Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat07202019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home

218 items tagged "Gazprom"

Results 1 - 218 of 218

Premieră: România a importat în martie mai mult gaz rusesc din Ungaria decât pe ruta ucraineană. Până să ne fure maghiarii gazul, companiile românești le au cumpărat 65% din gazul importat de la vecinii vestici

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 17 June 2019 20:19

gaze scumpeÎn pofida temerilor politicienilor români că maghiarii vor să consume integral gazul care urmează (dacă urmează) a fi extras din Marea Neagră, România a reușit contraperformanța de a importa în luna martie peste 65% din gazul de import (numai puțin de 1,24 TWh de gaze) din Ungaria. Și asta în pofida faptului că, spre deosebire de Ungaria, România este producător de gaze, “unicul din UE”, potrivit ministrului economiei Niculae Bădălău.

Este prima dată în istoria comercială a României când importul de gaze dintr-o lună pe ruta maghiară îl depășește pe cel de pe ruta ucraineană. Și nu numai că îl depășește, ci a fost aproape dublu. Din Ungaria, România a importat 1,24 TWh, în timp ce pe ruta ucraineană doar 0,66 TWh.

Istoric, România a importat peste 90% din gaze pe ruta ucraineană (prin punctele de intrare Medieșul Aurit și Isaccea). Situația din luna aprilie a fost una și mai surprinzătoare: prin cele două puncte de la granița cu Ucraina tranzitul a fost practic zero începând cu 1 aprilie, în timp ce prin punctul de la Csanadpalota (de la granița cu Ungaria) au intrat zilnic în țară în medie peste 40 MWh de gaz. Cu alte cuvinte, potrivit datelor Rețelei Europene a Operatorior de Sistem ENSOG, în luna martie, aproape 100% din gazul importat de România a provenit din Ungaria.

Și gazul provenit din Ungaria, ca și cel din Ucraina, este gaz rusesc, Ungaria nefiind producător de gaze.

În termeni nominali însă, volumul de gaz importat din Ungaria în luna martie nu este unul record. Recordul a fost înregistrat în luna ianuarie, când, deși ponderea gazului provenit din Ungaria în total importuri a fost de doar 38,39%, România a importat peste 1,6 TWh de la maghiari.

Tendința de majorare a importurior pe ruta maghiară a început la finalul anului trecut și a evoluat progresiv: ponderea gazului din Ungaria în total importuri a urcat de la 17% în luna noiembrie, la 31% în decembrie, pentru ca în ianuarie ea să ajungă la 38,39%, în februarie, la 42,39, iar în martie să sară de 65%.

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze prețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an, la finalul căruia expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina. Dacă nu vor fi finalizată măcar parțial prelungirea prin Bulgaria a Turkstream (Nord Stream 2 este programat să fie finalizat la finalul lui 2020), există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

Cu toate acestea, în pofida majorării spectaculoase a importurilor din Ungaria și a înjumătățirii gazului rusesc care tranzitează Ucraina și România cu destinația Turcia și Balcani, operatorul de sistem autohton Transgaz a precizat, pentru Profit.ro, că nu a efectuat nicio “o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina. Motivul invocat: “nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea”.

Ministerul Energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, plan utopic însă, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe relația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Efectele politicii de subvenționare a consumului și descurajare a producției. O criză a importurilor de gaze s-ar putea extinde iarna viitoare și pe piața de electricitate

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 June 2019 20:13

gazeRomânia ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile romțâne susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe pieța de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

Întrebată dacă are un scenariu privind importul de gaze de iarna viitoare în eventualitatea în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina nu va fi reînnoit, iar România nu va mai putea importa gaz pe la Isaccea sau Medieșul Aurit, compania care deține monopolul sistemului de transport autohton, Transgaz, a precizat că este doar “operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. Strategia energetică a României este în sarcina Ministerului Energiei”.

Dar care este strategia Ministerului Energiei? Potrivit unui răspuns oferit parlamentarului USR, Cristina Prună, în iarna 2017-2018, consumul de gaz a fost de 81 TWh, acoperit din producția internă, care a fost de 48,6 TWh, de extracții din depozite de 19,5 TWh și de importuri, în valoare de 12,8 TWh.

Numai că între timp a mai trecut un an, caracterizat de declinul natural al producției, inclusiv o iarnă, caracterizată de o majorare a consumului. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), consumul intern a scăzut cu 1,57% în noiembrie și cu 3,2% în februarie, însă s-a majorat cu 11,73, respectiv 11,83% în decembrie și ianuarie. Rezultă că în această iarnă consumul a fost undeva în apropierea cifrei de 83 TWh, și nu 81 TWh ca în iarna 2017-2018.

În plus, producția internă a scăzut (cu 6,8% în noiembrie, cu 4,8% în decembrie și cu 3,2% în februarie), situându-se mai degrabă în apropierea nivelului de 45-46 TWh (și nu 48,6 TWh precum în iarna precedentă.

Drept urmare, nivelul importurilor din această iarnă s-a majorat cu peste 12%, ajungând aproape la 14,5 TWh.

În condițiile în care în România se înregistrează un declin natural al producției rezultă că în iarna viitoare, chiar dacă va fi la fel de blândă ca ultima iarnă, necesarul de import ar trebui să depășească nivelul de 15 TWh, și nu 12,8 TWh cât susține Ministerul Energiei că a fost în iarna 2017-2018. Iar dacă iarna va fi una mai grea, volumul de gaz care ar trebui importat ar putea atinge niveluri record.

În plus, prin adoptarea OUG 114, care plafonează prețul gazelor pentru consumatorii casnici și pentru sistemele de încălzire centralizată, guvernul român a adoptat o politică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției. De aceea, n-ar fi exclus nu numai ca producția să scadă, dar și ca nivelul consumului să-l depășească pe cel din această iarnă, de 83 TWh, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe importuri.

Momentul în care statul român a decis să adopte o astfel de politică este unul cum nu se poate mai nefericit, pe 31 decembrie expirând contractul de tranzit între Gazprom și Ucraina. Istoric, peste 90% din gazul importat de România, provine de pe ruta ucraineană.

În ultima iarnă, însă, acest procent s-a redus la 60%, fiind majorate importurile din Ungaria. Însă chiar dacă România ar import din Ungaria lună de lună la nivelul record din luna ianuarie din acest an (1,6 TWh), importurile din vecinii vestici n-ar acoperi decât jumătate din necesarul de import al României din iarna viitoare.

Planul Ministerului Energiei în eventualitatea stopării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina

Ministerul energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, care constă în:

  1. activarea eventualelor capacităţi de producţie, nerentabile în condiţii normale
  2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
  3. creşterea cantităţilor importate pe reiația Ungaria şi Bulgaria
  4. aplicarea intreruptibilității şi utilizarea combustibililor altemativi

Prima măsură e de-a dreptul hilară. După ce în ultimii ani statul român a prigonit producătorii autohtoni, ar trebui să se roage de aceștia să repornească, pe banii lor, sonde nerentabile, cu costuri de repornire ridicate. Și pentru ce? Pentru a vinde gaz scos la un cost nerentabil la un preț reglementat de 68 lei/MWh!

De altfel, și ministerul recunoaște că măsura nu are un impact major și că situaţia sondelor închise (nerentabile) se află în evidenţa ANRM, instituție recunoscută pentru relația “dificilă” pe care o are cu companiile producătoare, cărora le-a majorat artificial redevențele prin introducerea prețului de referință de pe bursa austriacă CEGH.

A doua măsură este limitată de procesul tehnologic. Romgaz, proprietarul a 7 dintre cele 8 depozite de gaze din România, nu poate face minuni peste noapte. Cel puțin pe hârtie, capacitatea maximă de extracţie la începutul ciclului de extracţie este de 29 milioane mc/zi, iar cea de la sfarsitul ciclului de extracţie, de 11,5 milioane mc/zi.

Cea de-a treia măsură este o necunoscută: accesarea de surse alternative din import. Într-un răspuns la o întrebare adresată de Profit.ro, Transgaz, operatorul de sistem din România a recunoscut că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina”. Însă este foarte puțin probabil, în condițiile în care pe rutele către Bulgaria se realizează doar un flux dintre România și nu invers, să poată fi importat vreun metru cub de gaz. În plus, de unde poate proveni gazul din Bulgaria. Doar din prelungirea TurkStream. Numai că bulgarii lucrează la prelungirea TurkStream către Serbia și nu către România!

Identic și în cazul Ungariei. În prezent ungurii se alimentează tot cu gaz rusesc via Ucraina. Probabil că anul viitor vor apela la gazele din hub-ul austrian Baumgarten, alimentat prin Nord Stream. Dacă însă Nord Stream 2 nu va fi funcțional până la începutul anului viitor, gazul de la Baumbarten s-ar putea să nu fie suficient pentru unguri, dar și pentru exportul său în România!

Singura soluție practică este ultima: trecerea producătorilor de energie electrici şi termici pe combustibili alternativi, conform Planului de urgenţă, şi activarea consumatorilor întreruptibili, conform Planului de urgenţă.

O criză a importului de gaze ar putea declanșa și o criză pe piața de electricitate

Numai că întreruperea consumatorilor industriali va crea alte probleme în sistem. Printre consumatorii interuptibili se află și centralele electrice pe gaz de la Iernut și Brazi, potrivit Planului de urgenţă, aprobat prin HG nr. 32/2019 pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securitătii aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit acestuia, “Ministerul Energiei a centralizat următoarea listă cu clienți întreruptibili de siguranță: COLTERM CET Centru Timișoar, DACIA MIOVENI, CECC BRAZI, SPEE IERNUT (CET CUCI), S.C. AZOMUREȘ TÂRGU-MUREȘ, S.C.CHEMGAS SLOBOZIA. S.C. VIROMET VICTORIA, ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI, TERMOFICARE ORADEA, ELECTROCENTRALE CONSTANȚA, ELECTROCENTRALE GALAȚI. Ordinea în care va fi limitată/sistată furnizarea/distribuirea/transportul gazelor naturale este următoarea: consumatorii industriali indicați supra și apoi ceilalți consumatori, în limita combustibilului alternativ ce-l dețin în stoc sau care poate fi asigurat imediat”.

Iernut se află oricum într-un program de modernizare, ceea ce înseamnă că nu va produce prea multă electricitate. Centrala de la Brazi, în schimb, a fost unul dintre factorii stabilizatori de pe piața de electricitate din ultima iarnă. Dacă România nu va avea de unde importa gaz iarna viitoare și va ordona oprirea centralei de la Brazi, criza din sistemul de gaze se va propaga în cel de electricitate. România ar putea importa mai multă electricitate însă s-ar putea să nu aibă de unde. Jumătate din capacitățile de producție din Ungaria, țară cu care România este interconectată, sunt pe gaz. Iar Europa Centrală și de Sud Est este recunoscută drept o regiune cu un deficit de capacități de producție și în situații de normalitate.

Transgaz nu a efectuat nicio analiză cu privire la suficiența capacităților de import pe rute alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa tranzitul gazelor prin Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 June 2019 20:10

transgazÎn timp ce statele din jur fac toate demersurile de a-și asigura alimentarea cu gaze indiferent dacă va fi prelungit acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz, autoritățile române, dar și companiile autohtone, ignoră subiectul. Ultimul exemplu: Transgaz recunoaște, într-un răspuns la o solicitare Profit.ro, că “nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina.

De ce este important? Gazprom a anunțat guvernul bulgar că de la 1 ianuarie 2020 va stopa orice tranzit pe coridorul transbalcanic (din care face parte Isaccea-Negru Vodă, firele 2 și 3), ceea ce pune sub semnul întrebării nu numai veniturile din tranzit internațional ale Transgaz, cât mai ales alimentarea cu gaze de import a României.

Și mai important La 31 decembrie 2019 expiră contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, ceea ce a determinat Ungaria să negocieze pentru anul viitor un contract prin care rușii îi garantează alimentarea indiferent dacă se semnează sau nu un nou acord cu Kievul. La rândul lor, bulgarii au declanșat lucrările la construcția prelungirii TurkStream până în Serbia, ceea ce le-ar asigura alimentarea cu gaze rusești via Turcia. Autoritățile române par singurele care nu-și fac probleme în acest sens, bazându-se probabil pe declarațiile ministrului economiei, Niculae Bădălău, protrivit căruia, România este singura țară producătoare de gaz din UE.

Chestionată în urmă cu peste 2 luni în legătură cu posibilitatea ca Gazprom să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina, compania Transgaz, operatorul sistemul național de transport gaze, susține că nu a fost informată de Gazprom cu privire sistarea tranzitului de gaze către Balcani prin Isaccea-Negru Vodă.

Transgaz a precizat și rutele alternative prin care România ar putea importa gaz în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina: Punctul de Interconectare Csanadpalota (pe relația cu Ungaria) și Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 (pe relația cu Bulgaria).

Numai că pe Ruse-Giurgiu și Negru Vodă 1 nu s-a importat niciun metru cub de gaz până în prezent (ci dimpotrivă s-au exportat), iar Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Numai că, deși acum se pot face rezervări pe piața liberă pe Isaccea-Negru Vodă 1, sensul este unidirecțional, din România spre Bulgaria. Deocamdată, înaintea finalizării lucrărilor de reverse flow, estimată pentru anul viitor, se poate doar exporta gaz în Bulgaria, nu și importa. În plus, Isaccea-Negru Vodă 1 (ca și 2 și 3) nu sunt nici măcar conectate la sistemul național!

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat, de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 - 60.000 MWh de gaze rusești.

Dacă sunt adăugate și importurile prin punctul de interconectare Medieșul Aurit din această iarnă, zilnic România a importat prin Ucraina cantități cuprinse între 50.000 MWh/zi și 130.000 MWh/zi. La o medie de 60.000 MWh/zi rezultă o cantitate de 1,8 TWh/lună importați pe ruta ucraineană în această iarnă.

Poate fi importată o astfel de cantitate de gaz pe rutele alternative?

“Întrucât nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea, nu a fost efectuată o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport pe rutele respective”, este răspunsul Transgaz.

Comparativ, în pofida exploziei importurilor de gaze din această iarnă, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota au fost importați maxim 50.000 MWh/zi. La aceștia ar trebui să se adauge cei 1,8-2 TWh pe lună importați până în acest an pe ruta ucraineană.

Chiar dacă Transgaz susține că n-a primit nicio informare de la Gazprom privind stoparea tranzitului prin Isaccea-Negru Vodă, fluxurile fizice puteau să-i ridice semne de întrebare. Astfel, în acest an, volumul de gaz care a tranzitat cele trei conducte internaționale s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Și mai îngrijorător este că începând cu jumătatea lunii martie importurile României de gaze pe ruta ucraineană (prin Isaccea sau Medieșul Aurit) au fost practic zero, tot importul mutându-se pe ruta ucraineană (Csanadpalota).

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze rețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ucraina pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2. Rămâne de văzut dacă acestea din urmă vor fi finalizate până la finalul acestui an. Dacă nu, există pericolul nu numai ca iarna viitoare capacitățile de import ale României să fie insuficiente, ci nici cantitățile de gaze să nu ajungă pentru alimentarea tuturor statelor europene. Iar prioritate vor avea statele care au semnate contracte pe termen lung și cantități ferme și nu state precum România, care susțin că sunt “independente energetic” și importă gaze rusești doar când au nevoie!

La restul întrebărilor puse de Profit.ro referitoare la relațiile cu Gazprom, Transgaz a precizat că “având în vedere faptul că aceste contracte comerciale sunt confidențiale, clauzele acestora nu pot fi făcute public”.

România a importat în ianuarie și februarie peste 20% din gazele intrate în consum, 4,25 TWh în ianuarie, respectiv 3 TWh în februarie.

Explozia importurilor de gaze. Gazprom a vândut în România mai multe gaze decât OMV Petrom. Prețuri cu o treime mai mari

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 27 May 2019 10:20

Petrom gazÎn pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.

Per total, în primele două luni ale acestui an, România a importat un volum de gaz mai mare cu 44% decât cel contractat în lunile ianuarie și februarie ale lui 2018, la prețuri cu peste o treime mai ridicate. Dacă în ianuarie și februarie 2018, România a importat un volum de 5 TWh de gaze naturale, în perioada similară a acestui an volumul importurilor s-a majorat la 7,2 TWh.

În luna februarie, România a importat aproximativ 3 TWh de gaze naturale la un preț de 122,2 lei/MWh, după ce în ianuarie importase un nivel extrem de ridicat de 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh. În medie, România a importat 3,62 TWh pe lună în acest an.

Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a vândut în primul trimestru către terți un volum de 9,7 TWh. Rezultă o medie lunară de 3,23 TWh, inferioară celei a importurilor.

Chiar dacă luăm în calcul și gazul utilizat de OMV Petrom pentru producția de electricitate, aproximativ 2 TWh, rezultă medie marginal superioară celei a importurilor, de 3,9 TWh/lună.

Cu alte cuvinte, cota de piață a gazelor rusești de import este superioară celei a OMV Petrom și, probabil, și a celuilalt mare producător autohton, Romgaz.

În această iarnă, începând cu luna noiembrie a anului trecut, România a importat un volum de aproximativ 12,2 TWh, cu 30% peste importurile din iarna precedentă, de 9,4 TWh.

Profit.ro a semnalat faptul că, de la începutul anului, importurile de gaze naturale din Ungaria, țară are nu produce gaze, s-au majorat de 10 ori.

Dacă în lunile ianuarie/februarie 2018, fluxurile fizice de la Csanadpalota, din direcția Ucrainei către România, erau, în marea majoritate a zilelor, de 5.000 MWh/zi, în primele două luni ale acestui an, acestea au fost de 10 ori mai ridicate, de 50.000 de MWh/zi. Volumul gazului adus din Ungaria este unul considerabil, reprezentând aproape 20% din volumul de gaz intrat în sistem din producția internă în aceeași perioadă (din perimetrele de producție, cum se exprimă Transgaz), de 260-270.000 MWh/zi.

Evident că gazele importate sunt tot gaze rusești și nu sunt produse în Ungaria, care de-abia își acoperă 10-15% din consum cu nivelul producției interne.

Acest lucru ar putea arăta faptul că traderii au anticipat că o creștere a cererii de import este inevitabilă în condițiile adoptării OUG 114, care favorizează furnizorii și subvenționează consumul (casnic și industrial) și îi penalizează pe producători. Aceștia, pe lângă plafonarea prețului la 68 lei/MWh, mai “beneficiază” și de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri (de care ceilalți actori sunt parțial scutiți, fiind aplicată doar marjei în cazul furnizorilor și traderilor de gaze).

Surse din piață susțin că o altă explicație ar fi faptul că furnizorii mari de gaze (Engie și E.On) au profitat de prețurile reduse de pe piața internă (77 lei/MWh - OMV Petrom și 80 lei/MWh - Romgaz) și au semnat contracte pe întregul an încă din primăvara anului trecut cu producătorii autohtoni. Apoi s-au concurat între ei pentru a atrage consumatori non-casnici. La venirea iernii, însă, au rămas fără gaze din surse interne pentru populație și au fost nevoiți să apeleze la importuri în speranța că ANRE le va recunoaște costurile de achiziție ridicate. Ceea ce evident nu s-a întâmplat, Guvernul salvându-i însă prin adoptarea OUG 114 care plafonează prețurile la gaze produse intern la 68 lei/MWh.

Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), prevederile OUG 114 vor afecta durata de viață a câtorva zăcăminte marginale, ceea ce va va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat.

“Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe”, a avertizat, într-un comunicat, patronatul companiilor din industria de petrol și gaze.

Transgaz și-a bugetat aceleași venituri din tranzitul internațional chiar dacă volumul de gaze rusești care traversează Dobrogea s-a înjumătățit

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 May 2019 10:18

transgazTransgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream.

În urmă cu două săptămâni, Profit.ro a adresat operatorului de transport român o serie de întrebări referitoare la situația contractuală cu Gazprom și cu planurile companiei în eventualitatea în care contractul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră la sfârșitul acestui an, nu va fi prelungit. Compania nu a oferit niciun răspuns până în prezent.

Anul trecut, agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă" ca urmare a "posibilelor presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute”.

Între timp, Transgaz a încheiat un contract pentru servicii de rating cu Fitch Ratings, în urma expirării contractului cu S&P Global Ratings.

Potrivit proiectului de buget al Transgaz, fundamentarea valoarea serviciilor de transport internaţional gaze naturale s-a estimat “conform contractelor existente încheiate cu Gazprom Export Ltd pentru firele 2 şi 3 (ale coridorului Isaccea-Negru Vodă - n.r.)”. Ceea ce înseamnă că Transgaz fie are semnat un contract potrivit căruia Gazprom plătește indiferent dacă tranzitează vreun metru cub de gaz România sau nu (componenta de rezervare este mai importantă decât cea volumetrică), fie nu a vrut să recunoască nici o diminuare de venituri din această sursă.

Este interesant că, în ceea ce privește celălalt “fir”, Isaccea-Negru Vodă 1, care nu este subiectul unui contract cu Gazprom, iar capacitățile se alocă pe bază de licitație, Transgaz estimează o diminuare a veniturilor cu 10 milioane lei în urma conectării sale la sistemul național.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În prima parte a acestui an, potrivit datelor Tranzgaz, traficul pe cele trei conducte Isaccea-Negru Vodă s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă într-o zi de martie, în 2018, pe traseul Isaccea-Negru Vodă, curgeau aproximativ 550 mii MWh, pe 19 martie de exemplu volumul de gaze rusști care a traversat Dobrogea a fost de doar 224.000 MWh.

Explicația: începând cu 1 ianuarie 2019, Gazprom a redus considerabil volumul de gaze care tranzitează Dobrogea în urma punerii în funcțiune a TurkStream 1, gazoduct care deservește piața turcă. Deja guvernul bulgar a anunțat că a primit o scrisoare oficială de la Gazprom în care a fost informat că, începând cu luna ianuarie 2020, tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, cel puțin pe relația cu Turcia.

Este de așteptat ca până la finalul anului, să fie operațional și TurkStream 2, care va deservi Europa, ceea ce ar face caduc coridorul Trans-Balcanic, implicit cele trei conducte care traversează România, mai ales că ele au un singur sens, din România în Bulgaria.

Și mai interesant este că Transgaz și-a diminuat veniturile din exploatare până la valoare de 1,42 miliarde lei, cu aproape jumătate de miliard de lei mai reduse decât cele din anul trecut.

Însă nu ca urmare a diminuare a veniturilor din transportul internațional, ci ca urmare a veniturilor din echilibrarea sistemului național cu peste 320 milioane de lei și a veniturilor din transportul intern cu peste 210 milioane lei.

Astfel, componenta volumetrică se va reduce cu cu 60 milioane lei pe seama scăderii componentei ponderii componentei volumetrice în venitul reglementat de la 35% la 30%, iar cea de rezervare de capacitate cu 151.722 mii lei, pe “seama facturării contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată în anul 2018 în valoare de 104 milioane lei şi a scăderii cantităţilor de capacitate estimate a fi rezervate cu 5% (19.273.619 MWh)”. Scăderea capacitățolor estimate a fi rezervate corespunde declinului producției interne din ultimii ani.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Dacă această sumă de va înjumătăți, rezultatele financiare ale companiei vor fi de-a dreptul dezastruoase. Și așa, în absența acestei diminuări, Transgaz estimează că va realiza în 2019 un profit net de doar 124 milioane de lei, mai redus cu 75% față de profitul net realizat în 2018, de jumătate de miliard de lei.

OFICIAL. 2019 - ultimul an în care Gazprom va mai livra gaze prin Dobrogea. Transgaz pierde peste 300 milioane lei, iar România trebuie să identifice o altă sursă de import

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 04 March 2019 10:03

Gazprom UcrainaGazele Gazprom vor mai tranzita România pentru a ajunge în Turcia și Balcani doar anul acesta, Transgaz urmând a pierde peste 324 de milioane de lei anul, bani care-i încasa de la gigantul rus ca tarif de tranzit. Gazprom a trimis guvernului bulgar o scrisoare oficială în care l-a informat că începând cu luna ianuarie 2020 tranzitul gazului pe coridorul Trans-Balcanic va fi stopat, a anunțat, săptămâna trecută la un post de televiziune, ministrul bulgar al energiei, Temenuzhka Petkova.

Prin coridorul Trans-Balcanic, Gazprom livrează gaze Bulgariei, Turciei, Greciei și altor state balcanice cu ajutorul unor sisteme de conducte care traversează Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

Anul trecut, Transgaz a obținut venituri de 325 milioane lei din activitatea de transport internațional (prin conductele Isaccea-Negru-Vodă 1, 2, și 3), aproape o treime din cele 1,17 miliarde venituri din activitatea de transport intern sau peste 20% din veniturile operaționale ale Transgaz.

Însă aceasta este deja o problemă marginală pentru România. Decizia Gazprom are probabil legătură cu faptul că acordul de tranzit al rușilor cu statul ucrainean, de unde gazele ajung pe teritoriul României pentru a lua calea Bulgariei, expiră la finalul acestui an.

Isaccea este de departe cel mai important punct de intrare a gazelor în România, cu o capacitate de 8,6 metri cubi pe an, de peste două ori mai mare decât cea de la Medieșul Aurit și de 6 ori mai ridicată decât cele de la Csanadpalota, Ungheni sau Ruse.

La Isaccea există patru conducte, trei dedicate exclusiv exportului prin celălalt punct de ieșire, Negru Vodă, aflat la granița cu Bulgaria (1, 2 și 3). Până în toamna anului 2016, Gazprom le avea pe toate trei rezervate în exclusivitate, în baza unor acorduri interstatale datând din perioada comunistă. Atunci, exclusivitatea pentru conducta de tranzit 1 a încetat, iar capacitatea acesteia a început să fie scoasă la licitație pentru toți potențialii ofertanți, în conformitate cu legislația UE.

Cea de-a patra conductă de la Isaccea este dedicată importului de gaze rusești. Prin aceasta din urmă, România a importat de la începutul acestui an, volume zilnice cuprinse între 15 și 60 de mii MWh de gaze rusești.

Dacă Gazprom pune cruce coridorului trans-balcanic pentru a ocoli Ucraina ca țară de tranzit, nici România nu va mai putea importa gaze rusești pe la Isaccea și ar trebui să identifice rute alternative.

Problema este că toate statele vecine de unde România ar putea importa gaze sunt în prezent dependente de ruta ucraineană: Bulgaria, Ungaria și evident Ucraina.

De altfel, acesta este motivul pentru care Bulgaria se grăbește să construiască prelungirea TurkStream pe teritoriul ei până la finalul acestui an. Potrivit oficialilor bulgari, contractul de tranzit pe coridorul Trans-Balcanic pe care-l au semnat cu Gazprom expiră în 2030, ceea ce i-ar putea face să apeleze la un tribunal de arbitraj pentru a solicita compensații. Acest lucru va fi posibil, susține ministerul energiei de la Sofia, doar în cazul în care prelungirea TurkStream nu va traversa Bulgaria.

Contractul dintre Gazprom și Transgaz pentru Isaccea-Negru-Vodă 2 și 3 expiră în 2023, însă este puțin probabil ca Transgaz să apeleze la o curte de arbitraj, atât timp cât, în urma adoptării OUG 114, România va avea nevoie de importuri de gaz rusesc suplimentare. Inclusiv cei doi producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom, sunt obligați de OUG 114 și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să importe gaze pentru centralele lor electrice de la Iernut și Brazi.

Actuala politică energetică de subvenționare a consumului și de descurajare a producției va conduce la o majorare considerabilă a cererii de import de gaze. Deja, chiar și în absența OUG 114, care plafonează prețul gazelor produse intern, producția de gaze din România intrase pe un trend descrescător, de -0,5% în 2018.

Problema este că toate rutele de import depind de tranzitul gazelor rusești prin Ucraina. Dacă acesta este stopat, România ar putea apela la importuri europene, pe ruta Ungaria (în realitate tot gaz rusesc, ajuns la Baumgarten prin Nord Stream 1 și 2). Însă prețurile vor fi mai ridicate, nefiind achitat doar tariful de trafic prin Ucraina, ci cel prin mai multe state europene. De altfel, Ucraina face acest lucru în prezent, cumpărând gaz (evident tot rusesc) din Slovacia, la un preț cu 10-15% mai ridicat decât cel pe care l-ar fi achitat rușilor.

În plus, capacitatea conductei Csanadpalota este doar de 1,75 miliarde metri cubi pe an, insuficientă pentru importurile ridicate de pe perioada iernii.

O altă variantă ar fi ca și România să importe gaz din prelungirea bulgară a TurkStream. Numai că, în prezent, conductele româno-bulgare sunt operaționale doar într-o direcție, dinspre România spre Bulgaria. Transgaz are în planul de investiții Interconectarea Sistemului Național de Transport cu conducta de transport internațional a gazelor naturale T1 și reverse flow Isaccea. Numai că, potrivit ultimului raport al companiei, construcția va începe în 2020 și urmează a fi finalizată în același an. Termenul inițial era însă 2019. Costul estimat al proiectului este de 100 de milioane de euro, din care, potrivit raportului pe 2018 al Romgaz s-au cheltuit până la finalul anului trecut doar 3,5 milioane lei (790 mii de euro)?!

În Strategia de Managementul Riscului, Transgaz nu pomenește nimic despre posibilitatea stopării tranzitului pe traseul Isaccea-Negru Vodă (ci amintește doar “impactul proiectelor concurente asupra activităţii de transport internaţional de gaze naturale”), deși Profit.ro atrăgea atenția încă din 2016 asupra acestei posibilități, când Rusia și Bulgaria aveau în plan să se interconecteze printr-un gazoduct offshore, Poseidon, menit a înlocui defunctul proiect South Stream, la care se renunțase din cauza opoziției Comisiei Europene. De altfel, Profit.ro a analizat această posibilitate și la mijlocul anului trecut, când semnalele că TurkStream-ul Gazprom va fi prelungit în Bulgaria au fot din ce în ce mai clare.

Și guvernul României ar fi trebuit să primească o scrisoare oficială similară celei trimise de Gazprom executivului de la Sofia, numai că nimeni nu a anunțat acest lucru!

OMV a semnat un act adițional prin care-și majorează volumul de gaze importat anual de la Gazprom cu echivalentul producției trimestriale a OMV Petrom

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 05 November 2018 11:49

OMV GazpromOMV, principalul acționar al companiei românești, OMV Petrom, va importa un volum anual de gaze rusești mai mare cu un miliard de metri cubi față de volumul prevăzut în actualul contract reînnoit recent cu Gazprom, au stabilit șefii celor două companii, Rainer Seele, respectiv Alexey Miller, care au și semnat un act adițional în acest sens, în cadrul unei întâlniri avute la Sankt Petersburg. Volumul suplimentar este echivalent cu producția pe un trimestru a OMV Petrom, care, de exemplu, în perioada iulie-septembrie, a extras 1,2 miliarde de metri cubi de gaze din România.

De ce este important. OMV este implicată direct, ca acționar, în compania mixtă de implementare a proiectului gazoductului Nord Stream 2. Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.

Și mai important În urma adoptării legii offshore de către Parlamentul României, Seele a anunțat amânarea deciziei finale de investiție în Neptun Deep, care ar fi trebuit luată în cursul acestui an, invocând întârzierea adoptării legii, dar și restricțiile impuse de parlamentari la exportul de gaze.

"Din punctul meu de vedere, avem nevoie de aceste gaze pentru România, dar chiar mai mult pentru piețele europene, pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În consecință, există un interes uriaș pentru acest proiect din partea Guvernului României, din partea investitorilor și din partea Comisiei Europene", a declarat săptămâna trecută Rainer Seele la CNBC

Decizia celor două companii, OMV și Gazprom, survine în contextul în care, în 2017, exporturile de gaze rusești în Austria au atins un nivel record, de 9,1 miliarde metri cubi, o creștere de 50,3% (sau 3 miliarde metri cubi) față de nivelul din 2016 și de 33,7% (sau 2,3 miliarde metri cubi) față de precedentul record, înregistrat în 2005.

"În ultimii ani, Gazprom a stabilit noi recorduri în ceea ce privește exporturile spre Austria. În primele zece luni ale anului 2018, livrările de gaz către Austria au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului 2017, ajungând la 8,8 miliarde de metri cubi. Semnarea unui document privind exporturile suplimentare dincolo de sumele contractuale reprezintă încă o dovadă a cererii ridicate de gaze rusești din partea consumatorilor noștri europeni ", a declarat Alexey Miller.

"Cererea Europei de gaze naturale va crește în principal ca urmare a înlocuirii succesive a centralelor electrice cu cărbune, dublată de scăderea simultană a producției europene. Prin creșterea aprovizionării cu gaze a terminalului Baumgarten contribuim în mod suplimentar la securitatea aprovizionării în Austria - precum și în alte țări europene ", a afirmat, la rândul lui, Rainer Seele.

În plus, potrivit unui comunicat OMV, cei doi directori executivi au discutat despre pașii ulteriori în punerea în aplicare a acordurilor semnate în luna octombrie a acestui an, cum ar fi constituirea unui Comitet Comun de Coordonare în scopul colaborării între companii, precum și a iminentului acord prin care OMV va obține o participație la proiectul de dezvoltare a două perimetre ale formațiunii Achimov din zăcământul Urengoyskoye.

La începutul lunii iunie, OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire până în 2040 a livrărilor de gaze naturale rusești către Austria, contractul în vigoare urmând să expire în 2028. La ceremonia de semnare au participat președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz.

Gazele din Marea Neagră - o cisternă pentru România și OMV, o butelie pentru Exxon și o brichetă pentru Gazprom

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 July 2018 10:51

ExxonGazele din Marea Neagră sunt prezentate opiniei publice din România drept un adevărat El Dorado în stare gazoasă, importanța lor depășind cadrul național și căpătând valențe geopolitice globale. Dacă cineva s-ar uita în gura analiștilor și politicienilor autohtoni, și-ar închipui că Rusia și gigantul său Gazprom au insomnii din cauza gazului românesc, iar întreg planul de afaceri al Exxon poate fi compromis de decizia de investiție în ceea ce privește Neptun Deep.

Potrivit declarațiilor oficialilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi. Aceștia nu explică la ce tip de rezerve se referă, așa că acestea ar putea fi rezerve dovedite, probabile și, posibil, chiar și improbabile.

În prezent, România produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce ar însemna că producția totală a ţării ar urma să se dubleze timp de 20 de ani, cât ar putea dura producția de gaze din Marea Neagră (care ar urma să atingă un nivel de 9-10 miliarde metri cubi anual).

De departe, cel mai important perimetru este Neptun Deep, operat de ExxonMobil și deținut în parteneriat cu OMV Petrom. Potrivit ultimelor declarații ale reprezentantului ExxonMobil România, Richard Tusker, cele două companii ar putea extrage 6,3 miliarde de metri cubi anual din respectivul perimetru, adică aproximativ jumătate din actuala producție de gaze a României.

Neptun Deep - peste 10% din rezervele dovedite și probabile ale OMV

Nivelul este unul important pentru România, dar și pentru OMV, principalul acționar al OMV Petrom. În 2017, OMV a produs 61,3 milioane barili echivalent petrol de gaze (din care 33,6 milioane au fost contribuția OMV Petrom). Cele 6,3 miliarde metri cubi pe care le-ar putea extrage din Neptun Deep reprezintă aproximativ 38 milioane barili echivalent petrol (bep), din care partea OMV Petrom ar fi de 18 bep. Cu alte cuvinte, OMV Petrom și-ar majora producția anuală cu 53%, iar compania mamă, OMV, și-ar majora producția globală cu 29%.

În 2017, OMV a raportat că deține rezerve dovedite în valoare de 1,1 miliarde barili echivalent petrol (din care 566 milioane bep OMV Petrom), și rezerve dovedite și probabile de 1,9 miliarde bep (din care OMV Petrom 839 milioane boe). Rezervele din Neptun Deep sunt estimate între 40 și 80 de miliarde metri cubi. În scenariul pozitiv, pragul superior de 80 de miliarde metri cubi echivalează cu 483 de milioane de bep, din care numai jumătate aparține OMV Petrom (241,5 milioane bep). Ceea ce ar însemna o majorare cu 11-12% a rezervelor dovedite și probabile ale OMV, respectiv cu 28% în cazul OMV Petrom.

Rezervele potențiale maxime din Neptun Deep - 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil

Parlamentarii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților par a nu lua în serios amenințarea americanilor de la Exxon că se vor retrage din România în cazul în care va fi modificată legislația fiscală și eliminate scutirile de care beneficiază producția offshore de la impozitul de 60-80% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor și de la cel de 0,5% din valoarea producției.

Deputații consideră probabil că, după ce au investit aproximativ un miliard de dolari în Neptun Deep, americanii sunt prizonieri în acest proiect. Numai că suma a fost investită în 10 ani, iar numai în 2017, cheltuielile de explorare ale Exxon au fost de 17 miliarde de dolari.

Rezervele maxime aferente Neptun Deep, de 241,5 milioane bep partea Exxon, reprezintă aproximativ 1% din rezervele companiei la finalul lui 2017, de 22,12 miliarde bep și aproximativ 2,6% din rezervele dovedite de gaze deținute de ExxonMobil la nivel global.

În 2017, numai în Europa, Exxon a produs gaz echivalent a 185 milioane bep, de zece ori mai mult decât producția anuală potențială a Neptun Deep de 18 milioane bep (echivalentul a jumătate din cei 6,3 miliarde metri cubi anunțați de Richard Tusker).

În plus, Exxon este implicat în dezvoltarea unor proiecte offshore mult mai importante decât Neptun Deep. În 2017, ExxonMobil și-a extins rezervele cu 9,8 miliarde boe, din care un perimetru din Guyana a adăugat 3,2 miliarde boe (de 13 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deep), iar un altul din apele teritoriale ale Braziliei alte 2 miliarde boe (de 8 ori mai mult decât ar adăuga Neptun Deeep).

Gazul din Marea Neagră reprezintă sub 1% din rezervele dovedite ale Gazprom

Dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră mai este prezentată și ca o soluție la dependența accentuată a statelor UE de gazul rusesc. Acesta este și motivul pentru care analiștii și politicienii, inclusiv Liviu Dragnea, invocă implicarea Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în dezbaterea internă pe marginea gazului din Marea Neagră.

Cele 6,3 miliarde de metri cubi care ar fi produși anual de ExxonMobil și OMV Petrom sau cei 9-10 miliarde anunțați de ANRM ca producție totală anuală potențială de gaz din Marea Neagră de-abia ar ajunge pentru compensarea scăderii naturale a producției pe Vechiul Continent. Sau, dacă ar fi exportat tot gazul din Marea Neagră în Ungaria, de-abia ar asigura consumul acesteia.

Anul trecut, statele europene au importat un volum record de gaz din Rusia, de 194,4 miliarde de metri cubi, adică tot atât cât crede ANRM să ar fi rezervele din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, anual gazul produs în Marea Neagră ar putea substitui maxim 4% din gazul exportat de ruși în UE.

În timp ce oficiali români se laudă cu o potențială producție anuală offshore de 9-10 miliarde metri cubi, în 2017 Rusia a produs 691 miliarde metri cubi, din care Gazprom 472,1 miliarde metri cubi.

În ceea ce privește rezervele dovedite, cele 1,2 miliarde bep (echivalent a 200 de miliarde metri cubi) din Marea Neagră reprezintă o cantitate insignifiantă raportată la rezervele dovedite și probabile ale Gazprom de 155 miliarde bep (rezerve dovedite - 133 miliarde bep).

Gazul rusesc va concura producția din MArea Neagră. Gazprom își împrumută subsidiara South Stream care se ocupă de construcția TurkStream cu 2,5 miliarde de dolari

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 11 June 2018 09:14

GazpromÎn timp ce proiectul BRUA este în continuare blocat în proceduri birocratice și orgolii naționale, gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va credita subsidiara South Stream Transport B.V. cu 2,5 miliarde de dolari (2,14 miliarde de euro), care, în prezent se ocupă de construcția porțiunii submarine a gazoductului TurkStream, care va transporta gaze din Rusia în Turcia și apoi în sud-estul Europei.

Potrivit Reuters, rata dobânzii a împrumutului acodat de Gazprom subsidiarei sale va fi de 3,98%, iar acesta va ajunge la maturitate pe 30 decembrie 2023.

Recent, președintele Turciei Tayyip Erdogan a anunțat că a semnat o înțelegere prin care obține un discount de peste 10% pentru gazele naturale importate din Rusia. În schimb, Turcia va permite Gazprom construcția unei conducte de gaze naturale onshore care să permită exportul de gaze rusești către Europa.

Primul gazoduct al TurkStream este destinat consumatorilor turci, în timp ce cel de-al doilea va furniza gaz în Europa de sud și sud-est. Fiecare Gazoduct va avea o capacitate de transport de 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

La începutul lunii februarie, vicepreședintele companiei ruse, Alexander Medvedev, a anunțat la Viena că cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor fi transportate de Gazprom către Europa prin una din cele două conducte TurkStream ar putea avea ca destinație finală Baumgarten, terminalul OMV, principalul acționar al OMV Petrom, din Austria.

Interesant este că și proiectul BRUA, finanțat de Uniunea Europeană, are același obiectiv, intenționând să asigure transportul gazelor din Orientul Mijlociu prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria la terminalul operat de OMV. Cu alte cuvinte, gazul extras din Marea Neagră, inclusiv de OMV, va concura cu cel exportat de Gazprom printr-una din conductele TurkStream.

Prima acțiune oficială a Ucrainei pentru importul de gaze din România: Ukrtransgaz a lansat o procedură de evaluare a cererii de piață pentru gazul transportat pe conducta Isaccea-Orlivka

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 29 March 2018 09:37

Ucraina-retea de transport gazePosibilitatea ca Ucraina să importe gaze naturale prin sistemul de transport din România, operat de Transgaz, este din ce în ce mai ridicată, operatorul de transport ucrainean, Ukrtransgaz lansând recent o procedură de evaluare a cererii de piață pentru capacitățile de intrare în Ucraina din România prin intermediul conductei trans-balcanice. Scopul acesteia: evaluarea posibilității importării de gaze din viitoarea producție din Marea Neagră, ca și a gazelor transportate în Europa prin TANAP și Turkish Stream.

De ce este important: În contextul diferendului pe care-l au cu Gazprom, care a anunțat că nu va mai furniza gaze Ucrainei, au mai existat declarații ale oficialilor ucraineni privind posibilitatea importului de gaze din România, însă aceasta este prima acțiune oficială în acest sens. Cu alte cuvinte, de la vorbe, ucrainenii au trecut și la fapte.

Ce mai este interesant: Anunțul Ukrtransgaz apare la puțin timp după o declarație importantă a reprezentanților OMV, compania-mamă a OMV Petrom, potrivit căreia nu este obligatoriu ca gazele care vor fi extrase din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil să fie exportate integral în Vest, în condițiile în care este foarte posibil ca gazoductul internațional BRUA să se oprească în Ungaria, și nu în Austria, cum era preconizat inițial.

Ukrtransgaz a precizat că termenul de depunere al cererilor va fi 30 martie-30 aprilie 2018, compania urmând a publica rezultatele evaluării până la data de 1 iunie 2018.

"Ukrtransgaz lansează procedura de evaluare fără caracter obligatoriu pentru a studia cererea actorilor de pe piața internă și ai celor din țările adiacente pentru capacitatea de transport din punctul de intrare Isaccea-Orlivka (conducta Transit 1) pe direcția România-Ucraina.

Rezultatele evaluării cererii de piață vor sta la baza unei eventuale decizii viitoare a Ukrtransgaz privind declanșarea unei proceduri de rezervare a capacității de transport fermă în punctul Isaccea-Orlivka, precizează compania ucraineană.

Potrivit Ukrtransgaz, ca urmare a dezvoltării preconizate a producției de gaze naturale offshore în România și a finalizării construcției conductelor TANAP și Turkish Stream, posibilitatea de a transporta gaze naturale de-a lungul rutei România-Ucraina va avea o importanță strategică, deoarece va crea o un coridor bi-direcțional sud-nord și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice.

În plus, infrastructura existentă a conductelor trans-balcanice va asigura soluția cea mai rentabilă pentru transportul de gaze din regiune, susține Ukrtransgaz , într-un comunicat de presă.

Transit 1 este una dintre cele 3 conducte principale ale traseului trans-balcanic, care este utilizat în prezent pentru transportul gazelor naturale, prin România către Bulgaria.

Contractul de rezervare al conductei a expirat în 2016, însă operarea conductei în conformitate cu reglementările UE va fi posibilă numai după expirarea contractului de tranzit între Naftogaz și Gazprom la sfârșitul anului 2019.

"Atunci când conducta Transit-1 va deveni bidirecțională, aceasta va deschide posibilitatea de a transporta până la 5 miliarde de metri cub anual pentru acoperirea atât a necesităților uriașei piețe a gazelor naturale ucrainene, cât și a piețelor din statele din Europa Centrală și de Est prin sistemul de transport ucrainean.

Transgaz pare a fi pe aceeași lungime de undă cu operatorul ucrainean, și intenționează să să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro, iar termenul de punere în funcțiune, peste 7 ani, în 2025, dată care se suprapune cu estimările privind intrarea în producție a proiectului de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul va consta în construirea unei conducte de transport gaze naturale și a instalațiilor aferente, pe direcția Gherăești – Siret, construirea unei stații de măsurare gaze transfrontalieră, precum și în amplificarea stațiilor de comprimare existente Onești și Gherăești, dacă va fi cazul.

Chiar dacă Transgaz precizează că nu a luat încă decizia finală de investiție cu privire la acest proiect, este de remarcat faptul că acesta nu este singurul proiect Transgaz legat de interconectarea cu Ucraina. Potrivit documentului citat, “Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia. Este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale.”

În România, prima tentativă de testare a cererii din partea potenţialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore concesionate în Marea Neagră de compania petrolieră Black Sea Oil & Gas s-a soldat cu un eşec, cererile de rezervare de capacitate de transport pe eventuala noua conductă care ar urma să fie construită pentru a prelua respectivele gaze de la ţărm prin viitorul punct de intrare din zona localităţii Vadu şi să le introducă în sistemul naţional nerespectând cerinţele Transgaz.

În martie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un Regulament care prevede că producătorii şi furnizorii de gaze naturale potenţial beneficiari ai proiectelor de extindere a conductelor magistrale trebuie să garanteze operatorilor de transport că îşi vor recupera investiţiile în extindere din creşterea cantităţilor de gaze transportate şi că nu vor fi obligaţi să majoreze în acest scop tarifele de transport, ca urmare a cererii insuficiente.

OMV a cedat Gazprom 38,5% din OMV (NORGE) SA în schimbul unei participațiuni de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian de la Uregoy

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 December 2016 13:47

OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV AG și Gazprom au semnat miercuri acordul de bază privind schimbul de active prin care austriecii cedează rușilor, în schimbul unei participații de 24,5% la dezvoltarea zăcământului siberian Uregoy, o participație minoritară de 38,5% la OMV (NORGE) AS, subsidiara austriecilor din Norvegia.

OMV infirmă astfel, oficial, zvonurile apărute “pe surse” în presa românească, potrivit cărora schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar fi vizat activități ale austriecilor din România.

CEO-ul OMV Reiner Seele și cel al Gazprom Alexei Miller au semnat acordul de bază în prezența ministrului austriac al finanțelor Hans Jörg Schelling și adjunctului ministrului rus al anergiei, Anatoly Yanovsky.

În urmă cu peste jumătate de an, în mai multe publicații din România au apărut știri “pe surse”, potrivit cărora, OMV ar intenționa să efectueze un schimb de active cu Gazprom, o parte din aceste active urmând a fi situate în România. OMV și Petrom au infirmat categoric zvonurile, noul CEO al companiei austriece, Rainer Seele, efectuând și o vizită în România, unde a ținut o conferință de presă, reiterând că schimbul de active dintre OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei.

Miercuri, Comitetul de Supraveghere al OMV a aprobat schimbul de active cu Gazprom care confirmă declarațiile CEO-ului Rainer Seele.

Schimbul aprobat miercuri vizează achiziționarea de către OMV a unei participații de 24,98% din zăcământul de gaz și condensat Uregoy (Siberia - fazele de dezvoltare Achimov IV și V) în schimbul unei participații de 38,5% din OMV (NORGE) AS, care va fi cedată Gazprom.

Tranzacția ar urma să se facă fără a fi implicat vreun transfer de bani, cu excepția unor ajustări de plăți potențiale, dacă va fi cazul. Data efectivă de efectuare a tranzacției este 1 ianuarie 2017.

Acordul de Bază conține principiile esențiale și modul în care se va desfășura schimbului de active. Executarea și implementarea tranzacției sunt condiționate de convenirea unui nou acord pe tema documentației finale, a aprobărilor instituțiilor de reglementare și a conducerilor corporative ale celor două companii. Semnarea documentelor finale este prevăzută pentru mijlocul anului viitor, se precizează într-un comunicat OMV AG.

În urma acestei tranzacții, rezervele de gaze ale OMV se vor majora cu aproximativ 560 milioane de barili echivalent petrol, reprezentând procentul din producția estimată până la finalul contractului, 2039. OMV se așteaptă ca producția zăcământului Uregoy să înceapă în 2019 și să ajungă la un nivel de 80.000 de barili pe zi (partea OMV AG) în 2025. Partea de investiții pe care OMV și-a asumat-o în urma acestui transfer este de 0,9 miliarde de euro în perioada 2017-2039.

Gazprom, în schimb, va achiziționa o participație minoritară (38,5%) din subsidiara norvegiană a OMV, care deține 32 de licențe în diverse parteneriate, dintre care 5 sunt operate de OMV. Producția pe primele 9 luni ale anului a OMV (NORGE) AS a fost de 67.000 barili echivalent petrol pe zi.

Pe lângă acordul privind activele din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, în luna mai, cei doi CEO, Seele (OMV) și Miller (Gazprom) au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către compania austriacă. În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen. A mai fost parafat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Recent, OMV a ajuns la un acord privind vânzarea subsidiarei sale din Marea Britanie, OMV (U.K.) Limited, către Siccar Point Energy Limited, Aberdeen, contra unei sume estimate la un miliard de dolari.

UE va avea drept de veto pe tema acordurilor bilaterale semnate de statele membre cu terți în domeniul gazelor naturale

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 07 June 2016 11:13

gazprom steagConsiliul European a decis luni, 6 iunie, ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. ÎN ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.

Decizia a fost luată, potrivit Euractiv, la o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre la Luxembourg, care au decis să acorde undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom.

În decembrie 2013, Comisia Europeană a constatat că toate acordurile bilaterale semnate în vederea construirii South Stream între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria încalcă legislația europeană. Poriectul a fost abandonat în decembrie 2014.

Drept de veto a priori al CE

Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.

Potrivit noilor prevederi, Comisia va avea un drept de veto a priori asupra acordurilor semnate de statele membre, care vor fi obligate să informeze executivul european în legătură cu proiectele care ar putea fi subiectul unui acord cu state non-membre ale uniunii înainte semnării respectivelor acorduri. În plus, Comisia va fi informată despre evoluția fiecărei etrape de negociere a proiectelor legate de gazul natural.

În ceea ce privește proiectele care nu sunt legate de furnizarea și transportul de gaz natural, rămâne la latitudinea statelor dacă vor sau nu să solicite Comisiei o analiză a priori.

Următoarea etapă în vederea implementării acestei reglementări este demararea de negocieri între membrii Consiliului European și cei ai Parlamentului European.

România ar pute fi obligată să alimenteze cu prioritate cu gaze și energie consumatorii casnici din alte state în detrimetul propriei industrii

Totodată, consiliul a dat undă verde și planurilor regionale preventive de acțiune și de urgență propuse de Comisie în vederea atenuării efectelor unor eventuale întreruperi majore a livrărilor de gaz. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2014, statele din Europa Centrală și de Sud, ca și cele baltice sunt extrem de vulnerabile la acest fenomen.

Potrivit unui principiu de solidaritate, statele vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii.

Statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze cu curent clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.

Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională î domeniu, miniștrii n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.

Oficial: OMV cedează Gazprom active din Marea Nordului, și nu din România

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 01 April 2016 15:37

OMV Marea BarentsSchimbul de active dintre OMV, principalul acționar al OMV Petrom, nu vizează active din România, ci active ale OMV din Marea Nordului și Marea Norvegiei, a anunțat CEO-ul OMV, RAiner Seele, în cadrul unei conferințe de presă comune cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit Reuters, CEO-ul Gazprom a declarat, la rândul său, că schimbul de active va fi finalizat până la finalul acestui an.

 

Cu ocazia întâlnirii de la Sankt Petersburg cei doi oficiali au semnat mai multe documente menite a întări cooperarea strategică dintre cele două companii.

Pe lângă acordul privind schimbul de active din Marea Nordului și Marea Norvegiei deținute de OMV, Seele și MIller au mai parafat și un document potrivit căruia Gazprom va vinde în 2016 către OMV petrol de tip REBCO (Russian Export Blend Crude Oil), suportând totodată costurile de transport și de încărcare, nefiind exclusă nici vânzarea de petrol de tip SILCO către OMV:

În plus, șefii Gazprom și OMV au semnat un acord de parteneriat și cooperare știițifico-tehnologică în domeniile producției de gaz, a transportului, procesării, securității industriale și informaționale, eficienței energetice, protecției mediului și a energiei bazate pe hidrogen.

A fost semnat și un acord cultural, prin care cele două companii vor sponsoriza, în primă fază, evenimente culturale desfășurate la Sankt Petersburg și Viena.

Presa din România, dar și cea din Austria, a speculat îndelung pe această temă, existând temeri că OMV ar putea ceda către gigantul rus operațiunile de rafinare din cele două state.

 

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.

 

Ucraina preferă să cumpere gaz din UE, cu 15 $ mai ieftin decât cel oferit de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 01 April 2016 12:00

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina poate cumpăra gaz din Uniunea Europeană la un preț de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în condițiile în care Rusia i-a oferit un preț mai mare, de 185 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat ministrul ucrainean al Industriei energetice și a Cărbunelui, Volodimir Demchishin, citat de Sputnik.

“Putem cumpăra gaz din Europa cu 170 de dlari. Rusia ne-a oferit un preț de 185 dolari pe gazul pe care l-am achiziționa de la ei începând cu 1 aprilie. Chiar și dacă am plăti același preț, 185 dolari, pentru gazul european, ar fi mai avantajos pentru noi. Din punct de vedere tehnic este evident. Și partea rusă poate efectua aceste calcule”, a afirmat Demchishin, înainte de a participa la Summit-ul Securității Nucleare de la Washington.

Anul trecut Rusia a oferit mai multe reduceri de preț părții ucrainene, care a achitat 329 dolari pe mia de metri cubi în primul trimestru, 247,18 dolari în cel de-al doilea trimestru, 247,17 dolari în cel de-al treilea și 227,36 dolari în ultimul trimestru al anului.

În luna octombrie a anului trecut, compania de stat importatoare de gaz Naftogaz, a anunțat că și-a încheiat importul de gaz din Rusia și că orice reluare a acestuia depinde de prețul solicitat de Gazprom. Luna următoare, Ucraina a anunțat că nu mai intenționează să achiziționeze gaz rusesc ca urmare a prețului mai competitiv obținut de la partenerii săi europeni.

CEO OMV: Operațiunile de rafinare, inclusiv cele din România, nu sunt subiectul schimbului de active convenit cu GAZPROM

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 31 March 2016 11:00

pk-omv-ag-ergebnis-halbjahr-seeleZiariștii români pot dormi în sfârșit liniștiți, CEO-ul OMV, Rainer Seele, negând categoric includerea operațiunilor de rafinare, inclusiv cele din România, în schimbul de active convenit cu Gazprom pentru obținerea unei participații la zăcămintele companiei ruse din Siberia.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, și gigantul rus Gazprom ar putea anunța vineri care sunt activele pe care OMV le va ceda companiei rusești în schimbul unei participații la zăcămintele de petrol și gaze din Siberia.

"Vă rog să încetați speculațiile. Vom purta discuțiile în așa fel încât rafinăria de la Schwechat să nu fie afectată. Nu suntem interesați de cooperarea cu Gazprom în sectorul de rafinare. Acest lucru se aplică atât pentru Schwechat, cât și pentru rafinăria de la Burghausen, precum și pentru operațiunile de rafinare din România", a declarat Rainer Seele, la o întâlnire cu personalul rafinăriei Schwechat, precizând însă că declarații concrete cu privire la schimbul de active vor fi susținute abia după ce contractul cu Gazprom va fi semnat.

OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia, conform Agerpres.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%. Ministerul Economiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2,03%, iar 6,21% sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie).

Schimbul de active cu Gazprom este considerat a fi vital pentru OMV de către CEO-ul Seele pentru reducerea costurilor de producție ale companiei austriece, în condițiile prăbușirii prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale, acesta declarând că "nu există un plan B" pentru cazul în care nu se va ajunge la un acord.

Ministrul Energiei din Rusia a declarat că schimbul de active ar putea include zăcăminte de petrol și gaze deținute de OMV în "țări terțe" sau proiecte energetice și de infrastructură din Austria. OMV are operațiuni de explorare și producție în derulare în Marea Nordului, România, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstab, Namibia și Madagascar, precum și operațiuni suspendate în Libia și Yemen.

În ianuarie anul acesta, OMV a declarat că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor.

În septembrie anul trecut, Gazprom a semnat un acord cu OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.

La finalul lunii noiembrie 2015, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Recent, România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare.

În iunie 2014, Reuters a transmis că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, însă informația nu s-a confirmat. OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, cele americane suferă

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 March 2016 11:53

o-rubla-mai-slaba-profit-mai-mare-pentru-gigantii-energetici-rusCompaniile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a costurilor scăzute de producție și, implict, a deprecierii rublei, arată o analiză Forbes.

Spre surprinderea multora, care au pus evoluția prețului petrolului pe seama unei conspirații a guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA) menită a pune în genunchi Rusia, prin intermediul principalilor contribuabili la buget, companiile energetice, firmele care suferă cel mai mult de pe urma scăderii prețului petrolului la sub 40 de dolari barilul sunt cele americane, și nu cele rusești.

Agenția de rating Fitch a anunțat în această săptămână că niciuna din companiile importante din domeniul energetic din Rusia nu va fi retrogradată. Asta în timp ce, săptămâna trecută, concurenții de la Standard & Poor’s au anunțat că numai puțin de 29% din creanțele neperformante din SUA aparțin sectorului de petrol și gaze.

79,6% - credite neperformante în industria petrolieră din SUA

În rândul industriei, procentul de credite neperformante în total credite este de 79,6%, mai mare decât procentul înregistrat în 2009, pe timpul crizei financiare, de 70%.

Numai în ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii.

Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 6-12 luni, la BBB-.

Deprecierea rublei vs întărirea dolarului

Explicațiile evoluției peste așteptări a companiilor ruse țin de politica monetară adoptată de Banca Centrală a Rusiei, care a adoptat la finalul anului 2014 un regim de flotare liberă. În primul rând, companiile petroliere din Rusia au un cost de producție al barilului de petrol mult sub cel al companiilor americane. Și forța de muncă din Rusia este una mult mai ieftină decât cea din SUA. Deprecierea monedei naționale nu a făcut altceva decât să păstreze avantajul competitiv al companiilor ruse. Atât principale costuri de producție (mai ales după impunerea embargoului occidental, care a determinat companiile rusești să găsească factori de producție substituibili pe piața internă), cât și costul cu forța de muncă sunt suportate de companiile rusești în ruble. Cum rubla s-a depreciat în ritm cu cel al scăderii prețului petrolului, se poate spune că respectivele companii și-au micșorat costurile în ritm cu prețul petrolului, implicit cu veniturile din comercializarea acestuia și a produselor din țiței, venituri încasate în dolari.

Companiile americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de om parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat.

Marja de profit a companiilor rusești - în creștere

Rubla s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, cursul de schimb rublă/dolar s-a situat undeva în media a 60 de ruble pentru un dolar.

De altfel, Sberbank anticipează că o revenire a petrolului sub nivelul de 30 de dolari pe baril ar fi dublată de o depreciere a rublei la 82 de ruble pentru un dolar, depreciere suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor rusești.

În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.

Inflația - la maximul ultimilor 13 ani

Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.

Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Potrivit Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.

Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol

Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.

un-rus-obisnuit-castiga-lunar-10-barili-de-petrol

Principalul pericol pentru companiile ruse - propriul guvern

Dacă au reușit să trecă cu bine de problemele externe, companiile rusești s-ar putea să nu poată face față viitoarelor probleme puse chiar de propriul lor guvern. Astfel, începând din acest an, executivul de la Moscova a decis să modifice Codul Fiscal, în detrimentul companiilor petroliere. Astfel, în acest an acestea ar urma să plătească taxe și impozite suplimentare în valoare de 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari). Potrivit New York Times, Kremlinul ia în calcul o majorare suplimentară a taxelor petroliere pentru 2017, care ar majora povara fiscală impusă industriei cu 11 miliarde de dolari.

Sistemul de impozitare al industriei petroliere este unul progresiv, care ține cont de evoluția prețului petrolului. Astfel, la un preț al barilului de 100 de dolari, 74 de dolari iau calea bugetului de stat, iar 26 de dolari rămân companiilor, susține banca de investiții moscovită, Renaissance. La un preț de 35 dolari pe baril, statul rus mai încasează taxe și impozite de la industria petrolieră de doar 17 dolari pe baril, companiile rămânând cu 18 dolari.

Costul producerii și transportului unui baril de petrol în Rusia - 15 dolari

Potrivit Renaissance, costul producerii și transportului unui baril de petrol este de 15 dolari în Rusia. Dacă sunt adăugați cei 17 dolari reprezentând taxe și impozite, rezultă că industria petrolieră trebuie să se mulțumească cu un profit de 3 dolari pe baril. O nouă majorare de taxe riscă însă să evaporeze și această mică marjă, lucru de care este conștient și președintele rus Vladimir Putin, care deocamdată pare indecis. El ezită între nevoile mai urgente ale prezentului, ale bugetului de stat, și viitorul producției petroliere a Rusiei. Deja, în termeni reali, investițiile din industria petrolieră din Rusia s-au diminuat considerabil. În termeni nominali ele au crescut cu 11%, sub rata inflației de 12,9%. Deși Lukoil a anunțat o majorare a investițiilor în ruble, dacă acestea sunt exprimate în dolari dolari, de exemplu, compania rusă a investit anul trecut 9 miliarde de dolari, în scădere cu 1,5 miliarde față de anul precedent. {jathumbnailoff}

Turcia apelează la o curte de arbitraj pentru obținerea unei reduceri de preț la gazul furnizat de Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 October 2015 11:02

Turk StreamTurcia a deschis o acțiune legală împotriva Gazprom pe tema prețului gazului importat din Rusia, decizia autorităților de la Ankara fiind o ultimă dovadă a deteriorării relațiilor dintre cele două state în urma deciziei Rusiei de a bombarda Siria,

Informația, publicată de Financial Times, a fost confirmată de Gazprom, care a mai precizat că monopolul de stat turc Botas a solicitat judecarea diferendului la o curte de arbitraj internațională

Potrivit Botas, în luna decembrie a anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum ce conținea un discount asupra valorii căruia celele două părți urmau să se pună de acord, însă între timp nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Cum acordul privind nivelul discount-ului nu a fost semnat, Botas se crede îndreptățită să solicite un arbitraj pe această temă.

Decizia Botas intervine într-un moment extrem de delicat al relațiilor diplomatice dintre cele două state. La începutul acestei luni, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat dur încălcarea de către aviația militară rusă a spațiului aerian al Turciei (în vederea bombardării Siriei) și a amenințat că Ankara ar putea cumpăra gaz natural de la alți furnizori.

Turcia este cea de-a doua piață de export a Gazprom, după cea germană, anul trecut importând numai puțin de 27,3 miliarde metri cubi de gaze. Jumătate din importurile de gaze ale Turciei sunt furnizate de Gazprom.

Cele două state nu au ajuns încă la un acord pe tema construirii rutei de transport de gaze alternative la South Stream, Turkish Stream, în pofida faptului că negociază de lună pe această temă. Turcia condiționează realizarea gazoductului de acordarea unui discount de 10,25% la prețul gazului importat din Rusia, discount acceptat verbal de Moscova, însă până în prezent niciun acord nu a fost semnat.

De altfel, nici relațiile dintre Gazprom și guvernul turc nu sunt extrem de prietenoase, șeful gigantului rus,m Alexei Miler refuzând cererea Turciei de a majora volumul de gaze transportat prin actualul gazoduct, Blue Stream, invocând faptul că volumul poate fi majorat doar dacă se construiește Turk Stream.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanova recunoscut că cererea de arbitraj a Botas este una normală, fiind prevăzută în termenii contractuali dintre cele două părți. El a precizat însă că există și posibilitatea ajungerii la un acord înainte de a se ajunge în fața unei curți de arbitraj internațional.

România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 02 October 2015 10:10

BASF GazpromRomânia va putea importa, dacă va mai avea nevoie, gaze direct de la o companie deținută în proporție de 100% de Gazprom, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug (WIEE), și nu prin intermediari, în urma finalizării tranzacției dintre gigantul german BASF și cel rus, prin care s-a efectuat un schimb de active între cele două companii.

Compania germană BASF a încheiat miercuri, prin intermediul subsidiarei Wintershall, schimbul de active convenit la la finalul anului 2013 cu Gazprom, în urma căruia Wintershall a obținut o participație de 25,01% într-un proiect de exploatare petrolieră din Rusia siberiană, Uregoi.

În schimbul participației la dezvoltarea perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul Urengoi din Rusia, Wintershall a transferat către Gazprom activitățile de stocare și tranzacții de gaze naturale administrate în comun cu grupul rus, inclusiv pachetele de 50% din acțiunile deținute la companiile WINGAS, WIEH (Wintershall Erdgas Handelshaus Berlin) și WIEE (Wintershall Erdgas Handelshaus Zug), precum și participația la compania Astora, care administrează mai multe depozite de gaze din localitățile germane Rehden și Jemgum, se arată într-un comunicat al Wintershall.

"Împreună, aceste operațiuni au contribuit cu circa 12,2 miliarde de euro la vânzările BASF din anul 2014 și cu aproximativ 260 milioane la EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, taxelor, deprecierilor și amortizărilor) grupului", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

În primul semestru al anului, operațiunile transferate către Gazprom au avut un aport de 7,2 miliarde de euro la vânzările grupului și de 240 milioane la profitul EBITDA.

OMV vrea un schimb de active cu Gazprom, similar cu cel al BASF

Tot o participațiune la proiectul Uregoi țintește și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, care recent a anunțat că a semnat un acord cu detalii confidențiale similar celui parafat cu BASF în urmă cu 2 ani, prin care cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoi).

Intenția OMV nu este surprinzătoare, noul său CEO fiind fostul șef al Wintershall, Rainer Seele, artizanul schimbului de active al BASF cu Gazprom.

Potrivit publicației austriece Kurier, citate de Profit.ro, OMV le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom și o parte din rafinăria Schwechat, de lângă Viena, în schimbul participării în proiectul din Siberia. Rafinăria Schwechat este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.

România putea importa gaze direct de la Gazprom

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi putut importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit din această săptămână de facto proprietatea 100% a Gazprom.

România nu putea exporta gaz prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Potrivit Energy Report, atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Deși teoretic, România ar fi putut exporta gaze către sudul Europei, practic, nu putea, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine.

Situația s-ar putea schimba, în urma anunțului făcut de Ministerul de externe, potrivit căruia acordul internațional extrem de important între România și Federația Rusă cu privire la importul în și tranzitul prin România al gazelor naturale rusești va ieși din vigoare la finalul acestui an, iar un altul, similar, va expira la 31 decembrie 2016.

România nu pare dispusă să prelungească monopolul de transport acordat Gazprom în Dobrogea

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Afacerilor Externe, la 31 decembrie 2015 va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România.

Potrivit Profit.ro, convenția a fost semnată la Moscova la 25 octombrie 1996 și aprobată prin HG 1.369/1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ulterior, convenția a fost amendată prin HG 656/2001, semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase.

În plus, la finalul anului viitor, va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987. 

"(...) părțile au îndeplinit procedurile legale necesare privind ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos", se precizează în preambulul ordinului emis de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de secretarul de stat George Ciamba.

Avem putere mare de renegociere când nu ne mai trebuie gaze rusești

Între timp, însă, ca urmare a reducerii ample a consumului de gaze al României, cauzat în primul rând de dezindustrializare, amplificată și de criza economică, importurile de gaze din Rusia s-au redus masiv. Totodată, s-au diminuat semnificativ prețurile de import, atât ca urmare a scăderii cererii, cât și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, contractele pe termen lung ale Gazprom prevăzând, de cele mai multe ori, indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, cu un decalaj de câteva luni.

Potrivit ANRE, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum. Scăderi masive față de anii anteriori, cum ar fi 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum. De anul viitor am putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.

Și prețul importurile de gaze rusești a scăzut corespunzător. Astfel, în februarie 2015, gazele de import costau, în medie, 372 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu aproape 10% față de prețul din februarie 2013.

 

Gazprom a trimis propuneri menite a aplana diferendul cu CE

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 21 September 2015 18:42

GazpromGazprom a avansat luni Comisiei Europene o serie de propuneri menite a încheia diferendul cu Bruxelles-ul înainte de a fi supusă unor amenzi și penalități din partea autorităților europene ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora gigantul rus a impus prețuri și condiții “neconcurențiale” mai multor state din Europa Centrală și de Est.

Comisia Europeană “confirmă că a primit o serie de propuneri de la Gazprom, propuneri pe care le va analiza cu atenție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Ricardo Cardoso, citat de Bloomberg.

Cardoso a confirmat astfel o informație publicată în premieră de agenția rusă Interfax.

Gigantul rus avea ca termen pentru un răspuns formal la acuzațiile de anti-concurențialitate venite din parte CE data de 28 septembrie.

Informația a fost confirmată și de vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev, care a precizat, potrivit Sputnik, că gigantul rus a “trimis Bruxelles-ului propunerile sale pentru ajungerea la un acord pe tema acuzațiilor care i-au fost aduse, În viitorul apropiat vom purta o discuție cu comisarul european pentru competiție, Margrethe Vestager”.

În luna aprilie, CE a transmis o plângere oficială companiei oficiale, acuzând-o că practică prețuri neconcurențiale în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

 

Ucraina și Slovacia despre Nord Stream 2: Trădare să fie, dar s-o știm și noi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 September 2015 13:26

imSemnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

OMV a semnat 2 acorduri cu Gazprom, unul vizând Nord Steam 2, celălalt “proiectele pe termen lung” dintre cele 2 companii

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 04 September 2015 10:08

 OMV-GAZPROM-SUJET 1434632767366776 v0 lOMV, principalul acționar al OMV Petrom, a semnat ieri la Vladivostok două importante documente cu gigantul rus Gazprom. Primul vizează acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 și a fost semnat de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMB, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Acord cu detalii confidențiale

Cel de-al doilea document semnat numai de CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, și cel al OMV, Rainer Seele, vizează proiectele de business pe termen lung dintre cele două companii.

Cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoy), participare componentă a unui schimb de active efectuat între Gazprom și OMV. Dacă înțelegerea va fi parafată, OMV va achiziționa o participațiune de 24,98% din proiect, în schimbul unei cedării unei participațiuni la activele OMV către Gazporm.

Potrivit CEO-ului OMV, Rainer Seele “acest acord este un alt pas de-a lungul întregului lanț valoric dintre OMV și Gazprom. Importăm gaz din Rusia pentru consumatorii noștri europeni. Investim înpreună în asigurarea securității ofertei de gaz realizând proiectul Nord Stream 2 și mne extindem parteneriatul către producția de gaz natural în Siberia.”

Potrivit OMV, celelalte detalii ale acordului semnat între cei doi președinți sunt confidențiale.

 

SUA înăsprește sancțiunile față de Rusia și interzice Shell colaborarea cu Gazprom la un proiect de gaze naturale lichefiate

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 10 August 2015 13:20

Sakhalin-2Autoritățile de la Washington au adăugat pe lista de entități vizate de sancțiunile economice americane contra Rusiei unul dintre cele mai mari câmpuri offshore rusești de hidrocarburi, ceea ce ar putea împiedica participarea gigantului petrolier Royal Dutch Shell la un proiect comun cu Gazprom de export de gaze naturale lichefiate, gaze extrase din perimetrul respectiv.

Potrivit unui anunț al Departamentului pentru Comerț de la Washington, se interzice transportul de echipamente și tehnologie de proveniență americană către câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, situat în largul coastei de est a Rusiei. Asta înseamnă că nici o piesă de echipament care are mai mult de 25% din elemente produse în SUA nu poate fi utilizată pentru dezvoltarea zăcămintelor de la Yuzhno-Kirinskoye.

Este o premieră în ceea ce privește sancțiunile individuale dictate de americani contra entităților rusești. Până în prezent, lista entităților vizate de sancțiuni cuprindea doar companii și persoane, nu și locații cu resurse naturale, cum este câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye.

De asemenea, atât SUA, cât și UE, au interzis, în septembrie 2014, companiilor petroliere să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia.

Respectivele sancțiuni au împiedicat participarea celor de la ExxonMobil la un proiect de explorare din regiunea arctică, ce prevedea lucrări de foraj în valoare de circa 1 miliard de dolari.

Sahalin-2

"Avem de a face cu o înăsprire graduală a sancțiunilor. Mă aștept ca aceasta să se intensifice", spune Doug Jacobson, avocat specializat în sancțiuni internaționale la Jacobson Burton LLC din Washington, citat de Bloomberg.

Săptămâna trecută, CEO-ul Royal Dutch Shell, Ben Van Beurden, a declarat că Shell ar putea primi o participație la câmpul offshore de hidrocarburi Yuzhno-Kirinskoye, deținut de Gazprom, ca parte a unui posibil schimb de active cu compania rusă. Shell și Gazprom discută încă despre ce active vor fi oferite de Shell părții ruse, a precizat Van Beurden.

Perimetrul Yuzhno-Kirinskoye conține rezerve de gaze naturale estimate la 637 miliarde metri cubi, la care se adaugă 97 milioane de tone metrice de țiței și condensat. Resursele de gaze din perimetru vor alimenta o nouă fază de dezvoltare a terminalului de gaze naturale lichefiate Sahalin-2, controlat de Gazprom, la care Shell deține o participație de 27,5%. Potrivit CEO-ului Shell, livrările de la Sahalin-2 sunt echivalente cu 9% din consumul de gaze al Japoniei, cel mai mare importator de LNG al lumii.

Costurile mici bat sancțiunile

Mari companii petroliere occidentale precum Shell, BP și Total caută să capete tot mai mult acces la perimetre petroliere și gazeifere din Rusia, atrase de costurile de producție reduse și de proximitatea față de piețele de desfacere din Asia. Aceste avantaje compensează sancțiunile economice dictate împotriva Rusiei de autoritățile din SUA și UE.

De exemplu, costul mediu de producție al diviziei petroliere a Gazprom, Gazprom Neft, s-a cifrat la 5,66 dolari/baril echivalent petrol anul trecut. Spre comparație, Shell a avut un cost mediu de producție de 14,74 dolari/baril echivalent petrol, iar BP – de 9,41 dolari.

"Sunt din ce în ce mai puține active de explorare și producție de clasă mondială care pot fi operate la astfel de costuri reduse. De aceea, Rusia este o oportunitate extrem de atrăgătoare", spune Simon Leathers, director la BDO.

Producția de petrol și gaze a Shell a scăzut în 10 din ultimii 12 ani. Producția realizată în Rusia a reprezentat circa 5% din totalul de 3,08 milioane de barili pe zi realizat de Shell în 2014.

Shell a anunțat, recent, că va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă în 2015, dintr-un total de circa 100.000, şi va intensifica măsurile de reducere a costurilor, după ce declinul prelungit al cotaţiilor petrolului a contribuit la scăderea cu 35% a profitului grupului în trimestrul al doilea al acestui an.

Deprecierea rublei salvează Gazprom: producția de gaze ar putea bate un nou record negativ postsovietic în 2015, dar profitabilitatea se va menține

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 29 July 2015 09:31

Gazprom PoloniaProducția de gaze naturale a gigantului rus de stat Gazprom ar putea bate un nou record negativ postsovietic anul acesta, din cauza recesiunii în care se află economia Rusiei, a reducerii cererii din partea clienților europeni și a conflictului din Ucraina, însă profitul companiei va rămâne în bună măsură neafectat, întrucât deprecierea rublei va avea ca efect reducerea cheltuielilor.

Potrivit datelor Ministerului Economiei de la Moscova, citate de Financial Times, producția de gaze naturale a Gazprom a scăzut cu 13% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și ar putea ajunge la 414 miliarde metri cubi la nivelul întregului an curent, ceea ce ar însemna o reducere cu 6,7% față de 2014.

Dacă estimarea Ministerului rus al Economiei se va confirma, Gazprom ar consemna, anul acesta, cel mai slab nivel de producție de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și un rezultat mult sub planurile anunțate public de companie în luna mai, care vorbeau de o producție de 485 miliarde metri cubi, comentează Valeri Nestorov, analist al sectorului de petrol și gaze la Sberbank. Gazprom este urmașa fostului minister sovietic al Gazelor.

Și producția din 2014 a Gazprom, de 444 miliarde metri cubi, a reprezentat un record negativ postsovietic.

Analistul Sberbank estimează că reducerea producției, coroborată cu scăderea prețurilor la gaze naturale, va duce la un declin cu 27% al veniturilor Gazprom în 2015, până la 160 miliarde dolari, însă impactul asupra profitabilității va fi atenuat de deprecierea rublei, care a redus costurile companiei. Anul trecut, banii virați de Gazprom Trezoreriei de la Moscova au reprezentat 9% din veniturile bugetului de stat al Rusiei.

Cererea de gaze naturale a scăzut atât în Rusia, cât și la export. Vânzările de gaze către clienții din Europa, principala sursă de venit a gigantului controlat de statul rus, a scăzut cu 6,2% în primul semestru al anului, din cauza temperaturilor mari consemnate pe timpul iernii pe continent și a faptului că mulți consumatori și-au amânat achizițiile, așteptând scăderea prețurilor, indexate la cotațiile mondiale la țiței cu o întârziere de câteva luni.

Cererea internă a fost afectată de recesiune. Economiai Rusiei se va contracta cu 4,4% în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2014, a declarat, recent, ministrul Economiei din guvernul de la Moscova, Alexei Uliukaiev.

În plus, Gazprom a pierdut cotă de piață în favoarea unor producători ruși de mult mai mici dimensiuni. Ministerul Economiei estimează că cota de piață internă a Gazprom se va reduce la 66% anul acesta, de la peste 85% cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, Gazprom a pierdut mult și din piața ucraineană, una dintre cele mai importante pentru companie, cota de piață a rușilor scăzând de la 74% în 2014 la doar 37% în prima jumătate a lui 2015.

Nestorov a avertizat, totuși, că estimările Ministerului Economiei s-ar putea dovedi exagerat de pesimiste în privința producției Gazprom. El a arătat că, în ultimele câteva săptămâni, vânzările de gaze către Europa și-au revenit puternic, clienții europeni profitând de reducerea prețurilor.

Să vezi și să nu crezi: Gazprom a dat în judecată Turkmenistanul, acuzându-i pe turkmeni că îi impun prețuri prea mari la gaze

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 24 July 2015 15:42

TurkmengazGigantul rus de stat Gazprom a anunțat, vineri, că a reclamat Turkmengaz, compania energetică controlată de statul turkmen, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm, acuzând prețurile cu care turkmenii livrează gaze naturale rușilor.

Mișcarea Gazprom vine la două săptămâni după ce Turkmenistanul a acuzat compania rusă că nu a achitat gazele naturale livrate în Rusia de Turkmengaz anul acesta. "Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susținea, atunci, ministerul Petrolului și Gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress. Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom, care este cel mai mare producător de gaze naturale al lumii, cumpără gaze din Turkmenistan atât pentru consumul propriu, cât și în vederea revânzării. Cantitatea achiziționată de ruși a scăzut însă semnificativ anul acesta, din cauza faptului că relațiile dintre Moscova și fosta republică sovietică asiatică s-au tensionat, ambele concurând pentru aprovizionarea imensei piețe a Chinei.

"Am deschis o procedură de arbitraj la Stockholm. Cerem revizuirea prețurilor", a declarat, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Gazprom, fără să ofere alte detalii. Potrivit Forbes, Turkmenistanul vine în prezent gaze naturale Rusiei cu 240 dolari/mia de metri cubi, un preț mai mic decât cel perceput de Gazprom clienților săi europeni.

Bătălia pentru China

Deocamdată, Turkmenistanul se află într-o poziție privilegiată în lupta sa cu Rusia pentru piața chineză de gaze naturale. Turkmenii le vând chinezilor circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze anual și au în plan dublarea volumelor până în 2020.

Gazprom intenționează să demareze vânzările de gaze către China în 2018, prin creșterea graduală a volumelor până la 38 de miliarde de metri cubi pe an. Însă negocierile dintre cele două state cu privire la vânzările de gaze extrase din zăcămintele rusești din vestul Siberiei către consumatorii chinezi au stagnat în ultima perioadă.

La finalul anului trecut, Gazprom a anunțat că își va limita importurile de gaze din Turkmenistan la 4 miliarde de metri cubi în 2015, mult sub nivelul din 2014, de circa 11 miliarde de metri cubi, care reprezintă și media anuală a achizițiilor rusești de gaz turkmen în perioada 2009 – 2014. Anterior, în 2008, Gazprom cumpărase din Turkmenistan peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Toată lumea la tribunal

Anul trecut, Gazprom și monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz s-au dat reciproc în judecată la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Rușii au cerut de la ucraineni achitarea unor datorii de circa 4,5 miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele livrate de Gazprom în Ucraina și neplătite de Naftogaz.

La rândul lor, ucrainenii au cerut restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către Gazprom pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace, precum și revizuirea contractelor semnate între Naftogaz și Gazprom în vederea stabilirii unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina.

Lituania și Polonia au reclamat de asemenea la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm faptul că Gazprom le impune prețuri de import exagerate și incorecte pentru gazele naturale livrate, iar Slovacia ar putea face același lucru.

În 2013, Centrul de Arbitraj Internațional de la Viena a obligat Gazprom să reducă prețurile la livrările de gaze pentru compania cehă RWE Supply & Trading CZ, subsidiară a grupului german omonim. Anterior, în 2011 și 2012, Gazprom a acceptat, după lungi negocieri să reducă în medie cu 10% prețurile de import pentru gazele rusești livrate către francezii de la GDF Siez, germanii de la Wingas, slovacii de la SPP, turcii de la Botas, italienii de la Edison și austriecii de la Econgas, subsidiară a OMV.

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au crescut cu 3,8%, 21,1%, respectiv 48,2% în primele 5 luni din 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 July 2015 11:51

petrotelImporturile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Gazprom nu și-a mai achitat de un an și jumătate facturile pentru gazul importat din Turkmenistan

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 09 July 2015 08:56

47998012Gazprom nu se mai poate plânge că este singura companiei furnizoare de gaze care nu-și încasează facturile de la ucraineni, gigantul rus fiind el însuși acuzat de autoritățile din Turkmenistan că nu și-a achitat datoriile de la începutul lui 2015.

"Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susține ministerul petrolului și gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress.

Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom nu a comentat încă pe marginea declarațiilor oficialilor turkmeni.

În prezent, Gazprom achiziționează anual din Turkmenistan aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe care apoi îl vinde pe piața europeană prin intermediul filialelor sale de distribuție din Germania.

 

Wirom Gas, furnizorul din sudul României, controlat de Gazprom, majorează limita de creditare de la BRD

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 July 2015 12:58

WiromWirom Gas, furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, a hotărât extinderea limitei maxime de creditare de la BRD la 15 milioane de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Compania a prelungit şi mandatul auditorului financiar extern al companiei, KPMG, şi pe anul 2015.

De asemenea, Wirom a hotărât ca din profitul de 2,83 milioane de lei de pe anul trecut să dea dividende de 1,2 milioane de lei acţionarilor.

Compania, care este furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României, care asigură alimentarea unor localităţi precum Alexandria, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Mǎgurele sau Corabia, a hotărât vara trecută să ia un credit de maxim 12 milioane de lei pe şase ani. Creditul presupunea o dobândă fixă sau variabilă de maxim ROBOR plus 2% şi fără a implica acordarea de garanţii din partea acţionarilor.

Acţionarii companiei sunt, în ordinea deţinerilor, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG  AG, prescurtat WIEE (51,1246%), intermediarul prin care România a cumpărat în ultima vreme majoritatea gazelor din Rusia, deţinut de la finele anului 2013  în totalitate de Gazprom, GDF Suez Energy Romania (48,8454%), Wintershall  Erdgas Beteiligungs Gmbh, prescurtat WIEBG (0,02%) şi Gazprom Germania (0,01%).

Wirom are de o bună perioadă  afaceri profitabile în România. Dacă luăm în considerare chiar şi anii de criză, rulajul companiei s-a păstrat constant în jurul a 50 de milioane de lei.

Concret, anul trecut, compania a avut anul trecut afaceri de 52,5 milioane de lei cu un profit de 2,83 milioane de lei şi un număr mediu de 99 de angajaţi.

Compania are un portofoliu de peste 25.000 de clienţi, atȃt casnici, cȃt și juridici și industriali și reţele de distribuţie de peste 200 de kilometri. În 22 aprilie 2015, Wirom a inaugurat sistemul de distribuţie a gazelor naturale din oraşul Corabia, proiect demarat încă din toamna anului 2011. Wirom a investit 2,7 milioane lei pentru construirea retelei de distribuţie cu o lungime de 7 kilometri, urmând ca aceasta să fie extinsă cu 8,7 kilometri până la sfârsitul anului in curs.

Wirom Gas a fost înfiinţată în august 1994 de Romgaz şi de Wintershall. În anul 2013, grupul Wintershall a renunțat în totalitate la activitatea de intermediere, tranzacționare și stocare a gazelor, inclusiv către România, în favoarea Gazprom, astfel că WIEE (parte a grupului) a trecut la Gazprom. Grupul Wintershall AG a primit în schimb acţiuni în companiile care deţin depozite de gaze ruseşti.

 

Importurile de țiței ale României au crescut cu peste 16% în T1 2015, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,4%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:07

petrotelImporturile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Exporturile de produse petroliere ale NIS Gazprom Neft în România au crescut cu 50% în euro anul trecut, la 64,65 milioane €

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Sunday, 10 May 2015 20:06

nis gazprom neft 60232200Exporturile de produse petroliere în România ale companiei sârbe Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului energetic de stat al Rusiei, au crescut cu 50% anul trecut în monedă unică europeană.

Potrivit raportului anual al companiei, în 2014, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România s-au ridicat la 64,65 milioane euro, în creștere cu 50% față de anul anterior (43,38 milioane euro), ținând cont de cursurile euro-dinar din 31 decembrie 2014, respectiv 2013.

La finalul anului trecut, cursul euro-dinar era cotat la 121,17 dinari/euro, moneda sârbească depreciindu-se cu 5,7% față de cea europeană comparativ cu cursul din 31 decembrie 2013, de 114,60 dinari/euro.

În monedă națională sârbă, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România au crescut anul trecut cu peste 57%, de la 4,972 la 7,833 miliarde dinari.

"În al patrulea trimestru al anului trecut, piața românească de carburanți auto a marcat o revenire, datorată reducerii prețurilor, care a compensat parțial efectele negative ale majorării accizelor începând cu luna aprilie. Cota NIS la nivelul întregii piețe de carburanți auto din România este de 0,4%, iar pe segmentul retail – de 0,5%", se precizează în raportul anual pe 2014 al companiei sârbe.

NIS Gazprom Neft operează în România prin intermediul subsidiarei locale NIS Petrol. Anul trecut, numărul de angajați al NIS Petrol a scăzut cu 31%, de la 58 la 40.

Foraje și explorări de 50 milioane dolari

Potrivit raportului anual al NIS Gazprom Neft, la 31 decembrie 2014, compania-mamă avea acordate subsidiarei românești NIS Petrol credite pe termen lung în sumă totală de 9,258 milioane euro, în creștere cu 15,4% față de finalul anului 2013, când acestea se ridicau la 8,022 milioane euro.

În document se mai precizează că, la 31 decembrie 2014, valoarea lucrărilor de foraj și explorare derulate de companie pe cele patru perimetre de hidrocarburi concesionate în vestul României era estimată la 50 milioane dolari.

În 2011, NIS Gazprom Neft a încheiat un acord de farm-out cu compania canadiană de petrol și gaze East West Petroleum, care concesionase perimetrele de hidrocarburi Tria, Băile Felix, Periam și Biled. În baza acordului de farm-out, cei de la NIS acționează ca operatori ai concesiunilor, finanțează 85% din totalul costurilor de explorare a perimetrelor și, în funcție de succesul lucrărilor, vor avea dreptul la 85% din totalul producției extrase de pe aceste concesiuni.

În decembrie anul trecut, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt NIS și firma East West Petroleum.

În martie 2014, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Nu s-a mai auzit nimic despre Pitești-Pancevo

România și Serbia au convenit în septembrie anul trecut ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin portul Constanța" declara, în septembrie 2014, ministrul de atunci al Energiei, Răzvan Nicolescu, după o întâlnire cu omologul său sârb, Aleksandar Antic.

De atunci, însă, asupra acestui subiect s-a așternut tăcerea. Pe de altă parte, în martie anul acesta, Conpet a decis să angajeze consultanți în vederea extinderii activității societății pe plan extern.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect. Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Prima pierdere în 5 ani

NIS Gazprom Neft a consemnat prima pierdere trimestrială din ultimii aproape 5 ani în T1 2015, cu un rezultat negativ de 43,6 milioane dolari, din cauza scăderii cotațiilor la țiței și a deprecierii dinarului față de dolar, această din urmă cauză având o influență negativă asupra rezultatului financiar trimestrial al companiei de 65 milioane dolari.

Anul trecut, profitul net al NIS Gazprom Neft a scăzut cu 42%, la 27,8 miliarde dinari.

Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, controlează 56,15% din acțiunile NIS, iar statul sârb – 29,87%.

În august anul trecut, ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream, proiect abandonat între timp de Gazprom.

Gazprom va trebui să ieftinească gazele furnizate Turciei pentru a putea ocoli Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 April 2015 12:36

gazprom steagTraseul gazelor rusești către Europa le ridică celor de la Gazprom probleme, nu numai în Ucraina, ci și în Turcia, țară identificată de președintele rus Vladimir Putin drept principală alternativă de transport către Bătrânul Continent.

Astfel, pentru a-și asigura bunăvoința Turciei, Gazprom va trebui foarte probabil să micșoreze prețul gazelor furnizate acesteia.

Turcia este cel de-al doilea mare consumator al gazelor rusești, însă, paradoxal, n-a beneficiat de reducerea considerabilă a prețului petrolului din ultima jumătate de an, ca urmare a faptului că, spre deosebire de celelalte contracte semnate de Gazprom, prețul gazelor nu este legat de cel al petrolului și nici de cel de pe piața spot.

Acest lucru a făcut, susține Bloomberg, ca Turcia să fie singura țară care a “beneficiat” în ianuarie de prețuri majorate la gazele rusești. Asta chiar dacă la finalul anului trecut, pentru a obține acordul guvernului turc în vederea realizării unui gazoduct menit a scoate Ucraina de pe harta transportului de gaze către UE, Putin a promis o micșorare a prețului. De-abia luna trecută, turcii de la Botas AS, compania de stat furnizoare a peste 80% din gazul consumat în Turcia, a obținut de la Gazprom un discount de 10%. Companiile private turce, care sunt responsabile de o treime din importul de gaze, nu au beneficiat însă de acest discount.

În ianuarie, companiile private din Turcia au plătit cu 10% mai mult decât în decembrie, prețul gazelor rusești ajungând la 374 dolari pe mia de metri cubi. Spre comparație, prețul mediu plătit de Germania a fost de 284 dolari pe mia de metri cubi în ianuarie, în scădere cu 25% față de cel din decembrie. {jathumbnailoff}

turkey-energy

Când geopolitica subminează economia: Lituania îi obligă pe consumatori să cumpere gaze lichefiate din Norvegia, mai scumpe decât gazele rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 13 April 2015 14:56

Lituania LNGÎn octombrie anul trecut, Lituania și-a declarat independența energetică. După trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, lituanienii au inaugurat terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența", localizat în portul lituanian Klaipeda. Terminalul aduce LNG din Norvegia, care este regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect. Scopul a fost eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei.

Anul acesta, guvernul de la Vilnius a modificat legislația din domeniu și i-a obligat pe toți consumatorii industriali de gaze naturale să renunțe la contractele de aprovizionare semnate cu gigantul rus de stat Gazprom și să cumpere LNG norvegian, cu cel puțin 10% mai scump decât gazele rusești. Autoritățile și-au justificat decizia spunând că este vorba de o chestiune de securitate națională, scrie naturalgaseurope.com.

Producătorul de îngrășăminte chimice Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic.

Cei mai mulți consumatori industriali s-au supus deciziei, cu excepția producătorului de îngrășăminte chimice Achema. Achema este cel mai mare consumator de gaze naturale din Lituania, cu un consum anual de circa 1,3 milioane de metri cubi, reprezentând aproape jumătate din cererea totală anuală de gaze din statul baltic. Cei de la Achema au somat guvernul să termine cu această formă de "extocare" și a amenințat că va renunța complet la utilizarea gazelor naturale în procesul său de producție.

Costuri de mentenanță de 80 milioane dolari pe an

Până de curând, Achema a avut câștig de cauză în războiul său cu statul lituanian. Cu mult timp înainte de inaugurarea terminalului LNG din portul Klaipeda, autoritățile de la Vilnius au vrut să oblige Achema să-și asigure 25% din consumul propriu de gaze naturale prin achiziții de LNG norvegian. Achema a făcut plângere la Comisia Europeană, iar executivul de la Bruxelles i-a dat dreptate, afirmând că statul lituanian nu poate impune în mod unilateral un astfel de aranjament, ci doar de comun acord cu procucătorul de îngrășăminte chimice.

În 2013, guvernul lituanian a impus prin lege consumatorilor industriali de gaze naturale să contribuie la întărirea "securității naționale" a Lituaniei donând o parte din profiturile lor pentru acoperirea costurilor investiționale presupuse de construirea terminalului LNG din portul Klaipeda, iar ulterior pentru acoperirea costurilor de mentenanță a terminalului.

Achema a dat în judecată guvernul în instanțele lituaniene și a avut inițial câștig de cauză, tribunalul obligând guvernul să suspende aplicarea respectivei contribuții financiare. Însă ulterior, executivul de la Vilnius a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra respectivei modificări legislative, iar aceasta a decis, recent, că guvernul a respectat legea fundamentală, ceea ce înseamnă că Achema va fi nevoită să plătească sume foarte mari, inclusiv retroactiv, pentru acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG. Achema a anunțat că intenționează să atace decizia Curții Constituționale într-un tribunal internațional.

Costurile anuale de mentenanță a terminalului se ridică la circa 80 de milioane de dolari, iar Achema ar trebui să contribuie cu jumătate din această sumă. Însă cei de la Achema spun că această contribuție ar aduce compania la faliment. Anul trecut, Achema a raportat pierderi, datorate în special întreruperii parțiale a producției, din cauza eșecului negocierilor cu Gazprom privind reducerea prețului gazelor rusești.

Amenință că nu vor mai consuma deloc gaze

"Nu este normal ca o singură companie să acopere jumătate din costurile de mentenanță ale terminalului de LNG, mai ales că noi nu cumpărăm nici un metru cub de LNG norvegian. Dacă vom fi obligați să plătim contribuția de mentenanță, foarte curând nu vom mai putea să operăm. În plus, dacă vom renunța la contractul cu Gazprom, așa cum vrea guvernul, vom fi obligați să plătim despăgubiri imense", spune CEO-ul Achema, Ramunas Miliauskas.

El a adăugat că, anul acesta, contractul cu Gazprom expiră, iar Achema ia în calcul mai multe opțiuni de aprovizionare cu gaze naturale.

"Pentru noi nu contează decât aspectul economic. Nu excludem posibilitatea de a cumpăra LNG norvegian prin terminalul din portul Klaipeda, însă insistăm să ni se acorde aceleași condiții precum companiilor cu același profil și de aceleași dimensiuni ca noi din Germania, Polonia și alte țări, unde statul nu se amestecă în relațiile comerciale ale companiilor. Gazprom este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața europeană de gaze naturale și are posibilitatea de a oferi cele mai bune prețuri, în special grație costurilor relativ reduse de transport al gazelor", subliniază Miliauskas.

CEO-ul Achema a mai spus că o altă opțiune a companiei este aceea de a cumpăra amoniac ca materie primă și de a renunța cu totul la gaze. "Realizează statul lituanian ce ar însemna asta pentru terminalul LNG din portul Klaipeda, dat fiind că Achema are o pondere de 50% din consumul total de gaze al Lituaniei?", întreabă retoric Miliauskas.

Facturi mai mari la încălzire

În prezent, terminalul lituanian de LNG conține cantitatea minimă admisă, respectiv 540 de milioane de metri cubi. Capacitatea maximă a acestuia este însă de 3 miliarde de metri cubi. Capacitatea zilnică de regazeificare a facilităților lituaniene de pe uscat se ridică la circa 11 milioane de metri cubi.

Consumul de gaze naturale al Lituaniei este în scădere, iar autoritățile se gândesc deja la soluții alternative de utilizare a LNG-ului norvegian. Există deja un proiect de modificare a legislației, care să permită reexportarea LNG-ului. Una dintre destinațiile potențiale este America de Sud, potrivit Ministerului Energiei de la Vilnius, ceea ce ar presupune relocarea terminalului LNG și a facilităților de regazeificare undeva mai aproape de client.

Achema nu este singurul consumator industrial de gaze naturale nemulțumit de deciziile guvernului cu privire la terminalul LNG din portul Klaipeda. Anul acesta, facturile la încălzire ale lituanienilor au crescut cu 7%, din cauza faptului că CET-urile din Lituania au fost obligate să cumpere LNG norvegian, mai scump decât gazele rusești de la Gazprom.

"În prezent, suntem obligați să cumpărăm două treimi din necesarul de gaze de la terminalul LNG", a declarat un purtător de cuvânt al Vilnius Energija, administratorul CET-ului care asigură încălzirea centrală în capitala Lituaniei. Însă în replică, compania de administrare a terminalului LNG susține că scumpirea facturilor s-a datorat tocmai faptului că CET-ul a omis să cumpere gaze pentru luna martie de la terminal, cumpărându-l în schimb la prețuri spot de pe bursele internaționale.

LNG-ul norvegian e mai scump și după ieftinirea Gazprom

Raimundas Kuodis, un înalt oficial al Băncii Centrale a Lituaniei cu competențe în domeniul energiei, spune că decizia Lituaniei de a construi terminalul LNG și facilitățile de regazeificare ar fi avut sens economic dacă ar fi fost însoțită de măsuri de încurajare a reducerii consumului de gaze pentru încălzire, prin îmbunătățirea izolației blocurilor construite în era sovietică.

"Lituania utilizează gaze naturale pentru încălzire și ca materie primă pentru producători de îngrășăminte chimice precum Achema. N-ar mai trebui să folosim gaze pentru încălzire. Trebuie îmbunătățită eficiența energetică a apartamentelor, iar CET-urile să treacă gradual pe biomasă. Ar fi trebuit să facem demult asta", spune Kuodis.

Cererea de gaze scade, iar costurile sunt în creștere, din cauza LNG-ului norvegian. Pe de altă parte, în mai anul trecut, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți.

Însă chiar și după ieftinirea gazelor rusești, livrările de LNG norvegian sunt mai scumpe. Chiar și unii oficiali guvernamentali de la Vilnius recunosc, sub protecția anonimatului, că a obliga Achema să cumpere LNG de la terminalul din portul Klaipeda nu e doar nedrept, ci și păgubos din punct de vedere al interesului național al Lituaniei.

Americanii nu vor rezolva problema

"Numărul de consumatori de gaze este în scădere, așa că statul nu avea altă opțiune decât să-i oblige pe marii consumatori să suporte povara financială a terminalului LNG. Discuțiile despre exporturi lituaniene de LNG în America de Sud sunt la fel ca cele despre importuri lituaniene de LNG din SUA: dacă se vor întâmpla vreodată, vor fi gesturi pur simbolice, geopolitice", mai spune oficialul băncii centrale lituaniene.

El a mai spus că guvernul lituanian are o înțelegere distorsionată a modului de funcționare al pieței mondiale de LNG.

"Dacă ne uităm la această piață nu din perspectivă geopolitică, ci economică, vedem limpede că nu ar fi nevoie ca SUA să exporte LNG în Europa dacă SUA ar înceta să importe gaze din Qatar. Asta ar permite statelor europene, inclusiv Lituaniei, să cumpere LNG mai ieftin din Qatar", arată Kuodis.

Oficialul băncii centrale a mai spus că dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale a devenit o adevărată obsesie la nivelul autorităților de la Vilnius și că dacă Achema decide să nu mai consume deloc gaze și trece la utilizarea amoniacului ca materie primă, statul lituanian va avea o mare problemă cu acoperirea costurilor de construire și mentenanță a terminalului LNG din portul Klaipeda.

Statul a creat false așteptări

La rândul său, expertul în energie Vidmantas Jankauskas este de părere că statul lituanian a creat false așteptări în legătură cu beneficiile investiției în terminalul LNG. "Autoritățile au vorbit despre inevitabila ieftinire a gazelor ca urmare a acestei investiții, dar de fapt se întâmplă exact contrariul: pentru mulți consumatori majori de gaze, cum ar fi CET-urile, prețurile au crescut cu până la 30%", arată Jankauskas.

El a adăugat că a vorbit cu mai mulți șefi de companii consumatoare de gaze naturale, care i-au spus că se tem că vor ajunge în faliment dacă vor continua să cumpere LNG norvegian.

"Imaginați-vă o companie de oriunde, și cu atât mai mult una dintr-o țară mică precum Lituania, obligată să contribuie cu 15 milioane euro sau mai mult pe an la un model de business pe care statul îl consideră vital pentru securitatea energetică și interesul național al țării. Este cazul Achema", spune Jankauskas.

Cu privire la posibilele exporturi de LNG din SUA către Europa, el a declarat că nu crede că acestea vor ieftini semnificativ gazele naturale.

"Prețul ar scădea dacă Australia sau unele state africane cu resurse abundente de gaze ar intra pe piața LNG, însă pentru asta ar fi nevoie ca barilul de petrol să coste cel puțin 80-90 de dolari, ceea ce nu este cazul. Nu se poate nega că terminalul lituanian de LNG a jucat un rol important în geopolitica energetică a regiunii, în special ca instrument de negociere care a obligat Gazprom să reducă prețul gazelor livrate Lituaniei. Însă acum, odată depășit acest moment, statul lituanian va trebui să se confrunte cu problema costurilor mari ale terminalului", conchide expertul lituanian.

Acord ruso-ucrainean: Kiev-ul va plăti doar 248 de $ pe mia de metri cubi de gaz până la încheierea procesului de arbitraj

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 April 2015 12:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievRusia, prin gigantul Gazprom, și Ucraina, prin compania monopolistă de stat Natfogaz, au semnat ieri un acord privind alimentarea cu gaze naturale pe trimestrul al doilea, în urma căruia Kievul va achita doar 248 de dolari pe mia de metri cubi.

Potrivit autorităților ucrainene, contractul conține o prevedere suplimentară, potrivit căreia acesta este valabil până la încheierea procesului deschid de Ucraina la Curtea de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț de la Stockholm.

"Este de așteptat ca acest acord temporar să fie valabil până la stabilirea de către Curtea de Arbitraj de la Stockholm va stabili procedurile referitoare la contractul de furnizare a gazelor dintre Naftogaz și Gazprom", se precizează într-un comunicat de presă al NAftogaz, citat de agenția de presă ucraineană Interfax.

Naftogaz susține că un acord suplimentar la contractul de aprovizionarea cu gaze din 1 aprilie prevede extinderea elemente-cheie ale acordurilor de la Bruxelles până la sfârșitul lunii iunie 2015.

În special, acest acord extinde dispozițiile referitoare la mecanismul de stabilire a prețurilor, la mijloacele de plată și de extracție gazelor.

Putin a fost de acord cu reducerea prețului

Preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat marţi propunerea premierului Dmitri Medvedev cu privire la prelungirea cu trei luni a acordului privind livrarea de gaze naturale ruseşti Ucrainei, care expira în aceeaşi zi.

În acest context, premierul rus Dmitri Medvedev a precizat, potrivit Mediafax, că un discount este posibil, dar partea ucraineană trebuie să îşi respecte obligaţiile asumate în acord la capitolul plăţii datoriilor acumulate pentru livrările de gaze anterioare.

În primul trimestru al anului 2015, Rusia a vândut Ucrainei gaze la preţul de 329 de dolari pe mia de metri cubi, iar un discount de 100 de dolari la mia de metri cubi de gaze este prevăzut în contextul scăderii preţului la gaze pe piaţa internaţională.

Luni, compania rusă de stat Gazprom a cerut aviz Guvernului de la Moscova pentru acordarea unei reduceri de preţ pentru gazele naturale care vor fi furnizate Ucrainei în următoarele trei luni.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, nu a specificat nivelul reducerii, dar a menţionat că termenii actualului contract dintre Gazprom şi Naftogaz prevăd posibilitatea acordării unei reduceri de preţ pentru gazele furnizate Ucrainei.

OMV îl înlocuiește pe Roiss cu CEO-ul Wintershall, artizanul vânzării WINGAS şi WIEE către Gazprom

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 27 March 2015 21:06

w750 0406 2393CEO-ul Wintershall Rainer Seele (foto, dreapta) îl va înlocui începând cu data de 1 iulie 2015 pe Gerhard Roiss în funcția de președinte al Bord-ului executiv al OMV AG, principal acționar al OMV Petrom, și cea de CEO al companiei austriece.

Seele va avea un mandat de trei ani, cu opțiune de prelungire din partea OMV pentru încă doi ani, a decis în ședința de astăzi Consiliul de Suraveghere al OMV AG.

Gerhard Roiss va demisiona din cele două funcții pe 30 iunie 2015, așa cum a anunțat OMV AG în urmă cu câteva luni.

Rainer Seele este un cetățean german “căsătorit, cu trei copii”, care are o vastă experiență în industria de petrol și gaze.

Zvonuri privind numirea lui Seele ca CEO al OMV AG au apărut de dimineață în presa austriacăPotrivit Reuters, ministrul austriac de Finanțe, Hans Joerg Schelling, a declarat, vineri, că numele noului CEO al OMV va fi o surpriză.

Rainer Seele, CEO al WINGAS și Wintershall

Începând din octombrie 2009 a condus cea mai mare companie producătoare de petrol și gaze din Germania, Wintershall, și subsidiara acesteia din industria chimică, BASF. Și-a început cariera la BASF, iar din 2000 a devenit director de management responsabil cu vânzările la WINGAS. Începând cu 2002, a devenit președinte al WINGAS și a fost “înainte de toate responsabil cu informarea publicului în legătură cu importanța cooperării cu Rusia în ceea ce privește alimentarea cu gaz a Europei”. Tot în 2002, a fost numit și în Board-ul Executiv al Wintershall, unde a fost responsabil cu divizia de trading, după care, în 2009, a devenit CEO al Wintershall.

Seele a cedat activitățile de trading și depozitare ale Wintershall către Gazprom

Cele două companii la care a activat Rainer Seele, Wintershall și WINGAS, sunt cunoscute pentru legăturile strânse pe care le au cu gigantul rus Gazprom. Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul lui 2013, concernul rus Gazprom şi cel german Wintershall au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2013.

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit proprietatea 100% a Gazprom.

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

Vor plăti europenii mai mult pe gazele rusești din cauza Ucrainei? Kievul vrea să dubleze tariful perceput Gazprom pentru tranzitul gazelor exportate în UE

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 20 March 2015 13:12

Donbass gazeUcraina vrea să majoreze cu aproape 100% tariful pe care îl percepe de la Gazprom pentru tranzitul gazelor naturale exportate de Rusia în Europa prin conductele ucrainene, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Volodimir Demcischin.

"Va trebui să rezolvăm această problemă, precum și altele, cum ar fi prețul și termenii în care se vor face livrările și plata pentru acestea, înainte de a ajunge la un acord. În prezent, Ucraina percepe de la Gazprom un tarif de 2,88 dolari pentru a transporta 1.000 de metri cubi de gaze pe o distanță de 100 de kilometri. Vrem să majorăm acest tarif la undeva între 5,30 și 5,50 dolari, un nivel pe care îl considerăm rezonabil", a declarat ministrul ucrainean, pentru Wall Street Journal.

Pentru clienții europeni ai Gazprom, această majorare a tariful de tranzit creează riscul scumpirii gazelor rusești importate, dat fiind că, cel mai probabil, Rusia va pasa majorarea tarifului de transport decisă de Kiev în prețul de vânzare impus consumatorilor din UE.

Vineri debutează noi negocieri la Bruxelles cu privire la livrările de gaze rusești către Ucraina, însă perspectiva unui acord este departe de a fi sigură, dat fiind multitudinea de puncte de dezacord între părțile implicate.

Problema livrărilor de gaze către separatiști

"Se va discuta și problema aprovizionării cu gaze în regiunile separatiste Donețk și Lugansk", a spus Volodimir Demcischin, precizând că Kievul livrează zilnic aproape 6 milioane de metri cubi de gaze naturale în regiunile respective, precum și energie electrică.

Ucraina a oprit pentru ceva timp alimentarea cu gaze a regiunilor separatiste, invocând avarii la conductele de transport. Întreruperea livrărilor a creat tensiune între Kiev și Moscova, însă ministrul ucrainean al Energiei susține că problemele de aprovizionare cauzate de avarierea conductelor au fost rezolvate.

La rândul său, Gazprom livrează gaze naturale direct în regiunile separatiste și nu include aceste livrări pe factura de gaze a Kievului, a precizat Demcischin.

În noiembrie anul trecut, Kievul amenința cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși, monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz susținând că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari, reprezentând facturi neachitate pentru gazele livrate de Naftogaz în regiunea Donbass în ultimele două ierni.

La rândul său, ministrul ucrainean de Finanțe, Oleksandr Șlapak, a propus atunci ca Rusia să aprovizioneze direct cu gaze republicile Donețk și Lugansk, dat fiind că regiunea dispune de sistemul de conducte necesar în acest sens.

Chestiune rămasă în suspensie

La finalul lunii februarie 2015, Gazprom a anunțat că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care urmau să fie efectuate în martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE, și a amenințat că va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile.

În replică, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul plătise în avans cu o săptămână în urmă. Acuzația venea la două zile după ce Mosocova anunțase că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spunea că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna anterioară. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, însă, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

La începutul acestei luni, Ucraina și Rusia au ajuns la un nou acord privind gazele, convenind să amâne rezolvarea disputei cu privire la cine trebuie să plătească pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Nu au început încă înmagazinarea pentru iarna viitoare

Ucraina nu a început încă programul de înmagazinare de gaze naturale pentru iarna viitoare, nivelul proviziilor fiind în ușoară scădere. În prezent, Kievul are stocate 7,8 miliarde de metri cubi, iar presiunea în conducte este suficientă pentru a asigura stabilitatea livrărilor către UE, a spus ministrul ucrainean.

Joi, un oficial al UE declarat că Ucraina deține în depozitele sale subterane de înmagazinare între 7,3 și 7,4 miliarde de metri cubi de gaze și că se așteaptă ca nivelul să scadă la 6,5 miliarde, înainte de a se începe procesul de reumplere a depozitelor. Sursa citată a mai precizat că este nevoie de rezerve de minimum 5 miliarde de metri cubi pentru menținerea tranzitului gazelor rusești către Europa.

În schimb, ministrul ucrainean al Energiei spune că sunt suficiente 4 miliarde de metri cubi pentru menținerea securității exporturilor Gazprom către UE, cu toate că, la nivelul respectiv, Ucraina nu ar mai putea să extragă cantități semnificative de gaze din depozite pentru consumul propriu. 

UE vrea să supervizeze contractele statelor membre cu Gazprom, Ungaria, Cehia, Slovacia și alte 7 țări se opun

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 19 March 2015 14:30

Gazprom PoloniaComisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană.

Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times. Propunerea face parte dintr-o inițiativă mai largă a UE de crearea a unei uniuni energetice în Europa, pentru reducerea prețurilor la energie și îmbunătățirea securității alimentării cu gaze și energie electrică pe continent.

Propunerea vine într-un moment în care autoritățile europene se pregătesc să finalizeze o anchetă antitrust împotriva Gazprom și are ca scop uniformizarea prețurilor la importurile de gaze rusești la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor contractuale. În 2011, la debutul anchetei antitrust, prețul impus de Gazprom Lituaniei pentru gazele livrate era cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii.

Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Budapesta, care s-a apropiat de Moscova în mandatul premierului Viktor Orban, a obținut, recent, clauze mai avantajoase în contractul său cu Gazprom și nu vede cu ochi buni acordarea de puteri sporite Comisiei Europene în ceea ce privește supervizarea contractelor statelor membre cu rușii. Orban a declarat explicit că se teme că planurile UE privind piața unică de energie din Europa ar putea afecta suveranitatea națională a Ungariei.

"Vom avea o problemă majoră. Mă aștept la escaladarea conflictului", a spus Orban luna trecută.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale. În public, însă, aceleași state se referă mai degrabă la probleme de natură tehnică pe care aplicarea propunerii le-ar crea și la riscul ca aceasta să contravină reglementărilor europene privind concurența, precum și regulilor privind libertatea comercială ale Organizației Mondiale a Comerțului.

Un înalt oficial al UE estimează că vor fi dezbateri aprinse asupra acestui subiect la Consiliul European, care însă se vor finaliza printr-un comunicat oficial redactat într-un limbaj ambiguu, care să nu supere pe nimeni. Textul final asupra căruia se va conveni eventual va reprezenta doar debutul unei lungi perioade de demersuri legale și instituționale prin care se va vedea în cel fel ar putea fi pusă în practică ideea.

O altă problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters.

Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.

Financial Times: Ancheta antitrust a Comisiei Europene împotriva Gazprom riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre Rusia și Occident

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 17 March 2015 11:20

Gazprom PoloniaÎn dimineața zilei de 27 septembrie 2011, peste 20 de sedii ale Gazprom și ale subsidiarelor sale din 10 țări, din Bulgaria până în Estomia, au fost supuse în mod sincronizat unor percheziții din partea echipelor de investigatori ai Comisiei Europene. Ușile și coridoarele clădirilor au fost sigilate, serverele închise, iar calculatoarele – confiscate în vederea cercetării. Cel mai mare raid antitrust din istoria UE.

A fost primul foc tras de Bruxelles într-un război menit, potrivit declarațiilor autorităților europene, să destructureze un model de business vechi de 40 de ani al forței dominante de pe piața europeană a gazelor, se arată într-un editorial extins publicat de Financial Times.

Investigatorii UE au luat cu ei în rucsaci secretele monopolului rus de stat care asigură circa 30% din consumul de gaze naturale al Europei. Principalul reproș, deși nu s-au formulat nici un fel de acuzații oficiale, a fost acela că Gazprom se folosește de poziția sa dominantă pentru a percepe unor state prețuri discriminatorii, excesiv de mari. De exemplu, prețul impus Lituaniei este cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Ca semn al tensiunii politice de care a fost marcată ancheta încă de la început, Vladimir Putin, pe atunci premier al Rusiei, a declarat la acel moment: "Sper că nu a fost nimeni arestat". "Încă nu", a răspuns Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "Slavă Domnului", a conchis Putin. Nu avea, de fapt, nici un motiv de îngrijorare. Autoritățile de concurență ale UE nu pot emite mandate de arestare. Mai mult, ele funcționează după programul tuturor funcționarilor publici de la Bruxelles: nu fac percheziții mai devreme de 9 dimineața.

După momentul dramatic al perchezițiilor, anul trecut au urmat câteva tentative neconvingătoare de a se ajunge la o înțelegere, după care ancheta a stagnat. Formularea de acuzații oficiale împotriva Gazprom, care, potrivit unor surse europene citate de Financial Times, erau gata încă de la finalul anului 2013, au fost amânate, de teama înrăutățirii și mai pronunțate a relațiilor cu Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina.

Caz încărcat politic

În condițiile în care autoritățile antitrust de la Bruxelles se laudă tot timpul cu independența lor, întreruperea de facto a anchetei începea să miroasă tare de tot a politică. Însă numirea unei noi Comisii Europene în noiembrie anul trecut a repus pe tapet cazul Gazprom. Luna trecută, Maros Sefcovic, vicepreședintele CE responsabil cu Energia, a declarat că acuzațiile vor fi formulate în câteva săptămâni.

Margaret Vestager, comisarul pentru Concurență al UE, este mai circumspectă și admite că nu poate decât să estimeze vag momentul în care vor fi lansate oficial acuzații la adresa Gazprom. Totuși, diplomați est-europeni susțin că li s-au dat asigurări de către CE că acțiunea în justiție este iminentă, adăugând însă că acest lucru va dura mai degrabă câteva săptămâni decât câteva luni.

Indiferent de moment, declanșarea procesului împotriva Gazprom va reprezenta un act incendiar, ale cărui consecințe vor trece mult dincolo de business-ul aprovizionării cu gaze. "Cazul Gazprom va fi probabil ancheta antitrust a acestui deceniu, similară ca magnitudine cu cea împotriva Microsoft, finalizată în 2007 cu amenzi de peste 2 miliarde euro impuse companiei. Comisia Europeană trebuie să se arate puternică, iar rușii vor să-și apere mândria. Din aceste motive, va fi foarte dificil", spune Alan Riley, profesor de drept la City University din Londra.

Miza cazului este amplificată de pericolul ca Rusia să oprească livrările de gaze în Europa ca formă de retaliere. În unele țări din sud-estul Europei, dependența de Gazprom se apropie de 100%. La toate astea se adaugă conflictul din Ucraina. Comisarul european pentru Concurență nu obosește să repete că CE nu se va coordona cu capitalele europene în privința calendarului de formulare a acuzațiilor, de teama reacției Moscovei. "Deîndată ce am face asta, am politiza cazul", arată Margaret Vestager.

Perspectiva de a i se impune o amendă mare, teoretic de până la 10% din cifra de afaceri a Gazprom, nu va face decât să sporească animozitatea Moscovei față de Bruxelles. În 2013, vânzările Gazprom s-au ridicat la peste 150 miliarde dolari. Rusia ar interpreta orice amendă ca pe o amenințare strategică la adresa economiei sale, aflate oricum în deteriorare rapidă ca urmare a sancțiunilor occidentale și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței. Asta cu toate că, cel mai probabil, o eventuală amendă dictată de UE Gazprom va fi departe de maximul posibil din punct de vedere legal.

Divide et impera

Miza mai adâncă a cazului este restructurarea din temelii a modelului european de business al uneia dintre cele mai importante, din punct de vedere strategic, companii de stat rusești. Statele din estul Europei au fost dintotdeauna revoltate de ceea ce ele numesc "prețurile politice" practicate de Gazprom pentru exporturile sale de gaze. De exemplu, de faptul că statelor NATO din regiunea baltică li se impuneau prețuri mari, iar Ucrainei sub regimul fostului președinte Viktor Ianukovici – prețuri mici.

Aceste disparități mari de preț susțin teoria Bruxelles-ului, potrivit căreia Kremlinul se folosește de resursele sale de gaze naturale pentru a conduce o strategie de divide et impera în rândul foștilor săi sateliți, subminând consensul european în privința întăririi sancțiunilor economice ale blocului comunitar împotriva Moscovei.

La finalul lui 2013 și la începutul lui 2014, UE și Rusia măcar stăteau la aceeași masă și discutau. Dar discuțiile au început cu stângul. Anatoli Ianovski, ministrul rus adjunct al Energiei, a declarat sec că nu recunoaște autoritatea UE și că ancheta este ilegitimă. După aceea, însă, atmosfera s-a îmbunătățit, iar ministrul a spus că Gazprom vrea să se găsească o soluție, pasând responsabilitatea lui Alexander Medvedev, vicepreședintele Gazprom.

Astfel au debutat trei luni de negocieri neconvingătoare. Gazprom venea la întâlnirile cu oficialii Comisiei Europene cu delegații neobișnuit de mari, de câte 25 de persoane. Un negociator prezent la aceste întâlniri l-a descris pe Medvedev drept un oponent de temut, precum un jucător de hochei căruia îi place să-și arunce adversarii în mantinelă. "Dacă aș fi pe gheață cu domnul Medvedev, categoric aș prefera să joc în echipa lui", a declarat acesta.

Sunt mari speranțe ca în privința a două dintre cele trei obiecții ale UE la adresa politicii gazeifere a Rusiei să se ajungă la o înțelegere. Anul trecut, Gazprom a dat semne că ar fi dispusă să renunțe la clauzele contractuale privind destinația obligatorie a gazelor exportate în Europa, clauze care interzic clienților Gazprom să revândă unor terți gazele cumpărate de la ruși. Avocații susțin că aceste clauze contravin legislației UE și nu vor mai fi acceptate în viitoarele contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale.

Însă cu toate acestea, în 2014, problema revânzării gazelor importate din Rusia s-a inflamat, rușii insistând pe ideea că Polonia și Slovacia nu au dreptul să ajute Ucraina livrându-i gaze cumpărate de la Gazprom, inversând sensul de curgere a gazelor prin conducte.

Formula Groningen

De asemenea, pare să se fi ajuns la un acord în privința a ceea ce Bruxelles-ul numește politica Gazprom de excludere a concurenților. Statele est-europene susțineau că în contractele lor cu Gazprom erau incluse clauze potrivit cărora prețul de livrare era majorat punitiv dacă clienții demarau proiecte de construcție de gazoducte prin care să cumpere gaze de la concurenții Gazprom. Dat fiind că Rusia a renunțat la proiectul South Stream, avocații UE se așteaptă ca rușii să fie mai deschiși la ideea permiterii accesului altor producători-furnizori la infrastructura de transport de gaze a Gazprom.

Însă a treia nemulțumire a UE va fi, se pare, și cel mai dificil de rezolvat: impunerea de prețuri "exagerate", în mod "discreționar" și "discriminatoriu", de către Gazprom clienților săi europeni. În joc este unul dintre elementele vitale ale modului de operare al Gazprom, respectiv indexarea prețurilor de livrare a gazelor la evoluția cotațiilor mondiale la țiței, în baza unor contracte pe termen lung. Practica a debutat în Olanda în anii 60 și este numită, în limbaj tehnic, formula Groningen.

De la debutul investigației antitrust a UE împotriva Gazprom, gigantul energetic norvegian de stat Statoil a renunțat la formula Groningen. Comisia Europeană încearcă să oblige Gazprom să facă la fel și să treacă la o formulă mai transparentă de stabilire a prețurilor, mai legată de piață. Însă Medvedev a răspuns cu iritare că trecerea la practicarea de prețuri spot pe huburile europene lipsite de lichiditate nu va face decât să majoreze cotațiile.

"Și nu v-ar plăcea asta?", ar fi răspuns un investigator european. "Nu suntem ca Cenușăreasa, să dispărem la miezul nopții. Gazprom are planuri pe termen lung în Europa", ar fi punctat Medvedev.

Problema pentru Comisia Europeană este că lipsește aproape complet cadrul legal care să definească expresia "prețuri exagerate". Potrivit lui Mario Mariniello, fost oficial european responsabil cu Concurența, este mult mai greu pentru Comisie să identifice ceea ce s-ar numi "prețul corect" al exporturilor rusești de gaze decât să rezolve celelalte probleme din relația cu Gazprom, respectiv revânzările de gaze și excluderea competitorilor.

Rușii nu dau nici un semn că ar fi dispuși să renunțe la indexarea prețurilor gazelor la cele ale petrolului.

"Discuția despre lipsa de echitate a formulei Groningen s-a dezumflat ca un balon de săpun de când cu prăbușirea prețurilor la țiței. Nimeni din Europa nu se mai plânge acum din cauza indexării prețurilor gazelor la cele ale petrolului", spune ambasadorul rus la UE, Vladimir Cizhov.

Și UE vrea să își arate mușchii

Însă profesorul Riley susține că ieftinirea petrolului ar putea face ca nici pentru ruși să nu mai fie atractivă formula Groningen.

"Odată cu intrarea în funcțiune a terminalelor de gaze naturale lichefiate din Lituania și Polonia, capacitatea Gazprom de a face discriminări între clienții săi europeni pe bază de preț se va reduce tot mai mult", este de părere profesorul.

Chiar și așa, apetitul europenilor de a resuscita ancheta antitrust contra Gazprom este foarte mare. Un diplomat european este de părere că credibilitatea UE depinde de capacitatea sa de a impune o amendă semnificativă rușilor. "O înțelegere amiabilă între CE și Gazprom, fără o amendă, ar fi un scandal", spune diplomatul.

Una din marile necunoscute ale cazului este în ce măsură Rusia s-ar supune unei sentințe defavorabile Gazprom. Dacă rușii vor refuza să plătească o eventuală amendă, Comisia Europeană are puterea de a deduce cuantumul amenzii din plățile datorate Gazprom de către clienții săi din UE.

"Este nevoie de o anchetă serioasă cu privire la practicile Gazprom în Europa, chiar dacă unii europeni tind să vadă Rusia prin lentile roz. Credem că toți cei care vor să aibă acces pe piața UE trebuie să respecte regulile UE. Vrei să joci după alte reguli? Du-te în altă parte", conchide Vaclav Bartuska, ambasador ceh pe probleme energetice și fost negociator al Cehiei în raporturile contractuale cu Gazprom.

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

Fitch: Rating-ul giganților petrolieri ruși nu va suferi ca urmare a scăderii prețului țițeiului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 02 February 2015 12:26

16435Prețul redus al petrolului la nivel internațional n-ar trebui să afecteze în mod direct rating-urile companiilor de petrol și gaze rusești, fundamentele acestora fiind în continuare solide ca urmare a flexibilității financiare de care dau dovadă, susține agenția de rating Fitch.

Potrivit analiștilor Fitch, nu fundamentele sunt cele care ar putea să îngrijoreze, ci o eventuală înăsprire a sancțiunilor, limitarea accesului la finanțarea externă și ratingul suveran al Rusiei.

"Testele de stres efectuate companiilor rusești, care nu iau în calcul o eventuală îmbunătățire pe piețe (un preț mediu al barilului de petrol de 55 $, și un curs de schimb de 60 de ruble pentru un dolar) arată că povara datoriei acestora ar rămâne acceptabilă pentru nivelul actual de rating", susține Fitch.

Cea mai mare companiei petrolieră rusească este Rosneft, în domeniul gazelor naturale lider este gigantul Gazprom. 

Profitul Gazprom a scăzut cu 62%, dar se situează peste estimările analiștilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 29 January 2015 09:09

 GazpromProfitul net al gigantului rus Gazprom a scăzut în al treilea trimestru al anului trecut cu 62% din cauza scăderii vânzărilor și a deprecierii rublei.

Cu toate această scădere spectaculoasă a profitului net la 106 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), de la 276 miliarde ruble în perioada similară a lui 2013 , rezultatul anunțat este aproape dublu față de estimările analiștilor chestionați de Bloomberg, care se așteptau la un profit net de 58,8 miliarde de ruble.

Așa se face că, potrivit The Wall Street Journal, acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 0,6% după anunțarea rezultatelor, un ritm de apreciere asemănător indicelui bursei moscovite.

Gazprom a pierdut numai puțin de 273 miliarde de ruble doar ca urmare a deprecierii rublei, după ce cu u an înainte câștigase de pe urma evoluției cursului de schimb rublă/dolar. Și vânzările din cel de-alș treilea trimestru al anului trecut au suferit, scăzând cu 4,9%, la 1130 miliarde de ruble.

Monopolul de stat Gazprom, responsabil cu furnizarea a 30 la sută din gazul cu care se aprovizionează Uniunea Europene, se confruntă cele mai mici vânzări la export din ultimii 11 ani. Gigantul rus ar putea pierde în urma deprecierii rublei (care a scăzut cu 46% față de dolar în 2014) venituri în valoare de 25 miliarde de dolari pe întreg anul trecut, ceea ce va pune sub presiune acordarea de dividende către principalul său acționar, guvernul rus, care are nevoie de acești bani pentru a-și echilibra execuția bugetară.

 

OMV va cumpăra de la Gazprom gaze la prețul spot, preț aflat în scădere cu 33,7% față de anul trecut

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 29 January 2015 08:39

20140104 WBC102OMV și Gazprom au semnat ieri o anexă la contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung , a anunțat miercuri OMV, într-un comunicat, fără a oferi însă alte detalii suplimentare.

Potrivit comunicatului, anexa a fost semnată la Viena de Alexander Medvedev, adjunctul șefului Gazprom, și de directorul executiv al OMV, Gerhard Roiss, ambele părți convenind să nu facă publice amănuntele noii anexe la contractul care se întinde până în 2027.

OMV susține că noua înțelegere este menită să "reflecte condițiile de piață în schimbare".

Potrivit publicației ruse The Moscow Times, anexa prevede renunțarea la formula de stabilire a prețului în funcție de cel al petrolului și fundamentarea sa pe prețurile spot.

"Astazi, Gazprom și OMV au făcut un pas important în asigurarea aprovizionării Austriei cu gaze pe termen lung. La semnarea documentului, ambii parteneri au subliniat rolul Baumgarten ca nod esențial pentru exporturile rusești de gaze", se precizează în comunicatul OMV.

Petrolul s-a depreciat mai agresiv decât gazul pe piața spot

Interesant este momentul în care noua înțelegere a fost parafată, în condițiile în care prețul petrolului s-a prăbușit, pierzând peste 60% în ultima jumătate de an.

Potrivit unui sondaj efectuat de Blomberg, prețul spot al gazului natural din Marea Britanie, etalon pe piața eurpeană, va fi în 2015 de 6,69 $/milionul de unități termale britanice , în scădere cu 33,7% față de nivelul mediu de 10,08 $ înregistrat ăn 2014.

Procentul de gaz achiziționat de Europa de pe piața spot a crescut în ultimii ani de la 15% în 2008 la peste 50% în 2014. În zona de nord-vest a Europei, 70% din gazul achiziționat se face la prețul spot, mișcare determinată de Statoil, care are semnate contracte de furnizare fundamentate pe acest preț. Drept urmare, și gigantul rus Gazprom a fost nevoit să-și modifice o parte din contracte, subminându-i înspă poziția. În prima parte a lui 2013, potrivit The Economist, prețul practicat de Gazprom a fost doar cu 5-6% peste cel spot, un procent extrem de redus față de cel de 70% înregistrat în 2009.

Emiratul arab Abu Dhabi ar putea ieși din acționariatul OMV, după ce statul austriac și-a sporit controlul politic asupra companiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 26 January 2015 12:36

Gazprom cumpara OMVMarii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Natural Gas Europe: Prețul redus al petrolului afectează securitatea energetică. UE, inclusiv România, ar trebui să adopte regimuri fiscale prietenoase

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 21 January 2015 11:10

2372Opinia cvasi-unanimă (cu excepția industriei, evident) despre scăderea prețului internațional al petrolului este că ea are efecte pozitive asupra economiei.

Prețurile mai reduse la carburanți reduc costurile de producție și transport, impulsionează creșterea economică, etc. Iar principalele beneficiare sunt statele importatoare nete, printre care și cele membre ale UE.

Numai că analiștii ignoră un aspect extrem de important, cel al securității aprovizionării cu energie. Potrivit profesorului Alan Riley, de la City Law School, City University din Londra, România este unul dintre producătorii de petrol și gaze naturlae care va suferi de pe urma scăderii prețurilor.

Motivul: România se confruntă cu reducere semnificativă a producției, ceea ce ar putea-o transforma într-o țară dependentă energetic de importurile de gaze până în 2020. Pentru a evita acest lucru, potrivit articolului profesorului britanic, publicat în Natural Gas Europe, România ar trebui să-și dezvolte pe deplin zăcămintele din Marea Neagră. Numai că tot scăderea prețului petrolului, care antrenează și reducerea prețului gazelor (și din simplul motiv că acestea sunt legate de cel al petrolului în principalele contracte semnate de Gazprom cu statele europene) va face extrem de dificilă găsirea de investitori dispuși să parieze pe producerea unor mărfuri cu prețuri în scădere.

Marea Nordului, Cipru și Grecia: zone care se confruntă cu probleme similare

Cu probleme similare se confruntă și Cipul și Grecia. Ciprul de confruntă deja și cu alte probleme, geopolitice, privind drepturile de exploatare a zăcămintelor offshore, acestea fiind dsputate cu Turcia. Dincolo de problemle geopolitice, scăderea prețurilor produselor energetice este de natură să îndepărteze investitorii din această zonă.

Însă de departe cea mai dificolă problemă cu care se confruntă Europa este aceea că principala zonă producătoare de petrol și gaze a continentului este offshore (cu costuri ridicate de producție) și cu o rată a declinului producției în declin: Marea Nordului.

Marea Nordului este în prezent o zonă cu zăcăminte mature, unde a devenit extrem de dificil din punct de vedere tehnic și extrem de scump să extragi hidrocarburile rămase, susține Alan Riley.

În opinia profesorului britanic, vor trebui introduse regismuri fiscale atractive pentru a încuraja investițiile necesare, ceea ce face în prezent, guvernul de la Londra, de exemplu. Dacă scăderea prețului este una temporară, cum a fost în 2009, situația nu ar fi atât de gravă, însă dacă acest trend persistă, majoritatea investițiilor în zonă vor fi anulate. Iar, odată anulate, e dificili ca ele să mai fie reluate. Capitalul va fi realocat, iar actuala infrastructură, dar și companile de servicii petroliere și de gaz, vor suferi.

Gazprom ar putea profita și majora cota de piață

Ca și cum acestea nu ar fi sufciente, prețul redus al petrolului va majora foarte probabil dependența UE de Gazprom. Chiar dacă gigantul rus suferă în prezent, crede Riley, faptul că prețul gazelor este legat de cel al petrolului în contractele semnate de Gazprom pe Bătrânul Continent, va ieftini artificial prețul acestora comparativ cu cele din producția internă a UE. Gazprom va folosi acest prilej pentru a-și majora cota de piață. Gazul rusesc nu numai că va fi mai competitiv ca cel european, ci va câștiga bătălia și cu potențialul Gaz Natural Lichefiat (LNG), care ar putut fi importat din SUA.

Pentru ca Gazprom să-și poată majora cota de piață este necesară, ce-i drept, reformarea lanțului de producție și distribuție al gigantului rus, în sensul reducerii costurilor și majorării producției pentru export. Profesorul britanic crede că una din cele mai ignorate problema în strategia energetică a UE pentru 2015 este aceea dacă Rusia este capabilă să-și reformeze piața internă pentru a-și putea maximiza profiturile și influența în UE.

Economica.net: Livrările de gaze ruseşti au fost reduse azi cu 30%, fără explicaţii. Ministrul Energiei: Nu există motive de îngrijorare

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 29 December 2014 13:11

Gazprom PoloniaLivrările de gaze naturale ruseşti către România au fost reduse cu 30%, fără vreo explicaţie din partea Dispeceratului Gazprom, potrivit unor surse din industria energetică, citate de economica.net.

Potrivit economica.net, România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. "Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie", explică Havrileţ.

Ulterior, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, potrivit Mediafax, că astfel de diminuări au fost înregistrate şi în ultimele luni şi că, la acest moment, nu există motive speciale de îngrijorare.

"Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială", a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus "se poate juca" cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Chiar în această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ, este vorba de cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti )

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa, au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație. Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

România va importa luna viitoare, ianuarie 2015, doar 2% din necesarul său de consum de gaze naturale

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 23 December 2014 22:52

 

Gazprom PoloniaRomânia își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

De asemenea, estimările Transgaz pentru prima lună a acestui an, ianuarie 2014, indicau că cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 20,41 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de 16,3% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importuri mai mici, prețuri mai mici

Datele definitive cu privire la consum, producție internă și importuri de gaze naturale ale ANRE, care diferă metodologic de cele conținute în estimările anticipative ale Transgaz, arată că, în ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 85,15% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 14,85% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 18,18 milioane MWh, în scădere cu 8,5% față de luna corespunzătoare din 2013. În ianuarie 2013, importurile au avut o pondere de 22,41% în totalul consumului. Prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost, în ianuarie 2014, de 390 dolari/MWh, în scădere cu 4,6% față de ianuarie 2013 (409 dolari/MWh).

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii septembrie 2014, arată că, în respectiva lună, , consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,34% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,66% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În septembrie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 6,04 milioane MWh, în scădere cu 11,3% față de de luna corespunzătoare din 2013. În septembrie 2013, importurile au avut o pondere de 11,59% în totalul consumului. De asemenea, în septembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 361 dolari/MWh, în scădere cu 7,4% față de septembrie 2013 (390 dolari/MWh).

Întreruperi de livrări

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație.

Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

La nivelul lunii octombrie, consumul total al României era de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale era de 31 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Dependența de Rusia e în alte părți

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

România importă indirect gaze naturale de la Gazprom, prin două firme intermediare, respectiv WIEE și Conef Energy. Contractele pe termen lung cu cele două companii au fost înnoite în 2007, fiind valabile până în 2030. Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către România au debutat în 1979, iar de atunci până la finalul lui 2012 România a cumpărat de la ruși peste 125 de miliarde de metri cubi de gaze.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

 

Gazprom obține de la ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate a explorărilor din Bihor, întârziate de proteste contra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 December 2014 20:40

NIS Gazprom servicii petroliereAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, și firma canadiană East West Petroleum.

"Am fost informați de către partenerul NIS că ANRM a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate a primei faze a perioadei de explorare prevăzute de acordul de concesiune pentru perimetrul Ex-2 Tria. Acum, NIS și East West Petroleum trebuie să finalizeze până în iunie 2017 programul de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a perimetrului Ex-2 Tria, care cuprinde prospecțiuni pentru achiziția de date seismice 2D și 3D, precum și forarea a trei sonde de explorare", se arată într-o informare a East West Petroleum.

Perimetrul Ex-2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

În martie anul acesta, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern cu privire la solicitarea NIS.

Întârzieri "importante"

În document se preciza că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirma în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spunea Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționa în nota de fundamentare.

Guvernul mai spunea că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt erau până la acea dată doar parțiale și preciza că aceste acțiuni și "dialogul constructiv" cu autoritățile locale și populația vor continua.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai preciza în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, sublinia Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.
Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spunea în nota de fundamentare.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

E oficial: Rusia a comunicat CE că nu mai este interesată de proiectul South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 12 December 2014 09:19

South-Stream-transport-office-opened-GazpromDacă până acum, decizia Rusiei și Gazprom de a renunța la proiectul South Stream a fost anunțată mai mult neoficial, în cadrul unor conferințe de presă sau ca urmare a unor întrebări adresate de jurnaliști, începând de ieri se pare că aceasta a devenit oficială.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în urma unei convorbiri avute de vicepreședintele pentru Uniune Energetică Maros Šefčovič cu reprezentanți din Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, România și, acesta l-a contactat pe ministrul rus al energiei, Alexander Novak, pentru a discuta planurile Moscovei referitoare la proiect. Novak i-a confirmat vicepreședintelui CE că South Stream este un proiect care nu va mai fi continuat de partea rusă.

Comunicatul mai precizează că Šefčovič va prezenta la începutul anului viitor o propunere privind structura organizațională a unu Grup de Lucru la Nivel Înalt, menit a se ocupa de identificarea de soluții privind interconectarea statelor din Europa Centrală li de Est la piețele europene și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze.

Speranța moare ultima, dar și când moare

La o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin, și confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind abandonarea South Stream, Šefčovič declara că va continua să lucreze cu statele sale membre pentru a ajunge la un acord cu Rusia în vederea construirii gazoductului menit a alimenta cu gaze statele din sud-estul Europei, în pofida anunțului făcut ieri de Putin.

"Următoarea reuniune pe tema South Stream este planificată pentru 9 decembrie și se va desfășura indiferent de anunțul făcut de Rusia referitor la renunțarea la proiect", a declarat vice-președintele UE pentru Energie, Maroš Šefčovič.

"Evident că noile evenimente vor reprezenta un element suplimentar care va fi discutat în această reuniune", a adăugat acesta.

OMV minimalizează impactul renunțării la South Stream și se concentrează pe explorările din Marea Neagră

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 14:24

48EA38E4-B3DF-47FF-A1B9-BD9043FCD535 mw1024 s nCEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Grup Servicii Petroliere a finalizat o lucrare pentru Gazprom Neft în Arctica, platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk cu peripeții

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 12:54

Arctica GSPCompania românească de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a finalizat recent forajul unei sonde de explorare în câmpul petrolier Dolginskoye din Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, câmp concesionat de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Deși atât GSP, cât și Gazprom Neft, neagă informațiile, mai multe surse susțin că, după finalizarea lucrărilor, în drum spre portul Murmansk, platforma petrolieră maritimă Saturn a GSP a suferit "serioase avarii" din cauza unei furtuni, pierzându-și heliportul și fiind nevoită să-și evacueze de urgență echipajul.

Gazprom Neft a anunțat, pe 14 noiembrie, că a finalizat lucrările de explorare și testare la sonda forată de GSP în câmpul Dolginskoye din Marea Pechora. Forajul sondei demarase în iunie și fusese finalizat în august.

"Datele obținute vor fi utilizate pentru dezvoltarea unui program de lucrări care se vor derula în sezonul de dezgheț din 2015. La începutul lunii noiembrie, după finalizarea tuturor lucrărilor planificate, toate echipamentele au fost dezinstalate, iar sonda a fost astupată, izolată și abandonată în condiții de siguranță pentru mediu. Forajul și testarea au fost făcute cu ajutorul platformei GSP Saturn. Platforma va fi remorcată în portul Murmansk în cursul lunii noiembrie", se afirmă într-un comunicat al Gazprom Neft din 14 noiembrie.

Potrivit serviciului de informații maritime Lloyd’s List, citat de Moscow Times, pe 7 noiembrie, în timp ce era remorcată către portul Murmansk de către trei remorchere norvegiene, platforma petrolieră GSP Saturn ar fi fost lovită de o furtună, în cursul căreia și-ar fi pierdut heliportul și una din bărcile de salvare, iar întregul echipaj ar fi fost evacuat cu ajutorul unui vas de suport care mergea în convoi cu GSP Saturn și cele două remorchere.

Aventuri în Oceanul Arctic

Ulterior, serviciul de salvare maritimă al Rusiei a transmis că, în cele din urmă, echipajul s-a întors pe platformă, iar convoiul și-a schimbat cursul, îndreptându-se spre peninsula Kanin, pentru a acosta acolo până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice.

În replică, cei de la Gazprom Neft au negat că ar fi existat incidente sau pagube materiale și au adăugat că măsurile de siguranță luate, cum ar fi evacuarea echipajului și schimbarea traseului, au făcut parte dintr-un exercițiu de rutină. Potrivit Greenpeace, biroul din Moscova al GSP a transmis pe 12 noiembrie doar că întreg echipajul platformei se află la bord și că aceasta se află în drum spre portul Murmansk.

Platforma GSP Saturn a ajuns în portul Murmansk pe 21 noiembrie, după ce a acostat câteva zile în peninsula Kanin, așteptând îmbunătățirea vremii, transmite neftegaz.ru.

În 2011, o altă platformă petrolieră contractată de Gazprom Neft pentru lucrări de foraj în Arctica, Kolskaia, s-a scufundat în Marea Ohotsk în timp ce era remorcată după finalizarea lucrărilor, incident soldat cu moartea a 53 de membri ai echipajului. Organizațiile ecologiste precum Greenpeace se opun forajului petrolier în Marea Arctică susținând, printre altele, că condițiile din regiune sunt mult prea periculoase pentru ca forajul să poată fi făcut în condiții de siguranță pentru echipele platformelor maritime.

De altfel, în mai anul acesta, activiști ai Greenpeace și ai altor organizații ecologiste s-au legat cu lanțuri de platforma GSP Saturn în timp ce aceasta era ancorată în portul olandez Ijmuiden, spunând că platforma, veche de 26 de ani, nu poate oferi condiții suficiente de siguranță în Arctica. În replică, Gazprom Neft a declarat că platforma a fost complet modernizată și upgradată în 2009, fiind declarată aptă de lucru în Arctica în urma mai multor inspecții și audituri efectuate de experți ruși, scandinavi și americani.

UE interzice colaborarea cu Rusia în Arctica

Platforma GSP Saturn a Grup Servicii Petroliere a efectuat lucrări de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. Platforma a forat o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

În septembrie, UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se aplică retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale Grup Servicii Petroliere (GSP), însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

De altfel, tot în septembrie, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, le-a declarat ziariștilor, chiar că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE. "Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume.

Contractele cu rușii sunt esențiale pentru GSP

Se pare că acest scenariu a început deja să se materializeze, dat fiind că, pe 25 noiembrie, Gazprom Neft a semnat un acord de parteneriat cu compania de petrol și gaze controlată de statul vietnamez, Petrovietnam, privind colaborarea la dezvoltarea câmpului petrolier arctic Dolginskoye.

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

În iulie 2014, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

Budapesta sfidează Bruxelles-ul și modifică legea achizițiilor publice pentru a facilita construcția South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 06 November 2014 08:19

map u potok eng hungaryUngaria a decis să ignore avertismentele Comisiei Europene și să adopte luni un amendament la legea achizițiilor publice, prin care va fi facilitată construcția gazoductului South Stream de către Gazprom pe teritoriul său.

Amendamentul vizează modificarea normelor naționale privind achizițiile publice pentru conducte și a provocat reacții dure din partea Bruxelles-ului și opoziției, care acuză guvernul de la Budapesta de orientare pro-rusă, cel puțin pe tema politicii energetice, susține Financial Times.

Oficialii maghiari recunosc faptul că amendamentul a fost conceput pentru a preveni obiecțiile juridice ale Bruxelles-ului la construcția South Stream, proiect descris de parlamentarii opoziției drept parte integrală a "imperiului energetic rus".

Budapesta a răspuns marți și avertismentelor Comisiei Europene, potrivit căreia criteriile de atribuire a contractelor de construire a conductei trebuie să fie făcute publice. Potrivit executivului de la Budapesta, criteriile vor fi publicate "în timp util", iar obiecțiile ridicate vor fi soluționate la timp.

Bruxelles-ul a lansat deja o acțiune în justiție împotriva guvernului bulgar pentru presupuse încălcări ale legislației privind achizițiile în faza de construcție a proiectului. Totodată, Comisia Europeană susține că South Stream încalcă legislația europeană din domeniul energetic (m,ai exact pachetul trei pentru energie), în sensul că Gazprom ar deține peste 50% din acțiunile companiei care va opera gazoductul, dar va avea și monopol asupra aprovizionării cu gaz a gazoductului.

Ungaria este una dintre cele patru state membre ale UE care ar urma să fie tranzitate de gazoductul South Stream, care are scopul de a ocoli Ucraina prin Marea Neagră și a nu mai permite Kiev-ului șantajarea Gazprom cu perturbarea livrărilor de gaze naturale către Europa în absența unui preț preferențial pentru gazul achiziționat de la gigantul rus.

Analiști occidentali: Ungaria, pe orbita energetică a Rusiei

Criticii proiectului, inclusiv oficiali americani, susțin că, prin susținerea acestui proiect, politica energetică a Ungariei se situează pe orbita celei a Rusiei. Budapesta a semnat în septembrie un acord de aprovizionare suplimentară cu gaz în vederea constituirii rezervelor de iarnă cu Gazprom și la numai câteva zile a stopat alimentarea cu gaz a Ucrainei. La începutul acestui an, guvernul ungar a convenit asupra unui acord de € 10 miliarde în fonduri cu Kremlin-ul în vederea renovării unei centrale nucleare la Paks. Între timp, guvernul lui Viktor Orban continuă să pună sub semnul întrebării sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

Analiștii citați de Financial Times susțin că unele schimbări recente în domeniul politicii energetice au sens, dar, că, analizate împreună, ele devin discutabile.

"Țările mici beneficiază de pe urma tranzitării conductelor pe teritoriul lor național și, pentru multe dintre aceste țări, acesta este un beneficiu gratuit", a declarat Andrej Nosko, analist ungar, care a remarcat faptul că guvernele anterioare, de asemenea, au sprijinit construirea conductei.

Opoziția: Favoare făcută Moscovei

Deputații din opoziție au atacat politica de apropiere energetică de Rusia și au acuzat că amendamentul adoptat este "o favoare specială" făcută Moscovei.

"South Stream ar fi un lucru bun pentru Ungaria în cazul în care s-ar fi realizat diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, dar tot gazul vine din Rusia, asa ca nu exista nici un beneficiu", a declarat Bernadett Szel, un parlamentar din opoziție.

Potrivit guvernanților maghiari, singurele obiecții rămase din partea Comisiei Eurpopene vizează nu construcția, ci funcționarea acesteia. Ministerul de externe ungar și-a exprimat speranța că South Stream va îmbunătăți securitatea energetică a Europei centrale și a anunțat că, în opinia sa, proiectul ar trebui să respecte cu al treilea pachet energetic al UE.

Gazprom a confirmat transferul primei tranșe, în valoare de 1,45 mld $, efectuat de Naftogaz în contul arieratelor înregistrate

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 05 November 2014 12:24

imUcraineni și, indirect, europenii, pot să stea liniștiți în această iarnă. Riscul de a îngheța s-a atenuat considerabil după de astăzi gigantul rus Gazprom a anunțat că partenerul său ucrainean, Naftogaz, a efectuat deja prima plată a unei părți din arieratele înregistrate, plată în valoare de 1,45 miliarde $.

"Gazprom a primit confirmarea de la băncile cu care colaborează privind transferul de fonduri dinspre Naftogaz, transfer în valoare totală de 1,45 miliarde de dolari, reprezentând plata unei părți din datoria Ucrainei pentru gazul furnizat în trecut de Rusia", a afirmat purtătorul de cuvânt al Gazprom Sergei Kupriyanov, citat de Ria Novosti.

Monopolul de stat ucrainean Naftogaz a anunțase marți că a efectuat transferul primei tranșe dedicată plății arieratelor în valoare de 1,45 miliarde de dolari către Gazprom

Joia trecută, după mai multe luni de negocieri, s-a semnat un acord temporar între Rusia și Ucraina, acord intermediat de UE, prin care Ucraina se angaja să achite arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari și să plătească un preț de 378 de dolari pe mia de metri cubi pe gazul furnizat pânpă la sfârșitul lui 2014 și unul de 368 de dolari pe mia de metri cubi pe primul trimestru al lui 2015, în schimb Rusia garantând alimentarea cu gaze până în luna martie.

O gură de gaz pentru Europa: Acordul ruso-ucrainean a fost semnat. Kievul va achita 4,6 mld $ pentru a fi alimentat cu 4 mld mc de gaz

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 31 October 2014 09:36

iFbZWd28B0T0După o ultimă rundă de negociere maraton de peste 30 de ore, desfășurată la Bruxelles, inevitabilul s-a produs: Rusia și Ucraina au semnat ieri noapte un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie, spre ușurarea evidentă a partenerilor europeni ai Kiev-ului, care se temeau că vor rămâne fără gaze în această iarnă.

Potrivit Financial Times, acordul prevede ca Kiev-ul să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari, pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare Ucrainei în această iarnă. Naftogaz, compania monopolistă de gaze a Ucrainei va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom, care deține monopolul exportului de gaze în Rusia.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, moderate de Uniunea Europeană s-au întins pe mai multe luni, în principal ca urmare a refuzului ucrainenilor de a accepta majorarea de preț operată de Gazprom în urma desfășurării Revoluției Portocalii de la Kiev, urmată de conflictul din Crimeea și apoi de cel din estul Ucrainei. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord sa plătească un preț de 378 dolari pe mia de metri cubi până la sfârșitul anului, și apoi unul de 365 dolari pe mia de metri cubi până în martie. Autoritățile ruse au făcut și ele un compromis, aceptând scăderea prețului de la cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, impus în urma încetării vechiului contract care prevedea un preț de 285 de dolari pe mia de metri cubi, după anexarea Crimeei.

Ministrul rus al energiei,Alexander Novak, a declarat că Moscova a făcut acest "compromis" pentru a arăta că a este un partener comercial de încredere pentru UE.

Oficialii europenii, euforici

Cei mai fericiți oficiali în urma semnării acestui acord provizoriu nu sunt însă ucrainenii, ci oficialii UE, care se temeau că cetățenii UE vor rămâne fără gaze, cu s-a mai întâmplat în crizele ruso-ucrainene ale gazului din 2006 și 2009.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig în această iarnă", a declarat José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

"Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune", a afirmat și Günther Oettinger, comisarul pentru energie a UE. "Este o prim rază de lumină în vederea dezghețării relaților dintre cele două țări.", susține acesta.

Gazul va fi achitat de FMI și de bugetul de stat ucrainean

Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea UE privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, comisarul european pentru energie susține că UE nu a oferit astfel de garanții de la bugetul Uniunii.

Cu toate acestea, Oettinger a anunțat că Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz, susține comisarul european.

Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa.

Ucraina a plătit subvenții pentru combustibili echivalente cu 7,5 la suta din PIB. Intensitatea energetică este de două ori mai ridicată decât cea a Rusiei și de 10 ori mai mare decât media OECD. Cele 17 miliarde de dolari promise pentru anii următori de FMI sunt condiționate de reformele din energie și de majorarea facturilor către populație și companii.

 

Rusia: Livrările de gaze rusești către Ucraina nu se vor relua până când UE nu va garanta ferm că ucrainenii vor plăti în avans

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 30 October 2014 09:00

Naftogaz Gazprom datoriiNegocierile tripartite începute miercuri la Bruxelles între Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de rezolvare a contenciosului pe tema gazelor dintre Kiev și Moscova, nu au permis ajungerea la un acord, dar discuțiile ar putea continua joi.

Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă de gaze.

Atât CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, cât și ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, au declarat, după prima rundă de discuții și negocieri tripartite Ucraina-Rusia UE, că Rusia nu va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei până ce UE nu va oferi garanții financiare ferme privind plata de către Ucraina a livrărilor de gaze necesare pentru acoperirea nevoilor sale de consum în lunile noiembrie și decembrie.

Reprezentanții autorităților ucrainene și cei ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze asupra rezultatelor primei runde de negocieri cu Rusia.

Rușii nu reiau livrările de gaze fără garanții

"Nu se va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze până când Ucraina și UE nu ajung ele la un acord în privința garanțiilor financiare pentru plata acestor gaze", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

El a spus că la prima rundă de discuții au fost întocmite trei documente: un protocol trilateral Rusia-Ucraina-UE, unul bilateral între Ucraina și UE, precum și un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare gaze aflat în vigoare între Naftogaz și Gazprom, care reglementează aspecte tehnice.

"Întâlnirea de joi va avea loc doar dacă Ucraina și Comisia Europeană ajung la un acord privind garanțiile financiare pentru plata livrărilor de gaze pentru noiembrie și decembrie. Dacă nu se va ajunge la un astfel de acord, nu va avea loc nici o întâlnire și nu se va semna nici un document. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, atunci cele trei documente pe care le-am menționat mai sus ar putea fi semnate. Toate documentele și aspectele care țin de partea rusă și de Gazprom au fost clarificate și s-a convenit asupra lor", a explicat Miller, citat de Itar Tass.

La rândul său, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat că Ucraina nu a prezentat nici un fel de garanție scrisă privind plata datoriilor pentru livrările de gaze din trecut, precum și achitarea livrărilor pentru iarna aceasta.

"La discuții s-a afirmat că Ucraina va avea bani, că a purtat negocieri cu Comisia Europeană și cu organizațiile financiare internaționale. Ni s-a spus că Ucraina va găsi bani pentru plata în avans a gazelor necesare pentru aprovizionarea pe timpul acestei ierni, patru miliarde de metri cubi. Însă au fost doar vorbe, nu garanții ferme scrise din partea părții ucrainene. Devreme ce nu s-au oferit astfel de garanții și nu știm dacă ucrainenii vor avea sau nu bani, trebuie să ne protejăm de acest risc cerând plata în avans a livrărilor viitoare de gaze. Plătești, ai gaze, nu plătești, nu ai gaze. În rest, negocierile vor continua joi seara. Ne-am înțeles asupra prețului, asupra plăților în avans, asupra rescadențării datoriilor Ucrainei pentru livrările de gaze din trecut, precum și asupra volumelor de gaze solicitate de partenerii noștri ucraineni", a declarat ministrul rus al Energiei.

Bani insuficienți

Potrivit înțelegerii dintre părți, Ucraina va trebui să își achite până la finalul anului o parte din datoria față de Gazprom pentru livrările de gaze din trecut, respectiv să le ramburseze rușilor circa 3,1 miliarde dolari, bani pe care Naftogaz îi are. În plus, Ucraina mai are nevoie de încă 1,6 miliarde dolari pentru plata în avans a livrărilor necesare pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.

Prima rundă de discuții a început miercuri seară și a durat peste 12 ore. Dacă părțile vor ajunge la un acord joi seară, după a doua rundă de negocieri, acesta ar putea fi anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Comisia Europeană a anunțat recent că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an.

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Ucrainenii își pot plăti datoriile istorice

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat însă că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte ca dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Kremlinul și Gazprom joacă "Good Cop, Bad Cop" cu Ucraina. Putin către UE: "La noi, când inviți o doamnă la restaurant, plătești nota"

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 27 October 2014 21:17

Putin restaurant IPreședintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a făcut presiuni asupra gigantului rus de stat Gazprom pentru ca acesta să accepte reglarea datoriei neplătite pe care Ucraina o are față de Gazprom pentru gazele naturale livrate în trecut la prețul minim de 268 de dolari/mia de metri cubi și nu la prețul fixat de la 1 aprilie, de 485 dolari/mia de metri cubi, rezultat în urma unei scumpiri unilaterale ostile de 81%.

"A trebuit să fac presiuni la Gazprom și să le spun să nu insiste ca Ucraina să plătească datoriile din urmă la prețul de 485 dolari/mia de metri cubi, respectiv 5,3 miliarde dolari. Să-i lase să plătească măcar 3,5 miliarde dolari și după aceea vom mai vedea", a declarat Putin, la o întâlnire a Valdai International Discussion Club.

S-ar părea că Rusia s-a hotărât să schimbe tactica și să încaseze tot ce poate încasa, amânând încheierea unui acord cu privire la preț și la suma totală datorată de ucraineni pentru la primăvară, eventual după decizia Curții de Arbitraj de la Stockhom, a comentat Artem Konchin, analist specializat în petrol și gaze la firma moscovită de brokeraj Otkritie, citat de Interfax.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța în acest diferend în a doua jumătate a anului viitor.

Luna aceasta, Rusia, Ucraina și UE au ajuns la un acord preliminar potrivit căruia Ucraina va plăti iarna aceasta un preț de 385 dolari/mia de metri cubi pentru gazele livrate de Gazprom, cu condiția să achite în avans. Prețul de 385 dolari/mia de metri cubi reprezintă o reducere semnificativă, cu 20%, față de nivelul fixat în aprilie de ruși.

Putin a mai declarat că nu înțelege de ce instituțiile europene, care își doresc asocierea Ucrainei cu UE, nu au putut furniza rapid bani Kievului pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe timpul iernii. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au răspuns că explicația rezidă în reglementările și procedurile stufoase și birocratice care se aplică în astfel de situații.

"În Rusia și Ucraina gândim într-un fel, iar în Europa văd că se gândește altfel. La noi, atunci când un domn invită o doamnă la restaurant, plătește nota. Dar mai e și varianta în care se plătește nemțește, fiecare pentru sine. UE a propus asocierea cu Ucraina și și-a asumat astfel o anumită responsabilitate. În cazul acesta, ar trebui să ajute Ucraina, să îi acorde un împrumut pentru cel puțin o lună", a spus Putin.

"Rusia consideră că, până în prezent, a plătit pentru gazele ucrainenilor, iar dacă Europa vrea o integrare mai strânsă cu Ucraina, atunci să plătească de-acum pentru aprovizionarea ei cu gaze", a declarat un analist de la Oxford Institute for Energy Studies.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Cum a scăpat Lituania de dependența de importurile de gaze rusești

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 21:08

Lituania LNGLituania și-a declarat Independența energetică. După mai puțin de trei ani și investiții de puțin peste 100 de milioane de euro, terminalul plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG) botezat chiar "Independența" a ancorat, luni, în portul lituanian Klaipeda. Terminalul va aduce LNG din Norvegia, care va fi regazeificat în facilitățile specializate din port, parte a aceluiași proiect, iar gazele importate de la norvegieni vor putea aproviziona atât Lituania, cât și țările baltice vecine Letonia și Estonia.

Scopul este eliberarea țării de dependența de livrările de gaze naturale de la Gazprom, care până de curând a fost singurul furnizor de gaze al Lituaniei, scrie Bloomberg BusinessWeek. Cu ani de zile înainte ca criza ucraineană să reînvie teama ca nu cumva rușii să taie gazele pe timp de iarnă, Lituania a comandat terminalul LNG plutitor Independența, fabricat în Coreea de Sud și lung cât trei terenuri de fotbal.Acum, acesta a ancorat în portul Klaipeda și poate înlocui anual importuri rusești de 2,7 miliarde de metri cubi de gaze.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

"Lituania a făcut o mișcare totodată îndrăzneață și bine calculată, aceea de a demara acest proiect LNG independent. Acum avem alternativă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale", a declarat președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, la ceremonia de inaugurare a terminalului.

Putere de negociere cu rușii

Având la dispoziție acest terminal, lituanienii câștigă foarte multă putere de negociere în relațiile cu Gazprom, contractul de import pe termen lung cu rușii expirând anul viitor. Lituania susține că plătește cel mai mare preț din UE pentru gazele rusești.

"Acum putem să luăm foarte serios în considerare opțiunea de a nu mai avea nici un fel de contract de aprovizionare cu Gazprom. Totuși, nu respingem din principiu ideea de a cumpăra gaze de la ruși, cu condiția să ni se ofere un preț avantajos", a mai spus Grybauskaite.

Lituania a plătit un preț cu 36% mai mare decât Germania pentru gaze rusești în primele patru luni ale acestui an.

"Am suferit din cauza prețurilor foarte mari la energie. Acum, în sfârșit, suntem independenți energetic. Și putem împărți această independență și cu vecinii noștri", a declarat ministrul Energiei din guvernul de la Vilnius, Rokas Masiulis.

E esențial să existe concurență

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. Această reducere le va acoperi lituanienilor costurile cu terminalul de LNG și cu instalațiile de regazeificare de pe uscat.

După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Lituaniei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

"Terminalul lituanian de LNG sporește semnificativ concurența în ceea ce privește livrările en-gros de gaze din regiune", spune Karen Sund, fondator al companiei de consultanță Sund Energy din Oslo.

Terminalul LNG "Independența" are o capacitate de transport de 170.000 de metri cubi și a fost închiriat de către compania de stat lituaniană Klaipedos Nafta AB.

La finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. Prima livrare a norvegienilor este programată marți, 28 octombrie, iar deocamdată prețul plătit de lituanieni se va încadra în același ordin de mărime cu cel perceput de Gazprom după ieftinirea de 24% din mai, a mai declarat ministrul Masiulis.

Astfel, Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Ar putea aproviziona întreaga regiune baltică

Dacă va fi utilizat la capacitatea sa maximă, de 4 miliarde de metri cubi pe an, terminalul lituanian ar putea satisface 80% din cererea de gaze naturale a întregii regiuni baltice, inclusiv Letonia și Estonia.

"Este un proiect strategic din punct de vedere geopolitic, care ar putea decide viitorul întregii regiuni. Lituania va deveni un garant al securității energetice pentru întreaga regiune baltică", a mai declarat președintele Dalia Grybauskaite.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, dacă rușii ar tăia total livrările de gaze către Europa timp de o lună, Estonia și Lituania s-ar confrunta cu o penurie gravă.

"Fără terminalul lituanian de LNG de la Klaipeda, situația ar fi și mai dramatică în Estonia, care ar rămâne fără nici un fel de gaze, nici măcar pentru consumatorii casnici, în 4-5 zile. Odată finalizat terminalul, va fi asigurată aprovizionarea consumatorilor casnici din toate cele trei țări baltice", se afirmă în raportul Comisiei Europene.

După ce a cerut 2 mld. € de la UE, Ucraina recunoaște că are bani pentru datoria față de Gazprom, însă trage de timp pentru a obține un deal mai bun

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 27 October 2014 12:24

Naftogaz Gazprom datoriiMonopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Tipăresc bani pentru gaze

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, din septembrie, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Aveau bani în cont, dar au cerut 2 miliarde de euro de la UE

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continua o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze în timpul iernii, încheiată fără nici un rezultat.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor.

Cu o zi înainte, cancelarul german, Angela Merkel, declarase că aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei. "Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta", subliniase cancelarul german.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merke a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Iarna e tot mai aproape

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna aceasta se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

"Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie", a spus Merkel. Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.

Gazprom a tăiat livrările de gaze către România cu aproape 27%, ca urmare a unor disfuncționalități cauzate de înmagazinările pentru iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 15 October 2014 12:36

Gazprom PoloniaGazprom a tăiat, marți, livrările de gaze către România pentru a opta oară în ultimele săptămâni, de această dată cu aproape 27% comparativ cu solicitările clienților români, ambasadorul Rusiei la București explicând această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Beneficiarii din România au primit ieri cu 26,7% mai puţine gaze ruseşti în raport cu nominalizările transmise de Transgaz. Importul actual al României din Rusia se află la un nivel nesemnificativ de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul CET Timişoara, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Emergie.

“Ieri, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a transmis un răspuns oficial conform căruia scăderea livrărilor de gaze ruseşti este cauzată de anumite disfuncţionalităţi tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni Gazprom de umplere a depozitelor de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Scade dependența gazeiferă, crește cea petrolieră: importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 74%, cele de țiței au crescut cu 37%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 October 2014 14:21

Importuri gaze titeiImporturile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, de astă dată cu 13,6%

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 10 October 2014 14:10

Gazprom PoloniaGazprom a redus, vineri, livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, reducerea fiind de această dată de 13,6% față de solicitările consumatorilor români.

"Reducerea anunţată astăzi de Gazprom către Transgaz este de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Importul actual al României de la Gazprom este sub 0,14 milioane metri cubi pe zi. Această cantitate este similară consumului actual total al unui oraș ca Botoșani sau Satu Mare ori consumului actual al CET Timişoara", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat, la Digi24, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze al României se situează la 25,5 milioane de metri cubi pe zi.

În urmă cu câteva zile, Departamentul pentru Energie spunea că România consumă zilnic circa 22 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 13%. Nicolescu: Trebuie să ne obișnuim cu astfel de situații

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 02 October 2014 12:48

Gazprom PoloniaLivrările de gaze ruseşti către România au scăzut, miercuri, cu 13% în raport cu solicitările Transgaz, dar Departamentul pentru Energie transmite că nu există nici un motiv de îngrijorare și că populația nu va avea de suferit, adăugând, totodată, că România va trebui să se obișnuiască cu astfel de situații.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie, care adaugă că volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi.

“Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În prezent, consumul se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic, precizează Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor.

În urma întâlnirii cu ambasadorul rus, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie. “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Departamentul pentru Energie, după discuții cu ambasada Rusiei: Gazprom ar mai putea opri livrările de gaze către România

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:52

Gazprom PoloniaÎn ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România, una singură materializându-se efectiv, iar în urma discuțiilor purtate purtate marți de Departamentul pentru Energie și Transgaz cu ambasadorul Rusiei la București nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie.

“Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

UE zice că s-a ajuns la un acord, Kievul neagă

Comisia Europeană a anunțat că autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei din Ucraina a anunţat, marţi, că nu a primit nicio propunere acceptabilă din partea Rusiei în timpul negocierilor de săptămâna trecută cu oficiali de la Moscova şi ai Uniunii Europene referitoare la preţul gazelor.

"Partea ucraineană nu a primit vreo propunere acceptabilă din partea Rusiei. Experţii companiei ucrainene de stat Naftogaz şi ai Ministerului Energiei şi Industriei Cărbunelui studiază în prezent protocoalele propunerilor trimise de Comisia Europeană în urma discuţiilor din 26 septembrie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Kremlinul nu vrea reexporturi de gaze rusești către Ucraina

Gazprom a anunțat, pe 16 septembrie, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultima perioadă. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a explicat, în urmă cu două săptămâni, că gigantul rus a limitat livrările către unii clienți europeni din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

România stă bine

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Potrivit ministrului Delegat pentru Energie, România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze rusești către Europa.

Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a acestei luni, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Pe de altă parte, importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de suficiente rezerve pentru perioada de iarnă.

La începutul lunii septembrie, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor. Situația s-a repetat şi o săpămână mai târziu.

Programul electoral al Monicăi Macovei: Reducerea dependenței de gazele rusești - prioritate strategică națională. Fără chinezi în energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:01

MacoveiiReducerea dependenței de gazele rusești este o prioritate strategică națională, se afirmă în programul electoral al candidatului independent la președinție Monica Macovei.

Asta în condițiile în care, potrivit datelor oficiale, în prezent, România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, ponderea importurilor de la gigantul rus de stat Gazprom în totalul consumului fiind de 12%. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, importurile de gaze din Rusia reprezintă, în medie, aproape un sfert din totalul consumului anual.

Recent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

"Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională. Resursa nucleară este importantă în acest sens și trebuie să lucrăm cu parteneri de încredere, dintre aliații noștri din Vest. România trebuie să-și dezvolte în paralel atât explorarea și extracția rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, cât și capacitățile de energie nepoluantă (eoliană, hidrocentrale etc)", se arată în programul electoral al lui Macovei.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, a anunţat, recent, vicepremierul Liviu Dragnea.

Chinezii au fost singurii care au transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, fiind declarați investitori calificați. Termenul de depunere a documentației a fost extrem de scurt, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

Pe de altă parte, Macovei spune că, din postura de președinte, va "detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Aparținem unor sfere strategice diferite, ne apărăm interesele cu fermitate, cu forța și demnitatea unui stat UE și NATO, dar aceasta nu exclude schimburile economice și culturale. Îmi doresc schimburi economice cu Federația Rusă, dar în termeni de egalitate, nu sub șantajul gazului".

"Numai din Hidroelectrica s-au sifonat 200 de milioane de euro pe an în faimoasele contracte cu „băieţii deştepţi”. La fel, s-au dat ani de zile subvenţii cu „gaz ieftin din producţia internă” tocmai celor mai bogaţi şi celor care au avut dintotdeauna relaţii privilegiate cu statul. Putem liberaliza pieţele de gaz şi energie electrică fără să sărăcim consumatorul mic: marii consumatori trebuie să plătească energia la preţul corect. Trebuie să ştim exact ce impozite, taxe și redevenţe plătesc companiile din industriile extractive: toate aceste sume trebuie publicate, pentru a vedea dacă sunt adecvate. România trebuie să devină parte a EITI (Iniţiativa de Transparentizare a Industriilor Extractive) ", se mai arată în programul electoral al Monicăi Macovei.

Anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Potrivit candidatului independent la președinție, trebuie privatizate întreprinderile și regiile de stat, "prost gestionate și căpușate de 25 de ani".

"Statul să rămână proprietar numai asupra companiilor de care depinde siguranța națională și să le gestioneze eficient. Am impus la nivel european confiscarea extinsă a averilor obținute ilegal. Voi veghea ca banul furat să se întoarcă la cetățeni. Trebuie verificate toate privatizările din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor", promite Macovei.

Ucraina nu mai îngheață. Acord ruso-ucrainean: Kievul achită arierate de 3,1 mld $, Gazprom furnizează 5 mld mc de gaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 27 September 2014 00:38

479135481Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns vineri seară la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit Financial Times, potrivit acordului-cadru convenit vineri la Berlin de cei doi miniștri ai energiei din cele două state, (acord a cărei intrare în vigoare trebuie confirmată însă și de autoritățile de la Kiev și Kremlin) Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârșitul anului în contul arieratelor înregistrate. Rușii de la Gazprom vor furniza 5 miliarde de metri cubi de gaze - pentru care Ucraina va plăti în avans un preț de 385 dolari pe mia de metri cubi - cu o opțiune de a suplimenta acest volum cu alte 4 miliarde de metri cubi, dacă va fi necesar.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie al UE, care a intermediat aceste negocieri, a precizat că a fost mereu încrezător în "șansele ridicate ca toate părțile să semneze acordul".

Rusia a oprit fluxul de gaze naturale către Ucraina, o rută majoră de tranzit pentru gaze naturale a UE, în luna iunie, din cauza disputelor asupra prețurilor și plăților restante din Kiev.

Acordul pentru această iarnă este doar o soluție interimară, care le acordă celor două state timpul necesar în vederea rezolvării disputelor mai complexe la un tribunal de arbitraj din Stockholm, tribunal care urmează să se pronunțe anul viitor.

În timp ce UE dă din gură și nu face nimic, Lituania își permite să negocieze dur cu Gazprom și chiar să îi ceară despăgubiri de 1,66 mld.$

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 26 September 2014 16:00

Lituania LNGUniunea Europeană continuă să recite în gol refrenul necesității reducerii dependenței Europei față de importurile de gaze din Rusia, fără însă să producă și fapte sau măcar proiecte credibile. În același timp, micul stat baltic Lituania, dependent 100% de livrările de gaze naturale ale gigantului rus de stat Gazprom, a reușit să obțină, în mai, o reducere cu 23% a prețului de livrare al gazelor rusești.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

Explicația? Lituanienii vor dispune în curând de un terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG), precum și de facilități de regazeificare, prin care, începând de anul viitor, vor importa gaze naturale din Norvegia (stat nemembru UE), asigurându-și în acest fel, într-o primă etapă, circa 20% din necesarul de consum și punând astfel presiune pe Gazprom atât în privința prețurilor de import, cât și a securității și constanței livrărilor din partea rușilor.

Balticii vorbesc doar la tribunal, în rest fac treabă

În plus, în anii următori, terminalul de gaze naturale lichefiate al Lituaniei va putea să și reexporte gazele provenite din Norvegia, ajutând astfel la reducerea dependenței de Rusia a întregii Europe. Terminalul plutitor a fost construit în Coreea de Sud, pe șantierul naval al companiei coreene Hyundai Heavy Industries, lucrările de construcție începând în 2012.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

Terminalul plutitor se află în prezent în drum spre Lituania și va ajunge până la finalul anului, iar construcția facilităților de regazeificare de pe uscatul lituanian va fi finalizată în noiembrie.

Își permit să ridice vocea la Gazprom

Până atunci, autoritățile lituaniene nu renunță la procedura de arbitraj declanșată împotriva Rusiei la Tribunalul internațional de la Stockholm, cu toate că Gazprom, chiar la presiunile Vilniusului, și-a vândut toate activele pe care le deținea în Lituania și a încetat orice operațiune în această țară anul acesta.

"Procedura de arbitraj de la Stockholm continuă conform programului întocmit de tribunal. Lituania își va prezenta documentul final în susținerea cazului său la sfârșitul lunii noiembrie, iar vara viitoare este programată o audiere orală. Susținem în continuare că Gazprom a încălcat contractul de privatizare după ce a preluat operațiunile de distribuție de gaze din Lituania, majorând în mod unilateral tarifele", a declarat premierul Algirdas Butkevicius în Parlamentul de la Vilnius.

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Ucrainei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

În prezent, Gazprom este singurul furnizor de gaze naturale al Lituaniei, însă statul baltic va începe să importe gaze naturale lichefiate din Norvegia în 2015, sursă din care își va asigura circa 20% din consum, într-o primă fază.

Au semnat deja primul contract de livrare

Asta pentru că, la finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. La început, lituanienii vor importa din Norvegia circa 0,54 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazele vor aproviziona terminalul plutitor de LNG al Lituaniei din Marea Baltică, denumit sugestiv "Independența". Valoarea totală a contractului semnat cu norvegienii este estimată la circa 1 miliard de dolari, iar prețurile de livrare vor fi legate de cele de referință practicate la hub-ul de gaze britanic National Balancing Point.

"Este pentru prima oară în istoria Lituaniei când vom avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Este un pas mare pentru securitatea energetică a Lituaniei și o premisă a reducerii tarifelor pentru consumatori", a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius după semnarea oficială a contractului cu Statoil, cu toate că, în prezent, gazele lichefiate din Norvegia nu sunt mai ieftine decât cele livrate prin conducte din Rusia.

Vor putea aproviziona și alte țări europene

Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Cantitatea anuală care va fi importată de Lituania din Norvegia reprezintă cam 6-7 containere de transport, destul de puțin pentru Statoil, însă compania norvegiană de stat spune că se așteaptă ca cererea să crească și din partea altor terminale LNG din regiunea baltică, dat fiind că Lituania este singura țară care dispune de un terminal plutitor de acest tip și și-ar putea aproviziona astfel și vecinii.

"Considerăm că cererea de LNG va crește în regiune și vrem să profităm de această oportunitate", spune vicepreședintele Statoil, Geir Heitmann. Ca urmare a crizei ruso-ucrainene, state precum Polonia, Lituania, Estonia sau Finlanda au în plan creșterea importurilor de LNG, pentru a-și reduce dependența de gazele rusești.

Lituanienii au mai semnat acorduri neangajante și cu alți exportatori globali de LNG, acorduri care dau posibilitatea Vilniusului să cumpere transporturi de LNG de pe piața spot în caz de nevoie.

La capacitate maximă, terminalul LNG al Lituaniei va putea importa până la 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, existând opțiunea majorării cantității până la 4 miliarde de metri cubi. Anul trecut, Lituania a consumat în total sub 3 miliarde de metri cubi de gaze.

Rusia amenință UE că îi taie gazele dacă europenii continuă să reexporte gaze rusești în Ucraina. Ungurii au încetat deja livrările către ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 26 September 2014 13:20

Gazprom PoloniaMinistrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Fost șef ANRE din Republica Moldova: Gazoductul Iași-Ungheni este doar un simbol, numai în comunism s-a făcut ceva pentru securitatea energetică

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 25 September 2014 12:52

Iasi UngheniSingura investiție fundamentală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova s-a făcut în perioada comunistă, atunci când a fost construit gazoductul Tocuz-Mereni, care a rezolvat problema stabilității alimentării cu gaze a Chișinăului împiedicând autoritățile transnistrene să lase capitala fără gaze, susține fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) de peste Prut, Victor Parlicov.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Parlicov spune că, în 20 de ani de independență, în Republica Moldova s-au făcut doar simboluri, iar gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

În opinia lui Parlicov, ar fi fost mult mai ieftin, mai simplu și mai rapid să se reabiliteze două stații de comprimare a gazelor, una pe teritoriul României și alta pe teritoriul Republicii Moldova, "niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente", şi să se pună astfel la punct un regim de livrare în flux invers a gazelor, însă acest proiect nu ar fi putut fi prezentat public ca având valoare simbolică.

„Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni, ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței”, declară Parlicov.

Redăm în continuare integral interviul acordat de Victor Parlicov pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Dle Parlicov, într-o discuţie despre staţionarea, deocamdată, a conductei Iaşi-Ungheni, în ciuda unor promisiuni potrivit cărora ea deja trebuia să funcţioneze, premierul Iurie Leancă a părut să sugereze că autorităţile și-au dat seama târziu că singurul distribuitor pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să cumpere gazul românesc, este compania MoldovaGaz, controlată de concernul rus Gazprom, şi că deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu MoldovaGaz. Cum pot fi înţelese aceste declaraţii?

Victor Parlicov: Dacă premierul a spus acest lucru, înseamnă că a fost indus în eroare. Pentru că tot ce am făcut noi până acum a urmărit tocmai acest lucru: să fie posibil să pornim conducta chiar dacă țevile (de distribuţie) aparțin unui monopolist. Anume cu acest scop a fost transpusă în Republica Moldova legislația europeană. Anume de aceea a lucrat Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică la aprobarea regulamentelor necesare, transpunerea pachetului energetic II al UE, apoi pachetul energetic III.

Problema aici e de altă natură: sunt foarte multe lucruri de făcut dincolo de construcția fizică a gazoductului. Deci, primul lucru care trebuia făcut era ca această companie care a fost creată de Guvern special pentru acest lucru, VestMoldtransgaz, să primească la bilanț gazoductul și, cu acest gazoduct la bilanț, să meargă la Agenția Națională pentru Reglementarea Energetică să obțină o licență.”

Europa Liberă: Dar din ce a relatat presa, citându-i și pe acei de la această companie, și pe acei de la ANRE, și pe cei de la MoldovaGaz, această companie - VestMoldtransgaz - a făcut lucrul acesta, s-a adresat la ANRE, iar ANRE încă nu i-a eliberat o licență?

Victor Parlicov: „La ANRE eliberarea licenței nu poate dura mai mult de 15 zile, conform procedurii și conform prevederilor legislative. Nu cred că la ANRE este problema. Gazoductele respective încă nu sunt la bilanțul companiei, deci deocamdată încă nu s-au transmis fizic de la bilanțul celor care au gestionat procesul de construcție la bilanțul întreprinderii. Şi atât timp cât gazoductele nu sunt transmise la bilanțul acestei întreprinderi, ea nu va putea obține această licență, pentru că dispunerea de această infrastructură este o condiție pentru obținerea licenței.

După ce se transmite gazoductul, durează foarte puțin timp obținerea licenței – e vorba de câteva zile. După aceasta urmează ca compania dată să aplice la ANRE pentru obţinerea tarifului de transport. Iar asta iarăși implică un proces. În mod normal, asemenea aplicații pentru prima dată ar putea să se examineze și timp de jumătate de an. Dar în asemenea cazuri, în care este o întrebare de prioritate națională, ANRE ar putea să facă un efort şi să ia o decizie timp de o lună sau două.

Dar mai există o problemă și ea este ceva mai complicată: activitatea companiei UngheniGaz. Această compania va trebui să izoleze o parte din sistem de restul sistemului și să presteze servicii ca operator al acelei părţi de sistem. Deocamdată UngheniGaz desfășoară în comun activitatea de distribuție și furnizare, deci nu are un tarif separat doar pentru distribuție. UngheniGaz trebuie să aplice, iar ANRE trebuie să aprobe un tarif pentru distribuția gazelor naturale. Şi această procedură ar putea dura, chiar dacă compania deja este cunoscută, ANRE dispune de datele acesteia deoarece ea transmite ANRE-ului rapoarte trimestriale. Deci relativ rapid s-ar putea face și lucru acesta, dar toate aceste proceduri necesită timp.

După aceasta urmează partea cea mai complicată despre care nu ştiu de ce nu vorbește nimeni. Dacă izolăm o zonă, de exemplu 10 mii de consumatori, toți acești consumatori trebuie să reîncheie contracte cu un alt furnizor de gaze naturale. Guvernul a desemnat și mandatat Energocom-ul pentru asta, Energocom a aplicat pentru licență la tarife nereglementate și a obținut această licență. Întrebarea mea e: ce a făcut Energocom-ul de atunci până acum? Pentru că în mod normal deja trebuiau purtate discuții printre consumatorii din zona respectivă, care va fi tehnic izolată pentru a furniza gazul românesc, pentru a reîncheia contractele. Acest proces nu va dura o zi, nu va dura o săptămână. Acest proces poate să dureze luni întregi.

Europa Liberă: Toate aceste proceduri se puteau face în paralel cu construcția gazoductului? Pentru că au durat ani de zile până s-a decis construcţia gazoductului, apoi până s-au găsit bani, apoi până s-a construit. La modul ideal, vă puteţi imaginați ca toate procedurile să se fi încheiat până s-ar fi dat în exploatare conducta?

Victor Parlicov: Vă amintesc că Legea cu privire la gazele naturale, finalizarea transpunerii pachetului energetic II și crearea premizelor pentru transpunerea pachetului energetic III trebuiau să fie finalizate în anul 2012. Dar legea a fost aprobată abia în iulie 2014 și în august 2014 a fost publicată. Respectiv, ANRE, chiar dacă aproba metodologia de calcul a tarifelor pentru distribuție și furnizare separat, nu putea să o aplice pentru că, conform legii, încă nu era în vigoare separarea activităților.

Europa Liberă: Revenim la MoldovaGaz. Dacă premierul zice că asta este piedica, eu personal nu aş avea motive să nu-l cred. Care este momentul în care MoldovaGaz ar avea un cuvânt de spus, ar putea împiedica mersul firesc al lucrurilor?

Victor Parlicov: Eu de aceea şi cred că este o informare greșită a premierului. Pentru că MoldovaGaz nu este implicată în acest proces absolut nicăieri. Dacă Energocom re încheie contract cu un alt furnizor, nimeni nu poate împiedica un consumator să aleagă acest furnizor. Cu atât mai mult acum, după ce a fost aprobat regulamentul respectiv de ANRE în luna august. Eu cred că factorul care va frâna în realitate încheierea contractelor și furnizarea gazelor nu va fi factorul tehnic, și nici nu va fi legislativ, ci va fi capacitatea întreprinderilor respective de a presta servicii și de a-și face lucrul.

Europa Liberă: Ce rezultă de aici: că statul a încredințat aceste activități unor companii care nu au capacitatea să facă lucrul acesta?

Victor Parlicov: Chiar dacă nu aveau, trebuiau să şi-o dezvolte între timp. Pentru că despre faptul că gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat și se preconizează furnizarea gazului pe acolo nu s-a aflat de ieri sau de azi. Toate componentele implicate în acest proces sunt , într-un fel sau altul, afiliate Guvernului și guvernării, deci statului. Inclusiv MoldovaGaz, în care statul deţine acţiuni. Din această cauza eu nu înțeleg și nu cred că argumentul real ar fi că MoldovaGaz ar putea bloca ceva.

Europa Liberă: Dar Rusia?

Victor Parlicov: Nici chiar Rusia. Ce are Rusia cu asta? Gazpromul nu are acțiuni la UngheniGaz.

Europa Liberă: Iar UngheniGaz este o companie - fiică a MoldovaGaz?

Victor Parlicov: Da, este o companie fiică, dar cu identitate juridică separată, care este înregistrată și se conduce de legislația Republicii Moldova. Deci, nu accept argumentul că SA MoldovaGaz ar putea bloca ceva la acest capitol. Dacă aceasta se întâmplă, înseamnă ca cineva din ai noștri nu-și îndeplinește lucrul său. Desigur că Gazpromul nu o să bată din palme când o să afle că Republica Moldova, chiar și pentru câteva sate sau pentru orașul Ungheni, poate obține gaz din altă parte. Ei nu vor fi fericiți și nici nu trebuia să ne așteptăm la asta. Noi nu am făcut gazoductul acesta ca să-i fericim pe cei de la Gazprom.

Eu consider că e real ca până la Anul Nou să fie finalizate toate aceste proceduri, dar dacă nici până atunci gazul nu va ajunge la consumator, înseamnă că e sabotaj. Înseamnă că cineva a sabotat procesul.

Aici totuşi mai sunt alte probleme, care erau evidente de la bun început și din cauza cărora noi am și spus că nu are sens de examinat proiectul Iași-Ungheni doar prin prisma unei singure rețele, fără stații de compresoare, fără celelalte elemente care ar putea costa în sumă peste 200 milioane de euro suplimentar.

Europa Liberă: Deci, sugestia dvs. este următoarea - statul, dacă vroia să obțină cu adevărat o sursă alternativă de gaze naturale, trebuia să găsească 200 milioane şi să construiască totodată și compresoare, și tot de ce e nevoie?

Victor Parlicov: Ceea ce eu personal am spus din start, chiar fiind încă la ANRE, este că gazoductul Iași-Ungheni singur nu rezolvă problema. Trebuia de analizat în complex tot proiectul necesar pentru asigurarea securității energetice. Dacă se analiza în complex, se vedea că toată infrastructura necesară pentru a duce tot asta la bun sfârșit, inclusiv construcția stației de compresoare, construcția gazoductelor noi de capacitate mare pe teritoriul României de peste 150 de km, inclusiv construcția gazoductului nou de presiune înaltă Ungheni-Strășeni, deci se vedea că toate lucrurile acestea valorează în suma peste 200 milioane de euro.

Și atunci poate se punea întrebarea: dar s-ar fi mers în general pe ideea de a construi acest gazoduct, pentru a aduce gaz în regim revers în Republica Moldova din România prin gazoductul Iași-Ungheni? În opinia mea este mult mai simplu și mai rapid de a reabilita două stații de compresoare, unul pe teritoriul României și altul pe teritoriul Republicii Moldova, (vorbim despre stația de la Vulcănești care funcționează perfect şi care trebuie doar modernizată, niște lucrări mărunte care să permită transportarea gazului prin conductele deja existente) şi de a porni un regim revers. Exact așa cum gazul este pompat acum ca să poată să meargă la est sau la sud, exact așa se putea pompa să meargă dinspre est înspre vest sau nord-vest.

Europa Liberă: Unde ar fi fost simbolul în acest caz? Pentru că autoritățile zic ca acest gazoduct are mai mult o valoare simbolică.

Victor Parlicov: Atunci, stimați colegi, noi trebuie să spunem pentru ce facem gazoductul Iași-Ungheni: ca să creăm simboluri care ne costă 20 milioane? Atunci trebuie să mergem la europeni și să le spunem onest: Stimați prieteni europeni, noi vă cerem 20 de milioane de euro ca să construim un simbol. El nu are nimic treabă cu independența noastră energetică. Noi avem nevoie de 20 milioane de euro pentru un monument - un simbol al independenței.

Europa Liberă: Dar aceste compresoare, ca să fi fost construite, era nevoie de acordul MoldovaGaz? Dacă tot zicem că rețelele de distribuție sunt ale lor…

Victor Parlicov: Rețelele de distribuție nu sunt ale MoldovaGaz. MoldovaGaz nu este proprietar pe țevi, ci pe cote-părți dintr-o întreprindere. Exact așa ca la UngheniGaz: nu UngheniGaz este proprietar pe țevile din Ungheni și nu Gazprom-ul este proprietarul pe țevile din Ungheni sau pe țevile de tranzit. Gazprom-ul este proprietar pe acțiuni, MoldovaGaz este proprietar pe cote părți într-un SRL. Iar proprietari pe gazoducte, pe infrastructură, pe stații de compresoare sunt entități juridice înregistrate în Republica Moldova și care funcționează conform legislației Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ucraina a mers pe calea pe care o sugerați dvs. pentru Moldova? Tot auzim că Ucraina și-a rezolvat problema cu reversul.

Victor Parlicov: Exact. Ucraina, atunci când a avut nevoia de a-și aduce gaz din vest, nu a mers pe calea simbolurilor, ci a rezolvat problema la modul real. Cu puține investiții a modernizat nişte stații de compresoare, pe teritoriul său și pe teritoriul Slovaciei, și acum pompează în regim revers. Asta se face timp de câteva luni și valorează maxim câteva milioane de euro.

Europa Liberă: Din ceea ce spuneți Dvs., rezultă că e o prostie ceea ce s-a făcut la noi?

Victor Parlicov: La noi s-au făcut mai multe greșeli. Asta nu e unică, nu e prima și nu e ultima, spre regret. Greșeli se fac peste tot. Păcatul este că asta nu este o greșeală, pentru că aceste lucruri s-au știut, noi de aceste lucruri am fost preîntâmpinați.

Europa Liberă: O singură concluzie îmi vine în gând: că cineva a avut interes să gestioneze aceste fonduri care au mers pentru construcția gazoductului?

Victor Parlicov: Dacă se rezolva o problemă fundamentală pentru existența țării noastre - securitatea noastră energetică de care toți suntem suspendați și ținuți în orbita estică - deci dacă noi rezolvam problema aceasta cu prețul de a plăti cuiva niște comisioane de câteva milioane pe care să şi le pună în buzunar, sincer, aş tăcea.

Adică, dacă ar fi fost alegerea: sau să o faci, cu un comision, sau să nu o faci deloc, aș alege să o faci. Lasă să ia cineva un comision, dar să avem opțiunea reală de a fi independenți energetic.

Paradoxal, dar în securitatea noastră energetică, singurul lucrul fundamental care s-a făcut şi a schimbat fundamental starea lucrurilor a fost, cu regret, în perioada comunistă. Voronin, atunci când a hotărât să construiască gazoductul Tocuz-Mereni, practic a rezolvat problema furnizării stabile a gazelor către Chișinău, punând transnistrenii în imposibilitatea de a ne bloca accesul. Pentru că noi suntem acolo direct conectați la țeava de tranzit şi acum, cu această conductă, ori transnistreni deconectează tot tranzitul în Balcani, ori nu pot face nimic.

Ei nu pot deconecta doar Chișinăul. Și asta a fost singurul lucru care, într-adevăr, ne-a îmbunătățit situația. Nu a rezolvat-o, dar a îmbunătățit-o. Spre regret, în rest, timp 20 de ani de independență noi am făcut tot simboluri. Şi gazoductul Iași-Ungheni este încă unul.

Gazprom: Ungaria va începe să primească gaze rusești prin South Stream în 2017

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 21:29

Putin OrbanÎn timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Americanii de la Exxon întrerup explorările derulate alături de rușii de la Rosneft în Arctica, din cauza sancțiunilor SUA contra Rusiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:35

Arctica GSPGrupul american Exxon a devenit cea mai importantă companie care întrerupe operaţiunile de explorare desfăşurate alături de o corporaţie rusească, după ce a anunţat că îşi retrage muncitorii din Oceanul Arctic, ca parte a programului de sancţiuni impuse Rusiei de către SUA.

Noile sancţiuni impuse de guvernul SUA Rusiei la începutul lunii septembrie, pentru implicarea Moscovei în conflictului din estul Ucrainei, includ retragerea muncitorilor americani din proiectele desfăşurate de Exxon, alături de gigantul rus Rosneft, în Marea Kara din Oceanul Arctic, până în 26 septembrie, relatează Financial Times.

De asemenea, noile măsuri presupun şi interzicerea furnizării de servicii şi tehnologii de către companiile americane grupurilor din Rusia care conduc programe de explorare în Oceanul Arctic.

Totuşi, Exxon a obţinut permisiunea autorităţilor americane de a prelungi operaţiunile din Oceanul Arctic cu două săptămâni, pentru a putea încheia "în siguranţă" activitatea din zonă şi a retrage oamenii şi echipamentele folosite.

Măsurile anterioare luate împotriva Rusiei în iulie nu au împiedicat Exxon şi Rosneft să înceapă operaţiunile de explorare din Oceanul Arctic în august, ca parte a unui program comun în valoare de 700 de milioane de dolari.

Proiectul de explorare din Marea Kara este parte a unei colaborări mai extinse dintre Exxon şi cel mai mare producător de petrol din Rusia, cu care a semnat un parteneriat în valoare de 3,6 miliarde de dolari în 2011.

Și UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

De altfel, încă dinainte de anunțul oficial privind noua rundă de sancțiuni, oficiali americani, contactați de Bloomberg, spuneau că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele rusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

Presa de peste Prut: Subsidiara Gazprom din Moldova a "ucis" conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 18 September 2014 10:05

Iasi UngheniRepublica Moldova nu primește deocamdată gaze din România pentru că nu a ajuns la o înțelegere cu distribuitorul Moldovagaz, subsidiară a Gazprom, pentru importul gazului de peste Prut, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă.

Leancă a spus, la o emisiune televizată citată de portalul deschide.md, că, până în prezent, nu s-a reușit stabilirea unei formule de import a gazului din România, deoarece rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz, unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.

“Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Ați văzut că țeava este funcțională când a fost aprinsă flacăra la Ungheni”, a precizat Leancă, care a promis că până la sfârșitul lunii curente gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova.

Conducta Iași-Ungheni a fost dată în exploatare la 27 august curent, iar premierul Iurie Leancă declara că gazul românesc va intra în republica Moldova de la 1 septembrie.

Peste o săptămână se negociază la Moscova

Referindu-se la un potențial contract cu Gazporom de achiziție a gazului, Leancă a afirmat că cel mai probabil va fi prelungit actualul contract. Acest lucru va fi cunoscut după 25-26 septembrie când ministrul Economiei, Adrian Candu va merge la Moscova și va discuta cu oficialii ruși.

“Sigur că ne-am dori un preț mai mic pentru gazul achiziționat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condițiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi și trei care presupun separarea livrărilor de distribuție”, a conchis Leancă.

Republica Moldova nu are un contract pe termen mediu cu Gazprom de câțiva ani. Rusia este deranjată de pachetele energetice doi și trei pe care urmează să le implementeze Republica Moldova. Respectivele pachete prevăd separarea companiilor de furnizare şi de distribuţie a energiei electrice şi gaze.

În luna octombrie 2012, premierul Vlad Filat a solicitat autorităţilor europene să permită Republicii Moldova să amâne implementarea prevederilor Pachetelor Energetice II şi III. Drept urmare, termenul implementării pachetelor energetice europene a fost prelungit până în 2020.

Pentru anul acesta, prețul mediu de livrare practicat de Gazprom în relația cu Republica Moldova este de 365-368 dolari/mia de metri cubi, preț care, anul viitor, ar urma să scadă la 350 dolari/mia de metri cubi.

Potrivit ANRE de la București, exporturile de gaze românești către Republica Moldova se vor face, cel mai probabil, la un preț de circa 80 lei/MWh. La actualul curs de schimb de circa 3,33 lei/dolar și adăugând la prețul de 80 lei/MWh costul mediu unitar de transport al gazelor prin conductele Transgaz, calculat de ANRE la 16,30 lei/MWh, rezultă un preț de export către Republica Moldova de circa 317 dolari/mia de metri cubi.

"Molecula" lui Nicolescu n-a sosit încă

Pe 4 septembrie, publicația online mold-street.com scria că, la o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, referire la faptul că ministrul delegat pentru Energie din România, Răzvan Nicolescu, anunțase pe contul său de Facebook, cu ocazia inaugurării, că „prima moleculă de gaz românesc tocmai a trecut Prutul prin noul interconector Iași-Ungheni. Transgaz derulează acum operațiunile de umplere a conductei”.

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Gazprom: Satisfacem integral cererile de gaze ale clienților europeni. Securitatea aprovizionării la iarnă depinde de Ucraina

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 September 2014 23:39

Gazprom PoloniaGazprom a anunțat, marți, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Gigantul controlat de statul rus a semnalat, de asemenea, că vrea să întărească relațiile cu China, cu care a semnat recent un acord privind începerea livrărilor de gaze în 2019 și a anunțat că în curând va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Scăderi de livrări

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultimele zile. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

N-ar fi în interesul nimănui

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

"Uite reducerea, nu e reducerea"

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE. Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Gazprom a comunicat, luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat, marţi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, arătând că acest joc "uite reducerea, nu e reducerea" ar putea continua în săptămânile următoare.

"Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară, Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

"Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (...) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile", a continuat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

Gazprom vrea să se diversifice în Asia

Pe de altă parte, căutând la rândul său să-și reducă dependența de clienții europeni, Gazprom se uită spre piețele asiatice, în special către China și afirmă că cererea de gaze din regiunea Asia-Pacific îi dă motive de optimism.

"China va juca rolul principal în creșterea consumului de gaze din Asia, ca urmare a creșterii sale economice, dar și a înrăutățirii stării mediului înconjurător, care a dus la măsuri de limitare a consumului de cărbune", arată Gazprom.

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai. Se preconizează că primele livrări vor fi efectuate în 2019.

De asemenea, se vorbește despre un posibil acord similar cu India, guvernul de la New Delhi evaluând ideea construirii unui gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari.

South Stream ar putea trece prin enclava sârbă din Bosnia

Gazprom a mai anunțat că, în curând, va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre președintele Gazpron, Alexei Miller, și cel al Republicii Srpska, Milorad Dodic, la care s-au mai discutat și alte aspecte ale cooperării energetice dintre Rusia și enclava sârbă din Bosnia, cum ar fi dezvoltarea producției de energie electrică pe bază de gaze naturale din Republică.

De asemenea, a fost semnat un acord privind termenii și condițiile de bază ai livrărilor de gaze de către Gazprom către Srpska, care vor începe de anul viitor.

Potrivit documentului semnat, exporturile de gaze rusești către Republica Srpska se vor face prin actualele coridoare de tranzit, începând cu jumătatea lui 2015 și până în momentul în care va fi finalizat sectorul din Srpska al gazoductului South Stream. Gazprom va livra gaze în Republica Srpska direct, printr-un contract semnat cu compania locală de gaze GAS RES.

Traderul german de gaze Wingas, viitoare subsidiară a Gazprom, spune că reducerile de livrări de gaze rusești către unele state UE sunt de rutină

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 15 September 2014 22:46

Gazprom PoloniaTranzacția prin care Gazprom va prelua importatorul și traderul de gaze naturale Wingas, în prezent subsidiară a gigantului german BASF, va fi încheiată în această toamnă și nu va fi afectată de sancțiunile dictate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, a declarat, luni, Ludwig Moehring, membru al board-ului Wingas.

Acesta a mai explicat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți, lucru dovedit de faptul că prețurile gazelor naturale pe piețele internaționale relevante nu au fost influențate semnificativ de respectivele reduceri de livrări ale rușilor.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, luni, că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze. Ministrul a subliniat că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

Sâmbătă, Nicolescu a declarat că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

Neafectați de sancțiuni

Moehring, care este șeful diviziei de vânzări a Wingas, a declarat că preluarea companiei de către Gazprom ar fi trebuit parafată în vară, adăugând că întârzierea s-a datorat necesității de a se perfecta anumite detalii juridice ale tranzacției.

"Ne așteptăm ca tranzacția să fie încheiată în toamnă și nu ne temem că ar putea fi întârziată din cauza crizei din Ucraina", a spus Moehring.

În urma unui acord de schimb de active semnat de Gazprom cu BASF în 2012, rușii vor prelua Wingas, care a vândut anul trecut 44,3 miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Vest, echivalentul a aproape jumătate din consumul total anual al Germaniei și în creștere cu 14,1% față de 2012. În baza deal-ului, Gazprom va prelua și capacități de înmagazinare subterană de gaze naturale de 6 miliarde de metri cubi.

Odată intrată în posesia Gazprom, Wingas va căuta să-și diversifice țintele de vânzări în afara Germaniei, care în prezent are o cotă de 75% din total, însă își va menține structura portofoliului de aprovizionare, care se bazează în proporție de 50% pe importuri de gaze din Rusia.

Wingas este activă în opt state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Gazprom încearcă de ani de zile să obțină acces direct pe piețele de furnizare de gaze din Europa, extrem de profitabile, însă până în prezent a lucrat în proporție covârșitoare cu firme intermediare.

Nimic deosebit în reducerea livrărilor de gaze rusești

Pe de altă parte, Moehring a declarat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți.

"Și noi am primit cantități mai mici, însă nu este nici un motiv de îngrijorare, fluctuația e în limite normale și a mai survenit și în alți ani, în momente când nu era nevoia de întreaga capacitate contractată. Traderii știu asta și, în consecință, prețurile nu au reacționat semnificativ pe piețe, ceea ce este un argument în favoarea ipotezei noastre", a exp,licat oficialul Wingas.

Unii analiști consideră că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE.

Pe lângă România, alte state europene care au raportat reducerea livrărilor de gaze rusești sunt Polonia, Slovacia, Germania și Austria. Polonia și Slovacia alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor.

Europenii par pregătiți de iarnă

Însă Moehring spune că nu este deloc ceva neobișnuit ca Gazprom să își umple depozitele subterane de înmagazinare și să execute lucrări de mentenanță la conducte în vederea iernii, în sezonul rece astfel de lucrări neputând fi derulate.

Explicația este aceeași cu cea furnizată anterior de un purtător de cuvânt al Gazprom, care declarase, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Grație temperaturilor ridicate din prima jumătate a anului, companiile europene de utilități au injectat în depozitele subterane de înmagazinare cantități cât mai mari de gaze, ca măsură de prevedere față de perspectiva unor eventuale disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze din Rusia în sezonul rece. Duminică, depozitele europene erau pline în proporție de peste 90% potrivit Gas Infrastructure Group Europe.

În plus, extinderea accesibilității hub-urilor de tranzacționare spot în Europa permite cumpărarea de gaze la disconturi de 5 până la 15% față de prețurile din contractele pe termen lung, potrivit traderilor. Luni, cotația gazelor naturale la Londra era cu 5% sub nivelul din mai.

Exporturile Gazprom prin conductele din Ucraina și Slovacia au scăzut cu 17% luni și sunt așteptate să scadă până la 21,5% față de maximele din luna septembrie, după ce Slovacia a început să aprovizioneze Ucraina prin flux invers. După ce s-au cifrat, în medie, la circa 60 de milioane de metri cubi pe zi în prima jumătate a lunii, livrările de gaze rusești prin conductele care tranzitează Ucraina și Slovacia au scăzut la 49,7 milioane de metri cubi pe zi luni, potrivit datelor operatorului slovac de transport de gaze Eurstream. Slovacia este unul dintre principalele coridoare de tranzit pentru exporturile de gaze rusești în Europa Centrală și de Vest.

Producția Gazprom a scăzut semnificativ

Livrările Gazprom către vecinii Ucrainei au scăzut la nivelurile minime permise de contractele în vigoare în ultimele săptămâni, după ce unele dintre acestea au început să revândă gazele rusești primite către ucraineni, prin inversarea fluxului în conducte, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

De exemplu, slovacii de la Eurstream au început să livreze gaze în flux invers către Ucraina la începutul acestei luni, iar săptămâna trecută au raportat o reducere cu 10% a cantităților livrate de Gazprom, reducere situată, totuși, în limitele minime stabilite prin contractul cu rușii. Reducerile nu au afectat livrările în flux invers către Ucraina.

Pe lângă explicația că rușii își umplu la rândul lor depozitele subterane de înmagazinare și fac lucrări de mentenanță la conducte, trebuie notat că producția de gaze a Gazprom a scăzut la circa 950 de milioane de metri cubi pe zi, cu aproape un sfert sub nivelul din septembrie 2013 și cu 44% sub capacitatea maximă de producție a companiei.

Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Grup Servicii Petroliere are noroc deocamdată: interzicerea de către UE a colaborării cu petroliștii ruși în Arctica nu se aplică retroactiv

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 21:31

Arctica GSPUE a înăsprit, vineri, sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

Astfel, sancțiunile nu afectează deocamdată operațiunile din Rusia aflate în derulare ale companiei românești de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, însă ar putea bloca semnarea de către GSP a noi contracte cu rușii, pentru proiecte de tipul celor aflate sub regimul sancțiunilor.

În iunie, GSP a început lucrările de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. GSP forează o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

Contractele în vigoare merg mai departe

Potrivit documentului de impunere a sancțiunilor, publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, companiilor din UE le este interzis să furnizeze servicii pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore de mare adâncime, pentru lucrări de explorare și producție de țiței offshore în Oceanul Arctic și pentru lucrări de explorare și producție de țiței din șisturi bituminoase din Rusia.

Interdicțiile acoperă operațiunile legate de foraj, testare și monitorizare de sonde, precum și furnizarea de vase și aeronave specializate pentru astfel de operațiuni.

"Interdicțiile nu afectează îndeplinirea obligațiilor generate de contracte sau acorduri încheiate înainte de 12 septembrie 2014 sau de contracte subsecvente necesare pentru ducerea la îndeplinire a contractelor menționate. Interdicțiile nu se aplică acolo unde serviciile respective sunt necesare pentru prevenirea sau remedierea urgentă a efectelor unui eveniment de natură să afecteze serios și semnificativ sănătatea și siguranța oamenilor sau a mediului înconjurător", se stipulează în documentul de impunere a sancțiunilor.

Viitorul e incert

Operațiunile din Marea Pechora din Arctica sunt departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

De altfel, clientul pentru care GSP forează în Marea Pechora din Arctica, Gazprom Neft, a anunțat că nu exclude posibilitatea de a apela la alți contractori decât cei europeni și americani, afectați de sancțiuni, pentru a-și atinge țintele de producție la câmpul petrolier offshore de mare adâncime Prirazlomnoye, aflat tot în Marea Pechora din Arctica.

În iulie, GSP a semnat un contract cu Gazprom Neft pentru furnizarea de servicii de cazare, transport și transfer de personal pentru lucrările derulate pe câmpul Prirazlomnoye. În acest scop, GSP a deplasat în Marea Pechora vasul GSP Falcon, cu lungimea de 153 de metri. Contractul a fost semnat pe o lună, cu posibilitate de extindere pe încă două. Pe baza contractului, GSP furnizează servicii un număr de 160 de persoane care lucrează pe platforma maritimă Prirazlomnaia a Gazprom Neft.

"Suntem foarte mulțumiți de câștigarea celui de-al doilea contract în Marea Pechora, care va întări reputația GSP de partener de încredere pentru dezvoltarea resurselor offshore din regiunea arctică. Suntem în grafic cu planul nostru pe termen lung de a ne intensifica prezența și de a ne diversifica serviciile pe care suntem pe deplin calificați să le oferim în regiune", declara, în iulie, șeful GSP, Gabriel Comănescu.

Europenii ar putea fi înlocuiți de asiatici și ruși

Vineri, prim vice-CEO-ul Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, a declarat ziariștilor, chiar pe platforma maritimă Prirazlomnaia, înainte de anunțul înăspririi sancțiunilor occidentale la adresa Rusiei, că este convins că Gazprom Neft va putea să continue să-și dezvolte proiectele pe termen lung chiar și în condițiile sancțiunilor dictate de SUA și UE.

"Pe moment, nu cred că sancțiunile ne vor afecta planurile pe termen lung. Însă dacă evenimentele vor evolua în direcția celui mai pesimist scenariu posibil, luăm în calcul obținerea de echipamente de foraj din surse alternative, din Asia sau chiar de la producători ruși", a spus Iakovlev, refuzând să dea nume. Potrivit acestuia, companiile străine execută mai puțin de jumătate din lucrările derulate pe platforma Prirazlomnaia, inclusiv operațiuni de foraj și mentenanță a echipamentelor.

Gazprom Neft se află deja sub regimul sancțiunilor UE, fiindu-i interzis accesul la contractarea de finanțări în Europa, și se numără, totodată, printre cele cinci companii energetice rusești sancționate de către SUA.

Prirazlomnoye este primul câmp petrolier arctic aflat în producție al Rusiei, iar Iakovlev a declarat că vârful de producție, de 5,5 milioane de tone pe an, va fi atins în 2021, după care câmpul va produce peste 4 milioane de tone pe an timp de trei ani. Oceanul Arctic este esențial pentru planurile viitoare de dezvoltare a producției de țiței a Rusiei.

Se estimează că Oceanul Arctic conține circa 20% din rezervele nedescoperite de hidrocarburi ale lumii. Rusia se bazează pe regiunea arctică și pe zăcămintele onshore de țiței de șist, considerate cele mai mari la nivel global, pentru a-și consolida producția de petrol. În prezent, Rusia extrage cantități foarte mici din zăcăminte arctice offshore și mai puțin de un milion de tone pe an din zăcăminte neconvenționale.

Departamentul pentru Energie: România nu va suferi nici dacă Gazprom oprește cu totul livrările de gaze la iarnă, însă nu-și poate ajuta vecinii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 15 September 2014 14:51

Gazprom PoloniaRomânia nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, afirmă mininistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

"Am încercat să discut astăzi (luni - n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom", a afirmat luni, într-o declaraţie de presă, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

Nicolescu spune că România e pregătită de iarnă

"Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate - n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă", a mai spus Nicolescu.

El nu exclude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

"Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut", a mai spus Nicolescu.

Pe de altă parte, el a arătat că măsurile luate de guvern în luna aprilie, prin care s-a permis forarea cu sonde noi pe terenuri fără cadastru au ajutat Romgaz și Petrom să aibă producția la nivelul maxim. "De asemenea, am inaugurat investiția Romgaz de la Urziceni și am crescut capacitatea de depozitare cu 110 milioane mc. Am luat toate măsurile care erau necesare ca să nu fim afectați de o posibilă criză în perioada de iarnă", a precizat ministrul delegat pentru Energie.

Nu ne putem ajuta vecinii din motive tehnice

Nicolescu a mai spus că România este pregătită să treaca iarna, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze către Europa.

"Am avut o serie de discuții cu omologi de-ai mei din Bulgaria, Moldova, Serbia, precum și cu ambasadorul Ucrainei la București, în plus față de consultările zilnice de la Comisia Europeană. Comisia Europeană a convocat mâine întâlnirea tehnică a grupului de lucru responsabil cu securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Le-am comunicat omologilor că, din păcate, posibilitatea României de a ajuta este extrem de limitată, cu excepția unui posibil ajutor prin interconectorul Iași-Ungheni. Posibilitățile de a ajuta Bulgaria, Serbia, Ucraina sunt inexistente tehnic. Avem posibilitatea de a ajuta Moldova cu 14.000 mc/oră, dacă situația o impune. Suntem limitați tehnic, le-am comunicat acest lucru cu regretul că, în afară de asigurarea cu aproximativ 3% din consumul Moldovei, posibilitatea de a ajuta nu există", a explicat Nicolescu.

Nicolescu a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Moscova hărțuiește Varșovia?

Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printre altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia. Slovacia și Germania, state care aprovizionează și ele, la rândul lor, Ucraina, prin fluxuri inverse, au raportat de asemenea reducerea cantităților livrate de Gazprom.

Ucrainenii spun că ei sunt ținta rușilor

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Iarna nu-i ca vara: Apropierea anotimpului rece încinge războiul energetic dintre Occident și Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 12 September 2014 17:28

RussianBearGasEUCampania de iarnă a războiului energetic dintre SUA și aliații săi europeni și Rusia se anunță una extrem de dificilă. Pentru a evita soarta lui Napoleon și a nemților din cel de-al doilea război mondial, învinși de iarna rusească, occidentalii și-au luat măsuri de siguranță, atacând primii prin impunerea de sancțiuni. Rușii au ripostat, tăind din gazele furnizate anumitor state suspectate că intenționează să exporte gaze în Ucraina, printre care Polonia și România.

Fiecare tabără pare a-și fi identificat arma strategică, SUA și UE - piețele financiare (banii), Rusia - gazul.

De altfel, așa cum scria Energy Report în urmă cu două zile, Uniunea Europeană se așteaptă la întreruperea furnizării de gaz de către Rusia în această iarnă și se pregătește să se ocupe singură de procesul de distribuție a gazului aflat în capacitățile de depozitare ale statelor membre.

Pentru a evita întreruperea furnizării de gaze, UE se folosește de nevoia de bani (dolari și euro) a companiilor energetice rusești. Începând de astăzi, trei dintre cele mai importante companii rusești din domeniu, Rosneft (cea mai importantă companie petrolieră din Rusia), Transneft (compania de transport de petrol a Rusiei) și Gazpromneft (compania prin care Rusia exportă produse rafinate în peste 50 de state, al cărei principal acționar este Gazprom, cu 95,68%) nu mai au acces pe piețele financiare europene pe termen mediu și lung, după ce UE a anunțat intrarea în vigoare a noilor sancțiuni impuse Kremlinului. Acest lucru la puțin timp după ce SUA a impus companiilor rusești sancțiuni similare la finanțarea pe o operioadă mai mare de 30 de zile. Pentru a-și asigura lichiditățile necesare, speră oficialii europeni, companiile rusești, în special Gazprom, vor fi nevoite să respecte contractele semnate cu statele UE, nepermițându-și luxul de a întrerupe fluxul de gaze și petrol furnizat acestora.

Depozite pentru iarnă

În plus, potrivit Bloomberg, statele central și est-europene, precum Slovacia, Polonia sau Ungaria, și-au luat toate măsurile de siguranță pentru a trece iarna cu bine. 

Capacitățile de depozitare ale Cehiei și Poloniei sunt ocupate la un nivel de 100%, în timp ce Slovacia urmează a-și completa depozitele până la capacitate maximă în următoarele zile. Serbia, al cărui singur depozit poate "găzdui" doar 450 de milioane de metri cubi, ar putea solicita Ungariei să-i depoziteze un volum de 200 de milioane de metri cubi de gaz în propriile facilități. 

Chiar dacă nivelul dependenței statelor est-europene de gazul rusesc variază, per total regiunea mult mai expusă la presiunile Moscovei decât Occidentul. Importatorii de gaz din Polonia și Slovacia, singurele state care ar putea exporta gaz în Ucraina (gazoductele de la graniță fiind funcționabile în ambele sensuri), simt deja “șantajul” rușilor, prin reducerea volumului de gaz furnizat în ultimele zile. 

“Numai Letonia are suficientă capacitate de depozitare pentru a putea supraviețui iernii fără gazul rusesc. Celelalte state central și est-europene nu au capacități de depozitare suficiente”, a declarat Mikhail Korchemkin, de la East European Gas Analysis. 

Statele din Europa de Sud-Est, precum Bulgaria și Serbia sunt extreme de expuse întreruperii furnizării de gaze rusești, find aproape 100% dependente de Rusia.

Ucraina riscă să înghețe de la începutul anului viitor

O situație multi mai dificilă o are însă Ucraina. Anul trecut Ucraina a consummat numai puțin de 49 de miliarde de metri cubi de gas, din care mai mult de jumătate a fost furnizat de Gazprom. Din acest volum, aproximativ două milliard de metri cubi au fost consumați de Crimeea, care în prezent nu mai face part din Ucraina. Regiunile ocupate în prezent de rebeli au fost responsabile pentru consumul a alte 8 miliarde de metri cubi de gaz. Dacă nu și-ar micșora consumul, Ucraina ar avea nevoie de un volum de 39 de miliarde de mretri cubi de gaze, iar importul maxim pe care-l poate efectuat din Vest este de 15 miliarde de metri cubi, 10 din Slovacia și alte 5 din Ungaria și Polonia.

“Va fi sufficient? Probabil că nu. La începutul lui 2015, probable că Ucraina va aves mari probleme”, susține Laurent Ruseckas, de la firma de consultanță IHS Energy, citat de New York Times.

Oficialii ucraineni sung optimiști, susținând că annul acesta s-ar putea micșora consumul de gas cu 20%. 30% ar fi reducerea consumului în rândul marlier consumatori, iar 10% a consumatorilor casnici. Însă acest consume redus se va vedea în PIB, care deja a scăzut în cel de-al doilea trimestru, cu 4,7% față de period similară a anului trecut.

UPDATE: Nicolescu spune că rușii ne-au tăiat gazele cu 5%, Gazprom promite polonezilor că livrările revin azi la normal

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 12 September 2014 14:39

Gazprom PoloniaGrupul rus Gazprom a redus, vineri, cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat, pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri", a afirmat Nicolescu, citat de Mediafax.

El a adăugat că a convocat o şedinţă de analiză la ora 16:00 cu transportatorul de gaze Transgaz şi cu producătorii de gaze OMV Petrom şi Romgaz Mediaş. Potrivit ministrului, producţia de gaze zilnică a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de 0,5 milioane metri cubi.

"Am cerut Transgaz să solicite explicaţii de la Gazprom", a mai spus Nicolescu.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Scandalul și confuzia continuă: Polonia afirmă că Rusia i-a tăiat livrările de gaze aproape la jumătate, Gazprom susține că nimic nu s-a schimbat

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 11 September 2014 16:45

Gazprom PoloniaMonopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul vine în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Gazprom neagă și nu prea

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Polonezii de la PGNiG compensează deocamdată reducerea cantităților provenite din Rusia cu livrări care vin prin conducte ce tranzitează Cehia și Germania și susțin că, momentan, nu există nici un pericol privind aprovizionarea clienților polonezi și nici nu este nevoie să se apeleze la gazele din depozitele subterane de înmagazinare.

"Este pentru prima oară când ne găsim în situația de a nu fi fost anunțați că volumul livrărilor va fi mai redus decât ce am comandat noi", a declarat purtătoarea de cuvânt a PGNiG, Dorota Gajewska.

Foarte dependenți de Rusia

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei. În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Prețul mai mic plătit de Ucraina pentru gaze și deprecierea rublei au micșorat cu 41% profitul Gazprom pe primul trimestru

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 11 September 2014 11:26

iUf2e1HE38bUProfitul net al gigantului rus Gazprom din primul trimestru al acestui an s-a diminuat cu 41%, ajungând la 223 miliarde de ruble (6 miliarde de dolari), ratând ținta programată.

Potrivit Reuters, la baza acestor raportări dezamăgitoare au stat prețul mai redus perceput pentru gazul furnizat Ucrainei și deprecierea rublei. 

Analiștii chestionați de Reuters se așteptau ca profitul Gazprom să fie cu 40 de miliarde de ruble peste cel anunțat oficial, și anume 263,6 miliarde de ruble.

Gazprom a anunțat și o majorare a cheltuielilor operaționale ca urmare a provizioanelor de 71,3 miliarde de ruble, constituite din cauza creanțelor, "aflate sub semnul întrebării”, Naftogaz, compania de stat ucraineană importatoare de gaz de la Gazprom.

Potrivit Wall Street Journal, cifra de afaceri a Gazprom s-a majorat cu 7%, ajungând la 1,56 mii de miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut cu 15%, ajungând la 1,09 mii de miliarde de ruble.

Gazprom și-a majorat vânzările către piața europeană cu 3%, acestea ajungând la 46,7 miliarde metri cubi. Vânzările către fostele state sovietice s-au micșorat cu 10%, ajungând la 16,3 miliarde de metri cubi, în timp ce cele către Ucraina s-au micșorat marginal încă dinainte ca Gazprom să stopeze livrarea de gaze către Kiev.

Eventuala înăsprire a sancțiunilor occidentale contra Rusiei ar putea periclita operațiunile Grup Servicii Petroliere din Arctica

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 11 September 2014 11:03

Arctica GSPStatele Unite și Uniunea Europeană iau în calcul înăsprirea sancțiunilor economice contra Rusiei, iar una dintre măsurile vizate constă în blocarea participării companiilor americane și europene cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare de zăcăminte neconvenționale de hidrocarburi în valoare de miliarde de dolari ale rușilor.

Potrivit unor surse oficiale americane, citate de Bloomberg, noile sancțiuni le-ar interzice companiilor europene și americane să coopereze cu Rusia la lucrări de explorare de perimetre de petrol și gaze offshore de mare adâncime, cum ar fi cele din sectorul rusesc al oceanului Arctic. De asemenea, ar fi interzisă cooperarea occidentală la lucrări similare derulate în formațiuni de șisturi bituminoase din Rusia.

Măsura riscă să afecteze inclusiv operațiunile companiei românești de foraj petrolier maritim Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu. În iunie, GSP a început lucrările de foraj în Marea Pechora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse, la 75 de kilometri de coastele rusești. GSP forează o sondă de explorare la adâncimea de 3.500 de metri în câmpul petrolier Dolginskoye, având un contract pe doi ani semnat cu Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus Gazprom.

Este departe de a fi singura colaborare a GSP cu rușii. De altfel, în 2013, compania și-a deschis o filială la Moscova. Anul trecut, GSP anunța că va participa la licitația organizată de NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, pentru forarea unei sonde de explorare în Marea Azov, perimetrul Temruksko – Akhtarskly.

În 2011, GSP a finalizat lucrările de instalare a unei conducte submarine cu o lungime de 159,5 km, pentru Gazprom, iar la inaugurarea proiectului, în valoare de 269 de milioane de dolari, a participat şi premierul rus, Vladimir Putin. Conducta submarină a fost instalată în sectorul platformei continentale ruse din nord-estul Mării Negre, pe traseul Dzhubga-Lazarevskoe-Sochi, la o distanţă de 4,5 km de ţărm. GSP a mai prestat și servicii de cercetare și suport pentru proiectul gazoductului South Stream.

Viitorul petrolier al Rusiei, luat la țintă

Anul trecut, Grup Servicii Petroliere a raportat un profit net de 10 milioane euro, la o cifră de afaceri de 219 milioane euro.

Noile sancțiuni luate în calcul de occidentali nu vor viza lucrările de explorare și producție la câmpuri petroliere și gazeifere convenționale, onshore. De asemenea, țintele sancțiunilor sunt reprezentate de zăcăminte care nu vor începe să producă efectiv hidrocarburi mai devreme de 5-10 ani.

"Dacă este adevărat că noile sancțiuni vor interzice transferul de tehnologie și prestarea de servicii pentru explorări neconvenționale offshore de mare adâncime și pentru cele executate în șisturi bituminoase, ar fi într-adevăr o mare problemă pentru ruși. Asta ar afecta semnificativ viitorul producției de țiței și gaze a Rusiei, deși este important de subliniat că, pentru ca sancțiunile să fie într-adevăr eficiente, Europa și SUA vor trebui să colaboreze foarte strâns", spune Jason Bordoff, fost consilier pe probleme energetice al președintelui Barack Obama și director fondator al Center on Global Energy Policy de la Columbia University din New York.

Oficialii americani contactați de Bloomberg spun că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele reusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

Dependenți de tehnologia occidentală

Înăsprirea sancțiunilor i-ar putea pune mari probleme lui Vladimir Putin, din cauza dependenței regimului său de industria energetică. Rușii sunt extrem de dependenți de tehnologia, know-how-ul și serviciile furnizate de companiile americane și europene la dezvoltarea zăcămintelor neconvenționale de hidrocarburi.

Noile sancțiuni, aflate deocamdată în stadiu de proiect, vor interzice companiilor europene și americane care operează în Rusia să aducă echipamente, tehnologie, experți și echipe de foraj la perimetrele neconvenționale rusești. Echipamentele cu care se forează la mare adâncime în Arctica conțin piese în valoare de mii de dolari fiecare care trebuie înlocuite constant, iar pentru mentenanță și reparații este nevoie de prezența constantă a celor mai buni ingineri, geofizicieni și geologi.

Interzicerea cooperării companiilor occidentale cu cele rusești în domeniul energiei ar închide o serie de portițe lăsate deschise de precedentele serii de sancțiuni dictate de SUA și UE contra Rusiei. Acestea au permis, de exemplu, unui subcontractor al ExxonMobil și Rosneft, în iulie, să transporte echipament de foraj maritim în apele teritoriale ale Rusiei.

Transportul, ca și semnarea ulterioară a șase contracte între respectivul subcontractor occidental, Seadrill, și Rosneft, au înfuriat autoritățile americane și europene, care au declarat că operațiunile subminează cel mai important scop al sancțiunilor, anume îngreunarea lucrărilor de explorare derulate de Rusia în oceanul Arctic. Înăsprirea sancțiunilor ar pune sub semnul întrebării cele mai complexe operațiuni de foraj din Rusia, cum ar fi o sondă de explorare de 700 de milioane de dolari pe care Exxon și Rosneft au început să o foreze luna trecută în Marea Kara.

Exxon, vechi tovarăș de drum

Pentru Exxon, operațiunile din Rusia reprezintă cele mai mari proiecte ale sale din afara SUA. Exxon deține licențe de foraj care acoperă perimetre cu o suprafață totală de peste 4,6 milioane de hectare, atât offshore, cât și onshore, o suprafață egală cu statul Massachusetts. Compania derulează parteneriate cu Rosneft de mai bine de 10 ani, iar în 2011 a mai semnat unul, care vizează lucrări de explorare de 3,2 miliarde dolari.

În mai, președintele și CEO-ul Exxon, Rex Tillerson, spunea că se îndoiește de eficiența impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei. În iunie, Tillerson s-a afișat public alături de șeful Rosneft, Igor Sechin, la Congresul Mondial al Petrolului de la Moscova. Sechin este un fost spion sovietic și se află pe lista oligarhilor ruși cărora le este interzisă intrarea în SUA.

Vladimir Putin a caracterizat Exxon ca fiind "un partener vechi și de încredere al Rusiei" la o ceremonie desfășurată luna trecută cu ocazia începerii lucrărilor de foraj pe un perimetru offshore de hidrocarburi din Arctica, numit Universitetskaia, despre care se estimează că ar conține 9 milioane de barili de țiței. La actualele prețuri de piață, cantitatea respectivă valoarează aproape 900 miliarde dolari.

Shell, BP, Total, Statoil

Alt gigant petrolier occidental vulnerabil la posibila înăsprire a sancțiunilor este Royal Dutch Shell, cea de-a doua companie energetică a lumii ca valoare de piață. Printre multiplele investiții ale Royal Dutch Shell în Rusia se numără mai multe proiecte de resuscitare a producției de hidrocarburi din zăcăminte mature, unele aflate în producție din era sovietică, precum și explorarea de câmpuri de șisturi bituminoase.

La rândul lor, cei de la British Petroleum dețin aproape 20% din acțiunile Rosneft, participație care reprezintă cea mai mare investiție străină directă din Rusia. Pe lângă Shell și BP, rușii au parteneriate cu francezii de la Total și cu norvegienii de la Statoil. De exemplu, 10% din producția globală de hidrocarburi a Total provine de la sonde din Rusia.

Luna trecută, CEO-ul Statoil, Helge Lund, a declarat la o conferință că actualele sancțiuni împotriva Rusiei vor întârzia unele proiecte rusești ale companiei, derulate în parteneriat cu Rosneft. Statoil, controlată în proporție de peste două treimi de statul norvegian, se pregătește să facă față unor proceduri lungi și complicate pentru a i se aproba exportul de echipamente și servicii în Rusia, a adăugat Lund.

Polonia susține că Rusia i-a tăiat livrările de gaze cu până la 24%

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 10 September 2014 15:50

Gazprom PoloniaMonopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, începând de luni, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia cu până la un sfert.

Potrivit unui comunicat al PGNiG, citat de Reuters, cantitățile de gaze livrate luni de Gazprom către Polonia au fost cu circa 20% mai mici decât prevăd contractele în vigoare. Marți, rușii au livrat către PGNiG o cantitate de gaze cu circa 24% mai redusă decât prevederile contractuale, afirmă compania poloneză.

Cei de la PGNiG au mai adăugat că, în prezent, încearcă să clarifice motivele pentru care Gazprom a redus cantitățile de gaze livrate Poloniei, precizând că, deocamdată, clienții PGNiG nu au fost afectați de reducerea cantităților de gaze livrate de Rusia. Polonia a tăiat la rândul său livrările de gaze în flux invers către Ucraina, cifrate la aproape 4 milioane de metri cubi pe zi.

Cei de la Gazprom au refuzat inițial să comenteze. Ulterior, un purtător de cuvânt al Gazprom a afirmat că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii

Știri contradictorii de la ucraineni

Unele state UE cred că Moscova ar putea încerca să provoace probleme în aprovizionarea cu gaze a Europei, mai ales în perspectiva iernii, ca o armă politică în disputa cu Occidentul pe problema ucraineană.

Potrivit Reuters, o agenție rusă de știri a publicat o știre în care reprezentanți ai monopolului de stat ucrainean din domeniul transportului gazelor naturale, Ukrtransgaz, erau citați spunând că Gazprom reduce livrările către Polonia pentru a pune probleme livrărilor în flux invers din Polonia către Ucraina.

Pe de altă parte, însă, contactat de Reuters, un purtător de cuvânt al Ukrtransgaz declarat că nu s-a remarcat nici o reducere a cantităților de gaze naturale livrate în flux invers de statele Uniunii Europene către Ucraina în ultimele două zile.

O parte din aceste cantități sunt achiziționate de la Gazprom și apoi revândute Ucrainei, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Reduceri pe conductele din Belarus și Ucraina

"Nu am remarcat nici o reducere a volumelor de gaze pe care le primim în flux invers din Polonia, Ungaria și Slovacia. Volumul este stabil și se cifrează la circa 35 de milioane de metri cubi pe zi", a declarat purtătorul de cuvânt al Ukrtransgaz.

De asemenea, potrivit Reuters, nu există indicații cum că Gazprom ar fi redus livrările și către alți importatori europeni în afară de Polonia. Operatorii de transport de gaze din Slovacia, Ungaria, Bosnia și Serbia au declarat că livrările de gaze din Rusia decurs normal.

Reducerea cantităților pare să se concentreze pe contractul legat de conducta Yamal, principala rută prin care Rusia cumpără gaze direct de la Gazprom. Ruta include două conducte care trec prin Belarus și una care trece prin Ucraina. PGNiG a declarat că a observat reducerea cantităților livrate prin cele două conducte, bielorusă și ucraineană, dar nu a detaliat cu cât s-au redus livrările pe fiecare din cele două conducte.

"Nu a survenit nici o situație extraordinară în ceea ce ne privește, nici o lucrare de mentenanță care să poată afecta volumele livrate", a declarat un purtător de cuvânt al Gazprom Transgaz Belarus, subsidiara Gazprom care operează porțiunea din conductele ucrainene utilizată de ruși pentru a exporta gaze în Europa.

Relații glaciale între Polonia și Rusia

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei.

În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni. Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Presa de peste Prut: "Probleme tehnice și organizatorice" amână debutul importurilor de gaze prin conducta Iași-Ungheni

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 04 September 2014 12:40

Iasi UngheniLa o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, scrie presa de peste Prut. 

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Cel mai devreme în 2020

Cei de la mold-street.com îl citează pe analistul Oazu Nantoi, potrivit căruia aceste probleme sunt încă o demonstraţie a faptului că în Republica Moldova se face ”mult PR şi mai puţină muncă”.

„Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici şi să trecem rapid la realizarea celei de-a doua etape: construcţia unei conducte până la Chişinău, astfel încât la gazele din România să poată avea acces toată ţara”, a afirmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala estimează că, dacă va fi voinţă politică şi resurse financiare, în doi-trei ani s-ar putea realiza şi cea de-a doua etapă.

„Ţinând cont însă de faptul că realizarea proiectului de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Pod de bani peste Prut

Vicepremierul de la Chișinău, Andrian Candu, este mult mai optimist şi dă asigurări că în doi ani gazul românesc ar putea ajunge în întreaga ţară.

„Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâmplă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcţie, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Numai documentaţia tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economice durează în jur de un an şi jumătate, după care construcţia. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate termenele şi oricum durează procesul. Studiul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârşitul lunii octombrie, după aceea urmează un studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Şi abia atunci va începe construcţia nemijlocită a conductei de gaz până la Chişinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Străşeni”, a declarat ministrul Economiei, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susţine că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partenerii noştri de dezvoltare ne vor ajuta. Vom găsi soluţii şi pe interior, la nivel de buget”, a mai spus oficialul.

mold-street.com mai notează că estimările anterioare ale Ministerului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcţia conductei de gaz Ungheni-Chişinău.

„România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimărilor Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru staţia de comprimare Oneşti şi 110 milioane de euro pentru conducta Leţcani-Gheraeşti-Oneşti. La începutul acestui an, Ministerul Economiei de la Bucureşti estima că a doua etapă ar putea fi finalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017”, conchid jurnaliștii basarabeni.

Tarifele percepute pentru exportul de gaze în R Moldova, de 28 de ori mai mici decât cele percepute pentru exportul în Ungaria

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 27 August 2014 13:05

vamaprutAstăzi, premierii României și Republicii Moldova, alături de comisarul pentru energie al UE, vor tăia panglica conductei Iași-Ungheni, chiar dacă exporturile fizice nu vor începe decât începând cu luna septembrie, contractele de rezervare fiind făcute începând cu această lună.

În plus, pentru a se asigura că prețul gazelor furnizate Republicii Moldova va fi mai mic decât cele furnizate de Gazprom, așa cum a promis președintele ANRE, Niculae Havrileţ, autoritățile române au decis ca tarifele de rezervare de capacitate pentru exportul către "frații noștri de peste Prut" să fie de 28 de ori mai mici decât cele percepute pentru exportul în Ungaria (export deocamdată doar virtual).

Decizia ANRE nu face decât să confirme optimismul lui Iurie Leancă, premierul R Moldova, care declara că “sunt convins că, cel mai târziu în 27 august, gazele din România vor trece Prutul şi sunt convins că la alte tarife, mult mai bune. Astfel, în practică vom vedea ce înseamnă diversitate, siguranţă energetică”.

Astfel, tariful anual pe termen lung pentru punctul de ieşire din interconectarea cu alte sisteme de transport al gazelor natural din state terțe non-UE (Ungheni) pentru servicii ferme/întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul Național de Transport este de 0,38 lei/MWh, în timp ce tariful similar pentru punctul de ieșire din interconectarea cu alte sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale UE (Csanadpalota) este de 10,95 lei/MWh.

Pe termen scurt, tariful trimestrial pentru exportul în Republica Moldova este de 0,67 lei/MWh pe timpul verii și de 1,43 lei, pe timpul iernii, în timp ce tariful trimestrial pe termen scurt pentru exportul în Ungaria este de 19,49 lei/MWh pe timpul verii și de 41,72 lei/MWh pe timpul iernii.

Cum, potrivit autorităților moldovene, prețul gazelor din România este cu 5-10% mai redus decât al celor din Republica Moldova, decizia ANRE pare luată special pentru ca nu cumva tariful de transport să nu cumva să scumpească gazele la un nivel echivalent gazelor furnizate Chișinăului de Gazprom.

Interesant este că rușilor de la Gazprom, care transportă gaze prin România către Bulgaria și Turcia, Transgaz le percepe un tarif extrem de piperat. Astfel, o cincime din veniturile Transgaz pe anul trecut au provenit de la Gazprom, numai puțin de 61 de milioane de euro.

Cele 12 milioane de metri cubi anunțate a fi exportate anual către Republica Moldova de Havrileț echivalează cu aproximativ de 130.000 de MWh. 

Construcția conductei de gaz Iași-Ungheni a a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro grant din partea Uniunii Europene.

Gazoductul are o lungime totala de 43,2 kilometri, o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, inițial, din România va fi livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Consumul anual al Republicii Moldova în 2013 a constituit circa un miliard de metri cubi de gaze naturale, fără regiunea transnistreana.

Financial Times: UE ar face un serviciu Gazprom dacă va reuși să blocheze construcția South Stream

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 25 August 2014 11:19

South-Stream-Transport-Submits-EIA-Draft-Report-in-TurkeyComisia Europeană ar putea face o mare favoare Gazprom, în cazul în care va reuși să blocheze construcția gazoductului South Stream, susține publicația britanică Financial Times.

Motivul: în condițiile în care consumul din UE (inclusiv din statele sudice, care ar urma să beneficieze de gazul exportat de Gazprom) va scădea (în parte ca urmare a creșterii eficienței energetice, în parte ca urmare a majorării resurselor concurente, precum cele regenerabile sau cărbunele ieftin din SUA), majorarea capacității de export de gaze a companiei ruse ar reprezenta un adevărat "dezastru comercial pentru bugetul de stat al Rusiei".

Așa cum preciza Energy Report în urmă cu două luni, South Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, care-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Gazoductul ruso-chinez - un proiect alternativ mai important 

În cazul în care Bruxelles-ul va reuși să se împuște singur în picior, așa cum plastic se exprima CEO-ul OMV Gerhard Roiss, Gazprom ar putea fi obligat să nu mai răspundă la o comandă politică (cea referitoare la construcția South Stream), ci să se comporte într-un mod mai comercial. Gigantul rus ar putea finanța proiecte mult mai presante, susține FT, precum îmbunătățirea infrastructurii de transport de gaze din Rusia sau construcția unui gazoduct care să lege Rusia de China.

Anticipata scădere a consumului de gaze în UE face caducă majorarea capacității de export a Gazprom, de la 100 miliarde metri cubi pe an la 160 miliarde metri cubi pe an, susține Ilya Zaslavskiy, de la think-tank-ul Chatham House.

Gazprom tratat cu aceeași monedă

Ironia face ca Moscova să fie acuzată că utilizează exporturile sale de gaze drept armă politică, însă în prezent primește exact același tratament de la Comisia Europeană, care face tot posibilul să stopeze politic construcția South Stream, la rândul său un proiect politic.

CE contestă legalitatea licitațiilor organizate

Dincolo de argumentul încălcării prevederilor legislației europene, care interzice ca operatorul unui gazoduct să dețină și monopolul gazelor transportate de acel gazoduct, deja Bruxelles-ul a intrat și în alte amănunte legate de construcția South Stream, precum ilegalitatea licitațiilor organizate. Acesta este unul din motivele pentru care Bulgaria a fost obligată să stopeze orice activitate legată de construcția South Stream. De altfel, unul dintre beneficiarii licitațiilor organizate de guvernul de la Sofia, Stroytransgaz, a fost nevoit să se retragă, în urma sancțiunilor impuse de statele occidentale principalului său acționar, Gennady Timchenko.

Gigantul rus Gazprom pare însă încăpățânat să ducă la capăt construcția South Stream. A semnat contracte cu Allseas Group ți Saipem pentru porțiunea de offshore a gazoductului și cu austriecii de la OMV, în vederea legării gazoductului de hub-ul de la Baumgarten.

Jefuirea contribuabililor prin naționalizare: guvernul Ungariei este acuzat de supraevaluarea activelor răscumpărate de la E.ON

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 19 August 2014 08:50

OrbanGuvernul de la Budapesta este acuzat că ar fi plătit anul trecut 800 de milioane de euro pentru a readuce în proprietatea statului ungar operațiunile din Ungaria ale gigantului energetic german E.ON, în condițiile în care acestea ar fi fost evaluate la o valoare negativă.

Acuzația se bazează pe un raport de evaluare obținut de site-ul Átlátszó, în urma unei solicitări de informații care s-a judecat în cele din urmă la tribunal, în baza legii privind informațiile publice, întrucât autoritățile refuzau să îl pună la dispoziția presei, potrivit politics.hu.

Potrivit raportului, activele E.ON din Ungaria, printre care o serie de facilități de înmagazinare subterană a gazelor, au fost evaluate la o valoare negativă, din cauza faptului că subsidiarele ungare ale companiei germane au contracte pe termen lung de cumpărare de gaze naturale de la Gazprom, contracte care prevăd cantități anuale minime obligatorii de importat. Asta înseamnă că respectivele cantități trebuie achitate chiar și în condițiile în care cumpărătorul nu dorește să le preia, întrucât nu are nevoie de ele, din cauză că nu există cerere.

Raportul obținut de cei de la Átlátszó mai avertizează că prețul plătit de statul ungar, prin intermediul companiei energetice ungare de stat MVM, nu poate fi justificat în condiții de piață, astfel încât autoritățile europene de la Bruxelles ar putea să se sesizeze în privința acestei tranzacții și să o investigheze, existând riscul ca ea să fie declarată ajutor de stat ilegal.

Europarlamentarul ungar de opoziție Benedek Javor a sesizat cazul la Procuratura de la Budapesta, acuzând că tranzacția cu E.ON a fost opacă și păguboasă pentru contribuabili. "Toate estimările experților arată că prețul plătit a fost de câteva ori peste valoarea de piață a activelor respective", a declarat Javor.

Tranzacția cu E.ON a guvernului Orban a fost atacată public și de către Partidul Socialist, precum și de către formațiunea de extremă-dreaptă Jobbik. Socialiștii au arătat că există suspiciuni potrivit cărora guvernul ar fi încheiat un acord cu E.ON prin care se convenea asupra prețului tranzacției și a calendarului de efectuare a plăților, dar în care se stipula, totodată, că executivul maghiar urma să capete acces la informații despre activele achiziționate doar după cumpărarea acestora.

La rândul lor, cei de la Jobbik au acuzat guvernul Orban că doar "simulează un război de eliberare a Ungariei de sub dominația giganților energetici străini", subvenționându-i, de fapt, cu banii contribuabililor.

Site-ul átlátszó.hu a obținut raportul de evaluare după un proces în instanță care a durat un an și jumătate, guvernul lui Viktor Orban refuzând să îl facă public până nu a fost obligat de tribunal.

Premierul ungar Orban și CEO-ul E.ON Johannes Teyssen au semnat în noiembrie 2012 o scrisoare de intenție privind vânzarea către statul ungar a operațiunilor din domeniul gazelor naturale ale E.ON din Ungaria, tranzacția fiind încheiată în martie 2013.

Guvernul bulgar "ordonă", pentru a doua oară, suspendarea South Stream

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 19 August 2014 06:14

Screen Shot 2014-08-19 at 05.11.11Guvernul bulgar a "ordonat", printr-un comunicat publicat luni pe site-ul Ministerului Economiei și Energiei, ca toate acțiunile legate de construcția South Stream, nu numai lucrările, să fie suspendate imediat, deoarece nu îndeplinesc criteriile Comisiei Europene.

"Ministrul Economiei și Energiei Vasil Shtonov a ordonat companiei bulgare Energy Holding să înceteze orice activitate legată de proiect", se precizează în comunicatul citat.

Potrivit Russia Today, noua interdicție se referă nu numai la lucrări, ci și la semnarea și intrarea în execuție a unor noi contracte legate de South Stream.

Acesta este al doilea ordin de suspendare a proiectului South Stream, după cel emis, la începutul lunii iunie de premierul Plamen Oresharski. 

În ultimul timp, mai ales după declanșarea conflictului din Ucraina, UE a exercitat presiuni asupra guvernului bulgar pentru suspendarea proiectului. În prezent Comisia Europeană este consultată pas cu pas pentru a se asigura că proiectul respectă legislația UE.

Legislația europeană pe tema concurenței interzice ca aceeași companie (Gazprom, în acest caz) să dețină și să opereze în același timp un gazoduct. Gazprom a semnat în acest sens un acord bilateral cu guvernul bulgar pe această temă.

Bulgaria este prima țară europeană pe teritoriul căreia ar trebui să treacă gazoductul celor de la Gazprom, după ce aceasta va traversa Marea Neagră. După Bulgaria, South Stream ar urma să traverseze Serbia, Ungaria, Slovenia și Austria.

Celelalte state care urmează a fi străbătute de South Stream și-au reafirmat decizia de a continua construcție gazoductului, în pofida opoziției Comisiei Europene.

South Stream este un proiect al Gazprom, estimat la o valoare de 45 de miliarde de dolari. Construcția gazoductului ar trebui încheiată în 2018, iar acesta ar putea alimenta piața europeană cu 64 de miliarde de metri cubi anual.

Gazprom speră ca prin construcția South Stream să-și limiteze dependența de sistemul de transport de gaze din Ucraina și să poată asigura cantitățile contractate de clienții europeni indiferent de instabilitatea politică sau de negocierile pe tema prețului gazelor purtate cu autoritățile de la Kiev. Gazprom a oprit în două rânduri, în iarna anului 2006 și cea a anului 2009, livrarea de gaze către Europa, ca urmare a eșecului negocierilor cu Kievul pe tema prețului la gaze, rușii acuzând totodată Ucraina că fură din fluxul destinat clienților lor europeni.

 

Ucrainenii se răzgândesc și permit companiilor din UE și SUA să controleze până la 49% din conductele și depozitele lor de gaze naturale

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 18 August 2014 12:50

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina va începe în scurt timp negocieri cu companii energetice occidentale pentru a înființa consorții care să opereze sistemul de conducte de transport și depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, a anunțat, vineri, monopolul energetic de stat Naftogaz.

Anunțul vine la numai o zi după ce Parlamentul ucrainean a aprobat o lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să intre în astfel de consorții. Legea a fost formulată în așa fel încât să împiedice companiile energetice rusești – inclusiv numeroasele subsidiare ale Gazprom din UE - să intre în aceste consorții.

"În viitorul apropiat, Naftogaz intenționează să înceapă negocieri oficiale cu operatori occidentali de rețele de gaze, pentru cooptarea lor în managementul sistemului de transport de gaze al Ucrainei", se afirmă în declarația Naftogaz, citată de Platts.

Legea, care mai trebuie promulgată de către președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, permite companiilor din UE și SUA să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina. Guvernul de la Kiev va păstra pachetul de control, de 51% din acțiuni.

Lege anti-Gazprom

Peste 50% din livrările de gaze ale Rusiei către Europa se fac prin intermediul sistemului ucrainean de conducte de transport, în condițiile în care Gazprom asigură circa 25% din nevoile de consum ale UE.

Relațiile Ucrainei cu Gazprom au atins un punct maxim de tensiune pe 16 iunie, când rușii au oprit cu totul livrările către ucraineni, pe fondul unei dispute privind prețurile de vânzare practicate de Gazprom, considerate excesive de către Kiev, și datoriile neplătite de miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele primite din Rusia.

În pofida conflictului, Gazprom s-a angajat să continue să aprovizioneze Europa cu gaze naturale prin intermediul conductelor ucrainene, gigantul rus oprind doar livrările pentru consumul propriu al Ucrainei.

"Implicarea companiilor energetice occidentale de top în operarea sistemului ucrainean de conducte de gaze va completa integrarea Ucrainei în spațiul energetic european. În condițiile date, este singura metodă eficientă de a proteja interesele energetice ale Ucrainei", se mai arată în declarația Naftogaz.

S-au sucit

Adoptarea legii marchează o schimbare la 180 de grade a atitudinii Parlamentului de la Kiev. La sfârșitul lunii trecute, același proiect de lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina a fost respins de către legislativul ucrainean.

În plus, parlamentarii ucraineni au respins atunci și o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului.

"E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

Probleme la iarnă?

Recent, Naftogaz a avertizat UE că riscul întreruperii fluxului de gaze rusești la iarnă este în creștere și a cerut demararea imediată de negocieri tripartite Bruxelles-Kiev-Moscova pentru prevenirea unui astfel de scenariu negativ.

Ucraina a transportat un volum de 86,1 miliarde de metri cubi de gaze rusești către Europa, inclusiv Republica Moldova, anul trecut, cantitate în creștere cu 3,2% față de 2012. În iunie anul acesta, tranzitul de gaze rusești destinate UE prin Ucraina a scăzut cu peste 17% față de iunie 2013, la 5,878 miliarde de metri cubi.

Sistemul de conducte al Ucrainei poate transporta anual până la 120 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Europa. Ucraina dispune, totodată, de unul dintre cele mai mari sisteme de depozite de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, cu o capacitate anuală de 32 de miliarde de metri cubi.

Guvernul de la Belgrad va ancheta vânzarea companiei petroliere sârbe de stat NIS către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 12 August 2014 09:10

nis gazprom neft 60232200Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), cu activități și în România, către rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus de stat Gazprom.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream. În 2008 și la începutul lui 2009, între Rusia și Ucraina a avut loc o dispută legată de preț pe tema tranzitului prin conductele ucrainene a gazelor exportate de Gazprom în Europa.

În acea perioadă, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

NIS a anunțat, recent, că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

CEO-ul OMV despre adversitatea manifestată de CE față de South Stream: Nimeni nu-ți poate spune să nu construiești o conductă

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 11 August 2014 10:37

OMV Nabucco RWEOMV este decisă să participe la construirea ultimei părți a South Stream, ce va lega gazoductul de la graniuța Austriei cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten, în pofida opoziției Comisiei Europene.

Cel puțin așa declară CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, într-un articol publicat în Financial Times, în care se declară optimist cu privire la construirea la termen a conductei, susținând că întârzierile apărute ca urmare a presiunilor politice ale Bruxelles-ului sunt recuperabile.

“Nimeni nu-ți poate spune să nu construiești o conductă. Este o problemă de legislație națională (nu europeană - n.r.)... Fiecare (țară) decide pentru sine. Un gazoduct este un proiect pe 50 de ani, deci trebuie analizat cu realism. Câteva luni (întârziere - n.r.) nu sunt o problemă", a declarat Roiss.

Aceasta este a doua intervenție a lui Roiss pe această temă din ultimul timp, după ce săptămâna trecută declarase că UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream.

Analiștii îl contrazic

Analiștii citați de publicația britanică nu sunt însă la fel de încrezători. "Soarta South Stream va depinde de cât de mult se va deteriora situația din Ucraina. Dacă se deteriorează și mai mult, îmi imaginez un scenariu în care Uniunea Europeană își va intensifica eforturile de pedepsire a Rusiei", susține Trevor Sikorski, de la firma de consultanță Energy Aspects.

Ilya Zaslavskiy, de la Chatham House, pare a fi de acord cu Sikorski. "Dacă Gazprom va construi porțiunea offshore a gazoductului până la finalul lui 2015 cum a planificat, s-ar putea alege cu un activ inutil, pentru că în nicicun caz Bulgara nu va permite tranzitarea gazului rusesc înainte ca UE să decidă cum va fi exploatată noua capacitate de transport", crede acesta.

Excepția Opal

Totuși, CEO-ul OMV a dat exemplul unei alte conducte construite de ruși în nord-estul Germaniei, Opal, care deja transportă gaz rusesc, deși n-a primit aprobarea UE.

Roiss s-a declarat și împotriva intensificării sancțiunilor impuse Rusiei în special în domeniul energetic și al importului de gaze, atât timp cât 30% din cererea europeană de gaze este acoperită din surse rusești.

"Ne aflăm de peste 45 de ani într-un proces de integrare în ceea ce privește gazele naturale cu Rusia", a declarat Roiss, amintind că primul contract semnat de OMV cu Gazprom datează din perioada războiului rece. "Clienții noștri se bazează pe faptul că vor primi gazul contractat în termenii conveniți. Din acest motiv, nu văd cum ar putea exista sancțiuni în acest sector", a declarat șeful OMV.

Punct de vedere pragamatic

UE percepe South Stream - gazoduct care va avea capacitatea de a acoperi 15% din cererea europeană de gaz - ca fiind un proiect care compromite eforturile sale de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze, pentru diminuarea dependenței de Rusia.

Roiss contrazice oficialii europeni, susținând că o viitoare creștere a numărului de rute de aprovizionare pentru Europa este benefica pentru securitatea energetică.

"Părerea mea este foarte simplă. Patru conducte sunt mai bune decât trei, cinci sunt și mai bune decât patru. Acesta este singurul punct de vedere pragmatic", susține CEO-ul OMV, adăugând ca South Stream ar putea în viitor transporta gaze naturale din alte surse decât Rusia, cum ar fi cel din alte state din zonă Mării Negre sau cel extras din estul Mediteraneei.

UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

Într-un interviu publicat săptămâna trecută în publicația austriacă Profil, Roiss susținea că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Gerhard Roiss (OMV): UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 04 August 2014 09:53

Roiss GazpromSancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream, susține CEO-ul companiei, Gerhard Roiss, într-un interviu acordat publicației austriece Profil, care urmează a fi publicat în această săptămână.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Gazprom și Rosneft riscă confiscarea de active de zeci de miliarde de dolari în afara Rusiei, ca urmare a sentinței în cazul Yukos

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 31 July 2014 21:42

Hodorovski PutinGazprom și Rosneft, cele mai importante companii energetice ale Rusiei, și-ar putea vedea confiscate active de zeci de miliarde de dolari în afara Rusiei, ca urmare a recentei sentințe a Curții de Arbitraj de la Haga, care a impus Rusiei plata de despăgubiri de 50 de miliarde de dolari către foștii acționari ai companiei petroliere Yukos, ca urmare a naționalizării și ulterior revânzării ilegale și abuzive a companiei de către Kremlin.

Asta pentru că este extrem de posibil ca foștii acționari ai Yukos să încerce ca, înarmați cu respectiva sentință, să execute silit o serie de active din afara Rusiei ale celor două companii, care au fost principalele beneficiare ale activelor naționalizate de statul rus de la Yukos Oil. Jurisprudența mondială arată că foștii acționari ai Yukos au mult mai multe șanse să obțină în tribunalele internaționale executarea silită a activelor externe ale Rosneft și Gazprom, în condițiile în care cele din Rusia constituie proprietatea suverană a statului rus și sunt, în general, excluse de la confiscare, scrie Bloomberg.

Rosneft a devenit, din al zecelea producător de țiței al Rusiei, cea mai mare companie petrolieră listată la bursă din lume din punct de vedere al producției și rezervelor, după achiziția activelor Yukos, printr-o licitație pe care justiția internațională a caracterizat-o drept trucată și ilegală. Rosneft este condusă de Igor Sechin, vechi aliat al lui Vladimir Putin, fost director adjunct al cancelariei Kremlinului în perioada în care Moscova era în plin proces de naționalizare a Yukos.

Cel mai mare activ european al Yukos este Ruhr Oel, un joint-venture în proporții egale cu BP Plc care controlează patru rafinării din Germania. În afara Rusiei, Rosneft mai deține o participație la o rafinărie din Italia, perimetre de explorare și exploatare a țițeiului de șist în Texas și Canada, în parteneriat cu Exxon Mobil, proiecte petroliere majore în Venezuela, un câmp gazeifer și conducte de gaze în Vietnam și lucrări de explorare derulate în Brazilia și Algeria.

Gazprom, la rândul său, deține participații la sisteme de conducte de gaze în Polonia, Marea Neagră și Marea Baltică, facilități de înmagazinare subterană a gazelor în Austria, Germania, Letonia și Marea Britanie, precum și subsidiare de trading și marketing în aproape fiecare țară din UE.

Unelte ale Kremlinului

Tribunalul de la Haga a decis că Rosneft a fost principala unealtă a Kremlinului în operațiunea de confiscare a Yukos. Curtea a acceptat argumentul acționarilor Yukos, potrivit cărora decizia de impunere fiscală a Mosovei împotriva Yukos, în valoare de 27 de miliarde de dolari, reprezentând impozite pretins neplătite, care a reprezentat pretextul sub care Rusia a naționalizat compania, a fost luată exclusiv în beneficiul statului rus și al companiilor de stat Rosneft și Gazprom.

Cele două companii pot fi ținta executării silite pentru că au fost beneficiarele activelor expropriate ale Yukos, spune Yas Banifatemi, avocat la GML Ltd, companie înființată de fostul președinte al Yukos, Mihail Hodorovski, înainte să fie arestat și condamnat la peste 10 ani de închisoare.

Rusia a anunțat că va face recurs, caracterizând sentința curții olandeze drept "influențată politic", deși, tehnic vorbind, sunt șanse slabe de anulare a deciziilor curților internaționale de arbitraj.

O eventuală decizie de executare silită a activelor Rosneft și Gazprom va fi mai ușor de pus în aplicare în unele țări decât în altele. Venezuela, de exemplu, este unul dintre principalii aliați ai Mosovei, iar sistemul său judiciar este controlat de guvern, astfel încât este puțin probabilă o decizie defavorabilă companiilor rusești. Șeful Rosneft, Sechin, a deplasat o întreagă orchestră simfonică de la Moscova în Venezuela săptămâna aceasta, pentru ca aceasta să performeze în orașul natal al lui Hugo Chavez, cu ocazia zilei de naștere a răposatului fost președinte al țării.

Va mai dura

"Sistemele juridice din Marea Britanie și SUA sunt, în general, mai flexibie în a trata companiile drept alter ego-uri ale statelor sau în a imputa acționarilor unei corporații acțiunile și demersurile respectivei corporații, ceea ce, de exemplu, în Germania nu prea se întâmplă", spune Jan Schaefer, avocat la firma King & Spalding din Frankfurt.

Oricum, potrivit lui Tom Osborne, șeful echipei de avocați de la GML, va mai dura mult până se vor rezolva toate litigiile legate de Yukos. Hodorovski, care a fost eliberat de Putin din închisoare în decembrie anul trecut, a declarat că i-a cesionat lui Leonid Nevzlin, fost înalt executiv al companiei, toate acțiunile deținute la Yukos înainte de dezmembrarea firmei, astfel încât nu ar avea dreptul să încaseze nici un ban din despăgubirile dictate de tribunale.

Hodorovski, a cărui avere era estimată pe vremuri la 15 miliarde de dolari, a declarat că Rosneft și Gazprom se vor confrunta acum cu un val de procese, în care riscă confiscarea unor active majore. Declarațiile au fost făcute în cotidianul rus de business RBC Daily, controlat de către un alt oligarh miliardar, Mihail Prohorov.

Acționarii Yukos au mai repurtat și în trecut succese în instanțele internaționale. O subsidiară olandeză a companiei a primit 425 milioane dolari de la Rosneft în 2010 pentru a acoperi creditele acordate unei firme afiliate din Rusia, înainte de achiziționarea de către Rosneft a acesteia. Iar anul trecut, un tribunal american a decis că o fostă subsidiară a Yukos, deținută în prezent de Rosneft, trebuie să plătească 186 milioane dolari unei alte subsidiare a Yukos, înregistrată în Luxemburg. Aceste sume, plus alte 1,7 miliarde dolari rezultate din vânzarea altor active ale Yukos, se află în două conturi escrow din Olanda, iar Rosneft încearcă să obțină în justiție acces și control la acestea.

Mii de acționari

"Sentința de la Haga reprezintă o mare oportunitate pentru acționarii Yukos să ceară executarea silită a activelor externe ale Rosneft și Gazprom în tribunale internaționale. Dacă instanțele acceptă argumentul că Rosneft și Gazprom au acționat ca instrumente ale statului rus, atunci o pare din activele externe ale celor două companii sunt în pericol", spune Vladimir Milov, fost ministru adjunct rus al Energiei în 2002, în timpul primului mandat prezidențial al lui Vladimir Putin.

Un atu al Gazprom și Rosneft ar fi, pe de altă parte, faptul că unele tribunale ar putea să ezite în a-i sancționa în mod egal pe toți acționarii celor două companii și nu doar pe cei mai mari, așa cum este guvernul de la Moscova.

"Va fi dificil, dacă nu imposibil, să confiști activele Rosneft și Gazprom pentru a pune în aplicare sentința de la Haga. Cele două compamii sunt listate pe burse și au mii de acționari, în afară de statul rus", spune Kyle Davis, partener la biroul din Moscova al firmei de avocatură Berwin Leighton Paisner.

Parte a aparatului de stat

Statul rus deține puțin peste 50% din acțiunile Gazprom și aproape 70% din cele ale Rosneft, unde BP are o participație de 20%.

Potrivit lui Georgios Petrochilos, partener la firma de avocatură Three Crowns, specializată în arbitraj internațional, cel mai puternic argument al acționarilor Yukos este concluzia tribunalului olandez potrivit căreia Rosneft și Gazprom au acționat ca unelte ale guvernului.

"Ceea ce trebuie demonstrat este că Rosneft este în mod efectiv parte a aparatului de stat. Printre activele care ar putea fi confiscate se numără inclusiv vasele petroliere care transportă țiței extras de Rosneft din Rusia", a declarat Petrochilos.

Odată stabilit un precedent juridic, acest lucru ar putea reduce semnificativ piețele de export la care are acces petrolul rusesc, este de părere Robert Amsterdam, fost avocat al Yukos.

Există precedente, dar acum lucrurile stau diferit

Rusia s-a mai confruntat cu bătălii în justiția internațională, refuzând să plătească despăgubiri dictate în dispute comerciale. Noga Import Export, o firmă elvețiană de trading, a câștigat mai multe procese în Europa pentru a primi despăgubiri în urma livrării, în 1991 și 1992, de mâncare pentru copii și pesticide în Rusia, la schimb cu țiței.

În cursul unui deceniu, Noga a obținut confiscarea temorară a unor active rusești precum avioane de vânătoare expuse la târgul aviatic de la Paris sau lucrări de artă provenite de la Muzeul Pușkin, împrumutate pentru expunere în Elveția. Elvețienii susțineau că rușii le datorează în total circa 680 de milioane de dolari.

Însă spre deosebire de alte procese legate de Yukos, de această dată, sentința de la Haga dă dreptul acționarilor Yukos să ceară executarea silită a activelor Rosneft și Gazprom în circa 150 de țări, inclusiv Venezuela și Vietnam, care au semnat Convenția Națiunilor Unite din 1958 privind punerea în aplicare a deciziilor curților internaționale de arbitraj.

"Va fi vorba despre identificarea activelor din întreaga lume ale celor două companii, urmată de acțiuni intentate la tribunalele locale și de obținerea de decizii de executare silită. Nu cred că cei de la Rosneft și Gazprom pot fi 100% siguri că toate activele lor din Occident vor fi în siguranță", conchide Osborne de la GML.

 

CEDO condamnă Rusia la plata de despăgubiri de 1,9 miliarde euro către acționarii Yukos. Gazprom și Rosneft - în mare pericol

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 31 July 2014 10:05

YukosCurtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Rusia la plata de despăgubiri în valoare de 1,9 miliarde de euro către acționarii companiei petroliere Yukos, în compensație pentru exproprierea ilegală a companiei de către Moscova, după ce Kremlinul a impus Yukos obligații fiscale false și a organizat o licitație trucată pentru vânzarea Yukos.

Sentința vine la doar câteva zile după ce foștii acționari ai Yukos au câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Haga, în urma căruia Rusiei i-au fost impuse despăgubiri de 50 de miliarde de dolari, plus 300.000 de euro cheltuieli de judecată.

În 2011, o sentință provizorie a CEDO a constatat că Rusia nu a folosit mijloace ilegale pentru a distruge Yukos, însă în documentul citat se menționează totodată că procedurile folosite de Kremlin împotriva Yukos au fost "disproporționate".

Yukos a cerut compensații de aproape 38 de miliarde de dolari, potrivit sentinței, sumă rezultată dintr-o evaluare a companiei întocmită de o firmă specializată în audit în domeniul energetic.

Urmare a celor două sentințe, Rosneft și Gazprom ar putea fi târâte la rândul lor prin tribunale, fiind principalele beneficiare ale activelor naționalizate de statul rus de la Yukos.

 

Parlamentul și Guvernul de la Kiev se opun privatizării sistemelor de transport de gaze naturale și energie electrică ale Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 July 2014 10:03

Naftogaz Gazprom datoriiParlamentul ucrainean a respins un proiect de lege potrivit căruia investitorilor din Uniunea Europeană și din Statele Unite li s-ar fi permis să cumpere până la 49% din acțiunile monopolului de stat ucrainean din sectorul de petrol și gaze, Naftogaz, care este totodată și operatorul sistemului de conducte de transport de gaze naturale al țării.

În plus, parlamentarii de la Kiev au respins o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

La începutul lunii iulie, Parlamentul ucrainean a aprobat, într-o primă lectură, un proiect de lege care ar fi permis companiilor din UE și SUA să preia până la 49% din sistemul național de transport de gaze naturale al Ucrainei. Au apărut atunci zvonuri potrivit cărora guvernul ar fi fost gata să vândă până la 15% din acțiunile Naftogaz în cadrul unei oferte publice. Pe de altă parte, din cauza războiului civil și a crizei politice, piețele de capital din Ucraina sunt privite cu mare neîncredere de investitori, ceea ce înseamnă că autoritățile de la Kiev ar fi fost nevoite să vândă la un preț foarte mic.

Potrivit CEO-ului Naftogaz, Andrei Kobolev, valoarea sistemului de conducte de transport de gaze naturale al Ucrainei este estimată între 25 și 35 de miliarde de dolari.

Influență imensă asupra economiei Ucrainei

Privatizarea a fost respinsă din cauza imensei influențe pe care o exercită Naftogaz asupra economiei ucrainene, a declarat analistul politic Alexander Ofrimenko, citat de cotidianul de business rus RBC.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului. "E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

În aceeași ședință parlamentară de plen s-au supus la vot chestiuni precum reforma bugetară, cheltuielile de apărare și măsuri de reducere a datoriei Ucrainei față de Rusia pentru gazele livrate de Gazprom. Datoria Naftogaz față de gigantul rus a depășit 5 miliarde de dolari. Gazprom a oprit în iunie furnizarea de gaze către Ucraina.

Nu vor să privatizeze nici transportul de electricitate

Recent, Ucraina și-a intensificat eforturile de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale, pentru a înlocui importurile din Rusia. Una dintre căi ar fi demararea cât mai rapidă a fluxului invers de gaze prin conducta de legătură cu țara vecină Slovacia, demers care însă s-ar putea dovedi a fi ilegal prin prisma clauzelor din contractele Naftogaz cu Gazprom.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, a declarat, recent, că nici monopolul național pe energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei, nu va fi privatizat.

"Sistemul de transport al gazelor, rețelele electrice, liniile de înaltă tensiune și Ukrenergo trebuie să rămână în proprietatea statului. Orice altă companie energetică de stat poate fi privatizată", a spus Prodan.

Replică la South Stream

Un eventual vot favorabil privatizării sistemului național de conducte de transport de gaze al Ucrainei nu ar fi însemnat că investitorii din UE și SUA s-ar fi înghesuit să cumpere acțiuni la Naftogaz și să investească în companie, din simplul motiv că valoarea sistemului de transport depinde de constanța furnizării de gaze de către Gazprom, sunt de părere analiștii ruși.

Aceștia mai susțin că propunerea de privatizare ar putea fi interpretată și ca o tentativă a guvernului pro-occidental și pro-american al Ucrainei de a controla veniturile generate de transportul de gaze rusești către Europa, la fel cum Gazprom vrea să construiască gazoductul South Stream pentru a ca livrările sale către UE să ocolească Ucraina.

Rusia asigură circa o treime din necesarul de gaze naturale al Europei prin intermediul conductelor care traversează Ucraina și s-a opus cu încăpățânare în ultimii douăzeci de ani oricărei propuneri de cedare a controlului asupra sistemului de transport. Cele mai multe au venit din partea Rusiei, pe fondul conflictelor repetate din ultimii ani cu privire la facturile neplătite de Kiev pentru gazele livrate de Gazprom.

Proiectul de lege privind posibilitatea privatizării Naftogaz excludea Rusia dintre potențialii cumpărători de acțiuni la sistemul de transport de gaze al Ucrainei, acceptând investitori doar din UE, SUA sau Comunitatea Energetică Europeană, din care Ucraina face parte, însă nu și Rusia.

Război energetic

La prima lectură a proiectului de lege, premierul de la Kiev, Arseni Iatseniuk, a declarat în fața Parlamentului că situația energetică a Ucrainei este una critică, fiind cauzată de "războiul" pe care Rusia îl poartă contra Ucrainei.

"Rusia încearcă să ne dea lovitură după lovitură. Împreună cu companiile europene și americane, Ucraina, care va păstra majoritatea acțiunilor la Naftogaz, trebuie să câștige mai mulți bani din transportul de gaze către Europa, astfel încât vecinii noștri din est și nord să nu participe la construirea gazoductului South Stream în jurul Ucrainei", a spus premierul.

Marea problemă a Ucrainei este că, odată ce gazoductul South Stream ar fi finalizat, Gazprom nu va mai avea nevoie de sistemul de conducte al Ucrainei pentru a livra gaze către Europa.

Însă este puțin probabil că investitorii din UE și SUA s-ar înghesui să bage bani în sistemul de transport de gaze al Ucrainei dacă aceasta ar fi privatizat, spune Serghei Pikin, directorul firmei ruse de consultanță Energy Development Fund.

Rușilor nu le convine

"Până acum n-am văzut nici o companie occidentală care să-și exprime interesul pentru această privatizare. Și de altfel cine ar fi interesat de niște active a căror valoare depinde integral de livrările de gaze ale unei terțe părți, respectiv Rusia?", a spus Pikin.

Premierul ucrainean declarase anterior că mai multe companii europene și americane au trimis deja scrisori de interes privind posibile investiții în sistemul ucrainean de transport de gaze, fără însă să dezvăluie vreun nume.

Dacă europenii și americanii ar deveni acționari semnificativi ai operatorului sistemului de transport de gaze al Ucrainei, ei nu ar garanta că gazele livrate de Gazprom către Europa prin Ucraina nu ar fi "sifonate" pe teritoriul ucrainean.

"Dacă UE și SUA ar deține 49% din Naftogaz, nu ar putea oferi nici o garanție. Oricum, americanii și europenii nu ar investi în aceste active. Tot ce vor americanii este să perpetueze criza și să paralizeze deopotrivă Rusia, Ucraina și Europa. Ani de zile, Ucraina a repetat că sistemul său de transport de gaze face parte din avuția națională și nu poate fi vândut nimănui. Astăzi se pare că acest concept a devenit flexibil", conchide Kostantin Simonov de la National Energy Security Fund din Moscova.

Probleme în fostul imperiu sovietic: Uzbekistanul taie gazele Kîrgîstanului, după ce acesta și-a vândut rețeaua de transport de gaze către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 30 July 2014 06:50

KirgistanGigantul rus de stat Gazprom este privit, în special în Europa, ca un instrument de presiune politico-economică extrem de puternic al Kremlinului.

Însă în Asia Centrală, regiune care a făcut pe vremuri parte din imperiul rus, iar ulterior din cel sovietic, Gazprom a ajuns parte a unei dispute care este departe de a consolida imaginea de omnipotență pe care Rusia vrea să o livreze lumii, scrie The Economist.

Problemele au început în aprilie, când Gazprom a preluat rețeaua națională de transport de gaze naturale a Kîrgîstanului, angajându-se totodată să asigure stabilitatea aprovizionării cu gaze a acestui stat.

Ca parte a acordului semnat cu cei din Kîrgîstan, Gazprom s-a angajat să investească circa 580 milioane dolari în dezvoltarea industriei energetice kîrgîze și a plătit datoriile de circa 40 milioane dolari ale operatorului rețelei de transport, KyrgyzGas. În schimb, Kîrgîstanul a acceptat să-și vândă sistemul de conducte de gaze pentru suma simbolică de 1 dolar.

Însă la câteva zile după încheierea acordului de vânzare, Uzbekistanul, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale ai Kîrgîstanului, a anunțat că a oprit exporturile de gaze către sudul Kîrgîstanului. Explicația oficială a fost că compania de gaze uzbekă nu are contract de vânzare-cumpărare gaze cu Gazprom, noul proprietar al rețelei de transport kirgîze.

Oprirea furnizării de gaze a afectat grav sute de mii de locuitori din sudul Kîrgîstanului, o regiune, de altfel, extrem de instabilă din punct de vedere politic. Cei care și-au permis și-au cumpărat sobe electrice pentru gătit, însă cei mai mulți au fost nevoiți să ardă gunoaie sau chiar mobilă din case în sobe pentru a-și putea face de mâncare. Toată lumea se teme de venirea iernii, când, oricum, furnizarea de curent electric se face cu perioade mari de întrerupere.

Un locuitor al capitalei regionale Osh a declarat că a auzit că autoritățile locale au început să distribuie butelii de gaz, însă a adăugat că nu știe cât costă buteliile și nici de unde pot fi procurate. "Nimeni nu știe nimic", a spus el.

Tot mai mulți kîrgîzi se întreabă ce are de gând să facă președintele Almazbek Atambayev pentru a rezolva această problemă gravă. Momentan, președintele a cerut, literalmente, "puțintică răbdare". Din păcate, s-ar putea să fie nevoie de cantități mult mai mari de răbdare, dat fiind că vor mai trece destui ani până la eventuala finalizare a unui proiect de construire a unui gazoduct care să pornească din nordul Kîrgîstanului și să traverseze munții Tiah Shan, ocolind astfel Uzbekistanul, comentează The Economist.

Mulți locuitori ai Kîrgîstanului au criticat decizia guvernului de a vinde operatorul de transport de gaze KyrgyzGas către Gazprom, compania de stat controlată de foștii "coloniști" ai țării. Acordul de vânzare a fost parte a strategiei Rusiei de a atrage Kîrgîstanul să intre în Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Moscova. Kîrgîstanul ar putea adera la această uniune vamală și comercială anul viitor, deși beneficiile unei astfel de aderări sunt cel puțin îndoielnice. Actuala penurie de gaze nu face decât să sporească îndoielile kîrgîzilor cu privire la întărirea relațiilor economice și politice cu Rusia.

Potrivit unor surse apropiate situației, Gazprom ar purta în prezent negocieri cu autoritarul lider al Uzbekistanului, Islam Karimov, care este departe de a fi un rusofon și se opune tentativelor Kremlinului de a-și recăpăta influența în regiune. Uzbekistanul preferă să-și vândă gazele naturale din producția proprie în China, printr-o serie de aranjamente contractuale destul de opace, pe care unele voci din Uzbekistan le acuză că ar provoca crize de aprovizionare pe plan național.

În acest timp, locuitorii din Kîrgîstan sunt prinși la mijloc în această plasă de interese divergente. Premierul kîrgîz se plânge că omologul său de la Tașkent, capitala Uzbekistanului, nu-i răspunde la telefon.

Pe măsură ce criza se agravează, unii politicieni kîrgîzi au propus, ca măsură de retaliere față de tăierea furnizării de gaze de către uzbeci, oprirea alimentării cu apă din Kîrgîstan a sistemelor de irigații agricole din Uzbekistan. Măsură care, dacă va fi adoptată, va provoca cu siguranță o replică din partea uzbecilor, una care riscă să fie la fel de explozivă ca și gazul, conchide The Economist.

NIS Gazprom își reduce investițiile în 2014, din cauza majorării taxelor, a inundațiilor și a arieratelor companiilor de stat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 25 July 2014 14:54

nis gazprom neft 60232200Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazpromneft, brațul petrolier al rușilor de la Gazprom și care deține în România subsidiara NIS Petrol, a anunțat că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS Gazpromneft a raportat o reducere cu 5% a profitului net în primul semestru al anului, comparativ cu ianuarie-iunie 2013, la 17,8 miliarde dinari, în pofida creșterii cu 10% a profitului operațional, la 30,9 miliarde dinari (356,5 milioane dolari).

Cauzele scăderii profitului net au fost majorarea taxelor în Serbia la începutul acestui an, precum și cheltuieli neprevăzute generate de inundațiile devastatoare care au lovit Serbia în luna mai. În consecință, investițiile au scăzut în primul semestru cu 26%, la 17,8 miliarde dinari, sumă egală cu profitul net, iar datoriile companiei au crescut cu 60%, la 672 milioane dolari.

"Ne așteptăm ca a doua jumătate a anului să fie chiar mai dificilă decât prima", a declarat CEO-ul NIS Gazpromneft, Kiril Kravcenko, adăugând că NIS va fi nevoită să-și reducă investițiile de capital și în S2 2014, ca urmare a acumulării de facturi neplătite de la companiile sârbești de stat beneficiare de produse și servicii de la NIS, care au ajuns la o sumă totală de peste 646 milioane dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

Cum stau cu activitățile din România

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

Operațiunile NIS în perimetrele EX7 Periam (1.070,6 kmp) și EX8 Biled (1.113,2 kmp) vizează, potrivit NIS Petrol, exclusiv resurse convenționale, respectiv țițeiul, în timp ce explorarea resurselor neconvenționale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectul de activitate al companiei.

„Descoperirea de noi zăcăminte de țiței va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune și, implicit, noi locuri de muncă pentru populația locală, precum și mai multe șanse de dezvoltare pentru comunitățile din județ. Operațiunile noastre respectă în totalitate cerințele de mediu și de siguranță a populației”, a declarat, recent, Mikhail Danilin, Director Executiv Upstream NIS Petrol.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

„Dezvoltarea și consolidarea poziției companiei noastre ca jucător important din regiune în sectorul petrolier reprezintă obiectivele noastre principale. Compania se axează pe explorarea, dezvoltarea şi producția convențională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenței noastre pe piața din România. Sporirea capacității de producție în urma unor investiții semnificative în modernizarea rafinăriei de la Pancevo reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul țării, aflate în proximitatea graniței cu Serbia”, susțime Vadim Smirnov, Director General NIS Petrol România.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

Kremlinul amenință cu confiscarea activelor din Rusia ale petroliștilor britanici, ca retaliere față de sancțiunile occidentale la adresa Moscovei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 25 July 2014 11:51

BP RosneftRusia amenință că va confisca activele companiilor britanice de petrol și gaze care desfășoară operațiuni în Federația Rusă, cum ar fi BP și Shell, ca retaliere față de poziția politică a premierului de la Londra, David Cameron, unul dintre cei mai radicali susținători ai înăspririi sancțiunilor UE la adresa Moscovei.

Potrivit unei surse diplomatice rusești, citate de The Telegraph, Moscova este hotărâtă să reacționeze la orice înăsprire, lărgire sau generalizare a sancțiunilor economice ale UE împotriva Rusiei prin luarea de măsuri retaliatorii împotriva companiilor britanice implicate în proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi în Rusia.

"Vrem relații de prietenie. Vom suporta cât vom suporta, după care vom retalia", a declarat sursa citată. Măsurile de retaliere vor include confiscarea de active aparținând companiilor britanice, diplomatul rus ținând să sublinieze că "BP și Shell dețin multe active în Rusia".

S-ar împușca singuri în picior?

Cele două companii sunt implicate într-o serie de acorduri majore de parteneriat cu companii rusești precum Gazprom sau Rosneft. În martie, o serie de senatori ruși loiali președintelui Vladimir Putin au propus înghețarea activelor subsidiarelor din Rusia ale companiilor europene și americane, ca replică la impunerea de către UE a unor restricții de circulație unor personaje apropiate de Kremlin, implicate în operațiunea de anexare a peninsulei Crimea.

Regimul Putin are experiență în exproprierea de companii aparținând unor dușmani politici ai președintelui, pe baza unor acuzații de cele mai multe ori nedovedite sau cel puțin exagerate. Pe de altă parte, amenințările rusești sunt de natură să surprindă industria britanică de petrol și gaze, dat fiind că Rusia are nevoie vitală de investiții străine pentru a-și susține sectorul energetic.

Peste jumătate din veniturile bugetare ale Rusiei provin din exploatări de petrol și gaz și se consideră că Putin ezită să ia măsuri radicale împotriva petroliștilor occidentali, întrucât are nevoie de tehnologia și know-how-ul acestora pentru susținerea și dezvoltarea producției de hidrocarburi a Rusiei, mai ales când vine vorba de zăcăminte masive localizate în zone complicate din punct de vedere tehnic și geologic, cum ar fi resursele offshore de mare adâncime din Arctica sau cele onshore din Siberia.

Business is business

Președintele rus Vladimir Putin a început la începutul anilor 2000 să întărească controlul statului asupra industriei energetice a Rusiei și să reducă influența companiilor occidentale asupra acesteia, însă mai recent a început să încurajeze colaborarea cu aceste companii, conștient că Rusia are nevoie de tehnologia, expertiza și know-how-ul acestora în ceea ce privește forajul în general și fracturarea hidraulică în special, de care rușii vor avea nevoie pentru a-și dezvolta producția de hidrocarburi pe perimetre mai anevoioase.

În 2011, americanii de la ExxonMobil au încheiat un parteneriat strategic cu Rosneft. De atunci, acesta a fost extins, pentru a include explorarea în comun a mărilor Kara, Chukchi și Laptev din Arctica, dezvoltarea zăcămintelor de șist de la Bazenov și Achimov din vestul Siberiei și posibila construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia extrem orientală.

Royal Dutch Shell are un acord similar cu Gazprom, care a fost de asemenea extins anul trecut pentru a include lucrări de explorare în Arctica și de dezvoltare a zăcămintelor de șist din vestul Siberiei. Fără ajutorul companiilor occidentale, astfel de proiecte ar avansa mult mai lent și cu costuri mult mai mari sau ar fi pur și simplu imposibile.

Recent, BP și-a confirmat angajamentele asumate în Rusia, semnând un contract de explorare a petrolului din formațiuni de șist cu gigantul rus Rosneft, în pofida sancțiunilor impuse de occidentali Moscovei. Acordul a fost semnat în cadrul unui forum economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg (echivalent celui de la Davos), boicotat de liderii companiilor americane, la solicitarea guvernului SUA. Executivii companiilor eurpene, de la cel al BP, Bob Dudley, la cei ai Shell, Ben van Beurden, Eni (Claudio Descalzi) și Total (Christophe de Margerie ) au participat la forum, arâtând disponibilitatea companiilor europene de a face în continuare business cu Rusia, în pofida sancțiunilor.

În cadrul aceluiași forum, gigantul francez Total a încheiat un acord cu Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia.

Ambasadorul rus trece la atac

Astfel, ambasadorul Rusiei la Londra, Alexander Yakovenko, s-a delimitat de aceste amenințări și a insistat că BP și toate celelalte companii britanice din Rusia vor avea parte în continuare de cele mai bune condiții de activitate. Pe de altă parte, însă, el a declarat, într-o conferință de presă extrem de agresivă, că înăsprirea sancțiunilor occidentale la adresa Moscovei va duce la un nou colaps economic mondial, conchizând că acest lucru "ar putea reprezenta demult anticipatul deznodământ al actualei crize globale".

El a sugerat că doborârea zborului MH 17 al Malaysia Airlines a fost "o consipirație menită să compromită Rusia, conspirație catre, însă, s-a sfârșit extrem de rău". El a mai ținut să sublinieze că este o "stranie coincidență" faptul că autoritățile britanice au decis chiar acum să reia ancheta decesului fostului spion KGB Alexander Litvinenko.

Ambasadorul a adăugat că Marea Britanie este țara cu cea mai "ostilă" atitudine față de Rusia din UE, acuzând, de exemplu, birocrația și taxele mari presupuse de acordarea de vize pentru turiștii și artiștii ruși. Yakovenko l-a acuzat pe fostul ministru britanic de externe, William Hague, de atitudine lipsită de respect față de veteranii de război britanici neparticipând la un eveniment comemorativ organizat de ambasada Rusiei.

City of London, nucleul unor noi sancțiuni

În același timp, oficialii europeni de la Bruxelles discută luarea de măsuri care să taie accesul băncilor din Rusia la finanțare și tehnologie de vârf, măsuri care ar urma să fie implementate în primul rând de către centrul financiar britanic City of London. Sancțiunile ar viza implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina, prin trimiterea de trupe și armament.

Autoritățile europene discută, deocamdată în secret, elaborarea unui set de criterii pe baza cărora să fie identificați acei oligarhi ruși apropiați de Putin despre care se consideră că au profitat de războiul de gherilă din Ucraina, pentru a li se aplica sancțiuni.

Recent, încă 15 persoane fizice și 16 juridice au fost adăugate pe lista de entități din Rusia cărora UE le-a înghețat activele și le-a restricționat dreptul de a călători prin Europa.

 

NIS Petrol a demarat operațiunile de evaluare a zăcămintelor din Banat

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 23 July 2014 15:41

nis gazprom neft 60232200Gazprom Neft, prin NIS Petrol, companie la care este acționar majoritar cu 56 %, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului.

În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

Operațiunile NIS în perimetrele EX7 Periam (1.070,6 kmp) și EX8 Biled (1.113,2 kmp) vizează, potrivit NIS Petrol, exclusiv resurse convenționale – țițeiul, în timp ce explorarea resurselor neconvenționale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectul de activitate al companiei.

„Descoperirea de noi zăcăminte de țiței va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune și, implicit, noi locuri de muncă pentru populația locală, precum și mai multe șanse de dezvoltare pentru comunitățile din județ. Operațiunile noastre respectă în totalitate cerințele de mediu și de siguranță a populației”, a declarat Mikhail Danilin, Director Executiv Upstream NIS Petrol.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

„Dezvoltarea și consolidarea poziției companiei noastre ca jucător important din regiune în sectorul petrolier reprezintă obiectivele noastre principale. Compania se axează pe explorarea, dezvoltarea şi producția convențională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenței noastre pe piața din România. Sporirea capacității de producție în urma unor investiții semnificative în modernizarea rafinăriei de la Pancevo reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul țării, aflate în proximitatea graniței cu Serbia”, susțime Vadim Smirnov, Director General NIS Petrol România. 

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

Putin ordonă spargerea monopolului la export al Gazprom, inițial în ceea ce privește vânzările de gaze către China

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 22 July 2014 13:01

cartoon 2Guvernul rus ar trebui să ia în considerare spargerea monopolului Gazprom în ceea ce privește exportul de gaze naturale, și să permită și celorlalți producători care exploatează perimetre din estul Siberiei și Orientul Îndepărtat să-și vândă producție în China, se precizează într-un ordin al președintelui rus Vladimir Putin, citat de publicația moscovită Vedomosti

În prezent, Gazprom deține monopolul exportului de gaze naturale prin intermediul conductelor, ceea ce-i garantează partea leului din contractul de 400 de miliarde de dolari semnat recent cu China .

Gigantul Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, condus de Igor Sechin, un apropiat al președintelui rus, a amenințat că va da Gazprom în judecată în cazul în care acesta refuză accesul celorlalți producători de gaze la viitorul gazoduct Power of Siberia, care ar trebui să transporte gaze naturale în regiunile estice îndepărtate ale Rusiei.

Potrivit Reuters, ordinul recent semnat de Putin susține că guvernul ar trebui să ia în considerare liberalizarea exporturilor din zăcămintele de gaze din est, pentru a permite și altor companii concurente să exporte gaze și să participe la construcția infrastructurii necesare exportului până pe 1 septembrie.
Până la aceeași dată, banca centrală și guvernul ar trebui, totodată, să decidă dacă este cazul ca Gazprom să fie recapitalizată pentru a putea finanța construcția gazoductului Power of Siberia și pentru a putea dezvolta noi câmpuri.

Anterior acestui ordin, costurile totale care ar fi fost suportate de Gazprom erau estimate la 55 de miliarde de dolari.

"Privim această evoluție ca avânt un impact neutru pentru Rosneft și negativ pentru Gazprom, ca aceasta mișcare ar putea spori îngrijorările cu privire la riscul contestării monopolului la export al Gazprom și în ceea ce privește Europa", a precizat, într-o notă transmisă investitorilor, Alfa Bank.

Anul trecut, Rosneft si Novatek au obținut dreptul de a exporta gaz natural lichefiat pe cale maritimă, reușind spargerea monopolului la export, deținut de mai mult de un deceniu de Gazprom.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Rosneft, Novatek, Gazprombank și Kalashnikov nu se mai pot împrumuta în dolari

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 July 2014 07:00

bigPreședintele american Barack Obama a anunțat ieri extinderea pachetului de sancțiuni economice impuse Rusiei de la persoane fizice la companii. Printre companiile vizate se numără cel mai mare producător rus de petrol Rosneft, dar și alte firme din domeniul energetic, industria de apărare sau societățile financiare. Nici celebrul producător de armament rusesc Kalashnikov Concern nu a scăpat de sancțiuni, care însă, surprinzător, au ocolit gigantul rus Gazprom.

Extinderea sancțiunilor către Gazprom, care furnizează o treime din importurile de gaz din UE, ar fi afectat probabil mult prea dur economia europeană. 

Noile sancțiuni sunt rezultatul unor consultări strânse cu liderii europeni, care au anunțat un pachet mai puțin ambițios, susține Reuters.

Impactul final al sancțiunilor americane va depinde însă de decizia UE, de a extinde la rândul său propriul pachet de sancțiuni impus Rusiei. Și asta pentru că măsurile vizează blocarea accesului unui număr important de companii rusești la finanțarea în dolari pe termen mediu și lung. Însă acestea nu vizează înghețarea activelor companiilor sau nu interzic companiilor americane să semneze contracte cu firmele rusești vizate.

Gazprom, iertat, Gazprombank sancționat

Printre firmele rusești cărora le va fi blocat accesul la finanțări pe un termen mai mare de 90 de zile se mai numără Gazprombank, banca prin intermediul căreia se realizează operațiunile de export de gaze rusești, Novatek, al doilea cel mai mare producător de gaze din Rusia și Vnesheconombank (VEB) o bancă de stat rusă care acționează ca agent de plată pentru guvernul rus și pentru opt firme de armament.

UE blochează finanțarea proiectelor publice din Rusia

La rândul său, potrivit Bloomberg, UE a anunțat că va stopa creditarea proiectelor noi din sectorul public din Rusia de către Banca Europeană de Investiții și că va încerca să blocheze acordarea de noi credite către Rusia de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Oficiali Trezoreriei americane au declarat că este prima dată când Statele Unite au impus astfel de măsuri strict direcționate, deoarece urmărește obținerea unui impact maxim asupra Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de energie la nivel global, evitând în același timp orice șoc imediat la piețele globale de petrol sau de companiile americane și europene.

Putin: Vor suferi companiile americane

Președintele rus Vladimir Putin, aflat la summitul BRIC din Brasilia, a declarat că sancțiunile vor afecta companiile energetice din SUA, și că acestea sunt menite să conducă relațiile ruso-americane într-o "fundătură."

Potrivit analiștilor, sancțiunile anunțate sunt limitate și sunt de natură să determine mai degrabă un "razboi al cuvintelor".

"Cred că impactul asupra vânzărilor de petrol va fi neglijabil", a declarat Douglas Jacobson, avocat la Jacobson Burton în Washington, citat de Reuters.

Sancțiunile vizează finanțările, și nu vânzările 

Sancțiunile vor împiedica companiile rusești de la accesarea de capitaluri proprii sau obținerea de credite cu o maturitate de peste 90 de zile de pe piețele americane, cu scopul de a majora costurile de finanțare ale acestora.

Statele Unite au impus deja mai multe runde de sancțiuni asupra înalților funcționari ruși și ucraineni, fiind vizat inclusiv directorul executiv al Rosneft, Igor Sechin. Însă acestea au avut un impact limitat asupra industriei de energie din Rusia, principalul motor al economiei rusești.

Nu este încă clar cât de mare impact vor avea noile sancțiuni asupra Rosneft, care a avut vânzări de 40 miliarde dolari în primul trimestru al anului, echivalent cu 8,6 la sută din PIB-ul Rusiei.

BP și Exxon, printre potențialele victime

Noile sancțiuni nu par a afecta vânzările de petrol ale Rosneft, însă pot ridica semne de întrebare cu privire la finanțări de peste 15 miliarde de dolari, cuprinse în acorduri semnate de Rosneft cu companii occidentale, printre care BP, care deține acum aproape o cincime din Rosneft.

CEO-ul Rosneft, Igor Sechin, a afirmat că sancțiunile nu vor afecta proiectul actual acord al Rosneft cu ExxonMobil, dar că vor deteriora acțiunile băncilor și companiile companiilor americane care au semnate acorduri cu compania rusească.

Exxon Mobil Corp (XOM) și Rosneft au semnat un acord prin care vor începe explorarea de hidrocarburi în Oceanul Arctic, explorare care vizează un zăcământ ce poate deține mai mult petrol decât Marea Nordului. În schimb, Rosneft are opțiunea de a cumpăra din portofoliu Exxon proiecte de explorare în SUA, Golful Mexic, West Texas și provincia canadiană Alberta.

Rosneft are 13,7 miliarde de dolari datorii scadente în acest an

Potrivit lui Anders Aslund, senior fellow la Institutul Peterson pentru Economie Internaționala din Washington, citat de Bloomberg, impactul noilor sancțiuni asupra Rosneft va fi unul semnificativ, însă numai pe termen lung. În acest an Rosneft are scadente datorii de 13,7 miliarde de dolari, din totalul datoriei de 74 miliarde de dolari, datori ce trebuiesc rostogolite. Extinderea maturităților va fi făcută probabil în detrimentul investițiilor pe care compania ar trebui să le facă.

Adevărata țintă: rezervele Bancii Centrale a Rusiei

Conform unui oficial american, citat de Wall Street Journal, noile măsuri vor afecta în timp finanțarea în dolari a economiei rusești, punând presiune pe Banca Centrală a Rusiei. Având accesul blocat la finanțarea în dolari, firmele rusești vor cumpăra valuta americană de la Banca centrală de la Moscova, care deja a vândut din rezervele sale în dolari și aur pentru a susține rubla. Rezervele în dolari și aur ale băncii centrale moscovite au scăzut de șa 509,6 mii de miliarde în ianuarie la 478,3 mii de miliarde în iulie.

Kalashnikov, doar pe piața second-hand

În ceea ce privește firmele din industria rusă de apărare, sancțiunile au fost extinse și la nivelul vânzărilor. Astfel, potrivit Trezoreriei americane, citate de Wall Street Journal, americanii care deja dețin arme Kalashnikov le pot deține în continuare sau le pot vinde pe piața second-hand, însă nu pot cumpăra alte, direct sau indirect, de la firme rusești.

 

Paradoxul South Stream: rușii se încăpățânează să investească într-un proiect neprofitabil, europenii se opun ieftinirii gazului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 08 July 2014 14:05

South Stream MapSouth Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, ce-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Teama ca Europa să devină și mai dependentă de gazul rusesc, extrem de prezentă mai ales în rândul politicienilor și a locuitorilor din estul Europei, ascunde o neînțelegere a modului de funcționare al piețelor.

South Stream va conduce la o scădere a prețurilor

Gazul care ar ajunge în Europa prin South Stream nu va face decât să sporească oferta în condițiile unei cereri probabil în scădere (ca urmare a creșterii naturale a eficienței energetice), fapt ce va conduce la o scădere a prețurilor, în pofida dorinței Gazprom de a-și amortiza cât mai rapid investiția inițială. De fapt, Gazprom se pare că-și asumă aceasta investiție, la prima vedere nerentabilă, pentru a scăpa de șantajul Ucrainei, care timp de două decenii a beneficiat din partea Rusiei de gaz ieftin, și nici măcar pe acesta nu l-a plătit. Faptul că timp de mai mult de un deceniu și jumătate, până la construirea North Stream, Gazprom nu putea exporta gaz în Europa decât prin intermediul rețelei de gazoducte ucrainene și bieloruse, a făcut ca Gazprom să subvenționeze indirect nu numai economia Rusiei, la ordinul Kremlinului, ci și pe cele ale Ucrainei și Belarusului, fiind șantajat de către acestea.

De ce nu trece gazoductul prin Crimeea?

Paradoxul South Stream este cu atât mai mare, cu cât, după anexarea Crimeei, Gazprom ar putea modifica traseul acestuia micșorând considerabil costurile, pentru ca gazoductul să treacă prin ape de mică adâncime, și nu prin mijlocul Mării Negre, cum este trasat în prezent. Se pare însă că Gazprom se teme că statele europene nu vor recunoaște anexarea Crimeei, ceea ce i-ar îngreuna, din punct de vedere juridic, semnarea de contracte cu statele care nu recunosc statutul Crimeei de regiune a Rusiei în cazul în care gazoductul va traversa respectiva regiune.

Rușii susțin că lucrările sunt în grafic

Iar rușii par decisi să finalizeze construcția South Stream în pofida opoziției Comisiei Europene. Ieri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a aflat într-o vizită în Bulgaria, unde a anunțat că lucrările de construcție se află pe drumul cel bun, nefiind estimate întârzieri față de termenele cuprinse în proiect, în pofida faptului că guvernul de la Sofia a suspendat luna trecută activitatea de construire a sectorului bulgar. El a solicitat totodată Comisiei Europene să reia discuțiile pe tema South Stream.

South Stream ar putea ajunge și în Kosovo

O altă vizită care arată importanța South Stream nu numai pentru ruși, dar și pentru statele din sudul Europei, este viitoarea vizită a premierului sârb Aleksandar Vucic în Rusia. Acestuia îi vor fi prezentată o nouă propunere, prin care gazul rusesc ar urma să ajungă și în Kosovo, prin intermediul South Stream. Potrivit materialelor care îi vor fi prezentate premierului sârb, pentru a-l convinge să semneze acordul pe tema construcției gazoductului, vor fi create două ramuri ale South Stream, în Serbia și Croația. Potrivit actualului proiect, gazul rusesc ar urma să ajungă și în Macedonia, variantă susținută de partea sârbă.

 

Gazprom va plăti dividende mai mici statului rus pentru a finanța gazoductul ruso-chinez și South Stream

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 07 July 2014 06:41

gazprom 53215300 35433800Ministerul de finanțe rus se așteaptă ca Gazprom să plătească dividente mult mai mici bugetului de stat în 2016, ca urmare a investițiilor considerabile pe care urmează să le efectueze, printre care construcția gazoductului care va lega Rusia de China și a South Stream.

Potrivit unui document prezentat în guvern săptămâna trecută, ministerul finanțelor de la Moscova se așteaptă să primească de la Gazprom dividende de doar 84,4 miliarde ruble (2,5 miliarde dolari) în 2016, cu 32% mai puțin decât prognozase anterior (124,7 miliarde de ruble). Potrivit documentului citat de Bloomberg, noul cifra echivalează cu o valoare a dividendului de 9,3 ruble pe acțiune.

Gazprom, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, a decis în mai să aloce numai puțin de 55 de miliarde dolari în următorul deceniu pentru construirea gazoductului ce va lega Rusia de China și pentru dezvoltarea a noi zăcăminte în Siberia de Est. Totodată, Gazprom va trebui să finanțeze de unul singur, în absența sprijinului Comisiei Europene și a statelor membre aflate sub presiunea Bruxelles-ului, construcția gazoductului South Stream, estimat la 22 de miliarde de dolari.

Dividende mai mari cu 5% în 2015

În 2015, guvernul rus se așteaptă ca Gazprom să plătească bugetului de stat dividende în valoare de 68,8 miliarde de ruble, cifră neschimbată față de prognoza anterioară. Această sumă echivalează cu o valoare de 7,6 ruble pe acțiune, și reprezintă o creștere de 5% față de nivelul dividendelor plătite în anul curent.

Dividendele care urmează să fie plătite de Gazprom statului rus în 2017 sunt estimate la 92,9 miliarde ruble, echivalente cu 10,2 ruble pe acțiune.

Statul rus preferă introducerea de noi impozite majorării dividendelor

Potrivit unor surse guvernamentale ruse, citate de Bloomberg, ministerul a folosit profiturile estimate în conformitate cu standardele de contabilitate din Rusia atunci când au calculat dividendele companiilor de stat. De asemenea, a fost redus și procentul din profit care urmează a fi plătit, la 25%. Potrivit legislației ruse, companiile de stat trebuie să achite la bugetul de stat începând cu 2016 cel puțin 35 la sută din profit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Măsura a fost anunțată de Ministerul de Finanțe anul trecut, însă Ministerul Economiei Rusiei s-a declarat în luna mai a acestui an împotriva acestei măsuri.

Potrivit Iuliei Bushueva, CEO al Arbat Capital din Moscova, în cazul în care va exista o nevoie de bani la bufet, guvernul rus ar prefera introducerea de noi taxe, mai degrabă decât o majorare a dividendelor, pe care le-ar împărți cu acționarii minoritari ai Gazprom.

În prezent, statul are o participațiune de 38,4 la sută la Gazprom. Profitul companiei raportat la standardele rusești a fost de 628 miliarde de ruble anul trecut față de 1,14 miliarde de ruble, dacă ar fi raportat la standardele internaționale.

Gazprom nu este interesat de modernizarea rețelei de gazoducte ucrainene

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 30 June 2014 13:50

reteaua-UcrainaGigantul rus Gazprom a declarat că îl lasă rece decizia guvernului ucrainean de a-l ignora în propunerea sa privind atragerea unor companii occidentale în procesul de modernizare a rețelei de gazoducte care traversează Ucraina și care transportă gazul rusesc către clienții europeni ai Gazprom.

Motivul pentru care Gazprom s-a declarat neinteresat este acela că oricum în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat nu va mai avea atât de multă nevoie de rețeaua de transport ucraineană, care va deveni redundantă, susține Gulf Daily News.

Propunerea ucraineană a fost făcută în contextul în care Moscova a decis pe 16 iunie să taie temporar alimentarea cu gaz a Kiev-ului, ca urmare a neplații arieratelor înregistrate.

Ucraina dorește să găsească finanțatori cu care să împartă costurile necesare modernizării rețelei de gazoducte îmbătrânite de pe urma utilizării cărora beneficiază de tarife de transport considerabile, pentru alimentarea bugetului de stat.

Însă Gazprom a anunțat că în curând nu va mai fi dependent de gazoductele ucrainene, prin intermediul cărora transportă în prezent jumătate din exporturile sale către UE. 

"(Decizia guvernului ucrainean - n.r.) nu ne va afecta. Să nu uităm însă că rețeaua de gazoducte ucraineană are mai mult de 35 de ani, timp în care nu s-a efectuat niciun fel de investiție", a declarat vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev.

În urmă cu câțiva ani Gazprom s-a declarat dispus să preia, total sau măcar parțial, controlul rețelei de gazoducte ucrainene, însă nu a putut ajunge la un acord cu Kiev-ul pe această temă.

De această dată, Rusia nu a mai fost invitată de guvernul ucrainean pro-occidental să participe la o eventuală finanțare comună a procesului de modernizare a rețelei de gazoducte ucrainene.

Gazprom a construit deja gazoductul North Stream care alimentează cu gaze Germania și, în pofida opoziției Comisiei Europene, pare decisă să finalizeze până în 2018 și construcția South Stream, care ar urma să alimenteze cu gaze sudul Europei, în în special Italia și Austria.

 

 

OMV și Gazprom creează o companie mixtă, care își propune să finalizeze sectorul austriac al South Stream în 2016

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 June 2014 20:33

Miller RoissGazprom şi OMV au convenit, marţi, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Acordul a fost oficializat în cadrul unei ceremonii la Viena şi reprezintă decizia finală de investiţii, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Bloomberg.

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei.

Rusia a oprit în această lună livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile acestei ţări. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

Timing is everything

Tronsonul austriac al South Stream, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar acest fapt nu diminuează importanţa sa, întrucât este punctul terminus al gazoductului, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la Viena.

El a spus că acordul va consolida rolul Baumgarten, unde se va opri South Stream, ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

Acordul a fost semnat cu două zile înainte de summitul UE din Belgia, unde va fi discutată strategia de securitate energetică a blocului comunitar şi măsuri de evitare a întreruperii livrărilor de gaze, în iarna 2014-2015.

Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică

Putin a solicitat Parlamentului să anuleze dreptul de folosire a forţei în Ucraina, înainte de a merge la Viena, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Susțin că se va respecta legislația UE

Şeful OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

"Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss la un briefing de presă.

South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Miller a arătat că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni. În 2011, Gazprom renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei Eni.

Comisia Europeană a presat Bulgaria

Compania rusă a semnat însă un acord cu OMV referitor la tronsonul austriac în luna aprilie a acestui an. De atunci, Gazprom a analizat renunţarea la ruta italiană. Directorul departamentului de management al proiectului al Gazprom, Leonid Ciuganov, a declarat în luna mai că grupul va decide până în luna iulie dacă va construi ambele tronsoane.

Miller a mai spus că South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care se confruntă în Europa.

"Proiectele majore întotdeauna se confruntă cu probleme şi pot spune că ne aflăm într-un dialog constructiv cu Comisia Europeană, a arătat Miller, referindu-se la discuţiile aproape zilnice cu comisarul pentru Energie Guenther Oettinger.

Comisia Europeană a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

Preț mai avantajos pentru OMV, colaborare de pe vremea URSS

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Furnizorul de gaze din Muntenia, controlat de Gazprom, dă dividende şi prelungeşte auditul cu KPMG

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 24 June 2014 12:05

WiromWirom Gas, furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a ţǎrii, care asigură alimentarea unor localităţi precum Alexandria, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Mǎgurele sau Corabia, a hotărât să distribuie dividende de 30 de bani pe acţiune din profitul net din 2013, conform unui document recent al companiei, consultat de Energy Report.

Potrivit aceluiaşi document, pentru anul în curs a fost prelungit contractul auditorului financiar extern al companiei, KPMG.

Acţionarii companiei sunt, în ordinea deţinerilor, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG  AG, prescurtat WIEE (51,1246%), intermediarul prin care România a cumpărat în ultima vreme majoritatea gazelor din Rusia, deţinut de la finele anului trecut  în totalitate de Gazprom, GDF Suez (48,8454%), Wintershall  Erdgas Beteiligungs Gmbh, prescurtat WIEBG (0,02%) şi Gazprom Germania (0,01%).

Wirom are de o bună perioadă  afaceri profitabile în România. Dacă luam în considerare chiar şi anii de criză, rulajul companiei s-a păstrat constant în jurul a 50 de milioane de lei iar din 2011 până anul trecut, atât cifra de afaceri cât şi profitul au fost în continuă creştere. Şi numărul angajaţilor a urcat continuu ajungând aproape de 100.

Concret, anul trecut, compania a avut afaceri de 53,4 milioane de lei cu un profit de 6,36 milioane de lei, aproape de două ori mai mare decât profitul din anul 2012. În afară de rezerva legală, puţin peste 6 milioane de lei va fi distribuit ca dividend.

Compania are un portofoliu de peste 25.000 de clienţi, atȃt casnici, cȃt și juridici și industriali și reţele de distribuţie de peste 200 de kilometri.

Compania a fost înfiinţată în august 1994 de Romgaz şi de Wintershall. Anul trecut, grupul Wintershall a renunțat în totalitate la activitatea de intermediere, tranzacționare și stocare a gazelor, inclusiv către România, în favoarea Gazprom, astfel că WIEE (parte a grupului) a trecut la Gazprom. Grupul Wintershall AG a primit în schimb acţiuni în companiile care deţin depozite de gaze ruseşti.

Naftogaz: Gazprom atacă indirect consumatorii europeni, lăsându-i în frig în perioadele cu fluctuații mari de cerere

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 19 June 2014 18:10

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGazprom vrea să rezilieze unilateral contractul prin care compensează Ucraina pentru utilizarea gazului din propriile rezerve pe perioadele cu fluctuații mari de cerere de pe piața europeană, a anunțat compania monopolistă de stat ucraineană Naftogaz, citată de Reuters.

"Marți, Gazprom Export, care se ocupă cu exporturile de gaze din Rusia, a informat operatorul sistemului de transport de gaz ucrainean, Ukrtransgaz, despre dorința sa de a rezilia un contract care oferă despăgubiri pentru partea ucraineană în cazul fluctuațiilor în volume zilnice de consum de gaz de pe piața europeană", se precizează într-un comunicat Naftogaz.

Potrivit companiei ucrainene, Gazprom a precizat că dorește rezilierea contractului începând cu data de 23 iunie.

Potrivit Reuters, Gazprom a refuzat să confirme sau să comenteze pentru moment această informație.

În momentul de față, Gazprom compensează Ucraina în cazul în care Kiev-ul este obligat să furnizeze restului Europei gaz depozitat în rezervele sale subterană în perioadele cu un consum mai ridicat decât cel prognozat.

Toți se jură că nu fură

De altfel, ieri, gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

Gazprom și UkrTransGas susțin că transportul gazului rusesc către Europa decurge în condiții normale

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 18 June 2014 11:30

gazprom steag

Gigantul rus Gazprom a anunțat că explozia de marți înregistrată la una din conductele cheie de transport a gazului rusesc din Ucraina către Europa nu a afectat în niciun fel volumul de gaz destinat statelor europene.

Explozia, care a avut loc departe de teatrul de luptă al forțelor guvernamentale ucrainene cu separatiștii pro-ruși, a survenit la numai o zi după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaz către Ucraina, ca urmare a neplăți arieratelor înregistrate, în valoare de peste 4.5 miliarde de dolari.

Potrivit lui Vitaly Markelov, vicepreședinte executiv al Gazprom, citat de AP, tranzitul gazului către UE nu a fost afectat și toți clienții europeni își vor primi volumul de gaz contractat.

Potrivit oficialilor ucraineni, nu este exclus ca explozia să fi fost cauzată de un atac terorist.

Markelov a refuzat să speculeze pe acesta temă, însă a remarcat că asemenea incidente erau previzibile, ca urmare a calității discutabile a lucrărilor de mentenanță la conductele ucrainene.

De altfel, potrivit Bloomberg, necesitatea Ucrainei de a avea relații din ce în ce mai strânse cu Uniunea Europeană, ca urmare a escaladării crizei ruso-ucrainene, face improbabilă repetarea evenimentelor din iernile anilor 2006 și 2009, când, în urma întreruperii de către Gazprom a furnizării de gaze către statul vecin, Kievul s-a servit din gazul destinat celorlalți clienți europeni. Cel puțin aceasta este părerea analiștilor de la Maplecroft Ltd. and Energy Aspects Ltd.

UkrTransGas, compania care operează conductele ucrainene, a anunțat la rândul ei că tot volumul de gaz contractat de statele europene a fost transportat către acestea în condiții normale.

Potrivit CEO-ului Naftogas, Andriy Kobolyev, toate importurile necesare acoperirii cererii interne ucrainene vor avea ca origine, de acum înainte, Europa, și nu Rusia.

 

Gazprom și-a lansat o pagină web interactivă cu benzinăriile din România și regiune

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 16 June 2014 14:56

Screen Shot 2014-06-17 at 13.07.20Gazprom Petrol Station s-a extins considerabil în ultimul an, ajungând la un număr de 17 stații de distribuţie a carburanţilor funcționale în România, pentru acest an propunându-și dublarea numărului de stații, ca parte a ţintei sale de a atinge o cotă de piaţă de 10%, după 2015.

Drept urmare a extinderii regionale considerabile, Gazprom a lansat o pagină de web regională, menită a oferi informații clienților din Serbia, Bosnia-Herțegovina, România și Bulgaria, pagină disponibilă în limba fiecărei țări, dar și în limba engleză. 

Noua pagină de web oferă acces la informații detaliate cu privire la calitatea produselor și serviciilor oferite în stațiile de distribuție carburanți GAZPROM, clienților individuali, clienților corporativi și reprezentanților mass-media. Informații cu privire la ofertele curente și promoțiile aflate în derulare sunt disponibile pe site atât pentru clienții din țara de rezidență cât și pentru cei ce călătoresc în țările din regiune.

A fost lansat și un serviciu online de localizare a stațiilor de alimentare. 

În cuprinsul paginii web, companiile pot aplica pentru eliberarea unui card pentru achiziționarea de carburant, produse petroliere și o gamă largă produse adiționale, precum și plata serviciilor de spălătorie auto și restaurant în țară și în străinătate. 

Mai mult, prin extinderea rețelei sale de retail din regiune, compania a depus eforturi deosebite în vederea punerii în aplicare a sistemului de carduri integrat în țările în care este prezentă. Astfel, acest serviciu poate fi utilizat în stațiile de distribuție carburanți Gazprom din Serbia, România, Bulgaria, și Bosnia și Herțegovina.

Potrivit noului portal, în prezent Gazprom operează 17 benzinării, situate în Arad, Oradea, Timişoara, Sibiu, Miercurea Sibiului, Uliești, Vestern, pe autostrada A1, pe Drumul european E85 la Căldăruşanca şi la Clinceni, pe centura Capitalei.

Adresele portalurilor dedicate fiecarăi țări în parte sunt:

Serbia: www.gazprom-petrol.rs

BIH: www.gazprom-petrol.ba 

România: www.gazprom-petrol.ro 

Bulgaria: www.gazprom-petrol.bg

 

Guvernul României: Populația nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze rusești către Ucraina nici măcar în lunile de iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 16 June 2014 11:30

nicolescuRomânia nu va fi afectată, nici măcar în lunile de iarnă, de sistarea livrărilor de gaze rusești spre Ucraina, dat fiind volumul suficient de gaze înmagazinate, de peste 1,4 miliarde de metri cubi, precizează într-un comunicat de presă Departamentul pentru energie al Guvernului.

În plus, potrivit guvernanților, la ora actuală, producția internă depășește consumul autohton. 

“Am avut în această dimineață, împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaș, o analiză a situației, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună și, inclusiv, în prezent, producția internă a României depășește consumul național, ceea ce ne ajută foarte mult. și, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a declarat, potrivit comunicatului, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

Importurile de gaze au scăzut cu 42% anul trecut, iar suma totală plătită s-a înjumătățit

Ponderea importurilor de gaze naturale în totalul consumului intern s-a redus cu 37% anul trecut, de la 24,32% la 15,28%, iar prețul mediu cu care România a importat gaze a scăzut, față de 2012, cu 9,4%, de la 439,5 dolari/mia de metri cubi la 398,16 dolari/mia de metri cubi, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Calculat în lei/MWh, prețul mediu de import al gazelor naturale a scăzut anul trecut cu 13,2%, de la 143 la 124 lei/MWh.

De asemenea, consumul total de gaze naturale din România a scăzut, în 2013, cu 8,33%, de la 144,65 milioane MWh la 132,60 milioane MWh, se arată în Raportul anual de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale pe 2013, întocmit de ANRE.

Din aceste date reiese că, anul trecut, România a importat 20,26 milioane MWh de gaze, în scădere cu peste 42% față de 2012 (35,18 milioane MWh), iar suma totală plătită pentru aceste importuri s-a redus cu 50%, de la 5,03 miliarde lei la 2,51 miliarde lei.

Primii doi producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, au acoperit, anul trecut, 97,92% din totalul consumului din producția internă de gaze, față de 97,46% în 2012. OMV Petrom a avut o cotă de piață de 50,66%, față de 47,32% în 2012, în timp ce cota de piață a Romgaz a scăzut de la 50,12% la 47,26%.

Cel mai mare importator de gaze naturale din România a fost, anul trecut, GDF Suez Energy România, cu o pondere de 18,52% în total (16,30% în 2012), urmată de Romgaz Import (16,15%, față de 15,43% în 2012) și WIEE România SRL (12,57%, față de 12,95% în 2012).

În ianuarie, Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a anunțat că a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

Guvernul: Nu vă faceți griji nici pentru la iarnă

Potrivit comunicatului, Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de măsuri pe care-l va implementa dacă va fi cazul prelungirii conflictului dintre Rusia și Ucraina. 

„Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populației din România este exclusă nu numai acum, dar și în lunile de iarnă. Dar, cu toate acestea, sperăm ca această dispută dintre Rusia și Ucraina pe tema gazelor să se soluționeze cât mai rapid”, a adăugat Răzvan Nicolescu. 

Tocmai de aceea, ministrul delegat pentru Energie a solicitat Comisiei Europene să se implice în calitate de mediator în soluționarea rapidă a acestui diferend.

Gazprom apelează la Curtea de Arbitraj de la Stockholm pentru recuperarea datoriei ucrainene de 4,5 miliarde de dolari

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 16 June 2014 10:48

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGigantul rus Gazprom a anunțat că a intentat un proces împotriva Ucrainei în Curtea de arbitraj de la Stockholm în vederea recuperării arieratelor de 4,5 miliarde de dolari înregistrate de Kiev pentru gazul furnizat în ultima jumătate de an.

Potrivit Reuters și ITV, anunțul a fost făcut simultan cu întreruperea furnizării de gaze către Ucraina în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferință de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Gazprom taie gazul ucrainenilor și solicită plata în avans pentru reluarea furnizării

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 16 June 2014 10:28

Screen Shot 2014-06-16 at 09.51.36Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Ucraina în această dimineață, iar aceasta nu va fi reluată până când Kiev-ul nu va plăti în avans fiecare metru cub de gaz pe care intenționează să-l importe, a anunțat gigantul rus în cursul acestei nopți, în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

Gigantul rus a precizat însă că va continua să alimenteze cu gaz toți clienții săi europeni. Singura problemă este că jumătate din volumul destinat pieței este transportat prin gazoductele ucrainene, iar Kiev-ul are obiceiul de a-și asigura consumul minim din gazul transportat în momentele în care Rusia stopează furnizarea de gaz către Ucraina. 

Potrivit Russia Today, Gazprom nu va mai accepta nicio prelungire a ultimatumurilor acordate Naftogaz, compania ucraineană de stat care importă gaz rusesc.

În urmă cu o săptămână, Gazprom anunța că livrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, în pofida faptului căexpirase ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Arierate în valoare de 4,456 miliare de dolari

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferințăm de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Perioada standard de întrerupere: trei săptămâni

Este pentru a treia oară când Rusia întrerupe alimentarea cu gaz a Ucrainei, celelalte două precedente fiind înregistrate în iernile anilor 2006 și 2009.

Russia Today amintește că de fiecare dată, perioada de întrerupere a furnizării cu gaz a fost de trei săptămâni, perioadă în care Ucraina a încercat să-și asigure un consum minim "sifonând" din gazul destinat statelor membre UE. DE fiecare dată, prețul gazelor naturale a urcat considerabil pe piețele europene, ceea ce probabil se va întâmpla și de această dată.

Screen Shot 2014-06-16 at 09.52.11

Kiev-ul a refuzat un preț de 385 de dolari pe mia de metri cubi

Potrivit presei rusești, Gazprom s-a oferit să accepte un discount și chiar să recalculeze datoria Ucrainei la valoare acestuia, însă Kiev-ul a refuzat. Ultimul preț oferit de Gazprom și refuzat de Kiev a fost de 385 de dolari pe mia de metri cubi, după ce în urma escaladării conflictului din Ucraina, Gazprom a majorat prețul gazului furnizat Ucrainei de la 268,50 la 485 dolari pe mia de metri cubi.

Europa importă o treime din necesarul său de gaz din Rusia, jumătate din acest volum fiind transportat prin intermediul conductelor ucrainene. {jathumbnailoff}

Gazprom: Livrările de gaz către Ucraina și UE sunt stabile, în pofida expirării ultimatumului acordat Kiev-ului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 10 June 2014 10:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievLivrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, susține Reuters, citând surse Gazprom, în pofida faptului că în această dimineață, la ora 06:00 GMT (ora 09:00 a României) a expirat ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Potrivit aceleiași surse Rusia a furnizat Ucrainei volumele obișnuite de gaz.

Ucraina și Rusia nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la livrările de gaze naturale în timpul negocierilor desfășurate în cursul nopții trecute, negocieri găzduite de către Uniunea Europeană. Principalul punct asupra căruia cele două părți nu reușesc să se pună de acord este prețul.

Discuțiile vor fi reluate astăzi la ora 21:00 (ora Europei Centrale, 22:00 ora României) sau cel târziu mâine dimineață, a declarat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, citat de Bloomberg. UE joacă un rol activ în aceste negocieri, fiind direct interesată în soluționarea amiabilă a conflictului, pentru a evita o eventuală stopare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina. 15% din consumul de gaze al statelor membre UE este transportat prin intermediul gazoductelor din Ucraina.

În urma escaladării conflictului din Ucraina, Rusia a majorat prețul miei de metri cubi de gaze de la 268,5 dolari la 485 dolari, mișcare cu care, evident Kievul nu este de acord, cerând revenirea la vechiul preț.

Fox News: Gazprom și Romgaz, membrii unei organizații care funcționează în secret sub egida ONU

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 04 June 2014 20:50

Screen Shot 2014-06-04 at 20.47.36Gigantul rus Gazprom este unul din principalii membri ai unei structuri lipsită total de transparență, ai cărei membri sunt companii majoritare de stat din întreaga lume, printre care și Romgaz, și care funcționează discret de douăzeci de ani sub egida Națiunilor Unite, susține Fox News.

Americani citează primul audit efectuat de Oficiul de Servicii pentru Supraveghere Internă al ONU asupra acestei structuri, numită Gas Centre.

Potrivit auditului, chiar dacă este o entitate a ONU, Gas Centre funcționează pe baza unui buget finanțat exclusiv de către membri săi. Consiliul de supraveghere executiv nu a fost aprobat de către agenția ONU din care face nominal parte, Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE). Prioritățile grupului și bugetul său detaliat reușesc, la rândul lor, să rămână în afara spațiului de supraveghere ONU.

  Raportul de audit al ONU (download)

Gas Centre furnizează know-how pe probleme legate de reglementarea și liberalizarea pieței gazelor

Potrivit ONU, mandatul Gas Centre este pur tehnic și legat de problemele metodologice ale semnării unui contract de gaze. Grupul mai este responsabil pentru realizarea unei colecții de baze de date statistice, precum și pentru promovarea și facilitarea investițiilor străine în industrie.

Dar, potrivit Fox News, în realitate, mandatul său include și promovarea și menținerea unui "dialog" pe probleme cum ar fi "restructurarea și consolidarea sectorului de gaze, facilitarea integrării industriilor de gaze naturale în Europa printr-o mai mare convergență și armonizare a normelor și practicilor și furnizarea de know-how pe probleme legate de reglementarea și liberalizarea pieței gazelor naturale".

Cu alte cuvinte, notează Fox News, grupul "administrează" aspecte extrem de importante pentru viitorul energetic al Europei, printre care și rolul actual și viitor al Gazprom (membru marcant al Gas Centre) în Europa.

 

Membrii Gas Center

AFRIQUIA GAZ (Maroc)

BOTAS Petroleum Pipeline Corporation (Turcia)

EDF (Franța)

EDISON (Italia)

EGAS (Egipt)

Eni Gas and Power (Italia)

GAIL (India)

GasNatural Fenosa (Spania)

GAZNAT (Elveția)

GAZPROM (Rusia)

GDFSUEZ (Franța)

KazMunaiGaz (Kazakhstan)

MOL/FGSZ Ltd (Ungaria)

NJSC NAFTOGAZ/UKRTRANSGAS AC (Ucraina)

OMV Gas & Power GmbH (Austria)

PLINACRO (Croația)

ROMGAZ (Romania)

PLINOVODI (Slovenia)

SOCAR (Azerbaijan)

SRBIJAGAS (Serbia)

STEG (Tunisia)

SWISSGAS (Elveția)

 

Audit ONU: Există riscul ca Gas Centre să fie perceput drept cartel

Structura Gas Centre, secretul de care se înconjoară și statutul său de organism neguvernamental al ONU sunt extrem de neobișnuite și fără precedent în sistemul ONU, ridicând semne de întrebare cel puțin unui stat membru anonim al ONU, care a solicitat în scris efectuarea auditului.

Potrivit auditului, ce se discută în cadrul reuniunilor Gas Centre este și rămâne necunoscut.

"Această lipsă de supraveghere și raportare publică a crescut riscul ca Gas Centre să fie perceput a se concentra asupra intereselor private, cu atât mai mult cu cât este finanțat de către companiile sale membre", se precizează în audit.

Membrii Gas Centre se întrunesc cel puțin o dată pe an la Geneva, pentru a aproba bugetul (de peste 400 de mii de dolari anual pentru întâlniri și servicii de secretariat, după cum rezultă din documentele justificative la care autorii auditului au avut un acces) și prioritățile grupului.

Fox News: Secretomanie sporită de la declanșarea crizei ucrainene

Potrivit Fox News, de la declanșarea crizei din Ucraina, activitățile Gas Centre au devenit și mai secretoase: site-ul său a fost nefuncțional timp de câteva săptămâni, iar când a fost relansat toate rapoartele, documentele și informațiile relevante au devenit disponibile doar membrilor care beneficiază de parole.

Interesant este că printre membrii Gas Centre, alături de Gazprom se află și debitorul său Naftogaz, compania națională de gaze Ucrainei. Probabil că aceasta poate fi una din explicațiile pentru care Gazprom a anunțat prelungirea termenului pentru plata gazelor expirat recent, în două rânduri, pe 9 apoi, pe 10 iunie. Răspunzând unei întrebări a Fox News, un purtător de cuvânt al Centrului a declarat că "subiectul din Ucraina a fost evitat cu atenție, prin companiile membre, cel puțin pe platforma noastră."

Gazprom: cel mai important proiect al Gas Centre

Potrivit ONU, Centrul de gaze a fost lansat în 1994 ca "un proiect de cooperare tehnică profund apolitic" intitulat "Promovarea și dezvoltarea unei industrii de gaz bazate pe principii de piață în economiile în tranziție". Scopul său, potrivit unui oficial ONU familiarizat cu subiectul, era acela de a învăța companiile de gaze naturale din țările post-comuniste cum să funcționeze ca utilități de stat de tip occidental. Primul său accent a fost pus pe piețele din Rusia, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Gazprom a fost de departe cazul său de studiu și totodată proiectul său cel mai important.

Mandatul Gas Centre a fost "extins în mod regulat"

În prezent, pe agenda Gas Centre se numără subiecte cum ar fi durata optimă a contractelor de furnizare de gaze, pe termen scurt sau pe termen lung, sau modalitatea cea mai convenabilă de formare a prețurilor (indexare cu prețul petrolului sau concurență de preț între furnizorii de gaze naturale).

Potrivit site-ul Gas Centre, activitățile sale sunt axate, printre altele, pe "schimbul de informații și de date de pe piețele de gaze și industria de gaze", și pe "schimbul de informații și opinii între industria de gaz, UNECE și guverne pe teme de politici energetice". Mandatul Gas Centre, care a fost "extins în mod regulat", include și "securitatea aprovizionării cu gaze naturale", "principii și practici de stabilire a prețurilor de gaz", precum și schimbul de informații și de experiență privind "tendințele emergente și evoluțiile de pe piețele de gaz și în industriile de gaz, inclusiv pe probleme de investiții".

Cât plătește fiecare companie către bugetul Gas Centre este o altă chestiune necunoscută, având un caracter privat.

Gazprom ironizează economia de piață europeană în variantă poloneză: combaterea unui monopol printr-un monopson

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 04 June 2014 09:13

Medvedev TuskUniunea Europeană pare a-și confirma preferințele pentru planificarea centralizată, în pofida votului masiv primit de eurosceptici la ultimele alegeri europarlamentare, nu numai în domeniul politic, ci și în cel economic.

Parcă pentru a demonstra că economia de piață pentru UE reprezintă doar un moft, premierul polonez Donald Tusk (foto, dreapta) vrea să combată "poziția dominantă" (că de monopol nu se poate vorbi, atât timp cât ponderea gazelor rusești în consumul european se află undeva în jurul cifrei de 30%) a Gazprom prin crearea unui vehicul neconcurențial, prin înființarea unui monopson, un cumpărător unic menit a achiziționa de la diferiții furnizori gaze pentru întreaga UE.

Nici nu e de mirare că Gazprom nu a ratat ocazia de a-l persifla pe oficialul polonez. Ideea unui singur organism european, responsabil cu achiziționarea de gaze pentru întreaga Uniune Europeană este pur și simplu o prostie și irațional, a afirmat vicepreședintele Gazprom, Alexander Medvedev (foto stânga), citat de Russia Today, sugerând totodată că premierul polonez nu era în toate facultățile sale mentale când a propus așa ceva.

Vicepreședintele Gazprom a făcut această declarație în cadrul conferinței "Exportul și fiabilitatea livrărilor de gaze naturale către Europa", conferință desfășurată la Moscova.

"Domnul Tusk este un politician care a făcut-o destul de mult pentru dezvoltarea relațiilor noastre ", a declarat ironic Medvedev. "Și, dintr-o dată, așa cum se spune, pică din copac și zice «De ce nu am folosi pentru achiziționarea de gaz exemplul unei agenții atomice, prin intermediul căreia cumpăra Europa la un moment dat uraniu îmbogățit?»"

Potrivit lui Medvedev, chiar și comisarul UE pentru energie, Guenther Oettinger consideră că abordarea lui Tusk are nici o justificare economică.

"Gazul are o structură specială", a declarat vicepremierul Gazprom. "Și chiar domnul Oettinger a fost de acord că ideea este departe de a fi rațională din punct de vedere economic", a adăugat Medvedev.

Într-un editorial publicat pe 21 aprilie în Financial Times, Donald Tusk a făcut lobby pentru adoptarea unor măsuri de combatere a "monopolului" Rusiei în aprovizionarea cu gaze a UE.

"Europa ar trebui să se confrunte cu poziția de monopol a Rusiei printr-un organism european unic însărcinat cu cumpărarea de gaz," a scris Tusk, adăugând: "Prin urmare, propunem o uniune energetică."

Comisia Europeană, obligată să recunoască: reducerea dependenței față de gazele rusești ar însemna scumpirea energiei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 30 May 2014 14:05

Merkel PutinDupă ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Straftor: România are o reputație negativă în ceea ce privește procesul birocratic de acordare a licențelor de explorare

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 May 2014 12:16

g trip2România este importantă pentru Rusia din două motive: pentru că are ieșire la Marea Neagră, iar Marea Neagră este singura legătură sudică maritimă a Rusiei cu restul lumii, și pentru potențialul său de producere de hidrocarburi, care ar putea pune în pericol monopolul energetic pe care fostul stat sovietic îl deține în regiune. Cel puțin așa crede președintele Straftor, George Friedman, care a efectuat recent o vizită în România.

Acesta a remarcat că declarația comună a guvernului SUA și al celui român include angajamentul României de a se concentra pe producția de energie, drept un element esențial al parteneriatului dintre cele două state.

"Însă acest lucru nu va fi atât de ușor precum pare. România are o reputație în exterior pentru complexitatea și nepredictibilitatea procesului birocratic de acordare a licențelor", susține Friedman.

În opinia analistului geostrategic american, capacitatea de producție de hidrocarburi a României, chiar dacă este insuficientă pentru a elimina dependența Europei de gazul și petrolul rusesc, poate contribui la diversificarea surselor de alimentare cu energie a Bătrânului Continent.

În plus, dincolo de utilizarea serviciilor secrete pentru manipularea opiniei publice din România, Rusia folosește și canalul comercial, în special cel energetic, în același scop, susține Friedman. "Ruşii sunt în special adepţii folosirii Gazprom, a subsidiarelor sale şi a altor companii energetice ruseşti în vederea achiziţionării firmelor regionale şi româneşti. Afacerile sunt întotdeauna atractive pentru ambele părţi, din punct de vedere economic, dar ele au şi scopul de a-i plasa pe ruşi într-o poziţie din care pot influenţa atât politica energetică, dar şi dinamica politică", scrie preşedintele Straftor.

În opinia sa, Rusia practică, astfel, "un imperialism comercial", prin folosirea relaţiilor economice, în special în domeniul energiei, pentru a putea influenţa sistemul politic, atunci când interesele sale sunt ameninţate.

Gazprom: contractul semnat cu China va scumpi gazele pentru Europa

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 26 May 2014 12:23

GazpromContractul gigant semnat de Gazprom, prin care va furniza gaze naturale Chinei va afecta prețurile în Europa și vor avea un impact semnificativ asupra proiectelor internaționale de gaze naturale lichefiate,a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Rusia și China au semnat miercuri un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai.

"Literalmente, în urmă cu o zi, a avut loc un eveniment cu adevărat istoric, un eveniment epocal. Piața asiatică a gazelor s-a deschis pentru noi", a declarat acesta, în carul unui forum economic, desfășurat la Sankt Petersburg, forum la care au participat mai multe companii occidentale energetice, în pofida "recomandărilor" contrare ale administrației SUA.

De altfel, cu această ocazie, mai multe companii occidentale, printre care BP, Total sau Exxon, au semnat contracte cu companii rusești, precum Rosneft sau Lukoil.

Noi prețuri pe piața europeană și asiatică

"Se poate presupune că semnarea contractului va afecta prețurile gazelor naturale de pe piața europeană", a Miller, fără a oferi alte detalii.

Fitch Ratings susține că acordul "stabilește un nou punct de reper pentru ceea ce China este dispusă să plătească pentru gaze naturale furnizate prin contracte pe termen mai lung".

Niciuna dintre părți nu a dezvăluit prețul cuprins contract, însă surse citate de Reuters estimează că acesta va fi cuprins între 350 dolari și 380 dolari pe 1.000 de metri cubi, similar cu cel plătit de a majoritatea statelor europene.

Producătorii de GNL vor fi afectați

Potrivit CEO-ului Gazprom, acordul va avea un impact și asupra proiectelor de GNL în Africa de Est, Australia și vestul Canadei.

Potrivit unei analize Bloomberg, acordul dintre Gazprom și China va afecta producătorii de gaze naturale lichefiate, pe care âi va face mai puțini competitivi, ca urmare costurilor mai ridicate implicate de transportul, lichefierea și delichefierea LNG-ului. 

Acordul oferă Chinei, cel mai mare consumator de energie din lume, o mai mare putere de negociere a contractelor de furnizare de GNL, a declarat Trevor Sikorski, șeful de gaze naturale, cărbune și de carbon la aEnergy Aspects Ltd.

"Piața de gaze naturale va deveni foarte competitiva", a declarat aacesta.

China a crescut importurile de LNG cu 27%, la 18,6 milioane de tone metrice, devenind cel de-al treilea mare importator de LNG, după Japonia și Coreea de Sud.

Qatar, cel mai mare producător de LNG din lume, a alimentat China cu 7,16 de tone de combustibil de anul trecut.

Piețele financiare și energetice premiază, în timp ce oficialii sancționează, economia Rusiei

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 26 May 2014 11:38

20140516 EOD1Oficialii occidentali au prezentat sancțiunile impuse Rusiei drept un veritabil succes, însă nu toată lumea pare a fi de acord. Companiile petroliere și piețele financiare, de exemplu! De la impunerea primei runde de sancțiuni, bursa moscovită Micex se află pe un trend ascendent, ceea ce nu se poate spune de bursa americană Nasdaq, printre altele.

Cum ideile par a se propaga în spațiul politic cu o viteză invers proporțională cu propria lor oportunitate, decidenții de la Bruxelles au anunțat că iau în calcul impunerea unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei, prin care ar urma să fie interzis importul de produse rusești, de la bunuri de lux (caviar, blănuri, vodcă diamante și metale prețioase) la produse de petrol și gaze.

Potrivit Reuters, interzicerea importului de petrol și gaze ar avea un impact extrem de dur asupra economiei europene, peste 30% din necesarul de energie al Vechiului Continent provenind din Rusia (echivalentul a 130 miliarde de de euro în 2013).

Bruxelles-ul ar vrea să interzică investițiile în sectorul energetic rusesc

Nu numai piețele financiare, ci și anumite state, cu legături comerciale și energetice puternice cu Rusia, de împotrivesc noilor sancțiuni. Italia, Grecia și Germania se tem de efectele sancțiunilor impuse sectorului energetic asupra economiilor lor, în timp ce Austria și Cipru sunt îngrijoratele de efectele respectivelor sancțiuni asupra sistemului lor financiar, aflat într-o strânsă legătură cu cel rusesc.

În plus, se pare că UE ar dori să impună o altă interdicție, cea a investițiilor occidentale în sectorul energetic rusesc. 

BP a semnat un nou acord cu Rosneft

Companiile private au reacționat deja, prin fapte, și nu prin vorbe, la această posibilitate. Astfel, potrivit Financial Times, BP și-a confirmat angajamentele asumate în Rusia, semnând un contract de explorare a petrolului din formațiuni de șist cu gigantul rus Rosneft, în pofida sancțiunilor impuse de occidentali Moscovei.

Acordul a fost semnat în cadrul unui forum economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg (echivalent celui de la Davos), boictat de liderii companiilor americane, la solicitarea guvernului SUA. Executivii companiilor eurpene, de la cel al BP, Bob Dudley, la cel al Shell, Ben van Beurden, Eni (Claudio Descalzi) și Total (Christophe de Margerie ) au participat la Forum, arâtând disponibilitatea companiilor eurpene de a face în continuare business cu Rusia, în pofida sancțiunilor.

Contractul semnat de BP și Rosneft este unul în valoare de 300 de milioane de dolari. BP deține un procent de 19,7% din Rosneft.

Total s-a asociat cu Lukoil

În cadrul aceluiași forum, gigantul francez Total a încheiat un acord cu Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia. 

Acordul a fost semnat chiar de directorul general al Total, Christophe de Margerie. Total şi Lukoil vor înfiinţa o companie mixtă care va căuta petrol în regiunea Bazenov din Siberia, se arată într-un comunicat al companiei franceze, citat de Mediafax.

Investiţiile în proiect vor fi de 120-150 de milioane de dolari în primii doi ani, a spus preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov.

Potrivit Total, afacerile din Rusia nu sunt afectate de sancţiunile impuse ţării, inclusiv împotriva lui Ghenadi Timcenko, acţionar al companiei Novatek la care producătorul francez de petrol deţine o participaţie.

Acordul dintre Total şi Lukoil prevede explorarea şi dezvoltarea a patru perimetre din regiunea autonomă Khanti-Mansi, pe o suprafaţă de 2.700 de kilometri pătraţi. Lukoil va deţine o participaţie de 51% la proiect, restul revenind grupului Total.

Total intenţionează să investează mai multe miliarde de dolari pentru creşterea producţiei în Rusia, în cadrul planurilor de extindere a producţiei la nivel mondial.

În acest context, Total vrea să îşi majoreze participaţia la compania Novatek şi continuă proiectul Yamal pentru gaze naturale lichefiate în regiunea arctică.

Exxon extinde colaborarea cu Rosneft

Nici americanii nu par a asculta prea mult de ordinele politice venite de la Washington. Reprezentanţii Exxon Mobil au semnat vineri, la Sankt Petersburg, un acord cu directorul general al Rosneft, Igor Sechin, prin care este extinsă cooperarea dintre cele două companii în ceea ce priveşte explorarea de câmpuri petrolifere în zona arctică şi în Siberia, precum şi dezvoltarea de instalaţii de lichefiere a gazului natural în vederea exportului către Orientul Îndepărtat.

Prin semnarea acestor acorduri, BP, Total și Exxon urmează exemplul Statoil, care are deja proiecte în domeniul petrolului cu Rosneft, în vestul Siberiei, în timp ce Royal Dutch Shell s-a asociat cu Gazprom Neft.

Rusia câștigă prima rundă a Războiului Rece, Europa riscă să înghețe

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 22 May 2014 13:58

chinese-stamp-sino-soviet-treaty-of-friendship-stalin-mao 0Amânarea cu o zi a semnării celui mai mare acord de furnizare de gaze la nivel global, cel dintre Gazprom și compania națională chineză China National Petroleum Corp, a trezit speranțe deșarte în rândul presei occidentale, care considera nesemnarea acordului drept un semn că Republica Chineză nu este atât de dornică să-ți înrăutățească relațiile cu SUA și Europa.

Interesant este că, după semnarea acordului, aceeași presă, de la Wall Street Journal la Financial Times, și-a schimbat discursul, minimizând importanța noi alianțe sino-ruse sau anunțându-l ca o victorie a puterii de negociere chineză.

Geopolitic însă, și occidentalii știu asta, marele câștigător al semnării acordului este președintele rus Vladimir Putin, care a demonstrat că poate găsi soluții la un eventual șantaj la care ar putea fi supus Gazprom din partea principalilor săi clienți europeni. Liderii europeni, în schimb, în afara unor discursuri înflăcărate, nu au acționat în niciun fel în vederea diminuării dependenței Europei de gazul rusesc.

Interesant este că, și în ce privește infrastructura de transport a gazului pe Bătrânul Continent, singurii care investesc masiv în prezent, sunt tot Gazprom, prin construirea gazoductelor North Stream și South Stream. Nabucco și-a cântat ultima arie, iar concurentul său, TAP, se află încă în fază de proiect.

Alianță cu Germania la vest și cu China la est

Gazprom furnizează peste 30% din gazul consumat de europeni, jumătate din acesta trecând prin Ucraina. Iar Moscova are nevoie de un preț competitiv pentru a putea continua subvenționarea gazului intern, susține WSJ. Anul trecut, Gazprom a obținut venituri de 2,1 trilioane ruble (60 miliarde de $ dolari) în urma exportului a 174 de miliarde mc către Europa, în timp ce veniturile din vânzările interne au fost de doar 794 milioane de ruble pentru 243 miliarde de mc .

Volumul inițial menit a fi exportat începând cu 2018 în China, de aproape 38 miliarde mc, pare mic comparat cu cel care are ca destinație Europa. Chiar și dacă va fi majorată capacitate la peste 60 de miliarde mc, cum speră rușii, susține WSJ, veniturile obținute vor reprezenta doar o treime din cele pe care i le furnizează europenii.

Numai că o parte din gazul exportat în Europa va lua calea noului gazoduct North Stream și va ajunge în Germania, stat cu care, chiar și în contextul actualei crize, Rusia și, în special Gazprom, au relații foarte bune. Iar cu un aliat ca Germania la vest și cu unul ca China la est, poziția geopolitică a Rusie nu mai pare atât de inconfortabilă.

Analiștii chinezi: Rusia nu este Uniunea Sovietică. Nu este un imperiu, își cunoaște limitele

“Cel puțin din punct de vedere simbolic, rușii au arătat că pot ajunge la un compromis cu chinezii, trimițând astfel un semnal puternic. Iar China nu a exploatat excesiv actualul context internațional în propriul interes", a declarat Fyodor Lukyanov, președintele Consiliului pentru politici externe și de apărare, think-tank moscovit, citat de Financial Times.

Pentru China, crede acesta, este mult mai puțin importantă semnificația geostrategică a contractului.

Analiștii chinezi au interpretat semnarea acordului drept un semn al urgenței cu care Putin avea nevoie de sprijinul Chinei în actualul context internațional.  “Putin își cunoaște limitele. Rusia nu este Uniunea Sovietică. Nu este un imperiu, își cunoaște limitele.", a declarat Wang Yiwei, expert în relațiile sino-europene la Renmin University din Beijing. 

În plus, Beijing-ul este conștient de faptul că, spre deosebire de Rusia, este mult mai dependent de relațiile sale comerciale cu Occidentul. Volumul comerțului bilateral cu Statele Unite este de trei ori mai mare decât cel cu Rusia.

CE pare să-și taie singură craca

Cu toate acestea, Financial Times citează un executiv din domeniu care nu crede în importanța acordului. “Putin spune <dacă voi nu mă vreți, mă duc spre est, însă nu poate. Dacă te uiți pe hartă, toate gazoductele au ca orientare vestul. Vor avea nevoie de investiții imense să schimbe direcția către est. Iar zăcămintele din est, din apropierea Chinei nu sunt foarte bogate", afirmă acesta. 

Declarația acestuia sună mai mult a "wishful thinking", cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană face tot ce îi stă în putere să submineze South Stream, care ar urma să majoreze exporturile de gaz rusesc în Europa, pe sub Marea Neagră, cu destinația Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Serbia, Croația, Grecia, Italia și Austria. Deja Bulgaria, Ungaria și Cehia au adoptat poziții clar anti-Bruxelles pe această temă, din realism economic. Până la urmă, singura alternativă viabilă la gazul rus este cel din Marea Caspică, însă chiar și aceasta este o utopie atât timp cât UE nu este dispusă să finanțeze gazoductul Baku-Tblisi-Ceyhan, conceput în timpul guvernării Clinton tocmai cu scopul de a-i sări din schemă pe ruși și iranieni.

Gazprom cere ANRM dublarea perioadei de explorare la concesiunea din Bihor, din cauza opoziției locale față de gazele de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 22 May 2014 10:15

NIS Gazprom servicii petroliereCompania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Perimetrul EX 2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern prin care se aprobă solicitarea NIS de prelungire a perioadei de explorare.

Întârzieri importante

În document se precizează că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirmă în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spune Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționează în nota de fundamentare.

Guvernul mai spune că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt sunt până în prezent doar parțiale și precizează că aceste acțiuni și dialogul constructiv cu autoritățile locale și populația continuă în prezent și vor continua și în perioada următoare.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai precizează în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, subliniază Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.

Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

ANRM a aprobat toate aceste solicitări ale NIS Gazprom Neft.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spune în nota de fundamentare.

Vor să reia prospecțiunile

NIS Gazprom Neft a lansat recent mai multe licitații pentru achiziționarea de servicii de prospectare seismică pe cele patru concesiuni de hidrocarburi pe care le deține și le operează în vestul României, având la fiecare participații de câte 85%..

Potrivit unui comunicat al companiei canadiene East West Petroleum, partenerul NIS la cele patru concesiuni, cu participații de câte 15%, după colectarea și interpretarea datelor seismice, pe fiecare dintre cele patru concesiuni vor fi forate câte trei sonde de explorare.

"Forajul sondelor va începe în ultima parte a acestui an sau în prima parte a lui 2015", a declarat CEO-ul East West Petroleum, David Sidoo, adăugând că are încredere în experiența celor de la NIS în Bazinul Panonic, care este de natură să maximizeze șansele de descoperire de zăcăminte de hidrocarburi, odată început forajul.

Repetă că nu caută gaze de șist

Canadienii precizează că activitățile celor două companii în România vizează exclusiv resurse convenționale de hidrocarburi și că toate lucrările vor fi executate în conformitate cu legislația internă și internațională și cu cele mai bune practici în domeniu. Anul trecut, cei de la East West Petroleum au făcut aceeași precizare, subliniind că nu caută hidrocarburi de șist și nu vor folosi fracturarea hidraulică pe perimetrele din România controlate în parteneriat cu NIS.

În august 2013, NIS Gazprom şi Acoustic Geophysical Services din Ungaria au încheiat un contract în baza căruia firma ungară urma să realizeze prospecţiuni seismice 2D şi 3D în România, pe o suprafaţă de 545 kmp şi 84 km liniari, în perimetrul Tria din Bihor. În cele din urmă, însă, contractul nu s-a mai concretizat. Inițial, cei de la NIS intenționau să demareze încă de anul trecut producția comercială pe concesiunile de petrol și gaze deținute în România, lucru care nu s-a întâmplat.

În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petroliere din vestul României, din judeţele Bihor şi Timiş. Conform acordului anunţat atunci, NIS finanţează toate lucrările, inclusiv pe cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale rezultate din valorificarea producției.

Lucrări amânate

În martie anul acesta, cei de la NIS declarau, într-o conferință de presă, că vor să își continue planurile de dezvoltare în România, însă pe segmentul de explorare lucrările sunt blocate de mai multă vreme, din cauza ofensivei împotriva gazelor de șist.

“Avem banii pe masă, putem să-i investim și mâine”, spunea directorul general al NIS Petrol România, Vadim Smirnov.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

 

Joe Biden promite la București relaxarea restricțiilor privind exporturile de gaze naturale ale SUA către Europa (Mediafax)

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 09:09

Legea JonesVicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, aflat marți în vizită în România, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Totodată, Biden a subliniat că SUA colaborează cu ţări din Europa, precum România, "pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze". "De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească, pentru ca ea să joace un rol esenţial în integrarea şi interconectarea surselor de energie europene", a spus Joe Biden.

"Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi", a precizat Biden, adăugând că Washingtonul poate ajuta ţările europene, inclusiv România, să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti.

"Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure", a spus Joe Biden.

Acesta se declară de acord cu vocile din Europa care susţin că este timpul ca securitatea energetică să devină următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.

"Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice", a susţinut oficialul american.

Potrivit acestuia, Consiliul Energetic SUA-UE face eforturi pentru a le oferi consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice.

Vor renunța americanii la protecționism?

Toate acestea în condițiile în care, pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor și a comerțului transfrontalier la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști se dovedesc ei a fi cu unele industrii considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze. În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Din ce în ce mai multe voci susțin liberalizarea acestora, printre altele pentru reducerea dependenței Europei de importurile de gaze din Rusia, în contextul intensificării crizei politice din Ucraina.

Politicienii americani, dar și producătorii și utilizatorii industriali de gaze naturale din Statele Unite, se află în plina polemică pe tema autorizării sau nu de către stat a majorării exporturilor americane de gaze. Producători de gaze precum Exxon Mobil susțin că liberalizarea exporturilor va crea numeroase locuri de muncă și va reduce deficitul comercial al SUA, în vreme ce liderii industriei chimice se tem că extinderea exporturilor va scumpi gazele folosite de industria americană de profil și îi va reduce avantajul competitiv de care se bucură în prezent.

Negociatorii Uniunii Europene îi presează pe partenerii lor de discuții americani să accepte includerea exporturilor de produse energetice în textul pactului translatlantic de liber-schimb dintre cele două superputeri mondiale, care reprezintă cumulat jumătate din economia lumii. Un astfel de acord ar permite exporturile de petrol și gaze din SUA către Europa și ar putea reduce astfel semnificativ costurile cu energia ale industriei și populației din UE.

Potrivit legislației în prezent în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Asta înseamnă că, în cazul semnării acordului comercial SUA-UE, producătorilor americani de gaze naturale le va fi mult mai ușor să obțină licențe de export pentru Europa. Perspectiva de a putea cumpăra gaze la prețuri competitive din Statele Unite ar întări semnificativ forța de negociere a statelor europene în raporturile cu Rusia, care își permite de ani de zile să impună prețuri mari consumatorilor din Europa, bazându-se pe poziția sa de furnizor dominant de gaze al Bătrânului Continent.

Politicienii americani nu sunt însă deloc entuziaști la perspectiva liberalizării exporturilor de gaze naturale. Asta pentru că liberalizarea ar scumpi gazele în interiorul SUA, prejudiciind astfel industriile americane intens consumatoare de energie, ceea ce i-ar costa pe politicieni atât voturi, cât și sprijin din partea corporațiilor respective. Este vorba în primul rând de giganții petrochimici, mari consumatori de gaze, precum Dow Chemicals, care vor, evident, să plătească cât mai puțin pentru acest combustibil, la fel ca, de exemplu, Ioan Niculae (Interagro) în România.

Legislație europeană mai prietenoasă cu gazele de șist

De asemenea, semnarea acordului de liber-schimb dintre UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică pe Bătrânul Continent.

Asta pentru că este extrem de probabil ca în textul acordului să fie incluse clauze cu privire la reglarea disputelor dintre investitori și state. Astfel de clauze ar acorda putere mare de decizie curților de arbitraj în a penaliza acele guverne care compromit cu totul sau afectează profitabilitatea unor proiecte de investiții prin modificarea legislației și a reglementărilor după demararea respectivelor investiții.

Numeroase companii americane, printre care Chevron, sunt deja implicate în proiecte de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Opoziția manifestată de mulți locuitori din zonele cu resurse, precum și de grupurile ecologiste, a compromis în bună măsură demersurile guvernului britanic înspre dezvoltarea sectorului exploatărilor de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică și a dus, în Franța, la interzicerea acestei tehnologii de foraj și la anularea licențelor de explorare pentru mai multe companii, inclusiv pentru "campionul național" francez Total.

Companiile americane, precum și corporațiile străine care dețin subsidiare în SUA și care investesc în Europa s-ar putea folosi de aceste clauze de protecție reciprocă a invesițiilor pentru a pune presiune pe guverne și a obține, la o adică, despăgubiri financiare masive pentru eventuale moratorii sau interdicții care ar fi impuse de statele UE pe dezvoltarea gazelor de șist sau pentru orice reglementări nefavorabile companiilor impuse în domeniul fracturării hidraulice.

Aducerea în discuție a unor astfel de subiecte energetice, extrem de sensibile din punct de vedere politic peste Ocean, ar putea complica negocierile, deja suficient de ambițioase, pentru încheierea acordului de liber-schimb SUA-UE. Pe de altă parte, miza este uriașă pentru Europa, unde, de exemplu, prețurile la gaze naturale sunt în prezent de circa trei ori mai mari decât în Statele Unite.

SUA traversează o adevărată revoluție energetică, grație în primul rând avântului producției de hidrocarburi extrase din șisturi bituminoase. Pentru Europa, a importa petrol și gaze din Statele Unite ar putea reprezenta o modalitate mai simplă și mai rapidă de a-și reduce costurile energetice decât aceea de a depăși barierele geologice, sociale și de reglementare care stau în calea dezvoltării resurselor europene de gaze și petrol de șist.

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:56

gazprom 53215300 35433800Cazul gigantului rus Gazprom este un exemplu clasic al eșecului intervenționismului de stat în economie. Gazprom este o adevărată tragedie a unei companii utilizată și creată în scopuri politice, și mai puțim economice.

Paradoxal, primul care recunoaște acest lucru, indirect desigur, este chiar președintele rus Vladimir Putin. Acesta le-a reamintit recent, printr-o scrisoare, liderilor europeni că "Rusia (și nu UE - n.r.) a susținut Kiev-ul prin furnizarea de gaz la prețuri preferențiale încă din prima zi a existenței a Ucrainei ca stat independent".

Potrivit calculelor lui Putin, "Rusia" a subvenționat economia ucraineană în ultimele două decenii cu aproximativ 35 miliarde de dolari, reprezentând facturi neachitate, reduceri de prețuri și penalități neaplicate la întârzierea sau neplata facturilor.

Facturi neachitate, în valoare de 3,51 miliarde $

În prezent, Ucraina nu a mai efectuat plăți către Gazprom, pentru gazul furnizat începând cu luna august a anului trecut, arieratele Kievului ajungând la 3,51 miliarde de dolari.

"Rusia nu poate să suporte unilateral povara susținerii economiei ucrainene prin oferirea de discount-uri și ștergeri de datorii și, prin acest, lucru, să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE”, a concluzionat liderul rus.

Gazprom, și nu Rusia, a subvenționat economia ucraineană

Situația prezentată de Putin este destul de corectă, cu o singură precizare: Gazprom, și nu Rusia, a subvenționat economia ucraineană, Gazprom, și nu Rusia, a pierdut 35 de miliarde de dolari, Gazprom, și nu Rusia, finanțează deficitul comercial al Ucrainei. Și, în plus, Gazprom a subvenționat nu numai economia ucraineană, ci și pe cea rusă!

Pentru a înțelege actualele mișcări ale Gazprom, majorarea prețului gazului furnizat Ucrainei, solicitarea unei plăți în avans pentru acesta, dar și iminenta semnare a acordului prin care Gazprom speră să înlocuiască Europa cu China drept principală piață de desfacere, este utilă aruncarea unei priviri, chiar și sumare, pe istoria acestei companii, de la înființarea sa până astăzi.

Citește și: 

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:54

gazprom 53215300 35433800În prezent, dat fiind faptul că statul rus este acționar majoritar al Gazprom, compania poate fi ușor confundată cu Kremlin-ul (pe nedrept uneori), însă nu întotdeauna a fost așa. 

Puțină istorie ar putea clarifica relațiile dintre Gazprom și Kremlin. Potrivit ziariștilor ruși pro-occidentali Valeri Paniuskin și Mihail Zigar, autorii volumului "Gazprom. Noua armă a Rusiei", istoria Gazprom începe cu mult în urmă, în anii '70 și '80, când descoperirea de mari rezerve de gaze naturale în Siberia, Ural şi Volga, au permis Uniunii Sovietice sa devină un important producător de gaz, iar segmentele de exploatare, producție și distribuție de gaze naturale au fost centralizate într-un singur minister.

În iulie 1989, în plină perestroikă, președintele Mihail Gorbaciov a decis fuzionarea ministerelor de resurse pentru petrol şi gaze, ca parte a "reformelor" economice, într-o singură structură, Ministerul de industria petrolului şi gazelor naturale din Federația Rusă.

"Gazprom" ar fi putut fi o societate pe acțiuni ruso-ucraineano-bielorusă

Reforma a debutat înainte de destrămarea URSS, iar în septembrie 1990, consiliul de administrație al Gazprom a discutat pentru prima dată transformarea companiei într-o societate pe acțiuni. În perioada 1991-1992 au avut loc negocieri între Rusia, Ucraina şi Belarus pentru crearea unei societăți comune pe acțiuni, în care toate cele trei state să fie acționare, plan abandonat în iunie 1992, Gazprom devenind astfel o companie de stat.

În noiembrie 1992, la inițiativa ultimului ministru sovietic de resort și viitor premier favorit al lui Boris Elțin, Victor Cernomârdin, Gazprom a devenit o societate pe acțiuni și a fost privatizată în 1994. Statul deținea 40 la sută din acțiuni, 15% din acțiuni au fost vândute muncitorilor și managementului la prețuri preferențiale, iar restul au plasate prin licitații închise unor clienți politici.

Industria petrolului, fărâmițată, cea a gazelor, concentrată

Interesant este că Cernomârdin a reușit să păstreze structura de monopol a Gazprom, deși tendința în celălalt sector, cel petrolier, era de divizare și fragmentare. Explicația constă în interesul mai mare al noii oligarhii post-sovietice în sectorul petrolier. Fapt oarecum normal, petrolul putând fi transportat mult mai ușor decât gazul. De altfel, de la acele privatizări frauduloase, industria petrolului din Rusia a avut nevoie de mai mult de zece ani pentru a-și reveni, pentru a ajunge la o concentrare suficientă pentru a deveni competitivă pe piață în care economiile de scală contează.

După instaurarea sa la putere, actualul președinte Vladimir Putin a avut drept principal țel, preluarea de către stat a Gazpromului, reușind, prin diferite tertipuri să redevină principal acționar al companiei. Și-a numit propriul CEO, Alexei Miller, fost coleg și apropiat al lui Putin, din perioada în care ambii activau în cadrul primăriei din Sankt Peterburg.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:52

gazprom 53215300 35433800Prezentul este mai cunoscut, însă de departe cea mai interesantă perioadă a Gazprom a fost cea în care a fost o societate privată.

Până în 2004, statul rus mai deținea 38% din acțiuni, însă și acestea erau "administrate", împreună cu drepturile de vot, de CEO-ul de la acea vreme, Rem Viakhirev, numit în 1993 de Elțin în locul fostului CEO, Viktor Cernomârdim, desemnat premier.

"Delegarea" dreptului de vot aș statului rus către Viakhirev a fost făcută printr-un document cu caracter secret, care nici măcar până în prezent nu a fost făcut public.

Rentierii ruși ai Gazprom

De altfel, chiar dacă avea un acționariat majoritar privat, nici la acea vreme, Gazprom nu era propriu-zis o companie privată. Era mai degrabă un mijloc de asigurare a unor rente, pe de o parte a familiilor principalilor manageri ai companiei, care o căpușau cu firmele lor intermediare, pe de alta a noilor oligarhi, care începuseră să pună ochii pe Gazprom, și nu în ultimul rând a politicienilor ruși, care își finanțau pomenile electorale din veniturile Gazprom și o utilizau ca armă în politica externă.

Guvernul Rusiei, finanțat de Gazprom

În anii '90, chiar și așa ineficient cum era, Gazprom furniza cel puțin 25% din veniturile statului rus și reprezenta aproximativ 10% din PIB-ul Rusiei.

Interesant este că în timp ce Putin susține că Gazprom a subvenționat economia ucraineană cu 35 de miliarde de dolari, numai până 1998 (an în care Cernomârdin - un adevărat protector al Gazprom, companie al cărui creator a fost - a fost demis de Elțin din poziția de prim ministru), Gazprom avea de încasat de la autoritățile locale și de la principalele companii de stat ruse arierate în valoare de 50 de miliarde de dolari, în pofida prețurilor mai mici practicate pe plan intern.

Fiscul rus a obținut 15 miliarde $ de la Gazprom, invocând taxe și impozite neachitate 

Arieratele statului și companiilor de stat către Gazprom nu au oprit guvernele post-Cernomârdin să solicite companiei, la rândul lor, plata a peste 15 miliarde de dolari reprezentând datorii ale companiei către Fiscul rus. Iar Gazprom a pierdut războiul cu Fiscul și a fost nevoită să le achite, deși n-a încasat nicio rublă din cele datorate de statul rus, prin autorități locale și companii de stat.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

 

Gazprom sau eșecul intervenționismului IV: Șantajul reciproc dintre Kiev și Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:49

gazprom 53215300 35433800Între Ucraina și Gazprom pare că nu mai există nicio o cale de negociere. Ucraina pare decisă să apeleze la o curte de arbitraj internațională, în urma majorării prețului gazelor la 484 dolari mia de metri cubi, în timp ce Gazprom solicită plata arieratelor în valoare de 3,51 miliarde de dolari și achitarea a alte 1,7 miliarde de dolari în avans pentru furnizarea gazelor aferente lunii iunie.

Chiar dacă pentru un privitor neutru situația pare una imposibilă, pentru cele două părți implicate, ea este una comună. Ucraina n-a plătit niciodată prețul pieței pentru gazul importat din Rusia, iar Gazprom a amenințat mereu cu majorarea acestuia și cu stoparea furnizării de gaze către Ucraina. Soluție paradoxală a conducerii companiei: dacă Kiev-ul nu-și permitea prețul vechi, cum să și-l permită pe cel nou? Întotdeauna s-a ajuns la negocieri, în care Moscova a jucat rolul de mediator, uneori suportând și unele costuri financiare, numai pentru a câștiga influență politică la Kiev.

Problema Gazprom: dependența de gazoductele ucrainean și bielorus

În prezent, opinia publică consideră că Rusia, prin Gazprom, este cea care șantajează Kiev-ul, amenințând cu stoparea furnizării de gaze. Relația dintre Ucraina și Gazprom însă este una mai complexă, șantajul fiind exercitat de ambele părți. Dacă acum este de actualitate tema diversificării surselor de aprovizionare cu gaz a Europei, și implicit Ucrainei, Gazprom a suferit (și încă suferă) de o problemă similară: cea a diversificării căilor de distribuție a gazelor. Gazprom a fost ani la rând subiectul șantajului Ucrainei (și într-o măsură similară și al Bielorusiei), exportul său de gaze în Europa fiind dependent de gazoductele din cele două state și de facilitățile lor de stocare.

Gaz contra hrană

Prețul obținut de Kiev, de 95 de dolari pe mia de metri cubi, în 2009, în urma ultimei crize în care a fost stopată furnizarea de gaz de către Gazprom către Ucraina, este cel mai bun exemplu al forței de negociere a Kievului. De altfel, la începutul anilor '90 Kiev-ul nu plătea nimic pentru gazul Gazprom, de la mijlocul anilor '90 CEO-ul Gazprom de la acea vreme, Rem Viakhirev identificând o soluție prin care Kievul plătea în produse, după principiul mai bine ceva decât nimic. 

Gazprom, la rândul său, subiectul unor șantaje tovărășești

Relațiile dintre cele două state s-au înrăutățit în urma construcției gazoductului North Stream, ce a permis Gazprom-ului majorare prețului la gazele furnizate Ucrainei, nemaidepinzând atât de mult de gazoductele acestui stat.

În plus, Gazprom, din cauza reducerii producției interne de gaze, a mai fost "șantajată" și de fostele state sovietice producătoare de gaze, Turkmenistan, Kazahstan, etc, care au solicitat prețuri din ce în ce mai mari gazelor importate de Gazprom și exportate mai apoi în Europa. Și aici șantajul a fost unul reciproc, infrastructura de transport fiind construită încă din perioada sovietică, după principiul "toate drumurile duc la Moscova".

Politizarea Gazprom a vulnerabilizat compania, blocând investițiile în infrastructura de transport

South Stream este cea de-a doua cale de încercare de ocolire de către Gazprom a Ucrainei, iar noua politică de orientare către China (vezi Exportul în China: răspunsul Gazprom la problema captivității pe piețele europene) intră și ea în strategia de diversificare a căilor de distribuție a gazelor și chiar a piețelor de desfacere.

Probabil că, dacă ar fi fost o companie cu adevărat privată, Gazprom nu ar fi fost nevoit să subvenționeze timp de două decenii două economii, cea ucraineană și cea rusă, și ar fi avut banii necesari diversificării distribuției, fapt ce l-ar fi făcut mai puțin vulnerabil la șantajele celor două guverne, rus și ucrainean.

Citește și:

Gazprom sau eșecul intervenționismului I: Gigant economic sau instrument politic?

Gazprom sau eșecul intervenționismului II: Monopolul lui Cernomârdin

Gazprom sau eșecul intervenționismului III: Anii 2000: Companie "privată" care finanța bugetele Rusiei și Ucrainei

Exportul în China: răspunsul Gazprom la problema captivității pe piețele europene

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 20 May 2014 04:37

GazpromDespre dependență în relația Gazprom-Europa se vorbește numai într-o singură direcție. Numai că nu doar Europa este dependentă de gazul rusesc, ci și Gazprom de piața europeană.

Spre deosebire de europeni însă, care deocamdată apelează deocamdată doar la retorică și prezintă planuri fanteziste de diminuare a dependenței de gazul rusesc, Gazprom e pe cale să rezolve problema captivității pe piața europeană.

Potrivit presei de la Moscova, Rusia şi China vor ajunge azi la un acord prin care Gazprom ar urma să livreze celei mai mari economii din Asia gaze naturale în valoare de 400 miliarde de dolari pe parcursul a 30 de ani, la prețul mediu la care vinde şi țărilor din Europa.

Mișcarea Gazprom pare a fi primită cu entuziasm de piețele financiare. Astfel, potrivit Bloomberg, acțiunile gigantului rus au înregistrat cea mai spectaculoasă perioadă de apreciere din ultimii 8 ani, câștigând numai puțin de 16% în nouă zile. În această lună acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 14%, mult peste avansul de numai 1,1% al indicelui Stoxx 600 Oil & Gas și dublu față de cel de 7,1% al indicelui MSCI Emerging Markets Energy.

Gazul livrat Chinei, o pătrime din cel exportat în Europa

Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, urmând ca în cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom să furnizeze 1.140 de miliarde de metri cubi, scrie Novinite.

Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate.

Semnarea contractului ar urma să coincidă cu vizita preşedintelui Rusiei Vladimir Putin la Shanghai, unde va participa la o conferinţă dedicată îmbunătăţirii încrederii între ţările asiatice, susține Mediafax.

North și South Stream, lovituri date Ucrainei și Belarusului

În plus, cel puțin până la construirea gazoductului North Stream, Gazprom era dependentă și de infrastructura de transport de gaze din Ucraina și Belarus. Așa se face că cele două state au plătit mai nimic, dacă au plătit ceva pentru gazul furnizat de Gazprom.

Pentru a rezolva problema expunerii la șantaj din partea Ucrainei și Belarusului, Gazprom a construit deja North Stream, care transportă gaz prin Marea Nordului direct în Germania și pare decis, împotriva poziției Comisiei Europene, dar cu largul acord al unor state, precum Bulgaria, Austria și chiar Italia, să termine și construcția South Stream. Cele două noi gazoducte ar reprezenta o lovitură dură dată puterii de negociere a Ucrainei și Belarusului, care vor fi nevoite să achiziționeze gaze la prețul pieței europene.

Retorică europeană ieftină

În acest timp, în loc să găsească soluțiile instituționale necesare explorării gazelor neconvenționale, oficialii europeni se remarcă printr-o retorică înflăcărată, ce prezintă soluții care mai de care mai fanteziste, de la importul de gaz natural lichefiat din SUA la importul de gaz din Marea Caspică prin gazoductul în fază de construcție TAP-TANAP. Numai că prima soluție ignoră costurile, de lichefiere, de delichefiere și de transport, care vor conduce la un preț mai ridicat decât cel obținut în prezent de la Gazprom, iar cea de-a doua ignoră atât influența Rusiei în regiunea Mării Caspice, cât și capacitatea redusă de transport a gazoductelor TAP și TANAP. De altfel, oficialii Gazprom obișnuiesc să glumească pe seama acestora, susținând că gazul din Marea Caspică ar putea ajunge europenilor eventual pentru un picnic.

Gazprom începe prospecțiunile seismice în Bihor și Timiș, Petroceltic forează o sondă de explorare în Marea Neagră

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 16 May 2014 13:01

NIS Gazprom servicii petroliereCompania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazpromeft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a lansat recent mai multe licitații pentru achiziționarea de servicii de prospectare seismică pe cele patru concesiuni de hidrocarburi pe care le deține și le operează în vestul României, având la fiecare participații de câte 85%..

Potrivit unui comunicat al companiei canadiene East West Petroleum, partenerul NIS la cele patru concesiuni, cu participații de câte 15%, după colectarea și interpretarea datelor seismice, pe fiecare dintre cele patru concesiuni vor fi forate câte trei sonde de explorare.

"Forajul sondelor va începe în ultima parte a acestui an sau în prima parte a lui 2015", a declarat CEO-ul East West Petroleum, David Sidoo, adăugând că are încredere în experiența celor de la NIS în Bazinul Panonic, care este de natură să maximizeze șansele de descoperire de zăcăminte de hidrocarburi, odată început forajul.

Repetă că nu caută gaze de șist

Canadienii precizează că activitățile celor două companii în România vizează exclusiv resurse convenționale de hidrocarburi și că toate lucrările vor fi executate în conformitate cu legislația internă și internațională și cu cele mai bune practici în domeniu. Anul trecut, cei de la East West Petroleum au făcut aceeași precizare, subliniind că nu caută hidrocarburi de șist și nu vor folosi fracturarea hidraulică pe perimetrele din România controlate în parteneriat cu NIS.

În august 2013, NIS Gazprom şi Acoustic Geophysical Services din Ungaria au încheiat un contract în baza căruia firma ungară urma să realizeze prospecţiuni seismice 2D şi 3D în România, pe o suprafaţă de 545 kmp şi 84 km liniari, în perimetrul Tria din Bihor. În cele din urmă, însă, contractul nu s-a mai concretizat. Inițial, cei de la NIS intenționau să demareze încă de anul trecut producția comercială pe concesiunile de petrol și gaze deținute în România, lucru care nu s-a întâmplat.

În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petroliere din vestul României, din judeţele Bihor şi Timiş. Conform acordului anunţat atunci, NIS finanţează toate lucrările, inclusiv pe cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale rezultate din valorificarea producției.

Lucrări amânate

În martie anul acesta, cei de la NIS declarau, într-o conferință de presă, că vor să își continue planurile de dezvoltare în România, însă pe segmentul de explorare lucrările sunt blocate de mai multă vreme, din cauza ofensivei împotriva gazelor de șist.

“Avem banii pe masă, putem să-i investim și mâine”, spunea directorul general al NIS Petrol România, Vadim Smirnov.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

Petroceltic nu se lasă

La rândul lor, irlandezii de la Petroceltic au anunțat că pe 11 aprilie anul acesta au început forajul unei sonde de explorare pe perimetrul Muridava din Marea Neagră, ajungând până în prezent la adâncimea de 1.750 de metri.

Compania se așteaptă ca forajul să dureze două luni și vizează un zăcământ estimat la circa 52 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Concesiunea Muridava este deținută în parteneriat de Petroceltic, care este și operatorul acesteia, cu o participație de 40%, Sterling Resources (40%) și Petromar (20%).

Investiții majorate

Petroceltic anunța, în ianuarie, că intenționează să-și majoreze anul acesta cu 35% investițiile în lucrări de explorare derulate în apele teritoriale românești ale Mării Negre, comparativ cu 2013, de la 20 milioane dolari la 27 milioane dolari, cu toate că, anul trecut, forajele efectuate de Petroceltic în perimetrul Cobălcescu Est nu au dus la descoperirea unor zăcăminte de hidrocarburi suficient de mari și de accesibile pentru a putea fi exploatate comercial.

Irlandezii spuneau atunci că au în plan pentru 2014 forarea a până la trei sonde în apele teritoriale românești ale Mării Negre, una în perimetrul Muridava și cel puțin una în perimetrul Cobălcescu Est, așteptându-se ca, ulterior, programul de foraj din perimetrul Muridava să continue în prima parte a anului 2015.

"Deși sonda Cobălcescu Sud-1, de pe perimetrul Cobălcescu Est, nu a descoperit zăcăminte de hidrocarburi suficient de mari și de accesibile pentru a putea fi exploatate comercial, totuși a furnizat informații prețioase, care vor fi utilizate la revizuirea programului de foraj pe 2014 de pe ambele perimetre, program care va include testarea mai multor straturi cu potențial de conține hidrocarburi independente din punct de vedere geologic", se arăta într-o informare a Petroceltic.

 

Dilema euroatlantică: cum să subminezi producția de petrol și gaze a Rusiei fără să te împuști singur în picior?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 15 May 2014 01:20

 Obama PutinStatele Unite caută metode pentru a-și exercita influența asupra Rusiei și, în mod evident, sectorul energiei este unul esențial în această privință. Petrolul și gazele generează peste 50% din veniturile bugetare ale Moscovei, iar Gazprom și Rosneft, cele mai mari companii energetice ruse, sunt ambele controlate de stat.

Problema este că, în actuala lume globalizată, energia leagă extrem de strâns Rusia de restul lumii, în relații complexe de interdependență. Consumatorii de pe întregul mapamond și în special cei din Europa au nevoie de petrolul și gazele din Rusia la fel de mult pe cât are nevoie Rusia de banii pe care îi încasează din vânzarea lor, scrie Financial Times.

Din acest motiv, impunerea de sancțiuni Rusiei în sectorul de petrol și gaze este o chestiune complicată și sensibilă, iar Statele Unite se străduiesc să găsească soluții pentru ca sancțiunile să nu afecteze interesele statelor care depind de resursele rusești de hidrocarburi.

Sancțiuni selective

Planul americanilor este de a bloca exporturile de tehnologie și echipamente pentru industria rusă de petrol și gaze, însă doar în ceea ce privește proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale rușilor, derulate prin companiile lor de stat. Scopul este acela de a submina viitorul pe termen lung al industriei energetice rusești, prezervând totodată, pe termen scurt, rolul de prim rang al acesteia în aprovizionarea cu energie a lumii.

"Problema trebuie rezolvată cu scalpelul chirurgului, nu cu securea măcelarului. Avem nevoie de sancțiuni bine targetate, asimetrice, care să le facă rușilor mai mult rău decât ne vor face, inerent, și nouă", spune Robin West, analist la Center for Strategic and International Studies.

În măsura în care regimul sancțiunilor va permite continuarea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii pentru exploatările petroliere și gazeifere rusești aflate în prezent în producție, acestea n-ar trebui să afecteze prea mult actualul nivel al exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei.

Ar afecta viitorul energetic al Rusiei

Exporturile de țiței și produse rafinate ale Rusiei, cifrate la circa 7 milioane de barili pe zi, acoperă 8% din consumul global, în timp ce exporturile rusești de gaze naturale, de aproximativ 448 de milioane de metri cubi pe zi, satisfac 30% din cererea consumatorilor europeni.

Chiar și în aceste condiții, interzicerea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii exclusiv pentru proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale industriei de petrol și gaze a Rusiei ar putea avea un impact semnificativ asupra Moscovei, este de părere Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

Asta pentru că a lăsa companii ruse de stat precum Gazprom și Rosneft fără tehnologie de ultimă oră pentru ambițioasele lor proiecte noi ar însemna o piedică serioasă în calea dezvoltării resurselor și industriei de petrol și gaze a Rusiei. Printre cele mai importante proiecte noi ale rușilor în domeniul energiei fosile se numără exploatarea de petrol de șist, dezvoltarea zăcămintelor offshore de hidrocarburi din Arctica sau construirea de terminale de gaze naturale lichefiate.

Business is business

Președintele rus Vladimir Putin a început la începutul anilor 2000 să întărească controlul statului asupra industriei energetice a Rusiei și să reducă influența companiilor occidentale asupra acesteia, însă mai recent a început să încurajeze colaborarea cu aceste companii, conștient că Rusia are nevoie de tehnologia, expertiza și know-how-ul acestora în ceea ce privește forajul în general și fracturarea hidraulică în special, de care rușii vor avea nevoie pentru a-și dezvolta producția de hidrocarburi pe perimetre mai anevoioase.

În 2011, americanii de la ExxonMobil au încheiat un parteneriat strategic cu Rosneft. De atunci, acesta a fost extins, pentru a include explorarea în comun a mărilor Kara, Chukchi și Laptev din Arctica, dezvoltarea zăcămintelor de șist de la Bazenov și Achimov din vestul Siberiei și posibila construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia extrem orientală.

Royal Dutch Shell are un acord similar cu Gazprom, care a fost de asemenea extins anul trecut pentru a include lucrări de explorare în Arctic și dezvoltarea zăcămintelor de șist din vestul Siberiei. Fără ajutorul companiilor occidentale, astfel de proiecte ar avansa mult mai lent și cu costuri mult mai mari sau ar fi pur și simplu imposibile.

Embargo tehnologic

Sancțiunile nu vor duce la prăbușirea subită a producției de petrol și gaze a Rusiei, însă în timp, reducerea naturală a producției din zăcămintele mature ale țări, neînlocuite de dezvoltarea unora noi sau de stimularea cu metode moderne a celor vechi, va reduce semnificativ veniturile statului rus din exportul de hidrocarburi.

În plus, simpla incertitudine cu privire la perspectivele pe termen lung ale producției de petrol și gaze a Rusiei ar duce la deprecierea acțiunilor la bursă ale Gazprom și Rosneft.

Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, sancțiunile mult mai dure impuse Iranului au dus la scăderea capacității de producție de țiței a Teheranului cu circa 10%, la 3,4 milioane de barili pe zi, în intervalul 2009-2013.

Exceptarea companiilor private rusești de petrol și gaze de la aceste sancțiuni privind exporturile de tehnologie, echipamente și servicii ar fi în interesul concurenților privați ai companiilor de stat, cum ar fi producătorul de gaze Novatek, căruia i se va permite probabil să continue dezvoltarea proiectului de gaze naturale lichefiate Yamal, în care îi are ca parteneri pe francezii de la Total.

Cum să faci omletă păstrând intacte ouăle

Sancțiunile ar fi cu atât mai eficiente cu cât ar fi adoptate de mai multe țări. Detaliul este important, întrucât multe firme care au parteneriate cu companii de stat rusești, cum ar fi Shell, nu se află sub jurisdicție americană. Schlumberger, companie de top de servicii petroliere, cu operațiuni semnificative în Rusia, își are sediul juridic în Antilele Olandeze. SeaDrill, care va furniza instalația de foraj pentru sonda de explorare planificată de Exxon în Marea Kara din Arctica, este înregistrată în Insulele Bermude.

Tocmai de aceea, Statele Unite încearcă să convingă țările europene să adopte la rândul lor aceste sancțiuni, însă, în cele din urmă, s-ar putea ca participarea UE la acestea să nici nu fie necesară. Analiștii arată că, atunci când Casa Albă a început să înăsprească embargoul impus Iranului, în 2010, a fost suficient ca americanii să dicteze sancțiuni și asupra companiilor occidentale care intrau în relații de business cu parteneri iranieni pentru a convinge firmele neamericane să nu mai facă tranzacții cu iranienii.

Se pune însă întrebarea: ce se va întâmpla dacă criza din Ucraina va continua? Pentru că, pe măsură ce timpul va trece și efectele sancțiunilor dictate de americani și europeni asupra producției de petrol și gaze a Rusiei se vor accentua, vor suferi tot mai mult și piețele mondiale de energie, ceea ce va duce la majorarea prețurilor la țiței și gaze naturale în întreaga lume.

"Într-o economie globalizată, astfel de sancțiuni nu pot fi impuse fără ca înseși statele care le impun să suporte costurile acestora, costuri care trebuie luate în considerare", conchide Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

 

Gazprom: Factura Ucrainei pentru gazul rusesc s-a majorat la 3,5 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 08 May 2014 12:35

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievUcraina, prin compania sa de stat Naftogaz, nu a efectuat nici până pe data de 7 mai vreo plată pentru gazul furnizat de Gazprom ceea ce face ca, începând cu această dată, arieratele înregistrate de Ucraina către gigantul rus să fie de 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu aproape 60% față de nivelul de 2,2 miliarde de dolari înregistrat la finalul lunii aprilie.

"Termenul de plată a expirat, nu a fost plătit niciun dolar", a declarat un reprezentant al Gazprom, Sergey Kupriyanov, citat de Russia Today.

În declarațiile anterioare, gigantul rus susținea că în cazul în care termenul de plată nu va fi respectat va factura în avans pe 16 mai gazul aferent lunii iunie.

Naftogaz are o lungă istorie de rău platnic, cu facturi achitate cu întârziere sau chiar deloc, iar actuala situație din Ucraina nu a făcut decât să agraveze situația.

Suma de 3,5 miliarde de dolari este contestată de Ucraina. În acest sens, Kiev-ul, Moscova și Comisia Europeană au planificate pe 12 mai negocieri pe tema arieratelor ucrainene.

Interesant este că termenul de plată ratat de Kiev a venit exact în ziua în care guvernul ucrainean a încasat prima tranșă din acordul cu FMI, de 3 miliarde de dolari. Din această sumă, potrivit FMI, Naftogaz ar fi putut extrage 2,16 miliarde de dolari în vederea achitării datoriei către Gazprom. În cazul în care banii nu sunt folosiți în vederea plății arieratelor, gigantul rus ar avea dreptul să ceartă plăți în avans ale gazelor furnizate Ucrainei, susține Russia Today.

Guvernul ucrainean s-a declarat dispus să-și achite datoriile față de Gazprom, cu condiția ca gigantul rus să revină la prețul de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, prețul negociat de președinți Putin și Ianukovici, înaintea îndepărtării acestuia de la putere. De atunci, Rusia a eliminat în primă fază discount-ul de 50% acordat Ucrainei, iar într-o a doua fază a majorat în aprilie cu 100 de dolari prețul gazului ca urmare a anulării acordului de găzduire a Flotei Mării Negre în Sevastopol, în urma anexării Crimeei.

În plus, Moscova susține că Kievul îi datorează în total 11,4 miliarde de dolari, pentru discount-urile repetate oferite începând cu 2010.

Citește și: 

Ucraina, dispusă să plătească Gazprom-ului un preț de 386 de dolari/1000 mc, cu o sută de dolari sub prețul cerut de ruși

Scrisoarea lui Putin către liderii europeni: Gazprom va apela la plăți anticipate de 5 mld $ și ar putea stopa livrările de gaz către Ucraina

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Ultimatumul dat de Gazprom Kiev-ului a expirat; Vor întrerupe rușii furnizarea de gaze către Ucraina?

Gazprom va scumpi cu 60% gazul furnizat UcraineiKiev-ul va transfera costul populației, care va plăti gaze mai scumpe cu 200% în 2017

 

MOL achiziționează benzinăriile Agip, consolidându-și poziția a patra pe piața carburanților din România

Category: Preturi Benzina
Creat în Wednesday, 07 May 2014 14:55

agip-novyGrupul MOL și-a consolidat poziția a patra pe piața de distribuție a carburanților din România, în urma anunțului de astăzi privind achiziționarea de la Eni a rețelei de distribuție Agip din Cehia, Slovacia și Romania. În România, MOL va opera 189 de unități, după integrarea celor 42 de benzinării Agip achiziționate.

Acordul vizează nu numai preluarea secmentului de retail, în vederea sporirii prezenței pe piață, a acoperirii geografice și a numărul de clienți, ci și preluarea activității de vânzări engros de carburanți în țările respective.

În prezent, lider de piață în România este OMV Petrom, care operează 545 de stații, 386 sub brand-ul Petrom și 159 sub brandul OMV, urmat de Rompetrol, cu aproximativ 450 de stații și Lukoil cu 300 de stații. Pe locul patru se va situa detașat de urmăritoare MOL, cu 189 de stații. Azerii de la Soccar au ajuns la rândul lor la un număr de 27 de stații, în timp ce Gazprom ar putea opera în prezent un număr similar de stații, având la finalul anului trecut deja operaționale 15 stații, alte 15 fiind în curs de finalizare.

Potrivit unui comunicat MOL, în România, achiziția reprezintă un punct de referință pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-și crește cota de piață, partenerii MOL România, utilizatori ai cardurilor de carburant, urmând a avea la dispoziție o rețea de acceptare extinsă, în special în sudul României.  

 “MOL România a fost dintotdeauna o organizație care și-a construit modelul de afaceri în jurul clienților săi, iar echipa noastră este hotărâtă să utilizeze această oportunitate, oferind clienților și partenerilor noștri produse și servicii de înaltă calitate, sub marca MOL, în cadrul unei rețele lărgite de benzinării. Ne vom continua eforturile de creștere, bazându-ne pe standardele înalte de performanță asigurate de echipa noastră capabilă”,  a afirmat Kinga Daradics, CEO & Country Chairman MOL România.

“Această achiziție reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creștere a rețelei de benzinării în Europa Centrală și de Est. În Cehia, vânzările medii ale stațiilor achiziționate se situează între primele trei poziții, într-un clasament al companiilor de retail de carburanți. În plus, Grupul MOL va deține a doua mare rețea de benzinării din Cehia. MOL își lărgește semnificativ acoperirea geografică în România și face un pas înainte în ceea ce privește percepția brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

 Tranzacția vizează, printre altele, operațiunile de vânzări engros și preluarea gestiunii entităților locale. Poziția Grupului MOL în Cehia va fi puternic susținută prin această achiziție: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft și cele 125 stații PAP Oil, vor majora cota de piață a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale rețelei nou achiziționate reprezintă aproape dublul mediei naționale.

În Slovacia, rețeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unități. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătățirea vânzărilor medii și a portofoliului de produse și servicii destinate clienților.

MOL a convenit să achiziționeze și participația  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuși, Unipetrol, ca acționar majoritar al  CRC, deține dreptul de preempțiune pentru acțiunile CRC.

Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiții prestabilite, printre care și obținerea avizului din partea autorităților de reglementare în domeniul concurenței.

4 miliarde $ pe termen scurt, 234 de miliarde $ pe termen lung: necesarul de investiții în infrastructura energetică ucraineană

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 23 April 2014 14:21

ip6HY3Dv90oIUcraina va avea nevoie de investiții de aproximativ 4 miliarde dolari într-o primă fază a procesului de modernizare a rețelei sale de conducte de gaze, suma totală a investițiilor în infrastructura energetică ucraineană urmând a se ridica la fabuloasa sumă de 234 de miliarde de dolari în următorii 16 ani.

Suma de 234 de miliarde de euro este cuprinsă, potrivit Bloomberg, în raportul pe 2012 al Agenției Internaționale a Energiei, iar cifra de 4 miliarde pe termen scurt a fost avansată azi de ministrul ucrainean al energiei, Iuri Prodan.

"Pentru ca sistemul de transport al gazelor să funcționeze și în viitor în mod normal, chiar dacă acesta funcționează în mod normal, este nevoie de modernizarea sa, și cred că prima etapă va necesita investiții intense de 3-4 miliarde de dolari", a spus Prodan, citat de Ria Novosti.

Marți, vicepreședintele american Joe Biden a promis un nou pachet de ajutorare a Ucrainei, menit a reduce dependența sa de livrările de gaz rusești în valoare de numai 50 de milioane de dolari. 

Suma este infimă și nu ar acoperi decât o mică parte din arieratele de 2,2 miliarde de dolari pe care Ucraina le înregistrează față de gigantul rus Gazprom.

Potrivit Bloomberg, din cele 50 de milioane de dolari, 11,4 milioanevor fi alocate organizării alegerilor de pe 25 mai. Chiar dacă restul de 38,6 milioane de dolari va fi folosit pentru rezolvarea problemelor energetice ale țării, ele ar acoperi doar 1,7% din arieratele înregistrate față de Gazprom numai.

Potrivit Ria Novosti, Kiev-ul Kiev datorează în prezent Rusiei numai puțin de 35,4 miliarde de dolari, reprezentând subvenția acordată de statul rus ca discount la prețul gazelor în ultimii patru ani.

Giganţii petrolieri occidentali se extind în Rusia

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 22 April 2014 13:31

Putin si seful ShellRoyal Dutch Shell s-a angajat să-şi extindă afacerile în Rusia după ce alţi giganţi petrolieri precum Shell sau BP au anunţat deja continuarea business-ului în regiune  sau colaborarea cu marile companii ruseşti pentru marile proiecte în care sunt angajaţi.

Extinderea Shell se referă deocamdată la construirea unei fabrici de gaz natural lichefiat (gnl) în parteneriat cu Gazprom, a anunţat Ben van Beurden, preşedintele executiv al Shell (foto), citat de Reuters, la o întâlnire cu Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Shell are deja un proiect împreună cu Gazprom Neft, braţul petrolier al Gazprom, proiect în care cele două companii au deja activitate. Preşedintele Shell a confirmat şi că Shell a ajuns la un acord cu Gazprom pentru extinderea uzinei de gaz natural lichefiat Sakhalin-2 care produce deja 10 milioane de tone pe an.

Expansiunea este în linie cu dorinţa lui Putin de a spori producţia şi de a majora cota Rusiei pe piaţa gnl la circa 10% până în anul 2020.

Rusia a semnat de curând şi alte acorduri, mai ales pentru proiecte de explorare în zona Arctică, cu mari companii precum ExxonMobil, Eni, Statoil sau BP.

Luni, Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunţat că va vinde companiei BP peste două milioane de tone metrice de ţiţei cu peste 1,5 miliarde de dolari.

Acestea sunt doar câteva dintre exemplele mai recente din care se poate observa că, cel puţin deocamdată, strategiile companiilor occidentale în Rusia nu au prea multe în comun cu mult trâmbiţatele strategii politice occidentale, de când Crimeea e parte din Rusia.

Gazprom a cumpărat de la filiala sa din Germania jumătate din acțiunile South Transport Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 22 April 2014 12:40

180155897Gigantul rus Gazprom a aprobat marți achiziționarea de la filiala sa din Berlin a unei participațiuni în valoare de 50% din acțiunile South Transport Stream.

Gazprom Germania va vinde gigantului rus 205.990 acțiuni ale South Transport Stream, companie cu sediul în Olanda, se precizează într-o rezoluție aprobată de Consiliul de Administrație al Gazprom, susține Ria Novosti.

South Transprort Stream, un joint-venture international format din Gazprom, italienii de la ENI, francezii de la EDF și nemții de la Wintershall Holding, se ocupă de construirea porțiunii submarine a gazoductului South Stream.

Luna trecută a fost semnat un contract cu compania italiana Saipem pentru construirea primei din cele patru linii marine aferente proiectului.

Gigantul Gazprom, decis să construiască gazoductul

În pofida creșterii tensiunilor din regiune, ministrul rus al energiei Alexander Novak a declarat săptămâna trecută că Gazprom continuă să lucreze la proiectul gazoductului, având inclusiv consultări cu partenerii europeni pe această temă.

South Stream ar trebui să traverseze Marea Neagră pentru a livra gaz rusesc spre Europa Centrală și de Sud. Pentru secțiunile onshore, Rusia a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia și Croația.

Construcția South Stream a început în 2012 în apropiere de orașul rus de Anapa, prima livrare fiind programată pentru primul trimestru al anului 2016, înainte ca gazoductul să deveni vă deplin operațional în 2018.

Bulgaria își vede propriul interes

În prezent, South Stream este obiectul unor critici ale Comisiei Europene, care a solicitat statelor partenere Gazprom renegocierea acordurilor semnate, în sensul eliminării caracterului de monopol acordat Gazprom în ceea ce privește gazul transportat.

Ţările participante la proiectul South Stream au convenit în 2013 să fie reprezentate de Comisia Europeană la negocierile cu Gazprom, astfel încât CE va avea ultimul cuvânt de spus în discuții.

Însă statele par a nu fi dispuse să facă prea multe concesii Comisiei. La începutul lunii aprilie, de exemplu, Parlamentul din Bulgaria a aprobat modificarea legii energiei astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de rețea, fapt ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene.

Aceste modificări aduse legii energiei elimină, potrivit Mediafax, obligativitatea ca Bulgaria să ofere accesul unor terțe părți la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi scot segmentul de gazoduct de sub incidența reglementărilor reunite în aşa-numitul "Third Energy Package".

DW: Germania nu are alternativă la gazul rusesc, 38% din importuri având ca sursă Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 April 2014 13:38

cat-RWE-DW-Wirtschaft-EssenȘtirea potrivit căreia RWE a început să furnizeze gaz Ucrainei a fost primită cu entuziasm de presa europeană și de politicieni, mai puțin de specialiști.

Aceștia au motivele lor să fie sceptici cu privire la fezabilitatea pe termen lung a alimentării gospodăriilor și fabricilor ucrainene cu gaz german. Sau mai degrabă cu gaz rusesc, pentru că producția germană de gaze acoperă doar 15% din cererea internă, iar importurile de gaze din Rusia echivalează cu 38% din totalul de importuri de gaze naturale ale Germaniei.

Mai mult de 70% din oferta de energie din Germania este dependentă de importuri, se precizează într-o analiză Deutsche Welle, intitulată sugestiv "Germania nu are alternativă la gazul rusesc".

O pătrime din sursele de energie germane, importată din Rusia

Numai puțin de o pătrime din necesarul de energie al Germaniei este acoperit de importuri din Rusia. Și ci toată retorica actualului cancelar Angela Merkel, care a declarat recent că " toate politicile energetice ale Germaniei trebuie reconsiderate", la orizont nu apare nicio alternativă la gazul , petrolul și cărbunele rusesc.

Pentru că, potrivit Energy Balances Group din Germania (AGEB), nemții au importat 71% din toate sursele de energie utilizate în 2013.

Iar dintre exportatori, Rusia a luat partea ursului: este responsabilă pentru 38% din importurile Germaniei de gaze naturale, pentru 35% din importurile de petrol și pentru 25% din importurile de cărbune.

Doar 15% din consumul intern de gaz provine din producția proprie

A găsi alți furnizori de asemenea de cantități de gaze, petrol și cărbune este o sarcină aproape imposibilă nu pe termen scurt sau mediu, ci chiar și pe termen lung.

Germania produce din resurse proprii doar 15% din consumul intern de gaz. Majoritatea gazelor importate de Germania provin din Norvegia și Olanda, și ambele state ar putea să-și majoreze oferta pe termen scurt însă nu și pe termen lung, date fiind estimările experților privind gradul de epuizare a a resurselor din Marea Nordului.

Cu șișul la gâtul gazelor de șist

Despre gazele de șist nici nu poate fi deschisă vorba în Germania, ca urmare a presiunilor grupurilor ecologiste extrem de vocale. Drept urmare, programul de guvernare semnat de coaliția de guvernământ exclude explicit utilizarea fracturării hidraulice în Germania.

Dintre statele germane, doar Saxonia Sudică a decis să permită utilizarea fracturării hidraulice. Rhine-Westfalia a interzis această tehnică, deși, potrivit datelor oficiale ale instituțiilor germene, în adâncurile de până la 4000 de m ale acestei regiuni s-ar găsi numai puțin de 220 miliarde de mc de gaze, un volum mult mai ridicat decât rezervele exploatabile de gaze naturale tradiționale ale întregii Germanii, estimate la 150 miliarde de mc. La un ritm anual de extracție de 12 miliarde mc, actualele rezerve ale Germaniei vor fi epuizate în mai puțin de un deceniu.

Importurile de LNG, alternativă doar în teorie

Importurile de gaz natural lichefiat din Algeria, Qatar sau Statele Unite sunt o alternativă, însă numai în teorie, susține DW. SUA nu deține terminalele necesare lichefierii gazului, iar Germania nu deține terminalele necesare delichifierii lui. În plus, este foarte dificil să achiziționezi cantități importante de LNG în termen atât de scurt, dat fiind caracterul limitat al ofertei ca urmare a cererii în ascensiune din Asia, în special din Japonia, după dezastrul nuclear de la Fukushima.

Cărbunele, interzis de guvernul federal

Un alt motiv pentru care nu există alternativă la importul de gaze este decizia guvernului german de a interzice exploatarea cărbunelui începând cu 2018. Germania este deja importator de cărbune, 25% din cantitatea importată provenind tot din Rusia. Rezervele de lignit ale Germaniei ar putea fi suficiente, în actualul ritm de extracție, pentru următorii 2 sute de ani.

Rușii vor să pună mâna, nu numai pe distribuție, ci și pe explorare și producție

Însă dependența Germaniei de energia provenită din Rusia nu se rezumă doar la resurse, ci și la relațiile dintre companii. Gazprom a preluat de la BASF toate diviziile de distribuție, transport și stocare pe care până în prezent le dețineau în egală măsură. În schimb, Wintershal, compania din domeniul petrolului și gazelor a BASF, a obținut drepturi de explorare în Siberia.

Gazprom și Wintershall dețin în comun și gazoductul de 2.300 de km "Gascade." Însă cum capacitățile de stocare au fost preluate de Gazprom, controlul ofertei de gaz rămâne la ruși. 

De asemenea, chiar prietenii ucrainenilor, RWE, așteaptă aprobarea guvernului federal în vederea vânzării subsidiarei sale de explorare și producție de petrol și gaze, Dea. Întâmplător sau nu Wintershall și Dea sunt singurele companii nemțești care dețin tehnologia și know how-ul necesar fracturării hidraulice. 

Anul trecut Dea a raportat un profit de 521 milioane de euro, însă, din cauza unei datorii de 30 de miliarde de euro, RWE are nevoie urgentă de surse de finanțare alternative. De aceea a primit cu brațele deschise oferta venită de la "luxemburghezii" de la L1 Energy. Numai că aceștia numai luxemburghezi nu sunt, L1 fiind deținută de cel de-al doilea cel mai bogat oligarh rus, Mikhail Fridman, care este un apropiat al Kremlin-ului și al celei mai mare companii petroliere ruse, Rosneft.

 

"Muieți-s posmagii?" Kievul nu este mulțumit de sprijinul oferit de Slovacia pentru alimentarea cu gaze a Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 17 April 2014 01:20

 

Slovacia Ucraina gazeUcraina nu este mulțumită de propunerea Slovaciei privind o conductă de legătură care să permită transportul de gaze naturale din vest prin inversarea fluxului de gaze și, astfel, alimentarea Ucrainei independent de Rusia, argumentând că această conductă nu are o capacitate de transport suficientă, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului slovac al Economiei.

Slovacia s-a oferit să transporte gaz spre Ucraina prin conducta Vojany, care este în prezent nefolosită și care are o capacitate de nu mai puțin de 10 miliarde de metri cubi, a spus purtătorul de cuvânt Stanislav Jurikovic, după o întâlnire dintre ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, și omologul său slovac, Tomas Malatinsky. Ucraina a spus că această capacitate nu este satisfăcătoare, relatează Bloomberg.

Ucraina a propus, în schimb, folosirea capacității suplimentare a conductei magistrale de gaze care leagă cele două țări, o rută–cheie de tranzit al gazelor rusești spre Europa de Vest, a spus Jurikovic. O astfel de soluție ar putea pune în pericol însă alimentarea pentru clienții occidentali ai Gazprom, a spus el, adăugând că negocierile vor continua în 28 aprilie.

„Noi vrem să ajutăm Ucraina, dar în același timp nu vrem să periclităm fluxurile spre Europa de Vest”, a spus Jurikov pentru Bloomberg, din Velke Kapusany, Slovacia, unde a avut loc întâlnirea. „Folosirea conductei Vojany este o soluție pentru care suntem total competenți și care poate fi operațională în noiembrie”, a completat el.

Greu de negociat cu ucrainenii

Ucraina încearcă să-și reducă dependența față de gazele rusești, după o creștere cu 80% a prețului livrărilor Gazprom, în contextul în care conflictul cu Rusia escaladează. Țara datorează mai mult de 2,2 miliarde de dolari pentru gazele pe care le-a importat în martie, ridicând astfel riscul de întrerupere a fluxuriloe către Europa, care primește aproximativ 15% din stocurile sale prin Ucraina.

Slovacia și Ucraina au purtat negocieri, marți, asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări. Întâlnirea a avut loc la stația de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea au participat miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Marți au avut loc discuții intense fără precedent de-a lungul întregii Uniuni Europene penttu găsirea de soluții în vederea reducerii dependenței de importurile de gaze din Rusia și pentru aprovizionarea cu gaze a Ucrainei.

Echilibristică delicată

UE se confruntă cu o sarcină descurajatoare: trebuie să depășească rapid o sumedenie de probleme logistice, evitând în același timp să încalce contractele încheiate cu Gazprom și asigurându-se că Ucraina chiar va achita facturile la gaze, relatează Reuters

Rusia furnizează 30% din necesarul de gaze al Europei. Rușii au amenințat că vor tăia alimentarea spre Ucraina și că îi vor impune plata în avans a livrărilor, din cauza datoriilor acesteia, ceea ce a readus pe tapet temerile privind o repetare a crizei stocurilor de gaze din Europa din 2007 și 2009.

Gigantul german RWE a anunțat oficial, marți, că a ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale Ucrainei în 2014, procesul de alimentare a conductelor Naftogaz urmând a începe imediat.

A trimite gaze spre Ucraina din UE este o armă puternică. Compania care deține monopolul de stat al exporturilor de gaze rusești, Gazprom, a protestat de multe ori față de această schemă, spunând că se teme că gazele sale destinate Germaniei ar urma să fie reexportate spre Ucraina, prin încălcarea contractelor.

RWE a transmis că este vorba de un un coș de gaze din mai multe surse, iar Ucraina ar putea să primească nu mai puțin de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, așa cum e prevăzut într-un acord cadru din 2012.

Acest lucru ar reprezenta o imensă gură de aer pentru Kiev, permițându-i să reducă importurile de gaze din Rusia cu o treime, mai ales după ce Moscova aproape că a dublat prețul gazelor pe care îl impune Ucrainei, eliminând un discount agreat cu fostul președinte prorus, Victor Ianukovici.

Cine ar putea furniza gaze Ucrainei

Problema ar fi livrarea gazelor spre Ucraina, care are un consum de gaze anual de 55 de miliarde de metri cubi.

Operatorul polonez de conducte Gaz-System a spus că poate livra 1,5 miliarde de metri cubi anual, Ungaria poate probabil să trimită alte 3,5 miliarde de metri cubi, în timp ce România are potențialul de a furnza 1,8 miliarde de metri cubi, dar nu sunt încheiate acorduri ferme asupra livrărilor sale.

Slovacia este statul membru al UE cel mai bine plasat pentru a pompa gaze spre Ucraina, dar inversarea fluxurilor prin oricare dintre cele patru conducte care duc gazele rusești spre ea prin Ucraina ar avea nevoie de încheierea unui acord prin care să se stabilească că această măsură nu contravine actualelor contracte cu Gazprom.

După ce marți nu au reușit să ajungă la un acord privind inversarea fluxurilor, cele două părți iau în considerare semnarea unui memorandum la finalul lunii aprilie, pe tema propunerii de a redeschide o conductă nefolosită pentru a lua gaze din conducta magistrală est–vest, de pe partea slovacă, și de a le aduce în Ucraina.

Legătura ar putea alimenta Ucraina cu mai mult de 3 miliarde de metri cubi începând din octombrie, urmând să se ajungă la un total de aproximativ 9 miliarde de metri cubi primăvara viitoare.

„Memorandumul care este pregătit este un pas sigur spre inversarea alimentării din Uniunea Europeană, dar spun deschis că, dată fiind situația – o situație excepțională – am avea nevoie de substanțial mai mult”, a spus ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan.

Și bulgarii se gândesc la alternative

În timp ce fluxurile inversate ar putea atenua efectele unei tăieri a exporturilor rusești în timpul lunilor de vară cu cerere redusă, analiștii spun că acestea nu vor fi suficiente în timpul iernii.

Unele țări din Europa sunt chiar mai dependente față de gazele rusești decât Ucraina, inclusiv Bulgaria, unde ministrul Energiei a spus, marți, că a discutat posibilitatea ca Bulgaria să importe gaze din Azerbaijan dacă Rusia va tăia alimentarea.

„Monitorizăm cu atenție situația din Ucraina. Am discutat acțiunile pe termen scurt pentru a putea garanta alimentarea cu gaze”, a spus Dragomir Stoynev, după întâlnirea cu omologul azer Natik Aliyev.

Aliyev a spus că cei doi au discutat despre livrarea de gaze naturale lichefiate spre porturile grecești, iar de acolo spre Bulgaria.

Nici Azerbaidjanul, nici Grecia nu au terminale de gaze naturale lichefiate pentru a asigura astfel de transporturi în prezent.

Rusia îi dă înainte cu South Stream

Rusia a continuat demersurile privind construcția gazoductului South Stream, care își propune să alimenteze Europa ocolind Ucraina și să ajute Moscova să își majoreze cota de piață pe Bătrânul Continent, mai ales în sudul Europei.

După scandalurile anterioare privind gazele cu Kievul, Rusia a investit miliarde de dolari în noi conducte, inclusiv Nord Stream, care aduce gaze în plus Germaniei, ocolind Ucraina.

South Stream este programat să pompeze gaze în Bulgaria și de acolo mai departe în UE până la sfârșitul deceniului.

Partenerii Gazprom în proiect, italienii de la Eni, au spus că viitorul conductei South Stream a fost pus sub semnul întrebării ca urmare a disputei asupra Ucrainei. UE a amânat de asemenea să avizeze proiectul.

În ciuda crizei politice, consorțiul care conduce proiectul South Stream a transmis că va începe să instaleze prima serie de conducte în această toamnă.

 

Nemții de la RWE au început să furnizeze gaz Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 15 April 2014 17:57

RWEGigantul german RWE a anunțat oficial că a ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale Ucrainei în 2014, procesul de alimentare a conductelor Naftogaz urmând a începe imediat. Aceasta este primul acord semnat de Kiev cu vreo companie energetică europeană, după ce escaladarea tensiunilor din estul țării și refuzul de achita arieratele către Gazprom, au pus în pericol alimentarea cu gaz a Ucrainei, susține Wall Street Journal.

Anunțul nu este o surpriză, încă de vineri ministrul ucrainean al energiei Iuri Prodan precizând că Ucraina trebuie să cumpere urgent gaz din Europa, inversând fluxul de transport al acestuia, și că speră să obțină oferte în acest sens de la nemții de la RWE din Germania și de la o companie de gaz franceză.

RWE a adăugat că va începe imediat alimentarea cu gaz a Ucrainei, prin sistemul de conducte care străbate Polonia. Contractul a fost semnat cu compania de stat ucraineană Naftogaz.

Nemții au mai precizat că gazul provine din portofoliul lor "pan-european", însă au refuzat să ofere vreun amănunt referitor la volumul de gaze cu care urmează a alimenta Ucraina.

Livrările sunt cuprinse într-un acord cadru semnat pe cinci ani care permite RWE să furnizeze anual 10 miliarde de metri cubi de gaz natural, cu condiția ca volumul să fie negociat în fiecare an. Anul trecut, RWE a furnizat Kievului un miliard de metri cubi de gaz. 

Gazul va fi furnizat la un preț en gros, care va include și costurile de distribuție și transport, a precizat RWE.

Compania germană și-a exprimat speranța că volumele care urmează a lua calea Ucrainei dintre Europa Occidentală vor crește semnificativ, cu condiția ca "diferitele restricții de transport de la granița slovaco-ucraineană vor fi rezolvat, atât din punct de vedere tehnic, cât și politic".

Slovacii vor garanții, după țeapa de anul trecut

Energy Report a anunțat încă de vineri că astăzi Slovacia și Ucraina vor purta negocieri asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări, a anunțat Ministerul slovac al Economiei.

Întâlnirea are loc stația de de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea participă miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

"Orice acord trebuie să respecte contractele aflate în vigoare și va fi stabilit în consultare și cu Gazprom, pentru a evita orice posibile sancțiuni contra Slovaciei din partea Rusiei pentru eventuala încălcare a unor clauze contractuale. De asemenea, Ucraina va trebui să își ia angajamente cu privire la cantitățile de gaze livrate și să ofere garanții cu privire la plata acestora", a spus ministrul.

Partea slovacă a menționat posibilitatea de a utiliza o conductă care unește orașele Vojany din Slovacia și Uzhorod din Ucraina pentru un un flux invers limitat de gaze naturale, de până la 9 miliarde de metri cubi pe an.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Ucrainenii vor gaze de la slovaci, după ce le-au tras o țeapă penibilă anul trecut

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 14 April 2014 16:51

EurstreamSlovacia și Ucraina vor purta negocieri, marți, asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări, a anunțat Ministerul slovac al Economiei.

Întâlnirea va avea loc la stația de de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea vor participa miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

"Vom propune semnarea unui memorandum privind furnizarea de gaze. Textul memorandumului a fost pregătit de către noi și precizăm că nu a fost preconvenit cu partea ucraineană", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Bratislava.

La rândul său, ministrul slovac al Economiei, Tomas Malatinsky, a declarat că pregătirile tehnice necesare inversării fluxului de gaze naturale prin conductele ce traversează Slovacia și Ucraina ar putea fi gata până în noiembrie anul acesta, operatorul sistemului slovac de conducte de gaze, Eurstream, urmând să investească 20 de milioane de euro în acest proiect.

Și Ungaria s-a declarat, recent, gata să furnizeze gaze naturale Ucrainei prin conductele comune, arătând că toate condițiile tehnice pentru realizarea acestor livrări sunt puse la punct.

Vor garanții, după țeapa de anul trecut

"Orice acord trebuie să respecte contractele aflate în vigoare și va fi stabilit în consultare și cu Gazprom, pentru a evita orice posibile sancțiuni contra Slovaciei din partea Rusiei pentru eventuala încălcare a unor clauze contractuale. De asemenea, Ucraina va trebui să își ia angajamente cu privire la cantitățile de gaze livrate și să ofere garanții cu privire la plata acestora", a spus ministrul.

Partea slovacă a menționat posibilitatea de a utiliza o conductă care unește orașele Vojany din Slovacia și Uzhorod din Ucraina pentru un un flux invers limitat de gaze naturale, de până la 9 miliarde de metri cubi pe an.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Acordul cu Slovacia ar fi deschis o sursă majoră de aprovizionare cu gaze pentru Ucraina, care și-ar fi redus astfel semnificativ dependența de livrările din Rusia. UE spera ca acest acord să încurajeze autoritățile de la Kiev să intre în asociere cu Bruxelles-ul pe chestiuni economice și politice. Acordul ar fi trebuit semnat la Bratislava între operatorii de transport de gaze naturale din Slovacia (Eurstream) și Ucraina (Ukrtransgaz).

"Partenerii ucraineni pur și simplu nu s-au prezentat la întâlnire", a declarat un înalt oficial slovac, pentru Wall Street Journal. Ultererior, Ukrtransgaz le-a trimis un mail slovacilor, care conținea o variantă nouă a textului acordului, deși se presupunea că cele două părți se înțeleseseră deja asupra termenilor acestuia.

Ce urmărea UE

Prin acordul dintre Ucraina și Slovacia, UE spera să neutralizeze măcar parțial capacitatea de șantaj a Rusiei asupra Ucrainei în chestiunea gazelor naturale. Acordul ar fi însemnat declanșarea fluxului invers de gaze prin intermediul conductelor Eustream, dinspre Occident spre Ucraina, prin care s-ar fi livrat ucrainenilor tot gaze provenite din Rusia, însă achiziționate de state din UE la prețuri mult mai avantajoase.

Gazprom s-a opus acestui flux invers de gaze, punând la îndoială legalitatea procedurii.

În noiembrie 2013, ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavisțki, a declarat că sistemul slovac de conducte ar permite livrări către Ucraina cifrate la peste 10 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce, în combinație cu alte surse, cum ar fi Polonia și Ungaria, ar putea satisface în proporție de 100% nevoia de importuri a Ucrainei.

Asociere cu UE versus Uniune vamală ex-sovietică

Acordul cu Slovacia ar fi presupus ca Eustream să organizeze sesiuni deschise de licitații în intervalul decembrie 2013 – februarie 2014, la care companiile ucrainene interesate ar fi depus cereri de cumpărare de gaze. Ulterior, odată ce s-ar fi asigurat că există suficientă cerere, plus banii necesari pentru achitarea livrărilor, Eustream ar fi trecut la implementarea upgrade-urilor tehnice necesare care să permită fluxul invers de gaze prin conductele sale.

UE vroia încă din vara anului trecut semnarea unui acord tehnic preliminar cu Ucraina, prin care Kiev-ul să poată importa gaze naturale dinspre Vest, prin Slovacia, pentru a nu mai depinde de Rusia. Asta într-un moment în care Rusia presa Ucraina să adere la o Uniune vamală a fostelor state din spațiul ex-sovietic, în timp ce UE dorea semnarea unor acorduri de liber schimb și politice, condiționate însă și de soarta fostului premier Iulia Timoscenko, printre altele.

În octombrie 2013, președintele Comisiei Europene,  José Manuel Barroso, l-a chestionat pe premierul slovac Robert Fico în legătură cu problemele pe care le întâmpină pe această temă. Acestea se refereau în primul rând la capacitatea companiei de transport de gaze din Slovacia, Eustream, de a "inversa" traseul de aprovizionare cu gaz rusesc, astfel încât să poată transporta gaze înapoi în Ucraina. Gazprom se opunea categoric inversării fluxului de gaze, susținând că aceasta încalcă contractele comerciale semnate cu celelalte state, inclusiv Slovacia.

Ucraina, dispusă să plătească Gazprom-ului un preț de 386 de dolari/1000 mc, cu o sută de dolari sub prețul cerut de ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 14 April 2014 12:42

Ucraina-retea de transport gazeKievul este dispus să plătească Gazpromului un preț de 386 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, declarat guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Stepan Kubiv, citat de Radio Free Europe.

Prețul pe care Ucraina ar fi dispusă să-ș plătească, potrivit guvernatorului Kubiv, este sub cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, solicitat de Moscova în urma ruperii acordului de reducere a prețului la gaze semnat de Vladimir Putin și fostul președinte ucrainean, Vicktor Ianucovici.

Totuși, cu ocazia unui discurs ținut ieri la Washington, unde s-a aflat la reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, Kubiv a declarat că Ucraina își va plăti toate datoriile la gaze, inclusiv cele 2,2 miliarde de dolari arierate solicitate de Gazprom.

Ucraina nu plătit nici măcar pentru gazul furnizat cu 268 dolari mia/1000 mc

Săptămâna trecută, într-o scrisoare deschisă adresată liderilor europeni, președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că Gazprom va fi nevoit să ceară 5 miliarde de dolari Ucrainei drept plate anticipată pentru gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți.

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin

Putin a motivat decizia Gazprom de a opta pentru plăți anticipată prin incapacitatea Ucrainei de a-și achita datoriile, în pofida prețului preferențial de care a beneficiat până în luna martie.

“Vă atrag atenția că în luna martie era încă în vigoare vechiul preț preferențial de 268 de euro pe mia de metri cubi. Nici la acest preț, Ucraina nu a plătit un singur dolar”, a precizat Putin în scrisoarea citată.

Președintele rus a enumerat toate discount-urile de care a beneficiat Kiev-ul din partea Gazprom, care au culminat cu reducerea cu o treime a prețului de anul trecut și a precizat că, în pofida bunăvoinței Gazprom, Ucraina a continuat să nu-și respecte obligațiile financiare. Drept urmare, Gazprom va fi nevoit săși revizuiască strategia.

Gazprom și celelalte companii de stat ruse vor să se împrumute în yuani

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 14 April 2014 12:19

GazpromGazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume, pus sub presiune de posibilele sancțiuni pe care Occidentul le-ar putea impune Rusiei, ia serios în calcul emisiunea de obligațiuni denominată în monedă chineză (yuan).

Și se pare că nu este singura mare companiei rusească ce intenționează acest lucru, susține Bloomberg, citând surse din piață.

Randamentul precedentelor obligațiuni emise în yuan, scadente în 2017, în valoare de un milion yuani (161 milioane dolari) s-au apreciat ci 75 de puncte de bază, de la anexarea Crimeei de către Rusia.

În comparație, randamentele obligațiunilor cunoscute sub numele Dim Sum (obligațiuni emise în Hong Kong, în monedă chineză) s-au depreciat în aceeași perioadă cu cinci puncte de bază, arată datele Bank of America Merrill Lynch.

Potrivit UralSib Asset Management, escaladarea conflictului din Ucraina va face ca Gazprom să nu fie singura companie de stat rusă care să apeleze la împrumuturi în monedă chineză.

Obligațiuni în valoare de 603 milioane de yuani, emise în 2013

“Aceasta ar fi o reverență în fața Chinei", susține Alexey Korolenko, de la UralSib Asset Management, fond de investiții cu active de aproximativ 45 miliarde de ruble (1,3 miliarde de dolari). 

“Există o tendință de a se evita piețele aflate sub riscul unor potențiale sancțiuni, ceea ce face ca, foarte probabil, aceasta să nu fie singura emisiune de obligațiuni denominată în yuan-i", consideră acesta.

China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, după Uniunea Europeană și, totodată, este singura țară din Consiliul de Securitate al ONU care nu și-a încetat activitățile în Crimeea.

Potrivit șefului departamentului de piețe financiare al Gazprom, care a refuzat să confirme știrea Bloomberg, piața financiară va fi o "extensie logică" a strategiei de marketing a companiilor ruse din acest an.

Anul trecut, companiile ruse au efectuat emisiuni de obligațiuni în monedă chineză în valoare de 603 milioane de yuani.

Putin: Companii rusei, vă ordon treceți Amur-ul!

Criza din Ucraina a majorat șansele ca președintele Putin să semneze luna viitoare acordul de furnizare de gaze către China, după mai mult de un deceniu de tărăgăneli, din cauza prețului propus de chinezi.

De asemenea, susține Bloomberg, conducerile companiilor rusești au primit ordine care de identificare a unor potențiali acționari și creditori în Asia și în celelalte piețe emergente.

“Atât Japonia, cât și China au necesități în creștere, pe temen lung, de gaze și petrol. Iar Rusia ar trebi să-și lărgească baza de clienți în ambele state", a declarat Jeremy Brewin, de la ING Investment Management.

VTB Group și companiile miniere se execută

De altfel, grupul bancar VTB, care a lansat în octombrie 2012 o emisiune denominată în yuani, a declarat că va mai apela la această metodă, dacă mediul va fi unul favorabil. Randamentul obligațiunilor scadente în 2015 a crescut cu 19 puncte de bază, la 4,61% de la sfârșitul lunii februarie.

United Co. Rusal,cel mai mare producător de aluminiu din lume, a renunțat în 2011 la planul său de a se împrumuta în yuani, preferând rubla, din cauza reducerii randamentelor ca urmare a aprecierii prețului petrolului.

Companiile miniere ruse, printre care și GMK Norilsk Nickel, cel mai mare producător din domeniu, au anunțat la rândul lor luna trecută intensificarea activităților pe piețele asiatice. 

Veniturile comerciale ale Rusiei din relația cu China u crescut cu 1,7%, ajungând la 88 de miliarde de dolari în 2013.

“Tendința de a construi o relație mai strânsă cu China a început cu mult înainte conflictului din Ucraina, însă acesta a contribuit la accelerarea acestei tendințe", a declarat Dmitry Polevoy, economis șef pe Rusia al ING Groep NV.

“Exporturile de energie ale Rusiei vor crește. Creșterea economică din Europa va fi una fragilă, în timp ce Asia crește mult mai rapid. În plus, Asia dispune și de resurse financiare mai importante din punct de vedere al disponibilității de împrumut sau investire în Rusia", susține acesta. Cu toate acestea, împrumuturile în monedă chineză au sens doar pentru companiile cu venituri în yuani.

 

Gaze de șist: Lituania devine mai "prietenoasă" cu fracturarea hidraulică, după anexarea Crimeei de către Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 17:28

Chevron Gazprom BUNLituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Scrisoarea lui Putin către liderii europeni: Gazprom va apela la plăți anticipate de 5 mld $ și ar putea stopa livrările de gaz către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 10 April 2014 18:50

4e1bbcd2-b888-56fdGigantul energetic, dar și politic, rus, Gazprom va fi nevoit să ceară Ucrainei plata în avans a gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți, a avertizat președintele rus, într-o scrisoare deschisă adresată unui număr de 18 lideri europeni.

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Cu toate acestea, Putin însuși recunoaște în scrisoarea adresată liderilor europeni, că aceasta din urmă este o măsură extremă.

Și asta pentru că Gazprom ar reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Ucraina a refuzat orice dialog

Așa cum anunța Energy Report, luni dimineață a expirat termenul impus de Gazprom pentru plata arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), weekend-ul trecut, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, în 2006 și 2009.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

Ucraina nu plătit nici măcar pentru gazul furnizat cu 268 dolari mia/1000 mc

Putin a explicat că decizia Gazprom de a opta pentru plăți anticipată este susținută de incapacitatea Ucrainei de a-și achita datoriile, în pofida prețului preferențial de care a beneficiat până în luna martie.

“Vă atrag atenția că în luna martie era încă în vigoare vechiul preț preferențial de 268 de euro pe mia de metri cubi. Nici la acest preț, Ucraina nu a plătit un singur dolar”, a precizat Putin în scrisoarea citată.

Președintele rus a enumerat toate discount-urile de care a beneficiat Kiev-ul din partea Gazprom, care au culminat cu reducerea cu o treime a prețului de anul trecut și a precizat că, în pofida bunăvoinței Gazprom, Ucraina a continuat să nu-și respecte obligațiile financiare. Drept urmare, Gazprom va fi nevoit săși revizuiască strategia.

“Realizăm pe deplin că această decizie majorează riscurile sifonării (de către autoritățile ucrainene) a gazului furnizat consumatorilor europeni care tranzitează Ucraina. De asemenea, realizăm cât de dificil va fi Ucrainei să acumuleze suficiente stocuri pentru perioada de toamnă și pentru cea de iarnă”, a continuat Putin.

Rusia refuză să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE

Liderul rus a explicat că, pentru a nu fi întreruptă livrarea de gaze către Ucraina, Kievul va trebui să plătească anticipat 5 miliarde de dolari, înainte ca Gazprom să pompeze 11,5 miliarde de metri cubi în capacitățile de stocare din Ucraina.

Putin a explicat că se așteaptă ca Uniunea Europeană să-și respecte angajamentele și să ajute Ucraina.

“Faptul că partenerii noștri europeni s-au retras unilateral din cadrul eforturilor noastre concertate de a rezolva criza ucraineană și chiar din orice consultare cu partea rusă, nu a lăsat Rusiei vreo alternativă. Rusia nu poate să suporte unilateral povara susținerii economiei ucrainene prin oferirea de discount-uri și ștergere de datorii și, prin acest, lucru, să subvenționeze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE”, a concluzionat Putin

Gazprom se gândește să renunțe la dolar pentru a evita efectele sancțiunilor dictate de americani

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 10 April 2014 02:29

Gazprom Neft dolarBrațul petrolier al companiei de stat a Rusiei, Gazprom, își pregătește consumatorii să încheie contracte în euro mai degrabă decât în dolari, luându-și astfel măsuri în fața posibilei escaladări a sancțiunilor Statelor Unite la adresa Moscovei.

Alexander Dyukov, CEO al Gazprom Neft, le-a spus reporterilor din St. Petersburg că s-a discutat modificarea contractelor cu clienții, astfel încât plățile să se facă în euro. „Practic toți, 95% din consumatorii noștri, și-au confirmat disponibilitatea de a trece la contracte în euro”, a declarat el, potrivit Financial Times.

Discuțiile reflectă temerea în creștere printre companiile rusești mari că vor ajunge curând în bătaia puștii sancțiunilor SUA și europene, care au avut ca țintă până acum persoane bogate și o singură bancă de mărime medie, Bank Rossiya.

Un bancher cu vechime a spus că multe grupuri producătoare de mărfuri, inclusiv Gazprom Neft, au avut discuții cu băncile privind finanțarea în euro mai degrabă decât în dolari. „Fiecare afacere din sectorul de mărfuri vorbește despre ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar mai putea face plăți în dolari, dacă n-ar mai fi posibil să se facă clearing în dolari la New York”, a spus el.

O astfel de schimbare ar putea genera costuri mai mari pentru companii, prin prisma nevoii de a converti valutele și din cauza lichidității scăzute a celorlalte monede naționale, în afară de dolarul american.

Și rubla este luată în considerare

Acțiunile rusești au scăzut luni după ce separatiști proruși din Donețk au spus că vor organiza un refendum pentru ca provincia estică să se alăture Rusiei, imitând acțiunile anterioare care au dus la anexarea Crimeei. Indexul de referință Micex a scăzut cu 2.4%, cu Sberbank în cădere cu 3,7%, iar Gazprom - cu 2,4%.

Sancțiunile SUA – impuse ca răspuns la anexarea Crimeei – interzic efectiv ca anumite companii sau persoane fizice să facă operațiuni în dolari, spun avocați și bancheri.

Andrei Kostin, CEO al băncii de stat VTB, a spus în weekendul trecut că exportatorii ruși ar trebui să ia în considerare plățile în ruble mai degrabă decât în dolari. „La un anumit nivel, aceasta ar fi o garanție că, dacă la un anumit nivel cineva decide să impună sancțiuni de tipul celor din Iran la adresa noastră, am avea un nivel de protecție în fața lor”, a spus el la postul național de televiziune.

Kostin, une dintre figurile cele mai notorii și cu vechime în comunitatea rusă de business, a adăugat că a vorbit cu șefii a trei dintre cei mai mari exportatori ai țării – Gazprom. Rosneft și Rostec - și că aceștia ar fi fost „în principiu pregătiți să facă asta”.

„Este oarecum ciudat că o plată din Kazahstan spre Rusia trece prin New York”, a spus el. Gazprom a transmis că ia în considerare ideea, dar Rosneft a anunțat că „va face plăți în moneda stabilită în contract”.

Toată lumea ar pierde

Norilsk Nickel, cea mai mare companie minieră de nichel și paladium, a declarat pentru FT că discuta denominarea contractelor pe termen lung cu consumatorii chinezi în yuani.

Sancțiunile din Vest au avut până acum un impact minim asupra capacității sectorului de mărfuri de a exporta. Dar există îngrijorări printre unii executivi că eventualele viitoare runde de sancțiuni din partea SUA ar putea ținti sectorul energetic, care reprezintă aproximativ jumătate din încasările la buget ale Moscovei.

Robert McNally, președintele Rapidan Group și fost consilier pe petrol la Casa Albă, a spus că se așteaptă ca următoarea rundă de sancțiuni – dacă ar veni – să lovească în investiții și în producția de petrol și gaze.

„În eventualitatea în care Washingtonul și Vestul sunt incapabile să îl împiedice pe Putin să invadeze sud-estul Ucrainei, vor fi sancțiuni extinde din partea SA care vor atinge companiile energetice americane”, a spus el pentru FT.

„În termeni de investiții occidentale în zone de frontieră promițătoare din Rusia, va fi foarte rău pentru acele companii și foarte rău pentru Rusia. Vor pierde capital și expertiză tehnologică, plus impulsul care a fost deja construit. Va fi chiar distrugător”, a spus el.

Costuri suplimentare

Dyukov, de la Gazprom Neft, a admis că o schimbare de la dolari la euro nu va fi fără costuri pentru companie.

„Nu sunt pregătit să spun că o astfel de trecere se va întâmpla absolut fără durere și fără pierderi”, a afirmat el.

Alexander Kornilov, analist pe petrol și gaze la Alfa Bank în Moscova, a spus că schimbarea, dacă are loc, ar putea afecta câștigurile companiilor rusești.

„Trecerea la ruble ar implica alte costuri de tranzacție nedorite suplimentare pentru cumpărătorii internaționali și asta ar putea submina competitivitatea petrolului și gazelor rusești pe piața globală”, a explicat el.

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 07 April 2014 12:12

159023466Gigantul rus Gazprom va reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Săptămâna trecută Gazprom a anunțat majorarea prețului la gazele furnizate Ucrainei la un nivel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, un preț mult mai ridicat decât cel mediu practicat în relația cu celelalte state europene, de 370 de dolari.

"Chiar dacă prețul este justificat legal, acesta va afecta imaginea Gazprom, va lovi în capitalizarea companiei și, indirect, întreaga piață de capital rusă", a declarat Valery Nesterov, de la Sberbank CIB.

Potrivit Reuters, analiștii consideră că Gazprom ar putea pierde în acest an nu mai puțin de 2 miliarde de dolari, ca urmare a acestei decizii.

În urma ultimelor neânțelegeri cu Ucraina, pe tema plăților sau a prețului practicat, în 2006 și 2009, Rusia a stopat furnizarea de gaz către Europa, unde Gazprom deține o cotă de piață de 30%.

Analiștii consideră că Rusia ar putea apela la aceeași soluție, însă nu pe termen scurt, pentru că în prezent, cererea de gaze în UE este destul de redusă, din cauza iernii mai blânde și a stocurilor în ascensiune.

Aproximativ jumătate din gazul furnizat Europei tranzitează Ucraina, din depozitele existente în vestul țării.

"Ucraina nu va fi capabilă să își umple depozitele de gaz la acest preț. Fără capacitățile de stocare ale Ucrainei, Gazprom nu va putea să-și îndeplinească obligațiile de export asumate în fața partenerilor europeni", a declarat Mikhail Korchemkin de la East European Gas Analysis.

"La acest preț (485 dolari/1000 mc - n.r.), Ucraina va continua să importe gaz și să-și majoreze datoria publică. Acest lucru va continua până autoritățile de la Kiev va apela la o curte de arbitraj sau până când Rusia va decide să oprească furnizarea de gaze către Ucraina", a declarat Valentin Zemlyansky, a fost purtător de cuvânt al companiei de stat importatoare de gaz din Rusia, Naftogaz.

Anul trecut Gazprom a vândut Ucrainei 25,8 miliarde de metri cubi de gaz în valoare de 12 miliarde de dolari, în scădere față de volumul plasat cu un an în urmă, de 33 miliarde mc.

Analistul Sberbank, Valery Nesterov, crede că în acest an volumul de gaze importat de Ucraina va fi și mai redus, opinie împărtășită și de Alexei Kokin, de la Uralsib Capital, care se așteaptă ca Gazprom să piardă 2 miliarde de dolari ca urmare a majorării de preț pentru Ucraina. În opinia sa, Ucraina va importa doar 20 de miliarde de mc de gaze în 2014 și 15 miliarde de mc în 2015.

Analiștii se așteaptă ca această criză să se prelungească până iarna viitoare, anotimp în care Rusia a stopat furnizarea de gaz către Ucraina în cele două crize precedente.

Update: Constanţa Business Center, complex care gazduia și sediul BNR Constanța, executat silit şi cumpărat de GSP

Category: Stiri pline de energie
Creat în Friday, 04 April 2014 00:09

fost Raiffeisen  ConstantaPrecizare BNR:

"Banca Nationala a Romaniei Agentia Constanta, isi desfasoara activitatea in imobilul din Municipiul Constanta, str Traian nr. 51 in baza unui contract de inchiriere, in calitate de locatar.

Referitor la materialul aparut in publicatia online Energy Report la data de 4 aprilie 2014, semnat de domnul Dorin Deac, cu titlul ,Sediu BNR executat silit si cumparat de GSP", va rugam sa luati in considerare precizarea ca sediul Bancii Nationale a Romaniei Ia care se face referire in titlu, nu este in proprietatea Bancii Nationale a Romaniei.

Va rugam pe aceasta cale sa faceti corectarea titlului, pentru ca cititorii publicatiei dumneavoastra sa nu fie indusi in eroare".

 

 

Constanţa Business Center, poate cea mai frumoasă clădire de birouri din Constanţa, în care au avut sediu Raiffeisen, Banca Agricolă şi care în prezent găzduieşte şi sediul sucursalei din Constanţa a Băncii Naţionale a României, a fost scoasă la vânzare prin executare silită la finele anului trecut. Imediat după, Grup Servicii Petroliere Shipyard, deţinută în proporţie de 99,94% de GSP-ul miliardarului român Gabriel Comănescu, una dintre cele mai dinamice companii româneşti de pe plan intern dar şi de pe plan internaţional din ultimii ani, a cumpărat clădirea cu circa 6 milioane de lei, potrivit informaţiilor Energy Report.

Merită să amintim deocamdată că la începutul crizei, clădirea era evaluată la 6,4 milioane de euro (aţi citit bine, euro) şi a trecut din proprietatea Avrig 35 la marele fond de investiţii NEPI pentru ca în cele din urmă să ajungă la firma Constanţa Re Development SRL, iar aceasta să fie executată silit. Un parcurs destul de ciudat pentru o clădire de calitate într-un oraş în care însă, piaţa office e ca inexistentă. Primăria ştie sigur de ce. Şi investitorii imobiliari ştiu de asemenea, laolaltă cu Primăria.

În cadrul licitaţiei de executare silită, firma executată a fost deci “Constanţa Re Development SRL”, proprietara clădirii, iar creditoarea, cea care a încercat recuperarea banilor, New Europe Property (BVI) Limited.

Pentru că firma datornică nu şi-a plătit datoriile către creditoare, aceasta din urmă a cerut executarea silită a cladirii sediu de bancă (cu structură -2+S+D+P+2E+NT) situată aproape de Tribunalul Constanţa, pe strada Traian.

Chilipir

Dacă e să facem un scurt istoric al clădirii, amintim că NEPI a preluat în anul 2008 nu mai puţin de 18 proprietăţi de la grupul Avrig 35 cu 46,3 milioane de euro. Printre acestea s-a aflat şi Constanţa Business Center. Apoi, prin anul 2010, marele fond sud-african a decis să înapoieze clădirea, având prin contract această opţiune, după o perioadă.

Clădirea din Constanţa era evaluată atunci la 6,4 milioane de euro. Preţul de exercitare al opţiunii a fost de 5,8 milioane de euro şi acesta a rămas şi preţul contabil în momentul deciziei de reîntoarcere al clădirii la Avrig. În cele din urmă, clădirea a ajuns, cum spuneam, la vehiculul “Constanţa Re Development”, o firmă din Bucureşti despre care nu se ştiu prea multe în piaţă decât că se ocupă, fără prea mult talent se pare, de tranzacţii şi dezvoltare în real estate.

Cât despre clădire, aceasta a fost construită în anul 1997, are o suprafaţă închiriabilă de circa 6.800 mp, 60 de locuri de parcare, centrală termică proprie, generator de rezervă (cum îi stă bine oricărei clădiri care a găzduit bănci), sisteme de alarmă şi multe alte asemeni facilităţi moderne.

În plus, la etajele -1, -2 este şi o parte de hotel (cândva, când era Banca Agricolă, era destinat protocolului). Pe viitor, probabil acolo vor fi cazaţi cei de la Gazprom sau alte nume mari cu care miliardarul Comănescu are contracte.

Grup Servicii Petroliere, pe scurt

Pentru a da seama de renumele internaţional al companiei româneşti, la capitolul contracte cu giganţi internaţionali din ultimii ani e destul să le amintim doar pe cele semnate cu Gazprom, OMV Petrom sau Petroceltic. La acestea însă, miliardarul român se pregăteşte să adauge altele noi.

Printre investiţiile mai recente ale Grup Servicii Petroliere amintim aici că luna trecută a inaugurat a şaptea platformă de foraj maritim, în urma unei investiţii totale de 44 milioane de dolari.

Înainte de a participa la licitaţia de mai sus, Grup Servicii Petroliere a stabilit limita maximă la care este dispus să cumpere clădirea: 6 milioane de lei. Preţul de pornire al licitaţiei a fost de 5,785 milioane lei.

Rămâne de văzut dacă sucursala din Constanţa a Băncii Naţionale a României va mai ocupa în continuare respectivul sediu.

 

Cum vrea Rusia să reducă dependența energetică de Ucraina a peninsulei Crimeea

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 03 April 2014 10:10

Crimeea alimentare utilitatiRusia intenționează să construiască o conductă submarină de gaze spre Crimeea, precum și trei centrale electrice pe peninsula din Marea Neagră, după separarea acesteia de Ucraina și anexarea ei la statul rus.

Cele trei centrale electrice ar putea avea o putere instalată totală de 1.320 MW și ar putea costa în total 2,9 miliarde de dolari (100 de miliarde de ruble), a declarat ministrul Energiei de la Moscova, Alexander Novak, pentru ziarul rus de business Komersant, preluat de Reuters.

Conducta de gaze naturale, a cărei construire ar putea costa până la 6 miliarde de ruble (174 de milioane de dolari), ar avea o capacitate de transport de până la 2 miliarde de metri cubi pe an, a adăugat ministrul.

Novak a mai spus că Gazprom, compania rusă de stat producătoare de gaze, ar acoperi toate costurile pentru construcția conductei spre Crimeea, care a fost anexată la Rusia. Gazprom va participa de asemenea la o licitație pentru privatizarea companiei locale de energie, Chernomorneftegaz, a spus el.

Un alt cotidian rus de business, Vedomosti, a citat un oficial anonim al Ministerului Energiei, care a spus că Gazprom ar putea construi o conductă de 400 de kilometri din orașul sudic al Rusiei Krasnodar până la Sevastopol, principalul oraș al Crimeei, conductă cu o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

Potrivit Vedomosti, o altă opțiune luată în calcul de Rusia pentru a furniza energie spre Crimeea ar fi construirea unei conducte care să plece din orașul Anapa din sudul Rusiei, proiect care ar costa aproximativ 200 – 300 de milioane de dolari.

Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, recent, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Gazprom va scumpi cu 60% gazul furnizat Ucrainei; Kiev-ul va transfera costul populației, care va plăti gaze mai scumpe cu 200% în 2017

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 01 April 2014 11:44

176083723Gazprom a anunțat marți majorarea cu 43,5% pe termen scurt a gazului furnizat Ucrainei, compania de stat ucraineană Naftogaz urmând a achita pe trimestrul al doilea un preț de 385,5 dolari pe mia de metri cubi, preț cu 18,5 dolari peste media prețurilor percepute de Gazprom în Europa.

Mișcarea a fost anticipată de guvernul ucrainean care a anunțat, prin vocea premierul Iatseniuk, majorarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici cu 40% de la 1 aprilie și implementarea unui calendar menit a majora prețul acestuia cu 100% în următorii 2 ani și cu 200% până în 2017.

Motivația companiei ruse a fost neplata de către Naftogas a arieratelor de aproximativ 1,7 miliarde de dolari înregistrate de aceasta.

Discount-ul de 33% anulat

"Potrivit prevederilor contractuale, prețul pentru gazul furnizat Ucrainei în cel de-al doilea trimestru al anului 2014 va fi de 385,50 dolarii", a declarat CEO-ul Gazprom Alexei Miller, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Miller susține că Gazprom nu mai poate aplica discount-ul de 33% oferit Ucrainei în urma acordului semnat de președintele rus Vladimir Putin și de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici.

"Discount-ul din decembrie nu mai poate fi aplicat", a declara Miller ziariștilor, precizând că Ucraina datorează Gazprom 1,7 miliarde de dolari pentru gazul furnizat în anii trecuți.

485,5 dolari mia de metri cubi - viitorul preț

Iar aceasta este doar prima etapă a majorării prețului gazului furnizat Ucrainei, odată anulat în mod oficial acordul, Naftogaz urmând a achita numai puțin de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu 115,5 dolari peste media prețurilor practicate de Gazprom în Europa. Viitoarea creștere de preț echivalează cu o majorare cu aproape 60% a prețului gazului vândut Ucrainei.

Potrivit acordului din decembrie, Gazprom ar fi trebuit să vândă gaz Ucrainei la un preț preferențial de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, o scădere considerabilă de la valoarea de 400 de dolari cât era înregistrată în momentul semnării documentelor.

Germania, îngrijorată de tranzacția dintre BASF și Gazprom, prin care rușii preiau în totalitate stocarea și distribuția de gaze

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 March 2014 10:16

BASF_gazpromPoliticienii germani au pus tunurile pe tranzacția dintre BASF și Gazprom, prin care mai multe state, inclusiv România, ar urma să importe gaze direct de la compania rusă și nu prin intermediari.

La finalul anului trecut, concernul rus Gazprom şi cel german BASF au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie.

România ar trebui să importe gaze direct de la ruși

Începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi trebuit să importe gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, ar urma să devină, prin tranzacția dintre BASF și Gazprom de la sfârșitul anului trecut, proprietatea 100% a rușilor.

Ecologiștii au uitat de rolul jucat în accentuarea dependenței energetice față de Rusia

Atunci când a fost anunțat pentru prima dată potențialul deal dintre cele două companii, la finalul anului 2012, potrivit Financial Times, nu au fost exprimate îngrijorări,, Gazprom fiind cel mai mare furnizor străin de energie și un important investitor în domeniul energetic din Germania.

Criza ucraineană a schimbat însă discursurile politicienilor germani. Partidul ecologist, de opoziție, a solicitat în această săptămână guvernului german să blocheze tranzacția dintre cei doi giganți. “Din fericire, nu este încă prea târziu. Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu accentuarea dependenței noastre de Gazprom într-o vreme în care Vladimir Putin a îmbrățișat naționalismul și folosește politica externă pentru a-și îndeplini scopurile urmărite pe plan intern", a declarat Marieluise Beck, uitând probabil de rolul pe care verzii l-au jucat de-a lungul timpului în descurajarea unor proiecte menite tocmai a diminua dependența Europei de gazele rusești.

Și șeful comisiei pentru politică externă a Bundestagului, Norbert Röttgen, membru important al partidului condus de cancelarul Angela Merkel, a pus la îndoială oportunitatea tranzacției.

"Acesta nu este răspunsul corect la această criză, dimpotrivă chiar, accentuează dependența noastră față de Rusia", a declarat acesta pentru FT.

Guvernul german susține acordul BASF-Gazprom

Chiar și în aceste circumstanțe, pus în fața crizei ucrainene și a presiunilor interne, guvernul german refuză să utilizeze drepturile sale legale în vederea reconsiderării acordului dintre BASF și Gazprom. Ministerul economiei amintește că Gazprom operează de mult timp în Germania. "Ministerul economiei nu crede că acest schimb de active reprezintă vreun pericol asupra alimentării cu gaze. Germania rămâne deschisă în fața investițiilor străine".

În ultimele două decenii, Germania, dar și alte state europene, au încurajat investițiile Gazprom în infrastructura necesară asigurării alimentării cu gaze pe termen lung. Gazprom, la rândul său, și-a intensificat prezența, în special pe piața germană.

Gazprom, influență psihologică și nu politică

Numirea fostului cancelar Gerhard Schroder la conducerea Nordstream, gazoductul din Marea Nordului, menit a asigura furnizarea de gaze direct către Germania, a fost calificată drept o încercare de intervenție directă în spațiul politic germană.

Potrivit lui Norbert Röttgen, chiar dacă Gazprom nu are o influență politică directă în Germania, are o prezență psihologică din cauza îngrijorărilor privind securitatea energetică a Germaniei, care depinde de Rusia".

Complexitatea acordului va ridica mari probleme Uniunii Europene, în cazul în care aceasta va impune noi sancțiuni, în special în domeniul energetic, Rusiei.

 

Primul cost al "ajutorului" FMI acordat Ucrainei: prețul la gaze majorat cu 50% de la 1 mai

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 March 2014 09:00

Ukraine-FMI-400x266Implicarea Fondului Monetar Internațional (FMI) în Ucraina, stat care are un deficit de finanțare de peste 30 de miliarde de dolari, debutează în trombă.

Pentru a putea beneficia de "serviciile" Fondului, de la care speră să obțină o finanțare de 15-20 de miliarde de dolari, noul guvern de la Kiev a fost nevoit să anunțe majorarea cu mai mult de 50% de la 1 mai a prețului gazelor naturale aplicat clienților casnici. În plus, aceasta este doar prima etapă a majorării prețului la gaze, guvernul ucrainean urmând a anunța un calendar fix de majorare care se va întinde până în 2018.

Măsura va afecta mai mult ca sigur fragila popularitate a guvernului interimar condus de Arseny Yatseniuk, însă este menită să satisfacă solicitările FMI, susține Reuters.

Calendar fix de majorare a prețurilor pe următorii 5 ani 

Miercuri, oficialii FMI se aflau pe ultima sută de metri în redactarea unui program de ajutorare a Ucrainei, care a traversat mai multe luni de instabilitate și conflicte politice.

Consumatorii casnici și non-casnici din Ucraina au beneficiat de mai multe decenii de gaze darnic subvenționate de guvernul de la Kiev.

"Ieri, Guvernul a decis majorarea tarifelor. Va exista un calendar de majorare care se va întinde până în 2018. În cazul populației, majorarea va fi de peste 50% începând cu 1 mai. În ceea ce privește companiile de utilități, majorarea va fi de 40%, începând cu 1 iulie 2014", a declarat Yuri Kolbushkin, director la Naftogaz.

Pierderile Naftogas estimate pentru 2014: 8 miliarde $

Naftogaz este cea mai mare companie de stat din Ucraina și ocupă un loc unic în peisajul economic ucrainean ca urmare a volumului mare de importuri de gaze și petrol pe care compania le efectuează din Rusia.

Însă veniturile Naftogas sunt afectate de sistemul învechit de subvenții, moștenit de Kiev de la fostul sistem sovietic, iar FMI a făcut presiuni de mai mulți ani asupra guvernului ucrainean în vederea reformării sistemului care face ca Naftogas să înregistreze an de an deficite din ce în ce mai ridicate. Compania vinde gaze naturale sub prețul pentru care în plătește celor de la Gazprom pentru importul acestora. 

Chiar și după majorarea cu 50% a prețului la gaze, Naftogaz va înregistra în acest an un deficit de 8 miliarde de dolari, susțin oficialii companiei.

 

România va importa gaze direct de la Gazprom, Wintershall renunțând la tranzacționarea gazelor în favoarea producerii de hidrocarburi împreună cu BP

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 14 March 2014 07:16

basf gazpromWintershall AG, unitatea de petrol și gaze a gigantul petrochimic german BASF, a renunțat în totalitate la activitatea de intermediere, tranzacționare și stocare a gazelor, inclusiv către România, în favoarea Gazprom, și a semnat un acord cu BP în vederea producerii de hidrocarburi în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, va importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit de la sfârșitul anului trecut proprietatea 100% a Gazprom.

România nu poate exporta prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Potrivit Economica.net, deși teoretic, România ar putea exporta o mare cantitate de gaze către sudul Europei, practic, nu poate, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine. Nicio altă firmă nu poate exporta gaze pe cele trei conducte până cel mai devreme peste doi ani.

„Pe tranzit 1 (conducta 1) avem contract exclusiv de rezervare de capacitate cu Bulgargaz, până la sfârșitul lui 2016, pe tranzit 2, cu Gazprom, până la sfârșitul lui 2015, iar, pe tranzit 3, tot cu Gazprom, până la sfârșiul lui 2023. Cu bulgarii negociem să permită şi accesul altor companii la conductă, cu rușii nu se poate rezolva nimic. Refuză oricare alt acces, e dreptul lor”, arată Văduva.

Contractele de rezervare de capacitate au fost negociate înainte de intrarea României în UE. În 2011, România, la presiunile UE ce amenința cu infrigement dacă nu deschidem livrările de gaze de pe cele trei conducte şi altor firme, anunța că va denunța înțelegerile cu rușii și că va organiza noi licitații pe rezervare de capacitate. Potrivit directorului Transgaz, denunțarea contractelor cu rușii ar fi produs pagube foarte mari României şi, în plus, rușii plătesc o sumă „importantă” pentru tranzit, cuantumul acesteia constituind secret comercial.

Gazprom a preluat de la Wintershall în totalitate activitatea de comercializare a gazelor în Europa

La finalul anului trecut, concernul rus Gazprom şi cel german Basf au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie.

Wintershall se concentrează exclusiv pe producerea de hidrocarburi

Ieri, potrivit Wall Street Journal, CEO-ul Wintershall, Rainer Seele, a anunțat semnarea unui parteneriat cu BP, prin care Unitatea de petrol și gaze a BASF va produce petrol și gaze în Orientul Mijlociu, alături de gigantul britanic. Parteneriatul se va concentra atât pe proiectele BP existente, cât și pe descoperirea unor noi zăcăminte în regiuen.

Seele a refuzat sa ofere mai multe detalii, însă a precizat că acestea vor fi făcute publice de către cele două companii în cursul acestui an.

Acordul semnat cu BP arată că Wintershall nu se teme de instabilitatea politică din respectiva regiune extrem de bogată în hidrocarburi, care a descurajat mulți investitori și a perturbat în mod repetat, producția de energie și a exporturile. Producția de petrol și gaze Wintershall în Libia, țară aflată în plin răzbi civil, a fost oprită din iulie 2013, ca urmare a grevelor de la terminalele de export.

Acordul semnat cu BP este cel de-al doilea acord semnat în acest an în ceea ce privește activitatea Wintershall în regiune, după cel semnat cu Mubadala Petroleum din Abu Dhabi.

Wintershall a declarat că își va crește considerabil activitatea în regiune, în pofida tulburărilor politice de acolo. Orientul Mijlociu și Africa de Nord vor completa harta piețelor principale pe care activează compania, Marea Nordului și Rusia.

 

Președintele Parlamentului din Crimeea vrea să dea zăcămintele și producția de petrol și gaze pe mâinile Gazprom

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 March 2014 15:47

Rusia și gigantul energetic de stat Gazprom ar trebui să controleze producția de petrol și gaze naturale din Crimeea, a declarat Vladimir Konstantinov, președintele Parlamentului Republicii autonome Crimeea.

Parlamentul Crimeei este inițiatorul referendumului de duminică, prin care cetățenii republicii autonome ar trebui să se pronunțe în legătură cu alipirea acesteia la Rusia. De altfel, Kiev-ul a amenințat cu deja cu dizolvarea Parlamentului din Crimeea, iar Parchetul i-a atenționat pe reprezentanții puterii executive din Crimeea să nu participe la referendumul "anticonstituțional", în caz contrar fiind pasibili de deschiderea unor anchete penale.

Liderul legislativului din republica autonomă a declarat, potrivit International Business Times, că, în prezent autoritățile din Crimeea protejează activele industriei de petrol din regiune.

"Rusia și Gazprom ar trebui să se ocupe de producția de petrol și gaze în regiune. (Producția - n.r.) nu e problema noastră", a declarat Konstantinov pentru agenția de știri Ria Novosti, adăugând însă că "acestea sunt câmpuri noastre petroliere și ne vom lupta (cu Ucraina, probabil - n.r.) pentru ele".

Perspectivele de explorare ale Exxon, ENI, Shell și OMV Petrom ar putea fi compromise

În urmă cu o zi, Bloomberg publica o analiză în care susținea că referendumul care urmează a fi organizat de autoritățile din Crimeea pe tema aderării republicii autonome la Federația Rusă Rusia ar putea pune în pericol perspectivele Exxon Mobil Corp (XOM) și Eni SpA. (ENI) de a fora în Marea Neagră după gaze naturale și petrol. 

Și cea mai mare companie românească, OMV Petrom are intereseze în Ucraina. OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorțiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenția de a încheia un acord de împărţire a producției pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

Consorțiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

Acordul pentru explorarea blocului Skifska a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky și reprezentanți ai Exxon, Shell și Petrom, în prezența președintelui Viktor Ianukovici, anunța în septembrie anul trecut președinția ucraineană.

Proiectul are un potențial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

Cine va deține drepturile în urma referendumului?

În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licențe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

"Exxon și Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicția asupra regiunii", comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

Andrew Swiger, senior vicepresident la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obțină licențe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce privește disputa din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licențelor offshore ale companiei.

GSP, la a 7-a platformă. Petrom, câştigător, Eximbank, investitor

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 07 March 2014 19:44

GSP UranusPlanul de extindere al marii companii româneşti Grup Servicii Petroliere, care e deja recunoscută internaţional prin contracte precum cele cu Gazprom, OMV Petrom sau Petroceltic, a ajuns la a şaptea platformă de foraj maritim, cu platforma Uranus, inaugurată vineri. Aceasta va fora pentru Petrom, în Marea Neagră, la nici doi ani după ce platforma Prometeu a GSP (şi fostă a Petrom), semna tot cu Petrom.

“Când am început re-certificarea, platforma era în staţionare de doi ani. Va fi utilizată doar în Marea Neagră pentru că este foarte mare şi ar fi greu şi costisitor să o transportăm iar prin Strâmtoarea Bosfor, ar trebui iar să-i tăiem şi apoi să-i sudăm la loc picioarele ', a declarat omul de afaceri Gabriel Comănescu, cel care controlează GSP.

Platforma de foraj a fost preluată de o echipă a GSP Shipyard în şantierul Lamjana din Croaţia. Prima etapă de proiect s-a desfăşurat în Croaţia şi a cuprins lucrări de pregătire pentru transport. În aceasta etapă s-au efectuat operaţiunile de scurtare a picioarelor platformei de la 135 la 105 metri pentru ca sub-traversarea podurilor din strâmtoarea Bosfor să se facă în condiţii de siguranţă a traficului.

Platforma de foraj maritim GSP Uranus este o platformă autoridicatoare cu trei picioare, de tip Marathon Le Tourneau clasa 116-C, capabilă să opereze în ape cu adâncimi de 100 m. Poate să atingă adâncimea maximă de foraj de 9.000 m. Platforma a fost construită în şantierul naval MLT Singapore şi a fost dată în exploatare în 1 ianuarie 1980.

Grup Servicii Petroliere are acum cinci platforme cu patru picioare şi două platforme cu trei picioare.

Implicarea EximBank în acest parteneriat a constat în acordarea unei finanţări de aproape 30 milioane de dolari, destinate achiziţionării şi modernizării platformei, din investiţia totală de 44 milioane de dolari.

”Avem parteneriate strategice cu Grup Servicii Petroliere de circa patru ani. Parteneriatul pe care îl avem este unul extrem de important pentru EximBank şi suntem încântaţi că am reuşit să fim din nou parte a unui amplu proiect care va susţine planurile de dezvoltare ale uneia dintre cele mai importante companii româneşti”, a spus Traian Halalai, preşedintele EximBank.

 

Ce vânzări au benzinăriile Gazprom în România? Ruşii mai deschid două staţii în luna martie şi încă 13 până în decembrie

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 04 March 2014 19:48

benzinarii GazpromAnul trecut, în benzinăriile sub brandul Gazprom s-au vândut produse petroliere de circa 12,5 milioane de euro, reiese dintr-un raport NIS, consultat de Energy Report. Dacă ţinem cont de faptul că în vară, reţeaua ajunsese la 12 benzinării, iar în noiembrie la 13, rezultă o medie de vânzări de peste un milion de euro pe benzinărie, cu anumite diferenţe în funcţie de mărimea staţiei, vad comercial şi alţi asemenea factori.

“În acest ritm, am putea ajunge la break-even la finalul anului, după toate investiţiile făcute, dacă ajungem la 30 de benzinării până la finele lui 2013, aşa cum ne propunem. Ştiu din experienţă, cam pe la 30 de benzinării se poate ajunge la break-even”, a declarat Ileana Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România, care în trecut a fost şi director la Shell România.

Câte tone vinde însă, în medie, o benzinărie Gazprom? Cifra de afaceri şi profiturile din benzinării depind de volumul vândut dar şi de cotaţiile petrolului, de accize şi alţi factori.  Directorul executiv susţine că după vânzări medii de şase tone de benzină pe zi pe staţie s-ar putea ajunge în acest an la 25 de milioane de euro, cifră de afaceri. Reamintim însă că nu toate benzinăriile beneficiază de aceleaşi vânzări, de acelaşi vad comercial etc

În prezent, NIS Petrol România a ajuns la 15 benzinării Gazprom, încă două urmând a fi deschise în această lună la Timişoara şi Oradea.

Până acum, Gazprom a şi cumpărat benzinării dar a şi ridicat de la zero (când a cumpărat doar terenul). Compania are în vizor însă şi achiziţii, în continuare.

“Am informat toate companiile de pe piaţă că suntem interesaţi de achiziţia de staţii, bineînţeles, după un proces de due diligence vedem care oferte sunt cele mai interesante. Zona din vestul României este prioritară, fiind în apropierea rafinăriei noastre din Pancevo, Serbia, dar vrem să devenim un jucător naţional, astfel că nu putem ignora nicio parte a ţării”, a declarat Ileana Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Cât despre achiziţia de benzinării de la Petrom, despre care s-a tot zvonit în ultima perioadă, directorul executiv citat a spus că dacă OMV Petrom va dori să-şi reorganizeze portofoliul, pot fi un potenţial client al benzinăriilor acestora, existând deja discuţii în acest sens.

Achiziţiile de benzinării şi apoi rebranduirea lor cu Gazprom a început în vara anului 2012. Atunci au fost cumpărate benzinăriile Petroliv, din Miercurea Sibiului (18 iunie 2012), benzinăria Alpha (5 iulie 2012), benzinăria XXL Oil de pe Calea Radnei din Arad (31 iulie 2012), benzinăria din Veştem din Sibiu operată de D&C Oil şi cumpărată tot în 31 iulie 2012 şi benzinăria din Sibiu de pe strada Ştefan cel Mare operată de Eso Oil şi cumpărată de asemenea în 31 iulie 2012.

Cele 15 benzinării deja operaţionale sunt în (vezi foto) în Arad, Oradea, Timişoara, Sibiu, pe autostrada A1, pe E85 la Căldăruşanca şi la Clinceni, pe centura Capitalei.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezentă pe aceste sectoare şi în Romania. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

Benzina Gazprom locală începe să fie adusă din Serbia. Perspective posibile: cumpărarea unei rafinării româneşti şi reabilitarea vechii conducte Pancevo – Timişoara

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:51

GazpromDeocamdată, peste 90% din benzina de la cele 15 staţii Gazprom din România este cumpărată de pe plan local. De curând însă, la benzinăriile Gazprom din partea de vest a ţării a început să fie adus carburant de la rafinăria sârbească din Pancevo, la care se lucrează la majorarea capacităţii de la 3 milioane de tone anual cât e în prezent la 4,5 milioane de tone, a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reţeaua benzinăriilor sub brandul Gazprom este însă în continuă expansiune, ruşii îşi propun ca în următorii ani să ajungă la 10% cotă de piaţă în România. “Aducem benzina cu cisternele iar de la distanţe mai mari de 100 de kilometri e deja destul de costisitor”, a declarat Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Or, unul din lucrurile care trebuie urmărite în cazul benzinăriilor este ca distanţa până la rafinărie să nu fie prea mare. “Este de altfel unul dintre motivele, nu singurul, dar unul dintre motivele pentru care portofoliul de benzinării al OMV Petrom din Austria şi România este poate mai important decât portofoliul din alte ţări al grupului austriac, pentru că benzinăriile sunt aproape de rafinării”, consideră Sorina Bălţatu.

Directorii citaţi au reiterat planul companiei ca staţiile de carburant sub marca Gazprom să se extindă în toată ţara în următorii ani şi nu cu precădere în partea de vest, mai aproape de rafinăriile sârbeşti. Folosindu-ne tot de spusele acestora, presupunem că ar fi eficient să aibă şi o rafinărie locală, în curând. Deocamdată însă, planurile în acest sens nu par făcute. Sau nu pot fi făcute… publice. “Deocamdată nu ne interesează vreo rafinărie locală, nu ne interesează nici Arpechim şi nici Oltchim”, a declarat Vadim Smirnov, precizând că reţeaua de benzinării e încă la început şi că e mult prea devreme pentru a se vorbi despre aşa ceva.

Nici în partea de vest a ţării lucrurile nu sunt încă aranjate optim în privinţa alimentării de la rafinării. “Benzina în Serbia e mai ieftină decât în România. Dar deocamdată e complicat şi transportul de acolo, cisternele stau două zile în vamă, mai vin şi taxe”, a declarat directorul executiv.

Printre variantele de transport din Serbia mai sunt cu barjele, cu trenul sau prin conducte. “Există şi posibilitatea să reabilităm vechea conductă existentă Pancevo – Timişoara, care ajunge la Solventul”, a declarat director general NIS Petrol România.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezenta pe aceste sectoare si in Romania, in vest. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

 

Gazprom: Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea avea de suferit. Prețul pentru Ucraina va fi majorat

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:43

Putin Ucraina gazeAprovizionarea cu gaze naturale a Europei ar putea avea de suferit ca urmare a agravării tensiunilor politice din Ucraina și a condițiilor economice inadecvate, iar prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom, a anunțat monopolul energetic gigant al Rusiei.

"Escaladarea tensiunilor politice din Ucraina, agravate de condițiile economice inadecvate, ar putea cauza disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a minimiza riscurile cu care se confruntă exporturile noastre", se arată într-un document Gazprom, citat de agenția ITAR-TASS.

"Vom continua să investim în alte proiecte orientate spre export, cum ar fi gazoductul South Stream, și ne vom majora capacitatea de producție și export pe segmentul gazelor naturale lichefiate. De asemenea, ne vom spori accesul la capacități de înmagazinare de gaze din Europa", a declarat directorul financiar al Gazprom, Andrei Kruglov.

Acesta a adăugat că, deocamdată, aprovizionarea de către Gazprom a Ucrainei continuă potrivit programului stabilit, cu toate că ucrainenii nu și-au plătit datoriile restante față de compania rusă.

La loc comanda cu ieftinirea

Pe de altă parte, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a declarat că prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom.

În decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi. În schimb, luni, într-o apariție televizată, Putin a subliniat faptul că Ucraina nu și-a plătit datoriile către Gazprom.

"Nu și-au plătit datoriile, care se ridică în prezent la 1,5 miliarde de dolari, iar dacă nu vor plăti nici livrările de gaze din februrie, suma va urca la 2 miliarde de dolari. Dacă nu plătesc, vom reveni la prețurile anterioare. E perfect logic din punct de vedere comercial. Nu are nici o legătură cu situația politică din Ucraina. Pur și simplu nu și-au îndeplinit obligațiile, astfel încât e normal să acționăm așa", a declarat Putin.

Potrivit lui Alexei Miller, Ucraina a informat Gazprom, luni, că nu va putea să plătească integral gazele livrate de ruși în februarie.

Riscă tot mai mare de restructurare a datoriilor

"În aceste condiții, în care Ucraina nu își îndeplinește obligațiile și nu respectă termenii acordului de reducere a prețului de livrare al gazelor, Gazprom a decis să nu mai acorde respectivul discount începând cu luna viitoare", a spus Miller, la o întâlnire de marți cu președintele Rusiei, Dmitri Medvedev.

Revenirea la prețul de 400 de dolari/mia de metri cubi va pune și mai multă presiune pe finanțele publice ale Ucrainei, mulți analiști fiind de părere că guvernul de la Kiev va solicita deținătorilor de titluri de stat ucrainene o restructurare a datoriilor.

"Rău-platnicii trebuie să înțeleagă că, dacă nu achită bunurile care le-au fost furnizate, vor suporta consecințe negative și nu vor mai beneficia de condițiile favorabile care le-au fost acordate anterior", a conchis președintele Rusiei.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Cine depinde cel mai mult de Rusia

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Statul UE cu cele mai mari importuri din Rusia este Germania (28,8 miliarde euro, 19% din importurile UE din Rusia), urmată de Olanda (22,4 miliarde euro, 14%), Italia (14,9 miliarde euro, 10%) și Polonia (13,9 miliarde euro, 9%).

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

În 2013, România a plătit pe gazele importate de la ruși 476 de milioane de dolari, față de 953 de milioane de dolari în 2012, adică de 2 ori mai puțin.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Americanii descoperă un principiu enunțat în urmă cu 2 secole: Când bunurile nu trec granițele, soldații o vor face!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 04 March 2014 12:22

free-trade"Când bunurile nu trec granițele, soldații o vor face", este un principiu atribuit mai mult sau mai puțin legitim economistului francez Frederic Bastiat.

Actuala criză din Ucraina este în principal rezultatul ignorării de către politicienii și tehnocrații care guvernează lumea modernă a acestui principiu.

Dependența Europei occidentale de gazul rusesc are două principale explicații: politicile energetice colectiviste ale UE și protecționismul economic al SUA.

Prima explicație ține de politicile energetice, naționale și comunitare, inepte, promovate de Bruxelles și de principalele cancelarii europene. În ambiția sa nemăsurată de a deveni liderul global al luptei împotriva încălzirii globale (mai nou împotriva schimbărilor climatice, după ce în ultimele decenii "încălzirea globală" nu mai e atât de incontestabilă), UE a pariat toate resursele ei pe energia regenerabilă, aruncând la gunoi energia nucleară sau potențialul exploatării gazelor neconvenționale.

Washingtonul - campion mondial la retorică, repetent la practică

Cea de-a doua explicație este extrem de incomodă pentru SUA, apărătorul și promotorul globalizării și liberalizării. Statele Unite sunt unul dintre cele mai protecționiste state în ceea ce privește producția sa energetică. Dacă Rusia a impus un monopol la export, Gazprom fiind singura companie exportatoare de gaze (mai nou a liberalizat exportul, însă numai în ceea ce privește gazul natural lichefiat, nu și cel prin conducte, care este în continuare monopolul Gazprom), SUA are în continuare restricții draconice impuse exportului de produse petroliere. Care ar fi fost raportul de forțe în Europa dacă exportul de produse energetice din SUA ar fi fost liberalizat nu poate ști nimeni, însă în mod sigur Gazprom nu ar mai fi fost responsabil pentru alimentarea cu o treime din gazul consumat în UE.

Protecționismul afectează și producătorii americani

Restricțiile la export au afectat nu numai consumatorii europeni, ci și companiile americane. Prețul intern al gazului în SUA (cu excepția ultimei ierni extrem de dure) a scăzut la un nivel sun costul de producție, cel puțin în cazul gazelor de șist.

Însă nu considerațiile economice sunt cele care îi impresionează pe politicienii și tehnocrații americani, ci cele politico-militare.

Intervenția Rusiei în Crimeea se pare că va fi elementul hotărâtor în relaxarea restricțiilor la exportul de gaze din SUA, susține Bloomberg.

Liberalizarea exportului din SUA ar diminua dependența de Rusia

O eventuală liberalizare a exportului de produse energetice din SUA ar slăbi capacitatea Rusiei de a folosi energia ca o armă.

"Acesta este element geopolitic care ar fi putut fi utilizat dacă nu ar fi existat restricțiile protecționiste impuse de guvernul federal", a declarat Christopher Guith, vicepresedinte pentru politici publice al Institutului pentru Energia Secolului 21, de pe lângă Camera de Comerț americană.

Chiar dacă Rusia nu a amenințat să întrerupă aprovizionarea cu gaze a UE, iar analiștii consideră ca ar fi o prostie să renunțe la veniturile rezultate din aceste vânzări, producătorii americani văd criza ca un alt motiv pentru accelerarea procesului de relaxare a acordării permiselor pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL).

Tehno-Birocrația distruge economia: 6 cereri de export aprobate în 4 ani!

Companiile americane au nevoie de permisiunea Departamentului de Energie al SUA pentru a exporta gaze naturale lichefiate în țările care nu dispun de un acord de liber schimb cu SUA, cum ar fi cele din Uniunea Europeană. Orice facilitate de export mai trebuie să primească și un acord de mediu și de siguranță de la Comisia Federală de Reglementare în domeniul Energiei.

Pe masa Departamentului de Energie al SUA se află cel puțin 24 de cereri de aprobare a exportului de GNL, printre care cele ale Cheniere Energy Inc (GNL) și Kinder Morgan Inc (KMI), iar în ultimii 4 ani a aprobat numai 6 astfel de cereri!

“Gazul natural american poate ameliora vulnerabilitatea Europei la constrângerile venite pe partea de ofertă. Credem și sperăm că volumele abundente de gaz natural din USA vor putea trece granițele către prietenii noștri din Europa, pentru a le reduce vulnerabiliattea", susține Dan Whitten, purtător de cuvânt al Natural Gas Alliance, a Washington-based industry group, said in an e-mail.

Protecționismul american lasă Europa la mila lui Putin

Administrația Obama negociază de mai mult timp un acord de liber schimb cu UE, însă negocierile se află la un nivel incipient, iar Bloomberg nu se așteaptă ca ele să se încheie până la finalul lui 2015. SUA nu are acorduri de liber schimb nici cu Ucraina și nici cu Rusia.

"Procesul de aprobare a exportului de GNL este de natură să-i lase inutil pe aliații noștri la mila lui Vladimir Putin. Acum este momentul să trimitem un semnal aliații noștri la nivel global, asigurându-i că GNL-ul american va deveni o alternativă disponibilă și viabilă pentru nevoile lor energetice", a declarat republicanul Fred Upton, președinte al Comisiei de Energie și Comerț al Camerei Reprezentanților.

Tehno-Birocrația distruge economia: Un singur terminal din 6 a primit acordul de mediu!!!

Chiar dacă Departamentul de Energie ar aproba cele 24 cereri de export de gaze aflate pe masa sa, combustibilul nu va ajunge prea curând pe piață. Terminalele propuse pentru export, care ar urma să coste miliarde de dolari, trebuie să treacă, de asemenea, de analiza de mediu și de siguranță a Comisiei Federale de Reglementare în domeniul Energiei.

Comisia a aprobat doar unul dintre cele șase proiectele de export a GNL care au primit aprobare din partea Departamentul de Energie din 2010: terminalul Sabine Pass al celor de la Cheniere, din Louisiana, care însă nu va fi operațional cel puțin până la sfârșitul anului 2015.

Importuri japoneze

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia, .

În condițiile în care exporturile de produse energetice ale UE în Rusia s-au ridicat la doar 891 milioane euro în intervalul menționat din 2013, deficitul comercial pe energie al statelor europene în raport cu Moscova s-a ridicat la 120,88 miliarde euro

Gazprom furnizează o treime din gazul necesar UE, iar Rosneft vine aproximativ o treime din producția de 4,2 milioane de barili/zi către UE.

În cazul în care livrările de gaze rusești către Ucraina ar fi perturbate, cumpărătorii europeni ar fi obligați să concureze cu clienții din Asia pe piața spot de GNL.

Japonia, care a importat cantități record de GNL după dezastrul nuclear de la Fukushima, a plătit în decembrie o medie de 16,49 dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) pentru GNL-ul transportat din Qatar, cel mai mare exportator mondial de combustibil, iar Marea Britanie a plătit 10,48 dolari per mmBTU în aceeași perioadă.

Criza ucraineană. Acțiunile Gazprom, în scădere cu 10,9% în primele ore de tranzacționare ale bursei moscovite

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 03 March 2014 11:08

Gazprom cel mai valoros brand rusescCriza ruso-ucraineană nu a rămas fără rezultat pe piața bursieră rusă. Amenințarea Gazprom privind anularea reducerii de o treime a prețului gazelor furnizate Ucrainei, în absența plății arieratelor de peste 1,5 miliarde de dolari ale Naftogaz și posibilitatea blocării exportului de gaze către UE au coborât nivelul acțiunilor Gazprom pe bursa moscovită cu 10,9%.

În cazul în care conflictul va escalada, consideră Dow Jones, Gazprom va fi una dintre companiile cele mai afectate ca urmare a faptului că furnizează o treime din consumul de gaz al UE, din care jumătate este transportat prin intermediul conductelor ucrainene.

Cea mai mare bancă rusă, Sberbank, a pierdut și ea 8,2% în primele ore de tranzacționare pe bursa moscovită.

Tranzacționarea acțiunilor companiei miniere Mechel a fost suspendată, ca urmare a scăderii cu peste 20% în deschidere.

Ceilalți mari pierzători ai primelor ore de tranzacționare ale bursei moscovite au fost gigantul producător de cărbune Raspadskaya (-18.3% ) și producătorul de oțel Magnitogorsk Iron & Steel Works (-14.9%).

Criza ucraineană. UE are nevoie de surse alternative de aprovizionare cu gaz. South Stream, Algeria, Norvegia și importul de GNL - principalele variante

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 03 March 2014 08:48

GazpromAmenințarea Gazprom cu privire la posibilitatea eliminării discount-ului de o treime din prețul gazului furnizat de Rusia Ucrainei a afectat prețurile internaționale ale petrolului și gazelor și a fost primită cu îngrijorare în principalele capitale europene.

Motivul: o treime din gazul consumat în statele membre UE provine din Rusia. În eventualitatea unei stopări a livrării de gaze rusești a Ucrainei, UE va trebui să identifice surse alternative de aprovizionare nu numai pentru statele membre, ci și pentru Ucraina.

Gigantul monopol de stat al Rusiei, Gazprom, a anunțat sâmbătă că ar putea anula ieftinirea cu o treime a gazelor oferite Ucrainei, dacă Naftogaz, compania de stat ucraineană va achita arieratele în valoare de 1,55 miliarde de dolari datorate pentru gazele importate în trecut.

"Se pare că, fără efectuarea plăților restante și îndeplinirea angajamentelor, Ucraina nu poate păstra reducere actuală a prețului la gaze," a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kurpriyanov, citat de Bloomberg.

Acord în coadă de pește

Rusia a fost de acord, în luna decembrie, după ce fostul guvern a preferat semnarea unui acord cu Moscova în detrimentul unuia de comerț-liber cu UE, să reducă prețul gazului furnizat autorităților de la Kiev la 268,5 dolari pe mia de metri cubi.

Reducerea a fost una considerabilă, de aproximativ o treime față de nivelul de aproximativ 400 dolari pe mia de metri cubi pe care Ucraina l-a plătit în perioada 2009-2012.

Deja Rusia a virat Ucrainei prima tranșă, în valoare de 2 miliarde de dolari, din împrumutul de 15 miliarde de dolari promis în decembrie anul trecut, însă, pe de altă parte, monopolul energetic ucrainean Naftogaz a plătit "omologului" său rus Gazprom jumătate din datoriile pentru gazele livrate de ruși, respectiv 1,28 miliarde de dolari, cerând păsuire pentru cealaltă jumătate.

Ucraina spera că prețul pe care îl plătește pentru gazul rusesc nu se va schimba după înlăturarea lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte, potrivit ministrului interimar al Energiei Eduard Stavytsky, citat de Reuters.

"Sperăm că prețul gazelor din Rusia va rămâne stabil", a declarat telefonic Stavytsky, reporterilor Reuters.

"Securitatea" energetică a UE, afectată

Potrivit Bloomberg, sâmbătă a fost pentru prima dată de la răsturnarea fostului președinte pro-rus, Viktor Ianukovici, când Rusia și-a folosit direct poziția sa dominantă în calitate de furnizor de energie pentru a pune sub presiune noul regim de la Kiev.

Vladimir Putin, care a obținut în weekend permisiunea Parlamentului de a trimite trupe în Ucraina, s-a folosit în mod repetat, de dependența Ucrainei față de gazele rusești pentru a influența politicile vecinului său vestic. În 2006, livrările de gaze rusești au fost întrerupte în două rânduri, fiind invocate arieratele înregistrate în trecut. Din cauza faptului că Ucraina este traversată o rețea de conducte din epoca sovietică care transportă mai mult de jumătate din exporturile de gaze ale Rusiei la Uniunea Europeană, orice perturbare a aprovizionării afectează securitatea energetică a regiunii.

Ucraina, prinsă în ofsaid

Invocarea arieratelor "este o mișcare tradițional rusă de a pune presiune asupra Ucrainei", a declarat Mihail Korchemkin, executiv al Malvern, Pennsylvania. "În ultimul deceniu, Kremlinul a folosit robinetul de gaz ca un instrument de presiune politică asupra fostelor republici sovietice.", a explicat acesta.

Guvernul interimar ucrainean condus de Arseniy Yatsenyuk nu își poate permite satisfacerea doleanțelor Gazprom, fiind în negociere cu FMI în vederea obținerii unui ajutor de 15 miliarde de dolari.

Ucraina, care utilizează mai multe gaze naturale decât Franța, de exemplu, își asigură peste jumătate din volumul necesar prin importuri din Rusia.

Livrările către UE și Ucraina, deocamdată, nu au fost perturbate

Până în prezent, livrările de gaz rusesc către Ucraina și restul Europei nu au fost perturbat în timpul crizei. Volumele necesare sunt transportate prin rețea în mod normal, au declarat ieri doi oficiali ai companiei de transport de gaze ucrainene Ukrtransgaz , sub protecția anonimatului, deoarece nu sunt autorizați să vorbească cu presa.

În cazul unei agravări a situației, statele membre UE ar putea apela la alți furnizori, cum ar fi Algeria și Norvegia sau ar putea crește importurile de gaze naturale lichefiate.

Ucraina are suficient gaz depozitat pentru a rezista pentru 4-5 luni

"Mulțumesc lui Dumnezeu că e primăvara acum și depozitele noastre din subterane sunt pline", a declarat Bohdan Sokolovskyi, fost consilier de energie al predecesorului lui Ianukovici. Stocurile realizate vor permite Ucrainei să mențină livrările către Europa pe termen scurt, chiar dacă Rusia taie livrările către fosta republică sovietică, a spus el.

Ucraina are, probabil, suficient gaz depozitat pentru a rezista pentru patru sau cinci luni, susține și Alexander Paraschiy, un analist la Concorde Capital din Kiev.

Pe termen lung, criza ar putea contribui la accelerarea construcției South Stream al Gazprom. Nord Stream, care leagă Rusia de Germania a redus deja proporția de gaz furnizat către UE prin Ucraina la aproximativ 50 la suta de la un nivel de 80 la suta, de la deschiderea sa din 2011.

"Ramificarea cheie este accelerarea construcției South Stream, cu un sprijin mai mare decât cel manifestat în trecut de la clienții europeni sceptici anterior", a declarat Lev Snykov, partener de la Greenwich Capital din Moscova.

Întâlnire la vârf între șefii Gazprom și OMV. Livrările de gaze rusești și South Stream – principalele subiecte abordate

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 February 2014 12:41

Roiss GazpromConducerile companiilor Gazprom și OMV au avut, duminică, o întâlnire în care au discutat aspecte ale colaborării lor bilaterale, principalele puncte din agendă fiind livrările de gaze naturale ale rușilor către austrieci și proiectul gazoductului South Stream.

Cele două delegații au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, șefii acestora fiind directorii generali ai celor două companii, respectiv Alexei Miller (Gazprom) și Gerhard Roiss (OMV, foto). Întâlnirea a avut loc la Soci, orașul-gazdă al recent încheiatelor Jocuri Olimpice de iarnă.

Anul trecut, Gazprom a vândut OMV 5,23 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Colaborare veche

În ianuarie, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, a declarat că negocierile dintre OMV și Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputele dintre Uniunea Europeană și gigantul rus.

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau la acea dată asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene, inclusiv Austria, acordurile semnate pentru construcția South Stream, susținând că acestea încalcă legislația europeană cu privire la managementul rețelelor de conducte de gaze.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Cum a apărut proiectul South Stream

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

Autoritățile ucrainene speră ca ultimele evenimente să nu determine Rusia să le scumpească gazele

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 24 February 2014 12:40

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievUcraina speră că prețul pe care îl plătește pentru gazul rusesc nu se va schimba după înlăturarea lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte, a declarat luni, ministrul interimar al Energiei Eduard Stavytsky.

"Sperăm că prețul gazelor din Rusia va rămâne stabil", a declarat telefonic Stavytsky, reporterilor Reuters.
Rusia a fost de acord, în luna decembrie, după ce fostul guvern a preferat semnarea unui acord cu Moscova în detrimentul unuia de comerț-liber cu UE, să reducă prețul gazului furnizat autorităților de la Kiev la 268,5 dolari pe mia de metri cubi.

Reducerea a fost una considerabilă, de aproximativ o treime față de nivelul de aproximativ 400 dolari pe mia de metri cubi pe care Ucraina l-a plătit în perioada 2009-2012.

Ucraina consumă aproximativ 55 miliarde de metri cubi de gaze naturale în fiecare an și mai mult de jumătate din acest volum importat din Rusia.

Semnarea acordului cu Rusia în detrimentul celui cu UE a fost scânteia care a dus la escaladarea violențelor pe străzile Kievului, înregistrate în ultimele săptămâni.

Naftogaz a plătit o transă de 1,28 de miliarde către Gazprom

Evenimentele din ultimele săptămâni vor avea efecte destul de dure asupra economiei ucrainene, mai ales în contextul în care rușii vor stopa ajutorul pe care s-au angajat să-l ofere Ucrainei. Aceasta va intra mai mult ca sigur, în absența unui ajutor similar venit din partea Occidentului, în incapacitate de plată. Deja Rusia a virat Ucrainei prima tranșă, în valoare de 2 miliarde de dolari, din împrumutul de 15 miliarde de dolari promis în decembrie anul trecut, însă, pe de altă parte, monopolul energetic ucrainean Naftogaz a plătit "omologului" său rus Gazprom jumătate din datoriile pentru gazele livrate de ruși, respectiv 1,28 miliarde de dolari, cerând păsuire pentru cealaltă jumătate.

Potrivit prospectului unei emisiuni de titluri de stat în euro ale Ucrainei, consultat de Interfax, Naftogaz a plătit Gazprom 1,28 miliarde de dolari din factura aferentă gazelor livrate de ruși anul trecut.

Din aceeași sursă reiese că cei de la Naftogaz au cerut Gazprom o amânare la plată pentru restul sumei datorate, respectiv prelungirea scadenței până la jumătatea lunii aprilie 2014.

Pierderi de 3,5 miliarde de dolari pentru Gazprom

De altfel, decizia Kremlinului de a micșora prețul gazelor furnizate Kievului a fost contestată încă din momentul adoptării. Analiștii ruși atrăgeau atenția că această decizie va produce gigantului Gazprom pierderi de miliarde de dolari.

Reducerea prețului gazelor furnizate Ucrainei cu o treime, de la 400 de dolari la 268,5 dolari pe mia de metri cubi va provoca o pierdere anuală de 3,5 miliarde de dolari companiei Gazprom, în condițiile în care aceasta își va păstra actualul nivel al volumului de gaze furnizate Naftogaz, compania de gaze ucraineană, de 25 de miliarde metri cubi, susține analistul Serghei Vakhrameyev, de la Ankorinvest

 

Ucrainenii de la Naftogaz și-au plătit jumătate din datoriile către Gazprom și au cerut păsuire pentru restul

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 19 February 2014 11:22

Naftogaz Gazprom datoriiDeși Rusia a virat Ucrainei prima tranșă, în valoare de 2 miliarde de dolari, din împrumutul de 15 miliarde de dolari promis în decembrie anul trecut, pe de altă parte, monopolul energetic ucrainean Naftogaz a plătit "omologului" său rus Gazprom jumătate din datoriile pentru gazele livrate de ruși, respectiv 1,28 miliarde de dolari, cerând păsuire pentru cealaltă jumătate.

Potrivit prospectului unei emisiuni de titluri de stat în euro ale Ucrainei, consultat de Interfax, Naftogaz a plătit Gazprom 1,28 miliarde de dolari din factura aferentă gazelor livrate de ruși anul trecut.

Din aceeași sursă reiese că cei de la Naftogaz au cerut Gazprom o amânare la plată pentru restul sumei datorate, respectiv prelungirea scadenței până la jumătatea lunii aprilie 2014.

În plus, Naftogaz a mai plătit 191 milioane de dolari din factura pentru gazele livrate de Gazprom în cursul lunii ianuarie din 2014.

Anterior, Gazprom anunțase că Naftogaz îi datorează 2,63 miliarde de dolari pentru gazele livrate în 2013 și alte 660 milioane de dolari pentru livrările din ianuarie anul acesta.

Haosul din stradă se transmite pe piețe

Investitorii continuă să se retragă în masă din Ucraina, în contextul escaladării violenţelor dintre protestatari şi forţele de ordine loiale preşedintelui Viktor Ianukovici, cu scăderi puternice pentru grivnă şi costuri de finanţare aproape de maxime record.

Tranşa de 2 miliarde de dolari plătită marţi de Rusia guvernului ucrainean, parte a împrumutului de 15 miliarde de dolari convenit în decembrie, a avut efecte minime pe pieţele financiare. Astfel, costurile de finanţare ale Ucrainei au scăzut uşor, timp de numai o oră, după încasarea tranşei de la Rusia.

Randamentul mediu al obligaţiunilor de stat ucrainene cu maturitatea în acest an a atins marţi 21,92%, cu 12 puncte procentuale mai mult faţă de titlurile cu scadenţa în 2023. Grivna s-a depreciat cu 7,4% de la începutul acestui an, dolarul urcând pe piaţa ucraineană la maximul ultimilor cinci ani, potrivit CNBC. Tranzacţiile valutare cu maturitatea la trei luni cotează dolarul la 9,65 grivne, în scădere cu 8,2% de la începutul lui 2014, potrivit Bloomberg.

Rezervele băncii centrale au atins cel mai redus nivel din ultimii opt ani, în urma eforturilor de a limita declinul monedei naţionale. Autorităţle au introdus recent restricţii asupra tranzacţiilor financiare cu valută, în încercarea de a frâna retragerile de capital.

Și leul are de suferit

"Banii din Rusia nu reprezintă o soluţie. Situaţia a scăpat de sub control. Mă tem că va fi mai multă vărsare de sânge", comentează pentru Bloomberg Dmitri Barinov, manager la fondul Union Investment Privatfonds din Frankfurt, cu active de 2,5 miliarde de dolari.

Barinov a afirmat că s-a retras complet din Ucraina după ce agenţia Standard & Poor's a retrogradat, pe 28 ianuarie, ratingul ţării la nivelul "CCC+". Trei zile mai târziu, Moody's a coborât ratingul Ucrainei la "Caa2". În feburarie, şi agenţia Fitch a înrăutăţit calificativul atribuit Ucrainei la "CCC".

Managerul Union Privatfonds anticipează că ratingurile de credit ale Ucrainei ar putea fi reduse în continuare , presiunile pe cursul valutar vor creşte, iar în curând "am putea asista la retrageri masive de depozite bancare".

Situația din Ucraina a făcut ca și moneda naţională românească să se depreciee în prima parte a sesiunii interbancare de miercuri, astfel că BNR a publicat un curs de referinţă cu 0,43 bani mai mare față de marți, de 4,4916 lei/euro.

"Deprecierea leului şi a celorlalte monede din regiune este determinată în principal de situaţia din Ucraina, la care se adaugă factori specifici fiecărei ţări. În cazul României avem situaţia incertă pe plan politic. La deprecierea leului ar putea contribui şi scăderea dobânzilor pe piaţă", a afirmat un dealer, citat de Mediafax.

 

Iranul ar putea exporta gaze în Europa, reducând dependența UE de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 17 February 2014 13:03

ET08310 CalaVisul europenilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural și diminuare a monopolului deținut în prezent de Gazprom pe piața UE ar putea deveni realitate, UE primind o mână de ajutor de unde se aștepta mai puțin: din Iran.

După ce anul trecut, statele membre UE au fost principalele susținătoare, alături de SUA, ale embargoului impus Iranului, ridicarea parțială a acestuia în 2014 ar putea ajuta nu numai marile companii europene, aflate deja în negocieri cu Iranul pentru concesionarea unor câmpuri, ci și consumatorilor europeni.

Iranul se află în negocieri avansate cu Turcia pentru a putea exporta gaz natural pe pe piața europeană, susține ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Taner Yildiz, citat de agenția de presă azeră Trend. Potrivit ministrului turc, acest proiect este important pentru ambele părți, însă în prezent nu există nici un acord semnat, deși negocierile se află într-un stadiu avansat.

Divergențe turco-iraniene pe tema prețului

Posibilitatea exportării gazelor iraniene în UE prin tranzitarea Turciei ar putea avea legătură cu tentativele de soluționare a divergențelor dintre Iran și Turcia pe tema gazelor furnizate de statul asiatic celui european. 

Astăzi, 17 februarie, Curtea Internațională de Arbitraj va analiza plângerea depusă de Turcia Iranului cu privire la prețul gazelor naturale. În cazul în care instanța de judecată emite o decizie în favoarea Turciei, Teheranul va trebui să efectueze o reducere de aproximativ 30% gazelor furnizate Turciei.

Pe baza deciziei instanței, Turciei i se pot returna peste 2 miliarde dolari plătiți deja pentru achiziționarea de combustibil.

Ankara a făcut apel la Curtea Internațională de Arbitraj de la prețul de gaz iranian în martie 2012.

Preț de 490 de dolari pe mia de metri cubi

Acordul cu privire la furnizarea anuală de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Iran în Turcia a fost semnat în 1996.

Chiar dacă prețul gazelor naturale plătit de Ankara nu este public, potrivit presei din Turcia, guvernul de la Ankara cumpără gaz iranian la un preț de 490 dolari pe 1.000 de metri cubi.

Turcia a importat 7,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Iran în 2012, potrivit BP Energy Outlook. Anterior, ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Taner Yildiz, a declarat că țara a importat aproximativ 4,5 miliarde de dolari de gaz din Iran în 2013.

În total, Turcia a importat 38,42 miliarde de metri cubi de gaze naturale în 2013, comparativ cu 43,09 miliarde de metri cubi în 2012. Volumul consumului de gaz în 2013 s-a ridicat la 37.96 miliarde de metri cubi, comparativ cu 41.44 miliarde de metri cubi în 2012.

Paolo Scaroni (ENI): Politica energetică a Bruxelles-ului pune în pericol relansarea economică în Europa

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 12 February 2014 12:00

Eni-CEO-Paolo-Scaroni-2Uniunea Europeană a făcut o serie de greșeli grave, care s-au acumulat în decursul ultimilor zece ani, consideră CEO-ul gigantului energetic italian de stat ENI, Paolo Scaroni, și, de aceea, a ajuns să aibă printre cele mai mari prețuri la energie din lume.

Într-un interviu acordat publicației franceze Les Echos, Scaroni spune că, de aici încolo, UE va trebui fie să se aplece cu determinare asupra problemei explorării și exploatării gazelor de șist, fie să trateze Rusia ca pe un partener, nu ca pe un adversar, și să înceteze să-i dea lecții de democrație.

Les Echos: Ce credeți despre politica europeană în domeniul energiei?

Paolo Scaroni: Trebuie să constatăm că în Europa, dar și în numeroase state membre, s-au acumulat o serie de erori grave, comise în decursul ultimilor zece ani. Astăzi ne trezim cu un cumul de efecte negative. Avem printre cele mai ridicate prețuri la energie din lume. Emisiile de dioxid de carbon au fost reduse în principal pentru că suntem în criză în Europa, altfel ar fi în creștere, dacă economia ar merge mai bine.
În al treilea rând, aprovizionarea cu energie este în pericol, pentru că în toată Europa centralele pe gaze sunt închise progresiv. Este, de altfel, motivul pentru care noi am aderat la organizația Magritte, condusă CEO-ul GDF Suez, Gérard Mestrallet, care grupează 12 operatori europeni și militează pentru o revizuire radicală a politicii energetice europene și a statelor membre. Am ajuns într-o situație dramatică, care pune în pericol relansarea economică europeană.

Les Echos: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalii factori ai acestei incapacități a Europei de a defini o politică coerentă comună?

Paolo Scaroni: Văd două probleme esențiale ale guvernării. În primul rând, la nivel european, faptul că responsabilitățile în domeniul energiei s-au împărțit pe patru segmente – mediu, industrie, politică externă și concurență - fără să fie nimeni care să facă sinteza. O a doua greșeală a fost împărțirea, cel puțin confuză, a responsabilităților între statele membre și Uniunea Europeană, care a devenit ulterior o sursă de erori. Trebuie să spun că am fost unul dintre primii care au vorbit despre asta. Acum câteva zile, chiar comisarul european pentru Energie, germanul Günther Oettinger, a părut că își face mea culpa. Și noul super-ministru al Energiei și vicecancelar al Germaniei, Sigmar Gabriel, tocmai a recunoscut că am făcut greșeli dramatice. El a recunoscut în special că ar fi trebuit să revenim asupra chestiunii energiei regenerabile.
Unul dintre cele mai bune exemple cu privire la această problemă de guvernare este felul în care a fost aplicat obiectivul stabilit în 2008 de Uniunea Europeană, respectiv majorarea ponderii regenerabilelor în mixul energetic european la 20%, precum și reducerea emisiilor de CO2 și creșterea eficienței energetice cu același procent, până în 2020. Statele membre au interpretat aceste obiective într-un mod dezastruos. În particular, asta a făcut ca trei țări – Germania, Spania și Italia – să creeze subvenții pentru energia regenerabilă care i-au distrus pe consumatori. În Germania, fiecare familie a simțit o creștere a facturii la electricitate de 220 de euro, iar scumpirile vor continua încă