Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed09202017

Last updateFri, 01 Sep 2017 10am

Romana English
Back Home

48 items tagged "Lukoil"

Results 1 - 48 of 48

Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, cele americane suferă

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 March 2016 11:53

o-rubla-mai-slaba-profit-mai-mare-pentru-gigantii-energetici-rusCompaniile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a costurilor scăzute de producție și, implict, a deprecierii rublei, arată o analiză Forbes.

Spre surprinderea multora, care au pus evoluția prețului petrolului pe seama unei conspirații a guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA) menită a pune în genunchi Rusia, prin intermediul principalilor contribuabili la buget, companiile energetice, firmele care suferă cel mai mult de pe urma scăderii prețului petrolului la sub 40 de dolari barilul sunt cele americane, și nu cele rusești.

Agenția de rating Fitch a anunțat în această săptămână că niciuna din companiile importante din domeniul energetic din Rusia nu va fi retrogradată. Asta în timp ce, săptămâna trecută, concurenții de la Standard & Poor’s au anunțat că numai puțin de 29% din creanțele neperformante din SUA aparțin sectorului de petrol și gaze.

79,6% - credite neperformante în industria petrolieră din SUA

În rândul industriei, procentul de credite neperformante în total credite este de 79,6%, mai mare decât procentul înregistrat în 2009, pe timpul crizei financiare, de 70%.

Numai în ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii.

Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 6-12 luni, la BBB-.

Deprecierea rublei vs întărirea dolarului

Explicațiile evoluției peste așteptări a companiilor ruse țin de politica monetară adoptată de Banca Centrală a Rusiei, care a adoptat la finalul anului 2014 un regim de flotare liberă. În primul rând, companiile petroliere din Rusia au un cost de producție al barilului de petrol mult sub cel al companiilor americane. Și forța de muncă din Rusia este una mult mai ieftină decât cea din SUA. Deprecierea monedei naționale nu a făcut altceva decât să păstreze avantajul competitiv al companiilor ruse. Atât principale costuri de producție (mai ales după impunerea embargoului occidental, care a determinat companiile rusești să găsească factori de producție substituibili pe piața internă), cât și costul cu forța de muncă sunt suportate de companiile rusești în ruble. Cum rubla s-a depreciat în ritm cu cel al scăderii prețului petrolului, se poate spune că respectivele companii și-au micșorat costurile în ritm cu prețul petrolului, implicit cu veniturile din comercializarea acestuia și a produselor din țiței, venituri încasate în dolari.

Companiile americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de om parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat.

Marja de profit a companiilor rusești - în creștere

Rubla s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, cursul de schimb rublă/dolar s-a situat undeva în media a 60 de ruble pentru un dolar.

De altfel, Sberbank anticipează că o revenire a petrolului sub nivelul de 30 de dolari pe baril ar fi dublată de o depreciere a rublei la 82 de ruble pentru un dolar, depreciere suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor rusești.

În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.

Inflația - la maximul ultimilor 13 ani

Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.

Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Potrivit Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.

Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol

Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.

un-rus-obisnuit-castiga-lunar-10-barili-de-petrol

Principalul pericol pentru companiile ruse - propriul guvern

Dacă au reușit să trecă cu bine de problemele externe, companiile rusești s-ar putea să nu poată face față viitoarelor probleme puse chiar de propriul lor guvern. Astfel, începând din acest an, executivul de la Moscova a decis să modifice Codul Fiscal, în detrimentul companiilor petroliere. Astfel, în acest an acestea ar urma să plătească taxe și impozite suplimentare în valoare de 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari). Potrivit New York Times, Kremlinul ia în calcul o majorare suplimentară a taxelor petroliere pentru 2017, care ar majora povara fiscală impusă industriei cu 11 miliarde de dolari.

Sistemul de impozitare al industriei petroliere este unul progresiv, care ține cont de evoluția prețului petrolului. Astfel, la un preț al barilului de 100 de dolari, 74 de dolari iau calea bugetului de stat, iar 26 de dolari rămân companiilor, susține banca de investiții moscovită, Renaissance. La un preț de 35 dolari pe baril, statul rus mai încasează taxe și impozite de la industria petrolieră de doar 17 dolari pe baril, companiile rămânând cu 18 dolari.

Costul producerii și transportului unui baril de petrol în Rusia - 15 dolari

Potrivit Renaissance, costul producerii și transportului unui baril de petrol este de 15 dolari în Rusia. Dacă sunt adăugați cei 17 dolari reprezentând taxe și impozite, rezultă că industria petrolieră trebuie să se mulțumească cu un profit de 3 dolari pe baril. O nouă majorare de taxe riscă însă să evaporeze și această mică marjă, lucru de care este conștient și președintele rus Vladimir Putin, care deocamdată pare indecis. El ezită între nevoile mai urgente ale prezentului, ale bugetului de stat, și viitorul producției petroliere a Rusiei. Deja, în termeni reali, investițiile din industria petrolieră din Rusia s-au diminuat considerabil. În termeni nominali ele au crescut cu 11%, sub rata inflației de 12,9%. Deși Lukoil a anunțat o majorare a investițiilor în ruble, dacă acestea sunt exprimate în dolari dolari, de exemplu, compania rusă a investit anul trecut 9 miliarde de dolari, în scădere cu 1,5 miliarde față de anul precedent. {jathumbnailoff}

Conducta de gaze BRUA care traversează România, finanţare de 179 mil. € de la CE

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 20 January 2016 10:35

conducta BRUAComisia Europeană a validat, pe 19 ianurie 2016, finanțarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul național de transport a gazelor naturale românesc pentru dezvoltarea unei conducte care va face legătura dintre Bulgaria și Austria via România și Ungaria (proiectul de interconectare Bulgaria - România - Ungaria – Austria prescurtat BRUA  – faza 1). Astfel, Transgaz va dispune de o parte din finanțarea necesară pentru a executa, pe teritoriul României, lucrările în cauză.

Proiectul, născut după eșecul Nabucco, presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.

Conducta ar urma să aibă o lungime totală de circa 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia).

După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria.

Termenul de implementare a proiectului este anul 2019, iar valoarea estimată se ridică la 560 milioane de euro.

Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria şi UE şi gazele extrase din Marea Neagră. Să amintim în acest context că în ultimii ani au fost anunţate mai multe descoperiri de zăcăminte de gaze naturale în partea românească a Mării Negre, anunţuri făcute de companii precum Lukoil, ExxonMobil și OMV Petrom.

Tinmar Ind preia cu 2,4 mil. € AMV Solar

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 02 November 2015 08:34

 

Tinmar IndTinmar Ind, cel mai mare trader de energie din piaţa concurenţială din România, de la care cumpără curent companii renumite precum Dacia, Metro, Lukoil şi multe altele, a preluat recent firma AMV Solar, aceasta din urmă fiind cesionată de către Aderlyne Limited pentru suma de 10,83 milioane de lei (aproximativ 2,4 milioane de euro), indică un document consultat de Energy Report.

Omul de afaceri Augustin Oancea controlează mai multe firme pe lângă Tinmar Ind, care de anul trecut s-a mutat cu birourile in Sky Tower. Amintim aici firme precum Mar-Tin Consulting & Management, Aderlyne Limited, înregistrată în Cipru, Victory Executive, Tinmar Green Energy şi altele. Aceste firme operează diverse proiecte. Amintim doar câteva în cele ce urmează.

Spre exemplu, centralele foto-voltaice Uieşti 1 (10 MW) şi Uieşti 2 (8,5 MW) sunt practic un singur proiect ce acoperă o suprafaţă de 42 de hectare, aflat în proces de dezvoltare. Producţia a început în aprilie 2013, iar acreditările au fost obţinute în luna mai 2013. Parcul e împărţit însă formal în două şi e operat de două firme controlate de marele om de afaceri: Tinmar Green Energy (la Uieşti 1) şi Mar-Tin Solar Energy (Uieşti 2).

Ca rulaj, dacă e să ne limităm doar la firma cea mai renumită, Tinmar Ind, aceasta figurează pe anul trecut la Ministerul de Finanţe cu afaceri de 2,42 miliarde de lei (circa 546 milioane de euro) şi un profit de puţin peste 40 de milioane de lei, cu un număr mediu de doar 66 de salariaţi.

Tranzacţia de mai sus ar putea fi deci privită, la figurat vorbind, ca un transfer al banilor dintr-un buzunar în altul al omului de afaceri din Câmpina. În contabilitate contează însă astfel de tranzacţii mai mult decât o simplă formalitate.

Tinmar Ind deţinea în AMV Solar 1% şi Aderlyne Limited 99%. Cu această cesiune, Tinmar Ind a devenit asociat unic.

Pe de altă parte, Tinmar Ind a majorat şi capitalul social al firmei preluate cu 8,72 milioane lei, majorare care este de altfel conversia unei creanţe pe care marele trader o avea faţă de AMV.

 

BERD finanțează cu 500 mln.$ participarea Lukoil la Shah Deniz, proiectul gazeifer azer menit să reducă dependența energetică a UE de Rusia

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 06 August 2015 07:04

Lukoil Shah DenizBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat acordarea unui credit în valoare de 500 milioane dolari celui de-al doilea producător de țiței al Rusiei, Lukoil, destinat finanțării participării companiei ruse la dezvoltarea zăcământului de gaze naturale Shah Deniz din Azerbaijan.

În același scop, Lukoil va mai primi un credit, tot în valoare de 500 milioane de dolari, de la Banca de Dezvoltare a Asiei (BDA). Cel puțin jumătate din valoarea totală a celor două credite, de 1 miliard de dolari, va fi obținută de cele două instituții internaționale de la sindicate de bănci private.

Lukoil deține 10% din drepturile asociate concesiunii de gaze naturale Shah Deniz. BERD a împrumutat deja subsidiarei Lukoil Overseas Shah Deniz Ltd. a companiei ruse 380 milioane dolari pentru finanțarea dezvoltării Shah Deniz. O primă tranșă, de 180 milioane dolari, a fost alocată în 2005, iar cea de-a doua, de 200 milioane dolari, a fost alocată în 2014.

Shah Deniz, cel mai mare perimetru de gaze naturale al Azerbaijanului, este dezvoltat de un consorțiu format din BP, compania azeră de stat SOCAR, turcii de la TPAO, brazilienii de la Petronas, Lukoil și compania petrolieră de stat a Iranului, NIOC. Concesiunea conține rezerve estimate la 1,2 mii de miliarde de metri cubi de gaze.

Proiectul de dezvoltare a fost gândit ca o alternativă de aprovizionare cu gaze a Uniunii Europene, care încearcă să-și reducă dependența de importurile de gaze naturale din Rusia.

Sectorul de perimetru care a intrat deja în producție, din 2006, Shah Deniz I, are o capacitate anuală de producție de circa 10 miliarde de metri cubi pe an. Se așteaptă ca sectorul Shah Deniz II să producă 16 miliarde de metri cubi de gaze pe an începând din 2019-2020, din care 10 miliarde vor fi destinați Europei, iar 6 miliarde – Turciei.

Culisele scandalului Lukoil: Rușii vroiau să se retragă din România după ce au profitat de facilitățile acordate cu dărnicie de guvernanții români

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 05 August 2015 13:24

petrotelScandalul Lukoil este legat mai puțin de acuzațiile de “evaziune fiscală” și de “spălare de bani” la adresa rușilor sau de returnarea împrumuturilor luate de rafinăria Petrotel de la compania-mamă, cât de faptul că statul român a realizat ce se poate întâmpla atunci când acorzi cu dărnicie facilități fiscale .

Potrivit unor surse din piață, scandalul Lukoil a fost declanșat în urma deciziei (neoficiale la acea dată) a companiei rusești de a se retrage din România. “Și cu noi cum rămâne? “, s-au întrebat autoritățile de la București, după ce au realizat că au acordat facilități fiscale extrem de generoase companiei rusești.

Astfel, în 2002, la patru ani de la privatizare, Lukoil Black Sea Romania și Petrotel Lukoil SA obțineau facilități de aproximativ 92,6 miliarde de lei vechi, reprezentând majorări de întârziere la plata TVA și a accizelor. Acestea au fost acordate de guvernul Năstase prin ordonanță de urgență, votată un an mai târziu de Parlament.

În momentul privatizării, Lukoil mai obținuse și alte facilități fiscale la plata taxelor către stat, dar și un termen de grație de 25 de ani pentru plata unei datorii de 53 milioane de dolari către Bancorex – bancă controlată de stat și absorbită în 1999 de către BCR. Prin convenție, compania petrolieră se angaja să plătească ratele către bancă începând cu anul 2033.

În plus, potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2011-2014, S.C. Petrotel Lukoil S.A. a beneficiat din partea statului român, prin instituțiile fiscale, de o facilitate fiscală constând în amânarea la plată a TVA datorată pentru operaţiunile de import al materiei prime în vamă.

"Numai pentru perioada analizată, valoarea amânării la plată a TVA este de 3.954.555.400 lei. Facilitatea a fost acordată începând cu anul 2008 astfel că valoarea TVA-ului amânat la plată pentru perioada 2008-noiembrie 2014 este de 6.167.477.838 lei", precizează rechizitoriul.

Cu alte cuvinte, grosul daunelor invocate, în total de 1,8 miliarde de euro (7,6 miliarde de lei), provine din facilitățile fiscale acordate și nu din celelalte presupuse “infracțiuni” invocate. Facilități extrem de discutabile, dacă nu chiar ilegale, acordate de guvernele Tăriceanu, Boc, Ponta & co. care în mod normal ar fi trebuit calificate drept ajutoare de stat.

Altfel, rechizitoriul este unul extrem de subțire, principala acuzație, cea privind “practicarea unor prețuri de vânzare inferioare costurilor de producție” fiind, în absența altor elemente, una de-a dreptul hilară.

În perioada invocată de procurori, 2011-2014, întregul sector de rafinare din Europa a suferit, ca urmare a prețului ridicat al petrolului, al costurilor cu energia în creștere și al structurii de producție deficitare a rafinăriilor (care produceau în continuare prea multă benzină și prea puțină motorină). După logica procurorilor prahoveni, ar fi trebuit “arestați” membrii CA-urilor majorității rafinăriilor din Europa, rafinării care au înregistrat în marea lor majoritate pierderi. Cu atât mai mult ale rafinăriilor care folosesc țiței Urals (cum sunt și rafinăriile românești), rafinării care, cu excepția anului 2012, în perioada 2011-2014 au înregistrat marje de rafinare negative. De-abia începând cu prăbușirea prețului petrolului din acest an marjele de rafinare nete la Urals au devenit pozitive.

Marje rafinare

De altfel, în 2013, Energy Report remarca faptul că “nu mai puțin de două treimi din rafinăriile europene au suferit pierderi în 2011. Majorarea cu 50% a exporturilor de motorină ale SUA către Bătrânul Continent s-a adăugat recesiunii europene și a redus marjele de rafinare la 7 dolari pe baril, de la 20 de dolari pe baril cît se înregistra în 2008. Structura de producție a acestora este altă cauză. Ele produc în continuare majoritar benzină, deși motorina este responsabilă pentru 75% din cererea de combustibili de pe continent. În plus, rafinăriile europene au acces la materii prime mult mai scumpe decît cele americane sau cele rusești, care mai beneficiază și de un regim fiscal mai favorabil la export. Cererea de combustibili din Europa s-a micșorat de la 15,4 milioane de barili pe zi în 2008 la 13,6 milioane în 2013.”

Cel puțin la fel de discutabilă este acuzația potrivit căreia “prin practicarea unor preţuri de vânzare inferioare costurilor de producţie determinate, stabilite şi urmărite de administratorii S.C. Petrotel Lukoil S.A., societatea comercială s-a decapitalizat, iar pentru a susţine fluxurile de fabricaţie a fost "obligată" să se împrumute, fapt ce s-a şi petrecut, astfel că în perioada anilor 2008-2014 S.C. Petrotel Lukoil S.A. a împrumutat de la Lukoil Europe Holding BV - Olanda, acţionarul majoritar al societăţii din România, 1.845.100.883 de dolari şi 514.908.316 de euro, sume care în bună parte au fost rambursate, dar care au generat dobânzi în valoare totală de 259.549.903 lei numai în perioada 2010-2013, acestea fiind înregistrate în contabilitatea societăţii.”

Conform anchetatorilor, aceasta este una dintre explicaţiile pentru care S.C. Petrotel Lukoil S.A. raportează prin situaţiile financiare anuale ale perioadei 2010-2014 pierderi financiare totale de 674.095.408 lei.

Luni, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii. Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

{jathumbnailoff}

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au crescut cu 3,8%, 21,1%, respectiv 48,2% în primele 5 luni din 2015

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 July 2015 11:51

petrotelImporturile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Rafinăria Petrotel –Lukoil, emisiune de acţiuni de 1 mld. lei, aprobată de acţionari

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 02 June 2015 08:24

 rafinarie Petrotel LukoilAcţionarii rafinăriei Petrotel-Lukoil, prezenţi în proporţie de 98,28% în AGEA, au votat în unanimitate propunerea emisiunii de acţiuni cu valoare nominală de aproape un miliard de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Printre acţionarii prezenţi au fost Lukoil (care deţine 97,10%), Fondul Proprietatea (1,18%) şi acţionari persoane fizice.

Propunerea a vizat aprobarea emisiunii a 40.689.000 de acţiuni cu o valoare de emisiune de 24,5 lei, din care 2,5 lei valoarea nominală şi 24,5 lei prima de emisiune. Acţionarii ar urma să aibă drept de preferinţă la subscrieri iar declaraţiile de subscriere însoţite de dovada plăţii ar urma să fie transmise Consiliului de Administraţie.

După trecerea termenului de subscriere şi împlinirea termenului de exercitare a dreptului de preferinţă, va fi majorat capitalul social cu valoarea acţiunilor subscrise şi plătite şi apoi se va decide cu privire la acţiunile rămase nesubscrise.

Rafinăria Petrotel-Lukoil are o tradiţie de peste 100 de ani în prelucrarea ţiţeiului, iar din 1998, pachetul majoritar al acesteia a fost preluat de gigantul rus Lukoil.

 

Importurile de țiței ale României au crescut cu peste 16% în T1 2015, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,4%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 12 May 2015 11:07

petrotelImporturile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Digi24: ANAF a pus sechestru pe antrepozitul fiscal de carburanți al rafinăriei Petrotel a Lukoil

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 29 April 2015 16:25

petrotelANAF ar fi pus sechestru pe antrepozitul fiscal de benzină și motorină al rafinăriei Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, transmite Digi 24.

Potrivit postului de televiziune, care citează "surse din piața de energie", inspectorii ANAF ar fi pus sechestru asigurator pe antrepozitul fiscal al Petrotel și verifică toate actele companiei, pentru a vedea modul în care au fost accizate produsele rafinate.

"Soarta a aproape o mie de angajaţi ai Rafinăriei Petrotel Ploieşti, deținută de Lukoil, este incertă. Rafinăria trebuia să-şi repornească azi instalaţiile oprite pentru o revizie tehnică. Surse ale Digi24 spun însă că situaţia rafinăriei este gravă şi că cei aproape o mie de angajaţi ar putea rămâne în curând fără locuri de muncă, după ce ANAF ar fi pus sechestru asigurator asupra mărfurilor companiei", se arată în materialul Digi24.

Sursa citată mai arată că faptul că ANAF a pus sechestru pe bunurile rafinăriei Petrotel Ploieşti, pe antrepozitul fiscal, înseamnă că această companie nu poate vinde nici benzina şi nici motorina pe care le rafinează.

"Astfel, pentru a-şi alimenta benzinăriile, trebuie să apeleze la piaţa liberă, iar de acolo va cumpăra combustibil la un preţ mai mare decât cel produs la rafinăria de la Ploieşti", se mai spune în material.

În raportul lor la 9 luni de anul trecut, publicat la finalul lunii noiembrie 2014, rușii făceau un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arăta în documentul citat.

Contactați atunci de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", transmitea biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie 2014, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

Conpet plătește 255,12 milioane lei către CFR Marfă pentru transportul țițeiului și gazolinei și cumpără carburanți de 4,39 milioane lei de la OMV Petrom

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 01 April 2015 09:10

Conpet Gazprom PancevoCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat, pe 30 martie, două contracte, în vaza cărora va achiziționa servicii de transport de țiței și produse petroliere pe calea ferată de la operatorul de stat CFR Marfă, precum și carburanți de la OMV Petrom.

Astfel, Conpet va plăti 255,12 milioane lei către CFR Marfă pentru transportul pe calea ferată a țițeiului și gazolinei din rampele de încărcare la stațiile stabilite de Conpet, potrivit unui anunț al companiei.

Valoarea estimată a contractului este de 255.128.496 lei, acesta urmând să se întindă pe o perioadă de patru ani, între 1 aprilie 2015 și 31 martie 2019. Pentru acest contract a fost emisă o scrisoare de garanție bancară de bună execuție în cuantum de 500.000 lei. Plata trebuie făcută de Conpet în termen de 30 de zile de la data primirii facturii, iar penalitățile de întârziere sunt stabilite la 0,5% pe zi.

De asemenea, Conpet a încheiat un contract pe 3 ani, valabil între 1 aprilie 2014 și 1 aprilie 2018, cu OMV Petrom Marketing SRL, în baza căruia Conpet va achiziționa carburanți cu carduri de credit Petrom de la stațiile din România ale furnizorului.

Valoarea estimată a contractului este de 4.394.250 lei, pentru care s-a emis o scrisoare de garanție bancară de bună execuție în cuantum de 439.425 lei. Plata trebuie făcută în 30 de zile de la data emiterii facturii, iar penalitățile de întârziere sunt de 0,1% pe zi.

În decembrie anul trecut, Conpet a încheiat un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei. Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015.

Conpet a încheiat anul trecut cu un profit net de 50,48 milioane lei, în creștere cu 61% față de 2013, iar cifra de a afaceri a companiei s-a majorat cu 7,5%, la 375,04 milioane lei.

Conpet a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționar principal statul român, prin Ministerul Energiei (58,71%). În noiembrie anul trecut, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile Conpet, printr-un plasament privat accelerat de acțiuni la care au putut participa doar investitorii calificați și în urma căruia FP a obținut suma de 99,8 milioane lei.

Fitch: Rating-ul giganților petrolieri ruși nu va suferi ca urmare a scăderii prețului țițeiului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 02 February 2015 12:26

16435Prețul redus al petrolului la nivel internațional n-ar trebui să afecteze în mod direct rating-urile companiilor de petrol și gaze rusești, fundamentele acestora fiind în continuare solide ca urmare a flexibilității financiare de care dau dovadă, susține agenția de rating Fitch.

Potrivit analiștilor Fitch, nu fundamentele sunt cele care ar putea să îngrijoreze, ci o eventuală înăsprire a sancțiunilor, limitarea accesului la finanțarea externă și ratingul suveran al Rusiei.

"Testele de stres efectuate companiilor rusești, care nu iau în calcul o eventuală îmbunătățire pe piețe (un preț mediu al barilului de petrol de 55 $, și un curs de schimb de 60 de ruble pentru un dolar) arată că povara datoriei acestora ar rămâne acceptabilă pentru nivelul actual de rating", susține Fitch.

Cea mai mare companiei petrolieră rusească este Rosneft, în domeniul gazelor naturale lider este gigantul Gazprom. 

Ucraina acuză Lukoil că i-ar finanța pe separatiștii proruși cu bani din contrabandă cu produse petroliere, compania neagă acuzațiile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 20 January 2015 10:18

lukoylServiciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că cercetează compania rusă de petrol și gaze Lukoil, acuzând-o că îi finanțează pe separatiștii proruși din estul țării cu bani din contrabandă cu țiței și produse petroliere.

Potrivit sursei citate, Lukoil, alături de compania ucraineană de servicii petroliere VETEK, ar fi introdus în ultimii doi ani în mod ilegal în Ucraina, prin contrabandă, 2 milioane de tone metrice de produse petroliere, în valoare de circa 2 miliarde de dolari. Serviciul de Securitate ucrainean a declanșat urmărirea penală împotriva mai multor subsidiare ale celor două companii pentru spălare de bani și finanțare de activități teroriste.

"Banii obținuți din aceste activități ilegale de import de produse petroliere au fost utilizați pentru finanțarea terorismului din așa-numitele republici Donețk și Lugansk", se arată într-un comunicat al Serviciului de Securitate din Ucraina, citat de Moscow Times. Potrivit Serviciului, produsele petroliere în cauză ar fi fost introduse ilegal în țară prin intermediul unor terminale petroliere portuare ucrainene, precum și pe la granița cu Belarus și cea vestică a Ucrainei.

Lukoil a negat acuzațiile, transmițând, printr-un comunicat, că toate livrările efectuate în Ucraina au fost făcute cu respectarea strictă a legislației ucrainene și internaționale.

Apropiat al lui Ianukovici

Kievul acuză Rusia că îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei. Serviciul de Securitate ucrainean a acuzat anul trecut mai multe bănci rusești, printre care Sberbank, cea mai mare instituție de credit din Rusia, că ar finanța autoritățile din cele două republici secesioniste proruse.

Lukoil și-a vândut anul trecut majoritatea activelor din Ucraina, susținând că vrea să se concentreze pe proiectele din Rusia. Participația majoritară a Lukoil la o rafinărie din Odessa a fost cumpărată chiar de cei de la VETEK.

VETEK este proprietatea multimilionarului ucrainean de doar 29 de ani Serghei Kurchenko, considerat de Serviciul de Securitate ucrainean drept "directorul financiar" informal al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și al apropiaților săi, desemnați drept "Familia".

Kurchenko s-a refugiat în Rusia anul trecut, la puțin timp după îndepărtarea de la putere a lui Ianukovici, și este investigat în Ucraina pentru fraudarea investitorilor în companiile sale și pentru evaziune fiscală de milioane de dolari, efectuată cu sprijinul fostului regim de la Kiev.

Se pregătesc să contracareze acuzațiile în cazul Petrotel

În raportul său la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie 2014, cei de la Lukoil fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Contactați de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", a transmis biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Scandal în campania electorală prezidențială

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

Conpet reînnoiește contractul cu rușii de la Petrotel Lukoil, după ce ANRM a majorat tariful de transport al țițeiului din import

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 30 December 2014 14:50

conpetCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat pe 23 decembrie un contract cu rafinăria Petrotel Lukoil privind prestarea de servicii de transport de țiței din import de la Constanța la Ploiești, valoarea totală a contractului fiind de 42,62 milioane lei.

Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 și prevede transportul țițeiului importat de ruși de la facilitățile de depozitare portuare ale Oil Terminal din Constanța la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, potrivit unui anunț al Conpet remis Bursei de Valori București (BVB).

Plățile trebuie făcute de Petrotel Lukoil către Conpet în termen de 15 de zile de la primirea facturilor, contractul prevăzând penalități de întârziere de 0,04% pe zi. Garanția depusă de ruși privind plata contravalorii serviciilor prestate de Conpet este în valoare de 3,26 milioane lei.

Cu o săptămână înainte, Conpet semnase un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat pe parcursul anului viitor, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei.

Recent, ANRM a decis să mențină anul viitor actualul tarif reglementat perceput de Conpet pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și să majoreze, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import.

Mai precis, în privința transportului țițeiului produs intern, va fi menținut actualul tarif mediu, prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă.

La finalul anului trecut, tariful pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Tariful de transport al țițeiului din import va fi în schimb majorat cu 20,83% de la 1 ianuarie 2015, Conpet arătând că procentul de majorare este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare, respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată. Sechestrul fusese aplicat pe țițeiul și produsele petroliere ale rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal din Constanța.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani. Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În raportul lor la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie, rușii fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Conpet a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

Conpet va încasa anul viitor 311 mil. lei de la OMV Petrom pentru transportul țițeiului. Compania de stat este foarte în urmă cu investițiile

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 23 December 2014 20:51

ConpetCompania de stat Conpet SA, concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și produselor petroliere, a încheiat pe 17 decembrie un contract cu OMV Petrom privind prestarea de servicii de transport de țiței, gazolină și condensat pe parcursul anului viitor, valoarea totală a contractului fiind de 311,1 milioane lei.

Contractul acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, potrivit unui anunț al Conpet remis Bursei de Valori București.

Plățile trebuie făcute de OMV Petrom către Conpet în termen de 25 de zile de la emiterea facturilor, contractul prevăzând penalități de întârziere de 0,04% pe zi. Garanția depusă de OMV Petrom privind plata contravalorii serviciilor prestate de Conpet este în valoare de 22,384 milioane lei.

Recent, Guvernul a decis să mențină anul viitor actualul tarif reglementat perceput de Conpet pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și să majoreze, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import.

Mai precis, în privința transportului țițeiului produs intern, va fi menținut actualul tarif mediu, prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă.

La finalul anului trecut, tariful pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Tariful de transport al țițeiului din import va fi în schimb majorat cu 20,83% de la 1 ianuarie 2015, Conpet arătând că procentul de majorare este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare, respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

Lucrări întârziate

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet și-a realizat programul de investiții în proporție de doar 62%, efectuând lucrări în valoare de 19,836 milioane lei, față de un program stabilit de 32,024 milioane lei, potrivit unui document al societății. Cele mai multe dintre lucrări vizează înlocuiri de porțiuni de conducte de țiței.

Conpet justifică întârzierea programului de investiții prin refuzul "nejustificat" al unor primării și consilii județene de a elibera certificate de urbanism și autorizație de construire pentru lucrările derulate de societate.

În plus, susține Conpet, mulți proprietari de terenuri refuză, tot "nejustificat", să permită accesul Conpet pe terenurile lor în vederea executării lucrărilor sau solicită sume "foarte mari" de bani pentru a lăsa echipele companiei să intre pe proprietățile lor.

"Consiliul Județean Vâlcea condiționează emiterea autorizației de construire de încheierea cu societatea noastră a unui acord privind obligarea Conpet de a suporta toate cheltuielile aferente reparațiilor drumurilor județene. Precizăm că, din punctul nostru de vedere (...), condiționarea Consiliului Județean Vâlcea excede cadrului legal, motiv pentru care Conpet a refuzat încheierea unui asemenea document (...). Rezolvarea acestei situații a condus la o întârziere de circa 6 luni", se arată în documentul citat.

Conpet se mai plânge că administratorii drumurilor publice pretind societății plata de tarife de utilizare a drumurilor și încheierea de contracte de utilizare a acestor drumuri. Asta deși, încă din februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona acestor drumuri, guvernul invocând faptul că, din această cauză, la acel moment erau blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Conpet mai arată că, spre deosebire de Legea energiei și gazelor naturale, care asigură acest drept pentru Transelectrica și Transgaz, cea a Petrolului nu prevede drept gratuit de uz și servitute al terenurilor proprietate publică pentru operatorul de transport Conpet.

În plus, Administrația Națională Apele Române condiționează eliberarea avizelor de executare a lucrărilor de transferul terenurilor pe care ar urma să se lucreze în administrarea Ministerului Economiei, iar Romsilva – de scoaterea din circuitul forestier a respectivelor terenuri, cu plata tuturor cheltuielilor prevăzute de legislația silvică în astfel de cazuri.

"În ceea ce privește folosința terenurilor proprietate privată, Conpet întâmpină dificultăți majore, constând în plata de sume foarte mari de bani solicitate de proprietari", spune compania.

Dependenți de Lukoil

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Compania a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

Cheltuielile de explorare ale Lukoil în România au crescut de la 4 la 95 milioane dolari. Rușii se pregătesc de apărare în ancheta Petrotel

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 18 December 2014 11:40

Lukoil explorariCheltuielile de explorare ale Lukoil pe concesiunile deținute în România au crescut masiv anul acesta, de la doar 4 milioane dolari în primele 9 luni din 2013 la 95 milioane dolari în ianuarie-septembrie 2014, compania rusească închiriind o platformă petrolieră maritimă pentru lucrări de foraj în Marea Neagră și cerând prelungirea cu 6 luni a fazei de explorare pentru unul dintre cele două perimetre de hidrocarburi deținute în apele teritoriale românești.

Lukoil are concesionate în România perimetrele Rapsodia și Trident din Marea Neagră.

Potrivit raportului la 9 luni al Lukoil, cheltuielile de explorare în România au crescut de la 4 la 95 milioane dolari în ianuarie-septembrie 2014. În trimestrul al treilea, cheltuielile de explorare ale rușilor pe perimetrele din Marea Neagră s-au ridicat la 39 milioane dolari, față de doar 1 milion de dolari în T3 2013.

În primele 9 luni din 2014, Lukoil a consemnat cele mai mari cheltuieli de explorare în Irak (1,101 miliarde dolari) și în regiunea Mării Caspice (1,057 miliarde dolari), în scădere față de perioada corespunzătoare din 2013 (1,450, respectiv 1,184 miliarde dolari).

Profitul net al grupului Lukoil a scăzut cu 26,3% în primele 9 luni din 2014, de la 7,790 la 5,742 miliarde dolari. În schimb, veniturile din vânzări ale companiei au crescut cu 7%, de la 105,56 la 112,9 miliarde dolari, scăderea prețurilor interne și internaționale la țiței fiind compensată de majorarea producției și a volumelor vândute de hidrocarburi și produse rafinate, în special în Rusia.

Explorări prelungite

În august, cei de la Lukoil au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu şase luni, până în mai 2015, a fazei obligatorii de explorare pentru perimetrul Rapsodia, din cauza unor întârzieri privind aducerea unei platforme de foraj din Golful Mexic şi a unor acumulări de gaze "potenţial periculoase" în zona de foraj.

În solicitare, rușii precizau că au contractat o platformă de foraj de la compania Sedco Forex, care derula lucrări în Golful Mexic. Platforma a ajuns în Portul Constanţa, unde este reasamblată după ce a fost demontată pentru a putea trece pe sub podurile peste Strămtoarea Bosfor.

Lukoil mai spunea că începerea forajului în perimetrul Rapsodia era programată pentru 1 octombrie, dar trebuie amânată din cauza unor "complicaţii", precum durata mai mare de timp necesară pregătirii unei platforme petroliere de foraj pentru subtraversarea Strâmtorii Bosfor şi reasamblarea ei în Portul Constanţa.

De asemenea, Lukoil a identificat existenţa unor acumulări de gaze de mică adâncime, potenţial periculoase, motiv pentru care a fost necesară modificarea locaţiei iniţiale a sondei şi efectuarea unor schimbări în documentaţia proiectului de construcţie.

Lukoil deține 72% din drepturile aferente perimetrului Rapsodia, partenerii rușilor fiind PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).

Se pregătesc să contracareze acuzațiile în cazul Petrotel

În raportul lor la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie, rușii fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Contactați de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", a transmis biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Scandal în campania electorală prezidențială

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

Guvernul majorează cu peste 20% tariful de transport prin conducte al țițeiului din import. Cei mai afectați vor fi rușii de la Lukoil

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 16 December 2014 14:30

conpetGuvernul va menține anul viitor actualul tarif reglementat perceput de compania de stat Conpet, concesionara sistemului național de transport țiței prin conducte, pentru transportul către rafinării al petrolului din producția internă și va majora, în schimb, cu peste 20%, tariful de transport al Conpet pentru țițeiul din import, se arată în referatul de aprobare al unui proiect de ordin al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Potrivit documentului citat, la sfârșitul lunii trecute, Conpet a solicitat ANRM menținerea actualului tarif reglementat mediu pentru transportul la rafinării al țițeiului din producția internă, la 78,64 lei/tonă.

Acest tarif mediu va fi menținut prin eliminarea din structura tarifului a elementului de cost reprezentat de serviciile de manevră ale OMV Petrom în și din gara Brazi, pe liniile ferate uzinale ale rafinăriei Petrobrazi, pentru cantitățile de țiței ce se vor descărca la rafinăria Petrobrazi. Acest element de cost reprezintă echivalentul a 2,75 lei/tonă.

În schimb, celelalte componente ale tarifului vor fi actualizate cu inflația consemnată în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, de 2,29%. În plus, va fi inclusă în tarif și influența impozitului pe construcții speciale datorat de Conpet pentru instalațiile sale, care este de 0,41 lei/tonă. Per total, va rezulta menținerea actualului tarif reglementat mediu pentru transportul la rafinării al țițeiului din producția internă, la 78,64 lei/tonă.

La finalul anului trecut, acest tarif a fost majorat cu aproape 18%, de la 66,79 lei/tonă. În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului practicate de Conpet au crescut cu 11,7%.

Care sunt noile tarife de transport pentru țițeiul din import

Conpet a mai cerut ANRM indexarea tarifului reglementat de transport pentru țițeiul din import cu 20,83%. Potrivit Conpet, procentul de majorare solicitat este mai mic decât inflația consemnată de la ultima indexare respectiv în perioada decembrie 2009 – octombrie 2014.

"Având în vedere că, la această dată, sistemul național de transport al țițeiului la rafinăria RAFO Onești nu este în conservare, existând probabilitatea transportului pe această relație, se iau în considerare și tarifele pentriu transportul la rafinăria Onești", se arată în referatul de aprobare a proiectului de ordin al ANRM.

RAFO Onești nu mai produce însă din 2008 și este în pericol de lichidare. De asemenea, rafinăria Arpechim se află în proces de închidere, conform unui program aprobat în martie 2011 de Consiliul de Supraveghere al companiei OMV Petrom, care controlează rafinăria. Compania a renunţat, în anul 2009, la activitatea de pe platforma Arpechim, care era strâns legată de cea a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea.

Noile tarife pentru transportul țițeiului din import la rafinăriile aflate în funcțiune, propuse de Conpet și aprobate de ANRM, vor arăta astfel:

Transport țiței din import la rafinăriile Petrotel-Lukoil și Petrobrazi

Tarife în vigoare

Screenshot 2014-12-16 13.46.33

Tarife propuse pentru 2015

Screenshot 2014-12-16 13.47.00

Transport țiței din import la rafinăria Petromidia

Tarife în vigoare

Screenshot 2014-12-16 14.24.47

Tarife propuse pentru 2015

Screenshot 2014-12-16 14.25.01

Dependentă de Lukoil

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona acestor drumuri, guvernul invocând faptul că, din această cauză, la acel moment erau blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

În primele 9 luni ale acestui an, Conpet a obținut un profit net de 47,95 milioane lei, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2013. Transportul ţiţeiului importat a crescut cu 55% ca volum şi cu 43% ca valoare în primele nouă luni din 2014. Compania a raportat afaceri de 282 milioane de lei în primele nouă luni, în creştere cu aproape 10%

Creșterea profitului și a cifrei de afaceri a survenit în pofida scăderii gradului de utilizare a sistemului de transport, ca urmare a reducerii volumelor transportate pentru Rompetrol, care și-a construit propriul terminal maritim. Societatea depinde în proporție covârșitoare de transportul de țiței din import către rafinăria Petrotel a rușilor de la Lukoil.

„Lukoil a adus cantităţi suplimentare de ţiţei pe care l-am transportat de la Constanţa la Ploieşti. Acest lucru a fost o constantă lunară, începând cu luna martie“, spunea, în noiembrie, directorul general al Conpet, Liviu Ilași, citat de ZF. El a adăugat că nici scandalul de la începutul lunii octombrie, care a culminat cu închiderea rafinăriei Petrotel timp de o săptămână, nu a afectat ritmul livrărilor realizate de Conpet către Petrotel.

Compania a dobândit calitatea de concesionară a sistemului național de transport al țițeiului în 2002, prin încheierea unui acord petrolier de concesiune cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2002. Conpet administrează o reţea de conducte cu o lungime de circa 3.800 de kilometri, care străbate 23 de judeţe.

Conpet este listată la Bursa de Valori București (BVB) și are ca acționari principali statul român, prin Ministerul Economiei (58,71%) și Fondul Proprietatea (29,70%).

{jathumbnailoff}

GSP-ul lui Comănescu, 3,6 mil. $ de la Piraeus. Garanţii, creanţe asupra Lukoil

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 18 November 2014 09:33

Gabriel Comanescu GSP platformaCompania Grup Servicii Petroliere, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu (foto), al patrulea dintre cei mai bogaţi români, a hotărât să contracteze o facilitate overdraft revolving de 3,6 milioane de dolari de la Piraeus Bank, cu o maturitate de 12 luni, pentru finanţarea capitalului de lucru, indică o hotărâre a GSP, consultată de Energy Report.

Garantarea facilităţii ar urma să se facă în mai multe moduri. În primul rând, printr-o ipotecă asupra tuturor conturilor curente deschise de Compania Grup Servicii Petroliere la Piraeus Bank. Apoi, ipotecă mobiliară asupra creanţelor reieşind din contractul comercial încheiat de GSP cu Lukoil Overseas cu privire la nava GSP Altair, contract încheiat în 1 august 2014.

GSP Altair este una dintre cele trei nave proaspăt cumpărate de omul de afaceri român, şi care va opera în Marea Neagră, pentru Lukoil.

La aceste garanţii s-a aprobat emiterea de către GSP a unui bilet la ordin în alb cu menţiunnea "fără protest".

Gabriel Comănescu, cel mai bogat constănţean, are o avere estimată la 600 - 620 milioane de euro. Acesta a fost clasat pe locul patru în ultima ediţie a Top Capital.

Pe parcursul celor zece ani de existență, compania a făcut investiții de peste un miliard de euro și a derulat proiecte internaționale în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului, Golful Persic, Golful Mexic și în zonele arctice. Printre clienţii companiei se numără nume mari precum Gazprom, Petrom OMV, ExxonMobil, TPAO, PEMEX, Petroceltic, Wintershall.

Printre investiţiile mai recente ale Grup Servicii Petroliere, tot cu bani de la Piraeus, amintim aici că în martie, a inaugurat a şaptea platformă de foraj maritim, în urma unei investiţii totale de 44 milioane de dolari.

Anacronic.ro: Scandalul Lukoil – patru instituții, patru erori, patru teme ratate

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 13 October 2014 12:08

rafinarie 0Acum că rafinăria Petrotel a fost repornită de rușii de la Lukoil, se poate discuta liniștit despre falsele probleme pe care au sărit să le rezolve politicienii noștri și despre problemele care rămân în continuare nediscutate și nerezolvate.

Deschiderea (scandalului) a făcut-o managementul companiei care, pus în fața unui sechestru asigurator decis de parchet, a apelat la prim-ministru. În ajutor, patronatul și-a luat și sindicatul reprezentat de Gheorghe Paraschivoiu care a transmis guvernului că „urmare a blocării conturilor, nu se pot face achiziţii de chimicale, nu se pot plăti furnizori şi antreprenori şi chiar şi salariile salariaţilor, ceea ce ar face ca peste 2.500 de salariaţi de pe platformă să rămână fără obiectul muncii, mărind numărul şomerilor”.

Din 2.500 de salariați de pe platforma industrială și doar 470 ai rafinăriei Petrotel, în discursul premierului României s-au făcut 3.500 de salariați pentru care trebuia găsită o soluție particulară prin derogare de la lege.

Fiindcă sechestrul a fost ridicat doar parțial, rușii de la Lukoil au amenințat cu închiderea definitivă a rafinăriei. Nu din considerente economice, ci de nervi. Tiberiu Nițu, Procuror General al României, a intrat în horă: „Abia această declaratie este de natură să pună presiune pe procurori şi să-i timoreze”.

Președintele a criticat și el faptul că Petrotel nu a avut profit iar taxele plătite la buget sunt doar colectate și virate în calitate de agent fiscal al statului român, adică accizele. Cu alte cuvinte, nu a generat valoare adăugată și, atunci, investitorul ar trebui să ne mai lase în pace, noi prețuim doar performanța economică. Performanța privaților ca să aibă statul ce cheltui, să ne înțelegem.

Cazul Lukoil ne învață câteva lucruri: rușii fac afaceri fără ca interesul economic să primeze și fără să înțeleagă la ce folosește statul de drept, Guvernul României dă declarații inoportune, imbecile și iresponsabile, autoritățile suferă de mania persecuției iar reacția procurorului-general Nițu e absolut stupidă. Președintele Băsescu nu iese nici el din paradigma etatistă și vede cu prioritate obligația antreprenorilor de a alimenta bugetul politicienilor.

Toți actorii din comedia Lukoil-Petrotel, dar mai grav, toți comentatorii media ratează o discuție esențială pentru relația autorități-mediu de afaceri.

Patronatul și sindicatul de la Lukoil disprețuiesc statul de drept și instituțiile sale. Altfel ar fi contestat măsura sechestrului asigurator în justiție și ar fi adresat o scrisoare guvernului după decizia finală. Dacă ar fi existat și competență sau bună-credință ar fi știut că banii de salarii nu sunt afectați de sechestrele instituite. Dacă Codul Penal ar fi mai precis în termeni, ar ști chiar și procurorii noștri că banii dintr-un cont nu se pot sechestra, ei aparținând băncii și nu titularului contului. Salariile muncitorilor pentru luna aceasta nu au fost nicio clipă în pericol.

Guvernul a intervenit inoportun în apărarea celor 3.500 de muncitori care nu erau nici măcar 470 fiindcă, așa cum am arătat, banii de salarii nu erau în pericol. Codul de procedură civilă este cât se poate de clar:

„Art. 780 – Obiectul popririi pct. (5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire: c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.”

Un guvern care are minister al Justiției, minister al Finanțelor și alți consilieri nu avea voie să producă o astfel de declarație, imbecilă prin necunoaștere. Ponta reprezintă Guvernul României în astfel de probleme și nu trebuie să citească la televiziuni scrisorile primite de la companii.

Declarația guvernului este și iresponsabilă fiindcă reprezintă un amestec nepermis în atribuțiile justiției. Nu organele judiciare se ocupă de mersul economiei și nici nu fac protecție socială, dar este treaba legislativul ca, în timpul cercetării judiciare, activitatea economică să aibă cât mai puțin de suferit. Mai mult, declarația este proba unei gândiri corupte, o gândire care derogă de la regulă, care stabilește tratament preferențial pentru prieteni. Aduce aminte de episodul Tăriceanu care spunea că Patriciu e prietenul lui și dădea de înțeles că nu trebuie reținut pentru cercetări. De atunci, o mulțime de oameni de afaceri sunt reținuți fără a avea vreun răgaz pentru transmiterea atribuțiilor de management.

Procurorul General al României s-a trezit într-o cetate asediată de declarații de suicid economic. Sigur, urmează să vedem polițiști impresionați de șoferii necăjiți de asprimea codului rutier și care amenință că le lasă cheile de la mașină. Vom vedea și inspectori de la ITM, Garda de Mediu, Garda Financiară și altele compleșiți de vaietele agenților sancționați.

Deși, în România, instituțiile de control se calcă pe picioare și sancțiunile sunt aberante, n-am auzit de nicio demisie a vreunui inspector din motive de conștiință încărcată. Ei bine, procurorii lui Nițu se pare că sunt veriga slabă a autorității. Și credeam că sunt, de departe, din materialul cel mai dur.

Există varianta ca Tiberiu Nițu să fi făcut această declarație stupidă doar ca să-l sprijine pe prim-ministru în dialogul de la distanță cu președintele. Cu ajutorul unui membru al C.S.M., i s-a confecționat și președintelui o acuzație de imixtiune în treburile justiției ca să i se mai atenueze gafa premierului. Dar implicarea politică a șefului procurorilor este la fel de gravă ca excesul de sensibilitate.

Președintele s-a luat la trântă cu inamicul rus și a vorbit cu dispreț despre acciza colectată și vărsată de Petrotel la buget ca nefiind venit produs bugetului de către companie. Așa o fi, dar să fie agentul fiscal al statului e bine, nu? Hai să-i mulțumim măcar pentru atât. Să adăugăm la mulțumiri și locurile de muncă și taxele pe salarii. Nu are profit, a mai zis președintele. Așa, și? Spune domnule, mulțumesc că încă mai operează în România! Bine că susține o activitate neprofitabilă.

Cazul unei companii importante ar fi trebuit să genereze cu totul alte dezbateri.

În primul rând, ar fi trebuit discutat despre de ce poprirea asiguratorie pune în pericol activitatea unei companii deși nu s-a stabilit nici vinovăție și nici prejudiciu decât în baza unui act administrativ unilateral sau poate doar în baza suspiciunilor organelor judiciare.

De ce, dacă avem restricții pentru poprirea execuțională care nu afectează salariile pe 3 luni ale angajaților (6 luni în vechiul Cod de procedură civilă), nu stabilim ca poprirea asiguratorie să nu poată afecta salariile angajaților până la sfrșitul procesului judiciar? De ce nu gândim că o companie trebuie să plătească și utilitățile ca să poată funcționa iar poprirea asiguratorie nu trebuie să-i creeze pagube?

Ar trebui discutat despre înțelesul greșit al popririi din Codul Penal care e un soi de sechestru pe bunurile viitoare. Legislativul trebuie să dezambiguizeze de urgență noțiunile. Dezbaterea există între juriști dar e marginală. Există și o decizie neclar motivată a Înaltei Curți de Casație și Justiție care sporește și mai mult confuzia (Decizia 1741/2012). Motivarea nu ajută, justifică doar cazul particular cu care a fost sesizată instanța.

Deși în situația Lukoil-Petrotel problema o reprezintă sechestrele dispuse de organele de cercetare penală, s-ar putea discuta în context despre actele administrative unilaterale care sunt executorii dacă debitorul nu obține suspendarea efectelor lor de către instanțe. Cauțiunea în astfel de situații poate ajunge la 20% din suma pretinsă de autorități iar actelor administrative li se prezumă legalitatea. O cauțiune în cuantum maxim poate ar trebui să conducă direct la suspendarea efectelor actelor administrative. Procesul ar trebui să aibă o durată mult mai mică. Inegalitatea armelor e evidentă.

Apoi, legalitatea actelor administrative unilaterale e prezumată până la decizia definitivă a instanței chiar dacă contestatorul a câștigat la instanța de fond. Nu ar fi bine să reglăm aceste chestiuni?

Discuția despre impozitarea profitului companiilor repartizat pe rezerve ar putea fi făcută cu această ocazie fiindcă tot este preocupat președintele de impozitul pe profit vărsat la buget. În fond, dacă în bugetul statului impozitul pe profit e sub 6%, adică puțin, de ce să nu avem în vedere considerente etice, de funcționare și de atractivitate a economiei ca să renunțăm la acest impozit. Și, până la urmă, ce este profitul contabil? Profitul e o opinie spun experții contabili. Ei bine, procurorii fără studii economice îl consideră o certitudine.

Probabil, raportul de inspecție fiscală a avut în vedere costurile la achiziția petrolului pentru rafinare de la o firmă afiliată Petrotel și costurile suportate pentru diverse servicii către afiliați sau prieteni. Fiscul nostru întocmește dosare ale prețurilor de transfer ca și cum tranzacțiile cu același bun sau serviciu trebuie să se facă la același preț. Ca și cum nu ar exista putere de negociere, oportunitate, interese pe termen lung, comoditatea unei relații comerciale de lungă durată ș.a.m.d..

S-ar putea ca Petrotel-Lukoil să nu aibă nicio vină, să fie doar vina legislației noastre. Legislația noastră care prevede condamnări penale în baza unei opinii. Justiția lucrează cu idealul adevărului iar evaziunea pe profit este o opinie fiindcă profitul este o opinie. Indiferent câte reguli am băga în Legea Contabilității, câte O.M.F.P.-uri s-ar emite, cât de voluminoase facem dosarele prețurilor de transfer, este pierdere de vreme. Bani aruncați pe geam ca să creăm reguli stufoase, să deschidem porțile abuzurilor și, în definitiv, să justificăm un furt al statului de la privat, toate astea pentru nici 6% din buget.

Lipsa de competență, gândirea coruptă, lipsa de preocupare pentru soarta economiei, lipsa de respect față de antreprenori, sensibilitatea ipocrită a autorităților ne-au ajutat să ratăm încă o dezbatere serioasă.

Articol publicat pe Anacronic.ro

Lukoil: Petrotel a fost repornită și a trecut la etapa comercializării produselor finite

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 13 October 2014 12:07

petrotelOAO Lukoil anunță repornirea unităților de procesare ale rafinăriei AO PETROTEL-LUKOIL, se precizează într-un comunicat de presă publicat astăzi pe site-ul companiei ruse (www.lukoil.com).

Potrivit comunicatului, astăzi, rafinăria a procesat deja produsele finite și a trecut la etapa comercializării acestora.

Vineri dimineaţă, Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţa repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se preciza că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

Scade dependența gazeiferă, crește cea petrolieră: importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 74%, cele de țiței au crescut cu 37%

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 10 October 2014 14:21

Importuri gaze titeiImporturile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Lukoil repornește rafinăria Petrotel (Mediafax)

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 10 October 2014 11:08

photo verybig 136072Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Conducerea Lukoil de la Moscova amenință cu închiderea definitivă a Petrotel

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 October 2014 20:16

photo verybig 136072Lukoil nu este mulțumită nici cu ridicarea parțială a sechestrului pus pe conturile și bunurile companiei, amenințând că, în cazul în care, până la finalul acestei săptămâni, autoritățile judiciare nu devin mai înțelegătoare, conducerea Lukoil de la Moscova va închide definitiv rafinăria Petrotel.

Declarația aparține vicepreşedintelui pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov (foto: centru), sosit astăzi în România de la Moscova și care a mai precizat că a încheiat o înţelegere cu procurorii români.

Potrivit lui Nekrasov, în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are catre Petrotel.

"Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins aceasta decizie", declarat Nekrasov, citat de Mediafax.

Vicepreședintele Lukoil a mai precizat că joi se va întoarce la Moscova, iar o decizie privind închiderea definitivă a rafinăriei va fi luată până vineri.

Nekrasov: Dosarul nu are nicio conotație politică

"Cumpărătorul nostru de bază este Lukoil România. 90% din producţia noastră merge către această companie. Aceasta face plăţi către rafinărie iar din aceşti bani noi cumpărăm materii prime, plătim taxe şi facem reparaţii. Pentru a putea cheltui măcar un cent trebuie să cerem aprobare procurorilor şi vorbim de un rulaj de aproximativ 20 milioane dolari. În plus, patrimoniul nostru este sub sechestru. Suntem o companie listată, avem sute şi mii de acţionari, cum vor investi aceşti acţionari într-un patrimoniu sechestrat? Astfel că suntem dispuşi la compromisuri pe care le vom raporta în următoarele zile, dar vom închide rafinăria dacă nu vom ajunge la un acord. Ne pare rău pentru că suntem demult pe piaţa din România şi ar fi păcat să se închidă o asemenea rafinărie modernă", a subliniat Nekrasov, citat de Agerpres

El a adăugat că acest dosar nu are nicio conotaţie politică, însă a precizat că nu i s-a prezentat de către procurori nici un document din care să reiasă valoarea prejudiciului din acest dosar.

Vicepreședintele rus susține că are o înțelegere cu procurorii români

Vicepreședintele gigantului rus a avut marți întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării", a adăugat Nekrasov.

"Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi, n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asiguratorii", a continuat Nekrasov.

"Astăzi am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (...) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei", a continuat Nekrasov.

Sechestrul a fost ridicat doar parțial

Așa cum a precizat și Energy Report, ieri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a anunțat, contrar informațiilor din presă potrivit cărora sechestrul asupra conturilor și bunurilor Lukoil ar fi fost ridicat, că "a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parțială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești să îşi desfășoare activitatea curentă în condiții de normalitate cu terții și să plătească drepturile salariale şi contribuțiile la bugetul de stat.

În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziție de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti."

Informația a fost confirmată și de Oil Terminal, care și-a informat acționarii "cu privire Ia faptul că, în data de 07.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a transmis o Ordonanță prin care dispune:

  • ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurător asupra cantităților de 17.618,279 tone țiței deținute de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiești în spațiile de depozitare -tank-uri, conducte de transfer și rezervoare ce aparțin sau se afla în custodia OIL TERMINAL.

  • aplicarea sechestrului asigurător asupra cantității de 23.817 tone țiței aparținând SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiești existente în spațiile de depozitare ale SC OIL TERMINAL SA Constanta în valoare de 16.030.270 USD."

Joaca de-a sechestrul: Sechestrul pus pe conturile și bunurile Lukoil a fost ridicat doar parțial. Oil Terminal confirmă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 October 2014 08:54

39 bigToată lumea (presa, premierul Ponta, CSM, candidații la președinție) se pronunță pro sau contra ridicării sechestrului asigurător în cazul Lukoil, însă realitatea arată că se pronunță în necunoștință de cauză.

Responsabile sunt autoritățile care sunt extrem de evazive pe această temă.

De transparență mai mare dă dovadă Oil Terminal, companie obligată de listarea la bursă raporteze evenimentele importante.

Astfel ieri, în timp ce toată presa anunța ridicarea sechestrului asigurător asupra conturilor și bunurilor Lukoil, Oil Terminal își informa acționarii "cu privire Ia faptul că, în data de 07.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a transmis o Ordonanță prin care dispune:

- ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurător asupra cantităților de 17.618,279 tone țiței deținute de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiești în spațiile de depozitare -tank-uri, conducte de transfer și rezervoare ce aparțin sau se afla în custodia OIL TERMINAL.

- aplicarea sechestrului asigurător asupra cantității de 23.817 tone țiței aparținând SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiești existente în spațiile de depozitare ale SC OIL TERMINAL SA Constanta în valoare de 16.030.270 USD."

Comunicatul Oil Terminal confirmă și explică într-un fel comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anunța că "a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parțială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești să îşi desfășoare activitatea curentă în condiții de normalitate cu terții și să plătească drepturile salariale şi contribuțiile la bugetul de stat.

În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziție de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti."

Printre aceste alte bunuri puse la dispoziție de Petrotel, probabil că se află și cantitatea de 21,8 mii tone de țiței asupra căreia s-a pus un nou sechestru în valoare de 16 milioane de dolari.

Probabil că suma de 16 milioane de dolari reprezintă suma asupra căreia s-a ridicat parțial sechestrul asigurător asupra conturilor companiei și este menită a acoperi drepturile salariale și necesarul financiar pentru ca "S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești să îşi desfășoare activitatea curentă în condiții de normalitate cu terții".

Și ridicarea sechestrului impus asupra celor 17,6 mii tone ar putea face parte din aceeași aceeași tentativă a instituțiilor (obligate prin lege și să impună sechestru, dar și să nu afecteze prin acesta cel puțin drepturile salariaților) de a permite Petrotel să-și desfășoare în continuare activitatea în condiții de normalitate cu terții. Cele 17,6 mii tone reprezintă cantitatea necesară desfășurării activității Petrotel timp de 3 zile la capacitate maximă sau timp de o săptămână la jumătatea capacității de producție.

Petrotel are o capacitate de producție de 2,4 milioane tone anual, în 2013 find utilizată doar aproximativ 80% din aceasta.

CSM se sesizează la solicitarea mass-media

Cu toate acestea, Consiliul Superior al magistraturii (CSM) a intrat în jocul jurnalistico-politic din jurul acestui caz, anunțând că s-a sesizat, la solicitarea mas-media în privinţa declaraţiilor premierului Victor Ponta legate de dosarul Lukoil şi de sechestrul pus asupra unor bunuri ale companiei şi va hotărî, în şedinţa de joi, dacă va cere Inspecţiei Judiciare referitor la o eventuală afectare a independenţei procurorului de caz.

"Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil", informează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat de marţi.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: "Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România".

"Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte...bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu "Fiat Justitia Pereat Mundi" ("Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea"-n.r.)...eu sper să fie doar cu "Fiat Justitia", fără să piară şi lumea numai din asta", a spus premierul, citat de Mediafax.

Petrotel avea în 2013, potrivit datelor MFP, 468 de angajați. Împreună cu ceilalți angajați ai celorlalte firme ale Lukoil care sunt legate de rafinărie, numărul ar putea ajunge undeva la 1.000 de angajați. Premierul Ponta, când avansează cifra de 2.500 de angajați, probabil că se referă și la salariații firmelor furnizoare ale Lukoil.

 

Precedentul bulgar al Lukoil: discrepanță între cifrele din contabilitate și cantitatea de combustibil monitorizată

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 07 October 2014 13:51

imageDespre percheziția efectuată la cinci companii din cadrul grupului Lukoil, despre închiderea și redeschiderea rafinăriei Petrotel s-au scris sute de articole, însă nimeni nu știe mai nimic despre acuzațiile aduse companiilor respective, în afara a ceea ce au comunicat autoritățile.

Potrivit organelor de urmărire penală, acuzațiile vizează suspiciuni de evaziune fiscală și spălare de bani, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

De asemenea, faţă de directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani şi s-a instituit măsura preventivă a controlului judiciar.

Este bizară însă tăcerea instituțiilor statului pe tema acuzațiilor, niciuna dintre acestea nedorind să detalieze.

Interesant este că și în Bulgaria, anul trecut, Lukoil a fost acuzată de nereguli, fiindu-i retrasă chiar și licența de funcționare, temporar e drept.

Spre deosebire de autoritățile române, cele bulgare au și detaliat acuzațiile aduse Lukoil.

Precedentul bulgar

Astfel, totul a început cu o notificare a Agenției Vamale din Bulgaria către Lukoil, potrivit căreia dispozitivele instalate, potrivit unei reglementări (nr. 3 din octombrie 2012) nu transmit datele corespunzătoare sistemul informatic al Vămii. În plus, susținea instituția bulgară, s-a observat o discrepanță între cifrele înregistrate în contabilitate și cantitatea de combustibil depozitată. Înainte de  trimite notificarea, autoritățile statului bulgar au semnalat faptul că la unele puncte de lucru nu sunt instalate dispozitive de monitorizare a traficului carburanților, și că, și în cazul în care există acestea nu sunt conectate între ele. În cadrul unui control efectuat între 9 și 12 aprilie 2013, inspectorii bulgari au constat că senzorii din două antrepozite nu funcționau. În alte două antrepozite autoritățile susțin că au găsit senzori care funcționau dar nu transmiteau datele către sistemul informatic al Vămii. Un al doilea control efectuat între 18 și 19 aprilie a stabilit că situația nu fusese remediată.

Lukoil a acuzat autoritățile bulgare de hărțuire

Lukoil a ripostat, acuzându-l pe președintele Agenției Vamale bulgare, Vanyo Tanov, pentru tentativa repetată de a hărțui compania, prin adoptarea de măsuri arbitrare îndreptate exclusiv împotriva activității acesteia. În opinia rușilor, reglementarea 3 din octombrie 2012 a fost una cu dedicație, aplicându-se doar Lukoil. Compania nu a fost consultată, nu s-au realizat studii de impact și expertize tehnice asupra impactului acestei reglementări. Astfel noile dispozitive de monitorizare a volumului de produse petroliere transportate și depozite ar trebui impuse doar la Lukoil – Neftohim Burgas și la antrepozitele Lokoil de la Karnobat, Stara Zagora, Plovdiv, Vetren, Ihtiman și Iliansi. Introducerea acestora implică, potrivit reprezentanților companiei, costuri materiale și tehnologice "imense", iar termenul de implementare de numai șase luni, este imposibil de respectat în pofida eforturilor "maxime" depuse de angajații Lukoil. De altfel, susținea gigantul rus, între 10 și 19 aprilie, au fost trimise numai puțin de cinci scrisori Agenției Vamale din Bulgaria, prin care aceasta era informată în legătură cu stadiul lucrărilor și a solicitat prezența inspectorilor Agenției pentru ca aceștia să constate în ce măsură noile dispozitive instalate corespund cerințelor noii reglementări. Agenția Vamală, susținea Lukoil, a refuzat să-și îndeplinească prerogativele legale.

Închiderea Petrotel ar fi pus presiune pe prețul motorinei, crescând necesarul de import în 2014

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 07 October 2014 11:00

Screen Shot 2014-10-07 at 09.24.43Închiderea rafinăriei Petrotel a gigantului rus Lukoil i-ar fi afectat nu numai pe cei aproximativ 500 de angajați ai companiei, ci și pe milioanele de șoferi din România, în special cei care conduc mașini diesel, care ar putea să nu mai beneficieze de reducerea prețului internațional al petrolului (în prezent Brent-ul situându-se în jurul cifrei de 90 de dolari pe baril).

Chiar dacă la prima vedere, rafinăriile concurente, Petromidia (a celor de la Rompetrol, cu o capacitate anuală de 5,1 milioane tone) și Petrobrazi (a celor de la Petrom, cu o capacitatea anuală de 4,2 milioane tone) ar fi putut face față cererii, dată fiind structura cererii de benzină și motorină din România, situația nu este deloc așa.

În 2013 cererea de produse petroliere (benzină, motorină, păcură, kerosen, GPL, bitum etc) din România a fost de 7,8 milioane tone. În total, capacitatea de producție a celor trei rafinării autohtone care încă funcționează (Petromidia - 5,1 mil tone, Petrobrazi - 4,2 mil tone și Petrotel - 2,4 mil tone) este excedentară, de 11,7 mil tone pe an. Însă acestea nu funcționează în niciun an la 100% din capacitatea de producție.

Cererea internă de motorină din 2013: 4,3 milioane tone

Însă mult mai important este raportul dintre cererea și producția de benzină și motorină. În 2013, potrivit companiilor din domeniu, cererea de benzină și motorină din România a fost de 5,7 milioane tone, din care 76% a reprezentat cererea de motorină. Motivul: ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum.

Cu alte cuvinte, cererea de motorină a fost undeva la 4,3 milioane de tone, în timp ce cea de benzină de 1,4 milioane tone.

În 2013, producția de benzină și motorină a fost de 6,27 milioane tone. Petromidia a produs 3 milioane, iar Petrobrazi 2,4 mil tone. Anul trecut, Petrotel a procesat 2 mil tone de produse petroliere, din care au rezultat probabil 900.000-1.000.000 tone de benzină și motorină. Jumătate din această cantitate a fost probabil motorină.

Importuri de 1,3 mil tone de motorină, în condițiile în care Petromidia exportă peste 0,5 mil tone

În rezumat, benzina produsă în România excede cererea în timp ce în cazul motorinei situația este contrară. În 2013 în România cererea de motorină a fost de 4,3 mil de tone anual, iar producția de motorină a fost de 3,66 milioane de tone (Petromidia - 1,9 mil tone, Petrobrazi - 1,26 mil tone și Petrotel - 0,5 mil tone). Însă o parte din motorina produsă a fost exportată. De exemplu, din cele 1,9 mil de tone produse de Petromidia, 642.000 tone au fost exportate, pe piața internă ajungând doar 1,26 milioane de tone (exact cantitatea de motorină pe care o produc concurenții de la Petrobrazi).

Cu alte cuvinte, anul trecut, pentru a acoperi cererea de 4,3 milioane de tone de motorină, România a fost nevoită să importe peste 1,3 milioane tone de combustibil diesel.

Dacă la acestea am adăuga cele 500.000 de tone care n-ar mai fi fost produse ca urmare a închiderii Petrotel, ar rezulta un deficit de 1,8 mil tone de motorină de pe piața internă, care ar trebui importate, iar costurile s-ar vedea în prețul motorinei.

Producția Petromidia în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.31.53

Petrobrazi și-a majorat capacitatea de producție a motorinei la 1,5 mil tone

O veste bună vine însă de la OMV Petrom, care a finalizat modernizarea rafinăriei Petrobrazi, modificând structura de producție. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone. Cu alte cuvinte, majorarea capacității de producție de motorină a Petrobrazi cu 250.000 de tone ar fi putut atenua efectul închiderii permanente a Petrotel.

Iar dacă Petromidia n-ar mai exporta 640.000 de tone de motorină, ca anul trecut, impactul ar fi chiar pozitiv. Însă acestea sunt decizii comerciale ale companiilor, ce țin de eficientizarea activității lor. Iar relațiile dintre autoritățile române și companiile petroliere nu sunt dintre cele mai fericite. Nu numai cu rușii de la Lukoil au acestea ceva de împărțit, nici relațiile cu kazahii de la KazMunayGas nu sunt dintre cele mai bune.{jathumbnailoff}

Producția Petrobrazi în cifre

Screen Shot 2014-10-07 at 09.27.45

Producția pe 2009 și 2010 include și producția Arpechim

Sechestrul pus pe conturile și stocurile Petrotel-Lukoil a fost ridicat. Rafinăria repornește

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 07 October 2014 10:42

LukoilSechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, a anunţat marţi compania, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

"În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, audieri desfăşurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale societăţii) dispuse în data de 02-03.10.2014 au fost ridicate, prin urmare rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a instalaţiilor tehnologice", se arată într-un comunicat al companiei.

Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

"Având în vedere situaţia creată prin descinderea din data de 2 octombrie 2014 efectuată de către reprezentanţii organelor de anchetă din România(procurori, ofiţeri SRI, inspector din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, inspector de la direcţia Regională Antifraudă etc.) la SC Petrotel-Lukoil SA şi alte patru societăţi de pe Platforma Teleajen, vă rugăm respectuos să ne sprijiniţi pentru asigurarea continuării activităţii comerciale a societăţii noastre", se arată în scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului, în 3 octombrie.

În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.

"Nu ne opunem anchetei în curs de desfăşurare, este normal ca organele în drept să îşi desfăşoare activitatea specifică pentru respectarea legii şi protejarea intereselor statului. Dar, ca urmare a blocării conturilor, nu se pot face achiziţii de chimicale, nu se pot plăti furnizori şi antreprenori şi chiar şi salariile salariaţilor, ceea ce ar face ca peste 2.500 de salariaţi de pe platformă să rămână fără obiectul muncii, mărind numărul şomerilor", se mai arată în document.

Într-o altă scrisoare, primită luni la cabinetul premierului, directorul general al Petrotel-Lukoil, Andrei Bogdanov, prezintă companie şi rezultatele financiare, precum şi comportamentul fiscal, menţionând totodată consecinţele pe care ancheta organelor de cercetare le are asupra activităţii companiei.

"Vă rugăm să ne sprijiniţi în repornirea Rafinăriei Petrotel-Lukoil şi în stabilizarea situaţiei economice în limitele legislaţiei în vigoare şi să aveţi în vedere că Lukoil nu ar fi riscat niciodată o investiţie de peste un miliard de dolari pentru o sumă de 230 de milioane de euro, prejudiciile de imagine şi consecinţele fiind deosebit de mari", spune Bogdanov, printre altele, în scrisoarea trimisă premierului.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă, a anunţat luni compania.

Reprezentanţii Lukoil au notificat anterior Garda de Mediu că opresc activitatea rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti, fără a preciza un motiv şi fără a da un termen la care rafinăria va fi repornită, compania neanunţând autorităţile şi despre eventuale disponibilizări colective sau şomaj tehnic.

Surse din cadrul rafinăriei susţin că în 3 octombrie, la o zi după ce procurorii au făcut percheziţii la sediul a cinci firme care îşi desfăşoară activitatea pe platforma rafinăriei din Ploieşti, directoarea adjunctă a rafinăriei a semnat şi transmis către AJOFM Prahova o solicitare prin care cerea eliberarea unei adeverinţe care să ateste dacă în baza de date a AJOFM există persoane calificate ca inginer construcţii civile şi cercetător construcţii civile şi industriale, întrucât rafinăria ar căuta să angajeze astfel de specialişti.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

Procurorii au făcut, joi, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa, tot joi, că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

Procurorii au ridicat mai mulţi saci cu documente, iar la o zi de la efectuarea percheziţiilor Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

Sechestru asigurator de un miliard de lei pe stocurile Petrotel Lukoil aflate în spațiile de depozitare ale Oil Terminal

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 06 October 2014 12:24

oil 32315900După ce joi a "primit vizita" mascaților, iar vineri se zvonea că a început operațiunea de închidere a rafinăriei Petrotel, luni gigantul rus Lukoil a mai primit o lovitură de la autoritățile române, care au impus sechestru asigurator în valoare de 1,039 miliarde de lei pe stocurile de țiței, carburanți și aditivi ale companiei, aflate în spațiile de depozitare ale S.C. Oil Terminal S.A.

Potrivit unui comunicat al Oil Terminal, “Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a trimis către Oil Terminal ordonanța prin care se dispune instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor cantităților și stocurilor de materie primă - țiței și alte produse energetice (păcură, benzine și motorine) și/sau aditivi, deținute de Petrotel Lukoil S.A. Ploiești, în spatiile de depozitare - tank-uri, conducte de transfer și rezervoare ce aparțin sau se află în custodia S.C. Oil Terminal S.A. până la concurenta sumei de 1,039,019,829 lei”.

Decizia autorităților afectează dur compania Oil Terminal, ponderea tranzactiilor Lukoil la sfârșitul lunii septembrie fiind de 34,2 % din cifra de afaceri preliminata a Oil Terminal.

Într-un comunicat de presă transmis joi, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunțat că au avut loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor comerciale S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti, S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMÂNIA S.R.L., S.C. LUKOIL LUBRICANTS EAST EUROPE S.R.L., S.C. AGENŢIA LUKOM-A-ROMÂNIA S.R.L., S.C. TP LOG SERVICES S.R.L., toate din municipiul Ploieşti.

În acest dosar, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Conform sursei citate, prejudiciul estimat până în prezent este de 1.039.019.829 lei (230 de milioane de euro), din care 505.421.252 lei (112 milioane euro) din evaziune fiscală şi 533.598.577 lei (118 milioane euro) din spălare de bani.

Patru dube ale Poliţiei au plecat joi după-amiază încărcate cu documente de la sediul rafinăriei Lukoil situat în cartierul Mihai Bravu din Ploieşti, la finalul unor percheziţii care au durat peste şase ore, timp în care procurorii au verificat documente în două clădiri de birouri din incinta rafinăriei.

Surse apropiate anchetei au declarat că în urma descinderilor nu a fost ridicată nicio persoană.

La percheziţiile care au avut loc la societăţile Lukoil au participat ofiţeri de poliţie din IGPR, inspectori ai Direcţiei Generale Vamale, inspectori ai Direcţiei Naţionale Antifraudă şi lucrători ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova.

Lukoil Europe Holdings, din grupul petrolier rus Lukoil, deţine 97,1% din capitalul social al rafinăriei Lukoil din Ploieşti, iar alţi acţionari cumulează restul de 2,89% din titluri.

Grupul rus mai deţine în România şi o reţea de peste 300 de benzinării.

Rafinăria din Ploieşti a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 5,51 miliarde de lei, în scădere cu 20,4% de la nivelul de 6,93 miliarde de lei din 2012.

Anul trecut, Petrotel-Lukoil a înregistrat pierderi de 928,8 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari faţă de pierderile de 274,4 milioane de lei din 2012.

 

Exclusiv: Cea mai mare insolvenţă din SI 2014 e din energie. Ce datorii neplătite şi ce afaceri are distribuitorul de carburanţi Planoil

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 08 September 2014 08:53

motorinaProprietar peste mai multe terenuri în oraşe din România, peste staţii de alimentare cu carburanţi şi alte active, marele distribuitor de motorină şi benzină Planoil a intrat în insolvenţă în prima jumătate a lunii iunie cu datorii neplătite de peste 57 milioane de lei, potrivit informaţiilor Energy Report.

Compania a fost înfiinţată în anul 2001 în Ploieşti de către Ovidiu Ciocodeică, unul dintre oamenii de afaceri care au figurat în ultima perioadă în top-urile cu cei mai bogaţi români şi care a fost de la început acţionar unic şi administrator al companiei.

Din cei peste 57 milioane de lei datorii neplătite, cel mai mult au de recuperat BRD GSG (pondere la masa credală 30,68%), Banca Transilvania (23,75%), Gain Consulting SRL (24,88%), Lukoil Romania (12,47%), Oil Energy Trading (6,26%) la care se adaugă alţi creditori cu datorii mai mici.

Ponderea cea mai mare în activitatea companiei a fost deţinută de comerţul cu motorină ( 85% din cifra de afaceri) şi cu benzină (15%).

Printre furnizorii principali ai companiei amintim aici Rompetrol Downstream, Lukoil Romania, Mol Romania, Unicom Holding şi Oscar Downstream.

Planoil distribuia carburanţi către consumatori finali din toate sectoarele de activitate: agricultură, construcţii, transport, industria chimică, lanţuri private de staţii de carburanţi, etc.

După intrarea în insolvenţă, administratorul judiciar a identificat printre bunurile din proprietatea companiei mai multe terenuri în localităţi precum Bucureşti, Măgurele (Ilfov), Ciolpani (Ilfov), Braşov, Bârlad, Folteşti (Galaţi), Oneşti, Tg. Ocna ( Bacău), Slobozia (Ialomiţa) şi altele. La acestea se adaugă patru autoturisme (VW Passat, Opel Corsa, Renault Fluence, Renault Megane) şi o staţie Peco din localitatea Folteşti din Galaţi, liberă de sarcini. Compania are în proprietate şi alte bunuri, unele grevate de sarcini în favoarea băncilor iar altele libere de sarcini.

Planoil, care într-un clasament Coface figurează ca fiind cea mai mare companie care a intrat în insolvenţă din prima jumătate a anului 2014, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 611 milioane de lei cu doar 24 de angajaţi, în uşoară scădere de la 774 milioane de lei în anul 2012.

Lukoil și-a vândut deja rețele de benzinării din Cehia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Urmează România?

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 05 August 2014 12:04

lukoylSancțiunile economice impuse de Occident Rusiei nu întârzie să-și facă efectele pe piețele est-europene. După ce săptămâna trecută, gigantul rus Lukoil anunțase vânzarea către societatea austriacă AMIC Energy Management GmbH a activelor Lukoil-Ukraina, care deținea 240 de benzinării și șase spații de depozitare, ieri fost publicat anunțul înstrăinării rețelelor din Cehia, Slovacia și Ucraina.

44 de benzinării din Cehia au fost vândute grupului maghiar MOL, în timp ce 75 de benzinării din Ungaria și 19 din Slovacia companiei Norm Benzinkut Kft din Ungaria.

"Decizia de vânzare a activelor va fost luată ca parte a efortului de optimizare a afacerilor Lukoil în domeniul pieței produselor petroliere", precizează un comunicat al companiei ruse.

Reuters anunță că MOL vrea să-și extindă rețeaua de peste 1.700 de benzinării din Europa Centrală și Balcani și la începutul acestui an a achiziționat subsidiarele companiei italiene Eni SpA din Cehia, Slovacia și România.

După cumpărarea rețelei Lukoil, potrivit Agerpres, MOL va avea 318 benzinării în Cehia, având o poziția cheie pe această piață. Grupul MOL are o prezență semnificativă și pe piața din România.

Lukoil: Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active

Săptămâna trecută, CEO-ul Lukoil, Vagit Alekperov, a anunțat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei ar putea forța compania să-și revizuiască programul de investiții ca urmare a accesului limitat la fonduri. SUA și UE au interzis accesul mai multor companii rusești pe piețele de capital occidentale, în special în ceea ce privește finanțarea pe termen mediu și lung.

Vagit Alekperov a mai precizat că Lukoil intenționează să-și vândă o parte din activele sale din Europa de Est, în scopul de "a se concentra pe proiectele din Rusia”, precizează Reuters. Șeful Lukoil a refuzat însă să dea alte amânunte pe această temă.

“Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active. În prezent, compania se concentreaza pe proiectele din Rusia", a declarat șeful Lukoil.

Lukoil nu este deocamdată subiectul sancțiunilor occidentale. Cu toate aceste, Alekperov a declarat că gigantul rus își va revizui programul de dezvoltare, în sensul adaptării sale la eventuale noi măsuri punitive .

“Analizăm mai multe opțiuni, și, desigur, faptul că accesul la finanțare va fi împiedicat va afecta atât programele noastre de reducere a costurilor, cât și pe cele de investiții", a declarat CEO-ul Lukoil.

"Sancțiunile sunt legate de țară, suntem o companie din Rusia, deci acestea ne vor afecta, la fel ca pe toată lumea.”

Ce se va întâmpla cu Petrotel și cele peste 300 de benzinării Lukoil din România

Nu este încă destul de clar dacă România va fi una dintre țările din care Lukoil intenționează să-și vândă active. În ceea ce privește rafinăria Petrotel, există de mult pe piață zvonul că, Lukoil ar dori să scape cumva de ea, mai ales după declanșarea procesului de modernizare și de majorare a capacității de rafinare a rafinăriei Lukoil de la Burgas (Bulgaria). Rafinăria Lukoil de la Burgas va avea o capacitate de rafinare mai mare decât cea cumulată a celor trei rafinării deținute de cele mai importante companii din domeniu din România (Petrom, Rompetrol și Lukoil).

În condițiile în care însă, în Europa a avut loc un proces de concentrare a activităților de rafinare în marile rafinării, cele de dimensiuni medii și reduse fiind închise sau vândute companiilor rusești, este evident că este aproape exclusă vânzarea Petrotel. Caracteristicile rafinăriei nu sunt de natură să atragă niciun potențial cumpărător.

De asemenea, va fi dificilă și vânzarea stațiile de distribuție, pentru că Lukoil va trebui să găsească un cumpărător pentru cele peste 300 de stații pe care le administrează în prezent în România.

Lukoil ar trebui să găsească cumpărător pentru un număr de stații aproximativ egal cu cele vândute în cele 4 state din care s-a retras în ultima săptămână.

Se retrage Lukoil din România? Gigantul rus intenționează să vândă o parte din activele din Europa de Est

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 31 July 2014 14:54

LukoilSancțiunile economice impuse de SUA și UE Rusiei vor avea efecte și pe piețele est-europene, inclusiv pe piața autohtonă. Iar aceste efecte s-ar putea produce într-un ritm accelerat.

Prima companie rusă care și-a anunțat intențiile de a-și revizui planurile de afaceri din regiune este Lukoil, cel de-al treilea actor de pe piața autohtonă de carburanți, cu peste 300 de stații de distribuție.

Astfel, CEO-ul Lukoil, Vagit Alekperov, a anunțat astăzi că sancțiunile occidentale impuse Rusiei ar putea forța compania să-și revizuiască programul de investiții ca urmare a accesului limitat la fonduri. SUA și UE au interzis accesul mai multor companii rusești pe piețele de capital occidentale, în special în ceea ce privește finanțarea pe termen mediu și lung.

Vagit Alekperov a mai precizat că Lukoil intenționează să-ți vândă o parte din activele sale din Europa de Est, în scopul de "a se concentra pe proiectele din Rusia”, precizează Reuters. Șeful Lukoil a refuzat însă să dea alte amânunte pe această temă.

“Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active. În prezent, compania se concentreaza pe proiectele din Rusia", a declarat șeful Lukoil.

Lukoil nu este deocamdată subiectul sancțiunilor occidentale. Cu toate aceste, Alekperov a declarat că gigantul rus își va revizui programul de dezvoltare, în sensul adaptării sale la eventuale noi măsuri punitive .

“Analizăm mai multe opțiuni, și, desigur, faptul că accesul la finanțare va fi împiedicat va afecta atât programele noastre de reducere a costurilor, cât și pe cele de investiții", a declarat CEO-ul Lukoil.

"Sancțiunile sunt legate de țară, suntem o companie din Rusia, deci acestea ne vor afecta, la fel ca pe toată lumea.”

Lukoil a alocat 20 miliarde dolari în investiții pentru acest an, cea mai mare parte a cheltuielilor fiind alocate dezvoltării zăcământului West Qurna-2 din Irak. Compania intenționează totodată ca anul viitor să înceapă producția la un zăcământ offshore din  Marea Caspică.

Nu este încă destul de clar la ce active se referă Alekperov și dacă România va fi una dintre țările din care Lukoil intenționează să-și vândă active.

Concentrare pe Bulgaria

Pe piață circulă de multă vreme zvonul că Lukoil vrea să renunțe la rafinăria Petrotel, mai ales după declanșarea procesului de modernizare și de majorare a capacității de rafinare a rafinăriei Lukoil de la Burgas (Bulgaria). Rafinăria Lukoil de la Burgas va avea o capacitate de rafinare mai mare decât cea cumulată a celor trei rafinării deținute de cele mai importante companii din domeniu din România (Petrom, Rompetrol și Lukoil).

În ceea ce privește stațiile de distribuție, pentru a ieși de pe piața românească, Lukoil va trebui să găsească un cumpărător pentru cele peste 300 de stații pe care le administrează în prezent, lucru mai greu de realizat.

Adevărul: "parteneriat strategic" cu MOL

În urmă cu patru luni, Adevărul susținea, citând surse apropiate tranzacției, că Lukoil negociază cu MOL semnarea unor contracte de "parteneriat strategic" prin care Lukoil va desfășura livrări preferențiale către MOL, iar în ultima fază se vor închide și apoi vinde depozitele zonale ale Lukoil către MOL. Astfel de unități, vitale pentru operațiunile Lukoil in România, se află la Brașov și Iași (MOL deține astfel de depozite doar în județele Giurgiu și Bihor).

Potrivit Adevărul, respectivele depozite zonale ale Lukoil au fost deja dotate după unele standarde specifice MOL, iar în echipa de conducere a Lukoil Romania a fost adus, în toamna anului trecut, Anatolie Zolotko, fost membru al echipei manageriale a Lukoil din Ungaria, unde s-a întâmplat același lucru.

Lukoil vinde benzinăriile din Ucraina

Ce este însă sigur e faptul că Lukoil a anunțat joi vânzarea către societatea austriacă AMIC Energy Management GmbH a activelor Lukoil-Ukraina, care deține 240 de benzinării și șase spații de depozitare de petrol pe teritoriul statului ucrainean, pentru a 'optimiza structura activelor', relatează joi agențiile Reuters și Ria Novosti, citate de Agerpres.

Negocierile ar fi fost inițiate de firma austriacă, care a manifestat interes față de activele companiei ruse în Ucraina.

Vicepreședintele Lukoil, Vadim Vorobiev, a estimat că vânzarea benzinăriilor din Ucraina companiei austriece AMIC va permite 'optimizarea structurii activelor și a sistemului de gestionare a rețelei de distribuție în Europa de Est'.

La ora actuală, părțile se pregătesc să semneze un contract de vânzare-cumpărare. Aspectele financiare ale tranzacției nu sunt făcute publice.

Lukoil-Ukraina figurează printre cei cinci lideri pe piața de combustibil în Ucraina după numărul de stații și volumul vânzărilor cu amănuntul a produselor petroliere. Compania planifica investiții de cel puțin 141 milioane dolari în activele sale în Ucraina în perioada 2014-2019, însă de când a început conflictul în estul Ucrainei compania rusă s-a aflat sub presiunea forțelor politice radicale locale.

Potrivit Ria Novosti, combatanți ucraineni din organizația radicală 'Pravâi Sektor' au blocat zilele trecute mai multe benzinării ale Lukoil din regiunea Ivano-Frankivsk, cerând companiei ruse să aloce 2-3 tone de benzină lunar (aproximativ o sută de litri pe zi) pentru nevoile armatei ucrainene, angajată în prezent într-o operațiune specială împotriva insurecției proruse în estul țării.

Aceste acțiuni de presiune față de Lukoil-Ukraina sunt menționate într-un raport al misiunii OSCE în Ucraina, dat publicității anterior, potrivit agenției citate de presă.

Rompetrol resuscitează alimentarea cu carburant a gigantului Edy Spedition

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 17 July 2014 12:17

edy speditionUnul dintre cei mai mari transportatori rutieri din România şi din Europa din ultima perioadă, Edy Spedition, avea până să intre în insolvenţă peste 1.200 de camioane. Acestea erau alimentate de Diesel One, una dintre firmele din grupul Edy, fondate de hunedoreanul Alin Popa. După intrarea în insolvenţă a firmelor din grup, flota a scăzut sub 300 de camioane iar datoriile neplătite ale Diesel One au urcat la 50 de milioane de dolari, conform Rovigo, administratorul judiciar, informaţii consultate de Energy Report.

Diesel One are de plătit bani către 29 de companii, însă puţine dintre sume sunt garantate (adică se plătesc primele), cele mai multe fiind chirografare (se plătesc din ce rămâne după eventuala plată a celor garantate). Printre cele mai mari sume de bani le au de recuperat companii precum ING Bank (35 milioane de lei, garantată), Rompetrol Downstream (43 milioane de lei, chirografară), ING Lease (63,5 milioane de lei, chirografară) sau Lukoil (9,4 milioane de lei, chirografară).

Se pune problema ce să aleagă creditorii? Falimentul sau reorganizarea? Totalul plăţilor propuse prin reorganizare este de 11 milioane de lei plus 153 milioane de lei după eventuala reorganizare versus printr-un eventual faliment doar 37 milioane de lei. Astfel că dacă se ia drept realizabil acest scenariu al reorganizării, la următoarea adunare a creditorilor din 23 iulie 2014, ar fi normal să se voteze planul de reorganizare.

După ce s-a opus falimentului, Rompetrol Downstream a fost singura companie care a propus planul de reorganizare. Şi ING-urile au spus că vor vota planul doar că au informat că nu sunt în măsură să propună un asemenea plan, lăsând totul în seama Rompetrol.

Afacerea Diesel One

Să spunem pentru început că marele business al grupului Edy a început să se clatine serios după ce fondatorul Alin Popa a murit într-un accident rutier în anul 2012. De atunci, acţionarii de sub acesta nu s-au înţeles... de nicio culoare, astfel că, în cele din urmă, administrarea firmei a fost ridicată, pentru că acţionarii nu s-au putut pune de acord cu numirea unui administrator special.

Diesel One asigura aprovizionarea cu combustibil a întregii flote Edy Spedition, una dintre cele mai mari companii de transport intern şi internaţional cu sediul în România. Pe lângă această activitate, Diesel prelua combustibil de la Lukoil şi Rompetrol asigurând desfacerea atât cu cisternele cât şi prin pompe proprii sau închiriate, furnizând carburant şi către alţi jucători din piaţă.

Diesel One avea în proprietate după intrarea în insolvenţă doar o staţie de alimentare în Arad, în Pecica, la intrarea dinspre Ungaria. Celelalte au fost închiriate de la alţii, printre care şi de la grupul Edy (benzinării din Deva şi Timişoara). Faptul că o perioadă nu a plătit chiriile staţiilor i-a făcut pe anumiţi proprietari să înceteze contractele cu Diesel One.

În prezent, staţii operaţionale pentru Diesel One sunt în Timişoara, Deva, Pecica (Arad, aproape de graniţa cu Ungaria), Bucureşti, Satu Mare şi Turda.

Asta pentru că imediat după intrarea în insolvenţă, Diesel One şi-a propus să păstreze relaţiile contractuale cu opt staţii de alimentare care să asigure un volum de peste 300.000 de litri lunar fiecare. De altfel, de la începutul insolvenţei, compania a mai semnat diverse contracte sau le-a prelungit pe altele, contracte precum închirieri de rezervoare şi pompe de carburant (cu General Transport, spre exemplu) sau de achiziţionare de combustibil de la Rompetrol Downstream.

Amintim şi că furnizorii tradiţionali ai companiei sunt Lukoil şi Rompetrol, cu care au fost de altfel semnate la începutul insolvenţei noi contracte. La deschiderea insolvenţei, compania mai rămăsese cu 36 de angajaţi. În prezent are doar 15 dar planul de reorganizare ar putea conduce la o creştere a numărului acesora.

Principala cauză a intrării în insolvenţă este că au intrat în insolvenţă şi firmele din grup (Edy Internaţional Spedition, Edy Logistics, Autocamion Service), firme care, de altfel, au fost principalii clienţi. În plus, către respectivele firme, Diesel a acordat împrumuturi fără dobândă, care sume nu au mai fost rambursate.

Ce propune Rompetrol?

Planul a fost propus de Rompetrol pentru că deţine 26,18% din creanţe dar şi pentru că are expertiză în domeniu. Ce conţine însă acest plan, în linii mari?

Planul de restructurare prevede, printre altele, pe lângă relansarea activităţii de vânzare combustibil în staţii fixe şi la cisternă şi recuperarea de creanţe de 3,5 milioane de lei de la Edy International Spedition pentru a fi distribuite spre ING Bank dar şi vânzarea a unei părţi de aproape un hectar din terenul de la Pecica.

Să precizăm că Diesel One are de recuperat creanţe de aproape 60 de milioane de lei, din care peste 57 milioane de lei de la Edy International Spedition.

Rompetrol pregăteşte reluarea furnizării de combustibil către Edy International Spedition şi menţinerea afacerii cât mai aproape de nivelul din anii trecuţi.

Confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul sindic este programată pentru 15 septembrie.

Piețele financiare și energetice premiază, în timp ce oficialii sancționează, economia Rusiei

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 26 May 2014 11:38

20140516 EOD1Oficialii occidentali au prezentat sancțiunile impuse Rusiei drept un veritabil succes, însă nu toată lumea pare a fi de acord. Companiile petroliere și piețele financiare, de exemplu! De la impunerea primei runde de sancțiuni, bursa moscovită Micex se află pe un trend ascendent, ceea ce nu se poate spune de bursa americană Nasdaq, printre altele.

Cum ideile par a se propaga în spațiul politic cu o viteză invers proporțională cu propria lor oportunitate, decidenții de la Bruxelles au anunțat că iau în calcul impunerea unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei, prin care ar urma să fie interzis importul de produse rusești, de la bunuri de lux (caviar, blănuri, vodcă diamante și metale prețioase) la produse de petrol și gaze.

Potrivit Reuters, interzicerea importului de petrol și gaze ar avea un impact extrem de dur asupra economiei europene, peste 30% din necesarul de energie al Vechiului Continent provenind din Rusia (echivalentul a 130 miliarde de de euro în 2013).

Bruxelles-ul ar vrea să interzică investițiile în sectorul energetic rusesc

Nu numai piețele financiare, ci și anumite state, cu legături comerciale și energetice puternice cu Rusia, de împotrivesc noilor sancțiuni. Italia, Grecia și Germania se tem de efectele sancțiunilor impuse sectorului energetic asupra economiilor lor, în timp ce Austria și Cipru sunt îngrijoratele de efectele respectivelor sancțiuni asupra sistemului lor financiar, aflat într-o strânsă legătură cu cel rusesc.

În plus, se pare că UE ar dori să impună o altă interdicție, cea a investițiilor occidentale în sectorul energetic rusesc. 

BP a semnat un nou acord cu Rosneft

Companiile private au reacționat deja, prin fapte, și nu prin vorbe, la această posibilitate. Astfel, potrivit Financial Times, BP și-a confirmat angajamentele asumate în Rusia, semnând un contract de explorare a petrolului din formațiuni de șist cu gigantul rus Rosneft, în pofida sancțiunilor impuse de occidentali Moscovei.

Acordul a fost semnat în cadrul unui forum economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg (echivalent celui de la Davos), boictat de liderii companiilor americane, la solicitarea guvernului SUA. Executivii companiilor eurpene, de la cel al BP, Bob Dudley, la cel al Shell, Ben van Beurden, Eni (Claudio Descalzi) și Total (Christophe de Margerie ) au participat la Forum, arâtând disponibilitatea companiilor eurpene de a face în continuare business cu Rusia, în pofida sancțiunilor.

Contractul semnat de BP și Rosneft este unul în valoare de 300 de milioane de dolari. BP deține un procent de 19,7% din Rosneft.

Total s-a asociat cu Lukoil

În cadrul aceluiași forum, gigantul francez Total a încheiat un acord cu Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia. 

Acordul a fost semnat chiar de directorul general al Total, Christophe de Margerie. Total şi Lukoil vor înfiinţa o companie mixtă care va căuta petrol în regiunea Bazenov din Siberia, se arată într-un comunicat al companiei franceze, citat de Mediafax.

Investiţiile în proiect vor fi de 120-150 de milioane de dolari în primii doi ani, a spus preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov.

Potrivit Total, afacerile din Rusia nu sunt afectate de sancţiunile impuse ţării, inclusiv împotriva lui Ghenadi Timcenko, acţionar al companiei Novatek la care producătorul francez de petrol deţine o participaţie.

Acordul dintre Total şi Lukoil prevede explorarea şi dezvoltarea a patru perimetre din regiunea autonomă Khanti-Mansi, pe o suprafaţă de 2.700 de kilometri pătraţi. Lukoil va deţine o participaţie de 51% la proiect, restul revenind grupului Total.

Total intenţionează să investează mai multe miliarde de dolari pentru creşterea producţiei în Rusia, în cadrul planurilor de extindere a producţiei la nivel mondial.

În acest context, Total vrea să îşi majoreze participaţia la compania Novatek şi continuă proiectul Yamal pentru gaze naturale lichefiate în regiunea arctică.

Exxon extinde colaborarea cu Rosneft

Nici americanii nu par a asculta prea mult de ordinele politice venite de la Washington. Reprezentanţii Exxon Mobil au semnat vineri, la Sankt Petersburg, un acord cu directorul general al Rosneft, Igor Sechin, prin care este extinsă cooperarea dintre cele două companii în ceea ce priveşte explorarea de câmpuri petrolifere în zona arctică şi în Siberia, precum şi dezvoltarea de instalaţii de lichefiere a gazului natural în vederea exportului către Orientul Îndepărtat.

Prin semnarea acestor acorduri, BP, Total și Exxon urmează exemplul Statoil, care are deja proiecte în domeniul petrolului cu Rosneft, în vestul Siberiei, în timp ce Royal Dutch Shell s-a asociat cu Gazprom Neft.

Investiţii gigant la rafinăria Petrotel, plănuite de ruşii de la Lukoil

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 05 May 2014 18:21

rafinarie Petrotel LukoilPe ordinea de zi a AGEA Petrotel Lukoil din Ploieşti, una din cele trei rafinării funcţionale care au mai rămas în România şi care e deţinută în proporţie de peste 95% de Lukoil, figurează propunerea de emitere a peste 64 milioane de acţiuni cu valoare de emisiune de 25 de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report. Adunarea generală extraordinară a acţionarilor este programată pentru 28 mai.

În prezent, acţionarii importanţi ai firmei sunt: Lukoil, cu o deţinere de 95,62%, SIF Muntenia (2,49%) şi Fondul Proprietatea (2,15%).

Valoarea de emisiune de pe ordinea de zi este compusă din valoarea nominală de 2,5 lei şi din prima de emisiune de 22,5 lei.

Pe ordinea de zi sunt mai multe propuneri, toate însă legate de noile acţiuni care ar putea fi emise. Se propune astfel spre aprobare şi exercitarea dreptului de preferinţă la subscriere de către acţionarii înscrişi până în 12 mai dar şi există şi propunerea privind subscrierea prin declaraţii de subscriere însoţite de dovada plăţii acţiunilor, proceduri uzuale în astfel de situaţii.

Preşedintele consiliuluide administraţie al Petrotel Lukoil este Thomas Frederic Mueller. Firma are cinci administratori, dintre care unul este Mueller, care este american, trei ruşi şi un administrator din Republica Moldova.

Reprezentanţii rafinăriei, care are o capacitate de 2,4 milioane de tone, estimau de curând pierderi şi pentru anul 2013 şi o cifră de afaceri mai mică decât în 2012, ca urmare a reducerii volumului de petrol prelucrat. Asta după ce în 2012 a avut afaceri de 6,93 miliarde lei cu o pierdere de peste 274 de milioane de lei. Dacă în anul 2007, rafinăria avea, în medie, peste 1.060 de salariaţi, în prezent, numărul acestora este sub 500.

Rafinăria Petrotel-Lukoil are o tradiţie de peste 100 de ani în prelucrarea ţiţeiului, iar din 1998, pachetul majoritar al acesteia a fost preluat de gigantul rus Lukoil.

Rămâne de văzut ce direcţie va lua eventuala majorare de capital şi dacă nu cumva unul dintre rezultate va fi şi schimbarea structurii acţionariatului rafinăriei.

 

Statul nu mai are bani de stocuri strategice de țiței, acestea vor fi constituite exclusiv de privați în 2014

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 08 April 2014 11:31

stocuri urgenta petrolStatul român nu va mai constitui, anul acesta, stocuri strategice de țiței și alte produse petroliere, întrucât acest lucru ar amplifica major cheltuielile bugetare, urmând ca doar companiile petroliere private să mențină stocuri de urgență, care au fost calculate, pentru 2014, la nivelul total de 1.079.151 tone.

"În anul 2014, spre deosebire de anii anteriori, menţinerea stocurilor de către stat ar determina plata tarifului de depozitare către operatorii economici custozi, investiţii în spaţiile de depozitare proprii rezervelor de stat, cu amenajările şi dotările impuse de normele tehnice, cheltuieli de depozitare - păstrare, taxe de asigurare. Aceste cheltuieli amplifică major efortul investiţional bugetar aferent, la care se adaugă efectele negative ale uzurii morale ale produselor şi degradarea lor calitativă", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Potrivit documentului citat, opţiunea naţională pentru 2014 este de a se constitui exclusiv stocuri de urgență și de a se renunța la constituirea stocurilor specifice, limitând astfel creşterea cheltuielilor bugetare, în conformitate cu prevederile unui Memorandum aprobat de Guvern în februarie.

Prin respectivul Memorandum s-a decis ca, pentru anul 2014, să nu se constituie stocuri petroliere ca stocuri specifice, administrate şi gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi ca obligaţia de constituire la nivel naţional a stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere să fie realizată în totalitate de către operatorii economici din domeniu ca stocuri de urgenţă.

Statul se retrage

Legislația românească în vigoare, în acord cu cea europeană, prevede că stocurile minime de rezerve naționale de țiței și produse petroliere sunt compuse din stocurile de urgență, constituite obligatoriu de către companiile petroliere, și stocurile specifice, constituite facultativ de către stat, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Guvernul mai arată că, la nivelul întregii Uniuni Europene, în privința stocurilor naționale de țiței și produse petroliere, se vizează o creştere graduală a implicării operatorii economici în domeniu şi o limitare a rolului statului la activităţi de organizare şi control.

În nota de fundamentare a HG se menționează că, în anul 2002 s-a pornit de la o împărţire egală (50-50%) a obligaţiilor de stocare între sectorul public şi cel privat, cu o serie de costuri partajate prin achiziţionarea de către stat a produselor şi prin depozitarea acestora pe cheltuiala operatorilor.

În anul 2011, împărţirea obligaţiilor de stocare a fost modificată în sensul creşterii la 70% a sarcinilor operatorilor economici şi o diminuare la 30% a sarcinilor statului, îndeplinite prin ANRSPS şi bugetul acesteia. Diminuarea obligației statului are în vedere și faptul că, în prezent, activitățile specifice extracției, producției și procesării, precum și operațiunile de import –export, sunt gestionate de societăți private, se subliniază în document.

"În anul 2014, în acord cu strategiile celorlalte state membre, sectorul public se limitează din ce în ce mai mult la operaţiuni de coordonare şi control, fără a mai constitui şi menţine obligatoriu stocuri în proprietatea sa. Din cauza constrângerilor bugetare pentru anul 2014, stocurile minime se vor constitui în proporţie de 100 % de către operatorii economici din domeniu", se mai arată în nota de fundamentare.

Cum se calculează stocurile de urgență

Potrivit legislației în vigoare, nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare. Pentru anul 2014, la calculul stocurilor minime a fost folosită metoda mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile.

Obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Proiectul de HG prevede că nivelul stocurilor de urgență în anul 2014 este de 1.079.151 tone produse petroliere. Pentru calcularea nivelului stocurilor de urgență a fost utilizată comunicarea privind totalul livrărilor brute interne observate din anul calendaristic precedent, respectiv 2013, pusă la dispoziție de către INS, precum și datele privind importurile intra și extra comunitare, puse la dispoziție de Autoritatea Vamală din cadrul ANAF.

Cine constituie stocurile de urgență și în ce cantități

Potrivit anexei proiectului de HG, în anul 2014 au obligația constituirii de stocuri de urgență de țiței și produse petroliere un număr de 12 companii.

Cele mai mari obligații de constituire de stocuri de urgență revin următoarelor companii:

- OMV Petrom (123.549 tone benzină, 280.980 tone motorină, 34.117 tone Jet A1, 4.716 tone păcură);

- Rompetrol Rafinare (46.519 tone benzină, 241.510 tone motorină, 15.964 tone Jet A1, 24.103 tone păcură);

- Petrotel Lukoil (38.653 tone benzină, 124.119 tone motorină, 6.936 tone păcură);

- Oscar Downstream (58.736 tone motorină);

- MOL (12.748 tone benzină, 54.257 tone motorină).

Celelalte companii obligate să constituie stocuri în 2014 sunt Socar Petroleum (motorină), Unicom Holding (motorină), Mayaro Carb (motorină), Master Chem Oil (motorină), Air BP Sales Romania (Jet A1), Air Total Romania (Jet A1) și Oil MIG (motorină).

A furat de la benzinărie cu excavatorul. Din nou

Category: Stiri pline de energie
Creat în Monday, 24 March 2014 12:03

Pentru a doua oară în ultimele trei luni se repetă metoda furtului cu excavatorul de la benzinărie. Camerele video de la o staţie Lukoil din Larnaca (Cipru) au înregistrat imagini (vezi foto) cu un bărbat care, în mai puţin de un minut, a smuls din pământ o casă automată de marcat cu ajutorul unui excavator, informează portalul Cyprus Mail.

furt de la benzinarieEste vorba despre acele pompe automate de combustibil care au un încasator automat, unde şoferii îşi alimentează vehiculele introducând în aparat sumele de bani.

Poliţia crede că e vorba de acelaşi făptaş ca în ianuarie. Şi asta pentru că metoda a fost  aceeaşi în mai multe privinţe: s-a furat un excavator de la un şantier de construcţii din Larnaca şi s-a acţionat tot cam în jurul orei 3 şi tot în noaptea dinspre duminică spre luni, când făptaşul spera probabil că respectiva casă de marcat ar putea avea mai mulţi bani, după weekend.

Făptaşul a luat azi 330 de euro iar pagubele sunt, potrivit Poliţiei, de circa 15.000 de euro. După ce hoţul a acţionat extrem de rapid la benzinărie, acesta a mers cu casa de marcat pe un teren din apropiere, unde a scos banii din aparat.

 

Lukoil aduce 180 mil. dolari în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 13 March 2014 08:48

Lukoil energLa sfârşitul lunii februarie, gigantul rus Lukoil a transferat în contul Lukoil Energy and Gas România 180 milioane de dolari, indică un document al companiei din Ploieşti, consultat de Energy Report.

Lukoil Energy and Gas România, care a primit aprobare pentru construirea unui parc fotovoltaic pe platforma rafinăriei Petrotel din Ploieşti, îi are ca asociaţi pe Lukoil Europe Holdings (majoritar, cu peste 99,99%) şi Petrotel Lukoil cu… 0,0000017%.

Pentru construcţia parcului fotovoltaic, Petrotel Lukoil se pregăteşte să desfiinţeze patru puţuri de apă care deja sunt în conservare. Lucrarea constă în aplicarea unui dop rezistent de beton încastrat în puţ.

Acesta ar fi primul proiect cu panouri solare al Lukoil în România. Pe de altă parte, rămânând la capitolul energie regenerabilă, amintim că gigantul rus s-a asociat cu italienii de la ERG cu care au cumpărat un proiect eolian în Tulcea de la dezvoltatorul italian Inergia în care investiţiile se ridică la 135 de milioane de euro.

Lukoil are în România rafinăria Petrotel Ploieşti, care merge din pierderi în pierderi şi de o vreme, la care se adaugă o reţea de 301 benzinării şi nouă depozite de produse petroliere.

Cea mai mare companie petrolieră rusă, Rosneft, invadează la rândul său Ucraina: cumpără rafinăria din Odesa

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 03 March 2014 11:51

Rosneft Odesa RafinarieNu numai militarii ruși ar putea invada Ucraina, ci și marii giganți petrolieri cu sediul la Moscova. Cea mai mare companie de petrol din Rusia, Rosneft ar putea cumpăra rafinăria ucraineană din Odesa, rafinărie care înregistrează datorii către fostul proprietar, datorii garantate de banca rusă de stat VTB, susține Reuters, citând publicația rusă Kommersant.

Rosneft controlează deja rafinăria ucraineană Lysichansk, cea de-a doua ca mărime din întreaga țară.

Rafinăria Odesa a fost vândută anul trecut de către cel de-al doilea mare gigant petrolier rus, Lokoil către Vetek Group Ucraina.

Vetek, deținută de multi-milionarul ucrainean Serhiy Kurchenko, a avut o evoluție spectaculoasă sub președinția lui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere luna trecută.

Potrivit Kommersant, săptămâna trecută s-a ajuns la un acord privind vânzarea rafinăriei, concepută pentru a procesa 3,6 milioane de tone de țiței pe an (70.000 de barili pe zi).

Kurchenko, care a părăsit Ucraina luna trecută, a fost în imposibilitatea de a rambursa împrumutul VTB pe care l-a contractat pentru a cumpăra rafinăria și că a transferat activul băncii ruse VTB.

Rușii rămân o forță: exporturile Gazprom în Europa au crescut cu 16%, Lukoil a oprit declinul producției de petrol

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 14 January 2014 14:18

Putin Gazprom LukoilGrupul rus Gazprom a anunţat că, anul trecut, exporturile sale spre piaţa europeană au crescut cu 16%, atingând cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008.

Potrivit datelor preliminare, în 2013, exporturile Gazprom spre Europa s-au ridicat la 162,7 miliarde metri cubi. Asta în condițiile în care, anul trecut, prețul mediu al gazelor livrate de Gazprom clienților europeni a scăzut cu 5,5% comparativ cu 2012, de la 402 la 380 de dolari/mia de metri cubi.

"Continuăm să înregistrăm o creştere a cererii pentru gazul natural rusesc în Europa la începutul acestui an", a declarat directorul general de la Gazprom, Alexei Miller.

De asemenea, Gazprom a informat că anul trecut producţia sa totală de gaze naturale a crescut cu 400 milioane metri cubi, până la 487,4 miliarde metri cubi.

În 2012, profitul net al Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a scăzut cu 10%, până la 1.182 miliarde de ruble (29 de miliarde de euro sau 38 de miliarde de dolari) pe fondul creşterii concurenţei şi scăderii cererii. Anul trecut, însă, exporturile Gazprom către clienţii europeni au crescut ca urmare a iernii lungi şi a scăderii livrărilor de gaze naturale lichefiate.

Un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei este asigurat de Gazprom. La rândul său, grupul rus se bazează pe piaţa UE pentru 80% din exporturile sale.

Lukoil își revine

OAO Lukoil, a doua mare companie petrolieră din Rusia, a anunţat că anul trecut a reuşit să pună capăt tendinţei de scădere a producţiei sale de petrol, care în 2013 a crescut cu 1%, până la 90,8 milioane tone, sau 1,8 milioane barili pe zi.

Timp de trei ani, Lukoil s-a confruntat cu o scădere a producţiei de petrol la principalele sale câmpuri petrolifere din Siberia de Vest. Pentru a contracara această tendinţă, compania a investit în proiecte upstream de peste hotare, inclusiv la câmpul petrolifer West Qurna-2 din Irak. De asemenea, anul trecut, Lukoil a preluat producătorul rus de petrol Samara-Nafta de la compania Hess Corp. pentru două miliarde de dolari.

Ca urmare a acestor investiţii, producţia de petrol a Lukoil a fost în 2013 cu 900.000 de tone mai mare decât cea din 2012. Anul trecut, Lukoil a produs 85,5 milioane tone de petrol în Rusia şi 5,3 milioane tone peste hotare. De asemenea, în 2013 grupul Lukoil a produs 25,8 milioane metri cubi de gaze naturale, 18,1 miliarde metri cubi în Rusia şi 7,7 miliarde metri cubi peste hotare, cu 1,2 miliarde metri cubi sau 4,9% mai mult comparativ cu 2012.

Lukoil a subliniat că lansarea producţiei la câmpul petrolifer West Qurna-2 din Irak, programată să aibă loc în luna aprilie a acestui an, ar urma să permită companiei să-şi dubleze producţia de petrol realizată peste hotare.

Grupul petrolier Lukoil este cea mai mare companie privată din Rusia din punct de vedere al veniturilor, cu o cifră de afaceri de 3.600 miliarde de ruble (111 miliarde de dolari) în 2012. Compania deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior.

2013 - Anul recordurilor în petrol: Rusia atinge nivelul producției din vremea comunismului, SUA reduce importurile la minimul ultimilor 16 ani

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 06 January 2014 14:34

1352916619exxon-rosneftProducția de petrol a Rusiei a crescut în 2013 pentru al cincilea an consecutiv, atingând un nivel record pentru perioada post-sovietică. Producția record de petrol rusesc a fost determinată de evoluția favorabilă a prețului internațional al petrolului, potrivit oficialilor de la Moscova.

În același timp, și cealaltă mare putere economică a lumii, Statele Unite ale Americii (SUA), și-a majorat producția. Drept urmare, în luna decembrie importurile de petrol ale Statelor Unite au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 16 ani, potrivit datelor Administrației pentru Informații în Energie (EIA), prezentate de Bloomberg.

Producția de petrol a Rusiei a crescut în 2013 cu 1,3%, la 10.508.000 de barili pe zi, de la nivelul de 10.375.000 de barili pe zi, nivel înregistrat în 2012, susține agenția de știri Interfax, citând departamentul statistic al ministerului energiei de la Moscova. Producția de țiței a Rusiei a crescut la aproximativ 523.3 milioane de tone de la 518 milioane de tone în 2012.

Recordul producției de petrol al Rusiei - înregistrat în 1987

Recordul din era sovietică al producției de petrol a fost înregistrat în 1987, și a fost de 11,4 milioane de barili pe zi. În 1994, producția a scăzut la șase milioane de barili, însă de atunci acesta a crescut constant, iar Rusia rivalizează acum cu Arabia Saudită și SUA pentru poziția de cel mai mare producător de petrol din lume.

Exporturile către țările din afara fostei Uniuni Sovietice au scăzut cu 2,2%, la 206.782 milioane de tone.

Rosneft, cel mai mare producător rus, companie aflată în proprietatea statului ex-sovietic, și-a majorat producția la 156,5 milioane de tone, de la 117.5 milioane de tone în 2012. Motivul: achiziționarea în cursul anuli trecut de către Rosnfet a companiei britanico-ruse TNK-BP, cel de-al treilea mare producător din Rusia în 2012.

Producția Rosneft reprezinta acum aproximativ 30% din producția totală a Rusiei. Lukoil se clasează pe poziția a doua, cu o producție de 85,8 milioane de tone, urmat de Surgutneftegas, care a extras 61,5 milioane de tone în 2013, și TNK-BP, care a pompat 35,7 de tone, comparativ cu 72.9 milioane de tone în 2012. Producția din cea de-a doua jumătate a anului a TNK-BP este cuprinsă în producția majorată a Rosneft.

Producția Rusiei de gaze naturale a crescut, de asemenea, în 2013 cu 2,1%, la 668 miliarde de metri cubi, după ce în 2012 a înregistrat un declin de 2,3%. Producția Gazprom a scăzut cu 0,6%, la 476 miliarde de metri cubi de 478.8 miliarde de metri cubi în 2012.

În octombrie, producția SUA a depășit nivelul importurilor

În SUA, achizițiile de petrol din străinătate au scăzut cu 1,1%, la 7,41 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel după ianuarie 1998, potrivit mediei aferente unei perioade de patru săptămâni încheiată în 27 decembrie, a anunțat EIA.

"Importurile scad pentru că putem produce mai mult petrol. Astfel economisim o mulțime de bani şi este bine pentru economie ", a spus Michael Lynch, președintele Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts.

Producția internă a ţiţei a crescut în ultima săptămâna a lui 2013 la 8,12 milioane de barili pe zi, cel mai ridicat nivel atins după septembrie 1988, datorită creșterii cantităților extrase din zăcămintele de şist. Producția a depășit în octombrie importurile, pentru prima oară din 1995, potrivit EIA.

Cererea de petrol a scăzut cu 7,2% în săptămâna încheiată pe 27 decembrie. Consumul a atins maximul ultimilor cinci ani, de 21 de milioane de barili pe zi, în săptămâna încheiată pe 13 decembrie, a anunțat agenția americană, citată de Mediafax.

 

Rafinăria Petrotel Lukoil scapă de desfiinţare şi schimbă conducerea consiliului de administraţie

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Friday, 13 December 2013 11:42

rafinarie Petrotel LukoilRomânia a mai rămas cu trei rafinării din cele 10 avute la începutul crizei. Una din cele trei este Petrotel Lukoil din Ploieşti, care merge din pierderi în pierderi şi de o vreme, inevitabil, se tot pune problema închiderii. Ultima dată a fost în adunarea generală extraordinară a acţionarilor când acţionarii prezenţi au votat în unanimitate ca Petrotel Lukoil să nu se dizolve. Un asemenea vot nu înseamnă însă mare lucru dacă rafinăria merge constant pe pierderi.

În aceeaşi zi şi tot prin vot, într-o adunare generală ordinară a acţionarilor, s-a stabilit o nouă conducere a consiliului de administraţie.

Astfel, preşedintele consiliului de administraţie, Oleg Durov, a fost schimbat din funcţie şi, în plus, a fost scos şi din calitatea de membru al consiliului de administraţie. În locul acestuia a trecut pe funcţia de preşedinte Thomas Frederic Mueller, fost vicepreşedinte.

De asemenea, alţi doi ruşi din consiliul de administraţie au fost înlocuiţi. Firma are cinci administratori, dintre care noul preşedinte, Mueller, care este american, trei ruşi şi un administrator din Republica Moldova.

Reprezentanţii rafinăriei, care are o capacitate de 2,4 mi¬lioane de tone, se aşteaptă să aibă pierderi şi în acest an şi o cifră de afaceri mai mică decât anul trecut, ca urmare a reducerii volumului de petrol prelucrat.

Asta după ce anul trecut a avut afaceri de 6,93 miliarde lei cu o pierdere de peste 270 de milioane de lei. Dacă în anul 2007, rafinăria avea, în medie, peste 1.060 de salariaţi, anul trecut, numărul acestora s-a redus sub 500.

Rafinăria Petrotel-Lukoil are o tradiţie de peste 100 de ani în prelucrarea ţiţeiului, iar din 1998, pachetul majoritar al acesteia a fost preluat de gigantul rus Lukoil.

În prezent, acţionarii importanţi ai firmei sunt: Lukoil, cu o deţinere de 95,62%, SIF Muntenia (2,49%) şi Fondul Proprietatea (2,15%).

Rusia extinde facilitățile acordate industriei de petrol și gaze, România vrea să majoreze redevențele

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 December 2013 11:36

putin 1804437bÎn timp ce la București tema zilei, încă din prima zi a instalării guvernului Ponta a fost supraimpozitarea sectorului energetic, la Moscova preocuparea guvernanților este identificarea modalităților de extindere a facilităților fiscale acordate companiile din acest sector.

Acțiunile Surgutneftegas și Lukoil s-au apreciat ieri pe bursa new-yorkeză, pe fondul speculațiilor privind extinderea facilităților la explorare și producție acordate de Rusia companiilor petroliere, susține Bloomberg.

Surgutneftegas, al treilea cel mai mare producător din Rusia, a câștigat 1,7%, ajungând la 7,16 dolari/acțiune, în timp ce Lukoil a înregistrat cea mai spectaculoasă apreciere din 8 octombrie. Novatek, cel de-al doilea mare producător de gaze al Rusiei a atins pe bursa londoneză cel mai mare nivel înregistrat în ultima lună. Indicele celor mai tranzacționate companii ruse din SUA a crescut cu 0,6 la sută la 97,39 dolari.

Potrivit unor știri din presa rusă, Ministerul Finanțelor sprijină planul Ministerului Energiei de a extinde facilitățile fiscale acordate pentru exploatarea zăcămintelor cu grad de epuizare ridicată. Ministrul adjunct al Finanțelor Serghei Shatalov, a declarat că de această măsură ar putea beneficia Surgutneftegas și Lukoil. Lukoil, cel de-al doilea mare producător din Rusia, a declarat luna trecuta că profitul pe trimestrul al treilea i-a fost afectat de eliminarea unora dintre facilitățile fiscale de care a beneficiat.

"Se pare că guvernul se îndreaptă spre lărgirea bazei de facilități fiscale acordate, astfel încât mai multe câmpuri de petrol se vor califica pentru aceste scutiri”, a declarat Dmitri Loukashov, un analist de petrol și gaze naturale de la VTB Capital.

Președintele rus Vladimir Putin a promovat scutirea de impozit pentru resurse off-shore și pentru zăcămintele cu grad de epuizare ridicată pentru a menține producția la peste 10 milioane de barili pe zi. Industria de petrol și gaze naturale este responsabilă pentru jumătate din veniturile Rusiei. 

Erste anticipează triplarea redevențelor

În România, analiștii Erste Group se așteaptă ca, începând cu anul 2015, nivelul redevențelor petroliere să se tripleze, față de situația din momentul de față, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar însemna o majorare a redevenței medii plătite pentru producția de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

"Există discuții în culise despre noul sistem de taxare a producției de hidrocarburi, care cu certitudine se vor finaliza cu impunerea de taxe mai mari, dat fiind că, în 2004, de când este în vigoare actualul sistem, prețul țițeiului era de circa 20 de dolari/baril (în prezent este de circa 100 – n.r.). Ne așteptăm la o triplare a redevențelor, , ceea ce, pentru Petrom, ar însemna că actualul nivel mediu al redevențelor plătite pentru producția de hidrocarburi, de 7,5%, s-ar tripla, ajungând la 22,5% de la sfârșitul anului 2014", se arată într-un raport de analiză al Erste Group cu privire la acțiunile OMV Petrom listate la Bursa de Valori București (BVB).

Productivitate scăzută și costuri de operare ridicate

Guvernul va avea însă o mare surprinză în cazul în care ar dori să aplice noile cote. Motivul: fragmentarea zăcămintelor (șase zăcăminte sunt responsabile pentru aproximativ 40% din producția României, în timp ce alte aproximativ 400 de restul). România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa, cu 31 barili echivalent petrol pe zi în cazul Romgaz și 17 barili echivalent petrol pe zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 265 bep/zi, una din Marea Britanie 409 bep/zi, iar una din Israel 4.804 bep/zi, de exemplu. O majorare a cotei inferioare la nivelul unei cote unice, de 8,75-9,8 sau la nivelul unei cote inferioare majorate cu 25-40% (3,75-42%) ar putea determina cele două companii să păstreze în exploatare doar zăcămintele mari și cu productivitate ridicată și să închidă majoritatea celor 400 de zăcăminte mici. Și asta pentru că în România, costul de operare este extrem de ridicat, de 17 dolari pe baril echivalent petrol, țara noastră fiind depășită doar de Marea Britanie cu 23 de dolari pe baril echivalent petrol. În comparație, Franța are un cost de operare de doar 15 dolari, Italia de 10 dolari iar Israelul de 3 dolari.

Astfel, guvernul s-ar putea vedea văduvit nu numai de veniturile din redevențe scontate, ci și de taxele salariale ale angajaților care lucrează la acele zăcăminte. În plus, producția de petrol a României, în loc să se majoreze, s-ar micșora considerabil, cu atât mai mult cu cât România are un grad ridicat de epuizare a zăcămintelor, de 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%.

Italienii și francezii, mai prietenoși cu zăcămintele mici

Statele cu o structură la fel de fragmentată a zăcămintelor practică o politică fiscală prietenoasă cu zăcămintele mici. În cazul Italiei, pentru un zăcământ onshore cu o producție anuală de până la 30,000 tone de petrol / an, rata medie de redevență este de aproximativ 3,3%, similară cu cea aplicabilă în momentul de față în România pentru un câmp de mărime similară (3,5%). De altfel, ENI – cel mai mare jucător de pe piața italiană a plătit în anul 2012 o redevență de 8%, în timp ce în România media a fost de aproximativ 7 – 8%.

De asemenea, producția din zăcămintele de petrol/gaze naturale care în România este taxată la o rata de 3,5%, în Franța exte exceptată, ca și o parte din producția aferentă zăcămintelor care se încadrează în Romania la pragul 2 de taxare (5% pentru petrol/7% pentru gazele naturale). Rata medie de redevență înregistrată de cel mai mare producător francez de petrol (Vermillon) în 2012 a fost de aproximativ 5%. {jathumbnailoff}

GSP vizează un nou contract de foraj pentru Lukoil

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 05 November 2013 07:28

Grup servicii petroliere bGrup Servicii Petroliere, controlat de miliardarul român Gabriel Comănescu, a aprobat contractarea unei scrisori de garanţie bancară de 500.000 de dolari pentru participarea la o nouă licitaţie de foraj organizată de Lukoil Overseas Atash BV, se arată într-o hotărâre recentă a companiei.

Subsidiara grupului petrolier rus Lukoil, Lukoil Overseas, a anunţat mai multe licitaţii de foraj în ultima perioadă, printre care şi una anunţată în luna septembrie. În octombrie 2011, Guvernul a aprobat două Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare, exploatare, în perimetrele Est Rapsodia şi Trident, încheiate între ANRM şi Lukoil Overseas Atash BV împreună cu Vanco International Ltd. Fiecare perimetru are o suprafaţă de circa 1.000 de kilometri pătraţi, fiind amplasate în partea română a Mării Negre.

De altfel, compania a anunţat luna trecută că este în discuţii pentru semnarea de noi contracte şi prelungirea unor acorduri anterioare cu mai multe companii, precum Gazprom, Rosneft, Total, Pemex (Mexic), Turkish Petroleum.

GSP şi-a propus şi să construiască o sondă de prospecţiune şi pentru NK Priazovneft, companie controlată indirect de Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia.

Compania de foraj petrolier marin intenţionează să îşi extindă activităţile în nordul Rusiei şi să cumpere noi platforme de foraj.

Revenind la scrisoarea de garanţie, aceasta are o valabilitate de minim 150 de zile începând din 10 octombrie şi este încheiată cu Eximbank în calitate de garant.

Printre planurile GSP se mai numără şi dublarea numărului de platforme de la şase câte sunt în prezent dar şi achiziţia a două nave destinate operaţiunilor de foraj marin.

GSP a avut anul trecut o cifră de afaceri de 813 milioane de lei (182,7 milioane de euro), conform datelor MFin, în creştere cu 2% comparativ cu 2011 şi un profit net de 143,6 milioane de lei (32,2 milioane de euro), de la pierderi de 307,3 milioane de lei în 2011.

 

Gazprom, declarat cel mai valoros brand rusesc

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 30 October 2013 09:51

Gazprom cel mai valoros brand rusescGazprom a  fost declarat de firma de consultanță new-york-eză Interbrand cel mai valoros brand al Rusiei, valoarea la care a fost estimat echivalând cu aproape jumătate din valoarea combinată ale celorlalte 40 de branduri din Rusia.

Potrivit Ria Novosti, valoarea brand-ului Gazprom este de 1,2 mii de miliarde de ruble (37,4 miliarde de dolari), valoare la care au contribuit și activele pe care compania le deține și în alte industrii decât cea de resurse energetice.

Podiumul a fost completat de giganții telecom MTS și Beeline, al căror branduri au fost evaluate la 192 miliarde rubles (6 miliardede dolari), respectiv 155 miliarde ruble (4.8 miliarde de dolari).

În primele zece brand-uri ale Rusiei se mai situează un alt gigant telecom, Megafon, compania minieră Norilsk Nickel, Sberbank, banca deținută de statul rus, companiile petroliere TNK, Lukoil și Tatneft și producătorul de bere Baltika.

Companiile din domeniul telecom au pondere de 19% în top, cele din domeniul petrolier, una de 11%, iar cele din domeniul metalurgic de 7%.

Interbrand este cunoscută pentru topul său anual Best Global Brands, publicat din 2000, în fruntea căruia, în acest an se află Apple.

Compania a evaluat brand-urile rusești luând în calcul valoarea activelor financiare ale acestora, rolul brand-ului și impactul său în deciziile de achiziții sau în întărirea abilității de a asigura venituri viitoare.

Precedentul top referitor la brand-urile din Rusia a fost efectuat în 2010 și era condus de MTS, Beeline și Baltika. Metodologia era diferită, iar Gazprom nu era inclusă printre companiile evaluate.

Un nou lanţ rusesc de benzinării se extinde în România

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 01 October 2013 20:55

Art benzinarieÎn paralel cu benzinăriile Gazprom, în România se extind cu noi benzinării şi ruşii de la Artoil, controlate de miliardarul Rishat Safin, unul dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi, care a activat ca director în cadrul gigantului Lukoil. Familia Safin este de altfel fondatoare a companiei petroliere Lukoil, declarată recent ca fiind cea mai mare companie privată din Rusia după criteriul veniturilor.

Administratorul şi asociat unic al braţului din România al reţelei Artoil a fost pus la început, în 2012, Vladimir Dobrea, nimeni altul decât fondatorul Lukoil în Republica Moldova şi România, dar şi fost primar al Chişinăului. În aprilie anul curent, acesta a lăsat administrarea lanţului fiului său, Vladlen Dobrea.

Artoil a intrat pe plan local anul trecut, sub numele de Art Petrol Service, firmă cu sediu în Bragadiru, lângă Bucureşti. Aceştia au deschis o benzinărie chiar în centrul Bucureştiului pe strada Vasile Lascăr, aproape de Intercontinental, după care au solicitat emiterea acordului de mediu pentru alte două benzinării, în Otopeni şi la intrarea în Slobozia, benzinării deja funcţionale.

Cea din Otopeni este pe şoseaua Odăi iar cea de la intrarea în Slobozia este în zona Kaufland, pe Soseaua Bucureşti – Constanţa.

Vladimir Dobrea, care în 1998 înfiinţa Lukoil România, asigura în ultima perioadă şi managamentul Callatis Gas din Mangalia, unde deţine o participaţie şi oligarhul rus Rishat Safin, prin Art Holding BV. La construcţia terminalului de GPL din localitatea 2 mai s-a lucrat circa doi ani pentru ca importurile de gaze din Rusia să se împartă apoi pe piaţa românească.

Scopul declarat al celor de la Art Holding BV la intrarea pe plan local era transformarea Mangaliei într-un centru regional, care să deservească România, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Macedonia, cu gaze lichefiate aduse din Rusia, Kazahstan şi Georgia.

Revenind la reţeaua de benzinării Artoil, acesta a fost inaugurată în Moscova abia în iulie 2010. La doar doi ani deci, a intrat în Bucureşti. Ţinem aproape.

Președintele Gazprom a achiziționat acțiuni în valoare de un milion de dolari la propria companie

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 31 July 2013 12:09

w750 arp 1559Președintele consiliului de administrație Gazprom, Viktor Zubkov, a achiziționat pe prima dată un pachet de acțiuni la compania pe care o administrează, pachet în valoare de 29,7 milioane de ruble (905.000 dolari), a anunțat gigantul rus, citat de Ria Novosti.

Viktor Zubkov, în vârstă de 71 de ani, a condus guvernul rus în calitate de premier în perioada 2007-2008 și de vicepremier în perioada 2008-2012. Elș a achiziționat  0,000987% din acțiunile Gazprom la 24 iulie, atunci când acțiunile gigantului rus se tranzacționau la un preț de 127,17 ruble (3,90 dolari), ceea ce a ridicat valoarea totală a tranzacției la 29,7 milioane de ruble.

Zubkov este președintele consiliului de administrație al Gazprom din 2008, și nu a deținut până pe 24 iulie acțiuni Gazprom.

În urma anunțului companiei ruse, acțiunile Gazprom s-a tranzacționat miercuri dimineață pe bursa din Moscova la o valoare de 129,05 ruble pe acțiune.

CEO-ul Lukoil a dat tonul

Cu o lună înaintea lui Zubkov, pe 24 iunie, un alt lider al unei alte companii, miliardarul Vagit Alekperov, CEO-ul Lukoil a achiziționat un pachet de acțiuni la gigantul pe care-l conduce. Ca urmare, acțiunile Lukoil, cea doua companie producătoare de petrol ca mărime a Rusiei, au urcat la maximul ultimelor 8 săptămâni pe bursa de la New York, după ce a anunțat achiziționarea de către CEO-ul companiei a unui pachet de acțiuni în valoare de aproape jumătate de miliard de dolari la sfârșitul lunii iunie.

Pe piața moscovită, Lukoil s-a apreciat cu 12% în ultima lună, ca urmare achiziției de acțiuni a miliardarului rus. În aceeași perioadă Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a avansat cu doar 9,9%, în timp ce Surgutneftegas a câștigat 8,4%, susține Bloomberg.

Vagit Alekperov, miliardar rus și director executiv al Lukoil, ocupă poziția a73-a în topul celor mai bogați oameni din lume și deține mai mult de 20 la suta din acțiunile Lukoil, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Alekperov a cumpărat pachetul de 498 milioane de dolari în perioada 28 iunie-18 iulie prin intermediul unei alte companii pe care o controlează.

Statul bulgar retrage licența celui mai mare contribuabil al său - Lukoil

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 23 April 2013 10:56

20130423 - LukoilBulgaria continuă lupta sa cu companiile din sectorul energetic. Ultima victimă a guvernului bulgar este nici mai mult nici mai puin decât Lukoil, companie responsabilă pentru 9% din PIB-ul vecinilor sudici și pentru 25% din veniturile bugetare ale acestora. Ieri, Agenția Vamală din Bulgaria a retras licența Lukoil de stocare şi de transport a carburanților, din cauza unor nereguli legate de urmărirea, înregistrarea și transmiterea datelor referitoare la volumul de carburanți transportată prin rețeaua de conducte operate. Conflictul dintre autoritățile sofiote și Lukoil nu este unul nou, el având mai degrabă conotații politice, dată fiind implicarea companiei în campaniile electorale din Bulgaria.

Retragerea licenței se referă la conductele petroliere dintre rafinăria Neftochim din Burgans şi o unitate a companiei din Ilienți, de lângă Sofia. Lukoil are termen până pe 31 mai să aplice măsurile cerute în privința înregistrării volumului de carburanți, se arată într-un comunicat al agenției, citat de agenția de știri Focus.

Vămuiți, dar s-o știm și noi!

În urmă cu o săptămână Agenția Vamală din Bulgaria a notificat Lukoil că dispozitivele instalate, potrivit unei reglementări (nr. 3 din octombrie 2012) nu transmit datele corespunzătoare sistemul informatic al Vămii și că s-a observat o discrepanță între cifrele înregistrate în contabilitate și cantitatea de combustibil depozitată. Înainte de  trimite notificarea, autoritățile statului bulgar au semnalat faptul că la unele puncte de lucru nu sunt instalate dispozitive de monitorizare a traficului carburanților, și că, și în cazul în care există acestea nu sunt conectate între ele. În cadrul unui control efectuat între 9 și 12 aprilie, inspectorii bulgari au constat că senzorii din două antrepozite nu funcționau. În alte două antrepozite autoritățile susțin că au găsit senzori care funcționau dar nu transmiteau datele către sistemul informatic al Vămii. Un al doilea control efectuat între 18 și 19 aprilie a stabilit că situația nu fusese remediată. Lukoil Bulgaria a fost anunțată în privința deciziei de retragere a licenței şi are dreptul să o conteste. Compania are termen până la 1 iunie să respecte cerințe similare şi pentru terminalul petrolier Roseneț din Burgas. Și în 2011, autoritățile au retras temporar licența Lukoil.

Lukoil susține că e hărțuită

Lukoil a ripostat, acuzându-l, potrivit Focus, pe președintele Agenției Vamale bulgare, Vanyo Tanov, pentru tentativa repetată de a hărțui compania, prin adoptarea de măsuri arbitrare îndreptate exclusiv împotriva activității acesteia. În opinia rușilor, reglementarea 3 din octombrie 2012 a fost una cu dedicație, aplicându-se doar Lukoil. Compania nu a fost consultată, nu s-au realizat studii de impact și expertize tehnice asupra impactului acestei reglementări. Astfel noile dispozitive de monitorizare a volumului de produse petroliere transportate și depozite ar trebui impuse doar la Lukoil – Neftohim Burgas și la antrepozitele Lokoil de la Karnobat, Stara Zagora, Plovdiv, Vetren, Ihtiman și Iliansi. Introducerea acestora implică, potrivit reprezentanților companiei, costuri materiale și tehnologice "imense", iar termenul de implementare de numai șase luni, este imposibil de respectat în pofida eforturilor "maxime" depuse de angajații Lukoil. De altfel, susține gigantul rus, între 10 și 19 aprilie, au fost trimise numai puțin de cinci scrisori Agenției Vamale din Bulgaria, prin care aceasta era informată în legătură cu stadiul lucrărilor și a solicitat prezența inspectorilor Agenției pentru ca aceștia să constate în ce măsură noile dispozitive instalate corespund cerințelor noii reglementări. Agenția Vamală, susține Lukoil, a refuzat să-și îndeplinească prerogativele legale.

Acesta nu este primul conflict dintre companii petroliere și statul bulgar. În martie 2012, Consiliul Concurenței bulgar a anunțat că Lukoil Bulgaria, OMV, Rompetrol Bulgaria si Naftex Petrol au fost implicate în acorduri de fixare a preturilor carburanților. "Ilegalitatea a constat în încheierea unui acord interzis și coordonarea practicilor de stabilire a prețurilor, pentru a limita concurenta pe piețele en-gros de benzina și motorina", susțineau autoritățile, care au refuzat să de detalii cu privire la perioada în care a avut loc fixarea preturilor.

Lukoil - principalul sponsor al Partidului Socialist?

De asemenea, retragerea licenței din 2011 a fost rezolvată, potrivit presei bulgare, ca urmare a relației strânse dintre directorul general al Lukoil, Valentin Zletev, şi premierul de dreapta de atunci, Boiko Borisov. Paradoxal, se poate spune dacă luăm în calcul depeșa din 2005 a fostului ambasador SUA în Bulgaria,  James Pardew, dezvăluită de Wikileaks, care susținea că Lukoil este finanțator al Partidului Socialist. "Majoritatea companiilor bulgare avand legaturi de afaceri cu Rusia sunt de partea socialistilor, in special in sectorul energetic. Filiala bulgara a LukOil - care aduce 20% din totalul taxelor colectate in Bulgaria - este, se spune, un sponsor al Partidului Socialist. La fel, Risk Engineering, cea mai mare firma bulgara in sectorul energiei nucleare, are leg

Lukoil plătește 2 miliarde de dolari pentru subsidiara Hess din Rusia - Samara-Nafta

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 01 April 2013 23:14

20130401 - LukoilLukoil, cel de-al doilea mare producător de petrol din Rusia a semnat un acord în valoare de 2,05 miliarde de dolari în vederea preluării subsidiarei Samara-Nafta a americanilor de la Hess Corp., companie aflată în plin proces de restructurare. Lukoil și-a justificat achiziția prin necesitatea extinderii producției în regiunea Volga-Ural.

Samara-Nafta produce echivalentul a 50.000 de barili de țiței pe zi, precizează un comunicat de presă emis de Lukoil și citat de Bloomberg. Prețul de achiziție echivalează cu un preț de 3,4 dolari pe fiecare baril din rezervele deținute de companie potrivit parametrilor ruși, iar tranzacția mai are nevoie și de Consiliului Concurenței de la Moscova, susține Lukoil.

"Am achiziționat un activ de calitate cu potențial pe termen lung într-o regiune care are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din țară" a declarat Vagit Alekperov, CEO-ul Lukoil și principalul său acționar.

Tranzacția este cea mai importantă operațiune din ultimii șapte ani a companiei new-yorkeză Hess, care a fost criticată de unul dintre cei mai activi acționari ai săi, Elliot Management Corp. pentru performanțele sale mult sub așteptări. Subsidira rusă a produs în ultimul trimestru al anului trecut 11% din producția totală de 396.000 barili echivalent petrol pe zi a companiei cu sediul la New York. Hess a făcut deja publică intenția sa de vinde rețeaua de benzinării pe care o deține, toate terminalele și participația de 50% pe care o deține la trader-ul de energie Hetco, susține Financial Times.

În urma tranzacției efectuate cu Lukoil, Hess va primi pentru partea sa de 90% 1,8 miliarde de dolari, care vor fi utilizați în principal pentru plata datoriilor firmei și pentru refacerea bilanțului contabil. Banii din vânzările viitoare, a anunțat Hess, vor fi alocați acționarilor. Compania americană se așteaptă să încaseze în acest an 3,4 miliarde de dolari, exceptând taxele plătite, din vânzarea activelor pe care le deține în Marea Caspică, în Marea Nordului și în Texas. Hess caută cumpărtori și pentru activele din Indonezia și Tailanda. În martie, compania americană a anunțat că intenționează să se concentreze pe exploatarea unui nucleu dur de câmpuri, precum cel de șișt din Bakken (Dakota de Nord), cele din Golful Mexicului, și cele din Malaezia și Ghana.

Imediat după anunțarea tranzacției, acțiunile Hess au câștigat 3% pe bursa americană. De la declanșarea procesului de restructurare la începutul acestui an, acțiunile companiei s-au apreciat cu 39%.

Simon Kukes, deținătorul a 10% din Samara-Nafta, a decis la rândul său să accepte oferta Lukoil, a precizat Hess, într-un email adresat Bloomberg.

Lukoil dorește cu orice preț să se extindă și să-și majoreze producția de petrol, ami ales după ce datele au arătat un declin al acesteia. Compania a mai câștigat anul trecut o licitație pentru exploatarea câmpului siberian de la Imilor și și-a extins exploatările din parte rusă a Mării Caspice.

"Prețul pare puțin cam mare și asta arată disperarea cu care Lukoil caută noi active", susține Ildar Davletshin, analist la Renaissance Capital Ltd. Un număr ridicat dintre câmpurile deținute de Lukpoil beneficiază de facilități fiscale pe motiv că sunt mature și cu o vâscozitate ridicată, a explicat acesta interesul Lukoil pentru active de calitate și pe termen lung.

Lukoil este prezentă și în România, prin compania LUKOIL România, înființată în 1998, care deține o cotă de piață de aproximativ 20% și are o rețea de 301 de stații de distribuție. Cifra de afaceri netă a companiei LUKOIL România în anul 2012 a depășit valoarea de 6 miliarde de lei, în creștere cu peste 15% față de anul 2011.

Petrom ieftinește carburanții și umflă rulajul bursei

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 05 March 2013 06:27
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

De la miezul acestei nopți, șoferii vor plăti mai puțin pe benzină și motorină. Pentru că Petrom a ieftinit pentru a doua oară în cinci zile carburanții, aliniindu-se trendului prețului internațional al țițeiului care a avut o evoluție descendentă în ultima lună.

Începând cu 5 martie, Petrom a ieftinit tipurile de benzină pe care le comercializează cu 6 bani, în timp ce prețul celor două variante de motorină au fost micșorate cu 5 bani pe litru, informează Economica.net.

Ziarul Financiar informează că o serie de tranzacţii de 9,6 milioane euro cu acțiuni Petrom au dus ieri rulajul bursei la maximul ultimelor trei luni. Patru deal-uri cu titluri OMV Petrom (SNP), re­pre­zentând 0,17% din acţiunile companiei în valoare to­tală de aproape 42 de milioane de lei (9,6 mil. euro), au dus lichiditatea la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Cel mai mare pachet de acţiuni OMV Petrom a fost transferat la ora 15:50 pentru aproape 27 de milioane de lei (peste 6 milioane de euro). Ultimul deal cu acţiunile OMV Pe­trom a fost realizat la 0,4417 lei, preţ în scădere nesem­nifi­cativă cu 0,07%, iar pe piaţa principală titlurile au crescut cu 0,29%, la 0,4433 lei. Tranzacţiile de pe piaţa principală au însumat 360.000 de lei. Unii brokeri spun că acţiunile ar fi fost cumpărate de un bro­ker străin pentru unii dintre clienţii săi. Cel mai mare cum­părător de acţiuni Petrom a fost în ultimele două săp­tămâni grupul Franklin Templeton, care a cumpărat mai mult de jumătate din acţiunile SNP tranzacţionate în această pe­rioadă, investind circa 11,5 mil. lei.

Tot ZF susține că statul chinez a devenit cel mai mare importator de petrol la nivel global, potrivit datelor pentru luna decembrie, după ce a depăşit Statele Unite, care se află în această poziţie de la mijlocul anilor '70. Schimbarea de poziţii între cele două mari economii este provizorie, pentru că sunt aşteptate noi date, care ar putea arăta că importurile din decembrie au fost influenţate de calcule legate de taxe. Companiile americane obişnuiesc să reducă în decembrie achiziţiile de petrol pentru a-şi diminua stocurile şi, în consecinţă, taxele pe care trebuie să le plătească.

Capital anunță că grupul petrolier rus Lukoil, prezent şi pe piaţa din România, a semnat luni un acord privind vânzarea rafinăriei sale de la Odesa (Ucraina) către Vetek Group. Rafinăria Lukoil de la Odesa are o capacitate de procesare de 3,9 milioane tone pe an dar era în conservare de la finele lui 2010. Compania a precizat că decizia face parte din strategia sa de restructurare a activelor sale internaţionale din domeniul rafinării. Lukoil a precizat că Vetek, un trader de gaze naturale deţinut de omul de afaceri ucrainean Serghei Kurchenko, va prelua 99,6% din acţiunile rafinăriei de la Odesa, dar nu a oferit detalii referitoare la termenii financiari ai tranzacţiei.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud