Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun09242017

Last updateFri, 01 Sep 2017 10am

Romana English
Back Home

95 items tagged "Rusia"

Results 1 - 95 of 95

Rusia detronează România ca importanță în strategia OMV: austriecii au achiziționat 24,99% dintr-un zăcământ de gaz rusesc cu o producție mai mare decât a tuturor zăcămintelor deținute de Petrom

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 06 March 2017 12:00

Map of Yuzhno RusskoyeRomânia nu va mai fi piața cu cele mai importante active ale companiei austriece OMV, noua strategie a companiei, de concentrare pe segmentul upstream în detrimentul celui downstream, urmând a muta atenția principalului acționar al OMV Petrom pe piața rusă.

După semnarea acordului privind schimbul de active dintre OMV și Gazprom de anul trecut, compania austriacă a efectuat și următorul pas de consolidare a activității din Rusia: a semnat un acord cu Uniper SE în vederea achiziționării unei participațiuni de 24,99% dintr-un proiect de exploatare din vestul Siberiei contra unei sume de 1,85 miliarde de dolari (1,749 miliarde euro). În urma acestei tranzacții, OMV anticipează că își va majora producția de gaz cu un volum aproximativ egal cu cel din România, 100.000 de barili echivalent petrol pe zi.

În ultimul trimestru al anului trecut, producția de gaze a OMV Petrom (în principal din România) s-a diminuat la 92 mii barili echivalent petrol, de la 96 mii barili echivalent petrol pe zi în ultimul trimestru al anului 2015.

Potrivit unui comunicat al companiei austriece, la suma de 1,85 miliarde de dolari se vor adăuga și lichiditățile corespunzătoare bilanțului contabil de la data de 31 decembrie 2016. OMV anticipează că tranzacția de achiziționare a participațiunii de 24,99% din drepturile de exploatare a Yuzhno Russkoye va fi încheiată până la finalul acestui an, însă va intra în vigoare retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Pentru finalizarea tranzacției mai sunt necesare acordul co-acționarilor, dar și cel al autorităților ruse din domeniul concurenței .

Zăcământul de gaz Yuzhno Russkoye la exploatarea căruia va deveni OMV acționar este situa în vestul Siberiei

“Această achiziție va crea o nouă zonă centrală în portofoliul nostru de upstream, adăugând alte 100.000 barili echivalent petrol pe zi la nivelul de producție al OMV. După finalizarea tranzacției, OMV va produce 400.000 de barili echivalent petrol pe zi. Tranzacția face parte din strategia noastră și va reduce semnificativ costurile de producție ale OMV”, a declarat CEO-ul companiei, Rainer Seele. În 2016, producția totală de hidrocarburi a OMV s-a majorat a 315 milioane barili echivalent petrol pe zi de la 309 milioane barili echivalent petrol pe zi în 2015, în pofida reducerii producției de petrol și gaze din România, cu 3,7, respectiv 4,1%.

Rusia: o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV

Zăcământul Yuzhno Russkoye este unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaz din Rusia și este situat în regiunea Iamal-

Nenets. Producția curentă a zăcământului este de 25 miliarde metri cubi pe an, iar licența de exploatare expiră în 2043. Gazul din acest zăcământ este principala sursă de alimentare a conductei Nord Stream, care face legătura directă dintre Rusia și piața germană.

“Un motiv strategic care a stat la baza acestei tranzacții a fost îmbunătățirea gradului de înlocuire a rezervelor. Cu un nivel al rezervelor recuperabile de 580 milioane de barili echivalent petrol, Yuzhno Russkoye devine o sursă extrem de importantă de înlocuire a rezervelor în portofoliul OMV. Tranzacția permite OMV să-și atingă ținta strategică de înlocuire a rezervelor în proporție de 100% pe o perioadă de 5 ani bazată pe nivelul volumului producției din 2016”, a explicat Johann Pleininger, responsabilul pentru operațiunile de upstream din board-ul OMV.

Potrivit OMV, zăcământul Yuzhno Russkoye va genera licidități atractive fără a solicita investiții semnificative. Compania asutriacă estimează un nivel al investițiilor de aproximativ 20 milioane de an până la expirarea licenței, în 2043.

OMV va avea dreptul să primească dividende începând cu anul financiar 2017 și estimează valoarea medie a acestora la 200 milioane de dolari pe an.

Bani din Turcia pentru finalizarea tranzacției din Rusia

Tranzacția din Rusia face parte dintr-un proces de rentabilizare a portofoliului OMV, care se concentrează din ce în ce mai mult pe operațiile din upstream (explorare și producție), în detrimentul celor din downstrean (rafinare și marketing).

În urmă cu numai două zile, OMV a convenit vânzarea diviziei de distribuţie şi vânzare Petrol Ofisi companiei Vitol Investment Partnership, administrată de compania elveţiană Vitol, pentru 1,37 miliarde de euro, transmite Reuters.

Grupurile Saudi Aramco şi State Oil Company of Azerbaijan (SOCAR) făcuseră la rândul lor oferte de preluare a Petrol Ofisi. În baza preţului de achiziţie, OMV va consemna costuri de 186 de miliarde de euro în rezultatele trimestrului al patrulea, pe lângă alte costuri de 148 de milioane de euro înregistrate la sfârşitul lui decembrie, când a reclasificat divizia pentru a o pregăti de vânzare, a anunţat grupul vineri seară.

Acordul cu Vitol, care necesită aprobarea autorităţilor de reglementare, este aşteptat să se încheie cel mai târziu în trimestrul al treilea, când cursul valutar va avea un efect negativ de aproximativ 1,1 miliarde de euro asupra profitului net al OMV, potrivit companiei.

Petrol Ofisi operează 700 de benzinării, o fabrică de petrol mineral, 11 terminale pentru carburanţi şi trei pentru gaze naturale lichefiate şi o capacitate de stocare de 1,17 milioane de metri cubi.

Ucraina preferă să cumpere gaz din UE, cu 15 $ mai ieftin decât cel oferit de Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Friday, 01 April 2016 12:00

Naftogaz Gazprom datoriiUcraina poate cumpăra gaz din Uniunea Europeană la un preț de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în condițiile în care Rusia i-a oferit un preț mai mare, de 185 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat ministrul ucrainean al Industriei energetice și a Cărbunelui, Volodimir Demchishin, citat de Sputnik.

“Putem cumpăra gaz din Europa cu 170 de dlari. Rusia ne-a oferit un preț de 185 dolari pe gazul pe care l-am achiziționa de la ei începând cu 1 aprilie. Chiar și dacă am plăti același preț, 185 dolari, pentru gazul european, ar fi mai avantajos pentru noi. Din punct de vedere tehnic este evident. Și partea rusă poate efectua aceste calcule”, a afirmat Demchishin, înainte de a participa la Summit-ul Securității Nucleare de la Washington.

Anul trecut Rusia a oferit mai multe reduceri de preț părții ucrainene, care a achitat 329 dolari pe mia de metri cubi în primul trimestru, 247,18 dolari în cel de-al doilea trimestru, 247,17 dolari în cel de-al treilea și 227,36 dolari în ultimul trimestru al anului.

În luna octombrie a anului trecut, compania de stat importatoare de gaz Naftogaz, a anunțat că și-a încheiat importul de gaz din Rusia și că orice reluare a acestuia depinde de prețul solicitat de Gazprom. Luna următoare, Ucraina a anunțat că nu mai intenționează să achiziționeze gaz rusesc ca urmare a prețului mai competitiv obținut de la partenerii săi europeni.

Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, cele americane suferă

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 28 March 2016 11:53

o-rubla-mai-slaba-profit-mai-mare-pentru-gigantii-energetici-rusCompaniile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a costurilor scăzute de producție și, implict, a deprecierii rublei, arată o analiză Forbes.

Spre surprinderea multora, care au pus evoluția prețului petrolului pe seama unei conspirații a guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA) menită a pune în genunchi Rusia, prin intermediul principalilor contribuabili la buget, companiile energetice, firmele care suferă cel mai mult de pe urma scăderii prețului petrolului la sub 40 de dolari barilul sunt cele americane, și nu cele rusești.

Agenția de rating Fitch a anunțat în această săptămână că niciuna din companiile importante din domeniul energetic din Rusia nu va fi retrogradată. Asta în timp ce, săptămâna trecută, concurenții de la Standard & Poor’s au anunțat că numai puțin de 29% din creanțele neperformante din SUA aparțin sectorului de petrol și gaze.

79,6% - credite neperformante în industria petrolieră din SUA

În rândul industriei, procentul de credite neperformante în total credite este de 79,6%, mai mare decât procentul înregistrat în 2009, pe timpul crizei financiare, de 70%.

Numai în ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii.

Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 6-12 luni, la BBB-.

Deprecierea rublei vs întărirea dolarului

Explicațiile evoluției peste așteptări a companiilor ruse țin de politica monetară adoptată de Banca Centrală a Rusiei, care a adoptat la finalul anului 2014 un regim de flotare liberă. În primul rând, companiile petroliere din Rusia au un cost de producție al barilului de petrol mult sub cel al companiilor americane. Și forța de muncă din Rusia este una mult mai ieftină decât cea din SUA. Deprecierea monedei naționale nu a făcut altceva decât să păstreze avantajul competitiv al companiilor ruse. Atât principale costuri de producție (mai ales după impunerea embargoului occidental, care a determinat companiile rusești să găsească factori de producție substituibili pe piața internă), cât și costul cu forța de muncă sunt suportate de companiile rusești în ruble. Cum rubla s-a depreciat în ritm cu cel al scăderii prețului petrolului, se poate spune că respectivele companii și-au micșorat costurile în ritm cu prețul petrolului, implicit cu veniturile din comercializarea acestuia și a produselor din țiței, venituri încasate în dolari.

Companiile americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de om parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat.

Marja de profit a companiilor rusești - în creștere

Rubla s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, cursul de schimb rublă/dolar s-a situat undeva în media a 60 de ruble pentru un dolar.

De altfel, Sberbank anticipează că o revenire a petrolului sub nivelul de 30 de dolari pe baril ar fi dublată de o depreciere a rublei la 82 de ruble pentru un dolar, depreciere suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor rusești.

În plus, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Așa se face că marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă.

Inflația - la maximul ultimilor 13 ani

Cine a achitat însă nota de plată a “salvării” statului rus și a “principalilor săi campioni economici” de la faliment? Așa cum era de așteptat, cel care a suportat costuri a fost rusul de rând.

Populația a fost nevoită, vrând-nevrând, să pună umărul la “salvarea” statului rus și a giganților săi energetici prin achitarea unor prețuri mai mari pentru produsele cumpărate. Potrivit Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.

Salariile rușilor au rămas constante numai dacă sunt exprimate în barili de petrol

Inflația galopantă a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor ruși. În plus, ca urmare a faptului că bugetul Rusiei este dependent de veniturile din exportul de petrol, salariile rușilor au rămas constante, însă numai dacă sunt calculate în barili de petrol. Potrivit Bloomberg, salariul mediu lunar al unui rus a rămas blocat la nivelul a 10 barili de petrol. Cu alte cuvinte, în termeni reali, salariile rușilor s-au micșorat în același ritm cu care sa redus prețul petrolului.

un-rus-obisnuit-castiga-lunar-10-barili-de-petrol

Principalul pericol pentru companiile ruse - propriul guvern

Dacă au reușit să trecă cu bine de problemele externe, companiile rusești s-ar putea să nu poată face față viitoarelor probleme puse chiar de propriul lor guvern. Astfel, începând din acest an, executivul de la Moscova a decis să modifice Codul Fiscal, în detrimentul companiilor petroliere. Astfel, în acest an acestea ar urma să plătească taxe și impozite suplimentare în valoare de 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari). Potrivit New York Times, Kremlinul ia în calcul o majorare suplimentară a taxelor petroliere pentru 2017, care ar majora povara fiscală impusă industriei cu 11 miliarde de dolari.

Sistemul de impozitare al industriei petroliere este unul progresiv, care ține cont de evoluția prețului petrolului. Astfel, la un preț al barilului de 100 de dolari, 74 de dolari iau calea bugetului de stat, iar 26 de dolari rămân companiilor, susține banca de investiții moscovită, Renaissance. La un preț de 35 dolari pe baril, statul rus mai încasează taxe și impozite de la industria petrolieră de doar 17 dolari pe baril, companiile rămânând cu 18 dolari.

Costul producerii și transportului unui baril de petrol în Rusia - 15 dolari

Potrivit Renaissance, costul producerii și transportului unui baril de petrol este de 15 dolari în Rusia. Dacă sunt adăugați cei 17 dolari reprezentând taxe și impozite, rezultă că industria petrolieră trebuie să se mulțumească cu un profit de 3 dolari pe baril. O nouă majorare de taxe riscă însă să evaporeze și această mică marjă, lucru de care este conștient și președintele rus Vladimir Putin, care deocamdată pare indecis. El ezită între nevoile mai urgente ale prezentului, ale bugetului de stat, și viitorul producției petroliere a Rusiei. Deja, în termeni reali, investițiile din industria petrolieră din Rusia s-au diminuat considerabil. În termeni nominali ele au crescut cu 11%, sub rata inflației de 12,9%. Deși Lukoil a anunțat o majorare a investițiilor în ruble, dacă acestea sunt exprimate în dolari dolari, de exemplu, compania rusă a investit anul trecut 9 miliarde de dolari, în scădere cu 1,5 miliarde față de anul precedent. {jathumbnailoff}

EAU: Prețul petrolului se va prăbuși dacă producția nu va fi “înghețată” de toată lumea

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 01 March 2016 12:29

nivelul-productiei-pe-tariPrețul petrolului se va prăbuși în cazul în care toți producătorii de țiței, fără excepție, nu-și vor “îngheța” producția, susține ministrul energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail Al Mazrouei, acesta transmițând astfel un mesaj celorlalte state producătoare, care nu sunt membre ale cartelului OPEC.

Suhail Al Mazrouei a avertizat totodată că nu va avea loc nicio reuniune a cartelului statelor exportatoare (OPEC) înainte ca și ceilalți producători să-și asume angajamentul că nu vor majora producția.

“Aceasta este realitate. Nivelul actual al prețurilor îi va determina pe toți să-și înghețe producția. Încăpățânarea nu are niciun sens în acest context”, a declarat ministrul energiei din EAU, citat de Bloomberg.

Arabia Saudită, Rusia, Venezuela și Qatar au ajuns la un acord privind “înghețarea” producției la nivelul din luna ianuarie.

Cele patru state semnatare ale acordului au produs împreună 25% din petrolul tranzacționat pe piață, și anume 23,75 milioane de barili pe zi. În plus, Rusia și Arabia Saudită au înregistrat în ultimele luni niveluri record ale producției, ceea ce face ca cele două state să se dueleze lună de lună pentru poziția de cel mai mare producător global de petrol. Rusia a atins în ianuarie un nivel al producției record pentru perioada post-sovietică, de 10,989 milioane barili pe zi, în timp ce Arabia Saudită a extras aproximativ 10 milioane de barili pe zi.

Iranul refuză să-și stabilizeze producția

În plus, acordul este condiționat de înghețarea producției și de ceilalți mari producători globali, dintre care cei mai importanți mai ales din punct de vedere geostrategic, sunt Irakul și Iranul. Dacă irakienii au anunțat deja că sunt dispuși să-și “stabilizeze” producția, Iranul a refuzat categoric, susținând că își păstrează țintele de export stabilite: majorarea de la 1,2 milioane de barili la 1,5 milioane de barili pe zi în această lună și revenirea la un volum de export de 2 milioane de barili pe zi în a doua jumătate a anului.

Exces de petrol pe piață

“Înghețarea” anunțată păstrează actualul ecart dintre producție și cerere, la 1,8 milioane de barili pe zi, în condițiile în care și cantitățile stocate la nivel global se află la maximul ultimilor ani. În perioada 2014-2015, producția de petrol la nivel global a urcat de la 93,3 milioane de barili pe zi la 95,6 milioane de barili pe zi, în timp ce cererea s-a majorat de la 92,4 la 93,8 milioane de barili pe zi.

Pentru a fi înlăturată supraproducția existentă în prezent, cererea ar trebui să crească cu aproximativ două milioane de barili pe zi. Însă scăderea importurilor de petrol ale Chinei (cel mai mare importator la nivel global) din luna ianuarie arată o cu totul altă tendință.

Negocierile între marii producători sunt de obicei secrete și de lungă durată

Un fapt pozitiv însă este acela ca Rusia și Arabia Saudită au decis să negocieze în pofida divergențelor de politică externă, precum cele din Siria sau Yemen, unde cele două state susțin tabere diferite. În plus, istoria arată că o colaborare a marilor producători de petrol se realizează nu în public, ci în spatele ușilor închise. Iar aceste negocieri nu se desfășoară peste noapte, ci sunt de lungă durată.

Potrivit Profit.ro, Ultima astfel de colaborare datează din 1998-1999, când OPEC și alte state exportatoare, precum Mexic sau Norvegia, au negociat în secret timp de mai multe luni pentru a putea stopa prăbușirea prețului barilului, care atinsese un preț de 10 dolari. În urma negocierilor, membrii OPEC, dar și ceilalți mari exportatori, cu excepția Rusiei, și-au redus radical producția, mișcare care a dus în cele din urmă la o apreciere a petrolului la 140 de dolari pe baril.

 

Statele mari producătoare de petrol își “lichidează” propriile Fonduri suverane pentru a acoperi deficitele bugetare

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 24 February 2016 12:00

 Fonduri suveraneStatele mari producătoare de petrol se remarcă, printre altele, prin dependența execuțiilor bugetare de prețul internațional al petrolului. Când acesta se prăbușește, cum s-a întâmplat în ultimul an și jumătate, deficitele mult invidiatelor state bogate în hidrocarburi ating niveluri îngrijorătoare.

Pentru a compensa deficitul de venituri la buget în dolari (moneda de referință pe piața petrolului) statele aleg să adopte o combinație de măsuri, de la deprecierea monedei naționale sau reducerea cheltuielilor până la vânzarea unor active.

Pentru a facilita o astfel de vânzare de active și a se asigfura că au ce vinde în vremuri neprielnice, majoritatea acestor state și-au creat propriile fonduri suverane de investiții.

În 2015, fondurile suverane de investiții ale statelor mari producătoare de petrol, precum Norvegia, Arabia Saudităm, Rusia sau Qatar, au vândut active în valoare de peste 213 miliarde de dolari, susține CNN, care citează un raport al Sovereign Wealth Fund Institute.

Potrivit estimărilor Institutului citat, tendința va continua și în 2016, an în care cotațiile petrolului vor rămâne la niveluri reduse, insuficiente pentru ca statele respective să-și poată finanța deficitul bugetar. Astfel, în cazul în care petrolul s-ar situa în 2016 la un nivel de 30-40 de dolari pe baril, fondurile suverane de investiții ale statelor mari producătoare de petrol vor “retrage” alte 404 miliarde de dolari de pe piețele financiare internaționale.

Prețul petrolului s-a depreciat cu peste 70% în ultimul an și jumătate, ceea ce a creat gări bugetare considerabile. Astfel, statele respective au decis ca, în loc să crească impozitele și să-și reducă nivelul cheltuielile, să-și “căpușeze” fondurile suverane.

“Rusia și-a «devalizat» propriul fond suveran pentru a-și putea finanța proiectele de lucrări publice de mari dimensiuni, pentru a-și acoperi costurile de funcționare ale autorităților și pentru a atrage investiții străine directe”, se precizează în raport.

Fondurile suverane se numără în prezent printre cei mai mari investitori la nivel global, achiziționând active de peste 7.000 miliarde de dolari în ultimii ani. În iunie 2001, fondurile suverane dețineau active în valoare de doar 1.000 miliarde de dolari.

Prețul ridicat al petrolului din această perioadă și politicile monetare laxe ale băncilor centrale (nivelul redus al dobânzilor) au fost principalele fundamente care au syusținut respectiva bulă. Fondurile suverane au investit masiv în obligațiuni de stat, acțiuni bursiere și în piața imobiliară.

Însă prăbușirea prețului petrolului a pus capăt acestui trend, ceea ce parțial explică și evoluțiile cotațiilor bursiere la nivel global.

 

Crimea rămâne pe întuneric, după acte de sabotaj ale naționaliștilor ucraineni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 23 November 2015 15:53

Crimeea alimentare utilitatiPrincipalele linii electrice care alimentează peninsula Crimea cu energie din Ucraina au fost scoase din funcțiune de acte de sabotaj ale naționaliștilor ucraineni, care au lăsat pe întuneric teritoriul anexat de Rusia în martie anul trecut și au determinat guvernul de la Moscova să declare starea de urgență în regiune.

Cei mai mulți dintre cei 1,8 milioane de locuitori ai Crimeei nu au curent electric, iar spitalele și alte servicii vitale sunt alimentate cu generatoare de back-up, scrie The New York Times.

Serghei Aksionov, premierul Crimeei, a făcut un apel la locuitorii peninsulei să nu folosească aparate electrocasnice precum radiatoarele electrice și a anunțat că iluminatul stradal va rămâne oprit pentru a economisi electricitatea disponibilă pentru scopuri mai urgente. În plus, guvernul local a impus stingerea luminilor la ora 10 seara în restaurante și alte spații de divertisment.

Toate cele patru linii electrice care alimentează Crimea cu energie din Ucraina au fost avariate. Avariile au lăsat pe întuneric și două districte ale regiunii ucrainene Herson, a declarat ministrul Energiei din Ucraina. Chiar și după anexarea de către Rusia în martie 2014, Crimea este în continuare dependentă de Ucraina în proporție de 80% în privința alimentării cu energie electrică.

Persoane necunoscute, presupuse a fi naționaliști ucraineni, au scos din funcțiune toate cele patru linii electrice care trec prin regiunea Herson și alimentează și Crimea. Două dintre ele au fost avariate grav vineri, iar celelalte două duminică dimineața, în urma unor explozii. Potrivit unor relatări de la fața locului, în zonă ar fi avut loc confruntări între poliția ucraineană și mișcarea extremistă naționalistă Sectorul de Dreapta.

Oficialii ucraineni au declarat că alimentarea cu curent electric ar putea fi restabilită în 24 de ore și că cei 4 stâlpi de înaltă tensiune distruși ar putea fi înlocuiți în 2-3 zile, adăugând însă că demonstranți neidentificați împiedică accesul echipelor de intervenție în zonă, în vederea executării reparațiilor necesare.

La fața locului au ajuns 6 echipe de intervenție, potrivit unui reprezentant al operatorului de transport și sistem din Ucraina, Ukrenergo.

Guvernul din Crimea a impus raționalizarea consumului de energie în peninsulă, cartierele de locuințe fiind lăsate programat în beznă cu schimbul, și a declarat că are la dispoziție suficientă motorină pentru a alimenta generatoarele de back-up pentru servicii vitale timp de o lună. Autoritățile locale au decretat că ziua de luni este liberă pentru salariații din sectorul privat și au întrerupt serviciile publice care consumă multă electricitate, cum ar fi liniile de troleibuz din orașul-port Sevastopol.

Flota rusească din Marea Neagră, care își are cartierul general la Sevastopol, a anunțat că nu a fost afectată de întreruperea alimentării cu energie electrică.

După scoaterea vineri din funcțiune a două linii electrice care alimentau Crimea, ministrul Energiei și Carburanților din peninsulă că este posibil să fie afectate alimentarea cu curent electric și rețelele de telefonie mobilă, sfătuindu-i pe locuitori să facă stocuri de bateriii, apă și alte lucruri de primă necesitate.

Planurile Kremlinului prevăd construirea de linii electrice care să alimenteze Crimea cu curent electric din Rusia și încetarea dependenței de Ucraina, însă proiectul nu a fost încă finalizat.

Kievul și Moscova au ajuns la un acord privind alimentarea cu gaze a Ucrainei, la un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 26 September 2015 08:21

naftogaz gazpromUcraina a ajuns la un acord cu Rusia, prin care își asigură volumul necesar de gaze pentru această iarnă și evită posibilitatea apariției unor eventuale probleme în alimentarea cu gaze rusești ai Europei.

Termenii noii înțelegeri au fost conveniți în cadrul unei întâlniri de cinci ore, desfășurată la Bruxelles, la care, pe lângă reprezentanții CE, Ucrainei și Rusiei, au participat și conducerile celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz. Chiar dacă acordul nu a fost încă semnat, noua înțelegere stabilește un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi( potrivit Bloomberg, 232 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit DPA), considerabil mai mic decât de cel plătit până în prezent, de 252 dolari și apropiat de prețul plătit de Polonia.

În plus, Ucraina s-a angajat să-și majoreze încă de luna viitoare rezervele de gaz cu 2 miliarde de metri cubi. Potrivit autorităților, pe 23 septembrie, în depozitele ucrainene erau depozitate 15,4 metri cubi, cantitate insuficientă, susține Gazprom, care estimează necesarul pentru a nu afecta consumul intern în perioada decembrie-martie și tranzitul către celelalte state europene la 19 miliarde.

Guvernul de la Kiev a anunțat că a alocat deja 500 milioane de dolari către monopolul de stat Naftogaz în vederea reluării importurilor de gaze di Rusia și a stocării lor.

Comisia Europeană s-a angajat, la rândul său, să asiste financiar achiziționarea de gaze rusești de către Ucraina, prin intermediul “instituțiilor financiare europene și internaționale”.

Concesii importante făcute de Gazprom și de guvernul rus

Gigantul rus Gazprom a făcut și el concesii, renunțând la termenii extrem de duri impuși în acordul din 2009 celor de Naftogaz, care erau obligați să achite un anumit volum de gaze naturale, indiferent dacă acesta era sau nu importat în mod real.

Potrivit Sputnik, concesiile părții ruse au fost mult mai generoase decât de obicei, guvernul de la Moscova angajându-se să analizeze oportunitatea acordării de discout-uri Ucrainei la fiecare trei luni.

În luna iulie, Rusia a stopat tranzitul de gaze către Ucraina, după ce negocierile dintre cele două state au eșuat.

Dacă ministrul energiei ruse, Alexander Novak, s-a limitat la a spune că negocierile încheiate vineri noapte au fost dure, omologul său ucrainean, Vladimir Demchyshyn, s-a declarat mulțumit de noii termeni contractuali. Potrivit ministrului ucrainean “condițiile comerciale sunt acceptabile pentru partea ucraineană” chiar dacă mai rămâne a fi stabilite “procedurile adiționale” pentru ca acordul să fie semnat.

Putin nu renunță la proiectul gazoductului ruso-turc. Prețul gazelor furnizate de Gazprom Turciei - principalul obstacol

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 24 September 2015 11:36

PutinGazprom pare decis să-și rezolve principala problemă, dependență de rețeaua ucraineană de transport în ceea ce privește exportul către Europa a gazelor naturale. Dacă transportul către nordul Europei pare a se fi rezolvat, prin semnarea acordului privind construirea gazoductului Nord Stream 2, în ceea ce privește alimentarea Europei de Sud și Mediteraneene, gigantul rus nu a renunțat la ideea construirii unui gazoduct care să străbată Marea Neagră și Turcia.

Potrivit Radio Free Europe, care citează Kremlinul, planurile privind construirea gazoductului care să lege Rusia, Turcia și sudul Europei rămân intacte, în pofida “dificultăților” apărute.

Miercuri, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său turc Tayyip Recep Erdogan, întânire în cadrul căreia, cei doi au convenit să “colaboreze în vederea continuării” proiectului, a declarat purtătorul de Kremlinului, Dimitri Peskov.

“Este un efort complex care implică depășirea mai multor dificultăți, însă proiectul își va urma propriul său curs”, a declarat acesta, adăugând că cei doi președinți se vor mai întâlni odată până la finalul acestui an, în vederea “coordonării propriilor abordări” referitoare la acest parteneriat.

pe 11 septembrie, autoritățile de la Ankara au anunțat suspendarea negocierilor ruso-turce ca urmare a precondițiilor impuse de gigantul rus Gazprom pe tema discount-ului dorit de Turcia la importurile de gaze rusești.

“Nu spun că participanții s-au ridicat de la masă, spun doar că negocierile sunt înghețate”, declara ministrul turc al energiei Sefa Sadik Aytekin în cadrul unei conferințe desfășurate la Istanbul.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat în decembrie 2014 intenția de a înlocui proiectul South Stream, neagreat de oficialii europeni, cu un gazoduct ruso-turc.

În continuare însă, principala problemă a proiectului este costul său extrem de ridicat, într-un climat marcat de prețuri extrem de reduse ale produselor energetice. Proiectul vizează realizarea a patru conducte care ar trebui să traverseze Marea Neagră pe o porțiune de 900 de km, și ar avea o capacitate de transport de 63 miliarde de metri cubi.

 

Rusia analizează un eventual scenariu de coșmar pe piața petrolului: 30 dolari pe baril în 2016

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 21 September 2015 11:20

Russian-Oil-PricesGuvernul rus a analizat recent soluțiile pe care le are la îndemână pentru a contracara efectele economice ale unui eventual preț al petrolului de 30 de dolari pe baril în 2016

Potrivit Reuters, care citează cotidianul rus RBC, acest scenariu a fost dezbătut la începutul lunii în cadrul unei ședințe de guvern conduse de premierul Dmitri Medvedev. RBC susține că informația a fost confirmată de două surse guvernamentale, care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Prețul petrolului este cea mai importantă variabilă după care se realizează bugetul de stat al Rusiei, care, în mod uzual, se bazează în proporție de peste 50% pe venituri generate din vânzarea de petrol și gaze.

Actualul buget al Rusiei se bazează pe previziunile ministerului Energiei de la Moscova, care anticipează un preț mediu al țițeiului de 52 dolari pe baril în 2015 și de 55 de dolari pe baril în 2016.

Potrivit unui oficial al ministerului energiei, dacă prețul petrolului va scădea de la actualul nivel de 50 dolari pe baril la unul sub 40 de dolari pe baril, va suferi și producția de petrol din Rusia.

Prețul internațional al petrolului s-a apreciat în această dimineață cu aproximativ un punct procentual ca urmare a încetinirii activității de sondare în Statele Unite și a unor analize, potrivit cărora investiții planificate de numai puțin de 1,5 mii de miliarde de dolari în dezvoltarea de zăcăminte din formațiuni de șist din SUA devin neexploatabile din punct de vedre comercial la un preț de sub 50 de dolari pe baril.

Ucraina și Slovacia despre Nord Stream 2: Trădare să fie, dar s-o știm și noi!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 September 2015 13:26

imSemnarea acordului dintre Gazprom și mai multe companii occidentale, printre care și OMV, în vederea construcției gazoductului Nord Stream 2, a provocat reacții extrem de nervoase din partea oficialilor central și est europeni.

Ultimul exemplu, șeful monopolului de stat ucrainean Naftogaz, principala victimă a respectivului acord, Andriy Kobolev, care a descris planurile Rusiei de extindere a Nord Stream drept o lovitură dată Ucrainei și Slovaciei (țară în care se află în vizită) și, mai mult decât atât, o amplificare a dependenței energetice a Uniunii Europene (UE) față de Rusia.

“Gazoductele în exces reprezintă o diversificare și este întotdeauna bine să ai alternativ. Însă nu pentru consumatorii din UE, ci pentru Rusia: dacă aceste conducte se vor construi, Rusia va fi cea care va decide unde, cui și în ce termeni va furniza gaz”, a declarat Kobolev.

În opinia oficialului ucrainean, “Europa ar trebui să-și apere ferm propriile interese și să stopeze construcția de noi rute de transport al gazului rusesc în Europa, controlate de Gazprom. Ruta tradițională, care traversează Ucraina și SLovacia, este cea mai directă rută către Europa și, în plus, se află în afara controlului Gazprom” susține Kobolev.

Fico: “Ne cred idioți pe toți”

Premierul slovac Robert Fico a fost și mai categoric și a calificat acordul semnat între Gazprom și companiile occidentale drept o trădare în urma căreia, Ucraina și Slovacia ar urma să piardă mai multe miliarde de euro, ca tarife de transport.

“Un anunț a fost făcut public în mod surprinzător din partea Gazprom vizând semnarea unui acord cu companii din state membre UE în vederea construirii unui nou gazoduct. Ne cred idioți pe toți”, a declarat Fico, citat de Reuters.

“Au trădat un stat membru (Slovacia) și se opun discuțiilor politice din Consiliul Europei pentru asigurarea menținerii Ucrainei drept principală rută a gazului rusesc către Europa”, a acuzat premierul slovac, a cărei țară este în prezent principalul punct de intrare a gazului furnizat de Gazprom în Europa.

Slovacia se află, la rândul său, într-un conflict mocnit cu Gazprom, în urma deciziei de inversa fluxul de gaz către Ucraina pe timpul iernii trecute, pentru a diminua dependența vecinului său estic de Rusia.

OMV, BASF, E.ON, ENGIE, Shell: autorii actului de “trădare”

Pe 3 septembrie, la Vladivostock a fost semnat acordul acționarilor cu privire la implementarea proiectului Nord Stream 2 de importante personalități din sectorul energetic european, precum Alexey Miller, președintele Gazprom, Kurt Bock, președintele Consiliului Director al BASF SE, Klaus Schäfer, membru al CA E.ON SE, de Pierre Chareyre, vicepreședinte executiv al ENGIE, de Rainer Seele, președintele OMV și Ben van Beurden, șeful board-ului executiv al Royal Dutch Shell

Nord Steam 2 este menit a suplimenta cantitatea de gaze rusești care să alimenteze piața europeană și va fi dezvoltat de o companie nou înființată New European Pipeline AG.

Potrivit acordului semnat, Gazprom va deține 51% din acțiunile noii companii, iar E.ON, Shell, OMV și BASF/Wintershall câte 10 procente. ENGIE este singura companie care va deține doar 9%.

Proiectul Nord Stream 2 vizează, potrivit unui comunicat OMV, construirea a 2 gazoducte offshore cu o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi de gaz. Acestea ar urma să străbată Marea Baltică, și să facă legătura între sistemele de transport al gazelor din Rusia și Germania.

“Nord Stream 2 va dubla volumul de gaze care va fi transportat direct prin Marea Baltică. Este important faptul că acestea sunt volumele suplimentare de gaz, ce-și vor găsi clienți pe piața europeană ca urmare a declinului continuu al producției domestice. Faptul că actori importanți din sectorul energetic la nivel global au decis să participe la acest proiect arată importanța sa pentru asigurare unei oferte de gaz sustenabile pentru consumatorii europeni”, a declarat șeful Gazprom Alexey Miller.

La rândul șău, șeful OMV, Rainer Seele consideră că “Nord Stream 2 este un proiect menit să conecteze direct producția de gaz din Rusia cu piețele vest-europene, asigurând cel mai înalt nivel de securitate de transport pentru consumatorii europeni”

Deprecierea petrolului la 40 dolari/baril ar obliga Rusia să majoreze dobânda-cheie și chiar să "aresteze" cash-ul deponenților la bănci

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:36

Putin petrol 40 dolari barilRusia ar putea avea mari probleme dacă trendul actual de ieftinire a țițeiului pe piețele internaționale va continua, iar prețul aurului negru ar coborî până la nivelul de 40 dolari/baril.

Cu o economie deja în recesiune și slăbită și de sancțiunile comerciale impuse de SUA și UE, Rusia s-ar putea vedea obligată să majoreze de urgență dobânda-cheie a băncii centrale dacă petrolul ar ajunge la 40 dolari/baril, asta după ce, doar anul acesta, banca centrală a Rusiei a redus de patru ori dobânda de politică monetară.

Este opinia a 65% dintre economiștii intervievați de Bloomberg pe această temă. 39% dintre analiști sunt de părere că, în plus, guvernul de la Moscova ar putea fi obligat să impună măsuri de control al capitalului similare celor luate de autoritățile grecești. Un procent de 22% dintre specialiștii chestionați estimează că statul rus ar putea fi obligat să naționalizeze cel puțin unele dintre băncile din țară.

Bloomberg I

Întrebați cu privire la analiza proprie a băncii centrale ruse în legătură cu scenariul ieftinirii țițeiului la 40 dolari/baril, potrivit căreia sistemul bancar din Rusia s-ar confrunta, în această situație, cu un deficit de capital de 600 de miliarde de ruble și cu o dublare a ponderii creditelor neperformante în totalul activelor sistemului bancar, 69% dintre economiști au declarat că analiza este corectă.

Deprecierea țițeiului la 40 dolar/baril ar duce la o scădere a PIB-ului Rusiei de 5% anul acesta și de 1% în 2016. Totodată, rubla s-ar deprecia, până la finalul acestui an, la 65 ruble/dolar, față de circa 59 ruble/dolar în prezent. Scenariul de bază cu privire la Rusia, bazat pe actualele cotații la țiței, estimează o contracție economică de 3,5% în 2015 și un avans marginal, de 0,5%, în 2016.

Bloomberg III

Chiar și la un preț al petrolului de circa 50 dolari/baril, economiștii chestionați de Bloomberg consideră că există șanse de 83% ca economia Rusiei să intre în recesiune în următoarele 12 luni.

Cât privește sancțiunile economice, în prezent doar 28% dintre cei intervievați sunt de părere că Uniunea Europeană va începe să ridice sechestrul pus pe activele rusești din Europa și restricțiile de călătorie în timpul anului viitor, față de 52% în mai. Și un singur economist a fost de părere că SUA vor începe să ridice sancțiunile impuse Rusiei în următoarele 12 luni.

{jathumbnailoff}

Gazprom este dispus să acorde în continuare Ucrainei un discount la gaze

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 30 June 2015 11:05

Ucraina va beneficia în continuare de un discount de 40 de dolari pe baril din partea Gazprom, în trimestrul al treilea acesta urmând a se micșora însă de la actualul nivel de 100 de dolari la 40 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

Calculele cost-beneficiu efectuate cu privire la construcția unui gazoduct prin Turcia, menit a ocoli ruta de transport ucraineană au atenuat tratamentul dur aplicat până în prezent Kiev-ului de către autoritățile de la Moscova.

În cadrul trilateralei Rusia-Ucraina-UE, care urmează să debuteze astăzi la Viena, Rusia pare dispusă la concesii.

“În pofida tuturor dificultăților din cadrul relațiilor noastre cu Ucraina din prezent, va trebui să facem niște concesii rezonabile”, le-a explicat luni, potrivit Euractiv, premierul rus Dimitry Medvedev ministrului energiei Alexander Novak și șefului Gazprom Alexei Miller.

Potrivit Gazprom, Ucraina ar fi trebuit să plătească în trimestrul al treilea 287 de dolari pe mia de metri cubi, dacă nu s-ar fi aplicat niciun discount. Pe troimestrul al doilea, Ucraina plătește 247 de dolari pe mia de metri cubi, incluzând un discount de 100 de dolari. Cu alte cuvinte, dacă se va aplica discount-ul de 40 de dolari promis de autoritățile de la Moscova, ucraineni vor plăti și în trimestrul al treilea 247 de dolari pe mia de metri cubi de gaz.

“Ne mândrim cu reputația noastră de furnizor stabil de gaze. Acest discount reprezintă o măsură importantă de susținere a economiei ucrainene”, a declarat Medvedev.

Decizia autorităților de la Moscova poate fi explicată prin calcularea de către Gazprom a costurilor de oportunitate ale construirii unei noi rute de transport prin Turcia menită a ocoli Ucraina.

“Ideea stopării furnizării de gaze (cărtre statele membre UE) prin Ucraina după 2019 n-are nicio legătură cu realitate atât din punctul de vedere al costurilor construirii unuio nou gazoduct, cât și al investițiilor necesare modernizării rețelei de conducte ucrainene”, a declarat săptămâna trecută șeful Gazprom Alexei Miller.

“Ar fi o lovitură grea dată reputației Gazprom în lume și în UE, dacă ar decide să stopeze tranzitul de gaze prin Ucraina”, a declarat acesta.

 

Rusia a devenit cel mai mare exportator de țiței în China

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 24 June 2015 09:56

Rusia a depășit Arabia Saudită și a devenit cel mai mare furnizor de țiței al Chinei, acesta fiind unul dintre primele efecte ale bătăliei geostrategice pentru majorarea cotelor de piață pe piața asiatocă în contextul actualului preț redus al petrolului.

China a importat un volum record de 3,92 milioane de tone de petrol din Rusia în luna mai, echivalentul a 927.000 de barili pe zi, în creștere cu 20% față de volumul înregistrat în luna precedentă.

Importurile din Arabia Saudită s-au redus în schimb considerabil față de luna aprilie, cu 42%, ajungând la 3,05 milioane tone.

China a devenit o țintă cheie pentru exportatorii de petrol în urma majorării producției de țiței din formațiuni de șisturi cristaline din SUA, care a transformat Statele Unite, cel mai mare consumator la nivel global, într-un client mai puțin dependent de importurile de petrol.

China va acoperi în acest an mai mult de 11% din cererea de petrol de la nivel global, a estimat în această lună Agenția Internațională pentru Energie.

“Acesta este un semnal clar al preferințelor pieței asiatice din prezent, producătorii din Orientul Mijlociu urmând a concura cu ceilalți producători pentru această piață”, susține Amrita Sen, analist șef la Energy Aspects Ltd., citat de Bloomberg. “Rusia se uită din ce în ce mai mult spre est și diversele acorduri semnate de Rosneft (principala companie de stat petrolieră rusă) și China vor conduce, probabil, la permanentizarea majorării exporturilor de petrol rusesc în China”, a adăugat acesta.

Rusia a devenit în mai cel mai mare furnizor de petrol în China, pentru prima dată în ultimii zece ani, nemaiavând acest statut din octombrie 2005.

În 2013, Rosneft a semnat un acord în valoare de 270 miliarde de dolari prin care se angajează să furnizeze 365 milioane de tone de țiței în următori 25 de ani către China National Petroleum Corp. Tot în 2013, gigantul rus a ajuns la un acord de furnizare de petrol pe zece ani în valoare de 85 de miliarde de dolari cu China Petrochemical Corp.

Și Angola a depășit Arabia Saudită

Rusia nu este singurul exportator de petrol care a depășit Arabia Saudită pe piața chineză. Angola a vândut în mai numai puțin de 3,26 milioane de tone Chinei, în creștere cu 14% față de luna aprilie. Arabia Saudită a pierdut fotoliul de lider al exporturilor în China pentru prima dată în ultimele 13 luni.

“Ca urmare a deciziei Rusie de a accepta moneda oficială chineză (renminbi, în detrimentul dolarului - n.r.) ca mijloc de plată pentru petrol, ne așteptăm la noi recorduri de importuri de petrol rusesc în China”, afirmă Gordon Kwan, șeful diviziei regionale de cercetare a piețelor de petrol și gaze a Nomura Holdings Inc., din Hong Kong. “Dacă Arabia Saudită vrea să-și recapete poziția de lider, va trebui să accepte renminbi ca mijloc de plată, nu numai dolarul”, a adpugat acesta.

Iranul a exportat în mai 2,2 milioane tone de petrol în China.

În aprilie, Arabia Saudită își majorase cota de piață în China, exportând numai puțin de 5,26 milioane de tone de țiței, cel mai mare nivel înregistrat din iulie 2013, însă a decis să majoreze prețurile de pe piața asiatică, după ce oferise discount-uri record în luna martie.

Gazprom va trebui să ieftinească gazele furnizate Turciei pentru a putea ocoli Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 April 2015 12:36

gazprom steagTraseul gazelor rusești către Europa le ridică celor de la Gazprom probleme, nu numai în Ucraina, ci și în Turcia, țară identificată de președintele rus Vladimir Putin drept principală alternativă de transport către Bătrânul Continent.

Astfel, pentru a-și asigura bunăvoința Turciei, Gazprom va trebui foarte probabil să micșoreze prețul gazelor furnizate acesteia.

Turcia este cel de-al doilea mare consumator al gazelor rusești, însă, paradoxal, n-a beneficiat de reducerea considerabilă a prețului petrolului din ultima jumătate de an, ca urmare a faptului că, spre deosebire de celelalte contracte semnate de Gazprom, prețul gazelor nu este legat de cel al petrolului și nici de cel de pe piața spot.

Acest lucru a făcut, susține Bloomberg, ca Turcia să fie singura țară care a “beneficiat” în ianuarie de prețuri majorate la gazele rusești. Asta chiar dacă la finalul anului trecut, pentru a obține acordul guvernului turc în vederea realizării unui gazoduct menit a scoate Ucraina de pe harta transportului de gaze către UE, Putin a promis o micșorare a prețului. De-abia luna trecută, turcii de la Botas AS, compania de stat furnizoare a peste 80% din gazul consumat în Turcia, a obținut de la Gazprom un discount de 10%. Companiile private turce, care sunt responsabile de o treime din importul de gaze, nu au beneficiat însă de acest discount.

În ianuarie, companiile private din Turcia au plătit cu 10% mai mult decât în decembrie, prețul gazelor rusești ajungând la 374 dolari pe mia de metri cubi. Spre comparație, prețul mediu plătit de Germania a fost de 284 dolari pe mia de metri cubi în ianuarie, în scădere cu 25% față de cel din decembrie. {jathumbnailoff}

turkey-energy

UE riscă să rămână fără gaz rusesc în urma amenințării Ucrainei cu suspendarea importurilor din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 March 2015 11:35

23.siStatele membre ale Uniunii Europene care importă gaz rusesc care tranzitează Ucraina ar putea suferi în urma anunțului oficialităților ucrainene privind posibilitatea suspendării de către Kiev a importului de gaze din Rusia începând cu 1 aprilie, în cazul în care Gazprom nu micșorează tarifele.

Atât premierul ucrainean Arseny Yatsenyuk, cât și ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin, au amenințat Gazprom că Ucraina va înceta să cumpere gaze rusești, preferând să le achiziționeze de pe piața europeană, unde, susțin ei, ar putea plăti un preț cu 50 de dolari mai mic pe mia de metri cubi.

"Nu avem nevoie să cumpărăm gaz natural din Rusia în acest moment. N-are niciun sens să cumpărăm gaze la un preţ mai mare decât în Europa. Probabil vom înceta să mai cumpărăm", a afirmat Demchishin.

Potrivit ministrului rus al energiei, Aleksandr Novak, citat de RT, Rusia este dispusă să micșoreze prețul gazelor livrate Ucrainei cu 30 de dolari pe mia de metri cubi, de la 378 la 348 dolari.

Autoritățile de la Moscova și Kiev vor avea o nouă întâlnire în această săptămână, vechiul acord "de iarnă" urmând a expira la sfârșitul lunii martie. În pofida declarațiilor oficialilor ucraineni, este de așteptat ca un nou acord să fie parafat la mijlocul lunii aprilie. La ultima întâlnire, presat de oficialitățile UE, Kiev-ul a convenit să achiziționeze în continuare gaz rusesc pentru a-și alimenta depozitele subterane în vederea asigurării aprovizionării cu gaze a statelor europene.

În prezent, potrivit Gas Storage Europe (GSE) , rezervele de gaz ale Ucrainei se situează la 7,741 miliarde de metri cubi, cu 5% mai reduse decât la începutul lunii. De la începutul anului, rezervele de gaz ale Ucrainei s-au diminuat cu 3,627 miliarde de metri cubi.

În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înțelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze rusești până martie 2015.

Prețul redus al petrolului și scăderea încasărilor din TVA au dublat în februarie deficitul bugetar al Rusiei, care a ajuns la 10,5% din PIB

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 12 March 2015 18:58

Russia-claims-to-have-covered-its-meat-deficit strict xxlDeficitul bugetar al Rusiei s-a dublat în luna februarie, ajungând la 10,5%, din PIB, de la 4,2% în ianuarie, pe fondul scăderii prețului petrolului și a sancțiunilor occidentale care vor trimite în mod sigur economia rusă în recesiune în 2015.

Execuția bugetară a ministerului de finanțe rus arată că veniturile (dependente în proporție de aproximativ 50% de prețul petrolului) s-au contractat considerabil, chiar dacă și cheltuielile au fost reduse ușor.

Însă nu numai veniturile statului rus legate de industria de petrol și gaze au scăzut, ci și cele din colectarea altor taxe, precum TVA, susține Vladimir Kolychev, economist-șef la VTB Capital, citat de The Wall Street Journal.

O majorare mai rapidă decât era anticipată a cheltuielilor militare a exacerbat problema, însă aceasta ar putea fi doar o evoluție temporară, ceea ce va face ca deficitul bugetar să scadă în doua jumătate a anului, afirmă analistul rus.

Președintele rus Vladimir Putin a solicitat deja reduceri de cheltuieli bugetare, începând chiar cu scăderea propriului salariu cu 10%, însă a precizat că bugetul de apărare și cel al forțelor de ordine nu vor fi afectate în acest an. În pofida deprecierii rapide a rublei, a inflației cu două cifre și a intrării iminente a economiei în recesiune, popularitate lui Putin rămâne în continuare la un nivel extrem de ridicat, peste 80% potrivit ultimelor sondaje.

Rezervele valutare, la minimul ultimilor 6 ani

Datele Ministerului de Finanțe rus arată că responsabilă pentru creșterea ecartului dintre cheltuieli și venituri a fost scăderea rapidă a veniturilor bugetare nelegate de industria de petrol și gaze, de la 803 miliarde de ruble (13,7 miliarde dolari) în ianuarie la 428,2 miliarde de ruble (7,06 miliarde dolari) în februarie.

Veniturile bugetului general au scăzut la 953,8 miliarde de ruble de la 1.300 miliarde de ruble în luna precedentă, în timp ce cheltuielile bugetare s-au redus la 1,5 miliarde de ruble de la 1,54 miliarde de ruble.

Guvernul rus se așteaptă pentru 2015 la un deficit bugetar de 3,8% din PIB, interdicția de a se finanța pe piețele externe urmând a fi compensată de utilizarea rezervelor valutare ale băncii centrale ruse în vederea acoperirii golurilor bugetare.

Rezervele de aur și valutare ale băncii centrale au scăzut cu 6,3 miliarde dolari la 356,7 miliarde în ultima săptămână, un nivel atât de redus fiind înregistrat doar la mijlocul lunii aprilie a lui 2009.

Acordul dintre Gazprom și Naftogaz nu vizează gazele furnizate separatiștilor, neautorizate de Kiev

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 03 March 2015 13:24

9gazprom-naftogaz-gasDisputele dintre Kiev și Moscova privind cantitățile de gaze livrate către regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul forțelor separatiste nu vor afecta livrarea de gaze către restul țării sau către Europa, au convenit ieri seară miniștrii de resort din Ucraina și Republica Rusă, la Bruxelles.

Neînțelegerile dintre cele două părți pe marginea gazelor furnizate separatiștilor au pus sub semnul întrebării semnarea acordului mediat de UE privind continuarea alimentării cu gaze în ultima parte a acestei ierni a Ucrainei.

În cele din urmă, cele două părți au convenit să semneze acordul, deși acesta nu cuprinde un detaliu extrem de important: cine plătește pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Wall Street Journal precizează că plățile convenite în avans nu acoperă și livrările de gaz efectuate de Gazprom către Donetsk și Luhansk, neautorizate de Naftogaz, această dispută urmând a fi rezolvată separat.

Potrivit publicației franceze Les Echoes, citată de Mediafax, compania ucraineană Naftogaz "se angajează să plătească în avans către Gazprom, în martie, achiziţii care acoperă consumul ţării. Gazprom garantează tranzitul achiziţiilor de gaze naturale ale UE şi va livra la punctele stabilite de cele două părţi până la 114 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi Ucrainei, în baza plăţilor primite în avans", se arată în acordul publicat după mai multe ore de negocieri, la Bruxelles, sub egida vicepreşedintelui CE Maros Sefcovic însărcinat cu Energia.

Naftogaz a acuzat luni Gazprom că nu i-a livrat toate gazele pe care le-a plătit. Kievul s-a plâns deja că o parte a gazelor a fost livrată zonelor din estul Ucrainei, aflate sub controlul rebelilor separatiști, livrări pentru care Moscova i-a prezentat factura luna trecută.

Naftogaz a efectuat în acest weekend o plată de 15 milioane de dolari către Gazprom.

UE achiziţionează anual aproximativ 130 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de la Rusia, dintre care jumătate - reprezentând 15% din consum - tranzitează Ucraina către Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

 

Goldman Sachs învață Rusia cum să "profite" de pe urma războiului prețului petrolului și a sancțiunilor: prin reformarea sistemul fiscal

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 12 February 2015 13:55

GoldmanSachs-834x739Noul nivel scăzut al prețului petrolului și impactul sancțiunilor impuse de Occident ar putea reprezenta o motivație de tipul "tot răul spre bine" pentru economia rusă, susține Goldman Sachs, care profită de negocierile dintre Kremlin și industria petrolieră pentru a propune accelerarea actualei reforme fiscale aflată în desfășurare în Rusia.

Anul trecut, guvernul rus a convenit cu companiile petroliere reducerea taxelor de export în schimbul majorării redevențelor și a altor taxe din upstream (extracție și producție), însă acest pact fiscal, bazându-se pe un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril, a devenit caduc.

Analiștii băncii americane de investiții pleacă de de la constatarea că jumătate din bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din taxele și impozitele achitate de companiile petroliere și este, astfel, dependent de prețul internațional al petrolului. În opinia lor, Rusia va trebui să stimuleze activitatea de upstream, principala victimă a actualei evoluții a prețului petrolului. Dacă nu va fi stimulată activitatea de extracție și producție, bugetul Rusiei va suferi pe termen lung, iar situația economică se va deteriora. În plus, nou creata uniune economică euro-asiatică va necesita reformarea sistemului de taxe vamale, cel puțin în relațiile comerciale cu membrii uniunii.

Consumatorii și rafinăriile, subvenționate de sectorul upstream

Goldman Sachs remarcă faptul că în prezent, în Rusia, sectorul upstream subvenționează nu numai consumatorul rus, ci și sectorul downstream (în special rafinăriile), prin prețul mic practicat la barilul de țiței, dar și prin presiunea exercitată de povara fiscală, impusă aproape exclusiv pe umerii upstream-ului, în avantajul downstream-ului și consumatorilor, una dintre cele mai mari din lume.

Analiștii americani consideră că eliminarea acestor subvenții către consumatori și rafinării dublată de reducerea simultană a presiunii fiscale impusă activității de explorare și producție, ar putea impulsiona profitabilitatea din sectorul upstream și păstra la actualul nivel veniturile bugetare. Și asta pentru că nu guvernul, ci consumatorii și rafinăriile vor finanța majorarea profitabilității în sectorul de explorare și producție.

O povară fiscală mai redusă în acest domeniu ar majora nivelul rezervelor exploatabile din punct de vedere comercial, ceea ce ar impulsiona activitatea de producție și majora volumele de hidrocarburi exportate. Astfel, prin intermediul volumelor mai ridicate exportate, Rusia ar putea compensa efectele negative ale scăderii prețului internațional al petrolului.

20150204 russ1

Eliminarea taxelor vamale și a acizelor

Analiștii Goldman Sachs propun în acest sens, eliminarea taxelor vamale și a accizelor, compensate parțial de o majorare a altor taxe, care ar afecta în primul rând sectorul de rafinare.

În absența adoptării reformei Goldman Sachs, exporturile de petrol ale Rusiei s-ar putea diminua cu 50% până în 2020, de la un nivel de 3 milioane de barili echivalent petrol pe zi, la 1,5 milioane barili echivalent petrol pe zi.

Dacă guvernul rus ar accepta reforma fiscală propusă de analiștii băncii americane, în schimb, prețurile interne ale produselor petroliere s-ar majora cu 30%, ca urmare a eliminării subvenției indirecte reprezentate de taxele vamale, însă activitatea de explorare și producție, în special cele neconvenționale, offshore și de șist, ar decola, profitabilitatea lor fiind îmbunătățită în mod substanțial. În plus, valoarea bursieră a companiilor ruse cele mai importante, care se concentrează pe sectorul upstream, ar crește exponențial, ca urmare a majorării resurselor exploatabile comercial, convenționale și neconvenționale, ale acestora. Marii câștigători pe un termen mediu de 5-7 ani, ar fi Novatek și Lukoil, și în actualul regim, dar și în regimul fiscal propus, susține raportul Goldman Sachs.

20150204 russ3

Guvernul rus vrea aceleași venituri la buget, dar și păstrarea profitabilității companiilor petroliere

Propunerea băncii de investiții americane pare a se suprapune pe cele ale producătorii de petrol, în frunte cu grupul de stat Rosneft, propuneri depuse deja la guvern, potrivit lui Kirill Molodtsov, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Rusia a intrat în prima recesiune de după 2009, iar bugetul este secătuit de veniturile scăzute din energie, în timp ce rubla s-a depreciat în urma sancțiunilor occidentale legate de criza ucraineană.

Guvernul trebuie să mențină nivelul veniturilor din industria petrolieră, dar nu își poate permite să reducă profitabilitatea acestui sector.

"Ne confruntăm cu noi realități și întregul set de taxe și posibilele schimbări sunt analizate. Propunerile trebuie înaintate unei comisii prezidențiale până la sfârșitul acestei luni, iar o soluție ar putea fi găsită cel mai devreme la începutul lunii aprilie", a declarat Molodtsov, citat de Mediafax.

Anul trecut, trezoreria federală a încasat 178 miliarde de dolari din taxe aplicate produselor petroliere.

Buget construit pe un preț al barilului de 50 de $

Autoritățile ruse lucrează la revizuirea bugetului pe acest an, iar Ministerul Economiei utilizează un preț mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril, comparativ cu 98 de dolari în 2014.

Impactul prețului mai scăzut al petrolului va fi parțial compensat de deprecierea rublei cu 47% față de dolar, în ultimele 12 luni.

Directorul general al Rosneft, Igor Sechin, aliat de mult timp al președintelui Vladimir Putin, a discutat cu acesta despre regimul fiscal, săptămâna trecută. Putin a spus că toată lumea trebuie să respecte interesele țării.

Producătorii de petrol vor profita de actualul regim fiscal doar dacă prețul mediu al petrolului va depăși 70 de dolari pe baril în acest an și 55 de dolari în 2017, a spus Denis Borisov, director la centrul pentru petrol și gaze al Ernst&Young în Moscova.

La nivelul actual al prețurilor, companiile petroliere vor pierde în acest an 0,6 dolari pe baril, și circa 0,3 dolari pe baril în 2017, când actualul program de taxe va expira, a spus Borisov.

20150204 russ4

{jathumbnailoff}

Fitch: Rating-ul giganților petrolieri ruși nu va suferi ca urmare a scăderii prețului țițeiului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 02 February 2015 12:26

16435Prețul redus al petrolului la nivel internațional n-ar trebui să afecteze în mod direct rating-urile companiilor de petrol și gaze rusești, fundamentele acestora fiind în continuare solide ca urmare a flexibilității financiare de care dau dovadă, susține agenția de rating Fitch.

Potrivit analiștilor Fitch, nu fundamentele sunt cele care ar putea să îngrijoreze, ci o eventuală înăsprire a sancțiunilor, limitarea accesului la finanțarea externă și ratingul suveran al Rusiei.

"Testele de stres efectuate companiilor rusești, care nu iau în calcul o eventuală îmbunătățire pe piețe (un preț mediu al barilului de petrol de 55 $, și un curs de schimb de 60 de ruble pentru un dolar) arată că povara datoriei acestora ar rămâne acceptabilă pentru nivelul actual de rating", susține Fitch.

Cea mai mare companiei petrolieră rusească este Rosneft, în domeniul gazelor naturale lider este gigantul Gazprom. 

Ieftinirea petrolului lovește rubla, care s-a depreciat cu 4,5% în această dimineață față de dolar

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 05 January 2015 11:35

ruble-fallsRubla, moneda națională a Rusiei, a fost principala victimă a continuării tendiței de depreciere a petrolului pe piețele internaționale, pierzând în această dimineață numai puțin de 4.5% în raport cu dolarul.

La ora 10, rubla se depreciase cu 4,5% față de dolar și cu 2,4% față de euro, ajungând la un curs de 58,52 de ruble pentru un dolar.

Petrolul și-a continuat în primele zile ale noului an tendința descendentă înregistrată în cea de-a doua parte a lui 2014, an în care Brent-ul s-a depreciat cu numai puțin de 48%. Barilul de petrol a scăzut pentru cea de-a treia zi consecutivă, atingând minimul ultimilor 5 ani și jumătate.

Brent-ul cu livrare în februarie a pierdut numai puțin de 1,15 dolari pe baril în această dimineață pe piețele asiatice - până la ora 9:00 (15:00 - ora din Singapore). 

Scăderea de 2% din această dimineață continuă trend-ul înregistrat săptămâna trecută, când Brent-ul a pierdut 5 puncte procentuale.

Anul trecut, rubla s-a depreciat la rândul său cu 40% față de dolar, urmând traseul prețului internațional al petrolului, în principal din cauza dependenței execuției bugetare de prețul țițeiului/ În plous, sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei, au îngrădit accesul la finanțare al companiilor ruse pe piețele externe ceea ce a majorat cererea internă de dolari.

Dolarul s-a apreciat astăzi și în raport cu celelalte monede principale, euro ajungând la minimul ultimilor nouă ani în raport cu moneda americană, în special din cauza anticipațiilor din piață, care pariază pe o relaxare cantitativă considerabilă venită din partea Băncii Centrale Europene.

Potrivit Reuters, acțiunile principalelor companii rusești listate pe bursă au evoluat o evoluție similară cu cea a pieței valutare. Astfel indicele RTS denominat în dolari a pierdut 4,6%, în timp ce MICEX, denominat în ruble, s-a apreciat cu 0,4%.

 

Petrolul continuă să piardă teren, depreciindu-se cu peste 2%, după ce anul trecut prețul acestuia s-a înjumătățit

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 05 January 2015 10:53

BN-GG539 cmdoil J 20150105003056Petrolul și-a continuat în primele zile ale noului an tendința descendentă înregistrată în cea de-a doua parte a lui 2014, an în care Brent-ul s-a depreciat cu numai puțin de 48%.

Barilul de petrol a scăzut pentru cea de-a treia zi consecutivă, atingând minimul ultimilor 5 ani și jumătate.

Brent-ul cu livrare în februarie a pierdut numai puțin de 1,15 dolari pe baril în această dimineață pe piețele asiatice - până la ora 9:00 (15:00 - ora din Singapore). 

Scăderea de 2% din această dimineață continuă trend-ul înregistrat săptămâna trecută, când Brent-ul a pierdut 5 puncte procentuale.

Brent-ul (etalonul pe piața europeană) se tranzacționa la o primă de 4,79 $ față de țițeiul West Texas Intermediate (WTI).

WTI cu livrare în februarie a pierdut 1,29 $ pe bariul, sau 2,5% , ajungând la 51,4 $/baril.

Evoluția prețului petrolului are atât cauze fundamentale (raportul dintre cererea în scădere și oferta în creștere de pe piață), dar este și rezultatul anticipațiilor eronate ale investitorilor, care credeau că statele membre ale cartelului OPEC (responsabil pentru 40% din producția mondială) și în special Arabia Saudită, vor reacționa, reducându-și producția, ca răspuns la dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă de pe piață. Dimpotrivă însă, cartelul a produs țiței peste ținta asumată și în decembrie, pentru a șaptea lună consecutivă.

Irakul își majorează exporturile

Iar semnalele venite dinspre cartel susțin actuala mișcare descendentă a petrolului. Irakul intenționează șă-și majoreze exporturile de petrol la 3,3 milioane de barili pe zi în aceastpă lună, a anunțat purtătorul de cuvânt al ministerului irakial al petrolului, citat de Bloomberg. În luna decembrie, Irakul a exportat 2,94 milioane de barili pe zi, cel mai înalt nivel înregistrat din 1980.

Irakul a ajuns la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă, acord în urma căruia va exporta numai puțin de 550.000 de barili de petrol pe zi prin Turcia către portul mediteranean Ceyhan, printr-o conducță operată de guvernul regional al Kurdistan-ului.

Rusia, la un nivel record al producției

Nici dintre Rusia nu vin vești bune în ceea ce privește reglarea raportului dintre cerere și ofertă. Producția de petrol a Rusiei a atins un nou nivel record post-sovietic în decembrie, crescând anul trecut cu 0,6%, la 526 milioane de tone, chiar dacă exporturile de țiței au scăzut cu 5,7%, la 221,59 milioane de tone, susține agenția de presă TASS, citată de Agerpres.

Declinul exporturilor vine ca urmare a majorării producției rafinăriilor din Rusia cu 5,2% în 2014, la 288,96 milioane de tone.

Exporturile de țiței prin conductele companiei Transneft au scăzut anul trecut cu 4,2%, la 176,255 milioane de tone.

Estimări revizuite, între 63 și 80$, pentru 2015

Cu toate acestea, firma de brokeraj Sanford C. Bernstein susține că Brent se va tranzacționa în acest an la un preț mediu de 80 $/baril, cu 25 de $ peste actualul nivel, însă cu 24 de dolari sub estimările anterioare ale companiei de 104$/baril.

Potrivit Wall Street Journal, Citigroup și-a revizuit la rândul său estimările privind prețuyl petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

OMV minimalizează impactul renunțării la South Stream și se concentrează pe explorările din Marea Neagră

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 02 December 2014 14:24

48EA38E4-B3DF-47FF-A1B9-BD9043FCD535 mw1024 s nCEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Gazprom a renunțat la South Stream și va exporta anual 63 mld. mc de gaze în Europa printr-un nou gazoduct care va străbate Turcia și Grecia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 01 December 2014 22:09

South-Stream-transport-office-opened-GazpromCEO-ul gigantului rus Gazprom, Alexei Miller, a confirmat luni că proiectul de 40 de mld $, al construirii gazoductului South Stream este unul "mort", după ce președintele Vladimir Putin dăduse de înțeles același lucru, în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Ankara cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

"Proiectul a fost închis. Asta e", a declarat Miller reporterilor turci.

Potrivit Novinite, Rusia și Turcia au semnat deja un memorandum privind construcția unui nou gazoduct care să străbată Marea Neagră, menit a înlocui defunctul South Stream.

Noul gazoduct va putea transporta un volum de 63 mld. metri cubi pe an în Turcia, a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit lui Miller, din totalul de 63 mld. mc, Turcia va importa 14 mld., restul volumului de gaze urmând a fi exportat printr-un hub nou construit către Grecia și restul statelor din Europa de Sud.

Miller a mai precizat că Gazprom va înființa o companie care să se ocupe cu construcția gazoductului, companie care ar putea beneficia de participarea mai multor parteneri turci.

"Deja discutăm cu partea turcă posibila sa participare, în cazul în care este interesată. O entitate legală menită a se ocupa de implementarea acestui proiect va fi înființată în Rusia", a explicat Miller.

 

Președintele rus Vladimir Putin anunțase în cursul aceleiași zile că Rusia a decis să majoreze cu 3 mld de mc pe an exportul de gaze în Turcia, cară care ar urma să beneficieze și de o reducere cu 6% a prețului gazelor importate.

Putin: CE, responsabilă pentru eșecul South Stream, ar tb să despăgubească Bulgaria

"Luând în calcul faptul că până în prezent n-am primit permisiunea Bulgariei de a continua construirea gazoductului South Stream, credem că în actualele condiții Rusia nu poate continua realizarea acestui proiect", declarase Putin, în cadrul unei conferințe comune susținute împreună cu omologul său turc la Ankara.

Până în prezent, Kremlinul a susținut proiectul South Stream, care, deși extrem de scump, ar fi asigurat o rută de transport al gazului rus către Europa, rută care ar fi ocolit Ucraina.

"Nu înțelegeți că este ridicol di partea noastră să pompăm sute de milioane de dolari într-un proiect menit să străbată întreaga Mare Neagră și care să iasă la suprafață la malul Bulgariei?", a întrebat Putin.

Putin a dat vina pe Comisia Europeană pentru eșecul proiectului, susținând că aceasta a "încurajat" Bulgaria să blocheze proiectul și sugerând chiar ca Bruxelles-ul să despăgubească Sofia pentru beneficiile pierdute în urma neconstruirii gazoductului.

"Credem că poziția adoptată de Comisia Europeană nu este una constructivă. În loc să susțină acest proiect, CE creează obstacole în calea sa", a afirmat Putin, citat de EUBusiness.

"Aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni!"

"Dacă Europa nu vrea construirea gazoductului, înseamnă că acesta nu va fi construit", a declarat președintele rus, adăugând că Rusia ar putea furniza gaze pe alte piețe, inclusiv gaz natural lichefiat în Asia.

Putin a mai precizat că Rusia va putea reduce volumul de gaz exportat în Europa.

"Ne vom orienta resursele noastre energetice către alte regiuni ale lumii. Iar Europa nu va mai primi același volum de gaze rusești", a mai amenințat Putin.

"Însă aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni", a concluzionat președintele rus.

 

Petrolul WTI a coborât sub 65 $, punând presiune pe rublă și pe companiile din sectorul energetic la nivel global

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 01 December 2014 11:14

oil-e1413277757145Petrolul își continua evoluția descendentă și în această dimineață, Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) tranzacționându-se pe piețele asiatice sub valoarea de 65 $/baril, pentru prima dată în ultimii cinci ani.

Piețele sunt extrem de afectate de evoluția abrupt descendentă a prețului petrolului, evoluție consolidată în urma deciziei OPEC de a nu-și micșora nivelul producției pentru stabilizarea prețului țițeiului. Investitorii analizează în prezent consecințele noului preț al petrolului asupra evoluției sectorului energetic și a economiilor cu o mare dependență de prețul petrolului.

La ora 10:30 (ora României), WTI pierduse 2,74% sau 1,83 $, ajungând la o valoare de 64,34 $/baril, în timp ce Brent-ul se depreciase cu 2,6% sau 1,82 $m ajungând la 68,33 $/baril.

Prețul internațional al petrolului s-a depreciat pentru a cincea lună consecutiv. În noiembrie, WTI a pierdut numai puțin de 17,87%, cea mai mare depreciere lunară înregistrată di noiembrie 2008, când s-a intensificat criza financiară.

Și Brent-ul a pierdut în noiembrie 18,3%, cea mai mare scădere înregistrată de petrolul etalon pe piețele globale și în special în Europa din octombrie 2008.

Industria petrolieră a pierdut 1,3 miliarde $ 

"Este absolut uimitor. Pentru economia globală, acest lucru echivalează reducerea cu 1,3 miliarde de $ pe an a valorii sectorului de petrol", susțin de la KBC Energy Economics, citați de Wall Street Journal.

Chiar dacă această mișcare avantajează evident consumatorii și îi lovește pe producători, impactul net asupra celor mai mari două economii globale, SUA și China, va fi unul redus, din moment ce ambele produc jumătate din petrolul pe care îl consumă.

De altfel, rezultatele mai slabe decât cele așteptate ale economiei chineze sunt în parte responsabile pentru scăderea cererii la nivel global pentru țiței, una din cauzele actualei evoluții a prețului. E adevărat că statul chinez a compensat această evoluție dezamăgitoare prin achiziționarea unor cantități suplimentare de petrol (profitând de prețul mai mic de pe piețe) în vederea stocării.

Un preț de 60 $/baril va restructura producția de petrol din SUA

Potrivit companiei de consultanță energetică Facts Global Energy însă, chiar și în eventualitatea în care China va reuși să-și acopere 100% Rezervele de petrol strategice, acest lucru nu va afecta major piața. "Estimăm că prețul țițeiului va coborâ la 60 de dolari în viitoarele luni", susține FGE.

Analistul Michael Hsueh, de la Deutsche Bank, crede că un nivel de 60 de $ pe baril este menit a produce modificări în ceea ce potrivește creșterea producției de petrol din SUA.

Rubla, sub asediu

Scăderea prețurilor petrolului la un nivel nemaiîntâlnit din 2008 a condus la o depreciere suplimentară a rublei rusești, iar decizia băncii centrale a Rusiei de a a permite free-floating-ul cursului de schimb pare a avea un impact limitat asupra pierderilor.

Scăderea prețului petrolului, care a început la sfârșitul lunii iulie, a pus o presiune extrem de puternică pe rublă, afectată și de creșterea economică sub așteptări, dar și sancțiunile occidentale impuse Rusiei.

Rubla a atins un nivel de 51,85 ruble pentru un dolar în deschiderea ședinței de tranzacționare de la Moscova, ceea ce face ca deprecierea anuală a rublei în raport cu dolarul să ajungă la 36%.

Rubla a pierdut teren și în raport cu euro, fiind cotată la 64,55 ruble pentru un dolar, după ce prețul Brent-ului a coborât sub nivelul de 69$ pentru prima dată din mai 2010.

Rubla va rămâne sub presiune și în decembrie. Dincolo de condițiile nefavorabile de pe piețele internaționale, rubla va fi afectată și de datoriile ajunse la scadență. Potrivit băncii centrale de la Moscova, în decembrie companiile și băncile rusești vor fi nevoite să achite 30 de miliarde de $ datorii ajunse la maturitate în această lună, susține Wall Street Journal.

 

Război al prețurilor pe piața petrolului. Brent-ul a coborât sub 73 $, iar WTI sub 69 $, în urma deciziei OPEC de a-și menține nivelul producției

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 November 2014 19:30

OPECDupă principiul "Nu putem noi consemna / Cât de repede poate Brent-ul scădea", țițeiul etalon de pe piața europeană a pierdut astăzi numai puțin de 6,66% sau, 5,17 dolari, find cotat în prezent la 72,58 $/baril.

Motivul: OPEC a decis, așa cum era de așteptat, să-și mențină neschimbat nivelul prognozat de producție, ceea ce spulberă orice șansă a stabilizării prețului prin reducerea ofertei și anunță oficial intrarea într-un război al prețurilor, cu o țintă evidentă, companiile americane, ale căror costuri de producție sunt mult mai ridicate decât cele rusești sau saudite.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI), etalon pe piața americană, a pierdut și el 7% sau 5,19 dolari, ajungând în rezent la 68,90 $/baril.

“OPEC a decis să abdice din rolul său de producător cu putere de decizie asupra prețului, lăsând piața să stabilească care va fi prețul petrolului. N-ar fi surprinzător ca Brent-ul sătesteze nivelul de 70 de dolari pe baril", a declarat Harry Tchilinguirian, șef diviziei de commodities al BNP Paribas SA din Londra, citat de Bloomberg.

Următoarea reuniune a membrior cartelului statelor exportatoare de petrol, OPEC, va avea loc la Viena pe 5 iunie. Decizia OPEC a fost una așteptată, ea fiind anticipată de 58% din respondenții unui sondaj efectuat de Bloomberg în această săptămână.

Ceilalți membri OPEC nu au exultat, dar nici n-au ripostat

Arabia Saudită este unul din primii trei producători de petrol din lume și, evident, principalul factor de decizie din cadrul OPEC. Ceilalți membri nu au exultat în urma deciziei, dar nici nu au criticat-o.

Astfel, ministrul iranian al petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat, la finalul reuniunii de azi, că nu este "supărat" în legătură cu decizia luată, deși a recunoscut că “nu corespunde cu ceea ce doream noi".

Venezuela nu a ascuns faptul că a pledat pentru o reducere a cererii, în timp ce Kuwait, Emiratele Arabe Unite și Angola și-au exprimat îngrijorările asupra surplusul de producție de țiței de pe piață.

Statele membre OPEC au mai decis ca actualul secretar general al organizației Abdalla El-Badri să rămână în funcție până la finalul anului 2015.

Producția OPEC a depășit nivelul său programat în octombrie, pentru a cincea lună consecutivă. Cei 12 membri ai cartelului au produs în octombrie 30,97 milioane de barili pe zi, iar organizația estimează cererea de anul viitor pentru petrolul produs de OPEC la 29,2 milioane de barili pe zi.

Rusia se laudă cu prețul mic de producție

Un alt mare producător de petrol care ar fi putut influența evoluția ofertei de pe piața globală, Rusia, s-a declarat destul de confortabil cu decizia OPEC. Principala companie producătoare de petrol din Rusia, Rosneft, a precizat, într-o declarație dem presă că "situația de piață nu cere soluții urgente. Nimic extraordinar nu se întâmplă. Rosneft are o marjă suficientă de siguranță, dat fiind faptul că în prezent, actualele noastre costuri nete de producție sunt cele mai mici din lume, puțin peste 4 dolari pe baril".

Ultimul război al prețurilor, cel din 1986, s-a încheiat prost pentru americani

Reacția Rusiei pare similară cu cea a Arabiei Saudite, al cărei ministru de resort s-a întrebat retoric de ce nu reduce SUA producția, dat fiind faptul că, alături de Arabia Saudită și Rusia, se numără printre primii trei mari producători la nivel global. Ignorând efectul asupra execuțiilor bugetare ale celor trei state, din punct de vedere strict al business-ului, companiile americane au pe departe cel mai înalt cost de producție, în comparație cu cele rusești sau saudite. În special cele din domeniul extracției petrolului din formațiuni de șist. Cele două reacții par a confirma faptul că Arabia Saudită a declanșat un nou război al prețurilor .

Bloomberg amintește că ultima dată când producătorii privați americani au fost prinși într-un război al prețurilor orchestrat de Arabia Saudită, s-a terminat rău pentru ei. În 1986, saudiți au declanșat și permis o ieftinire masivă a prețului petrolului, de numai puțin de 67% în patru luni, prețul petrolului ajungând la 10 dolari pe baril. Industria de petrol și gaze din SUA a intrat în colaps, iar Arabia Saudită și-a recâștigat poziția de lider pe piața globală a petrolului.

 

Petrolul Brent, rubla și bursele - în scădere înaintea reuniunii OPEC de la Viena

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 27 November 2014 11:00

Screen Shot 2014-11-27 at 10.55.59Petrolul Brent a atins un nou minim al ultimilor patru ani (76,6 $/baril), rubla s-a depreciat în raport cu dolarul și euro, iar indicii bursieri din Rusia, Asia și Europa au deschis ziua pe roșu, înaintea celei mai importante reuniuni a OPEC de la declanșarea crizei financiare în 2007.

Întâlnirea OPEC de astăzi va decide soarta petrolului pe termen scurt și mediu, iar evoluția piețelor arată că antreprenorii anticipează o decizie de păstrare a actualului nivel al producției de către statele membre ale cartelului exportatorilor de petrol.

Așteptările pieței par a fi alimentate de declarațiile de ieri ale principalilor actori. Reprezentantul celui mai important dintre aceștia, ministrul petrolului din Arabia Saudită a declarat ieri că "nimeni n-ar trebui să-și reducă producția și piața se va stabiliza singură. De ce ar trebui să-și reducă producția Arabia Saudită. Statele Unite sunt și ele un mare producător acum. De ce să nu-și reducă ele producția?", s-a întrebat retoric acesta.

La rândul său, CEO-ului Rosneft, Igor Seshin, a apreciat, comentând rezultatele unei întâlniri preliminare a miniștrilor de resort din patru state responsabile pentru o treime din producția globală de petrol, două membre OPEC, Arabia Saudită și Venezuela, și două non-membre, Rusia și Mexic, că actualul nivel al petrolului, de aproximativ 78 $/baril, nu este unul "critic".

Declarațiile lui Seshin sunt susținute de cele ale ministrului de finanțe rus, Anton Siluanov,care a declarat în fața membrilor camerei inferioare a Parlamentului că "ne aflăm într-un mediu economic inedit... astfel că bugetul nostru ar trebui construit luând în calcul noul scenariu macro care, credem noi, nu se va schimba prea curând. Foarte probabil, noul preț al petrolului, de 80-90 $/baril, se va impune pe termen mediu sau chiar pe termen mai lung.", a precizat acesta.

Piețele se pregătesc pentru o scădere suplimentară a prețului petrolului

Piețele au interpretat drept un semnal de păstrare a actualului nivel al producției declarațiile reprezentanților a două dintre primele trei state producătoare de petrol (Rusia și Arabia Saudită, cea de-a treilea mare producător la nivel global fiind SUA, dar care nu poate influența prețul la nivel global, industria sa petrolieră nefiind o industrie planificată central, ci una integral privată).

Drept urmare, potrivit Reuters, la prima oră a zilei de joi (07:32 GMT), rubla s-a depreciat cu 0,6 la sută față de dolar și cu 0,8 la sută față de euro.

Brent-ul a pierdut și el 1,5%, ajungând la aproximativ 76,6 dolari pe baril.

Exportul de petrol și gaze naturale reprezintă aproximativ două treimi din exporturile rusești, ceea ce face ca rubla și alte active rusești să fie extrem de sensibile la modificările prețului petrolului.

"Scăderea prețului petrolului din această dimineață nu oferă nici o șansă consolidării rublei și va afecta piața de capital", a declarat analistul Veles Capital, Vasili Tankurov.

Inicele RTS al bursei de la Moscova, exprimat în dolari, a scăzut cu 1,3 la sută, la 1014 de puncte, în timp ce cel MICEX, exprimat în ruble, cu 0,2 la sută, ajungând la 1535 de puncte.

Soarta prețului petrolului va fi stabilită mâine la Viena de OPEC

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 26 November 2014 14:35

OPECEvoluția viitoare a prețului internațional al petrolului se va decide foarte probabil mâine, când va avea loc cea mai importantă întâlnire a statelor membre ale cartelului statelor exportatoare de petrol, OPEC, de la declanșarea crizei financiare din 2007.

O întâlnire preliminară a miniștrilor de resort din patru state responsabile pentru o treime din producția globală de petrol, două membre OPEC, Arabia Saudită și Venezuela, și două non-membre, Rusia și Mexic, a avut deja loc, iar semnalele n-au fost unele pozitive pentru statele producătoare de petrol.

Potrivit CEO-ului Rosneft, Igor Semshin, citat de Financial Times, concluzia statelor participante la reuniune a fost că actualul nivel al petrolului, de aproximativ 78 $/baril, nu este unul "critic".

Mesajul CEO-ului Rosneft a fost interpretat de prețe drept semnalul lipsei unui acord privind reducerea producției din partea OPEC, ceea ce a condus la o scădere a țițeiului Brent cu livrare în ianuarie, aflat pe un trend ascendent înaintea respectivei întâlniri, cu 1,35$/baril, acesta încheind ziua de ieri la un nivel de 78,33 $/baril.

Venezuela: Un baril mai ieftin de 80$ nu este un lucru bun

Astăzi, Brent-ul a staționat, probabil în așteptarea reuniunii OPEC de mâine, în prezent el tranzacționându-se la 78,37 $/baril.

Majoritatea analiștilor au perceput implicarea Rusiei în discuțiile de la Viena drept un semn pozitiv pentru stabilizarea pieței petrolului.

Rafael Ramírez, ministrul venezuelean de externe și reprezentantul acestui stat la OPEC a precizat că participanți la reuniune au reușit dar să convină asupra faptului că un preț al petrolului situat sub nivelul de 80 $/baril "nu este unul bun" și că este necesară organizarea unei noi întâlniri peste trei luni. “Dacă vom ajunge la un acord, acesta va fi în interiorul OPEC", a mai precizat acesta. 

Arabia Saudită: De ce nu-și reduce SUA producția?

În pofida calmului afișat de oficialii OPEC înaintea furtunii de mâine, piețe sunt extrem de nervoase. "Dacă OPEC nu va reduce producția, atunci Brent-ul se afla sub o presiune suplimentară, putând coborâ undeva în jurul valorii de 65-70 de dolari pe baril", crede Abhishek Deshpande, analist la Natixis SA din Londra, citat de Bloomberg.

Acesta este contrazis însă de ministrul petrolului din Arabia Saudită. "Nimeni n-ar trebui să-și reducă producția și piața se va stabiliza singură. De ce ar trebui să-și reducă producția Arabia Saudită. Statele Unite sunt și ele un mare producător acum. De ce să nu-și reducă ele producția¿", s-a întrebat retoric acesta.

Rusia și Rosneft susțin că se simt confortabil și la un preț de 60$/baril

Rusia și Mexic, împreună cu Arabia Saudită și Venezuela au produs 27,8 milioane de barili pe zi anul trecut, la un nivel al producției globale de 86,8 milioane de barili pe zi. statele membre OPEC au produs 30,97 milioane de barili pe zi în octombrie, depășindu-și propriile anticipați pentru cea de-a cincea lună consecutovă.

“Oferta depășește cererea, însă nu cu un nivel critic și orice modificare actuală a ofertei nu poate influența preurile pe termen lung", a declarat CEO-ul Rosneft Igor Sechin, pentru Bloomberg TV la finalul întâlnirii de ieri de la Viena. Pentru Rusia, chiar și o cădere a Brent-ului la un nivel de 60 de dolari pe baril "nu este atât de dramatică pentru a trece imediat la reducere a producției", a explicat acesta.

Companiile americane au suferit de pe urma războiului prețurilor din 1986

Nici Rusia, nici Arabia Saudită, nu par dispuse să renunțe la cotele lor de piață în favoarea stabilizării prețului petrolului. În plus ambele au un inamic comun, companiile americane producătoare de petrol din formațiuni de șist, principalele responsabile pentru excesul de petrol de piețele globale, potrivit acestora. Dacă din punct de vedere al execuției bugetare, Rusia și Arabia Saudită sunt dezavantajate, companiile din aceste state au un mare avantaj în fața companiilor americane din noua industrie a șistului: prețul lor de producție este mai mic.

Bloomberg amintește că ultima dată când producătorii privați americani au fost prinși într-un război al prețurilor orchestrat de Arabia Saudită, s-a terminat rău pentru ei. În 1986, saudiți au declanșat și permis o ieftinire masivă a prețului petrolului, de numai puțin de 67% în patru luni, prețul petrolului ajungând la 10 dolari pe baril. Industria de petrol și gaze din SUA a intrat în colaps, iar Arabia Saudită și-a recâștigat poziția de lider pe piața globală a petrolului.

 

Rusia își face bugetul luând în calcul un preț al petrolului de 80-90 $/baril pe termen mediu și lung

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 26 November 2014 13:02

Screen Shot 2014-11-26 at 12.59.16Guvernul rus anticipează pe termen mediu și lung, chiar, un preț mediu aș țițeiului de aproximativ 80-90 $/baril preț care va pune o presiune destul de mare asupra bugetului de stat al Rusiei, susține ministrul de finanțe Anton Siluanov, citat de Reuters.

Rusia are nevoie de un preț al petrolului de 100 $/baril pentru a avea o execuție bugetară echilibrată în perioada 2015-2017, guvernanților ruși nepicându-le bine ieftinirea abruptă, cu 30%, a petrolului Brent, din ultimele cinci luni.

Miercuri, înaintea celei mai importante reuniuni OPEC de la declanșarea crizei financiare din 2007, Brent-ul se tranzacționa undeva în jurul cifrei de 78 $/baril.

"Ne aflăm într-un mediu economic inedit... astfel că bugetul nostru ar trebui construit luând în calcul noul scenariu macro care, credem noi, nu se va schimba prea curând", a explicat Siluanov membrilor camerei superioare a parlamentului rus.

"Foarte probabil, noul preț al petrolului, de 80-90 $/baril, se va impune pe termen mediu sau chiar pe termen mai lung.", a precizat acesta.

Rusia este printre primii trei producători de petrol din lume, însă o eventuală intervenție a sa asupra nivelului producției în vederea reducerii ofertei la nivel global ar avea efecte limitate. Chiar dacă putea reduce producția, Rusia își pierdea astfel cota de piață și, implicit o sursă vitală de venituri la bugetul de stat.

Siluanov a declarat în cazul în care prețul petrolului va rămâne la nivelul actual, iar rubla se va situa la valoarea curentă, Rusia ar putea pierde aproximativ 500 de miliarde de ruble din veniturile bugetare în 2015. Dacă s-ar lua în calcul și creșterea economică sub așteptări, pierderea totală ar putea ajunge la o mie de miliarde de ruble.

Sondaj Blomberg: Conflictul ruso-ucrainean, cel mai risc de securitate la adresa piețelor financiare

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 18 November 2014 08:56

iUSt86qTuEUURusia reprezintă cel mai are risc de securitate de pe piețele mondiale și va fi marele pierzător al scăderii prețului internațional al petrolului, reiese dintr-un sondaj realizat de Bloomberg în rândul investitorilor la nivel global.

Puși să aleagă una din cinci potențiale situații care ar putea afecta piețele internationale, peste jumătate (52%) dintre investitorii chestionați de Bloomberg au ales conflictul ruso-ucrainean drept cel mai mare risc pentru piețele financiare. 26% au optat pentru statul Islamic (ISIS sau ISIL), în timp ce Ebola a fost "preferată" de doar 4% din respondenți.

Statele Unite ale Americii (SUA) sunt percepute drept marele câștigător al micșorării prețurilor internaționale la petrol.

În prezent, Rusia se vede prinsă între ciocanul sancțiunilor economice impuse de Occident și nicovala prețurilor reduse la petrol, aflate la minimul ultimilor patru ani, ceea ce îi afectează dur economia.

Primele de risc ar putea fi afectate de conflictul ucraineano-rus

"Situația dintre Rusia și Ucraina este mult mai periculoasă pentru că în acest conflict avem de-a face un stat suveran, care încearcă să-și extindă puterea prin crearea de haos și prin amenințarea cu declanșarea unui război", susține Mikael Simonsen, director la Nordea Bank din Helsinki. "Acest lucru ar putea să ne pună pe gânduri în legătură cu cât de avansați suntem și influențeze primele de risc.", crede acesta.

Sondajul Blomberg a fost realizat între 11 și 12 noiembrie în rândul a de Selzer & Co în rândul a 510 de investitori, analiști și traderi, abonați Bloomberg și are o marja de eroare de plus sau minus 4,3 puncte procentuale.

Investitorii s-au confruntat cu o serie de crize geopolitice în acest an, de la conflictul armat din Ucraina la apariția cazurilor de Ebola din Africa sau tensiunile teritoriale persistente dintre China și vecinii săi.

Riscul violențelor politico-militare, în creștere

Gradul de risc pentru piețele financiare cu origini violente politice și militare este perceput ca fiind în creștere de 46% dintre respondenți, în timp ce 41% îl consideră stagnant și numai 13% consideră că acesta este în scădere. De altfel, până în prezent, Rusia a fost cea care a plătit cel mai mare preț ca urmare a acestui conflict: rubla s-a depreciat cu peste 30% de la începutul anului.

Rusia - marele pierzător al micșorării prețului la petrol; SUA - marele câștigător

Scăderea prețurilor la petrol au de asemenea potențialul de a modifica peisajul politic. Rusia este percepută de 51% dintre participanții la sondaj drept marele pierzător al reducerii prețului petrolului, înaintea Venezuelei (21%), Arabia Saudită (12%) și Iran (6%).

"Rusia și alte câteva state producătoare mai mici ar putea fi marii perdanți, din cauza faptului că acestea depind de un preț ridicat al petrolului pentru finanțarea bugetului de stat și a comerțului exterior", a declarat Fabian Fritzsche, de la Collineo Asset Management GmbH din Dortmund.

În ceea ce privește marii câștigători, opiniile sunt împărțite: 31% au optat pentru SUA, 18% pentru China și 15% pentru Japonia. 11% dintre investitori consideră că și Europa și India ar putea profita de pe urma acestui nivel redus al prețurilor la îiîei.

Majoritatea investitorilor europeni cred că ei și colegii lor asiatici vor fi marii câștigători, deoarece în SUA prețurile reduse vor afecta producția de petrol și gaze de șist.

"Statele Unite va beneficia de prețuri reduse, dar într-o măsură mai mică decât în UE, deoarece SUA este un mare producător de petrol", a declarat Gala Prada Sevilla, șeful fondurilor de pensii la Fiatc Seguros din Barcelona.

 

Rosneft îi cere lui Putin să renunțe la majorarea redevențelor și a taxei pe exportul de păcură

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 11 November 2014 11:39

Rosneft Odesa RafinarieCEO-ul Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, Igor Sechin, a cerut președintelui Vladimir Putin să renunțe la modificările planificate în ceea ce privește impozitarea din domeniu, susține publicația economico-financiară Kommersant, citată de Reuters.

Modificările prevăd reduceri de taxe la exportul produselor petroliere ușoare, cum ar fi benzina și motorina, și o majorare de taxe la exportul de păcură și a redevențelor, cu scopul de a crește veniturile bugetare.

Propunerea de modificare a impozitării din domeniul de petrol și gaze a fost criticată de producătorii de țiței din Rusia, aceștia susținând că va afecta producția. În plus, în cazul în care va fi adoptat, noul act normativ ar majora și costurile de operare ale Rosneft, compania fiind nevoită să investească masiv și în modernizarea rafinăriilor sale.

Într-o scrisoare adresată la sfârșitul lunii trecute lui Putin, de care de altfel este extrem de apropiat, Sechin a propus abandonarea modificărilor preconizate și chiar reducerea, nu majorarea taxei vamale pentru exportul de păcură.

Rosneft a refuzat sa comenteze informațiile apărute în Kommersant, însă a precizat că "principiile de funcționare ale industriei petroliere" sunt subiectul unor "discuții în curs de desfășurare între ministere".

Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat luna trecută, într-o primă lectură, proiectul de modificare a regimului fiscal din industria petrolieră. Cea de-a doua lectură este programată la sfârșitul acestei luni, iar în eventualitatea adoptării proiectului, modificării ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Pentru a fi adoptat, proiectul va trebui să treacă și printr-o a treia lectură, după care ar trebui promulgat și de Putin.

Budapesta sfidează Bruxelles-ul și modifică legea achizițiilor publice pentru a facilita construcția South Stream

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 06 November 2014 08:19

map u potok eng hungaryUngaria a decis să ignore avertismentele Comisiei Europene și să adopte luni un amendament la legea achizițiilor publice, prin care va fi facilitată construcția gazoductului South Stream de către Gazprom pe teritoriul său.

Amendamentul vizează modificarea normelor naționale privind achizițiile publice pentru conducte și a provocat reacții dure din partea Bruxelles-ului și opoziției, care acuză guvernul de la Budapesta de orientare pro-rusă, cel puțin pe tema politicii energetice, susține Financial Times.

Oficialii maghiari recunosc faptul că amendamentul a fost conceput pentru a preveni obiecțiile juridice ale Bruxelles-ului la construcția South Stream, proiect descris de parlamentarii opoziției drept parte integrală a "imperiului energetic rus".

Budapesta a răspuns marți și avertismentelor Comisiei Europene, potrivit căreia criteriile de atribuire a contractelor de construire a conductei trebuie să fie făcute publice. Potrivit executivului de la Budapesta, criteriile vor fi publicate "în timp util", iar obiecțiile ridicate vor fi soluționate la timp.

Bruxelles-ul a lansat deja o acțiune în justiție împotriva guvernului bulgar pentru presupuse încălcări ale legislației privind achizițiile în faza de construcție a proiectului. Totodată, Comisia Europeană susține că South Stream încalcă legislația europeană din domeniul energetic (m,ai exact pachetul trei pentru energie), în sensul că Gazprom ar deține peste 50% din acțiunile companiei care va opera gazoductul, dar va avea și monopol asupra aprovizionării cu gaz a gazoductului.

Ungaria este una dintre cele patru state membre ale UE care ar urma să fie tranzitate de gazoductul South Stream, care are scopul de a ocoli Ucraina prin Marea Neagră și a nu mai permite Kiev-ului șantajarea Gazprom cu perturbarea livrărilor de gaze naturale către Europa în absența unui preț preferențial pentru gazul achiziționat de la gigantul rus.

Analiști occidentali: Ungaria, pe orbita energetică a Rusiei

Criticii proiectului, inclusiv oficiali americani, susțin că, prin susținerea acestui proiect, politica energetică a Ungariei se situează pe orbita celei a Rusiei. Budapesta a semnat în septembrie un acord de aprovizionare suplimentară cu gaz în vederea constituirii rezervelor de iarnă cu Gazprom și la numai câteva zile a stopat alimentarea cu gaz a Ucrainei. La începutul acestui an, guvernul ungar a convenit asupra unui acord de € 10 miliarde în fonduri cu Kremlin-ul în vederea renovării unei centrale nucleare la Paks. Între timp, guvernul lui Viktor Orban continuă să pună sub semnul întrebării sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

Analiștii citați de Financial Times susțin că unele schimbări recente în domeniul politicii energetice au sens, dar, că, analizate împreună, ele devin discutabile.

"Țările mici beneficiază de pe urma tranzitării conductelor pe teritoriul lor național și, pentru multe dintre aceste țări, acesta este un beneficiu gratuit", a declarat Andrej Nosko, analist ungar, care a remarcat faptul că guvernele anterioare, de asemenea, au sprijinit construirea conductei.

Opoziția: Favoare făcută Moscovei

Deputații din opoziție au atacat politica de apropiere energetică de Rusia și au acuzat că amendamentul adoptat este "o favoare specială" făcută Moscovei.

"South Stream ar fi un lucru bun pentru Ungaria în cazul în care s-ar fi realizat diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, dar tot gazul vine din Rusia, asa ca nu exista nici un beneficiu", a declarat Bernadett Szel, un parlamentar din opoziție.

Potrivit guvernanților maghiari, singurele obiecții rămase din partea Comisiei Eurpopene vizează nu construcția, ci funcționarea acesteia. Ministerul de externe ungar și-a exprimat speranța că South Stream va îmbunătăți securitatea energetică a Europei centrale și a anunțat că, în opinia sa, proiectul ar trebui să respecte cu al treilea pachet energetic al UE.

O gură de gaz pentru Europa: Acordul ruso-ucrainean a fost semnat. Kievul va achita 4,6 mld $ pentru a fi alimentat cu 4 mld mc de gaz

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 31 October 2014 09:36

iFbZWd28B0T0După o ultimă rundă de negociere maraton de peste 30 de ore, desfășurată la Bruxelles, inevitabilul s-a produs: Rusia și Ucraina au semnat ieri noapte un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie, spre ușurarea evidentă a partenerilor europeni ai Kiev-ului, care se temeau că vor rămâne fără gaze în această iarnă.

Potrivit Financial Times, acordul prevede ca Kiev-ul să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari, pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare Ucrainei în această iarnă. Naftogaz, compania monopolistă de gaze a Ucrainei va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom, care deține monopolul exportului de gaze în Rusia.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, moderate de Uniunea Europeană s-au întins pe mai multe luni, în principal ca urmare a refuzului ucrainenilor de a accepta majorarea de preț operată de Gazprom în urma desfășurării Revoluției Portocalii de la Kiev, urmată de conflictul din Crimeea și apoi de cel din estul Ucrainei. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord sa plătească un preț de 378 dolari pe mia de metri cubi până la sfârșitul anului, și apoi unul de 365 dolari pe mia de metri cubi până în martie. Autoritățile ruse au făcut și ele un compromis, aceptând scăderea prețului de la cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, impus în urma încetării vechiului contract care prevedea un preț de 285 de dolari pe mia de metri cubi, după anexarea Crimeei.

Ministrul rus al energiei,Alexander Novak, a declarat că Moscova a făcut acest "compromis" pentru a arăta că a este un partener comercial de încredere pentru UE.

Oficialii europenii, euforici

Cei mai fericiți oficiali în urma semnării acestui acord provizoriu nu sunt însă ucrainenii, ci oficialii UE, care se temeau că cetățenii UE vor rămâne fără gaze, cu s-a mai întâmplat în crizele ruso-ucrainene ale gazului din 2006 și 2009.

"Nu există în prezent nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig în această iarnă", a declarat José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

"Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune", a afirmat și Günther Oettinger, comisarul pentru energie a UE. "Este o prim rază de lumină în vederea dezghețării relaților dintre cele două țări.", susține acesta.

Gazul va fi achitat de FMI și de bugetul de stat ucrainean

Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea UE privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, comisarul european pentru energie susține că UE nu a oferit astfel de garanții de la bugetul Uniunii.

Cu toate acestea, Oettinger a anunțat că Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz, susține comisarul european.

Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa.

Ucraina a plătit subvenții pentru combustibili echivalente cu 7,5 la suta din PIB. Intensitatea energetică este de două ori mai ridicată decât cea a Rusiei și de 10 ori mai mare decât media OECD. Cele 17 miliarde de dolari promise pentru anii următori de FMI sunt condiționate de reformele din energie și de majorarea facturilor către populație și companii.

 

Un miliard de dolari, deblocat de UE pentru plata gazului rusesc de către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 29 October 2014 09:41

5254-08-eu uk213După scorul obținut de partidele pro-europene în Ucraina, facilitat și de neparticiparea la vot a cetățenilor pro-ruși din est și, evident, Crimeea, apele par a se liniști, cel pentru moment la Kiev.

Nemaifiind forțați de campania electorală, președintele Petro Poroshenko și guvernul de la Kiev se pot dedica negocierilor cu Rusia pe tema asigurării necesarului de gaz pentru această iarnă.

O primă veste bună a venit de la Bruxelles, Comisia Europeană anunțând că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an. 

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Prima tranșă, de 260 milioane de euro va fi eliberată în prima jumătatea a lunii noiembrie, iar cea de-a doua tranșă, de 500 milioane de euro, la finalul lunii decembrie.

FMI a transmis o scrisoare prin care spune că nu îl deranjează amânarea proiectului de buget, fiind necesar acordul experților UE pe marginea unui proiect de lege care majorează puterile Curții de Coturi în ceea ce privește auditarea companiilor de stat.

Arierate de 3,5 miliarde $

Până în prezent UE a alocat 850 de milioane de euro guvernului de la Kiev, după preluarea puterii de către acesta la finalul lunii februarie și a promis că âi va acorda împrumuturi, grat-uri și va efectua investiți în valoare de 11 miliarde de euro în anii următori.

Pe termen scurt însă, atât pentru statele UE, cât și pentru Ucraina, este presantă problema alimentării cu gaze în această iarnă. De aceea, UE va trebui să ajute Ucraina să găsească 3,5 miliarde de dolari, necesare plății unei părți din arieratele înregistrate, cât și 1,6-2 miliarde pentru achitarea gazului pe care-l va consuma în această iarnă.

De alftel, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Unele state, printre care și Germania, ar opta pentru o plată directă a acestei sume de către UE.

UE n-ar trebui să plătească direct datoriile Ucrainei

Bruxelles-ul ar trebui însă să evite această modalitate de plată și să împrumute bani Kiev-ului, susține Tim Boersma, de la The Brookings Institute, citat de RIA Novosti.

"Personal, nu cred că UE ar trebui să plătească datoriile la gaze ale Ucrainei. Ar putea, poate, să-i împrumute banii necesari, pentru ca Kievul să ajungă la un acord cu Gazprom, iar Gazprom să se simtă asigurat că de această dată, chiar va primi banii", susține acesta.

"Reluarea furnizări de gaze către Ucraina nu va fi făcută atât timp cât Rusia nu este satisfăcută de garanțiile oferite de statul ex-sovietic", susține Boersma. {jathumbnailoff}

Ucraina, într-un singur infografic

Ucraina intr-un singur infografic

Merkel somează statele europene să plătească datoriile Ucrainei către Rusia. Slovacia refuză

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 21 October 2014 11:24

512xUcraina a reușit să provoace fricțiuni între partenerii săi europeni, dintre care unii ar dori să o ajute cu orice preț, în timp ce alții refuză orice ajutor până când statul ucrainean nu se reformează.

În timp ce cancelarul german Angela Merkel îi somează pe toți "aliații" Ucrainei să participe financiar la plata datoriilor Kievului către Gazprom, premierul slovac Robert Fico și-a exprimat încă odată opoziția față de acordarea oricărui ajutor financiar Ucrainei.

"Fiecare trebuie să contribuie, inclusiv Slovacia. Căutăm o sluție, nu o avem încă și iarna se apropiea", a declarat cancelarul german Angela Merkel la Bratislava, unde a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico.

Statele europene se tem că în eventualitatea în care acordul prealabil dintre Rusia și Ucraina nu se va materializa, fluxul de gaze către Europa ar putea fi afectat, fie la inițiativa Rusiei, care ar putea micșora sau chiar stopa volumele, fie la cea a Ucrainei, care s-ar putea alimenta din gazul destinat celorlalte state europene.

Premierul slovac: Ucraina așteaptă salvarea de la oricare alt stat, mai puțin de la ea

Potrivit cancelarului german, citat de thelocal.de, este important pentru UE, Rusia și Ucraina să se găsească o soluție de "stabilizare a fluxului de gaz pe perioada iernii".

Premierul slovac a fost însă mult mai pesimist, chiar critic cu guvernul ucrainean. "Uneori am impresia că Ucraina așteaptă o soluție la problemele cu care urmează să se confrunte de la oricare altă țară, mai puțin de la ea. Ucraina va trebui să se reformeze, așa cum s-a reformat la timpul ei Slovacia", a afirmat Fico.

Ucrainenii anunță că au ajuns la un acord cu Rusia

Preşedintele ucrainian Petro Poroshenko a anunţat sâmbătă că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, susține The Wall Street Journal.

"Ucraina va avea gaze şi căldură", a spus Poroshenko.

Cele două părţi nu au încheiat încă un acord oficial, termenii acestuia urmând a fi discutaţi marţi.

"Este prematur să spunem că am ajuns la un acord. Un acord presupune semnături din partea Gazprom şi Naftogaz (companiile de stat din domeniul gazelor naturale din Rusia şi Ucraina – n.r.) şi reluarea furnizării de gaze", a declarat duminică premierul ucrainian Arseniy Yatsenyuk.

Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.

Datorii de 5 miliarde de dolari

Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.

În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.

Potrivit Mediafax, Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev, menţionând că va reduce livrările în cazul în care Ucraina va prelua ilegal gaze din conductele Gazprom.

CEO-ul Total a murit într-un accident aviatic. Șoferul mașinii de dezăpezit implicate, aflat sub influența alcoolului

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 21 October 2014 09:10

Screen Shot 2014-10-21 at 09.06.46CEO-ul grupului petrolier Total, Christophe de Margerie, a murit într-un accident aviatic la Moscova în care a fost implicat avionul privat în care călătorea și o mașină de dezăpezit, al cărei șofer se afla sub influența alcoolului.

Cunoscut pentru opiniile sale tranșante pe tema sancțiunilor impuse Rusiei, de Margerie se afla la Moscova într-o vizită de afaceri. În pofida sancțiunilor impuse de Occident Rusiei, Total, cel de-al 13-lea producător de petrol la nivel global și cel de-al doilea din Europa, și-a continuat activitatea în fostul stat comunist unde are semnat un parteneriat pentru exploatarea de gaze naturale în Yamal, alături de rușii de la Novatek și chinezii de la CNPC.

Potrivit agenției Itar-Tass, avionul în care se afla directorul general al grupului petrolier francez Total, împreună cu alte trei persoane s-a prăbuşit luni seara pe Aeroportul Vnukovo din Moscova, provocând moartea persoanelor aflate la bord

Avionul privat de tip Falcon 50 urma să efectueze cursa Moscova - Paris, însă s-a prăbuşit la ora locală 23.58 (22.58, ora României), pe aeroportul Vnukovo, după ce ar fi intrat în coliziune cu o maşină de deszăpezit, a declarat reprezentantul Comitetului rus pentru investigaţii în domeniul transportului, Tatiana Morozova, citat de Mediafax.

Potrivit lui Morozova, forţele ruse au fost deschis o anchetă penală în legătură cu acest accident.

Aeroportul a fost închis temporar, pentru efectuarea unor investigaţii la locul accidentului.

Aeroportul din Vnukovo este unul din cele aeroporturi internaţionale din Moscova. Situat în sud-vestul capitalei ruse, el dispune, de asemenea, de un terminal pentru zboruri de afaceri.

Opinii controversate

Fostul CEO al gigantului francez Total era cunoscut pentru pozițiile sale realiste pe tema relațiilor Occidentului cu Moscova.

“Putem trăi fără gaz rusesc în Europa? Răspunsul e nu. Există motive să încercăm acest lucru? Cred, și nu apăr interesele Total în Rusia, că nu", a declarat de Margerie într-un interviu acordat Reuters în cursul verii.

De Margerie avea o opinie mai puțin la fel de o poziție la fel de tranșantă pe tema actulului monopol deținut de dolar pe piața tranzacțiilor din industria petrolieră.

"Nu există niciun motiv ca plata petrolului să se facă numai în dolari", declara acesta pentru Reuters. Faptul că prețul internațional al petrolului e exprimat în dolari, nu înseamnă că și plata trebuie să se facă în respectiva monedă, afirma acesta.

Bear market: Țițeiul Brent a coborât sub 90, WTI sub 85 dolari pe baril, cu 20% sub maximele atinse în acest an

Category: Preturi Benzina
Creat în Friday, 10 October 2014 08:36

bear-market-oilȚițeiul Brent, etalonul de pe piața europeană, a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril, pentru prima dată în ultimii patru ani, ca urmare a faptului că cererea globală nu poate ține pasul cu majorarea ofertei.

Și West Texas Intermediate (WTI), market maker pe piața americană, și-a continuat declinul, situându-se mult sub pragul de 85 de dolari, la un nivel de 83,59 de dolari pe baril, cu 20% sub nivelul maxim atins ăîn acest an, ceea ce face ca ambele tipuri de țiței să intre în zona denumită bear market.

Prețul de 88,11 dolari pe baril atins de Brent-ul cu livrare în noiembrie pe bursa londoneză ICE Futures Europe este cel mai redus nivel înregistrat din decembrie 2010. Ieri, Brent-ul cu livrare în noiembrie a pierdut numai puțin de 1,94 dolari sau 2,2% și a beneficiat de o primă de tranzacționare de 4,49 dolari față de WTI, în creștere considerabilă față de prima înregistrată pe 3 octombrie, de 2,57 dolari.

WTI cu livrare în noiembrie a pierdut în această dimineață 2,18 dolari, pe New York Mercantile Exchange, ajungând la un nivel de 83,79 dolari. Ieri, WTI pierduse alți 1,54 dolari, încheind ziua la 85,77 dolari pe baril, cel mai redus nivel din decembrie 2012. În ultima săptămână WTI s-a depreciat cu numai puțin de 6,6%.

Screen Shot 2014-10-10 at 07.37.53

Arabia Saudită a redus prețurile de export la minimul ultimilor 6 ani

Pe partea de ofertă, Rusia și-a majorat producția la maximul perioadei post-sovietice, revoluția tehnologiei de șist a impulsionat producția și în SUA, iar OPEC au produs cea mai mare cantitate de petrol din ultimele 13 luni. Cererea în schimb a dezamăgit crunt, evoluția creșterii economice din China și din Europa, în special din Germania, fiind mult sub așteptări.

Dacă piețele așteptau o reacție a cartelului statelor exportatoare OPEC, acestea au avut parte de o surpriză. În loc să micșoreze producția, principalul membru PEC, Arabia Saudită a redus prețurile de export către Asia la minimul ultimilor 6 ani. Piața a interpretat anunțul Arabiei Saudite ca o încercare a acesteia de a-și păstra cota de piață raportată la celelalte state membre OPEC, indiferent de nivelul prețului. Potrivit BNP Parisbas SA. aceasta e o interpretare greșită, actualul nivel al Brent-ului aflându-se mult sub intervalul 95-110 dolari pe baril, necesar echilibrării execuției bugetare a Arabiei Saudite, ceea ce va antrena în viitorul apropiat o reducere a producției din partea acesteia. Experții anticipează o reducere a producției cartelului OPEC între 500 de mii și un milion de barili pe zi.

“Asistăm la o fază a capitulării pe piața petrolului, în care investitorii se adaptează realității asaltului ofertei. Elementul declanșator a fost anunțul reducerii prețurilor de către Arabia Saudită. Suntem însă în zona de preț în care OPEC ar putea considera că e timpul să acționeze", susține Ric Spooner, de la CMC Markets din Sydney, citat de Bloomberg. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-10-10 at 08.09.20

Ieftinirea abruptă a petrolului a găurit bugetul Rusiei cu 30-40 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 09 October 2014 12:59

oil declineReducerea cu 11% a prețului petrolului WTI de la începutul anului și cu 20% a Brent-ului de la nivelul maxim înregistrat în acest an este pe cale să facă prima victimă: bugetul de stat al Rusiei.

Bugetul de stat al Rusiei este construit pe un preț al petrolului Ural de 100 dolari pe baril. Istoric vorbind Ural-ul se tranzacționează la un discount de 4 dolari față de Brent, ceea ce ar însemna că bugetul Rusiei este construit pe un preț al Brent-ului de 104 dolari pe baril. În prezent, Brent-ul se tranzacționează cu 91,56 dolari pe baril.

Importanța majoră a prețului internațional al petrolului asupra execuției bugetare a statului rus se explică prin faptul că nu numai prețul carburanților și țițeiului exportat (Rusia este cel mai mare exportator de produse petroliere din lume) depind de prețul internațional al petrolului, ci și cel al gazului este legat de acesta. Așa se face că industria petrolieră garantează 50% din veniturile bugetare ale statului rus.

În ultimii ani, economia rusă a devenit din ce în ce mai dependentă de prețul petrolului. Și nu numai bugetul Rusiei sau economia reală ci și moneda națională, rubla. Rublă, aflată în prezent și sub presiunea retragerilor de capital masive ca urmare a conflictului ruso-ucrainean și a sancțiunilor economice impuse de Occident.

Deficit de 10,3% din PIB în 2013, în absența veniturilor din industria petrolieră

Dacă am exclude veniturile bugetare provenite de la industria petrolieră, Rusia ar fi avut în 2013 un deficit bugetar de 10,3% din PIB, și asta în condițiile unei ruble mult mai puternice decât cea din prezent.

Potrivit Oil Price. la fiecare scădere cu un dolar a barilului de petrol, Rusia pierde venituri de 2,1 miliarde de dolari. Scăderea abruptă a prețurilor internaționale din ultimele luni ar putea văduvi bugetul de stat al Rusiei cu o sumă cuprinsă între 30 și 40 de miliarde de dolari.

Și asta în condițiile în care economia Rusiei va stagna în cel mai fericit caz. Ultimele estimări ale autorităților de la Moscova vizează o creștere economică modestă, de 0,4%, însă analiștii chestionați de Bloomberg consideră mult mai probabilă intrarea în recesiune a Rusiei.

russian gdp and oil price

Banca Centrală lucrează la un scenariu construit pe un preț al petrolului de 60 dolari pe baril

Dată fiind legătura strânsă dintre prețul internațional al petrolului și evoluția rublei, Banca Centrală a Rusiei a decis să lucreze, potrivit Reuters, la un scenariu "de stres" care i-a în calcul o reducere a prețului petrolului până la un nivel de 60 de dolari pe baril.

Acest scenariu catastrofal pentru economia rusă va fi adăugat celorlalte trei scenarii pe baza cărora va fi construită politica monetară a băncii pe următorii trei ani. Scenariul de bază coincide cu cel al ministerului de finanțe, care și-a construit bugetul pe perioada 2015-2017 pe un preț al țițeiului Ural de 100 de dolari pe baril. Însă chiar și așa, creșterea economică estimată este una modestă, o medie de 0,5% pe următori 3 ani.

În prezent, cel mai negativ scenariu al băncii centrale ruse i-a în calcul o scădere a prețului petrolului la 86,5 dolari pe baril până în 2017. {jathumbnailoff}

Prețul petrolului - afectat de cererea dezamăgitoare din Europa și China, precum și de majorarea producției în SUA și Rusia

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 09 October 2014 09:53

Oil TradersMajorarea producției de petrol în Rusia și SUA, precum și ritmurile de creștere economică dezamăgitoare din Europa și China au făcut ca prețurile internaționale ale petrolului să ajungă la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la minimul ultimelor 17 luni, în timp ce Brent-ul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 25 de luni (din iulie 2012).

La prima vedere, evoluția prețului internațional al petroluli avantajează șoferii, care ar trebui să beneficieze de reduceri de prețuri la carburanți. Însă actualul nivel afectează profitabilitatea producătorilor, care vor fi nevoiți să ia măsuri în acest sens. Care vor fi acestea, încă nu se știe, însă nu este exclusă o eventuală reducere a producției de către marile state producătoare și de către marile companii din domeniu.

WTI cu livrare în noiembrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 87,62 dolari pe baril, în creștere cu 31 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de ieri. Ieri, WTI a pierdut 1,54 dolari, ajungând la 87,31 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2013 încoace.

Brent-ul cu livrare în noiembrie a câștigat la rândul său 18 cenți în această dimineață, ajungând la 91,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI este de 3,98 dolari, după ce ieri ea s-a situat la 4,07, cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni.

“Prețurile reflectă atât oferta, cât și cererea precară din Europa și China", susține Jonathan Barratt, de la Ayers Alliance Securities din Sydney, citat de Bloomberg, și care mai prezice că investitorii ar putea vinde conratele pe WTI, în cazul în acre acesta revine la un nivel mai mare de 90 de dolari pe baril. "Cred că 85 dolari pe baril reprezintă pragul minim pe care ar putea să-l atingă WTI", a adăugat acesta.

Țițeiul WTI a pierdut 11% în acest an ca urmare a majorării producției din SUA și Rusia.

 

Teheranul iartă, dar nu uită... sancțiunile. Iranul refuză să preia statutul Rusiei de principal furnizor de gaze al Europei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 October 2014 06:59

ie405e9c3dd6520d6122f4b902e1e66e4 embargoChiar dacă săptămâna trecută, presa occidentală anunța intenția Uniunii Europene de a înlocui gazul rusesc cu cel iranian pe termen mediu și lung, se pare că Teheranul are alte planuri și joacă la mai multe capete, pentru a-și întări poziția de negociere.

În urmă cu câteva zile, atât Reuters cât și Fox Business îl citau pe președintele iranian Hassan Rouhani, care ar fi afirmat , într-o întâlnire avută cu președintele austriac Heinz Fischer la New York, că "Iranul poate fi un furnizor de energie sigur pentru Europa".

Numai că, potrivit Middle East Monitor, acesta și-a schimbat radical opiniile, afirmând că Iranul nu va exporta gaze naturale în Europa, în cazul în care Rusia stopează exporturile sale pe Bătrânul Continent.

"Nu vom fi o alternativă la Rusia, dacă Moscova stopează exportul de gaze naturale în Europa", a declarat Rouhani, într-un interviu acordat unei publicații ruse

Totodată, el a afirmat că Iranul este pregătit să exporte bunuri în Rusia, pentru a ajuta autoritățile, companiile și populația să reziste șocului provocat de sancțiunile impuse de Occident.

"Noi va oferim toate tipurile de ajutor guvernului și poporului rus și poporului. Începând cu anul viitor, imediat ce vom adopta măsurile necesare, consumatorii ruși vor putea găsi produse iraniene pe rafturile magazinelor", a continuat președintele iranian.

Potrivit lui Rouhani, Rusia și Iran au convenit să-și deschide uneia alteia piețele interne, înainte ca UE și SUA să impună sancțiuni economice Moscovei.

Nu este exclus ca președintele iranian să spună fiecărei părți ceea ce vrea să audă, europenilor să le comunice disponibilitatea Iranului de a le furniza gaze, iar rușilor solidaritatea Teheranului, care la rândul său este subiectul sancțiunilor economice impuse de UE și SUA pe tema cercetărilor sale în domeniul nuclear. Astfel, liderii iranieni joacă la două capete, fiind conștienți că de "prietenia" lor are nevoie atât Rusia, î conflictul său cu Occidentul, cât și Occidentul, în conflictul său cu noul inamic numărul unu, ISIS.

Ucraina nu mai îngheață. Acord ruso-ucrainean: Kievul achită arierate de 3,1 mld $, Gazprom furnizează 5 mld mc de gaz

Category: Transport si Stocare
Creat în Saturday, 27 September 2014 00:38

479135481Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns vineri seară la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit Financial Times, potrivit acordului-cadru convenit vineri la Berlin de cei doi miniștri ai energiei din cele două state, (acord a cărei intrare în vigoare trebuie confirmată însă și de autoritățile de la Kiev și Kremlin) Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârșitul anului în contul arieratelor înregistrate. Rușii de la Gazprom vor furniza 5 miliarde de metri cubi de gaze - pentru care Ucraina va plăti în avans un preț de 385 dolari pe mia de metri cubi - cu o opțiune de a suplimenta acest volum cu alte 4 miliarde de metri cubi, dacă va fi necesar.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie al UE, care a intermediat aceste negocieri, a precizat că a fost mereu încrezător în "șansele ridicate ca toate părțile să semneze acordul".

Rusia a oprit fluxul de gaze naturale către Ucraina, o rută majoră de tranzit pentru gaze naturale a UE, în luna iunie, din cauza disputelor asupra prețurilor și plăților restante din Kiev.

Acordul pentru această iarnă este doar o soluție interimară, care le acordă celor două state timpul necesar în vederea rezolvării disputelor mai complexe la un tribunal de arbitraj din Stockholm, tribunal care urmează să se pronunțe anul viitor.

UE vrea să scoată Iranul de pe Axa Răului și să-l introducă pe Axa Bunului numit gaz, ca principal furnizor în locul Rusiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 26 September 2014 11:55

kollaj 2dd5f euDupă principiul geopolitic occidental "cel mai mare dușman de ieri, cel mai bun prieten de mâine", Iranul ar putea deveni principalul furnizor de gaze al Europei în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.

Văzut în trecutul apropiat drept cel mai important pion al Axei Răului de către cancelariile occidentale, Iranul, aflat de altfel în prezent ca și Rusia sub un regim de sancțiuni impuse de SUA și UE, ar putea deveni cel mai bun prieten al statelor membre ale Uniuni Europene, care doresc să înlocuiască gazul rusesc cu cel iranian.

De altfel, se pare că europenii au și binecuvântarea administrației Obama, care, după ce a reușit performanța de a bombarda numai puțin de 7 state predominant musulmane în ultimii ani, nu mai are nevoie să-și creeze și alți dușmani precum Iranul.

Potrivit Fox Business, Uniunea Europeană lucrează în tăcere la accelerarea elaborării unui plan privind importul de gaze din Iran, în contextul îmbunătățirii relațiilor cu Teheran-ul și al răcirii relațiilor cu Moscova.

Iranul, în capul listei de furnizori alternativi

Cele două condiționalități care ar putea afecta importul de gaz din Iran (ridicarea sancțiunilor impuse Iranului și construirea de noi gazoducte) nu i-a afectat pe oficialii europeni să redacteze un plan în acest sens, susține o sursă de la Bruxelles, citată de Reuters.

"Iran se află în capul listei noaste de priorități în ceea ce privește măsurile pe termen mediu de a reduce dependența Europei de gazul rusesc. Gazul iranian ar putea ajunge în Europa relativ ușor, iar în prezent, din punct de vedere politic, există o tendință clară de reapropriere a Teheranului de Occident", susține sursa citată.

Rusia este principalul furnizor de gaze naturale al Europei, acoperit aproximativ o treime din cererea de pe Bătrânul Continent, cerere anuală estimată la 80 de miliarde de dolari. Sancțiunile impuse de UE Rusiei pe tema conflictului din Ucraina ar putea urgenta procesul de identificare de surse alternative de gaz pentru statele europene.

Cererea se întâlnește cu oferta

Iran dispune de cele mai mari rezerve de gaz din lume, după Rusia, iar un eventual succes al negocierilor privind programul nuclear al Teheranului ar putea deschide calea unor negocieri pe tema exportului de gaze către UE.

"Potențialulo său ridicat în producția de gaz, reformele în desfășurare din domeniul energetic și normalizarea relațiilor sale diplomatice cu occidentul, ar putea face din Iran o alternativă credibilă la cea rusească în ceea ce privește furnizarea de gaz natural Europei", se precizează într-un document al Directoratului pentru politici externe al UE, redactat după anexarea Crimeei de către Rusia. Documentul mai precizează că Iranul nu poate fi o alternativă credibilă decât pe termen mediu și lung, pe termen scurt, atât sancțiunile impuse Teheranului, cât și absența infrastructurii, făcând imposibilă o înlocuire rapidă a gazului rusesc cu cel iranian.

De altfel, Iranul pare, la rândul său, dispus să facă afaceri cu europenii. "Iran poate fi un furnizor de energie sigur pentru Europa", a declarat președintele iranian Hassan Rouhani, într-o întâlnire avută cu președintele austriac Heinz Fischer la New York.

Iranul joacă la două capete

Disponibilitatea Iranului ar putea reprezenta un avertisment transmis Gazprom-ului, după ce gigantul rus a întrerupt de două ori, în 2006 și 2009, furnizarea de gaz către Europei, în urma unor conflicte comerciale cu Ucraina.

"Iran încearcă să se situeze ca alternativă la gazul rusesc pe piața europeană. Joacă totodată o partidă extrem de sofisticată, negociind, în același timp, și cu Rusia în vederea cooperării în sectorul energetic, și cu UE, în vederea încoluirii gazului rusesc", onservă Amir Handjani, un consultant independent de pe piața de petrol și gaze de la Dubai.

De altfel, acesta crede că, dată fiind politica strategică confrontanțională a Rusiei din prezent, Europa nu are extrem, de puțin alternative de diversificare, iar Iranul este cea mai importantă dintre acestea.

Turcia, cel mai probabil traseu al gazului iranian către Europa

Cea mai realistă rută pe care gazul iranian ar putea ajunge în Europa ar fi prin Turcia, care este deja client al Teheranului, chiat dacă actuala conductă Tabriz-Ankara nu este suficient de mare pentru a asigura un export major. De mai mult timp, Iranul intenționează să construiască o conductă, așa numitul Gazoduct Persan care să lege zăcămintele sale din sud cu piața europeană, însă s-a lovit atât de sancțiunile impuse de occidentali, cât și de preferințele investiturilor europeni și ale Comisiei Europene, care preferă varianta mai ieftină a îmbunătățirii infrastructurii actuale, Tabriz-Ankara.

Italienii de la ENI și fracezii de la Total s-au arătat interesați în dezvoltarea zăcământului iranian din sudul Pars-ului, împărțit de Iran șiu Quatar și considerat unul dintre cele mai mari din lume, cu rezerve totale estimate la 50 de mii de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi cererea europeană pe următoarea sută de ani.

Potrivit unor studii independente, dacă sancțiunile ar fi ridicate, Iranul ar putea exporta 10-20 de miliarde de metri cubi anual către Turcia și Europa.

Alternativa Nabucco?!

O altă variantă de transport ar fi reactivarea gazoductului Nabucco, al cărui proiect de construcţie a eşuat din lipsă de furnizori, potrivit unui oficial din Ministerul Petrolului de la Teheran. Potrivit Energy Report, acesta a anunțat că deja două state europene şi-au exprimat deja interesul în acest sens.

Problema cooptării Iranului în proiectul Nabucco s-a pus încă de la semnarea primului pact referitor la gazoduct, în 2009. Cu toate că Iranul a dorit să se alăture proiectului, iar o bună parte dintre statele europene interesate de Nabucco au militat pentru cooptarea iranienilor, presiunile regimului de la Washington au lăsat Iranul în afara Nabucco.

La acea dată, însărcinatul special al Statelor Unite pentru probleme energetice eurasiatice, Richard Morningstar, a declarat că SUA se opune implicării Iranului în proiectul Nabucco, întrucât acest lucru ar contraveni sancțiunilor internaționale dictate împotriva regimului de la Teheran și ar avea un efect negativ asupra demersurilor de blocare a planurilor nucleare iraniene.

Mai mult, Morningstar a afirmat că SUA nu ar avea nimic împotriva unui eventual scenariu în care chiar și Rusia să devină furnizor de gaze pentru Nabucco, dar că ipoteza cooptării Iranului este cu totul exclusă. Din primăvara lui 2012, Morningstar fost numit ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan, stat-cheie pentru succesul proiectului Nabucco.

 

Rosneft susține că Exxon nu se retrage din proiectul construcției uzinei GNL din Sahalin

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 23 September 2014 10:32

ROSNEFT ENG FullGigantul american Exxon Mobile participă în continuare la proiectul de construire al uzinei de lichefiere a gazelor naturale în estul îndepărtat al Rusiei, neexistând informații cu privire la retragerea companiei americane din acest proiect, susține vicepreședinte Rosneft, Vlada Rusakova, citat de Ria Novosti.

"Nu am auzit încă nimic despre o eventuală retragere a Exxon din acest proiect", a declarat Rusakova, răspunzând unei întrebări cu privire la informațiile despre presupusa retragerea companiei americane din acest proiect.

"Participanții la proiectul construirii uzinei de lichefiere a gazelor naturale sunt participanții la proiectul de exploatare a gazelor Sahalin-1", a afirmat Rusakova, adăugând că are programate mai multe întâlniri cu conducerea Exxon Mobile.

Vicepreședintele Rosneft a mai declarat că, potrivit părților interesate, construcția uzinei de producere a GNL în cadrul proiectului Sahalin-1 este "cea mai bună opțiune."

Uzină de 8 miliarde de dolari

"Administrația regiunii Sahalin susține ideea integrări", a declarat Rusakova, adăugând că costul de construcție a uzinei GNL este estimat la 8 miliarde de dolari.

Proiectul Sahalin-1 este construit pe baza unui acord de împărțire a producției și include trei domenii, Chayvo, Odoptu și Arkutun-Dagi pe platoul de nord-est a insulei Sahalin. Exxon Neftegas Ltd este unul dintre operatorii proiectului, cu un procent de 30 la sută, în timp ce Rosneft detine 20 la sută, japonezii de la Sodeco - 30 la sută, iar indienii de la ONGC - 20 la sută.

Financial Times a anunțat deja retragerea Exxon din Oceanul Arctic

Energy Report anunța în urmă cu două zile faptul că Exxon a devenit cea mai importantă companie care întrerupe operaţiunile de explorare desfăşurate alături de o corporaţie rusească, după ce a anunţat că îşi retrage muncitorii din Oceanul Arctic, ca parte a programului de sancţiuni impuse Rusiei de către SUA.

Noile sancţiuni impuse de guvernul SUA Rusiei la începutul lunii septembrie, pentru implicarea Moscovei în conflictului din estul Ucrainei, includ retragerea muncitorilor americani din proiectele desfăşurate de Exxon, alături de gigantul rus Rosneft, în Marea Kara din Oceanul Arctic, până în 26 septembrie, relatează Financial Times.

De asemenea, noile măsuri presupun şi interzicerea furnizării de servicii şi tehnologii de către companiile americane grupurilor din Rusia care conduc programe de explorare în Oceanul Arctic.

Totuşi, Exxon a obţinut permisiunea autorităţilor americane de a prelungi operaţiunile din Oceanul Arctic cu două săptămâni, pentru a putea încheia "în siguranţă" activitatea din zonă şi a retrage oamenii şi echipamentele folosite.

Măsurile anterioare luate împotriva Rusiei în iulie nu au împiedicat Exxon şi Rosneft să înceapă operaţiunile de explorare din Oceanul Arctic în august, ca parte a unui program comun în valoare de 700 de milioane de dolari.

Parteneriat în valoare de 3,6 miliarde de dolari

Proiectul de explorare din Marea Kara este parte a unei colaborări mai extinse dintre Exxon şi cel mai mare producător de petrol din Rusia, cu care a semnat un parteneriat în valoare de 3,6 miliarde de dolari în 2011.

Și UE a înăsprit sancțiunile la adresa Rusiei, interzicând companiilor europene să participe cu tehnologie, echipamente și personal specializat la proiecte de explorare și exploatare offshore de țiței în sectorul rusesc din Oceanul Arctic, la proiecte petroliere rusești offshore de mare adâncime, precum și la proiecte de dezvoltare de zăcăminte de petrol din șisturi bituminoase din Rusia, însă sancțiunile nu se vor aplica retroactiv, neafectând contractele în vigoare, semnate înainte de 12 septembrie 2014.

De altfel, încă dinainte de anunțul oficial privind noua rundă de sancțiuni, oficiali americani, contactați de Bloomberg, spuneau că SUA nu va permite ca contractele aflate deja în vigoare între companiile petroliere occidentale și cele rusești să fie exceptate de la sancțiuni, adăugând, însă, că nu sunt siguri dacă UE va fi la fel de severă în impunerea sancțiunilor.

 

Iarna nu-i ca vara: Apropierea anotimpului rece încinge războiul energetic dintre Occident și Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 12 September 2014 17:28

RussianBearGasEUCampania de iarnă a războiului energetic dintre SUA și aliații săi europeni și Rusia se anunță una extrem de dificilă. Pentru a evita soarta lui Napoleon și a nemților din cel de-al doilea război mondial, învinși de iarna rusească, occidentalii și-au luat măsuri de siguranță, atacând primii prin impunerea de sancțiuni. Rușii au ripostat, tăind din gazele furnizate anumitor state suspectate că intenționează să exporte gaze în Ucraina, printre care Polonia și România.

Fiecare tabără pare a-și fi identificat arma strategică, SUA și UE - piețele financiare (banii), Rusia - gazul.

De altfel, așa cum scria Energy Report în urmă cu două zile, Uniunea Europeană se așteaptă la întreruperea furnizării de gaz de către Rusia în această iarnă și se pregătește să se ocupe singură de procesul de distribuție a gazului aflat în capacitățile de depozitare ale statelor membre.

Pentru a evita întreruperea furnizării de gaze, UE se folosește de nevoia de bani (dolari și euro) a companiilor energetice rusești. Începând de astăzi, trei dintre cele mai importante companii rusești din domeniu, Rosneft (cea mai importantă companie petrolieră din Rusia), Transneft (compania de transport de petrol a Rusiei) și Gazpromneft (compania prin care Rusia exportă produse rafinate în peste 50 de state, al cărei principal acționar este Gazprom, cu 95,68%) nu mai au acces pe piețele financiare europene pe termen mediu și lung, după ce UE a anunțat intrarea în vigoare a noilor sancțiuni impuse Kremlinului. Acest lucru la puțin timp după ce SUA a impus companiilor rusești sancțiuni similare la finanțarea pe o operioadă mai mare de 30 de zile. Pentru a-și asigura lichiditățile necesare, speră oficialii europeni, companiile rusești, în special Gazprom, vor fi nevoite să respecte contractele semnate cu statele UE, nepermițându-și luxul de a întrerupe fluxul de gaze și petrol furnizat acestora.

Depozite pentru iarnă

În plus, potrivit Bloomberg, statele central și est-europene, precum Slovacia, Polonia sau Ungaria, și-au luat toate măsurile de siguranță pentru a trece iarna cu bine. 

Capacitățile de depozitare ale Cehiei și Poloniei sunt ocupate la un nivel de 100%, în timp ce Slovacia urmează a-și completa depozitele până la capacitate maximă în următoarele zile. Serbia, al cărui singur depozit poate "găzdui" doar 450 de milioane de metri cubi, ar putea solicita Ungariei să-i depoziteze un volum de 200 de milioane de metri cubi de gaz în propriile facilități. 

Chiar dacă nivelul dependenței statelor est-europene de gazul rusesc variază, per total regiunea mult mai expusă la presiunile Moscovei decât Occidentul. Importatorii de gaz din Polonia și Slovacia, singurele state care ar putea exporta gaz în Ucraina (gazoductele de la graniță fiind funcționabile în ambele sensuri), simt deja “șantajul” rușilor, prin reducerea volumului de gaz furnizat în ultimele zile. 

“Numai Letonia are suficientă capacitate de depozitare pentru a putea supraviețui iernii fără gazul rusesc. Celelalte state central și est-europene nu au capacități de depozitare suficiente”, a declarat Mikhail Korchemkin, de la East European Gas Analysis. 

Statele din Europa de Sud-Est, precum Bulgaria și Serbia sunt extreme de expuse întreruperii furnizării de gaze rusești, find aproape 100% dependente de Rusia.

Ucraina riscă să înghețe de la începutul anului viitor

O situație multi mai dificilă o are însă Ucraina. Anul trecut Ucraina a consummat numai puțin de 49 de miliarde de metri cubi de gas, din care mai mult de jumătate a fost furnizat de Gazprom. Din acest volum, aproximativ două milliard de metri cubi au fost consumați de Crimeea, care în prezent nu mai face part din Ucraina. Regiunile ocupate în prezent de rebeli au fost responsabile pentru consumul a alte 8 miliarde de metri cubi de gaz. Dacă nu și-ar micșora consumul, Ucraina ar avea nevoie de un volum de 39 de miliarde de mretri cubi de gaze, iar importul maxim pe care-l poate efectuat din Vest este de 15 miliarde de metri cubi, 10 din Slovacia și alte 5 din Ungaria și Polonia.

“Va fi sufficient? Probabil că nu. La începutul lui 2015, probable că Ucraina va aves mari probleme”, susține Laurent Ruseckas, de la firma de consultanță IHS Energy, citat de New York Times.

Oficialii ucraineni sung optimiști, susținând că annul acesta s-ar putea micșora consumul de gas cu 20%. 30% ar fi reducerea consumului în rândul marlier consumatori, iar 10% a consumatorilor casnici. Însă acest consume redus se va vedea în PIB, care deja a scăzut în cel de-al doilea trimestru, cu 4,7% față de period similară a anului trecut.

UE se așteaptă ca Rusia să-i taie gazul la iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 10 September 2014 11:27

cook 2Uniunea Europeană se așteaptă la întreruperea furnizării de gaz de către Rusia în această iarnă și se pregătește să se ocupe singură de procesul de distribuție a gazului aflat în capacitățile de depozitare ale statelor membre, se precizează într-un articol publicat de ziarul rusesc Kommersant, care citează un proiect de raport al Comisiei Europene pe tema securității energetice.

Raportul sugerează statelor membre adoptarea de rapidă de măsuri pe termen scurt în eventualitatea unor posibile întreruperi a livrării cu gaze din partea Rusiei.

Potrivit agenției Ria Novosti, proiectul va fi dezbătut la o întâlnire informală a miniștrilor energiei din cele 28 de state membre, care urmează a avea loc pe 6 octombrie. Concluziile și recomandările acestora vor fi discutate de liderii UE în cadrul summit-ului de pe 17-21 octombrie.

Potrivit proiectului, în cazul unor eventuale întreruperi a livrării de gaze de către Rusia, volumele depozitate în capacitățile de specialitate ale statelor UE ar rebui utilizate eficient. 

Capacitatea facilităților de depozitare ale statelor membre UE este de 200 de miliarde de metri cubi, din care doar 20% este în prezent ocupată, susține Ria Novosti. Potrivit unui grafic prezentat de Energy Report și realizat de Gas Infrastructure Europe, din luna martie până în prezent, însă, statele UE și-ar fi triplat volumul de gaz depozitat, de la 20 de miliarde de metri cubi la peste 73 de miliarde de metri cubi. În prezent, gazul depozitat acoperă aproximativ 90% din capacitatea de stocare a statelor UE, susține Bloomberg. Datele prezentate de agenția americană nu corespund celor prezentate de cea rusă.

Strategia energetică a UE vizează reducerea utilizări gazului în favoarea surselor de energie regenerabile. UE vrea de asemenea să-și reducă dependența de sistemul take-or-pay, prin care consumatorul este obligat să achite furnizorului de gaz prețul agreat pentru un volum fix, chiar și gazul pe care acesta nu îl utilizează.

Producția de petrol a Rusiei va atinge un nou record al perioadei post-sovietice în 2014

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 09 September 2014 11:43

Russiian-flag-oilProducția de petrol a Rusiei va atinge în 2014 un nou record al perioadei post-sovietice, în pofida relațiilor comerciale din ce în ce mai tensionate pe care Moscova le are cu statele membre ale UE.

Cel puțin așa susține ministerul rus al energiei, care a anunțat că potrivit propriilor estimări, în anul curent vor fi extrase 525,3 milioane de tone (3,85 miliarde de barili) de petrol, cu 2 milioane de tone peste nivelul înregistrat în 2013, de 523,3 milioane de tone.

Potrivit Wall Street Journal, veniturile din petrol sunt responsabile pentru jumătate din veniturile din export ale Rusiei și pentru 40% din veniturile bugetului de stat. Iar procentajul este în creștere, în pofida eforturilor Moscovei de de a reduce dependența de venituri din petrol.

Producția de petrol a Rusiei a crescut în mod constant în ultimii cinci ani, ca urmare a exploatării unor noi zăcăminte în estul Siberiei.

Cu toate acestea, ministerul rus se așteaptă ca producția de petrol să scadă ușor la 525 de milioane de tone în 2015 și 2016, înainte de a crește din nou la 526 milioane de tone în 2017.

 

Gazpromneft, Rosneft și Transneft scapă deocamdată de sancțiuni, UE amânând publicarea lor în Jurnalul Oficial

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 09 September 2014 11:21

i1Rg0BI.JEe4Entuziasmul statelor europene de a impune noi sancțiuni Rusiei, în special către trei companii din domeniul energetic, Gazpromneft, Rosneft și Transneft, s-a diminuat ieri, în pofida retoricii oficialilor europenei.

După ce au reușit să înfrângă opoziția Finlandei, care a amenințat cu utilizarea dreptului de veto în cazul adoptărilor noilor sancțiuni, oficialii UE au anunțat că vor amâna publicarea noilor măsuri adoptate în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, susținând că astfel acordă o șansă Rusiei să-și limiteze acţiunile militare din Ucraina pentru a încerca să evite implementarea măsurilor.

"Având în vedere situația din teren, UE este gata să revizuiască sancțiunile aprobate în întregime sau în parte", a declarat președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, după o întâlnire de urgență a ambasadorilor celor 28 de state membre ale UE la Bruxelles.

"Am remarcat faptul că Rusia a acceptat cu dificultate purtarea unor negocieri serioase Armistiţiul este un pas important, însă este doar un pas", susține Rompoy.

Potrivit noilor sancțiuni, celor trei companii energetice ruse, Gazpromneft, Rosneft și Transneft, le-ar fi limitat acesul la finanțarea pe piața europeană, o sancțiune similară cu cea impusă recent de SUA.

Premierul rus Dmitri Medvedev avertizase anterior UE că Rusia este dispusă să răspundă cu o replică "asimetrică" în cazul adoptării unor noi sancţiuni: companiile aeriene europene urmând a primi interdicție de la traversarea spațiului aerian rus către rutele asiatice, printre cele mai profitabile în prezent.

UE și-a triplat volumul de gaz depozitat

Ținând cont că aproximativ o treime din cererea de gaz din UE este acoperită de Gazprom, decizia oficialilor europeni, chiar dacă cu o aplicare întârziată de nepublicarea sa în Monitorul Oficial, pare una îndrăzneață. Însă aceasta are în spate o politică de majorare a rezervelor de gaz din depozitele de gaz ale statelor Uniunii Europene.

Potrivit unui grafic prezentat de Bloomberg și realizat de Gas Infrastructure Europe, din luna martie până în prezent, statele UE și-au triplat volumul de gaz depozitat, de la 20 de miliarde de metri cubi la peste 73 de miliarde de metri cubi. În prezent, gazul depozitat acoperă aproximativ 90% din capacitatea de stocare a statelor UE. Drept urmare, în ultimul timp, cererea de gaz a statelor europene a scăzut, dovadă fluxul de gaz mai redus înregistrat în conducta care leagă Ucraina de Slovacia.

Rusia ar putea interzice re-exportarea gazului către Ucraina

Cu toate acestea, oficialii europeni se pare că se tem să extindă sancțiunile și către cele trei companii din sectorul energetic rusesc. Motivul poate fi unul dezvăluit Financial Times, publicat astăzi. Europenii se tem de răspunsul Rusiei, susținând că oficialii ruși i-au avertizat dejacă încearcă să identifice căile legale prin cale le va interzice re-exportarea gazului importat din Rusia către Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov, a negat informația, susținând, potrivit Financial Times, că "este pentru prima dată când aude despre o asemenea inițiativă".

Oricum, volumul de gaz pe care Ucraina ar putea să-l importe de la statele europene este modest. Slovacia ar putea re-exporta aproximativ 17,6 milioane de metri cubi pe zi, Ungaria 16 milioane metriu cubi pe zi, iar Polonia 4 milioane metri cubi pe zi, în timp ce Ucraina ar trebi să importe jumătate din cele 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe care-i consumă anual. 

Agenția Internațională pentru Energie: Europa va rămâne dependentă de gazul rusesc

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 26 August 2014 10:53

eu-x-russiaVisul Europei de a deveni "independentă energetic" de Rusia a primit o lovitură dură și nu de la oricine, ci de la președintele executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Maria van der Hoeven.

În opinia acestuia, Europa are opțiuni extrem de limitate în tentativa sa de a identifica surse alternative de gaze naturale care să-i diminueze dependența de Rusia.

"Pe termen scurt, Europa are foarte puține opțiuni pentru a-și diversifica importul de gaze. În opinia noastră, gazul rusesc va fi în continuare necesar Europei", susține dna van der Hoeven, citată de Wall Street Journal.

Aproximativ o treime din consumul de gaz al Europei este acoperit de importurile din Rusia și o cincime de Norvegia. Celelalte surse de gaze ale Europei sunt reprezentate de importul de gaz natural lichefiat, ca și producătorii interni ai UE, precum Olanda sau Marea Britanie, a precizat van der Hoeven.

"Modificarea surselor de alimentare cu gaz și diversificarea cer timp. Nu se poate face acest lucru peste noapte", crede seful AIE.

AIE consiliază statele industrializate pe teme de politici energetice și a estimat anul trecut că importurile anuale de gaze naturale ale UE se vor majora cu 140 de miliarde de metri cubi până în 2035, urmând a ajunge la un nivel de 450 de miliarde de metri cubi, în condițiile unei scăderi naturale a producției interne.

În plus, susține van der Hoeven, importurile de gaz din SUA "nu sunt o alternativă foarte realistică pentru că nu există suficient gaz pe celălalt țărm al Atlanticului și, în plus, ele au prețul lor".

Potrivit estimărilor AIE, SUA va exporta până în 2035 numai 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale lichifiate, iar Norvegia va înceta să devină exportator net de gaze undeva în jurul anului 2020.

În pofida identificării unor surse alternative, precum cele din Azerbaijan și Kurdistan, din estul Mării Mediterane, Africa, a majorării exportului de LNG al SUA sau a declanșării producției de gaze de șist din UE, AIE se așteaptă ca Rusia să-și păstreze și chiar să-și întărească poziția de furnizor major de gaze în Europa.

"Gazul rusesc rămâne competitiv în fața celorlalte alternative", susține și firma de consultanță Wood Mackenzie într-un raport dfin luna iunie. "Estimările noastre pe termen sunt că realitate va face ca relațiile energetice ruso-europene să fie necesare", crede compania.

"Europa și Rusia vor fi parteneri energetic pentru multe decenii de aici înainte", crede și CEO-ul Statoil Helge Lund, care a precizat totodată că speră în identificarea unei soluții diplomatice a crizei ruso-occidentale, în special ca urmare a dependenței Europei de gazul rusesc.

 

Savanții de origine rusă: victimele colaterale ale noului Război Rece dintre Washington și Kremlin

Category: Energie Nucleara
Creat în Thursday, 21 August 2014 11:25

W aftJ0vipo.market maxresNoul Război Rece dintre Statele Unite și SUA, cauzează victime colaterale, în special în rândul populației și a companiilor private.

Dacă Rusia a decis să închidă trei McDonalds-uri, invocând siguranța alimentară, Departamentul de Energie al SUA a interzis deja angajarea de savanți ruși în laboratoarele sale, dar a și întârziat sau chiar interzis participarea oamenilor de știință americani la reuniunile de specialitate organizate în Rusia, ca și orice colaborare în domeniul tehnologiei spațiale.

Au fost, de asemenea, introduse limitări cu privire la schimburile științifice cu Rusia, Washington-ul suspendând inclusiv un acord privind energia nucleară semnat în septembrie anul trecut de către secretarul de energie din SUA Ernest Moniz (fizician), și omologul său rus, Serghei Kirienko. Potrivit acestui acord, savanții ruși aveau acces la Los Alamos National Laboratory - unul dintre cele trei laboratoare nucleare americane -, iar americanii obțineau un acces similar la laboratoarele de cercetare nucleare rusești.

Departamentul pentru energie al SUA a anulat vizitele angajaților săi și le-a interzis să călătorească în Rusia, cu excepția vizitelor legate "securitatea nucleară", "armele de distrugere în masă" și "interesele naționale de nivel înalt".

Incertitudine în rândul savanților americani

Interdicțiile impuse de Washington au provocat incertitudine în rândul mai multor fizicieni importanți, cum ar fi cei care intenționau să participe la conferința organizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică pe tema fuziunii atomice, care va avea loc în St Petersburg în octombrie. Până în prezent, niciunui participant din SUA nu i-a fost refuzată permisiunea de a călători, însă nici nu au primit permisiunea de a merge. Siegfried Hecker, fost director de la Los Alamos, avertizează cu privire la deteriorarea situației în ceea ce privește problemele nucleare. "Este nevoie de cooperare pentru a face față problemelor precum securitatea nucleară din Rusia și restul lumii, amenințărilor reprezentate de traficul cu materiale nucleare, terorismului nuclear, dar și pentru a limita răspândirea armelor nucleare", susține acesta, potrivit Physics World.

Departamentul pentru Energie al SUA a interzis, totodată, pe termen nelimitat, vizitarea laboratoarelor de cercetare americane de către savanții de origine rusă, chiar dacă a permis unele excepții, în cazul oamenilor de știință de naționalitate rusă, aflați deja pe teritoriul SUA.

Savanții ruși din SUA se tem de o nouă "vânătoare de vrăjitoare"

Politicile Washington-ului au creat o atmosferă de îngrijorare în special în rândul oamenilor de știință născuți în Rusia, dar care lucrează de mai mult timp în SUA. "Credem că suntem priviți cu suspiciune și ne temem să facem mișcări care pot fi interpretate ca fiind motivate politic", a declarat Artem Oganov, director al Centre for Materials by Desig al Universității Stony Brook și președinte al Asociației Oamenilor de Știință Ruso-Americani.

Oganov a precizat că se "se gândește serios" să se întoarcă în Rusia și că se teme să accepte finanțări rusești în vederea organizării conferinței anuale a Asociației, care va avea loc în noiembrie, "pentru a nu fi acuzat că este KGB-ist". Istoria recentă este plină de astfel de exemple ridicole, în special în perioada Războiului Rece.

"Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este o tragedie umană, care aduce, de asemenea, o mare pierdere pentru știință", susține Oganov, născut de altfel în Ucraina. "Cred că sancțiunile occidentale, limitarea schimbului de cunoștințe științifice cu alte țări, sunt contraproductive și imorale. Nu avem dreptul de a limita cunoașterea științifică", afirmă savantul de oricgine rusă.

Lukoil și-a vândut deja rețele de benzinării din Cehia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Urmează România?

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 05 August 2014 12:04

lukoylSancțiunile economice impuse de Occident Rusiei nu întârzie să-și facă efectele pe piețele est-europene. După ce săptămâna trecută, gigantul rus Lukoil anunțase vânzarea către societatea austriacă AMIC Energy Management GmbH a activelor Lukoil-Ukraina, care deținea 240 de benzinării și șase spații de depozitare, ieri fost publicat anunțul înstrăinării rețelelor din Cehia, Slovacia și Ucraina.

44 de benzinării din Cehia au fost vândute grupului maghiar MOL, în timp ce 75 de benzinării din Ungaria și 19 din Slovacia companiei Norm Benzinkut Kft din Ungaria.

"Decizia de vânzare a activelor va fost luată ca parte a efortului de optimizare a afacerilor Lukoil în domeniul pieței produselor petroliere", precizează un comunicat al companiei ruse.

Reuters anunță că MOL vrea să-și extindă rețeaua de peste 1.700 de benzinării din Europa Centrală și Balcani și la începutul acestui an a achiziționat subsidiarele companiei italiene Eni SpA din Cehia, Slovacia și România.

După cumpărarea rețelei Lukoil, potrivit Agerpres, MOL va avea 318 benzinării în Cehia, având o poziția cheie pe această piață. Grupul MOL are o prezență semnificativă și pe piața din România.

Lukoil: Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active

Săptămâna trecută, CEO-ul Lukoil, Vagit Alekperov, a anunțat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei ar putea forța compania să-și revizuiască programul de investiții ca urmare a accesului limitat la fonduri. SUA și UE au interzis accesul mai multor companii rusești pe piețele de capital occidentale, în special în ceea ce privește finanțarea pe termen mediu și lung.

Vagit Alekperov a mai precizat că Lukoil intenționează să-și vândă o parte din activele sale din Europa de Est, în scopul de "a se concentra pe proiectele din Rusia”, precizează Reuters. Șeful Lukoil a refuzat însă să dea alte amânunte pe această temă.

“Ne aflăm în plină operațiune de optimizarea a portofoliul nostru de active. În prezent, compania se concentreaza pe proiectele din Rusia", a declarat șeful Lukoil.

Lukoil nu este deocamdată subiectul sancțiunilor occidentale. Cu toate aceste, Alekperov a declarat că gigantul rus își va revizui programul de dezvoltare, în sensul adaptării sale la eventuale noi măsuri punitive .

“Analizăm mai multe opțiuni, și, desigur, faptul că accesul la finanțare va fi împiedicat va afecta atât programele noastre de reducere a costurilor, cât și pe cele de investiții", a declarat CEO-ul Lukoil.

"Sancțiunile sunt legate de țară, suntem o companie din Rusia, deci acestea ne vor afecta, la fel ca pe toată lumea.”

Ce se va întâmpla cu Petrotel și cele peste 300 de benzinării Lukoil din România

Nu este încă destul de clar dacă România va fi una dintre țările din care Lukoil intenționează să-și vândă active. În ceea ce privește rafinăria Petrotel, există de mult pe piață zvonul că, Lukoil ar dori să scape cumva de ea, mai ales după declanșarea procesului de modernizare și de majorare a capacității de rafinare a rafinăriei Lukoil de la Burgas (Bulgaria). Rafinăria Lukoil de la Burgas va avea o capacitate de rafinare mai mare decât cea cumulată a celor trei rafinării deținute de cele mai importante companii din domeniu din România (Petrom, Rompetrol și Lukoil).

În condițiile în care însă, în Europa a avut loc un proces de concentrare a activităților de rafinare în marile rafinării, cele de dimensiuni medii și reduse fiind închise sau vândute companiilor rusești, este evident că este aproape exclusă vânzarea Petrotel. Caracteristicile rafinăriei nu sunt de natură să atragă niciun potențial cumpărător.

De asemenea, va fi dificilă și vânzarea stațiile de distribuție, pentru că Lukoil va trebui să găsească un cumpărător pentru cele peste 300 de stații pe care le administrează în prezent în România.

Lukoil ar trebui să găsească cumpărător pentru un număr de stații aproximativ egal cu cele vândute în cele 4 state din care s-a retras în ultima săptămână.

Efectul de boomerang al sancțiunilor impuse Rusiei: sectorul energetic și cel bancar european ar putea fi puternic afectate

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 30 July 2014 06:55

post-116-0-15746500-1394019534Ultimele sancțiuni economice impuse ieri de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană par a fi fost primite cu urale de politicienii și jurnaliștii occidentali, și nu numai.

Mai puțin încântate au fost bursele, care s-au înroșit brusc, inclusiv cele americane. Astfel, Dow Jones a pierdut 0,42%, iar Nasdaq 0,05%. Și indicele S&P 500 a scăzut cu 0,45%.

Dar ce știu piețele și nu știu politicienii și jurnaliștii? Două lucruri simplu: că aceste tipuri de sancțiuni nu dau mai niciodată rezultate și că în urma impunerii unor sancțiuni economico-financiare vor suferi oameni și companii nevinovate, nu numai de naționalitate rusă, în acest caz, ci și cetățeni și companii ai unor state care au impus aceste sancțiuni.

Prima companie europeană care a anunțat posibile pierderi ca urmare a unei eventuale noi extinderi a sancțiunilor impuse Rusiei a fost gigantul britanic BP, care susține că este posibil să-i fie afectate obiectivele strategice și de business din Rusia.

Vânzările Renault în Rusia au scăzut cu 8%

Însă britanicii nu sunt singurii care suferă. Francezii de la Renault au anunțat marți o scădere dramatică a vânzărilor din Rusia în prima jumătate a anului. Renault, care, alături de de partenerii săi japonezi, controlează compania rusească Avtovaz, cea mai mare companie producătoare de autovehicule di Rusia, au precizat că vânzările le-au scăzut cu 8% față de cele din prima jumătate a anului trecut.

"Ne aflăm într-o situație în care devine din ce în ce mai complicat să știm ce sancțiuni vor fi aplicate și care va fi impactul acestora", a declarat Jerome Stoll, unul dintre executivii Renault, citat de Financial Times.

Exporturile germane în Rusia au scăzut cu 14%

Exporturile de bunuri ale celor 27 de state membre UE în Rusia au reprezentat doar 7% din totalul exporturilor UE, aproximativ 123 de miliarde de euro, susține un raport al Standard & Poor’s, în timp ce exporturile serviciilor au fost de 28 miliarde de euro.

Însă expunerea statelor este diferită, o mai mare expunere având în special statele est europene și Finlanda.

În ceea privește Germania, cea mai importantă economie europeană, potrivit Wall Street Journal, doar 3,3% din exporturi iau calea Rusiei. Economia germană este mai sensibilă la o eventuală reducere a ritmului de creștere a economiilor Chinei, SUA sau Franței, decât al celui al economiei ruse.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj recent, companiile germane resimt deja reducerea încrederii în economia rusă. Astfel, chiar dacă reduse, exporturile către Rusia au scăzut cu 14% în primele patru luni ale lui 2014.

Exxon, Statoil și Eni au semnate parteneriate cu Rosneft

BP nu este singura companie de petrol și gaze expusă pe Rusia. ExxonMobil are semnat un parteneriat cu Rosneft de explorare în Marea Arctică, parteneriat care foarte probabil va fi afectat de interzicerea exportului de înaltă tehnologie în Rusia, înaltă tehnologie absolut necesară în acest proiect.

Și norvegienii de la Statoil și italienii de la Eni au semnate parteneriate similare cu Rosneft, care la rândul său a devenit, recent cel mai mare acționar al Pirelli, și se află în negocieri avansate să achiziționeze și divizia de trading în petrol și gaze a Morgan Stanley.

Companiile rusești ar putea intra în default, ceea ce ar zgudui sistemul bancar european

Însă și mai gravă ar fi o nouă extindere a sancțiunilor financiar-bancare impuse Rusiei de SUA și UE. Potrivit unor analiști citați de Wall Street Journal, Putin ar putea să "realizeze" beneficiile unui eventual default al companiilor de stat ruse, default care ar putea lovi piețele financiare din Europa și SUA, în special sistemul bancar european.

Potrivit datelor publicate de Bank for International Settlement, băncile franceze aveau la finalul lunii martie o expunere de 50,3 miliarde de dolari pe companiile ruse, băncile italiene una de 27,2 miliarde de dolari, cele germane o expunere de 23,1 miliarde de dolari, iar cele italiene una de 16,8 miliarde de dolari.

Și nu au trecut decât puțini ani de la ultimul cutremur care a lovit sistemul bancar european.

Probleme în fostul imperiu sovietic: Uzbekistanul taie gazele Kîrgîstanului, după ce acesta și-a vândut rețeaua de transport de gaze către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 30 July 2014 06:50

KirgistanGigantul rus de stat Gazprom este privit, în special în Europa, ca un instrument de presiune politico-economică extrem de puternic al Kremlinului.

Însă în Asia Centrală, regiune care a făcut pe vremuri parte din imperiul rus, iar ulterior din cel sovietic, Gazprom a ajuns parte a unei dispute care este departe de a consolida imaginea de omnipotență pe care Rusia vrea să o livreze lumii, scrie The Economist.

Problemele au început în aprilie, când Gazprom a preluat rețeaua națională de transport de gaze naturale a Kîrgîstanului, angajându-se totodată să asigure stabilitatea aprovizionării cu gaze a acestui stat.

Ca parte a acordului semnat cu cei din Kîrgîstan, Gazprom s-a angajat să investească circa 580 milioane dolari în dezvoltarea industriei energetice kîrgîze și a plătit datoriile de circa 40 milioane dolari ale operatorului rețelei de transport, KyrgyzGas. În schimb, Kîrgîstanul a acceptat să-și vândă sistemul de conducte de gaze pentru suma simbolică de 1 dolar.

Însă la câteva zile după încheierea acordului de vânzare, Uzbekistanul, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale ai Kîrgîstanului, a anunțat că a oprit exporturile de gaze către sudul Kîrgîstanului. Explicația oficială a fost că compania de gaze uzbekă nu are contract de vânzare-cumpărare gaze cu Gazprom, noul proprietar al rețelei de transport kirgîze.

Oprirea furnizării de gaze a afectat grav sute de mii de locuitori din sudul Kîrgîstanului, o regiune, de altfel, extrem de instabilă din punct de vedere politic. Cei care și-au permis și-au cumpărat sobe electrice pentru gătit, însă cei mai mulți au fost nevoiți să ardă gunoaie sau chiar mobilă din case în sobe pentru a-și putea face de mâncare. Toată lumea se teme de venirea iernii, când, oricum, furnizarea de curent electric se face cu perioade mari de întrerupere.

Un locuitor al capitalei regionale Osh a declarat că a auzit că autoritățile locale au început să distribuie butelii de gaz, însă a adăugat că nu știe cât costă buteliile și nici de unde pot fi procurate. "Nimeni nu știe nimic", a spus el.

Tot mai mulți kîrgîzi se întreabă ce are de gând să facă președintele Almazbek Atambayev pentru a rezolva această problemă gravă. Momentan, președintele a cerut, literalmente, "puțintică răbdare". Din păcate, s-ar putea să fie nevoie de cantități mult mai mari de răbdare, dat fiind că vor mai trece destui ani până la eventuala finalizare a unui proiect de construire a unui gazoduct care să pornească din nordul Kîrgîstanului și să traverseze munții Tiah Shan, ocolind astfel Uzbekistanul, comentează The Economist.

Mulți locuitori ai Kîrgîstanului au criticat decizia guvernului de a vinde operatorul de transport de gaze KyrgyzGas către Gazprom, compania de stat controlată de foștii "coloniști" ai țării. Acordul de vânzare a fost parte a strategiei Rusiei de a atrage Kîrgîstanul să intre în Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Moscova. Kîrgîstanul ar putea adera la această uniune vamală și comercială anul viitor, deși beneficiile unei astfel de aderări sunt cel puțin îndoielnice. Actuala penurie de gaze nu face decât să sporească îndoielile kîrgîzilor cu privire la întărirea relațiilor economice și politice cu Rusia.

Potrivit unor surse apropiate situației, Gazprom ar purta în prezent negocieri cu autoritarul lider al Uzbekistanului, Islam Karimov, care este departe de a fi un rusofon și se opune tentativelor Kremlinului de a-și recăpăta influența în regiune. Uzbekistanul preferă să-și vândă gazele naturale din producția proprie în China, printr-o serie de aranjamente contractuale destul de opace, pe care unele voci din Uzbekistan le acuză că ar provoca crize de aprovizionare pe plan național.

În acest timp, locuitorii din Kîrgîstan sunt prinși la mijloc în această plasă de interese divergente. Premierul kîrgîz se plânge că omologul său de la Tașkent, capitala Uzbekistanului, nu-i răspunde la telefon.

Pe măsură ce criza se agravează, unii politicieni kîrgîzi au propus, ca măsură de retaliere față de tăierea furnizării de gaze de către uzbeci, oprirea alimentării cu apă din Kîrgîstan a sistemelor de irigații agricole din Uzbekistan. Măsură care, dacă va fi adoptată, va provoca cu siguranță o replică din partea uzbecilor, una care riscă să fie la fel de explozivă ca și gazul, conchide The Economist.

BP avertizează asupra impactului sancțiunilor impuse Rusiei asupra propriului business

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 30 July 2014 02:36

bp-chief-executive-bob-dudley-speaks-rosneft-president-eduard-khudainatov-before-signingPrima companie europeană care a anunțat posibile pierderi ca urmare a unei eventuale noi extinderi a sancțiunilor impuse Rusiei a fost gigantul britanic BP. 

BP, care deține 20% din acțiunile celei mai mare companii petroliere ruse, Rosneft, este, de altfel și compania europeană care riscă să piardă cel mai mult de pe urma embargoului economico-financiar impus Rusiei și mai ales de pe urma interdicției pusă la exportul de înaltă tehnologie destinată sectorului energetic din Rusia.  

"Orice nouă eroziune a relațiilor noastre cu Rosneft sau orice nouă sancțiune economică impusă Rusiei, ne-ar putea afecta obiectivele noastre strategice și de afaceri din Rusia, nivelul cifrei de afaceri, al investițiilor în Rosneft și în cele din urma, ne-ar putea costa chiar reputația", a declarat, potrivit Bloomberg, BP în comunicatul care a însoțit prezentarea rezultatelor financiare pe trimestrul al doilea.

BP a raportat o creștere a profitului cu 34% pe cel de-al doilea trimestru al anului. Nu mai puțin de un miliard de dolari din venitul net al Bp provine de la Rosneft, față de doar 218 milioane de dolari cât a fost înregistrat în perioada similară a anului trecut.

BP a primit săptămâna trecută dividende în valoare de 690 de milioane de dolari de la Rosneft, însă a precizat că dividendele pe anul în curs sunt în prezent puse în pericol. Participația BP la Rosneft este cotată la aproximativ 15 miliarde de dolari.

"Până în prezent, sancțiunile nu au avut nici un efect advers asupra BP sau asupra Ruhr Oel GmbH”, o rafinărie deâținută în comun de BP și Rosneft, se precizează în comunicat.

Situația BP este extrem de sensibilă și ca urmare a deciziei unui tribunal danez în urma căreia Rusia ar trebui să achite 50 de miliarde de dolari foștilor acționari ai Yukos Oil exprpriați cu forța de statul rus. Iar Rosneft și Gazprom ar putea fi târâte prin tribunale, fiind principalele beneficiare ale activelor naționalizate de statul rus de la Yukos Oil.

În pofida rezultatelor excelente prezentate, acțiunile BP au pierdut 2,5% pe bursa londoneză, atingând cel mai redus nivel din 17 aprilie.

SUA și UE interzic exportul de tehnologii destinate sectorului energetic din Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 30 July 2014 02:33

92628276Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au extins concomitent sancțiunile economice impuse Rusiei, printre noile interdicții figurând și exportul de înaltă tehnologie destinată sectorului energetic rus.

"Un acord politic a fost găsit pentru o serie de sancțiuni economice", în cursul reuniunii ambasadorilor celor 28 de state membre, a anunțat un purtător de cuvânt al Serviciului diplomatic european.

Sancțiunile vizează blocarea accesului la piețele financiare europene, interzice vânzările de armament, comerțul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil.

În plus, Bruxellesul a decis blocarea activelor a patru oameni de afaceri ruşi apropiați ai preşedintelui Vladimir Putin, acuzați că beneficiază de anexarea Crimeei.

SUA a extins la rândul său sancțunile impuse Rusiei. "Blocăm exporturile unor bunuri și tehnologii destinate sectorului energetic rusesc. Extindem sancțiunile la alte bănci și companii din domeniul apărării. Suspendam oficial credintele și finanțările pentru proiecte de dezvoltare în Rusia", a explicat președintele Barak Obama.

SUA au interzis tranzacțiile VTB, a doua cea mai mare bancă din Rusia, Bancii Moscovei si Băncii Agricole rusești, principalul creditor al agriculturii.

Rușii vor să introducă termenul de "stat agresor" în legislație

Parlamentarii ruși, în schimb, iau în considerare introducerea termenului de "stat agresor" în legislația rusă, referitor la țările care impun sancțiuni Rusiei şi cetățenilor săi, relatează ziarul Izvestia în ediția de marți, citat de RIA Novosti în pagina online.

Potrivit unor surse citate de Izvestia, un "stat agresor" va fi definit ca "un stat care introduce sancțiuni împotriva Federației Ruse, cetățenilor ruşi şi entităților legale ruse".

Mediafax recizează că amendamentele propuse de Evgheni Fedorov şi Anton Romanov, membri ai partidului Rusia Unită, vor fi adăugate în mai multe legi federale, inclusiv legea contractelor şi reglementările de audit.

"Pentru a proteja fundamentele ordinii constituționale, a asigura apărarea şi securitatea țării şi pentru a proteja piața internă şi dezvoltarea economică națională, Guvernul Rusiei va avea dreptul de a aproba o listă de state agresoare", se arată într-o notă explicativă ataşată proiectului legislativ.

Conform documentului, entitățile juridice străine şi persoanele din "state agresoare" vor avea interdicție de a realiza servicii de consultanță şi audit în Rusia.

"Toate cele şase mari companii americane care oferă servicii de audit şi consultanță în Rusia - Deloitte, KPMG, Ernst & Young, PricewaterhouseCoopers, Boston Consulting Group şi McKinsey - vor fi incluse pe listă", a declarat Evgheni Fedorov, citat de Izvestia.

Proiectul legislativ ar urma să fie trimis miercuri spre examinare Guvernului.

 

Putin ordonă spargerea monopolului la export al Gazprom, inițial în ceea ce privește vânzările de gaze către China

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 22 July 2014 13:01

cartoon 2Guvernul rus ar trebui să ia în considerare spargerea monopolului Gazprom în ceea ce privește exportul de gaze naturale, și să permită și celorlalți producători care exploatează perimetre din estul Siberiei și Orientul Îndepărtat să-și vândă producție în China, se precizează într-un ordin al președintelui rus Vladimir Putin, citat de publicația moscovită Vedomosti

În prezent, Gazprom deține monopolul exportului de gaze naturale prin intermediul conductelor, ceea ce-i garantează partea leului din contractul de 400 de miliarde de dolari semnat recent cu China .

Gigantul Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, condus de Igor Sechin, un apropiat al președintelui rus, a amenințat că va da Gazprom în judecată în cazul în care acesta refuză accesul celorlalți producători de gaze la viitorul gazoduct Power of Siberia, care ar trebui să transporte gaze naturale în regiunile estice îndepărtate ale Rusiei.

Potrivit Reuters, ordinul recent semnat de Putin susține că guvernul ar trebui să ia în considerare liberalizarea exporturilor din zăcămintele de gaze din est, pentru a permite și altor companii concurente să exporte gaze și să participe la construcția infrastructurii necesare exportului până pe 1 septembrie.
Până la aceeași dată, banca centrală și guvernul ar trebui, totodată, să decidă dacă este cazul ca Gazprom să fie recapitalizată pentru a putea finanța construcția gazoductului Power of Siberia și pentru a putea dezvolta noi câmpuri.

Anterior acestui ordin, costurile totale care ar fi fost suportate de Gazprom erau estimate la 55 de miliarde de dolari.

"Privim această evoluție ca avânt un impact neutru pentru Rosneft și negativ pentru Gazprom, ca aceasta mișcare ar putea spori îngrijorările cu privire la riscul contestării monopolului la export al Gazprom și în ceea ce privește Europa", a precizat, într-o notă transmisă investitorilor, Alfa Bank.

Anul trecut, Rosneft si Novatek au obținut dreptul de a exporta gaz natural lichefiat pe cale maritimă, reușind spargerea monopolului la export, deținut de mai mult de un deceniu de Gazprom.

Când economia bate geopolitica: termocentralele americane au început să importe cărbune din Rusia

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 21 July 2014 09:30

carbune SUA RusiaCea mai mare companie de utilități din statul american New Hampshire și-a refăcut, recent, stocurile de cărbune, aproape epuizate după iarna geroasă. Însă a decis să se aprovizioneze nu de la minele americane din Appalachia, din nord-estul Statelor Unite, sau de la cele din Powder River Basin din statul Wyoming, ci din Rusia.

Luna trecută, uriașul vas de marfă Doric Victory, lung cât două terenuri de fotbal puse cap la cap, a transportat cărbunele provenit din Rusia pe o distanță de peste 6.400 de kilometri, din portul leton Riga până la termocentrala Schiller din Portsmouth a companiei de utilități Public Service of New Hampshire, scrie Bloomberg. Termocentrala are o putere instalată de 150 MW și este în funcțiune din 1952.

Companiile americane de utilități au tot mai mari dificultăți în a se aproviziona cu cărbune din producția internă. În primele 6 luni ale acestui an, importurile de cărbune au crescut cu 26% față de perioada corespunzătoare din 2013, din cauza lentorii cu care se fac livrările pe calea ferată, ca urmare a traficului intens, dar și grație consolidării creșterii economice, care a dus la majorarea consumului de energie electric.

Rusia este cel de-al treilea exportator de cărbune al lumii și își va spori livrările la extern cu 3,9% anul acesta, la 106 milioane de tone metrice, potrivit estimărilor IHS Energy, ca parte a planului expres al președintelui Vladimir Putin de extindere a rolului Rusiei pe piața mondială a cărbunelui.

Cărbune mai curat și mai eficient

"Toată lumea e conștientă că multe termocentrale au stocuri mici, așa că atunci când auzi că au ajuns să importe cărbune din Rusia te gândești că sunt realmente disperate", spune James Stevenson, analist specializat în piețele cărbunelui la IHS Energy.

Cei de la Public Service of New Hampshire, proprietarii și administratorii termocentralei Schiller, nu au făcut decât să confirme, la solicitarea Bloomberg, că au contractat un transport de cărbune din Rusia pentru a face față nevoilor lor operaționale și economice, fără să dezvăluie cantitatea de cărbune achiziționată. Potrivit documentelor vamale consultate de Bloomberg, ar fi fost vorba despre 38.500 de tone metrice de cărbune.

Relațiile dintre SUA și Rusia se află în cel mai tensionat moment de după războiul rece, ca urmare a anexării Crimeei de către ruși, tensiune agravată recent de prăbușirea unui avion malayezian de linie în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruși, soldată cu 298 de morți.

Cărbunele rusesc este apreciat de către producătorii de energie electrică pentru că emite mai puțin sulf decât cel provenit din alte surse, ceea ce face ca termocentralele alimentate cu cărbune din Rusia să poată respecta mai ușor standardele de mediu impuse de autoritățile de profil. În plus, cărbunele rusesc are o putere calorică mai mare și este, deci, mai eficient în producția de curent electric, a mai spus analistul Stevenson.

Investiții de 120 miliarde dolari

În 2012, Putin a anunțat un plan de investiții publice și private în valoare totală de 120 de miliarde de dolari până în 2030, destinat creșterii capacității de producție a minelor rusești de cărbune și majorării exporturilor. Rusia are cea de-a doua cea mai mare rezervă de cărbune a lumii, din SUA, potrivit datelor guvernamentale americane.

Abundența producției de gaze naturale a Rusiei, care îi permite să se alimenteze cu energie electrică din această sursă, permite Moscovei să arunce mult cărbune pe piețele internaționale, prin intermediul transporturilor maritime, potrivit US Energy Department. Exporturile de cărbune ale Rusiei aproape s-au dublat din ianuarie 2010 până în mai 2014.

Companiile de utilități din Statele Unite au consumat stocuri de cărbune de 30 de milioane de tone metrice în primul trimestru din 2014, potrivit datelor Energy Information Administration.

Anul acesta, în SUA s-a consemnat cea mai rece lună martie din 2002 încoace, ceea ce a dus la creșterea cererii de energie electrică. În primăvară, majorarea semnificativă a transporturilor feroviare de petrol și etanol a provocat o adevărată criză de trenuri de marfă disponibile și a încetinit mult demersul termocentralelor americane de a-și recompleta stocurile de cărbune.

Stocuri mici

Unele termocentrale nu mai au stocuri decât pentru 20 de zile, potrivit Alpha Natural Resources Inc. Compania de utilități Tennessee Valley Authority a scos temporar din funcțiune termocentrala Bull Run în mai, pentru refacerea stocurilor de cărbune.

Pentru producătorii de energie electrică este foarte importantă sustenabilitatea și predictibilitatea aprovizionării cu cărbune și nu le pasă prea mult decă respectivul cărbune provine din producția internă sau din import, spune Frank Kolojeski, director de marketing la firma de brokeraj maritim de mărfuri Exporting Commodities International Inc.

"Multe companii sunt reticente să cumpere cărbune de pe piețele spot, care presupun transport feroviar, întrucât nu sunt sigure că livrările vor fi făcute la timp", spune Kolojeski.

Statele Unite au importat 34 de milioane de tone metrice de cărbune în 2008, an în care cărbunele avea o pondere de 48% în totalul producției naționale de energie electrică. Importurile au scăzut până la 8,9 milioane de tone metrice anul trecut, ponderea respectivă scăzând la 39%, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

E mai sigur pe mare decât pe calea ferată

În primul trimestru al acestui an, însă, importurile americane de cărbune au crescut cu nu mai puțin de 71%, la 2,4 milioane de tone metrice. Companiile americane de utilități vânează "chilipiruri", dat fiind că piețele mondiale prezintă în prezent exces de ofertă.

"În acest moment, a cumpăra cărbune din Rusia este cel mai la îndemână, întrucât, pe lângă că e ieftin, ai siguranța că livrările vor fi făcute la timp prin intermediul transportului maritim, spre deosebire de problemele cu care se confruntă cel feroviar", subliniază Frank Kolojeski.

Cărbunele livrat în portul australian Newcastle, de referință pentru piața asiatică, s-a ieftinit cu 17% anul acesta, la sub 70 dolari/tona metrică. Prețul cărbunelui cu livrare anul viitor către nord-vestul Europei a scăzut cu 11%, la 77,50 dolari. La New York Mercantile Exchange, în schimb, prețurile au crescut cu 5,3%, la 60,50 dolari.

Vine iarna

Piața mondială a cărbunelui livrat pe mare ar putea crește cu 4,6% anul acesta, la un record istoric de 997 milioane de tone metrice, existând chiar șanse să depășească pragul de 1 miliard de tone metrice, potrivit IHS. Cel mai mare exportator al lumii este Indonezia, urmată de Australia.

În primul trimestru al acestui an, Columbia a fost cel mai important furnizor de cărbune al SUA, cu o pondere de 67% în total importuri, urmată de Indonezia – 23%. Cele mai multe nave cu livrări de cărbune provenit din străinătate acostează în Tampa, Florida, pe locul doi situându-se portul Boston.

"Dacă te afli pe coasta atlantică, ai posibilitatea să cumperi cărbune din import. Dacă ești o companie de utilități, trebuie să acționezi acum pentru a-ți reface stocurile de cărbune pentru a doua jumătate a anului, întrucât sunt șanse mari ca anul acesta să avem o iarnă cel puțin la fel de grea ca anul trecut", conchide Stevenson.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Rosneft, Novatek, Gazprombank și Kalashnikov nu se mai pot împrumuta în dolari

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 July 2014 07:00

bigPreședintele american Barack Obama a anunțat ieri extinderea pachetului de sancțiuni economice impuse Rusiei de la persoane fizice la companii. Printre companiile vizate se numără cel mai mare producător rus de petrol Rosneft, dar și alte firme din domeniul energetic, industria de apărare sau societățile financiare. Nici celebrul producător de armament rusesc Kalashnikov Concern nu a scăpat de sancțiuni, care însă, surprinzător, au ocolit gigantul rus Gazprom.

Extinderea sancțiunilor către Gazprom, care furnizează o treime din importurile de gaz din UE, ar fi afectat probabil mult prea dur economia europeană. 

Noile sancțiuni sunt rezultatul unor consultări strânse cu liderii europeni, care au anunțat un pachet mai puțin ambițios, susține Reuters.

Impactul final al sancțiunilor americane va depinde însă de decizia UE, de a extinde la rândul său propriul pachet de sancțiuni impus Rusiei. Și asta pentru că măsurile vizează blocarea accesului unui număr important de companii rusești la finanțarea în dolari pe termen mediu și lung. Însă acestea nu vizează înghețarea activelor companiilor sau nu interzic companiilor americane să semneze contracte cu firmele rusești vizate.

Gazprom, iertat, Gazprombank sancționat

Printre firmele rusești cărora le va fi blocat accesul la finanțări pe un termen mai mare de 90 de zile se mai numără Gazprombank, banca prin intermediul căreia se realizează operațiunile de export de gaze rusești, Novatek, al doilea cel mai mare producător de gaze din Rusia și Vnesheconombank (VEB) o bancă de stat rusă care acționează ca agent de plată pentru guvernul rus și pentru opt firme de armament.

UE blochează finanțarea proiectelor publice din Rusia

La rândul său, potrivit Bloomberg, UE a anunțat că va stopa creditarea proiectelor noi din sectorul public din Rusia de către Banca Europeană de Investiții și că va încerca să blocheze acordarea de noi credite către Rusia de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Oficiali Trezoreriei americane au declarat că este prima dată când Statele Unite au impus astfel de măsuri strict direcționate, deoarece urmărește obținerea unui impact maxim asupra Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de energie la nivel global, evitând în același timp orice șoc imediat la piețele globale de petrol sau de companiile americane și europene.

Putin: Vor suferi companiile americane

Președintele rus Vladimir Putin, aflat la summitul BRIC din Brasilia, a declarat că sancțiunile vor afecta companiile energetice din SUA, și că acestea sunt menite să conducă relațiile ruso-americane într-o "fundătură."

Potrivit analiștilor, sancțiunile anunțate sunt limitate și sunt de natură să determine mai degrabă un "razboi al cuvintelor".

"Cred că impactul asupra vânzărilor de petrol va fi neglijabil", a declarat Douglas Jacobson, avocat la Jacobson Burton în Washington, citat de Reuters.

Sancțiunile vizează finanțările, și nu vânzările 

Sancțiunile vor împiedica companiile rusești de la accesarea de capitaluri proprii sau obținerea de credite cu o maturitate de peste 90 de zile de pe piețele americane, cu scopul de a majora costurile de finanțare ale acestora.

Statele Unite au impus deja mai multe runde de sancțiuni asupra înalților funcționari ruși și ucraineni, fiind vizat inclusiv directorul executiv al Rosneft, Igor Sechin. Însă acestea au avut un impact limitat asupra industriei de energie din Rusia, principalul motor al economiei rusești.

Nu este încă clar cât de mare impact vor avea noile sancțiuni asupra Rosneft, care a avut vânzări de 40 miliarde dolari în primul trimestru al anului, echivalent cu 8,6 la sută din PIB-ul Rusiei.

BP și Exxon, printre potențialele victime

Noile sancțiuni nu par a afecta vânzările de petrol ale Rosneft, însă pot ridica semne de întrebare cu privire la finanțări de peste 15 miliarde de dolari, cuprinse în acorduri semnate de Rosneft cu companii occidentale, printre care BP, care deține acum aproape o cincime din Rosneft.

CEO-ul Rosneft, Igor Sechin, a afirmat că sancțiunile nu vor afecta proiectul actual acord al Rosneft cu ExxonMobil, dar că vor deteriora acțiunile băncilor și companiile companiilor americane care au semnate acorduri cu compania rusească.

Exxon Mobil Corp (XOM) și Rosneft au semnat un acord prin care vor începe explorarea de hidrocarburi în Oceanul Arctic, explorare care vizează un zăcământ ce poate deține mai mult petrol decât Marea Nordului. În schimb, Rosneft are opțiunea de a cumpăra din portofoliu Exxon proiecte de explorare în SUA, Golful Mexic, West Texas și provincia canadiană Alberta.

Rosneft are 13,7 miliarde de dolari datorii scadente în acest an

Potrivit lui Anders Aslund, senior fellow la Institutul Peterson pentru Economie Internaționala din Washington, citat de Bloomberg, impactul noilor sancțiuni asupra Rosneft va fi unul semnificativ, însă numai pe termen lung. În acest an Rosneft are scadente datorii de 13,7 miliarde de dolari, din totalul datoriei de 74 miliarde de dolari, datori ce trebuiesc rostogolite. Extinderea maturităților va fi făcută probabil în detrimentul investițiilor pe care compania ar trebui să le facă.

Adevărata țintă: rezervele Bancii Centrale a Rusiei

Conform unui oficial american, citat de Wall Street Journal, noile măsuri vor afecta în timp finanțarea în dolari a economiei rusești, punând presiune pe Banca Centrală a Rusiei. Având accesul blocat la finanțarea în dolari, firmele rusești vor cumpăra valuta americană de la Banca centrală de la Moscova, care deja a vândut din rezervele sale în dolari și aur pentru a susține rubla. Rezervele în dolari și aur ale băncii centrale moscovite au scăzut de șa 509,6 mii de miliarde în ianuarie la 478,3 mii de miliarde în iulie.

Kalashnikov, doar pe piața second-hand

În ceea ce privește firmele din industria rusă de apărare, sancțiunile au fost extinse și la nivelul vânzărilor. Astfel, potrivit Trezoreriei americane, citate de Wall Street Journal, americanii care deja dețin arme Kalashnikov le pot deține în continuare sau le pot vinde pe piața second-hand, însă nu pot cumpăra alte, direct sau indirect, de la firme rusești.

 

Paradoxul South Stream: rușii se încăpățânează să investească într-un proiect neprofitabil, europenii se opun ieftinirii gazului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 08 July 2014 14:05

South Stream MapSouth Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, ce-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Teama ca Europa să devină și mai dependentă de gazul rusesc, extrem de prezentă mai ales în rândul politicienilor și a locuitorilor din estul Europei, ascunde o neînțelegere a modului de funcționare al piețelor.

South Stream va conduce la o scădere a prețurilor

Gazul care ar ajunge în Europa prin South Stream nu va face decât să sporească oferta în condițiile unei cereri probabil în scădere (ca urmare a creșterii naturale a eficienței energetice), fapt ce va conduce la o scădere a prețurilor, în pofida dorinței Gazprom de a-și amortiza cât mai rapid investiția inițială. De fapt, Gazprom se pare că-și asumă aceasta investiție, la prima vedere nerentabilă, pentru a scăpa de șantajul Ucrainei, care timp de două decenii a beneficiat din partea Rusiei de gaz ieftin, și nici măcar pe acesta nu l-a plătit. Faptul că timp de mai mult de un deceniu și jumătate, până la construirea North Stream, Gazprom nu putea exporta gaz în Europa decât prin intermediul rețelei de gazoducte ucrainene și bieloruse, a făcut ca Gazprom să subvenționeze indirect nu numai economia Rusiei, la ordinul Kremlinului, ci și pe cele ale Ucrainei și Belarusului, fiind șantajat de către acestea.

De ce nu trece gazoductul prin Crimeea?

Paradoxul South Stream este cu atât mai mare, cu cât, după anexarea Crimeei, Gazprom ar putea modifica traseul acestuia micșorând considerabil costurile, pentru ca gazoductul să treacă prin ape de mică adâncime, și nu prin mijlocul Mării Negre, cum este trasat în prezent. Se pare însă că Gazprom se teme că statele europene nu vor recunoaște anexarea Crimeei, ceea ce i-ar îngreuna, din punct de vedere juridic, semnarea de contracte cu statele care nu recunosc statutul Crimeei de regiune a Rusiei în cazul în care gazoductul va traversa respectiva regiune.

Rușii susțin că lucrările sunt în grafic

Iar rușii par decisi să finalizeze construcția South Stream în pofida opoziției Comisiei Europene. Ieri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a aflat într-o vizită în Bulgaria, unde a anunțat că lucrările de construcție se află pe drumul cel bun, nefiind estimate întârzieri față de termenele cuprinse în proiect, în pofida faptului că guvernul de la Sofia a suspendat luna trecută activitatea de construire a sectorului bulgar. El a solicitat totodată Comisiei Europene să reia discuțiile pe tema South Stream.

South Stream ar putea ajunge și în Kosovo

O altă vizită care arată importanța South Stream nu numai pentru ruși, dar și pentru statele din sudul Europei, este viitoarea vizită a premierului sârb Aleksandar Vucic în Rusia. Acestuia îi vor fi prezentată o nouă propunere, prin care gazul rusesc ar urma să ajungă și în Kosovo, prin intermediul South Stream. Potrivit materialelor care îi vor fi prezentate premierului sârb, pentru a-l convinge să semneze acordul pe tema construcției gazoductului, vor fi create două ramuri ale South Stream, în Serbia și Croația. Potrivit actualului proiect, gazul rusesc ar urma să ajungă și în Macedonia, variantă susținută de partea sârbă.

 

Gazprom va plăti dividende mai mici statului rus pentru a finanța gazoductul ruso-chinez și South Stream

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 07 July 2014 06:41

gazprom 53215300 35433800Ministerul de finanțe rus se așteaptă ca Gazprom să plătească dividente mult mai mici bugetului de stat în 2016, ca urmare a investițiilor considerabile pe care urmează să le efectueze, printre care construcția gazoductului care va lega Rusia de China și a South Stream.

Potrivit unui document prezentat în guvern săptămâna trecută, ministerul finanțelor de la Moscova se așteaptă să primească de la Gazprom dividende de doar 84,4 miliarde ruble (2,5 miliarde dolari) în 2016, cu 32% mai puțin decât prognozase anterior (124,7 miliarde de ruble). Potrivit documentului citat de Bloomberg, noul cifra echivalează cu o valoare a dividendului de 9,3 ruble pe acțiune.

Gazprom, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, a decis în mai să aloce numai puțin de 55 de miliarde dolari în următorul deceniu pentru construirea gazoductului ce va lega Rusia de China și pentru dezvoltarea a noi zăcăminte în Siberia de Est. Totodată, Gazprom va trebui să finanțeze de unul singur, în absența sprijinului Comisiei Europene și a statelor membre aflate sub presiunea Bruxelles-ului, construcția gazoductului South Stream, estimat la 22 de miliarde de dolari.

Dividende mai mari cu 5% în 2015

În 2015, guvernul rus se așteaptă ca Gazprom să plătească bugetului de stat dividende în valoare de 68,8 miliarde de ruble, cifră neschimbată față de prognoza anterioară. Această sumă echivalează cu o valoare de 7,6 ruble pe acțiune, și reprezintă o creștere de 5% față de nivelul dividendelor plătite în anul curent.

Dividendele care urmează să fie plătite de Gazprom statului rus în 2017 sunt estimate la 92,9 miliarde ruble, echivalente cu 10,2 ruble pe acțiune.

Statul rus preferă introducerea de noi impozite majorării dividendelor

Potrivit unor surse guvernamentale ruse, citate de Bloomberg, ministerul a folosit profiturile estimate în conformitate cu standardele de contabilitate din Rusia atunci când au calculat dividendele companiilor de stat. De asemenea, a fost redus și procentul din profit care urmează a fi plătit, la 25%. Potrivit legislației ruse, companiile de stat trebuie să achite la bugetul de stat începând cu 2016 cel puțin 35 la sută din profit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Măsura a fost anunțată de Ministerul de Finanțe anul trecut, însă Ministerul Economiei Rusiei s-a declarat în luna mai a acestui an împotriva acestei măsuri.

Potrivit Iuliei Bushueva, CEO al Arbat Capital din Moscova, în cazul în care va exista o nevoie de bani la bufet, guvernul rus ar prefera introducerea de noi taxe, mai degrabă decât o majorare a dividendelor, pe care le-ar împărți cu acționarii minoritari ai Gazprom.

În prezent, statul are o participațiune de 38,4 la sută la Gazprom. Profitul companiei raportat la standardele rusești a fost de 628 miliarde de ruble anul trecut față de 1,14 miliarde de ruble, dacă ar fi raportat la standardele internaționale.

Gazprom nu este interesat de modernizarea rețelei de gazoducte ucrainene

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 30 June 2014 13:50

reteaua-UcrainaGigantul rus Gazprom a declarat că îl lasă rece decizia guvernului ucrainean de a-l ignora în propunerea sa privind atragerea unor companii occidentale în procesul de modernizare a rețelei de gazoducte care traversează Ucraina și care transportă gazul rusesc către clienții europeni ai Gazprom.

Motivul pentru care Gazprom s-a declarat neinteresat este acela că oricum în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat nu va mai avea atât de multă nevoie de rețeaua de transport ucraineană, care va deveni redundantă, susține Gulf Daily News.

Propunerea ucraineană a fost făcută în contextul în care Moscova a decis pe 16 iunie să taie temporar alimentarea cu gaz a Kiev-ului, ca urmare a neplații arieratelor înregistrate.

Ucraina dorește să găsească finanțatori cu care să împartă costurile necesare modernizării rețelei de gazoducte îmbătrânite de pe urma utilizării cărora beneficiază de tarife de transport considerabile, pentru alimentarea bugetului de stat.

Însă Gazprom a anunțat că în curând nu va mai fi dependent de gazoductele ucrainene, prin intermediul cărora transportă în prezent jumătate din exporturile sale către UE. 

"(Decizia guvernului ucrainean - n.r.) nu ne va afecta. Să nu uităm însă că rețeaua de gazoducte ucraineană are mai mult de 35 de ani, timp în care nu s-a efectuat niciun fel de investiție", a declarat vicepreședintele Gazprom Alexander Medvedev.

În urmă cu câțiva ani Gazprom s-a declarat dispus să preia, total sau măcar parțial, controlul rețelei de gazoducte ucrainene, însă nu a putut ajunge la un acord cu Kiev-ul pe această temă.

De această dată, Rusia nu a mai fost invitată de guvernul ucrainean pro-occidental să participe la o eventuală finanțare comună a procesului de modernizare a rețelei de gazoducte ucrainene.

Gazprom a construit deja gazoductul North Stream care alimentează cu gaze Germania și, în pofida opoziției Comisiei Europene, pare decisă să finalizeze până în 2018 și construcția South Stream, care ar urma să alimenteze cu gaze sudul Europei, în în special Italia și Austria.

 

 

NATO: Rusia finanțează și organizează grupările ecologiste europene care se opun exploatării gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 20 June 2014 10:15

Rasmussen-Anders-Fogh1Serviciile de informații rusești finanțează și colaborează în secret cu grupările europene ecologiste în campania desfășurată împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, cu scopul de a menține dependența UE de gazul rusesc, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit unui articol publicat de Financial Times, în care este citat și președintele României Traian Băsescu.

Răspunzând unor întrebări, după ce a ținut un discurs la Londra, Anders Fogh Rasmussen , Secretarul General al NATO, a declarat că îmbunătățirea securității energetice europene din ultimul timp a fost de "cea mai mare importanță" și a acuzat Moscova de "șantaj" în relațiile sale cu Europa.

"Am întâlnit aliați care se poate raporta că Rusia, ca parte a operațiunilor lor de informare și dezinformare sofisticate, s-a implicat activ în activitatea așa-numitelor organizații non-guvernamentale - organizațiile ecologice de luptă împotriva gazelor de șist - pentru a menține dependența europeană de gazul rusesc importat". a explicat Rasmussen, fostul premier danez, în cadrul unei conferințe desfășurate la Chatham House, un think tank de politică externă britanic.

Remarcile sale au survenit unui amplu discurs amplu asupra misiunii și scopului NATO după anexarea Crimeei de către Rusia și escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu.

Șeful NATO nu a oferit alte amănunte referitoare la suspiciunile sale privind implicarea Rusiei în finanțarea și organizarea grupărilor ecologiste.

Campanie de dezinformare, inclusiv în domeniul energetic

Potrivit Financial Times, UE importă aproximativ o treime de necesarul său de petrol și gaze, deși are rezerve semnificative de gaze de șist, care ar putea reduce permanent dependența ridicată de importuri.

Un oficial al NATO, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Financial Times că NATO crede Rusia s-a angajat într-o "campanie de dezinformare pe mai multe teme, inclusiv în domeniul energetic".

"Posibilitatea ca Rusia să utilizeze aprovizionarea cu energie ca un mijloc de exercitarea a presiunii asupra națiunilor europene, este îngrijorătoare. Nici o țară nu ar trebui să utilizeze aprovizionarea și stabilirea prețurilor ca instrumente de constrângere ", a declarat acesta. "Împărtășim preocuparea unora dintre membri noștri, potrivit căreia Rusia ar putea încerca să împiedice posibilele proiecte de explorare a gazelor de șist în Europa, în scopul de a menține dependența Europei de gazul rusesc."

Unii experți au speculat că una dintre motivațiile Rusiei în instigarea la separatism în estul Ucrainei este aceea de a bloca eforturile de dezvoltare a rezervelor de gaze de șist din regiune.

Republica Populară Donetsk a interzis exploatarea gazelor de șist

Royal Dutch Shell a semnat a anul un acord de împărțire a producției pentru a dezvolta domeniul Yuzuvska, care se întinde pe 8.000 de kilometri pătrați în regiunea Donetsk.

Denis Pushilin, unul dintre liderii cei mai proeminenți ai auto-intitulatei Republici Populare Donetsk, s-a remarcat anterior prin organizarea de mitinguri de dimensiuni reduse împotriva explorării gazelor de șist în Donetsk. În luna mai, Pushilin a anunțat că Republica Populară Donetsk a interzis extragerea gazelor de șist.

FT: Bulgaria și România, exemple de manipulare a opiniei publice

Financial Times susține că Rusia a fost, de asemenea, suspectată de manipularea protestelor împotriva fracturării hidraulice din Bulgaria și România, însă grupările ecologiste din ambele țări au respins furios aceste acuze și au catalogat ideea unei implicații a Rusiei în activitatea lor drept o teorie a conspirației.

Potrivit FT, președintele României, Traian Băsescu, a sugerat că Rusia a jucat un rol activ în încercarea de a contracara dezvoltarea de gaze de șist a Chevron la Pungești. Totodată, Rusia a fost acuzată că a încercat manipularea opiniei publice cooptarea Bisericii Ortodoxe, mai mulți preoți devenind lideri ai protestelor în România.

Ecologistii resping acuzațiile și acuză poliția română că a acționat ca o forță de securitate privată pentru Chevron.

Bulgaria este statul est-european cu cele mai strânse legături cu Rusia. Criticii lui Boiko Borisov, prim-ministru la acea vreme, au declarat că el a cedat la influența Rusiei în introducerea unei interdicții de exploatare a gazelor de șist în 2012. Activiștii susțin însă că că au schimbat legea prin mobilizarea a mii de manifestanți în diferite orașe bulgare.

De ce crește prețul benzinei? Geopolitica și cursul, principalii dușmani ai șoferului român

Category: Preturi Benzina
Creat în Thursday, 19 June 2014 11:20

Screen Shot 2014-06-19 at 10.15.07După majorările de preț considerabile, de la 1 ianuarie și 1 aprilie, cauzate de majorarea accizelor și de modificarea modului de calcul a accizei, luna mai a părut mai prietenoasă cu șoferii români, prețul combustibililor coborând chiar și până la 6,15 lei pe litru.

În prezent însă, acestea au revenit pe trend crescător, un litru de benzină Euro'95 și unul de motorină standard costând undeva în jurul a 6,3 lei. Iar războiul civil din Irak, care ar putea scumpi țițeiul Brent cu 15 dolari pe baril, 

Actualul nivel este unul apropiat celui înregistrat pe 1 aprilie, când companiile au majorat prețurile cu 41 de bani pe litru, ca urmare a creșterii accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

Luna mai, spre deosebire de guvernanții însetați după venituri la bugetul de stat, a fost prietenoasă cu șoferii români, principalele companii din România operând mai multe ieftiniri la benzină și motorină.

De ce s-au ieftinit carburanții luna trecută?

Două au fost motivațiile din spatele acestor ieftiniri. În primul rând evoluțiile favorabile ale cursului de schimb și ale prețului internațional al țițeiului Brent, preț luat în calcul în formulele după care companiile autohtone stabilesc prețul carburanților. Leul s-a întărit în raport cu dolarul, pe 8 mai cursul atingând un nivel de 3,1799 lei pentru un dolar. Brent-ul se situa și el la o cotație favorabilă, de 106 dolari pe baril.

Evoluția cursului leu/dolar

curs

În a doilea rând, se pare că, în pofida suspiciunilor, concurența își spune cuvântul și în acest sector. Așa cum arăta Energy Report, șoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Reducerea cererii cu 16,2% pus presiune pe companii, care au declanșat un mini-război al prețurilor menite a le conserva cotele de piață.

De ce s-au scumpit carburanții în această lună?

Din aceleași motive pentru care s-au ieftinit cu o lună în urmă. Leul s-a depreciat cu 2,25% în raport cu dolarul, cursul evoluând de la 3,1799 la 3,2516 lei pentru un dolar.

În același timp, pe plan internațional, războiul civil din Irak, dar și conflictul politico-economic dintre Ucraina și Rusia, au condus la aprecierea Brent-ului cu peste 7,5%, de la 106 dolari pe baril la 114,7 dolari pe baril.

Iar orice extindere a conflictului din Irak, cel de-al doilea exportator al OPEC, către sudul țării, unde se află principalele zăcăminte de petrol, va inflama suplimentar prețul țițeiului, analiștii Bloomberg estimând că nu este exclusă o majorare a Brent-ului cu 15 dolari pe baril.

Nici în ceea ce privește cursul, situația nu pare a fi favorabilă șoferului român. “Suspendarea” acordului cu FMI va afecta foarte probabil cursul de schimb, neajutând n niciun fel moneda națională. {jathumbnailoff}

Guvernul României: Populația nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze rusești către Ucraina nici măcar în lunile de iarnă

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 16 June 2014 11:30

nicolescuRomânia nu va fi afectată, nici măcar în lunile de iarnă, de sistarea livrărilor de gaze rusești spre Ucraina, dat fiind volumul suficient de gaze înmagazinate, de peste 1,4 miliarde de metri cubi, precizează într-un comunicat de presă Departamentul pentru energie al Guvernului.

În plus, potrivit guvernanților, la ora actuală, producția internă depășește consumul autohton. 

“Am avut în această dimineață, împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaș, o analiză a situației, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună și, inclusiv, în prezent, producția internă a României depășește consumul național, ceea ce ne ajută foarte mult. și, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a declarat, potrivit comunicatului, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

Importurile de gaze au scăzut cu 42% anul trecut, iar suma totală plătită s-a înjumătățit

Ponderea importurilor de gaze naturale în totalul consumului intern s-a redus cu 37% anul trecut, de la 24,32% la 15,28%, iar prețul mediu cu care România a importat gaze a scăzut, față de 2012, cu 9,4%, de la 439,5 dolari/mia de metri cubi la 398,16 dolari/mia de metri cubi, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Calculat în lei/MWh, prețul mediu de import al gazelor naturale a scăzut anul trecut cu 13,2%, de la 143 la 124 lei/MWh.

De asemenea, consumul total de gaze naturale din România a scăzut, în 2013, cu 8,33%, de la 144,65 milioane MWh la 132,60 milioane MWh, se arată în Raportul anual de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale pe 2013, întocmit de ANRE.

Din aceste date reiese că, anul trecut, România a importat 20,26 milioane MWh de gaze, în scădere cu peste 42% față de 2012 (35,18 milioane MWh), iar suma totală plătită pentru aceste importuri s-a redus cu 50%, de la 5,03 miliarde lei la 2,51 miliarde lei.

Primii doi producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, au acoperit, anul trecut, 97,92% din totalul consumului din producția internă de gaze, față de 97,46% în 2012. OMV Petrom a avut o cotă de piață de 50,66%, față de 47,32% în 2012, în timp ce cota de piață a Romgaz a scăzut de la 50,12% la 47,26%.

Cel mai mare importator de gaze naturale din România a fost, anul trecut, GDF Suez Energy România, cu o pondere de 18,52% în total (16,30% în 2012), urmată de Romgaz Import (16,15%, față de 15,43% în 2012) și WIEE România SRL (12,57%, față de 12,95% în 2012).

În ianuarie, Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a anunțat că a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

Guvernul: Nu vă faceți griji nici pentru la iarnă

Potrivit comunicatului, Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de măsuri pe care-l va implementa dacă va fi cazul prelungirii conflictului dintre Rusia și Ucraina. 

„Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populației din România este exclusă nu numai acum, dar și în lunile de iarnă. Dar, cu toate acestea, sperăm ca această dispută dintre Rusia și Ucraina pe tema gazelor să se soluționeze cât mai rapid”, a adăugat Răzvan Nicolescu. 

Tocmai de aceea, ministrul delegat pentru Energie a solicitat Comisiei Europene să se implice în calitate de mediator în soluționarea rapidă a acestui diferend.

Gazprom apelează la Curtea de Arbitraj de la Stockholm pentru recuperarea datoriei ucrainene de 4,5 miliarde de dolari

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 16 June 2014 10:48

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievGigantul rus Gazprom a anunțat că a intentat un proces împotriva Ucrainei în Curtea de arbitraj de la Stockholm în vederea recuperării arieratelor de 4,5 miliarde de dolari înregistrate de Kiev pentru gazul furnizat în ultima jumătate de an.

Potrivit Reuters și ITV, anunțul a fost făcut simultan cu întreruperea furnizării de gaze către Ucraina în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferință de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Gazprom taie gazul ucrainenilor și solicită plata în avans pentru reluarea furnizării

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 16 June 2014 10:28

Screen Shot 2014-06-16 at 09.51.36Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Ucraina în această dimineață, iar aceasta nu va fi reluată până când Kiev-ul nu va plăti în avans fiecare metru cub de gaz pe care intenționează să-l importe, a anunțat gigantul rus în cursul acestei nopți, în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

Gigantul rus a precizat însă că va continua să alimenteze cu gaz toți clienții săi europeni. Singura problemă este că jumătate din volumul destinat pieței este transportat prin gazoductele ucrainene, iar Kiev-ul are obiceiul de a-și asigura consumul minim din gazul transportat în momentele în care Rusia stopează furnizarea de gaz către Ucraina. 

Potrivit Russia Today, Gazprom nu va mai accepta nicio prelungire a ultimatumurilor acordate Naftogaz, compania ucraineană de stat care importă gaz rusesc.

În urmă cu o săptămână, Gazprom anunța că livrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, în pofida faptului căexpirase ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Arierate în valoare de 4,456 miliare de dolari

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferințăm de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Perioada standard de întrerupere: trei săptămâni

Este pentru a treia oară când Rusia întrerupe alimentarea cu gaz a Ucrainei, celelalte două precedente fiind înregistrate în iernile anilor 2006 și 2009.

Russia Today amintește că de fiecare dată, perioada de întrerupere a furnizării cu gaz a fost de trei săptămâni, perioadă în care Ucraina a încercat să-și asigure un consum minim "sifonând" din gazul destinat statelor membre UE. DE fiecare dată, prețul gazelor naturale a urcat considerabil pe piețele europene, ceea ce probabil se va întâmpla și de această dată.

Screen Shot 2014-06-16 at 09.52.11

Kiev-ul a refuzat un preț de 385 de dolari pe mia de metri cubi

Potrivit presei rusești, Gazprom s-a oferit să accepte un discount și chiar să recalculeze datoria Ucrainei la valoare acestuia, însă Kiev-ul a refuzat. Ultimul preț oferit de Gazprom și refuzat de Kiev a fost de 385 de dolari pe mia de metri cubi, după ce în urma escaladării conflictului din Ucraina, Gazprom a majorat prețul gazului furnizat Ucrainei de la 268,50 la 485 dolari pe mia de metri cubi.

Europa importă o treime din necesarul său de gaz din Rusia, jumătate din acest volum fiind transportat prin intermediul conductelor ucrainene. {jathumbnailoff}

Gazprom: Livrările de gaz către Ucraina și UE sunt stabile, în pofida expirării ultimatumului acordat Kiev-ului

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 10 June 2014 10:32

Gazprom-Naftogaz-scumpiri-demonstratii-ianukovici-KievLivrările de gaz către Uniunea Europeană sunt stabile și nu există nicio informație privind vreo posibilă stopare sau reducere a acestora, susține Reuters, citând surse Gazprom, în pofida faptului că în această dimineață, la ora 06:00 GMT (ora 09:00 a României) a expirat ultimatumul dat de Gazprom Ucrainei pentru plata cel puțin a unei părți a arieratelor înregistrate.

Potrivit aceleiași surse Rusia a furnizat Ucrainei volumele obișnuite de gaz.

Ucraina și Rusia nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la livrările de gaze naturale în timpul negocierilor desfășurate în cursul nopții trecute, negocieri găzduite de către Uniunea Europeană. Principalul punct asupra căruia cele două părți nu reușesc să se pună de acord este prețul.

Discuțiile vor fi reluate astăzi la ora 21:00 (ora Europei Centrale, 22:00 ora României) sau cel târziu mâine dimineață, a declarat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, citat de Bloomberg. UE joacă un rol activ în aceste negocieri, fiind direct interesată în soluționarea amiabilă a conflictului, pentru a evita o eventuală stopare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina. 15% din consumul de gaze al statelor membre UE este transportat prin intermediul gazoductelor din Ucraina.

În urma escaladării conflictului din Ucraina, Rusia a majorat prețul miei de metri cubi de gaze de la 268,5 dolari la 485 dolari, mișcare cu care, evident Kievul nu este de acord, cerând revenirea la vechiul preț.

Straftor: România are o reputație negativă în ceea ce privește procesul birocratic de acordare a licențelor de explorare

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 28 May 2014 12:16

g trip2România este importantă pentru Rusia din două motive: pentru că are ieșire la Marea Neagră, iar Marea Neagră este singura legătură sudică maritimă a Rusiei cu restul lumii, și pentru potențialul său de producere de hidrocarburi, care ar putea pune în pericol monopolul energetic pe care fostul stat sovietic îl deține în regiune. Cel puțin așa crede președintele Straftor, George Friedman, care a efectuat recent o vizită în România.

Acesta a remarcat că declarația comună a guvernului SUA și al celui român include angajamentul României de a se concentra pe producția de energie, drept un element esențial al parteneriatului dintre cele două state.

"Însă acest lucru nu va fi atât de ușor precum pare. România are o reputație în exterior pentru complexitatea și nepredictibilitatea procesului birocratic de acordare a licențelor", susține Friedman.

În opinia analistului geostrategic american, capacitatea de producție de hidrocarburi a României, chiar dacă este insuficientă pentru a elimina dependența Europei de gazul și petrolul rusesc, poate contribui la diversificarea surselor de alimentare cu energie a Bătrânului Continent.

În plus, dincolo de utilizarea serviciilor secrete pentru manipularea opiniei publice din România, Rusia folosește și canalul comercial, în special cel energetic, în același scop, susține Friedman. "Ruşii sunt în special adepţii folosirii Gazprom, a subsidiarelor sale şi a altor companii energetice ruseşti în vederea achiziţionării firmelor regionale şi româneşti. Afacerile sunt întotdeauna atractive pentru ambele părţi, din punct de vedere economic, dar ele au şi scopul de a-i plasa pe ruşi într-o poziţie din care pot influenţa atât politica energetică, dar şi dinamica politică", scrie preşedintele Straftor.

În opinia sa, Rusia practică, astfel, "un imperialism comercial", prin folosirea relaţiilor economice, în special în domeniul energiei, pentru a putea influenţa sistemul politic, atunci când interesele sale sunt ameninţate.

Piețele financiare și energetice premiază, în timp ce oficialii sancționează, economia Rusiei

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 26 May 2014 11:38

20140516 EOD1Oficialii occidentali au prezentat sancțiunile impuse Rusiei drept un veritabil succes, însă nu toată lumea pare a fi de acord. Companiile petroliere și piețele financiare, de exemplu! De la impunerea primei runde de sancțiuni, bursa moscovită Micex se află pe un trend ascendent, ceea ce nu se poate spune de bursa americană Nasdaq, printre altele.

Cum ideile par a se propaga în spațiul politic cu o viteză invers proporțională cu propria lor oportunitate, decidenții de la Bruxelles au anunțat că iau în calcul impunerea unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei, prin care ar urma să fie interzis importul de produse rusești, de la bunuri de lux (caviar, blănuri, vodcă diamante și metale prețioase) la produse de petrol și gaze.

Potrivit Reuters, interzicerea importului de petrol și gaze ar avea un impact extrem de dur asupra economiei europene, peste 30% din necesarul de energie al Vechiului Continent provenind din Rusia (echivalentul a 130 miliarde de de euro în 2013).

Bruxelles-ul ar vrea să interzică investițiile în sectorul energetic rusesc

Nu numai piețele financiare, ci și anumite state, cu legături comerciale și energetice puternice cu Rusia, de împotrivesc noilor sancțiuni. Italia, Grecia și Germania se tem de efectele sancțiunilor impuse sectorului energetic asupra economiilor lor, în timp ce Austria și Cipru sunt îngrijoratele de efectele respectivelor sancțiuni asupra sistemului lor financiar, aflat într-o strânsă legătură cu cel rusesc.

În plus, se pare că UE ar dori să impună o altă interdicție, cea a investițiilor occidentale în sectorul energetic rusesc. 

BP a semnat un nou acord cu Rosneft

Companiile private au reacționat deja, prin fapte, și nu prin vorbe, la această posibilitate. Astfel, potrivit Financial Times, BP și-a confirmat angajamentele asumate în Rusia, semnând un contract de explorare a petrolului din formațiuni de șist cu gigantul rus Rosneft, în pofida sancțiunilor impuse de occidentali Moscovei.

Acordul a fost semnat în cadrul unui forum economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg (echivalent celui de la Davos), boictat de liderii companiilor americane, la solicitarea guvernului SUA. Executivii companiilor eurpene, de la cel al BP, Bob Dudley, la cel al Shell, Ben van Beurden, Eni (Claudio Descalzi) și Total (Christophe de Margerie ) au participat la Forum, arâtând disponibilitatea companiilor eurpene de a face în continuare business cu Rusia, în pofida sancțiunilor.

Contractul semnat de BP și Rosneft este unul în valoare de 300 de milioane de dolari. BP deține un procent de 19,7% din Rosneft.

Total s-a asociat cu Lukoil

În cadrul aceluiași forum, gigantul francez Total a încheiat un acord cu Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia. 

Acordul a fost semnat chiar de directorul general al Total, Christophe de Margerie. Total şi Lukoil vor înfiinţa o companie mixtă care va căuta petrol în regiunea Bazenov din Siberia, se arată într-un comunicat al companiei franceze, citat de Mediafax.

Investiţiile în proiect vor fi de 120-150 de milioane de dolari în primii doi ani, a spus preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov.

Potrivit Total, afacerile din Rusia nu sunt afectate de sancţiunile impuse ţării, inclusiv împotriva lui Ghenadi Timcenko, acţionar al companiei Novatek la care producătorul francez de petrol deţine o participaţie.

Acordul dintre Total şi Lukoil prevede explorarea şi dezvoltarea a patru perimetre din regiunea autonomă Khanti-Mansi, pe o suprafaţă de 2.700 de kilometri pătraţi. Lukoil va deţine o participaţie de 51% la proiect, restul revenind grupului Total.

Total intenţionează să investează mai multe miliarde de dolari pentru creşterea producţiei în Rusia, în cadrul planurilor de extindere a producţiei la nivel mondial.

În acest context, Total vrea să îşi majoreze participaţia la compania Novatek şi continuă proiectul Yamal pentru gaze naturale lichefiate în regiunea arctică.

Exxon extinde colaborarea cu Rosneft

Nici americanii nu par a asculta prea mult de ordinele politice venite de la Washington. Reprezentanţii Exxon Mobil au semnat vineri, la Sankt Petersburg, un acord cu directorul general al Rosneft, Igor Sechin, prin care este extinsă cooperarea dintre cele două companii în ceea ce priveşte explorarea de câmpuri petrolifere în zona arctică şi în Siberia, precum şi dezvoltarea de instalaţii de lichefiere a gazului natural în vederea exportului către Orientul Îndepărtat.

Prin semnarea acestor acorduri, BP, Total și Exxon urmează exemplul Statoil, care are deja proiecte în domeniul petrolului cu Rosneft, în vestul Siberiei, în timp ce Royal Dutch Shell s-a asociat cu Gazprom Neft.

Departamentul pentru Energie și MFP se pregătesc de război. Nu se știe dacă dușmanul e extern sau intern

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 23 May 2014 11:39

nicolescu"Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.../ Și de-aceea tot ce mişcă-n țara asta, petrolul, gazul/ Mi-e prieten numai mie, iară ție duşman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Vladimir!"

Guvernanții din ultimul timp ai României au fost acuzați în repetate rânduri de opinia publică de iresponsabilitate, însă lucrurile par a se schimba, cel puțin în cazul tinerilor miniștri tehnocrați, numiți, surprinzător, la ultima remaniere în poziții cheie, de ministru al finanțelor (Ioana Petrescu) și de ministru delegat pentru energie (Răzvan Nicolescu).

După ce Ioana Petrescu a recunoscut că elaborează un proiect de buget de război pentru perioada 2014-2017, ieri guvernul a decis ca clădirea în care își desfășoară activitatea Răzvan Nicolescu, cea a Departamentului pentru Energie, să fie apărată de jandarmi. Probabil că, spre deosebire de colegii lor de cabinet, mai vârstnici, celor doi tineri miniștri le răsună încă în minte versurile Scrisorii a III-a a lui Mihai Eminescu, pe care au fost nevoiți s-o memoreze pe băncile școlii.

Potrivit Mediafax, Guvernul a invocat politico-economic internațional pentru a înlocui firma privată care asigura paza Departamentului cu Jandarmeria. "Ținând seama de însemnătatea strategică deosebită a Departamentului pentru Energie în domeniul situațiilor de urgență, precum și în contextul politico-economic internațional actual, asigurarea pazei şi protecției sediului acestuia cu efective de jandarmi reprezintă o necesitate de stringentă actualitate", se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Posturile necesare pentru instituirea pazei şi protecției cu efective de jandarmi la sediul Departamentului pentru Energie vor fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Române.

Interesant este că decizia guvernului s-a suprapus peste vizita vicepremierului american Joe Biden și a fost adoptată doar la o săptămâna de la data proiectată finalizării tuturor lucrărilor referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război, 16 mai 2014.

Cum însă Rusia tocmai a început, timid ce-i drept, să-și retragă forțele de la granița cu Ucraina, singurii dușmani ai Departamentului pentru Energie rămân cei interni, de genul Unițisalvăm. Să știe SRI sau SIE ceva ce noi nu știm?

4 miliarde $ pe termen scurt, 234 de miliarde $ pe termen lung: necesarul de investiții în infrastructura energetică ucraineană

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 23 April 2014 14:21

ip6HY3Dv90oIUcraina va avea nevoie de investiții de aproximativ 4 miliarde dolari într-o primă fază a procesului de modernizare a rețelei sale de conducte de gaze, suma totală a investițiilor în infrastructura energetică ucraineană urmând a se ridica la fabuloasa sumă de 234 de miliarde de dolari în următorii 16 ani.

Suma de 234 de miliarde de euro este cuprinsă, potrivit Bloomberg, în raportul pe 2012 al Agenției Internaționale a Energiei, iar cifra de 4 miliarde pe termen scurt a fost avansată azi de ministrul ucrainean al energiei, Iuri Prodan.

"Pentru ca sistemul de transport al gazelor să funcționeze și în viitor în mod normal, chiar dacă acesta funcționează în mod normal, este nevoie de modernizarea sa, și cred că prima etapă va necesita investiții intense de 3-4 miliarde de dolari", a spus Prodan, citat de Ria Novosti.

Marți, vicepreședintele american Joe Biden a promis un nou pachet de ajutorare a Ucrainei, menit a reduce dependența sa de livrările de gaz rusești în valoare de numai 50 de milioane de dolari. 

Suma este infimă și nu ar acoperi decât o mică parte din arieratele de 2,2 miliarde de dolari pe care Ucraina le înregistrează față de gigantul rus Gazprom.

Potrivit Bloomberg, din cele 50 de milioane de dolari, 11,4 milioanevor fi alocate organizării alegerilor de pe 25 mai. Chiar dacă restul de 38,6 milioane de dolari va fi folosit pentru rezolvarea problemelor energetice ale țării, ele ar acoperi doar 1,7% din arieratele înregistrate față de Gazprom numai.

Potrivit Ria Novosti, Kiev-ul Kiev datorează în prezent Rusiei numai puțin de 35,4 miliarde de dolari, reprezentând subvenția acordată de statul rus ca discount la prețul gazelor în ultimii patru ani.

DW: Germania nu are alternativă la gazul rusesc, 38% din importuri având ca sursă Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 April 2014 13:38

cat-RWE-DW-Wirtschaft-EssenȘtirea potrivit căreia RWE a început să furnizeze gaz Ucrainei a fost primită cu entuziasm de presa europeană și de politicieni, mai puțin de specialiști.

Aceștia au motivele lor să fie sceptici cu privire la fezabilitatea pe termen lung a alimentării gospodăriilor și fabricilor ucrainene cu gaz german. Sau mai degrabă cu gaz rusesc, pentru că producția germană de gaze acoperă doar 15% din cererea internă, iar importurile de gaze din Rusia echivalează cu 38% din totalul de importuri de gaze naturale ale Germaniei.

Mai mult de 70% din oferta de energie din Germania este dependentă de importuri, se precizează într-o analiză Deutsche Welle, intitulată sugestiv "Germania nu are alternativă la gazul rusesc".

O pătrime din sursele de energie germane, importată din Rusia

Numai puțin de o pătrime din necesarul de energie al Germaniei este acoperit de importuri din Rusia. Și ci toată retorica actualului cancelar Angela Merkel, care a declarat recent că " toate politicile energetice ale Germaniei trebuie reconsiderate", la orizont nu apare nicio alternativă la gazul , petrolul și cărbunele rusesc.

Pentru că, potrivit Energy Balances Group din Germania (AGEB), nemții au importat 71% din toate sursele de energie utilizate în 2013.

Iar dintre exportatori, Rusia a luat partea ursului: este responsabilă pentru 38% din importurile Germaniei de gaze naturale, pentru 35% din importurile de petrol și pentru 25% din importurile de cărbune.

Doar 15% din consumul intern de gaz provine din producția proprie

A găsi alți furnizori de asemenea de cantități de gaze, petrol și cărbune este o sarcină aproape imposibilă nu pe termen scurt sau mediu, ci chiar și pe termen lung.

Germania produce din resurse proprii doar 15% din consumul intern de gaz. Majoritatea gazelor importate de Germania provin din Norvegia și Olanda, și ambele state ar putea să-și majoreze oferta pe termen scurt însă nu și pe termen lung, date fiind estimările experților privind gradul de epuizare a a resurselor din Marea Nordului.

Cu șișul la gâtul gazelor de șist

Despre gazele de șist nici nu poate fi deschisă vorba în Germania, ca urmare a presiunilor grupurilor ecologiste extrem de vocale. Drept urmare, programul de guvernare semnat de coaliția de guvernământ exclude explicit utilizarea fracturării hidraulice în Germania.

Dintre statele germane, doar Saxonia Sudică a decis să permită utilizarea fracturării hidraulice. Rhine-Westfalia a interzis această tehnică, deși, potrivit datelor oficiale ale instituțiilor germene, în adâncurile de până la 4000 de m ale acestei regiuni s-ar găsi numai puțin de 220 miliarde de mc de gaze, un volum mult mai ridicat decât rezervele exploatabile de gaze naturale tradiționale ale întregii Germanii, estimate la 150 miliarde de mc. La un ritm anual de extracție de 12 miliarde mc, actualele rezerve ale Germaniei vor fi epuizate în mai puțin de un deceniu.

Importurile de LNG, alternativă doar în teorie

Importurile de gaz natural lichefiat din Algeria, Qatar sau Statele Unite sunt o alternativă, însă numai în teorie, susține DW. SUA nu deține terminalele necesare lichefierii gazului, iar Germania nu deține terminalele necesare delichifierii lui. În plus, este foarte dificil să achiziționezi cantități importante de LNG în termen atât de scurt, dat fiind caracterul limitat al ofertei ca urmare a cererii în ascensiune din Asia, în special din Japonia, după dezastrul nuclear de la Fukushima.

Cărbunele, interzis de guvernul federal

Un alt motiv pentru care nu există alternativă la importul de gaze este decizia guvernului german de a interzice exploatarea cărbunelui începând cu 2018. Germania este deja importator de cărbune, 25% din cantitatea importată provenind tot din Rusia. Rezervele de lignit ale Germaniei ar putea fi suficiente, în actualul ritm de extracție, pentru următorii 2 sute de ani.

Rușii vor să pună mâna, nu numai pe distribuție, ci și pe explorare și producție

Însă dependența Germaniei de energia provenită din Rusia nu se rezumă doar la resurse, ci și la relațiile dintre companii. Gazprom a preluat de la BASF toate diviziile de distribuție, transport și stocare pe care până în prezent le dețineau în egală măsură. În schimb, Wintershal, compania din domeniul petrolului și gazelor a BASF, a obținut drepturi de explorare în Siberia.

Gazprom și Wintershall dețin în comun și gazoductul de 2.300 de km "Gascade." Însă cum capacitățile de stocare au fost preluate de Gazprom, controlul ofertei de gaz rămâne la ruși. 

De asemenea, chiar prietenii ucrainenilor, RWE, așteaptă aprobarea guvernului federal în vederea vânzării subsidiarei sale de explorare și producție de petrol și gaze, Dea. Întâmplător sau nu Wintershall și Dea sunt singurele companii nemțești care dețin tehnologia și know how-ul necesar fracturării hidraulice. 

Anul trecut Dea a raportat un profit de 521 milioane de euro, însă, din cauza unei datorii de 30 de miliarde de euro, RWE are nevoie urgentă de surse de finanțare alternative. De aceea a primit cu brațele deschise oferta venită de la "luxemburghezii" de la L1 Energy. Numai că aceștia numai luxemburghezi nu sunt, L1 fiind deținută de cel de-al doilea cel mai bogat oligarh rus, Mikhail Fridman, care este un apropiat al Kremlin-ului și al celei mai mare companii petroliere ruse, Rosneft.

 

Nemții de la RWE au început să furnizeze gaz Ucrainei

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 15 April 2014 17:57

RWEGigantul german RWE a anunțat oficial că a ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale Ucrainei în 2014, procesul de alimentare a conductelor Naftogaz urmând a începe imediat. Aceasta este primul acord semnat de Kiev cu vreo companie energetică europeană, după ce escaladarea tensiunilor din estul țării și refuzul de achita arieratele către Gazprom, au pus în pericol alimentarea cu gaz a Ucrainei, susține Wall Street Journal.

Anunțul nu este o surpriză, încă de vineri ministrul ucrainean al energiei Iuri Prodan precizând că Ucraina trebuie să cumpere urgent gaz din Europa, inversând fluxul de transport al acestuia, și că speră să obțină oferte în acest sens de la nemții de la RWE din Germania și de la o companie de gaz franceză.

RWE a adăugat că va începe imediat alimentarea cu gaz a Ucrainei, prin sistemul de conducte care străbate Polonia. Contractul a fost semnat cu compania de stat ucraineană Naftogaz.

Nemții au mai precizat că gazul provine din portofoliul lor "pan-european", însă au refuzat să ofere vreun amănunt referitor la volumul de gaze cu care urmează a alimenta Ucraina.

Livrările sunt cuprinse într-un acord cadru semnat pe cinci ani care permite RWE să furnizeze anual 10 miliarde de metri cubi de gaz natural, cu condiția ca volumul să fie negociat în fiecare an. Anul trecut, RWE a furnizat Kievului un miliard de metri cubi de gaz. 

Gazul va fi furnizat la un preț en gros, care va include și costurile de distribuție și transport, a precizat RWE.

Compania germană și-a exprimat speranța că volumele care urmează a lua calea Ucrainei dintre Europa Occidentală vor crește semnificativ, cu condiția ca "diferitele restricții de transport de la granița slovaco-ucraineană vor fi rezolvat, atât din punct de vedere tehnic, cât și politic".

Slovacii vor garanții, după țeapa de anul trecut

Energy Report a anunțat încă de vineri că astăzi Slovacia și Ucraina vor purta negocieri asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări, a anunțat Ministerul slovac al Economiei.

Întâlnirea are loc stația de de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea participă miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

"Orice acord trebuie să respecte contractele aflate în vigoare și va fi stabilit în consultare și cu Gazprom, pentru a evita orice posibile sancțiuni contra Slovaciei din partea Rusiei pentru eventuala încălcare a unor clauze contractuale. De asemenea, Ucraina va trebui să își ia angajamente cu privire la cantitățile de gaze livrate și să ofere garanții cu privire la plata acestora", a spus ministrul.

Partea slovacă a menționat posibilitatea de a utiliza o conductă care unește orașele Vojany din Slovacia și Uzhorod din Ucraina pentru un un flux invers limitat de gaze naturale, de până la 9 miliarde de metri cubi pe an.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Ucraina, dispusă să plătească Gazprom-ului un preț de 386 de dolari/1000 mc, cu o sută de dolari sub prețul cerut de ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 14 April 2014 12:42

Ucraina-retea de transport gazeKievul este dispus să plătească Gazpromului un preț de 386 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, declarat guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Stepan Kubiv, citat de Radio Free Europe.

Prețul pe care Ucraina ar fi dispusă să-ș plătească, potrivit guvernatorului Kubiv, este sub cel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, solicitat de Moscova în urma ruperii acordului de reducere a prețului la gaze semnat de Vladimir Putin și fostul președinte ucrainean, Vicktor Ianucovici.

Totuși, cu ocazia unui discurs ținut ieri la Washington, unde s-a aflat la reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, Kubiv a declarat că Ucraina își va plăti toate datoriile la gaze, inclusiv cele 2,2 miliarde de dolari arierate solicitate de Gazprom.

Ucraina nu plătit nici măcar pentru gazul furnizat cu 268 dolari mia/1000 mc

Săptămâna trecută, într-o scrisoare deschisă adresată liderilor europeni, președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că Gazprom va fi nevoit să ceară 5 miliarde de dolari Ucrainei drept plate anticipată pentru gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți.

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin

Putin a motivat decizia Gazprom de a opta pentru plăți anticipată prin incapacitatea Ucrainei de a-și achita datoriile, în pofida prețului preferențial de care a beneficiat până în luna martie.

“Vă atrag atenția că în luna martie era încă în vigoare vechiul preț preferențial de 268 de euro pe mia de metri cubi. Nici la acest preț, Ucraina nu a plătit un singur dolar”, a precizat Putin în scrisoarea citată.

Președintele rus a enumerat toate discount-urile de care a beneficiat Kiev-ul din partea Gazprom, care au culminat cu reducerea cu o treime a prețului de anul trecut și a precizat că, în pofida bunăvoinței Gazprom, Ucraina a continuat să nu-și respecte obligațiile financiare. Drept urmare, Gazprom va fi nevoit săși revizuiască strategia.

Gazprom și celelalte companii de stat ruse vor să se împrumute în yuani

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 14 April 2014 12:19

GazpromGazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume, pus sub presiune de posibilele sancțiuni pe care Occidentul le-ar putea impune Rusiei, ia serios în calcul emisiunea de obligațiuni denominată în monedă chineză (yuan).

Și se pare că nu este singura mare companiei rusească ce intenționează acest lucru, susține Bloomberg, citând surse din piață.

Randamentul precedentelor obligațiuni emise în yuan, scadente în 2017, în valoare de un milion yuani (161 milioane dolari) s-au apreciat ci 75 de puncte de bază, de la anexarea Crimeei de către Rusia.

În comparație, randamentele obligațiunilor cunoscute sub numele Dim Sum (obligațiuni emise în Hong Kong, în monedă chineză) s-au depreciat în aceeași perioadă cu cinci puncte de bază, arată datele Bank of America Merrill Lynch.

Potrivit UralSib Asset Management, escaladarea conflictului din Ucraina va face ca Gazprom să nu fie singura companie de stat rusă care să apeleze la împrumuturi în monedă chineză.

Obligațiuni în valoare de 603 milioane de yuani, emise în 2013

“Aceasta ar fi o reverență în fața Chinei", susține Alexey Korolenko, de la UralSib Asset Management, fond de investiții cu active de aproximativ 45 miliarde de ruble (1,3 miliarde de dolari). 

“Există o tendință de a se evita piețele aflate sub riscul unor potențiale sancțiuni, ceea ce face ca, foarte probabil, aceasta să nu fie singura emisiune de obligațiuni denominată în yuan-i", consideră acesta.

China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, după Uniunea Europeană și, totodată, este singura țară din Consiliul de Securitate al ONU care nu și-a încetat activitățile în Crimeea.

Potrivit șefului departamentului de piețe financiare al Gazprom, care a refuzat să confirme știrea Bloomberg, piața financiară va fi o "extensie logică" a strategiei de marketing a companiilor ruse din acest an.

Anul trecut, companiile ruse au efectuat emisiuni de obligațiuni în monedă chineză în valoare de 603 milioane de yuani.

Putin: Companii rusei, vă ordon treceți Amur-ul!

Criza din Ucraina a majorat șansele ca președintele Putin să semneze luna viitoare acordul de furnizare de gaze către China, după mai mult de un deceniu de tărăgăneli, din cauza prețului propus de chinezi.

De asemenea, susține Bloomberg, conducerile companiilor rusești au primit ordine care de identificare a unor potențiali acționari și creditori în Asia și în celelalte piețe emergente.

“Atât Japonia, cât și China au necesități în creștere, pe temen lung, de gaze și petrol. Iar Rusia ar trebi să-și lărgească baza de clienți în ambele state", a declarat Jeremy Brewin, de la ING Investment Management.

VTB Group și companiile miniere se execută

De altfel, grupul bancar VTB, care a lansat în octombrie 2012 o emisiune denominată în yuani, a declarat că va mai apela la această metodă, dacă mediul va fi unul favorabil. Randamentul obligațiunilor scadente în 2015 a crescut cu 19 puncte de bază, la 4,61% de la sfârșitul lunii februarie.

United Co. Rusal,cel mai mare producător de aluminiu din lume, a renunțat în 2011 la planul său de a se împrumuta în yuani, preferând rubla, din cauza reducerii randamentelor ca urmare a aprecierii prețului petrolului.

Companiile miniere ruse, printre care și GMK Norilsk Nickel, cel mai mare producător din domeniu, au anunțat la rândul lor luna trecută intensificarea activităților pe piețele asiatice. 

Veniturile comerciale ale Rusiei din relația cu China u crescut cu 1,7%, ajungând la 88 de miliarde de dolari în 2013.

“Tendința de a construi o relație mai strânsă cu China a început cu mult înainte conflictului din Ucraina, însă acesta a contribuit la accelerarea acestei tendințe", a declarat Dmitry Polevoy, economis șef pe Rusia al ING Groep NV.

“Exporturile de energie ale Rusiei vor crește. Creșterea economică din Europa va fi una fragilă, în timp ce Asia crește mult mai rapid. În plus, Asia dispune și de resurse financiare mai importante din punct de vedere al disponibilității de împrumut sau investire în Rusia", susține acesta. Cu toate acestea, împrumuturile în monedă chineză au sens doar pentru companiile cu venituri în yuani.

 

Prețul petrolului, pus sub presiune și de reducerea producției OPEC, aflată la minimul ultimilor 3 ani

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 14 April 2014 08:33

OPECPiețele au un obicei interesant de a-i ironiza pe analiști. Dacă săptămânile trecute, mai toate vocile politico-economice, de la miliardarul George Soros la guvernatorul Mugur Isărescu, promovau ideea unei ieftini a petrolului ca adevărată sancțiune împotriva Rusiei, săptămâna aceasta vine cu vești cât se poate de rele.

Vești rele nu numai pentru profeții ieftinirii petrolului, dar și pentru șoferii români sau pentru guvernul Ponta, care spera că o ieftinire a petrolului va atenua impactul majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora asupra prețului carburanților.

Ca și cum situația din Ucraina și potențialele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, nu erau suficiente, datele arată mai nou și o restrângere a producției OPEC.

Restrângerea producției OPEC, "inoportună" 

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), care ar fi trebuit să fie prima victimă a "manipulării" prețului de către guvernul SUA, în loc să se ieftinească, a atins maximul ultimei luni și jumătate, iar Brent-ul se află la nivelul mediei ultimilor trei ani, de 108 dolari pe baril, într-o perioadă în care de obicei se plasa la un nivel mult mai scăzut.

Iar veștile rele nu se opresc aici. Potrivit Bloomberg, producția Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înregistrat o scădere exact în momentul în care rafinăriile se află în plin proces de asigurare a surselor de aprovizionare, ceea ce a avut un impact asupra evoluției prețurilor petrolului de săptămâna trecută.

Nivelul producției OPEC, cartel responsabil cu 40% din necesarul de alimentare cu petrol a pieței globale, și-a redus în martie producția la cel mai redus nivel din 2011, ca urmare a situației conflictuale din Libia.

WTI, la cea mai înaltă medie sezonieră a ultimilor 8 ani

Iar scăderea nu este una temporară, dovadă că este cea de-a cincea scădere lunară din ultimele 7 luni. Nu este de mirare că în acest context, Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care consiliază statele consumatoare de petrol, a făcut un apel de majorare a producției pe 11 aprilie către OPEC.

Motivul: rafinăriile din SUA și Europa își vor majora cererea de petrol ca urmare a cererii sezoniere mai mari de carburanți care apare odată cu sosirea anotimpurilor calde.

“Barilii de petrol neproduși în martie nu vor exista pe piață în momentul în care rafinăriile vor fi nevoite să-și majoreze producția în lunile viitoare", a declarat Michael Lynch, CEO al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts, citat de Bloomberg. “Va exista o presiune venită din partea ofertei odată cu ieșirea rafinăriilor din mentenanță", a continuat acesta.

Pariurile mai mult sau mai puțin speculative făcute pe piața petrolului a făcut ca WTI să ajungă la cea mai înaltă medie a acestei perioade din ultimii opt ani, mai exact din 2006.

OPEC ar trebui să-și majoreze producția cu 3,38% în a doua jumătate a anului

Producția OPEC a scăzut cu 890.000 de barili pe zi, până la un nivel de 29,6 milioane de barili în luna martie. Potrivit IEA, pentru a satisface cererea la nivel global, cartelul OPEC ar trebui să-și majoreze producția la 30,6 milioane de barili pe lună în a doua jumătate a anului, o majorare semnificativă, de un milion de barili pe zi sau de 3,38% față de actualul nivel.

Este de așteptat, potrivit IEA, ca, la nivel global, consumul să se majoreze cu 1,4%, până la un nivel de 92,7 milioane de barili pe zi, în special ca urmare a creșterii consumului în Asia. Anticipările privind majorarea consumului în China sunt de 3,4% sau de 10,5 milioane de barili pe zi.

Producția Libiei a scăzut pentru a zecea oară în ultimele 12 luni, cu 100.000 de barili, în prezent ea ajungând la 250.000 de barili pe zi.

Și producția Arabiei Saudite, de ajutorul căreia ar avea nevoie SUA pentru a micșora prețul petrolului, s-a micșorat cu 285.000 de barili, până la 9,57 milioane de barili pe zi.

 

Prețul petrolului a crescut cu 0,6% în câteva ore, ca urmare a escaladării tensiunilor din Ucraina

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 14 April 2014 07:01

oil barrel stack 350 4f43ac301d68aPrețul petrolului pe piața americană a atins săptămâna trecută cel mai înalt nivel din ultima lună și jumătate, West Texas Intermediate (WTI) încheind ziua de vineri în creștere cu 34 de cenți, la un nivel de 103,74 dolari pe baril.

Mișcarea a fost confirmată luni dimineață și pe piețele futures, atât de WTI, cât și de Brent, ultimul tip de petrol încheind o serie de 3 zile de depreciere, câștigând 0,6% în numai câteva ore, potrivit Bloomberg.

Motivul: escaladarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia au alimentat temerile unei posibile scurtcircuitări a alimentării cu energie a Europei.

Indicii futures s-au apreciat cu 0,6% atât pe NYMEX, cât și bursa londoneză ICE Futures Europe. Rusia a solicitat o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU după confruntările armate dintre forțele de securitate ucrainene cu forțele separatiste pro-ruse în Slovyansk.

Eventualele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie se vor simți în prețuri

O altă presiune pe prețul petrolului a pus și știrea demisiei premierului Libiei, stat membru OPEC, care a informat parlamentul că nu vrea ca, prin candidatura sa, să contribuie la escaladarea violențelor.

O eventuală stopare a tranzitului gazelor naturale prin Ucraina ar putea avea "un impact major asupra prețurilor gazelor și petrolului", susține Ed Morse, șeful diviziei de commodities de la Citigroup Inc. Orice sancțiune impusă de Occident industriei de petrol și gaze a celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, va cauza o creștere mult mai semnificatovă a prețurilor, consideră acesta.

Prima de tranzacționare Brent-WTI, la minimul ultimelor șase luni

“Cea mai importanță contribuție la tonul ferm care poate fi observat pe piață este reprezentată de îngrijorarea din ce în ce mai mare referitoare la situația din Ucraina", a declarat Michael McCarthy, de la CMC Markets din Sydney, care anticipează o posibilă vânzare generalizată a contractelor futures în cazul în care Brent-ul atinge un nivel cuprins între 109,5 și 110 dolari pe baril.

Brent-ul cu livrare în luna mai s-a apreciat luni dimineață cu 59 de cenți, ajungând pe ICE Future Europe la 107,92 de dolari pe baril, după ce și săptămâna trecută câștigase 0,6%.

Brent-ul cu livrare în iunie s-a apreciat și el cu 49 de cenți, ajungând la 107,89 de centi la 11:09, ora Sydney-ului.

WTI cu livrare în mai a câștigat 59 de cenți, sau 0,6%, atingând un nivel record pentru ultima lună și jumătate, de 104,33 dolari pe baril. Săptămâna trecută, WTI s-a apreciat cu 2,6%, cea mai mare apreciere înregistrată într-o săptămână din luna decembrie.

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 3,62 dolari, în apropierea minimului ultimelor șase luni, înregistrat pe 11 aprilie, de 3,59 dolari. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2014-04-14 at 06.55.35

 

Ucraina vrea să importe urgent gaz de la nemții de la RWE și de la o companie franceză

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 13:00

rwegazpromUcraina trebuie să cumpere urgent gaz din Europa, inversând fluxul de transport al acestuia, și speră să obțină oferte în acest sens de la nemții de la RWE din Germania și de la o companie de gaz franceză, a declarat vineri ministrul ucrainean al energiei Iuri Prodan, citat de Reuters.

"Vom face de urgență achiziții de gaze, prin inversarea fluxurilor, în condițiile oferite de companiile europene de gaze. Ne propunem ca acestea să fie RWE din Germania și o companie de gaz franceză", a explicat ministrul, într-un discurs în fața parlamentului.

Ieri, într-o scrisoare adresată către 18 lideri europeni, președintele Rusiei Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom va fi nevoit să ceară Ucrainei o plata în avans de 5 miliarde de dolari a gazului furnizat și chiar să stopeze în întregime livrarea de gaze către conductele ucrainene, dacă Kievul refuză în continuare să-și onoreze termenii contractuali referitorii la plăți

“Gazprom va fi nevoită să-și schimbe metoda de facturare, către plăți anticipate, și, în eventualitatea în care vor exista noi încălcări ale termenilor de plată (din partea Kiev-ului - n.r), să stopeze parțial sau total furnizarea de gaze”, a explicat Putin, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Cu toate acestea, Putin însuși recunoaște în scrisoarea adresată liderilor europeni, că aceasta din urmă este o măsură extremă.

Și asta pentru că Gazprom ar reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Așa cum anunța Energy Report, luni dimineață a expirat termenul impus de Gazprom pentru plata arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Pot manipula Statele Unite prețul petrolului pentru a sancționa cu adevărat Rusia?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 08 April 2014 11:36

PretultiteiuluiNu este un mare secret faptul că bugetul Rusiei este construit pe baza unui preț minim al petrolului, aflat cu doi dolari sub media înregistrată de Brent în ultimii 3 ani, de aproximativ 108 dolari pe baril.

Acesta este motivul pentru care mai mulți analiști, în special politici, dar mai nou și economici, printre care investitorul George Soros sau guvernatorul BNR Mugur Isărescu, par a agrea o manipulare a prețului petrolului din partea Statelor Unite, menită a da o lovitură de grație veniturilor statului rus și execuției sale bugetare.

Adevărata sancțiune pentru Rusia ar fi o scădere a prețului petrolului pe piețele internaționale la sub 90 de dolari pe baril, ceea ce ar afecta bugetul "sensibil" al statului şi ar reprezenta cea mai importantă sancțiune a comunității internaționale, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Bugetul Rusiei este foarte sensibil şi de la 90 de dolari (prețul pe barilul de țiței - n.r.) în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancțiune", a explicat acesta.

N-ar fi prima dată când SUA a apelat la această armă, extrem de eficientă în câștigarea Războiului Rece. Fosta administrație Reagan, în strânsă colaborare cu cei doi președinți ai Fed, Volker și Greenspan, au elaborat o politică monetară de întărire a dolarului care a dus la prăbușirea prețului petrolului la 27,88 dolari pe baril la finalul celui de-al doilea mandat al lui Ronald Reagan. Există însă o diferență față de acea perioadă, pe care guvernatorul Isărescu ar trebui să o cunoască, actuala politică monetară a Fed nu este una restrictivă, menită a întări dolarul, ci una de relaxare, cantitativă și mai ales calitativă.

Execuția bugetară a Rusiei, dependentă de prețul petrolului

Dacă analizăm economia și bugetul Federației Ruse, declarația guvernatorului BNR pare a se baza pe date. Potrivit calculelor Forbes, dacă luăm în calcul prețul petrolului Brent de la finalul lui 2013, 111,76 dolari pe baril și cel al gazelor naturale, de 66 dolari pe baril echivalent petrol, veniturile totale obținute de Rusia de la industria petrolieră sunt de 662,3 miliarde de dolari (26.5% din PIB), iar cele obținute numai din exportul de petrol și gaze de 362,2 miliarde de dolari (14,5% din PIB).

În prezent Rusia produce aproximativ 10,4 milioane de barili pe zi și exportă aproximativ 70% din această cantitate. Prețul petrolului rusesc (Ural) s-a tranzacționat istoric în apropierea celui al petrolului Brent, aflat un nivel de aproximativ 106 dolari pe baril în prezent. La aceste prețuri și volume, veniturile Rusiei din petrol ar fi 402 miliarde/an. Mai mult de jumătate din veniturile bugetare de 410 miliarde de dolari/an provin din taxele și impozitele pe care industria de petrol și gaze le plătește.

Forbes susține că, pentru a avea o execuție bugetară echilibrată, Rusia are nevoie de un preț de 118 dolari/baril.

Rezervele SUA, echivalente cu producția pe 67 de zile a Rusiei

Rezervele strategice de petrol ale SUA sunt de 696 de milioane de barili (aproximativ echivalentul a 67 de zile de producție rusească). Petru aceste rezerve, efectuate începând cu criza petrolului din 1970, SUA a plătit în medie 29,75 dolari pe baril sau 36,93 de dolari pe baril, dacă luăm în calcul și costurile de stocare, mai puțin dobânda). 

Dacă SUA ar putea coborî prețul Brent-ului la un nivel de 70 de dolari pe baril (de la 106 dolari cât este în prezent!) și reduce volumele de export ale Rusiei cu un milion de barili pe zi, Forbes estimează că economia Rusiei ar suferi pierderi de venituri de 13,5 miliarde de dolari pe lună din industria de petrol și gaze și de venituri din export în valoare de 10 miliarde pe lună.

În același timp, eliberarea rezervelor strategice ale către export ar diminua costurile cu importurile ale SUA cu 10,4 miliarde de dolari pe lună.

Execuția bugetară a Arabiei Saudite, dependentă de un preț de 94 dolari pe baril

Toate bune și frumoase, numai că pentru a manipula prețul internațional al petrolului, rezerva strategică a SUA (echivalentă cu producția pe 67 de zile a Rusiei) este insuficientă. Mai este nevoie și de ajutorul OPEC, în special al Arabiei Saudite (singurul producător de talia Rusiei). Folosind presiuni geopolitice, SUA ar putea să convingă cartelul exportatorilor de petrol să joace acest joc, însă numai pe o perioadă limitată de timp.

Motivul: nu numai Rusia depinde de prețul internațional al petrolului pentru echilibrarea execuției bugetare. 

Așa cum remarca în urmă cu un an Energy Report, până și cartelul OPEC, care timp de aproape două decenii a dictat prețul petrolului la nivel global a pierdut controlul acestuia. Motivul: subvenționarea masivă a prețurilor pe plan intern, dublată de explozia demografică, a condus la majorarea consumului intern și la micșorarea exporturilor, ceea ce pune în pericol execuția bugetară a statelor membre. 

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Potrivit Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp), Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul stă mult mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

În prezent, prețul unui baril de țiței care constituie coșul OPEC este de 102,16 dolari.

Exxon și Chevron - primii loviți de o eventuală manipulare a prețului

În plus, primii care ar avea de suferit de pe urma manipulării prețului petrolului nu ar fi rușii, ci marii giganți petrolieri americani, precum Exxon sau Chevron. Și asta pentru că nu există un singur preț al petrolului, după cum nu există un singur tip de petrol. Vânzarea rezervelor de petrol din SUA ar pune presiune, cel puțin la început, în special pe prețul petrolului din SUA. Pentru că stocurile americane au fost alimentate evident cu petrol din SUA, în special West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe acea piață.

În lume, există mai multe burse ale petrolului, pe lângă NYMEX și bursa londoneză ICE Futures Europe, printre care cea de la Dubai, Singapore sau Japonia. De asemenea există mai multe tipuri de petrol, din care 3 sunt extrem de importante: West Texas Intermediate, Brent și Dubai (coșul OPEC). Pe piața anmericană benchmark-urile sunt WTI și Brent-ul, pe cea europeană, Brent-ul, pe cea asiatică Brent-ul și Dubai-ul, iar în Japonia, Australia și Noua Zeelandă, Dubai-ul. În România, benchmark-ul este țițeiul Ural, a cărei evoluție este istoric legată de cea a Brent-ului.

SUA ar trebui să manipuleze Brent-ul, nu WTI

Pentru a avea efect asupra execuției bugetare a Rusiei, SUA ar trebui să manipuleze prețul Brent-ului (și indirect al Uralului), și nu pe cel al WTI. Pentru că, de multe ori, WTI și Brent au o evoluție diferită. În prezent Brent-ul se tranzacționează la o primă de aproximativ 5 dolari față de WTI.

Evoluțiile diferite ale celor două prețuri au la bază producția suplimentară de petrol de șist în Statele Unite ale Americii, conflictele din Libia și embargoul impus Iran-ului (exportatori pe piața europeană, și nu pe cea americană).

În plus, avem de-a face cu două tipuri de țiței. Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Brent-ul conduce lumea

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. Este mai ieftin (și din cauza distanței) să transporți Brent pe coasta de est a SUA , decât să transporți WTI din Golful Mexic. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril. În prezent, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu coșul OPEC este de 4 dolari pe baril.

Ural-ul s-a apreciat în raport cu Brent-ul

Pentru Rusia, dar și pentru România, la fel de importantă ca evoluția Brent-ului este evoluția țițeiului Ural. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins vara trecută maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în vară el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta. În prezent, un baril de Ural se tranzacționează la un discount de mai puțin de 50 de cenți față de Brent (la 105,5 dolari pe baril).

Un embargou impus Rusiei ar majora prima de tranzacționare a Uralului

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossivysk, de la Marea Neagră.

Un eventual embargou impus Rusiei nu ar face altceva decât să reducă oferta de Ural și să majoreze astfel prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul. Rusia ar exporta mai puțin la prețuri mai mari, și probabil că va suferi de pierderi de venituri. Însă principalele pierzătoare vor fi companiile din Sud-Estul Europei (printre care și OMV Petrom sau Rompetrol, de exemplu) și clienții lor din această parte a lumii, care, cel puțin comparativ cu restul consumatorilor, vor achita prețuri mai mari la combustibili.

Exemplu de calcul al prețului cu livrare fizică

Formulele pentru calcularea prețului diferitelor tipuri de țiței la efectuarea unei tranzacții cu livrare fizică au ca principal element un diferențial de preț stabilit în legătură cu benchmark-ul sau prețul de referință de pe acea piață. În general, formula de calcul pentru țițeiul de tipul X este:

PX = PR + D

Unde: PX este prețul țițeiului X, PR este prețul de referință, iar D este valoarea diferențialului de preț, care poate fi un premium sau un discount.

În cazul în care rafinăriile folosesc mai multe tipuri de țiței de pe diferite piețe, formulele au tendința de a fi mai complicate.

De exemplu, un contract de vânzare a țițeiului mexican Maya către o rafinărie din SUA ar putea avea următoarea formulă:

0,4 x WTS + O,5 x FO + 0,1 x (LLS + BD)

Unde: WTS = Prețul țițeiului West Texas Sour ; FO = Prețul păcurei; LLS = Prețul țițeiului Louisiana Sweet ; BD = Prețul țițeiului Brent

{jathumbnailoff}

Reuters: Gazprom ar putea pierde 2 miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor către Ucraina

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 07 April 2014 12:12

159023466Gigantul rus Gazprom va reuși contraperfomanța de nu câștiga, ci dimpotrivă, de a pierde miliarde de dolari în urma deciziei de majorare a prețului gazelor naturale pentru Ucraina, susțin analiștii chestionați de Reuters, care anticipează că autoritățile de la Kiev își vor micșora cererea și oricum nu vor plăti.

Săptămâna trecută Gazprom a anunțat majorarea prețului la gazele furnizate Ucrainei la un nivel de 485 de dolari pe mia de metri cubi, un preț mult mai ridicat decât cel mediu practicat în relația cu celelalte state europene, de 370 de dolari.

"Chiar dacă prețul este justificat legal, acesta va afecta imaginea Gazprom, va lovi în capitalizarea companiei și, indirect, întreaga piață de capital rusă", a declarat Valery Nesterov, de la Sberbank CIB.

Potrivit Reuters, analiștii consideră că Gazprom ar putea pierde în acest an nu mai puțin de 2 miliarde de dolari, ca urmare a acestei decizii.

În urma ultimelor neânțelegeri cu Ucraina, pe tema plăților sau a prețului practicat, în 2006 și 2009, Rusia a stopat furnizarea de gaz către Europa, unde Gazprom deține o cotă de piață de 30%.

Analiștii consideră că Rusia ar putea apela la aceeași soluție, însă nu pe termen scurt, pentru că în prezent, cererea de gaze în UE este destul de redusă, din cauza iernii mai blânde și a stocurilor în ascensiune.

Aproximativ jumătate din gazul furnizat Europei tranzitează Ucraina, din depozitele existente în vestul țării.

"Ucraina nu va fi capabilă să își umple depozitele de gaz la acest preț. Fără capacitățile de stocare ale Ucrainei, Gazprom nu va putea să-și îndeplinească obligațiile de export asumate în fața partenerilor europeni", a declarat Mikhail Korchemkin de la East European Gas Analysis.

"La acest preț (485 dolari/1000 mc - n.r.), Ucraina va continua să importe gaz și să-și majoreze datoria publică. Acest lucru va continua până autoritățile de la Kiev va apela la o curte de arbitraj sau până când Rusia va decide să oprească furnizarea de gaze către Ucraina", a declarat Valentin Zemlyansky, a fost purtător de cuvânt al companiei de stat importatoare de gaz din Rusia, Naftogaz.

Anul trecut Gazprom a vândut Ucrainei 25,8 miliarde de metri cubi de gaz în valoare de 12 miliarde de dolari, în scădere față de volumul plasat cu un an în urmă, de 33 miliarde mc.

Analistul Sberbank, Valery Nesterov, crede că în acest an volumul de gaze importat de Ucraina va fi și mai redus, opinie împărtășită și de Alexei Kokin, de la Uralsib Capital, care se așteaptă ca Gazprom să piardă 2 miliarde de dolari ca urmare a majorării de preț pentru Ucraina. În opinia sa, Ucraina va importa doar 20 de miliarde de mc de gaze în 2014 și 15 miliarde de mc în 2015.

Analiștii se așteaptă ca această criză să se prelungească până iarna viitoare, anotimp în care Rusia a stopat furnizarea de gaz către Ucraina în cele două crize precedente.

Ultimatumul dat de Gazprom Kiev-ului a expirat; Vor întrerupe rușii furnizarea de gaze către Ucraina?

Category: Transport si Stocare
Creat în Monday, 07 April 2014 10:27

map ukraina engTermenul impus de Gazprom pentru plata celor arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina a expirat în această dimineață, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), în acest weekend, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, prima dată în 2006.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

## Arieratele: 2,2 sau 11,4 miliarde de dolari?

"Nu s-a înregistrat niciun progres. Nu au plătit nici măcar un cent, zero", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov.

Guvernul ucrainean susține că este dispus să achite datoria de 2,2 miliarde de dolari, însă s-a arătat extrem de nervos la decizia de săptămâna trecută a Gazprom de a majora prețul gazelor de la 268 la 485 de dolari pe mia de metri cubi, denunțând acordul semnat în aprilie 2010 de președinții celor două state, acord care a declanșat și revoluția de la Kiev, care s-a soldat cu înlăturarea președintelui ucrainean Ianukovici. Acordul prevedea o micșorare substanțială, cu o treime, a prețului gazelor furnizat Ucrainei, în schimbul prelungirii perioadei de staționare a flotei rusești în Sevastopol, Crimeeea, care între timp a fost anexată de către Rusia.

"Nu putem furniza gaz gratis, va trebui ca Ucraina să ne plătească datoriile", a declarat și Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "În plus, va trebui ca Kievul să achite și 100% di prețul gazelor furnizate în prezent. Situația nu poate continua la infinit", susține acesta.

Având în vedere că acordul din 2010 a fost anulat săptămâna trecută, Ucraina trebuie să ramburseze sumele respective, a declarat Miller într-un interviu pentru televiziuni ruse de stat.

"Rusia plătea pentru menţinerea Flotei sale în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci putem spune că Rusia plătea în avans. Aceste 11,4 miliarde (de dolari) sunt, deci, o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia", a spus el.

## Agresiune gaziferă și economică

Premierul ucrainean Arseni Iatseniuk a acuzat sâmbătă Rusia că vrea să completeze anexarea Crimeei cu anexarea restului Ucrainei prin "agresiune gaziferă și economică".

"Ne dăm seama că următorul pas al Rusiei va fi limitarea furnizării de gaz natural, după tabloul din 2006", a declarat acesta.

În 2006, când a limitat pentru prima dată livrarea de gaze prin conductele ucrainene, tăind volumul destinat Kievului și furnizând doar gazul destinat celorlalți parteneri europenei, Rusia a acuzat Kiev-ul a sifonat ilegal din gazul acestora. Așa că în 2009, Rusia a decis stoparea totală a tranzitului de gaz prin Ucraina, fapt care a generat probleme serioase pe piețele est-europene.

"Ne îndreptăm rapid către un alt război al gazelor", a declarat Valentin Zemlianski, analist pe piața de energie ucraineană, citat de FT.

Surse apropiate Gazprom au negat pentru FT posibilitatea întreruperii furnizării de gaze către Ucraina în această săptămână. În plus, prețul gazelor pe Bătrânul Continent se află la cel mai redus nivel din 2010 ca urmare a vremii mai călduroase și a nivelului ridicat al stocurilor care au redus cererea de gaze.

## Kiev-ul amenință cu Curtea de Arbitraj

Ucrainenii susțin că au și o variantă de rezervă. Ministrul ucrainean pentru Energie Iuri Prodan a declarat că, în lipsa unui acord asupra preţului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, aşa cum prevede contractul de livrare a gazelor ruseşti.

"Vom încerca să ajungem la un acord. Dacă nu vom ajunge, vom sesiza Curtea de Arbitraj", a anunţat el.

## UE avertizează asupra riscului prăbuşirii economice a Ucrainei

La rândul lor, miniştrii de Externe ai statelor membre UE au avertizat sâmbătă Rusia cu privire la riscul unei prăbuşiri economice a Ucrainei, din cauza creşterii - asimilate unei sancţiuni - cu 80% a preţului la achiziţia de gaze naturale ruseşti.

"Rusia are tot interesul ca Ucraina să nu se prăbuşească pe plan economic şi politic", a declarat şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier într-o reuniune informală cu omologii săi din cadrul UE, la Atena, citat de Mediafax.

"Rusia joacă un rol important deoarece stabilizarea economică a Ucrainei depinde în parte de preţurile energiei furnizate" de către Moscova, a subliniat Steinmeieir.

"De aceea este necesar să dialogăm cu Rusia, chiar dacă avem divergenţe", a adăugat ministrul german, ale cărui îngrijorări erau împărtăşite de mai mulţi dintre omologii săi reuniţi în capitala greacă.

Gazprom va scumpi cu 60% gazul furnizat Ucrainei; Kiev-ul va transfera costul populației, care va plăti gaze mai scumpe cu 200% în 2017

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 01 April 2014 11:44

176083723Gazprom a anunțat marți majorarea cu 43,5% pe termen scurt a gazului furnizat Ucrainei, compania de stat ucraineană Naftogaz urmând a achita pe trimestrul al doilea un preț de 385,5 dolari pe mia de metri cubi, preț cu 18,5 dolari peste media prețurilor percepute de Gazprom în Europa.

Mișcarea a fost anticipată de guvernul ucrainean care a anunțat, prin vocea premierul Iatseniuk, majorarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici cu 40% de la 1 aprilie și implementarea unui calendar menit a majora prețul acestuia cu 100% în următorii 2 ani și cu 200% până în 2017.

Motivația companiei ruse a fost neplata de către Naftogas a arieratelor de aproximativ 1,7 miliarde de dolari înregistrate de aceasta.

Discount-ul de 33% anulat

"Potrivit prevederilor contractuale, prețul pentru gazul furnizat Ucrainei în cel de-al doilea trimestru al anului 2014 va fi de 385,50 dolarii", a declarat CEO-ul Gazprom Alexei Miller, citat de agenția rusă Ria Novosti.

Miller susține că Gazprom nu mai poate aplica discount-ul de 33% oferit Ucrainei în urma acordului semnat de președintele rus Vladimir Putin și de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici.

"Discount-ul din decembrie nu mai poate fi aplicat", a declara Miller ziariștilor, precizând că Ucraina datorează Gazprom 1,7 miliarde de dolari pentru gazul furnizat în anii trecuți.

485,5 dolari mia de metri cubi - viitorul preț

Iar aceasta este doar prima etapă a majorării prețului gazului furnizat Ucrainei, odată anulat în mod oficial acordul, Naftogaz urmând a achita numai puțin de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu 115,5 dolari peste media prețurilor practicate de Gazprom în Europa. Viitoarea creștere de preț echivalează cu o majorare cu aproape 60% a prețului gazului vândut Ucrainei.

Potrivit acordului din decembrie, Gazprom ar fi trebuit să vândă gaz Ucrainei la un preț preferențial de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, o scădere considerabilă de la valoarea de 400 de dolari cât era înregistrată în momentul semnării documentelor.

FT: Vânzarea rezervelor strategice de petrol de către SUA ar putea duce la o reducere a PIB-ului Rusiei cu 4%

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 18 March 2014 11:28

shale-revolution-will-make-the-usa-worlds-top-oil-producer-300x250Cea mai eficientă măsură economică pe care Occidentul ar putea să o adopte împotriva Rusiei nu este liberalizarea exporturilor de gaze în SUA, care are nevoie de câția ani pentru a se materializa, ci vânzarea de către Washington a rezervelor strategice de petrol pe care le deține.

Scoaterea pe piață a stocurilor de petrol deținute de Administrația de la Washington ar putea micșora prețul barilului de țiței cu 10-12 dolari, fapt ce ar avea un impact considerabil asupra veniturilor statului rus, care se bazează în principal pe exportul de hidrocarburi.

Cel puțin aceasta este opinia lui Philip K. Verleger Jr., fost director al Biroului de Politici Energetice al Trezoreriei SUA în administrația Carter, exprimată în Financial Times.

Washington-ul a scos deja pe piață 5 mil de barili

Săptămâna trecută, așa cum a anunțat Energy Report, Administrația SUA a pus pe piață o cantitate de 5 milioane de barili de petrol din rezerva sa strategică. Oficialii americani au insistat că vânzarea nu are nimic de-a face cu evenimentele internaționale.

Mulți experți s-au întrebat dacă cele 5 milioane de barili sunt suficiente pentru a atrage atenția Rusiei, cu atât mai mult cu cât legislația SUA interzice încă exportul de țiței.

"Acesta ar putea fi un mesaj al președintelui Obama către guvernul rus, prin care să-i atragă atenția că poate influența oricând prețul internațional al petrolului", a declarat Dominick Chirichella, de la Institutul de Management Energetic din New York.

În urma anunțului, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 2 dolari, ajungând la mijlocul zilei de joi la 97 dolari pe baril.

Arma de 694 milioane de barili de țiței

În opinia lui Verleger Jr., aceasta este o alternativă viabilă pentru exporturile de gaze. Aceste stocuri sunt disponibile imediat și ar putea avea un impact rapid asupra Rusiei. Având în vedere că Rusia depinde de exporturile de petrol și gaze naturale pentru supraviețuirea sa, o astfel de acțiune ar avea un efect rapid și semnificativ în cazul în care prețul petrolului se va micșora.

Potrivit expertului american, SUA deține în prezent 694 milioane de barili de țiței ca rezerve strategice

Guvernul federal a achiziționat petrolul respectiv între 1977 și 2009, ca o măsură preventivă împotriva eventualelor deraierilor de pe piețele internaționale ale petrolului. Intenția inițială a fost de a crea o rezervă de miliarde de baril, pentru a compensa orice întrerupere prelungită a importurilor de petrol din SUA în timpul unor conflicte în viitor. În prezent însă, SUA nu mai are nevoie de o asemenea rezervă strategică, chiar dacă nici nu poate renunța în totalitate la ea, pentru că Programul Internațional pentru Energie solicită deținerea de rezerve egale cu 90 de zile de importuri.

PIB-ul Rusiei ar putea suferi o contracție de 4%

Potrivit calculelor lui Verleger Jr, Statele Unite ar putea vinde cu ușurință între 500.000 și 750.000 de barili pe zi, timp de două ani respectând obligațiile asumate.

Dacă ar reuși să vândă mai mult de jumătate de milion de barili pe zi, SUA ar putea provoca o scădere a prețului petrolului cu 10-12 dolari.

Un declin al prețului țițeiului de 10 $ pe baril ar reduce veniturile provenite din exporturi ale Rusiei cu aproximativ 40 de miliarde de dolari, iar PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu 4%. Rubla ar avea, și ea, de suferit.

Consumatorii europeni și americani ar benefica de combustibili mai ieftini

În plus, prețurile mai mici la petrol ar oferi beneficii semnificative pentru consumatorii europeni, inclusiv cei ucraineni, care depind de gazele naturale importate din Rusia, inclusiv cele din Ucraina. Și asta pentru că Gazprom încă stabilește prețul gazelor pentru cei mai mulți din clienții săi în funcție de evoluția prețului petrolului.

Chiar și consumatorii americani ar urma să beneficieze de pe urma acestei măsuri, micșorarea prețului internațional al petrolului cu 10 dolari conducând la ieftinirea benzinei din SUA cu 25 de cenți pe galon. Iar profitul înregistrat de Administrația americană, de 28 de dolari pe baril, ar putea fi utilizat pentru reducerea deficitului bugetar.

Congresul și Arabia Saudită, singurele obstacole

Expertul american vede două obstacole în calea planului său: faptul că orice vânzare de petrol din rezerva strategică ar trebui să primească avizul Congresului, procedură care ar putea dura săptămâni, dacă nu luni, și reacția statelor arabe exportatoare de petrol.

Nu numai Rusia, ci și Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol di lume, și celelalte state membre OPEC ar suferi de pe urma reducerii prețului petrolului. Fostul director al Biroului de Politici Energetice de la Trezoreria SUA crede încă ă cel puțin Arabia Saudită ar putea accepta din punct de vedere geopolitic o asemenea decizie, fiind implicate într-un conflict mocnit cu Rusia pe temele Siriei și Iranului.

Economia Arabiei Saudite, spre deosebire de cea a Rusiei, poate tolera prețurile la petrol mai mici, deoarece bugetul său este construit pe estimări mai reduse ale prețului petrolului și pentru că statul arab a acumulat de-a lungul timpului rezerve financiare mari.

UPDATE: Rosneft neagă faptul că s-ar pregăti de un eventual Război Rece și că ar emite obligațiuni de 66 mld $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 18 March 2014 09:56

Rosneft

UPDATE: Rosneft a negat informațiile apărute în presa rusă, privind o eventuală emisiune de obligațiuni în valoare de 66,1 miliarde de dolari, susținând că informațiile publicate nu au fost verificate, informează Reuters.

Cel mai mare producător de petrol din Rusia, gigantul Rosneft se pregătește pentru un eventual război economic rece între Moscova și Occident, studiind posibilitatea refinanțării propriei datorii prin emiterea de obligațiuni în valoare de 2,4 mii de miliarde de ruble (66,1 miliarde dolari).

Potrivit Reuters, publicația economică rusă Kommersant citează surse apropiate companiei și susține că această decizie este menită a pregăti Rosneft pentru eventualele sancțiuni viitoare ce ar putea fi impuse de Occident companiilor rusești pentru implicarea Moscovei în Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Rosneft, cotactat de Reuters, a refuzat să comenteze informația.

Kommersant susține că Rosneft are planificate în următoarele două săptămâni numai puțin de 11 emisiuni de obligațiuni în valoare de aproximativ 220 de miliarde de ruble fiecare.

În prezent, Rosneft are o datorie considerabilă, ca urmare a achiziționării, în cursul anului trecut, a concernului anglo-rus TNK-BP pentru 55 miliarde dolari. La 31 decembrie 2013, Rosneft avea o datorie netă de 1,9 mii de miliarde de ruble.

Președintele Parlamentului din Crimeea vrea să dea zăcămintele și producția de petrol și gaze pe mâinile Gazprom

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 March 2014 15:47

Rusia și gigantul energetic de stat Gazprom ar trebui să controleze producția de petrol și gaze naturale din Crimeea, a declarat Vladimir Konstantinov, președintele Parlamentului Republicii autonome Crimeea.

Parlamentul Crimeei este inițiatorul referendumului de duminică, prin care cetățenii republicii autonome ar trebui să se pronunțe în legătură cu alipirea acesteia la Rusia. De altfel, Kiev-ul a amenințat cu deja cu dizolvarea Parlamentului din Crimeea, iar Parchetul i-a atenționat pe reprezentanții puterii executive din Crimeea să nu participe la referendumul "anticonstituțional", în caz contrar fiind pasibili de deschiderea unor anchete penale.

Liderul legislativului din republica autonomă a declarat, potrivit International Business Times, că, în prezent autoritățile din Crimeea protejează activele industriei de petrol din regiune.

"Rusia și Gazprom ar trebui să se ocupe de producția de petrol și gaze în regiune. (Producția - n.r.) nu e problema noastră", a declarat Konstantinov pentru agenția de știri Ria Novosti, adăugând însă că "acestea sunt câmpuri noastre petroliere și ne vom lupta (cu Ucraina, probabil - n.r.) pentru ele".

Perspectivele de explorare ale Exxon, ENI, Shell și OMV Petrom ar putea fi compromise

În urmă cu o zi, Bloomberg publica o analiză în care susținea că referendumul care urmează a fi organizat de autoritățile din Crimeea pe tema aderării republicii autonome la Federația Rusă Rusia ar putea pune în pericol perspectivele Exxon Mobil Corp (XOM) și Eni SpA. (ENI) de a fora în Marea Neagră după gaze naturale și petrol. 

Și cea mai mare companie românească, OMV Petrom are intereseze în Ucraina. OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorțiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenția de a încheia un acord de împărţire a producției pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

Consorțiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

Acordul pentru explorarea blocului Skifska a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky și reprezentanți ai Exxon, Shell și Petrom, în prezența președintelui Viktor Ianukovici, anunța în septembrie anul trecut președinția ucraineană.

Proiectul are un potențial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

Cine va deține drepturile în urma referendumului?

În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licențe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

"Exxon și Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicția asupra regiunii", comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

Andrew Swiger, senior vicepresident la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obțină licențe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce privește disputa din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licențelor offshore ale companiei.

SUA au scos la vânzare petrol din rezerva strategică, transmițând Rusiei mesajul că pot influența prețul petrolului

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 13 March 2014 14:23

flags USA RUSSIAStatele Unite ale Americii (SUA) vor vinde pentru prima dată după 1990 petrol provenind din stocurile sale strategice, în cadrul unei operațiuni pe care analiștii au catalogat-o drept un mesaj subtil adresat Rusiei de administrația Obama.

Potrivit Reuters, Departamentul de Energie al SUA a anunțat că vânzarea test a unei cantități de 5 milioane de barili este programată de mai multe luni și este menită a satisface cererea provenită de la rafinăriile care ies din operațiunile anuale de întreținere.

Trader-ii de produse energetice au remarcat faptul că efortul Rusiei de a prelua regiunea Crimeea din Ucraina a dus la intensificarea presiunilor efectuate pentru disponibilizarea resurselor abundente din SUA pentru a diminua dependența de gazele naturale rusești a Europei și Ucrainei.

În urma anunțului punerii pe piață a celor 5 milioane de barili din rezerva strategică a SUA, prețul internațional al petrolului a atins cel mai scăzut nivel din ultima lună.

Vanzare-test pentru piața internă

Oficialii americani insistă că vânzarea test nu are nimic de-a face cu evenimentele internaționale.

"Având în vedere creșterea recentă dramatică a producției interne de țiței, au avut loc schimbări semnificative în sistemul infrastructurii de transport", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Energie, Bill Gibbons. Această operațiune de vânzare, care se va încheia peste două zile, a fost necesară pentru a "evalua în mod corespunzător capacitățile sistemului, în cazul unor probleme" a adăugat acesta.

Creșterea producție de petrol provenit din formațiuni de șist din SUA a afectat sistemul de conducte de pe piața americană, inversând fluxul. Astfel, dacă în mod tradițional acestea transportau petrol din Golful Mexic către regiunea de de Centru-Vest, mai nou transportul este efectuat din zone cu surplus de petrol provenit din formațiuni de șist, precum Dakota de Nord, către sudul SUA.

Petrolul WTI s-a ieftinit cu 2 dolari

Analiștii americani susțin însă că președintele Barack Obama a fost mult mai receptiv decât predecesorii săi la ideea apelării la rezervele strategice pe timpul unor conflicte internaționale. Aceștia amintesc că un eveniment similar s-a întâmplat în 2011, ca parte a unui răspuns internațional la războiul civil în Libia. În timp ce în 2011, Departamentul de Energie a recunoscut respectiva vânzare de urgență, în prezent el insistă că avem de-a face cu o operațiune test ce ține exclusiv de piața internă.

Mulți experți se întreabă dacă cele 5 milioane de barili sunt suficiente pentru a atrage atenția Rusiei, cu atât mai mult cu cât legislația SUA interzice încă exportul de țiței. SUA are în prezent o rezervă strategică menită a acoperi importurile de țiței pentru aproximativ 80 de zile.

"Acesta ar putea fi un mesaj al președintelui Obama către guvernul rus, prin care să-i atragă atenția că poate influența oricând prețul internațional al petrolului", a declarat Dominick Chirichella, de la Institutul de Management Energetic din New York.

În urma anunțului, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 2 dolari, ajungând la mijlocul zilei de joi la 97 dolari pe baril.

 

CE deschide două fronturi, la nord și la sud, împotriva Gazprom: negocierile privind North Stream și South Stream - amânate

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 11 March 2014 09:41

gazoducte South Stream North StreamDependența Europei de gazele rusești a fost până în prezent principala problemă a Europei în abordarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Și probabil că va rămâne.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat în această săptămână primele semnale că ar putea apela la aceeași armă pe care o folosește Rusia, șantajul energetic, în relațiile cu fostul stat sovietic.

Astfel, oficialii europeni au anunțat decizia de a amâna discuțiile referitoare la rezolvarea problemelor legate de construcția gazoductului South Stream, dar și cele referitoare la conectarea celuilalt gazoduct la care Gazprom este acționar majoritar, North Stream la gazoductul german OPAL.

Astfel, potrivit agenției bulgare Novinite, Comisia Europeană a amânat decizia privind majorarea accesului Gazprom la gazoductului OPAL, care poate fi alimentat prin conducta de gaz Nord Stream.

Germania și Rusia au cerut exceptarea OPAL de la normele celui de-al treilea pachet energetic 

Purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Energie, Günther Oettinger, citat de ITAR-TASS, a invocat necesitatea strângerii de informații tehnice suplimentare necesare, adăugând că CE și-a reafirmat angajamentul față de o clarificare rapidă a problemelor aflate în discuție.

CE promisese că va lua o decizie pe această temă până pe 10 martie. Potrivit celui de-al treilea pachet energetic al UE, Gazprom are obligația de a aloca până la 50% din capacitate OPAL de la furnizori independenți. Cu toate acestea, singurul furnizor al conductei de gaze cu o capacitate anuală de 36 de miliarde de metri cubi este gazoductul Nord Stream.

Pentru a evita pierderi financiare uriașe, Rusia și Germania au cerut CE să acorde gazoductului OPAL o exceptare de la normele celui de-al treilea pachet energetic.

OPAL este operat de OPAL NEL TRANSPORT GmbH, o subsidiară a Wingas, care este deținută în proporție de 50% mai puțin o acțiune, de Gazprom, iar restul de Wintershall GmbH. E.ON Ruhrgas deține 20% din OPAL NEL TRANSPORT GmbH.

Gazoductul Nord Stream este deținut de Gazprom (51%), companiile germane Wintershall și E.ON Ruhrgas (15,5% fiecare) și de olandezii de la Gasunie și francezii de la GDF SUEZ, cu 9% fiecare.

Negocierile pe tema conflictelor juridice dintre UE și Gazprom în ceea ce privește South Stream- amânate

Într-un interviu acordat Die Welt, același comisar UE pentru energie, Guenther Oettinger, a anunțat că UE este pe cale să amânane și discuțiile cu Rusia cu privire la proiectul gazoductului South Stream, care vizează aducerea de gaz rusesc prin Marea Neagră.

"Nu voi accelera pentru moment negocierile pe tema gazoductelor, cum ar fi South Stream; acestea vor fi amânate," a declarat Oettinger, citat de Reuters.

Potrivit oficialului de naționalitate germană, în prezent Europa nu se confrunta cu o problemă de alimentare cu gaz, cu atât mai mult cu cât se apropie rapid primăvara.

Gazoductul South Stream, construit de Gazprom, traversează Marea Neagră și este menit să ocolească Ucraina. El ar urma să acopere aproximativ 15% din cererea de gaze naturale anuală a UE până în 2018.

Însă, în prezent, gazoductul se află într-o serie de conflicte juridice cu UE, care caută să-și diminueze dependența de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze.

CE a cerut ca Rusia să-și alinieze legislația și tarifele de transport cu directivele europene. În plus, Gazprom este anchetat pentru politica sa de prețuri, rezultat al poziției sale dominante pe piața europeană.

Oettinger nu este adeptul unor sancțiuni economice pe scară largă

Oettinger a adăugat că susține sancțiunile bancare și cele referitoare la acordarea de viză împotriva unor factori de decizie ruși, însă nu este adeptul unor sancțiuni economice pe scară largă.

"Ar fi greșită compromiterea relațiilor economice cu Rusia, relații construite în mai multe zeci de ani. Ele sunt importante pentru economiile și locurile de muncă din Europa și Rusia.", a declarat comisarul european.

Situația din Ucraina distruge speranțele guvernului Ponta ca prețul internațional al petrolului să înghită majorarea de accize de la 1 aprilie

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 07 March 2014 09:04

20130410 - pretul titeiuluiPrețul internațional al petrolului a fost extrem de volatil în ultima săptămână, în special din cauza evenimentelor din Crimeea și reflectării lor în presă.

Șansele ca speranțele guvernului Ponta de a compensa majorarea cu 40 de bani a combustibililor de la 1 aprilie, ca urmare a creșterii accizelor printr-o evoluție favorabilă a prețului internațional al petrolului par a se diminua pe zi ce trece. Dimpotrivă, prețul carburanților ar putea crește suplimentar, din cauza evoluției defavorabile a prețului internațional al petrolului, în cazul în care situația din Ucraina nu se calmează.

Însă atunci, guvernul Ponta ar putea adopta o retorică diferită, ascunzându-se în spatele alibiului evoluțiilor piețelor internaționale. "Nu accizele v-au scumpit benzina și motorina, ci Putin", ar putea afirma premierul, ministrul său pentru buget, Liviu Voinea, noul său ministru de finanțe, "noua stea a finanțelor publice", după cum o numește ZF, Ioana Petrescu și consilierul său atot-știutor, Cristian Socol.

Lunea neagră de pe bursa moscovită și de pe piața petrolului

Chiar dacă petrolul va încheia această săptămână pe minus, acest lucru se datorează exclusiv rapoartelor din presa de luni, potrivit cărora cel de-al treilea război ar fi trebuit să înceapă de 3 ori până marți la ora 17 GMT. Articolele din media internațională privind inevitabilitatea declanșării unui conflict armat în Crimeea, bazate pe surse ucrainene, au stat la baza zilei negre de luni înregistrate de bursa moscovită, dar și a aprecierii considerabile a petrolului. După ce piețele s-au lămurit că un război nu e atât de inevitabil, marți și miercuri prețul petrolului a scăzut, recuperând numai puțin de 5 dolari pe baril.

Brent Crude Oil Spot Price Chart

Brent Crude Oil Spot Price data by YCharts

Deteriorarea relației Occident-Rusia va afecta și situația din Siria, și indirect și piața petrolului

Joi și vineri însă, ca urmare a amenințărilor cu sancțiuni economice venite din partea SUA și a UE, potrivit Upstream, petrolul Brent a urcat la 108.50 dolari pe baril, în creștere pentru a doua sesiune de tranzacționare.

Aprecierea a fost însă una limitată, investitorii așteptând raportul privind șomajul în Statele Unite ale Americii.

"Continuăm să vedem o primă de risc datorată situației din Ucraina", a declarat Mark Keenan, șeful departamentului de cercetare commodities la Societe Generale Asia.

"O deteriorare în relațiile Occident-Rusia poate avea un efect de domino asupra pieței având în vedere situația din Orientul Mijlociu, în special din Siria, unde Rusia a depus destule eforturi diplomatice".

În dimineața zilei de vineri, Brent-ul s-a apreciat cu 38 de cenți, ajungând la 108.48 dolari pe baril.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a câștigat, la rândul său, 28 de cenți, ajungând la 101,84 dolari pe baril. {jathumbnailoff}

 

Americanii descoperă un principiu enunțat în urmă cu 2 secole: Când bunurile nu trec granițele, soldații o vor face!

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 04 March 2014 12:22

free-trade"Când bunurile nu trec granițele, soldații o vor face", este un principiu atribuit mai mult sau mai puțin legitim economistului francez Frederic Bastiat.

Actuala criză din Ucraina este în principal rezultatul ignorării de către politicienii și tehnocrații care guvernează lumea modernă a acestui principiu.

Dependența Europei occidentale de gazul rusesc are două principale explicații: politicile energetice colectiviste ale UE și protecționismul economic al SUA.

Prima explicație ține de politicile energetice, naționale și comunitare, inepte, promovate de Bruxelles și de principalele cancelarii europene. În ambiția sa nemăsurată de a deveni liderul global al luptei împotriva încălzirii globale (mai nou împotriva schimbărilor climatice, după ce în ultimele decenii "încălzirea globală" nu mai e atât de incontestabilă), UE a pariat toate resursele ei pe energia regenerabilă, aruncând la gunoi energia nucleară sau potențialul exploatării gazelor neconvenționale.

Washingtonul - campion mondial la retorică, repetent la practică

Cea de-a doua explicație este extrem de incomodă pentru SUA, apărătorul și promotorul globalizării și liberalizării. Statele Unite sunt unul dintre cele mai protecționiste state în ceea ce privește producția sa energetică. Dacă Rusia a impus un monopol la export, Gazprom fiind singura companie exportatoare de gaze (mai nou a liberalizat exportul, însă numai în ceea ce privește gazul natural lichefiat, nu și cel prin conducte, care este în continuare monopolul Gazprom), SUA are în continuare restricții draconice impuse exportului de produse petroliere. Care ar fi fost raportul de forțe în Europa dacă exportul de produse energetice din SUA ar fi fost liberalizat nu poate ști nimeni, însă în mod sigur Gazprom nu ar mai fi fost responsabil pentru alimentarea cu o treime din gazul consumat în UE.

Protecționismul afectează și producătorii americani

Restricțiile la export au afectat nu numai consumatorii europeni, ci și companiile americane. Prețul intern al gazului în SUA (cu excepția ultimei ierni extrem de dure) a scăzut la un nivel sun costul de producție, cel puțin în cazul gazelor de șist.

Însă nu considerațiile economice sunt cele care îi impresionează pe politicienii și tehnocrații americani, ci cele politico-militare.

Intervenția Rusiei în Crimeea se pare că va fi elementul hotărâtor în relaxarea restricțiilor la exportul de gaze din SUA, susține Bloomberg.

Liberalizarea exportului din SUA ar diminua dependența de Rusia

O eventuală liberalizare a exportului de produse energetice din SUA ar slăbi capacitatea Rusiei de a folosi energia ca o armă.

"Acesta este element geopolitic care ar fi putut fi utilizat dacă nu ar fi existat restricțiile protecționiste impuse de guvernul federal", a declarat Christopher Guith, vicepresedinte pentru politici publice al Institutului pentru Energia Secolului 21, de pe lângă Camera de Comerț americană.

Chiar dacă Rusia nu a amenințat să întrerupă aprovizionarea cu gaze a UE, iar analiștii consideră ca ar fi o prostie să renunțe la veniturile rezultate din aceste vânzări, producătorii americani văd criza ca un alt motiv pentru accelerarea procesului de relaxare a acordării permiselor pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL).

Tehno-Birocrația distruge economia: 6 cereri de export aprobate în 4 ani!

Companiile americane au nevoie de permisiunea Departamentului de Energie al SUA pentru a exporta gaze naturale lichefiate în țările care nu dispun de un acord de liber schimb cu SUA, cum ar fi cele din Uniunea Europeană. Orice facilitate de export mai trebuie să primească și un acord de mediu și de siguranță de la Comisia Federală de Reglementare în domeniul Energiei.

Pe masa Departamentului de Energie al SUA se află cel puțin 24 de cereri de aprobare a exportului de GNL, printre care cele ale Cheniere Energy Inc (GNL) și Kinder Morgan Inc (KMI), iar în ultimii 4 ani a aprobat numai 6 astfel de cereri!

“Gazul natural american poate ameliora vulnerabilitatea Europei la constrângerile venite pe partea de ofertă. Credem și sperăm că volumele abundente de gaz natural din USA vor putea trece granițele către prietenii noștri din Europa, pentru a le reduce vulnerabiliattea", susține Dan Whitten, purtător de cuvânt al Natural Gas Alliance, a Washington-based industry group, said in an e-mail.

Protecționismul american lasă Europa la mila lui Putin

Administrația Obama negociază de mai mult timp un acord de liber schimb cu UE, însă negocierile se află la un nivel incipient, iar Bloomberg nu se așteaptă ca ele să se încheie până la finalul lui 2015. SUA nu are acorduri de liber schimb nici cu Ucraina și nici cu Rusia.

"Procesul de aprobare a exportului de GNL este de natură să-i lase inutil pe aliații noștri la mila lui Vladimir Putin. Acum este momentul să trimitem un semnal aliații noștri la nivel global, asigurându-i că GNL-ul american va deveni o alternativă disponibilă și viabilă pentru nevoile lor energetice", a declarat republicanul Fred Upton, președinte al Comisiei de Energie și Comerț al Camerei Reprezentanților.

Tehno-Birocrația distruge economia: Un singur terminal din 6 a primit acordul de mediu!!!

Chiar dacă Departamentul de Energie ar aproba cele 24 cereri de export de gaze aflate pe masa sa, combustibilul nu va ajunge prea curând pe piață. Terminalele propuse pentru export, care ar urma să coste miliarde de dolari, trebuie să treacă, de asemenea, de analiza de mediu și de siguranță a Comisiei Federale de Reglementare în domeniul Energiei.

Comisia a aprobat doar unul dintre cele șase proiectele de export a GNL care au primit aprobare din partea Departamentul de Energie din 2010: terminalul Sabine Pass al celor de la Cheniere, din Louisiana, care însă nu va fi operațional cel puțin până la sfârșitul anului 2015.

Importuri japoneze

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia, .

În condițiile în care exporturile de produse energetice ale UE în Rusia s-au ridicat la doar 891 milioane euro în intervalul menționat din 2013, deficitul comercial pe energie al statelor europene în raport cu Moscova s-a ridicat la 120,88 miliarde euro

Gazprom furnizează o treime din gazul necesar UE, iar Rosneft vine aproximativ o treime din producția de 4,2 milioane de barili/zi către UE.

În cazul în care livrările de gaze rusești către Ucraina ar fi perturbate, cumpărătorii europeni ar fi obligați să concureze cu clienții din Asia pe piața spot de GNL.

Japonia, care a importat cantități record de GNL după dezastrul nuclear de la Fukushima, a plătit în decembrie o medie de 16,49 dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) pentru GNL-ul transportat din Qatar, cel mai mare exportator mondial de combustibil, iar Marea Britanie a plătit 10,48 dolari per mmBTU în aceeași perioadă.

Criza ucraineană. UE are nevoie de surse alternative de aprovizionare cu gaz. South Stream, Algeria, Norvegia și importul de GNL - principalele variante

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 03 March 2014 08:48

GazpromAmenințarea Gazprom cu privire la posibilitatea eliminării discount-ului de o treime din prețul gazului furnizat de Rusia Ucrainei a afectat prețurile internaționale ale petrolului și gazelor și a fost primită cu îngrijorare în principalele capitale europene.

Motivul: o treime din gazul consumat în statele membre UE provine din Rusia. În eventualitatea unei stopări a livrării de gaze rusești a Ucrainei, UE va trebui să identifice surse alternative de aprovizionare nu numai pentru statele membre, ci și pentru Ucraina.

Gigantul monopol de stat al Rusiei, Gazprom, a anunțat sâmbătă că ar putea anula ieftinirea cu o treime a gazelor oferite Ucrainei, dacă Naftogaz, compania de stat ucraineană va achita arieratele în valoare de 1,55 miliarde de dolari datorate pentru gazele importate în trecut.

"Se pare că, fără efectuarea plăților restante și îndeplinirea angajamentelor, Ucraina nu poate păstra reducere actuală a prețului la gaze," a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kurpriyanov, citat de Bloomberg.

Acord în coadă de pește

Rusia a fost de acord, în luna decembrie, după ce fostul guvern a preferat semnarea unui acord cu Moscova în detrimentul unuia de comerț-liber cu UE, să reducă prețul gazului furnizat autorităților de la Kiev la 268,5 dolari pe mia de metri cubi.

Reducerea a fost una considerabilă, de aproximativ o treime față de nivelul de aproximativ 400 dolari pe mia de metri cubi pe care Ucraina l-a plătit în perioada 2009-2012.

Deja Rusia a virat Ucrainei prima tranșă, în valoare de 2 miliarde de dolari, din împrumutul de 15 miliarde de dolari promis în decembrie anul trecut, însă, pe de altă parte, monopolul energetic ucrainean Naftogaz a plătit "omologului" său rus Gazprom jumătate din datoriile pentru gazele livrate de ruși, respectiv 1,28 miliarde de dolari, cerând păsuire pentru cealaltă jumătate.

Ucraina spera că prețul pe care îl plătește pentru gazul rusesc nu se va schimba după înlăturarea lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte, potrivit ministrului interimar al Energiei Eduard Stavytsky, citat de Reuters.

"Sperăm că prețul gazelor din Rusia va rămâne stabil", a declarat telefonic Stavytsky, reporterilor Reuters.

"Securitatea" energetică a UE, afectată

Potrivit Bloomberg, sâmbătă a fost pentru prima dată de la răsturnarea fostului președinte pro-rus, Viktor Ianukovici, când Rusia și-a folosit direct poziția sa dominantă în calitate de furnizor de energie pentru a pune sub presiune noul regim de la Kiev.

Vladimir Putin, care a obținut în weekend permisiunea Parlamentului de a trimite trupe în Ucraina, s-a folosit în mod repetat, de dependența Ucrainei față de gazele rusești pentru a influența politicile vecinului său vestic. În 2006, livrările de gaze rusești au fost întrerupte în două rânduri, fiind invocate arieratele înregistrate în trecut. Din cauza faptului că Ucraina este traversată o rețea de conducte din epoca sovietică care transportă mai mult de jumătate din exporturile de gaze ale Rusiei la Uniunea Europeană, orice perturbare a aprovizionării afectează securitatea energetică a regiunii.

Ucraina, prinsă în ofsaid

Invocarea arieratelor "este o mișcare tradițional rusă de a pune presiune asupra Ucrainei", a declarat Mihail Korchemkin, executiv al Malvern, Pennsylvania. "În ultimul deceniu, Kremlinul a folosit robinetul de gaz ca un instrument de presiune politică asupra fostelor republici sovietice.", a explicat acesta.

Guvernul interimar ucrainean condus de Arseniy Yatsenyuk nu își poate permite satisfacerea doleanțelor Gazprom, fiind în negociere cu FMI în vederea obținerii unui ajutor de 15 miliarde de dolari.

Ucraina, care utilizează mai multe gaze naturale decât Franța, de exemplu, își asigură peste jumătate din volumul necesar prin importuri din Rusia.

Livrările către UE și Ucraina, deocamdată, nu au fost perturbate

Până în prezent, livrările de gaz rusesc către Ucraina și restul Europei nu au fost perturbat în timpul crizei. Volumele necesare sunt transportate prin rețea în mod normal, au declarat ieri doi oficiali ai companiei de transport de gaze ucrainene Ukrtransgaz , sub protecția anonimatului, deoarece nu sunt autorizați să vorbească cu presa.

În cazul unei agravări a situației, statele membre UE ar putea apela la alți furnizori, cum ar fi Algeria și Norvegia sau ar putea crește importurile de gaze naturale lichefiate.

Ucraina are suficient gaz depozitat pentru a rezista pentru 4-5 luni

"Mulțumesc lui Dumnezeu că e primăvara acum și depozitele noastre din subterane sunt pline", a declarat Bohdan Sokolovskyi, fost consilier de energie al predecesorului lui Ianukovici. Stocurile realizate vor permite Ucrainei să mențină livrările către Europa pe termen scurt, chiar dacă Rusia taie livrările către fosta republică sovietică, a spus el.

Ucraina are, probabil, suficient gaz depozitat pentru a rezista pentru patru sau cinci luni, susține și Alexander Paraschiy, un analist la Concorde Capital din Kiev.

Pe termen lung, criza ar putea contribui la accelerarea construcției South Stream al Gazprom. Nord Stream, care leagă Rusia de Germania a redus deja proporția de gaz furnizat către UE prin Ucraina la aproximativ 50 la suta de la un nivel de 80 la suta, de la deschiderea sa din 2011.

"Ramificarea cheie este accelerarea construcției South Stream, cu un sprijin mai mare decât cel manifestat în trecut de la clienții europeni sceptici anterior", a declarat Lev Snykov, partener de la Greenwich Capital din Moscova.

INFOGRAFIC: Rusia își majorează producția de petrol și gaze, SUA își revizuiește negativ estimările

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 13 February 2014 07:51

Rezervele de petrol si gaze la nivel globalProducția de petrol a Rusiei va crește în acest an cu 0,3 la sută, ajungând la un nivel de 525 milioane de tone, iar producția de gaze naturale se va majora și ea cu 4,8 la sută, până la un nivel de 700 de miliarde de metri cubi, susține Kirill Molodtsov, ministrul adjunct al energiei, citat de Ria Novosti.

Anunțul Moscovei vine la numai o zi de la cel al Energy Information Administration (EIA), brațul statistic al Departamentului de Stat al SUA, care a revizuit negativ producția de petrol a Statelor Unite și a revizuit pozitiv evoluția cereri de produse petroliere de pe Noul Continent.

"Am putea crește producția de gaze chiar mai mult, dar am avea probleme cu cu depozitarea, transportul și consumul", a declarat Kirill Molodtsov.

Creșterea producției de petrol a Rusiei este rezultatul inaugurării de noi câmpuri în 2013, a explicat ministrul rus.

În 2013, Rusia a produs, conform statisticilor oficiale peste 523 milioane de tone de petrol și 668 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

SUA: Estimările producției de petrol revizuite negativ, cele ale cererii revizuite pozitiv

EIA și-a redus, în această săptămână, previziunile de creștere a producției de petrol pentru 2014 și 2015, și a majorat estimările de creștere a cererii pentru aceste produse.

Producția din SUA va fi de 8,42 milioane de barili pe zi de petrol brut în acest an, în scădere față de estimarea anterioară de 8,54 milioane de barili pe zi. Pentru 2015, EIA, prognozează o producție de 9,19 milioane de barili pe zi de petrol, în scădere față de prognoza anterioară, de 9,29 milioane de barili pe zi. Principala motivație: iarna grea a stopat procesul de implementare de noi sonde.

În ceea ce privește consumul, EIA se așteaptă ca acesta să se majoreze la 18,91 milioane de barili pe zi în 2014 și la 18,97 milioane de barili pe zi în 2015, în ascensiune față de prognozele anterioare de 18,88 milioane de barili pe zi în 2014 și de 18,96 milioane de barili pe zi anul viitor.

SUA va importa mai mult petrol decât se anticipa

Potrivit Wall Street Journal, noile prognoze arată că SUA va fi nevoită să importe mai mult petrol decât se anticipa. 

Cu toate acestea, ca urmare a ritmului de majorare a producției la nivel global superior celui de majorare a cererii, EIA prognozează un preț mediu pe barilul de WTI de 93 dolari în 2014 și de 90 dolari pe baril în 2015.

În ceea ce privește Brent-ul, EIA anticipează un preț mediu de 105 dolari în 2014 și unul de 101 dolari pentru 2015. {jathumbnailoff}

Rezervele si productia de petrol pe tari

Energia pentru consumatorii industriali din UE, de câteva ori mai scumpă decât în SUA sau Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 21 January 2014 12:33

20130521 - Rafinarii europeneEconomiile statelor membre ale Uniunii Europene devin din ce în ce mai puțin competitive în raport cu SUA, Rusia și Asia, în primul rând ca urmare a decalajului înregistrat între costurile cu energia, se precizează într-un document oficial al Comisiei Europene, citat de Financial Times.

Potrivit documentului citat, prețul energiei electrice utilizată în industria europeană este dublu față de cel din SUA și cu 20% mai mare decât cel achitat de industria chineză.

În ceea ce privește prețul gazelor, situația este și mai tragică, acesta fiind de 3-4 ori mai mare în Europa decât în SUA și Rusia și cu 12% mai ridicat decât cel din China.

Financial Times susține că studiul Comisiei Europene este cea mai cuprinzătoare analiză a prețurilor și a costurilor efectuată până în prezent pe piața energiei din UE.

"Chiar dacă Europa nu a fost niciodată o piață de energie ieftină, în ultimii ani, diferența de preț la energie între UE și principalii săi parteneri economici a crescut și mai mult", se precizează în raport.

Raportul urmează a fi publicat de către Comisia Europeană în această săptămână, ca parte a pachet legislativ privind energia și schimbările climatice, pachet ce va trasa obiectivele energetice ale Uniunii până în 2030.

Pachetul a determinat dezbateri în întreaga Uniune cu privire la grasul în care nivelul de competitivitate al Europei este afectat de politicile sale climatice și energetice existente, politici valabile până 2020.

Lakshmi Mittal, președinte și CEO al grupului de otel ArcelorMittal, a publicat în această săptămână un editorial în Financial Times, în care a pledat ca noul pachet să nu ignore "decalajul imens de cost care amenință industriile mari consumatoare de energie ale Europei" .

"Dacă am plăti prețurile la energie din SUA, la facilitățile noastre din UE, costurile noastre ar putea scădea cu mai mult de 1 miliard de dolari pe an", a declarat Mittal, menționând că boom-ul gazelor de șist din SUA și politicile pro-business ale americanilor au condus la costuri mult mai mici cu energia pentru consumatorii industriali din SUA.

Și Paolo Scaroni, directorul executiv al companiei italiene de petrol și gaze, Eni, a declarat într-un discurs în week-end, că prețurile mai mici ale energiei de pe piața americană au creat un "avantaj competitiv masiv pentru SUA", avantaj concretizat prin atragerea într-un ritm extrem de alert a mai multor investiții și "emigrarea" dincolo de Atlantic a mai multor industrii. "Aceasta este o adevărată situație de urgență pentru Europa", a spus el.

Raportul Comisiei Europene pune diferențele de preț la energie între UE și partenerii săi economici pe seama unor cauze exogene, pe care Bruxelles-ul că nu le poate influența. Printre acestea se numără subvențiile interne acordate de unele țări producătoare și creșterea producției de gaze de șist din SUA.

Mai mult, potrivit raportului CE, furnizarea de energie electrică este mai stabilă în majoritatea statelor membre ale UE decât în SUA, China, Rusia sau Japonia, ceea ce înseamnă că industriile din UE nu se confruntă cu costurile rezultate din întreruperea temporară cu energie resimțite de către rivali în străinătate.

Optimismul CE nu se oprește aici, în opinia tehnocraților de la Bruxelles, după 2020, costurile cu energia urmând a se stabiliza și apoi, chiar să scadă ușor ca urmare a înlocuirii combustibililor fosili cu energie regenerabilă.

BP: Rusia și America Latină vor deveni noile vedete ale petrolului provenit din exploatarea formațiunilor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 16 January 2014 10:11

20130205 - BPRusia și America Latină vor deveni în următoarele două decenii noile vedete ale explorării și producției de petrol și gaze de șist, susține gigantul British Petroleum în raportul său World Energy Outlook 2035.

Potrivit corporației petroliere, până în 2035, Rusia va produce 800.000 de barili de petrol provenit din exploatarea formațiunilor de șist, în timp ce America de Sud contribui la rândul său cu alți 700.000 de barili zilnic la oferta globală de petrol.

La nivel global, până în 2035, susține BP, producția de petrol provenit din exploatarea formațiunilor de șist se va majora cu 5,7 milioane de barili pe zi față de actualul nivel înregistrat. Petrolul de șist va reprezenta 7% din oferta totală la nivel global, producția din SUA urmând a se majora la 4,5 milioane de barili pe zi (o treime din întreaga producție de petrol a Statelor Unite).

Companii precum Royal Dutch Shell sau Chevron deja explorează după petrol de șist în câmpul de la Bazhenov din Rusia și în cel de la Vaca Muerta, din Argentina. În ultimul său raport, și departamentul american pentru administrarea informației energetice suține că potențialul de petrol neconvențional al Rusiei este mai ridicat decât cel al Statelor Unite.

Gazele de șist, evoluție sub așteptări, cel puțin în Europa

În ceea ce privește gazele de șist, acestea vor avea o contribuție mai modestă decât se aștepta, de doar 6%, la cererea de gaze a Europei în anul 2035, în schimb continentul va deveni și mai dependent de importurile de gaze, a căror pondere va crește de la 66% în prezent la 84%, susține BP în același raport.

Economistul șef al BP, Christof Rühl, citat de Agerpres, a estimat că producția de gaze de șist și alte surse neconvenționale a Europei va ajunge la aproximativ 104 milioane metri cubi pe zi în 2035 în condițiile în care cererea europeană va fi de aproximativ 1,6 miliarde metri cubi pe zi. În plus, cererea pentru gaz în Europa va crește foarte lent, aproximativ 1% pe an, însă în același timp volumul gazelor produse în Europa va scădea cu aproape 1,4% pe an, ceea ce va face continentul și mai dependent de importuri. 

"Uniunea Europeană va fi nevoită să importe din ce în ce mai mult gaz și aceasta se va resimți în special în cazul importurilor prin conducte, care vor acoperi 51% din cererea totală în 2035 față de 37% în prezent", a apreciat Christof Rühl. 

SUA vor deveni al doilea exportator de GNL

În schimb, BP estimează că SUA vor putea să-și acopere singure necesitățile energetice în 2035, în condițiile în care producția de gaze și petrol de șist crește în ritm accelerat iar ritmul de creștere a cererii încetinește. Potrivit BP, grație revoluției gazelor de șist, SUA vor deveni un exportator net de gaze în 2017 iar în 2035 va fi al doilea mare exportator mondial de gaz natural lichefiat (GNL), în timp ce importurile sale petroliere se vor reduce la un milion de barili pe zi de la un vârf de 12 milioane de barili pe zi în 2005.

La nivel global, BP estimează că cererea de energie va crește cu 41% până în 2035 comparativ cu 2012, un ritm mai lent decât creșterea de 52% înregistrată în ultimele două decenii. Aproximativ 95% din această creștere a cererii se va datora economiilor emergente și mai mult de jumătate doar din partea Chinei și Indiei. 

De altfel, China va deveni cel mai mare importator de energie până în 2035, iar dependența de importuri va ajunge la 20% de la 15% în prezent. Potrivit BP, China va devansa SUA în calitate de cel mai mare consumator mondial de petrol până în 2027 și va deveni al doilea mare consumator mondial de gaze, după SUA, până în 2025.

 

Șistul după bere e o plăcere, berea după șist e un chin

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 24 May 2013 10:29

20130524 - bere gaze de sistGazele de șișt mai au un nou dușman, în afara grupărilor ecologiste sau politicienilor care se declară preocupați de soarta unor comunități locale. De această dată, însă este vorba de un dușman extrem de influent, cel puțin în Germania: producătorii de bere. Aceștia au avertizat Berlinul că legalizarea explorării gazelor neconvenționale în cea mai mare economie a Europei ar putea pune în puritatea celebrei beri nemțești unor serioase riscuri.

Guvernul cancelarului Angela Merkel elaborează în prezent un cadru legal menit a reglementa strict procesul de fracturare hidraulică. Printre prevederile sale obligatorii se numără studiile de impact asupra mediului și o interdicție de explorare în așa-numitele zone de protejare a apei.

Federația Berarilor German a avertizat însă membrii executivului, prin intermediului unei scrisori deschise, citate de Financial Times, că, până în momentul în care nu există niciun risc de de contaminare a apei utilizate pentru fabricarea berii, guvernul nu ar trebui să adopte legislația menită a permite fracturarea hidraulică.

Un purtător de cuvânt al Federației a declarat că mulți producători de bere sunt dependenți de apa extrasă din puțuri private. "Atâta timp cât fracturarea hidraulică nu este un proces care să se fi dovedit sigur, noi spunem să luați mâinile de pe resursele noastre", a declarat acesta, solicitând totodată efectuarea de cercetări științifice suplimentare.

Chiar dacă în SUA, adoptarea pe scară largă a procesului de fracturare hidraulică a condus la o reducere semnificativă a prețului gazelor, controversata tehnologie nu este văzută cu ochi buni în Europa și va fi o temă importantă a campaniei electorale din Germania din luna septembrie.

Puține lucruri sunt mai sfinte în Germania decât sortimentele sale de bere, estimate a depăși un număr de 5.000 de tipuri. Mulți producători de bere respectă încă o lege a purități acestui produs, care datează de sute de ani și permite numai utilizarea de hamei, orz, drojdie și apă.

Cu toate acestea, alte industrii urmăresc îndeaproape evoluțiile gazelor de șist din SUA . Germania rămâne dependentă de gazul rusesc scump și unele companii se tem de pierderea avantajului competitiv. De asemenea, ele se confruntă cu o majorare a costurilor ca urmare a trecerii impuse de guvernul federal de la itilizarea de energie nucleară la cea din surse regenerabile.

Kurt Bock, directorul executiv al BASF, gigantul german de petrol și gaze și care activează și în industria chimică, a avertizat în luna februarie că nu ar trebui permis ca subiectul "fracturării hidraulice" să devină următorul subiect de panicare a opiniei publice în Germania. "Avem aceste rezerve de gaz în Germania. . . Dar de ce ar trebui să investim în străinătate atunci când în țara noastră, putem crea plusvaloare și locuri de muncă? ", a afirmat CEO-ul BASF.

{jathumbnailoff}

Rusia nu crede în lacrimile rafinăriilor europene, ci în investiții. Gazprom bagă 1,5 miliarde de dolari în modernizarea rafinăriei din Moscova

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Thursday, 23 May 2013 12:47

20130523 - Rafinariile rusesti investitiiRusia nu crede în lacrimi, însă crede în petrol. În ultimii ani, giganții ruși au decis să exploateze oportunitățile apărute atât pe piața asiatică, unde cererea este într-o ascensiune spectaculoasă, cât și pe cea europeană, unde reglementările și regimul fiscal lovesc în marjele de rafinare până la închiderea unor importante capacități de procesare. Drept urmare au investit masiv în rafinării, pe care le-au modernizat și adaptat solicitărilor calitative ale UE, pentru a putea specula atât deficitul de motorină de pe piața UE, cât și prețurile ridicate de pe continent. Ultimul exemplu: Gazprom, care a anunțat o investiție de 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea rafinăriei sale din Moscova.

Investiția ar urma să se întindă pe trei ani, fiind programată a începe în acest an și a se încheia în 2015. Gigantul rus intenționează să-și upgradeze liniile de producție, să amelioreze calitatea produselor petroliere, să majoreze rata de conversie a petrolului, să-și îmbunătățească eficienta energetică și să reducă impactul negativ asupra mediului.

În 2013, vor fi construite o unitate de isomerizare ușoară a nafta și una de tratament catalizator hidro prin fracturare a beniznei. De asemenea, va fi reconstruită și unitatea de tratament hidro a motorinei.

Investițiile au ca obiectiv îndeplinirea standardelor de calitate Euro-5 impuse de organismul reglementator rus. totodată capacitatea de rafinare va fi majorată până la 6 milioane de tone pe an până în 2017.

Investiții în infrastructura de transport

Gazprom nu face altceva decât să continue ceea ce întregul sector de rafinare din Rusia a făcut anul trecut. Iar în întreg anul 2013 vor fi efectuate investiții totale de peste 11 miliarde de dolari în activitatea de rafinare, cu 93% mai mult decât în 2012. Investiții suplimentare au fost făcute și vor continua să fie făcute și în sistemul de transport din Marea Baltică, principalul canal de export spre UE al companiilor rusești, precum conducta Primorsk care transportă numai combustibili Euro-5. OAO Transneft, compania monopolistă de transport a Rusiei intenționează să extindă capacitatea de transport a conductei Sever până la 245.000 de barili pe zi până în 2015 și să construiască o a doua conductă cu o capacitate de 180.00 de barili pe zi care să lege Yug-ul de Novorossiysk până în 2017.

De altfel, expansiunea spre est a companiilor rusești le-a determinat pe acestea să adopte planuri de eliminare a oricărui tip de combustibil cu o calitate inferioară Euro-4 până în 2015, începând ca, de la 1 ianuarie 2016 să fie permisă numai producerea numai a combustibililor de tip Euro-5. 

Marii procesatori au trecut deja la Euro-5

Cea mai mare rafinărie din Rusia, cea de la Omsk a Gazprom Neft, a trecut încă de anul trecut la producerea de combustibili Euro-5, pe cafre o transportă în vederea exportului în UE prin sistemul de transport al Transneft la Primorsk. Transneft și-a anunțat deja disponibilitatea de a majora capacitatea de transport a conductei ce leagă Omsk de Primorsk în cazul în care Gazprom garantează volumul de diesel necesar.

Cel mai mare rafinator rus, OAO Rosneft, a investit la rândul său numai în prima jumătate a anului trecut 88 de miliarde de ruble (2,5 miliarde de dolari) în rafinăria de Tuapse, de la malul Mării Negre. Nici OAO Slavneft nu s-a lăsat mai prejos, rafinăria sa de la Yanos, cea de-a cincea ca mărime din Rusia, trecând deja de la mijlocul anului trecut la producerea exclusivă de motorină Euro-5.

Cel mai mult vor avea de suferit rafinăriile europene, și așa confruntate cu marje de rafinare reduse. În ultimii patru ani, cel puțin 16 mari rafinării europene și-au închis porțile sau și-au anunțat intențiile în acest sens. Numărul acestora va crește în viitor, în special ca urmare a majorării exporturilor de motorină ale Rusiei. Într-un singur an, 2012, Rusia și-a majorat cantitatea de motorină exportată în Nord-Estul Europei numai, prin Marea Baltică, de la 300.000 de barili pe zi la 500.000 de barili pe zi, potrivit ESAI Energy LLC, o firmă de consultanță în energie.

{jathumbnailoff}

Probleme pentru South Stream: guvernul sârb neagă acuzațiile rușilor, potrivit cărora ar sabota proiectul

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 04 April 2013 12:27

20130404 - South StreamProiectul Nabucco pare extrem de norocos, numai ca în cazul său nu se aplică zicala "norocul și-l face omu' cu mâna lui", ci cea potrivit căreia "norocul și-l face conglomeratul cu mâna altuia". După ce în urmă cu o săptămână CEO-ul ENEL anunța că gigantul italian este mai interesată să achiziționeze gaz natural din regiunea caspică transportat prin eventuala Conductă Trans Adriatică (TAP - Trans Adriatic Pipeline) decât să participe activ la finanțarea proiectului, în această săptămână, ministrul energiei din Serbia a organizat o conferință de presă pentru a nega "speculațiile" potrivit cărora guvernul sârb sabotează construcția conductei South Stream. Cum nu iese fum fără foc, se pare că singurii câștigători ai neînțelegerilor care tulbură apele în rândul concurenților sunt acționarii Nabucco, proiect la care România, prin Transgaz, speră să joace un rol important.

După vizita CEO-ului Gazprom, Alexey Miller în Serbia, presa locală l-a citat pe acesta cu o declarație surprinzătoare, potrivit căreia mai mulți membri ai guvernului sârb sabotează construcția prtoiectului South Stream. Ieri a venit rândul ministrului energiei din Serbia, Zorana Mihajlović, să nege orice implicare a executivului sârb într-un astfel de demers de subminare a construcției conductei, informează b92.net.

170 de milioane de euro pentru exproprieri

"În ultimele cinci luni, am adoptat în Parlament Legea privind proiectul South Stream și am aprobat exproprierile fără de care construcția conductei ar fi imposibilă din punct de vedere tehnic. Am dat aviz favorabil noilor reglementări menite a asigura posibilitatea construirii conductei la o presiune de 16 bari", a explicat Mihajlović.

În plus, potrivit ministrului sârb, 170 de milioane de euro din bugetul pe 2013 au fost alocați finanțării exproprierilor pe traseul pe care ar urma să treacă respectiva conductă.

Totodată, guvernul sârb a format o comisie special însărcinată cu analiza acestui proiect, iar în prezent se defsfășoară negocieri pentru a fi identificată o soluție pentru a fi rezolvată problema arieratelor de 190 de milioane de euro pe care compania de stat sârbă Srbijagas le are față de reprezentanta Gazprom în Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS).

20130404 - South Stream 1

Proiect amânat?!

Mihajlović a recunoscut că rușii sunt mai avansați în ceea ce privește implementarea proiectului, însă a ținut să precizeze că nici partenerii bulgari, de exemplu, la fel ca sârbii, nu au început lucrările. Ministrul sârb susține că țara sa așteaptă undă verde de la acțiunari pentru a declanșa lucrările.

Întrebată dacă CEO-ul Gazprom Alexey Miller a cerut amânarea construcției South Stream în cursul vizitei sale în Serbia, Mihajlović a susținut că "acesta a oferit garanții că toate etapele proiectului vor fi realizate la timp și că gazul va tranzita conducta începând cu 2016".

Nici partea rusă, nici cea sârbă nu și-au făcut temele 

Declarațiile sale par a fi contrazise de ministrul sârb al resurselor naturale, Milan Bačević, potrivit căruia, nici partea rusă, nici cea sârbă nu și-au făcut încă temele. El a anunțat că va discuta stadiul proiectului cu CEO-ul Gazprom în cadrul celei de-a 12-a sesiune plenară a comisiei ruso-sârbe pentru cooperare economică, care va avea loc la Belgrad.

De altfel, în această săptămână, Bačević s-a întâlnit cu ministrul rus al energiei, Alexander Novak, ocazie cu care "a clarificat și câteva neînțelegeri". În cursul întâlnirii s-a discutat prelungirea licențelor de explorare ale Gazprom și NIS în Serbia până în 2020, nivelul redevențelor pe care Gazprom le plătește și interesul gigantului rus în câmpurile de petrol din Aleksinac, din sudul Serbiei, și în achiziționarea complexului energetic de la Kovin, norul Serbiei. În plus, pentru a șterge datoriile pe care Rusia le are către Serbia, legate de construcția centralei de la Derdap 1, partea rusă s-a angajat să achite suma datorată integral în bani, susține Bačević.

Memorandumul privind construirea South Stream a fost semnat în 2007 de Gazprom și italienii de la ENI. Între timp, italienii și-au vândut o parte din participație, în prezent acționarii societății South Stream Transport AG fiind Gazprom (50%), ENI (20%) și francezii de la EDF și germanii de la Wintershall (cu câte 15% fiecare). Gazoductul va traversa apele turce înainte de străbate Bulgaria, Serbia, Ungaria si Slovenia pentru a ajunge la Tarvisio, în nordul Italiei. Valoarea proiectului este de 17 miliarde euro.

 

20130404 - South Stream 2 

{jathumbnail off}

Petroliștii români față cu reacțiunea sârbească

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 March 2013 07:04

newspaper 512Antreprenorilor autohtoni protestează întotdeauna cu teamă când statul le majorează taxele, sunt însă primii care solicită tarife vamale sau alte măsuri protectoare atunci când se pune problema vreunei potențiale liberalizări a pieței. Ultimul exemplu este cel al companiilor petroliere, care, în loc să atragă un semnal în momentul majorărilor repetate de accize sau a introducerii de noi impozite, decizii menite a le șubrezi competitivitatea în fața concurenților regionali (în special a celor care nu fac parte din UE) solicită protecțiedin partea statului român împotriva importurilor mai ieftine din aceste state.

Ultimul exemplu este cel al Rompetrol, care, potrivit Hotnews, s-a plâns ieri ministrului Economiei Varujan Vosganian, de lipsa de restricții pentru importul pe piața românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerț UE- Serbia. În opinia reprezentanților companiei, țițeiul și produsele petroliere sârbești ar putea intra pe piața românească în luna aprilie sau mai cu prețuri mult mai mici. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate țări ar fi, pe lângă România, Slovenia și Bulgaria. Potrivit ministrului economiei, problema prețurilor mici, ale produselor provenite din afara Uniunii Europene, se afla deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate. Există deja unele propuneri ca trebuie fixate anumite preturi minime de intrare în spațiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca și cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerințe de natură tehnologică etc. Hotnews precizează că în Serbia, benzina Euro 95 este la un preț mediu de 1,2 euro/l, în vreme ce în România e la 1,35 euro/l.

Consumatorii români au de ce se să teamă pe viitor, în domeniul produselor accizabile existând deja precedentul tutunului, unde prin introducerea prețurilor minime au fost eliminate toate produsele ieftine de pe piață, mai nou categoria de țigări cea mai vândută devenind cea reprezentată de segmentul de lux, Kent-ul și țigările din aceeași categorie. Orice intervenție a statului (alta decât solicitarea către CE de reducere a impozitării și de relaxarea condițiilor de mediu etc, pentru creșterea competitivității industriei autohtone raportată la industriile similare din state non-membre care au graniță cu România), fie că va fi făcută prin intermediul prețului minim, fie că se va apela la reglementări stufoase de impunere a unor norme suplimentare de mediu sau de calitate, va avea un singur efect: cartelizarea suplimentară a pieței și majorarea implicită a prețurilor.

Potrivit Ziarului Financiar, consumul de energie electrică s-a redus în februarie cu peste 11% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în contextul în care în prima lună din 2012 scăderea nu a atins nici măcar valoarea de 1%. Procentul consemnat luna trecută amintește de scăderea consumului de ener­gie din 2009, an în care pe fondul crizei Ro­mânia și-a pierdut circa 10% din apetitul de consum de electricitate. Deși la o primă vedere nici acum veștile venite din sectorul industrial nu sunt bune, închiderea a două din cele patru combinate Mechel sau insolvența Oltchim fiind exemple în acest sens, Trans­electrica spu­ne că altul a fost factorul care a dus la această scădere semnificativă: temperatura. „În februarie 2013 consumul brut de energie electrică a înregistrat o scădere accentuată de circa 11,2% față de perioada similară a anului 2012. Cei mai importanți factori care au condus la această scădere au fost: temperatura, care s-a situat peste norma climatologică lunară și mult peste media temperaturilor din februarie 2012 și faptul că februarie 2012 a avut o zi în plus“, au precizat reprezentanții Transelectrica.

Tot ZF anunță că americanii de la Chevron susțin că, dacă România își dorește să dea startul extracției de gaze de șist, acesta este momentul oportun să o facă pentru că numai lucrările de explorare durează cinci ani de zile. În prezent, nicio țară europeană nu produce gaze de șist. Deși s-a spus despre Polonia, țară considerată cu un potențial semnificativ în acest domeniu, că a început pro­ducția, și acolo lucrările sunt tot în stadiu de explorare, în acest moment fiind forate 39 de sonde, potrivit Chevron.

Economica.net îl citează pe ministrul rus al al energiei, Alexander Novak, care se opune livrărilor de gaze naturale lichefiate (LNG) rusești către Europa, o piață dominată de monopolul companiei de stat Gazprom și este de părere că exporturile de LNG rusești trebuie să fie făcute cu prioritate către statele din zona Asia-Pacific. "Poziția mea este ca LNG rusesc să nu ajungă pe piața europeană" a spus Novak, care a mai anunțat și că cel mai mare producător independent de gaze din Rusia, Novatek, a discutat recent cu companii din China, Coreea de Sud și Japonia, pentru a livra LNG acolo. Totul pentru ca exporturile rusești de LNG să nu ajungă în Europa, acolo unde Gazprom face legea și prețul, prin livrările de gaze naturale prin conducte.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud