.

După semnarea acordului privind schimbul de active dintre OMV și Gazprom de anul trecut, compania austriacă a efectuat și următorul pas de consolidare a activității din Rusia: a semnat un acord cu Uniper SE în vederea achiziționării unei participațiuni de 24,99% dintr-un proiect de exploatare din vestul Siberiei contra unei sume de 1,85 miliarde de dolari (1,749 miliarde euro). În urma acestei tranzacții, OMV anticipează că își va majora producția de gaz cu un volum aproximativ egal cu cel din România, 100.000 de barili echivalent petrol pe zi.

În ultimul trimestru al anului trecut, producția de gaze a OMV Petrom (în principal din România) s-a diminuat la 92 mii barili echivalent petrol, de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015.

Potrivit unui comunicat al companiei austriece, la suma de 1,85 miliarde de dolari se vor adăuga și lichiditățile corespunzătoare bilanțului contabil de la data de 31 decembrie 2016. OMV anticipează că tranzacția de achiziționare a participațiunii de 24,99% din drepturile de exploatare a Yuzhno Russkoye va fi încheiată până la finalul acestui an, însă va intra în vigoare retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Pentru finalizarea tranzacției mai sunt necesare acordul co-acționarilor, dar și cel al autorităților ruse din domeniul concurenței .

Zăcământul de gaz Yuzhno Russkoye la exploatarea căruia va deveni OMV acționar este situa în vestul Siberiei

“Această achiziție va crea o nouă zonă centrală în portofoliul nostru de upstream, adăugând alte 100.000 barili echivalent petrol pe zi la nivelul de producție al OMV. După finalizarea tranzacției, OMV va produce 400.000 de barili echivalent petrol pe zi. Tranzacția face parte din strategia noastră și va reduce semnificativ costurile de producție ale OMV”, a declarat CEO-ul companiei, Rainer Seele. În 2016, producția totală de hidrocarburi a OMV s-a majorat a 315 milioane barili echivalent petrol pe zi de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi în 2015, în pofida reducerii producției de petrol și gaze din România, cu 3,7, respectiv 4,1%.

Rusia: o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV

Zăcământul Yuzhno Russkoye este unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaz din Rusia și este situat în regiunea Iamal-

Nenets. Producția curentă a zăcământului este de 25 miliarde metri cubi pe an, iar licența de exploatare expiră în 2043. Gazul din acest zăcământ este principala sursă de alimentare a conductei Nord Stream, care face legătura directă dintre Rusia și piața germană.

“Un motiv strategic care a stat la baza acestei tranzacții a fost îmbunătățirea gradului de înlocuire a rezervelor. Cu un nivel al rezervelor recuperabile de 580 milioane de barili echivalent petrol, Yuzhno Russkoye devine o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV. Tranzacția permite OMV să-și atingă ținta strategică de înlocuire a rezervelor în proporție de 100% pe o perioadă de 5 ani bazată pe nivelul volumului producției din 2016”, a explicat Johann Pleininger, responsabilul pentru operațiunile de upstream din board-ul OMV.

Potrivit OMV, zăcământul Yuzhno Russkoye va genera licidități atractive fără a solicita investiții semnificative. Compania asutriacă estimează un nivel al investițiilor de aproximativ 20 milioane de an până la expirarea licenței, în 2043.

OMV va avea dreptul să primească dividende începând cu anul financiar 2017 și estimează valoarea medie a acestora la 200 milioane de dolari pe an.

Bani din Turcia pentru finalizarea tranzacției din Rusia

Tranzacția din Rusia face parte dintr-un proces de rentabilizare a portofoliului OMV, care se concentrează din ce în ce mai mult pe operațiile din upstream (explorare și producție), în detrimentul celor din downstrean (rafinare și marketing).

În urmă cu numai două zile, OMV a convenit vânzarea diviziei de distribuţie şi vânzare Petrol Ofisi companiei Vitol Investment Partnership, administrată de compania elveţiană Vitol, pentru 1,37 miliarde de euro, transmite Reuters.

Grupurile Saudi Aramco şi State Oil Company of Azerbaijan (SOCAR) făcuseră la rândul lor oferte de preluare a Petrol Ofisi. În baza preţului de achiziţie, OMV va consemna costuri de 186 de miliarde de euro în rezultatele trimestrului al patrulea, pe lângă alte costuri de 148 de milioane de euro înregistrate la sfârşitul lui decembrie, când a reclasificat divizia pentru a o pregăti de vânzare, a anunţat grupul vineri seară.

Acordul cu Vitol, care necesită aprobarea autorităţilor de reglementare, este aşteptat să se încheie cel mai târziu în trimestrul al treilea, când cursul valutar va avea un efect negativ de aproximativ 1,1 miliarde de euro asupra profitului net al OMV, potrivit companiei.

Petrol Ofisi operează 700 de benzinării, o fabrică de petrol mineral, 11 terminale pentru carburanţi şi trei pentru gaze naturale lichefiate şi o capacitate de stocare de 1,17 milioane de metri cubi.

OMV Petrom și-a diminuat producția de gaze cu 4,1% și pe cea de petrol cu 3,7%

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 16 January 2017 11:47

Petrom gazOMV Petrom, cel mai important producător de hidrocarburi din România, și-a redus în cel de-a patrulea trimestru al anului trecut producția de gaze cu 4 mii barili echivalent petrol pe zi (4,1%) și pe cea de petrol cu 3 mii barili pe zi (3,7%) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Per total, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% (sau 6 milioane barili echivalent petrol pe zi) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Potrivit unui raport destinat investitorilor elaborat de principalul acționar al companiei românești, OMV, scăderea producției din România a fost compensată de majorarea producției din celelalte zone în care grupul activează, ceea ce a făcut ca producția totală a OMV să se majoreze de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi la 315 milioane barili echivalent petrol pe zi.

Producția de gaze s-a diminuat de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015 la 92 mii barili echivalent petrol în perioada similară a anului trecut. Producția de gaze a OMV Petrom pe ultimul trimestru al anului a scăzut și comparativ cu producția din trimestrul a treilea al anului trecut, când a fost înregistrat un nivel de 95 mii de barili echivalent petrol pe zi.

OMV Petrom și-a redus și producția de petrol, cu 3 mii barili pe zi față de cea înregistrată în trimestrul al patrulea al anului precedent și cu o mie de barili pe zi față de cea din trimestrul al treilea.

Producție în scădere, vânzări în creștere

În pofida scăderii a producției, OMV Petrom și-a majorat vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

În ceea ce privește vânzările de produse rafinate, acestea s-au redus cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent și cu 120 mii tone raportat la cel de-al treilea trimestru al anului trecut.

OMV Petrom și-a redus vânzările de produse rafinate, dar și marja de rafinare

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 16 January 2017 11:08

petrom sediu2OMV Petrom și-a redus vânzările de produse rafinate din petrol cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent.

Reducerea este și mai semnificativă raportată la cel de-al treilea trimestru al anului trecut, de 120 mii tone, efect sezonier în cea mai mare parte.

Rafinăria de la Petrobrazi, operată de OMV Petrom, și-a redus la rândul său marja de rafinare de la 7,75 dolari pe baril în trimestru al patrulea din 2015 la 7,14 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului trecut.

Cu toate acestea, marja de rafinare a Petrobrazi se situează peste cea a mediei marjelor de rafinare a rafinăriilor operate de principalul acționar al companiei românești, OMV, care au înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut marje de Comparativ cu trimestru al treilea din 2016, marja de rafinare a OMV Petrom s-a majorat cu 1,18 dolari pe baril, de la 596 dolari pe baril la 7,14 dolari pe baril.

După ce în trimestrul al doilea al anului trecut, Petrobrazi a înregistrat o rată de utilizare de doar 68%, ca urmare a intrării în revizie tehnică, în ultimul trimestru al anului aceasta a ajuns la 96%, cu 4 puncte procentuale peste rata de utilizare din perioada similară a anului 2015 și cu un punct procentual sub cea înregistrată în trimestru al treilea.

Vânzări de gaze în creștere

OMV Petrom și-a majorat, însă, vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

OMV a cedat Gazprom 38,5% din OMV (NORGE) SA în schimbul unei participațiuni de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian de la Uregoy

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 December 2016 13:47

OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV AG și Gazprom au semnat miercuri acordul de bază privind schimbul de active prin care austriecii cedează rușilor, în schimbul unei participații de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian Uregoy, o participație minoritară de 38,5% la OMV (NORGE) AS, subsidiara austriecilor din Norvegia.

OMV infirmă astfel, oficial, zvonurile apărute “pe surse” în presa românească, potrivit cărora schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar fi vizat activități ale austriecilor din România.

CEO-ul OMV Reiner Seele și cel al Gazprom Alexei Miller au semnat acordul de bază în prezența ministrului austriac al finanțelor Hans Jörg Schelling și adjunctului ministrului rus al anergiei, Anatoly Yanovsky.

În urmă cu peste jumătate de an, în mai multe publicații din România au apărut știri “pe surse”, potrivit cărora, OMV ar intenționa să efectueze un schimb de active cu Gazprom, o parte din aceste active urmând a fi situate în România. OMV și Petrom au infirmat categoric zvonurile, noul CEO al companiei austriece, Rainer Seele, efectuând și o vizită în România, unde a ținut o conferință de presă, reiterând că schimbul de active dintre OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei.

Miercuri, Comitetul de Supraveghere al OMV a aprobat schimbul de active cu Gazprom care confirmă declarațiile CEO-ului Rainer Seele.

Schimbul aprobat miercuri vizează achiziționarea de către OMV a unei participații de 24,98% din zăcământul de gaz și condensat Uregoy (Siberia - fazele de dezvoltare Achimov IV și V) în schimbul unei participații de 38,5% din OMV (NORGE) AS, care va fi cedată Gazprom.

Tranzacția ar urma să se facă fără a fi implicat vreun transfer de bani, cu excepția unor ajustări de plăți potențiale, dacă va fi cazul. Data efectivă de efectuare a tranzacției este 1 ianuarie 2017.

Acordul de Bază conține principiile esențiale și modul în care se va desfășura schimbului de active. Executarea și implementarea tranzacției sunt condiționate de convenirea unui nou acord pe tema documentației finale, a aprobărilor instituțiilor de reglementare și a conducerilor corporative ale celor două companii. Semnarea documentelor finale este prevăzută pentru mijlocul anului viitor, se precizează într-un comunicat OMV AG.

În urma acestei tranzacții, rezervele de gaze ale OMV se vor majora cu aproximativ 560 milioane de barili echivalent petrol, reprezentând procentul din producția estimată până la finalul contractului, 2039. OMV se așteaptă ca producția zăcământului Uregoy să înceapă în 2019 și să ajungă la un nivel de 80.000 de barili pe zi (partea OMV AG) în 2025. Partea de investiții pe care OMV și-a asumat-o în urma acestui transfer este de 0,9 miliarde de euro în perioada 2017-2039.

Gazprom, în schimb, va achiziționa o participație minoritară (38,5%) din subsidiara norvegiană a OMV, care deține 32 de licențe în diverse parteneriate, dintre care 5 sunt operate de OMV. Producția pe primele 9 luni ale anului a OMV (NORGE) AS a fost de 67.000 barili echivalent petrol pe zi.

Pe lângă acordul privind activele din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, în luna mai, cei doi CEO, Seele (OMV) și Miller (Gazprom) au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către compania austriacă. În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen. A mai fost parafat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Recent, OMV a ajuns la un acord privind vânzarea subsidiarei sale din Marea Britanie, OMV (U.K.) Limited, către Siccar Point Energy Limited, Aberdeen, contra unei sume estimate la un miliard de dolari.

OMV Petrom își optimizează portofoliul, transferând 19 zăcăminte către Mazarine Energy

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 17 October 2016 10:58

OMV Petrom - Petrom CityOMV Petrom S.A. (OMV Petrom) a transferat subsidiarei românești a unei companii olandeze conduă de foști angajați Shell, Mazarine Energy B.V., 19 zăcăminte petroliere, trei instalații pentru reparaţii capitale şi echipele aferente, în schimbul unei sume confidențiale. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producţie zilnică totală de aproximativ 1.000 bep/zi (reprezentând sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom).

Mazarine Energy este o companie de explorare si productie convențională, puțin tolerantă la riscuri, activă în special în Africa de Nord. Deține o licență de explorare în Tunisia și susține că în prezent se află într-un proces de a identifica oportunități suplimentare de explorare, dezvoltare și producție în Europa și Africa de Nord. Majoritatea membrilor conducerii executive a companiei sunt foști angajați ai Shell.

Potrivit unui comunicat OMV Petrom, transferul licenţelor se realizează în conformitate cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din Legea Petrolului şi alte reglementări și este supus aprobării autorităţilor competente.

OMV Petrom estimează că finalizarea tranzacţiei va avea loc la sfârşitul trimestrului IV din 2016, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor şi angajator al celor peste 200 de salariaţi ai OMV Petrom din prezent. Mazarine susține că “a identificat o serie de oportunităţi de optimizare a producţiei şi lucrări de reparaţii capitale care vor determina o creştere a producţiei. În plus, sunt planificate campanii de achiziţie seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.”

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului OMV Petrom.

Mazarine Energy a precizat că tranzacția va fi finanțată din linia de capital de 500 mil USD furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld USD care investeşte în explorare şi producţie de petrol şi gaze, rafinare şi marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internaţional, şi în rafinare şi marketing în Europa, Africa, America latină şi Asia.

“Edward şi echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creştere a Mazarine Energy prin investiţii în active de calitate, iar noi suntem bucuroşi să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, a afirmat Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne creşte eficienţa şi pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează şi optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operaţiunile şi să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii din zăcămintele rămase”, susține Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activităţile de upstream.

“Suntem încântaţi că am agreat această investiţie în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri şi riscuri reduse şi pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor şi operaţiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noştri colegi şi aşteptăm cu nerăbdare să dezvoltam împreună aceste zăcăminte” , a declarat Edward van Kersbergen, fondator şi CEO al Mazarine Energy.

Prețul redus al petrolului și intrarea în revizie a Petrobrazi au redus cu peste 60% profitul OMV Petrom

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 10 August 2016 09:31

petromOMV Petrom a realizat un profit net de 117 milioane de lei pe trimestrul al doilea și de 405 de milioane de lei pe primul semestru, în scădere cu 83%, respectiv 61% față de perioadele similare ale anului trecut.

Așa cum anticipa Profit.ro încă de la începutul lunii mai, rezultatele OMV Petrom au fost afectate și de intrarea pentru o lună în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Potrivit raportului trimestrial al companiei, rezultatele financiare din trimestrul al doilea al acestui an au fost afectate de “prețurile scăzute ale țițeiului și gazelor naturale, de marjele mai mici de rafinare și de oprirea planificată a rafinăriei pentru revizie generală”.

Valoarea vânzărilor consolidate a fost de 3.633 mil lei în trimestrul al doilea al acestui an, cu 20% mai mică decât in perioada similară a anului trecut, în principal pe fondul scăderii veniturilor din vânzările de produse petroliere, ca urmare a continuării declinului prețului la țiței și a cantităților vândute mai mici (determinate de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi pentru revizie generală), precum și din cauza vânzărilor mai mici de gaze naturale. Aceste efecte negative au fost parțial contrabalansate de vanzarile mai mari de electricitate. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 75% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 22% iar cele din Upstream 3% (vanzarile din Upstream fiind, în mare parte, vanzari in interiorul Grupului, nu către terți).

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a scăzut de la 94% la 68%

De altfel, compania austriacă OMV, principal acționar al OMV Petrom, a anunțat încă din luna iulie că majorarea stocurilor din România ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei Petrobrazi au avut un efect negativ asupra rezultatelor consolidate, de 25 de milioane de euro, din al doilea trimestru, confirmând previziunile Profit.ro de la începutul lunii mai.

Majorarea stocurilor OMV Petrom din România sunt legate de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Revizia a fost una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Pe primul trimestru al anului, grupul OMV Petrom a înregistrat un profit de 360 milioane de lei din activitatea de downstream (față de profitul de 345 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut) și o pierdere de 80 de milioane de lei din cea de upstream (față de profitul de 164 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut).

În cel de-al dilea trimestru, activitatea din upstream a trecut de la o pierdere de 80 de milioane de lei la un profit de 151 milioane de lei, iar profitul din downstream s-a diminuat de la 360 la 275 milioane de lei.

Marja de rafinare a scăzut de la 8,06 în primul trimestru la 6,82 de dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru, iar rata de utilizare a rafinăriei, de la 94% la 68%, reflectând perioada de inactivitate cauzată de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi.

Prețul petrolului s-a redus cu peste 33% față de perioada similară a anului trecut

Cealalată cauză a reducerii profitului OMV Petrom a fost prețul redus al petrolului, în special în ceea ce privește rezultatele semestriale raportate la perioada similară a anului trecut. Dacă în primul semestru al lui 2015, țițeiul Urals era cotat la un preț mediu de 57,09 dolari/baril, iar Petrom a obținut un preț mediu de 49,51 dolari pe baril, în prima jumătate a acestui an Urals-ul s-a situat la 38,14 dolari/baril, iar grupul OMV Petrom și-a vândut producția la un preț mediu de 31,77 dlari/baril.

Rezultatele mai bune din sectorul upstream comnparativ cu primul trimestru se explică și printr-o creștere a prețului petrolului Urals, de la 32,29 dolari/baril la 43,91 dolari pe baril. În primul trimestru al anului, OMV Petrom a vândut un baril de petrol cu 26,69 dolari, în timp ce în al doilea trimestru a obținut un preț de 36,86 dolari.

Investiții reduse cu 35%

“In prima jumatate a anului 2016, mediul de piata dificil a impactat negativ rezultatele noastre financiare, anuland efectele performantei operationale imbunatatite si ale disciplinei stricte in privinta costurilor si gestionarii numerarului. EBIT excluzand elementele speciale din Upstream a reflectat in principal scaderea preturilor titeiului si gazelor naturale, partial compensata de reducerea costurilor de productie. EBIT CCA excluzand elementele speciale din Downstream s-a imbunatatit usor, ca urmare a evolutiei favorabile a provizioanelor pentru creante neincasate din activitatea de gaze, care a compensat efectele marjelor de rafinare mai scazute si ale opririi planificate a rafinariei pentru revizie generala. Intrucat conditiile de piata dificile au persistat, am continuat gestionarea stricta a costurilor si a investitiilor. Investitiile au scazut cu 35% comparativ cu 1-6/15, reflectand finalizarea activitatii de foraj in blocul Neptun si selectia riguroasa a proiectelor. In plus, gestionarea eficienta a costurilor si a numerarului ne-a ajutat sa ne mentinem o pozitie financiara solida si un grad de indatorare avand un ordin de marime de o singura cifra.”, a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe. 

Stocurile efectuate ca urmare a intrării în revizie a Petrobrazi au influențat negativ rezultatele consolidate ale OMV

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 21 July 2016 10:50

Petrom rezultateStocurile efectuate de OMV Petrom ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei Petrobrazi au avut un efect negativ de 25 de milioane de euro asupra rezultatelor consolidate ale grupului autriac OMV pe trimestrul al doilea, suține principalul acționar al celei mai mari companii de petrol și gaze din România.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi a afectat și indicatorul marjei de rafinare a OMV, care a scăzut de la 90% în primul trimestru la 72%, îăn trimestrul al doilea.

Majorarea stocurilor OMV Petrom din România sunt legate de intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi. Revizia a fost una programată, așa că OMV Petrom și-a luat toate măsurile necesare pentru a-și putea alimenta în continuare stațiile cu carburanți. De obicei, la începutul intrării în revizie a rafinăriei, stocurile de produse (benzină, motorină, GPL etc.) sunt la un nivel maxim, iar cele de materii prime la unul minim, pentru ca la finalul perioadei situația să fie una exact opusă.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi și a rafinăriilor din Austria, au condus la reducerea ratei de utilizare a rafinăriilor OMV de la 90% în trimestrul întâi la 72% în trimestrul al doilea, se precizează într-un comunicat OMV adresat investitorilor.

Comunicatul OMV confirmă anticipațiile Profit.ro, care, la începutul lunii mai, susținea că intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi va influența negativ rezultatele companiei pentru cel de-al doilea trimestru al anului. Pe primul trimestru al anului, grupul OMV Petrom a înregistrat un profit de 360 milioane de lei din activitatea de downstream (față de profitul de 345 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut) și o pierdere de 80 de milioane de lei din cea de upstream (față de profitul de 164 milioane de lei din primul trimestru al anului trecut).

Rezultatul pozitiv al activității din downstream era explicat prin majorarea ratei de utilizare a rafinăriei la 94% (față de 86% în perioada similară a anului trecut). Comunicatul OMV confirmă estimările Profit.ro, potrivit cărora închiderea temporară, timp de o lună, a rafinăriei a redus considerabil rata de utilizare a acesteia, undeva la 66-70%.

Marja de rafinare a OMV a scăzut la rândul său de 5,08 dolari pe baril în primul trimestru la 4,67 dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru ca urmare a majorării prețului mediu al petrolului Urals de la 32,29 la 43,21 dolari pe baril.

OMV susține că prețul mai mare al petrolului și reducerea costurilor de producție au avut un efect pozitiv asupra rezultatelor financiare ale grupului în trimestrul al doilea. 

Producția OMV Petrom din T2 s-a majorat în comparație cu cea din T1 2016 și s-a redus față de cea din perioada similară a anului trecut

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 21 July 2016 10:26

petrom sediu2

 OMV Petrom și-a majorat în trimestrul al doilea producția de hidrocarburi cu 2.000 de barili pe zi față de cea din trimestrul 1 al acestui an, însă aceasta se situează cu 4.000 de barili pe zi sub cea din perioada similară a anului trecut.

Producția OMV Petrom a crescut cu 2.000 de barili pe zi, comparativ cu primul trimestru al aceluiași an, de la 175.000 la 177.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 4.000 de barili echivalent petrol pe zi, de la 181.000 la 177.000 barili echivalent petrol pe zi.

Majorarea producției din România este responsabilă pentru jumătate din majorarea cu 1% a producției OMV din cel de-al doilea trimestru al anului, de la 312 mii de barili echivalent petrol în primul trimestru la 316 barili echivalent petrol în cel de-al doilea trimestru. Față de trimestrul similar al anului trecut, în pofida scăderii cu 4.000 de barili a producției din România, grupul OMV și-a majorat producția de hidrocarburi cu 9.000 de barili echivalent petrol pe zi. OMV susține că acest lucru s-a întâmplat ca urmare a intensificării activității din Norvegia, în special a zăcămintelor Edwarg Grieg și Gullfaks.

Într-un comunicat adresat investitorilor, OMV susține că prețul mai mare al petrolului și reducerea costurilor de producție au avut un efect pozitiv asupra rezultatelor financiare ale grupului în trimestrul al doilea.

Marja de rafinare a OMV a scăzut, în schimb, de la 5,08 dolari pe baril în primul trimestru la 4,67 dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru ca urmare a majorării prețului mediu al petrolului Urals de la 32,29 la 43,21 dolari pe baril.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, dar și a instalațiilor de prelucrare a petrolului din Austria, au condus la reducerea ratei de utilizare a rafinăriilor OMV de la 90% în trimestrul întâi la 72% în trimestrul al doilea.

 

OMV Petrom lansează un serviciu pentru monitorizarea livrărilor en-gros de produse petroliere

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 21 July 2016 10:14

cisterna-omv-petrom-webOMV Petrom a anunțat lansarea unui serviciu de monitorizare a livrărilor, primul de acest fel disponibil pe piața carburanților din România, care permite clienților comerciali să fie informați despre fiecare pas al procesului de livrare, de la comandă, până la livrarea la destinația dorită.

“Clienții comerciali reprezintă un segment important pentru vânzările de produse petroliere, alături de canalul de distribuție retail, constând din rețelele de benzinării operate sub brandurile OMV și Petrom. Avem în portofoliul de clienți companii din sectoare precum transporturi, agricultură și construcții, care au propriile rezervoare de incintă și comandă de la noi produse petroliere en-gros, transportate cu cisterna. În fiecare lună, circa 4.500 de comenzi sunt livrate către clienții comerciali, și ne mândrim cu un procent de aproape 100% de livrări efectuate la data preferată de clienți. Prin lansarea serviciului Fuel Tracking, avem unul dintre cele mai transparente procese de livrare de pe piața carburanților en-gros din România ”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă, Narcis Popescu - Director de Vânzări En-gros, Europa de Est.

Clienții comerciali ai OMV Petrom au acces la un portal de business dedicat. Acesta este disponibil 24/7, oferind acces la informații comerciale (cantități contractate și prețuri, vizualizarea și descărcarea facturilor) și oferă posibilitatea de a plasa comenzi online, în orice moment al zilei.

Clienții comerciali ai OMV Petrom beneficiază de transparență și flexibilitate la fiecare pas în procesul de livrare: plasarea comenzii poate fi realizată prin intermediul portalului de business sau pe email. Indiferent de varianta aleasă, clientul primește pe email confirmarea comenzii. Ulterior, când produsul petrolier este încărcat în cisterne în oricare dintre depozitele OMV Petrom, clientul este alertat pe email cu privire la ora estimată de livrare. La momentul livrării, produsul se recepționează împreună cu avizul de livrare, iar ultimul pas este reprezentat de emiterea facturii, care este transmisă rapid prin intermediul portalului de business sau al email-ului. 

Activitatea de rafinare readuce OMV Petrom pe profit în primul trimestru

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 11 May 2016 11:14

petrobraziActivitatea de rafinare și marketing a OMV Petrom, care a realizat un profit de 360 de milioane de lei a compensat pierderile din segmentul upstream, de 80 de milioane de lei, și a făcut ca cea mai importantă companie de petrol și gaze din România să raporteze un profit net de 288 milioane de lei în primul trimestru al acestui an.

Acesta a fost cu cu 16,5% mai scăzut decât cel din perioada similară a anului trecut, de 345 milioane de lei.

Rezultatul pozitiv al activității din downstream este explicat prin majorarea ratei de utilizare a rafinăriei la 94% (față de 86% în perioada similară a anului trecut). Volumele de carburanți vândute au crescut cu 4%, valoare situată însă sub cea din ultimul trimestru din anul trecut, acesta fiind însă un efect sezonier.

Intrarea în revizie a Petrobrazi ar putea afecta rezultatele din trimestrul al doilea

Pe trimestrul al doilea, rezultatele OMV Petrom ar putea fi afectate de intrarea în revizie, timp de o lună, a rafinăriei Petrobrazi.

“În Rafinăria Petrobrazi este planificată o oprire și revizie generala cu durată de o lună, începând cu sfârșitul lunii mai 2016, având ca principal scop lucrări de mentenanță și reautorizări”, se precizează în raportul cu rezultatele financiare pe primul trimestru al OMV Petrom.

Cu toate acestea, compania își propune ca “rata de utilizare a rafinăriei, ajustată pentru revizie, să rămână la un nivel ridicat, datorită performantei bune a tuturor canalelor de vânzări, și să susțină profitul și aportul de numerar stabile în segmentul Downstream Oil.”

Producție în scădere

Producția de țiței din România a scăzut cu 4% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, ajungând la 6,64 milioane barili, “reflectând în principal declinul natural care nu a putut fi complet compensat, din cauza nivelului redus al investițiilor, creșterea numărului de sonde care au devenit neeconomice în contextul prețului scăzut al țițeiului, precum și mentenanța planificata la sondele-cheie”.

Potrivit raportului grupului, “valoarea vânzărilor consolidate a fost de 3.559 mil lei in T1/16, cu 17% mai mica decât în T1/15, în principal din cauza scăderii veniturilor din vânzările de produse petroliere, în urma continuării declinului pronunțat al prețului la țiței, și din cauza veniturilor mai mici din vânzările de gaze naturale. Acest efect a fost parțial compensat de creșterea cantităților de produse petroliere vândute și de vânzările mai mari de electricitate. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 64% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 33%, iar cele din Upstream 3% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți).

Impozit pe profit de 55 milioane de lei

Profitul fiscal al grupului al fost de 343 milioane lei, OMV Petrom achitând un impozit pe profit de 55 milioane lei. Cheltuielile cu impozitul pe profit curent al Grupului au fost de 28 milioane lei, iar cheltuielile aferente impozitului amânat au avut valoarea de 27 milioane lei. Rata efectiva a impozitului pe profit primul trimestru al acestui an a fost de 16%. 

CEO OMV: Operațiunile de rafinare, inclusiv cele din România, nu sunt subiectul schimbului de active convenit cu GAZPROM

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 31 March 2016 11:00

pk-omv-ag-ergebnis-halbjahr-seeleZiariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

OMV Petrom a ieftinit miercuri benzina și motorina cu 5 bani, prețul acestora coborând sub 5 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 09 December 2015 10:43

OMV Petrom a ieftinit miercuri carburanții, atât benzina, cât și motorina, cu 5 bani pe litru, în urma acestei ieftiniri prețul acestora coborând sub nivelul de 5 lei pe litru în majoritatea stațiilor operate de cea mai importantă companie de petrol din România.

Ieftinirea de miercuri este cea de-a treia efectuată de la reuniunea OPEC de vineri, în care s-a decis renunțarea la impunerea unui plafon al producției statelor membre ale cartelului. Decizia OPEC a condus la scăderea prețului petrolului Brent cu aproximativ 3,5 dolari (sau 7,9%, de la 43,84 la 40,4 dolari pe baril), acesta ajungând la minimul ultimilor 7 ani. În același interval (vineri-miercuri), OMV Petrom OMV Petrom a redus prețul motorinei cu 14 bani (sau 2,8%), iar cel al benzinei cu 8 bani pe litru (sau 1,6%).

Ieftinirile au început vineri, când OMV Petrom a ieftinit motorina cu 5 bani pe litru, menținând prețul benzinei același.

O nouă ieftinire a avut loc luni noapte, când prețul benzinei a fost scăzut cu 3 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

A treilea val de ieftiniri a fost efectuat de OMV Petrom în noaptea de marți spre miercuri, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei fiind reduse cu 5 bani pe litru.

La stația din Șoseaua Alexandriei nr. 166, din sectorul 5, miercuri dimineață, un litru de benzină standard costa 4,97 lei, iar unul de motorină standard 4,98 lei.

Acțiunile OMV Petrom s-au depreciat marți cu 2%

Decizia OPEC și evoluția prețului Brent-ului au influențat și cotațiile bursiere ale OMV Petrom, care, marți, a avut al treilea rulaj al pieței, de 3,73 milioane lei. Volumele ridicate au adus și o scădere a titluri OMV cu 1,94%, până la prețul de 0,303 lei/acțiune.

Potrivit unui document al OPEC, citat de Profit.ro, dacă actualul nivel al producției OPEC rămânea neschimbat la 31,5 milioane de barili pe zi, oferta ar fi depășit cererea de petrol în 2016 cu 700.000 de barili. În acest an, la nivel global, s-a înregistrat o supraproducție de 1,8 milioane de barili pe zi, supraproducție care ar putea fi depășită anul viitor, ca urmare a deciziei OPEC de a nu-și mai propune nicio țintă de producție și a concurenței dintre Iran și Arabia Saudită. Dacă numai Arabia Saudită, Iranul și Libia și-ar exporta capacitățile neutilizate de două, unul respectiv 1,2 milioane de barili pe zi, am putea asista la o supraproducție de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, cantitate care ar putea trimite prețul petrolului la cel mai redus nivel din toate timpurile.Brent

Primele două benzinării mobile Petrom inaugurate pe Autostrada Orăștie-Sibiu

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Sunday, 01 November 2015 13:38

 

Benzinarie mobila Petrom autostrada A1 SibiuPrimele două benzinării mobile din România operate sub brand-ul Petrom au fost inaugurate pe autostrada A1, segmentul Orăștie-Sibiu, la km 76, de OMV Petrom.

Stațiile au fost deschise în spațiile de servicii concesionate de OMV Petrom la începutul lunii iulie de la Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România (CNADR). Cele două stații se află în apropierea localității Cristian, la circa 12 km de oraşul Sibiu.

Fiecare benzinărie este prevăzută cu o zonă de alimentare cu carburanți şi cu o zonă de magazin şi este dotată cu 3 pompe la care sunt disponibile patru tipuri de carburanți. Una dintre pompe este de tip rapid, pentru alimentarea tirurilor.

“Noile stații mobile răspund unor nevoi variate, oferind atât carburanți, cât şi o gamă largă de produse non-oil. Sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să inaugurăm încă opt stații mobile în spațiile de servicii de pe autostrăzi”, a declarat Adrian Nicolăescu, retail manager în cadrul OMV Petrom.

OMV Petrom a aplicat un nou concept pentru noile stații Petrom concesionate pe autostrăzi, conform cerințelor CNADNR. Noile stații mobile sunt de tip modular, prefabricat. Ele au fost transportate şi amplasate în punctele în care vor funcționa, fără a necesita lucrări suplimentare de construcție şi amenajare.

Clienții vor putea opta la pompa pentru unul dintre cele patru tipuri de carburanți disponibili: benzină standard, benzină Extra 99, motorină standard sau motorină Extra.

În luna iulie, OMV Petrom a anunțat că a câștigat licitația pentru construirea a zece benzinării în cinci zone de servicii de pe noile autostrăzi, pe autostrada Nădlac-Arad (A1), km 26, pe autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 20, pe autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 76, pe autostrada Medgidia-Constanța (A2), km 186, pe autostrada Lugoj-Deva (A1), la km 21.

 

OMV, compania-mamă a Petrom, a făcut o nouă descoperire de gaze naturale în Pakistan

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 13 October 2015 19:08

Pakistan OMVOMV, compania-mamă a Petrom, a anunțat că a efectuat o nouă descoperire de gaze naturale în Pakistan, de această dată pe concesiunea Latif.

Potrivit companiei, testele la sondă au relevat un debit de 2.500 barili echivalent petrol pe zi, descoperirea deschizând noi oportunități de explorare în zonă. OMV a precizat că mai este nevoie de teste suplimentare pentru confirmarea dimensiunii zăcământului.

Sonda la care s-a făcut descoperirea se află pe concesiunea Latif, în provincia Sindh din Pakistan, la circa 25 de kilometri sud de câmpul de gaze Latif, apropierea de acesta facilitând utilizarea infrastructurii de transmisie deja existente acolo pentru transportul gazelor la facilitățile de procesare din proximitate.

"Suntem foarte mulțumiți de succesul operațiunilor de explorare. Testarea și dezvoltarea descoperirii ne va da posibilitatea să ne majorăm producția în Pakistan", a declarat șeful pe upstream al OMV, Johann Pleininger.

Concesiunea Latif este deținută în proporție de 33,4% de subsidiara pakistaneză a OMV, parteneri fiind Pakistan Petroleum și ENI Pakistan, cu câte 33,3% din drepturi.

În 2013, OMV a descoperit resurse de gaze naturale și condensat în Pakistan pe concesiunea Mehar, austriecii demarând între timp producția pe respectivul perimetru.

OMV (Pakistan) Exploration GmbH este controlată în proporție de 100% de către OMV AG și și-a început în 1991 activitatea în provincia Sindh din Pakistan. Prima descoperire semnificativă de gaze naturale a fost efectuată în 1993, la Miano, în districtul Sukkur din estul provinciei Sindh. Alte zăcăminte au fost descoperite ulterior la Sawan (1997), Latif și Tajjgal (2007).

În 2011, OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, a preluat compania Petronas Carigali Pakistan Limited. În urma acestei achiziții, austriecii au căpătat acces la noi blocuri de explorare, printre care și concesiunea Mehar. În prezent, OMV deține participații la opt concesiuni de petrol și gaze din Pakistan.

OMV deține în Pakistan și o participație de 10% la Pak Arab Refinery, companie de rafinare, transport, stocare și marketing al țițeiului și produselor petroliere, joint-venture între statul pakistanez și emiratul arab Abu Dhabi.

Statul român nu privește cu ochi buni listarea OMV Petrom pe bursa londoneză

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 23 September 2015 08:33

 Petrom BursaOMV Petrom se va lista pe bursa londoneză, în pofida faprului că unul dintre acționari, statul român s-a abținut de la vot în cadrul AGA desfășurate marți, în care s-a aprobat și numirea noului șef OMV, Rainer Seele ca membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, în locul fostului director general al grupului austriac, Gerhard Roiss.

Potrivit unui comunicat al companiei, acționarii OMV Petrom au aprobat marți listarea secundară a companiei pe bursa din Londra, printr-o emisiune de certificate de depozit, în favoare pronunțându-se, prin vot secret, acționari care dețin cumulat 72,70326% din capital. La AGA au participat acționari care controlează în total 93,34693% din capitalul social al companiei.

Principalii acționari ai companiei sunt OMV (51,01%), statul român prin Ministerul Energiei (20,64%) și Fondul Proprietatea (18,99%). Anterior, atât OMV, cât și Fondul Proprietatea s-au pronunțat în favoarea listării secundare a OMV Petrom pe London Stock Exchange.

Potrivit Profit.ro, diferența dintre deținerea cumulată de capital a acționarilor prezenți la AGA și cea a celor care au votat pentru listarea la Londra este echivalentă cu deținerea statului român la OMV Petrom, de 20,64% din acțiuni, ceea ce înseamnă că reprezentantul statului în AGA de marți fie s-a abținut, fie a votat împotriva listării. Oficialii Ministerului Energiei nu au putut fi contactați de Profit.ro pentru precizări și explicații privind votul în AGA de la OMV Petrom. 

În favoarea numirii lui Rainer Seele ca membru în Consiliul de Supraveghere al companiei s-au pronunțat toți acționarii principali ai OMV Petrom.

Nu sunt bani pe BVB

Convocarea AGA în vederea discutării listării secundare a OMV Petrom la Londra prin certificate de depozit a fost anunțată de companie pe 19 august. În aceeași zi, concomitent, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a anunțat că FP continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participației la OMV Petrom, inclusiv prin intermediul unei oferte publice atât de acțiuni, cât și de certificate de depozit având drept suport acțiuni, acestea urmând să fie listate pe London Stock Exchange.

Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă. În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. În prezent, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea (10.758.648.186 acțiuni) mai valorează, la prețul actual al unei acțiuni OMV Petrom de pe BVB, doar 3,674 miliarde de lei.

Între timp, însă, cotația țițeiului Brent s-a prăbușit cu peste 50%, de la circa 97 la puțin peste 48 dolari/baril. Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, față de intervalul similar din 2014, la 1,036 miliarde lei. 

Potrivit companiei, listarea la Bursa din Londra printr-o emisiune de certificate de depozit va permite OMV Petrom accesul la investitori străini care fie nu sunt în măsură, fie nu sunt autorizați să dețină acțiuni ale producătorului român de hidrocarburi, facilitând, totodată, tranzacționarea în monedă americană a titlurilor de valoare ale companiei.

"Este de așteptat ca listarea secundară pe Bursa de Valori din Londra prin certificate de depozit să (...) să crească vizibilitatea și accesul la o bază mai largă și preponderent internațională de investitori, deoarece certificatele de depozit au tendința de a crește interesul investitorilor în societate, fie făcând valorile mobiliare ale societății mai atractive pentru investitori, fie permițând societății să acceseze noi grupuri de investitori, cum ar fi cei care nu sunt în măsură să (sau nu sunt autorizați, în conformitate cu politicile interne, să) dețină acțiuni suport", se arată într-un document al OMV Petrom întocmit în vederea AGA de marți și semnat de directorul financiar al companiei, Andreas Matje.

 

OMV Petrom a ieftinit noaptea trecută benzina și motorina cu câte 5 bani/l

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 25 August 2015 09:38

 petrom sediu2OMV Petrom a ieftinit în noaptea de luni spre marți benzina și motorina cu câte 5 bani pe litru, continuând politica de reduceri de prețuri din ultimul timp, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului pe piețele internaționale.

De la începutul acestei luni, OMV Petrom, cea mai importantă companie de profil, cu o cotă de piață de aproximativ 40%, a efectuat 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 ieftiniri la motorină, în valoare totală de 30 de bani.

Dacă luni, un litru de benzină se comercializa la stația OMV Petrom din Șoseaua Alexandriei cu 5,19 lei, iar unul de motorină cu 5,11 lei, începând cu ziua de marți, ora 00:00, șoferii plătesc pe un litru de benzină 5,14 lei, iar pe unul de motorină 5,06 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 38,73 $/baril, cu 1,31% sau 0,5 $ peste nivelul de închidere al zilei de ieri.

Și Brent-ul s-a apreciat în această dimineață cu 0,5 % sau 1,19%, ajungând la o cotație de 43,03 $/baril.

Ziua de luni, în schimb, a fost una dezastruoasă atât pentru WTI, cât și pentru Brent, ambele depreciindu-se cu aproximativ 3 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

 

OMV Petrom vrea să se listeze pe Bursa londoneză pentru ca FP să-și poată vinde participația

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 19 August 2015 09:12

 

fondul proprietatea lui franklin 58872000OMV Petrom a anunțat în această dimineață convocarea, pentru 22 septembrie 2015, a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor în vederea listării secundare a OMV Petrom pe Bursa de Valori din Londra prin emisiunea de certificate de depozit. Simultan, Fondul Proprietatea, prin administratorul său Franklin Tempelton, a publicat un anunț pe BVB potrivit căruia, “în conformitate cu angajamentul său de a crește valoarea pentru acționari și de a crește lichiditatea activelor din portofoliul Fondului, Fondul continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participațiilor deținute în OMV Petrom S.A. sub pragul de 15% din capitalul social subscris al Societății inclusiv prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni, cât și Certificate de Depozit având drept suport acțiuni (“Global Depositary Receipt” în limba engleză, în continuare “GDR”), urmând ca GDR-urile să fie listate pe London Stock Exchange. Orice asemenea tranzacție este condiționată atât de existența unor condiții de piață favorabile, cât și de obținerea aprobărilor necesare.”

Certificatele de depozit care ar urma să fie emise de OMV Petrom pe bursa londoneză ar urma să aibă “la baza acțiuni suport, acțiuni existente ale OMV Petrom S.A., ce se intenționează a fi admise la listare pe lista oficiala a Autorității de Supraveghere Financiara din Marea Britanie și admise la tranzacționare pe piața principala a Bursei de Valori din Londra”.

OMV Petrom susține că vrea să-și diversifice baza de acționari și să crească vizibilitatea companiei

Totodată, AGEA OMV Petrom va vota și împuternicirea Directoratului OMV Petrom S.A. ca, în funcție de condițiile favorabile ale pieței, să întreprindă toate acțiunile și formalitățile necesare pentru punerea în aplicare a aprobării listării. Potrivit unui comunicat OMV Petrom, “atât aprobarea, cat și împuternicirea sunt valabile până la data de 31 decembrie 2016.”

OMV Petrom susține că listarea secundară este de așteptat să conducă la diversificarea bazei de acționari, creșterea vizibilității, extinderea acoperirii de către brokeri internaționali și îmbunătățirea lichidității de tranzacționare a societății.

Pentru aceeași dată, OMV Petrom a convocat și Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, pentru desemnarea unui nou membru al Consiliului de Supraveghere pentru perioada rămasă din mandatul acordat lui Gerhard Roiss, ca urmare a renunțării sale la mandatul de membru al Consiliului de Supraveghere.

Fondul Proprietatea n-a reușit să vândă decât 1% din acțiunile OMV Petrom, cu discount de 6%

Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă.

În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea, prin administratorul Franklin Tempelton, și-a anutat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. În prezent, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea (10.758.648.186 acțiuni) mai valorează, la prețul actual al unei acțiuni OMV Petrom de pe BVB, doar 4,077 miliarde de lei. Cotațiile OMV Petrom, precum cele ale altor companii cu activitate în downstream au suferit de urma evoluției nefavorabile a cotațiilor internaționale ale țițeiului, care s-au depreciat în a doua jumătate a anului trecut cu peste 50%.

În mai 2013, FP a mai scos la vânzare un pachet de 1,77% din titlurile OMV Petrom, din care a reușit să vândă pe piața internă doar 1,1%, cu un discount de 6% sub prețul pieței, în urma acestei tranzacții Fondul încasând peste 246 de milioane lei (56,8 mil. euro). Cu discount-uri de 6, respectiv 9,7%, Fondul Proprietatea a mai vândut în 2014 și 4,99% din acţiunile Romgaz (SNG) deținute, respectiv 13,5% din acţiunile Transelectrica (TEL). Un alt pachet, de 14,99% din acțiunile Transgaz a fost vândut în decembrie 2013 la un discount de 3,4% faţă de cotaţia pieței de capital.

Potrivit Economica.net, cu banii obținuți în urma acestor tranzacții, Fondul Proprietatea își răscumpără propriile acțiuni, pentru a-și putea remunera suplimentar acționarii.

Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru, la 1,036 mld. lei, investițiile în explorare s-au majorat cu 79%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 12 August 2015 09:29

Ocean EndeavorProfitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, la 1,036 miliarde lei, în principal ca urmare a reducerii drastice, cu 48,5%, a prețului mediu cu care compania a vândut țiței, însă investițiile în explorare au crescut cu 79%, la 767 milioane lei, grație continuării lucrărilor în perimetrul offshore de hidrocarburi Neptun din Marea Neagră, alături de americanii de la ExxonMobil.

Potrivit raportului semestrial al OMV Petrom, în primele 6 luni ale anului, prețul mediu al țițeiului Ural a scăzut cu 47% față de perioada similară a anului trecut, la 57,09 dolari/baril, iar prețul mediu realizat la țiței de OMV Petrom s-a redus chiar mai mult, cu 48,5%, la 49,51 dolari/baril.

Costurile de producție la nivel de grup, exprimate în dolari/baril, au scăzut cu 23% comparativ cu S1 2014, în principal datorită evoluției favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele și personalul, precum și a cheltuielilor aferente impozitului pe construcții. Costurile de producție în România, exprimate in dolari/baril, au scăzut cu 25%, la 13,25 dolari/baril, iar cele exprimate in lei/baril au scăzut cu 8%, la 52,80 lei/baril.

Investițiile în explorare au atins valoarea de 767 milioane lei, cu 79% mai mari comparativ cu anul precedent, reflectând activitatea de foraj în desfășurare din cadrul perimetrului Neptun, în parteneriat cu operatorul ExxonMobil.

Potrivit raportului, în trimestrul al II-lea din 2015, profitul operațional (EBIT) al grupului OMV Petrom s-a majorat cu 26% față de T2 2014, la 786 milioane lei, inclusiv ca urmare a unor elemente speciale aferente unui litigiu în valoare de 102 milioane lei. Compania nu precizează despre ce litigiu este vorba, însă în martie anul acesta, un tribunal de la Londra a decis că traderul elvețian de mărfuri Glencore trebuie să plătească OMV Petrom 40 de milioane de dolari pentru că a livrat petrol de slabă calitate în România, în anii ’90.

Crește producția de gaze, scade cea de țiței

Producția de țiței și gaze la nivel de grup a fost de 33,0 milioane barili echivalent petrol, iar producția totală de țiței și gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, în creștere de la 31,1 milioane barili echivalent petrol în S1 2014.

Producția internă de țitei a fost de 13,9 milioane barili, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu.

Producția internă de gaze a crescut cu 2%, atingând nivelul de 17,4 milioane barili echivalent petrol, reflectând campaniile de succes de reparații capitale offshore și forare de sidetrack-uri, precum și cresterea contribuției sondelor-cheie din zăcământul Totea. Producția de țiței și gaze din Kazahstan a crescut cu 4%, înregistrând valoarea de 1,69 milioane barili echivalent petrol.

Volumul vânzărilor a crescut cu 1% comparativ cu primele 6 luni din 2014, datorită vânzărilor mai mari de gaze și condensat în România.

Mediul fiscal predictibil - condiție-cheie pentru investițiile viitoare

"Pentru a ne menține fluxul de numerar și un bilanț solid, ne-am prioritizat investițiile în funcție de potențialul de a genera valoare pe termen lung, astfel că am obtinut o scădere a cheltuielilor de capital ale grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu așteptările. În upstream, investițiile anterioare au continuat să genereze beneficii și, ca efect, producția de hidrocarburi a grupului a crescut ușor, datorită contribuției mai mari a reparațiilor capitale și a (re)dezvoltării zăcămintelor. În 2015, am finalizat până în prezent forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Mării Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă", a declarat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Aceasta a mai spus că rezultatul mai mic din upstream a fost parțial contrabalansat de performanța foarte bună din downstream oil, susținută de cresterea marjelor de rafinare și de scăderea costurilor cu țițeiul. Astfel, volumul vânzărilor din marketing au crescut, beneficiind de cererea mai mare de produse petroliere, iar volumul vânzărilor de gaze a crescut cu 10%, în pofida mediului de piață deteriorat.

"Pentru a doua jumătate a anului, autoritățile române au anunțat consultări publice privind mediul fiscal și de reglementare. După cum am subliniat și până acum, vizăm obținerea unui cadru stabil, predictibil și favorabil investițiilor, o condiție-cheie pentru investițiile viitoare", a subliniat Mariana Gheorghe.

Marje de rafinare pozitive, prețuri mai mici

Marja de rafinare a OMV Petrom s-a îmbunătățit semnificativ, de la una negativă, de -2,15 dolari/baril în S1 2014, la una pozitivă de 8,59 dolari/baril în primele 6 luni din 2015, ca urmare a costurilor mai mici cu țițeiul, a marjelor mai mari la produse și a actualizării structurii standard de produse. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a crescut la 84%, de la 76% în S1 2014, reflectând ajustarea capacității de prelucrare a rafinariei la 4,5 milioane tone/an începând cu T1 2015, de la 4,2 milioane tone/an.

Volumul total al vânzărilor din marketing ale grupului a crescut cu 6% față de nivelul înregistrat in S1 2014, reflectând cererea mai mare pe piață, susținută de cotațiile mai mici ale produselor. Vânzările cu amănuntul ale OMV Petrom au crescut cu 6%, datorită îmbunătățirii cererii pe piață, în pofida creșterii taxelor la combustibili și a concurenței. Vânzările comerciale au crescut cu 5%, susținute de creșterea cererii pentru motorină și combustibil de aviație.

Consumul estimat de gaze naturale al României a scăzut cu 7% comparativ cu S1 2014, fiind preponderent influențat de consumul scăzut al sectoarelor chimic și de energie electrică și termică. Pe de altă parte, vânzările OMV Petrom au crescut cu 10%, în principal datorită vânzărilor mai mari către producătorii de energie termică ce deservesc sectorul reglementat și datorită contractării unor clienți noi.

OMV Petrom a ieftinit din nou benzina și motorina cu 5, respectiv 3 bani pe litru

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 04 August 2015 10:30

petrom benzina motorinaLuna august a debutat cu ieftiniri pe piața carburanților din România, luni noapte, OMV Petrom reducând prețul benzinei cu 5 bani și cel al motorinei cu 3 bani pe litru, după ce cotația țițeiului Brent a coborât sub 50 de dolari pe baril.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, un litru de motorină costă începând cu ziua de marți, ora 00:00, 5,3 lei, cu 3 bani mai puțin decât prețul de ieri, de 5,33 bani, iar un litru de benzină, 5,54 lei, cu 5 bani mai puțin prețul practicat luni.

Ieftinirea de azi a fost anticipată de Energy Report într-un articol publicat ieri, în care remarca faptul că OMV Petrom “a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.”

În această dimineață, petrolul Brent s-a apreciat pe piețele asiatice, după ce ieri a coborât sub nivelul de 50 de dolari pe baril, depreciindu-se cu peste 5%.

Țițeiul Brent câștigase 28 cenți la ora 03:36 GMT, ajungând la 49,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI- etalon pe piața americană) se apreciase cu 35 cenți, până la 45,52 dolari pe baril.

Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă la noi deprecieri ale țițeiului ca urmare a aprecierii dolarului, a datelor economice fragile ale economiei chineze și a perspectivei reluării exporturilor de petrol iraniene.

“O nouă testare a pragului minim de 45 de dolari al Brent-ului pentru 2015 pare inevitabilă dat fiind nivelul ridicat al ofertei din prezent și intensificarea sentimentului pesimist de pe piețe”, a precizat într-un raport BMI Research, compania de cercetare a Fitch Group, citată de Reuters. Potrivit companiei, pentru 2016, ar fi nevoie ca prețul petrolului să crească peste 60 de dolari pentru ca majoritatea companiilor americane producătoare de petrol din formațiuni de șisturi cristaline să fie profitabile.

 

Impozit nou pe profitul companiilor petroliere, pe lângă redevenţe

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 26 May 2015 13:30

 redevente oldIndustria de extracție a petrolului și a gazelor naturale va beneficia începând cu anul viitor de un nou regim fiscal, care va combina actualul sistem de redevențe aplicat venitului cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracție - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilități companiilor din domeniu.

În ceea ce privește segmentul offshore, acesta va beneficia un nivel mai redus de impozitare decțt activitățile de pe uscat.

În plus, actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp și impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal.

Secretarul de stat al ministerului finanțelor, Dan Manolescu, susține că încă nu au fost stabilite cotele ce urmează a fi aplicate. Potrivit unor surse guvernamentale, executivul a prezentat deja reprezentanților industriei o variantă a acestui proiect încă de săptămâna trecută, fără respectivele cote, aceștia urmând a trimite oficialilor observațiile lor în cel mult două săptămâni.

La jumătatea lunii iunie, potrivit acelorași surse guvernamentale, vor fi efectuate simulări privind impactul noului regim fiscal asupra veniturilor bugetare și industriei, simulări realizate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI).

Guvernanții speră să trimită proiectul în parlament în luna septembrie și ca acesta să fie adoptat în cursul lunii octombrie.

Costuri de administrare mai ridicate

Noul regim fiscal aplicat industriei de petrol și gaze va fi însă unul destul de dificil de administrat, ca urmare a faptului că va trebui că activitatea companiilor din sectorul upstream să fie separată de celelalte activități, pentru a putea determina profitul aferent numai acestei ramuri. În plus, noul impozit suplimentar (pe lângă cel de 16% plătit de toate companiile autohtone) va fi aplicat și profitului obținut din exploatarea zăcămintelor existente. Cu alte cuvinte, va fi exista un tratament diferit aplicat acestora. Pentru un zăcământ în care o companie a investit în trecut și care acum se află în producție se vor plăti impozite pe profitul suplimentar, fără ca la momentul respectiv să fi fost acordate deductibilități, în timp ce un zăcământ similar, a cărui explorare începe în prezent, va beneficia de deductibilități.

Guvernanții ar fi vrut o cotă suplimentară de 16%

Potrivit unor surse guvernamentale, autoritățile ar fi luat în calcul inițial impunerea unei cote suplimentare de 16% aplicată profitului însă s-au răzgândit în urma evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului.

Secretarul de stat Dan Manolescu a explicat, în cadrul unei dezbateri organizate de Focus Energetic, și motivele pentru care este extrem de dificil să impui o cotă suplimentară mare activității de upstream. Potrivit acestuia, la un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril (cât era în prima parte a anului trecut) și la costuri de producție de 40 de dolari pe baril, o “redevență” care ar majora componenta percepută de stat la 30 de dolari pe baril, ar lăsa la dispoziția companiei 30 de dolari pe baril. La noile prețuri de pe piața internațională înregistrate la începutul acestui an, de 50 de dolari pe baril, la un cost de producție de 40 de dolari pe baril, aceeași “redevență” de 30 de dolari pe baril ar face ca respectivele companii să-și asume pierderi de 20 de dolari pentru fiecare baril produs. Companii care evident vor prefera să nu mai producă, să nu mai investească, decât să producă în pierdere.

Tratament fiscal diferit aplicat exploatărilor neconvenționale

“România trebuie să creeze un sistem care să îi permită să obțină din această zonă o cotă a taxelor similară cu cea din statele cu resurse asemănătoare. Piața așteaptă un sistem care să ofere predictibilitate pe un termen mai lung și să asigure colectarea unor sume comparabile cu ceea ce se obține în alte state. Suntem în proces de a stabili acest mecanism care să combine avantajele sistemului de redevențe care asigură stabilitatea colectării unui flux constant de sume la buget cu flexibilitatea pe care un mecanism de impozitare a profitului o conferă pentru a capta acele creșteri de preț care, în această zonă a resurselor naturale, în ultimii ani sunt destul de frecvente și în amplitudini mari și, în același timp, să permită și o flexibilitate a investițiilor de care operatorii economici au nevoie”, a afirmat Dan Manolescu.

La rândul său, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duțu, a declarat că taxele vor fi diferențiate în funcție de gradul de dificultate al exploatării.

“La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate și cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari. Vom introduce în proiectul de act normativ și mecanismele care să facă diferențiere între zonele clasice și cele grele din punct de vedere al adâncimii, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual și să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă și unui criteriu de atractivitate”, a explicat Duțu.

În opinia sa, actualul sistem de redevențe se situează la nivelul pieței europene cu mici abateri, dar trebuie să ținem cont că resursele noastre sunt spre epuizare, suntem pe scădere de producție, iar exploatarea zăcămintelor în continuare necesită investiții.

Petrom a plătit taxe de 4 ori mai mari decât profitul realizat în ultimii 9 ani

Potrivit participanților la dezbaterea Focus Energetic, în prezent, opinia publică acordă un interes prea mare redevențelor, ignorând faptul că industria de petrol și gaze plătește și alte taxe și impozite, care ar putea să se diminueze în urma unei eventuale reduceri a activității de producție ca urmare a unei majorări considerabile a redevențelor.

Prezent la dezbatere, reprezentantul OMV Petrom, Alina Popa, precizat că, în cei 10 ani de la privatizare, Petrom a realizat un profit net de 5,8 miliarde de euro, investiții de 11,5 miliarde de euro şi a plătit taxe de 19 miliarde de euro, inclusiv TVA.

 

 

OMV Petrom profită de condițiile de finanțare favorabile și refinanțează linia de credit de 930 mil. euro din 2011

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 21 May 2015 08:49

 OMV Petrom - Petrom CityOMV Petrom a refinanțat o linie de credit din noiembrie 2011, în valoare de 930 de milioane euro, cu scadența în 2016, prin

contractarea unei alte linii de credit multi-valută în valoare de 1 miliard de euro, de la un sindicat format din 17 bănci.

OMV Petrom a demarat procesul de refinanțare a creditului lucrând cu BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A., SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A. şi UNICREDIT BANK AUSTRIA AG ca Aranjori Principali Mandatați.

Sindicatul de bănci care contribuie la asigurarea finanțării include 17 bănci din România şi internaționale.

Tranzacția finală s-a încheiat pentru suma de 1 miliard euro, banii urmând să fie folosiți de OMV Petrom, în măsura în care va fi necesar, pentru finanțarea operațiunilor curente.

Facilitatea a fost contractată pentru a înlocui o altă linie sindicalizată, contractată în noiembrie 2011 şi neutilizată la data contractării noului împrumut. Noua facilitate are o maturitate de 5 ani şi posibilitate de prelungire pentru încă 2 ani consecutivi.

“Am refinanțat linia de credit contractată în 2011 înainte de scadența finală a acesteia pentru a beneficia de evoluțiile favorabile din prezent, de pe piețele financiare. Extinderea maturității programului de finanțare permite OMV Petrom să mențină o poziție financiară solidă într-un context plin de provocări legate de prețul țițeiului. Faptul că oferta a fost suprasubscrisă într-un timp relativ scurt este o confirmare a credibilității de care se bucură OMV Petrom pe piețele financiare”, a declarat Andreas Matje, director financiar al OMV Petrom.

 

OMV îl înlocuiește pe Roiss cu CEO-ul Wintershall, artizanul vânzării WINGAS şi WIEE către Gazprom

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 27 March 2015 21:06

w750 0406 2393CEO-ul Wintershall Rainer Seele (foto, dreapta) îl va înlocui începând cu data de 1 iulie 2015 pe Gerhard Roiss în funcția de președinte al Bord-ului executiv al OMV AG, principal acționar al OMV Petrom, și cea de CEO al companiei austriece.

Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani, a decis în ședința de astăzi Consiliul de Suraveghere al OMV AG.

Gerhard Roiss va demisiona din cele două funcții pe 30 iunie 2015, așa cum a anunțat OMV AG în urmă cu câteva luni.

Rainer Seele este un cetățean german “căsătorit, cu trei copii”, care are o vastă experiență în industria de petrol și gaze.

Zvonuri privind numirea lui Seele ca CEO al OMV AG au apărut de dimineață în presa austriacăPotrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Rainer Seele, CEO al WINGAS și Wintershall

Începând din octombrie 2009 a condus cea mai mare companie producătoare de petrol și gaze din Germania, Wintershall, și subsidiara acesteia din industria chimică, BASF. Și-a început cariera la BASF, iar din 2000 a devenit director de management responsabil cu vânzările la WINGAS. Începând cu 2002, a devenit președinte al WINGAS și a fost “înainte de toate responsabil cu informarea publicului în legătură cu importanța cooperării cu Rusia în ceea ce privește alimentarea cu gaz a Europei”. Tot în 2002, a fost numit și în Board-ul Executiv al Wintershall, unde a fost responsabil cu divizia de trading, după care, în 2009, a devenit CEO al Wintershall.

Seele a cedat activitățile de trading și depozitare ale Wintershall către Gazprom

Cele două companii la care a activat Rainer Seele, Wintershall și WINGAS, sunt cunoscute pentru legăturile strânse pe care le au cu gigantul rus Gazprom. Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul lui 2013, concernul rus Gazprom şi cel german Wintershall au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2013.

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit proprietatea 100% a Gazprom.

Statul român își însușește 60% din profitul Romgaz, austriecii se mulțumesc cu doar 15% din profitul OMV Petrom

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 13:21

Screen Shot 2015-03-25 at 12.55.45Situația de pe piețele internaționale, marcate de prăbușirea prețului petrolului, dar și structura și preferințele acționariatelor, au făcut ca cele două mari companii autohtone de petrol și gaze, Romgaz și OMV Petrom, să adopte politici de distribuire a profitului total diferite.

În timp ce OMV Petrom, al cărei principal acționar este compania austriacă (și ea parțial companie de stat, e adevărat) OMV AG (cu 51%, urmată de statul român cu 20,6%) a decis distribuirea a 30% din profitul net (de 2,1 mld lei) drept dividende, Romgaz (al cărei principal acționar este statul român cu 70%) s-a văzut nevoită să renunțe la aproape 85% din profitul net înregistrat în 2014 (1,41 mld lei) în favoarea acționarilor.

Interesant este că Romgaz a apelat la o cosmetizare contabilă pentru a micșora acest procent. Astfel, potrivit unui comunicat al companiei, "cota de repartizare a profitului net de repartizat sub formă de dividende este de 74,89%". Și asta pentru că Romgaz a luat în calcul la redistribuirea profitului și "un rezultat reportat profit din anii precedenți", în valoare de 241 milioane de lei. Astfel, susține compania, "profitul net conform situațiilor financiare este de 1.409.881.221,33 lei, iar profitul net de repartizat este de 1.621.115.085,94 lei." Și așa, deși ""Consiliul de Administrație estimează că, prin politica de dividend, SNGN ROMGAZ-S.A. poate acorda dividende până la maxim 75% din profitul contabil al societății rămas după deducerea impozitului pe profit ", a reușit să majoreze acest procent la aproximativ 85%, pentru că "dividendele cuvenite acționarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2014, sunt în sumă de 1.214.080.560 lei", iar profitul net realizat în 2014 este în realitate de 1,4 miliarde lei.

Iar dacă îi eliminăm pe ceilalți acționari, statul român, ca acționar principal cu 70%, va încasa dividende în valoare de 60% din profitul Romgaz, în timp ce OMV AG (care deține 51% din OMV Petrom) 15% din profitul net al companiei de petrol și gaze autohtone. Iar de investiții ar avea nevoie nu numai OMV Petrom, ci și Romgaz.

Diferențele dintre cele rezultatele celor doi giganți au la bază evoluția principalelor lor "produse". Dacă profitul net OMV Petrom a scăzut le la 4,8 miliarde de lei în 2013 la 2,1 miliarde de lei în 2014, ca urmare a reducerii cu peste 50% a prețului petrolului în ultima jumătate a anului (de la peste 110 $/baril la 55 $/baril), Romgaz a beneficiat de liberalizarea prețurilor la gaze și de creșterea tarifelor de înmagazinare prestate către terți și și-a majorat profitul cu peste 44%.

OMV Petrom propune distribuirea a 30% din profitul net ca dividende

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 09:24

petrom-2Conducerea celei mai importante companii din România, OMV Petrom, propune acordarea pe 2014 a unui dividend de 1,12 bani/acțiune, în scădere cu aproximativ 63% față de dividendul acordat pentru anul precedent, de 3,08 bani pe acțiune.

Suma totală a dividendelor pe 2014 echivalează cu o redistribuire de 30% a profitului net, în valoare de 2,1 miliarde de lei, înregistrat în 2014. Pentru anul 2013, suma totală a dividendelor distribuite a reprezentat 36,1% din profitul net aferent anului respectiv, de 4,824 miliarde lei.

Nivelul dividendului acordat face ca pentru 2014 câștigul pe acțiune să fie de 32,32. 

În 2014, rezultatele OMV Petrom au suferit, în principal din cauza vânzărilor de țiței și condensat mai mici și a costurilor de producție mai mari.

Costurile de producție din România exprimate în USD/bep au fost de 16,84 USD/bep, cu 13% mai mari comparativ cu nivelul din 2013, iar cele exprimate în RON/bep au crescut cu 13% la 56,32 RON/bep, în principal din cauza impozitului pe construcții introdus în 2014 și a costurilor mai mari cu personalul.

Potrivit raportului companiei pe trimestrul al patrulea, investițiile de explorare au atins valoarea de 1,224 miliarde lei, reflectând, in cea mai mare parte, investițiile capitalizate aferente activităților de foraj din Marea Neagră pentru sondele Domino-2 și Pelican South-1. În 2014, cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 156 milioane lei, în scădere cu 63% fata de 2013.

În data de 22.01.2015, acționari ai OMV erau OMV AG, cu 51,0105%, STATUL ROMÂN prin MIN. ENERGIEI, INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII SI MEDIULUI DE AFACERI, cu 20,6389%, Fondul Proprietatea, cu 18,9934%, persoane fizice, cu 7,5934% și alte persoane juridice, cu 1,7638%.

Lăcrămioara Diaconu-Pințea, noul șef al segmentului de Gaze şi Energie al OMV Petrom, redenumit Downstream Gas

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 25 March 2015 08:45

Lacramioara Diaconu-PinteaLăcrămioara Diaconu-Pințea, care a mai deținut diverse poziții de management în cadrul OMV Petrom în perioada 2007-2013, a fost numită, în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom din data de 24 martie 2015, în funcția de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Downstream Gas, începând cu 17 aprilie 2015, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secosan.

În cadrul aceleiaşi şedințe, Consiliul de Supraveghere a adoptat redenumirea segmentelor de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezultatelor financiare raportate în sistem IFRS.

Astfel, segmentul de Explorare şi Producție devine Upstream, segmentul de Rafinare şi Marketing devine Downstream Oil iar segmentul de Gaze şi Energie devine Downstream Gas.

Rezultate dezamăgitoare în 2014 ale segmentului de gaze și energie

În 2014, potrivit raportului pe trimestrul al patrulea al companiei, EBIT excluzând elementele speciale al segmentului de gaze și energie (G&E) a scăzut semnificativ la - 63 mil lei comparativ cu 167 mil lei în 2013, în mare parte din cauza contribuției negative a activității de energie electrică ca rezultat al marjelor medii negative determinate de prețurile mai mari ale gazelor și preturile medii ușor mai mici la electricitate. În plus, contribuția activității de gaze a fost mai scăzută comparativ cu 2013, în principal din cauza volumelor mai mici de gaze vândute și a creșterii costurilor de depozitare (un nou tarif de transport și volume mai mari). EBIT-ul raportat de - 818 mil lei a reflectat elemente speciale în valoare de - 755 mil lei, determinate în principal de ajustarea de depreciere a centralei de la Brazi înregistrată în ultimul trimestru al anului.

În 2014, producția netă de electricitate a centralei electrice de la Brazi a fost de 1,22 TWh (2013: 2,74 TWh), acoperind 2% din producția de electricitate a Romaniei si 6% din piața de echilibrare (2013: 5% din producția de electricitate a României si 9% din piața de echilibrare).

Roiss: 40% din Directoratul companiei - reprezentat de femei

“Doresc să îi mulțumesc dlui Secoşan pentru contribuția sa la performanta companiei din ultimii ani. Expertiza dlui. Secoşan în sectorul energetic a ajutat la eficientizarea diviziei de gaze şi electricitate, astfel încât să poată face față mai bine mediului de afaceri dificil. În timpul mandatului său divizia a fost reorganizata pentru a îmbunătăți orientarea către piață. Îi mulțumim pentru eforturile sale şi îi dorim succes în viitoarele sale planuri de afaceri. De asemenea, îi urez bun venit Lăcrămioarei Diaconu-Pințea în poziția de membru al Directoratului OMV Petrom. Ea lucrează în cadrul companiei de 17 ani și a fost implicată în proiectul centralei electrice Brazi încă de la început. Odată cu această numire mă bucur sa subliniez diversitatea Directoratului OMV Petrom, 40% fiind reprezentat de femei și de asemenea faptul că români care s-au dezvoltat în cadrul companiei si al Grupului OMV sunt acum parte din managementul la vârf.”, a declarat Gerhard Roiss, preşedinte al Consiliului de Supraveghere OMV Petrom.

Lǎcrǎmioara Diaconu-Pințea - obișnuită cu pozițiile de management din OMV Petrom

Lǎcrǎmioara Diaconu-Pințea, 41 de ani, a absolvit Finanțe in cadrul ASE București in 1997 şi a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) in 2009. Ea şi-a început cariera în OMV Petrom în 1998 in cadrul departamentului de Strategie, Planificare si Dezvoltare. Ulterior a deținut diverse poziții de management în cadrul OMV Petrom, de la Director Dezvoltare Corporativă cu atribuții în Fuziuni şi Achiziții, Strategie şi Relația cu Investitorii la Director al Unității de Afaceri Electricitate, de la crearea acesteia în octombrie 2007. În perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013, Lăcrămioara a fost Vicepreşedinte Relația cu Investitorii în cadrul Grupului OMV. În prezent este responsabilă pentru Business Support Explorare si Producție in cadrul OMV E&P Gmbh în Viena.

OMV Petrom a redus prețul benzinei cu 5 bani/l. Explicațiile diferenței de preț dintre benzină și motorină

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 19 March 2015 14:35

benzinarie petrom 2 06364600Benzina din stațiile Petrom s-a ieftinit noaptea trecuta cu 5 bani pe litru. Prin urmare, un litru de benzină a devenit iarăși mai ieftin decât unul de motorină, după ce, pentru câteva zile, situația se inversase.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină standard 95 se comercializa în această dimineață cu 5,49 lei, iar unul de motorină standard cu 5,53 lei.

Un ecart similar era înregistrat și la una dintre cele mai ieftine benzinării Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, unde benzina costa 5,46 lei/l, iar motorina 5,5 lei/l.

La stația de pe Șoseaua Giurgiului însa, diferența de preț între benzină și motorină este mult mai mică, de doar 1 ban-litru, prețul benzinei fiind de 5,48 lei, iar cel al motorinei, 5,49 lei.

Ecartul de preț s-a redus semnificativ față de noiembrie 2014, când litrul de motorină costa şi cu 20 de bani mai mult decât cel de benzină.

Ieftinire mai accelerată a motorinei pe piețele internaționale

Pe termen lung, explicațiile reducerii diferențelor de preț dintre benzină şi motorină țin atât de structura pieței interne (raportul dintre cererea de motorină și cea de benzină, structura producției rafinăriilor autohtone, importul de motorină etc), cursul de schimb leu/dolar, accize, cât și de situația de pe piețele internaționale.

În contextul actual însă, principalele variabile responsabile cu evoluția prețurilor la benzină, respectiv motorină, sunt cotațiile celor două tipuri de carburanți, cotații incluse în formulele după care principalii actori de pe piața internă calculează prețurile.

La începutul lunii decembrie, cotațiile celor doi combustibili erau aproximativ aceleași, 600 $/tonă.

Însă chiar și dacă prețurile internaționale ale celor doi combustibili ar fi identice, în România motorina ar fi mai scumpă decât benzina, în principal ca urmare a accizelor mai mare impuse de statul român pe motorină.

De la începutul anului, în urma scăderii prețului internațional al petrolului, motorina s-a ieftinit la nivel internațional cu 14%, în timp ce benzina cu numai 3%, iar prețurile la pompă ale celor două tipuri de carburanți au ajuns să fie egale, chiar dacă temporar.

Comercianții și-au redus marjele

În condițiile în care prețul țițeiului a revenit pe un trend descendent de săptămâna trecută, apropiindu-se de minimele înregistrate la începutul lui ianuarie (sub 45 USD/bbl pentru țițeiul WTI), au apărut deja voci în România care se întreabă de ce nu asistăm la o evoluție similară a prețurilor la pompă.

În prezent, prețul benzinei se situează cam la același nivel cu cel de la începutul lunii decembrie, de 5,45 lei/l, iar motorina s-a ieftinit cu doar 2,5%. În această perioadă nu au existat majorări de taxe care să compenseze o eventuală reducere a prețurilor.

Explicația acestei situații nu ține de "lăcomia" companiilor din domeniu, ci de deprecierea considerabilă a leului în raport cu dolarul, cu peste 13,9% (de la începutul anului și până acum).

Depreciere considerabilă a leului în raport cu dolarul

Screen Shot 2015-03-19 at 11.51.14

Care este însă impactul fluctuaților de curs în preț? În cazul benzinei, prețul la pompă a crescut cu circa 6,7% în această perioadă. Însă, pentru a vedea care este impactul cotațiilor internaționale şi al cursului valutar, este mai relevant să analizăm evoluția prețurilor carburanților, fără taxe, convertite în dolari.

Acesta s-a menținut stabil (-0,5%) de la începtul anului, în jurul valorii de 55 centi, în condițiile în care cotațiile internaționale s-au majorat cu aproape 18%.

În cazul motorinei, prețul la pompă era, la începutul lui ianuarie, de circa 5,3 lei, iar în prezent este cu 3,02% mai mare. Prețul la pompă, exprimat în USD şi excluzând taxele se ridica la 0,64 USD la începutului anului, scăzând la cca 59 de cenți în prezent (-7,4%). În această perioadă, cotațiile internaționale ale motorinei s-au majorat cu circa 2%. {jathumbnailoff}

Petrom a câștigat un proces cu trader-ul elvețian Glencore, pentru o fraudă de 40 mil $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 16 March 2015 16:11

petrom sediu2Petrom, compania rezultată din privatizarea, după reorganizare, a SC Rafirom SA și a SC Compania Romana de Petrol SA (CNP), a câștigat recent un proces cu traderul elveţian Glencore Plc, care trebuie să plătească 40 de milioane de dolari companiei românești, pe motiv că în anii 90 a livrat celor două companii românești un alt tip de țiței decât cel prevăzut în contracte, falsificând documentele de livrare.

Potrivit judecătorului britanic Julian Flaux, în perioada 1993-1996 firma Marc Rich & Co., care ulterior a devenit Glencore International AG, a livrat firmei româneşti aproximativ 32 de transporturi de ţiţei de o calitate inferioară celei convenite în contract (Iranian Heavy sau Gulf of Suez Crude Oils Blend), fraudând SC Rafirom SA și SC Compania de Petrol SA cu 40,1 milioane de dolari.

Potrivit motivării judecătorului, Petrom "este compania petrolieră, care în urma unei reorganizări corporatiste, este succesorul celor două companii, SC Rafirom SA și SC Compania de Petrol SA. Rafirom și, după fuziunea din 1996, CNP, au fost companiile de stat responsabile cu importul și rafinarea petrolului și cu exportul de produse petrochimice din România. În 2004, compania rezultată din fuziune a fost privatizată și a devenit Petrom".

Interesant este ca nu Petrom a fost prima companie autohtonă care a încercat recuperarea acestor pierderi, ci o altă companie de stat, Petrolexportimport SA (Petex). Aceasta se ocupa cu intermedierea tuturor contractelor semnate de Rafirom/CNP cu terțe părți în vederea asigurării aprovizionării cu țiței, însă întotdeauna a acționat doar ca agent al Rafirom/CRP. Plățile erau efectuate de Rafirom/CRP printr-un acreditiv (OP conditionat de verificarea documentelor) deschis la fostul Bancorex sau la alte bănci din România. Chiar dacă uneori Petex era cea care solicita activarea acreditivului, compania acționa doar ca agent al Rafirom/CRP, neavând dreptul de a face acest lucru fără permisiunea acestor două companii.

În mai 2002, Petex a fost informată de existența fraudei din perioada 1993-1996 de către un fost trader Glencore și a ajuns la un acord cu acesta în vederea deschiderii unui proces de arbitraj împotriva companiei elvețiene, prejudiciul recuperat urmând a fi împărțit 50%-50% de Petex și fostul angajat Glencore. Numai că procesul de arbitraj deschis de Petex în 2003 a avut un rezultat negativ, curtea susținând că Petex avea dreptul doar la un comision de intermediere, pe care și l-a încasat, și că frauda nu era îndreptată împotriva sa.

Interesant este că, deși știa de fraudă din 2002, deschizând și o cauză de arbitraj pe această temă în 2003, Petex n-a informat compania succesoare a companiilor fraudate, Rafirom/CNP, respectiv Petrom, în legătură cu frauda, susține judecătorul englez.

De-abia în 2006, Petrom a aflat de fraudă, apelând în același an la un arbitraj, pentru ca în 2008 să deschidă la un proces împotriva Glencore.

Decizia nu este una definitivă, potrivit Bloomberg, Glencore anunțând deja că va face apel.

 

Fanii Rapidului și ai Petrolului, dar și melomanii pasionați de Robbie Williams sau festivalul Enescu, vor putea achiziționa bilete din benzinăriile OMV

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 16 March 2015 14:32

OMV service cornerFanii lui Robbie Wiliams, dar și melomanii mai pretențioși, care vor să asiste la festivalul George Enescu, își vor putea procura bilete, începând cu luna martie, din cele 153 de benzinării OMV deținute de OMV Petrom.

Și cei aproximativ 8.000 de fani ai Rapidului sau ai Petrolului Ploiești care asistă în medie la meciurile echipelor favorite de pe teren propriu vor putea achiziționa abonamente și bilete din aceleași stații OMV.

Biletele la aceste evenimente, dar nu numai, vor putea fi achiziționate în benzinăriile OMV, în urma semnării de către compania petrolieră a unui parteneriat cu firma de ticketing Eventim.

Noul serviciu este disponibil non-stop în toate cele 153 de staţii OMV, de la începutul lunii martie. Clienţii pot achiziţiona bilete la oricare din evenimentele promovate de Eventim, inclusiv cele mai interesante evenimente muzicale ale anului: concertul Robbie Williams şi festivalul George Enescu. Biletele pot fi ridicate pe loc, după ce se achită contravaloarea acestora, la casieriile speciale din zona de servicii.

Și fanii tenisului vor putea achiziționa bilete si abonamente la turneul BRD Năstase Țiriac Trophy din luna  aprilie în cele 153 de benzinării OMV.

“Prin lansarea noului serviciu în parteneriat cu Eventim, le oferim clienţilor noştri o modalitate facilă de a avea acces la cele mai importante evenimente culturale şi sportive din România. Pentru noi, extinderea gamei şi oferirea de servicii de calitate este o preocupare constantă, astfel încât să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Vânzarea de bilete completează o paleta variată de produse (peste 2.500) şi servicii de calitate deja disponibile în staţiile OMV, de la serviciile de transfer de bani şi plăţi facturi, la cafenelele Viva, cel mai mare lanţ de cafenele din România, care rivalizează cu marile lanţuri de renume”, a declarat Adrian Nicolaescu, retail manager România în cadrul OMV Petrom.

„Suntem extrem de bucuroşi să venim în întâmpinarea clienţilor cumpărători de bilete cu un nou serviciu de prima clasă, prin colaborarea cu unul din cele mai cunoscute branduri din Romania, OMV. Acest parteneriat permite, în premieră pentru mediul offline, acces non-stop la serviciile Eventim, în condiţii de confort maxim. Suntem siguri că acest serviciu va deveni popular în foarte scurt timp, iar staţiile OMV o destinaţie favorită pentru cei care vor sa achiziţioneze bilete la cele mai mari evenimente din România”, susține Valentin Vasiloiu, Director Executiv Eventim.

În staţiile OMV sunt disponibile mai multe servicii: financiare (transfer de bani, plata facturi şi rate), auto (asigurări RCA, spălătorie auto), livrări flori sau achiziționări de bilete loto.

Deloitte distruge mitul redevențelor scăzute: România se situează în prima treime a clasamentului european al impozitării hidrocarburilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 17 February 2015 11:17

 Screen Shot 2015-02-17 at 10.29.52Evoluția prețurilor internaționale ale petrolului a determinat mai peste tot în lume, din Marea Britanie în Rusia, o regândire a sistemului de impozitare în sectorul de petrol și gaze, în sensul reducerii presiunii fiscale.

Cu excepția României, unde în continuare, politicieni, analiști și o mare parte a opiniei publice, susține majorarea redevențelor, considerate prea mici în raport cu "media europeană".

Un studiu realizat de Deloitte distruge mitul impozitării reduse a acestei industrii în România, nivelul impozitării acestui sector în țara noastră (13,9% din venituri) fiind unul aflat peste media UE (12,2% din venituri).

Analiștii Deloitte au calculat, pe baza datelor publice existente pentru anul 2013, o medie aritmetică simplă pentru țările producătoare din Europa, transformând diferitele tipuri de impozite, aplicate veniturilor, profitului, profiturilor extraordinare etc și deductibilitățile implicite într-un impozit echivalent aplicat veniturilor (cum este în prezent în România), obținând o cotă medie de 12,2%. Media țărilor producătoare din Europa cu o structură a producției comparabilă cu cea din România, cu o productivitate a sondelor redusă, este de 6,9%", România plasându-se detașat pe primul loc în rândul acestor state din punct de vedere al presiunii fiscale impuse industriei. Printre țările cu productivitate scăzută, de sub 40 bep/sondă/zi, alături de România, se situează Polonia, Franța, Bulgaria, Lituania și Turcia.

Nivelul de impozitare din România este superior celui din Marea Britanie

În Europa, doar șase state au un nivel de impozitare superior celui din România: Ungaria, Norvegia, Danemarca, Albania, Austria și Italia. În Marea Britanie de exemplu, înainte de reducerea de fiscalitate operată recent, cota de impozitare echivalentă aplicată veniturilor ar fi de doar 11,3%, cu 1,6% mai redusă decât cea din România. În țara noastră, chiar și după reducerea taxei pe stâlp de la 1,5 la 1%, cota efectivă de impozitare ar reprezenta 13,1%, din care 8,6% impozitare permanentă și 4,5% impozitare temporară. Impozitele permanente includ redevențele, impozitul pe construcții, impozitul pe vânzările de țiței, iar impozitarea temporară se referă la impozitele suplimentare pentru petrol și gaze introduse în 2013.

 Cazul Marii Britanii este elocvent, pentru că în România, politicienii și analiștii l-au folosit ca argument pentru majorarea redevențelor, susținând că în regatul Unit se aplică o cotă de impozitare de 50%. Ce au uitat ei să spună este că această cotă este nivelul maxim la care pot ajunge redevențele (intervalul este 0-50%) și este aplicată profitului și nu venitului, precum în România. Chiar dacă este luat în considerare și impozitul suplimentar de 0-32%, cota efectivă aplicată veniturilor (similară cu cea din România) ajunge doar la 11,3%, mai redusă decât cea din țara noastră. Iar Marea Britanie tocmai a efectuat o relaxare fiscală în domeniu, ce va reduce considerabil cota efectivă de 11,3%.

Șase state europene reduc povara fiscală

Deloitte recunoaște că este dificilă "comparabilitatea diverselor ţări din cauza a numeroase diferențe majore cum ar fi mixul de producție de petrol și gaze naturale, structura producției onshore și offshore, producția medie pe zăcământ, productivitatea medie a sondelor, costul mediu de producție, diferențe în mecanismul de impunere a redevențelor și impozitelor similare, respectiv raportat la producție și venituri, raportat la profit sau ca procent fix. Condițiile economice naționale diferă în cadrul țărilor producătoare de petrol și gaze naturale. În plus, regimurile din unele țări precum Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia, Croația, Irlanda, Lituania, Grecia s-au schimbat recent sau sunt în curs de schimbare (în sensul reducerii poverii - n.r.), ceea ce va afecta situația actuală a redevențelor și impozitelor similare"

Povara fiscală din România

În prezent, România practică un nivel al redevențelor la petrol de 3,5%-13,5% aplicate veniturilor și de 3,5%-13% la gaze naturale. În plus, industria mai plătește impozitul pe construcții în valoare de 1,5% din valoarea brută a activelor (1% de la 1 ianuarie 2015) și alte impozite suplimentare, precum 60% din veniturile suplimentare obținute din gaze naturale și 0,5% din vânzările de țiței. Impactul tuturor acestor impozite este echivalent, cu o cotă de impozitare de 13,9% aplicată veniturilor. Practic, prin introducerea de către guvernul Ponta a acestor taxe suplimentare, cota efectivă a redevențelor, de aproximativ 7%, s-a dublat.

Screen Shot 2015-02-17 at 10.54.09

Screen Shot 2015-02-17 at 10.54.52{jathumbnailoff}

 

OMV Petrom și-a majorat producția în pofida evoluției prețului petrolului

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 29 January 2015 09:12

petrom sediu2Producția de hidrocarburi OMV Petrom a crescut ușor în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 182 mii de barili echivalent petrol pe zi, creștere înregistrată atât față de trimestrul al treilea, cât și față de perioada similară a lui 2013, în pofida evoluției negative a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Față de trimestrul al treilea al lui 2014, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a crescut, potrivit unui raport interimar publicat de principalul acționar, OMV, cu 4 mii de barili echivalent petrol pe zi.

Raportat la trimestrul al patrulea al lui 2013, OMV Petrom și-a majorat producția de hidrocarburi cu o mie de barili echivalent petrol pe zi.

Producția OMV Petrom reprezintă aproximativ 57,2% din producția totală a grupului OMV (318 mii de barili pe zi în T4 2014), aflată și ea în creștere cu 7 mii de barili pe zi față de trimestrul al treilea al anului trecut și cu 41 de mii de barili pe zi față de trimestrul al patrulea al anului 2013.

Potrivit raportului interimar al OMV, 80% din producția actuală a grupului rămâne într-un teritoriu pozitiv chiar și în condițile unui preț internațional al petrolului de 50 de dolari pe baril, în pofida majorării costurilor de producție, compensate de reducerea cu 60 de milioane euro a cheltuielilor de explorare.

Potrivit OMV, "declinul considerabil al prețului petrolului a afectat negativ rezultatele financiare trimestriale, compensat parțial de evoluția cursului de schimb euro/dolar".

Grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, intenționează să-și reducă cheltuielile anuale de capital cu 20 până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,9 miliarde euro pe an la una de 2,5-3 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței pe plan mondial și a incertitudinilor cu care se confruntă austriecii în privința nivelului producției de hidrocarburi din Libia.

GDF Suez, infuzie de 10 mil. € la Congaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 19 January 2015 11:18

CongazLa jumătate de an după ce  GDF Suez a ajuns să deţină controlul asupra Congaz, acţionarii companiei constănţene au hotărât să încheie un contract de împrumut acţionar cu GDF prin care aceştia din urmă să acorde un credit de maxim 45 milioane de lei necesar derulării activităţii operaţionale a Concaz, indică o hotărâre a Congaz, consultată de Energy Report.

Pentru semnarea contractului a fost mandatat directorul general al companiei. Amintim că de la 1 august, Congaz SA are un nou director general. Consiliul de administraţie al companiei l-a numit în această funcţie pe Călin Chirteş.

Numirea să făcut imediat după ce la finele lunii iulie, GDF Suez Energy România şi-a mărit participaţia în Congaz de la 28,59% la 85,77%. Asta în urma achiziţiei pachetelor de acţiuni deţinute de OMV Petrom şi E.ON Ruhrgas International în această societate. Această tranzacţie a primit avizul favorabil al Consiliului Concurenţei.

Congaz SA a fost înființată în 1999, SNP Petrom (actualmente OMV Petrom) numărându-se printre fondatori, cu scopul de a dezvolta o rețea de distribuție a gazelor în zona Constanței, de-a lungul coastei Mării Negre. În prezent, Congaz SA operează o rețea de conducte de gaze cu o lungime de aproximativ 850 km, având un portofoliu de 55.000 de clienți din județul Constanța, din orașele Constanța, Medgidia, Năvodari, Ovidiu, Negru Vodă, Agigea, Eforie Sud și Eforie Nord, precum și din comunele Cogealac, Cumpăna, Lumina, Lazu, Valu lui Traian and Mihail Kogălniceanu.

Distribuitorul a avut în 2013 afaceri de 158 milioane de lei, în creştere de la 152 milioane de lei în anul 2012. Cel mai spctaculos a urcat însă profitul net al companiei, care în 2013 a fost de 13,7 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât cele 5,7 milioane de lei înregistrate în anul 2012.

 

Care sunt cele mai ieftine benzinării Petrom din București, unde poți să plătești mai puțin de 5 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Saturday, 10 January 2015 11:06

Petrom PredealCăderea prețului petrolului Brent sub 50 $/baril, înregistrată, ce-i drept pentru puțin timp, în cursul ședinței de tranzacționare de miercuri, 7 ianuarie, a antrenat imediat ieftiniri și pe piața autohtonă.

Astfel OMV Petrom a ieftinit începând cu noaptea de joi, 8 ianuarie, atât benzina, cât și motorina, comercializate în stațiile proprii, cu 7 bani pe litru, mai multe benzinării din București având la ora aceasta prețuri la benzină mai mici de 5 lei/l.

În plus, OMV a extins promoția de reduceri de weekend practicată anul trecut și la motorină, pe lângă benzină și GPL. Astfel, în fiecare weekend, toți carburanții din 190 de stații ale OMV Petrom vor fi mai ieftini cu 5 bani/l față de nivelul practicat în timpul săptămânii.

În urma ieftinirii de joi, dar și a aplicării reducerii de vineri, un litru de benzină Euro '95 va costa, de exemplu, la stația de pe Șoseaua Alexandriei 4,91 lei, în timp ce unul de motorină standard 5,11 lei.

Cele mai ieftine benzinării OMV Petrom din București

Screen Shot 2015-01-10 at 10.45.27

Caracterul fix al accizelor limitează capacitatea de ieftinire a companiilor

După scăderea de 48% de anul trecut, în prima săptămână a acestui an Brent-ul a pierdut numai puțin de 11 puncte procentuale.

Potrivit calculelor Energy Report, în aceeași perioadă, prețul benzinei, respectiv motorinei, din România a scăzut cu 20,15, respectiv 16,7%, un ritm superior față de cel înregistrat în statele membre UE în ultimele șase luni, unde benzina și motorina s-au ieftinit în medie cu 13,21, respectiv 11,88%.

Ieftinirea petrolului la nivel internațional nu a putut fi transferată proporțional în prețurile la pompă ca urmare a ponderii ridicate a taxelor (accize + TVA) în preț, care în România a ajuns la aproximativ 60%. În plus, accizele (+TVA-ul aferent acestora) au un caracter fix, ele nevariind în funcție de preț. De aceea, orice ieftinire a prețului la pompă angrenează o majorare a ponderii taxelor în preț, ceea ce limitează spațiul de manevră al companiilor. De altfel, în prezent, prețul fără taxe perceput de companii este de 0,5 $/l, similar celui perceput în 2008, când prețul unui litru de benzină era de 3 lei (față de 5 lei în prezent). {jathumbnailoff}

Cotațiile giganților petrolieri internaționali sub presiune. Acțiunile Petrom au scăzut cu 2,13%, cele ale OMV cu 6,28%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 06 January 2015 13:00

14339410-private-oil-companies-illustration-of-the-largest-private-not-state-owned-oil-companies-bp-plc-chevrPrăbușirea prețului petrolului WTI la 48,5 de dolari pe baril (Brent-ul se situează la 51,5 $/baril) a antrenat o scădere a indicilor bursieri din întreaga lume, cele mai lovite fiind evident companiile petroliere.

În această dimineață, în care Brent-ul a pierdut 3,07%, iar WTI 2,7%, cotațiile principalelor companii energetice au înregistrat scăderi considerabile, similare celor de ieri. Astfel, acțiunile Exxon au scăzut cu 2,74%, cele ale Chevron cu 4%. Schlumberger a pierdut la rândul său 2,71%, iar ConocoPhillips, 4,76%. Asta după ce ieri, BP, companie afectataă de expunerea pe care o are pe principala companie rusească petrolieră, Rosneft, a suferit pierderi de peste 5%, iar Chevron a fost "penalizat" de la "cumpără" la "neutru" de către Citigroup.

Acțiunile OMV Petrom, principala companie integrată de petrol și gaze din Europa Centrală, au scăzut azi cu 2,13%, după ce, de la începutul anului acestea s-au depreciat cu aproximativ 5%. Principalul acționar al Petrom, OMV a suferit pierderi mult mai mari pe piața de capital austriacă, depreciindu-se cu 6,28% în această dimineață.

Previziuni sumbre pentru 2015

Evoluția prețului petrolului din ultimele două zile și, implicit, cea a cotațiilor companiilor energetice, este pusă de analiștii de la Oilprice.com pe seama ultimului raport publicat de Citigroup, în care și-a revizuit estimările privind prețul petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

Potrivit raportului, piaţa petrolului se va confrunta cu noi probleme în acest an, provocate de creşterea ofertei inclusiv din Rusia şi Irak, care se vor adăuga factorilor care au dus la scăderea preţurilor aproape la jumătate în 2014, susține Bloomberg, citată de Medifax.

Producţia ar putea creşte în acest an în Africa de Vest, America Latină, Statele Unite şi Canada, pe lângă Rusia şi Irak.

Iranul ar putea mări livrările cu circa 500.000 de barili pe zi dacă vor fi ridicate sancţiunile occidentale, se arată în raport.

OPEC a decis la sfârşitul anului trecut să nu reducă livrările, în timp ce producţia Statelor Unite este la cel mai ridicat nivel din peste trei decenii.

"Este dificil de anticipat o îmbunătăţire a fundamentelor pieţei petrolului în viitorul apropiat. Au apărut deja o serie de semne îngrijorătoare, sporind probabilitatea intrării în piaţă bear", potrivit raportului.

Irakul își majorează exporturile

Exporturile Irakului au atins 2,94 milioane de barili de petrol pe zi în decembrie, cel mai ridicat nivel după anii ’80, a declarat Asim Jihad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului. Livrările de petrol ale Irakului ar putea atinge în această lună 3,3 milioane de barili pe zi.

Irakul a ajuns luna trecută la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă pentru exportul de petrol prin Turcia, după ani de neînţelegeri referitoare la dreptul acesteia de a exploata independent resursele energetice. Pactul permite ca până la 550.000 de barili de petrol pe zi să fie livrate în portul Ceyhan, printr-o conductă de la graniţa cu Turcia operată de guvernul regional din Kurdistan.

În Rusia, cel mai mare producător mondial de petrol, producţia a crescut cu 0,3% în decembrie, la un record post-sovietic de 10,667 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Ministerului Energiei. În noiembrie, Irakul şi Rusia au furnizat 15% din petrolul mondial, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Livrările din Rusia şi Irak vor contribui la compensarea producţiei mai mici a Libiei, potrivit Morgan Stanley. Producţia Libiei a scăzut sub 300.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel după luna mai, după atacurile militanţilor asupra unor instalaţii de producţie, inclusiv asupra celui mai mare terminal de export.

Petrom ieftinește din nou carburanții. Benzina ajunge la minimul ultimilor 3 ani și jumătate: 5,21 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 16 December 2014 13:26

benzinarie petrom 2 06364600OMV Petrom, cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România a ieftinit, începând cu miezul nopții benzina și motorina comercializate în stațiile sale cu 9, respectiv 7 bani pe litru.

Reducerea spectaculoasă a prețului petrolului la nivel internațional, unde West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub 60 $/baril 9mai exact - 58,38 $/baril), iar petrolul etalon de pe piața europeană, Brent-ul, la 62,64 $/baril a antrenat ieftiniri pe măsură și pe piața autohtonă a combustibililor, care s-au ieftinit cu mai mult de 15% în ultima jumătate de an.

Pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, Brent-ul se tranzacționează la un nivel de 62,64 $/baril, ceea ce echivalează cu o ieftinire de peste 45%.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, începând cu noaptea trecută, ora 00:00, un litru de benzină va costa 5,21 lei, de la 5,3 lei în prezent, iar unul de motorină 5,41 lei, de la 5,48 lei în prezent.

Ar trebui să ne întoarcem peste 3 ani și jumătate în timp pentru a găsi pe piața autohtonă un litru de benzină comercializat la 5,21 lei/l, și anume în aprilie 2011.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină costa 5,29 lei, de la 5,38 lei ieri, iar unul de motorină 5,48 lei/l, de la 5,55 lei/l ieri.

Prăbușirea prețului petrolului aduce prețurile practicate de Petrom la nivelul celor din mai 2013. La noapte, ieftiniri de 5 bani/l

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 02 December 2014 18:00

benzinarie 003 petromPetrom ieftinește din nou, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina, cu câte 5 bani pe litru ca urmare a scăderi prețului internațional al petrolului.

În urma noilor scăderi și în pofida scumpirii cu 50 de bani a carburanților din acest an a urmare a majorării accizei cu 7 eurocenți pe litru și modificării modalității de calcul a accizei, benzina și motorina au ajuns la cel mai redus nivel înregistrat din mai 2013.

Vineri, Petrom a mai ieftinit cu 7 bani pe litru carburanții comercializați în stațiile proprii.

Astfel, la stația de pe Șoseaua Alexandriei, un litru de benzină euro '95 va costa 5,47 lei, de la 5,52 lei, iar unul de motorină standard 5,64 lei, de la 5,69 lei în prezent, iar la stația de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, benzina și motorina se vor comercializa cu 5,55, respectiv 5,71 lei/l.

Statul își însușește 56,6%, respectiv 53%, din prețul benzinei și motorinei

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,47 lei, 3,1 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 56,6% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,37 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 2,99 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 53%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,65 lei pe litru.

România: pe locul 9 în clasamentul UE al impozitării motorinei

De altfel, în pofida faptului că românii au cea mai redusă putere de cumpărare, alături de bulgari, dintre europeni, în clasamentul impozitări unui litru de motorină (acize plus TVA), România se situează pe locul al 9 în Uniunea Europeană și va rămâne în această poziție fruntașă în urma deciziei guvernului de a încheța nivelul accielor în lei. Această decizie văduvește șoferii români de ieftiniri la benzină și motorină cu 11, respectiv 12 bani/l în urma evoluției favorabile a cursului de schimb. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-12-02 at 18.29.37

euro/1000 l

Efectul prăbușirii prețului petrolului: OMV Petrom ieftinește benzina și motorina cu câte 7 bani pe litru

Category: Preturi Benzina
Creat în Saturday, 29 November 2014 13:32

Petrom PredealEfectele ieftinirii abrupte a petrolului pe piața internațională nu s-au lăsat mult așteptate, OMV Petrom ieftinind începând cu miezul noapții trecute atât benzina cât și motorina cu cate șapte bani pe litru.

Ieftinirile vor continua foarte probabil și săptămâna viitoare, după ce ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI), au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Astfel, la statia din Soseaua Alexandriei, cea mai ieftina din București, benziina a coborât considerabil sub 5,5 lei pe litru, mai exact 5,42 lei pe litru.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 costă 5,6 lei, de la 5,67 lei ieri, iar unul de motorină standard 5,76 lei, de la 5,83 ei.

Statul ia partea leului

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,6 lei, 3,12 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 55,7% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,48 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 3,01 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 52,23%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,75 lei pe litru.

Războiul prețurilor de pe piața petrolului: cotațiile companiilor de servicii offshore, sub asediu. Acțiunile OMV Petrom s-au depreciat cu 1,85%

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 28 November 2014 14:25

oil-is-war.poster.h.kNoul preț al petrolului de pe piețele internaționale va afecta nu numai execuțiile bugetare ale statelor exportatoare, dar și companiile din domeniu.

Dacă în prezent toată lumea pune accent pe logica politică și intonează marșul funerar al Rusiei, lovită și prin scăderea veniturilor la buget și prin deprecierea rublei, antrenată de coborârea spectaculoasă a prețului petrolului din ultimele luni, evoluția acțiunilor principalelor companii la nivel global pe burse, arată și alte potențiale victime, în special din sectorul de servicii și din sectorul de explorare și producție.

În România, până la această oră, Petrom a pierdut 1,85%, în timp ce OMV 1.25%. Rompetrol rafinare, în schimb, beneficiază de anticiparea unor costuri de producție mai mici din partea antreprenorilor, acțiunile sale apreciindu-se cu 0,68%.

La nivel internațional, evoluția acțiunilor companiilor energetice confirmă logica economică, și nu pe cea politică, principalele afectate sunt acțiunile companiilor care activează în domenii cu preț marginal de producție ridicat. Și anume, companiile din domeniul producției de petrol din formațiuni de șisturi cristaline și cele care se ocupă cu producția sau cu oferirea de servicii în sectorul offshore, în special cele deepwater.

La prima vedere cele mai lovite au fost companiile din sectorul offshore, piața anticipând o reducere considerabilă a investițiilor în acest sector încă din urmă cu două zile, acțiunile Seadrill Ltd pierzând 4,72%, cele ale Diamond Offshore Drilling, 3,94% sau Schlumberger Limited., 2,39%.

Diamond Offshore Drilling este compania de la care joint-venture-ul format din OMV Petrom și ExxonMobile (care a pierdut la rândul său 0,3%) au închiriat platforma de foraj Ocean Endeavor, proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

NYSE - supărată pe companiile petroliere

Dacă ieri bursa americana a fost închisa (de Thanksgiving Day), astăzi ea a deschis extrem de nervoasă pe companiile petroliere. Producătorii de petrol din formațiuni de șisturi cristaline par a fi cei mai loviți în deschiderea sesiunii de vineri a bursei americane. Acțiunile Continental Resources au scăzut cu 17,2%, cele ale Devon Energy cu 7% și cele ale EOG Resources cu 7,9%.

Acțiunile companiilor de servicii petroliere, precum Halliburton sau Schlumberger au pierdut și ele aproximativ 10%.

Nici giganții ExxonMobil și Chevron nu se simt prea bine, acțiunile lor depreciindu-se cu 3,5, respectiv 5,1%.

Ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel WTI, au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Evoluția acțiunilor companiilor energetice la nivel global: https://www.google.com/finance?catid=TRBC%3A50&ei=u1p4VPCNC6n5wAPCn4DYBw

 

Prețul petrolului, încotro? Cine câștigă și cine pierde de pe urma ieftinirii țițeiului?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 18 November 2014 11:40

winner-loserUn baril de petrol Brent, țițeiul etalon cel puțin pe piața europeană și pe coasta estică a SUA, a coborât încă de săptămâna trecută sub nivelul de 80 de dolari.

Pe termen scurt, toate semnalele transmise de principalii jucători de pe această piață, în special OPEC, nu par a semnala o inversare a trend-ului de ieftinire, ci cel mult o plafonare a prețului la acest nivel.

Noul preț al petrolului modifică radical această piață și în special motivațiile principalilor actori. Acestea nu sunt afectate numai de noile date, ci și de decalajul dintre acestea și anticipațiile de la începutul anului ale fiecărei companii. Drept urmare, planurile de afaceri pentru anii viitori vor fi modificate radical, urmând a avea de suferit în special investițiile.

Dar care sunt câștigătorii și pierzătorii noii realități de pe piața petrolului? Evident că la nivel macro, marii câștigători sunt statele importatoare (în special cele din Asia), iar marii pierzători, statele exportatoare (în special OPEC și Rusia).

20141025 IRC047

Avantaj șoferi, restul economiei și rafinăriile

Însă mult mai interesantă este situația de la nivel micro și în special din România. Șoferii sunt evident mari câștigători ai evoluției prețului internațional al petrolului. Astfel, în mai puțin de 3 luni, șoferii români au ajuns să plătească 5,7 lei, respectiv 5,9 lei pe litrul de benzină, respectiv de motorină, de la maximul acestui an de 6,25 lei, respectiv 6,35 lei. Și celelalte ramuri economice vor beneficia de ieftinirea carburanților, costuri de transport fiind semnificativ diminuate.

În ceea ce privește industria petrolieră, la prima vedere, cu excepția Petrom, care este și producător de petrol, nu numai rafinator, situația ar trebui să avantajeze companiile autohtone. Și asta pentru că un preț internațional mai redus avantajează rafinăriile, care vor importa petrol la un preț mai mic, ceea ce le facilitează majorarea marjei de rafinare.

Marje pozitive de rafinare pe trimestrul al treilea, în care a început declinul prețului petrolului

În cazul companiilor integrate, precum e Petrom, profitul ar trebui să se mute de pe segmentul de upstream pe cel de downstream, de pe activitatea de producție, pe cea de rafinare și marketing.

Logica economică este confirmată de rapoartele companiilor pe trimestrul al treilea, în care a început procesul de scădere a prețului petrolului. Astfel, potrivit ultimului raport Rompetrol, "marja netă de rafinare obținută de Rompetrol Rafinare a fost de 11,67 $/tonă în T3 2014 (0,11 $/tonă în T3 2013) și de 2,24 $/tonă în primele 9 luni ale anului (-9 $/tonă în perioada similară din 2013). Rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de condițiile favorabile de piață, ca urmare a înregistrării unor valori ridicate pentru diferențialul dintre țiței și principalele produse petroliere obținute".

În ceea ce privește Petrom, trimestrul al treilea al acestui an a fost primul trimestru din istoria recenta în care a obținut pe o marjă pozitivă de rafinare, de 5,11 $ pe baril, față de cea de -1,88 $/baril în trimestrul al doilea și -4,31 în trimestrul al treilea al anului trecut. De altfel, pe întreg anul trecut, Petrobrazi a avut o marjă de rafinare de -2,83 $/baril.

Marje de rafinare superioare în ultimul trimestru al anului

În ultimul trimestru, foarte probabil, marja de rafinare a Petrobrazi se va îmbunătăți, ca urmare a prețului cu care este tranzacționat petrolul intragrup. Astfel, pe trimestrul al treilea, în care s-a înregistrat un preț mediu al țițeiului Ural de 100,93 $/baril, prețul mediu realizat la nivel de grup a fost de 89,77 $/baril. În trimestrul al doilea, prețul mediu al Uralului a fost de 108,2 $/baril, iar cel realizat de grup, de 96,95 $/baril, iar în primul trimestru cele duă prețuri au fost de 107,52, respectiv 95,54 $/baril. Iar marjele de rafinare pe primele două trimestre au fost evident negative, de -2,41 $/baril, respectiv -1,88$/baril. Cu alte cuvinte, Petrobrazi obține o marjă de rafinare de 0 $/baril, atunci când transferă petrol la un preț de 95 de $/baril.

Cum media Uralului pe ultimul trimestru s-ar putea situa, dacă actualele tendințe continuă, undeva în jurul cifrei de 80 $/baril, Petrobrazi ar putea avea o marjă de rafinare spectaculoasă, de 26 $/baril, ca urmare a faptului că istoric prețul intragrup a fost cu 11 dolari sub cel al Uralului. Și celelalte rafinării ar trebui să obține marje similare.

Producția și explorarea suferă de pe urma reducerii prețului petrolului

Însă aceasta nu este neapărat o veste bună pentru Petrom, dimpotrivă chiar, pentru că cel puțin ce se câștigă pe partea de rafinare, se pierde pe partea de explorare și producție, care contribuie majoritar la profitul companiei. Un preț mai mic cu 20 de dolari/baril al petrolului vândut intragrup sau către clienți externi va afecta considerabil profitul Petrom.

Statul: marele câștigător

Iar de rezultatele mai bune ale activității de rafinare și marketing nu profită în primul rând companiile, ci statul român, care încasează aceeași bani la un volum mai mare de carburanți vânduți față de cel anticipat, ca urmare a reduceri de prețuri. Ar fi profitat companiile dacă guvernul Ponta nu ar fi majorat accizele la începutul acestui an și nu ar fi modificat modul de calcul al accizelor.

Benzinăriile: agenții de colectare a impozitelor

Astfel, în prezent, companiile care comercializează benzină și motorină sunt în practică, agenți de colectare a impozitelor pentru statul român. Și asta că, la actualele prețuri de 5,7 lei litrul de benzină și 5,9 lei litrul de motorină, statul încasează, prin accize și TVA, numai puțin de 55,59% din prețul benzinei și 51,5% din prețul motorinei. Dacă nu ar fi fost majorate accizele și modificat modul de calcul al acestora, situația ar fi fost cu totul alta: companiile ar fi încasat 51,58% din prețul benzinei și 55,33% din prețul motorinei. Prin măsurile fiscale adoptate de guvernul Ponta în luna aprilie, s-a realizat transferul a 40 de bani suplimentari pe fiecare litru de benzină și motorină comercializat din buzunarul companiilor în cel al statului român.

Rezultatele Petrom vor suferi în ultimul trimestru al anului

Toate acestea conduc la o singură concluzie: rezultatele financiare ale OMV Petrom vor suferi pe ultimul trimestru. Și asta în condițiile în care pe primele trei trimestre OMV Petrom a efectuat investiții de peste un miliard de euro (4,481 miliarde de lei, cu un miliard de lei peste investițiile efectuate în perioada similară a anului trecut, de 3,487 miliarde de lei).

De altfel, anticipațiile privind efectele majorării impozitării și micșorării prețului petrolului asupra rezultatelor Petrom pe acest an, dar și investițiile masive realizate într-un an mai puțin prietenos, explică avertismentul CEO-ului Petrom, Mariana Gheorghe cu privire la revizuirea planului de investiții pentru anii viitori.

Benzina - 5,7 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,626 lei - accize

1,134 lei - TVA

2,76 lei -statul

48,42% - statul

2,94 lei- compania

51,58% - compania

Benzina - 5,7 lei/l (situația actuală)

2,035 lei- accize

1,134 lei - TVA

3,169 - statul

55,59% - statul

2,531 lei -compania

54,41% - compania

41 de bani/litru - mai putin compania, mai mult statul

Motorina - 5,9 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,494 lei - accize

1,142 - TVA

2,636 - statul

44,67% -statul

3,264 lei - compania

55,33% - compania

Motorina - 5,9 lei/l (situația actuală)

1,897 lei - accize

1,142 - TVA

3,039 - statul

51,5% - statul

2,861 lei -compania

48,5% -compania

40 bani/litru - mai puțin compania, mai mult statul {jathumbnailoff}

 

OMV Petrom investește 30 milioane euro în redezvoltarea zăcământului Tazlău. Compania va renunța la alte 30 de zăcăminte

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 November 2014 10:20

OMV Petrom TazlauOMV Petrom va investi circa 30 milioane euro anul acesta și în 2015 pentru a implementa un proiect de redezvoltare a zăcământului de țiței Tazlău, situat în nord-estul țării, în județul Bacău, proiect care va debloca rezerve suplimentare de țiței de 3,2 milioane barili, echivalent cu circa 10% din producția anuală de țiței a companiei în România, înlocuind declinul natural.

Tazlău este un zăcământ matur de țiței, exploatat de peste 60 de ani, a cărui producție zilnică reprezintă sub 1% din producția totală de țiței a OMV Petrom în România.

Redezvoltarea are ca scop creșterea gradului de recuperare a țițeiului din zăcământul Tazlău, prin injecție de apă industrială. Proiectul de redezvoltare Tazlău constă în 20 de operațiuni de reparații capitale, construirea unei instalații de tratare a apei și a unei rețele noi de distribuție a apei, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

”OMV Petrom investește constant în tehnologii noi și metode de recuperare secundară pentru redezvoltarea zăcămintelor mature pentru a îmbunătăți ratele de recuperare a țițeiului și gazelor. Acest proiect va contribui la atingerea obiectivului nostru strategic de a stabiliza producția de hidrocarburi din România, în timp ce rezervele suplimentare deblocate prin această investiție vor întări contribuția OMV Petrom la asigurarea securității energetice a României pe termen lung”, a declarat Gabriel Selischi, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de explorare şi producție.

Acest proiect va debloca rezerve suplimentare de țiței de 3,2 milioane barili, echivalent cu circa 10%din producția anuală de țiței a OMV Petrom în România, înlocuind declinul natural.

La finalul anului 2013, 11 proiecte de redezvoltare a zăcămintelor se aflau în faza de dezvoltare. Investițiile viitoare planificate pentru implementarea acestor proiecte se ridică la peste 500 milioane euro, iar rezervele dovedite și probabile se ridică la circa 100 milioane barili echivalent petrol.

Pe de altă parte, potrivit ZF, OMV Petrom intenționează să renunțe la 30 de zăcăminte onshore productive, dar care au un aport marginal la totalul producţiei, de până la 0,6%, spunând că acestea ar putea prezenta potenţial pentru alte companii.

„Ca parte a procesului de optimizare a portofoliului de zăcăminte, OMV Petrom are în vedere transferul licenţelor de exploatare pentru aproximativ 30 de zăcăminte onshore productive. De asemenea, sunt vizate şi o serie de zăcăminte onshore scoase din producţie, la a căror licenţă compania urma să renunţe. Zăcămintele sunt amplasate în diferite zone ale ţării. Acestea au o contribuţie marginală în producţia totală a diviziei explorare şi producţie din OMV Petrom (cumulat, până la 0,6% din producţie), însă pot prezenta potenţial pentru alte companii, care ar putea îmbunătăţi performanţele zăcămintelor prin aplicarea unor tehnologii de producţie diferite, prin creşterea eficienţei“, au declarat reprezentanţii OMV Petrom.

OMV Petrom își revizuiește planul de investiții ca urmare a evoluției prețului petrolului și a regimului fiscal incert

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 06 November 2014 10:07

petrom sediu2Ieftinirea prețului internațional al petrolului, care a pierdut peste 25% față de nivelul maxim înregistrat în acest an, dar și regimul fiscal instabil, a determinat OMV Petrom să-și revizuiască planurile de investiții pentru anul viitor.

"Contextul de piață mai puțin favorabil și cu volatilitate ridicată, ne determină să revizuim planurile de investiții pentru 2015. Acestea vor fi anunțate pe 19 februarie 2015, odată cu rezultatele financiare ale Grupului pentru trimestrul al patrulea și a celor preliminare pe anul 2014. Un cadru fiscal și de reglementare stabil și predictibil, favorabil investițiilor, rămâne o condiție-cheie pentru viitorul nostru program de investiții", a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Oficialii Petrom sunt în continuare optimiști și anticipează că, în pofida volatilității recente de pe piața, prețul mediu al țițeiului Brent pentru întregul an 2014 să înregistreze o valoare medie de aproximativ 100 dolari pe baril, iar diferențialul Brent-Ural să înregistreze un nivel redus.

Astfel, în condițiile scăderii recente a prețurilor la țiței, Petrom a demarat un proces de revizuire a proiectelor noastre investiții.

Taxa pe stâlp afectează investițiile

"Având în vedere ciclul lung al investițiilor în sectorul de țiței și gaze, schimbările regimului fiscal au un impact direct asupra operațiunilor companiei. Creșterile accizei pe carburanți implementate în ianuarie și aprilie 2014 sporesc presiunea asupra volumelor din activitatea de marketing din România. Noul impozit de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, creează dificultăți în ceea ce privește investițiile din sectorul de țiței și gaze; în acest sens, autoritățile iau în calcul reducerea acestui impozit la 1%, începând cu 1 ianuarie 2015", se precizează în raportul companiei privind rezultatele financiare pe trimestrul al treilea.

Investiții în creștere cu peste un miliard de lei față de 2013

În trimestrul al treilea al acestui an, investițiile de explorare au crescut până la 370 mil lei, reflectând, în cea mai mare parte, forajul sondei Domino-2 în zona de adancime a Mării Negre (utilizand instalatia de foraj Ocean Endeavor), precum și forajul cu succes al sondei Marina-1 in apele de mica adâncime ale Marii Negre. 

Pe primele nouă luni ale anului, investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 4.480 mil lei (1-9/13: 3.487 mil lei), ca urmare a investitiilor semnificativ mai mari in E&P si R&M.

Investitiile in E&P (3.698 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in primele noua luni ale anului 2014, fiind cu 21% peste nivelul din 1-9/13. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, proiecte de redezvoltare a zacamintelor, precum si catre proiectul “Neptun Deep”. Investitiile in R&M (694 mil lei) au fost generate in principal de oprirea planificata a rafinariei Petrobrazi in vederea finalizarii programului de modernizare al acesteia (instalatia de conversie in vid a motorinei). In plus, investitiile au fost alocate si proiectelor de eficientizare, precum si unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.

OMV Petrom și-a dublat în trimestrul al treilea profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor față de trimestrul precedent

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 06 November 2014 09:11

Petrom rezultateDupă ce a înregistrat un al doilea trimestru cu cifre dezamăgitoare, se pare că pe trimestrul al treilea OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din regiune, și-a revenit. În trimestrul al treilea, compania a obținut un profit similar celui înregistrat în primele 6 luni ale anului.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor al grupului a crescut semnificativ la valoarea de 1.352 mil lei (T2/14: 626 mil lei), întrucât rezultatul din T2/14 a fost afectat negativ de ajustarea de depreciere a unui grup de active din Kazahstan, de oprirea rafinăriei Petrobrazi și de cheltuieli de explorare mai mari. Oprirea planificata pentru o luna a rafinăriei a avut un impact negativ și asupra liniei de consolidare in T2/14 ca urmare a cantitatilor mari de titei ramase in stoc la finalul perioadei.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor excluzând elementele speciale a crescut cu 35% comparativ cu trimestrul precedent (T2/14: 1.147 mil lei: T3/2014: 1,552 mil lei). Rezultatul financiar net, de - 76 mil lei, s-a deteriorat comparativ cu - 55 mil lei în T2/14, întrucat impactul pozitiv aferent castigurilor din diferente de curs valutar a fost depășit de cheltuielile cu dobânzile, în principal reprezentate de efectul generat de actualizarea creanțelor.

Vânzări în creștere cu 1% față de trimestrul precedent

Potrivit raportului pe trimestrul al treilea al companiei, comparativ cu T2/14, vânzările au crescut ușor, cu 1%, datorită creșterii sezoniere a volumelor vânzărilor de produse petroliere, contrabalansata aproape integral de scăderea cantităților de țiței și gaze naturale vândute.

Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 256 mil lei (T2/14: 259 mil lei), iar rata efectiva a impozitului pe profit a fost de 20% in T3/14, mai mica decat rata de 45% din T2/14, aceasta din urma fiind afectata in principal de activitatile din Kazahstan.

Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. a fost de 1.020 mil lei, mai mare decat in T2/14 (T2/14: 311 mil lei), in timp ce profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a crescut cu 44%, de la 827 mil lei in T2/14 la 1.189 mil lei in T3/14.

Rezultate în scădere față de perioada similară a anului trecut

Raportat la treimestrul al treilea al anului precedent, EBIT excluzand elementele speciale a scazut cu 7%, la 1.433 mil lei in T3/14, in principal din cauza vanzarilor mai mici de titei si a efectelor usor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea USD fata de RON cu 1%), care au contrabalansat efectul cresterii usoare a vanzarilor de gaze si al cheltuielilor de explorare mai mici. EBIT-ul raportat a inregistrat valoarea de 1.355 mil lei, cu 12% sub nivelul inregistrat in T3/13, ca urmare a elementelor speciale inregistrate, in principal aferente restructurarii.

Screen Shot 2014-11-06 at 09.27.06

Rezultatele din primele nouă luni continuaă să fie negative. Astfel, vânzările OMV Petrom au scăzut în perioada ianuarie-septembrie cu 11%, de la 18,1 miliarde de lei la 16,2 miliarde de lei, iar profitul net s-a redus cu 34% şi a ajuns la 2,4 miliarde lei. Compania a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 3,6 miliarde de lei.

"Disciplina noastra financiara riguroasa din ultimii ani si alocarea stricta a capitallului ne-au permis indeplinirea obiectivelor pentru primele noua luni in pofidla volatilitatii recente a pretului titeiului. În explorare și producție am reusit sa stabilizam în linii mari productia din Romania si am implementat proiectele de investitii planificate. In acest an am efectuat cele mai ample investitii din activitatea de explorare de dupa privatizare, deruland un program complex de explorare, atat onshore, cat si offshore, cu 9 sonde forate pana in prezent. In Marea Neagra, evaluam datele obtinute de Ia sonda Domino-2, in timp ce platforma Ocean Endeavour foreaza sonda de explorare Pellican South-1 pentru a testa o noua structura geologica in perimetrul Neptun. Finallizarea modernizarii rafinariei Petrobrazi genereaza cresterea planificata, de 5 USU/bbl, a indicatorului marja de rafinare, ceea ce a contribuiit Ia rezultatul imbunatatit al sectorului de rafinare si marketing. In schimb, mediul de piata in activitatea de gaze si energie a ramas dificil, cererea de gaze si preturile la electricitate contractandu-se", a dclarat CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat al companiei. {jathumbnailoff}

 

OMV și-a majorat producția cu 13% în cel de-al treilea trimestru. Producția din România, în scădere cu 2,1%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 20 October 2014 12:50

OMVProducția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Creșterea este pusă de OMV pe seama majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Producția totală de hidrocarburi în al treilea trimestru a OMV a totalizat 311,000 de barili echivalent petrol pe zi, o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat o producție de 275.000 de barili echivalent petrol pe zi, și cu 4,7% față de cel de-al doilea trimestru, când s-a înregistrat o producție de 297.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Creșterea a fost parțial afectată de volumele de producție mai mici în Austria și România.

OMV Petrom a înregistrat, în trimestrul III 2014, o producție de petrol și gaze de 178.000 de barili echivalent petrol (boe), în scădere cu 2,1% față de cantitatea extrasă în aceeași perioadă a anului trecut. Față de trimestrul II din acest an, scăderea este de de 1,1%, de la 180.000 de boe.

Producția din Libia a reprezentat 10% din producția totală a OMV. 

În timp ce divizia de afaceri de gaz și de energie al companiei se confruntă un mediu de piață dificil, vânzările de gaze și volumele tranzacționate au crescut cu 37%. În al treilea trimestru, vânzările de gaze și volumele de tranzacționare au fost 117,92 terrawatt ore, de la un nivel la 85ț94 terrawatt oră în anul precedent.

Marja de rafinare a OMV a crescut în trimestrul al treilea la 4,90 dolari pe baril de la 1,92 dolari pe baril în al doilea trimestru și de la 1,17 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut.

OMV va lansa rezultatele oficiale pe cel de-al treilea trimestru pe 6 noiembrie.

OMV Petrom ieftinește benzina și motorina cu 4, respectiv 5 bani. Prețul carburanților va coborî sub 6 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 16 October 2014 14:45

benzinarie petrom 45068600OMV Petrom a ieftinit  începând cu această noapte, ora 00:00, benzina și motorina, cu 4, respectiv 5 bani, aceasta fiind a doua ieftinire din această săptămână, după cea de marți, când prețul benzinei a fost micșorat cu 5 bani, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

Ieftinirea totală de 9 bani pe litru are la bază evoluția prețului internațional al petrolului, care ieri a pierdut, într-o singură zi numai puțin de 4,5%. Și ea, foarte probabil, va continua și în săptămâna următoare.

De la miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină costă sub 6 lei, mai exact 5,98 bani, de la 6,02 lei în prezent, în timp ce unul de motorină costă 6,06 bani.

La cea mai ieftină stație Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, nr 166, atât benzina, cât și motorina costă mai puțin de 6 lei pe litru. Un litru de benzină se achiziționează cu 5,85 lei, iar unul de motorină cu 5,97 lei, de la 5,89 lei, respectiv 6,02 lei.

Petrolul a avut alaltăieri cea mai proastă zi din ultimii ani, prețul internațional al țițeiului (atât Brent, cât și West Texas Intermediate - WTI) depreciindu-se cu aproximativ 4,5%. Chiar dacă aceasta este o veste proastă pentru statele care își construiesc buegetele pe exporturile de petrol și pentru companiile cu cosuri mari de exploatare (precum cele care produc petrol din șisturi bituminoase), cel puțin pe termen scurt, este o veste bună pentru șoferi.

Presa austriacă: Directorul financiar al OMV, David Davies, îl va înlocui pe Gerhard Roiss în funcția de CEO al grupului din 2015

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 14 October 2014 12:17

DaviersActualul director financiar al OMV, David Davies, îl va înlocui pe Gerhard Roiss în funcția de CEO al grupului austriac de anul viitor, ar fi decis, marți, Consiliul de Supraveghere al companiei, într-o ședință care a început la 10 ora României, scrie presa austriacă.

La aceeași ședință s-ar fi decis rezilierea înainte de termen a contractului de mandat al lui Hans-Peter Floren, șeful diviziei de gaze și electricitate a OMV, scrie publicația austriacă Kurier.

David Charles Davies este un britanic vorbitor de germană născut în 1955 la Liverpool, unde a și studiat economia. La începutul anilor ’80 a fost contabil pentru PriceWaterhouseCoopers în Milano, iar ulterior a lucrat mai mulți ani pentru multinaționala britanică BOC Group Plc.

În anii ’90, Davies a lucrat pentru Burger King în Miami, dar și pentru Walt Disney Company. Davies ocupă poziția de director financiar la OMV din 2002, unde a venit de la Morgan Crucible. Davies este căsătorit și are 3 copii.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, a cerut, luni, acționarilor grupului să ia măsuri pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei.

"Schimbarea condițiilor de piață face imperativă reevaluarea strategiei și a riscurilor legate de aceasta. Conflictele de la nivelul board-ului executiv au făcut ca munca constructivă să fie din ce în ce mai dificilă. În opinia noastră, prelungirea acestei situații va cauza companiei prejudicii severe și de durată, punându-ne în pericol locurile de muncă", se afirmă în scrisoarea către acționari a comitetului de întreprindere al salariaților OMV.

La rândul său, ministrul austriac de Finanțe, Hans Georg Schelling, și-a declarat neplăcerea vis a vis de faptul că disputele din sânul managementului OMV, cea mai mare companie austriacă după vânzări, au ajuns să fie făcute publice prin intermediul presei.

Presa austriacă scrie de câteva zile că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei de marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În plus, divizia de gaze naturale și electricitate a OMV nu a performat conform așteptărilor, iar presa austriacă scrie că planurile lui Roiss au dus la fricțiuni cu șeful acestei divizii, germanul Hans-Peter Floren. În 2013, divizia respectivă a contribut cu doar 1 milion de euro la profitul operațional total al OMV, cifrat la 2,7 miliarde euro.

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbea despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Trei perimetre petroliere concesionate Petrom sunt libere

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 13 October 2014 12:08

concesiuniAcordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră E VII - 1 Maramureş, E VII – 4 Giurgiu şi E VII – 5 Roşiori încheiate între ANRM şi Petrom şi aprobate în martie 2008, au încetat luna trecută, indică deciziile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, consultate de Energy Report.

Tot Petrom a fost câştigătorul concesiunilor şi înainte de 2008. Mai precis, acordurile petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrele de mai sus au fost semnate şi în 14 august 2006 între ANRM şi Petrom, aceasta din urmă obţinând dreptul de concesiune ca urmare a câştigării apelului public de ofertă, runda a VII-a, organizat de ANRM, în conformitate cu prevederile Legii petrolului nr 238/2004.

În anul 2008, acordurile de concesiune au intrat în vigoare cu publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii 291 / 2008 din vremea premierului Tăriceanu.

ANRM, în calitate de concedent, are circa 60 de acorduri de explorare-dezvoltare-exploatare onshore şi offshore iar concesionarii sunt diferite companii sau asocieri de companii precum Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol, Amromco, Chevron, Winstar, Regal Petroleum, Raffles Energy, Amro Gold Oil, Stratum Energy Romania şi multe altele.

 

OMV Petrom a ieftinit carburanții cu 9 bani pe litru în această săptămână

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 10 October 2014 18:27

benzinarie petrom 45068600Ieftinirea petrolului la nivel internațional își face efectele și pe piața autohtonă. Începând cu noaptea trecută, de la ora 00:00, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard '95 costă 6,07 lei, de la 2,12 lei ieri, iar unul de motorină standard, 6,15 lei, de la 6,2 lei.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 11% de la începutul anului, iar Brent-ul, în funcție de care evoluează și Ural-ul, țițeiul etalon pe piața autohtonă, cu 20% de la nivelul maxim înregistrat în acest an.

Majorarea producției de petrol în Rusia și SUA, precum și ritmurile de creștere economică dezamăgitoare din Europa și China au făcut ca prețurile internaționale ale petrolului să ajungă la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la minimul ultimelor 17 luni, în timp ce Brent-ul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 25 de luni (din iulie 2012).

La prima vedere, evoluția prețului internațional al petroluli avantajează șoferii, care ar trebui să beneficieze de reduceri de prețuri la carburanți. Însă actualul nivel afectează profitabilitatea producătorilor, care vor fi nevoiți să ia măsuri în acest sens. Care vor fi acestea, încă nu se știe, însă nu este exclusă o eventuală reducere a producției de către marile state producătoare și de către marile companii din domeniu.

WTI cu livrare în noiembrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 87,62 dolari pe baril, în creștere cu 31 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de ieri. Ieri, WTI a pierdut 1,54 dolari, ajungând la 87,31 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2013 încoace.

Care sunt stațiile de unde poți cumpăra benzină și motorină cu mai puțin de 6 lei pe litru?

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 10 October 2014 12:01

Screen Shot 2014-10-10 at 10.09.51Reducerea prețului internațional al țițeiului și-a făcut efectul și pe piața autohtonă, în prezent existând stații de alimentare în care litrul de benzină, în special, dar și cel de motorină a coborât sub nivelul de 6 lei.

În această dimineață, țițeiul Brent a coborât sub 90 de dolari pe baril, iar cel WTI sub 85 dolari pe baril, cu 20% sub maximele atinse de ambele tipuri de țiței în acest an.

Una dintre stațiile de distribuție din România este stația OMV Petrom din comuna Ghimpați, în drum spre Alexandria, unde atât benzina cât și motorina se situează sub nivelul de 6 lei pe litru. Astfel, un litru de benzină standard '95 poate fi achiziționat cu 5,88 lei, iar unul de motorină standard cu 5,84 lei.

În București, cea mai ieftină stație de carburanți a OMV Petrom pare cea de pe Șoseaua Alexandriei nr. 6, unde benzina standard costă 5,92 lei pe litru, iar motorina standard 6,04 lei pe litru.

Screen Shot 2014-10-10 at 10.08.49

Interesant este că, deși, în general prețurile la stațiile de alimentare cu carburanți de pe autostradă sunt mai ridicate decât media celorlalte stații, benzinăria OMV Petrom de la km 36 al A1 face excepție. Șoferii pot alimenta la această stație plătind doar 5,96 lei pe litrul de benzină standard și 6,03 lei pe cel de motorină standard.

Screen Shot 2014-10-10 at 10.14.27

Astăzi, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru, rezultând o ieftinire săptămânală de 9 bani pe litru.

Dată fiind evoluția prețului internațional al petrolului, ieftinirile la carburanți de pe piața internă ar putea continua și săptămâna viitoare. {jathumbnailoff}

Închiderea Petrotel ar fi pus presiune pe prețul motorinei, crescând necesarul de import în 2014

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 07 October 2014 11:00

Screen Shot 2014-10-07 at 09.24.43Închiderea rafinăriei Petrotel a gigantului rus Lukoil i-ar fi afectat nu numai pe cei aproximativ 500 de angajați ai companiei, ci și pe milioanele de șoferi din România, în special cei care conduc mașini diesel, care ar putea să nu mai beneficieze de reducerea prețului internațional al petrolului (în prezent Brent-ul situându-se în jurul cifrei de 90 de dolari pe baril).

Chiar dacă la prima vedere, rafinăriile concurente, Petromidia (a celor de la Rompetrol, cu o capacitate anuală de 5,1 milioane tone) și Petrobrazi (a celor de la Petrom, cu o capacitatea anuală de 4,2 milioane tone) ar fi putut face față cererii, dată fiind structura cererii de benzină și motorină din România, situația nu este deloc așa.

În 2013 cererea de produse petroliere (benzină, motorină, păcură, kerosen, GPL, bitum etc) din România a fost de 7,8 milioane tone. În total, capacitatea de producție a celor trei rafinării autohtone care încă funcționează (Petromidia - 5,1 mil tone, Petrobrazi - 4,2 mil tone și Petrotel - 2,4 mil tone) este excedentară, de 11,7 mil tone pe an. Însă acestea nu funcționează în niciun an la 100% din capacitatea de producție.

Cererea internă de motorină din 2013: 4,3 milioane tone

Însă mult mai important este raportul dintre cererea și producția de benzină și motorină. În 2013, potrivit companiilor din domeniu, cererea de benzină și motorină din România a fost de 5,7 milioane tone, din care 76% a reprezentat cererea de motorină. Motivul: ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum.

Cu alte cuvinte, cererea de motorină a fost undeva la 4,3 milioane de tone, în timp ce cea de benzină de 1,4 milioane tone.

În 2013, producția de benzină și motorină a fost de 6,27 milioane tone. Petromidia a produs 3 milioane, iar Petrobrazi 2,4 mil tone. Anul trecut, Petrotel a procesat 2 mil tone de produse petroliere, din care au rezultat probabil 900.000-1.000.000 tone de benzină și motorină. Jumătate din această cantitate a fost probabil motorină.

Importuri de 1,3 mil tone de motorină, în condițiile în care Petromidia exportă peste 0,5 mil tone

În rezumat, benzina produsă în România excede cererea în timp ce în cazul motorinei situația este contrară. În 2013 în România cererea de motorină a fost de 4,3 mil de tone anual, iar producția de motorină a fost de 3,66 milioane de tone (Petromidia - 1,9 mil tone, Petrobrazi - 1,26 mil tone și Petrotel - 0,5 mil tone). Însă o parte din motorina produsă a fost exportată. De exemplu, din cele 1,9 mil de tone produse de Petromidia, 642.000 tone au fost exportate, pe piața internă ajungând doar 1,26 milioane de tone (exact cantitatea de motorină pe care o produc concurenții de la Petrobrazi).

Cu alte cuvinte, anul trecut, pentru a acoperi cererea de 4,3 milioane de tone de motorină, România a fost nevoită să importe peste 1,3 milioane tone de combustibil diesel.

Dacă la acestea am adăuga cele 500.000 de tone care n-ar mai fi fost produse ca urmare a închiderii Petrotel, ar rezulta un deficit de 1,8 mil tone de motorină de pe piața internă, care ar trebui importate, iar costurile s-ar vedea în prețul motorinei.

Producția Petromidia în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.31.53

Petrobrazi și-a majorat capacitatea de producție a motorinei la 1,5 mil tone

O veste bună vine însă de la OMV Petrom, care a finalizat modernizarea rafinăriei Petrobrazi, modificând structura de producție. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone. Cu alte cuvinte, majorarea capacității de producție de motorină a Petrobrazi cu 250.000 de tone ar fi putut atenua efectul închiderii permanente a Petrotel.

Iar dacă Petromidia n-ar mai exporta 640.000 de tone de motorină, ca anul trecut, impactul ar fi chiar pozitiv. Însă acestea sunt decizii comerciale ale companiilor, ce țin de eficientizarea activității lor. Iar relațiile dintre autoritățile române și companiile petroliere nu sunt dintre cele mai fericite. Nu numai cu rușii de la Lukoil au acestea ceva de împărțit, nici relațiile cu kazahii de la KazMunayGas nu sunt dintre cele mai bune.{jathumbnailoff}

Producția Petrobrazi în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.27.45

Producția pe 2009 și 2010 include și producția Arpechim

OMV Petrom va achiziționa 500 de vehicule Dacia Duster Pick-Up, tunate special pentru compania petrolieră

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 07 October 2014 11:00

omv-petrom-duster-pickupOMV Petrom beneficiază, începând de azi, de primele vehicule Dacia Duster Pick-Up, fabricate de uzinele Dacia și modificate potrivit preferințelor companiei, de carosierul independent Romturingia.

"Dacia, grupul OMV Petrom, alături de Romturingia, carosier independent, anunţă livrarea primelor vehicule Dacia Duster Pick-Up", susține un comunicat OMV Petrom, în care se precizează că respectivele vehicule sunt rezultatul unui proiect de transformare, fiind un produs special pentru a răspunde cerinţelor OMV Petrom.

Ceremonia de înmânare a cheilor primelor 10 vehicule a avut loc marţi, 7 octombrie 2014, la uzina Dacia de la Mioveni. 

Parteneriatul dintre cele trei companii prevede livrarea a peste 500 de vehicule până la finalul anului 2015. 

Vehiculele Duster Pick-Up produse pentru OMV Petrom sunt derivate din modelul 4x4 de serie şi sunt echipate cu motorul 1.5 dCi, de 110 CP., fiind modificate pentru a răspunde nevoilor specifice industriei de petrol şi gaze. Ele oferă o cabină simplă, cu două locuri și o lunetă de dimensiuni medii, protejată de un grilaj. Cabina este ranforsată exterior. Bena are o lungime de 1,7 metri și poate transporta o încărcătură de până la 450 de kilograme. 

Proiectul de conversie al autovehiculului Duster în versiune Pick-Up a demarat la finele anului 2012 şi a cuprins realizarea mai multor prototipuri, urmată de obţinerea omologării din partea Grupului Renault, a omologării RAR de către Romturingia cu sprijinul Grupului Renault şi în final, a pregătirii pentru fabricaţie. 

„Duster Pick-Up ilustrează capacitatea Dacia de a răspunde solicitărilor clienţilor cu produse adaptate nevoilor acestora. În acest caz, este vorba despre OMV Petrom, grup cu care avem o colaborare fructuoasă şi de lungă durată. În acelaşi timp, Duster Pick-Up reprezintă un nou etalon în parteneriatul cu Romturingia, una din cele mai importante societăţi specializate în conversii de vehicule şi în amenajarea de caroserii din România. Sunt convins că Duster Pick-Up se va dovedi soluţia potrivită la toate solicitările clientului nostru”, a declarat Nicolas Maure, Director General Grup Renault România. 

„Vehiculele utilitare de teren sunt esenţiale pentru activitatea noastră. OMV Petrom are peste 9.000 de sonde active, care necesită monitorizare şi mentenanţă. Multe dintre ele sunt situate departe de drumurile naţionale şi de aici apare necesitatea unor vehicule de teren cu care să putem transporta şi echipamente. Sunt mulţumit că vom putea folosi vehicule româneşti şi pentru aceste sarcini, în condiţiile în care vom putea reduce şi costurile în acelaşi timp, a precizat și Gabriel Selischi, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de activităţile de Explorare şi Producţie. 

„Proiectul de transformare al modelului Duster în versiune Pick-Up a reprezentat pentru noi o adevărată provocare căreia i-am făcut faţă prin mobilizarea tuturor echipelor noastre. Suntem mândri de rezultatul obţinut şi de faptul că am reuşit, într-un termen scurt conform standardelor industriei auto, să oferim soluţia potrivită la cerinţele unui caiet de sarcini foarte exigent”, a explicat, la rândul său, Stelian Ion, Director General SC Romturingia SRL. {jathumbnailoff}

omv-petrom-dusterpickup

 

Mediafax: KazMunay plăteşte la Fisc peste 70 de milioane de dolari pentru importurile de biodiesel din SUA

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 29 September 2014 12:24

kazmunay-620x370KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodiesel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul "biomotorină"(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 - octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodiesel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari - taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari - dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

"KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene", se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

"În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada", se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

"Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control", se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

"Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs", precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, "dacă simte nevoia".

Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

OMV Petrom ieftinește carburanții. Benzina ar putea coborî sub nivelul de 6,1 lei/l

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 26 September 2014 18:38

Petrom PredealCea mai importantă companie de pe piața carburanților din România, OMV Petrom, a ieftinit cu câte patru bani pe litru, atât benzina, cât și motorina, începând cu miezul nopții trecute.

În ultimele două săptămâni, OMV Petrom a ieftinit litrul de benzină cu 11 bani, iar cel de motorină cu 7 bani.

Începând cu miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard costă 6,11 lei, iar unul de motorină standard 6,19 lei. Un litru de benzina extra se tranzacționează cu 6,58 lei, iar unul de motorina extra 6,46 lei.

La baza ieftinirilor din ultimul timp operate de OMV Petrom se află în principal evoluția prețului internațional al carburanților și petrolului. Petrolul Brent, în funcție de care evoluează și prețurile Platts ale carburanților sau petrolul Ural, etalon pe piața autohtonă, a pierdut în ultima lună 8 dolari pe baril, ajungând la 96,45 dolari, de la 104 dolari pe baril. {jathumbnailoff}

Brent

Jumătate de secol de comunism: ciudatul caz al industriei de rafinare și al celei auto

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Saturday, 13 September 2014 13:30

Screen Shot 2014-09-13 at 08.41.31Industrializarea forțată a României și celorlalte state est europene de pe vremea comunismului poate fi catalogată drept cel mai bun exemplu al eșecului planificări centrale.

În absența unor prețuri de piață, toate aceste "investiții" erau făcute după ureche, neputând fi făcut niciun calcul cost beneficiu. Prețul factorilor de producție era unul pur contabil și nu reprezenta un indiciu al alocării lor eficiente.

Astfel, deciziile alocării factorilor de producție în economie era luat de undeva de la centru, fără nicio analiză cost-beneficu, pentru simplu motiv că, în absența unor prețuri de piață, aceasta nu putea fi făcută. Singurul lucru pe care-l puteau face planificatorii centrali era un raport contabil cu costul factorilor de producție, acolo unde acesta era raportat corect. Nici măcar costul factorilor de producție nu putea fi controlat, euforia raportărilor realizărilor cincinale distorsionând orice tentativă de comunicare corectă a lor.

Tot procesul de producție se concentra pe ofertă și nu pe raportul dintre cerere și ofertă. Produceți, produceți, produceți, indiferent ce, la ce costuri și mai ales indiferent de cerere, era motto-ul vremii.

Cel mai bun exemplu în acest sens este industria petrolieră, în special segmentul de rafinare și marketing. Istoric vorbind, evoluția acestuia a fost dependentă de evoluția industriei auto și în special a parcurilor auto.

După mai multe decenii de planificare centrală, România ajunsese în anii '80 la situația paradoxală de a fi, pe de o parte, unul dintre cei mai mare producători de petrol și produse rafinate, dar și de automobile din regiune, iar pe de altă parte, de a avea un parc auto restrâns și, mai paradoxal, de a raționaliza consumul de benzină.

Începuturi

Până la instaurarea comunismului în România, această industrie a a avut o evoluție firească, care s-a ghidat după regulile pieței, ale raportului dintre cerere și ofertă. Invenția motorului cu ardere internă în 1876, a automobilului în 1885 și a motorului diesel în 1897 a creat o piață uriașă pentru produsele petroliere rafinate. Alimentată de această cerere, construcția de rafinării a atins un apogeu în România secolelor XIX-XX, fiind susținută și de Legea Minelor din anul 1895. Acest lucru a deschis larg ușile pentru investițiile străine directe în industria petrolieră din România, inclusiv în rafinării.

Odată cu apariția motorului cu ardere internă, o nouă industrie a cărui destin va fi strâns legat de activitatea rafinăriilor începe să se dezvolte. În anul 1900, Prințul Bibescu, președintele Automobil Club România (ACR), înregistrează prima mașină, aceasta având ca număr de înmatriculare placuța cu numărul “0”. Treptat, până în anul 1908, un număr de 139 de mașini erau înmatriculate în România.

Screen Shot 2014-09-13 at 08.39.12

Apariția rafinăriei Brazi

Una dintre rafinăriile importante ale României, cea de la Brazi, operabilă și astăzi, fiind în proprietatea OMV Petrom, a fost construită în 1934 de Societatea Creditul Minier, una dintre cele mai mari companii interbelice cu un capital integral românesc, înființată în 1919. Costul acestei rafinării se ridica la cca. 400 milioane lei, iar capacitatea de procesare era de 300.000 tone țiței/an.

Importanța acestei rafinării în cel de-al doilea război mondial este demonstrată, din păcate, de distrugerea sa în proporție de 75% de către aviația americană, care nu dorea ca nemții să pună mâna pe combustibilul românesc. De altfel, în timpul războiului toată producția era transportată cu trenul în Germania.

Însă rafinăria nu producea doar combustibili pentru aviație, ci se adaptase și cererii de combustibili auto. 

Oferta se adaptează cererii în urma intrării Ford în România

În 1935, celebra companie americană Ford a deschis în România prima fabrică de asamblare a autovehiculelor din Sud-Estul Europei. Fabrica era amplasată în București, în cartierul Floreasca, în locul actualei clădiri Automatica. Fabrica a fost naţionalizată după război.

Capacitatea rafinăriei de la Brazi a crescut la 540.000 de tone țiței/an în anii ‘40, iar în cadrul acesteia au fost construite rezervoare speciale în care putea fi păstrată mare parte din producția anuală.

Screen Shot 2014-09-13 at 08.45.26

Haosul planificării centrale

După distrugerea rafinăriei din timpul celui de-al doilea război mondial, au fost demarate reparațiile de urgență pentru reluarea producție. Acestea au început la 14 octombrie 1944, iar pe 15 iunie 1945, rafinăria era din nou operațională.

În anul 1948 rafinăria a fost naționalizată, devenind Rafinaria nr. 7 – număr de ordine primit în funcţie de mărimea și locul unde era situată.

De aici începe ruperea procesului de producție de cel al economiei de piață. Raportul dintre cerere și ofertă este ignorat complet. Producția nu mai ține cont de evoluția celorlalte industrii, în special a celei auto. 

După instalarea regimului comunist, mare parte din parcul auto a fost naționalizat în 1948, odată cu averile industriașilor și moșierilor. Deținerea unui autoturism a devenit un lux, rezervat diplomaților și membrilor nomenclaturii. În pofida acestui lucru capacitatea de rafinare a României s-a majorat exponențial.

Următoarele decenii vor fi caracterizate de investiții masive în fabrici şi uzine, în timp ce accesul populației la bunuri şi servicii, implicit la automobile, devine din ce în ce mai dificil.

După sfârşitul războiului, industria românească a intrat sub control rusesc, prin intermediul SOVROM-urilor, grupuri industriale cu acționariat de stat ruso-român.

După moartea lui Iosif Stalin, SOVROM-Petrol a fost desfiinţată în 1956, iar controlul rafinăriilor a fost preluat de statul român.

În 1956 producția de țiței românesc a depăşit 10 milioane de tone (73,3 milioane de barili). Producţia era prelucrată aproape integral în rafinăriile din România.

Apariția ARO, Dacia și Oltcit

În anul 1957 este produs și primul model ARO (Auto Romania), un vehicul off-road produs sub licență rusească GAZ-69.

Anul 1960 a marcat o premieră și pentru industria auto din România, fabrica ARO producând peste 380.000 de vehicule, numai că 2/3 au fost exportate în 110 țări de pe 5 continente.

În anul 1966, pe străzile din București circulau 23.000 de mașini, iar numărul motocicletelor era de 90.000, cifre mult mai mici decât cele din alte state.

La sfârşitul anilor 1960, și Dacia îşi pune bazele în județul Argeș, în urma unui acord încheiat cu producătorul francez de automobile Renault. Dacia 1100 este primul model produs la fabrica de la Mioveni, sub licența Renault 8. Modelul a ieșit de pe porțile fabricii în 1968 și până în 1971 au fost vândute aproape 40 000 de exemplare.

Dacia 1300 este autovehiculul reprezentativ pentru România anilor ‘70-‘80. Producția a început în 1969, sub licența Renault (modelul R12) și a continuat, cu mici îmbunătățiri, până în 1980, când a fost înlocuită de Dacia 1310.

În anul 1976 este înființată societatea Oltcit S.A., în urma unei colaborări între Guvernul României (64%) și Citroën (36%). În perioada 1970-1980, versiunile sedan ale Dacia 1300 sunt lansate pe piață, inclusiv 1300L (“L” venind de la “luxos”) și 1301. Tot în această perioadă este produs primul model de autoutilitară ușoară sub marca Dacia (Dacia D6), copie a modelului Renault Estafette, iar în 1979 versiunea restilizată a modelului 1300, Dacia 1310, este prezentată publicului.

Screen Shot 2014-09-13 at 08.49.46

Raționalizarea benzinei și a vânzării de autovehicule noi

În 1988 capacitatea anuală de rafinare de la Brazi a crescut la 7,5 milioane de tone (55 milioane barili) de țiței. Din acestea, 4 milioane de tone (29,3 milioane de barili) erau țiței de proveniență internă, prelucrat în instalațiile de rafinare mai vechi. Celelalte 3.5 milioane de tone (25.7 milioane de barili de țiței) erau importate.

Decizia de majorare a capcacității de rafinare pare una logică ținând cont de faptul că, în perioada comunistă, România era una dintre cele mai mari țări producătoare de automobile din Europa de est.

Numai că, în pofida faptului că România era un important producător și procesator de petrol și un important producător de mașini, parcul auto din România era unul extrem, de sărac. Și mai paradoxal este că, în pofida parcului auto redus și a producției mari de combustibili, la mijlocul anilor ’80, benzina a fost raționalizată. Fiecare familie, dintre cele norocoase posesoare ale unei mașini, avea dreptul la max. 30 de litri de benzină pe lună. În benzinării nu puteai alimenta dacă nu aveai cartoane care să arate că nu ți-ai consumat rația lunară. În plus, benzinăriile nu erau alimentate în permanență, iar în momentul în care se livra combustibil, se formau cozi de câteva sute de metri. În pofida producției mari de automobile, pe piața internă oferta era extrem de limitată. Din cauza ofertei limitate, perioada de așteptare pentru un autoturism era de ani de zile, iar vehiculele second-hand se vindeau la prețuri mai mari decât cele de la ușa fabricii. Imediat înainte de Revoluție în România erau înregistrate sub 1,5 milioane de mașini, în următorul deceniu numărul acestora triplându-se. 

Ambițiile tovărășei academician, profesor, doctor, inginer

Un alt eșec al planificării centrale este cel al producției petrochimice, promovată de Prima Tovarășă a țării, Elena Ceaușescu, "inginer chimic". La începutul anilor 1970, autoritățile au început să pună accentul pe producția petrochimică. Ca urmare, rafinăria Brazi și unitățile petrochimice din apropiere au fuzionat în anul 1973, formând Combinatului Petrochimic Brazi.

În anii 1970, s-au construit instalații petrochimice, unele nefuncționând niciodată în mod corespunzător din cauza limitărilor de proiectare și tehnologie. Cele mai mari eșecuri au fost două instalații pentru fabricarea cauciucului sintetic (1978) și o instalație mai mare pentru polietilenă. Acestea au avut la bază comenzi politice directe și explicite, care nu puteau fi contestate.

După căderea comunismului, Combinatul Petrochimic de la Petrobrazi a fost închis, ca urmare a pierderilor înregistrate. {jathumbnailoff}

Guvern: ecologizarea tuturor siturilor contaminate industrial din România ar consta 8,45 miliarde euro

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 11 September 2014 11:01

decontaminareCosturile totale de ecologizare a siturilor contaminate industrial din România sunt estimate de Guvern la 8,45 miliarde de euro, iar remedierea acestora ar putea dura 35 de ani, dacă se introduc stimulente fiscale care să facă aceste situri atractive din punct de vedere comercial, încurajându-i pe investitorii privați să redezvolte din punct de vedere economic siturile contaminate.

Estimările apar într-un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România.

Astfel, potrivit documentului citat, în acest moment sunt inventariate oficial un număr total de 1.393 de situri contaminate sau potențial contaminate, reprezentând zone în care s-au desfășurat activități miniere, metalurgice, petroliere, chimice și altele. Ultima actualizare a inventarului a fost făcută de autorități în noiembrie 2013.

Statul nu știe ce s-a remediat și ce nu

Cele mai multe situri contaminate sunt localizate în județele Hunedoara (41), Caraș-Severin (33), Cluj (19) și Bihor (17), iar cele mai multe situri potențial contaminate sunt în Giurgiu (223), Argeș (111), Maramureș (109) și Bacău (103).

"Până în prezent nu există o evidență clară la nivelul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului despre câte din siturile contaminate au fost remediate și cum a evoluat calitatea factorilor de mediu din zonele învecinate acestora. Nu există o situație clară despre câte din aceste situri contaminate sunt în vecinătatea sau în interiorul rețelei Natura 2000", afirmă Guvernul.

Costurile de remediere a siturilor potențial contaminate sunt estimate de Guvern la 7.192.640.000 euro, iar cele de remediere a siturilor contaminate – la 1.264.200.000 euro. Estimările au fost făcute pe bază de informații privind media costurilor din țări membre UE și includ costuri de investigare și costuri de remediere a contaminării.

Stimularea investitorilor privați

"Costul total al acestor operațiuni este estimat la 8,45 miliarde euro. Estimarea pleacă de la premisa că Guvernul României va aplica o administrare bazată pe analiza evaluării riscurilor. Acest lucru înseamnă că remedierea siturilor va fi asumată până la atingerea unui nivel de risc acceptabil pentru folosința acestora", se spune în documentul citat.

Guvernul precizează că multe din siturile contaminate sunt în proprietate privată, dar există și situri din domeniul public pentru care este responsabil statul român. "Poluatorul va suporta costurile de remediere ale sitului contaminat, conform principiului <poluatorul plătește>", afirmă Executivul.

Autoritățile iau în calcul, ca surse de finanțare, fonduri structurale UE, alocări bugetare, împrumuturi de la instituții internaționale cum ar fi BERD sau BEI și investiții ale sectorului privat.

"Ar trebui desemnat un grup de lucru în cadrul Ministerului Mediului care să se ocupe de acest aspect pentru a aduce siturile atractive din punct de vedere comercial în atenția investitorilor. Această participare a sectorului privat este de dorit pentru siturile de întindere mare, considerate de investitori ca locații prioritare. De obicei, există situri mari care necesită eforturi considerabile pentru remediere", se spune în Strategie.

Guvernul mai afirmă că, deși se anticipează că siturile contaminate vor fi remediate pe parcursul a circa 35 de ani, "este probabil ca acest lucru să nu fie posibil în lipsa introducerii unor stimulente fiscale pentru încurajarea redezvoltării siturilor contaminate".

Exproprieri și asigurări

De asemenea, Guvernul are în vedere modificarea Legii nr. 255/2010, prin introducerea proiectelor de remediere a mediului în rândul celor de interes public, astfel încât terenurile cu situri contaminate să poată fi exproprietate în interes public.

Autoritatea competentă pentru protecția mediului va emite o notificare de clasificare poluatorului și/sau proprietarului terenului și ocupanților acestuia, comunicându-le că terenul a fost clasificat ca "sit contaminat" și că pe sit este necesară realizarea bilanțului de mediu de nivel II și evaluarea de risc, urmând ca apoi să se stabilească dacă sunt necesare măsuri de remediere.

Potrivit principiului "poluatorul plătește", poluatorul trebuie să plătească investigațiile, evaluarea și acțiunile de remediere necesare pentru a face ca situl contaminat să fie remediat la un nivel adecvat utilizării în viitor pentru alte folosințe.

Strategia mai recomandă utilizarea polițelor de asigurare a riscurilor de mediu, al căror lor, spune Guvernul, a crescut în ultimii ani în Europa în ceea ce privește proiectele de remediere a terenurilor contaminate.

"Există mai multe forme de asigurare specializată pe toată durata durata de existență a unui proiect de dezvoltare, de la inițierea unei scheme de dezvoltare până la încheiere și folosirea terenurilor și clădirilor aferente pe termen lung. În cazul în care contaminarea reprezintă o barieră serioasă pentru tranzacționarea terenului, asigurarea poate juca un rol în depășirea riscurilor asociate tranzacției. Este de așteptat ca asigurările să stabilizeze sau chiar să facă să crească valoarea terenurilor", se spune în Strategie.

Cazul Petrom

Comisia Europeană a aprobat, în aprilie anul trecut, de principiu, acordarea către statul român a unei finanțări nerambursabile de 180 de milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, pentru decontaminarea siturilor și amplasamentelor poluate istoric cu produse petroliere înainte de privatizarea Petrom. În ianuarie 2014, Guvernul României a publicat un proiect de act normativ care să permită autorităților să acceseze acești bani.

Intevenţiile al căror beneficiar este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric aferente facilităţilor, precum şi a unui număr de aproximativ 850 de amplasamente aferente sondelor, conform prevederilor contractului de privatizare Petrom, valoarea aplicaţiei de finanţare admisă de principiu de către Comisia Europeană ridicându-se la 180 de milioane euro, se precizează în documentul citat.

În decembrie 2011, OMV, acționarul majoritar al Petrom, a reclamat statul român la Curtea de Arbitraj de la Paris, după ce Guvernul a refuzat două solicitări de rambursare a unor cheltuieli efectuate de Petrom pentru remedierea unor probleme de mediu survenite înainte de privatizarea companiei, în sumă totală de 91,68 milioane lei (21,03 milioane euro) fără TVA.

Prin Legea nr.555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea SNP Petrom s-au stabilit următoarele: preluarea îndatoririlor Vânzătorului cu privire la problemele de mediu de MMSC, autorizarea Vânzătorului ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării (14.12.2004), să despăgubească, în totalitate, societatea pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul, autorizarea Vânzătorului ca, pe o perioadă de 30 de ani de la data finalizării (14.12.2004) să despăgubească, în totalitate, societatea pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau a finalizării, dupa caz, în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.

Noile taxe plătite de Petrom, echivalente unei dublări a redevențelor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 12 August 2014 11:23

Petrom swapOMV Petrom a plătit în prima jumătate a anului taxe și dividende statului român în valoare de 5 miliarde de lei, echivalentul costurilor necesare construirii a 200 de km de autostradă sau a 11,3% din veniturile statului român.

Comparativ cu perioada echivalentă a lui 2013, OMV Petrom a plătit taxe și impozite mai mari cu 370 de milioane de lei, echivalentul unei dublări a nivelului redevențelor, mai exact o majorare cu 90% a acestora.

Din cele 370 de milioane, 160 de milioane provin din impozitul pe consrucții, celebra taxă pe stâlp. La acestea se adaugă impozitul de 60% din veniturile suplimentare rezultate în urma liberalizării prețurilor la gaze și impozitul de 0,5% din valoare țițeiului.

De altfel, potrivit oficialilor Petrom, câștigurile din liberalizarea prețului la gaze au fost practic anulate de creșterea taxelor și impoziteor.

În plus, rezultatele OMV Petrom au fost afectate considerabil și de majorarea accizelor și a modalității de calcul a acestora. Acestea au afectat vânzările de combustibili ale companiei. Vânzările de produse petroliere ale Petrom (excluzând cocs-ul și sulful) au scăzut în volum cu 9,6% în prima jumătate a anului, într-un ritm superior scăderii vânzărilor de pe întreaga piață, de 2,9%. În ceea ce privește retail-ul, vânzările Petrom au scăzut cu 4,9%, față de media de pe piață de 2,2%. Vânzările comerciale ale Petrom s-au mișorat la rândul lor (cu 13,4%) peste media pieței (de 4,5%).

Potrivit oficilailor OMV Petrom, pe lângă efectul cauzat de majorarea acizelor, la scăderile vânzărilor a contribuit și creșterea concurenței pe piață (intrarea Gazprom și Soccar pe piața autohtonă).

Creșterea costurilor de producție cu numai puțin de 30% ca urmare a introducerii impozitului pe construcții, dar și a cheltuielilor mai mari cu personalul din România, au înjumătățit profitul OMV Petrom în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Profitul net atribuit acționarilor Petrom a fost de 1,387 miliarde de lei, cu 42% mai mic decât cel înregistrat în prima jumătate a lui 2013 (3,391 miliarde lei).

Taxa pe stâlp și oprirea rafinăriei Petrobrazi au înjumătățit profitul OMV Petrom

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 12 August 2014 09:14

Petrom rezultateCreșterea costurilor de producție cu numai puțin de 30% ca urmare a introducerii impozitului pe construcții, dar și a cheltuielilor mai mari cu personalul din România, au înjumătățit profitul OMV Petrom în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Profitul net atribuit acționarilor Petrom a fost de 1,387 miliarde de lei, cu 42% mai mic decât cel înregistrat în prima jumătate a lui 2013 (3,391 miliarde lei).

EBIT-ul Grupului Petrom a fost de 2.098 mil lei (1-6/13: 2.970 mil lei), fiind influențat negativ de cheltuielile nerecurente aferente ajustării de depreciere a unui grup de active din Kazahstan și de introducerea unui nou impozit pe construcții începând cu 1 ianuarie 2014. De asemenea, oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi din T2/2014 a influențat negativ rezultatul operațional, susține Petrom.

EBIT CCA excluzand elementele speciale a scăzut la valoarea de 2.624 mil lei în 1-6/14. EBIT CCA excluzând elementele speciale este calculat după eliminarea elementelor speciale de natura cheltuielilor în valoare de 535 mil lei, și a câștigurilor din deținerea stocurilor, în valoare de 9 mil lei.

Profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a avut valoarea de 1.907 mil lei, cu 22% mai mic decat valoarea de 2.431 mil lei in 1-6/13. Profitul pe actiune a fost de 0,0245 lei in 1-6/14 (1-6/13: 0,0422 lei), in timp ce profitul pe actiune CCA excluzand elementele speciale a fost de 0,0337 lei (1-6/13: 0,0429).

Costuri de producție majorate cu 30%

Costurile de productie ale Grupului in USD/bep au crescut cu 30%, din cauza costurilor mai mari inregistrate in Romania, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb si a productiei mai scazute in Kazahstan. In Romania, costurile de productie in USD/bep au crescut cu 31%, iar in RON/bep au crescut cu 26% fata de T2/13, reflectand in principal noul impozit pe constructii introdus in 2014 si costuri mai mari cu personalul (incluzand si cheltuieli nerecurente) ca rezultat al negocierilor privind Contractul Colectiv de Munca din T2/14.

Investițiile Petrom din cel de-al doilea trimestru al acestui an au fost cu 54% mai mari față de, datorita modernizării rafinăriei Petrobrazi si investitiilor de explorare mai mari ca urmare a intensificarii activitatii in Marea Neagră.

Valoarea vanzarilor consolidate in perioada 1-6/14 a scazut cu 7% comparativ cu 1-6/13, la 10.719 mil lei, in principal din cauza scaderii volumelor vanzarilor de produse petroliere (ca urmare a majorării accizelor) si electricitate comparativ cu perioada similara a anului trecut, fiind partial contrabalansata de cresterea pretului gazelor naturale. Vanzarile din segmentul G&E, reflecta volumele mai mici de electricitate si gaze naturale vandute. Vanzarile din segmentul R&M au reprezentat 76% din totalul vanzarilor consolidate, cele din G&E au reprezentat 19% iar cele din E&P 5% (vanzarile din E&P au fost, in mare parte, vanzari in interiorul grupului, nu catre terti).

„In prima jumatate a anului 2014 am continuat sa implementam proiectele noastre de investitii in conformitate cu strategia companiei. Astfel, am finalizat cu succes, in termenele si bugetul stabilite, proiectul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, demarat in 2010, in valoare de 600 mil euro, care ne va permite imbunatatirea marjelor de rafinare si o mai buna satisfacere a cererii pietei. In E&P, operatiunile de foraj si reparatii capitale au contribuit la stabilizarea productiei interne. In zona offshore de mica adancime, sonda de explorare Marina-1 a descoperit cel mai mare zacamant de titei din Marea Neagra, de la privatizare. In zona de mare adancime am finalizat mobilizarea platformei Ocean Endeavor, care ne-a permis inceperea forajului la sonda Domino-2 din blocul Neptun Deep, cu scopul de a confirma descoperirea initiala de gaze si de a identifica posibilitati suplimentare de explorare. Cererea redusa de produse petroliere si gaze, combinata cu impozitarea suplimentara introdusa in 2013-2014, a neutralizat in mare masura beneficiile rezultate in urma liberalizarii pretului la gaze. Cu toate acestea, avand in vedere ciclul lung al investitiilor in sectorul de titei si gaze si presupunand un viitor cadru fiscal si de reglementare favorabil investitiilor, ne vom continua proiectele, concentrandu-ne in special pe cele de explorare si redezvoltare zacaminte, atat onshore, cat si offshore.”, a declarat, potrivit unui comunicat, CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe.

Petrom a finalizat vânzarea Congaz către GDF SUEZ Energy Romania

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 July 2014 19:03

congaz-gdf-suez-consiliul-concurenteiOMV Petrom a finalizat vânzarea către GDF SUEZ Energy România SA a participației de 28,59% în Congaz SA, companie de distribuție si furnizare a gazelor, tranzacția fiind aprobată de Consiliul Concurenței.

Potrivit unui comunicat Petrom, Congaz SA nu făcea obiectul activității de bază a OMV Petrom. 

”Decizia este în concordanță cu strategia noastră de a ieşi din activitățile de distribuție şi furnizare a gazelor către segmentul consumatorilor finali de pe piaţa reglementată. Vom continua să furnizăm gaze către clienții noștri de pe piaţa liberă. În ceea ce privește această tranzacție, vedem beneficii pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru clienții Congaz, având în vedere că noul acționar majoritar, GDF SUEZ, cunoaște deja compania și are o experiență bogată pe piața de distribuție și furnizare a gazelor”, a declarat Cristian Secoșan, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de Gaze Naturale & Energie.

Părțile au agreat să păstreze confidențialitatea valorii tranzacției. Tranzacția nu va avea un impact semnificativ asupra indicatorilor financiari ai OMV Petrom, în condițiile în care vânzările totale ale Congaz SA, precum și activele, reprezintă mai puțin de 1% din indicatorii corespondenți la nivelul Grupului Petrom. Congaz SA a fost tratată, din punct de vedere contabil, ca entitate asociată, valoarea participației fiind inclusă în situațiile financiare ale grupului prin metoda punerii în echivalență.

Congaz SA a fost înființată în 1999, SNP Petrom (actualmente OMV Petrom) numărându-se printre fondatori, cu scopul de a dezvolta o rețea de distribuție a gazelor în zona Constanței, de-a lungul coastei Mării Negre. În prezent, Congaz SA operează o rețea de conducte de gaze cu o lungime de aproximativ 850 km, având un portofoliu de 55.000 de clienți din județul Constanța, din orașele Constanța, Medgidia, Năvodari, Ovidiu, Negru Vodă, Agigea, Eforie Sud și Eforie Nord, precum și din comunele Cogealac, Cumpăna, Lumina, Lazu, Valu lui Traian and Mihail Kogălniceanu.

Înainte de această tranzacție, compania era controlată în proporție de 99,71% de patru acționari principali: GDF SUEZ Energy România SA (28,59%), E.ON RUHRGAS INTERNATIONAL GMBH (28,59%), OMV PETROM SA (28,59%) și Petroconst SA (13,94%), iar restul capitalului era deținut de consiliile locale din localitățile: Kogalniceanu, Medgidia, Ovidiu și Cogealac. In 1999, la înființarea Congaz, atât SNP Petrom, cât și Distrigaz (predecesorul GDF SUEZ) erau companii de stat.

OMV Petrom a inaugurat cel mai modern centru de vizualizare 3D a zăcămintelor din Europa, o investiție de 500 de mii de euro

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 29 July 2014 14:47

Screen Shot 2014-07-29 at 14.45.39OMV Petrom a inaugurat marți cel mai modern Centru de Vizualizare 3D din Europa și primul de acest gen din România. Centrul le permite inginerilor să vizualizeze, în mod 3D, imagini ale zăcămintelor de petrol şi gaze pe un ecran cu o lățime de 4 metri și o înălțime de 2 metri. Acuratețea imaginii este remarcabilă, rezoluția ecranului gigant fiind de 8 ori superioară celei a unui televizor cu ecran HD.

Centrul de Vizualizare este situat în Petrom City şi este primul de acest fel din grupul OMV.

Centrul de Vizualizare 3D asigură o mai bună înțelegere a substraturilor geologice cu ajutorul imaginilor 3D generate pe baza datelor obținute în urma studiilor seismice 3D şi a studiilor tehnice. 

“Noul Centru de Vizualizare permite îmbunătățirea procesului de analiză a datelor geologice şi a planurilor tehnice. Putem vizualiza informațiile până în cel mai mic detaliu, iar vizualizarea în mod 3D ne poate ajuta să prevenim erorile şi omisiunile din procesul de analiză. De asemenea, Centrul de Vizualizare încurajează colaborarea între diferitele părți implicate – de la geologi la specialiști în explorare, ingineri de foraj –, fiind astfel posibilă luarea unor decizii în mod rapid. Dacă înainte, prin metodele tradiționale, procesul de luare a unei decizii putea dura şi trei săptămâni, acum, sperăm să facem acest lucru numai după o singură întâlnire în Centrul de Vizualizare 3D, cu toate părțile implicate”, a declarat Gary Ingram, Director în cadrul diviziei Explorare si Producție.

Investițiile în Centrul de Vizualizare însumează aproximativ 500.000 de euro. Suma acoperă amenajarea sălii speciale, achiziția şi instalarea ecranului 3D, a proiectorului, a oglinzilor şi a softului dedicat. Datele proiectate pe ecranul 3D sunt produse cu ajutorul unui software dedicat pentru modelarea zăcămintelor.

Un nou proiect eolian din Constanţa se desfiinţează

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 25 July 2014 11:51

eoliene isolventa iulDouă firme din cercul de afaceri al lui Emanuel Muntmark, numit şi pionierul eolienelor din România, au anunţat că renunţă la proiectul eolian Mioriţa Wind Farm din Constanţa, indică un document al companiei de proiect, consultat de Energy Report.

Firmele care deţineau părţi sociale în proiect sunt Pronergy şi Chartwest, firme “no name” înregistrate în Cipru, ca multe alte firme cu care se fac afaceri în România pentru a se evita fiscalitatea locală.

Cauzele pentru care s-a renunţat la proiect pot să fie şi schimbarea legislaţiei pe certificate verzi dar şi faptul că în zona localităţii Mioriţa unde s-ar fi putut construi proiectul s-au anunţat în ultima perioadă şi alte proiecte eoliene, printre care şi cel de 103,5 MW al belgienilor de la Electrawinds care s-a promis a se construi pe o suprafaţă de 1.262 de hectare.

Emanuel Muntmark, un suedez născut în Voluntari (Ilfov), a început afacerile cu eoliene încă din anul 2004, când nu se prea vorbea despre aşa ceva prin România. De atunci, omul de afaceri a înfiinţat zeci de firme de profil şi a început proiecte de aproape 1.000 MW pe care apoi le-a vândut unor giganţi precum CEZ, Petrom şi ButanGas.

Cel mai mare parc eolian pe care omul de afaceri l-a vândut a ajuns în cele din urmă la CEZ. Este vorba de parcul gigant de 600 MW, cel mai mare parc pe uscat din Europa, situat în zona localităţilor Fântânele şi Cogealac. Una dintre cele mai renumite afaceri ale lui Muntmark este  Monsson Alma, care este de fapt cea mai mare firmă din Monsson Group şi care, din 2004, se ocupă cu dezvoltarea şi construcţia de parcuri eoliene pe teritoriul României.

Proiectul Mioriţa Wind Farm se înscrie astfel printre multele proiecte eoliene desfiinţate sau intrate în insolvenţă în ultima perioadă în Constanţa, proiecte despre care Energy Report a scris pe larg în articolele trecute.

 

Producția de petrol și gaze a OMV, în scădere cu 5%, cea din România, într-o ușoară creștere

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 23 July 2014 10:18

OMVProducția de petrol și gaze a OMV Petrom a fost relativ constantă în cel de-al doilea trimestru al anului în special ca urmare a unei ușoare creșteri a producției din România, care a compensat in mare parte reducerea producției din Kazahstan. În cel de-al doilea trimestru al acestui an OMV Petrom a produs 180 de mii barili echivalent petrol (boe) pe zi, în scădere cu 2 mii boe/zi față de trimestrul întâi și cu 4 mii boe/zi față de perioada similară a anului trecut. Producția totală a OMV însă a scăzut considerabil, cu 5% sau cu 14 mii de barili echivalent petrol față de cea din primul trimestru, de la 311 mii boe pe zi, aceasta ajungând la 297 boe pe zi.

Scăderea producției este explicată de oficialii OMV, într-un raport preliminar prezentat în această dimineață investitorilor, prin scăderii producției în Kazahstan, prin închiderea unor exploatări din Libia, şi a rezultatelor mai slabe din Norvegia, în pofida succesului înregistrat cu lansarea perimetrului Gudrun. Potrivit OMV, aceste efecte negative au fost parțial compensate de o creștere, de mici dimensiuni, a producției din Austria și România.

Chiar dacă vânzările de gaze ale grupului (89,15 TWh)au crescut raportat la cele din perioada similară a anului trecut (85TWh), cele de petrol s-au redus cu 18% în special ca urmare a activității dezamăgitoare din Norvegia și Libia. Vânzările de gaze ale OMV Petrom au fost relatv constante, 11,24 TWh, față de de 11,5 TWh în cel de-al doilea trimestru al anului trecut.

Screen Shot 2014-07-23 at 09.39.33

Costurile de explorare s-au majorat cu 180 milioane euro, ca urmare a recunoașterii eșecului în forarea unor puţuri din Gabon, Insulele Faroe şi Norvegia.

Costurile de producție s-a majorat, la rândul lor, din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă din România, unde, în urma negocierilor colective angajații au obținut o majorare salarială considerabilă.

Screen Shot 2014-07-23 at 10.19.46

Întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus ma majorarea stocurilor de țiței, care se transformă din punct de vedere contabil, în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-07-23 at 10.20.02

OMV Petrom și Exxon au început forajul celei de-a doua sonde pentru explorarea blocului Neptun

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 21 July 2014 09:38

Ocean Endeavor departure ConstantaDupă ce săptămâna trecută OMV Petrom a raportat descoperirea unui nou zăcământ în Marea Neagră, cu o producție potențială pe sondă de 1.500 – 2.000 bep/zi, astăzi compania a anunțat începerea, alături de ExxonMobil, începerea forajului la sonda Domino-2 în zona de mare adâncime a blocului Neptun, în sectorul românesc al Mării Negre.

Datele colectate în timpul programului de foraj vor fi utilizate pentru a evalua dimensiunea și viabilitatea comercială a zăcământului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1, în anul 2012.

Sonda Domino-2 este situată la aproximativ 200 kilometri de țărm și este forată cu platforma Ocean Endeavour în ape cu adâncimea de aproximativ 800 de metri.

ExxonMobil Exploration and Production Romania și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun.

În cazul în care descoperirea se dovedește exploatabil din punct de vedere comercial, cele două companii susțin că regiunea va beneficia de o serie de beneficii economice și sociale prin dezvoltarea sectorului de hidrocarburi offshore, a infrastructurii locale, prin crearea de noi oportunități de angajare pentru forța de muncă locală și aplicarea de tehnologii avansate.

Zona de apă adâncă a blocului Neptun se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 7.500 km2, iar adâncimea apei variază între 100 şi 1.700 metri. În noiembrie 2008, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited şi OMV Petrom au semnat un acord prin care ExxonMobil a achiziționat o participaţie de 50% în zona de mare adâncime a blocului. În 2012, ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de apă adâncă a perimetrului. Sonda Domino-1 este situate la 170 km de țărm în ape cu o adâncime de circa 1.000 m.

“Dacă descoperirea se dovedește a fi viabilă comercial, ExxonMobil va folosi experiența sa globală în explorare în ape de mare adâncime și expertiza sa în execuția proiectelor pentru a asigura dezvoltarea resurselor într-o manieră sigură, responsabilă față de mediul înconjurător și în timp oportun”, a declarat John Knapp, Director General al ExxonMobil Exploration and Production Romania.

“Ne vom folosi de experienţa de peste 40 de ani în apele de mică adâncime din Marea Neagră pentru a contribui la succesul unui proiect de pionierat precum Neptun Deep ”, a afirmat, la rândul său, Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie.

Benzina și motorina continuă să se ieftinească ca urmare a evoluției favorabile a prețurilor internaționale

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 15 July 2014 15:10

pirhayati20120815180512373Benzina și motorina vor continua tendința de ieftinire, după ce prețul internațional al petrolului Brent s-a depreciat cu 8,3%, sau 9,6 dolari, în mai puțin de o lună. Astfel, dacă tendința de pe piețele internaționale nu se va schimba, un litru de benzina și de motorina ar putea ajunge al 6,15-6,20 lei.

De altfel, Brent-ul a atins minimul ultimelor 3 luni pe piețele internaționale. Dacă pe 20 iunie, Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 115,71 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat înultimele nouă luni, în prezent el este cotat la 106,08 dolari pe baril.

Ieftinirea petrolului pe piețele internaționale ar putea conduce la o reducere a prețului carburanților cu 3,5% sau aproximativ 20 de bani pe litru față de nivelul de 6,35-6,4 lei pe litru înregistrat în urmă cu o lună. Prețul internațional al petrolului, alături de cursul de schimb leu/dolar și de nivelul impozitării sunt principalele variabile care influențează evoluția prețurilor la carburanți.

OMV Petrom a ieftinit joi motorina cu 4 bani/l

Așa cum a anunțat Energy Report, deja companiile din domeniu au ieftinit considerabil benzina și motorina în ultimele săptămâni, acestea ajungând la 6,2-6,3 lei pe litru.

Pe 10 iulie, de exemplu OMV Petrom a ieftinit motorina cu 4 bani pe litru. Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină Standard Euro '95 costă 6,26 lei/litru, în timp ce unul de motorină Standard, 6,21 lei.

Brent-ul atingea în urmă cu o lună maximul ultimelor 9 luni

Astăzi, petrolul Brent cu livrare în luna august s-a depreciat cu 0,9%, ajungând la 106,08 dolari pe baril, continuându-și revenirea spectaculoasă din ultima lună, de pe 19 iunie mai exact, când Brent-ul atingea maximul ultimelor 9 luni (115,71 dolari pe baril).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat la rândul său marți, ajungând la un nivel de 100,66 dolari pe baril

Situația geopolitică rămâne însă una fragilă, atât în ceea ce privește Libia, principala responsabilă pentru scăderea prețului petrolului prin redeschiderea a două terminale de export, cât și Irakul.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Cotațiile internaționale ale petrolului sunt unul dintre cei mai importanți factori, alături de cursul valutar și de nivelul impozitării, în funcție de care evoluează prețul combustibililor. Companiile din România folosesc în formulele lor de calcul cotațiile Platts la benzină, motorină și la țiței Ural Mediteranean. Acestea din urmă urmăresc îndeaproape evoluțiile țițeiului Brent, etalonul pe piața europeană și asiatică.

Potrivit unui studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condițiile unei scăderi a cotației barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a benzinei și motorinei, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Cu alte cuvinte, ieftinirea din ultima lună a petrolului cu 9,6 dolari s-ar putea transforma într-o scădere cu 3,5% a prețurilor benzinei și motorinei la pompă, aproximativ 20 de bani, față de nivelul înregistrat la mijlocul lunii iunie.

Petrom ieftinește la noapte benzina și motorina

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 04 July 2014 13:23

benzinarie petrom 2 06364600OMV Petrom, ce mai importantă companie de pe piața combustibililor din România, confirmă calculele Energy Report, ieftinind începând de sâmbătă, 5 iulie, ora 00:00, atât benzina, cât și motorina, cu 3 bani pe litru.

Mișcarea vine la numai două zile de la ieftinirea de miercuri noapte a motorinei cu alți trei bani pe litru și la patru zile de la ieftinirea de luni noapte a benzinei cu 5 bani pe litru.

Ieri, Energy Report anunța că prețul internațional ale țițeiului, principalul responsabil, alături de guvernul României (care a majorat accizele), de scumpirile din acest an, s-a depreciat cu 3,5% în ultimele două săptămâni și anticipa că acest lucru s-ar putea vedea și în prețurile la pompă, benzina și motorina putându-se ieftini cu 10 bani pe litru.

Astfel, un litru de benzină Standard Euro '95 va costa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, 6,29 lei, în timp ce unul de motorină Standard, 6,25 lei.

În 78 de stații, benzină mai ieftină cu 10 bani în acest weekend

În plus, la 78 de benzinării operate de Petrom, dintre care 49 în București, în acest weekend, pe lângă ieftinirea de 3 bani pe litru se va aplica și reducerea de 7 bani pe litru în cazul benzinei standard, a celei extra și a GPL-ului. Cu alte cuvinte, în cele 78 de benzinării, sâmbătă și duminică se va putea achiziționa benzină cu 10 bani pe litru mai ieftin decât vineri. La promoţie poate participa orice alimentează la stațiile Petrom, de vineri de la ora 23.00 până duminică la ora 23, iar promoția se va desfășura weekend de weekend, până pe 31 august.

Lista Stațiilor Petrom participante la promoție

OMV Petrom și Subway se aliază pentru a-și majora reciproc vânzările

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 30 June 2014 14:23

Subway benzinarie PetromOMV Petrom și Subway au deschis săptămâna trecută primul restaurant operat de un brand internațional, care funcționează în cadrul unei stații de distribuție a carburanților: Subway Drive Thru, inaugurat la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul stației Petrom Veștem, aflată la intrarea în orașul Sibiu.

În plus se pare că cele două companii par decise să extindă modelul de succes din cadrul stației Petrom Veștem, care a condus la majorarea vânzărilor ambelor companii, și la celelalte mari benzinării Petrom din țară.

Lansarea restauratului Subway de la Veștem face parte din implementarea unui nou model de business în cadrul rețelei de benzinării Petrom, prin care se urmărește diversificarea gamei de produse și servicii disponibile pentru clienți.

„Este o premieră în România, însă acest model este validat internațional. Avem în vedere deschiderea, în cadrul benzinăriilor, de restaurante, farmacii, service-uri auto sau ghișee de unde pot fi achiziționate polițe de asigurare. Acestea vor funcționa în spații închiriate către parteneri OMV Petrom. Credem că există o tendință de creștere a ponderii serviciilor auxiliare în benzinării. Aceasta răspunde nevoilor clientului modern, foarte activ, de a avea acces dintr-un singur loc la o gama extinsă de servicii și produse”, declară Adrian Nicolaescu, Senior Head of Retail în cadrul OMV Petrom.

„Suntem foarte încântați să deschidem alaturi de OMV Petrom primul Subway Drive Thru din România. Acesta va fi, de asemenea, și primul restaurant Subway din România care folosește un decor nou și modern denumit intern Metropolitan Decor. Restaurantul va avea un program non-stop, la fel ca stația Petrom”, declară Andrei Trifan, Agent de Dezvoltare Subway.

Fondată în 1965, rețeaua Subway numără în prezent peste 42.000 restaurante la nivel mondial, fiind cel mai mare lant de restaurante din lume. Primul restaurant Subway a fost deschis în România în 2012, în prezent rețeaua ajungând la 20 unități. OMV Petrom are în vedere atât extinderea parteneriatului cu Subway cat și cu alti potențial parteneri, acolo unde există potențial pentru un astfel de business, precum și încheierea de parteneriate pe noi segmente de consum (farma, auto, asigurari etc). OMV Petrom administrează în România o rețea de 545 stații de distribuție a carburanților, din care 392 operate sub brandul Petrom și 153 sub brandul OMV.

Adrian Volintiru este noul director general al Upetrom 1 mai. Acesta a demisionat azi din Consiliul de Administraţie al Romgaz

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 13 June 2014 14:00

adrian volintiru Upetrom 1 maiDupă ce directorul general Lammel Chehab a fost revocat din funcţie ca urmare a rezultatelor slabe ale companiei, noul director general al Upetrom 1 mai este Adrian Volintiru, care până la finele anului trecut a fost preşedintele AVAS. Încetarea contractului de mandat a lui Chehab s-a făcut începând cu 12 aprilie iar perioada de interimat a fost acoperită de Ion Popescu, directorul general adunct. Consiliul de administraţie a mai aprobat ca din 13 aprilie, fostul director să fie pus la dispoziţia societăţii, indică documente consultate de Energy Report.

Astăzi, Adrian - Constantin Volintiru a renunţat la funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Romgaz, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti. Numirea lui Volintiru ca director general al Upetrom 1 mai s-a făcut intr-o sedinţă a Consiliului de Administratie al companiei din 14 mai.

Producătorul de utilaje petroliere Upetrom 1 mai, controlat de miliardarul Gabriel Comănescu, a renunţat în toamnă la producţia de echipamente pentru eoliene, dar a revenit la producţia de utilaje petroliere pentru că are, printre altele, un contract cu Petrom, anunţa recent omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Cu puţin peste 800 de angajaţi, compania a înregistrat în anul 2013 o pierdere de circa 11 milioane de lei, la afaceri de aproximativ 62 de milioane de lei.

Înainte de 1989, compania a avut momente în care avea chiar şi 18.000 de angajaţi, fiind cea mai mare uzină producătoare de instalaţii de foraj petrolier din Sud-Estul Europei, printre clienţii săi numărându-se şi mari companii americane.

Cât despre noul director, Adrian Volintiru, acesta a deţinut în anii din urmă aproape doar funcţii de preşedinte sau director în mai multe mari companii. A fost preşedintele Consiliului de dministraţie al Poşta Română, director general la Vulcan Bucureşti, director general la Marexin (compania de explorări în Marea Neagră a lui de Dinu Patriciu), director financiar executiv al companiei farmaceutice Relad, după ce a condus divizia de retail a Rompetrol Downstream până în anul 2008.

 

Victor Ponta: Redevențele petroliere se vor modifica doar pentru concesiunile noi

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 04 June 2014 10:43

Ponta energy reportActualul regim al redevențelor petroliere va rămâne în vigoare pentru acordurile de concesiune aflate în curs de derulare, iar noile redevențe, care vor intra în vigoare de anul viitor, se vor aplica doar pentru acordurile de concesiune noi, semnate după modificarea legislației privind redevențele, și vor fi diferențiate în funcție de tipul de zăcământ de hidrocarburi exploatat, onshore sau offshore, a declarat premierul Victor Ponta, la Bucharest Forum Energy.

"Noua lege nu se va putea aplica retroactiv", a declarat Ponta, întrebat fiind dacă pot fi modificate redevențele pentru titularii acordurilor de concesiune aflate în prezent în vigoare, în care este stipulat actualul regim de redevențe și care au o durată de 20-30 de ani.

În discursul său din cadrul forumului, Ponta a subliniat în mod repetat necesitatea de a avea un regim de redevențe care să asigure stabilitate și predictibilitate pentru investitori.

"Vrem ca bugetul de stat să încaseze nu mult din foarte puțin, ci puțin din foarte mult", a arătat premierul.

El a adăugat că noua legislație privind redevențele petroliere va stabili un regim diferențiat, în funcție de tipul de zăcământ de hidrocarburi exploatat, urmând ca redevențele pentru resurse offshore să fie mai mici decât cele pentru zăcăminte onshore, ca urmare a faptului că investițiile necesare pentru dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi offshore sunt semnificativ mai mari.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

La începutul anului trecut, premierul Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Pe de altă parte, într-un raport din decembrie 2013, analiștii Erste Group spuneau că se așteaptă ca, începând cu anul 2015, nivelul redevențelor petroliere din România să se tripleze, față de situația din momentul de față, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar însemna o majorare a redevenței medii plătite pentru producția de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

Cei de la Erste precizau că, de asemenea, este posibil ca România să implementeze un sistem cu totul nou de taxare a producției de hidrocarburi sau să îl simplifice pe cel complex aflat în prezent în vigoare.

"Există zvonuri despre stabilirea de cote de redevență diferite pentru petrol și gaze și, de asemenea, pentru producția onshore și cea offshore. Odată cu schimbarea sistemului de redevențe, la sfârșitul lui 2014, va expira și actualul impozit de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze naturale", afirmau analiștii Erste Group.

În ianuarie anul acesta, ambasada Statelor Unite la București se declara dispusă să lucreze alături de Guvernul român pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în legătură cu modificarea redevențelor pentru petrol și gaze. Instituția a avertizat că interesul investitorilor străini penru România ar putea să scadă dacă autoritățile nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe petroliere și a criticat graba și opacitatea cu care s-a introdus taxa pe construcțiile speciale.

"Ambasada sprijină cu hotărâre o mai mare transparență și consultarea de către Guvern a tuturor părților implicate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, asupra chestiunilor legate de reglementare și de legislația fiscală, inclusiv în ceea ce privește anticipata modificare a regimului redevențelor pentru petrol și gaze. De exemplu, suntem gata să lucrăm alături de guvern pentru a ajuta la punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate în chestiunea redevențelor pentru petrol și gaze. Sperăm că o astfel de abordare ar putea deveni un model de bune practici, pentru asigurarea transparenței în luarea de decizii economice și în alte domenii", declara însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Duane Butcher, într-un discurs prilejuit de aniversarea a trei ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB) a Fondului Proprietatea.

Impozitul pe construcții afectează profitabilitatea investițiilor OMV Petrom, în creștere cu 25% față de T1 2013

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 13 May 2014 13:35

petrom-2Investițiile trimestriale ale OMV Petrom au crescut cu aproximativ 25% în primul trimestru al acestui an, atingând o valoare de 1.249 mil lei, cu 248 milioane de lei peste valoare înregistrată în perioada similară a anului trecut.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, în acest an compania pe care o conduce va efectua investiții record, de peste 6 miliarde de lei, "cu condiția unui cadru favorabil investițiilor și a unor fundamente solide de piață".

Condiționalitatea enunțată de CEO-ul Petrom este explicată în raportul privind rezultatele pe primul trimestru al acestui an, publicat de companie: "Impozitul de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, introdus în ianuarie 2014, are un impact negativ direct asupra costurilor de operare în toate segmentele de activitate ale companiei (în special în explorare și producție) și afectează rentabilitatea unora dintre proiectele noastre de investiții."

Investițiile de 6 miliarde de lei ar putea rămâne doar un deziderat

Cu alte cuvinte, deși în primul trimestru Petrom a efectuat investiții record, în condițiile în care guvernul nu devine mai prietenos din punct de vedere fiscal cu compania, nivelul anunțat al investițiilor, de 6 miliarde de lei, ar rămâne doar un deziderat.

Investițiile în exploatare și producție (1.084 mil lei) au reprezentat 87% din valoarea totală înregistrată în primele trei luni ale anului 2014, fiind cu 24% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Aceste investiții au fost direcționate către forajul sondelor de dezvoltare, proiecte integrate de redezvoltare a zăcămintelor, lucrări de reparații capitale și operațiuni de adâncime, instalații de suprafață, precum și către proiectul Totea Deep.

Investițiile în rafinare și marketing (155 milioane de lei) au reprezentat 12% din investițiile totale în primele trei luni ale anului 2014 și au fost direcționate, în special, către programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi (incluzând instalația de conversie în vid a motorinei). În plus, investițiile au fost alocate și proiectelor de eficientizare, precum și unor proiecte de conformitate cu cerințele legale și de mediu, se precizează în raport.

Investițiile din 2013, mai mari decât profitul net realizat

În 2013, investițiile OMV Petrom s-au situat peste nivelul record al profitului înregistrat, ajungând la 1,181 miliarde de euro, în timp ce profitul net s-a situat la 1,085 miliarde euro.

Investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 5.303 mil lei (2012: 4.930 mil lei), ca urmare a investitiilor substantial mai mari în explorare și producție, parțial contrabalansate de nivelul mai scăzut în gaze și electricitate și rafinare și marketing.

Investițiile în explorare și producție (4.401 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totală înregistrata în 2013, fiind cu 17% peste nivelul din 2012.

Investitiile realizate in gaze și electricitate in 2013 (18 mil lei) au fost semnificativ mai mici comparativ cu 2012, intrucat centrala electrica de la Brazi a inceput operatiunile comerciale in august 2012.

Investitiile in rafinare și marketing (827 mil lei) au reprezentat 16% din investitiile totale in 2013 si au fost directionate, in special, catre programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi (incluzand modernizarea instalatiei de desulfurare gaze si recuperare sulf si a instalatiei de conversie in vid a motorinei).

Taxa pe stâlp a redus cu 19% profitul net și cu 9% vânzările OMV Petrom... înainte de majorarea accizelor de la 1 aprilie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 13 May 2014 11:05

Petrom rezultateEfectul noilor impozite și al majorării impozitelor mai vechi din sectorul energetic nu s-a lăsat mult așteptat. OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din România și din regiune, a raportat pe primul trimestru al acestui an rezultate financiare mult mai reduse comparativ cu perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a majorării costurilor de producție cu 16% cauzată de noul impozit pe construcții cunoscut popular ca "taxa pe stâlp".

Astfel, profitul net atribuit acționarilor a scăzut cu 19%, până la 1,075 miliarde de lei, iar vânzările s-au diminuat până la 5,296 miliarde de lei, cu 9% mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Iar veștile nu sunt deloc bune pentru OMV Petrom. Majorarea de la 1 aprilie cu 40 de bani pe litru a accizelor (după cea de 10 bani pe litru de la începutul anului rezultată din modificarea formulei de calcul) va influența negativ cererea, implicit vânzările de carburanți, în celelalte trei trimestre ale anului, afectând suplimentar profitabilitatea companiei.

Povară fiscală mare și mediu de piață deteriorat

"Performanța noastră financiara din trimestrul întâi al acestui an reflectă povara fiscală mai mare și mediul de piață deteriorat. Cererea scăzută pe piețele de gaze, electricitate și combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parțial compensate de inițiativele de excelență operaționala și management al costurilor în toate diviziile de activitate", precizează CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul privind rezultatele financiare trimestriale al companiei.

Taxa pe stâlp a majorat costurile de producție cu 16%

Potrivit raportului, costurile de producție ale Grupului, exprimate în dolari pe bep (baril echivalent petrol), au crescut cu 14%, în principal din cauza costurilor mai mari din România, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea dolarului în raport cu leul) și a volumelor mai mici de producție disponibile pentru vânzare. "În România, costurile de producție exprimate în USD/bep au crescut cu 16%, iar cele exprimate în RON/bep au crescut cu 14% față de perioada similară a anului trecut, în cea mai mare parte din cauza noului impozit pe construcții", se precizează în raport. "Taxa pe stâlp" se plătește pentru fiecare dintre cele 9.000 de sonde operate de Petrom, iar valoarea ei anuală este estimată de experții companiei la 70-100 milioane de dolari.

"Având în vedere ciclul lung al investițiilor în sectorul de țiței și gaze, recentele modificări ale regimului fiscal au un efect direct asupra activităților Petrom. Acestea afectează atât oferta, cât și cererea de piață și au impact asupra rezultatelor financiare și performantei operaționale ale companiei. Impozitul de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, introdus în ianuarie 2014, are un impact negativ direct asupra costurilor de operare în toate segmentele de activitate ale companiei (în special în explorare și producție) și afectează rentabilitatea unora dintre proiectele noastre de investiții."

  Raportul trimestrial OMV Petrom

Accizele - presiune suplimentară asupra volumului vânzărilor

De altfel, și anticipațiile conținute în raport sunt pesimiste. OMV Petrom crede că "marjele de rafinare și volumele din marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiune. Creșterile accizelor din ianuarie și aprilie 2014 vor exercita o presiune suplimentară asupra volumelor vânzărilor din marketing în România."

MOL achiziționează benzinăriile Agip, consolidându-și poziția a patra pe piața carburanților din România

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 07 May 2014 14:55

agip-novyGrupul MOL și-a consolidat poziția a patra pe piața de distribuție a carburanților din România, în urma anunțului de astăzi privind achiziționarea de la Eni a rețelei de distribuție Agip din Cehia, Slovacia și Romania. În România, MOL va opera 189 de unități, după integrarea celor 42 de benzinării Agip achiziționate.

Acordul vizează nu numai preluarea secmentului de retail, în vederea sporirii prezenței pe piață, a acoperirii geografice și a numărul de clienți, ci și preluarea activității de vânzări engros de carburanți în țările respective.

În prezent, lider de piață în România este OMV Petrom, care operează 545 de stații, 386 sub brand-ul Petrom și 159 sub brandul OMV, urmat de Rompetrol, cu aproximativ 450 de stații și Lukoil cu 300 de stații. Pe locul patru se va situa detașat de urmăritoare MOL, cu 189 de stații. Azerii de la Soccar au ajuns la rândul lor la un număr de 27 de stații, în timp ce Gazprom ar putea opera în prezent un număr similar de stații, având la finalul anului trecut deja operaționale 15 stații, alte 15 fiind în curs de finalizare.

Potrivit unui comunicat MOL, în România, achiziția reprezintă un punct de referință pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-și crește cota de piață, partenerii MOL România, utilizatori ai cardurilor de carburant, urmând a avea la dispoziție o rețea de acceptare extinsă, în special în sudul României.  

 “MOL România a fost dintotdeauna o organizație care și-a construit modelul de afaceri în jurul clienților săi, iar echipa noastră este hotărâtă să utilizeze această oportunitate, oferind clienților și partenerilor noștri produse și servicii de înaltă calitate, sub marca MOL, în cadrul unei rețele lărgite de benzinării. Ne vom continua eforturile de creștere, bazându-ne pe standardele înalte de performanță asigurate de echipa noastră capabilă”,  a afirmat Kinga Daradics, CEO & Country Chairman MOL România.

“Această achiziție reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creștere a rețelei de benzinării în Europa Centrală și de Est. În Cehia, vânzările medii ale stațiilor achiziționate se situează între primele trei poziții, într-un clasament al companiilor de retail de carburanți. În plus, Grupul MOL va deține a doua mare rețea de benzinării din Cehia. MOL își lărgește semnificativ acoperirea geografică în România și face un pas înainte în ceea ce privește percepția brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

 Tranzacția vizează, printre altele, operațiunile de vânzări engros și preluarea gestiunii entităților locale. Poziția Grupului MOL în Cehia va fi puternic susținută prin această achiziție: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft și cele 125 stații PAP Oil, vor majora cota de piață a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale rețelei nou achiziționate reprezintă aproape dublul mediei naționale.

În Slovacia, rețeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unități. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătățirea vânzărilor medii și a portofoliului de produse și servicii destinate clienților.

MOL a convenit să achiziționeze și participația  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuși, Unipetrol, ca acționar majoritar al  CRC, deține dreptul de preempțiune pentru acțiunile CRC.

Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiții prestabilite, printre care și obținerea avizului din partea autorităților de reglementare în domeniul concurenței.

OMV Petrom ieftinește benzina și motorina, cu 5, respectiv 7 bani

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 04 April 2014 11:57

pretul-benzinei-controlat-printr-o-formula-magicaOMV Petrom, liderul pieței de carburanți din România a ieftinit benzina și motorina, începând cu miezul nopții, cu 5 bani, respectiv 7 bani pe litru.

Mișcarea PMV Petrom vine la numai două zile de la majorarea de 41 de bani pe litru, provocată de creșterea accizelor cu 7 eurocenți pe litrul de combustibil.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 va costa 6,18 lei pe litru (de la 6,23 lei/l ieri), iar un litru de motorină va costa 6,22 lei (de la 6,29 lei/l ieri).

Pe 1 octombrie 2013, în perioada în care a fost anunțată majorarea de accize pentru acest an, la aceeași benzinărie, un litru de benzină Standard 95 costa 5,61 de lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,88 lei.

Statul încasează partea leului din prețul carburanților

La aceste prețuri, ponderea taxelor indirecte (TVA și acize) în prețul unui litru de carburant va fi mai mare decât cea a comercianților în cazul benzinei, și aproximativ egală în cazul motorinei. Astfel, din prețul de 6,18 lei/l la benzină, statul va colecta 3,231 lei (1,196 lei TVA și 2,035 lei accize), echivalentul a 52,28% din preț, în timp ce comercianții vor încasa doar 2,949 lei/l (47,72%). În ceea ce privește motorina, comercianții vor încasa cu sub un ban pe litru mai mult decât statul român. Acesta din urmă va colecta taxe în valoare de 3 lei și 10 bani (49,85% din preț), în timp ce comercianții se vor mulțumi cu 3 lei și 11 bani.

 

Benzina - 6,18/l

 

accize - 2,035 lei

TVA - 1,196 lei

Stat - 3,231 lei (52,28%)

comerciant - 2,949 lei (47,72%)

 

 

Motorina - 6,22 lei/l

accize - 1,897 lei

TVA - 1,203 lei

Stat - 3,101 lei (49,85%)

Comerciant - 3,119 lei (50,15%)

 

Investiția de 18 milioane euro a OMV Petrom în depozitul de carburanți de la Bacău, finalizată

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 02 April 2014 08:36

Depozit carburanti BacauOMV Petrom și-a majorat capacitatea de stocare a carburanților cu 65.000 de metri cubi, după ce azi a anunțat finalizarea investiției de 18 milioane euro în modernizarea depozitului de la Bacău, cu o capacitate de 19.000 de metri cubi, investiție parte a unui program care deja s-a concretizat prin construirea a trei depozite noi, cu o capacitate cumulată de 46.000 de mc.

Investiţia OMV Petrom este parte a programului de modernizare a infrastructurii de depozitare, care a vizat construirea a trei depozite noi şi modernizarea unui număr de trei depozite. Până în prezent au fost investiți aproximativ 100 de milioane de euro în construirea a trei depozite noi, Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău. Toate cele patru depozite sunt complet automatizate şi respectă normele și standardele românești şi europene în domeniu. Acestea au o capacitate totală de depozitare de 65.000 m³ (Jilava: 27.000 m³, Brazi: 8.000 m³, Ișalnița: 11.000 m³, Bacău: 19.000 m³).

“O reţea modernă de depozite ne va ajuta pe de-o parte să reducem costurile şi să creştem eficienţa activităţilor noastre, dar şi să asigurăm în continuare clienţilor noştri produse la cele mai înalte standarde europene. Până acum am investit în total circa 100 milioane de euro pentru construcţia a trei depozite noi, la Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de Rafinare şi Marketing. 

Compania susține că cele patru depozite de la Jilava, Brazi, Ișalnița şi Bacău sunt printre cele mai moderne şi sigure depozite de distribuţie a produselor petroliere din Europa. Depozitul de la Bacău va asigura aprovizionarea zonei de nord-est a României. 

Produsele petroliere din depozitul Bacău sunt stocate în rezervoare supraterane, prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului şi temperaturii, sistem automat de protecţie pentru supra-alimentare şi sistem fix de stingere a incendiilor. Rezervoarele au pereţi din oţel şi sunt conectate la sistemul automat de detecţie a scurgerilor şi fisurilor. Încărcarea produselor în autocisterne este complet automatizată şi controlată printr-un sistem automatizat. 

Depozitul Bacău este prevăzut cu unităţi de recuperare a vaporilor pentru a minimiza emisiile de hidrocarburi, sisteme de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare şi avertizare în caz de incendiu precum şi un sistem de control automat şi administrare a procesului tehnologic şi a întregii activităţi din depozit.

Impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor ar putea fi aplicat prețului de piață, și nu celui reglementat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 26 March 2014 09:14

liberalizare pret gaze pret reglementatFormula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de liberalizare a prețurilor din sectorul gazelor naturale ar putea fi modificată, potrivit unor surse din piață, în vederea reducerii impactului resimțit de consumatorii industriali ca urmare a respectivei liberalizări.

Pentru că în prezent, piața se liberalizează doar relativ, numai în ceea ce privește prețurile, însă nu și în ceea ce privește taxa respectivă, care distorsionează piața, fiind calculată la nivelul prețului reglementat, care pune indirect presiune pe prețul de pe piața liberă. Astfel, Petrom și Romgaz se află în imposibilitate de a oferi discount-uri marilor consumatori, ca urmare a modului de calcul al taxei care nu ia în calcul prețul real la care s-ar efectua tranzacția, ci pe cel reglementat.

Potrivit legislației în vigoare, în formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% intră, printre altele, prețurile reglementate ale gazelor naturale din producția internă proprie destinate revânzării consumatorilor casnici și noncasnici, respectiv prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă proprie pentru consumatorii casnici și noncasnici în anul 2012, ajustat cu ratele IPC în anii următori anului 2013 până la data aplicării.

Liberalizare să fie, dar la gaze, nu la taxe

Însă pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat.

Pentru a respecta legea, însă, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, se pare că Guvernul ia în calcul modificarea formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Pe piaţa liberă se tranzacţionează cam 55-60% din gazul consumat

Informația a fost confirmată pentru Economica.net de Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: ”În momentul de faţă, se impune taxa de 60% în piaţa liberă dar se aplică la prețul din piaţa reglementată. Trebuie continuat cu liberalizarea şi trebuie spus că în piaţa liberă taxa se va percepe la preţul din piaţa liberă.”

Potrivit Economica.net, în momentul de faţă, pe piaţa liberă se tranzacţionează cam 55-60% din tot gazul consumat în România, şi, după implementarea acestui act normativ, practic procentul din piaţă în care preţurile se vor forma liber va creşte natural. După majorarea de preţ de la 1 ianuarie, consumatorii noncasnici de pe piaţa reglementată ar urma să plătească 75 de lei MWh, şi, potrivit calendarului, ar urma să mai aibă parte de alte scumpiri, teoretic până la 119 lei. Un preţ mediu pe piaţa liberă nu există în România, dar OMV Petrom a vândut acum o lună la Bursa Română de Mărfuri gaze la un preţ de 80 de lei MWh. Cantitatea a fost însă foarte mică, iar preţul ar putea fi şi mai mic în cazul în care aceasta creşte.

Bloomberg: Proiectele Exxon din partea ucraineană a Mării Negre ar putea fi compromise de situația din Crimeea

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 11 March 2014 09:31

ExxonMobil Shell Ukraine Skifska Map1Referendumul care urmează a fi organizat de autoritățile din Crimeea pe tema aderării republicii autonome la Federația Rusă Rusia ar putea pune în pericol perspectivele Exxon Mobil Corp (XOM) și Eni SpA. (ENI) de a fora în Marea Neagră după gaze naturale și petrol, consideră Bloomberg.

Înainte de declanșarea mișcărilor de protest rezultate cu înlăturarea liderului ucrainean pro-rus, Viktor Ianukovici, și de intervenția Rusiei în Crimeea, un grup format din Exxon si Royal Dutch Shell Plc (RDSA) intenționa să investească 735 milioane dolari în construcția a două sonde la aproximativ 80 de kilometri de coasta de sud vest a regiunii.

Analiza Bloomberg confirmă știrea publicată în urmă cu o zi de Energy Report, potrivit căreia Exxon și-a amânat planurile privind începerea de lucrări de explorare pentru petrol în porțiunea ucraineană a Marii Neagre din cauza tensiunilor.

Exxon are investiții masive în Rusia

Cu toate acestea, Exxon Mobile Corp are mai multe în joc în Rusia decât oricare altă companie energetică din SUA, dar are încredere că proiectele sale vor rămâne în picioare, în ciuda tensiunilor recente dintre Vest și Kremlin.

„Nu a existat niciun impact asupra niciunuia dintre planurile sau activitățile noastre până la acest moment. Nici nu m-aș aștepta să fie vreunul, exceptând măsurile luate de guverne, care sunt dincolo de controlul nostru”, a spus directorul executiv Rex Tillerson, la întâlnirea anuală a companiei cu analiștii. „Nu vedem nicio nouă provocare ca urmare a situației actuale”, a adăugat el.

După ani de investiții, se așteaptă ca Exxon să înceapă să sape după petrol și gaze anul acesta într-un perimetru important de pe coasta de est a Rusiei și să foreze prima sondă a companiei în apele arctice ale Rusiei, unde ar putea exista miliarde de barili de petrol.

Și OMV Petrom este partener cu Exxon în Ucraina

Potrivit Bloomberg, Exxon a cumpărat drepturile pentru blocul Skifska din largul coastelor Ucrainei după descoperirea din 2012 de la zăcământul Domino, din apele teritoriale românești.

Mediafax amintește că OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenţia de a încheia un acord de împărţire a producţiei pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

Consorţiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

Acordul pentru explorarea blocului Skifska a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky și reprezentanți ai Exxon, Shell și Petrom, în prezența președintelui Viktor Ianukovici, anunța în septembrie anul trecut președinția ucraineană.

Proiectul are un potențial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

Cine va deține drepturile în urma referendumului?

În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licențe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută separarea de Ucraina și aderarea la Federația Rusă, convocând un referendum pentru data de 16 martie.

"Exxon și Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicția asupra regiunii", comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

Andrew Swiger, senior vice president la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obțină licențe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce privește disputa din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licențelor offshore ale companiei.

Kiev-ul pariază pe offshore și gaze de șist

Pentru guvernul de la Kiev, explorarea potențialelor resurse din Marea Neagră face parte din strategia de a reduce dependența țării de importurile de gaz natural din Rusia, care asigură mai mult de jumătate din consumul intern. Ucraina a intrat de asemenea în acorduri cu Shell și Chevron pentru explorarea zăcămintelor de gaze de șist. Guvernul a adoptat și măsuri de reducere a cosumului de gaze.

"A doua opțiune" presupusă de referendum, respectiv creșterea autonomiei Crimeei fără separarea de Ucraina, ar putea de asemenea să pună sub semnul întrebării statutul drepturilor comerciale asupra resurselor din apele teritoriale, consideră Richard Mallinson, analist geopolitic la Energy Aspects, Londra.

Eni, cel mai mare producător de petrol și gaze din Italia, a încheiat anul trecut un acord cu Ucraina pentru explorarea unei zone de 1.400 kilometri pătrați în largul coastei de est a Peninsulei Crimeea.

Rinat Ahmetov deține mai multe licențe de explorare în apele din jurul peninsulei Crimeea

Situația tensionată și extrem de incertă din Ucraina a eliminat, probabil, din lista de priorități ale marilor companii petroliere, proiectele de explorare din sectorul ucrainean al Mării Negre, consideră un analist de la Center for Global Energy Studies, Londra.

Serghei Tsekov, vicepreședinte al parlamentului din Crimeea, a declarat pentru Bloomberg că noul regim va respecta drepturile investitorilor, refuzând să detalieze.

Grupul DTEK, controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, deține mai multe licențe în apele din jurul Peninsulei Crimeea. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat că viitorul acestor proiecte este imposibil de anticipat înainte de soluționarea crizei politice.

"Situația din Crimeea este totalmente imprevizibilă", a spus el.

Benzina Gazprom locală începe să fie adusă din Serbia. Perspective posibile: cumpărarea unei rafinării româneşti şi reabilitarea vechii conducte Pancevo – Timişoara

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:51

GazpromDeocamdată, peste 90% din benzina de la cele 15 staţii Gazprom din România este cumpărată de pe plan local. De curând însă, la benzinăriile Gazprom din partea de vest a ţării a început să fie adus carburant de la rafinăria sârbească din Pancevo, la care se lucrează la majorarea capacităţii de la 3 milioane de tone anual cât e în prezent la 4,5 milioane de tone, a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reţeaua benzinăriilor sub brandul Gazprom este însă în continuă expansiune, ruşii îşi propun ca în următorii ani să ajungă la 10% cotă de piaţă în România. “Aducem benzina cu cisternele iar de la distanţe mai mari de 100 de kilometri e deja destul de costisitor”, a declarat Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Or, unul din lucrurile care trebuie urmărite în cazul benzinăriilor este ca distanţa până la rafinărie să nu fie prea mare. “Este de altfel unul dintre motivele, nu singurul, dar unul dintre motivele pentru care portofoliul de benzinării al OMV Petrom din Austria şi România este poate mai important decât portofoliul din alte ţări al grupului austriac, pentru că benzinăriile sunt aproape de rafinării”, consideră Sorina Bălţatu.

Directorii citaţi au reiterat planul companiei ca staţiile de carburant sub marca Gazprom să se extindă în toată ţara în următorii ani şi nu cu precădere în partea de vest, mai aproape de rafinăriile sârbeşti. Folosindu-ne tot de spusele acestora, presupunem că ar fi eficient să aibă şi o rafinărie locală, în curând. Deocamdată însă, planurile în acest sens nu par făcute. Sau nu pot fi făcute… publice. “Deocamdată nu ne interesează vreo rafinărie locală, nu ne interesează nici Arpechim şi nici Oltchim”, a declarat Vadim Smirnov, precizând că reţeaua de benzinării e încă la început şi că e mult prea devreme pentru a se vorbi despre aşa ceva.

Nici în partea de vest a ţării lucrurile nu sunt încă aranjate optim în privinţa alimentării de la rafinării. “Benzina în Serbia e mai ieftină decât în România. Dar deocamdată e complicat şi transportul de acolo, cisternele stau două zile în vamă, mai vin şi taxe”, a declarat directorul executiv.

Printre variantele de transport din Serbia mai sunt cu barjele, cu trenul sau prin conducte. “Există şi posibilitatea să reabilităm vechea conductă existentă Pancevo – Timişoara, care ajunge la Solventul”, a declarat director general NIS Petrol România.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezenta pe aceste sectoare si in Romania, in vest. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

 

Majorarea accizelor va reduce consumul de carburanți cu 1-3% în 2014

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 25 February 2014 12:45

pretul-benzinei-controlat-printr-o-formula-magicaMajorarea accizelor și modificarea modului de calcul al acestora se vor reflecta în prețuri și vor avea un efect negativ asupra vânzărilor de carburanți în acest an, consideră principalii actori din domeniu.

Dacă Rompetrol estimează că presiunea fiscală suplimentară de aproximativ 50 de bani pe litru va conduce la o contracție a pieței cu 1-2%, CEO-ul Petrom Mariana Gheorghe crede că acest efect negativ ar putea ajunge chiar și la 3%.

Anul trecut, în România s-au consumat aproximativ 6 milioane de tone de carburanți în valoare de 9,5 miliarde de euro. Unele companii, precum MOL sau Rompetrol și-au majorat vânzările, altele, precum Petrom au preferat o politică mai prudentă, de optimizare a costurilor.

2013: an de majorare a vânzărilor pentru MOL

Astfel, MOL România și-a majorat vânzările totale de carburanți (în volume, inclusiv GPL și lubrifianți) cu 7% în 2013, de la 469 kt până la 503 kt, susținute de extinderea rețelei de benzinării. 

Vânzările de motorină au fost predominante, la 365 kt, în urcare cu 8% comparativ cu anul 2012, în timp ce vânzările de benzină s-au majorat cu 6%, la 133 kt. 

În trimestrul al patrulea al anului anterior, vânzările retail ale MOL România au urcat cu 7% comparativ cu perioada similară a anului 2012, la 130 kt.  Motorina a generat vânzări de 94 kt în Q4, în urcare cu 7%, iar benzina a avut vânzări de 34 kt, cu 6% mai mult față de intervalul corespunzător din 2012.

Rețeaua de distribuție a MOL România cuprinde 147 de stații de alimentare cu carburanți, și va depăși nivelul  de  150 de unități, cel mai probabil, în acest an.

Rompetrol și-a majorat cu 6% vânzările pe piața internă

Rompetrol a raportat la rândul său o creștere cu 6% a vânzărilor de carburanți pe piaţa internă, compania deținută de kazahii de la KazMunaiGas ajungând la 1,6 milioane de tone, în timp ce exporturile au urcat cu 10%, la 1,4 milioane de tone.

Pentru 2014, Rompetrol este dispusă, în pofida perspectivei negative a consumului, să-și extindă rețeaua de benzinării. Astfel, compania intenționează să construiască 15 benzinării noi, brand-uite după noul concept implementat deja în cazul benzinăriei din Otopeni. De asemenea, Rompetrol vrea ca în cursul acestui an să-și rebrand-uiască, după același concept, și 60 de stații mai vechi.

Petrom: retail în stagnare, scădere la vânzările comerciale

Petrom a înregistrat anul trecut, în România, Bulgaria, Moldova și Serbia, scăderi ale vânzărilor cu 4%, din care cele de retail cu 1%, iar cele comerciale cu 9%. În România scăderea a fost similară, de 4%, vânzările din retail rămânând constante, cele comerciale situându-se la -8%. Potrivit Petrom, pentru 2014 "vânzările Petrom vor rămâne în continuare sub presiune, vânzările retail situându-se la acelaşi nivel cu anul 2013 în România, în timp ce vânzările comerciale vor fi influențate în principal de vânzări mai mici de păcură şi bitum". Petrom estimează pentru acest an o scădere a vânzărilor la nivel regional cu 2% (0% retail, -6% comercial) și o scădere identică și la nivelul României de 2% (retail - 0%; comercial – 14%).

Întâlnire la vârf între șefii Gazprom și OMV. Livrările de gaze rusești și South Stream – principalele subiecte abordate

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 February 2014 12:41

Roiss GazpromConducerile companiilor Gazprom și OMV au avut, duminică, o întâlnire în care au discutat aspecte ale colaborării lor bilaterale, principalele puncte din agendă fiind livrările de gaze naturale ale rușilor către austrieci și proiectul gazoductului South Stream.

Cele două delegații au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, șefii acestora fiind directorii generali ai celor două companii, respectiv Alexei Miller (Gazprom) și Gerhard Roiss (OMV, foto). Întâlnirea a avut loc la Soci, orașul-gazdă al recent încheiatelor Jocuri Olimpice de iarnă.

Anul trecut, Gazprom a vândut OMV 5,23 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Colaborare veche

În ianuarie, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, a declarat că negocierile dintre OMV și Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputele dintre Uniunea Europeană și gigantul rus.

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau la acea dată asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene, inclusiv Austria, acordurile semnate pentru construcția South Stream, susținând că acestea încalcă legislația europeană cu privire la managementul rețelelor de conducte de gaze.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Cum a apărut proiectul South Stream

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

OMV Petrom Gas scoate la licitație pe OPCOM gaze la un preț de pornire cu 22,3% sub cel reglementat

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 14 February 2014 09:14

OMV PETROM GAS VANZARE BURSA PREMIERAPiața energiei din România ar putea înregistra o nouă premieră săptămâna viitoare. Pentru prima dată, o companie autohtonă producătoare, OMV Petrom Gas, nu mai apelează la metoda negocierii directe cu furnizori sau consumatori pentru vânzarea producției, ci optează pentru organizarea unei licitații pe bursă.

Astfel, OMV Petrom Gas, divizia de gaze a Petrom, intenționează, potrivit OPCOM, să vândă pe bursă 106.000 MW, în două contracte, la prețul de 82,5 lei pe MWh, preț cu 22,3% mai mic decât cel reglementat de ANRE, de 106,23 lei/MW, pentru SC Petrom Distribuție, în cazul gazului furnizat consumatorilor finali conectați în sistemul de distribuție, cu un consum anual între 11.627 MW și 116.277 MW.

Avem de-a face cu două contracte forward pentru gaze naturale, din producția internă (Ro), livrate în bandă pe perioadă de o lună calendaristică, luna martie în acest caz. Potrivit anunțului publicat de Petrom pe OPCOM, cantitatea oferită este formată în proporție de 50% din gaze din producția internă curentă şi 50% gaze din producție internă extrase din depozite.

Constituirea de garanții de 1% din valoarea ofertei, condiție de participare la licitație

Licitația este programată pentru ziua de 21 februarie, iar perioada de livrare a gazelor este 1 martie - 31 martie 2014. În vederea înscrierii Ia licitație participanții trebuie sa constituie garanții financiare în cuantum de 1% din valoarea ofertei publicate pentru respectivul instrument, cu valabilitate 28 februarie 2014, și să facă dovada constituirii garanțiilor (copie garanții) până cel mai târziu joi, 20 februarie 2014, ora 16:30.

De asemenea, în vederea acordării dreptului de intrare în licitație, originalul scrisorii de garanție trebuie transmis Ia OPCOM S.A. pana cel mai târziu vineri, 21 februarie 2014, ora 09:00.

Participanţii pot propune preţuri mai mici, egale sau mai mari

Oferta iniţiatoare publicată propune un preţ de deschidere. Participanţii care introduc în sistemul de tranzacţionare oferte de răspuns pot propune preţuri mai mici, egale sau mai mari decât cel propus de iniţiator, luând in considerare posibilitatea ca iniţiatorul să diminueze preţul propus iniţial în cazul unei oferte iniţiatoare de vânzare şi să crească preţul propus iniţial în cazul unei oferte iniţiatoare de cumpărare, dacă după prima sesiune de tranzacţionare a ofertei nu a fost atribuită întreaga cantitate disponibilă.

După încheierea sesiunii de licitaţie, OPCOM publică cantităţile tranzacţionate, preţul de adjudecare al ofertelor şi lista participanţilor care au participat la licitaţie cu oferte de răspuns

Potrivit anunțului, OMV Petrom Gas, "în cazul atribuirii în totalitate sau în parte a contractelor propuse prin ofertă, se obligă să încheie contractele bilaterale cu respectarea întocmai a formei și conținutului contractului standard avizat de ANRE și a rezultatelor notificate de către OPCOM”.

Pe piaţa centralizată de gaze naturale administrată de OPCOM sunt înscrişi doar trei participanţi: OMV Petrom Gas, MET România Energy Trade şi Amromco Energy. Înregistrarea pe această piață costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare pe bursă – 821 de lei, bani încasați de OPCOM. Și cei de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) susțin că sunt pregătiți pentru demararea tranzacțiilor cu gaze naturale pe platforma proprie. {jathumbnailoff}

PRET REGLEMENTAT GAZE

Vânzările de gaze ale Petrom au scăzut cu 6% în T4 2013, din cauza cererii industriale slabe și a vremii călduroase

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 30 January 2014 10:37

Petrom scadere vanzari gazeProducția de hidrocarburi a Petrom, parte a concernului austriac OMV, a scăzut, în ultimul trimestru al anului trecut, cu 1,4% comparativ cu trimestrul similar din 2012 și cu 0,55% față de al treilea trimestru din 2013, la 181.000 de barili echivalent petrol pe zi, iar vânzările de gaze naturale ale Petrom s-au redus cu 6% față de T4 2012, crescând însă comparativ cu T3 2013 cu 20%, la 13,56 TWh, potrivit datelor OMV.

În raportul trimestrial al OMV se arată că producția de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 1,4% în T4 2013, față de T4 2012, la 181.000 de barili echivalent petrol pe zi. Comparativ cu T3 2013, producția a scăzut cu 0,55%.

La nivel de grup, producția totală de hidrocarburi a OMV a scăzut cu 8% față de T4 2012 și a crescut cu 0,7% comparativ cu T3 2013, la 277.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Cerere redusă de la non-casnici

În ultimul trimestru al anului trecut, vânzările de gaze naturale ale Petrom s-au redus cu 6% față de T4 2012, crescând însă comparativ cu T3 2013 cu 20%, la 13,56 TWh. Scăderea a fost cauzată de cererea slabă din partea consumatorilor industriali și de temperaturile peste medie din perioada respectivă. Marjele Petrom din business-ul cu gaze s-au situat sub nivelurile consemnate în anul anterior, precizează OMV.

Grupul OMV a vândut, în T4 2013, o cantitate de gaze de 118,40 TWh, în scădere cu 8% față de trimestrul corespunzător din 2012 și cu 37,7% mai mult decât în T3 2013. Scăderea de 8% s-a datorat cererii slabe de gaze și activității reduse a subsidiarei OMV specializate în tranzacționare de gaze, EconGas.

Cei de la OMV notează că marja subsidiarei EconGas a fost pozitivă, ca urmare a renegocierii contractului pe termen lung cu Gazprom, care a inclus și o ajustare retroactivă de preț, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie 2013. De asemenea, s-a renegociat contractul pe termen lung de furnizare de gaze cu compania norvegiană de stat Statoil, noua variantă intrând în vigoare de la 1 octombrie 2013.

Condiții dificile în România și Turcia

Producția de electricitate a OMV s-a cifrat la 2,11 TWh în T4 2013, aproape triplu față de trimestrul corespunzător din anul anterior, în special ca urmare a contribuției centralei electrice Samsun din Turcia, care și-a început producția în 2012.

Cu toate acestea, performanța business-ului cu energie a fost în continuare influențată negativ de condițiile dificile de piață din România și Turcia, se afirmă în raportul OMV.

În plus, activitatea de logistică în domeniul gazelor naturale a avut de suferit de pe urma provocărilor continue de pe piața de depozitare de gaze și a costurilor mari din transportul de gaze.

Cheltuieli de explorare mari

În raportul OMV se arată că producția din Libia a fost semnificativ mai mică față de trimestrul anterior, din cauza problemelor de securitate, fiind compensată de cea de pe câmpul Gulfaks din Marea Nordului, recent achizițonat, care a fost inclusă în bilanțul OMV începând cu noiembrie 2013.

Cheltuielile de explorare au crescut semnificativ, în comparație cu trimestrul anterior, din cauza deprecierii unor active din Norvegia și din Kurdistanul irakian, ca și a achiziționării de date seismice în Norvegia, se precizează în raport.

Deprecierea dolarului față de euro, ca și scăderea cotațiilor internaționale la țiței, au avut un efect negativ asupra performanței OMV din trimestrul IV 2013. Pe de altă parte, producția din Libia a fost reluată la începutul acestui an, iar per total, actualele niveluri de producție sunt în linie cu previziunile anterioare pe întreg anul 2014, de 320.000 – 340.000 de barili echivalent petrol pe zi.

În T4 2013, marja de rafinare a OMV a fost similară cu cea din trimestrul anterior, menținându-se la minime istorice. Activitatea de marketing a cunoscut obișnuita scădere sezonieră de volume, iar marjele s-au redus ele și ele ușor. Pe de altă parte, costurile mai mici au contribuit pozitiv la performanța acestui segment de business.

Petrom, Exxon și Gas Plus sunt oficial titularii licenței Midia Deep, în urma publicării în MO a HG 43/2014

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 January 2014 10:58

deepwater-championsContractul semnat în octombrie 2012 de către ExxonMobil şi OMV Petrom, şi Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V. pentru drepturile de explorare şi producție de hidrocarburi din porțiunea de apă adâncă a perimetrului Midia XV (“Midia Deep”) a intrat în vigoare, în urma publicării în Monitorul Oficial, pe 28 ianuarie 2014, a Hotărârii Guvernului român nr. 43 din 22 ianuarie 2014.

Potrivit unui comunicat al OMV Petrom, publicat pe site-ul BVB, Gas Plus a optat pentru păstrarea participației sale de 15% în ambele zone, de mare şi mică adâncime, ale perimetrului Midia XV.

În urma finalizării contractului de transfer, cotele de participare în perimetrul Midia Deep sunt: ExxonMobil 42,5%, OMV Petrom 42,5% şi Gas Plus 15%.

Romgaz mai așteaptă

Conform termenilor agreați în februarie 2013, Romgaz S.A. are opțiunea de a achiziționa o participație de 10% în zona de apă adâncă a perimetrului Midia XV. Opțiunea Romgaz de a intra este declanşată de anunțul unei descoperiri comerciale în zona de apă adâncă a perimetrului Midia.

ExxonMobil va fi operatorul operațiunilor petroliere în zona de apă adâncă a perimetrului Midia care este adiacent zonei de apa adânca a perimetrului Neptun, zonă în care ExxonMobil şi OMV Petrom au anunțat o descoperire de gaze în 2012.

 

Fonduri UE pentru înlăturarea poluării petroliere de dinainte de privatizarea Petrom. Bruxelles-ul a aprobat o finanțare de 180 milioane euro

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 28 January 2014 14:23

Petrom costuri ecologizareComisia Europeană a aprobat, în aprilie anul trecut, de principiu, acordarea către statul român a unei finanțări nerambursabile de 180 de milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, pentru decontaminarea siturilor și amplasamentelor poluate istoric cu produse petroliere înainte de privatizarea Petrom. Luni, 27 ianuarie 2014, Guvernul României a publicat un proiect de act normativ care să permită autorităților să acceseze acești bani.

"În urma discuţiilor purtate la nivelul Comisiei Europene, prin scrisoarea CE înregistrată la MMSC cu nr. 53305/RP/09.04.2013, s-a pronunţat admisibilitatea de principiu a solicitării de asistenţă pentru proiectul major <Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I> şi finanţarea din fonduri nerambursabile aferente POS Mediu, Axa prioritară 2 <Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric>, Domeniul Major de Intevenţie 2 <Reabilitarea zonelor poluate istoric>", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Ordonanță, publicat de Guvern, care prevede modificarea Legii nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului „Petrom” SA.

Intevenţiile al căror beneficiar este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric aferente facilităţilor, precum şi a unui număr de aproximativ 850 de amplasamente aferente sondelor, conform prevederilor contractului de privatizare Petrom, valoarea aplicaţiei de finanţare admisă de principiu de către Comisia Europeană ridicându-se la 180 de milioane euro, se precizează în documentul citat.

Poluare istorică

Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului „Petrom” SA prevede că îndatoririle vânzătorului (statul român) cu privire la problemele de mediu sunt preluate de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în prezent, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Aceeași lege autorizează vânzătorul ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, să despăgubească în totalitate Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.

De asemenea, legea respectivă autorizează vânzătorul ca, pe o perioadă de 30 de ani, să despăgubească în totalitate Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate.

De ce trebuie modificată legea

Mecanismul de asigurare a sumelor destinate despăgubirilor este de tip revolving, legea prevăzând că „Din veniturile virate de vânzător din vânzarea acţiunilor societăţii, Ministerul Finanţelor Publice va reţine echivalentul în lei al sumei de 50 milioane euro într-un cont distinct al Trezoreriei Statului”. Gestionarea contului distinct al Trezoreriei Statului, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării, se va asigura de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (actualul MMSC).

"Având în vedere demersurile realizate de de către MMSC pentru plata despăgubirilor de mediu din fonduri externe nerambursabile si acordul de principiu al Comisiei Europene pentru plata acestor fonduri, se impune completarea alin. (1) al art. 22 din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţioanle a Petrolului „Petrom” S.A., precizându-se astfel noua sursă de finanţare identificată", se arată în nota de fundamentare.

Astfel, în lege urmează să se introducă prevederea potrivit căreia "Sumele necesare pentru plata de către vânzător a despăgubirilor prevăzute în contractul de privatizare pot fi asigurate şi de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice din fonduri externe nerambursabile, în condiţiile legii".

Litigiu la Paris

În decembrie 2011, OMV, acționarul majoritar al Petrom, a reclamat statul român la Curtea de Arbitraj de la Paris, după ce Guvernul a refuzat două solicitări de rambursare a unor cheltuieli efectuate de Petrom pentru remedierea unor probleme de mediu survenite înainte de privatizarea companiei, în sumă totală de 91,68 milioane lei (21,03 milioane euro) fără TVA.

În acest sens, OMV Petrom a formulat două notificări de pretenții către Ministerul Mediului, în noiembrie 2009 și martie 2010, prin care solicită rambursarea sumei totale de 91,68 milioane lei (21,03 milioane euro) fără TVA, reprezentând cheltuieli de mediu efectuate de companie pentru operațiuni de remediere întreprinse la combinatul Doljchim Craiova și la rafinăria Petrobrazi.

Ulterior, în noiembrie 2011, comitetul de aprobare și avizare pentru probleme de mediu legate de Petrom din Ministerul Mediului a decis respingerea celor două solicitări de rambursare, „considerând că răspunderea statului român nu poate fi angajată în ceea ce privește sumele notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate(OMV Petrom – n.r.), prevăzute în Anexa P a Contractului de privatizare nr. 5/2004 a SNP Petrom SA”.

Informațiile apăreau in expunerea de motive a unui proiect de hotărâre de Guvern prin care Executivul intenționa să suplimenteze bugetul Ministerului Mediului cu suma de 820.000 lei, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, bani necesari pentru achitarea cuantumului ce revenea la acea dată României din onorariul celor trei arbitri ai Curții de la Paris desemnați să se ocupe de litigiul dintre OMV și statul român.

Care era situația la finalul lui 2012

În raportul anual pe 2012 al Petrom se arată că, potrivit contractului de privatizare, OMV Petrom S.A. are obligaţia de a închide sondele care sunt abandonate și care urmează să fie scoase din funcţiune.

"Aceste cheltuieli vor fi recuperate de la statul român, întrucât acestea se referă la activităţi de explorare și producţie (E&P) efectuate înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A. în 2004. Ca urmare, OMV Petrom S.A. a înregistrat datorii estimate cu dezafectarea și respectiv creanţe de la statul român având o valoare prezentă netă de 1.956,22 milioane lei la 31 decembrie 2012 (2011: 2.163,08 milioane RON)", se spune în raport.

De asemenea, OMV Petrom S.A. a înregistrat creanţe de la statul român referitoare la obligaţiile de mediu în E&P, R&M și Doljchim având o valoare prezentă netă de 332,11 milioane lei (2011: 470,62 milioane lei) întrucât acestea existau înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A.

La 31 decembrie 2012, OMV Petrom S.A. a înaintat notificări prin care solicită rambursarea costurilor de decontaminare a mediului, în sumă de 95,94 milioane lei.

"Până la data prezentelor situații financiare, statul român nu a plătit sumele solicitate", se afirmă în raportul citat.

 

OMV vinde 45% din rafinăria Bayernoil din Germania, parte a strategiei austriecilor de a se concentra pe explorare și producție

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 19 December 2013 15:16

BayernoilSubsidiara germană a austriecilor de la OMV, compania-mamă a Petrom, a semnat un acord privind vânzarea unei participații de 45% la rafinăria Bayernoil, deținută de OMV în Germania, tranzacția care mai include stocurile respectivelor rafinării, fabrica de bitum de la Großmehring, precum și întreg business-ul en gros legat de rețeaua Bayernoil.

Cumpărătorul este Varo Energy, un joint-venture format din traderul elvețian de mărfuri Vitol și compania americană de administrare de fonduri de investiții Carlyle Group.

Tranzacția reprezintă o nouă etapă în implementarea strategiei OMV de a-și refocusa activitatea de pe segmentul de rafinare și marketing, cu randamente mici, pe segmentul de explorare și producție hidrocarburi, cu potențial mare de profit, a declarat CEO-ul OMV, Gerhard Roiss.

"2013 a fost anul decisiv în care am făcut tranziția spre a deveni o companie de petrol și gaze integrată, concentrată pe activități upstream. Am parcurs câteva etape importante în acest sens. Am afișat rezultate record pe 2012, am investit masiv în Marea Nordului și am mai finalizat câteva tranzacții de vânzare de active, în afară de Bayernoil", a spus Roiss.

Vânzarea reprezintă ultima etapă a planului OMV de a-și reduce capacitatea totală anuală de rafinare cu 4,6 milioane de tone, la 17,4 milioane de tone, reprezentând capacitatea rafinăriilor Schwechat, Burghausen și Petrobrazi.

Probleme pentru rafinăriile europene

Cel puțin 10% dintre rafinăriile Europei, în termeni de capacitate de procesare, cifrată la un total de 15 milioane de barili pe zi, s-ar putea închide până în 2020, întrucât sectorul se confruntă cu o cerere foarte slabă, cu supracapacitate de producție și cu concurența puternică a rafinăriilor de pe alte continente.

Cu toate acestea, Vitol și Carlyle Group susțin că deal-ul reprezintă o oportunitate. "Tranzacția va permite Varo Energy să beneficieze de sinergiile rezultate din consolidare și de o rețea extinsă de depozitare și distribuție", a declarat Ian Taylor, CEO-ul Vitol, cel mai mare trader de țiței al lumii.

Varo Energy deține deja rafinăria Cressier din Elveția, cu o capacitate de procesare de 68.000 de barili pe zi, precum și facilități de stocare în portul belgian Anvers și în Germania.

Se concentrează pe explorare și producție

"Tranzacția reprezintă cel mai mare pas din programul de vânzare de active, prin care urmărim să realizăm venituri de 1 miliard de euro până la finalul lui 2014. Optimizarea portofoliului nostru de rafinare și marketing este acum, în bună măsură, finalizată, rezultatul fiind o bază de active cu un grad superior de integrare, ceea ce reprezintă un puternic avantaj competitiv pe piața noastră de bază", a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului executiv OMV, responsabil cu segmentul de rafinare și marketing.

Strategia OMV vizează optimizarea capitalului utilizat în segmentul de rafinare și marketing pe întreg portofoliul companiei. Rafinăria Bayernoil nu este integrată cu unități de petrochimie, de unde și decizia de a o vinde. OMV va continua să opereze trei rafinării, respectiv Schwechat (Austria) și Burghausen (sudul Germaniei), ambele integrate cu producția petrochimică, precum și Petrobrazi (România), care este 100% dedicată procesării de țiței românesc și, deci, integrată cu business-ul upstream.

În noiembrie, CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, reamintea că OMV a investit în rafinăria Petrobrazi 600 milioane euro şi că se apropie de finalizarea modernizării unităţii.

Rețeaua de stații de alimentare cu carburanți din Germania rămâne un business important pentru OMV. În consecință, tranzacția cu Varo Energy conține aranjamente contractuale vizând aprovizionarea în viitor a benzinăriilor OMV din Germania.

Tranzacția de vânzare a rafinăriei Bayernoil este programată să fie finalizată în 2014, cu condiția ca actualii co-acționari să nu-și exercite drepturile de preempțiune și după obținerea tuturor autorizațiilor legale de la autoritățile competente. Părțile au convenit să nu dezvăluie prețul de vânzare.

Nextebank nu poate închide 4 sedii fără “aprobarea” Petrom

Category: Stiri pline de energie
Creat în Monday, 16 December 2013 13:34

NextebankNextebank, banca grupului MKB din Ungaria, şi-a înjumătăţit prezenţa teritorială în România prin reducerea numărului de sucursale şi de puncte de lucru. Dacă însă asupra deciziilor de închidere, un client simplu al băncii nu are niciun cuvânt de spus, anumiţi clienţi importanţi ai băncilor pot schimba strategia instituţiilor bancare.

Aşa se face că dacă în vară, banca a luat decizia să închidă 23 de sucursale şi patru puncte de lucru, în urmă cu trei luni, banca a revenit, cel puţin temporar, asupra deciziei. Morivul? Identificarea “unei soluţii care satisfacă interesele clienţilor Băncii (angajaţi ai grupului Petrom) şi pe cele ale potenţialului cumpărător al pachetului majoritar de acţiunni la capitalul social al Nextebank SA”, se arată într-o hotătâre a băncii.

Unităţile “salvate” temporar de la închidere sunt sucursalele din Bistriţa şi Bacău precum şi punctele de lucru Moineşti şi Marghita.

Mai precis, aceste unităţi nu se supun planului tehnico – economic final precum celelalte unităţi închise şi care, se pare că nu au intrat în contradicţie cu interesele vreunui client important.

Ungurii de la MKB caută cumpărător pentru această bancă de aproape doi ani şi speră ca printr-o restructurare să fie mai atractivă. Asta după ce, în primăvară, o tentativă de vânzare a băncii nu a avut succes

Rusia extinde facilitățile acordate industriei de petrol și gaze, România vrea să majoreze redevențele

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 December 2013 11:36

putin 1804437bÎn timp ce la București tema zilei, încă din prima zi a instalării guvernului Ponta a fost supraimpozitarea sectorului energetic, la Moscova preocuparea guvernanților este identificarea modalităților de extindere a facilităților fiscale acordate companiile din acest sector.

Acțiunile Surgutneftegas și Lukoil s-au apreciat ieri pe bursa new-yorkeză, pe fondul speculațiilor privind extinderea facilităților la explorare și producție acordate de Rusia companiilor petroliere, susține Bloomberg.

Surgutneftegas, al treilea cel mai mare producător din Rusia, a câștigat 1,7%, ajungând la 7,16 dolari/acțiune, în timp ce Lukoil a înregistrat cea mai spectaculoasă apreciere din 8 octombrie. Novatek, cel de-al doilea mare producător de gaze al Rusiei a atins pe bursa londoneză cel mai mare nivel înregistrat în ultima lună. Indicele celor mai tranzacționate companii ruse din SUA a crescut cu 0,6 la sută la 97,39 dolari.

Potrivit unor știri din presa rusă, Ministerul Finanțelor sprijină planul Ministerului Energiei de a extinde facilitățile fiscale acordate pentru exploatarea zăcămintelor cu grad de epuizare ridicată. Ministrul adjunct al Finanțelor Serghei Shatalov, a declarat că de această măsură ar putea beneficia Surgutneftegas și Lukoil. Lukoil, cel de-al doilea mare producător din Rusia, a declarat luna trecuta că profitul pe trimestrul al treilea i-a fost afectat de eliminarea unora dintre facilitățile fiscale de care a beneficiat.

"Se pare că guvernul se îndreaptă spre lărgirea bazei de facilități fiscale acordate, astfel încât mai multe câmpuri de petrol se vor califica pentru aceste scutiri”, a declarat Dmitri Loukashov, un analist de petrol și gaze naturale de la VTB Capital.

Președintele rus Vladimir Putin a promovat scutirea de impozit pentru resurse off-shore și pentru zăcămintele cu grad de epuizare ridicată pentru a menține producția la peste 10 milioane de barili pe zi. Industria de petrol și gaze naturale este responsabilă pentru jumătate din veniturile Rusiei. 

Erste anticipează triplarea redevențelor

În România, analiștii Erste Group se așteaptă ca, începând cu anul 2015, nivelul redevențelor petroliere să se tripleze, față de situația din momentul de față, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar însemna o majorare a redevenței medii plătite pentru producția de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

"Există discuții în culise despre noul sistem de taxare a producției de hidrocarburi, care cu certitudine se vor finaliza cu impunerea de taxe mai mari, dat fiind că, în 2004, de când este în vigoare actualul sistem, prețul țițeiului era de circa 20 de dolari/baril (în prezent este de circa 100 – n.r.). Ne așteptăm la o triplare a redevențelor, , ceea ce, pentru Petrom, ar însemna că actualul nivel mediu al redevențelor plătite pentru producția de hidrocarburi, de 7,5%, s-ar tripla, ajungând la 22,5% de la sfârșitul anului 2014", se arată într-un raport de analiză al Erste Group cu privire la acțiunile OMV Petrom listate la Bursa de Valori București (BVB).

Productivitate scăzută și costuri de operare ridicate

Guvernul va avea însă o mare surprinză în cazul în care ar dori să aplice noile cote. Motivul: fragmentarea zăcămintelor (șase zăcăminte sunt responsabile pentru aproximativ 40% din producția României, în timp ce alte aproximativ 400 de restul). România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa, cu 31 barili echivalent petrol pe zi în cazul Romgaz și 17 barili echivalent petrol pe zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 265 bep/zi, una din Marea Britanie 409 bep/zi, iar una din Israel 4.804 bep/zi, de exemplu. O majorare a cotei inferioare la nivelul unei cote unice, de 8,75-9,8 sau la nivelul unei cote inferioare majorate cu 25-40% (3,75-42%) ar putea determina cele două companii să păstreze în exploatare doar zăcămintele mari și cu productivitate ridicată și să închidă majoritatea celor 400 de zăcăminte mici. Și asta pentru că în România, costul de operare este extrem de ridicat, de 17 dolari pe baril echivalent petrol, țara noastră fiind depășită doar de Marea Britanie cu 23 de dolari pe baril echivalent petrol. În comparație, Franța are un cost de operare de doar 15 dolari, Italia de 10 dolari iar Israelul de 3 dolari.

Astfel, guvernul s-ar putea vedea văduvit nu numai de veniturile din redevențe scontate, ci și de taxele salariale ale angajaților care lucrează la acele zăcăminte. În plus, producția de petrol a României, în loc să se majoreze, s-ar micșora considerabil, cu atât mai mult cu cât România are un grad ridicat de epuizare a zăcămintelor, de 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%.

Italienii și francezii, mai prietenoși cu zăcămintele mici

Statele cu o structură la fel de fragmentată a zăcămintelor practică o politică fiscală prietenoasă cu zăcămintele mici. În cazul Italiei, pentru un zăcământ onshore cu o producție anuală de până la 30,000 tone de petrol / an, rata medie de redevență este de aproximativ 3,3%, similară cu cea aplicabilă în momentul de față în România pentru un câmp de mărime similară (3,5%). De altfel, ENI – cel mai mare jucător de pe piața italiană a plătit în anul 2012 o redevență de 8%, în timp ce în România media a fost de aproximativ 7 – 8%.

De asemenea, producția din zăcămintele de petrol/gaze naturale care în România este taxată la o rata de 3,5%, în Franța exte exceptată, ca și o parte din producția aferentă zăcămintelor care se încadrează în Romania la pragul 2 de taxare (5% pentru petrol/7% pentru gazele naturale). Rata medie de redevență înregistrată de cel mai mare producător francez de petrol (Vermillon) în 2012 a fost de aproximativ 5%. {jathumbnailoff}

Amromco a devenit al doilea jucător al bursei de gaze naturale de la OPCOM, după OMV Petrom. Nici o tranzacție încă

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 05 December 2013 13:00

Bursa gazeProducătorul de gaze naturale Amromco Energy SRL este a doua companie care s-a înregistrat oficial ca participant pentru a efectua tranzacții pe noua bursă a gazelor naturale administrată de OPCOM – Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN), după OMV Petrom, potrivit operatorului bursier. Momentan, pe acestă platformă nu a avut loc încă nici o tranzacție.

Amromco s-a înregistrat ca participant la bursa de gaze naturale de la OPCOM după ce, în septembrie, s-a anunțat că traderul de energie și mărfuri Mercuria va investi suma de 50 de milioane de dolari în compania controlată de americanii de la First Reserve, pentru a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.

Ca parte integrantă a acordului, Amromco și Mercuria au stabilit și o asociere de marketing pentru vânzarea de gaze, First Reserve urmând să rămână acționarul majoritar al Amromco.

"Prin combinarea liberalizării prețului la gaze în România cu oportunitățile pe piața de export, Amromco deține o poziție care îi asigură beneficii din tarifarea îmbunătățită a gazelor", se arăta în comunicatul care anunța investiția Mercuria în Amromco.

Primul participant de pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) a OPCOM s-a înregistrat în septembrie, acesta fiind OMV Petrom Gas SRL, subsidiară a OMV Petrom. Momentan, pe această platformă nu s-a consemnat nici o tranzacție.

Regulamentul privind tranzacționarea gazelor naturale pe platforma PCGN de la OPCOM a fost aprobat și a intrat în vigoare încă de la sfârșitul lunii iulie a acestui an, printr-un ordin al ANRE.

De asemenea, au fost aprobate tarifele care urmează să fie încasate de OPCOM de la traderii de gaze naturale. Înregistrarea pe piața PCGN costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare – 821 de lei.

Pe 19 septembrie, președintele ANRE, Nicolae Havrileț, declara că primele tranzacții cu gaze naturale la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) ar putea fi derulate până la sfârșitul respectivei luni, ANRE avizând toate procedurile necesare în acest sens. Cu o zi înainte, președintele BRM; Septimiu Stoica, făcea declarații similare în legătură cu instituția sa.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă producătorii de gaze naturale nu sunt obligați să își vândă gazele pe burse.

La Bursa Română de Mărfuri (BRM) au deja loc tranzacții de vânzare-cumpărare gaze naturale, însă cantitățile și sumele sunt mici.

Astfel, în prezent, la BRM sunt în vigoare patru oferte de cumpărare de gaze naturale, depuse de primăriile din Hunedoara și Simeria, de furnizorul de componente pentru utilaje din industria auto Ramira SA Baia mare, precum și de către Editura "Adevărul".

Nicolescu, Petrom: România poate fi exportator de gaze în 2019, dacă fiscalitatea nu creşte încât să afecteze producţia

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 21 November 2013 22:57

petrom marea neagra“Există premisele ca România, începând cu anul 2019, să producă mai multe gaze decât consumă, să depindă alţii de noi şi nu invers, să se transforme dintr-un importator de gaz într-un exportator”, a declarat Răzvan Nicolescu, Director de Afaceri Publice şi Reglementare al Petrom la o conferinţă organizată de Centrul de Politică şi Afaceri Murray Rothbard.

O singură piedică mai importantă ar putea fi în acest sens: tendinţa guvernului de a pune taxe pe orice, mărirea acestora şi lărgirea continuă a bazei de impozitare, dacă e să ne gândim doar la cel mai recent exemplu cu nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcţiilor speciale.

“Ceea ce încercăm să spunem autorităţilor române legat de impozitare şi taxare este că cea mai sustenabilă modalitate de a colecta mai mult la bugetul de stat este să încurajezi producţia, când există o cerere naturală pentru rezultatul producţiei. Sigur, asta doar dacă statul va încerca să colecteze mai mult pe termen lung. Dacă va încerca să colecteze mai mult pe termen scurt, nu se va mai produce aşa de mult şi se va intra într-un cerc vicios din care o să pierdem toţi”, a adăugat Nicolescu.

Directorul de la Petrom a amintit că în anii de după privatizarea din anul 2004 s-a obţinut un profit total de aproximativ 9 miliarde de euro. Cam 85% din acest profit de 9 miliarde de euro a fost reinvestit în România.

Acest lucru a avut două efecte. Primul a fost oprirea declinului producţiei. “În plus, anul acesta vom fi probabil în situaţia să raportăm o creştere a producţiei în comparaţie cu anul precedent. Acesta este rezultatul acestor investiţii”, a adăugat Nicolescu.

Redevenţe şi resurse

Există foarte multe voci care pun problema modificării redevenţelor şi a creşterii lor pentru anumite resurse. Nu este foarte clar cât de diferit trebuie să fie tratamentul diferitelor resurse în perspectiva aplicării redevenţelor, care e raţiunea acestor diferenţe foarte exacte. Interesant este că există deja diferenţe considerabile între contribuţia la buget a diferitelor resurse.

“Doar două din cele 77 resurse naturale generează la bugetul de stat redevenţe reprezentând 85% din totalul redevenţelor colectate de România. Este vorba de petrol şi gaze. Celelalte resurse, aur, argint, marmură, pietriş, apă minerală etc generează doar 15%”, aminteşte directorul citat.

Fapt e că Petrom a ajuns să plătească peste jumătate din totalul redevenţelor încasate de România pe toate cele 77 de resurse. Acesta este considerat a fi “preţul” care trebuie plătit pentru că s-a reuşit restructurarea şi eficientizarea companiei pentru ca să fie profitabilă. Şi poate şi pentru că odată cu privatizarea din 2004 s-a pus capăt unei lungi perioade de… furt.

Redevențe petroliere: Proprietatea privată asupra resurselor minerale încurajează protecția mediului

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 October 2013 22:25

Gas FlaringLa extracția de petrol prin sonde, odată cu țițeiul, din zăcământ ies și gaze naturale. Unele instalații de foraj dispun de echipamente pentru recuperarea și valorificarea acestora. La altele, însă, aceste gaze sunt emanate în atmosferă prin ardere și constituie o sursă de poluare, respectiv de majorare a emisiilor de CO2. Boom-ul nord american al gazelor de șist extrase prin fracturare hidraulică a ieftinit foarte mult gazele naturale, astfel încât pentru mulți petroliști nu mai are sens din punct de vedere economic să investească în recuperarea gazelor, preferând să le ardă, ceea ce a dus la sporirea masivă a emisiilor poluante de astfel de gaze.

Pe plan mondial, arderea de gaze de sondă emite anual în atmosferă dioxid de carbon cât 77 de milioane de mașini și duce la irosirea a 5% din producția mondială anuală de gaze naturale. Cantitatea de gaze pierdută zilnic astfel în lume ar fi suficientă pentru încălzirea a 500.000 de locuințe.

Autoritățile americane nu au reușit să impună reglementări care să îi oblige pe petroliști să investească în reducerea acestor pierderi de gaze. Iată însă că piața liberă și proprietatea privată par mai aproape de succes în această speță.

Vrem redevențe!

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței din North Dakota au intentat, recent, nu mai puțin de 10 procese colective celor mai mari companii petroliere americane care forează pe aceste terenuri, cerând despăgubiri în valoare de milioane de dolari. Motivul? Gazele de sondă pierdute prin ardere sunt, de drept, proprietatea reclamanților, iar risipirea acestora înseamnă că proprietarii au fost lipsiți în mod abuziv de redevențele care li s-ar fi cuvenit pentru extragerea acestor resurse.

Astfel de arderi au loc la circa 1.500 de sonde din North Dakota. Cantitățile sunt atât de mari încât fenomenul a fost surprins în fotografii luate din spațiu de sateliți NASA. Cantitățile de gaze de sondă arse s-au triplat în ultimii doi ani. În fiecare lună, în North Dakota se ard gaze de sondă în valoare de circa 100 de milioane de dolari, creând astfel și proprietarilor pierderi reprezentând redevențe cuvenite și neîncasate.

"Scopul acțiunii în justiție este de a forța companiile petroliere să respecte legea locală și să plătească redevențe proprietarilor de terenuri pe valoarea gazelor de sondă pierdute prin ardere, creând totodată, în acest fel, un stimulent economic pentru producători de a reduce și, în cele din urmă, de a elimina această practică nocivă", se arată într-o declarație publică a uneia dintre cele cinci case de avocatură implicate în proces de partea reclamanților.

Companiile susțin că se străduiesc

În motivarea acțiunii se mai arată că legislația din North Dakota îngăduie arderea limitată de gaze de sondă în primul an de după intrarea în producție a unei sonde, cu condiția respectării anumitor praguri de producție. După aceea, însă, arderile nu mai sunt permise decât cu acordul scris al proprietarului și al autorităților. Producătorii care nu obțin astfel de acorduri datorează redevențe proprietarilor de terenuri, precum și taxe și impozite statului, pentru cantitățile de gaze de sondă pe care le ard.

Printre companiile petroliere date în judecată se numără nume precum Continental Resources, XTO Energy, SM Energy sau Marathon Oil. Acestea susțin, alături de organizațiile lor de lobby, că fac tot ce le stă în putință pentru a construi cât mai repede instalațiile și conductele necesare pentru recuperarea, transportul și valorificarea gazelor de sondă pierdute prin ardere. În plus, spun ele, pierderile de gaze de sondă au scăzut de la 36% din cantitățile extrase în 2011 la circa 29% în prezent.

Organizația profesională locală North Dakota Petroleum Council a anunțat înființarea unui grup de lucru menit să accelereze demersurile pentru reducerea pierderilor de gaze prin ardere, care urmează prezinte un raport până la finalul acestui an.

Se rezolvă cu inovații și investiții

"Recunoaștem că gazul natural este o resursă eficientă, curată și valoroasă. De aceea, industria a investit peste 6 miliarde de dolari în conducte noi, instalații de procesare și alte elemente de infrastructură menite să transporte aceste gaze de la sonde până la potențialii clienți", spune Terry Kovacevich, șeful North Dakota Petroleum Council și vicepreședinte regional al Marathon Oil.

Câmpul petrolier Bakken, din care se produc 850.000 de barili de țiței pe zi, a propulsat North Dakota pe locul 2 în topul statelor petroliere din SUA, imediat după Texas. Lipsa de conducte îi obligă pe producători să transporte petrolul extras în special cu trenul, soluție care nu poate fi aplicată în cazul gazelor naturale.

Industria de petrol și gaze examinează mai multe soluții posibile, printre care utilizarea respectivelor gaze pentru alimentarea cu energie chiar a sondelor de foraj sau comprimarea lor în containere care să poată fi transportate cu ca,ioanele. Un proiect cu bătaie mai lungă, dar și mai complicat și costisitor, ar fi producerea de motorină din aceste gaze, chiar lângă sondele de unde sunt extrase.

"Dezvoltarea de soluții alternative la arderea gazelor de sondă, pentru optimizarea producției de petrol și gaze, va necesita investiții semnificative de timp și bani", conchide Terry Kovacevich de la North Dakota Petroleum Council.

Cum stau lucrurile în România

În România, unde resursele minerale sunt proprietate de stat, Legea petrolului prevede doar că "gazele extrase din sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nevalorificate de către titular, se predau autorităţii competente (Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale, ANRM – n.r.), fără plată, iar titularul este scutit de la plata redevenţei petroliere". Nu se specifică nimic cu privire la emanarea în atmosferă a acestor gaze.

Legea mai stipulează că "dreptul de valorificare a acestor gaze se va concesiona de către autoritatea competentă prin acord petrolier, noul titular urmând să suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevenţa petrolieră aferentă cantităţilor preluate".

În România, instalații de recuperare, comprimarea şi transport al gazelor asociate de la sondele de ţiţei sunt produse de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI), fiind utilizate, de exemplu, de către OMV Petrom, la mai multe câmpuri petroliere aflate în exploatare.

În 2009, COMOTI, în parteneriat cu OMV Petrom și Universitatea Politehnică București, a aplicat pentru un grant în cadrul Programului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI), proiectul propus fiind "Creșterea gradului de utilizare a resurselor energetice prin realizarea unei instalații de comprimare pentru recuperarea gazelor naturale din spațiul inelar al sondelor petroliere". De la bugetul de stat se solicita suma de 1,89 milioane de lei, cofinanțarea fiind în sumă de 350.000 de lei, asigurată integral de OMV Petrom.

"Principalul beneficiar al proiectului este Petrom S.A. – Grup OMV care a solicitat găsirea unei soluţii şi este şi partener în proiect. Se preconizează utilizarea instalaţiilor la sondele de extracţie din toate câmpurile de extracţie unde ţiţeiul este însoţit de gaze naturale", se arată în fișa proiectului.

Majorarea cotei inferioare a redevențelor ar putea conduce la închiderea zăcămintelor mici, mai puțin productive

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 23 October 2013 13:59

renegocierea-deceniului-ce-redevente-vor-plati-companiile-care-exploateaza-petrol-si-gazeGuvernul dorește majorarea redevențelor la petrol și gaze cu un procent cuprins între 25 și 40%. Cel puțin așa susține Romgaz, în prospectul pregătit pentru listarea companiei. Nu este clar încă ce sistem de impozitare va fi preferat sau dacă majorarea se referă la cotele aplicate industriei sau dacă se referă va veniturile obținute de statul român din redevențe.

Interesant este că Romgaz citează “speculații din presă”, în condițiile în care acționarul său majoritar este chiar statul român. La cum folosește ministerul român de finanțe regula de trei simplă în calculele sale fiscal -bugetare, probabil că acesta este procentul suplimentar pe care MFP speră să-l obțină de la companiile din domeniu, Romgaz și Petrom.

Cu alte cuvinte, dacă în 2012, statul român a avut venituri din redevențele plătite de cele două companii în valoare de un miliard de lei, probabil că ținta sa pentru anii care vor urma lui 2014 va fi de minim 1,25-1,4 miliarde lei, indexați probabil cu rata inflației, indexare care ar fi însă anulată de declinul natural al producției din România, de 10%.

Ce spune Romgaz: “Redevența pentru producția de gaze naturale este plătită trimestrial şi în prezent se situează între 3,5%-13%. Au existat speculații în presă privind faptul că Guvernul ar putea creşte valoarea redevenței privind gazele naturale produse în baza oricărui contract nou de concesiune agreat la data de sau ulterior datei de 1 ianuarie 2014 până la 25% - 40%. În prezent, Societatea plăteşte 3% din venitul brut din activitatea de înmagazinare a gazelor naturale. Redevențele cu privire la activitățile de înmagazinare pot creşte de asemenea în scurt timp. Nu există nicio certitudine că o astfel de creştere semnificativă a redevențelor nu va avea loc şi că în cazul în care va avea loc, activitatea, rezultatele operaționale, situația financiară şi perspectivele Societății nu vor fi afectate”

Ce cote preferă MFP?

Cum o schimbare a sistemului de impozitare, cel puțin la zăcămintele aflate în exploatare, ar ridica mai multe probleme, inclusiv legale, probabil că statul român se gândește să păstreze actualul sistem de redevențe aplicat venitului ca bază de impozitare. Ceea ce nu se știe este dacă va păstra și actualul sistem de cote progresive sau va introduce o cotă unică de impozitare a veniturilor companiilor de petrol și gaze. Dacă ar introduce o cotă unică, aplicând aceeași regulă de trei simplă favorită a MFP, ce ignoră orice elasticitate a veniturilor raportate la majorarea impozitării, rezultă că noua cotă aplicată veniturilor companiilor petroliere ar trebui să se situeze undeva între 8,75% și 9,8%. Asta pentru că, în medie, deși la ora actuala redevențele la petrol sunt cuprinse între 3 și 13,5%, iar cele la gaze între 3 și 13%, Petrom și Romgaz achită ca 7% din venituri ca redevențe. La acestea se adaugă alte miliarde de euro (2, numai în cazul Petrom), ca accize, impozit pe profit, taxe salariale, etc. În plus, industria mai achită taxa adițională pentru vânzările de petrol din producția internă de 4 euro/tonă, și este subiectul suprataxării cu 60% a profiturilor rezultate din liberalizarea prețurilor pentru gaze naturale (495 RON / 1000 m3), concomitent cu acordarea unei deduceri pentru investiții de maxim 30% (măsuri temporare aplicabile în perioada 01.02.2013 – 31.12.2014). Suplimentar, se aplică o taxă de 0,5% din veniturile rezultate din extracția petrolului brut.

În cazul în care este păstrat actualul sistem progresiv, în funcție de producția trimestrială și anuală, ar însemna că noile cote marginale s-ar situa între 4,38 și 4,9%, în cazul celei inferioare și 16,8 și 18,9%, în cazul celei superioare.

Screen Shot 2013-09-17 at 6.05.04 PM

Productivitate scăzută și costuri de operare ridicate

Guvernul va avea însă o mare surprinză în cazul în care ar dori să aplice noile cote. Motivul: fragmentarea zăcămintelor (șase zăcăminte sunt responsabile pentru aproximativ 40% din producția României, în timp ce alte aproximativ 400 de restul). România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa, cu 31 barili echivalent petrol pe zi în cazul Romgaz și 17 barili echivalent petrol pe zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 265 bep/zi, una din Marea Britanie 409 bep/zi, iar una din Israel 4.804 bep/zi, de exemplu. O majorare a cotei inferioare la nivelul unei cote unice, de 8,75-9,8 sau la nivelul unei cote inferioare majorate cu 25-40% (3,75-42%) ar putea determina cele două companii să păstreze în exploatare doar zăcămintele mari și cu productivitate ridicată și să închidă majoritatea celor 400 de zăcăminte mici. Și asta pentru că în România, costul de operare este extrem de ridicat, de 17 dolari pe baril echivalent petrol, țara noastră fiind depășită doar de Marea Britanie cu 23 de dolari pe baril echivalent petrol. În comparație, Franța are un cost de operare de doar 15 dolari, Italia de 10 dolari iar Israelul de 3 dolari.

Astfel, guvernul s-ar putea vedea văduvit nu numai de veniturile din redevențe scontate, ci și de taxele salariale ale angajaților care lucrează la acele zăcăminte. În plus, producția de petrol a României, în loc să se majoreze, s-ar micșora considerabil, cu atât mai mult cu cât România are un grad ridicat de epuizare a zăcămintelor, de 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%.

Italienii și francezii, mai prietenoși cu zăcămintele mici

Statele cu o structură la fel de fragmentată a zăcămintelor practică o politică fiscală prietenoasă cu zăcămintele mici. În cazul Italiei, pentru un zăcământ onshore cu o producție anuală de până la 30,000 tone de petrol / an, rata medie de redevență este de aproximativ 3,3%, similară cu cea aplicabilă în momentul de față în România pentru un câmp de mărime similară (3,5%). De altfel, ENI – cel mai mare jucător de pe piața italiană a plătit în anul 2012 o redevență de 8%, în timp ce în România media a fost de aproximativ 7 – 8%.

De asemenea, producția din zăcămintele de petrol/gaze naturale care în România este taxată la o rata de 3,5%, în Franța exte exceptată, ca și o parte din producția aferentă zăcămintelor care se încadrează în Romania la pragul 2 de taxare (5% pentru petrol/7% pentru gazele naturale). Rata medie de redevență înregistrată de cel mai mare producător francez de petrol (Vermillon) în 2012 a fost de aproximativ 5%. {jathumbnailoff}

CEO-ul OMV Petrom ocupă locul 27 în topul celor mai puternice femei de afaceri realizat de Fortune

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 15 October 2013 12:26

Mariana Gheorghe gaze de sist BUNDirectorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, ocupă locul al 27-lea într-un top realizat de revista americană Fortune la nivel mondial, dar fără SUA, al celor mai puternice 50 de femei din lumea afacerilor.

CEO-ul Petrom a urcat cinci poziții față de ediția de anul trecut, când a fost inclus pentru prima dată în topul "Most Powerful Women: The International Power 50".

Mariana Gheorghe este primul director român al unei companii şi singurul din Europa de Sud-Est prezent în acest top.

Clasamentul din acest an este condus de CEO-ul companiei petroliere Petrobras (Brazilia), Maria das Graças Foster. În continuare, top cinci este completat de Güler Sabanci - de la Sabanci Holding (Turcia), Gail Kelly - Westpac (Australia), Chanda Kochhar - ICICI Bank (India) şi Annika Falkengren - SEB (Suedia).

Pentru Statele Unite, topul "50 Most Powerful Women in Business" al Fortune este condus de Ginny Rometti - CEO al IBM, urmată de Indra Nooyi - şefa PepsiCo, Ellen Kullman - DuPont, Marillyn Hewson - Lockheed Martin şi Sheryl Sandberg - Facebook.

Topul "Most Powerful Women in Business" este realizat de editorii Fortune folosind patru criterii, respectiv dimensiunea şi importanța în economia globală a companiei conduse, situația actuală şi strategia companiei, carieră (precum CV şi perspective), precum şi influența culturală şi socială a persoanei.

Producătorii nu se înghesuie să intre pe noua bursă a gazelor de la OPCOM, Petrom este momentan singura companie înregistrată pentru tranzacții

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 03 October 2013 15:19

NaftogazOMV Petrom Gas SRL, subsidiară a OMV Petrom, este deocamdată singura companie care s-a înregistrat oficial ca participant pentru a efectua tranzacții pe noua bursă a gazelor naturale administrată de OPCOM – Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN). Înregistrarea pe această piață costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare pe bursă – 821 de lei, bani încasați de OPCOM. Și cei de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) susțin că sunt pregătiți pentru demararea tranzacțiilor cu gaze naturale pe platforma proprie.

„La sfârșitul lunii septembrie, o societate figura ca participant înregistrat la Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN)”, se arată într-un comunicat al OPCOM, aceasta fiind OMV Petrom Gas SRL, subsidiară a OMV Petrom.

Regulamentul privind tranzacționarea gazelor naturale pe platforma PCGN de la OPCOM a fost aprobat și a intrat în vigoare încă de la sfârșitul lunii iulie a acestui an, printr-un ordin al ANRE.

De asemenea, au fost aprobate tarifele care urmează să fie încasate de OPCOM de la traderii de gaze naturale. Înregistrarea pe piața PCGN costă 400 de lei pe an, iar introducerea unei oferte de vânzare – 821 de lei.

Previziuni neconfirmate deocamdată

Pe 19 septembrie, președintele ANRE, Nicolae Havrileț, declara că primele tranzacții cu gaze naturale la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) ar putea fi derulate până la sfârșitul respectivei luni, ANRE avizând toate procedurile necesare în acest sens.

Cu o zi înainte, președintele BRM; Septimiu Stoica, făcea declarații similare în legătură cu instituția sa.

„În acest moment au fost parcurși toți pașii necesari pentru începerea tranzacțiilor. În ceea ce ne privește, BRM și-a făcut temele și este pregătită de lansarea primelor ordine. Deținem o platformă de tranzacționare modernă, care a fost deja testată în condiții reale de piață. Ne sprijinim pe expertiza unei echipe cu mai bine de douăzeci de ani de experiență în domeniul bursier și, în ultimele luni, am derulat o campanie de informare și conștientizare a actorilor din piață. Practic, putem spune că până la lansarea efectivă a bursei gazelor naturale este o chestiune de zile. (...) Desigur, nu ne putem aștepta la un volum record de ordine chiar de la început”, declara Septimiu Stoica pe 18 septembrie.

Potrivit informațiilor de pe site-ul BRM, pe data de 10 octombrie va avea loc o licitație la care Spitalul Municipal de Urgență din Roman, Neamț, vrea să cumpere gaze naturale reprezentând echivalentul a 4.100 MWh, care să înceapă să fie livrate începând cu 1 noiembrie. Garanția bursieră este în valoare de 3.000 de lei.

Înființarea burselor – obligatorie, nu șu tranzacționarea

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale este un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă producătorii de gaze naturale nu sunt obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Romgaz și Petrom sunt cei mai importanți producători de gaze din România, având cumulat o cotă de piață de circa 90%. Alți producători sunt Amromco Ploiești, Aurelian Oil&Gas, Lotus Petrol sau Foraj Sonde.

Guvernul va modifica, probabil în luna octombrie, legea energiei, în sensul acordării posibilităţii de a tranzacţiona gaze naturale pe platformele OPCOM şi producătorilor de gaze din afara ţării, a declarat, recent, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Încă o ambiție de lideri regionali

„Ambiţia noastră este să devenim un pol energetic regional. Vrem ca şi bursa de energie OPCOM să devină o bursă regională. (...) Şi vom da posibilitatea ca şi alţi producători de gaze din afara ţării să tranzacţioneze gaze în România”, a afirmat Niţă, adăugând că, în viitor, România va fi o piaţă atractivă pentru producătorii străini de gaze, din perspectiva preţului.

Traderul de energie și mărfuri Mercuria a anunțat recent că va investi suma de 50 de milioane de dolari în producătorul român de petrol și gaze Amromco Ploiești, controlat de americanii de la First Reserve, pentru a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.

„Există oportunităţi semnificative în aceste pieţe energetice din Europa de Est care trec printr-o fază de liberalizare. Mercuria va fi bine poziţionată dacă România va deveni un exportator de gaze naturale. Este un caz tipic de avantaj al primului venit”, a declarat Matthew Gray, analist la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Începând cu data de 1 iulie 2013, preţul final al gazelor naturale în România a crescut cu 8% pentru consumatorii casnici şi cu 3% pentru cei industriali. Potrivit ANRE, următorul pas din calendarul de liberalizare pentru populaţie este 1 octombrie 2013, când preţul gazelor va fi majorat cu cel mult 2% pentru consumatorii industriali, în timp ce pentru cei casnici tariful va creşte cu maximum 1%.

Carburanții s-au scumpit în ultimele trei luni în UE, dar s-au ieftinit în România

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 01 October 2013 13:23

Benzina ieftinire cerere petrol BUNEvoluția prețului internațional al petrolului nu a fost ignorată de companiile autohtone, benzina ieftinindu-se în ultimele 3 luni cu aproximativ 30 de bani, în timp ce motorina cu numai 3 bani. Motivul pentru care benzina s-a ieftinit mai mult decât motorina ține atât de structura cererii, din ce în ce mai predominantă fiind componenta de motorină, dar și de cea a producției.

În România, în continuare, rafinăriile produc insuficientă motorină, ceea ce face ca o bună parte din aceasta să fie importată. Din accizarea în vamă a produselor energetice din import (în special motorina) s-au încasat la buget, în 2012, 1,249 miliarde lei, cu 7,6% mai mult decât în 2011 (1,161 miliarde lei).

Așa se face că la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 costă astăzi 5,61 de lei (față de 5,9 lei la finalul lunii iulie), în timp ce unul de motorină standard, 5,88 (față de 5,91 lei la finalul lunii iulie). Benzina Extra 99 s-a ieftinit la rândul ei, în ultimele două săptămâni, de la 6,31 lei la 6,04 lei iar motorina Extra de la 6,14 lei la 6,11 lei.

Scumpiri marginale în UE

Ieftinirile din ultimele trei luni sunt contrare tendinței europene, care și ea se confruntă cu o inadecvare a capacităților de producție de motorină în raport cu cererea. Astfel, România este statul european cu cea mai ieftină benzină, 1,256 euro pe litru, urmat de Estonia (1,277 euro/l), Luxemburg (1,331 euro/l) și Bulgaria 1,331 euro/l). În ceea ce privește prețul motorinei, România ocupă locul 5 la nivelul UE, cu 1,333 euro/l, fiind devansată de Luxemburg (cu 1,222 euro/l) și statele Baltice. La nivelul UE, în ultimele 3 luni, benzina s-a scumpit cu aproximativ un eurocent, iar motorina cu 3 cenți.

Screen Shot 2013-10-01 at 1.17.35 PM

Venituri record din accizarea motorinei importate

Statul român a încasat anul trecut la buget accize pe benzină și motorină în sumă totală de 8,409 miliarde de lei, cu 6,5% mai mult decât în 2011 (7,893 miliarde lei). Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), combustibilii s-au scumpit cu 5,14% în 2012, în condițiile unei majorări cu 4,4% a accizei la motorină începând cu 1 ianuarie 2012 și a unui curs de schimb utilizat la calculul accizelor de 4,3001 lei/euro, cu 0,85% mai defavorabil pentru contribuabili decât cel aferent anului anterior, de 4,2655 lei/euro. În urma majorării accizei la motorină, încasările la buget din această sursă au crescut anul trecut cu 9,5%, de la 5,202 la 5,697 miliarde lei, potrivit contului de execuție a bugetului de stat pe 2012. Încasările din accizarea benzinei au crescut cu doar 0,78%, de la 2,690 la 2,711 miliarde lei. Din accizarea în vamă a produselor energetice din import (în special motorina) s-au încasat la buget, în 2012, 1,249 miliarde lei, cu 7,6% mai mult decât în 2011 (1,161 miliarde lei). {jathumbnailoff}

Sectoarele energetice și de utilități cumulau aproape 22% din totalul investițiilor străine din România la finalul lui 2012

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 30 September 2013 17:26

Energie ISDEnergia și utilitățile cumulau, la finalul anului trecut, peste 21,8% din totalul investițiilor străine directe acumulate în economia românească, suma totală a intrărilor de bani din străinătate în aceste sectoare economice ridicându-se la peste 12,9 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Dintre acestea, cea mai mare contribuție au avut-o investițiile străine directe (ISD) în companii din sectorul energie electrică, gaze și apă, care s-au ridicat la 5,721 miliarde euro, reprezentând 9,7% din soldul acumulat al ISD per total economie la finalul anului 2012.

Sectorul de prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice atrăsese, la finalul lui 2012, ISD în valoare totală de 3,962 miliarde euro, adică 6,7% din totalul intrărilor de bani din străinătate în economia românească.

Industria extractivă a contribuit la ISD cu 3,225 miliarde euro, respectiv 5,5% din total.

Anul trecut, în industria extractivă și în sectorul energie electrică, gaze și apă, soldurile investițiilor străine directe acumulate de tip greenfield (pornite de la zero) au ajuns la suma totală de 1,064 miliarde euro, reprezentând aproape un sfert (24,1%) din totalul soldurilor ISD de acest tip.

La 31 decembrie 2012, soldul final al investiţiilor străine directe a înregistrat valoarea de
59,126 miliarde euro, din care 66,4% (39,266 miliarde euro) au reprezentat participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 33,6% (19,860 miliarde euro) – credit net primit de la investitorii străini.

Fluxul net de investiţii străine directe, în anul 2012 a atins nivelul de 2,138 miliarde euro, din care 37,2% (795 milioane euro) au reprezentat participaţii la capital, iar 62,8% (1,343 miliarde euro) - credit net primit de la investitorii străini.

„În anul 2012, investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii”, precizează BNR.

Marea Neagră fără frontiere: Petrom, Exxon și Shell vor împărți cu guvernul Ucrainei producția de gaze naturale din perimetrul offshore Skifski

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 27 September 2013 12:34

Petrom Ucraina BUN IIUcraina a încheiat un acord cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra privind împărţirea producţiei care urmează să fie extrasă din perimetrul gazeifer Skifski din nord-vestul Mării Negre.

Consorţiul intenţionează să extragă gaze naturale din zăcământul Skifski, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României, potrivit unui anunţ al preşedinţiei ucrainene.

Acordul a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Ianukovici. Ceremonia a avut loc la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Contractul final ar urma să fie semnat peste o lună, la Kiev.

Stavytsky a precizat că exploatarea Skifski va da un randament de 8-10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

Anul trecut, OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Ucrainenii fug de ruși către Vest

Ucraina încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale, după numeroase dispute cu Rusia, în prezent singura sursă de import.

Kievul speră să semneze în luna noiembrie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, un prim pas spre liberalizarea comerţului cu vecinii din vest, încercând să se îndepărteze astfel de zona de influenţă a Rusiei.

Guvernul ucrainean a mai semnat în ianuarie, cu Shell, un acord evaluat la 10 miliarde de dolari vizând exploatarea zăcămintelor de gaze de şist. Chevron a câştigat anul trecut o licenţă de explorare de gaze de şist în vestul Ucrainei.

Caracteristicile sistemului de împărțire a producției

Sistemul de împărțire a producției este caracteristic, potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers (PwC), în special statelor din Asia și Africa. Motivele țin atât de caracteristicile industriilor din statele respective, cât și de condițiile naționale specifice.

Contractele de împărțire a producției sunt contracte prin care statul acordă unei companii private dreptul de exploatare a unui potențial zăcământ, producția rezultată urmând a fi împărțită între companie și stat. Compania își asumă integral riscurile investiționale, statul urmând a încasa partea sa din producție numai după ce exploatarea devine funcțională. În schimb statul, care este de facto proprietarul exploatării, rămâne cu toate costurile de decontaminare.

Aceste tipuri de contracte sunt caracteristici unor zăcăminte mari, menite a motiva compania privată să intre în parteneriat cu statul, și unor zăcăminte considerate relativ ușor exploatabile din punct de vedere comercial. Maturitatea zăcămintelor trebuie să fie redusă, de preferabil fiind vorba de zăcăminte noi. Fragmentarea în plan teritorial trebuie să fie mică, iar producția pe sondă mare.

Condițiile naționale specifice, precum strategia energetică națională, cele comerciale sau climatul economic, politic şi legislativ pot face ca o companie privată să prefere un astfel de contract, considerat mai protector cu interesele companiei.

Gigantul Mercuria investește 50 de milioane de dolari în compania românească Amromco, pentru a profita de liberalizarea prețurilor la gaze

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 23 September 2013 11:40

MercuriaTraderul de energie și mărfuri Mercuria va investi suma de 50 de milioane de dolari în producătorul român de petrol și gaze Amromco Ploiești, controlat de americanii de la First Reserve, pentru a profita de liberalizarea prețurilor la gaze naturale de pe piața românească, precum și de oportunitățile de export de pe această piață.

„Capitalul va fi utilizat în scopul accelerării dezvoltării companiei Amromco în România și în spațiul Europei de Est, prin extinderea parteneriatelor existente și consolidarea poziției deținute în plan regional. Partenerii includ companiile Petrom și Romgaz”, se arată într-un comunicat al Amromco.

Investiția va asigura, de asemenea, fonduri suplimentare necesare accelerării dezvoltării celorlalte active ale companiei, care includ 30 de perimetre de exploatare, dezvoltare și explorare pe teritoriul României.

În decembrie 2012, Amromco a achiziționat de la Petrom 3 câmpuri petroliere situate în partea de nord-est a României și intenționează să continue colaborarea cu compania controlată de austriecii de la OMV.

Din 2003, Amromco are un parteneriat cu Romgaz, derulând operațiuni de dezvoltare și reabilitare a producției în câteva câmpuri deținute de compania românească de stat, care au dus la obținerea unei producții suplimentare de circa 2 miliarde de metri cubi.

Ca parte integrantă a acordului recent parafat, Amromco și Mercuria vor stabili, de asemenea, o asociere de marketing pentru vânzarea de gaze. First Reserve va rămâne acționarul majoritar al Amromco.

Prin combinarea liberalizării prețului la gaze în România cu oportunitățile pe piața de export, Amromco deține o poziție care îi asigură beneficii din tarifarea îmbunătățită a gazelor, se arată în comunicatul citat.

„Considerăm că România va deveni un punct energetic central în zonă, iar Amromco deține poziția unică ce îi permite să devină unul dintre participanții de seamă în cadrul pieței liberalizate de gaze în curs de desfășurare”, a declarat directorul de investiții al Mercuria, Shameek Konar.

Amromco are sediul central în Houston, Texas, și deține în România 30 de perimetre de explorare și exploatare hidrocarburi, având peste 300 de angajați. Anul trecut, Amromco a consemnat pierderi de aproape 70 de milioane de lei, nivel dublu față de 2011, și o cifră de afaceri de aproape 77 milioane lei, în creștere cu peste o treime față de anul anterior (57,5 milioane lei).

Mercuria este unul dintre cei mai mari traderi internaționali independenți de energie și mărfuri, cu afaceri de 98 de miliarde de dolari în 2012.

First Reserve este cea mai mare companie privată internațională concentrată exclusiv pe energie, cu capital cumulat de peste 23 de miliarde de dolari de la înființare (1983) până în prezent.

România - țara europeană cu cea mai mică producție medie pe zăcământ, cu grad ridicat de epuizare a resurselor și cu costuri uriașe de operare

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 19 September 2013 12:13

Screen Shot 2013-09-19 at 10.33.06 AMÎn opinia publică și în rândul politicienilor autohtoni, există un curent majoritar care consideră că România este o țară bogată în resurse energetice și care percepe investițiile în domeniu drept un moft sau o formă de optimizare fiscală în detrimentul bugetului de stat.

Optimiștii se simt încurajați de faptul că România se află pe locul cinci în Europa la producția de țiței și gaze, iar gradul de dependență de importuri este de 25%, sub media europeană de 50%.

Numai că, la o analiză mai detaliată a domeniului, lucrurile nu stau chiar roz, dimpotrivă. Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers (PwC), sectorul de petrol și gaze din România se confruntă cu mai multe probleme, și nu de ieri de azi, ci de mai mult de 3 decenii. În România zăcămintele convenționale au o maturitate ridicată şi un declin natural accentuat și, în pofida declarațiilor politicienilor, în realitate, la nivel european, România este un producător de talie mică.

Screen Shot 2013-09-17 at 5.58.53 PM

În 2012, principalul producător de petrol și gaze din Europa a fost Norvegia, care a extras 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep). Ea a fost urmată de Marea Britanie, cu 583 milioane bep, de Olanda—cu 520 milioane bep, de Danemarca—cu 114 milioane bep și de România, cu o producție de 102 milioane bep. În urma României s-a situat Germania, care a produs anul trecut 98 milioane bep, Italia—91 milioane bep, Polonia—44 milioane bep, Turcia—20 milioane bep, Austria—18 milioane bep, Israel—16 milioane bep, Croația—16 milioane bep și Franța—9 milioane bep.

Grad ridicat de epuizare a zăcămintelor de 87%

Comparativ cu alte state producătoare de petrol și gaze, România are însă un grad ridicat de epuizare a zăcămintelor, de 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%. De asemenea, țara noastră are un cost de operare extrem de ridicat, de 17 dolari pe baril echivalent petrol, fiind depășită doar de Marea Britanie cu 23 de dolari pe baril echivalent petrol. În comparație, Franța are un cost de operare de doar 15 dolari, Italia de 10 dolari iar Israelul de 3 dolari.

Screen Shot 2013-09-19 at 10.33.45 AM

Un alt element care arată situația destul de dificilă în care se află sectorul de petrol și gaze din România și perspectivele nu tocmai roze ale acestuia este fragmentarea zăcămintelor (șase zăcăminte sunt responsabile pentru aproximativ 40% din producția României, în timp ce alte aproximativ 400 de restul). România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa, cu 31 barili echivalent petrol pe zi în cazul Romgaz și 17 barili echivalent petrol pe zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 265 bep/zi, una din Marea Britanie 409 bep/zi, iar una din Israel 4.804 bep/zi.

Investițiile și creșterea eficienței energetice, singurele soluții 

Concluzia celor de la PwC este că, la nivelul resurselor convenționale, caracteristicile industriei de petrol şi gaze din România sunt unice la nivel european şi necesită investiții semnificative datorită maturității ridicate a zăcămintelor, fragmentării zăcămintelor, nivelului scăzut al producției per sondă, calității scăzute a petrolului, complexității geologice, riscului ridicat în cazul explorării zăcămintelor de mare adâncime şi utilizării tehnicilor de îmbunătățire a producției. În plus, sectorul de petrol și gaze convențional din România se confruntă și cu alte provocări, printre care costurile ridicate de dezvoltare şi producție pentru implementarea de noi tehnologii, costurile de operare mari generate de nivelul scăzut al producției per sonda, costurile de finanțare semnificative, oferta locală limitată pentru instalațiile de foraj sau accesu limitat și lipsa infrastructurii în cazul noilor perimetre de explorare.

Screen Shot 2013-09-19 at 10.34.13 AM

În ceea ce privește sectorul offshore, PwC susține că acesta se confruntă cu mai multe provocări tehnice, printre care riscuri geologice, coroziunea ridicată în apele de mare adâncime din cauza lipsei de oxigen și structura topografică a Mării Negre. Nu sunt de ignorat nici riscurile investiționale ridicate, lipsa infrastructurii şi accesul limitat pentru echipamente prin Strâmtoarea Bosfor, costurile logistice însemnate sau numărul redus de prestatori locali de servicii de foraj având competențe pentru proiecte în ape de mare adâncime.

"Producția de gaze de șist și cea din Marea Neagră ar putea începe cel mai devreme în 2020. Din calculele noastre, dacă se investește masiv în acest sector și nu vom îmbunătăți eficiența energetică cu 20% până în 2030, România va depinde de importuri în proporție de 80% în 2030", a declarat Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est în cadrul PriceWaterhouse Coopers (PwC). {jathumbnailoff}

 

PwC: Sistemul de redevențe la petrol și gaze actual este cel mai potrivit pentru România. Guvernul ar trebui să practice o impozitare moderată

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 17 September 2013 18:43

pwc-romaniaÎn România, politicienii, dar și opinia publică în general, sunt de părere că actualul sistem de redevențe în sectorul de petrol și gaze este unul dezastruos. Un studiu PricewaterhouseCoopers însă arată că situația nu este chiar atât de rea, dimpotrivă chiar.

Chiar dacă nu se pronunță cu privire la oportunitatea sau nu a majorării actualelor redevențe (cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze), experții PwC consideră că sistemul de concesiune actual este cel mai potrivit pentru România.

Potrivit PwC, sistemul de taxare bazat pe venit este adecvat României deoarece ține seama de nivelul producției pe zăcământ şi de evoluţia prețului hidrocarburilor. În plus, "sistemul fiscal ar trebui să aibă în vedere şi deduceri pentru exploatarea de hidrocarburi în condiţii dificile (e.g. zăcăminte convenționale de mare adâncime, zăcăminte cu maturitate ridicată, petrol greu, zăcăminte în perimetre marine), să fie simplu şi uşor de implementat şi monitorizat".

Referitor la nivelul cotelor ce ar trebui să fie aplicate, Vasile Iuga, senior partner la compania de consultanță și audit PwC, a declarat că menținerea unor cote diferențiate ar fi recomandată pentru a nu se evita închiderea zăcămintele marginale, cu o producție mică. "Având în vedere volumul scăzut al producției, gradul avansat de epuizare al zăcămintelor, costurile de operare ridicate, producția mică per sondă, prospectivitatea moderată și riscurile crescute, România ar trebui să practice o impozitare moderată în scopul stimulării investițiilor în sectorul de petrol. Acesta poate reprezenta un motor de creștere al economiei și poate contribui la menținerea gradului de independență energetică la un nivel acceptabil.", este concluzia studiului PwC prezentat marți.

Screen Shot 2013-09-17 at 6.05.04 PM

Guvernanții compară mere cu pere

Reprezentanții PwC și David&Baias consideră totodată raportarea redevențelor la media europeană, anunțată de autorități, drept irelevantă. "Noi nu credem că o medie europeană este relevantă. Nu știu la ce s-au referit domniile lor (Daniel Chițoiu, fost ministru al Economiei, în prezent ministru al Finanțelor vicepremier, și ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță - n.r.)", a declarat Iuga.

În general, ratele redevențelor aplicabile în România sunt aliniate cu cele din țările europene cele mai comparabile, susține PwC. Este adevărat că țările bogate în resurse practică un nivel mai ridicat de taxare, în timp ce țările cu condiții dificile de producție practică o taxare moderată. Creșterea semnificativă a ratelor redevențelor poate descuraja investițiile și conduce la o scădere a producției, cu impact pe independența energetică și reducerea veniturilor la bugetul de stat. De altfel, diferențele dintre statele care au cote ridicate ale redevențelor și România nu este chiar atât de mare. Motivul este că cota de 52% din Danemarca, de exemplu, este una nominală și este aplicată unei alte baze de impozitare, profitul, și nu veniturilor ca în România. În realitate, cota de impozitare efectivă din Danemarca este echivalentă unei cote de 18% aplicată veniturilor și nu profiturilor. Diferența mare dintre cota nominală și cea efectivă nu este una ce ține doar de baza de impozitare, ci mai include și diferitele deductibilități, specifice sistemelor de impozitare a profitului, nu și celor de aplicare a redevenței unei baze reprezentate de venituri.

Screen Shot 2013-09-17 at 5.58.53 PM

Gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este de 87%

La rândul său, Sorin David, managing partner la firma de avocatură David&Baias, a spus că actualul sistem de redevențe "este potrivit și nu este dezastruos, din perspectiva statului", adăugând că "dacă noul sistem de impozitare nu va fi suficient de stimulativ, credem că sunt riscuri mari să descurajăm multe investiții de care avem nevoie. Noi nu spunem că nu trebuie să crească. Nu milităm pentru un nivel anumit de redevențe. Sistemul trebuie să aibă în vedere toate riscurile", a afirmat David. Potrivit acestuia, gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este mare, respectiv de 87%, iar costurile de operare sunt printre cele mai mari din Europa, adică 17 dolari/baril echivalent petrol (bep). David a mai spus că România are printre cele mai mici producții pe sondă din Europa și din lume. {jathumbnailoff}

OMV Petrom investește alte 3,7 milioane de euro în Institutul de Cercetări și Proiectări Tehnologice din Câmpina, proiect finanțat parțial din fonduri europene

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 03 September 2013 09:39

1OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, va începe modernizarea Institutului de Cercetare și Proiectare Tehnică (ICPT) de la Câmpina, în care deja a investit de la privatizare 12 milioane de euro. 

Cu investiții totale estimate la circa 3,7 milioane euro, în perioada 2013-2015, proiectul va fi finanțat atât din din surse proprii, cât și din fonduri europene, prin programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala „Investiții pentru viitorul dumneavoastră”. 

În acest sens, compania a semnat un contract de finanțare cu Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare pentru suma de 1,5 mil euro. Potrivit unui comunicat al companiei, proiectul vizează construcția unui depozit de carote1 și dotarea laboratorului cu echipamente moderne.

Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Explorare și Producție, susține că „modernizarea ICPT este foarte importantă pentru divizia de explorare și producție, având în vedere ca institutul gestionează analiza structurilor de sol si desfășoară activități legate de cercetarea și dezvoltarea de tehnici noi de foraj, adecvate zăcămintelor pe care le operam. Faptul ca am reușit să obținem finanțare din fonduri europene reprezintă un succes și sper ca astfel să încurajăm inițiative similare, contribuind la creșterea ratei de absorbție a fondurilor de la Uniunea Europeană.”.

Unul din obiectivele majore din strategia OMV Petrom se referă la redezvoltarea unor zăcăminte cheie, iar ICPT Câmpina este un partener esențial prin activitatea de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește tehnologii de foraj moderne și adecvate. În același timp, ICPT păstrează baza de date a structurilor de sol și furnizează analize de carote din fiecare locație relevantă, luând în considerare dezvoltarea istorică a zăcămintelor respective.

Proiectul de modernizare a Institutului se va derula în perioada 2013-2015 și vizează construcția unei noi clădiri care va deservi activitatea de laborator și de stocare a carotelor (care sunt păstrate în prezent în trei locații diferite) precum și modernizarea echipamentului necesar pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, o parte din acesta fiind învechit.

Institutul de Cercetări și Proiectări Tehnice (ICPT) din Câmpina a fost înființat în 1950 și s-a remarcat de-a lungul timpului ca un important centru de cercetare științifică pentru industria petrolieră, fiind promotorul progreselor în ingineria de zăcământ, foraj și extracție.

În prezent, ICPT face parte din Divizia Explorare – Producție, Unitatea Domestic Assets în cadrul OMV Petrom S.A.

Cu o bogată experiența în cercetarea din industria petrolieră, ICPT execută la un înalt nivel de calitate și eficiență, analize complexe de laborator acoperind necesitățile activităților de Explorare și Productie.

Începând cu anul 2005 ICPT Câmpina beneficiază de un amplu program de investiții ce are ca obiectiv modernizarea și retehnologizarea laboratoarelor. Investițiile s-au ridicat la aproximativ 12 mil euro din care 6 mil euro au fost alocați pentru modernizarea infrastructurii și 6 mil euro pentru achiziționarea de echipament de laborator și cercetare de ultima generație.

Austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, au descoperit gaze naturale în Pakistan și vor începe producția în următoarele 3 luni

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 30 August 2013 13:27

Pakistan OMVOMV, compania-mamă a Petrom, controlată de statul austriac, a descoperit resurse de gaze naturale și condensat în Pakistan, pe concesiunea Mehar, și intenționează să demareze producția la zăcământul respectiv în trimestrul al IV-lea din 2013.

Descoperirea a fost făcută la sonda Sofiya-2 de pe concesiunea Mehar, localizată în provincia Sindh din Pakistan.

OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, deține 75% din drepturile aferente concesiunii Mehar, restul fiind controlate de Ocean Pakistan Limited (15%), Government Holding Private Limited, firma de stat prin care guvernul pakistanez administrează resursele de petrol și gaze ale țării (5%) și Zaver Petroleum Company (5%).

Testele derulate la sonda Sofiya-2 au dus la o estimare de producție de circa 59 de milioane de metri cubi de gaze pe zi, la care se adaugă circa 1.550 de barili de condensat pe zi. OMV precizează că va mai fi nevoie de teste și evaluări pentru a confirma dimensiunile zăcământului.

Zăcământul nou-descoperit se află în apropierea facilității de procesare de la Mehar, care, astfel, poate fi utilizată pentru valorificarea resurselor respective. Cei de la OMV se așteaptă ca producția să înceapă în trimestrul al IV-lea al acestui an.

„Suntem foarte mulțumiți de aceste rezultate. Gazele și condensatul de la sonda Sofiya-2 vor putea fi procesate la unitatea de procesare de la Mehar, ceea ce va permite dezvoltarea accelerată și cu costuri reduse a noului zăcământ. Descoperirea adaugă valoare achiziției din 2011 a companiei Petronas, care constituie o parte importantă a strategiei noastre de creștere în Pakistan”, a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

OMV (Pakistan) Exploration GmbH este controlată în proporție de 100% de către OMV AG și și-a în 1991 activitatea în provincia Sindh din Pakistan. Prima descoperire semnificativă de gaze naturale a fost efectuată în 1993, la Miano, în districtul Sukkur din estul provinciei Sindh. Alte zăcăminte au fost descoperite ulterior la Sawan (1997), Latif și Tajjgal (2007).

În 2011, OMV Maurice Energy Limited, subsidiară a OMV (Pakistan) Exploration GmbH, a preluat compania Petronas Carigali Pakistan Limited. În urma acestei achiziții, austriecii au căpătat acces la noi blocuri de explorare, printre care și concesiunea Mehar. În prezent, OMV deține participații la opt concesiuni de petrol și gaze din Pakistan.

Anul acesta, OMV a cumpărat masiv participații la câmpuri offshore de petrol și gaze din sectorul norvegian al Mării Nordului, contra sumei totale de 2,65 miliarde de dolari. Pe lângă asta, austriecii au anunțat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în apele teritoriale ale Australiei.

La sfârșitul lunii iunie, OMV a demarat prospecțiuni seismice în sectorul bulgăresc al Mării Negre, pentru a investiga potențialul zăcămintelor de petrol și gaze naturale localizate în largul coastelor Bulgariei.

Petrom a vândut pe OPCOM energie produsă la Brazi în valoare de 39,4 milioane de lei, sub prețul Complexului Energetic Oltenia

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 26 August 2013 10:39

newspaper 512Investițiile, însă nu oricare, ci cele private, în energie pot avea două efecte: majorarea profitabilității unei companii prin reducerea costurilor și micșorarea prețurilor pe o piața energiei, în condițiile în care aceasta este cât mai puțin reglementată. Spre deosebire de investițiile private, care în general au ca obiectiv majorarea profitabilității unui business, cele publice au alte obiective, precum furnizarea de contracte sponsorilor electorali sau asigurarea unui nivel de ocupare a forței de muncă supradimensionat și producător de pierderi la nivelul companiilor de stat.

Chiar dacă acesta OPCOM este departe de a fi o piață nereglementată, investițiile făcute de Petrom în centrala de la Brazi par a da roade, compania reușind să vândă energie mai ieftină decât cea produsă de Complexul Energetic Oltenia, de exemplu.

Potrivit Ziarului Financiar, Petrom, cea mai mare companie locală în funcție de cifra de afaceri, a semnat la finalul săptămânii trecute tranzacţii în valoare de 39,4 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) pe bursa de energie OPCOM cu electricitatea produsă în centrala de la Brazi. Petrom a investit 530 de milioane de euro într-un unitate de producţie de energie, alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă, a cărei capacitate este de 860 MW, mai mare decât a unui reactor al centralei de la Cernavodă. Investiţia făcută de Petrom la Brazi este singura de acest tip realizată în România de la Revoluţie încoace. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul bursei de energie OPCOM, la sfârşitul săptămânii trecute Petrom a semnat şapte contracte pe termen lung de vânzare a energiei, cu preţuri cuprinse între 178,2 lei pe megawatt/oră şi 181,3 lei pe megawatt/oră, mai mici faţă de cele cerute de Com­plexul Energetic Oltenia, de exemplu, care a vândut săp­tămâna trecută energie cu 184-185 de lei pe megawatt/oră.

Capital anunță interesul celui de-al doilea mare producător de crom din lume, grupul de companii Yildirim Holding Inc., din Turcia, în participarea la procesul de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Interesul a fost anunțat zilele trecute, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Investitorii turci s-au arătat interesați și să participe la procesul de atragere de investiţii la Cupru Min Abrud și să investească, în general, în industria minieră din România, în special pe componenta minereuri.

Agerpres promovează o campanie Greenpeace, potrivit căreia Termocentrala Enel din Galaţi, ce urmează să fie ridicată în Zona Liberă a oraşului, va provoca pagube de 235 milioane de euro, anual şi va pune în pericol sănătatea locuitorilor din zonă. "România este una dintre puţinele ţări europene în care numărul deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe al celor din accidentele auto. Termocentrala Enel din Galaţi va contribui la această contraperformanţă, provocând, anual, moartea prematură a 40 de persoane, precum şi un număr de 45.000 de zile de boală. Echivalate în bani, aceste pagube, împreună cu cele de mediu, vor ridica nota de plată la aproximativ 235 de milioane de euro, anual. Poluatorul, Enel, nu va acoperi această notă de plată, ea revenind familiilor din Galaţi şi din localităţile învecinate, timp de 40 de ani", notează sursa citată.  Compania italiană Enel intenţionează să construiască o termocentrală de 800 MW, pe bază de cărbune, în Zona Liberă Galaţi, ce va folosi drept combustibil huilă importată din Ucraina, potrivit informaţiilor din Memoriul tehnic al proiectului. Pe durata celor 40 de ani de funcţionare, termocentrala va produce oraşului 6.000 de tone de pulberi în suspensie, 102.000 de tone de dioxid de sulf, 102.000 de tone de oxizi de azot, precum şi metale grele şi alte substanţe toxice. "Spre deosebire de termocentrala similară pe care Enel a finalizat-o în localitatea italiană Civitavecchia, unde stivele de cărbune sunt închise în hangare pentru a nu polua aerul oraşului, cea de la Galaţi va avea stivele de cărbune afară, expuse intemperiilor. În acest fel, proiectul din România va fi mai ieftin pentru investitorul străin", menţionează activiştii Greenpeace. 

Mediafax susține că Toyota, cel mai mare constructor auto la nivel mondial, a decis să renunţe la utilizarea unui gaz pentru instalaţiile de climatizare ale automobilelor impus de legislaţia europeană, urmând exemplul grupului Daimler care a iniţiat opoziţia faţă de acest produs din motive de siguranţă. Gazul respectiv, numit R1234yf, face obiectul unui litigiu între Daimler şi statul francez, iar Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din această ţară, urmează să ia o decizie mâine. Potrivit Daimler, acest gaz ar putea să ia foc în cazul unor coliziuni. Mercedes a contestat o decizie a Ministerului francez al Mediului de blocare a înmatriculării automobilelor clasa A, B, CLA şi SL sub motivul că acestea nu utilizează noul gaz refrigerant, aşa cum a impus o directivă europeană din luna ianuarie pentru că este mai puţin poluant. Un purtător de cuvânt al Toyota Germania a declarat vineri că noul gaz nu mai este folosit în modelele Prius Plus, Lexus GS şi GT86 comercializate în Europa, care au revenit la produsul utilizat anterior, R134a. El nu a precizat când a fost luată măsura.

Administratorul judiciar al Energopetrol aruncă vina insolvenței societății pe criză, dar și pe comportamentul „anticoncurențial” al marilor multinaționale energetice

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 23 August 2013 00:00

EnergopetrolPrețurile extrem de mici cu care s-au câștigat licitațiile pentru prestarea de lucrări electro-energetice din 2008 încoace, de la debutul crizei în România, deprecierea accentuată a leului din perioada respectivă, neîncasarea unor facturi restante de la beneficiarii de lucrări, dar și comportamentul „anticoncurențial” al marilor multinaționale energetice cliente ale societății se numără printre principalele cauze ale intrării în insolvență a companiei Energopetrol Câmpina, afirmă administratorul judicial al Energopetrol.

La finalul lunii iulie, Tribunalul Prahova a admis cererea Energopetrol Câmpina de declanşare a procedurilor privind intrarea în insolvenţă. Societatea este specializată în lucrări de instalații în domeniul energiei electrice, petrolului și gazelor

În raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei Energopetrol SA, administratorul judiciar al acesteia, societatea Andrei Ioan IPURL, afirmă că, de la începutul crizei (anul 2008), cu toate că societatea şi-a completat domeniul de activitate, autorizându-se pentru cele mai complexe lucrări electro–energetice, lucrări la înaltă tensiune, piaţa s-a deteriorat continuu, iar concurența s-a desfăşurat „nu întotdeauna respectându-se regulile”.

Pentru continuarea activităţii, societatea a participat la circa 200 de licitaţii pe an, dintre care unele au fost câştigate. În anul 2012, în special, lucrările se puteau câştiga la valori cuprinse între 50-60% din valoarea de control şi chiar sub 50%. În aceste condiţii, spune administratorul, dacă proiectele ar fi fost bine întocmite, s-ar fi reuşit obţinerea unui minim de profit.

Captivi la multinaționale

„În realitate, lucrările se desfăşoară în instalaţii electrice sub tensiune, iar lucrările suplimentare absolute necesare n-au fost acordate. În unele cazuri a trebuit să se apeleze la justiţie prin procese lungi şi costisitoare pentru a se recupera sumele datorate, de exemplu lucrarea Staţia 110 KW Câmpina”, se menționează în documentul citat.

Administratorul judiciar mai arată că, pe lângă faptul că lucrările au fost câştigate la un preţ mic, Energopetrol a avut de întâmpinat şi greutăţi subiective pe care multinaţionalele Enel, CEZ, Petrom şi altele le-au creat, de exemplu lipsa opririlor de curent în cazul staţiilor de 110 KW şi imposibilitatea derulării contractului semnat cu OMV Petrom.

În raport nu se precizează despre ce contract anume este vorba.

Potrivit raportului pe 2012 al Energopetrol, 90% din lucrările executate în 2012 au avut ca beneficiari societăți din domeniul energiei electrice, respectiv Electrica Muntenia Nord, Enel București și CEZ, alte lucrări fiind executate pentru companii de petrol și gaze precum Transgaz, Petrovest, Romfor și OMV Petrom.

Cursul valutar, bată-l vina!

Administratorul judiciar mai arată că, în această perioadă, un număr important de clienţi ai societăţii au întâmpinat la rândul lor mari probleme financiare, fapt care a dus la insolvența acestora. Sumele datorate de către aceştia, nu au mai putut fi recuperate, creându-se mari probleme financiare.

„Printre aceste firme enumerăm: All Cos Vic 2007 SRL (11.804 lei), Bat Arad SA (33.455 lei), Naţional Vst Security SRL (29.540 lei), Petrom Service Boldeşti (11.843 lei)”, se precizează în raport.

O altă cauză a insolvenței, semnalată de administratorul judiciar, este contractarea de către Energopetrol a unor lucrări de tip credit-furnizor în euro, în care costul acestora este suportat de către executant, banii fiind ulterior rambursați de către beneficiar, în cazul de față Electrica Muntenia Nord.

„Participarea la un alt tip de lucrări <credit furnizor>, contractate în euro (aşa cum a solicitat beneficiarul lucrării, SDEE Electrica Muntenia Nord) a generat pierderi importante, datorită creşterii cursului valutar în perioada când firma trebuia să încaseze. Aceste pierderi, care au fost generate de criză economică mondială, nu au putut fi prevăzute la momentul încheierii acestor contracte, de exemplu contractul încheiat în august 2008 (Staţia 110 KW Câmpina), când cursul era 3,1758lei, iar încasarea peste 2 ani, eşalonat în 3 ani, când cursul depăşeşte 4 lei”, afirmă administratorul judiciar al Energopetrol.

„Naționalismul” clienților

Administratorul judiciar arată că tot acest climat economic ostil a făcut ca societatea să plătească datoriile din ce în ce mai greu şi a trebuit să apeleze la credite bancare, care au în general clauze care pot fi suportate foarte greu atunci când lucrările sunt câştigate cu marjă mică.

„În consecinţă, principala cauză a situaţiei în care se află societatea o reprezintă numărul foarte mic de lucrări scoase la licitaţie şi concurenta nereglementata bine de legea achiziţiilor publice. Mai putem menţiona şi comportamentul multinaţionalelor, care au schimbat anumite reguli existente în construcţii şi montaj, care au defavorizat constructorul (materiale componente şi subansamble ce au fost cumpărate direct de beneficiar din ţările de origine)”, se spune în raport.

La jumătatea acestui an, principalele datorii scadente ale Energopetrol erau cele la bănci, în sumă totală de peste 6,23 milioane de lei, principalii creditori bancari fiind Garanti Bank, BCR și CEC. Energopetrol mai are datorii către furnizorii de bunuri şi servicii și furnizorii de imobilizări (6.001.976 lei), datorii către bugetul consolidat al statului și bugetele locale (1.496.106 lei), alte datorii și împrumuturi asimilate (419.497) lei, datorii către clienți creditori (335.426 lei) și datorii către salariați (211.692 lei).

„Deși societatea deține importante bunuri în patrimoniu, bază materială și contracte încheiate cu diverși parteneri, la data deschiderii procedurii se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, motiv pentru care era obligată să se adreseze tribunalului cu cerere pentru deschiderea procedurii de reorganizare”, subliniază administratorul judiciar.

Istorie de peste 115 ani

În primele 6 luni din 2013, Energopetrol a consemnat o pierdere netă de 1,79 milioane lei, față de un profit net de 4.015 lei în perioada similară din 2012, iar cifra de afaceri a companiei a scăzut cu peste 43%, de la 7,73 la 4,37 milioane lei. Veniturile totale au scăzut cu aproape 46%, de la 9,52 la 5,15 milioane lei, iar cheltuielile totale – cu doar 27%, de la 9,50 la 6,91 milioane lei.

Acționarii Energopetrol sunt Asociația salariaților societății (48,81% din titluri), SIF Muntenia (7,92%) și alte persoane juridice și fizice (43,27%).

Istoria societății începe la 13 iunie 1898, când se înființează la București Societatea Română pentru Întreprinderi Electrice și Industriale, preluând obligațiile Societății Electrice pe Acțiuni, fosta Lahmeyer din Frankfurt. La 16 februarie 1921 se transformă în Electrica - Societate Anonimă Română, iar din 1931 își stabilește sediul la Câmpina. În 1937 fuzionează cu Concordia - Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului.

În 1951, societatea se transformă în Trustul Energopetrol Câmpina, având ca obiect de activitate construcția rețelelor și executarea instalațiilor electroenergetice pentru Ministerul Petrolului, de pe întreg teritoriul României.

Compania Energopetrol este cotată la Bursa de Valori București (BVB) din data de 30.01.1998.

Dacă Petrom nu e, nimic nu e!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 14 August 2013 07:01

newspaper 512Prima pagină a publicațiilor economice de astăzi are evident ca principal subiect profitul record scos de Petrom în prima jumătate a anului. Și celelalte subiecte energetice par a fi în principal legate tot de Petrom, care și-a anunțat ieri rezultatele în cadrul unei conferințe de presă.

Ziarul Financiar, de exemplu, o citează pe Mariana Gheorghe, di­rec­torul ge­neral exe­cutiv al Petrom, care spune că una dintre cele mai mari realizări ale primei jumătăți de an a fost stabilizarea pro­ducției de hidrocarburi în România, 2013 având șanse să fie primul an de la privatizare în care s-ar putea înregistra creșterea cantităților extrase compa­rativ cu exercițiul anterior. „Cel mai important lucru în această primă ju­mătate de an a fost stabilizarea pro­ducției. Vreau măcar ca pentru pri­ma dată de la pri­vatizare să livrăm un baril în plus în 2013 față de anul trecut. Am reușit în primul semestru“, a spus Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom.

Economica.net titrează că Petrom așteaptă de la stat 20 de mil. de euro pentru poluarea terenurilor ce acum îi aparțin. Statul trebuie să ramburseze austriecilor de la Petrom 21 de milioane de euro pentru că a poluat terenurile de pe teritoriul fabricilor ce sunt acum în proprietatea companiei petroliere. Petrom a realizat, de la privatizare și până în prezent, lucrări de ecologizare a terenului de la active precum Doljchim, Petrobrazi și Arpechim de 95 de milioane de lei, bani pe care îi vrea înapoi de la statul român, potrivit contractului de privatizare. Astfel, compania petrolieră efectuează lucrările de curățire a terenului de substanțele ce îl poluează, apoi statul îi rambursează banii cheltuiți în acest scop, după verificarea acurateții datelor prezentat de companie. Factura de circa 21 de milioane de euro reprezintă lucrări efectuate în ultimii 8 ani pentru poluarea istorică, făcută de stat înaintea vânzării Petrom către OMV. „N-am văzut încă niciun ban”,  a precizat Mariana Gheorghe, director general Petrom.

Aceeași publicație electronică, Economica.net, anunță că Petrom se pregătește să scoată petrol de pe teritoriul unei țări vecine. Negocierile cu guvernul ucrainian pentru stabilirea cuantumului redevențelor pentru rezervele de țiței ce vor fi exploatate din perimetru Skifska din Marea Neagră se află aproape de final. Perimetrul din care Petrom deține 15% este cel mai mare dintre toate cele în care Petrom activează offshore. Un consorțiu de companii printre care se găsește și Petrom este aproape de a finaliza negocierile cu statul ucrainean pentru a prelua în concesiune un perimetru offshore din cadrul apelor teritoriale ale Ucrainei în vederea explorării și exploatării lui petroliere. Celelalte companii din consorțiu sunt ExxonMobil(lider de proiect), Shell și compania locală Nadra. Petrom deține 15% din acest consorțiu. „Negocierile cu Guvernul ucrainean sunt în derulare, iar ei sunt în măsură să dezvălui, dacă doresc, valoarea acorduluid e concesiune și redevențele. Trebuie să precizez, însă, că sistemul de redevențe din Ucraina presupune production sharing(împărțirea producției obținute -  n.r.) nu o taxă procentuală pe producție. Nicăieri în Europa nu se mai întîmplă așa ceva” a declarat Mariana Gheorghe, director general Petrom. Perimetrul Skifska este de apă adâncă, la circa 300 de kilometri distanță în larg de litoralul românesc și are o suprafață de aproape 15.000 de kilometru pătrați.

Capital remarcă o nouă modă în ceea ce privește companiile de asigurări la nivel global. Astfel, subsidiara de investiții a grupului Allianz, Allianz Capital Partners, a cumpărat recent două parcuri eoliene în Franța și unul în Germania. Aceste achiziții au adăugat o capacitate combinată de circa 100 Mw la portofoliul de energie regenerabilă deținut în prezent de Allianz. Un alt jucător important care și-a anuntat intenția de a investi în proiecte de energie regenerabilă este AXA, care are la dispoziție 10miliarde de euro pentru ferme eoliene, dar si pentru alte proiecte de infrastructura, aeroporturi, tuneluri sau chiar sisteme de canalizare. Motivul: Companiile producătoare de energie regenerabilă vor cheltui de circa trei ori mai mult pe asigurări până în 2020 (2,8 miliarde de dolari), în condițiile în care, în prezent, primele plătite se ridică la 850 milioane de dolari pe an, se arata într-un raport al Bloomberg New Energy Finance. Creșterea va fi determinată de proiectele tot mai complexe și mai riscante, precum fermele eoliene offshore. Conform BNEF, țări precum SUA, China, Germania sau Australia își vor crește capacitatea de producție de energie regenerabilă cu echivalentul a 2.000 miliarde de dolari până în 2030.

Ziarul Financiar semnalează că firma de prospectare geo­lo­gică Prospecțiuni București (PRSN), controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat o pierdere de 10,5 mil. lei (2,4 mil. euro) în primul se­mestru din acest an, mai mare cu 71% față de perioada similară din 2012, pierdere pusă de companie pe seama modificării po­liticii contabile privind tratarea pro­vi­zioanelor. Afacerile companiei au urcat în schimb cu 29% în același interval și au ajuns la 133 mil. lei (30 mil. euro). Reprezentanții societății spun că schimbările de ordin contabil au urcat pierderile Prospecțiuni cu 8,65 mil. lei (2 mil. euro) și în lipsa acestora ar fi raportat un rezultat negativ de 1,9 mil. lei (0,43 mil. euro) în prima jumătate a anului. Valoarea provizioanelor socie­tății s-a majorat în ultimul an cu o sumă similară și se cifra la 30 iunie la 21,9 mil. lei (4,9 mil. euro).

Perla energiei termo românești, centrala Petrom de la Brazi, s-a defectat! Din fericire, se află în perioada de garanție

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 13 August 2013 06:37

newspaper 512Banii n-aduc fericirea, nici măcar în cazul OMV Petrom. Investiția de jumătate de miliard de euro a celei mai mari companii de petrol și gaze din regiune, centrala pe gaze de Brazi, care poate asigura 9% din consumul României, funcționează începând de joi doar la jumătatea capacității sale, din cauza unei defecțiuni la transformatorul electric al unei dintre cele două turbine. 

Potrivit Economica.net, repunerea în funcțiune se va face cel mai devreme peste două săptămâni. "Pentru că e în garanție, problema va trebui rezolvată de Toshiba, firma care a montat transformatorul. Va dura pe puțin două săptămâni”, a precizat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național, citat de Economica.

Pe lângă faptul că este cea mai mare investiție privată din România într-o centrală electrică, unitatea de la Brazi este și cea mai eficientă. Funcționează în cogenerare la un randament mediu de 70%, mult peste randamentele de 40% atinse în centralele de stat.

Până la momentul reparației, centrala funcționează doar cu celălalt grup de 400 de MW. Înainte de sincopa de joi, centrala funcționa la capacitate maximă, cu toți cei 800 de MW.

Ieri, ora 16.00, producția de energie pe bază de gaz reprezenta 15% din total – circa 1.000 de MW. Pe lângă cei 400 de MW de la Brazi, încă 400 producea temocentrala Iernut aparținând de Romgaz, precum și alte centrale mai mici. 

Din total producție energie, cel mai mult provenea din termocentralele pe cărbune – 35%, apoi nuclearul cu 20% și energia hidro cu 19,5%. Din energia „verde”, eolianul producea 500 de MW, solarul 140 iar biomasa 30 de MW

Ziarul Financiar susține că Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este împotriva listării duale a Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, și susține listarea producătorului de gaze doar pe bursa de la București. Declarațiile publice făcute de responsabilii de priva­tizări ai guvernului că listarea Romgaz ar trebui să se facă concomitent pe două burse, la București și la Londra sau Varșovia, pentru că piața românească este anemică și nu ar putea asigura succesul unei oferte de 600 de milioane de euro, cât vrea statul să strângă din vânzarea acțiunilor Rom­gaz, a stârnit revoltă în rândul comunității de pe piața de capital. ASF este instituția care își va da „ok“-ul pe prospectul de listare a Romgaz. „În discuțiile pe care le-am avut cu misiunea FMI în România am insistat ca listarea Romgaz să se facă exclusiv local. Am fost împotriva listării duale a Romgaz. Priva­tizarea companiilor de stat a fost agreată cu FMI și pentru a dezvolta piața de capital românească. Ar trebui să se țină cont de acest lucru“, a spus Rușanu, citat de ZF.

Aceeași publicație, Ziarul Financiar, prezintă povestea intrării în insolvență a uzinei Vulcan și perspectivele acesteia. În două luni de la preluarea administrării de către Euro Insol compania a livrat șase unități de pompare pentru Petrom și două către compania de stat Kuweit Oil și a ajuns la o încărcare a producției de 60 - 65%. Noua con­ducere speră ca în august să livreze încă 10 unități de pompare către Kuweit Oil și să ajungă la sfârșitul anului la un grad de încărcare de 90% și să elimine pierderile care afectează compania.

Vulcan a intrat în insolvență deși până acum două luni de zile era singura societate din Europa care producea unități de pompare pentru că România are tradiție în domeniul petrolier, iar al doilea război mondial s-a dus pe petrolul românesc, pe rafinăria Astra de la Ploiești. În zona Ploiești s-a dezvoltat astfel o întreagă industrie petrolieră care a ținut practic toată Europa în perioada interbelică și chiar postbelică foarte mulți ani. Vulcan are acreditarea din partea Institutului American al Petrolului care este greu de obținut, spun reprezentanții companiei.

Anul acesta, în urma unei investiții de 300 milioane de dolari, s-a mai deschis însă o unitate de producție similară la Ploiești de către americanii de la Lufkin după ce zeci de ani, din 1959, Vulcan a deținut monopolul pe aceste echipamente.

„Din păcate, industria românească nu a înțeles care sunt dinamicile acestei piețe globalizate și a trăit cu speranța că va putea supraviețui în acea mentalitate de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, la ștergere de datorii, reeșalonări, cu scheme de personal supradimensionate, cu utilaje îmbătrânite. Concurentul nostru, pe de altă parte, Lufkin se bucură de o tehnologie de ultimă generație la Ploiești. Tehnologia învechită se traduce în costuri. Costurile Vulcan sunt cu 300% mai mari decât ale Lufkin“, spune Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, citat de ZF.

Noua instalație de desulfurare a gazelor de la Petrobrazi, în valoare de 40 milioane de euro, pusă în funcțiune de OMV Petrom

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 06 August 2013 09:25

Instalatie desulfurare gaze PetrobraziOMV Petrom a pus în funcțiune, luna trecută, o nouă instalație de desulfurare a gazelor în cadrul rafinăriei Petrobrazi, ca parte a programului de modernizare început în 2010, se precizează într-un comunicat al celui mai mare producător de petrol și gaze din regiune. Noua instalație va avea, pe de o parte, un impact pozitiv asupra eficienței energetice a rafinăriei, iar pe de alta, va permite reducerea emisiilor poluante ale rafinăriei, în linie cu nivelele europene.

Proiectul a fost demarat la sfârșitul anului 2010 și a presupus investiții care s-au ridicat la circa 40 mil. euro.

OMV Petrom a alocat un buget de investiții de circa 600 milioane de  euro pentru modernizarea și eficientizarea rafinăriei Petrobrazi, circa 500 milioane de euro fiind deja investiți până la acest moment.

În ianuarie 2013 a fost încheiată cu succes o nouă etapă în cadrul proiectului de modernizare a rafinăriei Petrobrazi: finalizarea modernizării instalației de cocsare, în urma unei investiții de circa 45 mil. euro.

"Programul de modernizare al rafinăriei Petrobrazi se apropie treptat de finalizare. Unul din principalele obiective ale modernizării a fost deja atins odată cu ajustarea capacității care permite rafinăriei sa proceseze eficient întreaga cantitate de țiței produsă de divizia noastră de explorare și producție în România. Mai mult, dorim să creștem ponderea de motorină în mixul de produse și să avem o rafinărie europeană, modernă, conformă cu standardelor de mediu din UE. Iar instalația de desulfurare este un pas important în această direcție", a declarat Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Rafinare și Marketing

Ultimă etapă în procesul de creștere a eficienței rafinăriei și îmbunătățire a randamentelor de produse albe rafinate la Petrobrazi vizează extinderea capacității instalațiilor de hidrofinare motorină și de cracare catalitică.

Investiții de 8,8 miliarde de euro în ultimii 8 ani

OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier din sud-estul Europei, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Gaze și Energie, Rafinare și Marketing. Grupul și-a consolidat poziția pe piața petrolieră din sud-estul Europei în urma unui amplu proces de modernizare și eficientizare, pentru a cărui implementare au fost realizate investiții de peste 8,8 miliarde euro în ultimii opt ani.

La sfârșitul anului 2012, Grupul exploata în România și Kazahstan rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 775 milioane de barili echivalent petrol (750 milioane barili echivalent petrol în România). Cu o capacitate nominală anuală de rafinare de 4,2 milioane tone, OMV Petrom este prezent pe piața distribuției de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria și Serbia, prin intermediul unei rețele de circa 800 stații, operate sub două branduri, Petrom și OMV. Activitatea de comercializare produse petroliere în România se desfășoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deținută în totalitate de OMV Petrom.

Pentru dezvoltarea sa sustenabilă, OMV Petrom a extins lanțul valoric al gazelor prin abordarea pieței de electricitate. În acest context, OMV Petrom operează centrala electrică pe gaze de 860 MW de la Brazi și parcul eolian Dorobanțu, cu o capacitate de 45 MW.

În anul 2012 cifra de afaceri a Grupului a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi și Impozite) a fost de 1.270 milioane euro.

OMV, cea mai mare companie industrială publică din Austria, deține 51,01% din acțiunile OMV Petrom. În Explorare și Producție, OMV activează în două țări de bază, România și Austria, și deține un portofoliu internațional echilibrat. În Gaze și Energie, OMV a vândut aproximativ 437 TWh gaze în 2012. În Rafinare și Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane tone și deținea la finalul anului 2012 aproximativ 4.400 stații de distribuție în 13 țări, inclusiv Turcia.

Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 1,62%, iar 7,74% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București.

Francezii se regenerează în România, în timp ce kazahii amenință cu investiții

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 05 August 2013 11:24

newspaper 512Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

Austriecii îşi trec pe plus eolienele din Dobrogea. OMV Petrom Wind Power, profit de 14 milioane lei

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 23 July 2013 08:01

OMV Petrom BUNDupă ce în octombrie 2011 a obţinut licenţă de producător de energie electrică, în anul 2012 OMV Petrom Wind Power a intrat deja pe profit. Firma, al cărei acţionar principal este OMV Petrom, cu 99,999% deţinere, a cumpărat în anul 2010 proiectul Wind Power Park din Dobrogea, proiect cu o capacitate de 45 MW cu posibilitate de extindere.

Anul 2012 a fost, în mod firesc, primul an în care OMV Petrom Wind Power a trecut pe profit, după ce licenţa de producător a fost obţinută în 6 octombrie 2011. Astfel că după o pierdere de 1,84 milioane lei în 2011, firma a înregistrat un profit de 13,98 milioane lei anul trecut, la afaceri de 16,5 milioane de lei, doar puţin peste profit, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

Din acest profit se vor utiliza circa 2,2 milioane lei pentru acoperirea pierderilor contabile a exerciţiilor financiare precedente, 695.970 lei ca rezervă legală, iar restul de 11 milioane lei este profitul nedistribuit.

Acţionariatul a aprobat şi numirea Ernst & Young Assurance Services ca auditor financiar al firmei pentru anul 2013 cu o remuneraţie de 15.000 de euro.

În anul 2010, Petrom anunţa pentru parcul eolian din Dobrogea, echipat cu cu turbine Vestas-V90, investiţii totale de nu mai puţin de 100 milioane de euro.

Din grupul Petrom mai fac parte compania mamă OMV Petrom şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze şi Petromed Solutions.

Compania-mamă a Petrom a descoperit gaze naturale în apele teritoriale ale Australiei

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 July 2013 12:08

OMV AustraliaOMV, compania-mamă a Petrom, controlată de statul austriac, a anunțat că a făcut o descoperire de gaze naturale offshore, în largul coastelor Australiei.

Potrivit unui comunicat al OMV, forarea unei sonde de testare în blocul Zola din apele teritoriale ale Australiei a dus la descoperirea unui zăcământ de gaze naturale constând în mai multe straturi de nisip care conțin hidrocarburi, straturi având în total 112 metri.

„Acesta este un pas important în vederea intrării în producție a blocului Zola”, a declarat Jaap Huijskes, membru al board-ului OMV, responsabil cu activitățile de explorare și producție.

În 2011, OMV a anunțat că estimează că, în zona respectivului bloc,se află straturi de gaze naturale totalizând 132 de metri, estimarea fiind efectuată în urma forării în blocul Zola a uneia dintre cele mai mari sonde de explorare a OMV.

Straturile de gaze naturale descoperite în blocul Zola sunt localizate la mare adâncime, la circa 10 kilometri de giganticul bloc Gorgon, deținut de americanii de la Chevron. Potrivit acestora, blocul Gorgon ar conține peste 1,13 mii de miliarde de metri cubi de gaze, având o durată de viață estimată la 40 de ani.

Instalația de foraj a fost instalată la o adâncime de 240 de metri, iar forajul sondei a fost efectuat până la 5.400 de metri sub nivelul mării, într-un interval de circa 3 luni. După finalizarea testelor, sonda va fi astupată și abandonată, precizează cei de la OMV.

OMV Australia are o participație de 20% în joint-venture-ul care se ocupă de proiect, restul fiind deținut de companiile Apache, care este și operatorul blocului (30,25%), Santos (24,75%), JX Nippon (15%) și Tap Oil (10%).

La începutul acestei luni, OMV a anunțat că a obținut șase licențe suplimentare de explorare offshore în apele Norvegiei, în cazul a două dintre acestea având și calitatea de operator, și că a declanșat prospecțiuni seismice în apele teritoriale bulgărești ale Mării Negre pe o suprafață de 7.740 de kilometri pătrați din blocul de explorare 1-21 Han-Asparuh, situat în sectorul vestic al mării.

De ce crește prețul benzinei mai mult în România și SUA decât în UE?

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 19 July 2013 10:13

20130529 - Oil barrelPrețul petrolului a explodat în ultima lună, ceea ce a antrenat majorări de prețuri la combustibili în întreaga lume. În România, de exemplu, în ultimele trei zile numai, prețul litrului de benzină s-a majorat cu 3 bani, în timp ce cel de de motorină, cu un ban. De la sfârșitul lunii trecute, benzina s-a scumpit în România cu aproximativ 18 bani pe litru, în schimb ce motorina s-a scumpit cu 15 bani pe litru, ambele ajungând, la stațiile Petrom, undeva în jurul cifrei de 5,92 lei.

Calculate în euro, în primele două săptămâni ale acestei luni, potrivit Oil Bulletin redactat de Comisia Europeană, prețurile la benzină și motorină din România au avansat cu 3,1 eurocenți, respectiv 4 eurocenți pe litru. Scumpirile din România au ținut pasul cu cele din SUA, unde galonul s-a majorat cu 14,7 cenți (echivalent cu o majorare de 4 cenți pe litru) și au fost superioare mediei UE (de 1,4 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,6 eurocenți pe litru) sau din zona euro (de 2,9 eurocenți pe litrul de benzină și de 2,5 eurocenți pe litrul de motorină).

România este, în continuare, statul UE cu cea mai ieftină benzină

Cu toate acestea, în urma reducerilor de preț mai agresive din prima jumătate a anului, România continuă să conducă în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, cu un preț de 1,294 euro pe litru, urmată de fostul lider de acum două săptămâni, Polonia, cu 1,304 euro pe litru. În cazul motorinei, România este depășită în topul celor mai ieftini carburanți, de Polonia, țările baltice, Bulgaria, Croația și Luxemburg.

Screen Shot 2013-07-19 at 9.29.08 AM

Ural-ul și WTI s-au apreciat mai rapid ca Brent-ul

Dar cum poate fi explicat ritmul mai susținut de scumpiri din ultimul timp de pe piața internă? Dincolo de volatilitate cursului de schimb dolar/leu, ca și în cazul SUA principala explicație constă în majorarea mai accelerată a prețului petrolului de referință în România (cel cuprins în formulele de calcul de către companiile autohtone), Ural-ul (respectiv West Texas Intermediate în cazul SUA) comparativ cu țițeiul de referință de pe piața vest-europeană (Brent-ul). În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la o primă de peste 70 de cenți, vinerea trecută prima a ajuns și la un dolar, față de Brent, după ce în ultimii 20 de ani, el s-a tranzacționat în medie la un discount de patru dolari. Similar, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a ajuns la minimul ultimilor patru ani (cea mai redusă din 18 octombrie 2010), de doar 89 de cenți. În luna februarie, ea era de 23 de dolari pe baril!

Rușii majorează taxele vamale percepute la exportul de Ural

Vești proaste pentru șoferii români vin și din Rusia, principalul exportator de Ural, care își va majora taxele vamale percepute la exportul de țiței cu 2,9% începând cu 1 august, ca urmare a majorării prețului Ural-ului. Taxa standard ar urma să crească la 379,8 dolari pe tonă, sau 51,81 de dolari pe baril, de la 369,2 dolari pe tonă în această lună.

Rușii calculează taxele vamale la export pe media Ural-ului calculată pe perioada de referință cuprinsă între cea de-a 15-a zi a unei luni și cea de-a 14-a zi a lunii următoare. În ultima perioadă de referință, media prețului Ural-ului a fost de 105,05 dolari pe baril, față de media perioadei precedente de doar 102,64 dolari pe baril.

Analiștii anticipează o ieftinire a WTI

Potrivit Bloomberg, țițeiul West Texas Intermediate s-a tranzacționat în apropierea celui mai mare nivel înregistrat în ultimele 16 luni, ca urmare a micșorării  numărului de cereri de șomaj în SUA și a reducerii stocurilor pe Noul Continent.

WTI cu livrare în luna august a ajuns ieri la 108,04 dolari pe baril, în creștere cu 1,56 dolari pe New York Mercantile Exchange. 

Brent-ul cu livrare în septembrie a crescut ieri cu 9 cenți, sau 0,1 la sută, la 108.70 dolari pe baril pe ICE Futures Europe Exchange.

WTI ar putea avea o evoluție descendentă săptămâna viitoare, aprecierea de 12% din această lună fiind considerată excesivă deanaliștii chestionați de Bloomberg. 19 din 33 de analiști, sau 58%, au estimat o reducere a prețului WTI, îăn timp ce numai 7, sau 21%, au anticipat o majorare a prețului, iar alți 7 o stagnare. Săptămâna trecută, 50% din analiștii chestionați de Bloomberg au anticipat o majorare de preț. {jathumbnailoff}

Oficial ne merge bine: Primele exporturi de gaze și noi investiții în energie eoliană

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 17 July 2013 11:03

newspaper 512Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Evoluția țițeiului scumpește masiv benzina și motorina din SUA și Europa. În România, combustibilii au câștigat 15 bani de la finalul lunii trecute

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 16 July 2013 15:07

20130212 - GasolineEvoluția prețurilor internaționale ale petrolului (care a ajuns în apropierea nivelului de 109 dolari pe barilul de Brent) nu putea fi ignorată mult timp de producătorii de benzină și motorină. Astfel, în ultimele două săptămâni, combustibilii s-au scumpit atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii.

În România, scumpirile de la începutul acestei luni au fost de aproximativ 15 bani pe litrul de benzină și de 14 bani pe cel de motorină. La evoluția prețurilor autohtone a contribuit, pe lângă majorare prețului țițeiului Ural, utilizat de companiile autohtone în formulele de calcul ale ărețului combustibililor, și deprecierea masivă a leului de la finalul lunii trecute, când acesta a pierdut numai puțin de 5 bani, în numai câteva zile, între 26 și 30 iunie.

Majorarea prețului Brent-ului, țițeiul de referință pentru Europa Occidentală este însă principala cauză a creșterii prețurilor benzinei și motorinei. Acesta a avansat numai puțin de 8-9 dolari pe baril din perioada 24-26 iunie, când prețurile combustibililor în România erau undeva la 5,71 lei pe litrul de benzină și 4,74 lei pe litrul de motorină. În cazul României situația a  fost agravată și de evoluția mai spectaculoasă a Uralul în raport cu Brent-ul. Astfel prima de tranzacționare a Ural-ului față de țițeiul din Marea Nordului a ajuns la un dolar pe baril la finalul săptămânii trecute, dupaă ce în medie în ultimii 20 de ani, Uralul se tranzacționa la un discount de patru dolari față de Brent. Diferențialul de preț dintre cele două tipuri de țiței favoriza consumatorii est-europeni în fața celor vest-europeni, însă limitarea exporturilor de Ural ale Rusiei către Europa și preferința pentru Asia ca destinație de export ar putea inversa permanent trendul ultimelor două decenii.

Evoluția Brent-ului din ultima lună

Evoluția Brent-ului din ultima lună

Evoluția cursului dolar/leu din ultimele trei săptămâni

Evoluția cursului dolar/leu din ultimele trei săptămâni

5,89 lei - litrul de benzină, 5,91 lei - cel de motorină

Așa se face că la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 costă astăzi 5,89 de lei (față de 5,74 lei la finalul lunii iunie), în timp ce unul de motorină standard, 5,91 (față de 5,77 lei la finalul lunii trecute). Benzina Extra 99 s-a scumpit la rândul ei, în ultimele două săptămâni, de la 6,16 lei la 6,31 lei iar motorina Extra de la 6 lei la 6,14 lei.

20130715 - Ural benzina motorina 1

Potrivit ultimului Oil Bulletin al Comisiei Europene, care se referă la prețurile de pe 8 iulie numai, în săptămâna 1-8 iulie, prețul benzinei s-a majorat cu 6 cenți pe litru la nivelul UE, cu 7 cenți la nivelul zonei euro și cu numai 0,14 cenți, în România. Motorina s-a scumpit și ea cu 9 cenți la nivelul UE și al zonei euro și cu numai 0,14 cenți în România, ceea ce arată impactul deprecierii leului în raport cu euro și cu dolarul de la finalul lunii trecute asupra prețului combustibililor, cel puțin în prima săptămână a acestei luni. Pentru că prețul în lei s-a majorat într-un ritm mai accelerat celui în euro.

În SUA, benzina s-a scumpit cu 14,7 cenți într-o săptămână

Nici SUA n-a scăpat de majorări de prețuri la benzină, numai în ultima săptămână galonul scumpindu-se cu 14,7 cenți, ajungând la 3,639 dolari pe galon. Creșterea a marcat o inversare de trend, și urmează unei creșteri bruște a prețurilor la țiței pe piața internă. Prețurile sunt în prezent 21,2 cenți mai mari decât cele din urmă cu un an. Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană s-a apreciat mai agresiv decât Brent-ul, câștigând numai puțin de 10,1% în ultima lună.

Prețurile actuale ale benzinei sunt cu 11,5% sub recordul național de 4,114 dolari pe galon înregistrat pe 7 iulie 2008 în SUA.

{jathumbnailoff}

Care este sensul vizitei șefului FMI, Christine Lagarde, la sediul Petrom?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 16 July 2013 15:00

Petrom Lagarde IDirectorul general al FMI, Christine Lagarde, însoțită de viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a vizitat Petrom City, sediul OMV Petrom. Oficialii FMI și BNR au discutat aspecte legate de evoluția post privatizare a companiei și au vizitat o expoziţie despre istoria industriei româneşti de petrol şi gaze naturale. FMI este una dintre instituţiile financiare internaţionale care au fost implicate în procesul de privatizare al companiei.

Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut.

„Ne face o deosebită plăcere să primim delegaţia FMI, la nouă ani de la semnarea contractului de privatizare, perioadă în care OMV Petrom a trecut printr-un proces radical de trasformare. Suntem acum cea mai bine plasată companie românească în topul 50 al companiilor din Europa Centrală şi de Sud-Est şi vrem să ne menţinem acolo”, a spus adăugat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Petrom influențează major indicatorii umăriți de FMI

De ce a vizitat directorul FMI sediul OMV Petrom? Probabil pentru că este cea mai importantă companie din domeniul petrolului și gazelor naturale, dar mai ales pentru impactul pe care politicile acestei companii le au asupra unor indicatori macroeconomici urmăriți de FMI.

Nivelul de investiții susținut de Petrom influențează creșterea economică a României pe termen scurt și, mai ales, pe termen lung. Tot investițiile Petrom, și mai ales gradul de eficiență al acestora, vor afecta, pozitiv sau negativ, și balanța comercială a României, respectiv nivelul de dependență de importuri al economiei în următorii zeci de ani.

Nici BNR nu rămâne indiferentă

Mai mult, fluxul de capital financiar dintre OMV Petrom și compania mamă influențează cursul de schimb al leului. Prețurile combustibililor au un efect important asupra costurilor de producție în economie, care, la rândul lor influențează, pe de o parte, profitabilitatea companiilor din România, iar pe de alta, pe partea de ofertă, nivelul inflației. Așa se explică contactele din ce în ce mai dese ale BNR cu OMV Petrom, dar și prezența viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, alături de Cristine Lagarde, în delegația care a vizitat Petrom.

La nivelul anului 2012, la o cifră de afaceri de circa 6 miliarde de euro, valoarea adăugată adusă de Petrom se ridica la circa 2% din PIB. În plus, contribuția Petrom la bugetul de stat neconsolidat al României este de circa 2 miliarde de euro anual, adică în jur de 10%.

În 2012, numărul de furnizori ai OMV Petrom se ridica la circa 15.000, circa 90% dintre aceştia fiind companii din România. Compania furnizează circa 40% din necesarul local de ţiţei, gaze şi carburanţi și poate acoperi circa 10% din cererea de electricitate a României.

Fie dracu cât de negru, tot mai verde-i în România: GDF Suez refuză să-și vândă eolienele din Brăila și Galați

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 15 July 2013 09:19

newspaper 512Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

OMV Petrom a vândut Petrom Distribuţie Gaze, companie aflată pe pierdere în ultimii cinci ani

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 10 July 2013 18:27

LogoPDG 1OMV Petrom a vândut participația de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze (PDG) SRL, compania de distribuţie gaze către clienți comerciali și consumatori individuali aflată pe pierderi în ultimii cinci ani și care nu făcea obiectul activităţii de bază a Petrom, către Ligatne SRL (Ligatne), A cărei principal acționar este de asemenea acționarul majoritar al SC Gaz Sud SA (Gaz Sud) si SC Grup Dezvoltare Rețele SA (GDR). 

PDG are aproximativ 250 de angajați și a înregistrat pierderi încă de la înfiinare și până în prezent. În 2008 a avut o pierdere netă de 8 milioane lei la o cifră de afaceri de 48 milioane lei, în 2009 una de 10 milioane lei la o cifră de afaceri de 47,2 milioane lei, în 2010 performanța s-a îmbunătățit relativ, fiind înregistrată o pierdere netă de 6 milioane lei la o cifră de afaceri de 49 milioane lei, pentru ca în 2011, profitabilitatea companiei să se înrăutățească, ajungând la o pierdere netă de 15,49 milioane lei la o cifră de afaceri de 52,2 milioane lei. PDG și-a început activitatea la 1 octombrie 2007, prin separarea și externalizarea activității de distribuție a gazelor naturale desfășurate de Petrom S.A. Separarea acestei activități a fost rezultatul aplicării legislației romanești și a Directivelor Uniunii Europene,  care au stabilit ca distribuția de gaze trebuie să fie separata de alte activități derulate în cadrul aceleiași firme. La sfârșitul anului 2012, reţeaua de distribuţie a PDG SRL avea o lungime totală de circa 1.000 de km şi deservea peste 21.000 de clienţi.  PDG acționează ca distribuitor de gaze în 43 de sisteme de distribuție aflate în județele Bihor, Arad, Timiș, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ialomița și Buzău.

Potrivit unui comunicat OMV Petrom, decizia corespunde strategiei companiei de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat sa păstreze confidențialitatea valorii tranzacției; finalizarea tranzacției este condiționată de aprobarea prealabilă a Consiliul Concurenţei.

„Conform strategiei noastre vom continua să ne concentrăm asupra activităţii de furnizare de gaze către clienţii industriali şi comerciali. Vânzarea activității de distribuţie de gaze a OMV Petrom către consumatorii finali este în concordanta cu aceasta strategie. Totodată, având in vedere prezenta Gaz Sud si a GDR pe piața din Romania, am convingerea ca tranzacția încheiata cu Ligatne reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru PDG SRL.", a declarat Cristian Secoşan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie.

Screen Shot 2013-07-10 at 5.44.35 PM

Gaz Sud şi GDR operează împreuna în prezent o rețea de distribuție gaze cu o lungime de aproximativ 700 km şi care deservește peste 22.000 de clienți localizați în principal în zonele din vecinătatea Bucureștiului. Ligatne a fost selectat în urma unui proces de vânzare care a început în iunie 2012. Atât Gaz Sud cât şi GDR se concentrează asupra pieței de distribuție gaze din România, în special în zona Bucureștiului.

Această tranzacție nu are un impact material asupra situației financiare a OMV Petrom (i.e. se situează sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor OMV Petrom, respectiv din valoarea cifrei de afaceri nete a companiei în 2012).

{jathumbnailoff}

OMV pierde aproape 10% din producția zilnică din cauza situației din Libia. Alte mari companii petroliere europene își retrag personalul din regiune

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 09 July 2013 23:20

OMV Libia BUNCompania-mamă a Petrom, OMV, controlată de statul austriac, și-a întrerupt cea mai mare parte a producției de țiței din Libia începând cu data de 25 iunie, din cauza evoluției situației politice din această țară. Anul trecut, austriecii extrăgeau zilnic în Libia circa 30.000 de barili de petrol, reprezentând aproape 10% din totalul producției de țiței a grupului OMV, cifrat la 303.000 de barili/zi.

Producția totală zilnică de petrol a Libiei a scăzut cu 16% luna trecută și a atins cel mai scăzut nivel din ianuarie încoace, ca urmare a atacurilor diferitelor grupări înarmate locale îndreptate împotriva facilităților de extracție, dar și a tot mai gravelor întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar mari companii petroliere europene, precum BP, BG, Eni sau Royal Dutch Shell, au început să-și retragă din personal. Același lucru se întâmplă în Egipt, ca urmare a escaladării violențelor după înlăturarea de la putere de către armată a președintelui Mohamed Morsi.

„Din cauza actualei situații politice din Libia, cea mai mare parte a producției OMV din această țară a fost întreruptă începând cu 25 iunie. În 2012, Libia a contribuit cu circa 30.000 de barili de petrol pe zi la totalul producției de țiței a OMV, de 303.000 de barili/zi. OMV monitorizează îndeaproape situația din Libia”, se arată într-un comunicat al grupului austriac.

De la înlăturarea de la putere a lui Muammar Qaddafi, în 2011, industria petrolieră din Libia a devenit ținta a numeroase atacuri violente, dar și a multor proteste civile. Ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, ultima problemă survenită este penuria de curent electric.

Probleme în alimentarea cu energie

Petrolul și gazele naturale reprezintă peste 70% din PIB-ul Libiei și generează aproape jumătate din încasările bugetare ale autorităților de la Tripoli, potrivit datelor FMI. „Țara a trecut prin momente tumultoase, iar în prezent situația este foarte complicată. Problemele politice și de securitate vor continua, iar asta va afecta în continuare producția de petrol”, spune Sana Abid, analist al pieței petrolului la KBC Energy Economics.

Guvernul libian încearcă să reacționeze la problemele cu care se confruntă industria petrolieră. Efectivele unei forțe speciale de intervenție însărcinate cu paza obiectivelor extractive au fost majorate de patru ori, la 12.000 de persoane.

De asemenea, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, autoritățile de la Tripoli au încheiat un deal cu traderul londonez APR Energy, acesta urmând să furnizeze Libiei 450 MW de curent electric prin intermediul unor generatoare mobile. Potrivit Bloomberg, este cel mai mare contract de furnizare temporară de energie semnat vreodată.

„Este puțin probabil ca aceste soluții temporare și improvizate să se dovedească suficiente. Pentru a putea menține producția de petrol măcar la nivelurile din prezent, este esențială construirea de noi capacități instalate permanente de generare de energie electrică, precum și upgradarea rețelelor electrice de sute de kilometri care traversează deșertul”, spune John Hamilton, director al companiei de consultanță Cross-Border Information.

Proteste și violențe

Protestele civile care au avut loc lângă câmpurile petroliere, în cadrul cărora demonstranții cereau locuri de muncă și schimbarea radicală a modului de distribuire a veniturilor rezultate din vânzarea țițeiului produs în țară, au redus producția zilnică de petrol a Libiei cu circa 250.000 de barili/zi, a declarat, luna trecută, ministrul libian al petrolului, Abdulbari Al-Arusi. În prezent, producția este cu 30% sub nivelul maxim post-revoluționar, atins în iulie anul trecut.

Alte riscuri sunt actele teroriste, precum și violența în general. Luna trecută, un schimb de focuri din Zueitina, oraș din estul Libiei care deține un terminal major de export de țiței, a dus la rănirea unui angajat și a unui contractor ai furnizorului de energie electrică ABB.

Sediul din Tripoli al forțelor speciale de protecție a facilităților petroliere, aflate în subordinea Ministerului Apărării, au fost atacate tot luna trecută, având loc schimburi masive de focuri pe străzile din Tripoli, în urma cărora au fost rănite cel puțin șase persoane. Atacul a fost lansat de o grupare de gherilă din regiunea Zintan.

„Există o problemă generală de securitate în această țară. Ne-am redus personalul deja și am pus la punct o strategie de evacuare rapidă a întregului staff, în caz că lucrurile se agravează”, spune CEO-ul Total, Christophe de Margerie.

Demonstrații numeroase au avut loc la terminalele petroliere de la Tobruk și Zueitina, care au fost închise din acest motiv de cel puțin patru ori din noiembrie 2012 încoace, precum și la câmpul petrolier Al-Fil, situat în sudul Libiei. Italienii de la Eni au fost nevoiți să-și întrerupă timp de o săptămână exporturile de gaze libiene către Europa, prin conducta Greenstream. În aprilie, o explozie la conductele care deservesc terminalul de la Zueitina a fost pusă de armată pe seama unui atac terorist cu grenade.

Petroliștii abandonează explorările

Insecuritatea nu afectează doar producția de petrol, ci și lucrările de prospectare și explorare în vederea descoperirii de noi zăcăminte. Companiile de profil au devenit extrem de reticente în a-și extinde căutările de resurse de hidrocarburi în deșertul Sahara după ce, în ianuarie, un atac al unei grupări militante islamiste având legături cu al-Qaeda la facilitatea gazeiferă de la In Amenas, din Algeria, s-a soldat cu moartea a 38 de muncitori străini.

„Companiile sunt extrem de îngrijorate. BP a anunțat în 2012 că vor relua explorările după zăcăminte noi de petrol și gaze în 2013. Iată că am depășit jumătatea lui 2013 și nimic. O companie precum BP nu se poate angaja la investiții de sute de milioane de dolari și nu poate trimite efective mari de salariați în acest moment”, spune Hamilton de la Cross-Border.

Un purtător de cuvânt al BP a declara că firma și-a retras angajații străini, din cauza insecurității, adăugând că echipele locale, de libieni, rămân operaționale.

Însă cel mai mare risc pentru industria petrolieră rămâne spectrul înrăutățirii relațiilor dintre vestul Libiei, unde se află și capitala Tripoli, și estul țării, unde sunt concentrate resursele de petrol ale acesteia. Multe dintre protestele care au afectat producția de petrol a Libiei au fost organizate de federaliștii din est, care vor ca regiunea să beneficieze de o cotă mai mare din veniturile naționale rezultate din vânzarea petrolului.

Tot în est este și orașul Benghazi, unde ambasadorul SUA, Chris Stevens, și trei angajați ai ambasadei au fost uciși în septembrie 2012.

„Industria petrolieră a Libiei este mingea în care toate grupările din țară vor să dea cu piciorul”, spune Duncan Bullivant, șef al companiei de consultanță Henderson Risk.

Companiile retrag oameni și din Egipt

Cele mai mari companii petroliere europene și-au retras o parte din echipele de angajați din Egipt, în urma intensificării violențelor dintre susținătorii fostului președinte, Mohamed Mursi, și armată.

BP, BG și Eni și-au retras întregul staff implicat în operațiuni neesențiale pentru producție, iar cei de la Royal Dutch Shell au anunțat că și-au relocat temporar o parte din personal, după ce violențele din ultimele zile au dus la moartea a cel puțin 35 de persoane.

„Prima noastră grijă este siguranța și securitatea personalului. Continuăm să monitorizăm cu atenție situația, la fel ca și celelalte companii din sector”, a declarat un purtător de cuvânt al BG Group.

Până în prezent, spre deosebire de Libia, producția de petrol și gaze a Egiptului nu a fost afectată de situația politică din țară, spun companiile. Egiptul producea anul trecut 728.000 de barili de petrol pe zi și 60,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit statisticilor agregate de BP.

Cei de la BG Group și-au retras cam 100 de angajați din Egipt, iar BP – aproximativ 60.

Compania-mamă a Petrom neagă că ar intenționa să-și vândă portofoliul de benzinării din Republica Cehă

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 05 July 2013 00:30

Cehia OMV BUNOMV, compania-mamă a Petrom, a anunțat că nu are nici un fel de intenții de a părăsi piețele de distribuție retail de carburanți pe care le poate aproviziona prin intermediul rafinăriilor proprii, negând unele informații apărute în acest sens în presa cehă, potrivit cărora austriecii s-ar afla în negocieri pentru a-și vinde portofoliul de benzinării din Republica Cehă grupului local Unipetrol.

Săptămânalul ceh Euro a scris că cehii de la Unipetrol, care urmăresc majorarea cotei pe care o controlează din piața locală de distribuție retail de carburanți, ca parte a unui plan investițional în valoare de 1 miliard de dolari, au purtat negocieri cu OMV în acest sens în ultimele câteva luni.

Potrivit Reuters, purtătorul de cuvânt al OMV, Johannes Vetter, a refuzat să comenteze direct articolul din revista Euro, dar a sugerat că acționarul majoritar al Petrom, care operează 215 stații de alimentare cu combustibili în Cehia și deține o cotă de 13% pe această piață, nu intenționează să se retragă.

„Am mai declarat că nu avem nici un plan de retragere de pe piețele integrate. Am ieșit de pe două piețe care nu erau integrate, Bosnia-Herțegovina și Croația, pentru că acolo nu puteam face legătura cu rafinăriile proprii”, a spus Vetter.

În februarie, OMV și-a vândut benzinăriile din Croația furnizorului local de petrol și gaze Crodux Plin, parte a strategiei de deplasare a accentului activităților dinspre sectorul de rafinare și marketing spre cel de explorare și producție. La acel moment, austriecii explicau tranzacția prin faptul că nu puteau aproviziona piața croată cu ajutorul rafinăriei lor de la Schwechat, aflată la distanță prea mare.

În noiembrie 2012, OMV și-a vândut și benzinăriile pe care le deținea în Bosnia-Herțegovina. În acea perioadă au circulat zvonuri, neconfirmate, potrivit cărora ar fi existat planuri de vânzare a unei părți din benzinăriile Petrom din România către compania sârbă NIS, controlată de Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom.

Unipetrol, controlată de compania poloneză PKN Orlen, au în plan investiții de 1 miliard de dolari în următorii cinci ani, urmărind, printre altele, majorarea cotei de piață în business-ul local de retail cu carburanți de la 14% la 20%.

„Negociem cu mai mulți deținători de benzinării, dar discuțiile sunt confidențiale, nu pot să vă spun nici măcar dacă e vorba de jucători mari sau mici”, a declarat directorul general al Unipetrol, Marek Switajevski, pentru săptămânalul ceh Euro.

Unipetrol a înregistrat pierderi nete în ultimii doi ani, resimțindu-se de pe urma evoluției foarte slabe a pieței de desfacere europene europene, care a determinat reducerea dramatică a marjelor de rafinare și a lăat industria de procesare a țițeiului cu un exces semnificativ de capacitate de producție.

Petrom ieftinește benzina cu 4 bani și motorina cu 5 bani

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 26 June 2013 13:29

20130307 - Petrom ieftiniriPetrom a ieftinit în această noapte, începând cu ora 24, carburanții, sincronizându-și prețurile cu mișcarea de ieftinire a țițeiului de pe piețele internaționale. Astfel, un litru de benzină va fi cu 4 bani mai ieftin, iar unul de motorină, cu 5 bani mai ieftin.

La benzinăria de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 va costa 5,74 lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,77 lei. Cei care au alimentat mașinile de la această stație după miezul nopții, nu au mai achita 6,2 lei pe un litru de benzină Extra 99 și 6,05 lei pe unul de motorină Extra, ci doar 6,16 lei, respectiv 6 lei.

În ultima săptămână, companiile românești au decis mai multe reduceri a prețurilor carburanților, după o perioadă destul de tumultoasă în care prețurile au fost majorate ca urmare a deprecierii monedei naționale de la începutul lunii.  Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai-7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

Screen Shot 2013-06-10 at 1.52.31 PM

La ieftinirea combustibililor pe piața autohtonă a contribuit și evoluția internațională a prețului țițeiului, în special a Ural-ului mediteranean, țițeiul de referință de pe piața românească. Astfel, potrivit Bloomberg, Ural-ul mediteranean a pierdut ieri 21 de cenți, tranzacționându-se la un discount de  31 de cenți pe baril față de Brent. Ural-ul tranzacționat pe piața din nord-vest-ul Europei, în schimb, se tranzacționează la o primă de 22 de cenți pe baril. Brent-ul, la rândul său, se tranzacționa ieri la o primă de doar 5,98 dolari față de West Texas Intermediate (WTI), cel mai redus ecart înregitsrat între cele două tipuri de țiței din ianuarie 2011 încoace. Ieri Brent-ul picase sub 100 de dolari pe baril, ca urmare a îngrijorărilor referitoare la economia Chinei aflată într-o acută lipsă de cash.

{jathumbnailoff}

Petrom își intensifică investițiile în stoarcerea de țiței din zăcăminte vechi: încă 90 de milioane de euro, pentru 30 de sonde suplimentare la Oprișenești

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 17 May 2013 12:14

Suplacu de Barcau BUNOMV Petrom va cheltui circa 90 de milioane de euro până la finalul acestui an pentru redezvoltarea zăcământului de țiței de la Oprișenești, din județul Brăila, vechi de peste 50 de ani și care acoperă circa 2% din totalul producției de petrol a Petrom în România. La finalul lunii martie, Petrom anunța investiții de 200 de milioane de euro în intervalul 2013-2015 pentru îmbunătățirea ratei de recuperare a resurselor de hidrocarburi din zăcământul de la Suplacu de Barcău, din nord-vestul României.

Petrom a anunțat implementarea proiectului de redezvoltare a zăcământului de țiței de la Oprișenești, situat în sud-estul țării, în județul Brăila. Proiectul presupune investiții de circa 90 milioane euro până la finalul lui 2013.

 „OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România, în vederea îmbunătăţirii ratei de recuperare de ţiţei şi gaze şi a stabilizării nivelelor de producţie. În acest fel putem să prelungim durata de exploatare a zăcămintelor, cu impact pozitiv asupra furnizării de energie pe termen lung pentru România”, a declarat Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil cu activitățile de explorare şi producție:

Oprișenești este un zăcământ matur de țiței, exploatat de aproape 50 de ani, a cărui producție zilnică reprezintă circa 2% din producția totală de țiței a OMV Petrom în România.

Redezvoltarea zăcământului are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare totale de hidrocarburi de 8 milioane bep, echivalent cu circa 30% din producția anuală de țiței a OMV Petrom în România, prin forarea de sonde suplimentare, represurizare prin injecție de apă, modernizarea echipamentelor și implementarea de tehnologii noi.

Proiectul de redezvoltare Oprișenești vizează forarea a 30 de sonde, utilizând injecția de apă și stații de injecție de înaltă presiune. În plus, proiectul include construirea unei stații de tratare a apei, pentru reducerea emisiilor de gaze în atmosferă și a surselor de poluare, precum și construirea unei rețele noi de conducte de transport și a trei stații noi de pompare.

Mai e loc de extras

La sfârșitul anului 2012, patru proiecte de redezvoltare a zăcămintelor erau în fază de proiectare, iar două au depășit stadiul deciziei finale de investiție, respectiv Oprișenești și Suplacu de Barcău. Producția aferentă celor 6 zăcăminte reprezintă circa 40% din producția curentă a OMV Petrom. Investițiile necesare pentru implementarea celor 6 proiecte, inclusiv Oprișenești, se vor ridica la circa 400 milioane de euro pentru perioada 2013-2015.

La finalul lunii martie, Petrom anunța investiții de 200 de milioane de euro în intervalul 2013-2015 pentru îmbunătățirea ratei de recuperare a resurselor de hidrocarburi din zăcământul de la Suplacu de Barcău, din nord-vestul României.

Suplacu de Barcău este un zăcământ matur de țiței, exploatat de peste 50 de ani, a cărui producție zilnică reprezintă circa 10% din producția de țiței a OMV Petrom în România.

„Proiectul de redezvoltare de la Suplacu prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici de ultimă oră pentru creșterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare și a unei instalații de tratare a apei reziduale, precum si modernizarea sistemului de evacuare a gazelor și a sistemului de comprimare a aerului”, spuneau cei de la OMV Petrom.

Potrivit sursei citate, în prezent, rata medie de recuperare a rezervelor, la cele 238 de zăcăminte operate de catre companie, este de circa 25% pentru țiței și 49% pentru gaze.

„Practic, cu ajutorul tehnologiilor noi, vom reuși să extragem mai mult din zăcăminte care sunt în exploatare de zeci de ani. Noi credem că există încă potențial în aceste zăcăminte mature”, declara Gabriel Selischi, director Zone de Producție Interne OMV Petrom.

Ponta, favorabil investițiilor private în energie: "Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 May 2013 15:10

20130516 - Ponta energieInvestițiile private în energie și asigurarea unui mix de energie echilibrat și diversificat au fost două dintre temele cele mai discutate în cadrul "Pactului pentru Energie" lansat astăzi de Academia Română. Până și premierul Victor Ponta, care în ultimele două săptămâni s-a remarcat prin câteva atacuri dure la adresa proprietății private, a recunoscut necesitatea implicării capitalului privat în dezvoltarea sectorului energetic din România.

Problema este însă că necesarul investițiilor în energie nu este unul la îndemâna oricui. Iar, dincolo de declarațiile din ultimele săptămâni ale premierului, nici modificările fiscale ale guvernului pe care-l conduce nu au transmis un mesaj prea prietenos capitalului privat.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Marian Gheorghe, necesarul investiţional în toate sectoarele energetice din România se ridică la 3 - 4 miliarde euro pe an, principalele companii care ar putea să investească aceste sume fiind multinaţionalele.

'Din calculele noastre, necesarul investiţional al domeniului energetic din România este de 3 - 4 miliarde euro, anual, în toate sectoarele. Aceste investiţii ar putea fi realizate datorită componentei multinaţionalelor, dar şi a capitalului de stat, care se poate reforma, se poate dezvolta eficient', a dclarat Mariana Gheorghe, care nu a uitat să le transmită reprezentanților guvernului că "este nevoie de un cadru legislativ şi de reglementare pentru încurajarea investiţiilor, un cadru predictibil şi stabil. Susţinem nevoia unei strategii naţionale coerente în domeniul energetic pe termen lung. În afară de cadrul legislativ şi strategia naţională, este necesar un act public mult mai prietenos investiţiilor".

Premierul Ponta a recunoscut că strategia de implicare a capitalului privat în toate companiile publice de energie este o strategie corectă, fiind necesară totodată asigurarea unui management performant. Ponta a adăugat că trebuie susţinute investiţiile private, măcar și pentru simplul motiv că statul nu va avea în perioada următoare resursele financiare necesare, iar acest lucru presupune un control mult mai mare al celui care investeşte bani.

"Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul, de fiecare dată. Statul are obligaţia de a încerca, acolo unde apar pericole de afectare a păcii sociale, să intervină cu măsuri de stabilizare, dar cât mai puţin şi cât mai rar posibil", a remarcat Ponta.

Academia Română a lansat miercuri 'Pactul pentru energie', document care reprezintă o sinteză a principiilor pe care mediul academic şi cel de afaceri le consideră prioritare pentru sectorul energetic. Documentul a fost elaborat sub egida Academiei Române, cu participarea Universităţii Politehnice Bucureşti, Universităţii de Petrol-Gaze Ploieşti, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Universităţii Bucureşti şi a specialiştilor din sectorul energetic, atât companii private cât şi din companii cu capital majoritar de stat.

Pactul conturează opt direcţii prioritare: creşterea securităţii energetice a României prin acţiuni interne şi externe; optimizarea unui mix de energie primară echilibrat şi diversificat; eficienţă energetică, energii regenerabile şi protecţia mediului; promovarea unor mecanisme adecvate pentru protecţia consumatorului vulnerabil; susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de educaţie profesională; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare funcţional, stabil şi predictibil, favorabil investiţiilor; asigurarea guvernanţei corporative a companiilor de stat în baza principiilor unei pieţe energetice funcţionale; creşterea importanţei României ca actor pe piaţa energetică europeană.

Profitul net și vânzările Petrom au scăzut cu 4% în T1 2013. Cheltuielile de explorare au crescut semnificativ, ca și producția de energie electrică

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 14 May 2013 10:56

Petrom T1 2013Profitul net al OMV Petrom a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, comparativ cu perioada similară din 2012, la 1,33 miliarde lei, iar vânzările s-au redus în același ritm, la 5,78 miliarde lei.

Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore.

Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul trimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom.

Marjele de rafinare s-au îmbunătăţit, dar volumele vânzărilor din marketing se află încă sub presiune.

"În primul trimestru din 2013 am continuat să avem o performanţă financiară şi operaţională buna, ce reflectă un nivel în continuare ridicat al preţului ţiţeiului şi un mediu macroeconomic local relativ stabil. În E&P, am reuşit sa menţinem producţia de hidrocarburi stabilă şi am intensificat activităţile de explorare. Offshore, suntem aproape de finalizarea celui mai mare program seismic din Marea Neagră. Onshore, am semnat un parteneriat cu Repsol pentru a explora împreuna zone de mare adâncime din România. Performanţa G&E reflectă contribuţia crescută a unităţilor producătoare de electricitate, dar şi mediul de piaţă mai dificil, caracterizat prin cerere de piaţă modesta şi preţuri scăzute la electricitate. În R&M, marjele de rafinare s-au îmbunătăţit şi observăm semne de revenire în activitatea de retail din România", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Ea a amintit că la 22 aprilie acţionarii Petrom au aprobat distribuirea de dividende în valoare de 1,58 miliarde lei (360 milioane euro) din profitul de anul trecut şi că Petrom va continua programul de investiţii anuale în valoare de peste un miliard de euro.

La finalul primului trimestru al acestui an, OMV Petrom avea un număr de 20.790 de angajați, față de 21.650 la sfârșitul lui 2012 și 22.366 la finalul lui T1 2012.

Vânzări mai mici, cheltuieli de explorare mai mari

Profitul operațional (EBIT) al Petrom din activitățile de explorare și producție hidrocarburi a scăzut cu 17%, la 1,417 miliarde lei, în special din cauza cheltuielilor de explorare mai ridicate și a volumelor mai mici de vânzări de țiței, parțial compensate de costurile de producție mai scăzute.

În România, costurile de producție au scăzut cu 3%, grație managementului strict al costurilor, care a contrabalansat cheltuielile mai mari cu personalul, generate de finalizarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă în T1 2013.

Prețul mediu realizat la țiței de Petrom a ajuns la 99,37 dolari/baril, cu 1% mai mare decât în T1 2012, când au fost înregistrate pierderi de 159 milioane lei din instrumentele de acoperire a riscului de preț al țițeiului. Pentru anul 2013 nu au mai fost contractate astfel de instrumente.

Investițiile de explorare au ajuns la 187 milioane lei, cu 30% mai mici comparativ cu T1 2012, fapt care reflectă costurile asociate sondei de explorare forate în Marea Neagră. În schimb, cheltuielile de explorare au ajuns la 190 milioane lei, față de doar 18 milioane lei în primul trimestru din 2012.

„Acest lucru reflectă activitatea seismică intensificată, datorită celui mai amplu program de achiziție seismică 3D întreprins vreodată în Marea Neagră, aflat în derulare în acest trimestru. De asemenea, într-o mică măsură, aceste cheltuieli reflectă și două sonde de explorare onshore care nu au avut succes”, spune Petrom.

Studiul de seismică 3D pentru blocul Neptun a inceput în decembrie 2012, pentru o suprafață de aproximativ 1.600 km pătrați în apele de mică adâncime și pentru aproximativ 6.000 km pătrați în sectorul de mare adâncime. Achiziția datelor seismice pentru apele de mică adâncime a fost finalizată în T1 2013, un exercițiu similar fiind în desfășurare la finele trimestrului in sectorul de mare adâncime al blocului Neptun.

În T1 2013, programul de foraj a inclus 44 de sonde noi în România, comparativ cu 31 de sonde noi în T1 2012.

Planuri de redezvoltare a zăcămintelor

În Romania, producția totală de țiței, gaze și condensat a scăzut cu 1,6%, la 15,4 milioane barili echivalent petrol (bep). Producția internă de țiței a fost de 7 milioane barili, cu 2,5% sub nivelul din T1 2012, fiind determinată în special de volumele mai scăzute din zăcămintele Suplacu și Videle.

Producția internă de gaze a ajuns la 8,3 milioane bep, cu 0,8% mai scăzută decât nivelul din T1 2012, declinul zăcămintelor Bulbuceni, Rădinești și Mamu fiind doar parțial compensat prin producția suplimentară din zăcământul Totea.

Cei de la Petrom spun că, în vederea asigurării unei producții stabile în România, vor continua derularea câtorva proiecte de redezvoltare a zăcămintelor, axate pe foraj, reparații capitale și pe injecția de apă și abur, intenționând ca, până la finalul anului, să aibă cinci astfel de proiecte în faza de implementare.

Petrom are în plan forarea a peste 110 sonde, din care două sonde de evaluare în zăcământul Totea.

„Investițiile în explorare și producție vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investițiilor la nivel de grup. Preconizăm o creștere față de 2012 a investițiilor de explorare și evaluare. Cea mai mare parte va fi alocată proiectelor Neptun Deep, Totea Deep și proiectelor de redezvoltare și foraj sonde de dezvoltare”, se afirmă în comunicatul Petrom.

În România se află în desfășurare o amplă prospecțiune seismică 3D în blocul Neptun, estimată a se finaliza până la sfârșitul lunii mai. După interpretarea datelor, Petrom planifică începerea unei noi campanii de foraj de explorare către sfârșitul anului 2013

„Urmărim oportunitățile de creștere prin achiziții de perimetre de explorare din Marea Neagră: finalizarea acordului de transfer pentru achiziția, împreună cu ExxonMobil, a unei Participații de 85% din perimetrul Midia (România). Acordul de împărțire a producției pentru perimetrul Skifska (Ucraina) se află în curs de negociere”, precizează Petrom.

Au acoperit 5% din producția de electricitate a României

Profitul operațional al segmentului de gaze și electricitate, excluzând elementele speciale, a crescut cu 13%, de la 136 la 155 milioane lei, ca urmare a rezultatelor bune pe partea de energie electrică și optimizării costurilor, în condițiile scăderii cu 5% a vânzărilor de gaze.

„În plus, T1 2012 a reflectat condiții contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, peste nivelul de referință introdus oficial, de 45,7 lei/MWh, pentru prețul reglementat al gazelor din producție internă, începând cu 1 februarie 2013”, precizează Petrom.

Producția netă de energie electrică a Petrom a fost de 0,82 TWh, față de doar 0,03 TWh în primul trimestru din 2012.

Cu o disponibilitate de aproape 98%, producția netă de electricitate a centralei Brazi (în operare comercială din T3 2012) a fost de 0,78 TWh, din care 44% a fost livrată către piața reglementată, la prețul de 169 lei/MWh.

Începând cu 30 martie, centrala Brazi a intrat în oprire planificată, cu durata de o lună, pentru montarea unei instalații de tratare a gazelor.

În T1 2013, cu o disponibilitate de aproape 100%, parcul eolian Dorobanțu a generat o producție netă de electricitate de 0,04 TWh, cu 15% mai mare decât în T1 2012, pentru care Petrom a primit 71.028 certificate verzi.

În primul trimestru al acestui an, Petrom a acoperit aproximativ 5% din producția de electricitate a României.

Modernizarea Petrobrazi se va finaliza în 2014

Profitul operațional din rafinare și marketing a crescut cu 11%, de la 86 la 96 milioane lei, în condițiile în care marja de rafinare (în continuare negativă) s-a îmbunătățit semnificativ, c 75%, de la -3,58 dolari/baril la 0,88 dolari/baril.

Vânzările pe acest segment au scăzut cu 2%, cele de marketing reducându-se cu 8%., în principal din cauza declinului vânzărilor comerciale, care au scăzut cu 22%. Scăderi de volume s-au consemnat la toate produsele, cu excepția benzinei.

Rezultatul din activitatea de rafinare a avut o contribuție pozitivă, datorită îmbunătățirii structurii mixului de produse, în urma opririi planificate, de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi în T2 2012 și marjelor mai mari la produse.

Rata de utilizare a rafinăriei a crescut la 86%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, reflectând ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone/an, în urma modernizării unității de distilare atmosferică și în vid a țițeiului, realizate in T2 2012. Anterior, capacitatea de rafinare era de 4,5 milioane tone/an.

Petrom estimează că modernizarea rafinăriei Petrobrazi se va finaliza până la sfârșitul anului 2014, vizând punerea în funcțiune a noii instalații de desulfurare a gazelor până la sfârșitul T2 2013, precum și continuarea proiectului de conversie în vid a motorinei.

Nu vor suferi de la supraimpozitare, ci din cauza slăbiciunii economiei

Începand din februarie 2013, guvernul a introdus un pachet de măsuri fiscale, care afectează producătorii de țiței și gaze, impunând o taxă de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețurilor la gazele din producția internă, din care se deduce valoarea incrementală a redevențelor și investițiile din activitatea de explorare și producție, fără a depăși însă 30% din veniturile adiționale. În plus, guvernul a introdus și o taxă de 0,5% pe extracția de țiței.

„În 2013 nu ne așteptăm la un impact financiar substanțial din liberalizarea prețurilor la gaze și implementarea noilor măsuri fiscale, ținând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condițiile contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru prețurile reglementate ale gazelor din producție domestică. Cele două măsuri sunt în vigoare până la sfârșitul anului 2014, an care coincide cu expirarea regimului actual de taxare pentru țiței și gaze”, afirmă Petrom.

Compania mai estimează că dinamica ofertei pe piața energiei electrice va exercita presiune asupra prețurilor, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacități suplimentare din surse regenerabile, dar și ca efect al cererii reduse, ce reflectă creșterea economică modestă și măsurile viitoare de eficientizare energetică.

În plus, spun cei de la Petrom, marjele și volumele din activitatea de rafinare și marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiunea în care Petrom își desfășoară activitatea.

Aderarea Serbiei la UE va obliga NIS Gazprom să respecte normele europene, ceea ce îi va majora costurile. Cum rămâne cu atitudinea protecționistă a Rompetrol?

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 29 April 2013 10:20

NIS Gazprom RompetrolCEO-ul companiei sârbe de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, cu activități și planuri de extindere și în România, a avut mai multe ieșiri în presa occidentală în ultima perioadă. Principalul mesaj transmis a fost că, în pofida celor care susțin contrariul, compania, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al țării vecine, sprijină aderarea Serbiei la UE, întrucât acest lucru i-ar deschide posibilități semnificative de dezvoltare în Europa.

Pe de altă parte, pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul acesta, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Interesant este că și kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului, către Uniunea Europeană și nu numai.

Lucrurile s-au petrecut extrem de repede. Imediat după ce guvernul de la Belgrad, la presiunile autorităților europene, a semnat un acord cu cel kosovar de la Priștina privind normalizarea relațiilor bilaterale, la 14 ani de la sfârşitul conflictului Serbia-Kosovo şi la cinci ani de la proclamarea independenţei de către fosta provincie sârbă, Comisia Europeană (CE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Ținta oficială de aderare asumată de autoritățile de la Belgrad este anul viitor, 2014, iar Bruxelles-ul a dat semnale că sprijină această țintă.

În acest context, trebuit amintit că monopolul rus de stat Gazprom, care controlează NIS prin subsidiara petrolieră Gazprom Neft, are relații tensionate cu Uniunea Europeană, fiind investigat, de exemplu, pentru posibila încălcare a legislației europene antitrust. În acest sens, ar putea apărea probleme și în privința exporturilor de gaze ale Gazprom înspre Occident, exporturi care, o parte din ele, tranzitează România. Asta pentru că autoritățile de la Bruxelles nu recunosc noţiunea de „tranzit” şi vor să impună un nou mod de calcul al tarifelor pentru tranzitul gazelor, care ar avea ca efect creşterea costurilor pentru ruși. 

Se declară „apolitici”

„Nu mă implic în politică”, a declarat CEO-ul NIS, Kiril Kravcenko, într-un interviu acordat celor de la Reuters, arătând că perspectiva aderării Serbiei la UE ar impulsiona vânzările și planurile de dezvoltare ale companiei conduse de el.

El a adăugat că preferă să aibă o abordare pragmatică, nu politică, a acestei perspective și că se concentrează pe demersurile necesare pentru ca NIS să respecte standardele UE în materie de compoziție și calitate a carburanților și de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră.

„Din punct de vedere strategic, aderarea Serbiei la UE este cu siguranță ceva pozitiv pentru noi. Desfășurăm deja activități în state UE. Faptul că există o legislație unică în Uniune este ceva practic, întrucât deschide tot mai mult granițele”, a declarat Kravcenko. Statul sârb, care deține o participație minoritară la NIS, se bazează pe compania controlată de Gazprom pentru a impulsiona exporturile Serbiei în Europa.

Într-un interviu acordat unei televiziuni sârbe în februarie, Kravcenko a declarat că NIS vrea să demareze anul acesta exploatarea comercială a zăcămintelor de petrol și gaze deținute în România și intenționează ca, în următorii trei ani, să ajungă să concureze de la egal la egal, pe segmentul de benzinării, cu cei mai buni operatori europeni de profil prezenți în piețele din România, Bulgaria, Serbia și Bosnia-Herțegovina.

NIS a deschis deja cinci benzinării în România și vrea ca numărul acestora să ajungă la 50 până la finalul anului. Nu demult au circulat zvonuri cu privire la posibilitatea ca NIS să cumpere 139 de benzinării aflate în portofoliul OMV Petrom. Anul trecut, NIS a cumpărat benzinăriile OMV din Bosnia.

Investiții pentru respectarea normelor UE

CEO-ul NIS a mai spus că, spre deosebire de statele occidentale, unde consumul de carburanți auto este în scădere, fie din cauza recesiunii, precum în Spania, fie ca urmare a înmulțirii vehiculelor eficiente din punct de vedere al consumului, cum ar fi Germania sau Franța, regiunea Balcanilor, cu un parc auto îmbătrânit, oferă încă potențial pentru creșterea vânzărilor de produse petroliere rafinate.

Cu toate acestea, NIS trebuie să se adapteze la normele UE. Compania și-a upgradat anul trecut rafinăria de la Pancevo, din Serbia, aceasta putând produce acum carburanți care respectă standardele europene de calitate și având programate și alte upgrade-uri. O altă rafinărie a fost reconvertită pentru a produce lubrifianți industriali, o piață cu potențial mai mare, în condițiile în care Kravcenko estimează o reducere cu 5% a consumului de petrol în Europa în următorii 15 ani.

De asemenea, pentru a respecta regulile UE cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, NIS a decis să intre pe piața energiei regenerabile. Compania a cumpărat recent o participație de 50% la parcul eolian Plandiste, cu o capacitate instalată planificată de 102 MW, dezvoltat de investitorul local Energowind. Proiectul va costa 160 de milioane de euro. NIS își va finanța partea de investiție care îi revine cu 23,5 milioane euro din fonduri proprii, urmând ca restul banilor necesari să îi obțină printr-un împrumut.

Într-un interviu acordat anterior Deutsche Welle, Kiril Kravcenko a declarat că integrarea europeană și aplicarea standardelor UE constituie factori de stabilitate.

„Gazprom Neft conideră că Ununea Europeană deține o experiență majoră în relațiile cu investitorii. Armonizarea legilor din Serbia cu practicile UE este ceva pozitiv pentru investitori, întrucât creează un mediu de business deschis și predictibil. Consider că această cale strategică este una bună”, a spus Kravcenko. 

Într-un alt interviu, acordat celor de la Euractiv, Kravcenko a dat asigurări că, deși Gazprom este acționarul majoritar al companiei, NIS sprijină demersurile Serbiei de aderare la UE.

Le-ar fi convenit jocul la două capete

Pe de altă parte, strict economic, celor de la NIS le-ar fi convenit să aibă acces la piața UE fără să fie nevoiți să respecte costisitoarele norme comunitare. Ceea ce s-ar putea întâmpla, de altfel, până la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

În martie, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai precizează în comunicat.

România – platformă de export pentru Kazahstan

Kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului către Uniunea Europeană și nu numai.

Recent, compania de stat KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, a decis schimbarea numelui companiei de trading de țiței din grupul Rompetrol, Vektor Energy, firmă înregistrată în Elveția, în KazMunaiGaz Trading, și consolidarea tuturor operațiunilor de trading ale KazMunaiGaz la nivelul acesteia.

Astfel, KazMunaiGaz Trading, fostă Vektor Energy, va deveni unicul operator de export pentru petrolul produs și deținut de Republica Kazahstan, a declarat un reprezentat al Rompetrol Group, citat de Platts.

„Pe lângă petrolul produs de KazMunaiGaz, volumele exportate vor include și partea care revine Kazahstanului din diverse acorduri de împărțire a producției și din proiecte de tip joint-venture. Este de așteptat ca firma de trading să devină unic operator național pentru exporturile de țiței ale Kazahstanului”, a declarat reprezentantul Rompetrol. Mecanismele exacte de operare urmează să fie dezvoltate, a adăugat acesta.

La rândul său, CEO-ul Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat că, beneficiind de infrastructura Rompetrol Group, operațiunile de trading cu țiței vor deveni mai eficiente și mai profitabile, promovând brandul național al Kazahstanului pe piața globală a petrolului.

KazMunaiGaz estimează că exporturile totale de țiței ale Kazahstanului vor ajunge la 30 de milioane de tone metrice anual în următorii cinci ani.

Operațiunile de trading cu petrol ale Rompetrol s-au ridicat la 10,4 milioane de tone metrice în 2012, consemnând o creștere cu 65% față de anul anterior. Vânzările proprii de produse petroliere ale Rompetrol s-au ridicat la 4,69 milioane de tone metrice anul trecut, din care 2,74 milioane de tone metrice au provenit din producția rafinăriei de la Petromidia.

În prezent, compania de trading a Rompetrol vinde produse petroliere către subsidiarele companiei din Bulgaria, Georgia și Ucraina, precum și unor clienți independenți din Liban și Israel.

Petrom: Producție de hidrocarburi și vânzări de gaze în scădere față de primul trimestru al anului trecut

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 26 April 2013 11:04

20130426 - Raport OMV PetromProducția totală de hidrocarburi și vânzările de gaze ale Petrom au scăzut în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, chiar dacă la nivelul OMV ele au avut o evoluție pozitivă, reiese din raportul preliminar pentru trimestrul I al acționarului majoritar, OMV. Totodată, indicatorul marjei de rafinare a OMV s-a îmbunătățit pe primul trimestru, comparativ cu perioada similară a lui 2012, chiar dacă raportat la celelalte trei trimestre el a fost mai redus

Producția totală de hidrocarburi a Petrom a rămas constantă în primul trimestru a acestui an, la 183 de mii barili echivalent petrol pe zi, aceeași ca cea înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut și cu o mie de barili echivalent petrol sub nivelul producție din primul trimestru al lui 2012. La nivelul OMV, producția pe primul trimestru s-a majorat la 302 mii de barili echivalent petrol pe zi, în creștere cu 3 mii de barili față de perioada similară a anului trecut și cu o mie de barili față de trimestru al patrulea al lui 2012.

Evoluția cererii interne a afectat vânzările de gaze

Vânzările de gaze ale Petrom din primul trimestru au scăzut cu 5,3%, la un nivel de 16,39 TWh, de la 17,32 TWh în perioada similară a anului trecut. OMV pune evoluția vânzărilor de gaze pe seama cererii în scădere de pe piața autohtonă. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut (de asemenea un trimestru cu un consum considerabil de de gaze ca și primul trimestru al fiecărui an), vânzările de gaze ale Petrom s-au majorat cu 13,5%. La nivelul OMV, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat vânzări totale de gaze de 135,78 MWh, cu 14,4% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, și cu 5,5% mai mari ca cele înregistrate în trimestrul al patrulea.

Marjă de rafinare pozitivă pentru OMV, negativă pentru Petrom

Indicatorul marjei de rafinare la nivelul OMV pe primul trimestru a fost de 3,01 dolari pe baril, mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut, de 1,85 dolari pe baril, dar mai redusă decât cea de pe celelalte trei trimestre (de 4,15, 5,28, respectiv 4,03 dolari pe baril). Indicatorul marjei de rafinare a OMV a fost peste media marjei pentru rafinarea Ural-ului mediteranean, de 2,84 dolari pe baril, însă sub cea de rafinare a Ural-ului din Nord-Vest-ul Europei, de 4,68 dolari pe baril.

Petrom a înregistrat în 2012 în continuare marje de rafinare negative, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit la -1,39 dolari pe baril, comparativ cu -2,40 dolari pe baril în 2011, deoarece marjele mai mari de rafinare pentru distilate medii și benzină au compensat costurile mai ridicate ale consumului de țiței. Cu toate acestea, oprirea programată, timp de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi a împiedicat activitatea de rafinare să beneficieze de cotațiile mari la benzină de la jumătatea anului 2012.

Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor (Augusta) și ale țițeiului Ural, precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriilor Petrom. Marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și față de marjele pieței, din cauza unor factori ce includ mixul diferit de țiței și produse și condițiile diferite de operare.

Investiții record, în creștere cu 24%, ale Petrom în 2013

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 23 April 2013 11:29

Screen Shot 2013-03-22 at 5.56.45 PMAdunarea Generală Ordinară a Acționarilor OMV Petrom a aprobat nivelul record de investiții de peste 1,5 miliarde de euro propus pentru 2013, cu 24% mai mare decât cel de anul trecut. Totodată, a fost aprobată și distribuirea de dividende către acționarii OMV Petrom S.A la o valoare brută de 0,028 lei per acțiune. Valoarea totală a dividendelor ce vor fi distribuite începând cu 18 iunie 2013 se ridică la 1.586 milioane lei. Așa cum anunța Energy Report încă de acum o lună, investițiile Petrom se vor concentra, în proporție de aproape 80%, în sectorul de explorare și producție.

Din cele 6,446 miliarde de lei bugetate pentru investiții potrivit metodologiei IFRH (care cuprind și dobânzi capitalizate și investiții financiare), peste 5 miliarde sunt alocate sectorului de explorare și producție, 72 de milioane celui de gaze și energie, iar 1,1 miliarde  celui de rafinare.

Anul trecut, investițiile OMV Petrom S.A. în 2012 au însumat 4.821 mil lei, înregistrând o ușoară scădere comparativ cu anul 2011. Investițiile în explorare și producție au reprezentat 76% din totalul investițiilor din anul 2012, fiind orientate către forajul sondelor de dezvoltare, lucrări de reparații capitale, operațiuni de adâncime și instalații de suprafață, proiectele de redezvoltare a zăcămintelor precum și pentru proiectele „Neptun Deep” și „Totea Deep”. Aproximativ 17% din totalul investițiilor au fost realizate în rafinare și marketing și au fost direcționate în special către programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi. Investițiile în gaze și energie au scăzut cu 23% comparativ cu 2011, scăderea fiind pusă de Petrom pe seama finalizării centralei electrice de la Brazi.

Potrivit Raportului Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale S.C. OMV PETROM S.A, în 2013, compania își va concentra eforturile investiționale susținute în vederea stabilizării producției prin redezvoltarea zăcămintelor, lucrări de foraj și reparații capitale, inițiative privind excelența operațională și optimizarea portofoliului prin parteneriate. Petrom are planificată forarea a 110 sonde, din care două sonde de evaluare în zăcământul Totea. Cinci proiecte de redezvoltare a zăcămintelor vor fi trecute în faza de implementare în vederea susținerii eforturilor noastre de creștere a recuperării finale de țiței și gaze. Activitățile de reparații capitale în Petrom vor fi menținute la un nivel ridicat, de aproximativ 1.600 lucrări

După succesul înregistrat de prima sondă de adâncime forată în apele românești în primul trimestru al anului trecut, în 2013, Petrom se va concentra pe prospecțiuni seismice suplimentare și pe interpretarea datelor, anticipându-se că explorarea va începe la finele anului. Împreună cu ExxonMobil Exploration și Production România Limited va continua programul început la sfârșitul anului 2012, pentru achiziția celei mai mari seismici 3D realizată vreodată în Marea Neagră. Lucrările suplimentare de interpretare seismică vor fi axate pe zona de mică adâncime a blocurilor Neptun și Istria, cu scopul de a identifica viitorii candidați pentru forajul viitor de explorare offshore. În Ucraina, Acordul de Împărțire a Producției se află în prezent în curs de negociere cu Guvernul ucrainean. În Kazahstan, Petrom va continua să implementăm schema de injecție a apei în zăcământul Komsomolskoe, cu scopul de a asigura suportul presiunii de zăcământ pentru producția de lungă durată. În 2013 se va desfășura planul de redezvoltare a zăcământului TOC, aprobat în septembrie 2012, în vederea menținerii nivelurilor de producție.

În sectorul de marketing și rafinare, Petrom vrea să continue operațiunile de optimizare operațională și cele de modernizare a rafinăriei Petrobrazi. Marjele și volumele vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere precum și ca efect al revigorării economice ușoare. În ceea ce privește programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, vor fi implementate noi etape, prin punerea în funcțiune a instalației de cocsare în ianuarie 2013. Următorii pași vizează punerea în funcțiune a noii instalații de desulfurare a gazelor, planificată pentru 2013, finalizarea proiectului de conversie a distilatului de vid în 2014 precum și alte proiecte de eficientizare energetică și protecție a mediului. "Urmărim optimizarea ratei de utilizare a rafinăriei Petrobrazi, în vederea adaptării în funcție de cererea de pe piață și de țițeiul disponibil din producție proprie, menținând, în același timp, un nivel crescut al eficienței energetice și aplicând un management strict al costurilor. Pentru 2013, nu avem planificată nicio oprire importantă a rafinăriei. Vom continua programul de modernizare și optimizare a rețelei de depozite, urmând să finalizăm lucrările și să demarăm operarea comercială la depozitul de produse petroliere de la Bacău înainte de sfârșitul anului 2013", susține raportul citat.

{jathumbnailoff}

Evoluția prețului țițeiului a ieftinit combustibilii cu peste 30 de bani în ultimele două săptămâni

Category: Preturi Motorina
Creat în Thursday, 18 April 2013 06:57

20130418 - pret benzina 2013Petrom a ieftinit în ultimele două săptămâni benzina cu nu mai puțin de 32 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru, mișcările celei mai importante companii petroliere de pe piața autohtonă fiind urmate și de celelalte companii. Ultima ieftinire a combustibililor efectuată de Petrom a avut azi-noapte, când benzina a fost ieftinită cu 5 bani, iar motorina cu 7 bani.

Prețurile celor două tipuri de combustibili reflectă evoluția prețurilor internaționale ale petrolului, care după un început de an de apreciere, s-au redus considerabil în ultimele două luni, ajungând să scadă sub 90 de dolari barilul (cazul West Texas Intermediate) și sub 100 de dolari barilul (cazul Brent-ului, al coșului și al Ural-ului).

2013 nu a debutat prea fericit pentru șoferii români, prețul benzinei majorându-se în primul trimestru cu 5%, iar cel al motorinei cu 4%. Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%.

Brent-ul a pierdut un dolar în ultima zi

Dacă din parte statului român, șoferii au avut parte numai de vești proaste, de la piețele internaționale le-au venit numai vești bune. După maximul de 120 de dolari pe baril înregistrat de Brent la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, țițeiul a pierdut într-o lună și jumătate numai puțin de 20%, coborând sub nivelul de 100 de dolari barilul. Drept urmare, dacă în urmă cu două-trei săptămâni, șoferii autohtoni plăteau peste șase lei pe litrul de benzină Euro 95, în prezent plătesc 5,6 lei.

Iar trendul descendent al țițeiului pare a continua. Ieri, Brent-ul cu livrare în mai a închis ziua la un nivel de 98,07 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, pierzând peste un dolar față de sesiunea precedentă, când a închis la 99,19 dolari. Contractele cu livrare în iunie s-a tranzacționat la același nivel cu cele din mai, la 98,07 dolari.

Ural-ul mediteranean refuză ieftinirile

Vești mai puțin bune vin însă de la evoluția țițeiului Ural pe piața mediteraneană, în funcție de evoluția căruia companiile românești stabilesc prețul combustibililor. Deși pe piața nord-vest europeană, Ural-ul se tranzacționa ieri la un discount față de Brent de 1,8 dolari pe baril (în scădere față de nivelul de 1,87 înregistrat în ziua precedentă), pe piața mediteraneană discount-ul cu care Ural-ul se tranzacționa în raport cu Brent-ul era de cuprins între 22 și 28 de cenți. Cu alte cuvinte, Uralul din Mediterană este mai scump decât cel din nord-vestul Europei cu 1,52 dolari pe baril. Aceasta este cea mai mare primă de tranzacționare dintre cele două piețe înregistrată în ultimii 9 ani, din 31 decembrie 2004 încoace. 

De altfel, pe piața nord-vestică, francezii de la Total au eșuat pentru a treia zi consecutivă în tentativa lor de achiziționare de țiței Ural, deși au oferit un discount mai mic decât cel tranzacționat, de 1,65 dolari, cu 30 de cenți mai redus decât discount-ul cerut cu o zi în urmă.

Iranul consideră logic un preț de 100 de dolari pe baril

De altfel, evoluția prețului țițeiului din ultimele două luni a trezit multe îngrijorări, atât în rândul companiilor, cât mai ales al statelor mari producătoare de petrol, care și-au învățat cetățenii cu prețuri subvenționate, dar și-au și alimentat bugetul din exporturile de petrol. Iran-ul este unul din statele cele mai afectate de noua evoluție, cu atât mai mult cu cât nu-și poate regla problemele fiscal-bugetare rezultate din micșorarea prețului prim majorarea volumului, fiind în continuare sub embargoul impus de State Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Așa se face că autoritățile iraniene apelează la o metodă caracteristică mai mult autorităților monetare, și anume moral suation. "Prețul logic al unui baril e țiței este undeva între 100 și 120 de dolari", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian al petrolului, Alireza Nikzad, citat de Middle-East Online înaintea întâlnirii OPEC ce va avea loc luna viitoare. De altfel, Iranul a și anunțat în urmă cu două zile că în cazul în care prețul petrolului va coborî sub 100 de dolari va solicita organizarea unei ședințe de urgență a OPEC.

Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în ziua următoare anunțului, când coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

Pentru a se menține actualul preț al țițeiului, Arabia Saudită ar trebui să-și reducă cu 1,5-2 milioane de barili producția zilnică

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual ar f nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți. 

Ieftinirile la benzină și motorină continuă: Petrom a micșorat prețurile cu alți 9 bani pe litru

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 15 April 2013 22:52

20130212 - GasolinePrețul combustibililor a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni, companiile petroliere de pe piața autohtonă aliniindu-se mișcărilor de pe piața internațională, unde Brent-ul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, amenințând pragul de 100 de dolari barilul, iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril. Trend-ul descendent al petrolului din ultima lună și jumătate a făcut ca Petrom de exemplu să efectueze numai puțin de trei reduceri a câte nouă bani pe litru la benzină în ultimele două săptămâni. Ultima cea din această noapte, când, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina se vor ieftini cu alți 9 bani pe litru. Iar ieftinirile au toate fundamentele pentru a continua și în perioada următoare.

Evoluția confirmă anticipațiile energyreport.ro, care în urmă cu o săptămână titra: Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă. În text se preciza că "după ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trebui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului". Iar tendința de ieftinire a combustibililor va continua probabil după cum arată ultimele știri de pe piața internațională. 

20130409 - benzina rafinarii 1

Creștere economică sub așteptări a Chinei

Iar piața pare să-și continue evoluția descendentă. Astăzi, Brent-ul a pierdut numai puțin de 2,5%, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 13 iulie 2012. Unul dintre motive: datele dezamăgitoare privind evoluția Chinei care a crescut cu doar 7,7% în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului trecut, rezultat sun estimările de 8% ale pieței și sub ritmul de creștere din ultimul trimestru al anului trecut de 7,9%.

Brent-ul cu livrare în mai, a pierdut 2,56 dolari, ajungând la 100,55 dolari pe baril, pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul cu livrare în iunie, mai tranzacționat, a pierdut doar 1,48 dolari, ajungând 101,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare față de WTI a fost de 11,76 dolari.

Țițeiul WTI cu livrare în mai a pierdut 3,24 dolari, ajungând la 88,05 dolari pe baril, pe NYMEX, cel mai scăzut nivel din 21 decembrie 2011. Volumul tranzacționat a fost unul considerabil, cu 233% peste media ultimei sute de zile.

Iran cere convocarea de urgență a OPEC

Interesant este că Iran a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe OPEC, în cazul în care prețul țițeiului coboară sub 100 de dolari pe baril, susține agenția de presă Mehr, citând surse din ministerul Petrolului iranian. 

Morgan Stanley este însă mai optimistă, estimând că Brent-ul se va tranzacționa la un nivel cuprins între 1010 și 115 de dolari pe baril, în cea de-a doua jumătate a anului. Piața însă pare de altă părere, cel puțin fondurile de hedging și cele de investiții. Aceștia și-au redus pozițiile deținute pe termen lung pe contractele futures și de opțiuni cu WTI cu 17%. Indicii futures pe benzină pentru mai au scăzut cu 5,62 cenți, sau 2%, ajungând la 2,745 dolari pe galon.

{jathumbnailoff}

OMV a cumpărat participația germanilor de la RWE la Nabucco și a devenit principalul acționar al proiectului de gazoduct

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 April 2013 13:55

OMV Nabucco RWEAustriecii de la OMV AG, compania-mamă a Petrom, au cumpărat participația de 16,67% din acțiuni a firmei germane de utilitați RWE la corporația de proiect care urmează să construiască  gazoductul Nabucco, Nabucco Pipeline, devenind astfel principalul acționar al acesteia, cu 33,34% din capital.

Un purtător de cuvânt al OMV a confirmat tranzacția, fără să ofere detalii financiare, iar cei de la RWE au precizat că participația lor la Nabucco a fost transferată către OMV pe data de 1 martie, transmite Reuters.

Ceilalți acționari ai Nabucco Pipeline sunt ungurii de la MOL, turcii de la Botas, compania bulgară Bulgargas și Transgaz din România.

Totuși, purtătorul de cuvânt al OMV a ținut să adauge că „este destul de cert că nu aceasta va fi structura finală a acționariatului Nabucco”. Nu este clar dacă sensul exprimării a fost acela că ar urma să fie atrași noi acționari în proiect sau că participațiile la acesta vor fi redistribuite între actualii acționari.

Directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a declarat, în decembrie anul trecut, că negocierile cu RWE pentru cumpărarea participației companiei germane la Nabucco erau în curs. RWE a anunțat în mai 2012 că va reanaliza participarea sa la proiectul Nabucco.

Retragerea celor de la RWE este ultima lovitură primită de proiectul Nabucco, proiect care viza, inițial, construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.900 de kilometri, prin care să fie aduse în Europa Centrală gaze naturale din bazinul Caspic.

Proiectul, sprijinit de autoritățile europene de la Bruxelles, a întâmpinat dificultăți în a-i convinge pe potențialii furnizori de gaze naturale din Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak și Kazahstan să semneze contracte de livrare, iar costurile estimate de construcție a gazoductului au fost permanent revizuite în urcare, ajungând până la 12 miliarde de dolari. 

În consecință, acționarii și-au restrâns ambițiile și au convenit să construiască un gazoduct mai scurt, Nabucco West, de la granița vestică a Turciei până în Austria, cu o capacitate de transport între 10 și 23 de miliarde de metri cubi, sensibil mai redusă față de ținta inițială, de circa 30 de miliarde de metri cubi.

Decizia RWE de a se retrage din proiectul Nabucco periclitează și participarea Turkmenistanului ca potențial furnizor pentru gazoduct, dat fiind că firma germană este una dintre foarte puținele companii europene care desfășoară activități de petrol și gaze în sectorul turkmen al bazinului Caspic.

Retragerea RWE din proiect a survenit pe fondul deciziei guvernului german de a închide toate capacitățile nucleare din Germania până în 2022.

În consecință, RWE a elaborat un plan de vânzare de active, pentru a strânge capital în sumă totală de 7 miliarde de euro până la finalul acestui an. Ca parte a planului, cei de la RWE au ajuns recent la un acord de vânzare a diviziei de gaze naturale din Cehia, valoarea tranzacției fiind de circa 1,2 miliarde euro. Cumpărătorul este un consorțiu format dintr-o divizie a asigurătorului german Allianz împreună cu canadienii de la Borealis Infrastructure.

Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 09 April 2013 11:08

20130409 - benzina rafinarii 2Șoferii, inclusiv cei români, se vor bucura, cel puțin pe termen scurt, de prețuri mai reduse la combustibili (în special la benzină) ca urmare a evoluției internaționale a piețelor materiilor prime. Deja efectele se simt, americanii plătind pe benzină cel mai redus preț sezonier înregistrat în ultimii 3 ani. Pe termen lung însă, retragerea fondurilor de hedging de pe aceste piețe, care au condus la ce mai mare scădere a indicatorilor futures înregistrată din 2008 arată pe de o parte optimismul exagerat al piețelor în ceea ce privește revenirea economiei globale, iar pe de altă parte, reprezintă un șantaj la adresa băncilor centrale în vederea continuării operațiunilor de relaxare calitativă și, mai ales cantitativă, pentru a nu pune în pericol slabele șanse de creștere economică.

(Con)Tango-ul pieței cu Brent-ul

În ultima lună țițeiul a pierdut teren, după maximele înregistrate în februarie, Brent-ul fiind cel care s-a depreciat cel mai mult dintre diferitele tipuri de țiței tranzacționate pe piețe. Iar viitorul nu sună bine pentru Brent, care oricum a ajuns la cea mai redusă primă de tranzacționare în raport cu West Texas Intermediate (WTI) înregistrată din 22 iunie 2012, de doar 11,3 dolari. În plus, Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

După ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trenui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului. De altfel, vinerea trecută Petrom a aplicat cea mai mare ieftinire a benzinei și motorinei din acest an, de 9 bani pe litru.

20130409 - benzina rafinarii 1

Exportul în SUA a umflat marjele rafinăriilor europene

Potrivit Financial Times însă, cea mai proastă veste pentru Brent, dar mai ales pentru rafinăriile europene, o parte din care și așa se pregătesc să-și închidă porțile, vine de la evoluția prețului benzinei din SUA. Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni. Piața americană a benzinei este determinantă nu numai pentru rafinăriile americane, ci și pentru cele europene. Acestea sunt principala sursă a cererii de țiței Brent, și, în funcție de evoluția cererii de Brent, se stabilesc prețurile internaționale, în special pe Bătrânul Continent. Cum preferința europenilor pentru motorină a crescut considerabil (75% din combustibilii utilizați sunt diesel), șansa de supraviețuire a rafinăriilor europene, care produc benzină în exces, era exportul acesteia pe coasta de est a SUA. Închiderea rafinăriilor americane de la începutul acestui an a umflat în această iarnă profiturile rafinăriilor europene la un nivel record sezonier, de 15 dolari pe baril. Ultima dată când au mai înregistrat un profit de peste 10 dolari pe baril, a fost în iarna anului 2007, când s-au putut lăuda cu o marjă de rafinare de 11,30 dolari pe baril.

Etanolul, supraproducția și concurența irakiană și nigeriană

În ultima săptămână, însă, marginile s-au micșorat considerabil, diferența de preț dintre un baril de benzină și unul de țiței nerafinat fiind de 15 dolari. Iar țițeiul nu este nici pe departe singurul cost al unei rafinării, cu atât mai mult în suprareglementata și supraimpozitata industrie petrolieră europeană.

Unul dintre motivele pentru care a devenit mult mai scump exportul către SUA este costul certificatelor verzi al etanolului, care trebui achiziționate de rafinăriile europene pentru a-și putea comercializa producele pe acea piață. Acestea au explodat de la începutul anului în SUA. Efectul este dublu, în timp ce exportul de benzină europeană în SUA s-a scumpit, cel de benzină americană în Europa s-a ieftinit.

Alt motiv responsabil pentru evoluția descendentă a prețului Brent-ul este majorarea producție, prin repornirea producției de către francezii de la Total de pe platforma Elgin-Franklin, ca și majorarea producției în câmpul Buzzard din Marea Nordului. Exporturile mai mari din Irak și Nigeria au majorat concurența pe piața furnizării de petrol "light sweet", similar cu Brent-ul.

Cu toate acestea, unii analiști estimează că evoluția actuala a Brent-ului este de scurtă durată. “Intrarea în contango a Brent-ului sugerează o evoluție descendentă temporară la începutul curbei (cererii și ofertei - n.r.) mai degrabă decât o evoluție constată pe termen lung a pieței", susține David Wech, alnalist la  JBC din Viena, citat de Financila Times. “Prețul pe termen lung al petrolului este în continuare la un nivel susținut, de peste 100 de dolari pe baril”, consideră acesta.

20130409 - benzina rafinarii

Americanii plătesc cel mai redus preț sezonier la benzină din ultimii trei ani

Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni.

Prețul benzinei obișnuite la pompă a scăzut cu 3,7 cenți, sau 1%, până la 3,608 dolari pe galon, potrivit datelor prezentate ieri de Administrația pentru Informații Energetice a SUA (EIA), divizia statistică a departamentului pentru energie al guvernului american.

Prețurile cu amănuntul ale benzinei s-au contractat pentru cea de-a șasea săptămână consecutivă, înregistrând o scădere de 33,1 cenți față de nivelul înregistrat în urmă cu șapte săptămâni. Țițeiul, responsabil în SUA pentru două treimi din costul combustibililor (procent mult mai ridicat decât cel înregistrat în UE sau România, unde taxele dețin o pondere de minim 50%) a pierdut și el săptămâna trecută 4,7%, cea mai mare depreciere înregistrată din septembrie 2011.

Cea mai mare reducere a prețului la pompă a fost înregistrată ieri pe Coasta Golfului Mexic, unde scăderea a fost de 4,6 cenți, până la 3,434 dolari galonul. Prețul benzinei a crescut doar în regiunea Rocky Mountains cu 2,6 cenți, un galon costând 3,523 dolari. Motivul: rafinăria Commerce City din Colorado a celor de Suncor Energy Inc., cu o capacitate de rafinare de 98.000 de barili pe zi, s-a âînchis pentru o săptămână în vederea efectuării unor lucrări de reparații.

Încă o săptămână de ieftiniri

"Benzina va mai scădea cu 6-7% pe termen scurt ca urmare a declinului prețului țițeiului de săptămâna trecută, care ar urma să se vadă și în procesul de rafinare", susține  James Williams, președintele firmei de consultanță energetică WTRG Economics din London, Arkansas, pentru Bloomberg. Potrivit acestuia, scăderile de prețuri la benzină s-ar putea întinde pe o perioadă cuprinsă între câteva zile și o săptămână.

Indicii futures ai benzinei cu livrare în mai au câștigat ieri 4,57 cenți, ajungând la 2,9093 dolari galonul pe NYMEX.

Ieri, țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe piața americană, cu livrare în mai s-a apreciat cu 66 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 93,36 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Aceasta este prima zi de apreciere înregistrată după patru zile consecutive de depreciere.

Stocurile de țiței din SUA s-au majorat cu 0,7%, ajungând la 388,6 milioane de barili în ultima săptămână a lunii martie, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 22 de ani. Și importurile nete de țiței ale SUA au bătut un record atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani

Producția de benzină a scăut cu 0,3% în ultima săptămână a lunii martie, până la 220,7 milioane de barili și a mai pierdut probabil âncă 1,8 milioane de barili, sau 0,8% săptămâna trecută, rezultă dintr-un sondaj Bloomberg. Unul dintre motive: lucrările de întreținere ale rafinăriei Chalmette din Louisiana operată de Exxon Mobil Corp., cu o capacitate de 200.700 barili pe zi s-a prelungit cu o săptămână peste estimările inițiale. De asemenea, rafinăria Port Arthur din Texas, a celor de la Motiva Enterprises LLC, cea mai mare din SUA, cu o capacitate de rafinare de 600.000 de barili pe zi va păstra închisă o unitate a sa pentru încă o săptămână, în vederea efectuării unor reparații.

{jathumbnail off} 

Rafinăriile europene se închid din cauza marjelor de rafinare, în România se invocă salvarea locurilor de muncă

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 08 April 2013 13:03

20130408 - RafinariiÎn timp ce autoritățile române caută soluții pentru a salva rafinării, în pofida fundamentelor economice care arată o profitabilitate redusă sau negativă a acestora, Europa se pregătește pentru închiderea a 10% din rafinăriile sale. Presiunea scăderii cererii la nivel european și creșterea acesteia pe continentul asiatic, presiunea exporturilor de motorină din SUA, a structurii defectuoase de producție (rafinăriile europene produc în continuare un exces de benzină, pe partea de cerere, motorina este componenta majoritară iar trend-ul se accentuează) se reflectă în marjele de rafinare, elementul esențial în luarea deciziei de a închide sau nu o rafinărie. Numai în România, elementul primordial constă în păstrarea de locuri de muncă, asta chiar și cu costul ineficienței și cu perspectiva realizării de arierate, a căror finalitate este una singură - insolvența, care transferă prețul ineficienței și implicit pierderile și către alte companii furnizoare.

10 din 104

Din cele 104 rafinării de pe continentul european, până în 2020, 10 vor fi închise permanent, rezultă dintr-un sondaj efectuat de Bloomberg în rândul a șase lideri executivi din sector. Nu mai puțin de două treimi din rafinăriile europene au suferit pierderi în 2011. Majorarea cu 50% a exporturilor de motorină ale SUA către Bătrânul Continent s-au adăugat recesiunii europene și au redus marjele de rafinare la 7 dolari pe baril de la 20 de dolari pe baril cît se înregistra în 2008. Structura de producție a acestora este altă cauză. Ele produc în continuare majoritar benzină, deși motorina este responsabilă pentru 75% din cererea de combustibili de pe continent. În plus, rafinăriile europene au acces la materii prime mult mai scumpe decît cele americane sau cele rusești, care mai beneficiază și de un regim fiscal mai favorabil la export. Cererea de combustibili din Europa s-a micșorat de la 15,4 milioane de barili pe zi în 2008 la 13,6 milioane în 2013.Screen Shot 2013-02-27 at 12.38.24 PM

România: 10 rafinării, din care șase ne-operaționale

Spre deosebire de ce cred planificatorii centrali din guvernul de la București, care se supără când aud de închiderea unei noi rafinării autohtone (ultimul caz Arpechim, care este făcută țap ispășitor și pentru Oltchim), România face parte din Europa, iar condițiile de pe piața autohtonă sunt chiar mai dificile decât în Europa Occidentală.

Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale OMV PETROM, sectorul de rafinare din România este format din 10 rafinării. Șase dintre acestea nu sunt operaționale: Astra, Dărmănești, Petrolsub, Steaua Română (Omnimpex Chemicals), Rafo (Balkan Petroleum) și Arpechim. Restul de patru rafinării: Petrobrazi (Petrom), Petromidia și Vega (Rompetrol, controlată de KazMunayGas), Petrotel (Lukoil) au o capacitate operațională totală de aproximativ 12 mil tone. În 2012, rafinăriile au procesat o cantitate totală de aproximativ 9,3 mil tone țiței, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).Screen Shot 2013-02-27 at 12.27.38 PM

Marje de rafinare extrem de mici

Situația este însă și mai dificilă în momentul în care analizăm marjele de rafinare ale principalelor rafinării din țara noastră. În pofida unor îmbunătățiri semnificative, Petrom raportează în continuare o marjă de rafinare negativă, de -2,51 dolari pe baril, în trimestrul al patrulea al lui 2012, în timp ce, în urma investițiilor realizare, Rompetrol a atins o marjă de 1,69 dolari pe baril (12,71 dolari pe tonă). Marje mult mai mici decât media de 7 dolari pe baril înregistrată în Europa. În cazul Petrom, "indicatorul marjei de rafinare s-a imbunătățit, ajungând la -2,51 dolari pe baril în principal datorită cotațiilor mai mari la benzina și GPL, contrabalansate parțial de o ușoară creștere a cotațiilor la țiței comparativ cu trimestrul al patrulea al anului 2011". Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor [Augusta] și ale țițeiului Ural precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriei Petrobrazi; marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și fata de marjele pieței, ca urmare a mixului diferit de țiței și produse și a condițiilor diferite de operare. Marja netă de rafinare este calculată de Rompetrol Rafinare prin împărțirea profitului operațional (EBITDA) la cantitatea de materie primă.

Rate de utilizare între 80 și 93%

În 2012, Petrom a operat numai rafinăria Petrobrazi, integrată cu activitatea de extracție și având o capacitate operaționala de 4,2 milioane tone/an.Screen Shot 2013-02-27 at 12.35.25 PM

Procesul de închidere al rafinăriei Arpechim, inclusiv procesul de restructurare a angajaților, a continuat cu implementarea de masuri în vederea utilizării viitoare a activelor selectate (în principal infrastructura logistică) ca depozite în cadrul activității de R&M. 

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost în 2012 de 93%, comparativ cu 83% în perioada similara a anului 2011. Nivelul ridicat al ratei de utilizare se explică prin ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone pe an de la 4,5 milioane tone pe an, în urma modernizării unității de distilare atmosferica și în vid a țițeiului.

În cazul Rompetrol, gradul de utilizare al capacității de rafinare a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 79,83%, mai mare cu 6,53% decât în trimestrul IV 2011, fiind influențat pozitiv de creșterea supusului de materie primă. Cantitatea totală de materie primă procesată de Rafinăria Petromidia în 2012 a fost de 4,05 milioane tone, cu 4% mai mare decât în 2011. În ultimul trimestru al anului, cantitatea procesată de Rompetrol Rafinare a fost de 1,03 milioane tone, cu 35% mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul condițiilor de piață nefavorabile.

Pentru anul viitor, Petrom estimează că marjele și volumele vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere precum și ca efect al revigorării economice ușoare în regiune. Petrom vrea să continue și în acest an a operațiunii de "optimizare a ratei de utilizare a rafinăriei Petrobrazi, în vederea adaptării în funcție de cererea de pe piață și de țițeiul disponibil din producție proprie, menținând, în același timp, un nivel crescut al eficienței energetice și aplicând un management strict al costurilor".

{jathumbnail off}

Ce s-ar întâmpla dacă benzina și motorina s-ar ieftini cu un leu pe litru?

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 02 April 2013 13:32

20130401 - benzina motorinaPrețul benzinei din România este cel mai mic de la nivelul UE, în timp ce cel al motorinei se află pe locul al doilea în topul celui mai ieftin combustibil diesel din UE în pofida faptului că, de la începutul anului cele două tipuri de combustibil s-au majorat cu 5, respectiv 4%. Cu toate acestea există și nemulțumiți, precum Ziarul Financiar, care subliniază că acest lucru este valabil în contextul în care România îşi asigură din producția internă circa 40% din necesarul de petrol. Spre nemulțumirea ZF, companiile petroliere locale spun însă de fiecare dată că politica lor de prețuri nu ține cont de puterea de cumpărare din România, ci de trei factori majori: cotațiile internaționale la produsele petroliere, cursul de schimb şi sistemul de taxare.

Că ultimul element (sistemul de taxare) este de departe cel mai important element, atât timp cât jumătate din prețul la pompă ia drumul Trezoreriei (numai prin TVA și accize, fără a socoti celelalte impozite implicate de factorii de producție, inclusiv CAS și impozit pe venit) pare greu de contestat pentru oricine a studiat evoluția pieței și a prețurilor. 

Majorare de accize, de curs și TVA aplicat celor două majorări

Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Potrivit Petrom, efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%. Iar compania a efectuat majorării de 5% în cazul benzinei și de 4% în cazul motorinei.

Evoluție relativ stabilă a Brent-ului

Norocul consumatorului autohton a fost prețul relativ stabil al petrolului. În cazul țițeiul Brent a rămas relativ constant, la o valoare de aproximativ 110 dolari pe baril, în pofida unui vârf de 118 dolari înregistrat în februarie. Dn fericire, Brent-ul este cel care face legea pe piața europeană, pentru că, dacă țițeiul dominant ar fi fost West Texas Intermediate (WTI), situația ar fi fost cu totul alta. Prețul acestuia s-a majorat de la începutul anului cu numai puțin de 10,8%, de la 88 la aproximativ 97,5 dolari pe baril. Rezultatul: de la debutul anului, în SUA, benzina s-a scumpit cu 12,9%, de la 3,25 la 3,67 dolari galonul.

Curs de schimb defavorabil

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, aceasta nu a fost extrem de favorabilă. Dacă luăm în calcul cursul din prima zi a anului (3,3683 lei pentru un dolar) și cea de pe 1 aprilie (3,444 lei pentru un dolar) se poate observa o majorare de 2,25%. Dacă luăm în calcul cursul din ultima zi a lunii (3,2332 lei/dolar în ianuarie vs 3,4455 lei/dolar în martie), folosit în multe din contractele semnate de companiile românești, majorarea este de 6,56%. Iar dacă analizăm evoluția mediilor lunare, putem remarca o depreciere a leului de 2,82% în raport cu dolarul (3,3879 - martie raportat la 3,2949 - ianuarie).

Exercițiu de imaginație: Ce s-ar întâmpla dacă prețul combustibililor ar fi mai mic cu un leu?

Cazul Petrom

Dar ce s-ar întâmpla totuși dacă principalele companii de pe piață ar decide să micșoreze prețurile cu un leu, la îndemnul Ziarului Financiar? Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale S.C. OMV PETROM S.A., în 2012 "vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2% comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa internă au fost de 2.405 milioane litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut, evoluând similar cu piaţa de retail şi reflectând presiunea asupra puterii de cumpărare. Vânzările cu ridicata (comerciale) ale Grupului au fost de 1.344 mii tone, cu 13% mai scăzute comparativ cu 2011, înregistrându-se volume mai mici la toate produsele. Vânzările comerciale din România au fost de 857 mii tone, cu 12% sub nivelul anului trecut (2011: 969 mii tone) în timp ce piaţa locală a scăzut cu 7% pe segmentul comercial." Dacă luăm în calcul o densitate a benzinei de 0,77, rezultă un nivel al vânzărilor comerciale ale Petrom de 1,75 de miliarde de litri (echivalentul a 1,344 milioane tone), iar pe plan intern unul de 1,1 miliarde litri. În total, Petrom a vândut aproximativ 4,86 miliarde de litri de combustibili, din care 3,5 miliarde pe piața internă, către retail fiind alocați 2,4 miliarde. Dacă ar fi ieftinit combustibilii vânduți cu un leu pe litru, Petrom ar fi suferit o pierdere de 4,8 miliarde de lei, cu un miliard peste profitul record înregistrat în 2012. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vină cu bani de-acasă. Să presupunem însă că ar fi dat dovadă de naționalism și ar fi ieftinit doar combustibilii comercializați pe piața internă. Profitul său record s-ar fi evaporat, la fel și nivelul record al taxelor plătite către statul român, care nu ar fi fost de 8,87 de miliarde de lei, ci probabil de 6 miliarde și ceva (pentru că la asemenea performanțe dezastruoase probabil că ar fi trebuit să facăși restructurări de personal, deci încasări mai mici și din CAS, impozit pe venit, ca să nu mai spunem că de dividende acordate statului român și de impozit pe profit nici nu se mai pune problema). Dar, prin reducere la absurd, să presupunem că ieftinirea ar fi fost aplicată numai sectorului de retail de pe piața internă. Rezulta un minus la venituri de 2,4 miliarde de lei, cea ce ar fi însemnat că statul numai primea niciun leu divident pentru participația sa de 20% (dividendele propuse pentru 2012 sunt de 1,58 miliarde de lei). În plus, pe lângă neacordarea de dividende, Petrom ar fi trebuit să mai identifice o sursă pentru a acoperi deficitul de un miliard de lei, sursă care probabil ar fi fost identificată în sectorul de investiții. Astfel acestea n-ar mai fi fost de 1,5 miliarde de euro, peste 6,44 miliarde de lei. Un miliard de lei în minus la investiții ar echivala cu o producție mai redusă cu 2 milioane de  echivalent tone petrol, 6.000 de locuri de muncă lipsă, un PIB mai redus cu jumătate de miliard de euro și taxe și impozite colectate mai mici cu 600 de milioane de lei (fără a lua în calcul pierderile rezultate asupra încasărilor din accize și TVA a reducerii cu un leu a prețului carburanților, care s-ar ridica și ele la peste un miliard de lei).

Cazul Rompetrol

Un calcul similar se poate face și în cazul Rompetrol Rafinare. Potrivit unui comunicat al companiei, "vânzările de carburanți ale companiei în 2012 s-au ridicat la aproximativ 2,8 milioane tone, în creștere cu 7% faţă de volumul comercializat în 2011. Din această cantitate, aproximativ 46% au fost livraţi la export, atât către companii ale Grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cât şi către alţi parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale şi de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). Volumul total de carburanți comercializat pe piața internă în 2012 a fost de peste 1,4 milioane tone, în scădere cu 4% faţă de 2011". În cazul Rompetrol Rafinare este suficient calculul impactului ieftinirii cu un leu doar a combustibililor de pe piața internă. Acesta ar produce o gaură de 1,88 miliarde de lei (1,4 milioane tone transformate în litri la o densitate a benzinei de 0,77), gaură care în niciun caz n-ar putea fi acoperită din profitul de 260 de milioane de lei al companiei. Kazahii ar trebui să vină cu bani de-acasă nu numai pentru a rezolva diferendul pe tema creanței Rompetrol ci și pentru a subvenționa prețul la combustibili, după cum ar vrea Ziarul Financiar.

Petrom bagă 200 de milioane de euro pentru a fora peste 100 de sonde noi la Suplacu de Barcău, zăcământ vechi de jumătate de secol

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 29 March 2013 10:04

Suplacu de Barcau BUNOMV Petrom va investi circa 200 de milioane de euro în intervalul 2013-2015 pentru îmbunătățirea ratei de recuperare a resurselor de hidrocarburi din zăcământul de la Suplacu de Barcău, din nord-vestul României, zăcământ aflat în exploatare de peste 50 de ani și care acoperă 10% din producția de țiței a Petrom în România.

OMV Petrom a anunțat vineri începerea implementării proiectului, printr-un comunicat remis Bursei de Valori București (BVB).

„Operăm zăcăminte foarte mature, iar în ultimii ani am reușit să reducem rata declinului producției la circa 1% pe an. Proiectele de redezvoltare a zăcămintelor sunt și vor fi esențiale pentru a menține producția stabilă”, a declarat CEO-ul companiei, Mariana Gheorghe.

În prezent, Petrom furnizează aproximativ 40% din necesarul de tiței și gaze din România.

Suplacu de Barcău este un zăcământ matur de țiței, exploatat de peste 50 de ani, a cărui producție zilnică reprezintă circa 10% din producția de țiței a OMV Petrom în România.

„Proiectul de redezvoltare de la Suplacu prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici de ultimă oră pentru creșterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare și a unei instalații de tratare a apei reziduale, precum si modernizarea sistemului de evacuare a gazelor și a sistemului de comprimare a aerului”, se arată în comunicatul OMV Petrom.

Redezvoltarea zăcămintelor are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare de hidrocarburi. Prin forarea de sonde suplimentare, modernizarea echipamentelor și implementarea de tehnologii noi în cadrul unor zăcăminte mature se urmărește îmbunătățirea factorului de recuperare pentru țiței și gaze, reducerea consumurilor tehnologice și energetice, precum și a impactului asupra mediului, spun cei de la Petrom.

Potrivit sursei citate, în prezent, rata medie de recuperare a rezervelor, la cele 238 de zăcăminte operate de catre companie, este de circa 25% pentru țiței și 49% pentru gaze.

„Practic, cu ajutorul tehnologiilor noi, vom reuși să extragem mai mult din zăcăminte care sunt în exploatare de zeci de ani. Noi credem că există încă potențial în aceste zăcăminte mature”, a declarat Gabriel Selischi, director Zone de Producție Interne OMV Petrom.

OMV Petrom mai anunță că și-a propus implementarea a 6-8 proiecte de redezvoltare de zăcăminte până în 2015.

La sfărșitul anului 2012, patru proiecte de redezvoltare a zăcămintelor erau în faza de proiectare, iar două depășiseră stadiul deciziei finale de investiție, respectiv Suplacu și Oprișenești. Producția aferentă celor 6 zăcăminte reprezintă circa 40% din producția curentă a OMV Petrom.

„Investițiile necesare pentru implementarea celor 6 proiecte, inclusiv Suplacu, se vor ridica la circa 400 milioane de euro, iar rezervele sunt estimate la 70 milioane bep”, notează Petrom.

Paradisul regenerabil își înjumătățește beneficiile

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 27 March 2013 07:13

newspaper 512Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

 

Iluzia planificării centrale la români: trei parlamentari PSD vor să înființeze un nou gigant energetic

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 18 March 2013 11:36

newspaper 512Iluzia planificării centrale n-a dispărut din România, dimpotrivă chiar. Parlamentarii autohtoni visează în continuare la mari giganți energetici meniți a impune României statutul de lider regional. Iar dacă unul dintre deputați este și lider sindical, planul cincinal este cu atât mai ambițios. Acesta este cazul lui Dumitru Chiriţă, preşedintele sindicatului Independent Liber Energia, dar și preşedinte şi preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate Univers, care și-a convins doi colegi din PSD să depună un proiect de lege pe cât de ambițios, pe atât de utopic.

Economica.net susține că deputaţii PSD Dumitru Chiriţă, Marin Gheorghe şi Florin Tătaru, toţi trei membri ai Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, au depus un proiect de lege prin care toate acţiunile pe care statul le mai deţine la companiile din energie vor trece pe o companie nou înfiinţată care ar urma să fie condusă de un privat, desemnat prin licitaţie internaţională.  Compania ar urma să poarte numele de Fondul Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice S.A, acţionarul majoritar ar fi Ministerul Economiei, iar în componenţa sa ar urma să intre acţiunile statului deţinute la unele dintre cele mai mari companii din România precum Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica sau Transgaz.

Capital prezintă raportul administratorilor judiciari ai "Oltchim", care anunță că, la compania aflată în insolvență au fost realizate vânzări în pierdere, iar pierderile se ridică la 105 mil. lei. Și asta nu e tot: achiziţiile pentru terenuri şi instalaţii au fost semnate pentru suma simbolică de un euro. „S-au vândut produse principale sub marja brută, sub nivelul costurilor. Sunt contracte încheiate cu firme din paradisuri fiscale. Costul de producţie a fost preliminar, nu se vedeau rezultatele efective, era un fel de perdea“, a subliniat Bălan. Mai concret, contractul colectiv de muncă a fost încheiat în condiţiile similare situaţiei în care societatea ar fi fost pe profit, au existat „fonduri de stimulare, de premiere“, fonduri pentru acţiuni sportive. În plus, contractele Oltchim cu societăţile managementului au însumat 71,4 mil. euro, potrivit aceluiași Raport, în timp ce „programul investiţional nerentabil a ajuns la 394 milioane de lei“. În toată această ecuație, vinovații trebuie să plătească, în capul listei aflându-se fostul director general, Constantin Roibu, urmat de membrii conducerii executive din perioada 2009 – 2012: fostul director adjunct Radu Olaru, directorii economici Vasile Măndica şi Veronica Preoteasa, precum și directorul diviziei petrochimice Daniel Mihăescu.

Ziarul Financiar susține că potenţialul energetic al României din surse geotermale poate fi evaluat la circa 1,5 miliarde de euro, pornind de la datele investiţiilor realizate până în acest moment şi de la cele mai recente studii realizate în domeniu. Deja anumite cartiere din Oradea sau Bihor sunt încălzite prin intermediul rezervelor geotermale, dar pentru a face electricitate din apa caldă îngropată la adâncimi de până la 3.500 de metri, oamenii din domeniu spun că este nevoie de sprijin.

 

Energia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 12 March 2013 08:15

newspaper 512Râul, ramul, vântul, soarele, contribuabilul și industria nu par a mai fi prietenii energiei regenerabile, care este supusă în ultimul timp în România, dar și în restul Europei, unui asalt concertat. Confruntate cu criza financiară și cu necesitatea efectuării unor ajustări fiscale menite a le reduce deficitele bugetare, guvernele au realizat și ele că au fost mult prea darnice cu noua industrie, contribuind la umflarea unei bule, care riscă să i se spargă în cap.

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale, susține Economica.net. Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro. Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW. România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

In Romania ar putea sa fie infiintate, incepand cu luna aprilie, una sau chiar doua burse a gazelor naturale, susține Hotnews, daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va aproba documentele necesare. Presedintele ANRE, Niculae Havrilet, a spus ca pana la sfarsitul lunii martie, ar putea certifica OPCOM, administratorul pieţei de energie, sa organizeze platforme de tranzactionare a gazelor. Insa, nu doar OPCOM ar putea primi avizul necesar, ci si Bursa Romana de Marfuri (BRM), care si-a exprimat dorinta de a infiinta o astfel de burza. Interesant este ca singura companie obligata sa vanda transparent si centralizat va fi Romgaz. Ceilalti actori de pe piata vor tranzactiona in mod centralizat doar daca doresc.

Ziarul Financiar prezintă estimările analiştilor referitoare la preţul petrolului pentru anul acesta și constată că acestea diferă substanţial, unele instituţii anticipând creşteri, în unele cazuri substanţiale, iar altele scăderi deloc de neglijat. La limita superioară se află banca britanică Barclays, care mizează pe o cotaţie a ţiţeiului Brent de 135 dolari pe baril la sfârşitul anului. La cealaltă extremă analiştii întrevăd o scădere de 30%, la 80 de dolari pe baril.

Același ZF ne informează că Prospecţiuni a adunat în câteva luni contracte de 121 mil. euro de la Romgaz şi Petrom.

Cadou de 8 martie de la Petrom: ieftiniri la benzină și motorină începând cu miezul nopții

Category: Preturi Motorina
Creat în Thursday, 07 March 2013 15:44

20130307 - Petrom ieftiniriPetrom va efectua cea de-a treia ieftinire consecutivă a carburanților din ultima săptămână, aliniindu-se evoluției prețurilor internaționale ale țițeiului, aflat pe o pantă descendentă din cea de-a doua săptămână a lunii februarie, când West Texas Intermediate (WTI) se situa în apropierea a 99 de dolari barilul, iar Brent-ul la 119 dolari barilul.

Petrom va ieftini ambele tipuri de benzină și ambele tipuri de motorină comercializate cu trei bani pe litru începând din 8 martie, ora zero. După ieftinire, potrivit Economica.net, preţurile la staţia Petrom din strada Braşov din sectorul 6 al Capitalei vor fi: un litru de motorină Standard - 6,06 lei, iar un litru de motorină Extra - 6,29 lei. Benzina Standard va avea un preţ de 5,97 lei pe litru, în timp ce un litru de benzină Extra va costa 6,39 lei. Preţurile Petrom diferă de la staţie la staţie, în limita unei variaţii procentuale de 5%. 

Este a treia reducere de preţ consecutivă operată de Petrom în ultimele zece zile. Compania a mai redus preţurile la 28 februarie şi la 5 martie, după o perioadă de scumpiri. După ieftinirea de la miezul nopţii, reducerea cumulată de preţ din ultima perioadă este de 14 bani pe litru la benzina şi de 12 bani pe litru la motorina.

Țițeiul WTI a pierdut în ultimele 20 de zile aproximativ 9 dolari pe litru, o evoluție similară înregistrând și Brent-ul în pofida închiderii pentru cinci zile consecutive a întregului sistem transport al țițeiului Brent, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha, operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Petrom ieftinește carburanții și umflă rulajul bursei

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 05 March 2013 06:27
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

De la miezul acestei nopți, șoferii vor plăti mai puțin pe benzină și motorină. Pentru că Petrom a ieftinit pentru a doua oară în cinci zile carburanții, aliniindu-se trendului prețului internațional al țițeiului care a avut o evoluție descendentă în ultima lună.

Începând cu 5 martie, Petrom a ieftinit tipurile de benzină pe care le comercializează cu 6 bani, în timp ce prețul celor două variante de motorină au fost micșorate cu 5 bani pe litru, informează Economica.net.

Ziarul Financiar informează că o serie de tranzacţii de 9,6 milioane euro cu acțiuni Petrom au dus ieri rulajul bursei la maximul ultimelor trei luni. Patru deal-uri cu titluri OMV Petrom (SNP), re­pre­zentând 0,17% din acţiunile companiei în valoare to­tală de aproape 42 de milioane de lei (9,6 mil. euro), au dus lichiditatea la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Cel mai mare pachet de acţiuni OMV Petrom a fost transferat la ora 15:50 pentru aproape 27 de milioane de lei (peste 6 milioane de euro). Ultimul deal cu acţiunile OMV Pe­trom a fost realizat la 0,4417 lei, preţ în scădere nesem­nifi­cativă cu 0,07%, iar pe piaţa principală titlurile au crescut cu 0,29%, la 0,4433 lei. Tranzacţiile de pe piaţa principală au însumat 360.000 de lei. Unii brokeri spun că acţiunile ar fi fost cumpărate de un bro­ker străin pentru unii dintre clienţii săi. Cel mai mare cum­părător de acţiuni Petrom a fost în ultimele două săp­tămâni grupul Franklin Templeton, care a cumpărat mai mult de jumătate din acţiunile SNP tranzacţionate în această pe­rioadă, investind circa 11,5 mil. lei.

Tot ZF susține că statul chinez a devenit cel mai mare importator de petrol la nivel global, potrivit datelor pentru luna decembrie, după ce a depăşit Statele Unite, care se află în această poziţie de la mijlocul anilor '70. Schimbarea de poziţii între cele două mari economii este provizorie, pentru că sunt aşteptate noi date, care ar putea arăta că importurile din decembrie au fost influenţate de calcule legate de taxe. Companiile americane obişnuiesc să reducă în decembrie achiziţiile de petrol pentru a-şi diminua stocurile şi, în consecinţă, taxele pe care trebuie să le plătească.

Capital anunță că grupul petrolier rus Lukoil, prezent şi pe piaţa din România, a semnat luni un acord privind vânzarea rafinăriei sale de la Odesa (Ucraina) către Vetek Group. Rafinăria Lukoil de la Odesa are o capacitate de procesare de 3,9 milioane tone pe an dar era în conservare de la finele lui 2010. Compania a precizat că decizia face parte din strategia sa de restructurare a activelor sale internaţionale din domeniul rafinării. Lukoil a precizat că Vetek, un trader de gaze naturale deţinut de omul de afaceri ucrainean Serghei Kurchenko, va prelua 99,6% din acţiunile rafinăriei de la Odesa, dar nu a oferit detalii referitoare la termenii financiari ai tranzacţiei.

Cotele și prețurile reglementate pentru 2013 în energie

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 27 February 2013 06:36
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

România a primit de ani buni statutul de economie de piață funcțională, însă mai beneficiază de prețuri administrate, care-i provoacă dureri de cap guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Beneficiază numai de prețuri, ci și de cote adminstrate. Cel mai bun exemplu este cel al sectorului energetic, sistem construit pe o schemă piramidală, care riscă în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat să nemulțumească atât companiile, unele dintre ele aflate deja în insolvență, cât și consumatorii, care se vor confrunta cu o majorare a prețurilor reglementate.

Agenţia de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat un raport al cotelor cu care participă fiecare producător de energie la piaţa reglementată  în acest an. Astfel, cea mai mare „felie” îi revine, potrivit Economica.net, companiei Nuclearelectrica care acoperă aproape 35% din necesarul de consum, urmată de Hidroelectrica cu 26%. Complexului Energetic Oltenia i s-a alocat 16% iar Centralei Petrom de la Brazi 10%. Urmează Complexul Energetic Hunedoara cu 2%, alte termocentrale beneficiare ale bonusului pentru cogenerare cu 11% şi producătorii de energie eoliană cu 0,6%.

Cotele alocate fiecărui producăt nu reflectă fidel ponderea lui în producţia totală de energie a ţării. Astfel, şi Hidroelectrica dar şi Complexul Oltenia sunt mai mari decât Nuclearelectrica, totuşi au o cotă mai mică alocată pentru consumul populaţiei.

În total, pe piaţa reglementată vor fi livraţi 15 TWh. Cel mai mic preţ avizat de ANRE este la Hidroelectrica. Producătorul aflat în insolvenţă vinde cu 125 de lei/MWh, un preţ considerat mic de administratorul judiciar Euro Insol, care abia acoperă costurile de producţie. Cel mai mare preţ a fost dat Complexului Hunedoara  - 271 lei/MWh. Acest nivel este chiar mai mare decât cel la care se tranzacţionează energia pe piaţa liberă. Din fericire pentru noi, cota acestui producător este mică altfel preţul curentului ar fi crescut accelerat. Nuclearelectrica vinde cu 142 de lei, Complexului Oltenia i s-a permis să vândă la 190 de lei iar Petrom vinde cu 169 de lei. Curentul livrat de eoliene către reglementat este tarifat cu 189 de lei/MWh.

Ziarul Financiar anunță că MOL România, a patra cea mai importantă companie de distribuţie a carbu­ranţilor de pe piaţa locală, a reuşit să vândă anul trecut cu 4% mai multă benzină şi motorină pe o piaţă care a scăzut cu peste 2%, potrivit informaţiilor furnizate de jucătorii din domeniu. 

Creşterea a venit din volumele de motorină, dar şi datorită celor 7 milioane de euro pe care compania le-a investit anul trecut în extinderea reţelei.

"În România, creşterea volumelor comercializate s-a tradus într-o creştere a cotei de piaţă de peste 12% şi a fost rezultatul unei activităţi promoţionale intensive şi a creşterii reţelei", se arată în raportul financiar al grupului petrolier ungar.

Studiu de caz Capital: rating cu Ceaușescu în titlu, 1.700 de accesări la un articol cu mesaj opus

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 26 February 2013 09:47
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Capital are în ediția online de ieri un titlu care mai mult ca sigur i-a făcut invidioși pe șefii Ziarului Financiar, cunoscuți pentru naționalismul lor economic: "Producția de energie sub Ceaușescu: în 1980, produceam mai multă decât Japonia". Rezultatul publicării acestui titlu nu s-a lăsat așteptat: peste 25 de mii de accesări și 240 de comentarii!

Datele prezentate sunt luate de pe site-ul Băncii Mondiale și sunt foarte probabil destul de credibile. "În anii '80, în plină epocă ceauşistă, România producea,  peste 50.000 de kilotone echivalent petrol de energie (52.586 kt în 1980, 54.704 kt în 1981, 55.153 kt în 1982). În primii ani care au urmat Revoluţiei, producţia de energie a României s-a prăbuşit: în 1992 mai produceam doar 34.494 kt, pentru ca în 2010, ultimul an pentru care există date la Banca Mondială, producţia să ajungă la 27.441 de kilotone echivalent petrol. Jumătate din cât producea Ceauşescu în anii 80", susține Capital.

Însă ceea ce i-ar face invidioși pe cei de la ZF, dincolo de titlu, este elanul revoluționar care străbate lead-ul articolului: "Există domenii în chiar România a involuat drastic de la căderea comunismului, iar acest lucru este confirmat de cifre. Mai trist este că aceste domenii sunt unele de o importanţă colosală, strategică. Era bine dacă pe aceste domenii creşteam, nu ne duceam la vale. Unul dintre ele este producţia de energie".

Din articol lipsește orice punere în context, nu este amintit nici măcar faptul că România nu este singura țară care a trecut printr-un astfel de proces. Mult lăudata Polonie, de exemplu și-a înjumătățit și ea producția față de cea înregistrată în 1978. În plus, nu se amintește că energia este sectorul economic cu cele mai limitate resurse, iar supraexploatarea acestora într-o perioadă duce la diminuarea producției în perioada următoare, în absența unor masive investiții în tehnologie care să permită exploatarea unor resurse neprofitabile la prețurile și tehnologia curentă. Majoritatea zăcămintelor din România au ajuns deja la maturitate, prematur s-ar putea spune. De asemenea, nu se face nici o referire la costurile de exploatare de pe vremea comunismului, nici la risipa rezultată din exploatare din acea vreme. Nici utilizarea ineficientă a acestor resurse nu este amintită, pe seama ei fiind făcută industrializarea forțată a României, industrializare ineficientă și fără legătură cu cererea. Cu toate acestea, dată fiind importanța "colosală" a domeniului, în opinia redactorilor Capitalului, probabil că Romgaz ar trebui acuzat de trădare, iar companii private, precum Petrom, de subminarea economiei naționale.

Același Capital publică un articol cu un mesaj total opus primului: Sectorul petrolier, polul investiţiilor din economia românească. Rezultatul: 1.700 de accesări și un comentariu! "În timp ce statul a redus la limită fondurile alocate investiţiilor, iar siderurgia vine cu veşti proaste, sectorul de petrol şi gaze din România este un magnet pentru investiţii, iar rezultatele nu întârzie să apară. (...) Cei trei mari piloni ai sectorului oil&gas din România - Petrom, Rompetrol şi Lukoil - au realizat în 2012 investiţii de câteva miliarde de lei în explorare şi rafinare. Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat din Kazahstan – KazMunaiGas, a reuşit să finalizeze, în a doua parte a anului trecut, programul de modernizare a rafinăriei Petromidia, o investiţie de 385 milioane de dolari, prin care capacitatea de rafinare a crescut de la 3,5 milioane de tone pe an la 5 milioane de tone pe an. Astfel, rafinăria de la malul mării a devenit cea mai mare din România, iar investiţiile nu se opresc aici – kazahii şi-au planificat în acest an investiţii de peste 100 milioane de dolari pentru continuarea creşterii performanţei rafinăriei. Investiţii în rafinare sunt programate şi de OMV Petrom la Petrobrazi, după ce anul trecut au fost alocate circa 900 milioane de lei, adică aproape 18% din totalul investiţiilor realizate anul trecut, în special către programul de modernizare a rafinăriei din Ploieşti.", susține Capital.

ZF nu se dezice însă și se întreabă "Cum au ajuns romanii sa platească pentru apă, gaze, electricitate și căldura chiar și cu 160% mai mult decât acum 7 ani?". "Este o schimbare în coşul de consum, în sensul că un procentaj din ce în ce mai mare din cheltuielile lunare merg către plata utilităţilor şi către mâncare. Ne-am întors practic la nivelul din 2005", spune analistul economic Dragoş Cabat. El spune că tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor pentru utilităţi publice în totalul cheltuielilor unei gospodării va continua şi în anii următori, în contextul în care sunt prevăzute începând cu a doua jumătate a anului acesta până în 2017-2018 noi scumpiri la gaze şi electricitate, ca urmare a liberalizării pieţei. "Impactul va fi puternic atât la nivelul inflaţiei, cât şi la nivelul consumului şi al puterii de cumpărare", mai spune Cabat.

Tot ZF susține că benzinăria Rompetrol din Mogoşoaia s-a transformat de ceva vreme într-un laborator în mărime naturală unde al doilea cel mai mare jucător din piaţa de carburanţi locală experimentează modul în care ar trebui să arate în viitor punctele de alimentare ale grupului petrolier. Când conceptul va fi definitivat, schimbarea se va aplica la nivelul întregii reţele şi va include şi cele 150 de noi benzinării pe care Rompetrol la va deschide în România în termen de cinci ani de zile. 

Economica.net anunță că Transelectrica a început, de curând, să dea detalii şi despre cantitatea de energie fotovoltaică care se produce în România.  Pe pagina unde compania arată, în timp real, producţia de energie a României pe categorii de producători a apărut şi rubrica fotovoltaic. Astfel, România a ajuns să aibă şase tipuri de producători de energie: termo, hidro, nuclear, carbune şi gaze, eolian şi fotovoltaic

Ieri dimineaţă producţia de energie fotovoltaică de 4 MW. Spre prânz scăzuse la 2MW. În totalul de peste 8.000 de MW produşi fotovoltaicul încă nu contează, dar eolianul, cealaltă sursă de „energie verde”, are zile când chiar depăşeşte ca pondere hidro şi nuclear.

Presa: Repsol intră în România în parteneriat cu Petrom

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 21 February 2013 09:58
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Grupul spaniol Repsol ar putea semna, până la sfârșitul acestei săptămâni, un acord de parteneriat cu o mare companie petrolieră românească, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale, fără a preciza numele companiei românești. Potrivit acestora, parteneriatul cu gigantul petrolier Repsol vizează desfășurarea unor operațiuni petroliere pe teritoriul României, susține HotNews.ro.

Jurnalul Național dezvăluie, citând surse oficiale, și numele companiei românești - OMV Petrom. Petrom derulează în acest moment un parteneriat cu Exxon pentru un perimetru din Marea Neagră şi cu Hunt Oil pentru explorarea în comun a blocurilor onshore Adjud şi Urziceni Est din ţara noastră. Contactati de HotNews, reprezentantii OMV Petrom au afirmat ca nu comentează "asupra zvonurilor". Au precizat, însă, că OMV Petrom continua să identifice, în continuare, parteneriate cu jucători reputați.

"Până în acest moment am încheiat un parteneriat de explorare onshore cu Hunt Oil și explorăm împreună cu ExxonMobil în Marea Neagră . În conformitate cu direcţiile noastre strategice, vom continua să identificăm parteneriate cu jucători reputaţi. Nu comentăm asupra zvonurilor, dar vom oferi informaţii cu promptitudine în momentul în care acestea vor exista", precizează OMV Petrom.

Știrea a fost preluată și de Bloomberg, agenție care a încercat să obțină și confirmări din partea celor implicați. Kristian Rix, purtător de cuvând al Repsol, a refuzat să comenteze, în timp ce Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, nu a răspuns în timp util solicitării Bloomberg.

Ziarul Financiar susține că, dacă în zece luni companiile interesate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.

"Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014." Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic.

Premierul Victor Ponta confirmă declarațiile acestuia, potrivit Economica.net, care citează o declarație făcută la RTV: "Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie", a spus Ponta la RTV.

Pacea kazahă e un armistițiu, iar ZF este nemulțumit de firimiturile primite de Romgaz

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 14 February 2013 07:55
newspaper 512Revista presei economice autohtone

Știrea zilei de ieri, publicată de Ziarul Financiar, potrivit căreia guvernul a ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunaiGas în ceea ce privește soluționarea amiabilă a diferendului dintre cele două părți, este contrazisă azi de Capital, Mediafax și chiar de... ZF. Toate publicațiile îl citează pe premierul Victor Ponta, care pare nemulțumit de oferta kazahă și, drept urmare, i-a invitat pe oficialii KazMunaiGas să prezinte până luni, când este termenul unuia dintre procesele intentate de statul român celor de la Rompetrol, o ofertă ce nu poate fi refuzată. 

Kazahii de la grupul Rompetrol au avansat autorităţilor române propunerea lor pentru răscumpărarea acţiunilor de la Rompetrol Rafinare deţinute de stat ca urmare a conversiei obligaţiunilor emise în 2003 şi nerăscumpărate de investitor în septembrie 2010. Doar că oferta KazMunaiGas era “greu acceptabilă” de stat, conform declaraţiei premierului Victor Ponta, susțineCapital.

Declarația completă a premierului este prezentată deMediafax: "Este un proces pe rol, pentru că oferta celor de la Rompetrol era greu acceptabilă de autorităţile române. Suntem în negocieri, dacă ajungem până luni la o înţelegere, cu atât mai bine. Dacă nu, luni va decide instanţa, însă după aceea, în funcţie de decizia instanţei, pot apărea şi alte repercusiuni. Eu personal am încurajat negocierile şi sper că putem să ajungem la un acord benefic atât pentru statul român, cât şi pentru cei de la Rompetrol. Până la urmă, statul român are de câştigat nişte bani pentru creanţă, la care se adaugă investiţii pe care Rompetrolul să le facă şi locurile de muncă ale celor care depind de Rompetrol. Este un pachet întreg pe care îl negociem şi este mai bine să îl negociem, sper să ajungem la un acord înainte de a decide judecătorul", a spus Ponta.

Ziarul Financiarîși confirmă statutul de port-drapel al naționalismului economic în presa scrisă autohtonă, anunțând că Romgaz primeşte firimituri la Marea Neagră: 10% dintr-un proiect al OMV şi Exxon care nu include însă „comoara“ descoperită anul trecut. Statul român ar putea intra cu drept direct, prin Romgaz, în lucrările de explorare şi exploatare a unui perimetru din Marea Neagră, alături de OMV Petrom şi grupul american ExxonMobil. Perimetrul se numeşte Midia XV şi este însă adiacent blocului unde Petrom şi Exxon au anunţat anul trecut descoperirea unor rezerve uriaşe de gaze, în valoare de 84 de miliarde metri cubi. De ce ar fi trebuit ca cele două companii să cedeze companiei de stat o felie din placinta descoperită, cu eforturi financiare evident, în Marea Neagra nu este deloc clar... poate doar redactorilor ZF. Titlul articolului din ZF pare, în acest context, o adaptare naționalistă a principiului comunist: de la fiecare după posibilități, fiecăruia (statului) după necesități.

Economica.net, citează Mediafax și ne informează că Ucraina dă undă verde unui nou proiect de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră. Este vorba de un contract de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră semnat cu firma americană Vanco, acord care a fost oprit în 2008 de precedentul guvern condus de Iulia Timoşenko.

Pe plan intern, se pare că timbrul de mediu perceput la înmatricularea maşinilor va fi avizat de Guvern în şedinţa de săptămâna viitoare, programată pentru marţi, prin ordonanţă de urgenţă şi nu printr-un proiect de lege, urmând să fie aplicat imediat cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, a anunţat premierul Ponta, citat de Mediafax.

Romgaz se alătură ExxonMobil și OMV Petrom în perimetrul offshore Midia

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 13 February 2013 17:27

20130213 - Romgaz PetromContractul semnat este unul de opțiune, iar exercitarea acesteia este condiționată de finalizarea contractului de transfer pentru drepturile de explorare şi producție pentru o porțiune din perimetrul Midia de la titularii existenți ai licențelor, Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V.

ExxonMobil Exploration and Production Romania LtdșiOMV Petrom S.A.au anunțat astăzi semnarea unui contract cuRomgaz S.A.pentru a oferi companiei de stat opțiunea de a participa în operațiuni petroliere în zona de apă mai adâncă a perimetrului Midia (“Midia Deep”), în zona românească a Mării Negre, informează un comunicat al Petrom.

“Acesta reprezintă un nou pas în eforturile noastre de susținere a obiectivului României de a explora şi dezvolta resursele offshore, pentru a atinge scopurile energetice naționale ale tării”, a afirmat CEO-ul OMV PetromMariana Gheorghe, potrivit comunicatului citat. La rândul său, directorul general al EMEPRL, John L. Knapp, susține că EXXON este "încântata să continue în această direcție, recunoscând în acelaşi timp că explorarea offshore la mare adâncime implică investiții cu risc ridicat, care necesită stabilitate și predictibilitate fiscală precum şi un mediu investițional prielnic". Reprezentantul Romgaz, directorul general Corin Cindrea susține că „semnarea acestui contract de opțiune permite extinderea operațiunilor noastre în Marea Neagră pentru atingerea obiectivului strategic al companiei de creștere a portofoliului de resurse şi rezerve.”

In octombrie 2012, EMEPRL şi OMV Petrom au semnat un contract de transfer cu Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V. pentru achiziția unei participații de 85% pentru drepturile de explorare şi producție de hidrocarburi aferente unei porțiuni din perimetrul Midia XV în zona românească a Mării Negre. Contractul de transfer nu a fost încă finalizat, iar condițiile pentru producerea efectelor juridice ale acestui contract de transfer, inclusiv aprobarea autorităților relevante, sunt în curs de îndeplinire. La momentul producerii efectelor contractului de transfer cotele de participare vor fi: EMEPRL – 42,5%, OMV Petrom - 42,5%, iar Gas Plus International B.V. (co-titular al licenței perimetrului Midia) îşi păstrează participația de 15%.

Pe baza termenilor agreaţi, Romgaz are opțiunea de a achiziționa o participație de 10% în Midia Deep de la EMEPRL şi OMV Petrom. Opțiunea Romgaz de a intra este declanșată de finalizarea contractului de transfer şi de anunțul unei descoperiri comerciale. Zona Midia Deep este adiacentă perimetrului Neptun.

EMEPRL va fi operatorul operațiunilor petroliere în porțiunea cu apă mai adâncă a perimetrului Midia. EMEPRL și OMV Petrom au împreună activități în sectorul românesc al Marii Negre, unde cele două companii au anunțat o descoperire de gaze anul trecut.

În urmă cu aproximativ o lună, premierul Victor Ponta declarase că guvernul a obținut în negocieri cu OMV și Exxon o „participare corecta” a Romgaz la exploatarea noilor zăcăminte de gaze din Marea Neagra, în urma unor discuții care au durat doua luni. „Oamenii în care eu am avut încredere, și nu îmi pare rău, au negociat cu cei de la OMV și de la Exxon intrarea Romgaz în asociere în ceea ce privește exploatările noilor zăcăminte din Marea Neagra doua luni, în fiecare zi cei de la OMV și Exxon spunând <gata, nu mai negociem>. Sigur, întotdeauna important în acest tip de negociere este sa nu rupi coarda. Pana la urma am obținut o participare corecta pentru Romgaz, care rămâne cu capital majoritar al statului roman”, a spus Ponta.

Petrom scumpește carburanții, Putin aurul, iar românii mașinile diesel

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 12 February 2013 10:29
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Românii primesc azi o veste proastă, însă nu și neașteptată: OMV Petrom a scumpit benzina și motorina. Mișcarea celei mai mari companii din domeniu nu era dificil de anticipat, dată fiind evoluția prețurilor internaționale ale țițeiului (Brent-ul apreciindu-se pentru mai mai mult luni consecutiv), dar și evoluția monedei naționale, care după un început de an încurajator, pierde teren în fața euro și dolarului.

Petrom a majorat prețul benzinelor şi motorinelor cu 6 bani pe litru, precizează Economica.net. Astfel, după scumpire, un litru de benzină Standard 95 costă, la stația Petrom din strada Braşov din București, 6,08 lei, iar benzina Extra 99 a ajuns la 6,50 lei pe litru. Un litru de motorină Standard costă 6,18 lei, iar prețul unui litru de motorină Extra este de 6,41 lei.

Economica.net amintește că, la începutul anului, compania a fost nevoită să crească prețurile la carburanți, din cauza taxelor. De la 1 ianuarie, a intrat în vigoare noul curs leu-euro, depreciat pentru moneda națională, la care se plătesc accizele şi, în plus, Guvernul a crescut şi acciza la motorină. Ca urmare a acestor costuri suplimentare impuse de stat, motorina s-a scumpit, la 1 ianuarie, cu 17 bani pe litru, iar benzina cu 9 bani.

Rusia transformă petrolul în lingouri, cu achiziții de 570 tone de aur în ultimul deceniu, informează Ziarul Financiar, citând Bloomberg. Rusia a fost cel mai mare cumpărător de aur la nivel mondial în ultimul deceniu, absorbind 570 de tone, cu 25% mai mult decât ocupanta locului secund, China, transformând "aurul negru" în lingouri pe fondul creșterii puternice a prețurilor ambelor mărfuri. 

"Cu cât o țară are mai mult aur, cu atât va avea mai multă suveranitate dacă dolarul, euro, lira sterlină sau orice altă monedă de rezervă va suferi un cataclism", comentează pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar în camera inferioară din partea partidului Rusia Unită, formațiunea politică a președintelui Vladimir Putin.

Astfel, Rusia a cumpărat în ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalentă cu de trei ori greutatea Statuii Libertăţii.

Capital prezintă topul județelor în care mașinile cu motor DIESEL au prins viteză. Dacă în 2008, an în care s-a făcut simțită criza şi pe plan local, ponderea motoarelor Diesel era de aproape 28% din totalul autoturismelor din România, la finele anului trecut, motoarele pe motorină au ajuns la o treime din total. Chiar dacă nu există în prezent un judeţ în care numărul mașinilor cu motor Diesel să-l depășească pe cel al autoturismelor pe benzină, dacă se va menține trendul înregistrat în ultimii patru ani s-ar putea ca în 2013 sau 2014 să avem pe piaţă primul judeţ în care DIESELUL a bătut motorul pe benzină.

Estimare OMV: Productia de hidrocarburi a Petrom a scazut cu 1,7% in 2012

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 01 February 2013 10:42

OMV Petrom BUNProductia medie zilnica de hidrocarburi a grupului Petrom a scazut cu circa 1,7% in 2012, la 182.750 de barili echivalent petrol (BEP)/zi, fata de 186.00 BEP/zi in 2011, rezulta dintr-un raport interimar estimativ trimestrial al companiei-mama OMV, publicat vineri, coroborat cu raportul anual al Petrom pe 2011.

In ultimul trimestru al anului trecut, productia medie zilnica de hidrocarburi a grupului Petrom a fost de 183.000 BEP/zi, in crestere usoara, cu 0,55% fata de trimestrul anterior si cu 1,61% sub nivelul din trimestrul IV 2011, potrivit raportului citat.

„Volumul de vanzari de gaze al Petrom a scazut cu 11% in trimestrul IV 2012, comparativ cu intervalul similar din 2011, insa nivelul marjei ramane favorabil”, spun cei de la OMV.

Grupul Petrom a consemnat un volum de vanzari de gaze de 14,44 TWh in ultimul trimestru al anului trecut, cu peste 56% mai mare fata de T3 2012 (9,24 TWh).

"Informatiile continute in acest raport constituie doar predictii bazate pe asteptarile curente ale OMV si pe trendurile anticipate cu privire la business si pot prezenta diferente fata de rezultatele efective", se precizeaza in disclaimerul raportului OMV.

Evolutii pozitive in Romania

OMV arata ca, in timp ce, la nivel de grup, productia totala de hidrocarburi a scazut in T4 2012, fata de trimestrul anterior, din cauza intreruperii temporare a productiei in Libia, a unui sabotaj la o conducta de export in Yemen si a lucrarilor de mentenanta desfasurate in Noua Zeelanda, productia din Austria si Romania a cunoscut o usoara dezvoltare pozitiva, ca urmare a majorarii sezoniere a productiei de gaze.

„Cheltuielile de explorare s-au situat sub nivelul inalt consemnat in T3 2012 in pofida demarari explorarilor seismice 3D in Romania si Austria”, se precizeaza in raportul OMV.

In document se mai spune ca, la Petrom, reducerea stocurilor de titei, ca si scaderea sezoniera a cantitatii de gaze pe stoc, au dus la realizarea unor profituri intragrup substantiale, de circa 70 milioane euro.

OMV se asteapta ca rata de impozitare la nivelul grupului sa fie mai mica in T4 2012, comparativ cu trimestrul anterior, ca urmare a unei „contributii solide” din partea Petrom.

Prudenta costa

OMV mai noteaza ca contractele de hedging derulate in 2012 au avut un impact negativ asupra rezultatului financiar, ca si deprecierea dolarului fata de moneda unica europeana in T4 2012, care a generat un pret mai mic in euro al petrolului, comparativ cu trimestrul anterior. 

„Pentru anul 2012, OMV a incheiat contracte swap pe pretul petrolului, asigurandu-si un nivel de circa 101,5 dolari/baril pentru titeiul Brent, pentru un volum de productie de circa 50.000 de barili/zi (din care 30.000 de barili/zi la Petrom), precum si contracte forward pe cursul de schimb euro/dolar, la un nivel mediu de 1,36 dolari/euro care au acoperit o expunere de aproximativ 750 milioane dolari. In trimestrul IV din 2012, rezultat net al acestor contracte de hedging, care au expirat la sfarsitul anului trecut, au avut un impact negativ de 36 milioane euro asupra profitului operational”, se spune in raport.

In ultimul trimestru al anului trecut, pretul mediu al titeiului Brent a fost de 110,08 dolari/dolari, cel al titeiului Ural – de 109,32 dolari/baril, in vreme ce cursul mediu de schimb euro/dolar s-a situat la 1,297 dolari/euro.

Potrivit raportului Petrom pe 2011, in anul respectiv, rezultatul instrumentelor de acoperire a riscurilor a avut un impact negativ de 404 milioane de lei asupra profitului operational al companiei, in conditiile in care cotatia medie Brent efectiva in 2011, de 111,26 dolari /baril, a fost cu 14,7% mai mare decat cea minima asigurata de Petrom prin contracte swap, de 97 dolari/baril.

Ce sunt contractele swap

Swap-urile pe pretul petrolului sunt contracte semnate in general cu banci sau mari fonduri de investitii, prin care petrolistii incearca sa se protejeze fata de fluctuatiile mondiale nefavorabile ale cotatiilor la titei.

Astfel, in cazul in care cotatia de piata a petrolului scade sub un anumit prag, contrapartida din contract (institutia financiara) acopera diferenta dintre pretul mediu efectiv cu care compania petroliera a reusit sa-si vanda productia pe perioada contractului si pragul minim protejat prin contract.

In schimb, daca pretul mediu de piata este mai mare decat pretul minim securizat de producator prin contract, producatorul cedeaza o buna parte din sumele incasate peste pretul minim protejat institutiei financiare cu care a incheiat contractul swap.

„Decontarea are loc trimestrial, pentru diferenta dintre pretul fix si media aritmetica a indicelui Brent al pretului mediu la titei”, se precizeaza in raportul Petrom pe 2010.

Guvernul Ponta vrea sa negocieze cu OMV si majorarea anticipata a redeventelor

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 31 January 2013 16:58

Arnold Schwarzenegger, incurajandu-l pe Victor Ponta sa se comporte cu OMV ca un adevarat TerminatorGuvernul nu se multumeste cu sumele obtinute prin introducerea noilor impozite in domeniul energetic, premeirul Victor Ponta anuntand azi la Viena ca vrea sa negocieze cu OMV si posibilitatea majorarii in avans a redeventelor. Declaratia a fost facuta catre presa romana, inaintea intalnirii pe care primul-ministru al Romaniei a avut-o cu CEO-ul OMV Gerhard Roiss.

"Este intentia noastra, nu doar de a creste redeventele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv daca gasim o solutie ca aceasta crestere sa fie aplicata mai repede decat era prevazut in contractul de privatizare. Dar asta trebuie negociat", a declarat Ponta, sustinand totodata ca niciuna dintre taxele nou introduse nu sunt redevente, nici macare cea privind impozitarea cu 0,5% aplicat veniturile obtinute pe exploatarea titeiului. "Acelea nu sunt redevente", a sustinut Ponta.

Este insa putin probabil ca OMV sa se negocieze cu guvernul Ponta majorarea redeventelor la numai o saptamana dupa ce acesta a intros noi impozite care urmeaza a-i afecta valoarea de piata. 

Este intentia noastra, nu doar de a creste redeventele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv daca gasim o solutie ca aceasta crestere sa fie aplicata mai repede decat era prevazut in contractul de privatizare. Dar asta trebuie negociat", a declarat Ponta, sustinand totodata ca niciuna dintre taxele nou introduse nu sunt redevente, nici macare cea privind impozitarea cu 0,5% aplicat veniturile obtinute pe exploatarea titeiului.

  Victor Ponta

Potrivit unui raport Erste, nici macar liberalizarea preturilor la gaze nu va compensa efectele masurilor adoptate. "Singura schimbare pozitiva ar fi majorarea pretului la gaze in Romania, desi Guvernul a anuntat recent ca va impune o taxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producatorilor de gaze rezultate ca urmare a liberalizarii pretului, de la 1 februarie, precum si o redevente suplimentare de 0,5% pentru productia de petrol, pana la sfarsitul lui 2014, astfel incat compania nu va putea profita de cresterea pretului la gaze". Potrivit Erste Group, este putin probabil ca demersurile de explorare ale Petrom sa poata fi transformate in profituri inainte de 2016. Potrivit sursei citate, cele mai promitatoare prospectiuni sunt cele legate de zacamintele romanesti offshore de gaze naturale, insa costurile de dezvoltare ale acestora sunt mari, asa ca nu exista motive de a investi in acest sector atata vreme cat preturile interne la gaze din Romania sunt departe de nivelul celor din import.

Tocmai de aceea, pentru ca investitiile sa fie efectuate, neexistand motivatia financiara a majorarii pretului, ar trebui ca investitorii din energie din Romania sa beneficieze de un cadru fiscal prietenos.

Lucru recunoscut, cu jumatatede gura si de Ponta: "Trebuie sa vedem, din punct de vedere al veniturilor bugetare, care este solutia incepand cu 2014, cum sa facem, pe de o parte sa incurajam in continuare invest in energie, nu doar ale OMV-ului, ci si ale tuturor celorlalte companii, iar pe de alta sa avem si incasari bugetare, pentru a sustine programele economice, sociale si de investitii". Cu alte cuvinte, premierul recunoaste ca din veniturile obtinute din impozitarea sectorului energetic, statul doreste sa cumpere voturi (programe sociale) si sa-ti plateasca sponsorii electorali (investitii publice). Si pentru asta, sacrifica investitiile private din domeniul energetic, in pofida faptului ca seful delegatiei FMI la Bucuresti, Erik de Vrijes a identificat acest sector drept motorul cresterii economice a Romaniei in viitor.

 

 

Erste Group: Supraimpozitarea va afecta actiunile Petrom la bursa

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 30 January 2013 16:33

Petrom BursaAnalistii Erste Group au modificat in sens negativ recomandarea adresata investitorilor pentru actiunile OMV Petrom (SNP), de la “Cumpara” la “Pastreaza”, ca urmare a impunerii de catre Guvernul Ponta a unei taxe de 60% pe veniturile suplimentare ale producatorilor de gaze rezultate din liberalizarea pretului din acest sector, dar si a unei redevente suplimentare de 0,5% pentru exploatarea si comercializarea petrolului. Potrivit unui raport de analiza al grupului financiar austriac, atat in cazul Petrom, cat si al companiei-mama OMV, lipsesc perspectivele de crestere pe termen scurt si exista destul pesimism in legatura cu eficienta investitiilor acestora.

Cei de la Erste Group spun, in raportul citat, ca se asteapta ca, anul acesta, productia Petrom sa stagneze.

 

Singura schimbare pozitiva ar fi majorarea pretului la gaze in Romania, desi Guvernul a anuntat recent ca va impune o taxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producatorilor de gaze rezultate ca urmare a liberalizarii pretului, de la 1 februarie, precum si o redevente suplimentare de 0,5% pentru productia de petrol, pana la sfarsitul lui 2014, astfel incat compania nu va putea profita de cresterea pretului la gaze

  Erste Group

Astfel, cei de la Erste Group si-au modificat pretul-tinta pentru actiunile OMV Petrom in scadere cu 6%, de la 0,5 la 0,47 lei/titlu.

Actiunile OMV Petrom au crescut cu 6,4% anul acesta, de la 0,4281 lei/titlu la 0,4557 lei/titlu, dupa ce, in 2012, au consemnat o crestere in valoare de peste 47%. De la anuntul Guvernului privind introducerea de masuri de supraimpozitare in domeniul energetic si pana in prezent, titlurile Petrom s-au depreciat cu 1,3%. 

Redeventele vor fi probabil majorate

Analistii austrieci se arata de asemenea sceptici cu privire la angajamentul Guvernului de a aduce pretul gazelor interne la paritate cu cel al importurilor pana in 2014 pentru consumatorii industriali si pana in 2018 pentru gospodarii, dupa ce prima majorare, programata pentru decembrie 2012, a fost amanata.

„Ne asteptam, de asemenea ca Romania sa majoreze nivelul redeventelor, dupa expirarea, in 2014, a acordului de stabilitate fiscala”, se spune in raport. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, declara, in decembrie anul trecut, ca este nevoie ca redeventele pentru productia de petrol si gaze sa crească si sa ajunga la nivelul din UE, „undeva la 20-30%, cel putin”.

OMV Petrom plateste in prezent redevente pe productia de hidrocarburi care merg de 3,5% la 13,5%, in functie de tipul de zacamant, redeventa medie platita efectiv de Petrom fiind de circa 6-7%, potrivit Erste Group. Actualul nivel al redeventelor a fost stabilit in 2004, prin contractul de privatizare al companiei, si sunt valabile pana in decembrie 2014.

„Atat actiunile OMV, cat si cele ale Petrom se tranzactioneaza la multipli subevaluati in acest moment, insa in viziunea noastra ambele companii sunt lipsite de potential de crestere pe termen scurt. De asemenea, exista motive serioase de pesimism cu privire la eficienta investitiilor OMV si OMV Petrom”, subliniaza raportul Erste Group.

Nu-i ajuta scumpirea gazelor

Cei de la Erste Group adauga ca nu se asteapta ca majorarea pretului la gaze sa fie un factor de crestere pentru OMV Petrom, intrucat nu au incredere ca Guvernul roman va respecta calendarul de majorare.

„Credem ca acest calendar nu este realist, dat fiind veniturile mici ale consumatorilor casnici romani, iar aceasta majorare ar fi un soc si pentru consumatorii industriali, deci si pentru economie. Probabil ca Guvernul va creste totusi preturile, insa ritmul acestei cresteri depinde de cat de repede isi va reveni economia”, noteaza analistii Erste Group.

Acestia adauga ca este putin probabil ca demersurile de explorare ale Petrom sa poata fi transformate in profituri inainte de 2016. Potrivit sursei citate, cele mai promitatoare prospectiuni sunt cele legate de zacamintele romanesti offshore de gaze naturale, insa costurile de dezvoltare ale acestora sunt mari, asa ca nu exista motive de a investi in acest sector atata vreme cat preturile interne la gaze din Romania sunt departe de nivelul celor din import.

An hotarator pentru centrala de la Brazi

2013 va reprezenta un test de profitabilitate pentru una din investitiile majore ale Petrom din ultima perioada, centrala de la Brazi.

„Prin lobby, OMV Petrom a reusit sa obtina dreptul de a cumpara gaze naturale ieftine de pe piata interna, insa electricitatea produsa la Brazi este vanduta de companie atat la preturi specifice momentelor de varf de consum, cat mai ales la tarife caracteristice perioadelor cu cerere scazuta, ceea ce reduce veniturile din aceasta sursa. Succesul centralei de la Brazi depinde si de revemirea economiei romanesti, dat fiind ca centralele electrice pe gaze au parte de castiguri mari in perioade cu cerere robusta”, spun analistii austrieci.

Centrala de la Brazi si-a inceput activitatea in ultimul trimestru al anului 2012, dupa mai multe luni de intarziere, datorata unor probleme tehnice. Facilitatea are o capacitate de 860 MW si este rezultatul unei investitii totale de peste 500 de milioane de euro.

Vor ceda voluntar cota de piata?

Analistii Erste Group sustin ca Petrom se pregateste in continuare sa vanda un numar de circa 139 de benzinarii.

„Potrivit zvonurilor din piata, cel mai probabil cumparator este compania NIS”, se afirma in raportul Erste.

Pe de alta parte, acei analisti spun ca este putin probabil ca Petrom sa vanda respectivele benzinarii unuia dintre principalii concurenti. 

Compania sarba, controlata de Gazpromneft, si-a upgradat recent rafinaria de la Pancevo, ceea ce ii permite sa vanda produse rafinate la standarde UE pe piata romaneasca. Desi benzinariile respective nu se afla in locatii de prima mana, a permite competitorilor sa dobandeasca o astfel de cota de piata ar fi un element negativ pentru intregul business de retail cu carburanti

  Erste Group

In Romania, OMV Petrom detine un numar de circa 550 de benzinarii.

In noiembrie 2012, directorul de marketing al OMV, Manfred Leitner, declara ca grupul austriac va reduce in urmatorii trei ani numarul de benzinarii, atat din Romania, cat si din alte tari, dar nu se va retrage de pe nicio piata.

„In trei ani ne gandim sa reducem reteaua de benzinarii, nu doar in Romania, dar nu avem un plan de retragere de pe nicio piata”, afirma Leitner.

Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 28 January 2013 14:42

20130128 - Guvernul Robin HoodGuvernul Ponta vrea cu orice pret sa intre in cartile de istorie drept guvernul Robin Hood. Pentru a putea majora salariul minim (mai degraba propriile venituri bugetare), dar si salariile bugetarilor sau a indexa pensiile cu rata inflatiei, actualul executiv avea nevoie de venituri suplimentare. Aflat si sub atenta supraveghere a Fondului Monetar International (FMI), care pare decis sa nu mai accepte jonglerii contabile menite a majora deficitul peste tinta programata, cum s-a intamplat in 2012, executivul a pus ochii pe singura industrie profitabila din Romania, cea energetica, pe care a atacat-o cu taxe noi din toate partile.

Cel mai important eveniment economic al acestui an este reprezentat de liberalizarea pietei energiei electrice si a gazului natural, liberalizare care ar fi trebuit sa aduca profituri considerabile companiilor din domeniu. Asta pana cand guvernul Ponta a decis ca are dreptul la o parte din aceste profituri. Invocand necesitatea protejarii consumatorilor casnici, intr-o singura sedinta de guvern, executivul a adoptat numai putin de 4 modificari normative menite a-i asigura partea leului de pe urma dereglementarii pietei si eventualelor evolutii pozitive ale pietelor internationale.

Cheltuieli electorale

Potrivit proiectului de buget, executivul a decis majorarea cheltuielilor bugetare nominale cu 15,4 miliarde de lei, din care majoritatea reprezinta cheltuieli sociale si de personal. Reintregirea salariilor bugetare necesita un efort financiar de 4,9 miliarde de lei, iar indexarea pensiilor unul de 2,9 miliarde de lei. In cheltuielile de personal aferente bugetului general consolidat pe anul 2013 este inclusa şi suma de 0,9 miliarde lei, reprezentand transa de 10% din titlurile executorii obtinute de personalul din sectorul bugetar, avand ca obiect drepturi de natura salariala. Pentru a putea efectua aceste plati executivul avea nevoie si venituri suplimentare. Aproximativ o treime din veniturile suplimentare fata de 2012 bugetate pentru 2013 este reprezentata de noile taxe tip “Robin Hood”.

Taxele Robin Hood: o treime din veniturile suplimentare, 

Potrivit guvernantilor, suprataxarea exploatatorilor de gaze va aduce direct circa 273 de milioane lei, dar totalul impozitelor suplimentare colectate de la aceste companii se va ridica la 641 de milioane lei, daca sunt calculate şi TVA şi impozitul pe profit suplimentar, rezultat din majorarea preturilor, dupa liberalizare. Satul va suprataxa cu 60% companiile care deruleaza activitati de extractie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagra, taxa aplicata la veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sector. De asemenea, taxa pe monopol (transport şi distributie energie şi gaze) va aduce, potrivit calculelor MFP, venituri suplimentare de 257 milioane lei, in timp ce taxa speciala de exploatare a resurselor naturale altele decat gazele, de 0,5%, va avea un impact pozitiv de 106,9 milioane lei. Desi a invocat in repetate randuri necesitatea protejarii populatiei in urma majorarii preturilor ca urmare a liberalizarii pietelor, in realitate sumele obtinute prin suprataxarea acestui sector sunt de 8 ori mai ridicate decat necesarul subventionarii majorarilor de preturi la nivelul consumatorilor casnici.

Taxa de monopol, micsorata la presiunea pietei

Modul in care a adoptat aceste masuri au trezit o reactie virulenta din partea actorilor de pe piete. In cazul taxei de monopol aplicata distribuitorilor, aceasta a avut si succes. Astfel, taxa calculata in cazul cantitatii transportate catre sistemele de distributie a fost redusa de la 0,45 lei/Mwh, in varianta iniţiala, la doar 0,1 lei/Mwh, iar cea stabilita in cazul cantitatii distribuite a fost diminuata de la 1,25 lei/Mwh la 0,75 lei/Mwh. in acelaşi timp, taxa calculata in cazul cantitatii transportate numai prin sistemul de transport a fost scazuta de la 1,7 lei/Mwh la 0,85 lei/Mwh. Guvernul a decis totodata ca aceasta taxa, tratata drept un impozit pe "monopolul natural", sa fie perceputa tuturor operatorilor licentiati din domeniu, fara sa-i mai excepteze pe operatorii de distributie care presteaza pentru mai putin de 100.000 clienti, aşa cum intentiona initial.

A gresit executivul calculele?

In ceea ce priveste taxa speciala pentru exploatarea resurselor naturale, altele decat gazele naturale, instituita pe urmatorii doi ani, situatia a fost contrara. Ea se va aplica nu numai veniturilor obtinute din actualele exploatari, ci si a celor viitoare. Iar impactul bugetar estimat de guvern este unul subevaluat, de doar 106 milioane de lei. In 2012, statul a incasat redevente in primele zece luni in valoare de 1,5 miliarde de lei. Iar noua taxa, in realitate o redeventa mascata, echivaleaza cu o majorare de 10% a redeventelor (in prezent cuprinse intre 3,5 si 13,5%), ceea ce ar aduce in plus la buget o suma aproape dubla decat cea estimata, in valoare de 180-200 de milioane de lei.

Statul risca un proces cu OMV Petrom

In plus, statul risca si un proces cu OMV Petrom, in urma adoptarii acestei taxe, care, in realitate, asa cum arata si formula de calcul, reprezinta o majorare de redevente mascata si reprezinta o incalcare a contractului de privatizare. Iar modul in care executivul a adoptat respectiva taxa, nu il ajuta deloc. Ea a fost introdusa in Monitorul Oficial de pe o zi pe alta, fara nicio consultare prealabila. Iar consultarea trebuia facuta, in cazul tuturor acestor taxe, mai ales cu cetatenii si nu numai cu industria. Pentru ca teoria economica spune ca orice majorare de taxe este suportata atat de producatori si distribuitori, cat si de consumatorul final. Iar partea care revine consumatorului final depinde de elasticitatea cererii. Daca cererea este elastica, partea care poate fi transferata in pret consumatorului este mai redusa. Din pacate pe piata energiei, cererea este mai degraba inelastica, ceea ce va face ca aproape intreaga majorare de impozitare sa fie transferata prin pret consumatorului final.

Statul sacrifica investitiile private

Ceea ce ingrijoreaza este insa nepasarea guvernantilor cu privire la efectele majorarilor de taxe anuntate. Deja, Fondul Proprietate a anuntat ca vanzarea pachetelor minoritare detinute inca de statul roman la companiile din domeniu va fi ingreunata,daca nu imposibila. De asemenea, vor fi descurajate investitiile in domeniu. Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice, potrivit unuor calcule efectuate de OMV Petrom, nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Guvernul creeaza presiuni inflationiste

Insa cel mai important efect negativ al actualelor majorari de taxe va fi asupra simplului cetatean, al carui interes este invocat de guvern pentru a-si justifica raid-ului de tip Robin Hood efectuat. Prin majorarea impozitarii si transferarea veniturilor suplimentare inspre cheltuielile de personal si inspre finantarea majorarii pensiilor, executivul realizeaza o performanta unica. Reuseste sa creeze doua presiuni inflationiste concomitent, una pe parte de cerere si alta pe parte de oferta

Pe de o parte, pe partea de oferta, avem efectul liberalizarii pietei. in prezent, preţul gazelor din producţia interna, atat pentru consumatorii casnici, cat şi non-casnici este de 45,71 lei/MWh. Conform unei noi hotarari de guvern, va fi declansata ancepand cu 1 februarie majorarea preţurilor pentru consumatorii non-casnici. Astfel, de la 1 februarie, preţul gazelor din producţia interna livrat acestora se majoreaza la 49 lei/MWh, de la 1 aprilie – la 55,30 lei/MWh, de la 1 iulie – la 63,40 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 68,30 lei/MWh. in 2012, consumatorii non-casnici vor plati cu aproape 50% mai mult pe gaze, in timp ce consumatorii casnici vor plati numai 9% suplimentar: de la 1 iulie preţul gazelor din producţia interna creşte la 48,50 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 49,80 lei/MWh. Procesul va continua si in 2013: preţurile pentru consumatorii non-casnici cresc cu alte 74 de procente: la 72 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 89,40 lei/MWh de la 1 aprilie, la 109 lei/MWh de la 1 iulie şi la 119 lei/MWh de la 1 octombrie. Astfel, pana la sfarşitul anului viitor, preţul gazelor din producţia interna livrat firmelor va creşte cu 260%. Pentru populaţie, preţul gazelor din producţia interna va creşte anul viitor de 4 ori: la 50,60 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 51,80 de la 1 aprilie, la 53,30 lei/MWh de la 1 iulie şi la 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Astfel, preţul pentru consumatorii casnici se va majora in urmatorii doi ani cu 19,5%. La acestea se adauga si transferarea noilor taxe catre consumatori in celelalte domenii.

Cea mai buna solutie de compensare a acestor majorari ar fi fost investitiile private in domeniu, menite a micsora costurile companiilor. Guvernul insa prefera sa confiste prin impozitare aceste venituri si sa le transfere catre cheltuieli de personal si pensii, ceea ce va crea o presiune inflationista suplimentara pe partea de cerere. La prudenta de care a dat dovada in ultimul timp, BNR va prefera sa acopere efectele nefaste ale politicii fiscale, protejand deprecierea monedei nationale si incercand sa-si apere tinta de inflatie prin jonglerii reglementatorii si interventii pe piata, ceea ce va sugruma si mai mult creditarea sectorului privat. Sector privat din ce in ce mai putin numeros in urma majorarii salariului minim, si a noilor prevederi privind amortizarea, care vor inchide probabil o treime din IMM-urile autohtone.{oziogallery 680}

Care e varianta mai profitabila: supraimpozitare sau investitii private in energie?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Sunday, 24 June 2012 10:22

care-e-varianta-mai-profitabila-pentru-stat-supraimpozitare-sau-investitii-in-energieInvestirea anuala a unui miliard de euro in productie ar produce 26.000 de locuri de munca, ar majora PIB-ul cu 2,3 miliarde de euro si ar aduce 600 de milioane de euro suplimentar la buget

Criza datoriilor suverane a declansat o adevarata prigoana internationala impotriva sectoarelor economice cele mai profitabile. Invocand solidaritatea sociala, majoritatea guvernelor si-au dedicat toate eforturile impozitarii veniturilor "exceptionale" ale persoanelor fizice sau juridice.

Majorarea cotelor marginal superioare ale impozitului pe venit in state cu impozite progresive sau supraimpozitarea unor activitati economice care infloresc chiar si pe timp de criza sunt pe agenda majoritatii guvernantilor europeni.

Romania nu face exceptie, conditionand liberalizarea pietei energiei de supraimpozitarea profiturilor exceptionale ale companiilor din domeniu. Companii amenintate totodata si cu majorarea redeventelor incepand cu 2014.

Aceste masuri presupun insa si costuri si nu numai beneficii pe termen scurt pentru statele care le adopta. In cazul Romaniei de exemplu, OMV Petrom a investit anual in ultimii ani 1,1 miliarde de euro, aproximativ 93% din profitul operational. Orice majorare a impozitarii reduce si potentialul investitional al unei companii.

Saptamana trecuta, OMV Petrom a prezentat investitorilor strategia 2021, in care isi asuma investitii pana in 2014 intre 800 de milioane de euro si 1,2 miliarde de euro pe an, in special in sectorul de explorare si productie, investitii conditionate de un mediu favorabil investitiilor. "Avand in vedere expunerea mare a portofoliului Petrom la preturile volatile ale titeiului, un mediu investitional favorabil cu un regim de reglementare si fiscal transparent, corect si predictibil este necesar pentru a ne atinge obiectivele strategice si a realiza investitiile preconizate", a precizat Petrom intr-un comunicat.

De altfel, investitiile in acest domeniu par a fi un obiectiv pe care guvernul Romaniei nu ar trebui sa-l ignore, in pofida nevoii actuale de venituri la buget. Motivul, potrivit unor calcule facute pe baza datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Agentiei Internationale pentru Energie (IEA) sau Bancii Mondiale (BM), consumul de titei si gaze va continua sa creasca si va reprezenta aproximativ 60% din cererea de energie a Romaniei pana in 2021.

Cu alte cuvinte, cu o pondere curenta a importurilor de 20-30%, relativa independenta energetica a Romaniei este probabil sa scada. Pana in 2030 se estimeaza o crestere a importurilor la 40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primara si a declinului natural al productiei interne de hidrocarburi.

Cu toate acestea, crede OMV Petrom, Romania are un potential mare de furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investitii semnificative, din care, numai pentru deblocarea potentialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20-35 miliarde de euro pana in 2030.

Importurile ar majora deficitul de cont curent

Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor.

Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Amenda-record, alimentata cu combustibili expirati

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 16 January 2012 05:02

amenda-record-alimentata-cu-combustibili-expiratiConsiliul Concurentei are toate sansele sa fie premiat de presedintele Traian Basescu drept cea mai performanta institutie a statului. Motivul: in timp ce tribunalele dau decizii care golesc buzunarele statului roman si le umplu pe cele ale cetatenilor, paznicul concurentei “loiale” din Romania le realimenteaza cu banii platiti de romani pe combustibili. Amenda-record de 880 de milioane de lei aplicata companiilor din domeniul petrolier este pe cat de spectaculoasa, pe atat de surprinzatoare. Pentru ca nimeni, cu exceptia membrilor Consiliului, nu-si amintea de benzina pentru a carei retragere de pe piata au conspirat benzinarii.

Din nefericire pentru guvernanti, sansele ca banii chiar sa intre in trezorerie sunt aproape nule. Fapt recunoscut de altfel si de presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, care a afirmat ca "in mod normal" companiile ar trebui sa plateasca acum amenda, iar la sfarsitul ciclului judiciar, care dureaza in medie 3 ani, sa se stabileasca daca isi vor recupera banii. Numai ca exista posibilitatea suspendarii amenzii in instanta. 

"Chiar daca instanta suspenda amenda, companiile vor trebui sa plateasca o cautiune de pana la 20% din valoarea acesteia, conform legii. Nu stiu cum va proceda instanta", sustine oficialul.

Companiile si-au anuntat deja aceasta intentie. Cele mai lovite, companiile din grupul Petrom, vor contesta in instanta amenda Consiliului Concurentei dupa ce au fost sanctionate cu 503,8 milioane de lei, suma reprezentand peste 57% din amenzile aplicate celor sase companii petroliere, de 880,5 milioane de lei. 

Petrom a fost amendata cu 366,53 milioane de lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sanctionata cu 137,28 milioane de lei, potrivit unui comunicat transmis de Petrom Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Amenda pentru Petrom reprezinta 2,62% din cifra neta de afaceri inregistrata in 2010, de 13,953 miliarde de lei, iar in cazul OMV Petrom Marketing reprezinta 3% din cifra de afaceri din 2010, de 4,576 miliarde de lei.

La randul sau, "MOL Romania va depune o cerere pentru suspendarea executiei deciziei si o va contesta la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare, conform legislatiei locale", se arata intr-un comunicat al companiei. 
Si Rompetrol a anuntat ca a luat aceeasi decizie, cu atat mai mult cu cat, sustin oficialii Consiliului Concurentei, compania a fost sanctionata "pentru ca stia ce fac ceilalti si a actionat in consecinta", desi nu a participat la discutiile dintre companii.

Totul pentru vechea Dacie

Dar care a fost motivatia deciziei Consiliului Concurentei de a sanctiona companiile? Retragerea concertata a unui sortiment de benzina, EcoPremium ’95, de pe piata in a doua jumatate a lui 2008. Desi Petrom este considerat tapul ispasitor, compania a luat decizia de retragere a acestui sortiment de benzina abia in octombrie 2008.

Procesul incepuse insa din aprilie 2008. Companiile Lukoil Romania si MOL Romania retrasesera de pe piata cate un sortiment de benzina: COR 95 fara Plumb Premium EL, in cazul Lukoil (care a invocat calitatea inferioara a acesteia) si benzina cu plumb Eco Premium, in cazul MOL. Grupul Rompetrol a decis sistarea productiei sortimentului de benzina Premium E4 in luna noiembrie 2008, cu mentiunea ca vanzarea a continuat pana la epuizarea efectiva a stocurilor.

Singura diferenta dintre sortimentul de benzina scos de piata si benzina Premium ’95, care se comercializeaza si in prezent, era aceea ca prima continea un aditiv care substituia plumbul, intrucat la acea data se considera ca Daciile vechi nu pot functiona fara benzina cu plumb. Ulterior insa, Dacia a anuntat ca respectivele masini pot functiona si cu benzina fara plumb.

In consecinta, companiile au decis sa retraga de la vanzare acel sortiment, pentru care cererea scadea continuu, ca urmare a innoirii parcului auto, dat fiind ca pentru modelele noi de autovehicule este chiar contraindicata folosirea benzinei cu plumb. In plus, procesul de productie si transport al respectivului sortiment era diferentiat de cel al celorlalte tipuri de benzina vandute de petrolisti, fapt care ducea la costuri suplimentare mult prea mari, in conditii de scadere abrupta a cererii.

De la 1 ianuarie 2009, sortiment interzis

Potrivit unor surse din piata, decizia de a schimba modul de distributie a Eco Premium in favoarea unei abordari mai ecologice a fost in conformitate cu evolutiile si cadrul legislativ din Uniunea Europeana si din Romania. Conform prevederilor europene adoptate de Romania, care impuneau limitarea semnificativa a continutului de sulf al sortimentelor de benzina produse in rafinarii, Eco Premium nu ar mai fi putut fi comercializat incepand cu 1 ianuarie 2009.

In plus, in contextul transformarii radicale a parcului auto national, cererea pentru Eco Premium a scazut dramatic, concomitent cu cresterea cererii pentru benzina fara plumb. In noile conditii de piata, pentru a raspunde cererii, a fost necesara optimizarea lantului logistic; practic, procesul de mixare a benzinei fara plumb cu substitut de plumb nu se mai realiza la nivelul rafinariei, ci la cel al benzinariei.

Astfel, consumatorii traditionali de Eco Premium au avut acces in continuare la acest produsprin aditivarea benzinei fara plumb in cadrul benzinariilor. De altfel, potrivit producatorilor de autoturisme fara catalizator, benzina fara plumb 95 poate fi utilizata in siguranta pentru alimentarea acestora, sustin reprezentantii industriei auto.

Schimbarea modului de distributie a acestui sortiment nu a avut un impact negativ asupra pietei de carburanti. Dimpotriva, au fost generate o serie de beneficii, cum ar fi cele legate de utilizarea unui sortiment de carburant mai ecologic (cu un continut redus de sulf) comercializat la un pret mai scazut decat cel al Eco Premium, sustin reprezentanti industriei petroliere. Mai mult, optimizarea lantului logistic a condus la imbunatatirea considerabila a accesului la un produs pentru care exista o cerere in crestere.

Intelegere sa fie, dar sa n-o stim si noi!

Presedintele Consiliului Concurentei recunoaste ca deciziile au avut ratiunile lor economice, insa sustine ca trebuia ca ele sa fie unele individuale. Constient de motivatiile companiilor, scaderea cererii pentru acest sortiment si blocarea lantului logistic, Chiritoiu recunoaste ca “era dreptul lor sa o faca, dar individual. Pentru a nu pierde cota de piata au stabilit sa retraga impreuna sortimentul".

Argumentarea lui Chiritoiu este cel putin ciudata.

"Ce se intampla daca un numar de companii dintr-o industrie/economie decid coordonat sa-si inchida afacerile si sa se retraga de pe piata - adica sa-si retraga de la vanzare toate produsele? Vor fi penalizate pentru practici anticoncurentiale?! Se va aplica amenda maxima, dat fiind ca fapta e mai grava decat daca decid retragerea unui singur produs?!”

Bogdan Glavan, profesor de economie la Universitatea Romano-Americana si presedinte al Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard.

De altfel, institutiile de tipul Consiliului Concurentei sunt printre cele mai daunatoare creatii ale statului din ultimul secol. Practic, ele nu sunt altceva decat un vehicul prin care se face trafic de influenta sau santaj, un instrument in mainile diferitelor grupuri de interese politice si economice ce refuza in mod real concurenta pietei in favoarea arbitrajului (evident platit) al statului. Extrem de interesanta este insa preluarea graduala a unui termen specific unui alt domeniu, celui politic, si introducerea sa in domeniul economic. Termenul de baza pe care isi bazeaza activitatea aceste institutii este unul caracteristic concurentei politice: loialitatea.

Concurenta loiala este piatra filosofala a Consiliilor Concurentei din toata lumea. In realitate, distribuirea resurselor in functie de loialitatea manifestata in concurenta pentru exploatarea lor are o aplicabilitate pur politica. Ministrii, alesii locali, sefii de deconcentrate sunt rasplatiti cu bugete in functie de loialitatea manifestata fata de “ordonatorul principal de credite”.

Cum se pot apara companiile petroliere?

Invocand articolul 5 din Legea concurentei:


Alineatul 2 - Pot fi exceptate de la interdictia stabilita la alin. (1) intelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici sau practicile concertate care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la lit. a)-d) si una dintre conditiile prevazute la lit. e), dupa cum urmeaza:

a) efectele pozitive prevaleaza asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa restrangerea concurentei provocata de respectivele intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici sau practici concertate; 
b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigura un avantaj corespunzator celui realizat de partile la respectiva intelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti economici sau practica concertata; 
c) eventualele restrangeri ale concurentei sunt indispensabile pentru obtinerea avantajelor scontate, iar prin respectiva intelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti economici sau practica concertata, partilor nu li se impun restrictii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e); 
d) respectiva intelegere, decizie luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata nu da agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei produselor ori serviciilor la care se refera; 
e) intelegerea, decizia luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata in cauza contribuie ori poate contribui la: 1. ameliorarea productiei ori distributiei de produse, executarii de lucrari ori prestarilor de servicii; 2. promovarea progresului tehnic sau economic, imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor; 3. intarirea pozitiilor concurentiale ale intreprinderilor mici si mijlocii pe piata interna; 4. practicarea in mod durabil a unor preturi substantial mai reduse pentru consumatori. (…)

Alineatul 5 - Intelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici si practicile concertate care se incadreaza in vreuna dintre categoriile exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2) sunt considerate legale, fara obligatia notificarii sau obtinerii unei decizii din partea Consiliului Concurentei.

  Legea Concurentei

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud