Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Tue09252018

Last updateWed, 29 Aug 2018 4pm

Romana English
Back Home

50 items tagged "gaze"

Results 1 - 50 of 50

Cine sunt câștigătorii și pierzătorii prețului impus de guvern la gaze? Care ar putea fi motivațiile din spatele deciziilor PSD?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 23 July 2018 11:08

gaze scumpePreocuparea pentru consumatorii casnici a fost principala motivare adusă de consilierul primului ministru, Darius Vâlcov, preluată și în expunerea de motive a proiectului de Hotărâre de Guvern, pentru introducerea controlului prețului gazelor naturale. Proiectul de HG publicat miercuri de Ministerul de Finanțe, prin care plafonează prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, nu face însă nicio diferență între consumatorii casnici și cei industriali, discount-ul oferit cu dărnicie de guvern urmând a se aplica și acestora din urmă.

Dincolo de imaginea negativă pe care politicile de control al prețului o au în ochii economiștilor, pentru a avea un tablou complet al acestei HG ar trebui văzut care sunt beneficiarii, care sunt pierzătorii și care sunt efectele pe termen scurt (măcar cei trei ani de posibilă aplicare) și pe termen lung ale plafonării prețului gazelor la 55 lei/MWh.

Care sunt beneficiarii?

În ceea ce privește beneficiarii, este evident că primii vor fi furnizorii de gaze naturale, care vor profita de un preț de achiziție mai redus cu 25-30% decât cel din prezent.

Indirect, va beneficia și o treime din populația României, conectată la rețeaua de gaze. Interesant este că populația cea mai săracă va profita, ci populația din orașele mari și medii, cu sisteme centralizate de încălzire. Furnizorii vor raporta la Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) noile prețuri de achiziție, care vor fi recunoscute de ANRE în factura populației, aceasta urmând a se ieftini cu aproximativ 15-20%.

O altă categorie de beneficiari, poate cea mai importantă, sunt consumatorii industriali. Printre aceștia se remarcă ELCEN, Electrocentrale Constanța și alte CET-uri care alimentează sistemele centralizate, dar și producătorii de îngrășăminte: Azomureș, care în prezent negociază cu Gazprom, sau măcar unul din combinatele deținute de Ioan Nicolae, aflate în insolvență. Chemgas Holding Corporation din Slobozia, fostul Amonil, de exmplu, controlat indirect de Niculae printr-un offshore înregistrat în Belize, a intrat în insolvență în vara anului anul trecut, dar și-a reluat producția în noiembrie 2017, cu gaze din import de la gigantul rus de stat Gazprom. O altă industrie care ar urma să profite de plafonarea prețului la gaze este cea metalurgică. Reducerea prețului ar putea ușura sarcina celor de la ArcelorMittal de a vinde Sidex-ul. Iar la mai puțin de 24 de ore de la publicarea proiectului de HG expiră termenul de subscriere a ofertelor pentru aproape 54% din acțiunile producătorului de aluminiu Alro Slatina (întâmplător oraș în care Vâlcov a fost primar), un alt beneficiar al plafonării prețului la gaze. De altfel, Vâlcov a recunoscut public că a “mediat” neînțelegerile dintre statul român și acționarul principal al ALRO, miliardarul rus Vitali Machitski, în momentul majorării numărului de “certificate verzi” obligatorii pentru producătorul de aluminiu.

Ultimii, dar nu cei din urmă, beneficiari, dat fiind faptul că PSD deține multe primării și majorități importante în consiliile locale, sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT), care, potrivit unei legi votate în urmă cu doar o lună, pot deveni nu numai distribuitori de gaze, ci chiar și furnizori. Acestea vor beneficia de un avantaj competitiv considerabil față de actorii privați, obținând, prin includerea "alimentării cu gaze" în definiția serviciilor comunitare de utilitate publică, o serie de facilități de care primii nu beneficiază.

Care sunt pierzătorii? Guvernul a identificat 2 “prețuri corecte”, unul de 55 și unul de 107 lei

Evident că producătorii, Romgaz și OMV Petrom, sunt principalii pierzători. Noul preț de 55 lei/MWh se situează undeva la limita costurilor respectivelor companii. În cazul OMV Petrom, numai costul aferent exclusiv activității de producție (lifting cost) este de 11,9 dolari/bep, aproximativ 28 lei/MWh. La acesta se adaugă taxele pe producție: redevența și impozitul de 60% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor (deși despre ce dereglementare mai poate fi vorba dacă el este plafonat?!).

Redevența este de aproximativ 7,5% (la mijlocul intervalului dintre cota minimă de 3,5% și cea maximă de 13%), însă ea se aplică la un preț de 23 de euro/MWh (107 lei/MWh). Pentru că, la fel ca orice planificator central care se respectă, actualul guvern se află în căutarea “prețului corect”. Și surpriză, a identificat nu unul, ci două “prețuri corecte” ale gazelor. Unul de 55 lei impus la vânzare producătorilor și unul dublu, de 107 lei, cel de pe bursa vieneză de specialitate, la care se aplică redevența! Rezultă o redevență de 8 lei, la care se adaugă impozitul suplimentar, de 5,5 lei/MWh.

Astfel, costul aferent activității de producție este de 41,5 lei/MWh, la care se adaugă amortizările (valoarea prezentă a cheltuielilor de capital sau investițiilor efectuate în trecut - de departe cele mai mari în cazul investițiilor din upstream) și costurile administrative și de transport. Probabil că valoarea totală a costurilor este superioară “prețului corect” de 55 de lei. În aceste condiții, probabil că nimeni nu va mai investi (mai ales că costurile de capital nu sunt recunoscute nici în legea offshore) în upstream, nici în explorare, nici în activitatea de recuperare a rezervelor.

De pierdut au și bursele de specialitate din România, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), care sperau că se vor dezvolta în urma introducerii obligativității tranzacționării a 50% din producție pe piețele centralizate autohtone. Ce bursă mai e aceea care tranzacționează un produs la preț fix? Și pe ce principii vor fi declarați câștigătorii licitațiilor?

Romgaz va suferi probabil mai mult decât OMV Petrom, activitatea sa concentrându-se pe producția de gaze, nu și de petrol, însă va putea face datorii la bugetul de stat, mai ales că intra în vigoare mult anunțată lege a amnistierii fiscale, dedicată, probabil, companiilor de stat, de departe cele mai mari datornice la buget.

Industria adiacentă activității de explorare va suferi, la rândul ei, o lovitură serioasă.

Care vor fi efectele pe termen scurt și pe termen mediu?

Dincolo de micșorarea facturilor consumatorilor casnici și industriali, pe termen scurt probabil că va fi impulsionată activitatea economică a industriei de îngrășăminte chimice și a celei metalurgice.

Aceasta se va vedea probabil contabil în evoluția pozitivă Produsului Intern Brut (PIB), care măsoară în primul rând valoarea adăugată în economie. Iar la prețuri mici de producție (prin reducerea prețului unei materii prime importante, gazul) se majorează valoarea adăugată. Actualii guvernanți se vor putea lăuda, probabil, până în 2021 și cu reducerea șomajului (prin angajarea de forță de muncă în industriile beneficiare) și cu micșorarea ratei inflației (ca urmare a reducerii influenței prețurilor volatile, printre care se numără cel al produselor energetice).

Tot pe termen scurt, și nu numai, vor fi stopate investițiile în upstream, ceea ce va conduce la o reducere considerabilă a ratei de înlocuire a rezervelor de gaze ale celor duă companii. Declinul natural al producției OMV Petrom, potrivit fostului CEO, Mariana Gheorghe, este de 10% anual. Rezultă că în trei ani, în absența investițiilor în explorare și recuperare de rezerve, producția OMV Petrom se va situa undeva la 70-75% din nivelul actualei producții.

În plus, pe termen scurt și mediu, măsura va conduce la creșterea cererii interne de gaze (în principal din partea consumatorilor industriali), dublată de reducerea ofertei (ca urmare a absenței investițiilor și reducerii ratei de înlocuire a rezervelor). Rezultatul: penurie de gaze produse intern și majorarea importurilor din Rusia.

În plus, este foarte probabil că în aceste condiții, austriecii de la OMV să renunțe la OMV Petrom, fie informal, nemaifiind dispuși să-i acorde atenția de până acum (vor lăsa compania să moară pe limba sa, prin reducerea rezervelor), fie formal, o scoate la vânzare. Însă întrebare este cine ar putea cumpăra Petrom în aceste condiții?

În ceea ce privește declanșarea producției din Marea Neagră, devine din ce în ce mai puțin probabil ca vreo companie să adopte o decizie de investiție favorabilă, dată fiind sarabanda de schimbări legislative din ultima lună, care pur și simplu a dat peste cap orice calcul de profitabilitate. Adoptarea unei decizii de investiție favorabilă într-o țară care practică o politică a prețurilor este practic imposibilă. Și la un preț de 55 lei/MWh, care nu le permite concesionarilor să-și acopere cheltuielile de capital și cele operaționale!

Ce urmărește PSD?

Foarte probabil, în spatele deciziei de plafonare a prețului la gaze nu stau fundamente economice, ci o strategie politică pentru un ciclu electoral. PSD se va putea lăuda în 2020-2021 cu o creștere economică record și cu o reducere a ratei șomajului și a ratei inflației. În plus, membrii de partid de la nivel local (primari și președinți de consilii locale) vor fi satisfăcuți, vechile companii (Elcen, Electrocentrale Constanța, CET-urile) și noile firme de furnizare de gaze și de producere a energiei termice, înființate de UAT-uri, emițând facturi decente pentru o treime din populație (majoritar din mediul urban). În plus, măsura va putea fi prezentată, după modelul populist est-european (similar Ungariei și Poloniei) ca o victorie marilor corporații “care sug sângele poporului”!

Ce uită politicienii: ca să impozitezi agresiv trebuie să ai ce. Cazul gazelor din Marea Neagră și modelul venezuelean

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Saturday, 14 July 2018 10:58

Iulian IancuNoul sistem de impozitare a producției de gaze offshore adoptat de Camera Deputaților este lăudat sau damnat luându-se în calcul exclusiv veniturile aduse la buget. Politicienii deja împart veniturile suplimentare obținute prin noua formă de taxare, autostrăzile fiind, ca și în cazul altor supraimpozitări introduse, destinația favorită a miliardelor care vor curge, potrivit analiștilor, în bugetul de stat.

Însă până să curgă banii în buget, trebuie să curgă gaz în conducte. Iar ca să curgă gaz în conducte, companiile concesionare trebuie să ia o decizie favorabilă de investiție. Decizie care depinde de noul sistem de impozitare.

Din păcate, atât titularii de licențe, cât și autoritățile, s-au ferit să explice public care sunt fundamentele economice ale gazului din Marea Neagră.

La începutul lunii februarie, Rainer Seele, șeful OMV, principalul acționar al OMV Petrom, a declarat că o investiție de genul proiectului offshore din România este viabilă dacă are o rată interna de rentabilitate de două cifre.

Iar rata internă de rentabilitate depinde de valoarea totală a investițiilor, durata de exploatare avută în vedere și intrările nete de cash din această perioadă.

România: Costul de producție a unui baril echivalent petrol în Marea Neagră

Aceasta este singurul răspuns, extrem de tehnic, disponibil în prezent cu privire la variabilele care stau în spatele viitoarei decizii de investiții. Înainte și, chiar și după adoptarea noului sistem de impozitare, companiile concesionare au tăcut mâlc, alimentând în acest fel speranța politicienilor că, indiferent de birurile impuse, ele vor adopta o decizie de investiție favorabilă, fiind “prizoniere” în România prin sumele cheltuite deja în faza de exploatare.

Așa că, în absența datelor oferite de companii, pentru a evalua implicațiile legii offshore în forma adoptată de Parlamentul, singura soluție este consultarea unor date disponibile din alte state sau procesarea datelor prezente în studii efectuate de firmele de consultanță fiscală în România.

În ceea ce privește durata de recuperare a investițiilor din deepwater (cum este cazul perimetrului Neptun Deep), aceasta este estimată la nivel global la 11-12 ani, ceea ce plasează proiectul în rândul celor cu durată ridicată de recuperare a investiției.

Venezuela: Costul de producție a unui baril echivalent petrol

Cel mai important indicator în luarea unei decizii favorabile de investiție în offshore este costul total pe baril echivalent petrol. Acesta cuprinde cheltuielile de capital, cheltuielile de exploatare, cele administrative și de transport, și nivelul taxării producției (nu al taxării profitului), iar acest cost variază de la țară la țară (de fapt de la perimetru la perimetru).

În Rusia, de exemplu, potrivit unei analize a Wall Street Journal, costul total (majoritar onshore) este de 19,21 dolari/baril echivalent petrol (bep), în Norvegia (care are cea mai mare parte din producție offshore) de 21,31 dolari/bep, în Venezuela, de 27,62 dolari/bep, iar în Brazilia, de 34,99 dolari/baril. Cu alte cuvinte, dacă prețurile din piată sunt peste nivelurile de mai sus, un zăcământ devine exploatabil comercial, deci profitabil.

În România, nu există indicații privind nivelul costurilor de producție sau al celor de capital, iar singurele care pot fi estimate sunt costurile cu taxele. Acestea depind evident de prețul de vânzare.

Rusia: Costul de producție a unui baril echivalent petrol

La prețul mediu de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) din trimestrul al doilea al acestui an, de 73,5 lei/MWh, statul ar urma să încaseze de pe urma impozitului nou introdus aproximativ 8 lei/MWh (luând în calcul și o potențială deducere de 60% aferentă investițiilor, care reprezintă, în medie la nivel global, aproximativ 20% din totalul costurilor din offshore). Din redevență, statul ar mai urma să încaseze alți 14 lei. Motivul: producția offshore fiind una ridicată i se aplică cota superioară de impozitare de 13%, iar baza de impozitare nu este prețul intern, ci cel de pe bursa vieneză, unde în prezent un MWh de gaz se tranzacționează cu 23 euro, adică aproximativ 107 lei, și nu 73,5 lei/MWh. Cu alte cuvinte, la un preț de 73,5 lei/MWh, statul român ar încasa taxe pe producția offshore (fără a lua în calcul alte taxe, precum impozitul pe profit, TVA, etc) în valoare de 22 de lei pe MWh. Calculat la un baril echivalent petrol, la cursul actual al dolarului, costul cu taxele pe producție reprezintă 9,2 dolari.

Dacă analizăm datele WSJ, observăm că doar Venezuela încasează mai mult pe baril - 10,48 dolari/bep. Rusia încasează taxe (în special de export) de 8,44 dolari/baril, Brazilia - 6,66 dolari/bep. Norvegia încasează 0,9 dolari pe baril taxe pe producție, preferând să participe activ nu numai la beneficii, ci asumându-și și riscurile de rigoare din perioada pre-producție, pentru ca apoi să impoziteze agresiv numai profiturile, nu și veniturile, precum face statul român.

Pentru a estima cheltuielile de capital și cele de exploatare, am pornit de la studiul Deloitte referitor la impactul gazelor din Marea Neagră asupra încasărilor bugetare și economiei României. Deloitte susține că până în 2040, companiile concesionare ar efectua cheltuieli de capital de 15,7 miliarde dolari și cheltuieli operaționale de 6,5 miliarde dolari. În total, adunând volumele din zăcămintele enumerate în raport, rezultă rezerve de 134,35 miliarde mc de gaze și 11,7 milioane barili de țiței deci în total 820 milioane barili echivalent petrol (bep).

Rezultă, în medie, per total rezerve din Marea Neagră, cheltuieli de capital de 19,1 dolari/bpe, și cheltuieli operaționale de 7,9 dolari/bpe.

Norvegia: Costul de producție a unui baril echivalent petrol

 În ceea ce privește cheltuielile operaționale, nu este clar dacă cifra invocată de Deloitte include și cheltuielile administrative și de transport.

Dacă cifrele Deloitte sunt corecte, România este statul cu cel mai mare cost de producție (taxe, cheltuieli de capital, cheltuieli operaționale - 38,36 dolari/bep) dintre statele studiate, cu excepția Marii Britanii. Însă costul de 44 dolari/bep din Marea Britanie a condus în ultimul an la închiderea mai multor platforme, considerate neprofitabile. Chevron este ultima companie care și-a anunțat intenția de a-și vinde activele productive din Marea Nordului, din motive de competitivitate.

Pentru estimarea rezervelor din zona offshore din România, au fost luate în calcul volumele enumerate în studiul Deloitte:  în perimetrele deja productive (Lebăda, Sinoe, Pescăruș, Delta) s-ar mai găsi 6 miliarde metri cubi de gaze. Alte 9,5 miliarde mc ar fi în Doina și Ana (perimetrul XV Midia). În perimetrul Ex-27 Muridava, explorarea a arătat cantități posibile de 4,85 miliarde de metri cubi de gaze naturale și 11,7 milioane de barili de țiței. Neptun Deep ar avea rezerve estimate între 42 și 84 miliarde mc, iar un alt perimetru deținut de Lukoil și Romgaz ar avea rezerve de alte 30 de miliarde mc. 

Pentru a-și acoperi costurile de capital și cele operaționale, precum și redențele și costul cu impozitul pe venitul suplimentar nou introdus, prețul unui bep vândut de companiile concesionare din România ar trebui să fie de 38,36 dolari pe bep (din care 11,36 dolari ar reprezenta taxele). Pragul de profitabilitate de 38,36 dolari/bep din România este mai mare cu aproximativ 3,5 dolari/bep decât cel de 34,99 dolari/baril din Brazilia (unde însă rezervele offshore sunt considerabil mai ridicate) și dublu față de cel din Rusia.

Marea Britanie: Costul de producție a unui baril echivalent petrol

Și mai important, pentru a-și acoperi toate costurile, companiile românești ar trebui să-și vândă un MWh de gaz la un preț de peste 90 lei. Iar în România, un astfel de preț se înregistrează doar în perioadele de iarnă. Evident că există practica de a vinde și sub costul de producție pe anumite perioade de timp, însă numai în cazul unor zăcăminte deja productive (costul închiderii sau stopării producției ar fi mai ridicat decât pierderea suferită de vânzarea sub costul de producție). Însă în momentul luării unei decizii de investiție, aceasta nu poate fi favorabilă, atât timp cât există riscul ca trei sferturi din an să vinzi sub costul de producție.

Dar poate că datele Deloitte sunt exagerate, existând acuzații că acesta a fost comandat de industrie. Există diferențe de cost de la zăcământ la zăcământ în primul rând în funcție de adâncimea acestuia și de rezervele estimate. Cu cât gazul se află la o adâncime mai mare cu atât costurile sunt mai ridicate, iar cu cât rezervele sunt mai ridicate, costul pe bep scade.

Cel mai important perimetru din Marea Neagră este cel al Exxon și OMV Petrom, Neptun Deep. Potrivit ultimelor declarații ale sefului Exxon, Richard Tusker, acesta ar putea produce un volum de gaze de 6,3 miliarde de metri cubi anual. Înmulțit cu perioada medie de exploatare de 10 ani, ar rezulta o producție de 63 miliarde de metri cubi (care se află la mijlocul intervalului 42-84 mld mc rezerve estimate). Cele 63 mld mc reprezintă aproximativ 390 milioane barili echivalent petrol.

Până în prezent, cele 2 companii au investit (cheltuieli de capital) aproximativ 2 miliarde de dolari. Pe piață se estimează că pentru a produce gaze în Neptun Deep mai sunt necesare alte investiții în valoare de 4-5 miliarde dolari. Rezultă un nivel al cheltulielilor de capital de 15,8 dolari/bep, la care trebuie adăugate cheltuielile de exploatare de 7,9 dolari/bep. Transformați în lei și raportat la MWh, rezultă un cost de 56,7 lei/MWh. La acestea se adaugă redevența de 14 lei și diferența de preț necesară acoperirii noului impozit. Rezultă că cele două companii ar trebui să-și vândă gazele la un preț de 80 de lei/MWh (echivalentul a 33,4 dolari/bep, formula CAPEX/MWh+OPEX/MWh + 14 lei redevența + 0,3(x-45,71) imp special >x) pentru a-și acoperi costurile de capital, cele de exploatare și taxele (14 lei redevența și 9 lei - noul impozit). 

În momentul luării unei decizii de investiție, în orice domeniu de activitate, cel mai important element este cererea. La prima vedere aceasta este garantată, cererea de gaz a statelor UE urmând a crește în perioada următoare din 2 motive: scăderea naturală a producției de gaze la nivelul Uniunii și utilizarea din ce în ce mai mare a gazului ca combustibil mai puțin poluant. Numai că Parlamentul a decis și limitarea exportului de gaze autohtone la maxim 50% din producție. În plus, deocamdată nu există posibilități fizice de export, BRUA aflându-se în continuare la stare de proiect, și acela controversat. 

Posibilitatea majorării cererii interne este la rândul său un fenomen de lungă durată. Branșarea mai multor consumatori persoane fizice (doar 30% dintre locuințe din România sunt conectate la rețeaua de gaze) ar dura peste zece ani (peste perioada de producție a unui zăcământ). Construirea de combinate petrochimice este o soluție, însă și ea durează ani, și este dependentă de evoluția prețurilor la aceste produse, extrem de volatile.

Brazilia: Costul de producție a unui baril echivalent petrol

Prețul este și el extrem de important. Numai că în condițiile limitării exportului, noua producție de gaze din Marea Neagră n-ar face decât să majoreze oferta pe piața internă, ceea ce ar conduce la micșorare a prețurilor, nu la o majorarea lor la o medie de peste 80 de lei/MWh necesar pentru ca zăcămintele offshore să fie profitabile.

În plus, concurența și costurile de producție ale acesteia, sunt extrem de importante. Producătorii din Marea Neagră, cu costuri de producție offshore de 33-37 dolari/bep (80-90 lei/MWh) ar concura cu gazul rusesc produs onshore, cu costuri de producție de două ori mai mici, de 19,1 dolari/bep (45,69 lei/MWh). E adevărat că la acestea se adaugă în cazul Gazprom un cost suplimentar cu transportul, însă exemplul Romgaz, care în 2016 a fost scos de pe piață de Gazprom, pentru că, de frica Curții de Conturi, n-a vrut să vândă gaz la un preț mai mic de 72 lei/MWh, este semnificativ.

În aceste condiții, este normal ca firmele concesionare să se îndepărteze de o decizie de investiție favorabilă, după cum susținea CEO-ul Christina Verchere. Și astfel, visul analiștilor și politicienilor se va îndeplini: nu numai că nu ne vindem gazul, dar îl și lăsăm moștenire generațiilor viitoare, nimeni nedorind să-l exploateze la aceste costuri, după exemplul venezuelean, stat care importă benzină deși are rezerve considerabile de petrol.

România rămâne statul european cu cele mai reduse facturi la gaze în pofida unei ponderi a taxelor în prețul final dintre cele mai ridicate din UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 07 June 2018 09:05

gaze scumpeRomânia rămâne statul european cu cel mai redus preț al gazului natural facturat consumatorilor casnici (3 euro/100 KWh), în pofida faptului că ponderea taxelor în prețul final este una dintre cele mai ridicate din UE (43% din preț).

Un nivel mai ridicat al ponderii taxelor în prețul final al gazelor este înregistrat doar în Danemarca (56% din prețul facturat consumatorilor casnici), Olanda (51%) și Suedia (45%).

De cele mai reduse ponderi ale taxelor în prețul final din UE beneficiază consumatorii casnici din Marea Britanie(9%), Luxemburg (10%), Bulgariei, Republicii Cehe și Slovaciei (toate cu 17%).

La nivelul UE, impozitele și taxele au reprezentat, în medie, aproximativ un sfert (27%) din prețurile gazelor naturale în a doua jumătate a anului 2017.

Exprimate în euro, prețurile medii cele mai scăzute ale gazelor facturate consumatorilor casnici în a doua jumătate a anului 2017 au fost, potrivit Eurostat, cele din România (3,1 euro pe 100 kWh), Croația și Ungaria (ambele 3,7 euro), Bulgaria (3,8 euro), Letonia (3,9 euro), Lituania și Luxemburg (în jur de 4,0 euro).

Cele mai ridicate prețuri la gaze au fost achitate de consumatorii casnici suedezi (11,3 euro), danezi (8,8 euro), spanioli și italieni (8,7 euro), olandezi (8,2 euro) și portughezi (8,0 euro).

Prețul mediu al gazului facturat consumatorilor casnici europeni a fost de 6,3 euro pe 100 kWh, de două ori mai ridicat decât cel din România.

În a doua jumătate a anului trecut, prețurile gazelor naturale au scăzut în medie cu 0,5% în UE, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Slovenia (-5,5%), Germania (-5,1%) și Luxemburg (-4,8%). În schimb, cele mai mari creșteri au fost observate în Estonia (+ 25,9%), urmat de Bulgaria (20,6%) și Danemarca (+ 18,1%).

România a fost anul trecut statul european cu cea mai mare majorare a producției de gaze naturale, atât procentuală, cât și nominală, în pofida faptului că volumul gazelor naturale extrase la nivelul întregii Uniuni Europene s-a redus cu 3%. Potrivit datelor Eurostat, anul trecut, România și-a majorat producția cu 8% (sau 800 milioane metri cubi) comparativ cu 2016, situându-se pe primul loc în topul statelor membre UE cu un nivel al producției mai mare față de cea din anul precedent.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/analiza-romania-a-fost-statul-european-cu-cea-mai-mare-majorare-a-productiei-de-gaze-in-2017-18079658

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

OMV vinde centrala pe gaze din Turcia către o companie autohtonă

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 01 June 2018 08:56

OMVOMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a ajuns la un acord privind vânzarea centralei electrice pe gaze din Turcia, Samsun Elektrik Üretim A.Ș., către Yapisan Elektrik Üretim A.Ș., o filială a companiei turcești Bilgin Enerji, cu sediul în Ankara.

Samsun Elektrik Üretim A.Ș. operează o centrală pe gaze cu o capacitate de 890 MW în Terme, provincia Samsun. Centrala a devenit funcțională începând cu anul 2013.

Cifrele acordului sunt confidențiale, susține un comunicat OMV, care totodată precizează că finalizarea tranzacției va avea loc cel târziu în ultimul trimestru al acestui an. Tranzacția este supusă aprobării Consiliul Concurenței din Turcia și a altor autorități de reglementare locale.

"Vânzarea centralei pe gaze din Samsun corespunde strategiei OMV 2025 de optimizare a portofoliului. Aceasta este ultimul pas al obiectivului strategic de reducere a expunerii pe segmentul de energiei electrică, neintegrat”, a declarat Manfred Leitner, Membru al Comitetului Executiv al OMV, responsabil pentru sectorul Downstream.

"Prin achiziționarea uneia dintre cele mai eficiente și flexibile centrale pe gaze din Turcia, ne vom putea echilibra portofoliul de energie regenrabilă. În plus, ne vom majora substanțial cota pe piața de electricitate din Turcia, capacitatea total instalată urmând a ridica la 1.760 MW”, a afirmat directorul executiv al Bilgin Enerji, Tolga Bilgin.

OMV va rămâne în Turcia, însă nu ca producător, ci doar ca furnizor și trader trader de energie electrică.

În urmă cu un an, OMV a anunțat vânzarea diviziei sale downstream din Turcia, OMV Petrol Ofisi, către VIP Turkey Enerji AS, o subsidiară a Dutch Vitol Investment Partnership Ltd, în schimbul a 1,37 miliarde de euro.

Anomalie pe piața gazelor: Importuri majorate cu 14% la un consum în scădere cu 1%

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 14 May 2018 17:01

gazoduct Iasi UngheniRomânia și-a majorat importurile de gaze cu 14% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în pofida unui consum mai redus cu 1,05%.

Potrivit Romgaz, unul dintre cei doi mari producători autohtoni, alături de OMV Petrom, în pofida unui consum la nivel național mai redus (de 49,77 TWh, cu 1,05% mai mic decât cel înregistrat în primul trimestru al anului trecut), importul de gaze naturale a crescut. În primul trimestru al acestui an România a importat o cantitate de 8,3 TWh, cu 14% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2017. Însă nu numai importul a crescut, ci și producția Romgaz s-a apreciat cu 2,3% față de cea înregistrată în perioada similară a anului precedent.

De ce este important? Nivelul majorat al importurilor de gaze poate fi explicat prin situația de dezechilibru în care a fost sistemul de transport gaze în câteva zile ale primului trimestru, în urma căreia ANRE a aplicat mai multor companii amenzi de peste un milion de lei. Scăderea presiunii din sistemul de transport a putut fi contracarată numai prin efectuarea unor importuri de gaze rusești.

Astfel, au fost afectate și rezultatele financiare ale Romgaz, prin majorarea costului mărfurilor vândute cu 131,28% față de trimestrul întâi al anului 2017, respectiv cu 639,52% față de trimestrul precedent în principal ca urmare a majorării cantității de gaze achiziționate din import, în vederea revânzării.

Explicația: din stocurile de gaze ale Romgaz aflate în depozitele subterane s-a extras cu 11,9 TWh mai puţin decât în aceeași perioadă a anului 2017. O explicație ar putea fi dată de tehnologia de extracție învechită, dar și, paradoxal, de impunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unui volum de gaze obligatoriu de înmagazinat prea mare.

Și mai interesantAnual, ANRE stabilește fiecărui furnizor o cantitate obligatorie de gaze care trebuiesc înmagazinate. Numai că, la presiunea politicienilor (în special cei din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților) și a Transgaz, cantitatea este de mute ori excedentară, iar la finalul ciclului, furnizorii rămân cu o cantitate de gaze depozitată (pentru care plătesc suplimentar Romgaz și un tarif de înmagazinare) neextrasă.

În această iarnă însă, se pare că furnizorii au decis să apeleze cât mai rapid la cantitatea de gaze depozitată, și anume în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Așa se face că, potrivit raportului anual, Romgaz și-a majorat veniturile din activitatea de înmagazinare a gazelor naturale cu 46,44%, la 505,76 milioane lei, ca urmare a vânzării în anul 2017 a unei cantități de gaze proprii din depozite mai mari cu 56,4%. În plus, Romgaz a recunoscut că în cursul anului 2017, cantitățile de gaze proprii Romgaz, extrase din depozite au fost mai mari decât cele injectate, ceea ce înseamnă că input-urile Romgaz în sistemul național de transport au fost considerabil mai mari decât output-urile, ceea ce a creat inițial o presiune suplimentară în sistem, pentru ca mai apoi să creeze un deficit de gaze în sistem. De altfel, potrivit raportului Romgaz, compania a facturat în 2017 servicii de extracție a gazelor din depozite pentru 1,75 miliarde de metri cubi, volum cu 21,1% sau 300 milioane de metri cubi mai mare decât cel din 2016.

Extracțiile masive din trimestrul al patrulea al anului trecut au condus la o scădere a cantității de gaze depozitate pentru trimestrul întâi al acestui an. În plus, și evoluția prețului de import, de 83,8 lei pe MWh, în scădere cu 20% față de anul precedent și la jumătate față de nivelul din anul 2015 a contribuit la politica furnizorilor. Pe piața internă, prețul unui MWh a fost în 2017 de 66 lei/MWh. Iarna însă, acestuia i se adaugă și tariful de depozitare, ceea ce scumpește gazele înmagazinate la ordinul ANRE uneori și peste prețul celor de import (mai ales dacă se ia în calcul și impozitul suplimentar pe liberalizarea prețului lka =gaze, achitat doar de companiile autohtone, nu și de importatori).

Romgaz deține practic monopolul activității de depozitare a gazelor, prin Sucursala Ploiești, care operează șase depozite de înmagazinare de gaze: Bilciurești, Urziceni, Bălăceanca, Ghercești, Sărmășel și Cetatea de Baltă. Singurul depozit nedeținut de Transgaz este Depomureș.

Ministerul Energiei propune suspendarea prevederilor OUG de liberalizare a prețului gazelor la producători în cazul în care sunt introduse în România gaze exclusiv din import

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 20 April 2018 10:04

gazoduct Iasi UngheniPrevederile Ordonanței de urgență 64/2016 prin care a fost liberalizat prețul gazelor la producători ar putea fi suspendate în cazul în care sunt introduse pe piaţa din România cantități de gaze naturale exclusiv din import, contractate de furnizori, în calitate de cumpărători, se precizează într-un document guvernamental, care prezintă amendamentele pe care Ministerul Energiei ar dori să le promoveze la adoptarea în Parlament a legii de aprobare a respectivei ordonanțe.

Totodată, Ministerul mai propune ca textul ordonanței să nu se aplice nici în cazul în care “alimentarea unei zone de consum se realizează din sursă unică, din cauza soluţiei tehnice de alimentare, care nu permite de facto accesul fizic la alte posibile surse de aprovizionare”.

Ministerul Energiei vrea să introduceră și definiţia de stoc strategic, înțeles ca reprezentând “cantitatea de gaze naturale înmagazinată în depozitele de înmagazinare subterană necesară pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale în condiţii climatice dificile sau în situaţia unor întreruperi în aprovizionare ca urmare a afectării înfrastructurii principale de transport, a depozitelor sau a terminalelor GNL sau a întreruperii aprovizionării de către furnizori din terţe ţări”.

Potrivit documentului, acesta s-ar înființa începând cu ciclul de injecţie al gazelor naturale în depozitele de înmagazinare, aferent anului 2018 și va fi destinat utilizării exclusive în situaţiile de urgenţă în aprovizionarea cu gaze naturale.

Legea de aprobare a OUG 64 se află în dezbaterea Parlamentului, Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, aprobând mai multe amendamente, printre care și cel privind introducerea obligativității vânzării de către producători a unui procent de minim 70% (și nu de 30%, cât propune Ministerul Energiei) din producție pe piețele centralizate (inițial adoptase un amendament prin care întreaga producție trebuia vândută pe piețele centralizate). Plenul Camerei a decis în două rânduri retrimiterea către comisie a raportului, împotriva adoptării amendamentului respectiv pronunțându-se atât Guvernul, producătorii sau ANRE, cât și Comisia Europeană, prin intermediul unor scrisori trimise șefului Comisiei, social-democratul Iulian Iancu, sau președintelui Camerei, Liviu Dragnea. Iulian Iancu a redactat la rândul său o scrisoare către șeful său, Liviu Dragnea, prin care solicită discutarea OUG 64 în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

În documentul citat, Ministerul Energiei critică mai multe amendamente adoptate de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu. Printre acestea se numără amendamentul care prevede ca un operator de înmagazinare să poată face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, și care trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma juridică, organizarea şi procesul de luare a deciziilor faţă de activitatea de transport. Potrivit ministerului, prin formularea propusă, acesta încalcă prevederile directivei europene privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

În opinia Ministerului Energiei, Parlamentul României trebuie să finalizeze, cât mai curând posibil, procesul de adoptare a legii pentru aprobarea OUG nr. 64/2016, într-o formă care să asigure atât “continuarea investițiilor operatorilor off-shore din Marea Neagră, în scopul adoptării deciziilor finale de investiţii, care să confere declararea noilor descoperiri a calităţii de zăcăminte comerciale”, cât și “cadrul legal predictibil, transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu, în deplină concordanţă cu principiile europene de funcţionare a pieţei gazelor naturale, necesar funcţionării pieţei gazelor naturale şi valorificării producţiei de către concesionari”.

Prima acțiune oficială a Ucrainei pentru importul de gaze din România: Ukrtransgaz a lansat o procedură de evaluare a cererii de piață pentru gazul transportat pe conducta Isaccea-Orlivka

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 29 March 2018 09:37

Ucraina-retea de transport gazePosibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz lansând recent o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importării de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.

De ce este important: În contextul diferendului pe care-l au cu Gazprom, care a anunțat că nu va mai furniza gaze Ucrainei, au mai existat declarații ale oficialilor ucraineni privind posibilitatea importului de gaze din România, însă aceasta este prima acțiune oficială în acest sens. Cu alte cuvinte, de la vorbe, ucrainenii au trecut și la fapte.

Ce mai este interesant: Anunțul Ukrtransgaz apare la puțin timp după o declarație importantă a reprezentanților OMV, compania-mamă a OMV Petrom, potrivit căreia nu este obligatoriu ca gazele care vor fi extrase din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil să fie exportate integral în Vest, în condițiile în care este foarte posibil ca gazoductul internațional BRUA să se oprească în Ungaria, și nu în Austria, cum era preconizat inițial.

Ukrtransgaz a precizat că termenul de depunere al cererilor va fi 30 martie-30 aprilie 2018, compania urmând a publica rezultatele evaluării până la data de 1 iunie 2018.

"Ukrtransgaz lansează procedura de evaluare fără caracter obligatoriu pentru a studia cererea actorilor de pe piața internă și ai celor din țările adiacente pentru capacitatea de transport din punctul de intrare Isaccea-Orlivka (conducta Transit 1) pe direcția România-Ucraina.

Rezultatele evaluării cererii de piață vor sta la baza unei eventuale decizii viitoare a Ukrtransgaz privind declanșarea unei proceduri de rezervare a capacității de transport fermă în punctul Isaccea-Orlivka, precizează compania ucraineană.

Potrivit Ukrtransgaz, ca urmare a dezvoltării preconizate a producției de gaze naturale offshore în România și a finalizării construcției conductelor TANAP și Turkish Stream, posibilitatea de a transporta gaze naturale de-a lungul rutei România-Ucraina va avea o importanță strategică, deoarece va crea o un coridor bi-direcțional sud-nord și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice.

În plus, infrastructura existentă a conductelor trans-balcanice va asigura soluția cea mai rentabilă pentru transportul de gaze din regiune, susține Ukrtransgaz , într-un comunicat de presă.

Transit 1 este una dintre cele 3 conducte principale ale traseului trans-balcanic, care este utilizat în prezent pentru transportul gazelor naturale, prin România către Bulgaria.

Contractul de rezervare al conductei a expirat în 2016, însă operarea conductei în conformitate cu reglementările UE va fi posibilă numai după expirarea contractului de tranzit între Naftogaz și Gazprom la sfârșitul anului 2019.

"Atunci când conducta Transit-1 va deveni bidirecțională, aceasta va deschide posibilitatea de a transporta până la 5 miliarde de metri cub anual pentru acoperirea atât a necesităților uriașei piețe a gazelor naturale ucrainene, cât și a piețelor din statele din Europa Centrală și de Est prin sistemul de transport ucrainean.

Transgaz pare a fi pe aceeași lungime de undă cu operatorul ucrainean, și intenționează să să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapune cu estimările privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul va consta în construirea unei conducte de transport gaze naturale și a instalațiilor aferente, pe direcția Gherăești – Siret, construirea unei stații de măsurare gaze transfrontalieră, precum și în amplificarea stațiilor de comprimare existente Onești și Gherăești, dacă va fi cazul.

Chiar dacă Transgaz precizează că nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect, este de remarcat faptul că acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului citat, “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

În România, prima tentativă de testare a cererii din partea potenţialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore concesionate în Marea Neagră de compania petrolieră Black Sea Oil & Gas s-a soldat cu un eşec, cererile de rezervare de capacitate de transport pe eventuala noua conductă care ar urma să fie construită pentru a prelua respectivele gaze de la ţărm prin viitorul punct de intrare din zona localităţii Vadu şi să le introducă în sistemul naţional nerespectând cerinţele Transgaz.

În martie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un Regulament care prevede că producătorii şi furnizorii de gaze naturale potenţial beneficiari ai proiectelor de extindere a conductelor magistrale trebuie să garanteze operatorilor de transport că îşi vor recupera investiţiile în extindere din creşterea cantităţilor de gaze transportate şi că nu vor fi obligaţi să majoreze în acest scop tarifele de transport, ca urmare a cererii insuficiente.

Transgaz scoate la licitație două capacități de rezervare transport gaze către Bulgaria la care pot participa doar companiile care s-au înregistrat la FGSZ Ltd., omologul operatorului de transport român din Ungaria

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 07 March 2018 09:23

transgazTransgaz a scos la licitație două capacități de transport gaze pentru luna aprilie a acestui an pe conductele Isaccea 1 - Negru Vodă 1 (107,5 milioane KWh) și Giurgiu Ruse (8 milioane KWh), utilizatorii de rețea urmând a avea dreptul de a participa la licitație doar dacă “au completat «Formularul de înregistrare a Utilizatorului de Rețea», a semnat și a transmis versiunea scanată la adresa de e-mail rbp@fgsz.hu și a depus două exemplare originale la sediul FGSZ Ltd.”

“Licitațiile vor începe în data de 19.03.2018 la ora 07:00 (UTC), respectiv ora 08:00 a Ungariei (CET) și ora 09:00 a României și a Bulgariei (EET)”, se precizează într-un anunț Transgaz.

Noile licitații sunt organizate în contextul în care, potrivit premierului ungar Viktor Orban, trei firme maghiare au câștigat recent o licitație de rezervare de capacitate de transport gaze de aproximativ 4 miliarde metri cubi pe an între România și Ungaria pe următorii 15 ani. Licitația a fost organizate în perioada decembrie 2017-ianuarie 2018 de Transgaz și FGSZ, pe ambele sensuri (import și export) ) atât pe sensul de export, cât și pe cel de import.

Chiar dacă, la prima vedere, este bizară implicarea FGSZ Ltd. în procesul de rezervare de capacitate pe două conducte care fac legătura între România și Bulgaria, compania ungară face acest lucru în calitate de operator al Platformei Regionale de Rezervare.

FGSZ Ltd. a obținut calitatea de operator al Platformei Regionale de Rezervare ca urmare a implementării unui proiect pilot și al unui Memorandum semnat de Transgaz și FGSZ Ltd., cu deplina susținere a Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și a organismului omolog din Ungaria, MEKH. Cine și de ce a fost preferat FGSZ Ltd. ca operator în defavoarea Transgaz, în pofida faptului că România este totuși un mare producător de gaze în raport cu Ungaria este neclar.

În noiembrie 2016, ANRE a publicat un ordin (88/2016), potrivit căruia “rezervarea capacității de transport în punctele de interconectare a Sistemului național de transport al gazelor naturale din România cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare punctele de interconectare, se va efectua prin intermediul licitațiilor organizate în cadrul Platformei Regionale de Rezervare de Capacitate, denumită în continuare PRRC, operată de "Foldgazszallito Zartkoröen Mökodo Reszvenytarsasag" - FGSZ Ltd., cu respectarea Regulilor de operare a PRRC și a calendarului de licitație publicat anual de către Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem de Gaze Naturale - ENTSOG.”

Drept urmare, participanții la licitațiile de rezervare de capacitate pentru luna aprilie pe cele două conducte care fac legătură cu Bulgaria, vor trebui să completeze și semneze și „Acordul privind afilierea Utilizatorului de Rețea în vederea utilizării Platformei de Rezervare Regională”, să transmită versiunea scanată la adresa de e-mail rbp@fgsz.hu și să depunădouă exemplare originale la sediul FGSZ Ltd. (H-8600 Siófok, Tanácsház u. 5.)”.

“Pentru clarificări privind licitațiile, nu ezitați să ne contactați la rbp@fgsz.hu (în engleză) sau la rbp@transgaz.ro. “, se mai precizează în cele două documente.

ROPEPCA: Raportarea redevenței la un preț din străinătate arată lipsa de suveranitate și o totală indiferență cu privire la dezvoltarea pieței de gaze din România

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 12 February 2018 09:12

gazePropunerea de a raporta redevența pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât prețurile autohtone, arată lipsă de suveranitate și o totală indiferență cu privire la modul de funcționare a pieței de gaze naturale din România, susține Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), ca reacție la adoptarea de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România.

Potrivit acestui Ordin, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

“ROPEPCA consideră că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuată la data de 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. ROPEPCA solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată și punctul de vedere ale prestigioasei instituții de învățământ și dacă acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale”, se precizează într-un comunicat de presă.

ROPECA afirmă că atât timp cât în prezent România nu exporta gaze, deci nu este legată în realitate la piața europeană, iar în comparație cu alte pieșe,  piața din România nu este suficient de lichidă, prețul intern nu poate sa se raporteze momentan la cel de pe HUB-urile externe de tranzacționare. În plus, prețurile de la HUB-urile din afara României nu reflectă valoarea efectiv realizată de producătorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mică din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referință la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuațiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari.  

“Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligația legală de a vinde o parte din producția internă pe piața centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puțin relevantă referința la un hub extern”, susține ROPEPCA.

În plus, consideră reprezentanții industriei, “tranzacțiile efectuate la un HUB se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotațiile folosite includ și profitul intermediarilor, respectiv includ și cheltuielile de transport. Considerăm că nu este corect ca acest element să facă parte din calculul prețului de referință.”

ROPEPCA critică și folosirea ca reper a prețului Pieței pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale (PZU). Prețul PZU este un preț de piața spot și nu poate fi aplicabil contractelor încheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului.

Mențiunea, ca element de calcul pentru prețul de referință, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul țării la valoarea anului anterior pentru stabilirea prețului de referință poate, în opinia ROPEPCA, să fie discriminatoriu pentru producătorii care vând gaze “sărace” și au un venit bazat pe puterea calorică redusă a produsului.

“Đorim să atragem atenția asupra faptului că prin comunicarea unui preț de referință care este legat la o piață externă și care depășește nivelul pieței interne, ANRM trimite un semnal către piața internă care nu poate să fie în interesul consumatorilor.

“Prețul de referință trebuie sa fie prețul de piața din România. Suntem de părere ca o piață externă nu reprezinta piața din România. Nu avem nicio legătură cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și nu este corect pentru plata redevențelor din România". susține Harald Kraft, președintele ROPEPCA.

Ministerul Energiei propune păstrarea pentru 2018 a cotei minime de 30% din producția de gaze tranzacționabilă pe piețele centralizate. Deputații din Comisia de industrii vroiau majorarea sa la 70%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 18 December 2017 11:06

Gazprom buncherajMinisterul Energiei propune guvernului adoptarea unei hotărâri de guvern prin care să fie păstrate și anul viitor actualele cote procentuale obligatorii de gaze tranzacționate pe piețele centralizate valabile pentru 2017.

Astfel producătorii vor fi obligați să tranzacționeze pe piețele centralizate minim 30% din producție, iar furnizorii fără calitate de producător să cumpere pe aceleași piețe minim 20% din totalul cantității contractate și să revândă către clienții angro minim 30% din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare-cumpărare gaze naturale în anul calendaristic respectiv.

Cotele au fost introduse ca urmare a adoptării de către Guvern a OUG 64/2016, care a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2017, prin care au fost instituite o serie de obligații în sarcina producătorilor de gaze naturale și a afiliaților acestora, precum și în sarcina furnizorilor de gaze naturale, referitoare la utilizarea piețelor centralizate în scopul încheierii de tranzacții pe piața gazelor naturale.

Legea de aprobare a OUG 64 se află în dezbaterea Parlamentului, Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, aprobând mai multe amendamente, printre care și cel privind introducerea obligativității vânzării de către producători a unui procent de minim 70% (și nu de 30%, cât propune Ministerul Energiei) din producție pe piețele centralizate (inițial adoptase un amendament prin care întreaga producție trebuia vândută pe piețele centralizate). Plenul Camerei a decis în două rânduri retrimiterea către comisie a raportului, împotriva adoptării amendamentului respectiv pronunțându-se atât Guvernul, producătorii sau ANRE, cât și Comisia Europeană, prin intermediul unor scrisori trimise șefului Comisiei, social-democratul Iulian Iancu, sau președintelui Camerei, Liviu Dragnea. Iulian Iancu a redactat la rândul său o scrisoare către șeful său, Liviu Dragnea, prin care solicită discutarea OUG 64 în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Ministerul Energiei a pledat în repetate rânduri pentru păstrarea actualei cote de 30%. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG prin care propune păstrarea cotelor de anul trecut, Ministerul precizează că în 2016, consumul de gaze naturale din România a fost de 124 milioane de MWh, iar 129 milioane MWh au fost contractați pe prin contracte bilaterale și numai 14 milioane MWh pe piețele concurențiale. După adoptarea OUG 64, în 2017 situația s-a schimbat considerabil. Astfel în perioada ianuarie-august, consumul intern a fost de 82 milioane de MWH. În aceeași perioadă au fost semnate contracte bilaterale în valoare de 67 milioane de MWh și contracte pe piețele centralizate de 56 milioane de MWh. Cu alte cuvinte, în prima parte a anului, peste 60% din consum a fost acoperit de contracte semnate pe piețele centralizate, iar 45,5% din gazele produse în România, au fost tranzacționate pe aceleași piețe, față de numai 10% în 2016.

Ministerul Energiei susține că “prin stabilirea acestui nivel minim de tranzacționare pe piețe centralizate (30% în cazul producătorilor, respectiv 20 și 30% în cazul furnizorilor - n.r.) se asigură un mediu concurențial și accesibil în mod transparent și nediscriminatoriu la toate nivelurile de tranzacționare din piața gazelor, începând de la tranzacționarea cantităților de gaze naturale introduse pe piață de producători și de importatori, achiziționate de clienții angro în vederea revânzării către alți clienți angro de anvergură mai mică și/sau către consumatori finali din portofoliul acestora, precum și pentru evitarea „diluării” competiției transparente și nediscriminatorii pe întregul lanț de tranzacționare a gazelor naturale (de la sursele primare și până la consumatorii finali). Prin stabilirea în sarcina furnizorilor a unui procent de vânzare mai mare decât cel de cumpărare, se va asigura inclusiv tranzacționarea pe piețe centralizate a unor cantități de gaze naturale, care inițial au făcut obiectul unor contracte bilaterale, astfel fiind asigurat un nivel sporit al lichidității pieței gaziere și stabilirea unui preț de piață relevant pentru cererea și oferta existentă la un moment dat.”

Prețul gazelor din Europa a revenit la un nivel normal după creșterea spectaculoasă cauzată de incendiul de la Baumgarten

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 15 December 2017 11:10

OMV Libia BUNPrețul gazelor naturale din Europa, implicit cel din România, pare că nu va fi afectat de incendiul din această săptămână de la terminalul austriac Baumgarten, al cărui acționar majoritar este OMV. Față de nivelul maxim al ultimilor opt ani înregistrat în ședința de marți dimineață când panica s-a răspândit și pe piața londoneză, prețul spot al gazelor s-a micșorat cu numai puțin de 42%.

Joi dimineață, prețul gazelor naturale de pe piața intrazilnică a celei mai dezvoltată bursă de gaze din Europa, cea din Marea Britanie, a scăzut cu 16%, după ce înregistrase scăderi considerabile și în ziua precedentă, ajungând la un nivel de 22,4 euro/MWh.

Și prețul gazului pentru ziua următoare (PZU) de pe piața londoneză a a scăzut, ajungând la 22,9 euro/MWh.

Prețul gazelor s-a micșorat nu numai pe piața spot din Marea Britanie, ci și pe cea cea din Olanda (cu un euro/MWh, ajungând la 20,5 euro/MWh) sau pe cea din Austria (unde se tranzacționează cu aproximativ 21 euro/MWh.

"Anticipăm că prețurile vor scădea în continuare, pe măsură ce situația aprovizionării se va stabiliza, iar temperaturile din Marea Britanie (lovită în ultimele zile de vremea rea, cu ninsori - n.r.) vor crește”, au declarat analiști ai băncii de investiții Barclays, citați de Reuters.

România ar fi putut fi afectată de o eventuală blocare a fluxurilor de gaze către Italia și Ungaria în urma exploziei de la terminalul Baumgarten numai marginal. Piața gazelor din România este în continuare una închisă, neexistând posibilitatea efectuării de exporturi sau importuri considerabile. Prețurile de pe piața autohtonă ar fi fost influențate negativ doar în cazul unei ierni mai geroase și a unui import ridicat. Însă chiar și așa, în condițiile în care Gazprom s-ar fi văzut în imposibilitatea tranzitării gazelor către o parte a Europei Occidentale ar fi putut prefera să le vândă mai ieftin în Europa de Est, ceea ce ar fi putut conduce la o reducere a prețurilor pe piața autohtonă.

Nu este însă cazul, operatorul terminalului anunțând reluarea tranzitului în proporție de 100%. Aflați sub o presiune considerabilă atât din partea furnizorului, Gazprom, dar și a beneficiarilor, austriecii de la OMV au reușit, în câteva ore, să găsească soluți pentru deblocarea fluxului de gaze către Italia, Germania și Ungaria. Potrivit directorului executiv al terminalului, fluxurile au fost reluate cu puțin înaintea miezului nopții de marți spre miercuri.

Și ministrul energie din România, Toma Petcu, a anunțat la finalul unei întâlniri cu operatorii din domeniul producerii, înmagazinării și distribuției de gaze naturale, că ”toți factorii prezenți în întâlnire au fost de acord că evenimentul din Austria nu se va resimți pe piața energetică românească”

Cei doi intermediari Gazprom din România, Conef și WIEE, au cumpărat peste 3 milioane de MWh de gaze din producția internă

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Wednesday, 13 December 2017 11:00

Gazprom export RomaniaUna dintre cele două companii prin intermediul cărora Gazprom exportă gaze în România, Conef Gaz (care acționa în România până recent prin Imex Oil), a achiziționat un volum important de gaze din producția internă a României, de 1,7 milioane MWh, într-o singură licitație, la un preț de 72,65 lei/MWh. Perioada de livrare acoperă această iarnă și urmează a se încheia pe 31 septembrie 2018.

Tranzacția, în valoare de 123 de milioane de lei (însă care nu include tarife de servicii, TVA, accize sau alte taxe și impozite) corespunde unui volum de 10% din volumul total tranzacționat pe platforma en-gros STEG a Bursei Române de Mărfuri de la începutul anului. Pe întreg anul trecut, Conef Gaz, care are 7 angajați, a înregistrat o cifră de afaceri de 222 milioane de lei (aproape egală cu valoarea tranzacției efectuate pe BRM dacă includem și celelalte tarife, taxe și impozite) și un profit de 5,3 milioane lei.

Tranzacții de peste un milion de MWh sunt efectuate în general de marii producători și marii furnizori din România. Pe platforma en-gros Steg doar Engie, care alimentează o parte din gospodăriile și companiile românești, a mai efectuat două tranzacții mai mari decât cea a Conef Gaz.

Ordinul de cumpărare a fost emis pe 14 septembrie la numai o zi de la anunțul președintelui PSD Liviu Dragnea privind abrobarea în coaliția de guvernământ a formării unei comisii de anchetă a activității ANRE. În cadrul audierilor, deși aveau ca subiect piața electricității, și nu cea a gazelor, au fost aruncate mai multe acuzații, inclusiv de președintele Comisiei, Iulian Iancu, în legătură cu liberalizarea prețului gazelor la producători, cu tranzacțiile pe Bursă sau bilaterale sau cu importurile de gaze de la Gazprom.

Cele 1,7 milioane de MWh achiziționate de Conef Gaz într-o singură licitație este echivalent cu peste 10% din volumul total importat de România de la Gazprom anul trecut.

Deși nu este precizat vânzătorul, dată fiind cantitatea mare tranzacționată, acesta nu poate fi decât unul dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom sau Romgaz. Potrivit site-ul Conef Gaz, “siguranţa furnizării este oferită de sursa directă de import, care este asigurată de acţionarul nostru majoritar Conef Energy, printr-un contract pe termen lung - până în 2030 - încheiat direct cu producătorul rus Gazprom şi de colaborarea de excepție cu producătorul intern Romgaz”.

Conef Energy este o firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Și celălalt mare intermediat Gazprom, WIEE, a efectuat mai multe tranzacții cu gaz autohton, ultima pe 4 decembrie, în valoare de 120.000 de MWh, la un preț de 79,5 lei/MWh. În total, de-a lungul acestui an, WIEE a achiziționat aproximativ un milion MWh de gaz românesc, cea mai mare tranzacție fiind de 330.000 MWH, de peste 5 ori mai mică decât cea a Conef Gaz.

Potrivit deciziei ANRE privind stabilirea nivelului stocului minim de gaze naturale, cele două companii, Conef Energy, respectiv WIEE, aveau obligația să înmagazineze doar 290 de mii, respectiv 29 de mii MWh de gaze pentru această iarnă, reprezentând stocurile minime pentru clienții lor non-casnici.

Achizițiile celor doi intermediari Gazprom ar putea fi explicate printr-un preț avantajos al gazelor interne comparativ cu cele de import. Ele și-ar putea majora cotele de piață, adăugând volumul achiziționat de pe piața internă celui importat de Gazprom, pentru a beneficia de creșterea prețurilor pe timp de iarnă. În plus, probabil că în restul anului, mai puțin iarna, e mai avantajos să-și alimenteze clienții non-casnici din producția internă, și nu din import.

Iulian Iancu: România se află în plin război economic european. Miza: gazele naturale autohtone

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 03 November 2017 10:38

Gaze fundul oceanuluiRomânia se află în plin război economic cu alte state membre UE și chiar cu Comisia Europeană, care impune ca în criză, în vârf de consum, statul român să-și sacrifice industria pentru a-și ajuta vecinii, a declarat miercuri, într-o emisiune televizată, președintele Comisiei de anchetă a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Iulian Iancu.

Iancu a precizat că acesta este motivul pentru care a trimis o adresă către Consiliul Național de Apărare a Țării (CSAT) prin care solicită o analiză a impactului liberalizării prețurilor la gaze, și mai ales al eliminării oricărei restricții pentru export, asupra securității naționale.

“Suntem în război economic, trebuie să fim conștienți. Război economic! (…) S-a ajuns la materia primă energetică a ţării. Adică ţinta o reprezintă gazele naturale ale României. (…) Vă spun că România nu poate funcționa fără importul de gaze la vârful de consum, adică în ianuarie, când consumul zilnic ajunge la 72 de milioane de metri cubi, România poate să își asigure 53 de milioane. Diferența până la 72 trebuie să o iei din import. Ca să nu plătești vârful de preț de atunci, care este uriaș și te costă enorm, faci stocare. Ce spune Uniunea Europeană astăzi? Oameni buni, când e criză, când e vârf de consum, trebuie să vă ajutați între voi, statele vecine. și atunci mă ajut. Cum mă ajut? Păi ia de la industria ta și dă-i și lui în sistem ca să se salveze. Păi murim amândoi”, a declarat Iancu.

Deputatul social-democrat face trimitere la noul regulament UE, intrat în vigoare pe 1 noiembrie, care impune un principiu al solidarității la nivelul UE, regulament anunțat din timp de Profit.ro. Potrivit noului regulament, statele membre și, în special, autoritățile competente (Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Domeniul Energiei - ANRE, probabil)‚ garantează că “nu se introduce niciodată vreo măsură de restricționare nejustificată a fluxului de gaze în cadrul pieței interne și nu se introduce nicio măsură care ar putea pune în pericol în mod grav situația furnizării de gaze în alt stat membru”. În plus, regulamentul, obligatoriu pentru toate statele membre, impune acestora să fie pregătite să ajute țările vecine în vederea garantării furnizării de gaze pentru consumatorii vulnerabili în caz de criză. Dacă restul actului normativ intră în vigoare pe 1 noiembrie 2017, prevederile referitoare la “solidaritatea” europeană se aplică de-abia de la 1 decembrie 2018.

SIDEX Galați nu mai e competitiv la un preț al gazelor de 82 lei/MWh

Iancu susține că o eventuală creștere a prețului gazelor, în urma liberalizării prețului la producători și a eventualelor exporturi, va conduce la falimente, disponibilizării și, în cele din urmă la emigrarea forței de muncă. “Dacă noi împingem prețul către 82-83 de lei/MWh, vine SIDEX Galați, adică Mittal, vine celălalt mare producător de îngrășăminte chimice sau de produse chimice care spune: peste 82 de lei, ne-a spus SIDEX-ul, nu mai sunt competitiv, am ieșit din piață. Și atunci eu ce fac? Îmi împing prețul peste limita competitivității și omor ramuri economice întregi. Când am omorât ramurile economice ce fac? Disponibilizez masiv personal. Ce fac cu el, de unde îi dau părți sociale? O să îl aducem în situația, că așa, ramură după ramură au fost împinse către ineficiență, faliment. Și oamenii ce au făcut? Au plecat în străinătate. Cine a plecat? Zone cu ramuri și cu meserii unice. Le-am pierdut”, afirmă șeful comisiei de anchetă ANRE. În opinia sa, soluția nu este exportul de gaze, ci procesarea lor în România.

Partidul și guvernul susțin demersurile președintelui comisiei ANRE

Iancu a mai afirmat că demersurile sale beneficiază de susținerea partidului și guvernului. “Unde stați dumneavoastră stătea liderul de partid, stătea premierul, vicepremierul, ministrul Energiei, ministrul Economiei, secretarul general al partidului. Toată lumea a zis da, are dreptate Iulian și trebuie neapărat să prezentăm aceste lucruri la Bruxelles. M-am dus la Bruxelles personal, am prezentat toate lucrurile astea. Știți ce mi-a spus Bruxelles-ul? «E Guvernul României, în noiembrie Guvernul României a decis liberalizarea nu noi. Deci nu contează cine sunteți dumneavoastră, că tot Guvern vă numiți. Pe noi nu ne interesează…». Și atunci, în momentul acela, Guvernul României a fost pus cu spatele la zid, premierului i s-a tras atenția să respecți angajamentul făcut de Guvern, de Guvernul acestei țări, că dacă nu îl respectați înseamnă că voi vă abateți dramatic de la conduita… Pentru că în paralel marile companii, multinaționale, au lobby pe măsură la Bruxelles, și care s-au dus și au spus: domnule, vedeți că Guvernul actual nu vrea să respecte ce a angajat Guvernul anterior și vă rugăm frumos să fiți fermi în atitudine.”

Iancu, despre noul președinte ANRE: Am mai mare încredere în el ca român

Iancu și-a susținut și amendamentele adoptate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, prin care obligă producătorii de gaze să tranzacționeze 70% din producție (în varianta inițială a amendamentelor - procentul era de 100%) pe bursa administrată de operatorul monopolist OPCOM. El susține că ANRE va trebui să stabilească regulile după care t.aceasta va funcționa, regulile pentru piața pentru ziua următoare (PZU), pentru piața contractelor pe termen lung și pentru piața de echilibrare a sistemului. “Le face acum Chiriţă… Sigur Chiriţă va face, are cu el maculatorul. (..) L-ați pus pe Dumitru Chiriţă şef la ANRE. Hai să fim serioşi, hai să fim serioşi! Domnule Iancu, cunoaştem marfa”, a intervenit ironic președintele Confederației Naționale Sindicale Meridian, Io Popescu, prezent în emisiune.

“Acum vă spun, am mai mare încredere în el ca român, ca român vorbesc, decât în oricine altcineva ar fi fost numit. Ca român. Eu sper, sper, să se confirme această încredere a mea, în calitatea lui de român.”, i-a luat Iancu apărarea noului președinte ANRE, fostul deputat social-democrat și lider de sindicat, Dumitru Chiriță.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului l-a numit pe 18 octombrie, pe o perioadă de 5 ani, pe deputatul PSD Dumitru Chiriță în funcția de președinte al ANRE, pe locul rămas vacant prin încetarea mandatului fostului președinte Nicolae Havrileț.

Unul dintre primele ordine semnate de Chiriță vizează înființarea unui Cabinet al președintelui/vicepreședinților ANRE, format din 6 persoane.

Iulian Iancu trimite la CSAT Ordonanța de liberalizare exporturilor și a prețului la producători a gazelor natural

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 November 2017 10:35

gaz sudPreședintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților și-a anunțat marți colegii că nu vor mai discuta OUG 64 de liberalizare a pieței gazelor, deși se afla pe ordinea de zi, pentru că va trimite o adresă Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) în vederea analizării implicațiilor acesteia asupra securității naționale a României.

“Când a fost dată OUG motivația a fost eliminarea restricțiilor la export. OMV s-a dus la CE și s-a plâns că prin prevederea că gazul extras din România este destinat cu prioritate consumatorilor interni, le limităm posibilitatea de a exporta. Comisia Europeană le-a dat dreptate. Nu a interesat pe nimeni faptul că «dacă dai la export, atunci de unde imporți?»”, le-a explicat Iulian Iancu colegilor săi de comisie motivele pentru care va face acest demers în nume personal, și nu al comisiei. În opinia sa, prin obligarea României de a exporta gaze și prin neoferirea unei alternative de import de către Comisia Europeană, securitatea națională a României este în pericol.

“Nouă, mai exact mie, ni s-a reproșat că prin obligativitatea tranzacționării producției pe bursă, transparent, descurajăm investițiile în Marea Neagră și că încurajăm importurile de la Gazprom. Dacă, însă, noi dăm drumul la export în procentele pe care ei le doresc vom ajunge la mâna importurilor, la mâna rușilor”, a declarat Iancu.

În opinia acestuia, din punct de vedere fizic, cel puțin pe următorii 5 ani România nu are nicio alternativă la importurile din Rusia. “CE nu ne-a oferit această șansă. Dacă noi dăm 5 miliarde la export, noi trebuie să avem acces la aceste 5 miliarde din import. Ni s-a spus «aveți alternativă din zona Mării Caspice (TAP, Tanap)». De la data respectivă regiunea a sărit în aer, vedeți și dumnevoastră ce se-ntâmplă în Irak, Turcia sau Siria. În plus, acele cantități de gaze pe care le-am putea lua din Marea Caspică nu există în niciun contract. Acționarii TAP TANAP au rezervat întreaga capacitate, nu mai e loc și pentru noi”, și-a detaliat președintele Comisiei de Industrii poziția

Plenul Camerei Deputaților a retrimis în două rânduri spre refacere raportul Comisiei pe marginea OUG 64, amendamentele propuse, de tranzacționarea a întregii producții de gaze (în varianta inițială, 70% în varianta finală) pe bursa monoplostă operată de Gazprom fiind criticate atât de producători interni, cât și de Comisia Europeană. De altfel, Comisia Europeană a trimis dopuă scrisori autorităților române și personal lui Iulian Iancu, cerându-le renunțarea la respectivele amendamente. Scrisorile au fost semnate de directorul Departamentului pentru Energie al CE și de comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Canete.

Un nou regulament european care interzice restricționarea nejustificată a fluxului de gaze în cadrul pieței interne va intra în vigoare miercuri

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 31 October 2017 10:19

gazeÎn timp ce la București politicienii caută soluții pentru ca viitoarele gaze exploatate din Marea Neagră să poată fi tranzacționate exclusiv pe piața internă, de miercuri 1 noiembrie intră în vigoare un nou Regulament european care vizează îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze în UE și care interzice “restricționarea nejustificată a fluxului de gaze în cadrul pieței interne”.

Potrivit textului publicat în urmă cu 3 zile de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul este “obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre”.

Potrivit noului regulament, statele membre și, în special, autoritățile competente (Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Domeniul Energiei - ANRE, probabil)‚ garantează că “nu se introduce niciodată vreo măsură de restricționare nejustificată a fluxului de gaze în cadrul pieței interne și nu se introduce nicio măsură care ar putea pune în pericol în mod grav situația furnizării de gaze în alt stat membru”. Plenul Camerei Deputaților a retrimis în 2 rânduri Comisiei de Industrii Raportul privind OUG 64 care liberalizează prețului gazelor la producători, în urma deciziei acesteia de a accepta un amendament care impunea, inițial, tranzacționarea a întregii producții pe o bursă monopolistă operată de OPCOM (în varianta a doua procentul a fost coborât la 70%).

Noul act normativ înlocuiește regulamentul anterior din 2010, cerând țărilor UE să colaboreze în cadrul grupurilor regionale pentru a evalua potențialul de întrerupere a aprovizionării cu gaze și să convină asupra acțiunilor comune de prevenire sau de atenuare a consecințelor.

România față parte din 3 grupuri risc care servesc drept bază pentru cooperarea asociată riscurilor, din 2 grupuri de risc pentru furnizarea de gaze din est și dintr-unul pentru furnizarea de gaze din Sud-Est:

a) Grupul Ucraina: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia;

b) Grupul Transbalcanic: Bulgaria, Grecia, România;

c) Grupul Coridorului sudic al gazelor – Marea Caspică: Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Malta, Austria, România, Slovenia, Slovacia;

Regulamentul care intră în vigoare pe 1 noiembrie introduce un nou "principiu de solidaritate", prin care statele membre vor trebui să fie pregătite să ajute țările vecine în vederea garantării furnizării de gaze pentru consumatorii vulnerabili în caz de criză. Acest lucru va reduce, potrivit CE, riscul de dependență de sursele externe. Dacă restul actului normat intră în vigoare pe 1 noiembrie 2017, prevederile referitoare la “solidaritatea” europeană se aplică de la 1 decembrie 2018.

Într-un termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului, pe 1 ianuarie 2018, autoritățile române trebuie să notifice Bruxelles-ul cu privire la definiția “consumatorilor vulnerabili”, consumul anual de gaze al acestora și procentul din consumul total de gaz al României corespunzător consumului “consumatorilor vulnerabili”.

În plus, companiile din sectorul gazelor vor fi obligate să notifice oficial autoritățile naționale cu privire la contractele importante de furnizare pe termen lung care ar putea fi relevante pentru securitatea aprovizionării.

Regulamentul solicită, de asemenea, Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG) să efectueze o simulare a aprovizionării cu gaze naturale și a unei întreruperi a infrastructurii la nivel european, pentru a oferi o imagine de ansamblu a riscurilor majore de aprovizionare pentru UE.

Producătorii de petrol și gaze din onshore vor plăti redevențe mai mari chiar dacă sunt menținute actualele cote. Guvernul schimbă prețul de referință

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 24 October 2017 10:17

petrol de sistProducătorii de petrol și gaze din România vor plăti redevențe mai mari în cazul adoptării noului proiect de lege al redevențelor pus în dezbatere publică de guvern, ca urmare a faptului că, deși nu a schimbat cotele, executivul a schimbat însă modul de calcul, dar și prețul de referință, în cazul ambelor hidrocarburi exploatate onshore.

Astfel, în cazul petrolului, deși cotele vor rămâne în continuare aceleași (cuprinse între 3,5 și 13,5%), prețul de referință luat în calcul în formula redevențelor nu se va mai raporta la țițeiul Suez Blend, mai ieftin, nici la Urals (cum ar fi vrut asociațiile de producători), ci direct la Brent, țițeiul de referință la nivel global. Cotația acestuia a fost, anul trecut, superioară, în medie, cu 5 dolari pe baril decât cea a celorlalte tipuri de petrol. În plus, noul proiect prevede că, în cazul în care preţul de comercializare este mai mare decât preţul de referinţă (prețul Brent-ului), calculul contravalorii redevenţei petroliere se va face având la bază preţul de comercializare.

Profit.ro semnala, încă de acum doi ani -septembrie 2015, că tipul de țiței utilizat ca referință este una din schimbările esențiale ale viitoarei legi a redevențelor.

Similar, la gaze naturale, cotele rămân aceleași (între 3,5% și 13%), însă noul preț de referință nu va mai fi cel fixat de ANRM încă din 2008 și nemodificat până în prezent, de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, ci va fi reprezentat de cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată - OPCOM. În prezent, prețul gazelor se situează, potrivit ANRE, la 66-67 de lei/MWh pe perioada de vară și la 71-72 lei/MWh pe cea de iarnă. Cu 50-55% mai mare decât prețul de referință stabili în 2008, ceea ce ar putea conduce la o majorare similară a încasărilor din redevențe.

Redevența va rezulta din aplicare cotei la valoarea producției brute (producția brută înmulțită cu prețul de referință.

Profit.ro a anunțat încă din luna mai intenția autorităților de a impune un preț de referință legat de cel bursier.

Noul proiect păstrează redevența , stabilită în 2007, de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului. Însă mai introduce una, cu cotă nestabilită: “o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul national de transport al petrolului, precum si din operațiunile petroliere efectuate prin terrninalele petroliere, altele decât cele aflate in proprietatea publica a statului, cota determinata pe baza unei metodologii elaborată de autoritatea competentă si aprobată prin hotărâre a Guvernului”.

În cazul gazelor este păstrată cota de 3% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale, introdusă tot în 2007.

În plus, noul proiect de lege elaborat de guvern permite ca cotele de redevență să poată fi actualizate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea autorității competente, pe baza unor analize economice de oportunitate respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz.

Noul petrol luat în calculul prețului de referință la redevențe, Brent-ul, va suferi anul viitor cea mai mare modificare a structurii din ultimul deceniu. Sortimentul produs de Statoil, Troll, pompat într-un volum mai mare de 200.000 de barili pe zi anul trecut, va fi inclus alături ce celelalte sortimente care compun coșul Brent, anunță Bloomberg. Ultima oară când a fost modificat coșul Brent a fost în 2007, când a fost inclus sortimentul Ekofisk.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

Țițeiul folosit până în prezent pentru stabilirea prețului de referință la redevențe, Suez-Blend, este un sortiment de petrol apropiat din punct de vedere al densității și conținutului de sulf de Ural. El are o densitate medie (nefiind nici ușor, precum Brent-ul, nici greu, precum alte sortimente). Cu toate acestea , el este mai ușor decât Ural-ul, însă are și un conținut de sulf mult mai ridicat decât Brent-ul și chiar decât al Ural-ul. Interesant este că noul sortiment care va fi inclus în coșul Brent, Troll, este similar din punct de vedere al densității cu Suez-Blend-ul, fiind mai greu decât Brent-ul originar, având însă un conținut de sulf extrem de redus, mai redus decât Brent-ul originar și mult mai redus decât Suez-Blend-ul.

Surpriză. Redevențele pentru petrol și gaze offshore vor fi similare celor aplicate segmentului onshore

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 24 October 2017 10:15

platforma-marina-emailingProducătorii de petrol și gaze în segmentul offshore vor plăti redevențe similare celor din onshore, în pofida faptului că investițiile în explorare și producție din zăcămintele de la Marea Neagră sunt mult mai ridicate decât cele de pe continent.

Asftel, dacă în cazul petrolului onshore, la o producție trimestrială de peste 100 mii de tone se plătește o redevență de 13,5%, în cazul țițeiului offshore aceasta va fi cuprinsă între 12,5 și 13,5%. Noul proiect de lege supus dezbaterii publice de guvern, prevede, în cazul petrolului, o cotă fixă de 8% și cote variabile cuprinse între 4,5 și 5,5% în funcție de nivelul producției trimestriale.

Similar, în cazul gazelor naturale, dacă în cazul celor din segmentul onshore, cota este de 13%, în offshore va fi aplicată o cotă fixă de 10% și cote variabile cuprinse între 2 și 3% în funcție de nivelul producției trimestriale.

Anul viitor este așteptată decizia de investiție finală a Exxon Mobil și OMV Petrom de investiție cu privire la perimetrul Neptum Deep. Unul dintre cele mai imprtante elemente, alături de infrastructura de transport, este nivelul redevențelor și predictibilitatea acestora.

Iar nivelul stabilit poate fi considerat dezamăgitor de cele două companii, fiind similar celui din onshore, în pofida investițiilor mult mai ridicate realizate. Până în prezent, cele două companii au investit în cele 8 sonde săpate în Neptun Deep (cu rezerve estimate la 42-84 miliarde metri cubi de gaz) aproximativ 1,5 miliarde de euro. Proiectul legislativ nu face nicio trimitere la deductibilitatea sau amortizarea investițiilor.

Însă cele două companii ar putea fi nemulțumite și în ceea ce privește aspectul predictibilității. Potrivit proiectului legislativ, cotele de redevență pot fi “actualizate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea autorității competente, pe baza unor analize economice de oportunitate respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz”.

În cazul în care acelaşi zăcământ offshore este exploatat în două sau mai multe zone din cadrul aceluiaşi perimetru petrolier, în scopul determinării cotei procentuale aplicabile în vederea stabilirii redevenţei petroliere din segmentul upstream offshore se va lua în considerare producţia brută extrasă din cadrul întregului zăcământ offshore, indiferent dacă a fost sau nu comercializată total sau parţial. Producţia brută include şi toate cantităţile necesare desfăşurării activităţilor asimilate celor de exploatare.

În plus, ca și în cazul producției onshore, noul preț de referință nu va mai fi cel fixat de ANRM încă din 2008 și nemodificat până în prezent, de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, ci va fi reprezentat de cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată - OPCOM. În prezent, prețul gazelor se situează, potrivit ANRE, la 66-67 de lei/MWh pe perioada de vară și la 71-72 lei/MWh pe cea de iarnă.

ANRE: Furnizorii de gaze trebuie să constituie stocuri minime de 18,6 milioane de MWh în depozitele de înmagazinare subterană

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 14 July 2017 12:01

ANREFurnizorii de gaze naturale vor fi obligați, potrivit unui proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, să constituie, până pe data de 31 octombrie, stocuri minime în depozitele de înmagazinare subterană de 18,6 milioane de MWh.

Dintre volumul total de gaze înmagazinat, 8,17 milioane MWh reprezintă stocul minim pentru clienții casnici, 7 milioane MWh stocul minim pentru clienții non-casnici, iar 3,45 milioane stocul minim pentru clienți producători de energie termică (însă numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei).

Dintre furnizori, sunt obligați să înmagazine volume substanțiale de gaze, furnizorii de ultimă instanță. Astfel, Engie va trebui să-și asigure stocuri minime de 5,87 milioane MWh, iar E.On Energie România, stocuri de 4,88 milioane MWh.

Cei doi mari producători care dețin și licențe de furnizare, Romgaz și OMV Petrom Gas SRL, vor trebui la rândul lor să dispună de stocuri de 3,17 milioane, respectiv, 2 milioane MWh. În plus, OMV Petrom SA va trebui să realizeze stocuri de 611 mii MWh. Dacă în cazul Romgaz, majoritatea stocurilor, 2,1 milioane, reprezintă stocuri minime pentru clienți producători de energie termică, în cazul OMV Petrom Gas SRL și OMV Petrom SA, aproape întregul volum reprezintă stocuri minime pentru clienții non-casnici.

Potrivit legislației, nivelul stocului minim de gaze naturale la nivel național aferent unui an se stabilește astfel încât să fie echivalent cu cel puțin 25% din consumul total de gaze naturale al clienților finali înregistrat în anul precedent.

Stocul de gaze naturale se exprimă în MWh, se stabilește pentru fiecare titular al licenței de furnizare a gazelor naturale în baza cantităților de gaze naturale efectiv furnizate fiecărei categorii de clienți finali din portofoliul propriu în anul anterior celui pentru care se stabilește stocul de gaze naturale și este ajustat, după caz, cu toate modificările de portofoliu de clienți finali survenite în perioada pentru care s-a recalculat stocul minim.

Titularii licențelor de furnizare de gaze naturale își îndeplinesc obligația privind constituirea stocului minim de gaze naturale fie prin înmagazinarea gazelor naturale în nume propriu, prin încheierea de contracte de înmagazinare subterană a gazelor naturale cu unul dintre titularii licenței de operare a sistemelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, fie prin încheierea, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, de contracte de vânzare-cumpărare ce au ca obiect cantități de gaze naturale provenite din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, înmagazinate de un alt titular al licenței de furnizare a gazelor naturale, fie prin încheierea de contracte de mandat cu un alt titular al licenței de furnizare a gazelor naturale, în vederea înmagazinării gazelor naturale.

Putin: Livrările americane de gaz către Europa vor contribui la instaurarea unei concurențe sănătoase pe piață și la eficientizarea companiilor ruse

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 July 2017 11:42

Nord Stream BUUNLivrările americane de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa sunt un lucru pozitiv și vor contribui la intensificarea unei concurențe sănătoase pe piață, a declarat președintele rus Vladimir Putin, comentând anunțul omologului său american, Donald Trump, făcut cu câteva zile în urmă în Polonia, privind intenția SUA de a-și majora vânzările de petrol și gaze către statele UE.

“Cred că este un demers extrem de bun, de pe urma unei concurențe sănătoase urmând a beneficia toată lumea”, a afirmat Putin, în cadrul conferinței organizate la finalul întâlnirii G-20.

Președintele rus a explicat și motivul pentru care Rusia nu se teme deocamdată de concurența SUA în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa: deține un avantaj competitiv considerabil atât în ceea ce privește costul de producție, cât și cel de transport. Numai în ceea ce privește ultimul aspect, transportul LNG sau construirea de gazoducte este mult mai ieftină pentru Rusia, dată fiind proximitatea sa geografică cu statele UE. Mult mai îngrijorat ar trebui să fie președintele rus de costul birocratic impus de reglementatorii de la Bruxelles, dovadă eșecul ultimelor proiecte Gazprom, printre care și South Stream, în Europa.

Putin și-a exprimat convingerea că emergența competiției producătorilor americani pe piața de gaz europeană va avea consecințe asupra optimizării activității companiilor rusești, care vor trebui să se eficientizeze pentru a face față concurenței, susține Sputnik.

Putin a salutat și discursul omologului său Donald Trump în cadrul summit-ului G20, în care acesta a susținut concurența deschisă și loială.

“Apropo, în discursul meu am susținut același lucru. Suntem destul de satisfăcuți cu o competiție deschisă și loială, neinfluențată de politic și fără implicarea resurselor politice”, a afirmat Putin.

Donald Trump a promis joi, la Varșovia, că Statele Unite nu vor folosi niciodată energia pentru a exercita presiuni și a constrânge țări din Europa Centrală și de Est și a promis totodată că nu va permite nici altor țări să le supună unor astfel de constrângeri.

Impozitarea cifrei de afaceri ar afecta sectoarele economice capital intensive. Sectorul energetic are nevoie de investiții de 25 miliarde până în 2030

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 03 July 2017 11:35

rafinaria aradNoul sistem de impozitare propus de guvernul PSD recent instalat, care vizează ca bază de impunere cifra de afaceri și nu profitul, în funcție evident și de nivelul cotei impuse, va afecta sectoarele economice capital intensive și cu ciclu lung de producție. Paradoxal, deși are toate șansele de a fi de departe cel mai afectat sector de noua filosofie fiscală, cel energetic mai este lovit și prin populista majorare a “redevențelor”, în realitate o impozitare suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural şi neprelucrate în România cu cel puțin 20%.

Nu trebuie să fii doctor în economie pe bune (e suficient și să fii atent la textul pe care-l plagiezi) pentru a anticipa că schimbarea bazei de impozitare de la profit la cifra de afaceri va afecta industriile cu costuri ridicate de producție, care necesită investiții inițiale extrem de ridicate, și cu ciclu lung de producție, și anume cu profituri considerabile, dar care apar doar după câțiva ani în care companiile își asumă pierderi.

Pentru a-și justifica decizia, șeful PSD, Liviu Dragnea, a invocat diferențele considerabile între marjele de profit ale “multinaționalelor” și cele ale companiilor autohtone: ”Am înţeles că Guvernul face o analiză serioasă şi obligatorie. Avem nişte cifre: companiile mari multinaţionale, pe care trebuie să le sprijinim în continuare, au o cifră de afaceri de vreo 580 de miliarde de lei. Companiile româneşti au o cifră de afaceri de 550 de miliarde de lei. Cele care au o cifră de afaceri de 580 de miliarde, raportează doar 9 miliarde profit impozabil. Celelalte, româneşti, care au 550 de miliarde cifră de afaceri, raportează 27 de miliarde de lei profit impozabil. De trei ori mai mult”.

Cifrele avansate de șeful PSD pot fi reale, însă diferența ar putea fi dată de sectoarele diferite în care cele două tipuri de companii activează. O comparație corectă ar fi cea între profitabilitatea companiilor din același sector și chiar și așa ar mai trebui luate în calcul și alte elemente, precum nivelul investițiilor. OMV Petrom, de exemplu, companie cu capital majoritar privat, a investit, așa cum chiar guvernul recunoaște în Strategia energetică, 920 de milioane de euro anual, în timp ce compania de stat similară, Romgaz, numai 200 de milioane de euro anual.

În plus, în domeniul energetic, impozitul pe profit se poate spune că este unul marginal. În acest domeniu, există o serie de taxe, de la accize, TVA (care în realitate este un fel de impozit pe cifra de afaceri), la redevențe și impozitul pe profitul suplimentar din liberalizarea prețului la gaze care sunt mult mai împovărătoare pentru companii.

Interesant este că, lucrând cu cifrele avansate de președintele PSD, chiar și introducerea unui impozit “modic”, de 1%, pe cifra de afaceri, statul ar câștiga, iar companiile “multinaționale” ar fii văduvite de aproximativ 4 miliarde de lei. Însă nu numai ele ar avea de suferit, ci și cele autohtone, care, în loc să achite un impozit de 4,3 miliarde de lei, vor fi nevoite să scoată din buzunar 5,5 miliarde de lei. Pentru ca firmele românești să achite un impozit similar celui prezent, cota de impozitare a cifrei de afaceri ar trebui să fie de 0,78%.

Este puțin probabil că guvernul PSD a decis propunerea acestui tip de impozit cu gândul la bunăstarea contribuabililor și nu cu gândul la majorarea veniturilor publice. Numai că va trebui să ia în calcul și alte obiective, unele cuprinse în propriile sale strategii.

În Strategia energetică, de exemplu, guvernul susține că “analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ține de consumul energiei) între 15 și 30 mld € pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 25 mld €. Fără îndoială, majoritatea investițiilor se vor baza pe capitalul privat”. Numai că un asemenea tip de impozitare, în funcție de nivelul cotei stabilite, ar putea elimina capitalul privat de la masa investițiilor în energie.

Numai Înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice presupune investiții de 7 până la 14 mld € până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare, se susține în Strategia eleborată de guvern.

Nivelul investițiilor în rețelele de distribuție a agentului termic, sector în care social-democrații sunt extrem de interesați din motive în principal electorale, este estimat între 1,3 și 2,6 miliarde euro. Investițiile anuale necesare sunt estimate între 87 și 175 milioane euro.

“În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârșitul duratei de viață, cu un necesar al investițiilor estimat între 1 și 1,5 mld €. Suplimentar, vor avea loc investiții în înlocuirea unei părți a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârșitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 și 60 mil €/an. Scenariul Optim prevede investiții în noi capacități de cogenerare, de 90 mil €/an până în 2030 și un minim de 45 mil €/an al investițiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unitățile ce produc energie termică și electrică în cogenerare”, se precizează în Strategia energetică a guvernului.

Dacă se va comporta ca un rentier și va avea ca obiectiv principal majorarea veniturilor publice în detrimentul investițiilor, guvernul PSD ar putea ajunge să guverneze o țară care nu mai are ca strategie principală independența energetică, ci “raționalizarea” (în sens comunist și, precum se vede și social-democrat) a resurselor energetice, din ce în ce mai rare și, implicit, mai scumpe.

OMV Petrom și Romgaz vor plăti un impozit de 80% pe veniturile suplimentare realizate din vânzarea gazelor la un preț mai mare de 85 lei/MWh

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 13 June 2017 19:15

Impozit constructii 15Companiile de gaze, în special OMV Petrom și Romgaz, care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale, vor achita un impozit special de 80% din veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor la gaze pentru prețurile ce depășesc 85 lei/MWh, a decis Camera Deputaților în ședința de plen de marți, în calitate de decizională.

În ceea ce privește impozitarea veniturilor suplimentare obținute la vânzarea gazelor cu un preț sub 85 de lei/MWh, impozitul rămâne același ca și în prezent, de 60%.

Impozitul de 80% se va aplica numai diferenței dintre prețul de vânzare și pragul de 85 de lei. Dacă, de exemplu, o companie vinde gaze cu 95 de lei/MWh, pentru veniturile suplimentare obținute până la pragul de 85 de lei se aplică un impozit de 60%, noul impozit de 80% aplicându-se numai veniturilor suplimentare obținute din diferența de preț de 10 lei (95-85 lei).

Din baza de calcul a impozitului se scad redevențele, dar și valoarea investiţiilor în segmentul upstream în perioada pentru care impozitul asupra veniturilor suplimentare este datorat. Însă nu în totalitate, proiectul de lege votat marți impunând o limită. “Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul veniturilor suplimentare.”, se precizează în textul viitoarei legi.

După ce proiectul a primit vot final în plen la ora 13, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a emis un comunicat în apropierea orei 15:00 în care se arată îngrijorată că unele amendamente aprobate și votate marți de Camera Deputaților, cu scopul modificării cadrului în care operează industria de petrolieră, pun în pericol sectorul și investițiile companiilor. Membrii asociației sunt nemulțumiți de amendamentele ce majorarează cota de impozitare de la 60% la 80% pentru prețurile peste 85 lei/MWh și permanentizează un impozit temporar prevăzut de OUG 99/2016.

81% din gazele de pe piețele centralizate au fost tranzacționate pe BRM, operatorul pe care Iulian Iancu vrea să-l elimine de pe piață

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 22 May 2017 10:26

BRMVolumul de gaze tranzacționat pe piețele centralizate în primele luni ale acestui an, echivalent cu peste 15 milioane de Mwh, a depășit totalul anului 2016 aferent aceluiași segment al pieței. 81% din total a fost tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), operator pe care Comisia de Industrii a Camerei Deputaților ar vrea să-l elimine de pe piață.

Comisia condusă de social-democratul Iulian Iancu ar vrea să impună producătorilor scoaterea pe bursa centralizată a întregii producții și să acorde operatorului de stat OPCOM (administrată de compania de stat Tranelectrica) monopolul de operare a viitoarelor piețe centralizate de gaze. În acest context este interesant de remarcat că peste 81% din tranzacțiile cu gaze de pe piețele angro au fost efectuate de celălalt operator, privat, pe care Comisia condusă de Iancu ar vrea să-l elimine de pe piață, Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Pe BRM a fost tranzacționat în primele patru luni ale acestui an un volum de gaze echivalent a 12,2 milioane de MWh, reprezentând 24,4% din consumul național estimat pentru această perioadă. În întreg anul 2016, pe BRM s-au tranzacționat 15,5 milioane de MWh, reprezentând un procent de 12,7% din consum. Cu alte cuvinte, în primele 4 luni ale acestui an, volumul tranzacțiilor raportat la consum de pe BRM s-a dublat, de la 12,7% la aproape 25%.

Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe piețele centralizate (OPCOM și BRM)

evolutia-volumelor-de-gaze-tranzactionate-pe-pietele-centralizate-opcom-si-brm

Dacă sunt luate în calcul și volumele tranzacționate pe OPCOM, potrivit datelor ANRE, în primele patru luni ale anului pe piețele centralizate s-au tranzacționat gaze echivalente cu 15,5 milioane de MWH (15,05 milioane pe piețele angro și 0,43 milioane pe cele en-detail). Raportate la consumul național estimat pentru această perioadă, aceste volume reprezintă aproximativ 30%, limita minimă obligatorie impusă producătorilor, care nu a mai fost atinsă până în prezent. Așa se explică faptul că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se declară mulțumită de progresul înregistrat.

“Având în vedere incertitudinea care a marcat piața de gaze naturale din România la începutul acestui an legată de aplicarea efectivă, de la 1 aprilie 2017, a prevederilor OUG nr. 64/2016 în ceea ce privește eliminarea prețului stabilit administrativ pentru cantitățile de gaze naturale din producția internă destinate consumului categoriilor protejate de clienți, se poate spune că anul a debutat cu un grad crescut al nivelului tranzacționării, tendință ce pare a se menține, acest fapt fiind încurajat și de surplusul astfel înregistrat de către producători, prin libertatea de a comercializa întreaga producție potrivit propriilor decizii de vânzare. Creșterea volumelor de gaze naturale tranzacționate pe platformele centralizate poate însemna și începutul maturizării pieței românești, prin adoptarea mecanismelor concurențiale care au început să funcționeze și care arată că piața concurențială de gaze naturale din România se îndreaptă spre o normalitate”, se precizează într-un document ANRE.

Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe BRM

evolutia-volumelor-de-gaze-tranzactionate-pe-brm

Cu toate acestea, comisia de industrii a Camerei Deputaților este nemulțumită, impunând producătorilor obligativitatea tranzacționării întregii produse pe piețele centralizate. Șeful comisiei, social-democratul Iulian Iancu, este un dușman mai mult sau mai puțin declarat al liberalizării pieței și un adept al controlării sectorului energetic de către stat, fie direct, prin companii de stat, fie indirect prin reglementări cât mai dure aplicate companiilor private.

În cadrul audierilor pentru dezbaterea OUG 64, Iancu a reproșat în repetate rânduri producătorilor faptul că vând prea puține gaze pe piețele centralizate. Aceștia au recunoscut că în 2016 au au reușit să vândă doar 1,5% din producție pe bursă (în condițiile în care le era impus un procent de 30%) deși au listat un volum de gaz de câteva ori mai mare.

Explicația: furnizorii au refuzat să participe. “Ar trebui ca această obligație sa fie impusă și furnizorilor”, a declarat un reprezentant al OMV Petrom membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților.

volumele-de-gaze-tranzactionate-pe-brm

Evoluția tranzacțiilor din acest an pare a le da dreptate reprezentanților producătorilor. Se pare că furnizorii nu aveau niciun interes să participe la licitații pe piețele centralizate atât timp cât producătorii erau obligați să furnizeze gazele destinate producătorilor casnici la preț reglementat. Odată puși în fața eliminării acestui preț, furnizori au devenit brusc interesați de licitațiile de pe piețele centralizate.

Așa se face că, după liberalizarea prețului la producători, într-o singură lună, în aprilie, a fost tranzacționată o cantitate de peste 10 milioane de Mwh de gaze, 71,5% din cantitatea tranzacționată în toate cele 12 luni ale anului precedent.

Impunerea obligativității tranzacționării pe piețele centralizate a întregii producții ar avea consecințe importante asupra producătorilor, dar nu numai, ci și operatorului sistemului de transport Transgaz. Pentru că, în absența unor contracte ferme, pe termen lung, cu volume ridicate, cum sunt cele bilaterale, cine și cum va mai rezerva capacități de transport, în condițiile în care nu se cunosc rezultatele licitațiilor? Mai ales dacă în viitor, interconectivitatea cu statele vecine ar fi realizată și producătorii vor putea exporta gaze. Cum ar putea un producător să știe cui va vinde, iar un furnizor de la cine va cumpăra pentru a-și rezerva capacitate de transport?

volumele-de-gaze-tranzactionate-pe-brm-procentaj-din-total-consum

Amendamentele aprobate de comisia de industrii a Camerei Deputaților modifică substanțial OUG-ul adoptat de Guvernul Cioloș, ceea ce va provoca confuzie în rândul parlamentarilor care urmează să voteze legea de adoptare a OUG în plen. Dacă nu agreează amendamentele lui Iulian Iancu, dar sunt de acord cu prevederile Ordonanței, ei sunt puși în fața unei dileme: fie votează pentru și, implicit, și amendamentele Comisie, fie împotrivă și astfel resping nu numai amendamentele, ci și OUG. Pentru că în plen nu pot fi modificate amendamentele, ci este votat raportul comisiei, adică OUG cu tot cu amendamente.

Probabil că ultima variantă, cea a respingerii legii de adoptare a OUG, este cea preferată de Iancu, nefiind exclus ca parlamentarul social-democrat să fi impus în comisie aceste amendamente pentru ca legea de adoptare a OUG să fie respinsă și astfel înlăturată liberalizarea pieței. Asta dacă nu cumva demersul USR, care a anunțat că va solicita retrimiterea legii la Comisie în vederea refacerii raportului, nu va fi încununat de succes. {jathumbnailoff}

Redevențele la gaze naturale vor fi raportate la un preț real

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 May 2017 10:22

gazeNoul preț de referință la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, neactualizat din 2008, va fi un preț de referință real, a anunțat Sorin Gal, director în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), la Profit Energy.forum.

Noul preț de referință va fi aplicat începând cu calcularea redevențelor percepute pentru concesiunile din cea de-a 11-a rundă de explorare, care urmează a fi lansată în acest an de ANRM. “În noua formulă a prețului de referință folosim prețul ponderat al pieței interne, aplicăm o putere calorică superioară, ca medie anuală”, a declarat Gal. În plus, dat fiind faptul că. începând cu 2019-2020, odată cu construcția BRUA, exportul de gaze al României se va majora de la 1% la 50% din total producție, noua formulă se va referi și la un un preț legat de export, "un preț mediu pe hub-uri preluat din Platts”.

Directorul ANRM susține că noile proiecte din runda a 11-a și finalizarea rundei a 10-a vor contribui la dublarea actualelor rezerve de gaz ale României, și vor majora considerabil producția, care se situează în prezent la un nivel de 11-12 milioane de metri cubi pe zi.

Numai proiectele offshore, din Marea Neagră, ar putea contribui cu o majorare suplimentară de 6-7 milioane de metri cubi pe zi.

Din 2008, acest preț de referință a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 leiMWh, cât era la acea dată prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă recomandat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. Pentru calculul redevenței datorate, în ecuație intră prețul de referință, cotele procentuale de redevență, stabilite de lege în funcție de nivelul de producție trimestrial al zăcămintelor, și cantitățile de gaze extrase brute.

Între timp, însă, urmare a calendarului de liberalizare convenit cu instituțiile financiare internaționale, prețul reglementat de achiziție al gazelor naturale din producția internă a ajuns la 60 leiMWh pentru consumatorii casnici în 2015, fiind de alfel eliminat cu totul de la 1 aprilie 2017, ca urmare a liberalizării prețului în relația dintre producători și furnizori, și la 89,40 leiMWh pentru cei industriali în 2014, acest segment de piață fiind complet liberalizat de la 1 ianuarie 2015.

În primul trimestru din 2017, pe piețele centralizate de gaze din România, prețul de vânzare al gazelor a variat între 61 și 90 leiMWh, în prețurile unora dintre tranzacții intrând și tarifele de înmagazinare a gazelor. În prezent, prețul spot al gazelor pe bursa olandeză, cea mai importantă din Europa, se cifrează la circa 15 euroMWh. Acum, ANRM ia în calcul modificarea prețului de referință al gazelor utilizat la calculul redevențelor datorate de producători, de la nivelul de 45,71 lei/MWh stabilit în 2008.

Obligativitatea de tranzacționare a gazelor exclusiv pe piețele centralizate ar afecta investițiile

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 May 2017 10:21

gaze majorare pretLiberalizarea prețului la gaze la producători de la 1 aprilie a provocat reacții, în special din partea politicienilor care au amenințat în repetate rânduri că vor impune obligativitatea tranzacționării gazelor exclusiv pe piețele centralizate în cazul în care cei doi mari producători (OMV Petrom și Romgaz) în cazul în prețul se va majora.

Președintele comisiei, Iulian Iancu, a acuzat deja OMV Petrom că, deși “compania pe care o reprezintă s-a angajat față de Guvern să nu majoreze prețul la gaze naturale timp de un an cu mai mult de 10%”, acest lucru nu s-a întâmplat, iar primele cantități scoase la vânzare au fost la preț mai mare.

Politicienii par a considera că reglementarea tranzacționării gazelor ar trebui să fie similară celei de pe piața energiei electrice, liberalizată deja.

Experții atrag însă atenția că, în pofida similitudinilor existente, cele două piețe au particularitățile lor. “Dacă ne referim la implementarea unei obligații generale de tranzacționare exclusiv pe piețele centralizate, așa cum există deja pentru energie electrică, aceasta va crea cu siguranță dificultăți, în special pentru producători, care de cele mai multe ori trebuie să aibă certitudinea vânzării gazelor la un moment anterior începerii producției, ceea ce implică de obicei încheierea unor contracte bilaterale de vânzare-cumpărare. O interdicție a încheierii acestora ar avea un impact masiv asupra modelului actual, cu afectarea, de exemplu, a posibilității de a finanța anumite proiecte”, susține Alina Stancu Bîrsan, partener al casei de avocatură PeliFilip, specializat în sectorul Energie și Resurse Naturale.

În opinia Alinei Stanciu Bîrsan, cu toate acestea, adaptarea legislației din sectorul energiei electrice la cea a pieței gazelor poate fi făcută în bună măsură, cu atât mai mult cu cât pe piața de energie electrică s-a făcut mult progres în ultimii ani în ceea ce privește platformele de tranzacționare. “Există însă și îmbunătățiri care pot fi aduse, precum și adaptări necesare care țin cont de diferențele inerente între tranzacționarea gazelor și tranzacționarea energiei electrice (inclusiv în ceea ce privește infrastructura prin care se transportă gazele tranzacționate).”, susține partenerul PeliFilip.

Una dintre diferențele cele mai importante de pe piața gazelor comparativ cu cea a energiei electrice este aceea că, condiții de vârf de consum, producția potențială internă (capacitatea de producție) nu poate acoperi cererea potențială.

“Producția internă ar trebui să poată acoperi cererea, mai ales având în vedere limitările de infrastructură (absența unei interconectări reale cu piețele vecine - n.r.). Din această perspectivă este foarte importantă strategia energetică a României mai departe. Cum unele capacități de producție sunt prea «bătrâne» pentru a mai face față cerințelor actuale sau celor de peste câțiva ani, trebuie identificate cele mai bune alternative și modul de susținere a acestora”, afirmă Alina Stancu Bîrsan.

Până la data de 1 aprilie, Executivul stabilea prin hotărâre de guvern un preț al gazului destinat alimentării populației la care producătorii erau obligați să vândă furnizorilor. De la 1 aprilie însă, prețul stabilit prin HG este cel la care furnizorii sunt obligați să factureze gazul populației, indiferent de prețul de achiziție. Diferența dintre prețul efectiv de achiziție (liberalizat), recunoscut de ANRE, și cel stabilit de guvern va reprezenta principalul element al componentei unitare de corecție, care poate fi recalculată trimestrial/semestrial/anual în cursul unui an. Cu alte cuvinte, Guvernul stabilește un preț estimativ de achiziție a gazelor pentru anul X, furnizorul achită un preț liber pentru gazele necesare alimentării propriilor clienți casnici și, în cazul în care acesta este mai mare decât cel stabilit de guvern va subvenționa clienții casnici pentru o perioadă de un an (deși poate fi și o subvenționare trimestrială sau semestrială) , urmând a-și recupera “subvenția” alocată acestora anul următor chiar de la ei.

Ce ar trebui să știe consumatorii casnici despre liberalizarea prețului la gaze

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Saturday, 01 April 2017 12:00

gaze majorare pretPrețul gazului achiziționat de furnizori de la producători a fost liberalizat începând de azi, 1 aprilie, consumatorii urmând a fi afectați, chiar dacă nu direct, ci indirect. Prețul gazelor pentru populație va fi în continuare reglementat, însă liberalizarea prețului tranzacțiilor dintre producători/importatori și furnizori va avea un impact și asupra facturii. Ce ar trebui să știe consumatorii

Va crește factura consumatorilor casnici?

Da, însă nu direct, ci indirect. Liberalizarea prețului la gaze vizează deocamdată doar tranzacțiile dintre producători și furnizori, nu și cele dintre furnizori și consumatori casnici, care vor fi în continuare reglementate de Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei până în 2021, când urmează a fi și acestea liberalizate total. Calendarul liberalizării prețului la gaze a fost stabilit diferit de cel la electricitate, care conținea procente - x% preț dereglementat, (100 - x )% preț reglementat . În cazul gazului, guvernul a preferat să alcătuiască un calendar cu prețul cu care producătorii ar fi trebuit să vândă gaze furnizorilor (celelalte componente ale prețului, tarifele de distribuție și alte taxe, find ori fixe, ori la rândul lor reglementate).

Cu cât crește factura de la 1 aprilie?

Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi prețurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru cei 38 de furnizori de gaze naturale, creșterea prețurilor plătite de populație fiind în medie cu 2%, de la 1 aprilie. Potrivit președintelui ANRE, Nicolae Havrileț, prețul va fi stabilit anual, urmând ca eventualele diferențe să fie recuperate anul următor.

Cum va evalua prețul plătit de populație pe gaze în perioada următoare?

Ascendent, pare a considera ANRE. Un indiciu ar putea fi reprezentat de calendarul inițial stabilit de autorități. Înainte de a decide liberalizarea prețului la producători, Guvernul aprobase și un calendar de liberalizare (anulat între timp) pentru clienții casnici, prețul pe care furnizorii ar fi trebuit să-l plătească producătorilor pentru gazul facturat consumatorilor casnici finali fiind de 60 lei/ MWh (cât este în prezent) până la 1 iulie 2016, 66 lei/MWh de la 1 iulie 2016, 72 leiMWh de la 1 aprilie 2017. De la 1 aprilie 2017, un MWh ar fi trebuit să coste 78 lei, de la 1 aprilie 2018, 84 lei, iar de la 1 aprilie 2020, 90 lei.

Pe termen lung se poate micșora prețul gazului în urma liberalizării?

Da. Calculele ANRE nu par a lua în calcul faptul că, în cazul în care companiile care dețin perimetre offshore în Marea Neagră decid că proiectele respective sunt fiabile comercial, România s-ar putea transforma într-un exportator net. Cu alte cuvinte, companiile din România ar produce mai mult gaz decât necesarul de consum autohton. Însă decizia de investiție depinde de posibilitatea exportului. Nimeni nu va decide să investească în vederea majorării capacității de producție în absența unei piețe. Dacă respectivele companii ar decide să investească în absența infrastructurii de export (inexistentă în momentul de față) s-ar faulta singure, ar contribui singure la o eventuală prăbușire a prețului propriului produs, prin inundarea pieței cu noi cantități de gaze. Așa se explică că liberalizarea prețurilor la gaze reprezintă o condiție impusă de Comisia Europeană pentru finanțarea proiectului BRUA (Bulgaria- România-Ungaria-Austria) care ar urma să asigure interconectarea dintre piețele gazelor din respectivele state.

Ce se va întâmpla în perioada următoare?

Probabil că, în primă fază, piața va fi puțin transparentă, iar prețurile vor crește. Odată cu realizarea pe OPCOM a unei burse similare cu cea a energiei electrice și a unor instrumente mai complexe de tranzacționare, piața va câștiga în transparență, iar prețurile ar putea avea o evoluție descendentă. Însă aceasta depinde de construirea infrastructurii de transport, a interconectării cu piețele vecine. În absența acestei interconectări, prețul va fi stabilit de cei doi mari producători români, OMV Petrom și Romgaz. Iar pe timpul iernii, de Gazprom, care probabil va fi principalul jucător pe piața pentru ziua următoare (prin companiile furnizoare agreate, cu care are semnate contracte). Gazprom obișnuiește să factureze prețului gazelor în funcție de prețul petrolului. Iar în prezent, petrolul se află încă la un nivel redus. O eventuală creștere a prețului petrolului ar scumpi artificial și gazele. Dacă interconectarea cu piețele gazelor externe, în special cea din Ungaria și Austria ar fi realizată, prețul gazelor pe viitoarea bursă autohtonă ar putea depinde mai mult de prețul de la hub-ul austriac de la Baumgarten decât de prețul petrolului, cum ar dori Gazprom. Clienții casnici ar putea să opteze pentru intrarea pe piața liberă înainte de 2021, putând negocia tarife preferențiale cu oricare din cele peste 150 de firme furnizoare de gaz licențiate. Acesta este un alt motiv pentru o viitoare ieftinire a prețului gazelor (nu și a tarifelor de distribuție, din păcate, care vor fi în continuare subiectul unei negocieri între ANRE și distribuitori).

Impozitul special de 60% se va aplica și gazelor destinate populației după liberalizarea prețurilor la producători

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 30 March 2017 13:52

gaze majorare pretImpozitul special de 60% pe câștigurile veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării preturilor din sectorul gazelor naturale se va aplica și în cazul gazelor furnizate populației de la 1 aprilie, Ministerul de Finanțe inițiind o Ordonanță de urgență prin care modifică formula de calcul, înlocuind prețul stabilit prin hotărâre de guvern cu noul preț mediu ponderat, realizat pe piața concurențială sau piețele centralizate de gaze naturale, în cazul gazului destinat consumatorilor casnici.

În cazul în care nu ar fi modificat anexa la Ordonanța Guvernului nr 7 din 2013, impozitul de 60% pe câștigurile veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării preturilor din sectorul gazelor naturale nu s-ar fi putut aplica, veniturile la bugetul de stat reducându-se cu aproximativ 800 de milioane de lei.

În 2016 au fost estimate venituri de 872,93 milioane lei din taxarea veniturilor suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în scădere ușoară, cu sub 1%, față de execuția preliminată pe 2015 (881,04 milioane lei)..

“Pentru a menține impozitarea veniturilor realizate din vânzarea gazelor naturale către consumatorii casnici este necesara stabilirea referinței la prețul realizat pe piețele centralizate/concurențiale”, și nu la vechiul preț stabilit prin HG, susține ministerul de finanțe, în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, postat joi pe site-ul ministerului.

“Promovarea acestui act normativ este determinată de necesitatea menținerii încasărilor bugetare din impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, pentru vânzările de gaze naturale către consumatorii casnici, ca urmare a eliminării prețului de achiziție din producția internă pentru clienții casnici și pentru producătorii de energie termica, pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, stabilit prin hotărâre de Guvern”, se precizează în nota de fundamentare.

Ministerul de finanțe a motivat și de ce este necesară adoptarea unei ordonațe de urgență, și nu a unei alte forme de act normativ, susținând că “nepromovarea modificării formulei de calcul pentru determinarea veniturilor suplimentare ar conduce la neimpozitarea volumelor de gaze naturale vândute consumatorilor casnici. (…) Aceste situații aduc atingere interesului public general și constituie un motiv de urgență deosebită și extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată”.

Care a fost rezultatul liberalizării prețurilor la gaze în Europa? Ce-i lipsește României?

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 25 March 2017 12:29

hub-urile-europeneLiberalizarea, mai exact dereglementarea prețului la gaze la producători de la 1 aprilie a provocat dezbateri aprinse, în special ca urmare a lobby-ului distribuitorilor (și totodată cei mai importanți furnizori), care beneficiau de un preț reglementat de ANRE, de 60 de lei pe MWh.

Măsura, transpusă printr-o ordonanță de urgență a guvernului Cioloș, este una adoptată la solicitarea Comisiei Europene (UE), care a acceptat ca liberalizarea la consumatorii finali să se facă eșalonat, până în 2021.

Dar de ce vrea CE liberalizarea pieței gazului? Motivul ține atât de introducere unui grad de concurență în sistem în speranța scăderii prețurilor, cât și de dependența UE de gazul rusesc. Prin liberalizarea prețului la producători pe piețele occidentale, UE a obținut o scădere a prețului practicat de Gazprom. Mai multe state occidentale au obținut de la Gazprom fie reduceri considerabile la prețul indexat în funcție de prețul petrolului, fie o nouă formulă de stabilire a prețului, legat de prețul bursier sau cel de la principalele hub-uri.

Ultimul exemplu: pe 13 martie Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Gazprom privind renegocierea prețurilor la gazele naturale pentru statele din Europa Centrală și de Est, mai puțin România, prețuri care să nu mai fie legate de cel internațional al petrolului, ci de cel al gazului de referință de pe principalele piețe europene. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care a mai adăugat că, pentru a evita o amendă pentru abuz de poziție dominantă, oficialii Gazprom au fost de acord inclusiv cu modificarea contractelor, în sensul eliminării restricțiilor de export impuse până în prezent de compania rusă statelor importatoare în ceea ce privește volumul de gaze furnizat de Gazprom.

Adepții liberalizării, în special ONG-uri apropiate Bruxelles-ului, susțin că măsura ar putea reduce prețurile, și nu majora, cum susțin distribuitorii. Ei oferă două exemple: liberalizarea pieței de electricitate și cea a gazelor pentru clienții non-casnici. În cazul liberalizării gazelor la consumatorii non-casnici, decisivă a fost însă evoluția prețului petrolului, de care este legat prețul gazelor.

cum-functiona-piata-de-gaz-din-germania-la-inceputul-anilor-2010

Numai că piața gazelor este diferită de cea a electricității. Dacă pe ultima România are un excedent de producție, inclusiv în timpul iernii, pe cea de-a doua, iarna cel puțin, România este nevoită să importe gaze de la Gazprom. De asemenea, pe piața de producție de electricitate există o diversitate de producători (hidro, nucleară, combustibili fosili, eoliană, solară) la diferite prețuri, pe piața gazelor există doi producători interni (Romgaz și OMV Petrom) și un producător extern (Gazprom). Aceeași concentrare se înregistrează și pe piața furnizorilor (E.On și GDF Suez controlează peste 90% din piață, find, totodată, și cei doi mari distribuitori). Un avantaj al pieței gazelor ar fi că, spre deosebire de energia electrică, ele pot fi depozitate la costuri mari (ANRE avansează o cifră de 20% din prețul gazelor costurile cu depozitarea), însă nu prohibitive, ca în cazul electricității. Numai că și aici e nevoie de investiții, în urmă cu câțiva ani, România neputând extrage din depozite, deși avea o cantitate suficientă stocată, gaze decât pe perioade scurte (câteva zile) din cauza presiunii scăzute pe care pompele.

pretul-en-gros-al-gazului-in-europa-2013

Pentru a repeta succesul obținut de statele Europei occidentale în urma liberalizării pieței gazelor este nevoie de câteva condiții necesare, însă nu neapărat suficiente. În primul rând, pentru a putea negocia cu Gazprom, sunt necesare surse alternative de alimentare cu gaze. Europa Occidentale are ca surse interne Marea Britanie, Norvegia și Olanda, și în plus, mai deține și terminale de gaz Natural Lichefiat (GNL), pe care România nu le are. Practica arată că prețul gazului din Occident are tendința de a se apropia de cel de pe burse atunci când pe piața spot volumul de gaze din surse alternative Gazprom este superior celui furnizat de ruși, și are tendința de a se apropia de prețul gazului indexat cu prețul petrolului când volumul de gaze Gazprom tranzacționat pe piața spot este majoritar. În cazul României, neavând diversificarea surselor ca statele occidentale, probabil că iarna, pe piața spot, Gazprom va dicta prețul.

În al doilea rând, pentru ca piața să funcționeze, infrastructura din România ar trebui să fie interconectată cu cea din alte state. Deocamdată, România poate doar să importe, și nu să exporte, gaze. Motivul: diferitele guverne ale României și compania monopol de stat Transgaz, a cărei conducere este numită politic, nu au avut niciun interes să realizeze infrastructura de transport, pentru a putea pune presiune mai ușor pe producătorii locali, obligați de infrastructură să ofere gaz doar pieței interne. De altfel, în urma liberalizării, în absența posibilității exportului, cei doi producători interni se vor afla la mâna Gazprom-ului, care va putea dicta prețul gazului, în pofida faptului că per total volumul de gaze importat va fi mult mai redus decât cel produs intern. Motivul: dacă se va opta pentru un sistem bursier precum cel de la electricitate, în absența unor surse alternative, Gazprom va fi cel care va “controla” piața pentru ziua următoare.

În al treilea rând, infrastructura de depozitare este foarte importantă. Iar, în cazul României, nu se știe cât de updatată este aceasta.

În prezent, liberalizarea din România ar putea conduce la o evoluție care semăna mai mult cu situația înregistrată în Germania la începutul anilor 2010: prețul gazului va rămâne (mai ales în urma deciziei CE de a nu include și România în rândul statelor în numele cărora a negociat cu Gazprom) legat de cel al petrolului. Spre deosebire de Germania, care are cele mai mari capacități de depozitare la nivel european, depozitele din România nu se pot compara din punct de vedere tehnologic cu cele germane. În plus, nu poate primi nici gaz din Norvegia, precum nemții.

un-sistem-functional-de-furnizare-de-gaz-natural-implica-un-lant-de-livrare-fizica-infrastructura-si-o-piata-de-gaze

Și tranzacționarea pe OPCOM ar trebui să fie diferită de cea la electricitate. Dacă ANRE ar reglementa la fel piața gazelor, în situația unei situații precum cea apărută în luna ianuarie, când prețiul de piața pe ziua următoare a ajuns de 5 ori mai mare decât pe piața lșa termen, vor dau nu numai 4-5 furnizori faliment, ci toți furnizorii, cu excepția celor doi mari, de ultimă instanță, E.ON și GDF Suez, și WIEE (sau alți furnizori agreați de Gazprom). Iar astfel de situații ar putea apărea: de exemplu între 20 și 24 martie 2006, în Marea Britanie, aflată atunci într-o poziție mult mai bună decât România, fiind exportator net de gaze, prețul pe piața pentru ziua următoare s-a majorat de la 0,8 lire la 2,5 lire pe unitate termică. Cine își asumă riscul prețului și cine și-l asumă pe cel al volumelor este o problemă care trebuie lămurită de ANRE în legislația prin care va reglementa funcționarea bursei OPCOM.

{jathumbnailoff}

De se se opun distribuitorii dereglementării prețului gazelor. Miza liberalizării prețului gazelor la producători

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 20 March 2017 12:32

2Au mai rămas mai puțin de trei săptămâni până la data la care ar trebui eliminate prețurile reglementate la gazele vândute de producători pentru alimentarea consumatorii casnici, potrivit unei ordonanțe de urgență a guvernului Cioloș, aflată în prezent în dezbatere în Parlament. Cu toate acestea, dereglementarea prețului gazelor la producători nu este sigură, mai mulți parlamentari, dar mai ales principalii distribuitori și furnizori de gaze, opunându-se liberalizării.

De fapt, singurii care par a susține din toate puterile dereglementarea prețului gazelor sunt OPCOM, care ar putea beneficia de o majorare a volumului de gaze tranzacționate pe bursa pe care o administrează, și, cel puțin la nivel declarativ, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care susține că ar fi trebuit liberalizată piața încă de anul trecut.

În schimb, cealaltă tabără, care se opune liberalizării, cel puțin în forma actuală, este condusă de cei doi mari distribuitori (Delgaz Grid - fostul GDF Suez Energy și Engie - fostul E.On Energie) și companiile furnizoare surori, care susțin că au în vedere interesul consumatorului român, care ar suferi de pe urma liberalizării.

3

Distribuitorii susțin că prețul gazelor se va majora cu 40 de lei iarna viitoare

În opinia lor, dereglementarea va conduce, într-o primă fază, la o creștere a costului de achiziție a gazelor de la actualul nivel de 60 de lei/MWh la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72-80 lei/MWh. “În ceea ce priveşte perspectivele pentru sezonul rece 2017-2018, prognozele privind preţul de import al gazelor naturale – care (în absenţa unui preţ corect al gazului din producţia internă, rezultat al cererii şi ofertei într-o piaţă lichidă şi funcţională) va rămâne singurul preţ de referinţă pe piaţa gazelor naturale – indică pentru sfârşitul anului o creştere extrem de importantă a costului gazului natural ca marfă (aproximativ 100 lei/MWh în trimestrul 3 şi 104 lei/MWh în trimestrul 4).”, susține Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) , din care fac parte cei mai importanți distribuitori din România (Delgaz Grid, fostă E.ON Energie, și Engie, fostă GDF Suez Energy Romania).

ANRE: majorare de doar 5-6%

Calculele ACUE sunt contrazise de președintele ANRE, Niculae Havrileț: "În previziunea noastră, având în vedere evoluția prețurilor internaționale care sunt la același nivel sau foarte apropiat de nivelul prețului din producția internă, considerăm o creștere de câțiva lei pe MWh, ceea ce ar însemna o creștere între 5 și 6% pe mia de metri cubi. ANRE a stabilit o metodologie astfel încât prețurile pentru achiziția gazelor pentru populație să se facă pentru un an de zile, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie - aprilie. Asta înseamnă că furnizorii care sunt atașați acestei pieței vor cumpăra gaze la prețul de acum pentru un an întreg”.

ACUE ar putea avea dreptate, însă chiar și așa o majorare maximală de 40 de lei a prețului gazului, ar echivala cu un impact de 20% asupra consumatorului final, prețul gazului reprezentând doar 50% din aceasta, restul fiind tarife de distribuție și alte taxe. Un impact mai realist, de doar 20 de lei pe MWh, ar echivala cu o scumpire a gazului la consumatorul final cu 10%. Asta dacă nu cumva, distribuitorii vor și ei majorări de tarif considerabile. Aceasta este miza actualelor neînțelegeri, de fapt, cine să beneficieze de majorările de prețuri la gaz, distribuitorii, pe o piață reglementată de ANRE, sau producătorii, pe o piață dacă nu liberă, măcar dereglementată de ANRE.

Prețul gazelor dereglementat, cel al tarifelor de distribuție stabilit de ANRE

În plus, companiile mamă ale distribuitorilor mai au un motiv pentru care să se opună liberalizării, cel al posibilității pierderii clienților casnici în favoarea altor distribuitori. Chiar dacă rămâne valabil calendarul de dereglementare până în 2021, în condițiile în care prețul “reglementat” se apropie de cel al pieței libere (procentul componentei reglementate va scădea în defavoarea celui al componentei libere), tot mai mulți clienți casnici vor solicita oferte de la furnizorii concurenți sau renegocieri de tarife. Indiferent ce soluție vor alege, cei doi mari furnizori de pe piață, care formează practic un oligopol, GDF Suez Energy (interfața de furnizare a Delgaz Grid) și E.ON Anergie România ( compania soră furnizoare a Engie), care dețineau în 2015 o cotă de piață de 46,2%, respectiv 43,3% vor avea de suferit: fie vor pierde clienți, fie vor pierde venituri, prin renegocierea contractelor. Iar cota de pe piața furnizării de gaze este “cadoul” făcut de statul româ la privatizare, pentru compensarea faptului că ANRE în continuare reglementează tarifele de distribuție, pe care le consideră un monopol concesionat celor doi distribuitori. Probabil că de-aici și nemulțumirea acestora: nu puteți liberaliza prețul gazelor pentru un oligopol, cel al producătorilor, și să noi (distribuitorii) să rămânem cu tarife reglementate!

Producătorii susțin, cu jumătate de gură, liberalizarea

De cealaltă parte a baricadei ar trebui să se situeze celălalt oligopol, reprezentat de OMV Petrom și Romgaz, căruia i se poate alătura în lunile de iarnă, Gazprom (prin WIEE România). Însă aceștia par a susține liberalizarea cu jumătate de gură și se opun de exemplu, tranzacționării în totalitate a gazului pe bursa OPCOM. Argumentația lor: o asemenea reglementare ar încălca legile concurentei și liberei circulații. Producătorii dau totodată vina pe furnizori pentru că nu vor să cumpere gazul pe care ei îl listează pe OPCOM. Ei susțin că în 2016 au au reușit să vândă doar 1,5% din producție pe bursă (în condițiile în care le era impus un procent de 30%) deși au listat un volum de gaz de câteva ori mai mare pentru că furnizorii au refuzat însă să participe. “Ar trebui ca aceasta obligație sa fie impusă și furnizorilor”, a declarat un reprezentant al OMV Petrom membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților. Un alt motiv pentru care OMV Petrom ar putea să nu fie încântat pe de-a-ntregul de liberalizarea prețului al gaze este acela că utilizează o parte a gazului produs la propria Centrală electrică de la Brazi.

În plus, producătorii români mai au două probleme. Imposibilitatea fizică a exportului de gaze creează o presiune a importurilor asupra prețurilor de pe piața internă, care se simte și în prezent și se va simți și în eventualitatea liberalizării. De asemenea, impozitul de 60% pe câștigurile din liberalizarea gazelor aplicat unui prag de 72 de lei/MWh pe gazul produs intern reprezintă un dezavantaj competitiv raportat la gazul importat.

Transgaz se declară neutru, deși este ar trebui să fie direct interesat, mai ales dacă se confirmă posibilitatea tăierii de către Comisia Europeană a fondurilor de 180 de milioane de euro pentru construcția Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), gazoduct care va facilita accesul la gazele care vor sosi în Grecia din regiunea caspică prin conducta Trans-Adriatică (TAP).

Politicienii, dar și marii distribuitori, mai au un motiv pentru care se opun acestei liberalizări: acesta ar echivala cu “închiderea” CET-urilor și al distribuitorului Elcen, care nu numai că beneficiază de un preț reglementat, de 60 de lei, ca și populația, dar mai produce și energie electrică la acest preț, pe care o vinde pe OPCOM.

De altfel, primul calendar de liberalizare a prețurilor la gaze plătite de consumatorii finali avea o anexă cu condiționalități: ANRE trebuia să elaboreze un studiu de suportabilitate a prețurilor, iar ministerul de finanțe și cel al muncii să stabilească regimul consumatorilor vulnerabili. După amânarea acestui calendar pe motiv că nu s-au efectuat studiile respective, în momentul adoptării celui de-al doilea calendar s-a renunțat la cele două condiționalități. {jathumbnailoff}

OMV Petrom și-a diminuat producția de gaze cu 4,1% și pe cea de petrol cu 3,7%

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 16 January 2017 11:47

Petrom gazOMV Petrom, cel mai important producător de hidrocarburi din România, și-a redus în cel de-a patrulea trimestru al anului trecut producția de gaze cu 4 mii barili echivalent petrol pe zi (4,1%) și pe cea de petrol cu 3 mii barili pe zi (3,7%) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Per total, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% (sau 6 milioane barili echivalent petrol pe zi) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Potrivit unui raport destinat investitorilor elaborat de principalul acționar al companiei românești, OMV, scăderea producției din România a fost compensată de majorarea producției din celelalte zone în care grupul activează, ceea ce a făcut ca producția totală a OMV să se majoreze de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi la 315 milioane barili echivalent petrol pe zi.

Producția de gaze s-a diminuat de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015 la 92 mii barili echivalent petrol în perioada similară a anului trecut. Producția de gaze a OMV Petrom pe ultimul trimestru al anului a scăzut și comparativ cu producția din trimestrul a treilea al anului trecut, când a fost înregistrat un nivel de 95 mii de barili echivalent petrol pe zi.

OMV Petrom și-a redus și producția de petrol, cu 3 mii barili pe zi față de cea înregistrată în trimestrul al patrulea al anului precedent și cu o mie de barili pe zi față de cea din trimestrul al treilea.

Producție în scădere, vânzări în creștere

În pofida scăderii a producției, OMV Petrom și-a majorat vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

În ceea ce privește vânzările de produse rafinate, acestea s-au redus cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent și cu 120 mii tone raportat la cel de-al treilea trimestru al anului trecut.

OMV Petrom și-a redus vânzările de produse rafinate, dar și marja de rafinare

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 16 January 2017 11:08

petrom sediu2OMV Petrom și-a redus vânzările de produse rafinate din petrol cu 70 mii tone (de la 1,34 milioane tone la 1,27 milioane tone) raportat la perioada similară a anului precedent.

Reducerea este și mai semnificativă raportată la cel de-al treilea trimestru al anului trecut, de 120 mii tone, efect sezonier în cea mai mare parte.

Rafinăria de la Petrobrazi, operată de OMV Petrom, și-a redus la rândul său marja de rafinare de la 7,75 dolari pe baril în trimestru al patrulea din 2015 la 7,14 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului trecut.

Cu toate acestea, marja de rafinare a Petrobrazi se situează peste cea a mediei marjelor de rafinare a rafinăriilor operate de principalul acționar al companiei românești, OMV, care au înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut marje de Comparativ cu trimestru al treilea din 2016, marja de rafinare a OMV Petrom s-a majorat cu 1,18 dolari pe baril, de la 596 dolari pe baril la 7,14 dolari pe baril.

După ce în trimestrul al doilea al anului trecut, Petrobrazi a înregistrat o rată de utilizare de doar 68%, ca urmare a intrării în revizie tehnică, în ultimul trimestru al anului aceasta a ajuns la 96%, cu 4 puncte procentuale peste rata de utilizare din perioada similară a anului 2015 și cu un punct procentual sub cea înregistrată în trimestru al treilea.

Vânzări de gaze în creștere

OMV Petrom și-a majorat, însă, vânzările de gaze către terți cu 16%, de la 10,7 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 12,41 Twh în perioada similară a anului trecut.

Comparativ cu vânzările înregistrate în trimestrul al treilea către terți, creșterea vânzărilor este și mai ridicată, de 39,59%. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut OMV Petrom vindea 8,89 Twh echivalent gaze în trimestrul final al anului vânzările au ajuns la 12,41 Twh.

Ca urmare a majorării vânzărilor către terți, OMV Petrom a utilizat mai puține gaze pentru producția de energie electrică, producție care a scăzut de la 1,13 Twh în ultimul trimestru al anului 2015 la 0,82 Twh în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, cantitatea de electricitate produsă este dublă celei aferente trimestrului întâi al anului 2016, când OMV Petrom producea 0,42 Twh.

Producția OMV Petrom din T2 s-a majorat în comparație cu cea din T1 2016 și s-a redus față de cea din perioada similară a anului trecut

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 21 July 2016 10:26

petrom sediu2

 OMV Petrom și-a majorat în trimestrul al doilea producția de hidrocarburi cu 2.000 de barili pe zi față de cea din trimestrul 1 al acestui an, însă aceasta se situează cu 4.000 de barili pe zi sub cea din perioada similară a anului trecut.

Producția OMV Petrom a crescut cu 2.000 de barili pe zi, comparativ cu primul trimestru al aceluiași an, de la 175.000 la 177.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 4.000 de barili echivalent petrol pe zi, de la 181.000 la 177.000 barili echivalent petrol pe zi.

Majorarea producției din România este responsabilă pentru jumătate din majorarea cu 1% a producției OMV din cel de-al doilea trimestru al anului, de la 312 mii de barili echivalent petrol în primul trimestru la 316 barili echivalent petrol în cel de-al doilea trimestru. Față de trimestrul similar al anului trecut, în pofida scăderii cu 4.000 de barili a producției din România, grupul OMV și-a majorat producția de hidrocarburi cu 9.000 de barili echivalent petrol pe zi. OMV susține că acest lucru s-a întâmplat ca urmare a intensificării activității din Norvegia, în special a zăcămintelor Edwarg Grieg și Gullfaks.

Într-un comunicat adresat investitorilor, OMV susține că prețul mai mare al petrolului și reducerea costurilor de producție au avut un efect pozitiv asupra rezultatelor financiare ale grupului în trimestrul al doilea.

Marja de rafinare a OMV a scăzut, în schimb, de la 5,08 dolari pe baril în primul trimestru la 4,67 dolari pe baril în cel de-al doilea trimestru ca urmare a majorării prețului mediu al petrolului Urals de la 32,29 la 43,21 dolari pe baril.

Intrarea în revizie a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, dar și a instalațiilor de prelucrare a petrolului din Austria, au condus la reducerea ratei de utilizare a rafinăriilor OMV de la 90% în trimestrul întâi la 72% în trimestrul al doilea.

 

România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 02 October 2015 10:10

BASF GazpromRomânia va putea importa, dacă va mai avea nevoie, gaze direct de la o companie deținută în proporție de 100% de Gazprom, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug (WIEE), și nu prin intermediari, în urma finalizării tranzacției dintre gigantul german BASF și cel rus, prin care s-a efectuat un schimb de active între cele două companii.

Compania germană BASF a încheiat miercuri, prin intermediul subsidiarei Wintershall, schimbul de active convenit la la finalul anului 2013 cu Gazprom, în urma căruia Wintershall a obținut o participație de 25,01% într-un proiect de exploatare petrolieră din Rusia siberiană, Uregoi.

În schimbul participației la dezvoltarea perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul Urengoi din Rusia, Wintershall a transferat către Gazprom activitățile de stocare și tranzacții de gaze naturale administrate în comun cu grupul rus, inclusiv pachetele de 50% din acțiunile deținute la companiile WINGAS, WIEH (Wintershall Erdgas Handelshaus Berlin) și WIEE (Wintershall Erdgas Handelshaus Zug), precum și participația la compania Astora, care administrează mai multe depozite de gaze din localitățile germane Rehden și Jemgum, se arată într-un comunicat al Wintershall.

"Împreună, aceste operațiuni au contribuit cu circa 12,2 miliarde de euro la vânzările BASF din anul 2014 și cu aproximativ 260 milioane la EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, taxelor, deprecierilor și amortizărilor) grupului", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

În primul semestru al anului, operațiunile transferate către Gazprom au avut un aport de 7,2 miliarde de euro la vânzările grupului și de 240 milioane la profitul EBITDA.

OMV vrea un schimb de active cu Gazprom, similar cu cel al BASF

Tot o participațiune la proiectul Uregoi țintește și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, care recent a anunțat că a semnat un acord cu detalii confidențiale similar celui parafat cu BASF în urmă cu 2 ani, prin care cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoi).

Intenția OMV nu este surprinzătoare, noul său CEO fiind fostul șef al Wintershall, Rainer Seele, artizanul schimbului de active al BASF cu Gazprom.

Potrivit publicației austriece Kurier, citate de Profit.ro, OMV le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom și o parte din rafinăria Schwechat, de lângă Viena, în schimbul participării în proiectul din Siberia. Rafinăria Schwechat este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.

România putea importa gaze direct de la Gazprom

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi putut importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit din această săptămână de facto proprietatea 100% a Gazprom.

România nu putea exporta gaz prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Potrivit Energy Report, atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Deși teoretic, România ar fi putut exporta gaze către sudul Europei, practic, nu putea, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine.

Situația s-ar putea schimba, în urma anunțului făcut de Ministerul de externe, potrivit căruia acordul internațional extrem de important între România și Federația Rusă cu privire la importul în și tranzitul prin România al gazelor naturale rusești va ieși din vigoare la finalul acestui an, iar un altul, similar, va expira la 31 decembrie 2016.

România nu pare dispusă să prelungească monopolul de transport acordat Gazprom în Dobrogea

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Afacerilor Externe, la 31 decembrie 2015 va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România.

Potrivit Profit.ro, convenția a fost semnată la Moscova la 25 octombrie 1996 și aprobată prin HG 1.369/1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ulterior, convenția a fost amendată prin HG 656/2001, semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase.

În plus, la finalul anului viitor, va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987. 

"(...) părțile au îndeplinit procedurile legale necesare privind ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos", se precizează în preambulul ordinului emis de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de secretarul de stat George Ciamba.

Avem putere mare de renegociere când nu ne mai trebuie gaze rusești

Între timp, însă, ca urmare a reducerii ample a consumului de gaze al României, cauzat în primul rând de dezindustrializare, amplificată și de criza economică, importurile de gaze din Rusia s-au redus masiv. Totodată, s-au diminuat semnificativ prețurile de import, atât ca urmare a scăderii cererii, cât și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, contractele pe termen lung ale Gazprom prevăzând, de cele mai multe ori, indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, cu un decalaj de câteva luni.

Potrivit ANRE, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum. Scăderi masive față de anii anteriori, cum ar fi 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum. De anul viitor am putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.

Și prețul importurile de gaze rusești a scăzut corespunzător. Astfel, în februarie 2015, gazele de import costau, în medie, 372 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu aproape 10% față de prețul din februarie 2013.

 

Kievul și Moscova au ajuns la un acord privind alimentarea cu gaze a Ucrainei, la un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 26 September 2015 08:21

naftogaz gazpromUcraina a ajuns la un acord cu Rusia, prin care își asigură volumul necesar de gaze pentru această iarnă și evită posibilitatea apariției unor eventuale probleme în alimentarea cu gaze rusești ai Europei.

Termenii noii înțelegeri au fost conveniți în cadrul unei întâlniri de cinci ore, desfășurată la Bruxelles, la care, pe lângă reprezentanții CE, Ucrainei și Rusiei, au participat și conducerile celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz. Chiar dacă acordul nu a fost încă semnat, noua înțelegere stabilește un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi( potrivit Bloomberg, 232 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit DPA), considerabil mai mic decât de cel plătit până în prezent, de 252 dolari și apropiat de prețul plătit de Polonia.

În plus, Ucraina s-a angajat să-și majoreze încă de luna viitoare rezervele de gaz cu 2 miliarde de metri cubi. Potrivit autorităților, pe 23 septembrie, în depozitele ucrainene erau depozitate 15,4 metri cubi, cantitate insuficientă, susține Gazprom, care estimează necesarul pentru a nu afecta consumul intern în perioada decembrie-martie și tranzitul către celelalte state europene la 19 miliarde.

Guvernul de la Kiev a anunțat că a alocat deja 500 milioane de dolari către monopolul de stat Naftogaz în vederea reluării importurilor de gaze di Rusia și a stocării lor.

Comisia Europeană s-a angajat, la rândul său, să asiste financiar achiziționarea de gaze rusești de către Ucraina, prin intermediul “instituțiilor financiare europene și internaționale”.

Concesii importante făcute de Gazprom și de guvernul rus

Gigantul rus Gazprom a făcut și el concesii, renunțând la termenii extrem de duri impuși în acordul din 2009 celor de Naftogaz, care erau obligați să achite un anumit volum de gaze naturale, indiferent dacă acesta era sau nu importat în mod real.

Potrivit Sputnik, concesiile părții ruse au fost mult mai generoase decât de obicei, guvernul de la Moscova angajându-se să analizeze oportunitatea acordării de discout-uri Ucrainei la fiecare trei luni.

În luna iulie, Rusia a stopat tranzitul de gaze către Ucraina, după ce negocierile dintre cele două state au eșuat.

Dacă ministrul energiei ruse, Alexander Novak, s-a limitat la a spune că negocierile încheiate vineri noapte au fost dure, omologul său ucrainean, Vladimir Demchyshyn, s-a declarat mulțumit de noii termeni contractuali. Potrivit ministrului ucrainean “condițiile comerciale sunt acceptabile pentru partea ucraineană” chiar dacă mai rămâne a fi stabilite “procedurile adiționale” pentru ca acordul să fie semnat.

Guvernul amână din nou modificarea redevențelor și introduce un nou impozit pe profit numai pe exploatarea gazelor, nu și pe cea a petrolului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 03 September 2015 09:19

redevente oldVolatilitatea de pe piața internațională a petrolului, care a atins săptămâna trecută minimul ultimilor șapte ani, se pare că a mai făcut o victimă: controversata lege a redevențelor, amânată deja în repetate rânduri în ultimii ani. Pe lista priorităților guvernului pentru a doua sesiune legislativă din 2015, aceasta nu apare, fiind înlocuită de un nou proiect de Lege privind instituirea unui impozit pe profitul obținut din exploatarea gazelor naturale numai, nu și a petrolului, cu un termen de finalizare a procedurii legislative propus pentru noiembrie 2015. Inițiator: Ministerul Finanțelor.

Potrivit unor surse din piața, în urma unor simulări efectuate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) la mijlocul lunii iunie, guvernul a realizat că introducerea noului sistem de redevențe, dublat de eliminarea impozitelor “temporar” introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta (taxa pe stâlp, impozitarea cu 0,5% a veniturilor din exploatarea resurselor, și supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor naturale), ar fi cauzat o importantă gaură la buget, ca urmare a profitului inexistent la nivelul activităților de upstream ale companiilor, petroliere în special.

Anii precedenți, guvernul a încasat din impozitele suplimentar “temporar” introduse în sectorul energetic o sumă similară cu cea provenită din redevențe, acestea echivalând cu o dublare practic al nivelului redevențelor.

Surse guvernamentale susțin însă că pe lista cu prioritățile legislative ale guvernului, publicată în urmă cu câteva zile, pe 31 august, a fost preluată o variantă "mai veche" de lucru și că noul proiect de lege nu se va referi numai la sectorul de exploatare al gazelor naturale. Totuși, atât timp cât oficialii au anunțat că cel puțin "taxa pe stâlp" rămâne în vigoare până în 2017, este puțin probabil ca noul impozit de profitul obținut din exploatarea gazelor și a altor resurse pe care guvernul le "agreează" să intre în vigoare mai devreme de această dată. 

Probabil că este o simplă coincidență, însă chiar miercuri, premierul Ponta și președintele Iohannis au avut programate întâlniri cu reprezentanții OMV Petrom și ExxonMobil, care, potrivit președinției au solicitat stabilitate legislativă. Cele două companii trebuie să ia cel târziu în 2017 decizia finală de investire cu privire la proiectul de exploatare de gaze naturale de mare adâncime din apele teritoriale romanești ale Mării Negre.

Cum ar fi trebui să arate noile redevențe

Industria de extracție a petrolului și a gazelor naturale ar fi trebuit să beneficieze începând cu anul viitor de un nou regim fiscal, care urma să combine actualul sistem de redevențe aplicat venitului cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracție - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilități companiilor din domeniu. În ceea ce privește segmentul offshore, acesta ar fi trebuit să beneficieze de un nivel mai redus de impozitare decât activitățile de pe uscat dat fiind nivelul ridicat al investițiilor și gradul de risc al acestora, dar și perioada îndelungată după care acestea se amortizează.

În luna mai, fostul secretar de stat al ministerului finanțelor, Dan Manolescu, susținea, potrivit Energy Report, că actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp și impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal. Iar reprezentanții partidelor au anunțat săptămâna trecută că, cel puțin în ceea ce privește taxa pe stâlp, aceasta va rămâne în vigoare anul viitor.

La jumătatea lunii iunie, potrivit unor surse guvernamentale, au fost efectuate simulări privind impactul noului regim fiscal asupra veniturilor bugetare și industriei, simulări realizate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI). Se pare însă că simulările au dat rezultate negative, în condițiile în care prețul de 50 de dolari pe barilul de petrol Brent anulează practic orice profit al segmentului de upstream, baza de impozitare la care ar fi trebuit aplicat noul impozit.

“Redevențe” noi numai pentru exploatarea gazelor naturale

Noul proiect de lege privind instituirea unui impozit pe profitul obținut din exploatarea gazelor naturale reprezintă probabil varianta noilor redevențe, aplicată însă numai gazelor, care nu sunt atât de afectate de evoluția prețului internațional al petrolului. În ultimul timp, la nivel internațional s-a renunțat la practica legării prețului gazelor de cel al petrolului, Gazprom fiind ultima companie care factura după această formulă. În 2013 și 2014 însă, și Gazprom a renunțat la acest sistem, noile contracte semnat cu partenerii săi europeni conținând formule legate mai mult de prețul spot al gazului natural pe piețele europene.

Cu alte cuvinte, guvernul intenționează să introducă noul sistem de redevențe doar în sectorul de exploatare a gazelor naturale, amânând introducerea sa în sectorul de exploatare a petrolului.

Impozitul de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor naturale va rămâne probil în vigoare

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu impozitul de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, care se aplică asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră, însă nu și gazelor naturale. Foarte probabil, fiind aplicat venitului, și nu profitului din upstream, acesta va rămâne în vigoare în continuare, de pe urma aplicării sale, statul având de câștigat.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor - majorat

În ceea ce privește impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, acesta nu numai că nu va fi eliminat, ci se va  aplica pană în 2021, adică pană la finalizarea calendarului de liberalizare a prețurilor. Și va fi probabil majorat. Modificarea acestuia se află pe lista de prioritățile legislative a guvernului pentru a doua jumătate a anului, un proiect în acest sens fiind retrimis de plenul Camerei Deputaților către comisia de specialitate la cererea liderului grupului PSD, pe motiv că “a fost instituită o nouă formulă de calcul fără ca operatorii din domeniu să fie consultați”. Reprezentanții PNL au votat împotrivă susținând că “în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru industrii și servicii a fost adoptată forma care a fost trimisă în plen a raportului în deplină cunoștință de cauză, nu au existat obiecții în cadrul comisiei din partea ministerului de resort. Domnul secretar de stat Albulescu a fost prezent la comisie în cadrul dezbaterilor și, nu în ultimul rând, aș vrea să amintesc faptul că formula de calcul, care știu că este mărul discordiei în acest raport, aduce bugetului de stat un venit estimat suplimentar de 150 de milioane de euro anual. Dacă considerăm, dacă Guvernul sau cine dorește să modifice această formulă de calcul consideră că acești 150 de milioane de euro suplimentari în bugetul de stat nu sunt necesari, atunci puteți modifica raportul și puteți spune ce formulă de calcul doriți. Noi am considerat, ca buni români, că există posibilitatea și financiară și legală ca acești bani să ajungă în vistieria statului.”

Costuri de administrare mai ridicate

Noul regim fiscal aplicat industriei gaze va fi însă unul destul de dificil de administrat, ca urmare a faptului că va trebui ca activitatea companiilor din sectorul upstream să fie separată de celelalte activități, pentru a putea determina profitul aferent numai acestei ramuri. Guvernanții intenționau ca noul impozit suplimentar (pe lângă cel de 16% plătit de toate companiile autohtone) să fie aplicat și profitului obținut din exploatarea zăcămintelor existente. Cu alte cuvinte, ar fi exista un tratament diferit aplicat acestora. Pentru un zăcământ în care o companie a investit în trecut și care acum se află în producție s-ar fi plătit impozite pe profitul suplimentar, fără ca la momentul respectiv să fi fost acordate deductibilități, în timp ce un zăcământ similar, a cărui explorare începe în prezent, ar fi beneficiat de deductibilități. Conștienți că ar fi putut fi dați în judecată pentru încălcare termenelor contractuale, guvernanții se pare că ar fi decis ca noul impozit pe profit să fie aplicat numai contractelor noi de exploatare a zăcămintelor.

Guvernanții ar fi vrut o cotă suplimentară de 16%

Potrivit unor surse guvernamentale, autoritățile ar fi luat în calcul inițial impunerea unei cote suplimentare de 16% aplicată profitului însă s-au răzgândit în urma evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului.

Fostul secretarul de stat Dan Manolescu a explicat în luna mai și motivele pentru care este extrem de dificil să impui o cotă suplimentară mare activității de upstream. Potrivit acestuia, la un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril (cât era în prima parte a anului trecut) și la costuri de producție de 40 de dolari pe baril, o “redevență” care ar majora componenta percepută de stat la 30 de dolari pe baril, ar lăsa la dispoziția companiei 30 de dolari pe baril. La noile prețuri de pe piața internațională înregistrate la începutul acestui an, de 50 de dolari pe baril, la un cost de producție de 40 de dolari pe baril, aceeași “redevență” de 30 de dolari pe baril ar face ca respectivele companii să-și asume pierderi de 20 de dolari pentru fiecare baril produs. Companii care evident vor prefera să nu mai producă, să nu mai investească, decât să producă în pierdere.

Tratament fiscal diferit aplicat exploatărilor neconvenționale

Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duțu, a anunțat încă din primăvară că viitoarele impozite pe profit vor fi diferențiate în funcție de gradul de dificultate al exploatării.

“La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate și cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari. Vom introduce în proiectul de act normativ și mecanismele care să facă diferențiere între zonele clasice și cele grele din punct de vedere al adâncimii, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual și să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă și unui criteriu de atractivitate”, a explicat Duțu.

De altfel, unul dintre motivele pentru care guvernul a decis să introducă “noua redevență” numai în sectorul gazelor naturale este aceea că în 2016 sau 2017 Exxon și OMV Petrom ar trebui să ia o decizie finală în ceea ce privește oportunitatea explorării de hidrocarburi în Marea Neagră, decizie ce nu poate fi luată în absența unui cadru fiscal pe termen lung.

Articol preluat de pe profit.ro

Gazprom este dispus să acorde în continuare Ucrainei un discount la gaze

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 30 June 2015 11:05

Ucraina va beneficia în continuare de un discount de 40 de dolari pe baril din partea Gazprom, în trimestrul al treilea acesta urmând a se micșora însă de la actualul nivel de 100 de dolari la 40 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

Calculele cost-beneficiu efectuate cu privire la construcția unui gazoduct prin Turcia, menit a ocoli ruta de transport ucraineană au atenuat tratamentul dur aplicat până în prezent Kiev-ului de către autoritățile de la Moscova.

În cadrul trilateralei Rusia-Ucraina-UE, care urmează să debuteze astăzi la Viena, Rusia pare dispusă la concesii.

“În pofida tuturor dificultăților din cadrul relațiilor noastre cu Ucraina din prezent, va trebui să facem niște concesii rezonabile”, le-a explicat luni, potrivit Euractiv, premierul rus Dimitry Medvedev ministrului energiei Alexander Novak și șefului Gazprom Alexei Miller.

Potrivit Gazprom, Ucraina ar fi trebuit să plătească în trimestrul al treilea 287 de dolari pe mia de metri cubi, dacă nu s-ar fi aplicat niciun discount. Pe troimestrul al doilea, Ucraina plătește 247 de dolari pe mia de metri cubi, incluzând un discount de 100 de dolari. Cu alte cuvinte, dacă se va aplica discount-ul de 40 de dolari promis de autoritățile de la Moscova, ucraineni vor plăti și în trimestrul al treilea 247 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

“Ne mândrim cu reputația noastră de furnizor stabil de gaze. Acest discount reprezintă o măsură importantă de susținere a economiei ucrainene”, a declarat Medvedev.

Decizia autorităților de la Moscova poate fi explicată prin calcularea de către Gazprom a costurilor de oportunitate ale construirii unei noi rute de transport prin Turcia menită a ocoli Ucraina.

“Ideea stopării furnizării de gaze (cărtre statele membre UE) prin Ucraina după 2019 n-are nicio legătură cu realitate atât din punctul de vedere al costurilor construirii unuio nou gazoduct, cât și al investițiilor necesare modernizării rețelei de conducte ucrainene”, a declarat săptămâna trecută șeful Gazprom Alexei Miller.

“Ar fi o lovitură grea dată reputației Gazprom în lume și în UE, dacă ar decide să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina”, a declarat acesta.

 

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

OMV va cumpăra de la Gazprom gaze la prețul spot, preț aflat în scădere cu 33,7% față de anul trecut

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 29 January 2015 08:39

20140104 WBC102OMV și Gazprom au semnat ieri o anexă la contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung , a anunțat miercuri OMV, într-un comunicat, fără a oferi însă alte detalii suplimentare.

Potrivit comunicatului, anexa a fost semnată la Viena de Alexander Medvedev, adjunctul șefului Gazprom, și de directorul executiv al OMV, Gerhard Roiss, ambele părți convenind să nu facă publice amănuntele noii anexe la contractul care se întinde până în 2027.

OMV susține că noua înțelegere este menită să "reflecte condițiile de piață în schimbare".

Potrivit publicației ruse The Moscow Times, anexa prevede renunțarea la formula de stabilire a prețului în funcție de cel al petrolului și fundamentarea sa pe prețurile spot.

"Astazi, Gazprom și OMV au făcut un pas important în asigurarea aprovizionării Austriei cu gaze pe termen lung. La semnarea documentului, ambii parteneri au subliniat rolul Baumgarten ca nod esențial pentru exporturile rusești de gaze", se precizează în comunicatul OMV.

Petrolul s-a depreciat mai agresiv decât gazul pe piața spot

Interesant este momentul în care noua înțelegere a fost parafată, în condițiile în care prețul petrolului s-a prăbușit, pierzând peste 60% în ultima jumătate de an.

Potrivit unui sondaj efectuat de Blomberg, prețul spot al gazului natural din Marea Britanie, etalon pe piața eurpeană, va fi în 2015 de 6,69 $/milionul de unități termale britanice , în scădere cu 33,7% față de nivelul mediu de 10,08 $ înregistrat ăn 2014.

Procentul de gaz achiziționat de Europa de pe piața spot a crescut în ultimii ani de la 15% în 2008 la peste 50% în 2014. În zona de nord-vest a Europei, 70% din gazul achiziționat se face la prețul spot, mișcare determinată de Statoil, care are semnate contracte de furnizare fundamentate pe acest preț. Drept urmare, și gigantul rus Gazprom a fost nevoit să-și modifice o parte din contracte, subminându-i înspă poziția. În prima parte a lui 2013, potrivit The Economist, prețul practicat de Gazprom a fost doar cu 5-6% peste cel spot, un procent extrem de redus față de cel de 70% înregistrat în 2009.

OMV și-a majorat producția cu 13% în cel de-al treilea trimestru. Producția din România, în scădere cu 2,1%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 20 October 2014 12:50

OMVProducția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Creșterea este pusă de OMV pe seama majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Producția totală de hidrocarburi în al treilea trimestru a OMV a totalizat 311,000 de barili echivalent petrol pe zi, o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat o producție de 275.000 de barili echivalent petrol pe zi, și cu 4,7% față de cel de-al doilea trimestru, când s-a înregistrat o producție de 297.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Creșterea a fost parțial afectată de volumele de producție mai mici în Austria și România.

OMV Petrom a înregistrat, în trimestrul III 2014, o producție de petrol și gaze de 178.000 de barili echivalent petrol (boe), în scădere cu 2,1% față de cantitatea extrasă în aceeași perioadă a anului trecut. Față de trimestrul II din acest an, scăderea este de de 1,1%, de la 180.000 de boe.

Producția din Libia a reprezentat 10% din producția totală a OMV. 

În timp ce divizia de afaceri de gaz și de energie al companiei se confruntă un mediu de piață dificil, vânzările de gaze și volumele tranzacționate au crescut cu 37%. În al treilea trimestru, vânzările de gaze și volumele de tranzacționare au fost 117,92 terrawatt ore, de la un nivel la 85ț94 terrawatt oră în anul precedent.

Marja de rafinare a OMV a crescut în trimestrul al treilea la 4,90 dolari pe baril de la 1,92 dolari pe baril în al doilea trimestru și de la 1,17 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut.

OMV va lansa rezultatele oficiale pe cel de-al treilea trimestru pe 6 noiembrie.

Producția de petrol și gaze a OMV, în scădere cu 5%, cea din România, într-o ușoară creștere

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 23 July 2014 10:18

OMVProducția de petrol și gaze a OMV Petrom a fost relativ constantă în cel de-al doilea trimestru al anului în special ca urmare a unei ușoare creșteri a producției din România, care a compensat in mare parte reducerea producției din Kazahstan. În cel de-al doilea trimestru al acestui an OMV Petrom a produs 180 de mii barili echivalent petrol (boe) pe zi, în scădere cu 2 mii boe/zi față de trimestrul întâi și cu 4 mii boe/zi față de perioada similară a anului trecut. Producția totală a OMV însă a scăzut considerabil, cu 5% sau cu 14 mii de barili echivalent petrol față de cea din primul trimestru, de la 311 mii boe pe zi, aceasta ajungând la 297 boe pe zi.

Scăderea producției este explicată de oficialii OMV, într-un raport preliminar prezentat în această dimineață investitorilor, prin scăderii producției în Kazahstan, prin închiderea unor exploatări din Libia, şi a rezultatelor mai slabe din Norvegia, în pofida succesului înregistrat cu lansarea perimetrului Gudrun. Potrivit OMV, aceste efecte negative au fost parțial compensate de o creștere, de mici dimensiuni, a producției din Austria și România.

Chiar dacă vânzările de gaze ale grupului (89,15 TWh)au crescut raportat la cele din perioada similară a anului trecut (85TWh), cele de petrol s-au redus cu 18% în special ca urmare a activității dezamăgitoare din Norvegia și Libia. Vânzările de gaze ale OMV Petrom au fost relatv constante, 11,24 TWh, față de de 11,5 TWh în cel de-al doilea trimestru al anului trecut.

Screen Shot 2014-07-23 at 09.39.33

Costurile de explorare s-au majorat cu 180 milioane euro, ca urmare a recunoașterii eșecului în forarea unor puţuri din Gabon, Insulele Faroe şi Norvegia.

Costurile de producție s-a majorat, la rândul lor, din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă din România, unde, în urma negocierilor colective angajații au obținut o majorare salarială considerabilă.

Screen Shot 2014-07-23 at 10.19.46

Întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus ma majorarea stocurilor de țiței, care se transformă din punct de vedere contabil, în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-07-23 at 10.20.02

Naftogaz: Gazprom atacă indirect consumatorii europeni, lăsându-i în frig în perioadele cu fluctuații mari de cerere

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 19 June 2014 18:10

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGazprom vrea să rezilieze unilateral contractul prin care compensează Ucraina pentru utilizarea gazului din propriile rezerve pe perioadele cu fluctuații mari de cerere de pe piața europeană, a anunțat compania monopolistă de stat ucraineană Naftogaz, citată de Reuters.

"Marți, Gazprom Export, care se ocupă cu exporturile de gaze din Rusia, a informat operatorul sistemului de transport de gaz ucrainean, Ukrtransgaz, despre dorința sa de a rezilia un contract care oferă despăgubiri pentru partea ucraineană în cazul fluctuațiilor în volume zilnice de consum de gaz de pe piața europeană", se precizează într-un comunicat Naftogaz.

Potrivit companiei ucrainene, Gazprom a precizat că dorește rezilierea contractului începând cu data de 23 iunie.

Potrivit Reuters, Gazprom a refuzat să confirme sau să comenteze pentru moment această informație.

În momentul de față, Gazprom compensează Ucraina în cazul în care Kiev-ul este obligat să furnizeze restului Europei gaz depozitat în rezervele sale subterană în perioadele cu un consum mai ridicat decât cel prognozat.

Toți se jură că nu fură

De altfel, ieri, gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

Gazprom și UkrTransGas susțin că transportul gazului rusesc către Europa decurge în condiții normale

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 18 June 2014 11:30

gazprom steag

Gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

Potrivit lui Vitaly Markelov, vicepreședinte executiv al Gazprom, citat de AP, tranzitul gazului către UE nu a fost afectat și toți clienții europeni își vor primi volumul de gaz contractat.

Potrivit oficialilor ucraineni, nu este exclus ca explozia să fi fost cauzată de un atac terorist.

Markelov a refuzat să speculeze pe acesta temă, însă a remarcat că asemenea incidente erau previzibile, ca urmare a calității discutabile a lucrărilor de mentenanță la conductele ucrainene.

De altfel, potrivit Bloomberg, necesitatea Ucrainei de a avea relații din ce în ce mai strânse cu Uniunea Europeană, ca urmare a escaladării crizei ruso-ucrainene, face improbabilă repetarea evenimentelor din iernile anilor 2006 și 2009, când, în urma întreruperii de către Gazprom a furnizării de gaze către statul vecin, Kievul s-a servit din gazul destinat celorlalți clienți europeni. Cel puțin aceasta este părerea analiștilor de la Maplecroft Ltd. and Energy Aspects Ltd.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

 

Guvernul României: Populația nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze rusești către Ucraina nici măcar în lunile de iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 16 June 2014 11:30

nicolescuRomânia nu va fi afectată, nici măcar în lunile de iarnă, de sistarea livrărilor de gaze rusești spre Ucraina, dat fiind volumul suficient de gaze înmagazinate, de peste 1,4 miliarde de metri cubi, precizează într-un comunicat de presă Departamentul pentru energie al Guvernului.

În plus, potrivit guvernanților, la ora actuală, producția internă depășește consumul autohton. 

“Am avut în această dimineață, împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaș, o analiză a situației, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună și, inclusiv, în prezent, producția internă a României depășește consumul național, ceea ce ne ajută foarte mult. și, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a declarat, potrivit comunicatului, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

Importurile de gaze au scăzut cu 42% anul trecut, iar suma totală plătită s-a înjumătățit

Ponderea importurilor de gaze naturale în totalul consumului intern s-a redus cu 37% anul trecut, de la 24,32% la 15,28%, iar prețul mediu cu care România a importat gaze a scăzut, față de 2012, cu 9,4%, de la 439,5 dolari/mia de metri cubi la 398,16 dolari/mia de metri cubi, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Calculat în lei/MWh, prețul mediu de import al gazelor naturale a scăzut anul trecut cu 13,2%, de la 143 la 124 lei/MWh.

De asemenea, consumul total de gaze naturale din România a scăzut, în 2013, cu 8,33%, de la 144,65 milioane MWh la 132,60 milioane MWh, se arată în Raportul anual de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale pe 2013, întocmit de ANRE.

Din aceste date reiese că, anul trecut, România a importat 20,26 milioane MWh de gaze, în scădere cu peste 42% față de 2012 (35,18 milioane MWh), iar suma totală plătită pentru aceste importuri s-a redus cu 50%, de la 5,03 miliarde lei la 2,51 miliarde lei.

Primii doi producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, au acoperit, anul trecut, 97,92% din totalul consumului din producția internă de gaze, față de 97,46% în 2012. OMV Petrom a avut o cotă de piață de 50,66%, față de 47,32% în 2012, în timp ce cota de piață a Romgaz a scăzut de la 50,12% la 47,26%.

Cel mai mare importator de gaze naturale din România a fost, anul trecut, GDF Suez Energy România, cu o pondere de 18,52% în total (16,30% în 2012), urmată de Romgaz Import (16,15%, față de 15,43% în 2012) și WIEE România SRL (12,57%, față de 12,95% în 2012).

În ianuarie, Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a anunțat că a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

Guvernul: Nu vă faceți griji nici pentru la iarnă

Potrivit comunicatului, Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de măsuri pe care-l va implementa dacă va fi cazul prelungirii conflictului dintre Rusia și Ucraina. 

„Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populației din România este exclusă nu numai acum, dar și în lunile de iarnă. Dar, cu toate acestea, sperăm ca această dispută dintre Rusia și Ucraina pe tema gazelor să se soluționeze cât mai rapid”, a adăugat Răzvan Nicolescu. 

Tocmai de aceea, ministrul delegat pentru Energie a solicitat Comisiei Europene să se implice în calitate de mediator în soluționarea rapidă a acestui diferend.

Straftor: România are o reputație negativă în ceea ce privește procesul birocratic de acordare a licențelor de explorare

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 May 2014 12:16

g trip2România este importantă pentru Rusia din două motive: pentru că are ieșire la Marea Neagră, iar Marea Neagră este singura legătură sudică maritimă a Rusiei cu restul lumii, și pentru potențialul său de producere de hidrocarburi, care ar putea pune în pericol monopolul energetic pe care fostul stat sovietic îl deține în regiune. Cel puțin așa crede președintele Straftor, George Friedman, care a efectuat recent o vizită în România.

Acesta a remarcat că declarația comună a guvernului SUA și al celui român include angajamentul României de a se concentra pe producția de energie, drept un element esențial al parteneriatului dintre cele două state.

"Însă acest lucru nu va fi atât de ușor precum pare. România are o reputație în exterior pentru complexitatea și nepredictibilitatea procesului birocratic de acordare a licențelor", susține Friedman.

În opinia analistului geostrategic american, capacitatea de producție de hidrocarburi a României, chiar dacă este insuficientă pentru a elimina dependența Europei de gazul și petrolul rusesc, poate contribui la diversificarea surselor de alimentare cu energie a Bătrânului Continent.

În plus, dincolo de utilizarea serviciilor secrete pentru manipularea opiniei publice din România, Rusia folosește și canalul comercial, în special cel energetic, în același scop, susține Friedman. "Ruşii sunt în special adepţii folosirii Gazprom, a subsidiarelor sale şi a altor companii energetice ruseşti în vederea achiziţionării firmelor regionale şi româneşti. Afacerile sunt întotdeauna atractive pentru ambele părţi, din punct de vedere economic, dar ele au şi scopul de a-i plasa pe ruşi într-o poziţie din care pot influenţa atât politica energetică, dar şi dinamica politică", scrie preşedintele Straftor.

În opinia sa, Rusia practică, astfel, "un imperialism comercial", prin folosirea relaţiilor economice, în special în domeniul energiei, pentru a putea influenţa sistemul politic, atunci când interesele sale sunt ameninţate.

Gazprom: contractul semnat cu China va scumpi gazele pentru Europa

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 26 May 2014 12:23

GazpromContractul gigant semnat de Gazprom, prin care va furniza gaze naturale Chinei va afecta prețurile în Europa și vor avea un impact semnificativ asupra proiectelor internaționale de gaze naturale lichefiate,a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Rusia și China au semnat miercuri un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai.

"Literalmente, în urmă cu o zi, a avut loc un eveniment cu adevărat istoric, un eveniment epocal. Piața asiatică a gazelor s-a deschis pentru noi", a declarat acesta, în carul unui forum economic, desfășurat la Sankt Petersburg, forum la care au participat mai multe companii occidentale energetice, în pofida "recomandărilor" contrare ale administrației SUA.

De altfel, cu această ocazie, mai multe companii occidentale, printre care BP, Total sau Exxon, au semnat contracte cu companii rusești, precum Rosneft sau Lukoil.

Noi prețuri pe piața europeană și asiatică

"Se poate presupune că semnarea contractului va afecta prețurile gazelor naturale de pe piața europeană", a Miller, fără a oferi alte detalii.

Fitch Ratings susține că acordul "stabilește un nou punct de reper pentru ceea ce China este dispusă să plătească pentru gaze naturale furnizate prin contracte pe termen mai lung".

Niciuna dintre părți nu a dezvăluit prețul cuprins contract, însă surse citate de Reuters estimează că acesta va fi cuprins între 350 dolari și 380 dolari pe 1.000 de metri cubi, similar cu cel plătit de a majoritatea statelor europene.

Producătorii de GNL vor fi afectați

Potrivit CEO-ului Gazprom, acordul va avea un impact și asupra proiectelor de GNL în Africa de Est, Australia și vestul Canadei.

Potrivit unei analize Bloomberg, acordul dintre Gazprom și China va afecta producătorii de gaze naturale lichefiate, pe care âi va face mai puțini competitivi, ca urmare costurilor mai ridicate implicate de transportul, lichefierea și delichefierea LNG-ului. 

Acordul oferă Chinei, cel mai mare consumator de energie din lume, o mai mare putere de negociere a contractelor de furnizare de GNL, a declarat Trevor Sikorski, șeful de gaze naturale, cărbune și de carbon la aEnergy Aspects Ltd.

"Piața de gaze naturale va deveni foarte competitiva", a declarat aacesta.

China a crescut importurile de LNG cu 27%, la 18,6 milioane de tone metrice, devenind cel de-al treilea mare importator de LNG, după Japonia și Coreea de Sud.

Qatar, cel mai mare producător de LNG din lume, a alimentat China cu 7,16 de tone de combustibil de anul trecut.

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 07 April 2014 12:12

159023466Gigantul rus Gazprom va reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Săptămâna trecută Gazprom a anunțat majorarea prețului la gazele furnizate Ucrainei la un nivel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, un preț mult mai ridicat decât cel mediu practicat în relația cu celelalte state europene, de 370 de dolari.

"Chiar dacă prețul este justificat legal, acesta va afecta imaginea Gazprom, va lovi în capitalizarea companiei și, indirect, întreaga piață de capital rusă", a declarat Valery Nesterov, de la Sberbank CIB.

Potrivit Reuters, analiștii consideră că Gazprom ar putea pierde în acest an nu mai puțin de 2 miliarde de dolari, ca urmare a acestei decizii.

În urma ultimelor neânțelegeri cu Ucraina, pe tema plăților sau a prețului practicat, în 2006 și 2009, Rusia a stopat furnizarea de gaz către Europa, unde Gazprom deține o cotă de piață de 30%.

Analiștii consideră că Rusia ar putea apela la aceeași soluție, însă nu pe termen scurt, pentru că în prezent, cererea de gaze în UE este destul de redusă, din cauza iernii mai blânde și a stocurilor în ascensiune.

Aproximativ jumătate din gazul furnizat Europei tranzitează Ucraina, din depozitele existente în vestul țării.

"Ucraina nu va fi capabilă să își umple depozitele de gaz la acest preț. Fără capacitățile de stocare ale Ucrainei, Gazprom nu va putea să-și îndeplinească obligațiile de export asumate în fața partenerilor europeni", a declarat Mikhail Korchemkin de la East European Gas Analysis.

"La acest preț (485 dolari/1000 mc - n.r.), Ucraina va continua să importe gaz și să-și majoreze datoria publică. Acest lucru va continua până autoritățile de la Kiev va apela la o curte de arbitraj sau până când Rusia va decide să oprească furnizarea de gaze către Ucraina", a declarat Valentin Zemlyansky, a fost purtător de cuvânt al companiei de stat importatoare de gaz din Rusia, Naftogaz.

Anul trecut Gazprom a vândut Ucrainei 25,8 miliarde de metri cubi de gaz în valoare de 12 miliarde de dolari, în scădere față de volumul plasat cu un an în urmă, de 33 miliarde mc.

Analistul Sberbank, Valery Nesterov, crede că în acest an volumul de gaze importat de Ucraina va fi și mai redus, opinie împărtășită și de Alexei Kokin, de la Uralsib Capital, care se așteaptă ca Gazprom să piardă 2 miliarde de dolari ca urmare a majorării de preț pentru Ucraina. În opinia sa, Ucraina va importa doar 20 de miliarde de mc de gaze în 2014 și 15 miliarde de mc în 2015.

Analiștii se așteaptă ca această criză să se prelungească până iarna viitoare, anotimp în care Rusia a stopat furnizarea de gaz către Ucraina în cele două crize precedente.

Ultimatumul dat de Gazprom Kiev-ului a expirat; Vor întrerupe rușii furnizarea de gaze către Ucraina?

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 07 April 2014 10:27

map ukraina engTermenul impus de Gazprom pentru plata celor arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina a expirat în această dimineață, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), în acest weekend, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, prima dată în 2006.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

## Arieratele: 2,2 sau 11,4 miliarde de dolari?

"Nu s-a înregistrat niciun progres. Nu au plătit nici măcar un cent, zero", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov.

Guvernul ucrainean susține că este dispus să achite datoria de 2,2 miliarde de dolari, însă s-a arătat extrem de nervos la decizia de săptămâna trecută a Gazprom de a majora prețul gazelor de la 268 la 485 de dolari pe mia de metri cubi, denunțând acordul semnat în aprilie 2010 de președinții celor două state, acord care a declanșat și revoluția de la Kiev, care s-a soldat cu înlăturarea președintelui ucrainean Ianukovici. Acordul prevedea o micșorare substanțială, cu o treime, a prețului gazelor furnizat Ucrainei, în schimbul prelungirii perioadei de staționare a flotei rusești în Sevastopol, Crimeeea, care între timp a fost anexată de către Rusia.

"Nu putem furniza gaz gratis, va trebui ca Ucraina să ne plătească datoriile", a declarat și Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "În plus, va trebui ca Kievul să achite și 100% di prețul gazelor furnizate în prezent. Situația nu poate continua la infinit", susține acesta.

Având în vedere că acordul din 2010 a fost anulat săptămâna trecută, Ucraina trebuie să ramburseze sumele respective, a declarat Miller într-un interviu pentru televiziuni ruse de stat.

"Rusia plătea pentru menţinerea Flotei sale în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci putem spune că Rusia plătea în avans. Aceste 11,4 miliarde (de dolari) sunt, deci, o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia", a spus el.

## Agresiune gaziferă și economică

Premierul ucrainean Arseni Iatseniuk a acuzat sâmbătă Rusia că vrea să completeze anexarea Crimeei cu anexarea restului Ucrainei prin "agresiune gaziferă și economică".

"Ne dăm seama că următorul pas al Rusiei va fi limitarea furnizării de gaz natural, după tabloul din 2006", a declarat acesta.

În 2006, când a limitat pentru prima dată livrarea de gaze prin conductele ucrainene, tăind volumul destinat Kievului și furnizând doar gazul destinat celorlalți parteneri europenei, Rusia a acuzat Kiev-ul a sifonat ilegal din gazul acestora. Așa că în 2009, Rusia a decis stoparea totală a tranzitului de gaz prin Ucraina, fapt care a generat probleme serioase pe piețele est-europene.

"Ne îndreptăm rapid către un alt război al gazelor", a declarat Valentin Zemlianski, analist pe piața de energie ucraineană, citat de FT.

Surse apropiate Gazprom au negat pentru FT posibilitatea întreruperii furnizării de gaze către Ucraina în această săptămână. În plus, prețul gazelor pe Bătrânul Continent se află la cel mai redus nivel din 2010 ca urmare a vremii mai călduroase și a nivelului ridicat al stocurilor care au redus cererea de gaze.

## Kiev-ul amenință cu Curtea de Arbitraj

Ucrainenii susțin că au și o variantă de rezervă. Ministrul ucrainean pentru Energie Iuri Prodan a declarat că, în lipsa unui acord asupra preţului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, aşa cum prevede contractul de livrare a gazelor ruseşti.

"Vom încerca să ajungem la un acord. Dacă nu vom ajunge, vom sesiza Curtea de Arbitraj", a anunţat el.

## UE avertizează asupra riscului prăbuşirii economice a Ucrainei

La rândul lor, miniştrii de Externe ai statelor membre UE au avertizat sâmbătă Rusia cu privire la riscul unei prăbuşiri economice a Ucrainei, din cauza creşterii - asimilate unei sancţiuni - cu 80% a preţului la achiziţia de gaze naturale ruseşti.

"Rusia are tot interesul ca Ucraina să nu se prăbuşească pe plan economic şi politic", a declarat şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier într-o reuniune informală cu omologii săi din cadrul UE, la Atena, citat de Mediafax.

"Rusia joacă un rol important deoarece stabilizarea economică a Ucrainei depinde în parte de preţurile energiei furnizate" de către Moscova, a subliniat Steinmeieir.

"De aceea este necesar să dialogăm cu Rusia, chiar dacă avem divergenţe", a adăugat ministrul german, ale cărui îngrijorări erau împărtăşite de mai mulţi dintre omologii săi reuniţi în capitala greacă.

BRM: OMV Petrom Gas SRL a vândut gaze pe bursă cu 80 lei/MWh

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 24 February 2014 13:23

OMV PETROM GAS BRM OPCOM gazeOMV Petrom Gas SRL, divizia de gaze a Petrom, a vândut, pe data de 19 februarie, pentru prima data gaze pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), nemaiapelând la metoda negocierii directe cu furnizorii sau consumatorii pentru vânzarea producției.

Cel mai bun preț oferit în timpul ședinței de tranzacționare electronice, acceptat de OMV Petrom Gas, s-a cifrat la 80 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), potrivit unui comunicat BRM. Prețul obținut este cu 2,5 lei sub cel cu care a OMV Petrom GAs a scos la licitație pe OPCOM o cantitate identică de gaze.

La BRM, OMV Petrom Gas a înregistrat un ordin inițiator de vânzare pentru o cantitate de 106.000 MWh gaze naturale producție interna (50% producție interna curenta, 50%  producție internă din înmagazinare) cu perioada de livrare 01.03.2014 ora 06.00 - 01.04.2014 ora 06.00. 

Potrivit BRM, cantitatea vândută a fost de 53.000 MWh.

Cantitatea este similară cu cea scoasă la licitație pe OPCOM, 106.000 MW, în două contracte, la prețul de 82,5 lei pe MWh. Licitația de pe OPCOM, organizată pe 21 februarie, la două zile de la vânzarea efectuată pe BRM, a fost anulată, preţul cerut de vânzător neîntâlnindu-se cu cel al singurului ofertant, MET Romania Energy Trade, filiala de trading de energie a producătorului maghiar de gaze MOL.

Pe data de 19 iulie 2013, BRM a obținut din partea ANRE licența de desfășurare a activității de administrare a piețelor centralizate în sectorul gazelor naturale, iar în data de 12.09.2013, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr.69/11.09.2013 pentru aprobarea tarifelor reglementate practicate de operatorul licențiat al pieței centralizate din sectorul gazelor naturale – Societatea Bursa Romana de Marfuri. Ordinul a intrat în vigoare începând cu data de 16.09.2013. Prima tranzacție pe aceasta platformă a avut loc în 21 octombrie 2013. De atunci, numeroși operatori economici au achiziționat gaze naturale pe platforma electronică a BRM:  Atelierele Grivița, Uzinsider, Editura Adevărul, Policolor, Arena Grup, Mecanica Ceahlau, Primaria Alba Iulia, Primaria Orastie, Primaria Hunedoara, Primaria Simeria, Statiunea de Cercetari Agricole Secuieni, Spitalele din Roman, Alba Iulia, Piatra Neamt, Lupeni, Spitalul CF2 Bucuresti.

Gaze: Suprataxa de 60% si scumpirea pentru firme au intrat in vigoare

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 01 February 2013 09:06

gaze majorare pretPreturile finale reglementate la gazele naturale cresc, de vineri, cu 5% pentru clientii noncasnici, in vreme ce, tot de la 1 februarie 2013, producatorii de gaze vor plati o taxa de 60% pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea preturilor.

Preturile finale reglementate la gazele naturale cresc, de vineri, cu 5%, pentru clientii noncasnici, conform unei Hotarari de Guvern publicate in Monitorul Oficial.

Actul normativ prevede etapele de majorare in perioada 2013-2014 si cresterile estimative ale preturilor finale reglementate la clientii casnici si noncasnici de gaze naturale in corelare cu procentele previzionate in cuprinsul Memorandumului cu tema Calendar de eliminare a preturilor reglementate la gaze naturale, aprobat de catre Guvern in iunie 2012.

Pretul de achizitie a gazelor naturale din productia interna curenta pentru furnizorii care asigura in mod direct acoperirea consumului pe piata reglementata de gaze naturale se cifreaza la 49 lei/MWh pentru non-casnici si la 45,71 lei/MWh pentru clienti casnici, de la 1 februarie 2013. Pana la finalul anului 2014, pretul va ajunge la 119 lei/MWh pentru non-casnici si 54 lei/MWh pentru casnici.

Majorarea preturilor de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru furnizorii care asigura in mod direct acoperirea consumului pe piata reglementata de gaze naturale este in conformitate cu nivelul preturilor din calendarul asumat prin acordurile incheiate cu organismele internationale.

Liberalizarea se supraimpoziteaza

Operatorii economici care desfasoara cumulativ activitati de extractie si comercializare a gazelor naturale vor plati, din februarie, o taxa asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, in cota de 60% din baza de calcul, potrivit Ordonantei de Guvern nr. 7/2013 privind instituirea impozitulul asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale.

Taxa se va aplica din februarie 2013 pana in decembrie 2014.

Taxa asupra veniturilor suplimentare rezultate din vanzarea gazelor naturale vizeaza operatorii economici care desfasoara cumulativ activitati de extractie si comercializare pe teritoriul national, in marea teritoriala, in zona contigua si/sau zona economica exclusiva a Romaniei din Marea Neagra.

Nu se datoreaza taxe pentru veniturile suplimentare obtinute din capacitatile de extractie realizate dupa intrarea in vigoare a ordonantei, potrivit proiectului de act normativ.

Baza de calcul o constituie veniturile suplimentare pe care operatorul economic le obtine din vanzarea gazelor naturale, ca efect al dereglementarii pietei nationale de gaze naturale, din care se deduc redeventele aferente veniturilor suplimentare respective, precum si investitiile in segmentul upstream, dar fara a depasi 30% din veniturile suplimentare.

Deducerea investitiilor in segmentul upstream reprezinta valoarea investitiilor din fiecare perioada de referinta, respectiv luna, precum si valoarea investitiilor reportate din perioadele de referinta anterioare, inregistrate in evidenta contabila conform reglementarilor legale in vigoare.

In urma dereglementarii preturilor pe piata de gaze naturale operatorii economici din acest sector de activitate vor plati concomitent cu taxa speciala si valori majorate pentru TVA, redevente, impozit pe profit, care au fost estimate pentru anul 2013 la un total de 214,1 milioane lei. Din procesul de dereglementare a preturilor si in domeniul energiei electrice se vor obtine venituri suplimentare pentru TVA si impozit pe profit care au fost estimate pentru anul 2013 la un total de 153,4 milioane lei.

Cerere de aproape 20 milioane MWh in februarie

Cererea totala de gaze naturale in luna februarie 2013 este estimata la 19,907 milioane MWh, conform propunerii din raportul de fundamentare intocmit de Transgaz si transmis Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Cererea de pe piata reglementata este estimata de Transgaz la peste 8,955 milioane MWh, din care 3,967 milioane MWh pentru consumatorii noncasnici si 4,653 milioane MWh pentru cei casnici. Totodata, cererea de pe piata consumatorilor eligibili este preconizata la circa 8,878 milioane MWh, iar consumul tehnologic (caruia nu i se aplica structura amestecului de gaze) - la 1,098 milioane MWh.

Amestecul de gaze naturale pentru consumatorii non-casnici de gaze, cu exceptia producatorilor de energie termica, va fi compus din gaze din productia interna - 44,5% si import - 55,5%, conform propunerii Transgaz.

In ceea ce priveste amestecul de gaze pentru consumatorii casnici si producatorii de energie termica, ANRE a avizat ca acesta sa fie compus in proportie de 93% din productia interna si 7% din import.

Cererea avizata de ANRE este de 7,176 milioane MWh.

Pentru consumatorii noncasnici, cu exceptia producatorilor de energie termica, ANRE a avizat un amestec format din 51,6% gaze din productia interna si 48,4% din import.

Consortiul Shah Deniz cere Romaniei sa spuna daca participa la proiectul Nabucco Vest

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 January 2013 15:17

NaftogazConsortiul Shah Deniz, care controleaza campul gazeifer omonim din Azerbaidjan, esential pentru dezvoltarea proiectului Nabucco Vest, a cerut Romaniei sa-si precizeze pozitia fata de acest proiect.

Solicitarea a fost facuta in cursul unei intalniri, desfasurate miercuri, dintre ministrul Economiei, Varujan Vosganian, si o delegatie a British Petroleum International (BP), condusa de vicepresedintele regional al companiei, John Baldwin, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.

BP face parte din consortiul Shah Deniz, alaturi de azerii de la SOCAR, compania norvegiana Statoil si grupul francez Total.

In cadrul intalnirii, discutiile s-au concentrat asupra proiectgului Nabucco West.

 „Consortiul Shah Deniz a solicitat cu acest prilej pozitia Romaniei cu privire la participarea in realizarea Nabucco Vest”, se arata in comunicat.

Cu Bulgaria si Ungaria discutiile sunt in faze avansate

Potrivit sursei citate, ministrul Varujan Vosganian a transmis delegatiei BP interesul Romaniei cu privire la acest proiect, care reprezinta o optiune imediata pentru asigurarea unei surse alternative de gaze naturale, obiectiv cuprins si in strategia energetica nationala.

„De altfel, ministrul Vosganian i-a informat pe reprezentantii companiei energetice ca Ministerul Economiei sprijina schemele de transport pentru gaze naturale pe traseul Asia – Europa, care ar putea sa tranziteze teritoriul Romaniei”, afirma ministerul.

În prezent, discutiile privind proiectul Nabucco Vest sunt în faze avansate cu reprezentantii Bulgariei si Ungariei, se mai precizeaza in comunicat.

Transgaz si-a majorat participatia la Nabucco

Actionarii Transgaz Medias au aprobat, marti, majorarea cotei de participare a transportatorului national de gaze la compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH, infiintata in scopul implementarii proiectului de constructie a gazoductului Nabucco, de la 17,38% la 17,48%, precum si bugetul de venituri si cheltuieli al Nabucco Gas Pipeline International pentru trimestrul I 2013.

Proiectul Nabucco vizeaza construirea unei conducte de gaz care sa faca legatura dintre furnizorii de gaze naturale din regiunea Marii Caspice si consumatorii din Europa. Conducta ar urma sa plece de la frontiera turco-bulgara si sa tranziteze Bulgaria, Romania si Ungaria, ajungand pana la Terminalul de Gaze Central-European de la Baumgarten, Austria.

Capacitatea conductei urmeaza să fie de 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, iar costurile investitiei sunt estimate oficial la 7,9 miliarde euro, desi unele surse vorbesc despre majorarea lor la 12-15 miliarde euro. Sectiunea romaneasca a proiectului ar putea costa intre 1,2 si 1,5 miliarde euro, potrivit estimarilor din 2011 ale directorul consortiului Nabucco, Reinhard Mitschek.

Tot in 2011, Guvernul de la Bucuresti a purtat discutii cu Banca Europeana de Investitii (BEI) pentru o posibila finantare a necesarului de investitii al Transgaz in cadrul companiei de proiect.

Actionarii companiei de proiect Nabucco Gas Pipeline International GmbH sunt OMV, MOL, Transgaz Medias, Bulgarian Energy Holding, Botas si RWE.

S-a semnat deja contractul de proiectare

Nabucco Gas Pipeline International a anuntat, luni, ca a semnat un contract cu compania italiana Saipem, subsidiara a Eni, pentru serviciile de proiectare de baza (Front End Engineering & Design - FEED) pentru proiectul Nabucco Vest.

In luna ianuarie 2013, actionarii Nabucco au semnat un acord de cooperare, precum si un acord de optiuni de subscriere si de finantare, cu actionarii campului gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan. Acestia sunt azerii de la SOCAR, concernul BP, compania norvegiana Statoil si grupul francez Total.

Nabucco Vest ar urma sa transporte gaze extrase din Azerbaidjan de la frontiera cu Turcia pana in Ungaria.

Consortiul Shah Deniz va decide, probabil, pana in iunie, daca sprijina Nabucco sau proiectul concurent al Conductei Trans-Adriatice, dezvoltat de compania energetica elvetiana Axpo impreuna cu Statoil si germanii de la E.ON.

Nabucco Vest este o versiune redusa a conceptului original Nabucco si este parte a coridorului sudic de conducte de gaze naturale gandit pentru a diversifica sursele de aprovizionare ale Europei si a reduce dependenta acesteia de importurile din Rusia.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud