Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed09202017

Last updateFri, 01 Sep 2017 10am

Romana English
Back Home

51 items tagged "subventii energie regenerabila"

Results 1 - 51 of 51

Cantitatea de energie regenerabilă subvenționată va fi de 11,9% din consum în 2015, impactul în facturi se menține la 35 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 August 2014 14:00

 Arcelor Mittal certificate verziGuvernul vrea să stabilească, pentru anul viitor, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, la 11,9% din consumul final brut de energie electrică, față de 11,1% anul acesta, impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de curent electric urmând a se menține astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.

"Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Forma inițială a Legii 220/2008 privind susținerea energiei regenerabile prin certificate verzi prevedea că, în 2015, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 16% din consumul final brut de energie electrică.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impactul macroeconomic al măsurii va fi menţinerea contribuţiei pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile de energie în factura consumatorilor finali la nivelul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.

Se risca o povară în facturi de 85 lei/MWh

"Acest lucru contribuie la stabilitatea macroeconomică şi păstrarea nivelului de competitivitate a produselor şi serviciilor la nivel naţional. Prin monitorizarea şi stabilirea cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, se decuplează contribuţia plătită de consumatorii industriali şi casnici de energie electrică de efectele creşterii capacităţilor instalate în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, având în vedere că ANRE estimează o creştere a acestor capacităţi cu 57% la sfârşitul anului 2015 faţă de sfârşitul anului 2013", se spune în documentul citat.

Astfel, pentru 2014, ANRE a estimat o creştere susţinută a capacităţilor regenerabile instalate, cu un impact mediu al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică de cel puţin 48 lei/MWh, cu un impact imediat de creştere în factură la un nivel de circa 65 lei/MWh şi cu posibilitatea de a se ajunge la un nivel maxim de 85 lei/MWh.

Guvernul menţionează că, la nivelul lunii iunie 2014, contribuţia pentru energia regenerabilă preconizată pentru anii 2014 – 2015 în factura consumatorilor finali reprezintă circa 25% din preţul mediu ponderat al energiei electrice înregistrat pe Piața pentru Ziua Următoare de la bursa de energie OPCOM.

Pe ce s-au bazat calculele

Pentru estimarea cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2015, pe baza metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE nr.49/2014, ANRE a avut în vedere următoarele aspecte:

• Capacitatea electrică totală instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie la sfârşitul anului 2013 de 4349 MW, la care se adaugă în baza autorizaţiilor de înfiinţare acordate cu punere în funcţiune în anul 2014 o capacitate totală de 1393 MW şi o capacitate estimată a se instala în anul 2015 de 1104 MW. Capacităţile menţionate au fost luate în considerare cu defalcare pe tehnologii de producere şi cu factorii de capacitate rezultaţi din analizele de monitorizare.

• Numărul estimat de certificate verzi emise în 2015 a fost calculat pe baza măsurilor luate anterior de Guvern, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și amânarea temporară de la tranzacţionare a unui număr de certificate verzi pentru producătorii acreditaţi până la 31 decembrie 2013.

• Preţul mediu estimat al certificatelor verzi în anul 2015 pe piaţa centralizată a certificatelor verzi s-a considerat a fi preţul minim de tranzacţionare legal stabilit inflatat cu 1,4% faţă de anul anterior.

• Pentru consumul final de energie electrică în anul 2015 s-a avut în vedere o creştere de 1,5% faţă de valoarea estimată pentru anul 2014, de 45.902 GWh.

Subvențiile au dus la supraproducție

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, a fost înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1% din consumul final brut de energie electrică, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevedea o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii, adoptată în primăvara acestui an, a fost evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Legea 220/2008 prevedea că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Guvernul și-a justificat măsura prin aceea că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", afirma Guvernul. În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, preciza Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), ar fi fost de circa 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de circa 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", arăta Executivul.

Marile companii de utilități se plâng mai puțin de subvențiile pentru regenerabile. Pentru că vor fi la rândul lor subvenționate

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 05 August 2014 09:09

Centrale gaze BUNSe întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

România rămâne atractivă pentru investitorii în regenerabile, pe spinarea consumatorilor casnici și a firmelor mici și mijlocii

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 June 2014 12:47

EY regenerabileRomânia urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă – conform EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), ajungând pe poziţia 31, de pe locul 32 în ediţia anterioară. România îşi îmbunătăţeşte pentru a doua oară consecutiv poziţia în topul EY, după ce în ediţia din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislaţie încă reprezintă pentru România un impediment în calea ‚relaxării’ activităţilor investiţionale din piaţa de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute şi care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă vă primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuţii şi aduce o gură de aer aşteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaţionale de energie regenerabilă, ‚investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenţie din partea investitorilor privaţi şi a băncilor”, spun specialiştii EY România.

Cei de la EY se referă la un proiect de hotărâre aprobat recent de Guvern, potrivit căruia marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Este, de altfel, motivul principal pentru care România își menține atractivitatea pentru acești investitori, în pofida unor măsuri anterioare ale Guvernului, respectiv amânarea până în 2017-2018 a acordării unei părți din certificatele verzi cuvenite producătorilor de energie regenerabilă, reducerea numărului acestora pentru centralele regenerabile noi, precum și înghețarea în 2014 a cantității totale de energie regenerabilă subvenționată la nivelul anului trecut.

În regiune, Polonia şi Turcia se clasează înaintea României în topul EY, ocupând poziţiile 27 şi, respectiv, 20, în timp ce Ucraina şi Grecia se situează în urma României în acelaşi clasament.

Raportul RECAI realizează un clasament care vizează 40 de pieţe din perspectiva atractivităţii lor investiţionale în domeniul energiei regenerabile şi al oportunităţilor de investiţii în acest sector, bazate pe o serie de indicatori specifici din zonele macro, a pieţei de energie şi de tehnologie.

Cele 40 de pieţe analizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenia, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie şi SUA.

Marii consumatori industriali de curent electric din România vor beneficia de scutiri de până la 60% la subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 17 April 2014 20:49

Arcelor Mittal certificate verziÎntre 50 și 100 de mari consumatori industriali de curent electric din România vor putea beneficia, pe o perioadă de 10 ani, de o schemă de ajutor de stat prin care li se vor reduce obligațiile de achiziție de certificate verzi cu procente cuprinse între 15 și 60%, în funcție de consumul de electricitate și de ponderea acestuia în totalul cheltuielilor de producție, pentru reducerea riscului de pierdere a competitivității acestor întreprinderi la export, ca urmare a cheltuielilor mari cu energia electrică, generate de obligațiile legale de subvenționare a producătorilor de energie din surse regenerabile.

"În funcţie de energo intensivitatea întreprinderilor (...), beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro intensităţi mai mari de 20%, 40% în cazul unei electro intensităţi de 10-20% şi 60% în cazul unei electro intensităţi de 5-10%", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern. Schema de ajutor de stat se va aplica după avizarea ei de către Comisia Europeană.

Ajutorul de stat se acordă cu condiţia ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puţin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare.

Ce însemna procentul magic de 85% pronunțat de Niță

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat nu va putea depăşi 85% din valoarea maximă prevăzută în decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei de sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile, iar numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50 și 100.

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ajutorul de stat se acordă dacă beneficiarul a prezentat o cerere în acest scop, denumită Cerere de acord pentru exceptare, autorităţii responsabile cu administrarea schemei de ajutor de stat şi dacă Ministerul Economiei a confirmat ulterior încadrarea beneficiarului în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă.

Exceptarea se aplică la cota obligatorie de achiziție de certificate verzi comunicată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), începând cu anul în care a fost obţinut Acordul de exceptare.

Fără datorii la stat și fără disponibilizări

"Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a îşi pierde competitivitatea, din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat energo intensivităţii beneficiarului şi expunerii la comerţul internaţional", se stipulează în proiectul de HG.

Proiectul a fost elaborat cu respectarea documentului „Orientări privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020” elaborat de Comisia Europeană.

Potrivit anexei la proiectul de HG, pot beneficia de exceptări, în baza schemei de ajutor de stat, întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data solicitării, următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistrate conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) activitatea principală se încadrează în codurile CAEN prevăzute în Anexa nr. 3 a Orientărilor;

c) nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat;

d) asigură realizarea în mod independent, de către experţi acreditaţi, a activităţii de auditare energetică, atât anterior aplicării măsurilor de eficienţă energetică, cât şi ulterior realizării acestora. Măsurile de creştere a eficienţei energetice trebuie să contribuie la atingerea obiectivului de reducere cu 20%, până în anul 2020, a consumului de energie primară, în conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică;

e) menţin numărul de locuri de muncă pe durata schemei;

f) încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii, etc.), în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat.

România, acest El Dorado eolian și solar

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, din 2011, când a fost introdusă schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, producţia de energie regenerabilă a cunoscut o creştere explozivă în România, care este în prezent una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii în energie regenerabilă, datorită schemei de sprijin foarte generoase.

"Schema de sprijin a determinat o creştere a producţiei de energie regenerabilă. Parcul de generatoare din surse regenerabile de energie, acreditat pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi, a crescut de la 1.232 MW, capacitate instalată la 31.12.2011, la 4.285 MW capacitate instalată şi acreditată la 31.12.2013, comparativ cu 3.315 MW, capacitate instalată prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) pentru sfârşitul anului 2013", se afirmă în documentul citat.

Guvernul mai spune că, la 15.01.2014 schema de sprijin continuă să fie suprasolicitată în raport cu traiectoria orientativă prevăzută în PNAER, fiind înregistrate contracte de racordare pentru 17.700 MW şi Avize Tehnice de Racordare (ATR) emise în ultimele 6 luni pentru încă 5.500 MW.

Riscuri mari

"Începând cu anul 2011, consumatorii finali s-au confruntat cu costuri în creştere ale energiei electrice. Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali energointensivi, periclitându-le competitivitatea pe piaţa internă europeană şi, mai ales, afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială", arată Executivul.

Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct circa 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1.500.000.

"Creşterea costurilor cu energia electrică, datorată sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi, are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive", conchide Guvernul, în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Industriile mari consumatoare de curent electric din UE vor plăti mai puțin pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 15 April 2014 11:26

Arcelor Mittal certificate verziIndustriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

ANRE: Din 2015 nu va mai fi nevoie de tăierea subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 29 March 2014 01:37

Certificate verzi reducere numarLuarea de măsuri de reducere a subvențiilor acordate sub formă de certificate verzi producătorilor de energie din surse regenerabile care vor fi nou acreditați, începând cu anul viitor, pentru a beneficia de schema de sprijin, nu este necesară, întrucât, în actualele condiții legislative, nu s-a identificat un risc de supracompensare a investițiilor în acest domeniu, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Din analiza cost-beneficiu cu actualizare, efectuată pentru anul de analiză 2013 la nivel agregat, pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune, nu s-a identificat un risc de supracompensare. Ca urmare, nu sunt necesare măsuri de reducere a numărului de certificate verzi pentru producătorii care vor fi acreditaţi după 01.01.2015, față de actualele prevederi legale", se arată în ultimul raport ANRE cu privire la schema de sprijin prin certificate verzi, datat 28 martie 2013.

Analiza ANRE a luat în calcul informaţii primite de la 517 producători de energie regenerabilă și de la 203 operatori economici cu autorizaţii de înfiinţare acordate de sau solicitate la ANRE pentru activitatea de producere a energiei din surse regenerabile.

Cum s-a făcut analiza

Analiza a evaluat costurile de investiție, costurile fixe de operare şi mentenanță, costurile de operare variabile, factorul de utilizare a capacității instalate. Din analiză au rezultat principalii indicatori specifici pentru fiecare tip de sursă de producere, care au fost comparați cu valorile de referință considerate la autorizarea de către Comisia Europeană a sistemului de promovare prin certificate verzi şi cu indicatorii specifici din cel mai recent document World Energy Outlook, elaborat de International Energy Agency.

Monitorizarea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi se face de către ANRE, prin monitorizarea costurilor şi veniturilor rezultate din activitatea de producere a energiei regenerabile pentru producătorii care beneficiază de schema de promovare prin certificate verzi. Analiza evaluează posibilitatea apariţiei supracompensării pentru una sau mai multe dintre tehnologiile autorizate şi propune, în caz că se constată risc de supracompensare, măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi pentru noii beneficiari.

Mecanismul de reducere a numărului de certificate verzi în cadrul analizei de supracompensare se bazează pe recalcularea anuală, pe durata de aplicare a schemei de sprijin, a numărului de certificate verzi/MWh, astfel încât rata internă de rentabilitate pentru fiecare tehnologie, pentru noii intrați, la nivel agregat, să nu depășească cu mai mult de 10% valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare.

Măsuri de reducere a subvențiilor

Anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Guvernul vrea să înghețe cantitatea de energie regenerabilă subvenționată, pentru a evita dublarea ponderii certificatelor verzi în facturi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 March 2014 09:57

Arcelor Mittal certificate verziCantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

Germania intră din nou în conflict cu UE pe tema scutirilor de la subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 February 2014 01:20

 Arcelor Mittal certificate verziGermania este pe cale să intre din nou în conflict cu Comisia Europeană pe tema scutirilor de la subvențiile pentru energia regenerabilă de care se bucură industriile germane mari consumatoare de curent electric, despre care Bruxelles-ul spune că merg în contrasens cu țintele UE de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european până în 2020.

Într-o mișcare rară, comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, a susținut o conferință de presă luni, la Berlin, după o întâlnire cu Sigmar Gabriel, vicecancelar și ministru al Energiei în guvernul de la Berlin, scrie EU Observer.

Almunia a spus că timpul este presant, din moment ce Comisia va adopta, pe 9 aprilie, noi linii directoare cu privire la regulile ajutoarelor de stat în domeniul energiei și mediului.

Ajutor de stat

Guvernul geman, din perspectiva sa, încearcă în prezent să își revizuiască legea privind energia regenerabilă, care va stipula ce subvenții vor primi producătorii de energie solară și eoliană și ce industrii vor fi scutite de la plata contribuților pentru această schemă de sprijin.

Scutirile de la plata contribuțiilor ar putea fi considerat ajutor de stat și cel mai probabil decizia va fi respinsă de Bruxelles.

Gabriel se află sub presiune din partea industriei, care nu dorește să-și vadă majorate costurile cu energia, dar și din partea consumatorilor casnici, care-și văd facturile umflându-se de la lună la lună.

„Avem multe lucruri de discutat cu Germania, din moment ce Germania are cea mai puternică industrie din UE și vrea să promoveze sursele regenerabile de energie”, a spus Almunia.

Unii sunt mai egali decât alții

El a adăugat că, în principiu, unele industrii pot fi scutite de obligativitatea de a contribui la finanțarea energiei regenerabile, dar a subliniat că de aceste scutiri ar trebui să beneficieze o mică parte a sectoarelor industriale și nu întreaga economie germană.

Industriile mari consumatoare de energie din Germania au solicitat scutiri totale de 5,1 miliarde de euro pentru acest an, iar Gabriel a spus că va fi greu să negocieze chiar și sub un miliard.

Factorii externi ar trebui de asemenea să joace un rol în decizia de a permite aceste scutiri, a spus Almunia, de exemplu faptul că în SUA prețurile la energie au scăzut, ceea ce înseamnă scăderea costurilor de producție.

Almunia a menționat industriile producătoare de oțel, aluminiu și zinc drept exemple de sectoare care ar putea beneficia de un tratament preferențial în contextul regulilor UE referitoare la ajutoarele de stat.

Capra și varza

„Dacă statele membre ne solicită să elaborăm o listă lungă a sectoarelor industriale care să fie scutite, intensitatea beneficiilor ar scădea. Dacă lista e mai scurtă, intensitatea va crește”, a zis Almunia.

Se așteaptă ca liderii UE să discute, la un summit în luna martie, pentru a vedea cum să finanțeze prin subvenții producția de energie din surse regenerabile fără a afecta competitivitatea industriilor lor, dar să ofere, totuși, suficiente stimulente pentru ca și consumatorii casnici, și cei industriali să devină mai „verzi”.

Summitul a fost inițial programat pentru luna februarile, dar a fost amânat din cauza lipsei unui consens între statele membre.

Vrea și România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

 

Niță susține că Bruxelles-ul a acceptat ca marii consumatori de energie să cumpere mai puține certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:36

Arcelor Mittal certificate verziNumărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

Senatul respinge obiecțiile lui Băsescu la OUG de amânare a certificatelor verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 February 2014 19:25

Base Nita galceavaPlenul Senatului a respins, luni, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu pe OUG privind energia din surse regenerabile, care modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi.

Cererea de reexaminare a fost respinsă, în plenul Senatului, cu 84 de voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi 6 abţineri.

În cererea de reexaminare transmisă pe 10 ianuarie, preşedintele atrăgea atenţia că, prin lege, se modifică schema de ajutor de stat privind acordarea certificatelor verzi fără notificarea Comisiei Europene, aşa cum ar fi fost necesar, potrivit articolului 108, alineat 3 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Potrivit cererii de reexaminare, Comisia Europeană a sesizat acest aspect prin două scrisori trimise în 24 iunie şi 3 octombrie 2013, Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene, prin care se precizează să nu a fost trimisă nicio prenotificare în acest sens.

În urma dezbaterii din comisie, s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege şi respectiv de respingere a cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Legea are caracter ordinar şi urmează să fie dezbatută şi în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Argumente

Comisia economică precizează în raportul suplimentar la proiectul de lege că, în urma analizării punctului de vedere al Departamentului pentru Energie, s-a constatat faptul că prenotificarea a fost depusă la Comisia Europeană în data de 02.08.2013, fiind înregistrată în State Aid Notification Interactive System (SANI) sub indicativul 37177 2013/PN- Modificări aduse schimei de sprijin prin certificate verzi, Comisia confirmând primirea prenotificării în data de 03.10.2013.

În plus, se precizează că Departamentul pentru Energie a consultat Consiliului Concurenţei privind posibilitatea norificării consolidate a măsurilor cuprinse în Ordonanţă şi a celor dispuse prin legea de aprobare, Consiliul Concurenţei recomandând ca notificarea săfie reluată după adoptarea de către Parlament a Legii privind aprobarea OUG nr. 57/2013, în forma promulgată.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru evitarea supracompensării sau pentru diminuarea acesteia şi pentru evitarea creării unui avantaj competitiv necuvenit, pentru producătorii de energie din resurse regenerabile, beneficiari ai schemei de sprijin autorizată de Comisia Europeană. Modificările legii 220/2008 au fost necesare având în vedere creşterea necontrolată a preţurilor energiei electrice pentru consumatorii finali.

În textul final al legii, adoptat de Camera Deputaţilor, au fost operate detalieri privind modul de calcul al certificatelor verzi acordate şi au fost realizate corelări între cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovareprin certificate verzi şi gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final.

Totodată, au fost detaliate atribuţiile Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în acest sens.

Obiecțiile lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a transmis în luna ianuarie, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, considerând-o inoportună.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenaţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată întimp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Spania taie subvențiile de stat pentru regenerabile și le reduce cu 25% profitul garantat prin lege

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 05 February 2014 19:47

Spania eoliene subventii taiereGuvernul spaniol a publicat un plan de reducere a subvențiilor de stat pentru energia verde, reducerile urmând să fie diferențiate în funcție de tipul de tehnologie utilizat de producătorii de energie din surse regenerabile (centrale solare, fotovoltaice, termale sau pe bază de biomasă) și de vechimea facilităților deținute de aceștia.

Astfel, cel mai afectate urmează să fie centralele eoliene intrate în funcțiune înainte de anul 2004, care nu vor mai primi nici un fel de subvenție și vor trebui să se mulțumească cu prețurile de vânzare pe care reușesc să le obțină pe piețele en-gros de electricitate. Aceste parcuri au o pondere de 28% în totalul puterii instalate eoliene a Spaniei.

Cel mai puțin vor avea de suferit centralele pe bază de energie termală, în cazul cărora reducerile de subvenții vor fi strict marginale.

Reducere cu 25%

Pentru majoritatea capacităților instalate de producție de energie regenerabilă, rata de rentabilitate garantată prin lege, pe baza căreia se acordă subvențiile de stat, urmează să fie redusă cu circa 25%, de la peste 10% în prezent la 7,4% pentru capacitățile instalate aflate în funcțiune și 7,5% pentru cele noi. Aceste procente vor fi analizate și revizuite din trei în trei ani, pentru evitarea supracompensării.

Măsurile au fost înaintate de către guvernul de la Madrid, spre analiză, Consiliului spaniol al Concurenței. Scopul lor este eliminarea așa-numitului "deficit tarifar" din sistemul energetic al Spaniei, constând în diferența dintre costurile de producere a electricității și tarifele reglementate, subvenționate, cu care aceasta este vândută consumatorilor finali.

În prezent, acest deficit tarifar se cifrează la circa 26 de miliarde de euro. Potrivit autorităților spaniole, sectorul energiei regenerabile a beneficiat, între anii 1998 și 2013, de subvenții de stat în sumă totală de nu mai puțin de 50 de miliarde de euro. Din 2005 până anul trecut, valoarea acestora a crescut cu 800%.

Industria protestează

Legislația sistemului spaniol de sprijin pentru industria energiei regenerabile a fost modificată prima dată în iulie 2013, când a fost schimbat sistemul de calcul al rentabilității garantate de guvern și definiția supracompensării. În algoritmul de calcul intră investițiile inițiale, precum și costurile de exploatare.

"Este pur și simplu spoliere. Modificările de legislație sunt retroactive și, mai ales, cele mai dure luate vreodată într-o țară împotriva sectorului eolian", spun cei de la AEE, grupul de lobby al dezvoltatorilor de centrale eoliene. În plus, arată AEE, pe lângă diminuarea cash-flow-ului, măsurile vor duce și la deprecierea activelor companiilor eoliene care, din aceste cauze, vor avea dificultăți tot mai mari în a-și rambursa împrumuturile bancare contractate pentru finanțarea investițiilor.

La rândul ei, organizația similară a industriei fotovoltaice, UNEF, susține că tăierea subvențiilor îi va duce la faliment pe majoritatea jucătorilor din sector.

Per total, măsurile elaborate de guvernul de la Madrid vor duce la o reducere anuală a subvențiilor pentru regenerabile de 1,5 miliarde de euro. Noul nivel al subvențiilor se bazează pe studiile a doi auditori independenți și au ca referință randamentul titlurilor de stat spaniole cu maturitatea la 10 ani, plus 3 puncte procentuale.

Teatrul absurdului

Companiile din industria energiei regenerabile au la dispoziție 20 de zile pentru a formula comentarii, obiecții și propuneri la setul de măsuri propuse, care nu a fost încă adoptat de către guvernul spaniol.

În august 2013, executivul spaniol a impus o taxă retroactivă de 6 eurocenți/KW pe curentul electric produsă de centralele fotovoltaice, tot în încercarea de a ține sub control deficitul tarifar al sistemului energetic din Spania. Taxa a fost impusă pentru că, la acel moment, guvernul a considerat că este prea dificil, din punct de vedere politic și juridic, să taie subvențiile, iar taxa a fost văzută ca o modalitate de a se mai recupera din pagubă.

Mai mult, Guvernul spaniol a adoptat, în noiembrie anul trecut, un amendament la legea energiei, potrivit căreia inspectorii guvernamentali vor putea pătrunde pe proprietăți private unde se bănuiește că există centrale solare neautorizate și neconectate la rețelele publice de electricitate fără a dispune în prealabil de un ordin judecătoresc în acest sens, măsură privită de avocați ca fiind neconstituțională și de natură a crea un precedent extrem de periculos.

Asta pentru că mulți proprietari de locuințe au început să-și instaleze centrale solare cu panouri fotovoltaice în mod ilegal, fără acte și autorizații, renunțând benevol la subvenții, pentru a scăpa de taxa de 6 eurocenți.

Guvernul prelungește până pe 30 iunie 2014 ajutoarele de stat din fonduri UE pentru energia regenerabilă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 03 February 2014 13:10

regenerabile fonduri UEGuvernul vrea să prelungească până pe 30 iunie 2014 schema de ajutor de stat regional din fonduri europene pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, instituită în 2008, prin care UE finanțează investiții inițiale în capacități de generare de electricitate "verde" și care a expirat la finalul anului trecut.

"Se aprobă continuarea aplicării schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie în baza Regulamentului (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2014", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Interesant este că prelungirea respectivei scheme de ajutor de stat fusese aprobată de către Comisia Europeană încă de la finalul lunii noiembrie 2013.

"Pe cale de consecinţă, a fost întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului (...), în sensul prelungirii duratei schemei, care a primit avizul Consiliului Concurenţei în 23 decembrie 2013. Cu toate acestea, procesul avizării interne a proiectului de act normativ nu a putut fi definitivat până la 31 decembrie 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.

Guvernul precizează că, în prezent, schema şi-a încetat aplicarea, iar proiectul de HG de prelungire nu mai poate fi promovat, deoarece prelungirea ar fi putut fi făcută numai în termenul prevăzut în actul normativ modificat.

În documentul citat se mai afirmă că, din proiectele contractate, râmâne neutilizată o sumă substanțială, rezultată din dezangajări de la aceste proiecte, dezangajări care reprezintă economii realizate în urma procedurilor de atribuire, precum și din rezilieri și corecții ale contractelor încheiate.

Schema de ajutor de stat regional pentru valorificarea surselor regenerabile de energie a avut un buget total estimat, din 2008 până în 2013, de peste 463 milioane euro, din care 88% reprezintau fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar restul de 12% - fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

Valoarea ajutorului de stat nu purtea depăși 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea București-Ilfov și 50% în celelalte regiuni de dezvoltare.

În aprilie anul trecut, Ministerul Economiei a semnat 11 contracte pentru cofinanţarea din fonduri europene, în valoare de 670 milioane de lei, a unor proiecte de eficientizare a consumului de energie şi pentru producţia electricităţii din surse regenerabile.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 190 milioane lei, a fost atribuit firmei Energie Ecologică ROGIS, pentru proiectul unui parc eolian dezvoltat în județul Brăila.

Prețurile mari la gaze și electricitate vor persista în Europa încă cel puțin 20 de ani (IEA)

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 30 January 2014 06:34

Arcelor Mittal certificate verziPrețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Germania taie subvențiile pentru "regenerabili" taxându-le consumul propriu de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 27 January 2014 16:25

Germania solareMetoda găsită de guvernul german pentru a reduce subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile este cel puțin originală: aceștia vor fi obligați și ei să plătească 70% din cuantumul subvenției, taxa urmând să se aplice pentru consumul propriu de energie al centralelor electrice care generează energie "verde". Măsura face parte din planul de reformă energetică elaborat de noul executiv de la Berlin, sprijinit de cancelarul Angela Merkel.

Germania este pe cale să devină prima țară din Europa care îi taxează pe operatorii de capacități instalate regenerabile pentru consumul propriu de electricitate. Guvernul de la Berlin vrea să le impună acestora să plătească 70% din supratariful pe care consumatorii obișnuiți de electricitate, gospodării ale populației sau firme, sunt obligați să îl suporte pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Măsura se va aplica doar pentru capacitățile instalate noi.

Însă și companiile și persoanele fizice care își produc singure curentul electric pentru consum vor fi suprataxate în acest fel. Până în prezent, atât acestea, cât și centralele electrice regenerabile erau scutite de plata acestui supratarif.

Întreprinderile industriale care dispun de centrale electrice pe bază de combustibili fosili și consumă curentul produs de aceste centrale vor fi obligate să plătească 90% din supratarif. În această categorie intră destui giganți industriali, în special din industria petrochimică, precum BASF, care până în prezent erau scutiți de supratarif, pentru reducerea costurilor cu energia și menținerea competitivității lor la export. 

Acest supratarif, în varianta sa integrală, se cifrează în prezent la 6,24 eurocenți/KWh, fiind majorat de la începutul acestui an cu peste 18%, de la 5,27 eurocenți/KWh în 2013.

În replică, reprezentanții industriei producătoare de energie solară spun că impunerea acestui supratarif va descuraja investițiile în tehnologia fotovoltaică, în condițiile în care Germania este țara cu cele mai multe instalații de producere de energie solară din lume.

"Impunerea plății supratarifului va descuraja mica producție de energie solară, în special pentru fermieri și pentru micile întreprinderi", spune David Wedepohl, purtător de cuvânt al BSW-Solar, organizația de lobby a industriei, adăugând că acei consumatori care dețin instalații fotovoltaice proprii sprijină deja reforma energetică a cabinetului Merkel prin aceea că își vând excedentul de energie în rețelele naționale la prețul pieței și nu la prețul garantat de guvern pentru dezvoltatorii corporate de regenerabile, situat peste nivelul pieței.

Spania vrea să impună o politică similară pentru descurajarea micii producții de energie solară, impunând producătorilor o taxă pentru acoperirea costurilor operatorilor de rețea. În Statele Unite, o astfel de taxă a fost deja impusă în Arizona și mai multe alte state americane iau în considerare măsuri similare, printre care California.

Consumatorii germani plătesc în prezent cele mai mari facturi la curent electric din UE, cu excepția Danemarcei.

Dan Voiculescu își face parc solar la mare, lângă Limanu, în timp ce colegii din USL taie subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 19:18

 Dan Voiculescu IAgenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

 

Lecția germană: efectele negative ale subvențiilor pentru regenerabile sunt greu de înlăturat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 16:37

Germania regenerabileTranziția Germaniei la energia regenerabilă a presat până aproape de limită cea mai mare economiei a Europei, iar politicile publice trebuie să se concentreze pe sprijinirea celor mai ieftine surse regenerabile de curent electric, pentru a ține costurile sub control și a nu risca erodarea sprijinului popular pentru energia verde, a declarat ministrul german al Economiei și Energiei, Sigmar Gabriel.

Declarația a fost făcută la o conferință pe teme energetice, cu ocazia căreia ministrul a oferit primele detalii publice cu privire la planul de reformare a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă al cabinetului său, subvenții care îi costă pe consumatorii germani, casnici și industriali, 24 de miliarde de euro pe an.

Pe de altă parte, calculele efectuate de compania de consultanță McKinsey arată că guvernul nu prea poate face mare lucru pentru a reduce pe termen scurt costurile acestor subvenții, suportate de consumatori.

Asta pentru că, din cauză că subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile sunt acordate pe baza unor contracte pe termen lung, aceste subvenții nu pot fi reduse sau desființate decât pentru proiectele regenerabile noi. McKinsey a calculat că, și în cazul în care nu ar mai apărea nici un proiect nou de acest tip, facturile de curent electric din Germania ar scădea extrem de puțin, nesemnificativ.

Și "fosilele" vor subvenții

Ministrul a spus că va demara discuții și negocieri cu marile companii de utilități deținătoare de centrale electrice pe bază de gaze naturale și alți combustibili fosili, companii care cer guvernului de la Berlin să primească și ele subvenții de stat, care să le acopere costurile de menținere în funcțiune ale acestor capacități instalate, a căror viabilitate economică a fost grav afectată de avântul surselor regenerabile de energie.

Acestea își permit să vândă energia produsă mult mai ieftin decât centralele clasice tocmai pentru că le sunt subvenționate costurile, prin tarife suplimentare impuse consumatorilor, peste prețul en-gros de piață al energiei. Pe de altă parte, cu cât sporește cantitatea de energie regenerabilă preluată de rețele, cu atât este nevoie de mai multe capacități instalate clasice pentru echilibrarea sistemului, din cauza intermitenței centralelor eoliene și solare.

"Pentru o tranziție sigură la energia regenerabilă, nu este suficient doar succesul economic, ci avem nevoie și de sprijinul populației. Și îl vom pierde, din cauza majorării tarifelor la curent electric. Economia și-a atins limita de suportabilitate", a punctat ministrul Sigmar Gabriel.

Gabriel a mai promis să apere interesele Germaniei în contextul în care UE a declanșat o investigație cu privire la faptul că statul german scutește circa 2.300 de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie de plata subvențiilor pentru energia regenerabilă. Această politică a atras oprobriul Comisiei Europene, care a amenințat Germania cu declanșarea unei proceduri de infringement.

Pun Europa la punct

"Europa nu este o insulă izolată. Țintele europene cu privire la schimbările climatice nu trebuie să afecteze negativ industriile care consumă intensiv energie și care, altfel, ar fi competitive pe plan internațional. Germania a finanțat, în beneficiul întregii Europe, avansul experienței cu privire la energia regenerabilă, însă aceste costuri trebuie să fie suportabile pentru economia noastră. Țara noastră a făcut foarte multe pentru dezvoltarea Europei", a subliniat ministrul.

Unii producători de energie din surse convenționale, afectați de tratamentul preferențial acordat de stat industriei regenerabile, au făcut lobby intens pentru a le fi subvenționate costurile de menținere în funcțiune a capacităților instalate de generare de curent electric pe bază de gaze naturale sau cărbune. De exemplu, E.ON și RWE și-au închis sau suspendat o serie de centrale electrice, acuzând guvernul că subvenționarea producției de energie din surse regenerabile le-a afectat viabilitatea economică.

Ministrul Gabriel spune că este împotriva subvenționării centralelor electrice pe bază de combustibili fosili, întrucât costurile acestor subvenții ar fi mult prea mari, dar s-a arătat deschis la găsirea și negocierea unor soluții mai degrabă regionale și la o scară mult mai mică pentru prevenirea pierderilor de capacități instalate convenționale.

Ministerul german al Economiei și Energiei va încerca să limiteze subvențiile plătite operatorilor de parcuri eoliene terestre noi la maximum 0,09 euro/KWh în 2015 și să limiteze instalarea de capacități instalate regenerabile noi la circa 2.500 de MW pe an, nivel al creșterii egal cu cel de anul trecut, cel mai mare din 2003 încoace.

Nu se vor vedea efecte pe termen scurt

Potrivit planurilor elaborate de guvernul de la Berlin, Germania va tăia cu circa o treime, până în 2015, tariful subvenționat, garantat peste nivelul prețurilor din piață și suportat de consumatorii de electricitate, pe care îl primesc producătorii germani de energie din surse regenerabile, de la 17 eurocenți/KWh în prezent la 12 eurocenți/KWh.

Mai mult, se vrea concentrarea pe cele mai ieftine forme de energie regenerabilă, ministrul Gabriel precizând că se va renunța cu totul la subvenționarea generării de electricitate pe bază de biomasă, considerată prea scumpă.

Pe de altă parte, calculele efectuate de compania de consultanță McKinsey arată că guvernul nu prea poate face mare lucru pentru a reduce pe termen scurt costurile acestor subvenții, suportate de consumatori.

Asta pentru că, din cauză că subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile sunt acordate pe baza unor contracte pe termen lung, aceste subvenții nu pot di reduse sau desființate decât pentru proiectele regenerabile noi. McKinsey a calculat că, și în cazul în care nu ar mai apărea nici un proiect nou de acest tip, facturile de curent electric din Germania ar scădea extrem de puțin, nesemnificativ.

Gabriela Firea și alți 2 senatori PSD vor înjumătățirea valorii maxime a certificatelor verzi și promit ieftinirea cu 5% a curentului electric

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 21 January 2014 13:05

FireaSenatorii PSD Gabriela Firea, Nicolae Moga și Darius Vâlcov au elaborat un proiect de modificare a legii privind susținerea producției de energie din surse regenerabile, potrivit căruia valoarea maximă a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

Astfel, potrivit proiectului, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie de 30 de euro, față de 55 de euro în prezent.

Legislația în prezent în vigoare prevede că certificatele verzi se tranzacționează la valori cuprinse între un minim de 27 de euro și un maxim de 55 de euro.

"În Europa, sumele pe care marii consumatori de energie din industrie trebuie să le plătească pentru obținerea acestor certificate sunt de aproape 10 ori mai mici ca în România, fapt care le conferă un mare avantaj în industriei românești", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de cei trei senatori PSD.

Cei trei își justifică propunerea de reducere de la 55 la 30 de euro a valorii maxime de tranzacționare a certificatelor verzi prin aceea că, în acest fel, "prețul energiei suportate populației nu va mai suporta majorări și, astfel, încurajăm competitivitatea dintre marile companii de pe piață și evităm încărcarea facturilor populației cu contravaloarea acestor certificate".

"Adoptată imediat, această propunere legislativă va duce la o scădere de 5% a prețului plătit de consumatori", se spune în documentul citat.

Certificatele verzi sunt acordate de stat producătorilor de energie regenerabilă pentru fiecare MWh produs şi livrat consumatorilor, aceștia din urmă suportând costul acestora pe facturile lunare.

Aprobarea propunerii celor trei senatori ar însemna încă o diminuare a sprijinului statului pentru energia verde, după ce anul trecut Guvernul a decis că un anumit număr de certificate verzi vor fi acordate companiilor cu o întârziere de trei ani. La 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă scădere a acestui sprijin, respectiv diminuarea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie alternativă.

Germania vrea să reducă cu o treime subvențiile de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 20 January 2014 16:39

Merkel moriscaNoul ministru social-democrat al Economiei de la Berlin vrea să reducă cu circa o treime, până în 2015, tariful subvenționat, garantat peste nivelul prețurilor din piață și suportat de consumatorii de electricitate, pe care îl primesc producătorii germani de energie din surse regenerabile, potrivit unui draft de măsuri de reformă în domeniul energetic elaborat de guvernul cancelarului Angela Merkel.

Potrivit draftului, consultat de Reuters, aceste tarife garantate subvenționate, suportate de consumatori, vor fi reduse, în medie, de la 17 eurocenți/KWh în prezent la 12 eurocenți/KWh, în mod progresiv, până în anul 2015.

Mai mult, noul ministru al Economiei din guvernul german, social-democratul Sigmar Gabriel, vrea ca aceste reduceri să intre în vigoare încă de săptămâna aceasta pentru unele proiecte noi de generare de energie din surse regenerabile.

"Vechile tarife de sprijin pentru energia regenerabilă rămân valabile pentru parcurile eoliene care intră în funcțiune până la 31 decembrie 2014 și care au fost autorizate până la 22 ianuarie 2014", se arată în draftul citat.

În cadrul noului guvern de coaliție dintre conservatori și social-democrați, condus de Angela Merkel, ministerele Economiei și Energiei au fost comasate, noul minister-mamut fiind condus de către social-democratul Gabriel.

Cea mai mare economie a Europei se află în plin proces de renunțare graduală la sursele fosile și nucleare de energie, în favoarea regenerabilelor, însă acest lucru a scumpit masiv facturile de electricitate plătite de consumatori. La finalul anului trecut, conservatorii și social-democrații au convenit, în cadrul negocierilor de formare a unui nou guvern de coaliție, asupra necesității de a limita rata anuală de creștere a ponderii regenerabilelor în mixul energetic german și de a reforma sistemul de subvenții pentru energia verde.

Potrivit draftului elaborat de guvern, creșterea anuală a capacității instalate în parcuri eoliene onshore și în parcuri solare va fi redusă la 2.500 MW pe an.

Subvențiile pentru regenerabile sunt suportate în cea mai mare parte de către consumatorii casnici germani, factura medie a acestora dublându-se, în ultimii 10 ani, la circa 300 de euro/MWh, una dintre cele mai mari din Europa.

Supratariful plătit de consumatorii de electricitate sub formă de subvenție pentru energia regenerabilă, menit să compenseze diferența dintre prețul energiei pe piața en-gros și tariful subvenționat garantat de stat investitorilor în regenerabile, s-a triplat din 2010 încoace, ajungând anul acesta la 6,24 eurocenți/KWh. Legislația în vigoare prevede majorarea acestui supratarif și în anii care urmează.

Pe de altă parte, circa 2.300 de întreprinderi industriale sunt scutite de la plata acestui supratarif, scopul fiind menținerea competitivității internaționale a acestora, prin evitarea creșterii costurilor de producție. Această politică a atras însă oprobriul Comisiei Europene, care a amenințat Germania cu declanșarea unei proceduri de infringement.

 

Gâlceava Băsescu - Niță pe tema regenerabilelor. Care este de fapt poziția Comisiei Europene?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 January 2014 21:15

Base Nita galceavaBăsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificate verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, susținând că Guvernul a încălcat normele europene, omițând să notifice Comisiei Europene măsurile cuprinse în respectivul act normativ. În replică, Departamentul pentru Energie, condus de pesedistul Constantin Niță, spune că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE, trimițând o prenotificare Comisiei cu privire la măsurile de modificare a schemei de sprijin pentru regenerabile.

Ambele părți spun adevărul, dar numai pe jumătate.

Astfel, în comunicatul prin care Administrația Prezidențială anunță retrimiterea de către Băsescu la Parlament a legii de aprobare a ordonanței se afirmă că "În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României".

Este adevărat că pe 3 octombrie Comisia a revenit cu o scrisoare către Reprezentanța sa din România, însă în scrisoarea respectivă se afirmă, dimpotrivă, încă de la început, că autoritățile de la București au prenotificat Comisia cu privire la măsurile respective în data de 2 august.

Prenotificarea a fost incompletă

Pe de altă parte, în comunicatul prin care respinge afirmațiile Președinției, Departamentul pentru Energie omite să menționeze că, în scrisoarea Comisiei Europene, aceasta subliniază că, în urma examinării preliminare, a ajuns la concluzia că prenotificarea este incompletă și că măsurile vizate de ordonanța privind amânarea acordării certificatelor verzi nu pot fi analizate în procedură simplificată, întrucât ordonanța respectivă conține numeroase amendamente la schema inițială de ajutor de stat prin certificate verzi, care trebuie evaluate, Comisia primind între timp și mai multe reclamații cu privire la aceste măsuri, asupra cărora va trebui să adopte o poziție.

Asta în timp ce, în comunicatul Departamentului pentru Energie, se menționează doar aprecierea din scrisoare a Comisiei, potrivit căreia "la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate", și se spune că în scrisoare sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Ce spune Băsescu, ce spune Departamentul pentru Energie

Cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea OUG privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile include "informaţii eronate", a anunţat miercuri Departamentul pentru Energie, care precizează că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis marţi Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, "este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Comisia (DG COMP) a confirmat primirea prenotificării în data de 2 august 2013, a anunţat miercuri Departamentului pentru energie, care aduce o serie de clarificări pe această temă.

"Prenotificarea este înregistrată în SANI (State Aid Notification Interactive System) sub indicativul SA 37177 2013/PN-Modificări aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. În urma transmiterii prenotificării de către autorităţile române, Comisia a apreciat că «la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate». În ceea ce priveşte procedurile de lucru în relaţia cu Comisia Europeană, precizăm că prenotificarea este o etapă necesară în relaţia de informare a Comisiei deoarece dă posibilitatea acesteia să solicite clarificări şi informaţii suplimentare înainte de luarea unei decizii", se arată în comunicatul Departamentului.

Totodată, în scrisoarea din 3 octombrie 2013, invocată în cererea Preşedinţiei, sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare: amânarea temporară a unor certificate verzi până în 2017-2018; modificări ale mecanismului de ajustare (la supracompensare); limitarea acreditărilor la nivelele stabilite în PNAER; posibilitatea de a solicita garanţii financiare la racordare; tranzacţionarea certificatelor verzi numai pe piaţa centralizată; anularea suportului pentru instalaţii fotovoltaice pe terenuri agricole; anularea suportului pentru energia livrată peste notificările orare; preluarea energiei cu certificate verzi pe bază de contracte ferme, potrivit Departamentului pentru energie.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Departamentul mai arată că OUG nr.57/2013 este un act normativ extrem de important, la iniţierea proiectului fiind luată în calcul creşterea necontrolată a preţurilor la clienţii finali de energie electrică, aceasta fiind pusă pe seama majorării contribuţiei pentru energia regenerabilă, de la 8 lei/MWh în 2011 la 53 de lei/MWh în primul semestru din 2013.

 

Băsescu respinge legea de amânare a subvențiilor pentru regenerabile, susținând că Guvernul a încălcat legislația europeană

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 January 2014 18:17

 Basescu regenerabilePreşedintele Traian Băsescu a transmis, marţi, spre reexaminare, Parlamentului, legea privind aprobarea OUG nr. 57/2013, considerând-o inoportună. Ordonanța respectivă prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se amână acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.


Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, legea transmisă spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, act normativ care modifică schema de ajutor de stat SA 33134 2011/N-RO.

Băsescu: Guvernul nu a notificat Comisia Europeană

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", se arată în comunicatul de presă.

Preşedintele Traian Băsescu "consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

"Având în vedere prevederile Articolului 148 alineatul (4) din Constituţia României, potrivit căruia «Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)», precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în sensul celor menţionate mai sus", se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Inițial spuneau că vor aștepta aprobarea CE

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie ordonanţa privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabilă, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Forma finală a OUG nr. 57/2013 prevede că "Măsurile nou-introduse prin prezenta ordonanță de urgență se vor notifica Comisiei Europene".

În proiectul de OUG se stipula însă că „Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se preciza în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu putea întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

 

Statul britanic le-a plătit parcurilor eoliene milioane de lire sterline de sărbători doar pentru a-și opri producția pe timp de furtună

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 January 2014 13:11

eoliene furtunaOperatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice din Marea Britanie le-a plătit dezvoltatorilor de parcuri eoliene circa 1,2 milioane de lire sterline doar în ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun, pentru ca aceștia să-și scoată din funcțiune turbinele, pe fondul furtunilor care au afectat Regatul Unit în această perioadă, în timpul cărora zeci de mii de locuințe au rămas fără curent electric. Banii provin de la consumatorii de energie electrică, regăsindu-se pe facturile achitate de aceștia.

Potrivit datelor oficiale, în intervalul 15-30 decembrie, proprietarii de centrale electrice eoliene au primit aproape 5 milioane de lire sterline de la operatorul rețelei electrice britanice, sumă aproape la fel de mare cu cea plătită de-a lungul întregului an 2012. Din cauza furtunilor masive survenite în Marea Britanie, producția de energie a parcurilor eoliene a crescut masiv, punând în pericol echilibrul și funcționarea rețelei electrice naționale, incapabilă să facă față acestui surplus de producție, pe fondul unui consum mai degrabă modest.

Legislația britanică privind susținerea de către stat a producției de energie din surse regenerabile prevede că dezvoltatorii de capacități instalate "verzi" primesc subvenții și atunci când, din motive de siguranță a aprovizionării cu energie, operatorul rețelei de transport le solicită să-și oprească producția.

Consumatorii plătesc statul pe întuneric

Cea mai mare sumă plătită într-o singură zi eolienilor drept "recompensă" pentru scoaterea din funcțiune a turbinelor a fost cea din 19 decembrie, respectiv de 1,2 milioane de lire sterline. În ziua ajunului Crăciunului s-au plătit 800.000 de lire sterline, iar în prima zi de Crăciun – 400.000 de lire sterline.

Subvențiile au fost plătite într-o perioadă în care Marea Britanie a fost lovită de furtuni extrem de puternice, care s-au soldat inclusiv cu victime umane. Transporturile au fost grav date peste cap, punând în dificultate milioane de persoane care încercau să ajungă acasă de sărbători, iar zeci de mii de locuințe au rămas în întuneric.

Activiștii anti-eoliene susțin că aceste cifre sunt revoltătoare pentru consumatorii de curent electric care întâmpină dificultăți în a-și achita facturile lunare la utilități și constituie încă o dovadă a faptului că, din cauza subvențiilor de stat, producția de energie eoliană s-a dezvoltat mult mai repede decât capacitatea de preluare a acesteia de către rețeaua electrică națională.

Subvenții record pentru inactivitate

De-a lungul întregului an 2013, producătorii britanici de energie din surse regenerabile au primit în total peste 30 de milioane de lire sterline pentru momentele în care li s-a solicitat să-și oprească producția, față de doar 5 milioane de lire sterline în 2012.

"Familiile care întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și plăti facturile de curent, care cresc de la lună la lună, vor fi oripilate să vadă aceste imense sume de bani pe care producătorii de energie eoliană le primesc pentru a nu face nimic. Aceste informații dezvăluie încă odată faptul că Marea Britanie a ajuns extrem de dependentă de energia eoliană, în condițiile în care rețeaua de transport nu este încă capabilă să facă față acestei supraproducții", a declarat Murdo Fraser, lider al Partidului Conservator și un critic frecvent al subvenționării energiei eoliene.

În primele două zile de furtuni, 18 și 19 decembrie, dezvoltatorilor de centrale eoliene li s-au plătit 653.727, respectiv 1,24 milioane lire sterline, pentru oprirea turbinelor la un număr de 31 de parcuri eoliene. Pe 21 și 22 decembrie s-au plătit 113.826, respectiv 248.399 lire sterline.

Centralele eoliene sunt cele mai flexibile

Ulterior, în ajunul Crăciunului, în timp ce 75.000 de locuințe britanice au rămas fără curent electric, eolienii au primit ca subvenții pentru oprirea producției 787.959 lire sterline, pentru oprirea turbinelor de la 18 parcuri eoliene. În prima zi de Crăciun, circa 50.000 de locuințe au rămas în întuneric, iar dezvoltatorii de eoliene au primit plăți de 432.445 lire sterline. Pe 27 și 28 decembrie s-au efectuat plăți de 287.454 și 126.827 lire sterline.

Operatorul sistemului național energetic britanic spune că acest sistem de subvenționare a opririi producției este necesar pentru a echilibra oferta și cererea de energie și că banii dați fermelor eoliene reprezintă doar o mică parte din totalul plăților efectuate către toate categoriile de producători de energie în astfel de situații de urgență.

"Decembrie a fost o lună record pentru producția de energie eoliană, industria generând peste 2 milioane MW/h. Spre deosebire de alte tipuri de centrale, cum ar fi cele nucleare, centralele eoliene sunt foarte ușor de oprit și repornit. Este motivul pentru care operatorul rețelei electrice naționale le cere uneori dezvoltatorilor de eoliene să-și oprească producția", a declarat un purtător de cuvânt al RenewableUK, grupul de lobby al industriei de profil.

Investitorii în energie solară vor contesta în justiție măsura reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 19 December 2013 16:38

Fotovoltaice nemtiAsociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Prostie "solară" a statului: guvernul îi va putea percheziționa fără mandat pe spaniolii bănuiți că produc ilegal energie fotovoltaică

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 14 November 2013 00:31

 

Spania energie solaraMai întâi, autoritățile de la Madrid au dat subvenții pentru proprietarii de locuințe care își instalau propriile sisteme fotovoltaice. După care, văzând că se scumpește curentul electric din cauza subvențiilor, iar deficitul bugetar crește, dar fiind prea complicat să taie subvențiile, au continuat să le acorde, dar au început să-i și impoziteze pe respectivii proprietari, pentru a mai recupera din pagubă.

Mai departe, văzând că oamenii au început să-și instaleze centrale solare pe șest, renunțând benevol la subvenții, pentru a scăpa de impozitare, au hotărât să-i amendeze pe cei prinși cu instalații fotovoltaice fără acte și autorizații. În fine, meșteșugul de tâmpenie a ajuns acum la apogeu: inspectorii de la Ministerul Energiei din Spania vor putea intra fără mandat de percheziție pe proprietățile celor bănuiți că se alimentează cu energie de la soare fără voie de la stăpânire și fără să plătească bir.

Guvernul spaniol a adoptat, recent, un amendament la legea energiei, potrivit căreia inspectorii guvernamentali vor putea pătrunde pe proprietăți private unde se bănuiește că există centrale solare neautorizate și neconectate la rețelele publice de electricitate fără a dispune în prealabil de un ordin judecătoresc în acest sens, măsură privită de avocați ca fiind neconstituțională și de natură a crea un precedent extrem de periculos.

Din cauza subvențiilor pentru energia regenerabilă și a administrării deficitare, companiile publice de utilități din Spania au ajuns, vara aceasta, la datorii totale de 26 de miliarde de euro, care apasă asupra deficitului bugetar al guvernului de la Madrid.

La sfârșitul lunii iunie, executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție.

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilă care nu sunt conectați la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60% peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă și are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

 

Guvernul stopează acreditarea de centrale electrice regenerabile eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 23 October 2013 15:48

Eoliene incendiuAnul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Investițiile în energie regenerabilă, în picaj liber la nivel mondial. Factura consumatorilor s-a dublat ca urmare a subvențiilor oferite sectorului

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 14 October 2013 12:41

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineInvestițiile în energie regenerabilă au scăzut cu 14% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, față de trimestrul al doilea, ca urmare a trend-ului de micșorare a subvențiilor de pe continentul european și a prețului redus al gazelor produse în Statele Unite ale Americii (SUA).

Investiții curate de energie a scăzut 14 la suta în trimestrul al treilea din cele trei luni anterioare ca Europa temperată subvenții și mai ieftin americană de investiții atrase de gaze naturale.

Cele 45,9 miliarde de dolari investite în domeniu în cel de-al treilea trimestru la nivel global va conduce probabil la scăderea pentru al doilea an consecutiv a investițiilor în energii regenerabile și tehnologii energetice inteligente, de la 281 miliarde de dolari în 2012, potrivit Bloomberg New Energy Finance

Investiții în primul trimestru a fost cu 20 la suta mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, principala explicație fiind scăderea acestora pe cele mai importante piețe: ​​China, Statele Unite și Europa au scăzut. SUA au înregistrat cel mai mare declin, o reducere cu 41 la suta, investițiile în energii regenerabile ajungând pe celălalt âăr, al Atlanticului la 5,5 miliarde de dolari.

Și industria de producere a energiei regenerabile din Europa se află în recul, după ce majoritatea statelor de la Germania la Spania sau România au redus subvențiile, care au ajutat industria, propulsând-o la un ritm de creștere record în anii anteriori. Gaze ieftine din SUA, rezultatul boom-ului gazelor de șist și reducerea cheltuielilor Chinei cu promovarea energiei eoliene au contribuit de asemenea la contribuit la declinul global al investițiilor din domeniu.

Citiți si: Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpoziteazăCehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIBChiar şi cu mai puţine certificate verzi, investitorii în energia regenerabilă sunt atraşi în continuare de România. La noi se pot racorda mai uşor la reţeaUnde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în GermaniaEnergia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelorBulgaria: Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi aruncați în „cușca electorală” cu leiObsesia statului pentru energia regenerabila roade la temelia economiei germane

Lobby ecologist

"Guvernele par să accepte că lumea are o problemă majoră cu schimbările climatice, dar, pentru moment, apar prea absorbite de problemele interne pe termen scurt pentru a lua măsurile decisive necesare," susține Michael Liebreich , director executiv al Bloomberg New Energy Finance.

Cu toate acestea, capacitatea de energie fotovoltaică va atinge în acest an un nivel record, de 36,7 gigawați. De asemenea, scăderea investițiilor ar putea fi pusă și pe dezvoltarea tehnologică, pe scăderea costurilor totale cu tehnologia. 

Finanțarea activelor proiectelor de energie regenerabilă mai mari de 1 megawatt a fost de 26,4 miliarde dolari, comparativ cu 31,9 miliarde dolari în al doilea trimestru. Investițiile de private equity și venture capital au avut cel mai slab trimestru din 2005, ajungând la 724 milioane dolari de la 1,3 miliarde de dolari. Investițiile în companii de energie regenerabilă prin emisiuni de obligațiuni a sau vânzare de acțiuni au scăzut la 2 miliarde dolari de la 3,8 miliarde dolari pe cel de-al doilea trimestru, sumă mai mare însă decât cei 1,6 miliarde strânși în perioada similară a anului trecut.

Investiții în energie regenerabilă s-au redus în China la 13 miliarde de dolari, de la 13,8 miliarde de dolari în al doilea trimestru, o tendință similară fiind înregistrată în Japonia, India, Germania și Franța, în timp ce în Brazilia au crescut la 1,1 miliarde de dolari de la 950 milioane de dolari, iar în Marea Britanie la 2,6 miliarde de dolari, de la 1,6 miliarde de dolari.

Pericolul întreruperilor în aprovizionare

Săptămâna trecută, directorii mai multor companii energetice importante din Europa, responsabile pentru mai mult de jumătate din capacitatea de producție de pe Bătrânul Continent, au declarat că Uniunea Europeană trebuie să-şi modifice politicile referitoare la subvenţiile energetice, reglementări şi ţinte de emisii și au avertizat că mediul operaţional din ce în ce mai dificil ar putea conduce la întreruperi în aprovizionare, în Europa.

Companiile energetice susţin că au fost împinse de Uniunea Europeană să investească masiv în energiile regenerabile şi în noi tehnologii, dar întâmpină dificultăţi de pe urma regulilor diferite de la o ţară la alta, a schemei de tranzacţionare a emisiilor şi a problemelor cu subvenţiile.

"Vrem să trimitem un SOS în Europa, nu doar pentru companii sau pentru sectorul energetic, ci pentru Europa, în ansamblu. O societate nu poate fi prosperă fără o infrastructură energetică adecvată, iar infrastructura noastră este în pericol", a declarat directorul general al grupului german de utilităţi RWE AG, Peter Terium.

Acesta a avertizat că grupurile energetice închid centrale în Europa care, din punct de vedere tehnic şi al protecţiei mediului, sunt foarte eficiente, însă "sistemul nu le permite să le opereze economic".

La rândul său, directorul general ai Grupul italian de utilităţi Enel, Fulvio Conti, a declarat că legislaţia europeană trebuie să fie simplificată, pentru ca industria energetică să poată atrage din nou investiţii.

"Avem constrângeri legislative din partea Europei şi din partea statelor membre care se contrazic şi majoritatea pieţelor înregistrează creşteri ale preţurilor pentru consumatori şi niciun profit pentru industrie, iar această situaţie nu are sens", a spus Conti la Bruxelles, unde directorii executivi ai principalelor companii energetice europene s-au întâlnit cu oficialii UE pentru a discuta despre politica energetică europeană.

Industria cere eliminarea subvențiilor

Directorul Enel, Fulvio Conti, a apreciat că subvenţiile au creat o situaţie paradoxală în Europa pentru ţările care au abandonat proiectele de energie nucleară în favoarea tehnologiilor non-mature şi energiilor regenerabile.

"Vrem să eliminăm subvenţiile. Decizia de a promova tehnologiile non-mature şi energiile regenerabile a condus la o situaţie ciudată în care cetăţenii plătesc un preţ ridicat, industria nu înregistrează profituri şi nu sunt făcute investiţii", a apreciat Fulvio Conti.

În plus, revoluţia gazelor de şist din SUA a afectat şi mai mult competitivitatea şi profiturile companiilor energetice europene. În timp ce preţurile la energie au scăzut în SUA, ca urmare a ofertei abundente de gaze ieftine, în Europa preţurile la energie, în special la gaze naturale provenite din Rusia, au crescut. În consecinţă, Europa a început să importe cărbune ieftin din SUA pentru a contracara creşterea preţurilor la energie care a provocat nemulţumiri în rândul consumatorilor.

Potrivit directorului grupului francez GDF Suez, Gerard Mestrallet, Europa este în prezent într-o situaţie paradoxală în care mizează pe cărbune, dar în acelaşi timp vrea să-şi reducă şi emisiile de gaze cu efect de seră.

"Gazul ieftin din SUA este utilizat pentru a produce electricitate, iar SUA renunţă la cărbune. Aşa încât, cărbunele ieftin din SUA ajunge în Europa unde elimină gazele naturale. Însă, gazele naturale sunt mult mai curate decât cărbunele. Pentru a produce aceeaşi cantitate de electricitate, gazul natural produce jumătate din emisiile de CO2 rezultate de pe urma utilizării cărbunelui", a declarat Mestrallet.

Factura consumatorilor casnici s-a dublat în urma introducerii subvențiilor

Sub actualul sistem de subvenționare, producătorii de energie solară și eoliană beneficiază de un statut privilegiat la preluarea în sistem a energiei produse și se bucură și de prețuri garantate. În Franța, de exemplu, chiar dacă prețul de vânzare al energiei este situat undeva la 40 de dolari pe magawatt oră, cel perceput de producătorii de energie eoliană este de minim 83 de dolari pe megawatt oră. Diferența este acoperită de consumatori. Acest stimulent a deturnat investițiile către sectorul regenerabil. Germania, de exemplu, are  capacitate instalată de 60 gigawați de energie solară și eoliană. Însă preșurile garantate fac ca consumatorii casnici să achite aproximativ 29 eurocenti pe kilowattul oră, față de doar 14 eurocenti în 2.000.

România, paradisul regenerabil

În România, situația este similară, chiar mai favorabilă producătorilor de energie regenerabilă. Centralele eoliene au produs, în primele opt luni din acest an 2,9 TWh de electricitate, iar hidrocentralele au ajuns la o producţie de 10,8 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, cantitatea totală de energie din surse regenerabile produsă în perioada analizată a ajuns la 13,7 TWh. În acelaşi timp, consumul naţional a totalizat 32,9 TWh, ceea ce înseamnă că energia din surse regenerabile a reprezentat 41,6% din consumul naţional de electricitate în primele opt luni ale anului. Turbinele eoliene au produs în primele opt luni din acest an o cantitatea aproape dublă de energie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 2,9 TWh, faţă de 1,6 TWh în 2012. Energia eoliană a însemnat anul acesta 7,7% din producţia totală de electricitate, în timp ce, în primele opt luni din 2012, reprezentase 3,9% din total.

Opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice - aprobate

Chiar dacă în urma modificării legislației de acordare a certificatelor verzi producătorii de energie regenerabilă au amenințat cu retragerea investițiilor, acest lucru se lasă așteptat. Potrivit Agerpres, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în şedinţa din 10 octombrie, autorizaţii de înfiinţare pentru opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice, potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei. La 31 iulie 2013, în România se aflau în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 2.198 de MW, panouri fotovoltaice de 413 MW, microhidrocentrale de 474 de MW şi proiecte pe biomasă de 52 de MW, arată datele Transelectrica.  Capacitatea instalată în panourile fotovoltaice a consemnat, în acest an, un salt spectaculos. Astfel, dacă la 31 decembrie 2012 existau în România parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de 49,3 MW, după şapte luni erau în funcţiune proiecte de 413 MW. 

Nou proiect de lege anti-regenerabile

Însă situația s-ar putea schimba. Potrivit unui nou proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018. În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Guvernul reduce definitiv subvențiile pe bază de certificate verzi pentru centralele regenerabile noi, cele mai afectate sunt eolienele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 28 September 2013 18:32

Eoliene incendiuExecutivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

După Fukushima, japonezii renunță în masă la sistemul centralizat de distribuție a curentului electric și aleg autonomia energetică

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 September 2013 10:53

Japonia autonomie energeticaZeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

De ce au fost excluse retroactiv de la subvenționare fotovoltaicele construite pe teren agricol?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 02 September 2013 09:31

newspaper 512Ce începe prost riscă să se termine și mai prost. Acesta este cazul subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, extrem de darnice în trecut, și a căror plată a fost amânată de către actualul guvern, lipsit de orice intenție de a achita nota de plată de 1-1,5 miliarde de euro mai devreme de 2017.

Drept urmare, investitorii care au pompat bani în acest domeniu, bazându-se pe dărnicia executivului s-au dus cu jalba-n proțap la Bruxelles. 

Capital prezintă scenariile alternative la care ne putem aștepta în urma acestor decizii ale producătorilor de energie verde. Toți au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum, citat de Capital. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. 

„O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Aceeași publicație, Capital, publică un editorial al redactorului șef adjunct, Ciprin Mailat, care amintește că, de la 1 septembrie, deși li se promisese o ieftinire de cel puţin 7%-10% la energia electrică, aceasta are toate șansele să se scumpească. Noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. "Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere.  Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie", susține Mailat

Mediafax prezintă alte promisiuni, cele ale premierului Victor Ponta, care a spus că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare. "Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", a declarat Ponta, sâmbătă, la Constanţa.

Ziarul Financiar anunță că GDF SUEZ Energy România, compania de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale controlată de grupul franco-belgian GDF Suez, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 352,5 milioane de lei (80 de milioane de euro), cu 35% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, deşi afacerile companiei s-au contractat cu 5%, până la 2,2 miliarde de lei (circa 511 milioane de euro). Rezultatul a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor pentru achiziţia gazelor din import cu 25%, în contextul în care cererea de gaze naturale în primul semestru al anului s-a redus cu 8% la nivel naţional.

ZF prezintă cazul lui Remus Borza, avocatul care a gestionat timp de un an ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, Borza şi Asociaţii, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Astfel, a fost demarată începerea urmăririi penale pentru conflict de interese. „Este o gravă eroare judiciară care sper să fie remediată. Nu sunt şi nu pot fi asimilat cu funcţionarul public. În cele 75 de dosare, nu Hidroelectrica a fost parte, ci Euro Insol. Remuneraţia primită de Borza şi Asociaţii, de 100.000 de euro, a fost stabilită de comun acord cu creditorii şi a fost plătită de debitor. Puteam să mergem pe mâna juriştilor care au făcut contractele directe în 2004 şi care le-au prelungit în 2009 în timp ce traderii de energie au angajat în procesele cu noi primele 30 de case de avocatură din România. Noi trebuia însă să avem controlul soluţionării celor 75 de contestaţii“, explică Borza motivele pentru care a încredinţat direct propriei firme de avocatură cele 75 de dosare. „Unicredit, ING, BRD, BCR, marii creditori ai Hidroelectrica şi reprezentanţii statului au ajuns la concluzia că nu era niciun conflict de interese. Au fost luate sute de măsuri şi niciuna nu a fost contestată. Este o maximă ipocrizie ce se întâmplă acum, când toată lumea a ştiut de acest lucru, de la preşedinte, la premier. Acum cădem însă în uimire », a mai spus Borza.

Manual de ucis monopolurile: sistemul energetic centralizat e condamnat din momentul în care micii producători de regenerabile vor putea concura fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 27 August 2013 11:10

retea electrica SUA condamnataSistemul electroenergetic centralizat național al Statelor Unite este compus din 3.200 de companii de utilități și este cea mai mare mașinărie de acest gen din lume. Acești distribuitori vând curent electric în valoare totală de 400 de miliarde de dolari pe an, generat în cea mai mare parte din surse fosile și distribuit printr-o rețea de transport în lungime totală de peste 2,7 milioane de mile (4,3 milioane de kilometri). Instituțiile de reglementare fixează tarifele de vânzare a energiei electrice, distribuitorii de curent electric au profituri garantate, iar investitorii acestora, în consecință, beneficiază de dividende sigure.

Este un sistem care nu s-a schimbat prea mult de când Thomas Edison a inventat becul incandescent. Și e condamnat la dispariție, scrie Businessweek.

Cel puțin asta e opinia lui David Crane, CEO al NRG Energy, trader en-gros de energie din New Jersey. Acesta spune că la în joc intră o sumedenie de factori: avântul energiei regenerabile, progresul tehnologiei IT, dereglementarea, gazele naturale ieftine și presiunea politică. Combinația acestora reprezintă, potrivit lui Crane, „o amenințare mortală la adresa actualului sistem de distribuție a energiei electrice”.

El spune că actuala rețea electrică centralizată americană va deveni irelevantă în cam același interval de timp în care telefoanele celulare le-au înlocuit pe cele fixe în cele mai multe gospodării din SUA. În special panourile solare montate pe acoperișuri transformă zeci de mii de firme și locuințe americane în producători de energie electrică, iar fenomenul ia tot mai multă amploare pe zi ce trece.

„Spirală a morții”

Mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

„Unii consumatori, în special cei din regiunile foarte însorite din vest și nord-est, realizează deja că nu mai au deloc nevoie de industria energetică”, avertizează Crane

Opinia sa nu este deloc singulară. În ianuarie, un raport surprinzător de sincer al Edison Electric Institute, unul din principalele grupuri de lobby ale companiilor de utilități, îi avertiza pe membrii organizației că avântul producției de energie în afara rețelei electrice ii pune în aceeași poziție în care se aflau companiile aeriene și de telecomunicații în ultima parte a anilor 70’.

„Companiile aeriene care funcționau înainte de dereglementarea din 1978 au dat faliment. Industria de telecomunicații a suferit transformări care au făcut-o de nerecunoscut astăzi”, se afirmă în raportul citat.

Utilizează gratis rețelele

Crane, CEO-ul NRG Energy, preferă altă analogie. „Ca și US Postal Service, distribuitorii clasici de curent electric vor continua să îi deservească pe cei în vârstă și pe cei cu venituri mici, însă restul populației nu va sta cu mâinile în sân. Eu, cel puțin, pun umărul la diminuarea progresivă a puterii monopolului rețelei electrice”, spune Crane.

Antony Earley Jr., CEO al companiei de utilități Pacific Gas&Electric, nu este de acord cu estimarea de timp a lui Crane, însă este de acord că amenințările la adresa sistemului centralizat sunt serioase. Consumatorii cu panouri solare instalate pe acoperișuri „mănâncă” din veniturile distribuitorilor și operatorilor de sistem, continuând totodată să utilizeze liniile electrice de transmisie pentru back-up sau pentru a revinde în rețea energia pe care o produc.

„Cum pot companiile de utilități să investească în upgradarea și mentenanța rețelei dacă acești consumatori continuă să folosească rețeaua fără să plătească? În joc e însăși stabilitatea sistemului”, spune el. Până în prezent, autoritățile de reglementare din Louisiana, Idaho și California au respins cererile de introducere a unor tarife sau taxe pentru consumatorii care produc energie solară pe cont propriu.

Pe plan mondial, veniturile rezultate din instalarea de sisteme de producere a energiei solare vor ajunge la 112 miliarde de dolari anual în 2018, în creștere cu 44% comparativ cu anul trecut și „mușcând” din veniturile și vânzările distribuitorilor clasici, potrivit firmei de consultanță Navigant Research.

În curând vor concura fără subvenții

„În anumite regiuni din California, Arizona și Hawaii, companiile de utilități se resimt deja din cauza concurenței micilor producători de energie solară. E limpede că va apărea un model nou de sistem energetic”, spune Karin Corfee, director executiv la Navigant Research.

Micii producători de energie solară pot deja concura din punct de vedere al costurilor cu companiile clasice de utilități, însă doar grație subvențiilor de stat pe care le primesc. Anumite regiuni din nord-est vor ajunge în trei ani în situația în care va costa la fel pentru o gospodărie sau firmă să-și monteze panouri solare pe acoperiș sau să consume curent electric din rețeaua centralizată. Majoritatea statelor americane vor ajunge la această situație în 10 ani sau mai puțin, arată mai multe surse din rândul agențiilor de reglementare în energie și al industriei energiei regenerabile.

Un raport din iulie al celor de la Navigant Research arată că, până în 2030, micii producători de energie solară vor putea concura din punct de vedere al prețurilor și costurilor cu distribuitorii clasici, fără să mai primească subvenții, în cea mai mare parte a lumii. Unele orașe, precum San Francisco, au început să cumpere tot mai mult curent electric de la producători independenți de energie solară și eoliană, „peste capul” monopolurilor locale în utilități.

Micii producători independenți de energie, cum ar fi gospodăriile și firmele care își montează panouri solare pe acoperișuri, sunt sprijinite și de avântul de-a dreptul revoluționar din ultima vreme al tehnologiilor de fabricare a microrețelelor electrice locale. Este vorba de sisteme controlate prin intermediul computerelor care le permit consumatorilor, fie ei casnici sau industriali, să facă la scară mică ceea ce, până nu demult, doar marile companii de utilități puteau face: să administreze surse disparate de energie, unele intermitente, fără întreruperi.

Microrețele descentralizate

Microrețelele au fost utilizate multă vreme pentru administrarea sistemelor de back-up. De exemplu, agenția de reglementare Food and Drug Administration (FDA) dispune de o microrețea cu o putere instalată de 26 MW, finalizată în 2011, care a menținut alimentarea cu curent electric a centrului de cercetări de la White Oak al agenției după uraganul Sandy de anul trecut.

Însă adevăratul potențial al microrețelelor constă în aceea că unt capabile să transforme orice persoană, companie sau instituție care dispune de o facilitate de producție de energie regenerabilă într-o micro-companie de utilități autosuficientă. Imaginați-vă că locuința dumneavoastră trece de la curentul electric din rețea la cel din producția proprie la fel de ușor cum trece o Toyota Prius de la benzină la bateria electrică.

David Crane, CEO al NRG Energy, explică planurile companiei sale de adaptare la o lume a viitorului în care nu va mai exista rețea electrică centralizată sau aceasta va avea un rol mult diminuat față de cel din ziua de astăzi. Momentan, principalul business al NRG rămâne furnizarea de energie en-gros pentru marii distribuitori clasici. Însă firma a investit totodată un miliard de dolari în energie solară și în tehnologie legată de regenerabile, inclusiv în 50% din acțiunile parcului fotovoltaic de la Agua Caliente, cu o capacitate instalată de 290 MW, celelalte 50% fiind deținute de o companie controlată de Warren Buffett. În acest fel, NRG a început să „fure” surse de venituri chiar de la companiile de utilități cărora le vinde curent electric din surse fosile.

Anul trecut, NRG a cumpărat 50% din acțiunile companiei tehnologice Sunora, ai cărei ingineri lucrează pentru a pune la punct sisteme de captare a energiei solare care să poată fi instalate pe acoperișurile parcărilor supermarketurilor sau ale clădirilor care adăpostesc rețele de ATM-uri. Aceste sisteme pot fi instalate și puse în funcțiune în doar două zile, iar alți clienți vizați sunt hotelurile de lux.

Sunora mai lucrează și la un kit de microrețea pentru consumatori casnici. Șefii companiei speră să poată vinde în 2015 o astfel de microrețea rezidențială de 10 KW cu prețul de 20.000 de dolari.

E mai ieftin să-ți produci propria energie

Companiile recurg din ce în ce mai mult la sisteme fotovoltaice și microrețele proprii pentru a face față creșterii masive a costurilor cu energia electrică. Verizon investește 100 de milioane de dolari în proiecte solare care urmează să furnizeze curent electric direct (în afara rețelei centralizate) unui număr de 19 clădiri de birouri și centre de date din trei state americane. Centrul de expoziții Mandalay Bay din Las Vegas i-a angajat pe cei de la NRG să instaleze un sistem de producere a energiei solare cu o putere instalată de 6,2 MW, capabil să satisfacă 20% din nevoia de curent electric a centrului.

Wal-Mart, care deține 4.522 de locații în Statele Unite, vrea ca, până în 2020, 1.000 dintre supermarketurile sale să fie alimentate cu energie solară producție proprie. Președintele Wal-Mart SUA, Bill Simon, declara, recent, că, în multe cazuri, a constatat că producția proprie de energie solară este mai ieftină decât curentul electric cumpărat din rețeaua centralizată de la monopolurile de furnizare. „În plus, dispunem de numeroase acoperișuri pe care putem instala panouri solare”, a declarat Simon la o conferință cu investitorii și analiștii.

În concluzie, spune Crane, pentru NRG se deschide o întreagă piață în ceea ce privește furnizarea de energie solară pentru companii, de la băcănii la clădiri de birou și stadioane, care au nevoie de capacități instalate care merg de la 100 KW la 10 MW. De exemplu, contra a 30 de milioane de dolari, NRG a instalat un sistem compus din 11.000 de panouri solare și 14 miniturbine eoliene la stadionul Lincoln Financial Field al celor de la Philadelphia Eagles, care acoperă cam o treime din necesarul de energie electrică al stadionului.

Dar nu se teme Crane că NRG, compania sa, ale cărei venituri anuale, de 8,4 miliarde de dolari, provin momentan aproape în exclusivitate din vânzarea de energie electrică produsă prin arderea de cărbune distribuitorilor clasici de curent elecrric, își va îndepărta clienții tradiționali?

Nu mai e nevoie de o rețea-mamut

„Schimbările de situație necesită schimbări de strategie. În următoarele 2-3 decenii, rețeaua electrică centralizată a SUA va continua să se diminueze din punct de vedere al utilizării ei. De fapt, vârful de consum de electricitate al SUA a fost atins deja, în 2007, iar de atunci acest consum este în continuă scădere. Energia electrică produsă în afara rețelei va câștiga tot mai multă cotă de piață. De la un moment încolo, nu prea va mai fi nevoie de linii de transmisie mari noi, decât pentru situații punctuale, cum ar fi distribuirea energiei produse de câte un parc eolian izolat. Deja, unele linii de transmisie actuale nu-și prea mai justifică existența prin prisma calculului costuri-venituri. În viitor, distribuitorii de energie nu vor mai avea nevoie de capacitățile de care dispun acum”, răspunde Crane.

Cât despre distribuitorii clasici, Crane spune că va fi întotdeauna nevoie de cineva care să livreze minimul necesar de energie pentru ca serviciile esențiale să continue să funcționeze. Cele mai multe centrale electrice bazate pe cărbune sau petrol vor dispărea, inclusiv cele 16 deținute de NRG, pe care Crane vrea să le închidă cât mai repede posibil.

„Practic, deja gazele naturale au eliminat cărbunele din joc și vor scoate din joc și cele mai multe dintre centralele nucleare care funcționează în prezent. Vor rămâne doar câteva, pentru minimul necesar”, arată Crane.

Imperiul contraatacă. Și are dreptate, când se ia de subvenții

Însă o industrie atât de mare, veche, puternică și conectată politică precum cea a companiilor de utilități nu va dispărea pur și simplu peste noapte, în pofida succeselor extraordinare ale progresului tehnologic. Îți dai seama de asta participând la reuniunea anuală a organizației lor profesionale și de lobby.

Anul acesta, în iunie, la Marriott Marquis din San Francisco, nu mai puțin de 950 de executivi, consultanți și personal de suport s-au întrecut în a oferi argumente pentru supraviețuirea industriei. Energia solară nu funcționează peste tot. Utilizarea energiei regenerabile este un nonsens economic în statele caren dispun de cărbune ieftin. Microrețelele nu sunt încă suficient de sigure. Și cineva tot trebuie să plătească pentru liniile de transmisie utilizate pentru revânzarea în rețea a energiei solare generate de micii producători, cu panouri solare instalate pe acoperișuri.

Cea mai mare plângere, și perfect întemeiată, de altfel, este cea legată de subvențiile de stat. „Micii producători de energie din afara rețelei nu sunt în sine o amenințare. Însă schemele de sprijin prin subvenții, impuse de autoritățile de reglementare, da, sunt o amenințare”, spune Nick Akins, CEO al American Electric Power.

La rândul său, Theodore Craver, CEO la Edison International, deținătorul celui de-al doilea cel mai mare distribuitor de curent electric din California, spune cu îndreptățire că subvențiile de stat transmit „semnale economice false” producătorilor de energie solară din afara rețelei. EL estimează că 44.000 dintre clienții distribuitorului său primesc anual peste jumătate de miliard de dolari în stimulente pentru a-și instala sisteme solare, fără a lua în calcul ceea ce încasează din revânzarea în rețea a energiei produse.

Potrivit estimărilor companiilor californiene de utilități, actuala schemă de sprijin și subvenționare a micilor producători de energie solară încarcă în total facturile consumatorilor californieni care nu au instalate panouri solare pe acoperișuri cu 1,3 miliarde de dolari pe an. „Cu alte cuvinte, oamenii care nu doresc sau nu își permit să își instaleze panouri solare pe acoperișuri plătesc pentru cei care vor și își permit. Iar asta face ca o mare parte din costurile de mentenanță ale sistemului să fie puse în cârca celor cu venituri mici”, spune Craver.

Unii pre limba lor vor pieri

Argumentul subvențiilor este extrem de puternic, iar în unele state americane le este chiar interzis companiilor de utilități să intre pe piața energiei regenerabile. Există și excepții, cum ar fi Duke Energy, cea mai mare companie de utilități din SUA, care, din 2007 încoace, a construit 1.600 MW de parcuri eoliene și 100 MW de facilități fotovoltaice. Souther Co din Atlanta, care operează câteva dintre cele mai poluante centrale pe cărbune din America, s-a asociat cu miliardarul Ted Turner pentru a investi în cinci proiecte de energie solară.

Pe de altă parte, în multe state se discută despre reducerea, reorganizarea sau chiar tăierea totală a subvențiilor pentru regenerabile, iar micii producători independenți de energie din afara rețelei sunt tot mai capabili să stea pe propriile picioare. În același timp, companiile de utilități și distribuitorii clasici nu par foarte capabili de adaptare.

„Soarta companiilor de utilități stă în propriile lor mâini. Pot să continue să se plângă și să mârâie, cum au făcut până acum, sau pot să încerce să se adapteze. În California, ar fi fost un lucru deștept pentru ele să intre pe piața energiei solare acum 5-6-7-8 ani și să instaleze chiar ele panouri pe acoperișurile clienților lor, incluzând instalarea și mentenanța în factură. Le-am și propus asta. Știți ce mi-au răspuns? <Nu face parte din cultura noastră>. Auzi tu, nu face parte din cultura lor”, spune Michael Peevey, fost președinte al companiei de utilități Southern California Edison, aflat în prezent la al doilea mandat consecutiv de președinte al California Public Utilities Commission, autoritatea de reglementare statală în domeniu.

O bătălie a costurilor

Pe de altă parte, energia regenerabilă este cu totul diferită de cea din surse fosile, spune John Farrell, cercetător principal la Institute for Local Self-Reliance din Minneapolis. „Nu-ți trebuie mult capital ca să construiești facilitățile. De asemenea, nu trebuie construite toate în același loc, pentru ca după accea să ai nevoie de linii de transmisie de înaltă tensiune pentru a-l transporta la distanțe mari. Ideea că vom continua să avem o formă centralizată de proprietate și control al sistemului energetic este în totală contradicție cu ceea ce ne permite tehnologia din ziua de astăzi”, subliniază Farrell.

Alături de institutul pe care îl reprezintă, Farrell este un susținător al micilor producători independenți din afara rețelei. Dar până și raportul Bernstein, un soi de Biblie a industriei, publicat de Sanford C. Bernstein, estimează că ajungerea la paritate a costurilor nesubvenționate ale energiei solare cu cele ale electricității convenționale va modifica radical dinamica industriei energetice.

„Sectorul tehnologic și cel energetic nu vor mai avea o relație simplă, de tip furnizor-client. Vor concura direct unul cu celălalt. Pentru sectorul tehnologic, prima regulă este: costurile trebuie să meargă totdeauna în jos. În sectorul energetic, ca și în industriile extractive, costurile merg aproape întotdeauna în sus. Dat fiind aceste traiectorii opuse, putem spune, în mod contraintuitiv, că viitoare luptă dintre energia solară și cea convențională nu va fi deloc una cinstită”, conchide raportul.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Va accepta Bruxelles-ul reducerea subvențiilor pentru regenerabile plătite de marii consumatori industriali din România? Germania riscă infringementul

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 16 July 2013 01:40

Arcelor Mittal certificate verziÎn forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Rămâne însă de văzut cât de eficient va fi acest truc juridic. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi fac obiectul unei reglementări a ANRE separate, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Certificatele verzi nu sunt considerate ajutoare de stat, scutirea de ele - da

Modificarea respectivei prevederi în forma finală a OUG pare a fi o tentativă a autorităților de la București de a evita o eventuală reacție negativă din partea Comisiei Europene, existând riscul ca scutirea marilor consumatori industriali de o parte din obligațiile de achiziție privind certificatele verzi să fie considerată a fi ajutor de stat și, în consecință, respinsă.

Asta pentru că există deja un precedent notoriu, deloc încurajator pentru guvernul de la București și pentru marii consumatori de energie electrică din România.

Potrivit publicației germane Der Spiegel, Comisia Europeană va declanșa, miercurea aceasta, o investigație asupra legislației privind subvenționarea energiei regenerabile din Germania, existând suspiciuni potrivit cărora scutirea anumitor consumatori industriali de energie electrică de plata unei suprataxe destinate sprijinirii investițiilor în surse verzi de energie constituie ajutor de stat și încalcă regulile concurenței loiale din UE.

Fără să citeze surse, cei de la Der Spiegel susțin că Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurență, ar fi ajuns la concluzia că scutirile cu pricina ar încălca legislația europeană. Beneficiarii respectivelor scutiri, printre care se numără giganți industriali precum concernul BASF, ar putea fi nevoiți să plătească retroactiv sume imense, reprezentând cuantumul suprataxei de care au fost scutiți în ultimii aproape 3 ani.

Comisia Europeană nu a confirmat, dar nici nu a negat informația, un purtător de cuvânt al instituției refuzând să comenteze.

Nemții –clienți mai vechi ai CE

Nu este pentru prima dată când politica energetică a Germaniei intră în vizorul autorităților europene de supraveghere și reglementare în domeniul concurenței. În martie anul acesta, CE a declanșat o investigație în legătură cu scutirea marilor consumatori de energie din Germania de anumite tarife datorate operatorilor germani naționali de rețele de transport al energiei electrice, cu scopul de a verifica dacă această scutire nu constituie ajutor de stat ilegal.

Aceste scutiri, a căror valoare totală s-a ridicat la 300 de milioane de euro în 2012, sunt finanțate prin intermediul unui tarif suplimentar impus pe factura celorlalți consumatori – gospodării ale populației și IMM-uri. CE arată că, din 2011, de când au fost introduse scutirea pentru marii consumatori industriali și tariful suplimentar pentru ceilalți, a primit mai multe plângeri în acest sens de la asociații de protecție a consumatorilor, companii energetice, dar și simpli cetățeni.

În total, din 2011 încoace, marii consumatori industriali din Germania au beneficiat de scutiri și facilități legate de energia electrică în valoare de circa 10 miliarde de euro pe an, primind înlesniri în privința subvențiilor pentru regenerabile, tarifelor pentru transportul energiei electrice și taxelor specifice pe energie, naționale și locale. Pe de altă parte, subvențiile au dus la un boom masiv al producție de energie electrică din surse regenerabile, ieftinind puternic prețul en-gros al electricității, ieftinire de care însă au beneficiat exclusiv giganții industriali, populația și micile firme suportând costurile acestui boom.

„Efectul acestor scutiri masive și al prețurilor en-gros la energie foarte mici a fost că industriile cu consum mare de curent electric din Germania au fost privilegiate în mod unilateral, în raport cu competitorii lor din statele vecine. Companiile din Belgia, Olanda, Cehia și Franța se plâng de această formă de dumping practicată de germani”, declara, în mai anul acesta, europarlamentarul ecologist luxemburghez Claude Turmes.

Regenerabilele produc energie curat murdară. Centralele eoliene și solare au tot mai mare nevoie de generatoare diesel poluante, pentru a-şi cârpi fluctuaţiile de curent

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 15 July 2013 13:56

eoliene interzis BUNPentru că nu au continuitate în furnizarea de energie, atât centralele eoliene cât şi cele solare funcţionează deseori în sistem hibrid, atât în România cât şi în alte ţări. În foarte multe cazuri, acestea sunt dublate ca back-up de generatare pe motorină, care, în linii mari, sunt la fel de poluante precum cărbunele.

În ultimii 4-5 ani s-a constatat extrem de clar că, cu cât sunt mai multe eoliene instalate într-o ţară, cu atât mai des cade curentul. Asta înseamnă, printre altele, daune imense atât consumatorilor casnici dar şi celor industriali, ale căror aparate se strică tot mai frecvent. Cazul Germaniei este cea mai bună dovadă în acest sens, pentru că are deja circa 31 GW de eolian instalaţi. Fluctuaţiile bruşte de curent sunt acolo cu mult mai frecvente decât în urmă cu 4-5 ani când erau mai puţine eoliene iar pagubele industriale raportate au fost enorme.

Pentru a limita astfel de daune, se fac investiţii tot mai mari în sisteme de back-up de urgenţă. Unul dintre cele mai frecvente este acela cu generatoare diesel. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva ne întoarcem de unde am plecat cu poluarea în condiţiile în care cu cât numărul eolienelor şi al fotovoltaicelor creşte, cu atât mai multă motorină se va arde pentru a limita fluctuaţiile.

Eco-scandal în Anglia, "alimentat" de generatoarele diesel

Cel mai detaliat a fost reflectată această situaţie de portalul dailymail, aplicat  pe situaţia concretă din Marea Britanie. Acolo, mii de generatoare diesel din sectorul public sunt pregătite în secret de către stat pentru a fi puse la dispoziţia eolienelor pentru situaţiile (foarte dese de altfel) de necesitate. Este vorba de generatoarele de care beneficiază deja multe spitale, şcoli publice, închisori, sedii de poliţie, de pompieri sau baze militare. Mai mult decât atât, există şi investitori care şi-au construit deja generatoare pe motorină pe câmpuri, pentru a le închiria contra cost proprietarilor de eoliene. Aceştia la rândul lor iau sume foarte mari pe certificatele verzi.

Tentaţia este de a spune că în afară de poluare nu ar fi o problemă: o să aibă de câştigat bugetul statului pe generatoarele închiriate şi proprietarii de generatoare. Problema e că aceste generatoare vor scumpi şi mai mult factura la curent, atât a omului de rând cât şi a comsumatorilor industriali. De ce? Pentru că electricitatea en gros costă circa 50 de lire sterline megawatt-ul, în timp ce pentru electricitatea generatoarelor, proprietarii acestora sau statul vor încasa de 12 ori mai mult, fiind o energie mult mai scumpă.

Partea absurdă este că proprietarii acestor generatoare sunt plătiţi chiar şi dacă nu furnizează energie. Sunt plătiţi doar pentru că… există acolo, la nevoie. În cifre, proprietarul unor generatoare diesel care au capacitatea cumulată de 1 MW (care poate să coste circa 500.000 de lire sterline), poate primi de la stat 30 - 45.000 de lire sterline în fiecare an. Până în 2020 ar putea primi annual de trei ori mai mult, sumele fiind în creştere.

Arderea motorinei este aproape la fel de poluantă şi consumatoare de dioxid de carbon precum a cărbunelui. Mai mult decât atât, este foarte costisitoare şi ineficientă. Cu alte cuvinte, energia aşa numită curată descurajează utilizarea cărbunelui dar încurajează motorina. Ce-am avut şi ce-am pierdut…

Fie dracu cât de negru, tot mai verde-i în România: GDF Suez refuză să-și vândă eolienele din Brăila și Galați

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 15 July 2013 09:19

newspaper 512Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

ANRE: Electricitatea se va ieftini în medie cu 4% în august. Bula regenerabilelor se va tempera în 2014

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 11 July 2013 23:36

ANRE ieftinire augustValorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă, potrivit vicepreşedintelui ANRE Emil Calotă, care crede că "bula energiei verzi se va calma" la începutul lui 2014.

"Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începând cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate", a declarat Calotă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

"Elementele din OUG 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare din 1 iulie. Sunt şi anumite elemente care sunt discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul ordonanţei, a căror aplicare stă încă sub semnul întrebării pentru a nu naşte la nivelul Comisiei Europene suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de invetigaţie", a mai spus Calotă.

OUG 57, aprobată de Guvern în luna iunie, prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând să le fie transmise eşalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunţat că noile reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie în România.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

Facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10%, de la 1 iulie, declara, la jumătatea lunii iunie, într-o conferinţă de presă, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Mafia prosperă: vântul îi bate în pânze și soarele strălucește pe strada ei. Interlopii bulgari și italieni fac bani buni din subvenții de stat pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 17:09

Capo del tuti capiCompaniile din industria energiei regenerabile din Bulgaria sunt adesea folosite de grupările de crimă organizată de la sud de Dunăre pentru operațiuni de spălare de bani, potrivit unui raport recent al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională de la Sofia. În aceeași ordine de idei, un raport al Europol, publicat de curând, arată că și Mafia italiană este din ce în ce mai activă în sectorul energiei verzi.

Raportul pe 2012 al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria arată că firmele active în producția de energie din surse regenerabile sunt tot mai intens utilizate pentru operațiuni de spălare de bani de către diversele grupuri infracționale.

În documentul citat se enumeră și motivele pentru care aceste companii sunt atractive pentru interlopi. În primul rând, ca urmare a faptului că diversificarea mixului energetic constituie o preocupare în întreaga UE, firmele care au ca obiect de activitate energia regenerabilă sunt tot mai numeroase.

În al doilea rând, faptul că, și în Bulgaria, energia regenerabilă beneficiază de subvenții prin reglementări de stat, fiind achiziționată la prețuri preferențiale, constituie un argument în plus pentru crima organizată de a utiliza companii cu acest obiect de activitate ca vehicule pentru operațiuni de spălare de bani.

Construcția de centrale electrice pe bază de surse eoliene și solare presupune investiții masive, dar și încasări importante, ceea ce înseamnă că aceste proiecte pot fi foarte ușor folosite pentru spălarea unor sume mari de bani cu origini dubioase, provenite inclusiv de tentative de evaziune și fraudă fiscală.

Raportul precizează de asemenea că au fost depistate, de exemplu, cazuri de parcuri fotovoltaice care au fost construite cu bani provenind din împrumuturi contractate de la firme offshore, ceea ce obstrucționează tentativele de detectare a surselor reale ale acestor finanțări. Până în prezent, nu a fost declanșată urmărirea penală în nici unul din aceste cazuri, se mai afirmă în documentul citat.

Capo di tutti capi

Raportul vine la circa 3 luni după ce autoritățile italiene au pus sechestru pe active din industria energiei regenerabile în valoare de peste 1,6 miliarde de euro, despre care se presupune că ar fi fost utilizate pentru spălare de bani de lideri importanți ai Mafiei din Italia.

Activele respective îi aparțineau lui Vito Nicastri, supranumit „Regele Vântului”, despre care poliția italiană are indicii că ar fi un paravan pentru Cosa Nostra, inclusiv pentru inamicul numărul 1 al carabinierilor și procurorilor din Italia, Matteo Messina Denaro (foto), șeful suprem al Mafiei siciliene.

Investigatorii l-au acuzat pe Nicastri că a investit milioane de euro proveniți din operațiuni de extorcare de fonduri prin impunerea de taxe de protecție, trafic de droguri și alte activități infracționale în proiecte de producere de energie regenerabilă din Sicilia. Pe lângă că, în acest fel, banii respectivi erau spălați, mafioții beneficiau și de subvențiile generoase acordate de statul italian și de UE pentru producția de energie verde.

Fenomenul este scos în evidență și de cel mai recent raport al Europol cu privire la infracționalitatea din UE. „Grupările Mafiei investesc tot mai mult în proiecte de energie eoliană și solară. Acestea oferă oportunități atractive de profit, prin intermediul subvențiilor și facilităților fiscale acordate de stat. Pe lângă asta, companiile din industria regenerabilă oferă Mafiei posibilitatea de a spăla veniturile rezultate din activități criminale prin intermediul unor structuri juridice de business legale”, se spune în raport.

Majorarea profiturilor ilicite obținute le creează mafioților italieni o problemă la care majoritatea antreprenorilor care respectă legea pot doar să viseze: au prea mult cash pe mână și prea puține posibilități de reinvestire, comentează Forbes.

Își asigură poziții de monopol

„Aceste stimulente, la care se adaugă criza economică, explică recentul trend de infiltrare tot mai puternică a Mafiei în economia legală. Prin scheme sofisticate de spălare a banilor rezultați din infracțiuni, dar și prin investiții alese cu grijă în anumite sectoare economice, grupările de crimă organizată nu doar că încearcă să-și justifice imensele averi acumulate, dar, în plus, acționează pe diverse piețe ca jucători extrem de puternici, care își permit să opereze, teoretic, în pierdere și să-și asigure poziții de cvasimonopol, fapt care subminează principiile fundamentale ale economiei de piață”, se afirmă în raportul Europol.

În Sicilia, gradul de implicare al Mafiei în energia verde a ieșit treptat la iveală, primele arestări fiind operate în 2010. După ce au adunat o nouă serie de probe, prin rețele de informatori și înregistrări de convorbiri telefonice, autoritățile judiciare italiene au declanșat al doilea val de arestări în decembrie 2012.

Italia este în plin proces de reducere a subvențiilor pentru proiectele de energie regenerabilă, motivele fiind dimensiunile deficitului bugetar și imensa datorie publică. Totodată, a fost declanșat un program național prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subvenții din bani publici trebuie să semneze declarații pe proprie răspundere (sic!) că nu au legături cu crima organizată.

În Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platformă electorală anti-Mafia, lucrările de construcție la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate în dezvoltare au fost întrerupte. Noul executiv caută metode pentru a se asigura că Mafia nu va mai putea să se implice în această industrie, înainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis să facă afaceri în sectorul energiei regenerabile. În acest fel, am pierdut o oportunitate vitală de dezvoltare, iar regiunea întreagă a pierdut șansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.

Taxele UE pe importul de panouri solare din China fac victime: două firme germane cu afaceri și proiecte importante în România și-au cerut insolvența

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 14:20

Insolventa solare BUUNCompania germană Gehrlicher Solar, care a finalizat de curând construcția a trei parcuri fotovoltaice în România și lucrează în prezent la altele două, a anunțat că și-a cerut intrarea în insolvență la Tribunalul districtual din Munchen, după ce impunerea de către Comisia Europeană de tarife punitive la importul de panouri solare din China a dat peste cap planurile de afaceri ale companiei și, în consecință, a dus la anularea de către băncile creditoare a unui împrumut în valoare de 85 de milioane de euro, contractat de către Gehrlicher Solar cu trei luni în urmă.

Săptămâna trecută, același lucru s-a întâmplat cu compania germană de profil Conergy, care de-abia anunțase demararea construcției unui sistem fotovoltaic montat pe acoperișul unei fabrici de răcoritoare din București, firma mai având în portofoliu două proiecte solare în România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană (CE) a decis să impună taxe antidumping de până la 67,9% pentru panourile solare importate din China, pentru a-i sancționa pe producătorii chinezi de profil, beneficiari de subvenții generoase pentru exporturi din partea statului chinez, care le permit să vândă foarte ieftin în Europa, în dauna industriei de echipamente fotovoltaice din Europa.

Cei de la Gehrlicher Solar spun că s-au văzut obligați să ceară intrarea în insolvență după ce decizia UE de a impune tarife punitive la importul de panouri solare din China a dus la o deteriorare a pieței europene de profil. În consecință, firma nu a mai putut să își respecte planul de afaceri convenit cu băncile creditoare, drept condiție pentru acordarea, în mai, a unui credit de 85 de milioane de euro pe doi ani, ceea ce a dus la rezilierea contractului respectiv de credit de către bănci.

Protecționismul are efecte contrare celor scontate

„Tarifele antidumping nu ajută pe nimeni, nici măcar pe cei care cer impunerea lor, pentru că distrug joburi în întreaga industrie fotovoltaică. Guvernul german și Comisia Europeană trebuie să rezolve problema la nivel politic înainte de vacanța de vară, întrucât, în caz contrar, industria va avea și mai mult de suferit”, a declarat directorul executiv al Gehrlicher Solar, Richard von Hehn.

Noile taxe au intrat în vigoare din 6 iunie, la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, statele UE urmând să decidă acestui aspect până în decembrie 2013. Pentru a stimula guvernul de la Beijing să negocieze, executivul comunitar a stabilit taxele la nivelul iniţial mai redus de 11,8% pentru două luni, urmând ca, în lipsa unui acord, acestea să urce la 37,2% - 67,9%.

Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei. În Europa, care acoperă circa trei sferturi din piaţa mondială de echipamente fotovoltaice, peste 20 de producători au cerut protecţie sub legea falimentului începând din 2010, iar multe companii şi-au mutat fabricile în Asia, pentru costuri de producţie mai reduse.

Grupul Gehrlicher a fost creat de la zero de un singur om și a ajuns, în timp, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori din industria fotovoltaică, rămânând totodată o afacere de familie. În momentul său de vârf, în 2010, grupul avea în total peste 400 de angajaț și vânzări la nivel global de 350 milioane euro.

Gehrlicher Solar a finalizat recent construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane în România se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

La vârful lanțului de vinovați se află subvențiile de stat pentru regenerabile

Tarifele impuse de UE pe importurile de componente fotovoltaice din China nu sunt singurele vinovate pentru situația industriei de profil europene. Încurajați de subvențiile generoase acordate de state pentru producția de energie din surse regenerabile, investitorii au demarat un număr imens de proiecte în domeniu. Pentru a face față cererii stimulate în acest mod artificial, producătorii de echipamente s-au împrumutat masiv pentru a crește capacitatea de producție, ceea ce a dus, per total, la scăderea masivă a prețurilor de vânzare, efect agravat de exportatorii chinezi subvenționați, la rândul lor, de stat.

Săptămâna trecută, grupul german fotovoltaic Conergy, pe vremuri cea mai mare companie din industria solară a Europei, și-a cerut la rândul său insolvența, după ce a eșuat în a-și convinge creditorii să accepte restructurarea datoriilor și în a găsi noi investitori dispuși să îi finanțeze activitatea.

„În ultimele 15 luni am prezentat două planuri investiționale concrete creditorilor noștri și regretăm foarte mult faptul că nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la implementarea într-un interval optim a acestora”, a declarat CEO-ul Conergy, Philip Comberg. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, fără să ofere detalii, că insolvența va afecta un număr de 800 de salariați, din totalul de 1.100 ai Conergy.

Conergy a avut vânzări de 473,5 milioane euro anul trecut, dar și o pierdere operațională de 83 milioane euro. Față de maximul atins în plin boom fotovoltaic, în 2007, acțiunile companiei s-au prăbușit cu 67%.

Conergy anunța la începutul acestei luni un proiect de dezvoltare a unui sistem de acoperis cu panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 8.200 de metri pătrați, în cartierul Titan din Capitală, pe acoperișul unității de producție a unui producător de băuturi răcoritoare.

Compania a intrat pe piața energiei solare din România cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobicești, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Portofoliul fotovoltaic românesc al Conergy mai conține și un al treilea proiect, cu o capacitate instalată de 2 MW.

Programul UE de sprijinire a energiei regenerabile s-ar putea dovedi ilegal. O federație de organizații ecologiste l-a reclamat la Curtea Europeană de Justiție

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 09 July 2013 14:57

Curtea Europeana de Justitie regenerabileProtecția mediului și a locațiilor cu valoare culturală, istorică și comunitară, Considerente pentru care părea de la sine înțeles, până nu demult, că doar proiectele miniere și de exploatare a surselor fosile de energie pot fi contestate. Lucrurile nu stau însă așa. Curtea Europeană de Justiție a decis, recent, să judece o reclamație la adresa programului Comisiei Europene de sprijinire a producătorilor de energie din surse regenerabile, reclamație înaintată de un număr de 615 organizații din 24 de țări europene, grupate în European Platform Against Windfarms (EPAW). Principala acuzație a celor de la EPAW este aceea că, în loc să reducă emisiile de dioxid de carbon, avântul parcurilor eoliene va avea, de fapt, efectul contrar.

Contestația celor de la EPAW a fost înaintată în vara anului trecut la Curtea Europeană de Justiție și se bazează pe prevederile unui tratat internațional, în bună măsură ignorat chiar de către statele semnatare: Convenția de la Aarhus din 1998 privind accesul la informații, participarea publicului la procesul decizional și accesul la justiție în chestiuni legate de mediu. Demersul a fost sprijinit și de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), prin intermediul unei instituții subsidiare - Nations Economic Commission for Europe (UNECE).

Luna trecută, Curtea a decis să accepte înspre judecată contestația EPAW. Deliberările vor fi îndelungate, o decizie fiind așteptată într-un interval de 12 până la 18 luni.

EPAW susține că cei de la Comisia Europeană au omis să deruleze, înainte de aprobarea programului UE de sprijinire a energiei regenerabile și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, studii tehnice care să estimeze în mod pertinent ce cantitate de combustibili fosili va fi economisită în urma instalării a sute de mii de turbine eoliene, în pofida opoziției unei bune părți a populației rurale europene și a riscurilor de mediu presupuse de acestea.

„Se pare că, după cum arată rezultatele studiilor estimative independente, de fapt nu se va reduce câtuși de puțin consumul de combustibili fosili în urma avântului eolienelor, așa că oamenii sunt mai mult decât îndreptățiți să ceară rezolvarea acestei situații”, a declarat Mark Duchamp, conducătorul EPAW.

Lipsă de transparență

În concluzie, EPAW cere ca prelungirea dincolo de anul 2020 a programului UE de sprijinire a energiei regenerabile să fie declarată ilegală. În prezent, instituțiile europene discută extinderea programului până în 2050, unele voci din rândul lobby-ului industriei regenerabile cerând stabilirea unei ținte de 100% în ceea ce privește ponderea energiei din surse verzi în totalul mixului energetic european. Ținta în vigoare în momentul de față este de 20% până în 2020.

Convenția de la Aarhus cere ca programele guvernamentale cu impact asupra mediului să fie elaborate în mod tranparent, cu participarea publicului la procesul decizional. Asta înseamnă, potrivit EPAW, că europenii ar fi trebuit să fie informați în detaliu în legătură cu beneficiile programului UE de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile, dar și asupra costurilor și efectelor colaterale negative ale acestuia.

„În schimb, Comisia Europeană n-a făcut decât să accepte total necritic afirmațiile industriei eoliene în această privință, fără să le verifice câtuși de puțin”, a subliniat Duchamp.

De exemplu, politica europeană de sprijinire a industriei eoliene se bazează pe ideea că orice cantitate de energie produsă de centralele eoliene va reduce consumul de combustibili fosili care, altfel, ar fi fost necesar pentru producerea acelei cantități de energie utilizând surse convenționale.

„Această ideea promovată de industria eoliană este eronată și a fost îmbrățișată total necritic de către Comisia Europeană. Dacă și-ar fi făcut treaba cum trebuie, ar fi descoperit că centralele electrice care funcționează cu combustibili fosili, care echilibrează sistemele energetice, fiind obligate la variații mari de producție, din cauza caracterului intermitent al surselor regenerabile de energie, consumă în acest fel mai mult combustibil, exact ca o mașină care consumă mai mult în ambuteiajul urban decât pe autostradă”, adaugă președintele EPAW.

Fac mai mult rău decât bine

Potrivit acestuia, pe măsură ce se înmulțesc capacitățile instalate eoliene, va fi nevoie de tot mai multe centrale electrice care consumă combustibili fosili pentru stabilizarea producției de energie electrică, din ce în ce mai dependentă de caracterul intermitent al producției din surse eoliene.

La aceeași concluzie a ajuns, de altfel, și Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Organizația a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cei de la EPAW mai susțin că, dacă se iau în calcul și alți factori scăpați din vedere de Comisia Europeană, cum ar fi necesitatea upgradării rețelelor naționale de electricitate, în final ar rezulta că, de fapt, nu se reduc deloc emisiile de CO2, ba chiar cresc. Concluzia organizației este că, devreme ce fermele eoliene nu ajută deloc la reducerea de combustibili fosili, atunci programul UE de sprijinire a acestora nu are nici o justificare.

EPAW arată că pagubele colaterale ale acestui program sunt multiple, mergând de la aspecte ținând de sănătate și de calitatea vieții la altele legate de valoarea caselor din zonele unde sunt instalate multe turbine eoliene. Alte chestiuni problematice sunt efectele asupra mediului încornjutător, dar și miliardele de dolari plătite sub formă de subvenții industriei regenerabile, care adâncesc deficitele bugetare și datoriile publice, precum și scumpirea tot mai accentuată a curentului electric, care alimentează sărăcia și distruge locuri de muncă.

„Nici unul dintre aceste efecte ale programului UE de sprijinire a industriei eoliene nu a fost luat în considerare de către autoritățile comunitare și nu a fost comunicat publicului într-o manieră transparentă. În concluzie, avem de a face cu o încălcare gravă a Convenției de la Aarhus și ne așteptăm ca cei de la Curtea Europeană de Justiție să decidă că prelungirea programului respectiv dincolo de anul 2020 este ilegală. Mai mult, ne așteptăm ca legalitatea și beneficiile actualului program să fie tot mai mult contestate în întreaga Europă”, conchide șeful EPAW.

Germanii de la Gehrlicher Solar au finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice în Mureș și lucrează la încă două în Brașov

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 04 July 2013 14:24

Fotovoltaice nemtiCompania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Gehrlicher Solar a utilizat un număr de 36.168 de module fabricate de Jinko, nouă invertoare produse de SMA și propriul sistem de înălțare și susținere a panourilor solare, GehrTec Base, adaptabil la orice tip de teren. Fiecare dintre cele trei centrale solare va produce circa 4 milioane de KWh de electricitate pe an.

„Aceste investiții sunt sprijinite prin intermediul sistemului românesc de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile, constând în certificate verzi, pentru următorii 15 ani”, subliniază compania.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Pe lângă cele trei parcuri fotovoltaice finalizate în Mureș, Gehrlicher Solar lucrează în prezent la construcția a încă două proiecte, cu capacități instalate de circa 2,5 MW fiecare, în județul Brașov. Odată cu finalizarea acestora două, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată totală de 23 MW.

Compania germană, cu sediul în Munchen, deține subsidiare și parteneriate de tip joint-venture în Franța, Marea Britanie, Brazilia, Italia, Spania, Turcia, India, Africa de Sud și Statele Unite.

Lobby-ul regenerabilelor din SUA se mută de la stânga la dreapta și adoptă discursul „free market”, deși sistemul de prețuri din energie este puternic monopolist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 13:13

Acoperis panouri solare BUNÎn mai multe state din SUA are în prezent loc o polemică între monopolurile locale de distribuție a energiei electrice și deținătorii de mici capacități fotovoltaice, firme sau gospodării. Aceștia din urmă livrează în rețelele electrice statale surplusul de energie produs de centralele lor solare și, în acest fel, își diminuează sau chiar anulează factura de consum datorată furnizorilor, iar în unele cazuri chiar primesc bani de la aceștia, întrucât produc mai mult curent electric decât consumă.

Prețurile la care se realizează aceste tranzacții sunt reglementate, adică stabilite arbitrar (deși sub masca unor formule complexe de calcul) de către companiile de utilități. Multe din acestea vor să reducă prețurile pe care le plătesc micilor centrale solare pentru curentul generat, întrucât se confruntă cu o criză de lichidități, sub pretextul că aceste prețuri ar fi exagerate. În concluzie, nu avem de a face cu nici un fel de piață liberă, ci cu niște raporturi comerciale între monopoluri de stat și o serie de particulari, în care tarifele sunt stabilite nu de raportul dintre cerere și ofertă, ci de instituții de planificare, care, prin formulele de calcul pe care folosesc, se asigură că producătorii, de stat sau particulari, își acoperă întotdeauna costurile și rămân și cu profit.

În replică, lobby-ul micii industrii fotovoltaice contraatacă lărgindu-și aria sprijinului politic la care apelează. Tradițional, organizațiile profesionale din energia regenerabilă căutau ajutor la stânga spectrului politic, pe lângă Partidul Democrat, având în comun cu acesta discursul cu privire la beneficiile de mediu ale încurajării producției de energie regenerabilă.

Însă pe măsură ce regenerabilele se dezvoltă tot mai mult în state dominate de către Partidul Republican, cum ar fi Arizona sau Georgia, lobby-ul respectiv își adaptează discursul public la specificul local al publicului și încearcă să prezinte dezbaterea drept una legată de piața liberă și de libertatea de alegere a consumatorilor. Rămâne de văzut în ce măsură această tactică va dea rezultate, cele două state menționate urmând să ia în curând decizii importante cu privire la prețurile plătite pentru surplusul de energie livrat în rețele de micii fotovoltaici și la implementarea de eventuale scheme de sprijin pentru această industrie.

În Arizona, unde bătălia se poartă între industria solară și cea mai mare companie de stat de utilități, Arizona Public Service, lobby-ul fotovoltaic l-a adoptat drept „mascotă” pe Barry Goldwater Jr., fiul fostului simbol al conservatorismului american și fost candidat la președinție. Organizația locală profesională a industriei are drept logo un elefant, exact ca Partidul Republican, și și-a intensificat recent presiunea politică și mediatică asupra instituției statale care fixează prețurile și tarifele la curent electric, ai cărei membri sunt aleși de electorat.

Discurs capitalist despre un sistem centralist

Astfel, Barry Goldwater Jr. apare în clipuri TV și susține că ideea diminuării prețurilor plătite micilor centrale solare pentru energia livrată în rețeaua statului urmărește să distrugă industria și să prezerve monopolul asupra generării de curent electric. „Companiile locale de utilități ar trebui să-i încurajeze pe oamenii din Arizona să își pună panouri solare pe acoperișuri, nu să îi descurajeze”, spune Goldwater în aceste clipuri promoționale. În plus, susține că republicanii ar trebui să sprijine energia solară întrucât asta ar lărgi opțiunile consumatorilor, într-un mod similar cu sistemul voucherelor pentru școli.

În replică, reprezentanții furnizorului de energie electrică spun că cei 18.000 de mici deținători de panouri solare sunt efectiv subvenționați de ceilalți 1,1 milioane de consumatori de curent. „Discursul lor de tip <free market> e doar praf în ochi, nu vor decât să își protejeze business-ul și sunt gata să lupte foarte dur pentru a preveni reducerea prețurilor plătite pentru energia solară produsă în exces de aceste facilități”, declară Mark Schiavoni, vicepreședinte executiv al Arizona Public Service (APS).

În medie, firmele și gospodăriile care și-au pus panouri solare pe acoperișuri generează cam 70% din curentul electric pe care îl consumă, estimează APS. Pe timpul nopților și în zilele înorate, preiau energia electrică din rețeaua statală pentru a-și satisface nevoile.

Energia produsă de aceste mici centrale se compensează cu cea consumată de proprietarii lor, la prețurile oficiale retail ale curentului electric, astfel încât, de regulă, micii fotovoltaici rămân cu facturi extrem de mici de plătit, la care se adaugă o taxă de conectare și menținere la rețea, plus mentenanță, de 16 dolari pe lună.

Însă companiile de utilități consideră că acest preț la care este preluată în rețea energia produsă de particulari, egal cu prețul oficial plătit de consumatori, este exagerat și nu reflectă așa-zisa „valoare reală” a energiei solare produse, despre care APS consideră că este mai mică.

Industrie în plin avânt

Cu toate acestea, cei de la APS refuză să dezvăluie cum va arăta noul sistem de stabilire a prețurilor de preluare în sistem a energiei produse de micile centrale solare și spun doar că problema va fi rezolvată într-un mod „corect, sustenabil și avantajos pentru toți consumatorii”.

De exemplu, Gene Westemeier din Sun City și-a instalat pe casă 16 panouri solare în 2012. Le plătește firmei producătoare în rate lunare de 70 de dolari, timp de 20 de ani. Spune că surplusul de energie produs pe care îl livrează APS îi acoperă toate costurile, inclusiv ratele și facturile lunare pentru curentul consumat, dar se teme că distribuitorul de energie îi va majora prețul pe curentul pe care îl consumă din rețea pe timpul nopților.

Industria energiei solare și-a intensificat implicarea în politică. Asta și pentru că a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Instalările de panouri solare de către particulari au crescut cu 53% în primele trei luni din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, printre altele grație ieftinirii dramatice a prețurilor tehnologiei și echipamentelor specifice.

Potrivit organizațiilor de lobby ale industriei, această creștere amenință modelul de business al companiilor clasice de utilități, respectiv al furnizorilor de energie electrică.

În statul american Georgia, comisia statală locală responsabilă cu utilitățile analizează un plan pe 20 de ani privind generarea de energie electrică, întocmit de Georgia Power, cel mai mare distribuitor de curent electric din stat. În același timp, lobby-ul industriei solare recrutează activiști Tea Party pentru a face presiuni în vederea adoptării de reglementări care să încurajeze și să sprijine instalarea de panouri solare pe acoperișuri.

Iresponsabilitate fiscală

O strategie care, se pare, funcționează extrem de bine, mai ales după ce s-a aflat că Georgia Power vrea să extindă o centrală nucleară din zonă și să paseze costurile investiționale ale acestei extinderi către consumatori, prin scumpirea facturilor la electricitate.

Problema este diferită în Georgia, comparativ cu Arizona. Aici, legislația locală stabilește limite anuale cu privire la numărul de panouri solare care pot fi instalate pe acoperișuri de către particulari.

„Considerăm că cei de la Georgia Power dau dovadă de iresponsabilitate fiscală și credem că consumatorii au dreptul să aleagă”, spune Debbie Dooley, cofondator al Atlanta Tea Party.

La rândul său, Lauren „Bubba” McDonald Jr., membru republican al comisiei statale locale responsabile cu utilitățile, spune că este în favoarea creșterii plafonului de panouri solare care pot fi instalate anual pe acoperișuri și se declară parțial de acord cu poziția Tea Party.

„Sunt un vechi conservator și om de afaceri”, spune McDonald, explicând că business-ul cu energie trece prin transformări profunde și că soarta surselor clasice de curent electric, cum ar fi cărbunele, este tot mai incertă. „Dar vă mai spun ceva: soarele va răsări întotdeauna. Iar asta înseamnă energie gratis”, conchide el.

Agenția Internațională pentru Energie: Regenerabilele au tot mai puțină nevoie de ajutoare de stat și ar putea depăși gazele în 3 ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 26 June 2013 21:01

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineSursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Firma Tinmar-Ind, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, a finalizat trei centrale fotovoltaice în Oltenia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 June 2013 13:44

z fotovoltaic BulgariaTinmar-Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, a finalizat recent trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. În aprilie anul acesta, cei de la Tinmar-Ind au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

Facilitățile au fost construite și echipate de către compania germană ET Solar și sunt localizate la Târgu Cărbunești în județul Gorj, precum și la Simnicu de Sus, Dolj. ET Solar se va ocupa și de partea operațională și de mentenanță a centralelor.

ET Solar și subsidiarele sale au furnizat ansamblul modulelor fotovoltaice pentru centralele solare ale Tinmar-Ind, asigurând și componentele de studii, proiectare, achiziții și finanțare a construcției pentru respectivele proiecte fotovoltaice.

Tinmar-Ind a fost înființată în 2001 și este cel mai mare trader privat de energie electrică din România, având operațiuni și în Ungaria, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria și Germania.

În februarie 2013, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacție cu energie electrică a anului. Atunci, firma a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Facturile de electricitate ale consumatorilor finali nu vor mai fi încărcate cu restanțele la achiziția de certificate verzi ale furnizorilor de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 June 2013 13:12

Certificate verzi neachizitionate BUUNContravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

CE nu se dezminte: în loc să trateze cauzele, vrea să reindustrializeze forțat economia Europei în pofida scepticismului reprezentanților industriei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 22 May 2013 19:43

20130522 - Reindustrializarea Europei 1Decenii la rândul, Uniunea Europeană s-a prezentat lumii întregi ca un exemplu de reformare a pieței energetice, ca un model de "dezvoltare durabilă" și s-a mândrit cu succesele înregistrate în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon. Nicăieri în lume, limbajul de lemn al planificării centrale nu a răsunat mai puternic decât pe Bătrânul Continent. Săptămână după săptămâna, la Bruxelles sau în celelalte capitale europene se lansa o nouă strategie de creștere economică, o nouă strategie energetică, un plan de creștere durabilă sau un pact pentru energie. Astăzi însă, în cadrul summit-ului de dedicat evaziunii fiscale și energiei, realitatea economică pare a fi luat inițiativa în fața construcțiilor visătoare ale birocraților europeni. Aceștia au fost coborâți din turnul lor de fildeș și puși față în față cu rezultatele politicilor lor din ultimii ani: un grafic al Comisiei Europene, publicat de Financial Times, arată că începând din 2005, când prețul electricității era similar în UE, SUA și Japonia, aceasta este în prezent mai scumpă în Europa cu 37% față de cea din SUA și cu 20% față de cea din Japonia. Iar graficul se referă la prețul electricității din care este exclus costul reprezentat de taxe, mult superior pe Bătrânul Continent. Indicele prețului gazelor pentru populația UE a crescut și el cu 45% în perioada 2005-2012, faţă de o majorare cu numai 3% în SUA.

20130522 - Reindustrializarea EuropeiDacă ecartul dintre prețurile la electricitate se adaugă celeilalte piețe rigide a UE, cea a muncii (cu care paradoxal adepții statului asistențial din UE se mândresc în continuare), rezultă un tablou nu prea încurajator în ceea ce privește economia europeană, și așa aflată în recesiune pentru cel de-al șaselea trimestru consecutiv. Competitivitatea economiei UE în raport cu cea a SUA sau cu economiile asiatice emergente suferă, iar principala explicație constă în rigiditatea piețelor. Pe piața energiei, de exemplu, proprietatea privată este mai mult o excepție decât o regulă, atât resursele, cât și majoritatea marilor companii fiind de stat sau "parteneriate public-private". Chiar și în companiile europene private din domeniu, statele dețin participații considerabile. În plus, atât la Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre, se invocă interesul public sau protecția consumatorilor pentru a se interveni și a reglementa mai drastic aceste piețe. Rezultatul: europenii plătesc o electricitate și gaze cu până la 50% mai scumpe decât americanii, care nu sunt atât de "protejați" de statul federal și unde proprietatea privată asupra resurselor și a marilor companii este regula și nu excepția.

Mai multă planificare centrală

Iar soluția identificată de birocrații prezenți la summit-ul de la Bruxelles este una similară celor avansate până în prezent: mai multă centralizare, mai multă planificare centrală. Problema sunt, în opinia lor, politicile individuale ale statelor membre (care, cel puțin în ceea ce privește subvențiile acordate energiei regenerabile, au fost de fapt încurajate de CE) și refuzul lor de a-și armoniza reglementările. Drept urmare, pentru a nu pierde bătălia competitivității economice, birocrații europeni au ajuns la concluzia că Europa trebuie reindustrializată sau măcar că trebuie stopată dezindustrializarea acesteia. Numai că este mult mai ușor să dezindustrializezi o economie prin reglementări și impozitare excesivă, decât să o reindustrializezi printr-un plan centralizat de la Bruxelles. Chiar și premierul socialist al României, Victor Ponta pare a fi intuit de unde vin problemele Europei, când s-a referit la situația AecelorMittal: „Întreaga companie (ArcelorMittal) în Europa are o problemă cu creşterea preţului la energie, or, aici politicile interne pe care le vom aplica sunt de sprijinire a uzinei de la Galaţi, dar este nevoie şi de coordonare pe plan european, pentru că, dacă se impune să adoptăm anumite reguli, suntem între ciocan şi nicovală, între interesul de a ne menţine aici fabricile şi infringementul de la Bruxelles. Primul obiectiv este acela de a integra România şi de a alinia politica României în domeniul energiilor regenerabile la media europeană şi aici decizia noastră este de a susţine în continuare energia verde, însă păstrând un echilibru cu sustenabilitatea economică. Mai pe româneşte, vrem energie regenerabilă, dar vrem să ţinem costurile pentru industrie şi pentru populaţie în limitele acceptabile, pentru că altfel degeaba avem energie verde, dar nu are cine s-o mai consume“, a declarat Ponta.

Factura energiei regenerabile, achitată de consumatorii în Germania și de industrie în Franța

Pentru Comisia Europeană, prioritatea nu este liberalizarea pieței în ceea ce privește reglementările și forma de proprietate, ci crearea unei piețe unice robuste pentru electricitate și gaz natural. Numai că distribuția este doar o problemă a pieței energetice europene, ea nu poate rezolva singură problema competiției restrânse, cauzată de monopolul deținut de stat sau de companii de stat pe aceste piețe. Liberalizarea distribuției ar putea crește competiția și micșora prețurile, însă nu este suficientă. Sistemul de conducte pe care Bruxelles-ul este dispus să-l finanțeze este din start suspect. Nu eficiența sau profitabilitate vor fi principalii indicatori după care se va construi acesta, ci interesele geopolitice. 

Armonizarea sistemelor de subvenționare a energiei regenerabile, responsabilă în mare pentru majorarea prețului electricității pe Bătrânul Continent, va fi la rândul său dificilă, pentru că ele diferă de la guvern la guvern, și sunt făcute în favoarea unor părți ale societății pe care politicienii vor să le cumpere bunăvoința. Germania, de exemplu, a optat pentru soluția ca populația, consumatorii să plătească majorarea costurilor impusă industriei, în timp ce Franța menține un preț redus al utilităților pentru populație în detrimentul companiilor de stat din domeniu, care au primit comanda politică de a suporta costurile "înverzirii economiei Europei". Din păcate, în acest ritm, Europa riscă să nu mai aibă ce "înverzi", economia sa, cel puțin sectorul industrial, dispărând văzând cu ochii în ultimele decenii.

Business-ul este sceptic

De altfel, cu o săptămână înaintea summit-ului de azi de la Bruxelles, liderii de business din UE s-au reunit pentru a analiza propunerea Comisiei Europene de "reindustrializare a Europei", prin care contribuția industriei la produsul intern brut al regiunii să fie majorată de la 15,6% în prezent la 20% în 2020.  Cum era și normal, participanții la European Business Summit au fost mult mai realiști decât birocrații și politicienii reuniți azi la Bruxelles, considerând, potrivit Wall Street Journal, că ținta propusă este mai degrabă o speranță deșartă. Singura țintă realistă ar fi stoparea unei ulterioare dezindustrializări a continentului. Cu alte cuvinte, răul a fost făcut, iar faptul că Europa trece prin cea mai adâncă recesiune de după cel de-al doilea război mondial contribuie la agravarea problemei. Recesiune la care au pus umărul cu vârf și îndesat birocrații și politicienii de la Bruxelles și din alte capitale europene. În timp ce SUA și statele asiatice au ieșit din recesiune, UE refuză cu încăpățânare să facă acest lucru, în principal din cauza rigidității piețelor, între care cea a energiei și cea a muncii se remarcă în mod deosebit. Ca să nu mai vorbim de relația extrem de intensă dintre criza datoriilor suverane și cea a sistemului bancar, care se alimentează una pe alta.

20130520 - reindustrializarea europei

Spre deosebire de oficialii CE, reprezentanții industriei știu foarte bine că sunt strânși între ciocanul unei industrii americane mult mai competitive datorită prețurilor reduse la energie și a succesului înregistrat dincolo de Atlantic de gazele de șișt (în continuare văzute rău de opinia publică din Europa) și nicovala economiei în expansiune a Chinei, cu care, spre surprinderea oamenilor de afaceri europeni, Comisia Europeană a preferat să intre într-un război deschis. Ultimul exemplu: impunerea unor tarife uriașe la importul de panouri solare fabricate în China.

Consecințele politicilor ecologice: dezindustrializarea Europei și exportarea producției și poluării în Asia

În plus, au concluzionat reprezentanții industriei europene, politicienii și birocrații de la Bruxelles au ignorat permanent consecințele neintenționate ale propriilor politici. Cel mai bun exemplu este cel al eforturilor impuse prin directive și reglementări de a reduce emisiile de carbon pe Bătrânul Continent. UE și-a atins scopul, dar cu ce costuri? În 2011, UE era responsabilă doar pentru 11% din emisiile de carbon de la nivel global, în timp ce SUA se situa la 16%, iar China la 29%. Explicația nu constă în principal în îmbunătățirea proceselor tehnologice, ci în dezindustrializarea continentului european. Costul adoptării noilor norme era atât de ridicat încât companii și-au închis capacitățile industriale din Eutopa și le-au mutat în Asia, unde procesul tehnologic este mai poluant decât vechile procese din UE. Cu alte cuvinte, chiar dacă la nivelul UE s-a înregistrat un aparent succes, la nivel global, situația s-a înrăutățit. Iar Europa a rămas și fără industrie. În plus, efectul politicilor energetice confuze din UE au contribuit la majorarea costurilor materiilor prime din sectorul energetic, ceea ce a condus la o renaștere a consumului de cărbune, devenit brusc din nou competitiv, în detrimentul consumului de gaz natural, mai puțin poluant, susține, Helge Lund, CEO-ul Statoil.

O nouă strategie centrală construită pe banii contribuabililor europeni

Birocrații nu sunt însă dispuși să renunțe prea ușor la luptă. Pascal Lamy, fostul șef al World Trade Organization, consideră "reindustrializarea Europei" o idee de modă veche. "Frontiera dintre bunuri și servicii a dispărut de mult", crede acesta.

Cu toate acestea, datele arată că, dintre statele europene, cele mai rezistente la actuala criză au fost cele care au în continuare un sector industrial puternic, precum Germania, crede Jürgen Thumann, președinte la Business Europe, un grup de lobby european.

În loc să trateze cauzele, excesul de reglementare și impozitare, ambițiile ecologiste duse dincolo de orice rațiune, de orice calcul cost-beneficiu, președintele UE Herman Van Rompuy a prezentat, cum putea fi altfel, o nouă strategie, o nouă politică construită pe patru piloni de limbaj de lemn: eficiența energetică, modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie și integrarea pieței europene. Toți acești piloni sunt meniți a majora implicarea statelor și Comisiei în economia europeană, iar ei vor fi construiți în mare parte luând în calcul considerente geopolitice, nu economice, și din bani publici. Acesta este probabil motivul pentru care van Rompuy susține că, la finalul procesului de înălțare a acestor piloni, consumatorii europeni vor economisi anual 30 de miliarde de euro la facturile pentru gaze și 35 miliarde de euro la facturile de electricitate!

{jathumbnailoff}

 

Vântul schimbării spulberă prețurile turbinelor pentru eoliene

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 12 April 2013 13:20

20130412 - Turbine eolienePrețurile turbinelor pentru eoliene s-au micșorat cu o treime în ultimii patru ani, susțin reprezentanții industriei din Statele Unite ale Americii, punând o presiune serioasă pe marjele de profitabilitate ale producătorilor, chiar și în condițiile unei cereri în ascensiune înregistrată anul trecut.

Asociația Americană pentru Energie Eoliană (AWEA) a anunțat că per total anul trecut a fost de departe cel mai bun, cel puțin din punct de vedere al volumului, pentru fabricanți de turbine, capacitatea instalată fiind mai mare cu 28% față de cea din 2011, atingând nivelul de 13.130 megawați. Explicația constă însă nu într-o evoluție firească a pieței, ci prin graba dezvoltatorilor de a finaliza proiectele începute pentru a beneficia de facilitățile fiscale și subvențiile oferite de guvernul federal, care ar fi trebuit eliminate de la începutul acestui an, susține Financial Times. Graba dezvoltatorilor a făcut ca din întreaga capacitate de producție de energie nou creată în 2012, 40% să fie eoliană.

Însă epoca de aur a industriei pare a fi apus, prețul turbinelor prăbușindu-se în ultimii ani, pierzând aproape o treime în dolari pe megawatt produs de la sfârșitul lui 2008 până în prezent, potrivit unor date guvernamentale prezentate de Bloomberg New Energy Finance.

Jeff Immelt, CEO-ul General Electric (GE), cel mai mare producător de turbine pentru eoliene din SUA, a declarat la începutul lunii ianuarie că în 2012 marjele reduse "au fost o frână permanentă".

Potrivit AWEA, GE și-a păstrat avansul deținut, furnizând aproximativ 38% din noua capacitate de energie eoliană nou instalată, un procent aproape dublu față de pricipalul său urmăritor, Siemens, care i-a depășit pe cei de la Vesta. GE are o cotă de piață de 40%, urmat de Siemens cu 20% și Vesta cu 14%.

Vânzări record în România

Evoluția prețurilor pe piața locală explică bătălia și lobby-ul făcut pentru promovarea energiei eoliene în exteriorul SUA. România, de exemplu, are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cel de la Fântânele-Cogealac, aparținând cehilor de la CEZ, cu o capacitate record de aproape 600 de MW. Parcul foloseşte 240 de turbine produse de GE,  fiecare având o capacitate de 2,5 MW. La finalul anului trecut, capacitatea instalată de energie eoliană era estimată de industrie la 2.000 de MWh, și se anticipa o dublare a ei în următorii doi ani. Toate aceste parcuri funcționează cu turbine care provin din import. Vestas, de exemplu, a anunțat recent că în ultimii patru ani, în care marjele din SUA au suferit, a avut vânzări în România de 1,5 miliarde de euro

De altfel, reprezentanți industriei producătoare de turbine eoliene erau foarte mulțumiți de România. “Mecanismul de stimulente al României a fost cu siguranță un factor pentru dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în special eoliană. (…) România a luat câteva măsuri importante. A creat un sistem de stimulente. Se știe că dacă vrei să produci energie eoliană, trebuie să ai un sistem de stimulente atractiv pentru investitori. România a dat un exemplu celorlalte tari (din Europa Centrală și de Est – n.r.)”, declara în mai anul trecut Pierpaolo Mazza, director general al diviziei General Electric (GE) de turbine cu gaz aeroderivative pentru Rusia, țările ex-sovietice și Europa Centrala și de Est. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, dar nu decisiv. Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. 

GE a devenit cel mai mare producător din lume de turbine, depășind Vestas

De altfel, GE s-a impus nu numai pe piața autohtonă, ci și pe cea globală, depășindu-i pe cei de la Vestas, și devenind pentru prima dată în ultimii 12 cel mai mare fabricant de turbine din lume.

Chiar dacă facilitățile fiscale și subvențiile di SUA nu au fost eliminate la începutul anului, industriei oferindu-i-se un nou an de grație, cu posibilitatea aplicării în avans pentru acestea, chiar și pentru proiectele încă nefuncționale, incertitudinea cu privire la viitorul industriei a condus la o amînare a comenzilor făcute. Numărul comenzilor pentru cel de-al patrulea trimestru al anului trecut a fost mai mic cu peste 50% față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, susține GE.

Datele AWEA arată totodată că marile companii europene rămân importante pe piața energiei eoliene din SUA, chiar dacă au început să piardă teren ân fața competitorilor locali. Cel mai mare investitor în energie eoliană  de peste Atlantic sunt americanii de la NextEra Energy, urmați de spaniolii de la Iberdrola și francezii de la EDF.

BP aruncă prosopul

Britanicii de la British Petroleum, aflați pe locul al șaselea, și-au scos activele eoliene la vânzare. British Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

Paradisul regenerabil își înjumătățește beneficiile

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 27 March 2013 07:13

newspaper 512Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

 

Cât de mare e ieftinirea (pardon, scumpirea) energiei pusă pe seama regenerabilelor?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 15 March 2013 10:22

newspaper 512Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

Energia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 12 March 2013 08:15

newspaper 512Râul, ramul, vântul, soarele, contribuabilul și industria nu par a mai fi prietenii energiei regenerabile, care este supusă în ultimul timp în România, dar și în restul Europei, unui asalt concertat. Confruntate cu criza financiară și cu necesitatea efectuării unor ajustări fiscale menite a le reduce deficitele bugetare, guvernele au realizat și ele că au fost mult prea darnice cu noua industrie, contribuind la umflarea unei bule, care riscă să i se spargă în cap.

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale, susține Economica.net. Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro. Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW. România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

In Romania ar putea sa fie infiintate, incepand cu luna aprilie, una sau chiar doua burse a gazelor naturale, susține Hotnews, daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va aproba documentele necesare. Presedintele ANRE, Niculae Havrilet, a spus ca pana la sfarsitul lunii martie, ar putea certifica OPCOM, administratorul pieţei de energie, sa organizeze platforme de tranzactionare a gazelor. Insa, nu doar OPCOM ar putea primi avizul necesar, ci si Bursa Romana de Marfuri (BRM), care si-a exprimat dorinta de a infiinta o astfel de burza. Interesant este ca singura companie obligata sa vanda transparent si centralizat va fi Romgaz. Ceilalti actori de pe piata vor tranzactiona in mod centralizat doar daca doresc.

Ziarul Financiar prezintă estimările analiştilor referitoare la preţul petrolului pentru anul acesta și constată că acestea diferă substanţial, unele instituţii anticipând creşteri, în unele cazuri substanţiale, iar altele scăderi deloc de neglijat. La limita superioară se află banca britanică Barclays, care mizează pe o cotaţie a ţiţeiului Brent de 135 dolari pe baril la sfârşitul anului. La cealaltă extremă analiştii întrevăd o scădere de 30%, la 80 de dolari pe baril.

Același ZF ne informează că Prospecţiuni a adunat în câteva luni contracte de 121 mil. euro de la Romgaz şi Petrom.

Salvați capitalismul de capitaliștii verzi

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 06 March 2013 12:34
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

"Salvati capitalismul de capitaliști" este titlul unei cărți publicate în urmă cu aproape zece ani de doi profesori de finanțe de la Universitatea din Chicago, Raghuram G. Rajan și Luigi Zingales. Iar reacția Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), prezentă în presa de astăzi, vine să confirme remarca unui alt economist, membru al Scolii Austriece, de această dată potrivit căruia cei mai mari dușmani ai capitalismului sunt capitaliștii.

Dar ce vor investitorii în energie eoliană? Simplu, să-și păstreze privilegiile. Capital îl citează pe  Ionel David, președinte al RWEA, care susține că "România nu se mai poate baza doar pe capacitățile de producție instalate în anii ‘60-‘70, trebuie să investească în unități noi eficiente și care respectă mediul înconjurător. Energia verde reprezintă șansa ca investițiile să fie făcute de mediul privat și de ele să poată beneficia toți consumatorii". Până să beneficieze, consumatorii sunt cei care plătesc subvențiile ridicate acordate producătorilor de energie regenerabilă. 

Economica.net amintește că reacția RWEA vine în contextul în care există mai multe voci din industrie, şi chiar de la Guvern, care spun că ar trebuie să se „taie” din subvenţiile acordate producătorilor de „energie verde”. De altfel, chiar ministrul Energiei Constantin Niţă a declarat recent că se lucrează la un proiect de lege care să înjumătăţească subvenţia dată producătorilor de energie din surse regenerabile. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi. La sfârşitul acestui an se estimează că această cifră se va dubla. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW.

România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

Economica.net ne încurajează să cumpărăm acțiuni Prospecțiuni. Motivul: Noul preţ ţintă pentrui acţiunile Prospecţiuni SA Bucureşti (PRSN) este de 0,228 lei / titlu, cu 20% peste preţul de la Bursa de Valori Bucureşti  (BVB), unde compania este evaluată la 135 de milioane de lei. Prospecţiuni (PRSN) „continuă să fie subevaluată, în urma analizei fundamentale (a performanţelor companiei, n.r.), chiar dacă rezultatele preliminare pe 2012 au fost în urma estimărilor noastre“, scrie Andrei Rădulescu, analist senior la  SSIF broker Cluj Napoca. Indicatorii care măsoară performanţele companiei sunt sensibil sub mediile celor ale firmelor din acelaşi domeniu cu care Prospecţiuni (PRSN) este comparată: patru companii americane printre care Schlumberger şi Halliburton, ca şi două companii norvegiene.

Nemulțumirile antreprenorilor din energie, cele ale premierului și cele ale companiilor de reabilitare termică

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 February 2013 11:30
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Presa: Repsol intră în România în parteneriat cu Petrom

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 21 February 2013 09:58
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Grupul spaniol Repsol ar putea semna, până la sfârșitul acestei săptămâni, un acord de parteneriat cu o mare companie petrolieră românească, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale, fără a preciza numele companiei românești. Potrivit acestora, parteneriatul cu gigantul petrolier Repsol vizează desfășurarea unor operațiuni petroliere pe teritoriul României, susține HotNews.ro.

Jurnalul Național dezvăluie, citând surse oficiale, și numele companiei românești - OMV Petrom. Petrom derulează în acest moment un parteneriat cu Exxon pentru un perimetru din Marea Neagră şi cu Hunt Oil pentru explorarea în comun a blocurilor onshore Adjud şi Urziceni Est din ţara noastră. Contactati de HotNews, reprezentantii OMV Petrom au afirmat ca nu comentează "asupra zvonurilor". Au precizat, însă, că OMV Petrom continua să identifice, în continuare, parteneriate cu jucători reputați.

"Până în acest moment am încheiat un parteneriat de explorare onshore cu Hunt Oil și explorăm împreună cu ExxonMobil în Marea Neagră . În conformitate cu direcţiile noastre strategice, vom continua să identificăm parteneriate cu jucători reputaţi. Nu comentăm asupra zvonurilor, dar vom oferi informaţii cu promptitudine în momentul în care acestea vor exista", precizează OMV Petrom.

Știrea a fost preluată și de Bloomberg, agenție care a încercat să obțină și confirmări din partea celor implicați. Kristian Rix, purtător de cuvând al Repsol, a refuzat să comenteze, în timp ce Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, nu a răspuns în timp util solicitării Bloomberg.

Ziarul Financiar susține că, dacă în zece luni companiile interesate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.

"Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014." Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic.

Premierul Victor Ponta confirmă declarațiile acestuia, potrivit Economica.net, care citează o declarație făcută la RTV: "Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie", a spus Ponta la RTV.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud