Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Tue11212017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home

52 items tagged "Enel"

Results 1 - 52 of 52

Curentul se ieftineşte, după revelion

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 15 December 2016 10:39

curent contoar

ANRE a aprobat în14 decembrie reducerea tarifelor specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice și a prețului pentru energia electrică reactivă la operatorii de distribuție concesionari pentru anul 2017.

Astfel, tarifele calculate pentru anul 2017 înregistrează, faţă de anul 2016, scăderi cuprinse între 3,80% și 9,04 %. Ca pondere însă, doar a treia parte din energia care ajunge la clienţii casnici intră în reglementările ANRE. Astfel, ieftinirea va fi mult mai mică.

Nivelul de reducere a tarifelor de distribuție pentru consumatorii casnici va fi următorul:

Enel Distribuție Banat minus 9,04%, Enel Distribuție Muntenia, cu minus 8,37%, FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord minus 7,92%, Enel Distribuție Dobrogea, minus 6,36%, FDEEE Electrica distribuție Transilvania Nord minus 5,98%, CEZ Distribuție minus 4,55%, FDEE Electrica Distribuție Transilvania Sud minus 3,87% și E.ON Moldova Distribuție minus 3,80%.

La stabilirea corecțiilor valorice anuale și a tarifelor specifice de distribuțieși în conformitate cu prevederile metodologiilor specifice aplicabile, ANRE ia în considerare veniturile anuale obținute de operatorul de distribuție din recuperarea contravalorii energiei electrice consumate înregistrate eronat, respectiv neînregistrate, precum și costurile anuale înregistrate cu plata contravalorii acestor cantități de energie electrică.

Ca urmare a analizei datelor transmise de operatorii de distribuție concesionari și a calculelor preliminare a veniturilor reglementate, cu luarea în considerare a corecțiilor anuale efectuate conform cadrului de reglementare în vigoare, tarifele calculate pentru anul 2017 înregistrează, faţă de anul 2016, scăderi cuprinse între 3,80% și 9,04 %.

Nou şef pe România la Enel. Toni Volpe pleacă din Grup

Category: Electricitate
Creat în Thursday, 04 February 2016 15:00

 nou sef EnelOperațiunile Enel din România urmează să fie conduse de Georgios Stassis, șeful regiunii Europa și Egipt a Enel Green Power, după ce actualul manager, Toni Volpe, se va retrage din această poziție pentru a ocupa o funcție de conducere în afara Grupului Enel. Schimbarea va intra în vigoare până la finalul lunii februarie, informează Enel.

Stassis face parte din Grupul Enel din anul 2007 și, în calitate de șef al regiunii Europa de Est și Egipt a Enel Green Power (EGP), conduce în prezent operațiunile EGP din Grecia, Bulgaria, România, Turcia și Egipt.

Înainte de a se alătura EGP, Georgios Stassis a deținut poziția de Director Executiv Proiecte Strategice și Achiziții, precum și pe cea de membru în comitetul executiv de management al Tellas Telecom, cel mai mare operator alternativ de telecom din Grecia.

Stassis este absolvent al facultății de Inginerie Civilă din cadrul Universității Kingston din Marea Britanie, deținând totodată și un master în Managementul Construcțiilor în cadrul aceleiași universități.

Enel este prezentă în special în Europa și America latină. Grupul Enel activează în peste 30 de țări de pe patru continente, are o capacitate instalată netă de 89 GW, generează electricitate și gaz printr-o rețea ce acoperă circa 1,9 milioane km. Cu cei 61 de milioane de consumatori în toată lumea, Enel deține cea mai mare bază de clienți comparativ cu societățile europene din acest sector și este printre cele mai mari companii de electricitate de pe continent în ceea ce privește capacitatea instalată și EBITDA raportat.

Prezentă pe piața din România încă din 2005, Enel are peste 3.100 de angajați pe plan local şi oferă servicii unui număr de 2,7 milioane de clienți din Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea.

 

Cine-i ține pe români în beznă? (4) Racordarea - misiune imposibilă pentru casele construite la mai mult de 100 metri de rețea

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 23 December 2015 13:20

power-poles-49848-1280Racordarea la reţelele de utilităţi reprezintă o problemă nu numai pentru persoanele juridice, ci şi pentru cele fizice. Dacă pentru firme durata şi costul reprezintă principalele probleme, în cazul persoanelor fizice accesul la reţea devine aproape imposibil dacă şi-au construit o casă la o distanţă mai mare de 100 de metri de reţea.

Dacă un contribuabil s-a săturat de aglomeraţiile urbane, de riscurile pe care acestea le implică (incendii, cutremure) şi a decis să-şi construiască propria casă la o distanţă cât mai mare de zonele locuite ale unei localităţi, va avea o mare problemă. Nu doar că nu va avea acces la reţelele de apă, canalizare sau de gaze, deficitare în mediul rural, ci nu va avea acces prea lesne nici la curentul electric, cu care intenţiona să compenseze absenţa celorlalte utilităţi. Problema apei o rezolva cu un puţ şi o pompă submersibilă, iar cea a încălzirii cu convectoare, aer condiţionat sau cu o centrală pe lemne (care la rândul său funcţionează cu curent electric).

Ordinul celor 100 de metri

Numai că, deşi cetăţeanul respectiv îşi poate construi casa în 6 luni, ca să locuiască în ea va trebui să aştepte mult mai mult. Motivul: un ordin al preşedintelui ANRE, nr. 59/2013, care impune o limită de 100 de metri de la reţea peste care lucrurile se complică foarte mult. În cazul în care distanţa de reţea este mai mare de 100 de metri, “la înregistrarea cererii de racordare pentru o locuinţă individuală având o putere solicitată mai mică de 30 kVA, operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să comunice solicitantului printr-o scrisoare de răspuns informaţii cu privire la demersurile efectuate până în momentul respectiv în scopul dezvoltării reţelelor de distribuţie pentru electrificarea localităţii sau pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona respectivă, inclusiv calendarul de realizare a lucrărilor.” Cu alte cuvinte, cetăţeanul respectiv va fi informat despre planurile companiei în zonă şi va putea să estimeze câte luni/ani/decenii mai are de aşteptat până va avea acces la curent (până când reţeaua va ajunge la mai puţin de 100 de metri de casa sa).

Cine ar trebui să suporte costurile?

Ceea ce nu-i spune nimeni este faptul că, potrivit aceluiaşi ordin ANRE, autorităţile locale care i-au dat autorizaţia de construcţie şi distribuitorii sunt cele două entităţi care ar trebui să suporte cheltuielile de extindere a reţelei. Numai că pentru aceasta este nevoie de colaborarea autorităţilor locale, care ar trebui să depună o cerere de extindere a reţelei către distribuitor. În cazul în care contribuabilul persoană fizică nu are pile la “primărie” (şi nu orice fel de pile), nu va depune nimeni nici o cerere. Cu banii necesari extinderii reţelei, autorităţile locale pot împodobi străzile de Crăciun sau organiza “paranghelii”, evenimente care aduc mult mai multe voturi decât cele ale unui sau eventuali mai mulţi lupi singuratici care au decis să-şi construiască casă la 150 de metri de reţea.

Ordinul preşedintelui ANRE pare să excludă posibilitatea ca persoana fizică să suporte costurile extinderii reţelei

Însă cel mai frustrant pentru contribuabilul persoană fizică este că ordinul preşedintelui ANRE nu-i oferă altă soluţie, ba chiar sugerează că nu poate suporta din propriul buzunar cheltuielile cu extinderea reţelei. Pentru că, probabil, acest ordin a fost unul “cu dedicaţie” pentru dezvoltatorii persoane fizice cu relaţii excelente la autorităţile locale, ca acestea să suporte costurile extinderilor de reţea, invocând faptul că “nu există alternativă, aşa spune legea”.

Ordinul preşedintelui ANRE este foarte clar: “dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelelor de distribuţie se finalizează de operatorul de distribuţie concesionar şi de autorităţile administraţiei publice locale sau centrale”. Contribuabilul utilizator final nu apare nicăieri, nu are are nimic de spus. Sau cel puţin aşa i se comunică de către firmele autorizate să facă lucrări de extindere de reţea, dar numai la câteva luni după ce i s-au luat banii pentru proiect şi i s-a emis din partea distribuitorului un aviz tehnic de racordare (ATR) neclar, prin care i se solicitau alte documente şi apoi altele…

Distribuitorii se ascund în spatele legislaţiei neclare şi extrem de tehnice

De altfel, aceasta este tactica distribuitorilor (Electrica, ENEL, E.On sau CEZ, după caz) de a trage de timp. Invocă neclarităţi legislative, fac trimitere la diferite texte normative imposibil de înţeles de către un contribuabil obişnuit, pentru a solicita “completarea” documentaţiei. Distribuitorii evită să acorde un aviz de racordare negativ pentru un motiv pe care ei îl cunosc foarte bine, însă contribuabilul n-are de unde să-l ştie: ANRE recunoaşte că propriul ordin este incomplet şi îi obligă pe distribuitori să racordeze orice contribuabil, dacă acesta doreşte să cofinanţeze lucrarea de extindere în locul autorităţilor locale.

“Deşi reglementările în vigoare nu prevăd posibilitatea finanţării de către utilizatori a lucrărilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie, apreciem că, în cazul în care aceştia solicită în mod expres acest lucru, poate fi acceptată modalitatea de cofinanţare a lucrărilor prevazută în Metodologia menţionată mai sus, co-finanţator fiind utilizatorul în locul autorităţilor administraţiei publice. Operatorul de distribuţie are obligaţia de a suporta investiţia rezultată ca eficientă în urma calculelor efectuate conform respectivei Metodologii.”, se precizează într-un răspuns oferit de ANRE unuia dintre distribuitori şi care, mai mult ca sigur, a fost transmis şi celorlalţi.

Realizarea extinderii pe bani proprii poate dura luni, dacă nu chiar ani

Chiar dacă la prima vedere contribuabilului i s-a rezolvat problema, în realitate este nevoie de încă cel puţin jumătate de an pentru ca acesta să poată aprinde becurile în casă. Şi asta pentru că, în primă fază, va trebui să ia o hârtie de la Primărie, prin care aceasta refuză să suporte cheltuielile de extindere. Obţinerea acestei hârtii poate dura o lună. Apoi va trebui să elaboreze în locul primăriei o cerere care să cuprindă mai mult de 5 documente, printre care diferite planuri de urbanism (PUZ, PUG), autorizaţii de construcţie, număr de locuinţe, autorizaţii existente, număr de locuiţe final, număr de utilizatori, puteri necesare, etc, documente pe care trebuie să le obţină tot de la primărie. În cazul fericit în care le poate obţine, va trebui să depună o cerere la distribuitor (Electrica, Enel, E.On sau CEZ, după caz). Distribuitorul are termen de 60 de zile să elaboreze un studiu de fezabilitate şi un altul de 90 de zile pentru a trimite către ANRE cererea însoţită de studiul de fezabilitate. Ulterior informării ANRE, distribuitorul va transmite cetăţeanului care se substituie autorităţii publice în termen de 90 de zile de la depunerea cererii rezultatele studiului de fezabilitate, un deviz al lucrărilor estimate şi suma cu care va trebui să participe la proiect. Această sumă reiese din studiul de fezabilitate şi este egală cu valoarea totală a investiţiilor minus cea care reiese din studiul de fezabilitate ca investiţie eficientă a distribuitorului.

Distribuitorii umflă devizele pentru a descuraja autorităţile/persoanele fizice

Investiţia eficientă a distribuitorului este aceea pentru care valoarea actualizată netă (VAN) este mai mare ca zero, iar durata de recuperare a investiţiei (DRI) nu depăşeşte 20 de ani şi rata de rentabilitate a distribuitorului. Acesta poate fi explicaţia faptului că, la emiterea ATR (avizului tehnic de racordare), distribuitorii estimează o valoare a lucrărilor mult mai mare. Astfel, partea distribuitorului din respectiva investiţie va fi mai mică, iar cea care trebuie suportată de autorităţi/persoane fizice mult mai mare. Costul mare al proiectelor de racordarea îi descurajează pe mulţi să vină cu bani de acasă (doar o treime din ATR-urile emise sunt puse în executare), ceea ce micşorează şi “investiţiile eficiente” la care sunt obligate respectivele companii (Electrica, ENEL, E.On sau CEZ), potrivit legii.

O soluţie cu costuri “colaterale”: înfiinţarea unei firme şi închirierea clădirii

Dacă doreşte să mai evite aşteptarea unei alte jumătăţi de an (după ce în primă fază a mai aşteptat alte câteva luni până a primit răspunsurile distribuitorilor şi autorităţilor locale referitoare la ordinul celor 100 de metri), contribuabilul nostru persoană fizică mai are o soluţie: să-şi înfiinţeze o firmă şi să-şi închirieze casa acesteia. Şi astfel poate suporta tot costul extinderii de reţea, pentru că ordinul ANRE cu “suta de metri” se referă doar la persoane fizice şi nu juridice. În cazul acesta o ia de la zero, depune o cerere de emitere aviz de racordare, după 30 de zile îl primeşte, firma sa angajează o firmă specializată care să-i elaboreze proiectul, obţine autorizaţii pentru fiecare stâlp ca şi cum ar construi o casă (locale, de construcţie, de mediu, CNANDR etc). Distribuitorul îi avizează pozitiv proiectul (poate să nu o facă şi să ceară refacerea acestuia - alte luni întârziere), după care se semnează două contracte (contractul între firma contribuabilului şi distribuitor, şi între distribuitor şi firma angajată să implementeze proiectul) şi se efectuează lucrarea. Aceasta este verificată de experţii distribuitorului după care se semnează contract de furnizare şi după minim 3 luni, contribuabilul ar putea să-şi aprindă becurile în casă. Problemele lui însă de-abia acum apar, pentru că va trebui să se se descurce în hăţişurile contabile aferente costurilor suportate de firmă cu racordarea. Instalaţia este cedată distribuitorului, deci nu poate fi vorba de nici o amortizare a activelor. Este doar un tarif de racordare, de o valoare mare e adevărat (cam 10.000 de lei pe suta de metri de extindere, dar poate ajunge la zeci de mii de euro dacă implică şi un transformator), pe care ar face bine să şi-l refactureze pe persoană fizică. Pentru că, pe de o parte, orice încheiere a contractului de închiriere sau orice închidere a firmei înainte de sfârşitul termenului de deductibilitate (25 de ani) implică recalculări de taxe şi impozite achitate către ANAF. Pe de altă parte, începând de anul viitor, impozitul pe proprietăţi în cazul celor închiriate firmelor va fi suportat de persoana fizică sau juridică care plăteşte utilităţile. Iar impozitul pe clădiri aplicat firmelor este mult mai mare decât cel aplicat persoanelor fizice.

Şi pe întuneric şi cu banii luaţi!

În concluzie, dacă o casă se poate construi şi în şase luni, racordarea la reţea poate dura 3 luni (dacă reţeaua e la poartă), 3-6 luni (dacă e la sub 100 de metri de casă) sau peste 6 luni, în cazul în care reţeaua se află la peste 100 de metri de noua construcţie. În acest ultim caz, poate dura ani buni, pentru că, în primă fază, nimeni, nici distribuitorul, nici firma contractată pentru realizarea proiectului, nici ANRE, nu-ţi spune nimic, în a doua fază ţi se comunică că nu se poate, fiind invocat ordinul celor 100 de metri, în a treia, autoritatea locală şi distribuitorul trag de timp luni de zile, dacă nu cumva ani, în a patra distribuitorul umflă devizul pentru a descuraja utilizatorul, iar în a cincea vor umfla devizele firmele autorizate. Dacă optezi pentru rapiditate şi-ţi înfiinţezi o firmă, nu mai umflă facturile numai distribuitorii şi firmele autorizate, ci şi autorităţile locale care vor percepe un impozit local mult mai ridicat, locuinţa fiind închiriată firmei. Din aceste tărăgănări şi umflări de preţuri, toată lumea câştigă, mai puţin cetăţeanul!

Articol publicat inițial în publicația Profit.ro

Enel și-a majorat cu 3,4% profitul în primul semestru al anului

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:34

EnelEnel SpA, cea mai mare companie de utilități italiană, prezentă și pe piața română, a anunțat o majorare a profitului din prima jumătate a acestui an cu 3,4%, ca urmare a majorării volumelor de electricitate comercializate în America Latină, a revenirii economice din Spania și a evoluției pozitive a sectorului de energie regenerabilă.

Venitul net al companiei s-a majorat cu 1,6 miliarde de euro, depășind cu aproape 100 de milioane de euro estimările a nouă analiști chestionați de Bloomberg. Veniturile companiei s-au majorat cu 4,2% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la un nivel de 37,6 miliarde de euro.

Enel se află în prezent în plin proces de reducere a costurilor și vânzare e active pentru a-și echilibra bilanțul contabil. CEO-ul companiei, Francesco Starace, speră să obțină 5 miliarde de euro, în principal din vânzarea filialei Enel din Slovacia.

Italienii vor totodată să-și reorganizeze business-ul dinAmerica Latină, prin separarea activelor chiliene de restul activelor deținute în regiune.

Vânzările de electricitate din prima jumătate a anului au scăzut

cu 2%, până la 127,7 terawatt-oră (TWh), ca urmare a scăderii cererii din Italia. Producția de energie s-a majorat în schib cu 2,8%, până la 139,6 TWh, ca urmare a majorărilor înregistrate în peninsula iberică și America Latină.

Profit de 76 miliarde euro în 2014

În 2014, Enel a raportat venituri de aproximativ 76 miliarde euro, profituri operaționale de aproximativ 15,7 miliarde de euro si un venit net de aproximativ 3 miliarde euro. La 31 decembrie 2014, Grupul avea aproximativ 69.000 angajaţi şi operează o gamă largă de centrale hidroelectrice, termoelectrice, nucleare, geotermale, eoliene, solare și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile.

În România, Grupul Enel deservește 2,7 mil. clienți prin intermediul rețelei sale de distribuție, în timp ce Enel Green Power deține și operează centrale electrice din surse regenerabile.

În Italia, Enel este cea mai mare companie de electricitate. Acţionează în domeniul generării de electricitate prin centrale termice şi din surse regenerabile, cu o capacitate instalată de aproximativ 37 GW. Dintre aceasta, peste 3GW din centralele care folosesc surse regenerabile sunt operate prin EGP. În plus, Enel gestionează o mare parte din rețeaua italiană de distribuţie a electricităţii şi oferă pachete integrate de produse şi servicii de electricitate şi gaz pentru cei 31 mil. clienţi.

Lider pe piața iberică

În peninsula iberică, după listarea la Bursa din Madrid a încă 22% din capitalul social al filialei sale spaniole Endesa, Enel deţine în prezent 70,1% din cea mai importantă companie de energie din Spania și a doua companie de energie din Portugalia. Endesa are o capacitate instalată de aproximativ 22 GW şi o prezență puternică în sectorul distribuției și vânzării de produse de energie electrică și gaze cu aproximativ 13 mil. clienți. În plus, EGP operează 1,8 GW din centralele care folosesc surse regenerabile din această regiune.

În Europa, Enel este prezentă și în Slovacia, unde deţine 66% din Slovenské Elektrárne, cel mai mare producător de energie electrică din țară și al doilea ca mărime din Europa Centrală și de Est, cu o capacitate de generare de aproximativ 5 GW. În Rusia, Enel operează în sectorul de generare, unde filiala Enel Rusia deţine mai bine de 9 GW din capacitatea termică, precum și în sectorul retail, unde Grupul deţine 49,5% din RusEnergoSbyt, unul dintre cei mai mari furnizori independenți din țară. În Franța Enel este activă în sectorul energiei electrice și a furnizării gazelor.

America Latină, una dintre cele mai importante piețe ale Enel

Enel este un jucător important în America Latină, unde Enersis este unul dintre principalii distribuitori privați, atât în ceea ce privește capacitatea instalată, cât și ca număr de clienți. Filialele Enersis funcționează în 5 țări, cu o capacitate instalată de aproape 17 GW de la centralele termice, hidrologice și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile și care deservesc 14,6 mil. clienţi. În sectorul de producție, Enersis deţine şi operează 4,4 GW în Argentina, 1 GW în Brazilia, 6,3 GW în Chile, 3 GW în Columbia și 1,9 GW în Peru. În sectorul de distribuție, Grupul este prezent în statul Cearà și Rio de Janeiro în Brazilia și în patru dintre cele mai mari orașe din America de Sud: Bogota, Buenos Aires, Santiago de Chile și Lima. În sectorul de transport, Enersis operează o linie electrică de interconectare între Brazilia și Argentina. În plus, Chile și Brazilia, împreună cu Costa Rica, Guatemala, Panama și Mexic găzduiesc mai mult de 1,7 GW din centralele eoliene şi hidrocentralele operate de EGP America Latină.

În America de Nord EGP America de Nord deţine şi operează peste 2 GW din centralele electrice hidroelectrice, geotermice, eoliene, solare și biomasă.

În Africa Enel este prezentă în sectorul de explorare și producție gaze, dezvoltând câmpuri de gaze în Algeria și Egipt. Prin Endesa, Enel operează, de asemenea, o centrală termică în Maroc. În Africa de Sud, Enel Green Power deține și operează Upington (10 MW), prima sa centrală fotovoltaică din țară - și a început recent construcția a fermelor eoliene Gibson Bay de 111 MW și Nojoli de 88 MW, și în același timp a proiectelor fotovoltaice Aurora, Paleisheweul (ambele 82,5 MW) și Tom Burke (66 MW).

 

Consumatorii pot achita cu cardul MyEnel consumul de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 June 2015 09:40

unnamedEnel Energie și Enel Energie Muntenia au lansat cardul MyEnel, cu ajutorul căruia consumatorii pot achita consumul de energie fără a mai fi nevoie de prezentarea facturii printate.

Potrivit unui comunicat al companiei, cardul MyEnel oferă clienților rezidențiali posibilitatea de a plăti consumul de energie la orice punct de plată autorizat fără a mai fi nevoie de factura printată. Mai mult decât atât, cardul MyEnel va oferi clienților posibilitatea de a se autentifica la Kiosk-urile Enel, amplasate în cadrul centrelor Enel de relații cu clienții, pentru a-și înregistra index-ul, pentru verificarea bilanțului plăților și pentru a trimite întrebări, solicitări sau sugestii. Din păcate, Această ultimă opțiune se află încă în stadiul de dezvoltare și va fi în curând disponibilă pentru clienții Enel.

Clienții care aleg factura electronică vor primi cardul în luna următoare după activarea acestei opțiuni. În plus, clienții care au deja un cont MyEnel și folosesc factura electronică, pot face o cerere prin intermediul InfoEnel, apelând numărul gratuit 0800 07 08 09 sau în orice PunctEnel, pentru a primi cardul în luna următoare.

PayPoint, un-doi și Westaco sunt partenerii comerciali ai Enel care pot oferi informații despre bilanțul plăților pe baza scanării codului de bare de pe cardul MyEnel.

Gamesa Wind, majorare de capital în România. Profit net global de 62 mil. € în T1

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 10 May 2015 19:00

 

gamesa RomaniaGigantul spaniol Gamesa a înregistrat un profit net golbal de 62 milioane de euro în primele trei luni ale anului, de trei ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. La noi în ţară, Gamesa Wind România a operat o uşoară majorare de capital de la 361.000 de lei la 491.000 de lei, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Asociaţii Gamesa Wind România sunt Gamesa Eolica cu 99% din capitalul social şi Gamesa Energia cu 1%.

Amintim că în anii din urmă, Gamesa a semnat mai multe contracte pentru livrarea de turbine eoliene în România cu companii precum Enel, Sorgenia, CEZ şi alte mari companii.

Nu toate livrările s-au finalizat însă cu succes, ca urmare a căderii pieţei de profil. Exemplul cel mai recent este al  parcului eolian Fălciu 1 din Vaslui pentru care italienii de la Sorgenia au  semnat în anul 2013 cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de aerogeneratoare electrice, model G97 T90. Valoarea acestui contract a fost de 83,16 milioane de euro (exclus TVA).  Sorgenia a renunţat însă la proiect.

Gamesa nu este însă doar producător de turbine (printre cei mai mari pe plan mondial, alături de Vestas sau Enercon) ci şi dezvoltator, numele Gamesa figurand in mai multe firme de pe plan local. Printre încercările în acest sens din România s-au numărat un proiect din Constanţa, în localitatea Mereni, proiect despre care nu se mai ştie nimic şi un proiect în Brăila.

La finele anului 2012, APM Brăila emitea avizul de mediu pentru Gamesa Energy Romania în cazul PUZ-ului de lucrări de construcţii centrala eoliana "Pribeagu" care prevedea 20 generatoare elelectrice de 40MW, staţie de transformare, reţele electrice de racord, construire şi modernizare căi de acces în extravilanul localităţii  Ulmu.

În toamnă însă, asociaţii GER Pribeagu au decis dizolvarea şi lichidarea firmei, indică o hotărâre a companiei.

Revenind la rezultatele foarte bune externe, merită precizat că profitul global mare al companiei a fost ajutat cu 18,5 milioane de euro de tranzacţia proiectului Adwen. Dar chiar şi excluzând acest proiect, profitul net a fost de 44 milioane de euro.

 

UPDATE: Statul român contrazice CEZ și susține că cehii au fost obligați la despăgubiri de peste 5,7 mil. € în litigiul Electrica Oltenia. România ceruse însă peste 81 mil. €

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 10 April 2015 10:17

CEZ dauneSocietatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) susține, joi, într-un comunicat, că, contrar unor afirmații anterioare ale CEZ, Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a două din cele mai importante obligații ale sale din contractul de privatizare a Electrica Oltenia și a obligat compania cehă la plata de daune de 5,7 milioane euro, plus dobânzi. Pe de altă parte, însă, suma este aproape nesemnificativă față de pretențiile inițiale ale statului român în acest litigiu, care se ridicau la peste 81 milioane euro.

"Acțiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală de 3,116% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plății efective a daunelor), precum și la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari) ", se afirmă în comunicatul SAPE.

SAPE, controlată de statul român fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Compania gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate, dar și litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

Potrivit SAPE, obligațiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ sunt obligații esențiale pentru contractul de privatizare.

"Prima dintre acestea se referă la utilizarea prețului de subscriere pentru finanțarea investițiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanța modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea activității Electrica Oltenia, așa cum se angajase prin contractul de privatizare", afirmă SAPE.

Cea de-a doua încălcare, potrivit companiei de stat românești, se referă la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri inițial al Electrica Oltenia.

"Documentul care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia a fost chiar planul de afaceri inițial, plan pe care CEZ l-a propus pentru societatea privatizată pentru a-l aduce la îndeplinire in decurs de 5 ani de la privatizare, dar pe care însă nu l-a adus la îndeplinire, invocând faptul că respectarea acestuia nu ar fi fost obligatorie", se mai spune în comunicatul SAPE.

Ce spuneau cehii

Miercuri, CEZ anunța că Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț de la Paris a respins majoritatea plângerilor formulate de Electrica împotriva companiei energetice cehe CEZ în litigiul privind privatizarea Electrica Oltenia.

"Aceasta este încă o procedură de arbitraj câștigată, cea de-a treia, prin care CEZ și-a protejat interesele din portofoliul extern", se arăta într-o informare a CEZ.

Potrivit sursei citate, în cadrul arbitrajului, Electrica a solicitat plata a peste 81 de milioane de euro pentru "presupusa neîndeplinire" de către CEZ a obligațiilor derivate din contractele de privatizare semnate în 2005 - 2009, prin care CEZ a achiziționat filiala de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia.

"Pe parcursul arbitrajului, CEZ a ridicat obiecții și a demonstrat, în conformitate cu cerințele de fond și procedură, că și-a îndeplinit majoritatea obligațiilor și angajamentelor din contractul de privatizare, fapt confirmat și de curtea de arbitraj", se mai spunea în informare.

Curtea a admis doar capete de cerere minore din plângerea formulată de Electrica, care "nu sunt de natură materială", preciza CEZ.

Litigii și cu Enel și E.ON

Electrica SA mai are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris litigii în care reclamă neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare ale Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Banat și Electrica Dobrogea de către cumpărătorii Enel și E.ON.

Potrivit unui raport de control al Curții de Conturi din 2012, statul român ar fi avut de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro, bani reprezentând penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a filialelor Electrica.

Cele trei companii s-au angajat să investească sute de milioane de euro în retehnologizarea distribuitorilor de energie achiziționați, însă Curtea de Conturi susține că investițiile nu au fost efectuate din fondurile proprii ale companiilor, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. În replică, cele trei companii s-au apărat spunând că și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Curții de Conturi, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Cerere de arbitraj admisă

În septembrie anul trecut, Departamentul pentru Energie a fost informat de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

SAPE, desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis acţiune împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris în iulie 2014, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.

Acuzații grave

Același raport din 2012 al Curții de Conturi arată că statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale.

Curtea precizează în raport că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

Dividende lipsă

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi.

În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.

"De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

 

Electrica SA nu mai preia participațiile minoritare ale Fondului Proprietatea la filialele sale regionale de distribuție, cele două părți nu s-au înțeles la preț

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 03 April 2015 10:55

Electrica SAElectrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției.

"Electrica și FP au decis să înceteze negocierile privind potențiala achiziție de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de FP în următoarele filiale: Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare, întrucât nu au ajuns la un consens cu privire la prețul tranzacției", se arată într-un anunț al Electrica SA, remis Bursei de Valori București.

"Negocierile inițiate de Fond cu Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA pentru vâzarea participațiilor Fondului în Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare au eșuat. În consecință, Fondul a revocat oferta făcută Electrica de a vinde participațiile în cele patru companii", afirmă și FP, într-un anunț similar.

Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei, respectiv Electrica Distribuție Muntenia Nord – 235,6 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 206,5 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 201,6 milioane lei și Electrica Furnizare – 126,4 milioane lei.

Fondul Proprietatea controlează 21,99% din acțiunile Electrica Distribuție Muntenia Nord, câte 22% din acțiunile Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Transilvania Nord, respectiv 20% din acțiunile Electrica Furnizare.

Electrica a vrut discount, FP acuză intervenția statului

Bursa scrie, citând surse apropiate negocierilor, că FP ar fi cerut Electrica circa 175 milioane de euro pentru toate acțiunile pe care le deține la Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord și Electrica Furnizare.

"Electrica a refuzat oferta inflexibilă a fondului solicitând un discount de minim 35% pentru acest pachet, considerând că fondul este captiv în filialele sale, care nu sunt listate la Bursă", afirmă sursele citate de Bursa. În urmă cu un an, înainte de listarea Electrica SA la Bursa de Valori București, FP ar fi cerut pe aceste acțiuni o sumă totală de 140 milioane de euro, în timp ce Electrica ar fi oferit maxim 100 de milioane de euro, mizând pe nevoia de lichiditate a fondului, care avea în derulare programul de răscumpărare a acțiunilor proprii.

În urmă cu un an, a fost adoptată o nouă strategie de guvernanță corporativă a Electrica, strategie care, în opinia Fondului Proprietatea, îi oferă acționarului majoritar, statul român, prin intermediul Electrica, o poziție privilegiată şi încalcă drepturile acționarilor minoritari prin faptul că permite intervenția statului în activitatea curentă a celor patru subsidiare în care Fondul deține o participație minoritară.

Rentabilitate garantată redusă de ANRE

Cele patru filiale ale Electrica SA au încheiat anul 2014 cu un profit net cumulat de 540,45 lei, în creștere cu 50%% față de 2013, când acesta s-a ridicat la 361,06 milioane lei. (Electrica Distribuție Muntenia Nord – 140,26 milioane lei, cu 10,87% mai mult decât în 2013, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 100,11 milioane lei, +44,3%, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 95,33 milioane lei, +49,65%, Electrica Furnizare – 204,73 milioane lei, +101,78%%).

Grupul Electrica a înregistrat, anul trecut, un profit net consolidat de 401,4 milioane lei, cu 59% mai mare decât în 2013, excluzând participaţiile minoritare transferate.

La începutul acestui an, Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

În decembrie 2014, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Interesați de Republica Moldova, după "răzgândirea" Enel

În februarie 2015, directorul general al companiei, Ioan Roșca, declara că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova, arătând că piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

Electrica SA a fost interesată și de preluarea operațiunilor Enel din România, dar între timp italienii s-au răzgândit și au renunțat la planul de a-și vinde participațiile majoritare la subsidiarele locale Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie şi Enel România.

După RCS&RDS, încă un gigant din telecomunicații se implică în sectorul energetic: Telekom vrea să facă producție, distribuție, trading și transport de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 31 March 2015 10:36

cabluri stalpi RCSAcționarii operatorului de telecomunicații Telekom Romania Communications SA au hotărât, într-o AGA desfășurată în 19 noiembrie anul trecut, să completeze obiectul de activitate al companiei cu activități secundare din domeniul energetic.

Potrivit hotărârii AGA Telekom, obiectul de activitate al societății a fost completat cu activitățile secundare de producție, transport, distribuție și comercializare a energiei electrice.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 45,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului “Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.

În Germania, Deutsche Telekom are un business consolidat în energie, activând în principal pe segmentul sistemelor de contorizare, control și monitorizare inteligentă a consumului de energie electrică, smart grids și smart metering.

Potrivit unui ordin al ANRE intrat în vigoare în decembrie anul trecut, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta se vor implementa proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente se vor derula în zonele urbane și rurale cu rețele electrice în stare bună sau recent retehnologizate.

Primul operator major de telecomunicații care s-a implicat în sectorul energetic a fost grupul RCS&RDS, care s-a înscris în decembrie anul trecut ca trader la bursa de energie OPCOM. Tot atunci, compania a început să cumpere curent electric pe OPCOM de la propriile subsidiare dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice. Acestea sunt cinci la număr, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL, Energiafoto SRL, Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, au fost achiziționate de cabliști în ultimii doi ani și dețin parcuri solare în județele Bihor și Brăila.

Anul trecut, economica.net scria că grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Potrivit ebihoreanul.ro, RCS&RDS a început să furnizeze energie electrică agenților economici de pe platforma industrială a Oradei și are în plan să atace și piața consumatorilor casnici, urmărind transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

Veniturile din străinătate ale Enel au scăzut cu peste 16% în 2014, din cauza reducerii încasărilor în România și Slovacia, ca urmare a reducerii prețurilor

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 19 March 2015 12:24

Enel arbitrajVeniturile înregistrate de Enel în afara Italiei au scăzut cu 16,2% anul trecut, la 5,278 miliarde euro, printre principalele cauze ale reducerii numărându-se încasările mai mici din România și Slovacia, din cauza scăderii prețurilor medii de vânzare a energiei electrice către consumatori. Italienii reconfirmă decizia de suspendare a procesului de vânzare a activelor de distribuție și furnizare din România.

"Veniturile (obținute în afara Italiei – n.r.) în 2014 s-au ridicat la 5.278 milioane de euro, o scădere de 1.018 milioane de euro (-16,2%), comparativ cu 2013. Declinul reflectă veniturile mai mici în Slovacia și România, din cauza scăderii prețurilor medii de vânzare, și în Franța, ca urmare a reducerii în capacitatea disponibilă. Un alt factor a fost declinul veniturilor din Rusia, cauzate de deprecierea rublei față de euro", se arată într-un comunicat al Enel.

Potrivit sursei citate, la 25 februarie 2015, Consiliul de administrație al Enel a examinat actualizările planului de vânzări a investițiilor de capital ale grupului în Europa de Est, anunțat pieței la 10 iulie 2014. În conformitate cu orientările strategice prevăzute în noul plan de afaceri, Enel a decis să suspende procesul de vânzare a activelor de distribuție și furnizare din România și să continue vânzarea activelor de generare deținute în Slovacia.

Profitul net al grupului Enel s-a prăbușit cu 84% anul trecut, de la 3,235 miliarde euro la doar 517 milioane euro, din cauza scăderii profitului operațional, a pierderilor din deprecieri de active, mai ales în Italia și Slovacia, și a creșterii cheltuielilor financiare nete.

Enel a precizat că a decis să diminueze valoarea activelor sale cu 6,427 miliarde de euro, dintre care 2,8 miliarde de euro pentru divizia din Slovacia, Slovenske Elektrarne, şi cu 2,108 miliarde de euro pentru centralele sale convenţionale din Italia.

Enel, una din cele mai îndatorate companii europene de utilităţi, a scos la vânzare anul trecut participaţiile sale la companiile din Slovacia şi România în cadrul unui plan destinat reducerii datoriilor pentru a putea susţine investiţiile şi dividendele. Recent, însă, Enel a decis să oprească procesul de vânzare a activelor sale de distribuţie din România, dar a hotărât să continue cu vânzarea activelor Enel din Slovacia.

Probleme în est

Recent, guvernul de la Bratislava a anunțat că statul slovac le va lua italienilor de la Enel concesiunea hidrocentralei de stat Gabcikovo și le va cere, în plus, despăgubiri de până la 320 milioane euro, după ce tribunalul din Bratislava a decis că contractul prin care subsidiarei slovace a Enel, Slovenske Elektrarne, i s-a concesionat operarea hidrocentralei este invalid.

În decembrie anul trecut, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Cu o lună înainte, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, după ce s-a aruncat de pe clădirea instituţiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

Tot anul trecut, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud, iar Tribunalul a acceptat să preia cazul în septembrie 2014.

Procese pe rol

În august 2014, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Acuzații de corupție

Procurorii anticorupţie i-au reţinut, în 5 iunie 2014, pe vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi pe Gheorghe Ciubotaru, asociat la SC ElectroAlfa International SRL, acuzaţi de luare de mită, alături de directorul ENEL Florin Gugu, pentru dare de mită, informa DNA.

În ordonanţa de reţinere se arăta că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, suspectul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ElectroAlfa International SRL, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume: micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

DNA: "Este revoltător"

Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate.

DNA considera revoltător că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese se reflectă în facturile suportate de consumatori, potrivit referatului cu propunerea de arestare a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a unui director Enel - respinsă de instanţă.

"Este revoltătoare situaţia că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese personale sau de grup, iar nu pe criterii economice obiective, se reflectă în ultimă instanţă, în facturile suportate de consumatorii de produse şi servicii", se menţionează în referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut Tribunalului Bucureşti, în 6 iunie, arestarea preventivă a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a directorului Enel Florin Gugu.

Guvernul slovac cere despăgubiri de până la 320 milioane euro de la Enel, susținând că italienii au încălcat contractul de concesionare a unei hidrocentrale

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Wednesday, 11 March 2015 14:17

Enel arbitrajStatul slovac le va lua italienilor de la Enel concesiunea hidrocentralei de stat Gabcikovo și le va cere, în plus, despăgubiri de până la 320 milioane euro, după ce tribunalul din Bratislava a decis că contractul prin care subsidiarei slovace a Enel, Slovenske Elektrarne, i s-a concesionat operarea hidrocentralei este invalid, a declarat premierul Slovac, Robert Fico.

Guvernul slovac mai intenționează să recupereze de la Enel sumele pe care italienii le-au încasat de pe urma operării hidrocentralei în cei 8 ani în care au deținut concesiunea acesteia, sume estimate de premierul Fico la 35-40 milioane euro pe an.

Slovacia a declanșat pe 4 decembrie 2014 o acțiune în justiție împotriva Enel, susținând că subsidiara slovacă a italienilor, Slovenske Elektrarne, a comis încălcări grave ale contractului de concesiune. Fico susține că Enel a blocat accesul autorităților de la Bratislava la informații esențiale pentru estimarea profitului hidrocentralei Gabcikovo și pentru distribuirea echitabilă a acestuia între Enel și statul slovac. Disputele între autoritățile de la Bratislava și Enel pe această temă datează din 2007.

Mai mult, Robert Fico a declarat că Enel nu a prezentat nici un plan de investiții în dezvoltarea hidrocentralei, aflată pe Dunăre, nu a efectuat lucrările de mentenanță ale hidrocentralei la care se angajase prin contract și nu și-a îndeplinit obligația legală de a plăti 5 milioane de euro pe an entității de stat care controlează direct hidrocentrala, Vodohospodarska Vystavba. Premierul anunțase la finalul anului trecut că Vodohospodarska Vystavba va prelua operarea hidrocentralei, astfel încât statul să beneficieze de întreg profitul generat de aceasta.

În replică, reprezentanții Enel au declarat că vor face recurs după ce vor primi oficial decizia tribunalului din Bratislava și motivarea acesteia. "Rămânem convinși de validitatea contractului de concesiune, care a fost de altfel confirmată de o decizie a unei instanțe inferioare slovace din 19 noiembrie 2013", a declarat un purtător de cuvânt al Enel.

Hidrocentrala Gabcikovo a fost separată de compania energetică slovacă Slovenske Elektrarne exact înainte de vânzarea acesteia către Enel, în 2006. Ulterior, Slovenske Elektrarne, devenită subsidiară a Enel, a concesionat operarea hidrocentralei pe o perioadă de 30 de ani.

Conflictul dintre statul slovac și Enel survine într-o perioadă în care italienii încearcă să-și vândă participația de 66% pe care o dețin la Slovenske Elektrarne, ca parte a unui plan mai larg de renunțare la o serie de active din Europa și în baza căruia intenționau, până nu demult, să-și vândă inclusiv operațiunile din România. Inclusiv statul slovac și-a exprimat interesul de a reprelua participația majoritară la companie. Alți investitori interesați sunt companiile ungare MVM și MOL, CEZ și EPH din Cehia, precum și finlandezii de la Fortum.

Enel a anunțat că va finaliza evaluarea ofertelor de cumpărare primite până la finalul lunii aprilie și că litigiul cu statul slovac pe tema hidrocentralei Gabcikovo nu va afecta procesul de vânzare a Slovenske Elektrarne.

Patriotism cu marjă mare de profit: Electrica SA vrea să achiziționeze distribuitori de energie din Republica Moldova, dar basarabenii i-ar putea prefera pe ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 February 2015 13:43

RED nord-vestElectrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca.

"Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european", a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

"ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (...) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri", a continuat el.

Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Electrica SA și filialele sale regionale dau în judecată ANRE pentru că le-a redus profitul garantat și tarifele de distribuție

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 21 January 2015 20:22

Electrica SAElectrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

Acțiunile au fost introduse de către Electrica SA și de către cele trei filiale regionale de distribuție ale sale la Curtea de Apel București, se arată într-o informare a Electrica SA.

Simultan cu depunerea cererilor de chemare în judecată, Electrica SA și filialele sale au făcut și plângeri prealabile împotriva ordinelor ANRE menționate mai sus, compania precizând că plângerea împotriva ordinului de reducere a ratei reglementate a rentabilității a fost respinsă de ANRE.

Luna trecută, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru activitatea de distribuire a energiei electrice. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active a fiecărui distribuitor.

Tot în decembrie, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorii de energie electrică Electrica Muntenia Nord și Electrica Transilvania Sud, pe toate nivelurile de tensiune, și le-a majorat, în schimb, pe cele practicate de Electrica Transilvania Nord.

Fondul Proprietatea și alți investitori au protestat

La finalul lunii noiembrie 2014, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

RCS&RDS cumpără curent electric pe bursa OPCOM de la propriile sale parcuri solare, cu 100 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 30 December 2014 16:00

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, a cumpărat, luni și marți, de pe bursă, o cantitate totală de peste 42.000 MWh de energie electrică, la prețul de 100 lei/MWh, de la trei firme dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de RCS&RDS.

În total, potrivit OPCOM, RCS&RDS a cumpărat 42.101,4 MWh de energie în vârf, cu livrare anul viitor, printr-un număr de 18 tranzacții, valoarea totală a acestora fiind de 4,21 milioane lei. Prețul de 100 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România.

Cantitatea a fost cumpărată de la trei companii dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de către grupul RCS&RDS, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL și Energiafoto SRL. Cele trei firme din grupul RCS&RDS dețin parcuri fotovoltaice în județele Bihor și Brăila și au fost preluate de cabliști în ultimii doi ani.

În perioada menționată, RCS&RDS a mai achiziționat dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, care au proiecte solare în orașul Însurăței din județul Brăila.

Pe 10 decembrie, RCS&RDS nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) de la OPCOM, prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Fotovoltaicii își permit să vândă foarte ieftin

Pe 10 decembrie, companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică. Electromagnetica SA a mai cumpărat energie electrică cu doar 40 lei/MWh și luni, de la Arothreepower SRL, care deține un parc fotovoltaic în județul Timiș.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Interesați de preluarea Enel Banat

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

ANRE a majorat tarifele de distribuție ale Electrica Transilvania Nord și le-a redus pe cele ale Electrica Transilvania Sud

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 22 December 2014 19:44

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Distribuție Transilvania Nord cu procente cuprinse între 0,61% și 2,18% și a redus, în schimb, tarifele de distribuție ale Electrica Distribuție Transilvania Sud cu procente cuprinse între 0,21% și 1,53%.

Potrivit ordinelor ANRE publicate duminică în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 0,18% de la 1 ianuarie 2015, la 112,15 lei/MWh.

Tariful de distribuție la medie tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 1,52%, la 47,34 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune - cu 2,18%, la 21,10 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Nord distribuie energie electrică unui număr de 1.174.011 clienţi din judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa Năsăud.

De asemenea, ANRE a decis reducerea tarifelor de distribuție practicate de Electrica Distribuție Transilvania Sud. Tariful de distribuție la joasă tensiune va scădea cu 1,53% de la 1 ianuarie 2015, la 122,39 lei/MWh, cel la medie tensiune cu 0,29%, la 46,85 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune – cu 0,21%, la 23,41 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Sud distribuie energie electrică în județele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Săptămâna trecută, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

De asemenea, recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

ANRE reduce toate tarifele de distribuție la Electrica Muntenia Nord. La CEZ, scade tariful la joasă tensiune și cresc cele la medie și înaltă tensiune

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 18 December 2014 15:21

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

Potrivit ordinelor ANRE, publicate joi în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Muntenia Nord se va reduce cu 3,01% de la 1 ianuarie 2015, la 138,61 lei/MWh.

Vor fi reduse, de asemenea, tarifele de distribuție practicate de Electrica Muntenia Nord la medie și înaltă tensiune, cu 3,14%, la 42,84 lei/MWh, respectiv cu 2,27%, la 18,4 lei/MWh.

Electrica Muntenia Nord furnizează energie electrică în județele Brăila, Buzău, Focșani, Galați, Ploiești și Târgoviște.

ANRE a mai decis reducerea de la 1 ianuarie 2015 tarifului de distribuție la joasă tensiune practicat de distribuitorul CEZ Distribuție, cu 2,08%, la 137,30 lei/MWh.

În schimb, tarifele de distribuție la medie și înaltă de tensiune au fost majorate de ANRE de la 1 ianuarie, cu 4,47%, la 48,42 lei/MWh, respectiv cu 4,57%, la 25,39 lei/MWh.

CEZ Distribuție furnizează energie electrică în județele Dolj, Argeş, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Teleorman.

S-a redus rata de rentabilitate garantată de stat monopolurilor de distribuție

Recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

ANRE reduce profitul garantat de stat la monopolurile din distribuția de electricitate cu mai puțin decât intenționa, după protestul Fondului Proprietatea

Category: Preturi Utilitati
Creat în Sunday, 14 December 2014 19:00

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat vineri în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Franklin Templeton mai arăta că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchidea Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Nimeni n-a vrut să vândă curent electric celor de la RCS&RDS la 145 lei/MWh, licitațiile cabliștilor de pe OPCOM au fost anulate

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 December 2014 12:39

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate vineri pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Pe de altă parte, tot vineri, pe platforma PPCB de la OPCOM s-a încheiat o tranzacție la un preț inferior celui maxim acceptat de RCS&RDS, respectiv la prețul de 141,95 lei/MWh. Mai mult, tranzacția a vizat livrare de energie în vârf, adică în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, mai scumpă decât cea în bandă.

Pe de altă parte, compania care a vândut energie în vârf la 141,95 lei/MWh, Lucas Est, este producător de energie fotovoltaică, iar aceștia, precum toți jucătorii din energia regenerabilă, își pot permite să vândă extrem de ieftin energia produsă, costurile de producție fiindu-le subvenționate în proporție mare prin sistemul certificatelor verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii finali de curent electric. Cumpărătorul a fost firma Elsaco Energy.

RCS&RDS intenționa să achiziționeze în total, la cele trei licitații, 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

Cele mai multe tranzacții de vânzare de vineri au fost încheiate de Nuclearelectrica, la prețuri de 170-174 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

RCS&RDS a intrat pe bursa de energie OPCOM și vrea să cumpere peste 64.000 MWh la prețul maxim de 145 lei/MWh

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 December 2014 16:07

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM și organizează vinerea viitoare, pe 12 decembrie, trei licitații pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) prin care vrea să achiziționeze 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

La prima licitație, RCS&RDS așteaptă oferte de vânzare pentru 61.488 MWh de energie în bandă, la puterea de 7 MWh/h, pentru 8.748 de ore, în perioada de livrare 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

La a doua, grupul vrea să cumpere 2.016 MWh de energie în bandă, la puterea de 3 MWh/h, pentru 672 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii februarie 2015, iar la cea de-a treia – 744 MWh de energie în bandă, la puterea de 1 MWh/h, pentru 744 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii ianuarie 2015.

La toate cele trei licitații, prețul maxim este de 145 lei/MWh. Prețul este fără TVA și include tariful de transport pentru introducerea energiei în rețea.

În prezent, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este de 159 lei/MWh. Ultima tranzacție de pe platforma PCCB de la OPCOM a fost încheiată vineri, la prețul de 155 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Mediafax: Directorul general al Enel România s-a sinucis. Ce probleme avea compania pe plan local

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 27 November 2014 13:48

MatteoDirectorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea instituţiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

O ambulanţă care trecea prin zonă şi mergea la un alt caz a fost solicitată să oprească, însă echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru a-l salva pe Cassani, scrie Mediafax.

Potrivit reprezentanţilor ambulanţei, Matteo Cassani a decedat la impactul cu solul. Matteo Cassani avea 42 de ani şi era directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia.

Poliţişti de la Serviciul Omoruri şi criminalişti fac cercetare la faţa locului şi vor audia mai multe persoane în cadrul anchetei. Zona din faţa clădirii Enel a fost izolată, pentru ca anchetatorii să poată ridica probe.

Trupul neînsufleţit al lui Matteo Cassani va fi dus la Institutul Naţional de Medicină Legală pentru efectuarea necropsiei.

Vânzarea activelor, cerere de despăgubiri de 521 milioane euro

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud, iar Tribunalul a acceptat să preia cazul în septembrie.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Dividende neîncasate. Curtea de Conturi: indicii de caz penal

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Acuzații de corupție

Procurorii anticorupţie i-au reţinut, în 5 iunie, pe vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi pe Gheorghe Ciubotaru, asociat la SC ElectroAlfa International SRL, acuzaţi de luare de mită, alături de directorul ENEL Florin Gugu, pentru dare de mită, informa DNA.

În ordonanţa de reţinere se arăta că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, suspectul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ElectroAlfa International SRL, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume: micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

DNA: "Este revoltător"

Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate.

DNA considera revoltător că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese se reflectă în facturile suportate de consumatori, potrivit referatului cu propunerea de arestare a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a unui director Enel - respinsă de instanţă.

"Este revoltătoare situaţia că stabilirea tarifelor la energie electrică în funcţie de înţelegeri şi interese personale sau de grup, iar nu pe criterii economice obiective, se reflectă în ultimă instanţă, în facturile suportate de consumatorii de produse şi servicii", se menţionează în referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut Tribunalului Bucureşti, în 6 iunie, arestarea preventivă a vicepreşedintelui ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi a directorului Enel Florin Gugu.

Fondul Proprietatea acuză reducerea ratei de profit garantate de stat la monopolurile din distribuția de electricitate

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 27 November 2014 10:29

Electrica SAFondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuză o modificare legislativă propusă recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind reducerea ratei reglementate a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice cu peste 1 punct procentual, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arată într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se arată în comunicat, în care se mai spune că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității (în prezent de 8,52%) cu baza de active ale fiecărui distribuitor

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai afirmă în comunicat.

Franklin Templeton mai arată că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchide Franklin Templeton.

Electrica vrea tarife mai mari pentru investiții mai mari

Pe de altă parte, în septembrie, Electrica SA a comunicat ANRE faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la BVB pentru a face, în perioada 2015-2018, investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Gamesa renunţă la un proiect eolian din România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 20 November 2014 06:04

gamesa RomaniaGigantul spaniol Gamesa a semnat în anii din urmă mai multe contracte pentru livrarea de turbine eoliene în România cu companii precum Enel, Sorgenia, CEZ şi alte mari companii.

Nu toate livrările s-au finalizat însă cu succes, ca urmare a căderii pieţei de profil. Exemplul cel mai recent este al  parcului eolian Fălciu 1 din Vaslui pentru care italienii de la Sorgenia au  semnat în anul 2013 cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de aerogeneratoare electrice, model G97 T90. Valoarea acestui contract a fost de 83,16 milioane de euro (exclus TVA).  Sorgenia a renunţat însă la proiect.

Gamesa nu este însă doar producător de turbine (printre cei mai mari pe plan mondial, alături de Vestas sau Enercon) ci şi dezvoltator, numele Gamesa figurand in mai multe firme de pe plan local. Printre încercările în acest sens din România s-au numărat un proiect din Constanţa, în localitatea Mereni, proiect despre care nu se mai ştie nimic şi un proiect în Brăila.

La finele anului 2012, APM Brăila emitea avizul de mediu pentru Gamesa Energy Romania în cazul PUZ-ului de lucrări de construcţii centrala eoliana "Pribeagu" care prevedea 20 generatoare elelectrice de 40MW, staţie de transformare, reţele electrice de racord, construire şi modernizare căi de acces în extravilanul localităţii  Ulmu.

Săptămânile trecute însă, asociaţii GER Pribeagu au decis dizolvarea şi lichidarea firmei, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Asociaţii GER Pribeagu sunt companiile spaniole Gamesa Energia SA şi Gamesa Inversiones Energeticas Renovables.

 

SE Muntenia vrea în insolvenţă şi închiriază din sediul din centrul Capitalei

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 06 November 2014 16:29

Enel sediu MihalacheConsiliul de administraţie al Servicii Energetice Muntenia, companie al cărei acţionar unic este Electrica SA, a aprobat introducerea cererii de insolvenţă prin reorganizarea activităţii. Compania vrea să închirieze etajul 2 şi o parte din etajul 3 din corpul B al sediului de pe bulevardul Mihalache pe care-l deţine în proprietate, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

În plus,  Enel Distribuţie Muntenia a cerut filialei Electrica de mai sus să ocupe cu chirie pe trei ani circa 250 mp la etajul 1 din corpul C şi alţi circa 250 mp de la etalui 3 din acelaşi corp de clădire, cu posibilitate de prelungire, la chiria de pe piaţă.

Servicii Energetice Muntenia e ultima dintre filialele Electrica SA care îşi cere insolvenţa. Servicii Energetice Oltenia a cerut insolvenţa încă din 21 februarie când susţinea că e în incapacitate de a plăti debitul exigibil de 33,67 milioane de lei.

Atât lichidarea societăţilor de servicii energetice din Moldova, Banat şi Dobrogea ale Electrica, cât şi insolvenţa Servicii Energetice Oltenia (care nu este exclus să intre de asemenea în lichidare, având active atractive la preţul actual al pieţei) s-au încadrat, cel puţin theoretic, în aşa numitul proces de curăţenie al Electrica înainte de listarea la Bursă din vară.

Statul înfiinţează astfel o nouă societate care preia participaţiile minoritare ale Electrica SA în filialele de distribuţie privatizate. În 2010, Electrica Serv a fost reorganizată, păstrând trei sucursale teritoriale (SISE Electrica Transilvania Nord, SISE Electrica Transilvania Sud, SISE Electrica Muntenia Nord). După reorganizare, au rezultat cinci noi firme de servicii energetice în zonele Banat, Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Muntenia, toate filiale ale Electrica SA. Rezultatul a fost doar creşterea pierderilor.

Aşa s-a ajuns la concluzia ca societăţile de servicii energetice din Moldova, Banat şi Dobrogea să fie  lichidate, cea de la Oltenia să intre în insolvenţă, iar Muntenia să treacă printr-un proces de privatizare accelerată. Până una-alta, această accelerare se pare că se va face prin insolvenţă.

Plus 18 mil. € pentru un parc eolian din Vaslui

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 28 October 2014 12:41

 eoliene ConstantaRG Renovatio Group şi portughezii de la EDP, ca asociaţi ai Sibioara Wind Farm, au hotărât majorarea capitalului social al firmei cu 18,2 milioane de euro, indică o hotărâre a Sibioara Wind Farm, consultată de Energy Report.

Renovatio contribuie cu 2,73 milioane de euro iar EDP Renewables Europe cu aportul în numerar de 15,47 milioane de euro.

Parcul eolian de la Albeşti, Vaslui, are 14 turbine eoliene cu o putere instalată de 28 MW şi are deja licenţă pentru producerea energiei electrice. În aprilie, curentul produs de operatorul Sibioara Wind Farm a fost scos deja la tranzacţionare pe OPCOM.

Cât despre portughezii de la EDP Renewables, aceştia au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut. EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

 

Șeful Enel confirmă Energy Report: activele din România ale italienilor ar putea fi cumpărate de chinezi

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 03 October 2014 13:05

Enel arbitrajCompaniile chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă, pentru a-şi reduce datoria, potrivit CEO-ului Enel, Francesco Starace.

"Există companii din China interesate să cumpere atât în România, cât şi în Slovacia", a declarat Starace.

CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

Energy Report scria, la sfârșitul lunii iulie, că, în acea perioadă, departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi de la State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și privind schimbul de experientă în implementarea generării de energie regenerabilă.

În septembrie, Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arăta într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintea că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", preciza societatea.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat recent la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Tribunalul Internațional de la Paris a admis solicitarea de arbitraj prin care statul român cere de la Enel peste 521 milioane euro

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 24 September 2014 16:33

Enel arbitrajDepartamentul pentru Energie a fost informat de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel, a anunțat Departamentul.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

SAPE, desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis acţiune împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris în iulie, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.

Statul își cere dividendele

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România dar și faptul că din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi. În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor. "De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Nuclearelectrica ar putea prelua o parte din operațiunile Enel din România

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 19 September 2014 11:16

Electrica SANuclearelectrica (SNN) ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arată într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintește că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", precizează societatea.

Profit reevaluat în creștere cu 255%

De altfel, marți, SNN a anunțat că și-a revizuit dramatic în creștere profitul net estimat pe anul acesta, cu nu mai puțin de 255%, la aproape 99 milioane lei.

Veniturile estimate au fost revizuite în plus cu 89,73 milioane lei, în principal pe seama majorării estimării veniturilor din vânzarea energiei electrice, pe baza rezultatelor obținute în primele 7 luni, precum și a contractelor încheiate până la finele lunii august, dar și a unor câștiguri din diferențe de curs valutar mai mari decât cele previzionate în bugetul inițial.

Pe partea de cheltuieli, revizuirea s-a datorat reducerii impozitului pe construcțiile speciale, prin recalculare, în urma reevaluării acestora în luna martie 2014 și a reflectării rezultatelor reevaluării prin metoda netă la 31.12.2013, precum și creșterii valorii amortizării, ca urmare a procesului de reevaluare a activelor.

Pe de altă parte, acționarii societății au decis că Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane euro la capitalul societății mixte care va construi reactoarele 3 și 4 de la centrala atomică de la Cernavodă. Compania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați

Se bagă peste chinezi?

În iulie, surse din piață au declarat, pentru Energy Report, că departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China,echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat miercuri la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Nicolescu spune că statul nu cedează străinilor Electrica Dobrogea

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Electrica SA a comunicat, recent, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Electrica SA vorbea de achiziții în prospectul de listare

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Mai recent, italienii au declarat că vor să finalizeze vânzarea activelor din România până la finalul acestui an.

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Vom plăti direct din buzunar "naționalizarea" Enel? Electrica SA cere ca investițiile suplimentare să îi fie incluse anticipat în tarife

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 September 2014 14:17

Electrica SAElectrica SA a comunicat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Interes exprimat oficial

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

Italienii vor să plece din România

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Reparațiile – incluse ca atare în tarife, pentru evitarea dublei taxări

Proiectul de modificare a Metodologiei mai prevede că operatorii de distribuție vor avea dreptul să încadreze în categoria investițiilor costurile aferente înlocuirii unor părți componente ale mijloacelor fixe, care au ca rezultat îmbunătățirea parametrilor tehnici sau unt indispensabile la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării mijloacelor fixe respective la parametrii normali.

Acestea se vor include în programul de investiții anual, în limita a maximum 10 % din valoarea totală a acestuia. De asemenea, valoarea acestor investiții va reduce valoarea costurilor de operare și mentenanță controlabile recunoscute în venitul reglementat pentru anul respectiv.

Pentru reparații se va aplica o rată reglementată a rentabilității redusă cu 3 puncte procentuale față de rata reglementată generală a rentabilității, de 8,52%.

"Modificarea urmărește stimularea realizării de investiții noi și evitarea dublei recunoașteri a costurilor cu reparațiile recunoscute ca investiții", precizează ANRE.

Statul vrea dividendele care i se cuvin de la distribuitorii Enel din România și preluarea unor operațiuni locale ale italienilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 28 August 2014 14:54

Electrica SAMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

“Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România dar și faptul că din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Mai multe companii străine interesate, inclusiv chinezii

Marți, directorul executiv al grupului Enel, Francesco Starace, a declarat că Enel va vinde activităţile din România şi Slovacia până la sfârşitul anului, confirmând astfel că discuţiile cu potenţialii cumpărători se află într-un stadiu avansat. „Procesul (vânzării activelor – n. red.) avansează într-o manieră foarte ordonată. Ne aflăm în perioada în care îşi fac apariţia posibilii cumpărători, iar băncile îşi structurează ofertele. Cred că putem avea concluziile până la sfârşitul anului“, a spus Starace într-o conferinţă de presă în Italia, potrivit agenţiei Thomson Reuters.

Potrivit unor surse din piață, sucursalele Enel din România au fost vizitate în iulie de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale subsidiarelor gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă. De activele ENEL din România, ar mai fi fost interesate, potrivit presei, Electrica, RWE AG, Electricite de France, dar și mai multe fonduri de investiții.

Neglijență penală, spune Curtea de Conturi

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi. În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor. "De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

Arbitraj la Paris

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a anunțat, în iulie, că va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

"Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern. Cu această ocazie, membrii Executivului au fost informaţi că Statul Român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put»), potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie de la acea dată.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, precizează Departamentul pentru Energie.

Decizia a fost luată în contextul în care discuţiile amiabile purtate de partea română cu Enel nu au condus la o înţelegere între părţi. "Am informat Guvernul că am luat decizia de a nu mai prelungi memorandumul de înţelegere semnat cu Enel în data de 7 iulie 2013 şi care va expira pe 31 iulie 2014. Drept urmare, SAPE urmează să deschidă procedura de arbitraj contra Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris", a declarat Nicolescu în comunicat.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Prin contractul de privatizare, Electrica poate obliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi.

SAPE a fost creată prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

SAPE a preluat şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Portughezii de la EDPR România renunţă la două parcuri eoliene operaţionale şi se divizează

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 28 August 2014 14:49

eoliene divizareParcurile eoliene de la Vutcani (24 MW, Vaslui) şi Sarichioi (35 MW, Tulcea), care au fost  finanţate cu 50 de milioane de euro în urmă cu doi ani de BERD, ies din portofoliul EDP Renewables, care trece printr-un proces de divizare, indică documente consultate de Energy Report.

Portughezii au fost şi anul trecut dar şi în anul 2012 printre “premianţii” certificatelor verzi din România. Anul trecut au fost clasaţi imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (din care doar Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate).

Amintim că eolienele de la Cernavodă Power, controlată de portughezi, a scos din turbinele eoliene un profit de 10 milioane de lei anul trecut, după ce in 2012 a fost pe pierdere, ca urmare a cheltuielilor mari cu investiţiile.

Revenind la cele două parcuri eoliene din Moldova şi Tulcea, acestea vor rămâne la firma VS Wind Farm SA, care înainte de divizarea EDPRR era controlată de aceştia din urmă în proporţie de 85%. Celălalt acţionar este Renovatio Gropu Limited, înregistrată în Cipru, cu 15% din acţiuni.

Odată cu preluarea celor două parcuri eoliene de către VS Wind Farm, aceasta din urmă preia şi obligaţiile către BERD semnate prin contract în 11 decembrie 2012. Aici intră şi preluarea garanţiilor de bună execuţie dar şi poliţele de asigurare ale centralelor eoliene.

Pentru toate aceste proceduri, portughezii au apelat la avocaţii de la Reff & Asociaţii SCA.

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor amintim aici Cujmir Solar, Vânju Mare Solar, Studina Solar şi Potelu Solar.

Chinezii se află în vizită de lucru la ENEL

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 28 July 2014 13:25

Enel arbitrajVânzarea de către ENEL a părții de distribuție și vânzare de energie din România către cea mai mare companie de utilități din China, pare a intra pe ultima sută de metri.

În aceste zile, departamentele ENEL au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China,echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă.

De activele ENEL din România, ar mai fi fost interesate, potrivit presei, Electrica, RWE AG, Elecricite de France, dar și mai multe fonduri de investiții.

Veni, vidi, vici 

Enel a anunțat, recent, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%. Diviziile Enel din România vând aproape 9 TWh de energie anual către aaproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%, iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă).

Companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Statul român mai vrea 521 de milioane de euro de la ENEL

Vânzarea activelor din România ar putea fi îngreunată de faptul că statul român, prin Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

"Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern, prin care membrii Executivului au fost informaţi că Statul Român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put»), potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, precizează Departamentul pentru Energie.

Statul deschide acțiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris și le cere italienilor 521,5 milioane euro

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 23 July 2014 15:31

 Enel arbitrajSocietatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

"Miercuri, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern. Cu această ocazie, membrii Executivului au fost informaţi că Statul Român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put»), potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, precizează Departamentul pentru Energie.

Decizia a fost luată în contextul în care discuţiile amiabile purtate de partea română cu Enel nu au condus la o înţelegere între părţi.

"Am informat Guvernul că am luat decizia de a nu mai prelungi memorandumul de înţelegere semnat cu Enel în data de 7 iulie 2013 şi care va expira pe 31 iulie 2014. Drept urmare, SAPE urmează să deschidă procedura de arbitraj contra Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris", a declarat Nicolescu în comunicat.

Grupul Enel a anunţat recent că vrea să vândă operaţiunile de distribuţie şi furnizare a energiei din România.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Prin contractul de privatizare, Electrica poate obliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi.

SAPE a fost creată prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

SAPE a preluat şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Vor să plece din România

Enel a anunțat, recent, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

 Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%. Diviziile Enel din România vând aproape 9 TWh de energie anual către aaproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%, iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă).

Companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Facturi umflate și acuzații de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, sunt cercetați de DNA, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Un nou acoperiş solar se leagă la liniile de curent

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 13 June 2014 14:00

 Panouri solare AVI COMPACTCu 360 de panouri fotoelectrice pe acoperiş (vezi foto)  şi o energie electrică estimată de 97,77 MWh/an, AVI Compact, una dintre cele mai mari companii care furnizează soluţii integrate de climatizare şi instalaţii pentru multe bănci şi clădiri de birouri, aşteaptă după Enel ca să-i lege centrala la reţea în săptămânile care vin, conform informaţiilor comunicate pentru Energy Report de AVI Compact.

Centrala are 88 Kw iar investiţia pentru cei 1.000 de metri pătraţi de panouri a fost de circa 130.000 de euro.

Astfel, depozitul firmei, situat aproape de ieşirea din Bucureşti pe Autostrada Soarelui, va lua curent de la soare. „Energia verde a acestor panouri va fi utilizată pentru companie, iar ce va rămâne vom livra în reţea”, a declarat Florin Rădulescu, proprietarul companiei.

Ca să fim mai precişi, toată energia în astfel de cazuri este livrată în reţea de către producătorii care sunt apoi şi consumatori, ca urmare a faptului că nu au capacitate adecvată de conservare a acesteia pentru consumul viitor.  După aceea, când vine vorba de consum, se ţine cont de faptul că respectiva companie a produs o anumită cantitate de energie electrică.

În cazul de faţă vorbim şi de certificate verzi. “Ne aşteptăm să luăm anual circa 16.000 de euro din certificate verzi”, ne-a declarat Marian Pandele, director executiv la AVI Compact. Chiar dacă aceasta e o sumă extrem de mică raportat la afacerile de milioane de euro ale companiei, e important ca depozitul are suficient curent pentru propriul consum.

Cât despre afacerile companiei, în prima jumătate a anului 2014, cifra de afaceri a crescut cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Asta după ce în întreg anul 2013, rulajul a fost de 4,3 milioane de euro.  “ Pentru anul în curs ne aşteptăm de asemenea la o creştere a afacerilor de 10 % sau poate chiar 15%”, a adăugat Rădulescu.

 

Furnizorul de stat Electrica recunoaște că a încărcat facturile consumatorilor cu 50 milioane lei și se așteaptă la despăgubirea acestora

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 12 June 2014 21:13

Electrica suprataxare certificate verziCompania de stat Electrica a încasat suplimentar de la clienţi aproximativ 50 de milioane de lei ca urmare a faptului că a facturat de două ori costul cu certificatele verzi şi se aşteaptă ca ANRE să scadă, începând cu 1 iulie, tarifele de furnizare, pentru ca toţi consumatorii să fie despăgubiţi.

Costul cu certificatele verzi se facturează, din septembrie 2012, separat pe facturile la electricitate. Certificatele verzi reprezintă o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

Certificatele verzi sunt acordate producătorilor de energie verde, care apoi le vând furnizorilor, pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) îi obligă să le cumpere. Furnizorii de energie transferă apoi costul cu certificatele verzi către clienţii lor, care în final sunt cei care plătesc ajutorul de stat acordat de Guvern energiei verzi.

Chiar dacă din septembrie 2012 costurile furnizorilor cu certificatele verzi trebuia menţionate separat pe facturi, ANRE nu a redus corespunzator tariful reglementat de furnizare a electricităţii. Tariful reglementat de furnizare a energiei trebuia redus tocmai pentru a nu apărea situaţia de facturare dublă, scrie Mediafax.

Din acest motiv, furnizorii de energie au continuat să factureze costul cu certificatele verzi de două ori, odată prin includerea acestor costuri în tariful reglementat de ANRE şi a doua oară prin facturarea separată a costului cu certificatele verzi, pentru perioada septembrie 2012- iulie 2013.

Se așteaptă la despăgubirea clienților dublu taxați

Ca urmare a dublei facturări a acestor costuri, Electrica a încasat cu aproximativ 50 milioane de lei mai mult de la clienţii săi decât trebuia.

"ANRE a decis ca aceste venituri suplimentare sa fie returnate consumatorilor prin reducerea tarifelor de furnizare, de-a lungul timpului. Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că suma suplimentară încasată şi respectiv, expunerea totală, este de aproximativ 50 milioane lei", se arată în prospectul ofertei publice iniţiale pentru listare la bursă al Electrica.

În iulie 2013, conform tarifelor aprobate de ANRE, preţul fără valoarea certificatelor verzi la care Electrica furnizează energie către consumatorii casnici pe piaţa reglementată a scăzut cu 1,3%.

"Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că această reducere a tarifelor la nivel de industrie în perioada reglementată iulie 2013- iulie 2014 a determinat economii la nivelul consumatorilor Electrica Furnizare de aproximativ 20 milioane de lei", potrivit prospectului.

"Electrica Furnizare se aşteaptă la reduceri ale tarifelor de furnizare aferente perioadei de reglementare care va începe în iulie 2014, cu scopul de a despăgubi consumatorii pentru costurile suplimentare suportate", se mai spune în prospect.

ANRE dă din colț în colț

Electrica a furnizat anul trecut 9,7 TWh de electricitate, echivalentul a 22,1% din energia furnizată în Romania. Compania de stat are 3,56 milioane de consumatori finali. Electrica a înregistrat în primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participaţiile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), uşor sub cel din aceeaşi perioadă din 2013, iar pe tot anul 2013 a obţinut un câştig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012.

ANRE arăta, marţi, că toţi furnizorii de electricitate au interpretat eronat legislaţia privind aplicarea tarifelor, astfel că ANRE a decis regularizarea preţurilor, prin reducerea tarifelor de furnizare a energiei cu 1,3%.

"În urma acţiunilor de control, pe care le desfăşoara conform programelor de control aprobate, ANRE a constatat interpretarea eronată a unor prevederi privind aplicarea preţurilor şi tarifelor, şi, în baza competenţelor sale de reglementare şi calculelor efectuate în conformitate cu prevederile metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin ordinul ANRE 30/2012, a luat măsura regularizării, prin reducerea tarifelor la furnizarea reglementată a energiei electrice pentru perioada 26 iulie-31 decembrie 2012, prin micşorarea preţului pe MWh la consumatorii finali cu 1,3 %, făcând, astfel, posibilă recuperarea sumelor facturate suplimentar", potrivit unui comunicat al Autorităţii.

Săptămâna trecută, însă, ANRE susținea că tarifele pe care le-a aprobat pentru compania Enel respectă principiile prevăzute de legislaţie, sunt tehnic şi legal argumentate, profesionist întocmite şi nu favorizează niciun operator, potrivit instituţiei. Tot atunci, ANRE afirma că, anul trecut, Direcţia Generală Control a instituţiei a efectuat 1.267 de controale, inclusiv la ENEL, în urma cărora au fost întocmite 386 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind aplicate amenzi în cuantum total de 7,42 milioane de lei.

Scandal de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți joia trecută de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate. (...) Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", se arăta într-un comunicat al DNA.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199 lei, în schimbul îndeplinirii, de către , a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor Enel, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea Enel despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Tribunalul Bucureşti a respins, sâmbătă, propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii DNA pentru Dumbrăveanu, Florin Gugu şi Gheorghe Ciubotaru.

ENEL spune fix nimic

În replică, ENEL a transmis, joi, 12 iunie, printr-un comunicat, doar că "așa cum a clarificat și ANRE pe 10 iunie 2014, la data de 26 iulie 2012 a intrat în vigoare Legea 134, care a stabilit ca valoarea certificatelor verzi să fie facturată separat de tarifele pentru energia electrică (art.8). Anterior acestei date, valoarea certificatelor era cuprinsă în suma finală facturată, deci era plătită de clienți, dar fără a fi evidențiată ca atare, ca linie separată pe factură".

Începand din 26 iulie 2012 și până la sfarsitul anului 2012, Enel, precum și toți ceilalți furnizori de energie electrică, de stat sau privați, s-a conformat cu aplicarea legii 134, în timp ce tariful a rămas neschimbat, precizează ENEL.

"Considerăm important să subliniem faptul că tariful pentru consumatorul final este stabilit în piață pentru toți furnizorii de către ANRE și se aplică pentru toți clienții de pe piața reglementată, neputând fi schimbat arbitrar de niciun furnizor. Eventualele schimbări în tarifele facturate către clienți pe piața reglementată vor fi implementate, ca și până acum, în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare pentru piața de energie electrică, ca urmare a deciziilor ANRE", se mai spune în comunicatul ENEL.

Șef ANRE și director ENEL, reținuți de DNA. ENEL Distribuție Muntenia i-a taxat dublu pe consumatori pentru certificate verzi în 2012

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 05 June 2014 21:26

DNA ANRE ENELVicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Prețuri peste piață, suportate în cele din urmă de consumatori

ENEL Distribuție Muntenia este furnizor de energie electrică pentru consumatorii din București, Giurgiu și județul Ilfov.

În cursul lunii mai 2013, ENEL inițiase procedurile interne pentru stabilirea cerințelor de participare a ofertanților la atribuirea contractului „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre ofertanți regăsindu-se Electroalfa International SRL, conform declarației privind participanții din 5.08.2013.

În acest context, Gugu Florin a promis că va ține cont de solicitarea lui Dumbrăveanu Claudiu Sorin, sens în care a avut întâlniri cu reprezentanții SC ElectroAlfa International SRL, cu care a stabilit atribuirea în viitorul apropiat a unor contracte, deși aceștia practicau prețuri peste cele ale pieței în domeniu.

"Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", arată DNA.

Aceste aspecte au fost stabilite în cadrul ședinței din 21.06.2013 a Comitetului de Reglementare al ANRE, în care Dumbrăveanu Claudiu Sorin avea calitatea de membru, cu drept de vot.

Ulterior, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalități, în baza înțelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational, precizează procurorii.

Mașină de obținut lucrări, ulterior subcontractate

"Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, căruia i-a comunicat că a intervenit pentru majorarea unui spor de eficiență în beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasă tensiune. De asemenea, la 3.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum și că nu are nicio reclamație la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului", se mai spune în comunicat.

Potrivit înțelegerii dintre Dumbrăveanu Claudiu Sorin și Gugu Florin, între ENEL Distribuție Dobrogea și asocierea compusă din Electroalfa International și alte două firme au fost încheiate, la 8.11.2013, Acordurile Cadru de Execuție a două lucrări, iar la 10.01.2014, între ENEL Distribuție Dobrogea și SC Electroalfa International SRL au fost încheiate două contracte subsecvente pentru execuția de lucrări.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din județul Călărași, fiind în valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa unei alte firme, însă din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral. Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalații electrice din municipiul Călărași, fiind în valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral.

Ca urmare, pe site-ul SEAP a apărut anunțul de atribuire nr. 142739/13.12.2013, pentru „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre firmele câștigătoare regăsindu-se și SC Electro-Alfa International SRL, asociat la această firmă fiind inculpatul Ciubotaru Gheorghe, persoană aflată în relații de prietenie cu vicepreședintele ANRE, Dumbrăveanu Claudiu.

"Celor trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.Cei trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin urmează a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București", conchide DNA.

 

Parcul eolian gigant din Ialomiţa, încă 10 mil. € de la EDP

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 March 2014 12:56

 eoliene CruceaFirma care operează al doilea proiect eolian din România ca mărime şi în acelaşi timp printre primele din Europa dintre parcurile eoliene de pe uscat, Ialomiţa Power, a beneficiat recent de o majorare de capital de 10 milioane de euro, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Acţionarii firmei Ialomiţa Power sunt Energias de Portugal (EDP) şi Renovatio Group iar parcul eolian care se pregăteşte în perioada următoare de racordare la reţea după mai multe luni de întârzieri este în localitatea Făcăeni din judeţul Ialomiţa.

Majorarea de capital a fost făcută de către EDP astfel că dacă înainte de această mişcare deţinea 85% din capitalul social şi Renovatio Group 15%, în prezent EDP deţine peste 99%.

Licenţa de înfiinţare a parcului a fost obţinută încă de anul trecut iar puterea instanată totală prevăzută în proiect ar urma a fi de 264 de MW. Asta ar însemna investiţii totale pe undeva pe la 300 milioane de euro.

În România, cel mai mare parc eolian existent este este cel al CEZ de la Făntănele-Cogealac, în judeţul Constanţa, de 600 de MW.

Anul trecut au mai fost ridicate mai multe parcuri eoliene, fără a depăşi niciunul 200 MW. Mai mult decât atât, doar două au capacitatea instalată de peste 100 MW, parcurile Pantelimon al Ewind şi Târguşor 1 (controlat de Enel Green Power) din Constanţa.

 

CE Oltenia ia 100 mil. lei de la Raiffeisen pe electricitatea vândută la Enel, E.ON, CEZ şi OMV Trading

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 10 March 2014 11:33

complexul-energetic-olteniaComplexul energetic Oltenia va accesa o facilitate de factoring fără recurs cu Raiffeisen Bank cu valoare de până la 100 milioane de lei pentru creanţele Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, E.On Energie, CEZ Vânzare şi OMV Trading, indică o hotărâre a AGEA a companiei, consultată de Energy Report.

De asemenea, compania şi-a prelungit alte două facilităţi de credit cu valoare cumulată de 208 milioane lei. Este vorba despre prelungirea cu un an calendaristic a unui contract de facilitate de linie de credit multiopţională de 55 de milioane de lei încheiat cu Alpha Bank şi de prelungirea până la 31 ianuarie 2015 a unei facilităţi de credit overdraft de 153 milioane de lei de la Raiffeisen Bank.

Printre cele mai recente credite luate de Complexul Energetic Oltenia îl amintim aici şi pe cel de circa 200 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), bani destinaţi reabilitării şi modernizării grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni.

Conform valorilor estimate de compania, CE Oltenia a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,6 miliarde lei. Profitul din exploatare a fost de circa 157 milioane de lei iar profitul din activitatea financiară de circa 143 de milioane de lei, ceea ce dă un profit brut de circa 300 milioane de lei.

Tot în cifre aproximative, marele complex energetic a beneficiat de o producţie de lignit de 23 milioane de tone şi a produs cam 12 TWh de energie electrică.

În ceea ce priveşte creanţele, cu care compania s-a ajutat în nenumărate rânduri ca să acceseze credite anul trecut, acestea s-au ridicat în 2013 la 770 milioane de lei.

Fug cu banii peste graniţă? Şi în Bulgaria, ca în România, privaţii sunt acuzaţi că nu şi-au îndeplinit obligaţiile de modernizare a reţelelor de curent

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 24 February 2014 15:07

CEZ BulgariaA devenit un obicei ca iarna, reţelele de energie să cadă foarte frecvent. Tot un obicei este ca autorităţile să dea vin în acest sens pe companiile private din energie care sunt acuzate că nu şi-au îndeplinit obligaţiile din contractele de privatizare privind modernizarea reţelelor. Aceste dialoguri de iarnă între autorităţi şi companii precum CEZ, EON sau ENEL nu sunt însă ceva specific românesc, cât mai degrabă balcanic.

Astfel, vecinii bulgari i-au acuzat pe cehii de la CEZ că storc profituri din ţara lor fără a face investiţiile promise, după care “exportă” aceste profituri la compania-mamă din Cehia.

CEZ, care furnizează energie pentru peste două milioane de locuinţe şi companii din partea de Vest a Bulgariei, neagă aceste acuzaţii şi prezintă investiţiile făcute în acest sens.

În perioada 2005-2013, divizia de distribuţie CEZ Distribution şi cea de furnizare CEZ Electro au avut un profit net de 370 milioane de leva (cam 194 milioane de euro dacă facem conversia la cursul actual care, în ultimii ani nu a suferit mari fluctuaţii). În aceeaşi perioadă, EBITDA a fost de circa 480 milioane de euro.

În această perioadă, cele două CEZ din Bulgaria au investit 728 milioane de leva (circa 365 milioane de euro) în îmbunătăţirea reţelelor electrice şi au plătit taxe de 285 milioane de leva (circa 145 milioane de euro), aminteşte Petr Dokladal, preşedintele CEZ Bulgaria, preluat de Novinite.

Cu alte cuvinte, CEZ susţine că a cheltuit în acest sens Bulgaria peste 500 milioane de euro.

Revenind la situaţia similară din Români, amintim că anul trecut, Curtea de Conturi a publicat un raport, prin care susţinea că statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro, reprezentând penalităţi pentru nerespectarea angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

În contractele de privatizare era prevăzută obligativitatea ca privaţii să investească sute de milioane de euro în retehnologizare. Ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi a fost acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aşa cum a mai scris Energy Report, companiile neagă în mare parte acuzaţiile, recunoscând doar plata unor penalităţi de jumătate de miliard de euro. De altfel statul, prin Electrica, a deschis mai multe acţiuni la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris în acest sens.

 

Enel a investit 800 mil. lei într-un parc eolian din Constanţa, unul din cele mai mari ridicate în 2013

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 07 February 2014 17:36

Enel turbine eolieneEnel Green Power Romania a plătit în numerar 800 milioane lei pentru o majorare de capital la firma care gestionează parcul eolian Târguşor 1 din Constanţa, unde turbinele au o capacitate instalată de 119,6 MW, acesta fiind parcul al doilea ca putere instalat anul trecut în România, după parcul Pantelimon tot din Constanţa.

Este vorba de firma Elcomex Eol, la care asociat principal este Enel Green Power Romania cu peste 99% din părţile sociale şi Enel Green Power International BV cu 0,1 %.

Aportul în numerar integral subscris şi vărsat s-a făcut prin compensarea unei creanţe recente deţinută de Enel Green Power Romania (EGPR) contra Elcomex Eol, procedură uzuală în asemenea situaţii. Creanţa a rezultat dintr-o convenţia de trezorerie din septembrie, indică un document consultat de Energy Report.

Înainte de majorarea de capital descrisă mai sus, Elcomex Eol avea un capital social de un milion de lei. Acum, capitalul social este de 801 milioane de lei.

O mişcare similară a făcut Enel tot de curând, când a plătit în numerar 310 milioane lei pentru parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu, care este puţin mai mic, cu o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare).

Cu tot cu aceste mari dezvoltări, Enel Green Power Romania a avut la jumătatea anului trecut un profit de peste 100 milioane de lei, aşa cu scria de curând Energy Report. Acest profit este, de altfel, aproape cât cel din întreg anul 2012, când a fost de de 111 milioane de lei.

În toată România, Enel Green Power are o capacitate eoliană de circa 498 MW. Pe partea de parcuri cu panouri solare, capacitatea instalată a ajuns la circa 36 MW pe plan local.

Global, Enel Green Power a înregistrat anul trecut venituri mai mari cu 12% decât în anul 2012 iar profitul operaţional cu 12,5%, în primul rând ca urmare a câştigurilor mai mari din vânzarea de electricitate, în urma producţiei mai mari în Italia, restul Europei şi din America de Nord, potrivit rezultatelor consolidate preliminare prezentate de companie.

Anul trecut veniturile totale ale ENEL s-au situat la 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 0,3 miliarde de euro faţă de 2012.

Profitul operaţional, incluzând deprecierile, amortizările şi pierderile din deprecieri, (EBITDA) s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, în creştere cu 12,5% faţă de 2012, când acesta s-a situat la un nivel de 1,6 miliarde de euro.

 

Generozitate pe banii noștri: cum a renunțat statul la dividendele cuvenite în urma privatizării Electrica

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 05 February 2014 23:44

Electrica SAStatul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în ultimul raport anual al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzutee contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi.

În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

Nici în cazul privatizării Electrica Moldova și Electrica Oltenia, Electrica SA, controlată de statul român, nu a beneficiat de dividende pentru anii 2004 și 2005, în condiții similare, Curtea de Conturi constatând "neurmărirea de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau, reprezentând dividende".

Au acționat în instanță abia în 2012...

În 2004, Electrica Oltenia a obținut un profit net de 153,874 milioane lei, iar Electrica Moldova – de 24,196 milioane lei. În 2005, Electrica Moldova a avut un profit net de 4,356 milioane lei.

"În cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, SC Electrica SA a acţionat în instanţă cumpărătorul CEZ a.s. în anul 2012, pentru plata de penalităţi ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale privind dividendele", se precizează în raportul Curții de Conturi.

De asemenea, la privatizarea Electrica Muntenia Sud, cumpărătorul Enel nu și-a respectat obligația de a aproba în AGA dividende aferente anului 2008 pentru vânzătorul Electrica SA și de a aproba plata către acesta a dividendelor datorate proporțional cu numărul de zile în care vânzătorul, respectiv cumpărătorul, erau înregistrați ca acționari ai societății.

...sau 2013

Curtea de Conturi spune în raport că ordinul ministrului Economiei şi Comerţului şi Hotărârea AGA SC Electrica SA, prin care a fost stabilită modalitatea de repartizare a profitului net aferent anului 2008, figurează că au fost emise ulterior datei la care a avut loc AGA la SC Enel Distribuţie Muntenia SA şi SC Enel Energie Muntenia SA (cele două societăți în care a fost divizată Electrica Muntenia Sud), în care s-au stabilit modalităţile de repartizare a profitului.

În consecință, Curtea a constatat "neurmărirea în timp util de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau reprezentând dividende".

Enel Distribuție Muntenia și Enel Energia Muntenia au obținut, în 2008, profituri nete de 220,64 milioane lei, respectiv 87,173 milioane lei.

"Pentru nerespectarea clauzei privind dividendele, în anul 2013, SC Electrica SA a acționat cumpărătorul în instanță", precizează Curtea de Conturi.

"Indicii de încălcare a legii penale"

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.

"Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Raportul de control, Curtea de Conturi a dispus măsuri prin decizie, pe care entitatea trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora, precum şi pentru intrarea în legalitate", se spune în raportul Curții.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

"De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Probleme mult mai mari

Societatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Nu au investit

Astfel, potrivit sursei citate, raportul Curţii de Conturi pe 2011 arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Enel a plătit 70 mil. euro pentru un parc eolian din Constanţa

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 30 January 2014 21:10

 

eoliene ConstantaEnel Green Power Romania a plătit în numerar 310 milioane lei (aproape 70 milioane de euro) pentru un parc cu turbine eoliene de circa 60 MW din Constanţa, reiese dintr-un document consultat de Energy Report.

Parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu este deja operaţional, are o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare) şi poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Firma este S.C. Târguşor Wind Farm S.A. în care, ca urmare a majorării de capital, Enel Green Power Romania deţine peste 99,99% iar Enel Green Power Internaţional BV 0,00003%.

Enel Green Power Romania a subscris şi plătit 31 de milioane de acţiuni noi a câte 10 lei fiecare prin aport în numerar integral subscris şi vărsat prin compensarea creanţei pe care o avea asupra Târguşor Wind Farm.

În concluzie, vorbim de o majorare de capital cu o creanţă care reflectă valoarea investiţiei în parcul eolian în cauză, fără a fi nevoie de presupuneri sau aproximări largi. Asta pentru că înainte de majorarea de capital, firma avea doar 9.000 de părţi sociale (90.000 de lei).

Târguşor Wind Farm a primit aprobare de la ANRE pentru realizarea centralei de la Nicolae Bălcescu – Târguşor încă de la finele anului 2012.

Enel are mai multe parcuri eoliene în Dobrogea şi doar la Târguşor are deja două operaţionale: cel de mai sus şi un altul mai mare, de 119,6 MW, operat sub firma Elcomex Eol controlată de asemenea de italienii de la Enel. Mai precis de Enel Green Power Romania, care este parte a grupului Enel dedicată dezvoltării şi gestionării surselor de energie regenerabilă pe plan local, după cum Enel Green Power este la nivel internaţional.

În toată România, Enel Green Power are o capacitate eoliană de circa 498 MW. Pe partea de parcuri cu panouri solare, capacitatea instalată a ajuns la circa 36 MW pe plan local.

Aşa cum scriam de curând în Energy Report, sucursala românească a Enel Green Power a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei. Este interesant de remarcat că valoarea profitului din doar prima jumătate a anului trecut este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

 

Enel Green Power mai aduce 40 mil. lei în Prahova

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 23 January 2014 12:32

Enel solar PrahovaAsociaţii firmei Varokub, respectiv Enel Green Power Romania (99,9% deţinere) şi Enel Green Power Internaţional BV (0,1%), au aprobat subscrierea şi plata în numerar a 40 milioane de lei pentru o majorare de capital, se arată într-un document al firmei Varokub, consultat de Energy Report.

Prin firma Varokub înregistrată în Ploieşti şi controlată de Enel Green Power Romania, care a şi plătit majorarea de capital prin aport în numerar, italienii au investiţii fotovoltaice în Prahova.

Unul dintre proiecte, sub Varokub, are circa 22.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,5 MW pe o suprafaţă de 20 de hectare din zona Ariceştii Rahtivani din Prahova.

De altfel, Enel Green Power, partea grupului Enel dedicată dezvoltării şi gestionării surselor de energie regenerabilă la nivel internaţional, a conectat la reţea încă din noiembrie cea de-a patra centrală fotovoltaică a grupului din România.

Este vorba despre centrala Podari din judeţul Dolj, care a devenit operaţională la câteva săptămâni după inaugurarea parcului fotovoltaic Colibaşi şi după ce în vară, compania a conectat la reţea primele două proiecte solare dezvoltate de grup în România, Berceni 1 şi Berceni 2, din Prahova.

Cu aceste patru parcuri fotovoltaice, capacitatea solară instalată totală a EGP în România  ajunge la circa 36 MW.

Aşa cum scriam de curând în Energy Report, sucursala românească a Enel Green Power a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei. Este interesant de remarcat că valoarea profitului din doar prima jumătate a anului trecut este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Luând parcurile solare în detaliu, Centrala Berceni 1 are o capacitate instalată de circa 10 MW. Unitatea poate produce circa 15 milioane kWh pe an, adică ar putea acoperi teoretic nevoi anuale de electricitate a peste 7.500 de gospodării. Centrala Berceni 2 are o capacitate instalată de circa 9 MW. Unitatea poate produce peste 14 milioane kWh pe an, deci electricitate pentru peste 6.500 de gospodării.

Centrala Podari, cu capacitatea instalată totală de 10 MW poate genera circa 12 milioane KWh anual, adică acoperind nevoia de energie a circa 10.000 de gospodării.

Enel Green Power (EGP) are operaţiuni în Europa şi America. În 2012, compania a generat peste 25 miliarde de kWh din surse precum apă, soare, vânt şi căldura Pământului, suficient pentru a satisface nevoia de energie a circa 10 milioane de gospodării.

EGP are o capacitate instalată de aproximativ 8.700 MW, care provine dintr-un mix de surse precum vânt, soare, apă, geotermale şi biomasă. În prezent, EGP deţine aproximativ 740 de centrale operaţionale în 16 ţări din Europa şi America.

Enel face un transfer din… il calcio

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 22 January 2014 12:10

Enel transferChiar dacă fotbaliştii internaţionali sunt încă mult mai bine plătiţi, în general, decât directorii din energie, unul din punctele comune e acela că transferurile sau detaşările  inter-ţări se practică şi în fotbal şi în energie. Deosebirea este că, la “echipele” din energie, detaşările se fac mai ales in cadrul aceluiaşi grup. Dar tot pe bani buni. Astfel, la finele anului trecut, Enel Distribuţie Muntenia a încheiat un contract cu Enel Distribuzione, contract “aferent detaşării d-lui Francesco Atanasio la Societate pentru o durată de trei ani, începând cu data de 1 noiembrie 2013, pentru o valoare de maxim 280.000 de euro pe an”, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

De altfel, Enel este în plin proces de modernizare în România. În decembrie, acţionarii Enel Distribuţie Muntenia au aprobat încheierea unui contract tot cu Enel Distribuzione pentru servicii de omologare, certificare şi probe dar şi pentru elaborarea specificaţiilor tehnice pentru echipamentele de distribuţie ale energiei electrice. Contractul are o valoare estimată de 200.000 de euro fără TVA.

Vara trecută, partea italiană s-a angajat şi la asigurarea mentenanţei evolutive a unui server Gertel. Nu gratis, ci pentru 46.000 de euro, fără TVA.  

Şi dacă tot rămân banii în grup, cei de la Enel Distribuţie Muntenia au hotărât în noiembrie să majoreze cu peste 2 milioane de lei valoarea unui contract de servicii semnat cu Enel Energie Muntenia.

Companiile Enel din România se păstrează în continuare în clasamentul celor mai mari companii locale. Cât priveşte Enel Energie Muntenia, aceasta are în continuare rulaj şi profituri mari, chiar dacă în scădere faţă de perioada dinainte de criză. Astfel, în date  aproximative, compania a încheiat anul 2012 cu afaceri de 870 milioane de lei, la jumătate faţă de cele 1,72 miliarde de lei din anul 2007. Profitul a crescut însă de cinci ori, de la 43,6 milioane lei în 2007 la 206 milioane în anul 2012. Unul dintre costuri a fost însă şi aproape înjumătăţirea numărului mediu de angajaţi de la circa 2.000 în anul 2007 la 1.200 în anul 2012.

Acţionarii Enel Distribuţie Muntenia sunt Enel Investment Holding BV cu o deţinere de 64,42%, Electrica SA cu 23,57% şi Fondul Proprietatea cu 12%.

 

Cui şi cu cât a vândut curent CE Oltenia? Complexul continuă să-şi garanteze creditele cu încasările viitoare din energia electrică vândută

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 20 January 2014 22:05

complexul-energetic-olteniaComplexul Energetic Oltenia şi-a schimbat garanţiile pentru două credite, unul de 31 milioane de euro de la BRD şi altul de 47 milioane de euro de la BCR constituind garanţii reale mobiliare pe creanţe din vânzarea de curent în valoare totală de peste 160 de milioane de lei, indică un document al companiei consultat de Energy Report. Cu această ocazie, o să trecem în revistă în cele ce urmează câteva din contractele importante de vânzare de energie electrică semnate de CE Oltenia.

Amintim şi că banii împrumutaţi de la băncile de mai sus sunt destinaţi finanţării a două lucrări de investiţii de mediu: “instalaţie de desulfurare gaze de ardere la blocul energetic nr. 7 din SE Işalniţa” şi de asemenea pentru “instalaţie de desulfurare gaze de ardere la blocul energetic nr. 8 din SE Işalniţa”.

Modificarea garanţiilor proprii constituite pentru contractele de credit se referă la mai multe contracte încheiate anul trecut pentru anul 2014. Dăm mai jos numele companiilor care au cumpărat curent de la CE Oltenia şi sumele estimative.

Astfel, compania a semnat un contract cu Enel Energie în valoare estimată de 32,2 milioane de lei, în 22 august 2013, pe anul 2014.

Cu Gen-I Bucharest Electricity Trading, valoarea contractului a fost de 32,4 milioane de lei, contract semnat în 17 septembrie 2013 pe anul 2014.

Cu Axpo Energy România, valoarea contractului a fost de 16,2 milioane de lei, contract semnat în 26 iulie 2013 pe anul 2014. Cam aceeaşi valoare estimată are şi contractul semnat în 4 septembrie cu Repower Furnizare Romania, 16,2 milioane de lei.

Pentru susţinerea aceloraşi două credite cu garanţii mobiliare, Complexul Energetic Oltenia a mai pus la bătaie creanţele de pe urma a trei contracte semnate cu bulgarii de la  Obedineni Energiini Targovtsi OOD. Astfel, cu bulgarii, oltenii au semnat un contract în 8 august în valoare estimată de 16,25 milioane lei, în 4 septembrie altul în valoare estimată de peste 32 milioane de lei şi al treilea în 17 septembrie în valoare estimată de peste 14 milioane de lei.

Valoarea contractelor se cunoaşte estimativ. Preţul pe MWh se modifică în timp. Orientativ, vom exemplifica spunând că în aprilie, CE Oltenia a vândut energie către Enel şi Tinmar Ind cu 201 lei/MWh.

Scenariu vechi

În toamnă, Complexul Energetic Oltenia a mai schimbat garanţiile la alte credite pe acelaşi scenariu, aşa cum de altfel am scris în Energy Report la vremea respectivă.

Garanţiile pentru un credit de 100 de milioane de lei de la CEC au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe trei contracte de vânzare energie electrică către Enel, Transenergo şi furnizorul de energie Obedineni Energiini Targovtsi.

Garanţiile proprii constituite pentru un credit de 62,5 milioane de euro de la Unicredit Ţiriac au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe creanţele rezultate din  contracte de vânzare energie electrică către OMV Trading şi Enel.

În cazul Enel vorbim despre două contracte parafate în iulie și august cu Enel Energie, primul din 26 iulie 2013 în valoare estimată de circa 21,6 milioane de lei iar al doilea din august în valoare estimată de 43 milioane de lei.

În 8 august, compania a mai semnat un contract cu OMV Trading GmbH Viena Austria, în valoare estimată de aproximativ 43,5 milioane de lei.

Tot în 8 august, firma a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Transenergo Com, valoarea estimată fiind de aproape 11 milioane de lei.

În 22 august, CE Oltenia a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru aceeaşi bulgari de la Obedineni Energiini Targovtsi OOD, contract în valoare estimată de 21,6 milioane de lei.

Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în anul 2012 prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia cu complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova.

Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 77,17% din titlurile Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 21,53%.

Complexul Energetic Oltenia iese şi marţi pe bursa de energie OPCOM cu intenţia de a vinde curent în valoare de 273,3 milioane de lei (circa 60 milioane de euro).

Enel GP a avut în România profit de peste 100 mil. lei la jumătatea anului trecut. Cât în tot anul 2012

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 09 January 2014 17:18

 

eoliene CruceaSucursala românească a Enel Green Power (EGP) a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei, se arată într-un document al companiei. Afacerile şi profitul firmei vor fi probabil ambele mai mari pe întreg anul, ca urmare a faptului că italienii au mai conectat la reţea proiecte regenerabile, printre acestea figurând parcurile  fotovoltaice de la Podari şi Colibaşi legate la reţea în a doua jumătate a anului.

Este interesant de remarcat că valoarea profitului din doar prima jumătate a anului trecut este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Firma are acum în România patru centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată cumulată de 36 MW iar pe segmentul eolian are o capacitate instalată de circa 500 MW.

În urma încheierii rapoartelor de evaluare financiar contabilă şi de patrimoniu s-a stabilit că valoarea reală a activelor nete EGP a fost de 3,08 miliarde de lei, la jumătatea lui 2013. La finele anului trecut, compania a fuzionat prin absorbţie cu o altă firmă mai mică din grup, cu Total Electric.

Revenind la data de 30 iunie 2013 pentru care avem cele mai recente informaţii contabile, compania avea datorii sub un an de 754 de milioane de lei, fără a avea datorii mai mari de un an. Trebuie avut însă în vedere că sucursala românească sub patronajul acţionarului Enel Green Power International BV, care deţine peste 99,99%.

Aşa se explică faptul că la finele anului trecut, compania anunţa că Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Enel Green Power International BV au semnat un contract de finanţare pentru 200 de milioane de euro pentru a acoperi parţial investiţiile în unele parcuri eoliene din Banat şi Dobrogea. Împrumutul pe 15 ani avea o perioadă de graţie de până la doi ani şi jumătate şi a fost securizat printr-o garanţie a companiei mamă emisă, la cererea Enel Green Power S.p.A. („Enel Green Power”), de către Enel S.p.A.

Pe Glob, EGP are o capacitate instalată de aproximativ 8.700 MW, care provine dintr-un mix de surse precum vânt, soare, apă, geotermale şi biomasă. În prezent, EGP deţine aproximativ 740 de centrale operaţionale în 16 ţări din Europa şi America.

 

Ponta vrea să "curețe" Electrica SA de litigii în vederea privatizării, după ce statul a început să piardă procesele cu monopolurile din distribuție

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 18 December 2013 01:24

 Electrica SASocietatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2013, Guvernul României a aprobat strategia de privatizare, prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital privat, a Electrica SA.

La ultimele discuţii purtate cu misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a stabilit că, în contextul privatizării Electrica SA, propusă pentru anul 2014, se va urmări „extragerea pachetelor minoritare deţinute de Electrica la societăţile de distribuţie deja privatizate; (…)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

"Propunerea acestei măsuri a fost rezultatul unei analize a impactului participaţiilor minoritare ale societăţii comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica SA la filialele sale. Astfel, se poate observa că aceasta deţine pachete captive în filialele privatizate, care sunt dificil a fi valorificate", se afirmă în documentul citat.

Litigiile – pietre de moară pentru Electrica SA

În acest sens, Departamentul pentru Energie a propus declanșarea operațiunilor necesare pentru realizarea procesului de divizare parțială in interesul acționarului unic, prin intermediul căreia să fie extrase participaţiile minoritare, contractele de privatizare, drepturile din litigiile arbitrale și numerar din Electrica SA și înființarea unui nou operator economic, care să cumuleze participațiile minoritare, care va avea ca unic acţionar statul prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie.

Proiectul de HG prevede, astfel, divizarea parţială a Electrica SA, prin înființarea unei noi societăți comerciale, persoană juridică română organizată în forma unei societăţi pe acţiuni, având ca obiect principal de activitate „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” (cod CAEN 7022), şi care va avea ca acţionar unic statul român reprezentat de Ministerul Economiei.

Societatea nou-înființată va prelua partea din patrimoniul Electrica SA necesară desfăşurării activităţii de gestionare a participaţiilor minoritare și, împreună cu aceste participaţii minoritare, toate drepturile şi obligaţiile decurgând din contractele de privatizare, precum şi drepturile si obligaţiile Electrica SA decurgând din calitatea de parte în orice litigii sau proceduri arbitrale în legătură cu contractele de privatizare, precum şi alte elemente de activ şi de pasiv, conform proiectului de divizare aprobat în condiţiile legii.

De asemenea, contractele de privatizare vor fi modificate, în sensul transferului calităţii de vânzător, ca urmare a divizării, de la Electrica SA către societatea comercială nou înfiinţată prin divizare.

Au privatizat prost, se judecă prost

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Astfel, potrivit sursei citate, un raport al Curţii de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Și Niță a făcut valuri

La începutul lunii octombrie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara, despre companiile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, că nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi că exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit.

"Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă,.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare.

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

 

Enel ia 200 mil. euro de la BEI pentru eolienele din România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 02 December 2013 11:39

 

eoliene CruceaBanca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Enel Green Power International BV au semnat un contract de finanţare pentru 200 de milioane de euro pentru a acoperi parţial investiţiile în unele parcuri eoliene din Banat şi Dobrogea, indică un comunicat al Enel.

Împrumutul pe 15 ani are o perioadă de graţie de până la doi ani şi jumătate, este securizat printr-o garanţie a companiei mamă emisă, la cererea Enel Green Power S.p.A. („Enel Green Power”), de către Enel S.p.A.

Emiterea garanţiei este exceptată de la procedurile cu privire la tranzacţiile cu părţi afiliate, adoptate de Enel Green Power.

Tot pe partea de energie regenerabilă, Enel Green Power a conectat zilele trecute la reţea cea de-a patra centrală fotovoltaică din România. Este vorba de centrala Podari,  din judeţul Dolj. Centrala a devenit operaţională la câteva săptămâni după inaugurarea parcului fotovoltaic Colibaşi.

Cu o capacitate instalată totală de 10 MW, noua centrală va putea genera până la circa 12 milioane de kWh pe an, acoperind nevoia de energie a circa 10.000 de gospodării româneşti.

Podari este cea de-a patra centrală fotovoltaică a EGP în România, după Berceni 1, Berceni 2 şi Colibaşi. Cu noua centrală, capacitatea solară instalată a companiei pentru energii regenerabile a grupului Enel ajunge la circa 36 MW în România. Enel Green Power are o capacitate eoliană de circa 498 MW în România.

Enel Green Power este compania grupului Enel dedicată dezvoltării şi gestionării surselor de energie regenerabilă la nivel internaţional, cu operaţiuni în Europa şi America.

În 2012, compania a generat peste 25 miliarde de kWh din surse precum apă, soare, vânt şi căldura Pământului – suficient pentru a satisface nevoia de energie a circa 10 milioane de gospodării.

EGP are o capacitate instalată de aproximativ 8.700 MW, care provine dintr-un mix de surse precum vânt, soare, apă, geotermale şi biomasă. În prezent, EGP deţine aproximativ 740 de centrale operaţionale în 16 ţări din Europa şi America.

 

CE Oltenia se modernizează cu bani de la OMV şi Enel. Cui şi cu cât vinde curent complexul energetic?

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 27 November 2013 14:58

 complexul-energetic-olteniaGaranţiile CE Oltenia pentru un credit de 100 de milioane de lei de la CEC pentru modernizarea blocului energetic 6 au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe trei contracte de vânzare energie electrică către Enel, Transenergo şi furnizorul de energie Obedineni Energiini Targovtsi din Bulgaria, se arată într-o hotărâre a Complexului Energetic Oltenia de la finele lunii octombrie.

De asemenea, garanţiile proprii constituite pentru un credit de 62,5 milioane de euro de la Unicredit Ţiriac au fost schimbate cu garanţii reale mobiliare pe creanţele rezultate din  contracte de vânzare energie electrică către OMV Trading şi Enel. Creditul este pentru finalizarea parţială a unei instalaţii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocurile energetice 3 şi 6 ale complexului.

În primele trei trimestre, CE Oltenia a produs 8 TWh de energie electrică. În cazul producţiei de cărbune, 11 milioane de tone de lignit au fost livrate către sucursalele proprii şi 4 milioane de tone către alte firme.

Contracte de vânzare energie electrică. Cui şi cu cât

Printre contractele semnate de companie în ultiele luni se numără și două contracte parafate în iulie și august cu Enel Energie, primul în valoare estimată de circa 21,6 milioane de lei iar al doilea de 43 milioane de lei.

În 8 august, compania a mai semnat un contract cu OMV Trading GmbH Viena Austria, în valoare estimată de aproximativ 43,5 milioane de lei.

Tot în 8 august, firma a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Transenergo Com, valoarea estimată fiind de aproape 11 milioane de lei.

În 22 august, CE Oltenia a semnat un contract de vânzare energie electrică pentru Obedineni Energiini Targovtsi OOD, în valoare estimată de 21,6 milioane de lei.

Valoarea contractelor se cunoaşte estimativ. Preţul pe MWh se modifică în timp, cum e şi firesc. Orientativ, în aprilie, CE Oltenia a vândut energie către Enel şi Tinmar Ind cu 201 lei/MWh.

 

Politicienii se miră că monopolurile private se comportă fix ca cele de stat. Niță: Există riscul naționalizării distribuitorilor de energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 01 October 2013 15:29

Distribuitori energie Nita nationalizare BUNCompaniile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit, a declarat, marţi, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în cadrul unei conferinţe de profil.

„Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă, citat de Agerpres.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare, care vor trebui să plătească sume foarte mari din cauza aceasta.

Circuitul monopolurilor în natură

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

Întrebat cine va lua măsuri împotriva acestor abuzuri, ministrul a adăugat: „ANRE trebuie să facă controalele în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi noi (Departamentul pentru Energie - n.r.). Deşi atribuţiile noastre nu sunt foarte clare, nu putem sta cu mâinile încrucişate”.

Enel a achiziţionat fostele filiale de distribuţie a energiei Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, CEZ deţine distribuţia de energie din Oltenia, iar E.ON - distribuţia din Moldova.

Ne arbitrăm la Paris

Curtea de Conturi a constatat, în urma controalelor realizate în 2011, că sunt abateri în cazul tuturor celor cinci contracte de privatizare ale filialelor Electrica SA, semnate cu Enel Italia, CEZ Cehia şi E.ON Germania. Investitorii nu şi-au respectat o parte din obligaţiile privind investiţiile, iar autorităţile nu au monitorizat la timp îndeplinirea clauzelor contractuale.

Potrivit raportului Curţii pe 2011, OPSPI nu a urmărit transmiterea trimestrială, de către SC Electrica SA, a rapoartelor referitoare la modul de derulare a clauzelor din contractele de privatizare a filialelor sale. De asemenea, Electrica a organizat cu întârziere monitorizarea modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare. Astfel, activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare a fost organizată începând cu anul 2007, cu o întârziere de aproximativ trei ani de la încheierea primelor contracte de privatizare.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Banat SA, Curtea a semnalat, în raportul pe 2011, că Enel nu a respectat, în calitatea sa de acţionar majoritar, obligaţia de a determina societatea să utilizeze preţul acţiunilor nou emise, în sumă de 46.662.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, cu influenţă directă asupra calculului tarifelor de distribuţie a energiei electrice. Investiţiile, realizate conform Planului de afaceri, au fost efectuate exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă.

Pentru nerespectarea prevederilor contractuale, Electrica SA a acţionat în instanţă compania Enel, solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. La data controlului (2011), acţiunea se afla pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Nu se știe ce au făcut cu banii

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Dobrogea SA, semnat tot cu Enel, Curtea de Conturi a constatat nerespectarea de către cumpărător a obligaţiei de a determina societatea să utilizeze Preţul Acţiunilor Nou Emise, în sumă de 32.351.000 euro, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Şi în acest caz, Enel a realizat investiţiile exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea curentă. Electrica a acţionat compania italiană în instanţă solicitând "50% din preţul acţiunilor nou emise", conform contractului de privatizare. Şi acest caz se află pe rolul instanţei de judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

În cazul Contractului privind privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, s-a constatat că, în condiţiile în care, în perioada 2009-2011, societatea trebuia să utilizeze suma de 425.237.000 euro, reprezentând preţul de subscriere, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform Angajamentului Anticipat de Investiţii, nu au fost prezentate, în timpul controlului Curţii de Conturi, documente din care să rezulte modul de utilizare a preţului de subscriere.

La privatizarea SC Electrica Moldova SA, contract semnat cu E.ON, Curtea a constatat că, în condiţiile în care societatea trebuia să utilizeze suma de 67.589.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din surse proprii ale societăţii.

Nici nu s-au stabilit încă prejudiciile

Pentru neutilizarea preţului de subscriere, de către societate, în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA se află în litigiu cu E.ON la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Curtea de Conturi arată, în raport, că în cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, semnat cu CEZ, a constatat că, în condiţiile în care, societatea trebuia să utilizeze suma de 102.073.000 euro, reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, conform planului de afaceri, investiţiile au fost finanţate din sursele proprii ale societăţii.

Pentru nerespectarea clauzei din contract privind utilizarea preţului de subscriere de către societate în scopul efectuării investiţiilor prevăzute în planul de afaceri, SC Electrica SA nu a procedat, până la data controlului Curţii din 2011, la notificarea cumpărătorului şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de contractul de privatizare, în vederea îndeplinirii obligaţiilor convenite.

Curtea de Conturi a dispus, printre altele, stabilirea prejudiciilor create SC Electrica SA prin neaplicarea penalităţilor prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea clauzelor, dar şi inventarierea terenurilor date de stat în administrarea filialelor privatizate ale Electrica.

Rușii își văd de treabă cu South Stream, în timp ce ucrainenii vor să importe gaze din România

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 23 August 2013 10:02

newspaper 512Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

Administratorul judiciar al Energopetrol aruncă vina insolvenței societății pe criză, dar și pe comportamentul „anticoncurențial” al marilor multinaționale energetice

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 23 August 2013 00:00

EnergopetrolPrețurile extrem de mici cu care s-au câștigat licitațiile pentru prestarea de lucrări electro-energetice din 2008 încoace, de la debutul crizei în România, deprecierea accentuată a leului din perioada respectivă, neîncasarea unor facturi restante de la beneficiarii de lucrări, dar și comportamentul „anticoncurențial” al marilor multinaționale energetice cliente ale societății se numără printre principalele cauze ale intrării în insolvență a companiei Energopetrol Câmpina, afirmă administratorul judicial al Energopetrol.

La finalul lunii iulie, Tribunalul Prahova a admis cererea Energopetrol Câmpina de declanşare a procedurilor privind intrarea în insolvenţă. Societatea este specializată în lucrări de instalații în domeniul energiei electrice, petrolului și gazelor

În raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei Energopetrol SA, administratorul judiciar al acesteia, societatea Andrei Ioan IPURL, afirmă că, de la începutul crizei (anul 2008), cu toate că societatea şi-a completat domeniul de activitate, autorizându-se pentru cele mai complexe lucrări electro–energetice, lucrări la înaltă tensiune, piaţa s-a deteriorat continuu, iar concurența s-a desfăşurat „nu întotdeauna respectându-se regulile”.

Pentru continuarea activităţii, societatea a participat la circa 200 de licitaţii pe an, dintre care unele au fost câştigate. În anul 2012, în special, lucrările se puteau câştiga la valori cuprinse între 50-60% din valoarea de control şi chiar sub 50%. În aceste condiţii, spune administratorul, dacă proiectele ar fi fost bine întocmite, s-ar fi reuşit obţinerea unui minim de profit.

Captivi la multinaționale

„În realitate, lucrările se desfăşoară în instalaţii electrice sub tensiune, iar lucrările suplimentare absolute necesare n-au fost acordate. În unele cazuri a trebuit să se apeleze la justiţie prin procese lungi şi costisitoare pentru a se recupera sumele datorate, de exemplu lucrarea Staţia 110 KW Câmpina”, se menționează în documentul citat.

Administratorul judiciar mai arată că, pe lângă faptul că lucrările au fost câştigate la un preţ mic, Energopetrol a avut de întâmpinat şi greutăţi subiective pe care multinaţionalele Enel, CEZ, Petrom şi altele le-au creat, de exemplu lipsa opririlor de curent în cazul staţiilor de 110 KW şi imposibilitatea derulării contractului semnat cu OMV Petrom.

În raport nu se precizează despre ce contract anume este vorba.

Potrivit raportului pe 2012 al Energopetrol, 90% din lucrările executate în 2012 au avut ca beneficiari societăți din domeniul energiei electrice, respectiv Electrica Muntenia Nord, Enel București și CEZ, alte lucrări fiind executate pentru companii de petrol și gaze precum Transgaz, Petrovest, Romfor și OMV Petrom.

Cursul valutar, bată-l vina!

Administratorul judiciar mai arată că, în această perioadă, un număr important de clienţi ai societăţii au întâmpinat la rândul lor mari probleme financiare, fapt care a dus la insolvența acestora. Sumele datorate de către aceştia, nu au mai putut fi recuperate, creându-se mari probleme financiare.

„Printre aceste firme enumerăm: All Cos Vic 2007 SRL (11.804 lei), Bat Arad SA (33.455 lei), Naţional Vst Security SRL (29.540 lei), Petrom Service Boldeşti (11.843 lei)”, se precizează în raport.

O altă cauză a insolvenței, semnalată de administratorul judiciar, este contractarea de către Energopetrol a unor lucrări de tip credit-furnizor în euro, în care costul acestora este suportat de către executant, banii fiind ulterior rambursați de către beneficiar, în cazul de față Electrica Muntenia Nord.

„Participarea la un alt tip de lucrări <credit furnizor>, contractate în euro (aşa cum a solicitat beneficiarul lucrării, SDEE Electrica Muntenia Nord) a generat pierderi importante, datorită creşterii cursului valutar în perioada când firma trebuia să încaseze. Aceste pierderi, care au fost generate de criză economică mondială, nu au putut fi prevăzute la momentul încheierii acestor contracte, de exemplu contractul încheiat în august 2008 (Staţia 110 KW Câmpina), când cursul era 3,1758lei, iar încasarea peste 2 ani, eşalonat în 3 ani, când cursul depăşeşte 4 lei”, afirmă administratorul judiciar al Energopetrol.

„Naționalismul” clienților

Administratorul judiciar arată că tot acest climat economic ostil a făcut ca societatea să plătească datoriile din ce în ce mai greu şi a trebuit să apeleze la credite bancare, care au în general clauze care pot fi suportate foarte greu atunci când lucrările sunt câştigate cu marjă mică.

„În consecinţă, principala cauză a situaţiei în care se află societatea o reprezintă numărul foarte mic de lucrări scoase la licitaţie şi concurenta nereglementata bine de legea achiziţiilor publice. Mai putem menţiona şi comportamentul multinaţionalelor, care au schimbat anumite reguli existente în construcţii şi montaj, care au defavorizat constructorul (materiale componente şi subansamble ce au fost cumpărate direct de beneficiar din ţările de origine)”, se spune în raport.

La jumătatea acestui an, principalele datorii scadente ale Energopetrol erau cele la bănci, în sumă totală de peste 6,23 milioane de lei, principalii creditori bancari fiind Garanti Bank, BCR și CEC. Energopetrol mai are datorii către furnizorii de bunuri şi servicii și furnizorii de imobilizări (6.001.976 lei), datorii către bugetul consolidat al statului și bugetele locale (1.496.106 lei), alte datorii și împrumuturi asimilate (419.497) lei, datorii către clienți creditori (335.426 lei) și datorii către salariați (211.692 lei).

„Deși societatea deține importante bunuri în patrimoniu, bază materială și contracte încheiate cu diverși parteneri, la data deschiderii procedurii se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, motiv pentru care era obligată să se adreseze tribunalului cu cerere pentru deschiderea procedurii de reorganizare”, subliniază administratorul judiciar.

Istorie de peste 115 ani

În primele 6 luni din 2013, Energopetrol a consemnat o pierdere netă de 1,79 milioane lei, față de un profit net de 4.015 lei în perioada similară din 2012, iar cifra de afaceri a companiei a scăzut cu peste 43%, de la 7,73 la 4,37 milioane lei. Veniturile totale au scăzut cu aproape 46%, de la 9,52 la 5,15 milioane lei, iar cheltuielile totale – cu doar 27%, de la 9,50 la 6,91 milioane lei.

Acționarii Energopetrol sunt Asociația salariaților societății (48,81% din titluri), SIF Muntenia (7,92%) și alte persoane juridice și fizice (43,27%).

Istoria societății începe la 13 iunie 1898, când se înființează la București Societatea Română pentru Întreprinderi Electrice și Industriale, preluând obligațiile Societății Electrice pe Acțiuni, fosta Lahmeyer din Frankfurt. La 16 februarie 1921 se transformă în Electrica - Societate Anonimă Română, iar din 1931 își stabilește sediul la Câmpina. În 1937 fuzionează cu Concordia - Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului.

În 1951, societatea se transformă în Trustul Energopetrol Câmpina, având ca obiect de activitate construcția rețelelor și executarea instalațiilor electroenergetice pentru Ministerul Petrolului, de pe întreg teritoriul României.

Compania Energopetrol este cotată la Bursa de Valori București (BVB) din data de 30.01.1998.

De ce pică des curentul? Pentru că e scumpă… întreţinerea

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 10 May 2013 16:36

z enelAtât întreruperile planificate de curent cât şi cele neplanificate, cauzate de furtuni, suprasolicitarea sau vechimea reţelei sau chiar de furturile de energie, afectează consumatorii. Dacă însă pentru cele neplanificate nu prea există câştigători, în afară de hoţii de curent, pentru întreruperile planificate de modernizare dar şi de întreţinere ale reţelelor se încasează bani frumoşi.

Pentru ilustrarea acestui fapt de vom limita doar la un exemplu recent, al Enel Distributie Muntenia, care gestionează reţeaua în zonele Muntenia Sud, judeţele Ilfov şi Giurgiu dar şi Capitala, care e un mare consumator.

Astfel, compania a aprobat recent iniţierea unei proceduri de achiziţie publică – negociere fără anunţ de participare privind atribuirea acordului cadru pentru mentenanţa instalatiilor de medie şi joasă tensiune scoase de sub tensiune ale zonei Bucureşti, către firma Servicii Energetice Muntenia. Valoarea maximă estimată este de circa 86 milioane de lei fără TVA. Durata contractului este de doi ani.

Tot pe zona de acoperire a Enel Distributie Muntenia, compania a aprobat în AGOA ratificarea a trei contracte în afara Capitalei, în Giurgiu, Bolintin şi Călugăreni. Este vorba de trei acorduri cadru tot pentru mentenanţa unor instalaţii de medie şi joasă tensiune, cu o valoare cumulată de circa sase milioane de lei, acorduri a căror termen este 30 septembrie. Firma căreia i-au fost destinate contractele este tot Servicii Energetice Muntenia.

Enel Distributie Muntenia este una din cele trei firme de distribuţie ale Enel (pe lângă Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Dobrogea). Compania îi are ca acţionari pe Enel Investment Holding B.V. (cu o deţinere de circa 64,4%), Electrica SA (23,6%) şi Fondul Proprietatea (12%).

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud