Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon11202017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home

80 items tagged "energie solara"

Results 1 - 80 of 80

Omanul va construi o centrală solară gigantică, ce va fi utilizată la extracția de țiței

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 08 July 2015 09:21

OmanCondițiile geologice și meteorologice extrem de dure din deșertul sultanatului Oman au necesitat de ani de zile tehnologii și echipamente speciale pentru extracția țițeiului local, unul dintre cele mai grele și mai vâscoase din lume. În curând, la acest repertoriu se va adăuga o tehnologie care, de obicei, este privită exclusiv în antiteză cu industria petrolului și gazelor: energia solară.

Omanul va construi una dintre cele mai mari centrale solare din lume pentru a impulsiona recuperarea țițeiului greu din zăcămintele mature și greu accesibile ale sultanatului, potrivit autorităților de la Muscat și partenerilor săi corporativi la acest proiect, Royal Dutch Shell și Total. Numită Miraah, cuvânt care înseamnă "oglindă" în arabă, unitatea solar-termală, cu putere instalată de 1.021 MWh ar putea fi finalizată în 2017, urmând să fie localizată pe câmpul petrolier Amal West din sudul Omanului, scrie Wall Street Journal.

Centrala solară va fi construită de joint-venture-ul Petroleum Development Oman, format din guvernul de la Muscat, Shell, Total și producătorul american de echipamente pentru industria energiei solare GlassPoint Solar.

Proiectul este ultima măsură luată de Oman pentru a frâna declinul natural al producției locale de țiței. Economia Omanului este profund dependentă de petrol. Sectorul energetic are o pondere de circa 50% în PIB-ul sultanatului și de 75% în totalul veniturilor bugetare.

Omanul este cel mai mare producător de țiței din Orientul Mijlociu care nu este membru al OPEC. Producția sa de țiței s-a majorat de la 700.000 de barili pe zi în 2007 la peste 950.000 de barili pe zi în 2014 cu ajutorul tehnicilor avansate de recuperare a țițeiului, cum ar fi injecțiile de abur, gaze naturale și polimeri în sonde.

"Utilizarea energiei solare pentru recuperarea țițeiului din zăcăminte dificil de accesat este o soluție pe termen lung", spune Raoul Restucci, directorul general al Petroleum Development Oman.

Tehnologiile avansate de recuperare a țițeiului utilizează de cele mai multe ori gaze naturale pentru extracția de țiței greu și vâscos din zăcăminte greu accesibile. Spre deosebire de panourile solare care generează electricitate, centrala construită de Oman va utiliza oglinzi curbate mari pentru a concentra lumina solară asupra unui boiler cu apă. Energia solară concentrată va fierbe apa în scopul producerii de abur, care va fi ulterior injectat în zăcământ pentru a încălzi țițeiul și a-i reduce astfel vâscozitatea, făcându-l mai ușor de extras și pompat la suprafață.

Petroleum Development Oman, cel mai mare producător de țiței al țării, se așteaptă ca această tehnologie de extracție să ajungă la o pondere de circa o treime din totalul producției sale de petrol până în 2023. Directorul general Restucci spune că centrala solară va permite ca gazele naturale din producția proprie a Omanului folosite în prezent la recuperarea țițeiului greu din zăcăminte greu accesibile să fie utilizate pentru producția internă de energie electrică, precum și la export.

"Omanul are o geologie complicată și multe zăcăminte mature, al căror potențial este greu de valorificat la maximum. Este cea mai avansată țară din Orientul Mijlociu în ceea ce privește tehnicile de recuperare a țițeiului. De tehnologia solară a celor din Oman ar putea beneficia și alte state cu resurse de țiței greu, cum ar fi Irak, Kuwait sau Egipt. Pentru Oman, proiectul solar este în mod special important, dat fiind penuria de gaze naturale și nevoia de tehnici avansate de recuperare a țițeiului cu care se confruntă sultanatul", spune Robin Mills, expert pe energie la o companie de consultanță din Dubai.

Centrala Miraah va cuprinde 36 de module de sticlă și va genera în medie 6.000 de tone de abur pe zi pentru producția de țiței. Modulele de sticlă se curăță singure și au rolul de încapsula colectoarele de raze solare și de a le proteja de vânt, praf și furtuni de nisip, frecvente în Oman și în întreaga regiune a Golfului. Proiectul, cu tot cu infrastructura de suport, va ocupa o suprafață totală de 3 kilometri pătrați.

În 2011, GlassPointSolar s-a asociat cu producătorul californian de țiței Berry Petroleum pentru a dezvolta ceea ce a fost prezentat drept primul proiect solar comercial de recuperare avansată a țițeiului din zăcământul Bakersfield din California, exploatat de 100 de ani. Tot în acel an, Chevron și BrightSource Energy Inc. au făcut public proiectul unei centrale termosolare de 29 MW în San Joaquin Valley, California.

După ce centrala solară Miraah va deveni funcțională, Omanul va economisi o cantitate de gaze naturale suficientă pentru a alimenta cu electricitate 290.000 de locuitori, spun companiile implicate în proiect. Acestea nu au dezvăluit costurile proiectului, dar au precizat că recuperarea avansată a țițeiului cu ajutorul aburului generat de soare este mai ieftină decât cea bazată pe injecția de gaze naturale.

Potrivit analiștilor, cel mai mare semn de întrebare cu privire la logica economică a proiectului este cel reprezentat de evoluția cotațiilor internaționale la țiței, situate în prezent la circa 56 dolari/baril, la jumătate față de iulie 2014.

ENEL apelează, în cadrul unui proiect pilot, la bateriile Tesla pentru stocarea energiei solare și eoliene

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 13 May 2015 11:23

 tesla-powerwall-baterieEnel Green Power a semnat un acord cu Tesla în vederea realizării unui site pilot pentru instalarea un sistem de stocare a energiei de 1,5 MW-3 MWh

Cele două companii doresc să testeze gradul de integrare al sistemelor staționare de stocare a energiei aparținând Tesla în centralele solare și eoliene ale Enel Green Power. Acordul are drept scop creșterea producției în facilitățile EGP și furnizarea de servicii avansate pentru o integrare globală mai bună a energiilor regenerabile în rețea.

Companiile vor începe colaborarea cu selectarea unui site pilot inițial, unde va fi instalat un sistem de baterii Tesla, cu o capacitate de producție de 1,5 MW și o capacitate de stocare a energiei de 3 MWh.

Acordul este parte a unui memorandum de înțelegere extins între cele două companii, care prevede atât integrarea sistemelor energetice Tesla în centralele Enel, cât și dezvoltarea mobilității electrice. Acordul de astăzi se încadrează în programul extins al Enel Green Power pentru testarea sistemelor de stocare staționare ce include proiecte pilot la stadiul avansat de execuție și care implică alți actori globali importanți din sector, cum ar fi FIAMM, General Electric, Samsung SDI și Toshiba.

 

După RCS&RDS, încă un gigant din telecomunicații se implică în sectorul energetic: Telekom vrea să facă producție, distribuție, trading și transport de energie

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 31 March 2015 10:36

cabluri stalpi RCSAcționarii operatorului de telecomunicații Telekom Romania Communications SA au hotărât, într-o AGA desfășurată în 19 noiembrie anul trecut, să completeze obiectul de activitate al companiei cu activități secundare din domeniul energetic.

Potrivit hotărârii AGA Telekom, obiectul de activitate al societății a fost completat cu activitățile secundare de producție, transport, distribuție și comercializare a energiei electrice.

Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 45,99%.

Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului “Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.

În Germania, Deutsche Telekom are un business consolidat în energie, activând în principal pe segmentul sistemelor de contorizare, control și monitorizare inteligentă a consumului de energie electrică, smart grids și smart metering.

Potrivit unui ordin al ANRE intrat în vigoare în decembrie anul trecut, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor. Anul acesta se vor implementa proiecte pilot în această privință, iar ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba, până la sfârșitul anului 2015, programul și calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente se vor derula în zonele urbane și rurale cu rețele electrice în stare bună sau recent retehnologizate.

Primul operator major de telecomunicații care s-a implicat în sectorul energetic a fost grupul RCS&RDS, care s-a înscris în decembrie anul trecut ca trader la bursa de energie OPCOM. Tot atunci, compania a început să cumpere curent electric pe OPCOM de la propriile subsidiare dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice. Acestea sunt cinci la număr, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL, Energiafoto SRL, Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, au fost achiziționate de cabliști în ultimii doi ani și dețin parcuri solare în județele Bihor și Brăila.

Anul trecut, economica.net scria că grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Potrivit ebihoreanul.ro, RCS&RDS a început să furnizeze energie electrică agenților economici de pe platforma industrială a Oradei și are în plan să atace și piața consumatorilor casnici, urmărind transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

România aproape și-a atins ținta fixată pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul de energie, dar e departe de cea privind eco-carburanții

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 10 March 2015 15:07

Screenshot 2015-03-10 14.14.15La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Eclipsa de soare din 20 martie va pune la grea încercare rezistența rețelelor electrice ale Europei. Operatorii de sistem nu exclud un incident

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 February 2015 15:33

BlackoutEclipsa de soare care va avea loc pe data de 20 martie anul acesta va reprezenta o provocare fără precedent pentru operatorii de transport și sistem ai rețelelor electrice ale Europei, în condițiile în care, la nivelul întregului continent, centrale electrice solare cu o putere instalată totală de 35.000 MW vor înceta să livreze energie electrică în sistem, iar ulterior își vor relua producția, totul într-un interval foarte scurt, de doar două ore, punând la grea încercare stabilitatea rețelelor electrice europene.

"Pe 20 martie 2015, în condițiile unei dimineți senine, circa 35.000 MW de putere instalată în centrale electrice fotovoltaice vor ieși gradual din sistemul energetic european, iar ulterior vor reintra, tot gradual, în sistem. Totul în interval de doar două ore, chiar la începutul unei zile normale de lucru în Europa", se arată într-un comunicat al Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Efectele eclipsei asupra sistemelor energetice se vor resimți cel mai puternic în Germania și Italia, potrivit ENTSO-E, statele cu cele mai mari puteri instalate totale în centrale fotovoltaice din Europa, atât în cifre absolute, cât și ca pondere a fotovoltaicelor în totalul mixului energetic.

Potrivit legislației majorității statelor europene, inclusiv România, pe lângă că primesc subvenții de stat suportate de consumatori, producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de privilegiul preluării cu prioritate în sistemele energetice a producției centralelor lor.

Asta creează probleme de stabilitate sistemelor de transport și în zile obișnuite, din cauza intermitenței producției centralelor eoliene și solare, dependente de condițiile meteorologice. Astfel, capacitățile convenționale de producție, cum ar fi termocentralele pe cărbune sau gaze, trebuie oprite atunci când sursele regenerabile încep să producă și pornite atunci când eoliene și solarele nu mai pot introduce energie în sistem.

Cum stăm în România

În România, eclipsa de soare din 20 martie va avea loc între orele 10.45 și 13.05 dimineața. Momentul de maximă intensitate va fi la 11.50. Potrivit datelor Transelectrica, pe 20 martie anul trecut, la 10.45, producția de energie solară a României era de 382 MWh, reprezentând 5,85% din totalul producției de energie electrică de la acel moment și 5,83% din consumul mediu orar, valori care s-au păstrat relativ similare și la 11.50. Pe data respectivă, la ora 13.05, producția de energie fotovoltaitcă se majorase la 462 MWh, reprezentând 6,75% din producție și 7,28% din consumul mediu orar.

Pe parcursul anului trecut, centralele electrice solare au avut o pondere de 2,45% în totalul producției brute de energie electrică a României.

Potrivit estimărilor ENTSO-E, bazate pe extrapolarea datelor oficiale din 2012 și 2013, pe 20 martie 2015 România va dispune de o putere totală instalată în centrale fotovoltaice de 2.489 MW. Ultimele date oficiale ale Transelectrica, din octombrie anul trecut, arată că România dispunea, la acea dată, de o putere instalată totală în centrale fotovoltaice de 1.100 MW.

În comunicatul ENTSO-E se precizează că operatorii europeni de transport și sistem s-au pregătit pentru eclipsa de soare din 20 martie de câteva luni. ENTSO-E arată că, din cauza puterii instalate mari a centralelor electrice solare din Europa, a fost nevoie de o analiză de evaluare a riscurilor și de măsuri de reducere și prevenire a acestora, scopul fiind diminuarea riscurilor privind securitatea și funcționarea rețelelor electrice europene la nivelul celor dintr-o zi normală de operare.

Tot mai dependenți de soare

ENTSO-E mai arată că situația sistemelor energetice europene este mult diferită acum față de cea de la ultima eclipsă de soare, din 1999, întrucât puterea instalată în centrale fotovoltaice a crescut între timp exploziv, acoperind în prezent, doar în Europa continentală, 3% din totalul consumului de electricitate.

"Eclipsa de soare de anul acesta este deosebită pentru că acum există o cantitate non-neglijabilă de energie solară conectată la rețea, extrem de sensibilă la variațiile radiației solare. În consecință, această eclipsă de soare va reprezenta un test fără precedent pentru sistemul energetic european, util pentru a înțelege mai bine relația dintre țintele ambițioase ale UE privind reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea energiei regenerabile și necesitatea de a asigura securitatea operațiunilor sistemelor energetice de care depind toți locuitorii Europei", se subliniază în comunicatul ENTSO-E.

Organizația mai informează că operatorii de transport și sistem din Europa s-au coordonat și vor acționa concertat, pentru a menține securitatea alimentării cu electricitate, în pofida riscurilor semnificative pe care eclipsa de soare le prezintă pentru sistemele energetice europene.

"În timpul eclipsei, dispeceratele energetice din Europa continentală vor fi în permanentă legătură între ele prin teleconferințe, pentru a-și coordona acțiunile în timp real. În pofida pregătirilor și coordonării dintre operatori, riscul unui incident nu poate fi exclus cu totul", conchide ENTSO-E.

Avertismente repetate

Nu este pentru prima oară când operatorii de transport și sistem din Europa avertizează că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa.

Astfel, în 2013, ENTSO-E estima că, până în 2020, circa 40% din totalul capacității energetice instalate a Europei va proveni din surse regenerabile. Organizația arăta că, dintr-o capacitate totală proiectată să ajungă la 1.185 GW în 2020, 521 GW vor proveni din surse regenerabile, reprezentând o creștere cu 50% față de situația din 2013.

„Europa va avea nevoie de o capacitate totală accesibilă suplimentară de 38 GW, pe lângă investițiile deja confirmate, pentru a putea menține echilibrul dintre cerere și ofertă. În funcție de ponderea la care vor ajunge capacitățile energetice intermitente (eoliene și solare – n.r.), investițiile necesare în capacități de back-up ar putea fi semnificativ mai mari”, susținea ENTSO-E.

Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care România acordă ajutoare de stat pentru producători convenționali de energie nerentabili, cum ar fi complexurile energetice Hunedoara și Oltenia.

Ajutoare de stat pentru echilibrarea sistemului energetic

Astfel, anul trecut, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

Complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", arăta Guvernul în nota de fundamentare a HG de prelungire a ajutorului de stat pentru CE Hunedoara.

Apple investește 850 mil $ într-un parc solar, care va alimenta sediul și magazinele companiei din California

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 11 February 2015 12:06

apple-energy-650-430Apple, devenită recent prima companie cotată pe bursă la o valoare mai mare de 700 de miliarde de dolari, va investi, în partenerial cu First Solar Inc, 850 milioane dolari într-un parc solar care va genera suficienta putere pentru a alimenta noul sediu al gigantului american, cele 52 de magazine de vânzare cu amănuntul din California și centrul său de calcul din același stat.

Apple va fi cel mai mare consumator de energie care urmează a se alimenta cu energia produsă de respectivul parc solar, construit pe 2900 de acri în Monterey County, la sud de San Francisco Bay Area, unde este situat sediul Apple.

CEO-ul Apple Tim Cook a declarat, potrivit CNBC, că gigantul american este extrem de preocupat de schimbările climatice. El a adăugat că centrele IT ale companiei sunt deja alimentate din diverse forme de energie regenerabilă.

Ferma din Monterey County ar oferi suficienta energie pentru a alimenta aproape 60.000 de locuințe, a mai precizat Cook. Parcul din California va fi al patrulea parc de acest tip finanțat de Apple, care mai are două astfel de facilități în Carolina de Nord și una în Nevada.

Parcul, cu o capacitate de 280 de megawați, va fi construit de First Solar Inc, companie cu sediul în Arizona. Apple a semnat deja un contract de 25 de ani pentru rezervarea unei cantități de energie electrică de 130 de megawati din capacitatea totală a parcului.

First Solar Inc. a anunțat deja că energia solară rămasă va fi vândută către Pacific Gas & Electric, compania de utilități cea mai mare din California de Nord.

Construcția va începe în cursul acestui an, iar proiectul ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2016.

Valoarea de piață a Apple a crescut la 710,70 miliarde de dolari, după anunțul semnării parteneriatului cu First Solar INC.

RCS&RDS cumpără curent electric pe bursa OPCOM de la propriile sale parcuri solare, cu 100 lei/MWh

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 30 December 2014 16:00

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, a cumpărat, luni și marți, de pe bursă, o cantitate totală de peste 42.000 MWh de energie electrică, la prețul de 100 lei/MWh, de la trei firme dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de RCS&RDS.

În total, potrivit OPCOM, RCS&RDS a cumpărat 42.101,4 MWh de energie în vârf, cu livrare anul viitor, printr-un număr de 18 tranzacții, valoarea totală a acestora fiind de 4,21 milioane lei. Prețul de 100 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România.

Cantitatea a fost cumpărată de la trei companii dezvoltatoare de parcuri fotovoltaice controlate chiar de către grupul RCS&RDS, respectiv Novitas Electro, Delalina SRL și Energiafoto SRL. Cele trei firme din grupul RCS&RDS dețin parcuri fotovoltaice în județele Bihor și Brăila și au fost preluate de cabliști în ultimii doi ani.

În perioada menționată, RCS&RDS a mai achiziționat dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice Energyall Distribution SRL și Firatelectric SRL, care au proiecte solare în orașul Însurăței din județul Brăila.

Pe 10 decembrie, RCS&RDS nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) de la OPCOM, prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Fotovoltaicii își permit să vândă foarte ieftin

Pe 10 decembrie, companiile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică. Electromagnetica SA a mai cumpărat energie electrică cu doar 40 lei/MWh și luni, de la Arothreepower SRL, care deține un parc fotovoltaic în județul Timiș.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Interesați de preluarea Enel Banat

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Record absolut de preț la OPCOM: două parcuri solare au vândut energie cu doar 40 lei/MWh. Electromagnetica, abonată la curent ieftin

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 15 December 2014 22:59

Parc solar GiurgiuCompaniile Sun Energhes și Silurus Green Consulting, deținătoare de centrale electrice fotovoltaice, au vândut, săptămâna trecută, energie electrică la un preț-record, cel mai mic consemnat vreodată la bursa de energie OPCOM, de doar 40 lei/MWh, fără TVA. Recordul este cu atât mai spectaculos cu cât s-a tranzacționat energie în vârf, adică cu livrare în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, de regulă mai scumpă decât cea livrată în bandă. Unul dintre contracte este pe 5 ani, iar celălalt - pe 2 ani.

În ambele tranzacții, fericitul cumpărător a fost traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Ca ordin de mărime, 1 MWh poate alimenta timp de 6 luni o gospodărie cu consum mediu din România. 

Astfel, pe 10 decembrie, Sun Energhes a vândut Electromagnetica 26.944,4 MWh de energie în vârf, la o putere de 1,2 MWh/h, pentru 21.912 ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2019. Prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Sun Energhes deține un parc fotovoltaic în comuna Urzicuța, județuș Dolj.

În aceeași zi, Silurus Green Consulting a vândut Electromagnetica 5.263,2 MWh de energie în vârf, la putere de 0,6 MWh/h, pentru 8.772 de ore, în intervalele 8-19, perioada de livrare fiind 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016. La fel, prețul de 40 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de introducere de energie în rețea.

Silurius Green Consulting deține o centrală solară în comuna Chizatău, județul Timiș.

Precedentul record de preț a fost consemnat la OPCOM la jumătatea lunii trecute, când dezvoltatorul de parcuri solare Bio Volt a vândut electricitate cu 45 lei/MWh aceluiași cumpărător, Electromagnetica SA, fiind vorba tot de energie în vârf.

Tot în noiembrie, compania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf aceleiași Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă grație subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi. Potrivit autorităților, în medie, aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie regenerabilă provin din vânzarea certificatelor verzi primite drept subvenții.

Acest lucru a dus, de astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric. Costul certificatelor verzi este evidențiat în mod distinct pe facturile de curent electric ale clienților finali.

Nimeni n-a vrut să vândă curent electric celor de la RCS&RDS la 145 lei/MWh, licitațiile cabliștilor de pe OPCOM au fost anulate

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 December 2014 12:39

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, care s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM, nu a reușit să atragă nici o ofertă de vânzare la cele trei licitații organizate vineri pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), prin care intenționa să cumpere 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Potrivit OPCOM, cele trei licitații au fost anulate întrucât nici un vânzător de energie nu a depus garanțiile solicitate de legislație pentru a înainta oferte de răspuns la oferta de cumpărare a RCS&RDS.

Pe de altă parte, tot vineri, pe platforma PPCB de la OPCOM s-a încheiat o tranzacție la un preț inferior celui maxim acceptat de RCS&RDS, respectiv la prețul de 141,95 lei/MWh. Mai mult, tranzacția a vizat livrare de energie în vârf, adică în intervalele orare cu consum maxim de electricitate, mai scumpă decât cea în bandă.

Pe de altă parte, compania care a vândut energie în vârf la 141,95 lei/MWh, Lucas Est, este producător de energie fotovoltaică, iar aceștia, precum toți jucătorii din energia regenerabilă, își pot permite să vândă extrem de ieftin energia produsă, costurile de producție fiindu-le subvenționate în proporție mare prin sistemul certificatelor verzi, suportate pe facturi de toți consumatorii finali de curent electric. Cumpărătorul a fost firma Elsaco Energy.

RCS&RDS intenționa să achiziționeze în total, la cele trei licitații, 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh. Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

Cele mai multe tranzacții de vânzare de vineri au fost încheiate de Nuclearelectrica, la prețuri de 170-174 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

RCS&RDS a intrat pe bursa de energie OPCOM și vrea să cumpere peste 64.000 MWh la prețul maxim de 145 lei/MWh

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 05 December 2014 16:07

cabluri stalpi RCSGrupul RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România, s-a înscris luna aceasta ca trader la bursa de energie OPCOM și organizează vinerea viitoare, pe 12 decembrie, trei licitații pe piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB) prin care vrea să achiziționeze 64.428 MWh de energie în bandă, la prețul maxim de 145 lei/MWh.

Ca ordin de mărime, cantitatea totală vizată de RCS&RDS poate alimenta peste 30.000 de gospodării cu consum mediu din România timp de un an de zile.

La prima licitație, RCS&RDS așteaptă oferte de vânzare pentru 61.488 MWh de energie în bandă, la puterea de 7 MWh/h, pentru 8.748 de ore, în perioada de livrare 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

La a doua, grupul vrea să cumpere 2.016 MWh de energie în bandă, la puterea de 3 MWh/h, pentru 672 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii februarie 2015, iar la cea de-a treia – 744 MWh de energie în bandă, la puterea de 1 MWh/h, pentru 744 de ore, cantitate care să fie livrată în decursul lunii ianuarie 2015.

La toate cele trei licitații, prețul maxim este de 145 lei/MWh. Prețul este fără TVA și include tariful de transport pentru introducerea energiei în rețea.

În prezent, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este de 159 lei/MWh. Ultima tranzacție de pe platforma PCCB de la OPCOM a fost încheiată vineri, la prețul de 155 lei/MWh.

Potrivit economica.net, grupul RCS&RDS negociază cu firma italiană Enel achiziţia uneia dintre societăţile zonale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, cea din Banat.

Compania energetice italiană Enel, care a anunţat că vrea să vândă cele trei societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud în acest an, negociază cu operatorul de cablu RCS&RDS vânzarea distribuţiei de energie electrică din zona Banatului, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Mai mult firme sunt în negocieri cu Enel, pentru activele din România. Pentru Banat, se negociază acum cu RCS&RDS, dar şi cu societatea de stat Electrica, care este interesată de toate activele Enel din România, potrivit sursei citate.

RCS&RDS este cel mai puternic jucător pe piaţa de cablu TV şi servicii de internet fix din România. Compania are deja contracte cu firmele de distribuţie de energie electrică pentru utilizarea stâlpilor de tensiune pentru amplasarea cablurilor pentru transmisia de semnal TV sau de date.

În luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România. Potrivit estimărilor provizorii făcute de analiştii şi managerii de investiţii, valoarea tranzacţiei prin care Enel îşi va vinde toate cele trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România ar putea ajunge la două miliarde de euro.

Un parc solar din Giurgiu a vândut la OPCOM energie electrică pe 2 ani cu 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu din piață

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 21 November 2014 11:35

Parc solar GiurgiuCompania Gama Energototal SRL, care deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, a vândut miercuri, pe piața contractelor bilaterale de la bursa de energie OPCOM, o cantitate de 1.828,8 MWh de energie în vârf companiei Electromagnetica, cu livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016, la prețul de doar 50 lei/MWh, cu 68% sub prețul mediu consemnat pe piața respectivă pentru tranzacțiile cu livrare în perioada menționată.

Prețul de 50 lei/MWh este fără TVA și conține tariful de transport al Transelectrica, componenta de injecție în rețea. Spre comparație, prețul mediu de pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM pentru tranzacțiile încheiate aflate în livrare în perioada decembrie 2014-decembrie 2016 este în prezent de 159 lei/MWh.

Gama Energototal SRL deține un parc solar în satul Obedeni, comuna Bucșani din județul Giurgiu, cu o putere instalată de 1,732 MWh. Cumpărătorul este traderul de energie al companiei Electromagnetica SA, producător și furnizor de energie, dar și producător de echipamente și componente pentru industria energetică.

Tranzacția prevede livrarea, în perioada 1 decembrie 2014-31 decembrie 2016, a unei cantități totale de 1,828,8 MWh de energie în vârf, între orele 7-18, la o putere de 0,2MWh/h, pentru 9.144 de ore.

Electromagnetica a mai cumpărat, recent, curent electric de la OPCOM la prețuri extrem de mici, de 45, respectiv 50 lei/MWh, de la alte două companii deținătoare de parcuri fotovoltaice, Bio Volt și F.R.A.N. Energy Green. Prețul de 45 lei/MWh a reprezentat un record absolut consemnat pe piața contractelor bilaterale de la OPCOM, precedentul minim, de 100 lei/MWh, fiind stabilit la jumătatea acestui an.

Producătorii de energie din surse regenerabile își permit să vândă energie electrică foarte ieftin la bursă ca urmare a subvențiilor de stat, suportate de consumatorii finali, pe care le primesc sub formă de certificate verzi.

Acest lucru a dus, la astfel, la ieftinirea în general a electricității en-gros din România, care însă nu s-a resimțit și în facturile consumatorilor. Potrivit datelor bursei de energie, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare de la OPCOM era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh.

În prezent, certificatele verzi se vând cu 130-131 lei/MWh. Producătorii de energie regenerabilă au venituri atât din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenții, cât și din vânzarea propriu-zisă a energie electrice produse. Potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare MW de energie produs, centralele fotovoltaice primesc 3 certificate verzi, iar cele eoliene – 1 certificat verde.

Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, costurile subvenției fiind suportate de consumatorii finali de curent electric.

De la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali de energie electrică vor putea înainta la Ministerul Economiei cereri pentru a beneficia de reducerea cu până la 85% a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%.

Electro-intensitatea este un indicator care dă seama de ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor unei întreprinderi. În formula de calcul a electro-intensității intră media aritmetică a consumului de electricitate din ultimii trei ani, prețul mediu de vânzare al acesteia, precum și valoarea adăugată brută a companiei, reprezentând cifra de afaceri plus producţia capitalizată plus alte venituri din exploatare, plus/minus variaţia stocurilor, minus achiziţiile de bunuri şi servicii (fără includerea costurilor de personal), minus impozitele pe produse.

Reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali ar putea fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă să nu piardă, practic, nimic din subvenție.

În iunie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, declara, pentru Hotnews, că "se discută să fie trecute (certificatele verzi de care vor fi scutiți marii consumatori – n.r.) la ceilalți consumatori. Așa cum a fost făcut actul normativ, se va răsfrânge asupra tuturor celorlați consumatori". În HG se precizează că "bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat reprezintă echivalentul în lei al sumei de 750 milioane euro", însă ulterior Guvernul a precizat că "nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat", fără a spune și de unde va fi luată suma de 750 milioane euro.

Studiu: În Europa, energia solară și cea eoliană vor putea concura fără subvenții cu cea din combustibili fosili după 2020

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 October 2014 14:28

eoliene baniCosturile de producție și prețurile de vânzare ale energiei electrice produse de centrale solare și eoliene terestre vor scădea la niveluri apropiate de cele ale electricității generate de centralele pe bază de cărbune și gaze naturale în orizontul anului 2020, interval în care producătorii de energie din astfel de surse regenerabile vor putea concura cu centralele pe combustibili fosili fără subvenții de stat.

Potrivit unui studiu al companiei turce de consultanță în energie Poyry Oyj, centralele solare din Spania vor putea concura fără subvenții cu cele pe cărbune și gaze cel mai devreme din 2021, cele din Portugalia – din 2022, iar cele din unele regiuni ale Italiei – din 2025.

Centralele solare și eoliene din Turcia vor ajunge la o paritate a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare cu cele pe combustibili fosili încă din 2018, potrivit sursei citate, iar centralele eoliene onshore din Irlanda și Marea Britanie vor atinge această performanță în 2020, respectiv 2021.

În România, în prezent, potrivit autorităților, subvențiile primite sub formă de certificate verzi reprezintă aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie din surse regenerabile, iar eventuala oprire a subvențiilor ar face ca acești producători să intre în insolvență sau chiar faliment și să nu-și mai poată plăti ratele la bănci.

Energia regenerabilă va ajunge să poată concura fără subvenții cu cea pe bază de cărbune și gaze naturale ca urmare a reducerii costurilor și creșterii eficienței tehnologiilor de stocare a energiei, precum și rapidei scăderi a costurilor investiționale presupuse de construirea de centrale eoliene și solare, a declarat Anser Shakoor, senior consultant la Poyry, citat de Bloomberg.

Acesta a adăugat că veniturile oricărui proiect regenerabil implementat în prezent, cu o durată de viață de 30 de ani, vor fi afectate de construirea de facilități regenerabile nesubvenționate, dat fiind că, în general, subvențiile se acordă pe o perioadă de 10-20 de ani.

"Investitorii trebuie să-și ajusteze proiecțiile de venituri ținând cont de faptul că vor apărea tot mai multe centrale regenerabile nesubvenționate, pentru a nu supraestima profitabilitatea pe termen lung a proiectelor lor", a mai spus Shakoor.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând deja concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

În SUA, regenerabilele au ajuns să concureze la preț cu centralele pe gaze chiar și fără subvenții de stat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 19 September 2014 13:01

Obama solareÎn multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Buffett o spune pe față

Cu toate acestea, subliniază banca, nu toate surse și tehnologiile de producere a energiei regenerabile sunt capabile să concureze la preț cu energia din surse fosile. De exemplu, panourile solare instalate pe acoperișurile locuințelor și companiilor, precum și parcurile eoliene offshore, au încă costuri semnificativ mai mari și se bazează pe subvenții de stat și stimulente fiscale pentru a putea fi viabile din punct de vedere comercial.

În ultimii ani, gazele naturale au fost cea mai populară sursă de generare de electricitate în SUA, grație reducerii masive a prețurilor, în urma boom-ului gazelor de șist, însă regenerabilele au recuperat încet-încet handicapul de cost. În prima jumătate a acestui an, aproape jumătate din totalul puterii instalate în centrale electrice noi a fost reprezentată de parcuri eoliene și solare, potrivit Energy Information Administration.

Industria energiei regenerabile a fost sprijinită de stat cu facilități fiscale, subvenții și reglementări care îi obligau pe furnizorii de energie să livreze clienților anumite procente minime de curent electric preluat de la producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel de reglementări sunt în vigoare în 29 de state americane și au fost aspru criticate pentru impactul lor negativ asupra bugetelor publice, dar și a buzunarelor consumatorilor plătitori de facturi.

Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, a investit de-a lungul timpului 15 miliarde de dolari în facilități de producție de energie regenerabilă, însă Buffett declara, anul acesta, într-un acces de sinceritate, că singurul motiv pentru care a decis să construiască parcuri eoliene în anii trecuți a fost reprezentat de subvențiile și facilitățile fiscale acordate de stat, care, de altfel, au expirat la sfârșitul anului trecut.

"Nu are sens să investești în regenerabile fără subvenții și facilități fiscale", spunea Buffett.

Progres imens

Competitivitatea economică a regenerabilelor s-a îmbunătățit însă considerabil în ultimii ani. De exemplu, costurile fără subvenții ale energiei eoliene scăzând de la 101 dolari/MWh generat în 2009 la doar 37 dolari/MWh generat în prezent, potrivit calculelor Lazard. În privința energiei solare, lucrurile sunt și mai spectaculoase, scăderea fiind de aproape 80% în același interval, de la 323 la 72 dolari/MWh generat.

La aceste costuri, în zonele cu vânt puternic și constant și perioade lungi cu cer senin, eolienele și solarele pot concura la preț cu centralele pe gaze naturale, ale căror costuri de producție variază între 61 și 87 dolari/MWh generat.

Dat fiind că centralele solare produc doar în timpul zilei, ele pot acoperi cererea din momentele de vârf de sarcină, alimentând, astfel, vara, instalațiile de aer condiționat. În acest context, comparația este și mai favorabilă, dat fiind că costurile de producție ale centralelor pe gaze în momente de vârf de sarcină sunt de 179-230 dolari/MWh generat.

Cauzele acestei reduceri masive de costuri sunt inovațiile tehnologice, dar și investițiile foarte mari ale chinezilor în fabrici de componente tehnologice pentru energia solară, care au dus la scăderea semnificativă a prețurilor panourilor solare pe piața mondială.

Calculele Lazard arată că minicentralele cu panouri solare instalate pe acoperișuri de locuințe și firme sunt încă prea costisitoare pentru a putea funcționa fără subvenții. Costul minim este de 180 dolari/MWH generat pentru gospodării și de 126 dolari/MWh generat pentru companii, din cauza costurilor fixe mai mari de instalare și mentenanță, la o producție mult mai mică decât cea a centralelor regenerabile comerciale.

Cu toate acestea, potrivit firmei de consultanță Crossborder Energy, aceste estimări nu iau în calcul faptul că minicentralele solare presupun costuri investiționale mult mai mici în transmiterea și transportul energiei produse, dat fiind că acestea alimentează doar locuințele și firmele unde sunt instalate, nu și alți consumatori. În acest fel, costul real al acestor minicentrale ar fi, de fapt, mai mic decât cel calculat de cei de la Lazard.

Subvențiile pentru regenerabile se democratizează: persoanele fizice și micile firme cu centrale proprii își vor putea vinde producția la preț reglementat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 August 2014 11:52

mici producatoriPersoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat și a pus în dezbatere publică, până pe 15 august, Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Regularizare cu furnizorii

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor.

Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Cum se calculează prețul reglementat

În vederea calculării prețului reglementat la care micii producători de energie din surse regenerabile își vând producția către furnizori, ANRE stabileşte numărul de certificate verzi virtual aferent acestora, în conformitate cu prevederile Art. 23 alin. (1) lit. b) din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și a celor de achiziţie de certificate verzi aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 49/2014, în vederea deducerii numărului de CV aferent cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză.

Valoarea ajutorului acordat prin preț reglementat energiei produse de către micii producători de energie regenerabilă nu poate depăși diferența dintre totalul costurilor egalizate ale producției în cauză și prețul de piață al energiei electrice. Rata maximă a profitului utilizată în calculul costului egalizat nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază.

Nivelul preţurilor reglementate se limitează pentru respectarea ratei interne a rentabilităţii autorizată pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile pentru o perioadă de analiză de 21 de ani, rezultat al considerării unei durate de viață a capacităților de 20 de ani și a unei durate de realizare a unui proiect de 1 an și astfel încât ajutorul să nu fie mai mare decât costul unitar actualizat.

Cel mult 15 milioane euro

Prețurile reglementate se indexează anual în funcție de evoluția cursului de schimb euro/leu și de indicele mediu anual de inflație calculat de către Eurostat.

Prețul reglementat nu se acordă după încheierea perioadei de amortizare a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, perioadă stabilită în conformitate cu reglementările în domeniul contabil în vigoare. Orice ajutor primit anterior solicitării schemei de ajutor se deduce din ajutorul aferent schemei.

Valoarea totală a ajutorului acordat prin preț reglementat nu poate depăși 15 milioane euro pe întreprindere sau pe proiect, pe întreaga durată de acordare a schemei de sprijin.

Schema de sprijin se aplică pentru centrale hidroelectrice noi, centrale solare, centrale geotermale, centrale pe biomasă, inclusiv de cogenerare, centrale pe biogaz, inclusiv de cogenerare, centrale pe gaze de fermentare a deșeurilor și a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate, inclusiv de cogenerare.

Acte necesare

Producătorii care optează pentru vânzarea energiei electrice la preţ reglementat au obligaţia transmiterii către ANRE a unei cereri de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie prin preţ reglementat, prin completarea Anexei nr. 3a sau 3b, după caz, însoţită de o documentaţie având în vedere prevederile art. 6, art. 17 alin. (4), precum și art. 28 din Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 48/2014, ce trebuie să conţină cel puţin următoarele documente:

• informaţii privind datele persoanei de contact nominalizate pentru transmiterea informaţiilor necesare aprobării preţurilor reglementate;

• informaţii privind amplasarea centralei electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie necesare aprobării preţurilor reglementate;

• declaraţie scrisă prin care se stipulează orice ajutor de natura ajutorului de stat de care a beneficiat sau menţionează că nu a beneficiat de ajutoare;

• prognoza lunară a producţiei de energie electrică pentru care se solicită producției de energie din surse regenerabile la preţ reglementat, pe o perioadă de 12 luni.

Marile companii de utilități se plâng mai puțin de subvențiile pentru regenerabile. Pentru că vor fi la rândul lor subvenționate

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 05 August 2014 09:09

Centrale gaze BUNSe întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

Ar putea apărea polițe de asigurare a riscului de tăiere a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă?

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 10 July 2014 20:45

Asiguratori regenerabileAsiguratorii dezvoltă planuri pentru a-i proteja pe investitorii în proiecte de parcuri solare și eoliene față de riscul retragerii bruște a subvențiilor de stat, cruciale pentru producătorii de energie din surse regenerabile, risc care a lovit din plin în ultima perioadă industria europeană de profil.

Willis, cel de-al treilea mare broker de asigurare din lume, este în discuții avansate cu asigurători precum consorțiul Lloyd’s din Londra pentru a elabora și a scoate pe piață o astfel de poliță de asigurare, pe care speră să înceapă să o vândă anul viitor, scrie Financial Times.

Susținătorii proiectului spun că acest tip de poliță de asigurare, care să îi protejeze pe investitori,, ar fi un stimultent foarte necesar pentru sectorul regenerabilelor, după ce guvernele din întreaga Europă au tăiat masiv schemele de sprijin pentru energia verde, după criza financiară.

Autoritățile de stat și-au explicat deciziile de tăiere a subvențiilor prin scăderea abruptă a costurilor panourilor solare și turbinelor eoliene. Unele au garantat subvențiile pentru toată durata de viață a proiectelor existente, de obicei în jur de 20 de ani, dar le-au redus pe cele pentru noile proiecte, finalizate și puse în funcțiune după o anumită dată.

Tăieri retroactive de subvenții

Totuși, Spania și alte câteva țări i-au pus pe jar pe investitori hotărând ceea ce companiile numesc tăieri retroactive ale subvențiilor, care pun în pericol viabilitatea proiectelor existente.

Andrew van den Born, șeful diviziei de riscuri de creditare politice și comericale la Willis, spune că brokerul a primit un val de solicitări în cursul anului trecut din partea investitorilor în energie regenerabilă și a băncilor care creditează astfel de proiecte de investiții, pentru a-i proteja față de modificarea retroactivă a ajutoarelor de stat.

„Este ceva ce piața noastră a exclus în trecut, dar lucrăm îndeaproape cu asigurătorii pentru a oferi acoperire în acest sens”, a spus el.

Alte grupuri de asigurări au avertizat că complexitatea evaluării riscurilor ar face dificilă stabilirea unui preț al asigurării, în timp ce specialiștii în energie regenerabilă au spus că atractivitatea acestor polițe ar depinde de tarifele de primă ale acestora.

Reducere cu până la 40% a veniturilor

„Este un produs foarte, foarte greu de oferit”, a spus Fraser McLachlan, CEO al Gcube, un specialist în polițe de asigurare pentru domeniul energiei regenerabile. „Dacă aș putea dezvolta un astfel de produs, aș avea vânzări mari”, a spus el.

Guvernul spaniol este dat în judecată de mai mulți investitori în capacități de producție de energie regenerabilă care susțin că reducerea retroactivă a subvențiilor este ilegală și abuzivă.

Mai mult de jumătate din companiile producătoare de energie solară ale Spaniei au intrat în faliment din 2008 încoace, potrivit European Photovoltaic Industry Association.

Centralele solare spaniole au suferit, în medie, o tăiere de 30–40% a veniturilor, ceea ce înseamnă, în total, un minus de aproximativ 2 miliarde de euro, comparativ cu așteptările inițiale ale investitorilor, a spus EPIA.

Evaluarea riscului politic

Companiile producătoare de energie solară din Franța, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria și Cehia au fost de asemenea lovite de tăieri de subvenții sau de schimbări haotice de legislație, conform asociației.

Richard Nourse, managing partner la Greencoat Capital, o firmă de asset management care a investit peste 480 de milioane de lire în 12 ferme eoliene din Marea Britanie din martie anul trecut, spune că oferirea de poliție de asigurare pentru riscul de tăiere a subvențiilor pentru energia regenerabilă le-ar da investitorilor un instrument foarte transparent pentru a compara riscul politic în diferite țări.

„Ar fi un lucru bun, dar atractivitatea unei astfel de polițe de asigurare ar depinde de costul ei, reprezentat de prima de asigurare”, a subliniat el.

„Investitorii văd deja că fermele eoliene din Marea Britanie prezintă un risc relativ scăzut”, a completat el, spunând că mai multe guverne britanice care s-au succedat s-au angajat să mențină nivelul actual al subvențiilor pe întreaga durată de viață a proiectelor.

Petroliștii nu vor să devină "verzi": Chevron se retrage din sectorul energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 05 June 2014 01:40

Chevron renewableÎn luna ianuarie, angajații diviziei de energie regenerabilă a Chevron au avut o cină festivă la Sens, unul dintre cele mai în vogă restaurante din San Francisco. Managerii i-au felicitat pentru profitul dublu față de estimări obținut în 2013, primul an complet de operare al diviziei.

Dar dispoziția generală a devenit rapid sumbră. În ciuda rezultatelor financiare excelente și a lansării a șase proiecte solare și geotermale capabile să alimenteze cu electricitate cel puțin 65.000 de gospodării, managerii le-au transmis salariaților că finanțarea pentru divizia de regenerabile va fi tăiată și că ar fi mai bine să își caute de lucru în altă parte, au declarat patru persoane care au participat la cină, .

În ultimii opt ani, gigantul petrolier Chevron a promovat „energia regenerabilă profitabilă” drept o componentă esențială a core-business-ului companiei. Sloganul companiei, „Descoperind moduri mai noi și mai curate pentru a alimenta lumea cu electricitate”, este aruncat peste tot pe site-ul său. Iar reclamele lansate în 2010 ca parte a campaniei Chevron „We agree” transmit: „A venit timpul pentru companiile petroliere să treacă la dezvoltarea energiei regenerabile”.

Totuși, Chevron a renunțat recent la unele proiecte majore de dezvoltare a producției de energie din surse regenerabile. Divizia sa specializată în energie verde a investit în sau a construit capacități de producție solare și geotermale de dimensiuni mari și cu marje de profit de 15-20%.

Profit dublu, dar infim la scara grupului

Divizia a obținut anul trecut un profit net de 27 de milioane de dolari, aproape dublu față de ținta sa internă de 15 milioane de dolari, conform unei plachete de felicitare înmânate salariaților diviziei în ianuarie. Deși cifra poate fi considerată o eroare de rotunjire pentru profitul total de 21,4 miliarde de dolari al Chevron de anul trecut, propunerea diviziei de a se extinde în proiecte geotermale profitabile în Europa a fost respinsă vara trecută de executivii de vârf ai Chevron, care au spus că banii sunt necesari pentru proiecte petroliere și gazeifere.

Chevron a vândut, mai devreme anul acesta, un departament al diviziei de regenerabile cu 48 de angajați, specializat în construirea de mici centrale solare și pe bază de biomasă, precum și în sisteme de eficientizare a consumului de energie pentru agenții federale și instituții de stat precum Departamentul pentru Apărare al SUA. Jim Davis, președintele Chevron Energy Solutions din ultimii 14 ani și managerul executiv al multor proiecte din domeniul energiei verzi ale gigantului petrolier, a părăsit compania în martie.

„Când ai o afacere axată în esență pe petrol și gaze, foarte de succes și profitabilă, e dificil să justifici investiția în regenerabile”, spune Robert Redlinger, fost responsabil Chevron cu energia regenerabilă până în 2010. „Este nevoie de un angajament serios la nivelul cel mai ridicat al managementului. Nu simțeam acest tip de angajament din partea Chevron în timpul mandatului meu la firmă”, a conchis el.

Chevron dezvoltă în continuare proiecte mai mici, de producție de energie solară și de creștere a eficienței energetice, pentru instituții publice precum districtele școlare. Compania rămâne, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători mondiali de energie geotermală , deși mare parte din electricitatea din surse regenerabile produsă de Chevron provine de la centrale vechi de decenii din Indonezia și Filipine, care au fost obținute prin achiționarea companiei Unocal, în 2005.

Chevron „urmărește tehnologii care maximizează punctele noastre forte și care pot fi utilizate cu randamente economice competitive”, potrivit unui purtător de cuvânt. „Printre acestea se numără tehnologiile legate de energia geotermală și solară, precum și de optimizare a eficienței energetice”, a explicat oficialul.

Rezultate ambigue

Retragerea Chevron din sectorul regenerabilelor nu-i surprinde pe unii analiști, care spun că, deși energia verde poate furniza randamente de până la 20%, proiectele petrolierer sau gazeifere pot ajunge la marje de profit de peste 35%. „Pentru companiile petroliere, regenerabilele sunt un soi de violon d’Ingres. Pe lista priorităților lor, vor fi mereu pe ultimul loc”, spune analistul Fadel Gheit de la compania Oppenheimer.

Subiectul încălzirii globale preocupă opinia publică, însă rezultatele companiilor petroliere în sectorul energiei regenerabile sunt în cel mai bun caz ambigue. În 2000, BP (British Petroleum) s-a rebranduit sub numele de „Beyond Petroleum” și și-a schimbat logo-ul într-un soare stilizat, în verde și galben, dar grupul a fost criticat pentru „greenwashing” (dezinformare menită să arate că o companie este responsabilă față de mediu – n.r.), din moment ce majoritatea afacerilor sale au rămas în sfera producerii de combustibili fosili.

În 2008, Autoritatea pentru Standarde de Publicitate a Marii Britanii a dat o decizie favorabilă unei plângeri prin care se susținea că Royal Dutch Shell a dezinformat publicul într-o reclamă în care spunea că extracția sa de țiței din nisipurile bituminoase din Canada, cu consum ridicat de carbon, este parte a unei abordări „sustenabile” față de energie.

Nu toate companiile petroliere au îmbrățișat energia verde. Într-un raport pentru acționari, din martie, privind riscurile emisiilor de dioxid de carbon, ExxonMobil a susținut că strategia sa de concentrare exclusivă pe combustibili fosili este una sănătoasă, indiferent de schimbările climatice, pentru că lumea are nevoie de tot mai multă energie, iar probabilitate unor reduceri semnificative ale emisiilor de dioxid de carbon este „foarte improbabilă”.

Unii analiști laudă abordarea mai concentrată pe regenerabile a unei companii precum Total, cea de-a treia companie petrolieră a Europei, care a cheltuit mai mult de un miliard de dolari în 2011 pentru a compăra o participație majoritară la compania americană producătoare de panouri solareSunPower. „În cel mai rău caz, companiile petroliere vor să țină un deget pe pulsul tehnologiilor de producere a energiei regenerabile”, spune Paul Spedding, un fost analist în domeniul petrolului și gazelor la HSBC Bank. „Pun pariu că cei de la Kodak ar fi dorit să fi fost mai atenți la fotografia digitală”, consideră el.

Vă lăudăm, dar nu vă finanțăm

Divizia de energie regenerabilă a Chevron a sperat să fie un astfel de demers al companiei petroliere. La începutul anului 2012 a primit undă verde să investească 60 de milioane de dolari pe an pentru proiecte solare și geotermale de nivelul și dimensiunile celor administrate de companiile de utilități specializate. Mai târziu, acest angajament a fost crescut la 150 de milioane de dolari pe an – o sumă mică, totuși, reprezentând mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile anuale totale ale Chevron.

După ce a investit în mai mult de șase proiecte, divizia a prezentat vara trecută un plan de afaceri mai agresiv unei echipe de executivi a Chevron, inclusiv CEO-ului John Watson. Piesa sa centrală: o serie de centrale electrice în sudul Germaniei, alimentate cu energie geotermală. Este vorba de tehnologia care folosește formațiunile geologice topite la sute de metri adâncime pentru a genera vapori care produc electricitate fără emisii de dioxid de carbon.

Chevron are expertiză considerabilă în domeniul geotermal, iar generoasele subvenții de stat pentru regenerabile din Germania ar fi dus marja de profit proiectată la 20%. Divizia de energie regenerabilă a spus că ar fi nevoie de o cheltuială inițială de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru a da drumul primei centrale geotermale, cu opțiunea de a construi alte câteva.

Potrivit declarațiilor a cinci persoane informate cu privire la aceste discuții, Watson și ceilalți executivi au aplaudat bazele economice ale proiectului, după care au spus că nu ar putea finanța planul pentru că bugetul este strâmtorat, în parte din cauza depășirilor de costuri la Gorgon, masivul proiectul de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Australia, o investiție în valoare de 54 de miliarde de dolari.

„Nu e vorba că acestor companii nu le-ar plăcea regenerabilele”, spune Gheit, de la Oppenheimer. „ Dar nu e core-business-ul lor, nu au expertiză în acest sector. Chiar nu știu ce să facă cu energia regenerabilă”, a conchis el.

Strategia energetică: accent pe Marea Neagră, nuclearul favorizat în dauna regenerabilelor și nimic despre gazele de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 07 May 2014 15:40

strategia energeticaRomânia ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, în special datorită zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, și este nevoie de prudență în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în centrale eoliene și solare, care ar putea provoca probleme semnificative în funcționarea sistemului energetic, fiind preferabilă dezvoltarea producției de energie nucleară în vederea reducerii emisiilor de CO2. Sunt două dintre principiile viitoarei strategii energetice a României, aflată în lucru la Departamentul pentru Energie, printre care nu se găsește nici o mențiune la dezvoltarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale onshore.

"Există perspective reale ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei", este unul dintre principiile viitoarei strategii energetice, pe care Departamentul pentru Energie promite că o va finaliza la începutul lunii octombrie, potrivit unui comunicat al Departamentului. 

Departamentul a mai ajuns la concluzia că, în perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

"În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor. Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se afirmă în comunicat.

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie.

Se va merge pe ideea lui Niță?

În plus, mai spune Departamentul, cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

"Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

În februarie anul acesta, Constantin Niță, actual ministru al Economiei și șef al Departamentului pentru Energie la acea dată, declara că toate companiile energetice de stat ar trebui sa fuzioneze.

„Toate ar trebui să fuzioneze şi să facem o companie puternică“, spunea Niță.

Anul trecut, trei deputaţi PSD au elaborat un proiect de lege privind înființarea unui fond suveran de investiţii care să cuprindă toate aceste companii, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA, cu o valoare de 10 miliarde de euro. Niță și-a exprimat susținerea pentru acel proiect, însă ideea fost respinsă de FMI.

Alte principii

Alte principii ale viitoarei strategice energetice a României, potrivit Departamentului de resort, sunt:

"Este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării".

"România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficienţa energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor".

"Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat". 

"România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil".

"Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic".

Industriile mari consumatoare de curent electric din UE vor plăti mai puțin pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 15 April 2014 11:26

Arcelor Mittal certificate verziIndustriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Marina Statelor Unite vrea să se alimenteze cu curent electric de la panouri solare amplasate în spațiul cosmic

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 09 April 2014 12:45

panouri solare cosmisTimp de decenii, Pentagonul a fost cel mai mare consumator de petrol al lumii, iar în contextul în care cotațiile la țiței continuă să crească la nivel global, armata americană caută alternative energetice fezabile. Acum, și în spațiul cosmic.

Laboratorul Naval de Cercetare (Naval Research Laboratory - NRL) al SUA pune la punct o tehnologie care va permite armatei să capteze energie solară prin intermediul unor panouri fotovoltaice plasate în Cosmos și să o trimită înapoi spre Pământ.

Acest lucru ar însemna pentru Pentagon nu doar economiii financiare considerabile, ci ar facilita și operațiunile militare. Tancurile cu combustibil nu vor mai trebui să ajungă în zone îndepărtate sau periculoase, iar misiunile ar putea continua fără ca vehiculele implicate în ele să mai fie nevoite să se întoarcă la bază pentru a fi realimentate, relatează Wired.

Până în prezent, NRL a construit și a testat două prototipuri diferite a ceea ce ei numesc un modul „sandviș”, numit așa prin prisma unei inovații de design care permite împachetarea tuturor componentelor electrice între două panouri pătrate. Partea de deasupra este un panou fotovoltaic care absoarbe razele solare. Un sistem electronic plasat la mijloc convertește energia la o frecvență radio, iar partea de jos reprezintă o antenă care transferă energia spre o țintă de la sol.

În esență, ideea este de a asambla mai multe astfel de module în spațiu, cu ajutorul unor roboți – ceva la care departamentul de robotică spațială a NLR lucrează deja – pentru a forma un satelit foarte puternic, de un kilometru.

Un al doilea model ar fi diferit de primul prin aceea că ar fi prevăzut cu o deschidere, ceea ce îi va permite să primească mai multă lumină solară fără supraîncălzire, făcându-l astfel mai eficient.

„A lansa materie în spațiu este foarte costisitor”, spune Paul Jeffe, un inginer de nave spațiale care conduce proiectul Marinei.

Se estimească ca proiectul solar din spațiu va putea produce mai multă energie decât colectorii de la sol pentru că poate absorbi razele non-stop și indiferent de vremea de pe Pământ.

Și industria privată este interesată de tehnologii similare. Compania de utilități din California Pacific Gas & Electric are un contract pentru a cumpăra energie solară din spațiu de la firma Solaren, valabil până în 2016. Iar Shimizu Corporation din Japonia are în plan construirea unei așa-numite benzi solare de aproape 17.700 de kilometri de-a lungul ecuatorului Lunii, pentru a capta și a transfera energia soarelui.

Nu toată lumea are încredere că un proiect atât de ambițios poate fi finalizat, dar, așa cum spune Jaffe, „e greu de spus dacă e o nebunie până nu ai încercat propriu-zis”.

„Oamenii poate că nu asociază undele radio cu transferul de energie, pentru că se gândesc la ele prin prisma domeniului comunicațiilor, precum radio, televiziune sau telefoane mobile. Nu se gândesc la posibilitatea de a transfera prin ele cantități importante de energie utilizabilă”, a conchis el.

Celulele fotovoltaice atacă organismul obligațiunilor corporatiste din China, provocând primul incident de plată din ultimii 25 de ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 07 March 2014 08:14

Shanghai Chaori Solar Energy Science  TechnologyPiața de obligațiuni corporatiste din China, în valoare de 12 trilioane de dolari, a înregistrat vineri primul său eșec, prin intrarea în incapacitate de plată a producătorului de celule fotovoltaice Shanghai Chaori Solar Energy Science & Technology Co, anunță Wall Street Journal.

Potrivit publicației americane, compania chineză nu a reușit vineri să achite dobânzile în valoare de 14,7 milioane de dolari aferente obligațiunilor în valoare de un miliard de euro emise cu un an în urmă.

Liu Tielong, membru al consiliului de administrație al Shanghai Chaori Solar Energy Science & Technology Co a anunțat vineri intrarea în default a companiei.

Așa cum anunța Energy Report, marți, compania chineză a compania chineză a anunțat că "din cauza diferiților factori exogeni, până în prezent compania a reușit să strângă doar 650 de mii de dolari".

Primul incident de plată din ultimii 25 de ani

Default-ul acestei companii, deși de mici dimensiuni, ar putea crește profilul de risc asociat obligațiunilor corporative chineze, ridicând nivelul randamentelor și încetinind ritmul emisiunilor într-un moment în care oricum investițiile în economia chineză suferă.

De asemenea, aceasta este prima intrare în incapacitate de plată a unei companii emițătoare de obligațiuni de la momentul în care Banca Centrală a Chinei a început să reglementeze această piața, de la începutul anilor '90.

O piață într-o ascensiune periculoasă

Dată fiind dimensiunea pieței de obligațiuni corporatiste chineze, efectele unui prim default ar putea fi considerabile. Potrivit unei analize Thomson Reuters a 945 de companii non-financiare listate, între 2008 și 2013 datoria totală a acestora a crescut de 296 de miliarde de dolari la 770 de miliarde de dolari.

Standard & Poor’s estimează că piața obligațiunilor corporative a atins valoarea de 12 mii de miliarde la finalul lui 2013.

În luna ianuarie, un fond de investiții chinez a evitat un faliment de proporții ajungând în ultima clipă la un acord în vederea plății unor randamente în valoare de 500 de milioane de dolari, eveniment care a afectat piețele globale.

Statul chinez și băncile de stat au salvat în repetate rânduri companiile autohtone

La momentul respectiv, potrivit Financial Times, toate cele trei agenții internaționale de rating au criticat autoritățile chineze pentru perpetuarea impresiei că investitorii din China vor beneficia întotdeauna de bail-out, indiferent de cât de investițiile riscante.

Până în prezent, guvernul chinez și băncile de stat au evitat orice intrare în incapacitate de plată a companiilor emițătoare de obligațiuni corporatiste, intervenind prin furnizarea de planuri de salvare sau extensii de credit, și păstrând totodată costurile de creditare reduse pentru companiile cu datorii mari.

Ca urmare a acestui lucru, cei mai mulți investitori au început să creadă că obligațiunile corporative din China beneficiază de o garanție implicită.

Un șut în fund, un pas înainte

"Un default este cu siguranță un lucru bun pentru dezvoltarea pe termen lung a pieței de obligațiuni corporative ", a declarat Ivan Chung, un ofițer de credit cu Moody. "Investitorii au fost interesați doar de cumpărarea de obligațiuni cu cele mai mari randamente. Însă modul de stabilire al prețurilor nu reflectă riscul asumat", a explicat acesta.

Referindu-se implicațiile acestui prim default, Jian Chang, economist la Barclays China, a declarat că există riscuri implicite într-un număr de sectoare care suferă de o supracapacitate - cum ar fi construcții navale, din oțel, de proprietate și ciment -, dar că guvernul va oferi sprijin în cazul în care orice amenință să prezenta riscuri sistemice.

Nici energia regenerabilă nu e neapărat o binecuvântare pentru natură. Păsările știu de ce

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 February 2014 01:47

PasariÎn deșertul californian a apărut o imensă centrală solară bazată nu pe panouri, ci pe oglinzi. Guvernul federal a oferit pentru creditele cu care investitorii au construit-o o garanție în valoare de 1,6 miliarde de dolari. A fost dată oficial în folosință joia trecută. Centrala este prima de acest tip, dar ar putea fi și ultima. Pentru că tehnologia utilizată ucide păsările. În Marea Britanie, planurile de extindere a celei mai mari ferme eoliene offshore din lume au fost abandonate, investitorii argumentând că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă.

Centrala solară Ivanpah din deșertul californian a costat 2,2 miliarde de dolari, se întinde pe 1.416 hectare și are în componență trei turnuri, fiecare având înălțimea unui bloc cu 40 de etaje. Aproape 350.000 de oglinzi - fiecare dintre ele de dimensiunile unei uși de garaj – captează lumina soarelui și o redirijează spre cazane situate în vîrful turnurilor. În boilere este produs abur, care pune în mișcare grupuri electrogene. Centrala are o putere instalată de 392 MW.

Lucrarea este o culme a artei inginerești și ar putea alimenta anual cam 140.000 de gospodării, spun proprietarii proiectului, respectiv NRG Energy, Google și firma Bright Source Energy, care a dezvoltat așa numita tehnologie Tower-Power-Solar.

Subvenții și facilități fiscale

În ultimii doi ani, au apărut în SUA o întreagă serie de proiecte solare de mari dimensiuni. La dezvoltarea lor au contribuit din plin subvențiile și facilitățile fiscale oferite de guvern, care, de altfel, vor expira în 2016. Cele mai multe sunt în California, și nu doar grație condițiilor naturale propice producției de energie fotovoltaică, ci și ca urmare a legii care îi obligă pe furnizorii de curent electric ca o treime din curentul cumpărat de la producători și distribuit consumatorilor să provină din surse regenerabile.

Dintre noile centrale solare americane, Ivanpah este una din cele mai mari. Și curentul pe care uzina îl va produce și-a găsit deja cumpărători. Distribuitorul, care aparține PG&E și Edison International, va cumpăra timp de 25 de ani energie de la centrala din deșert.

Totuși, centralele solare sunt sub presiune. Criticii aduc în discuție costurile mari. Ivanpah costă cam de patru ori mai mult decît o centrală convențională pe gaze, produce mult mai puțin curent și ocupă enorm de mult spațiu.

Pentru clienți, energia astfel obținută ar putea deveni scumpă. Experții estimează că energia solară va costa cel puțin de două ori cât curentul generat din surse convenționale. Dar nici distribuitorul, care e obligat să cumpere energie solară, nici instituția de reglementare în energie din California, nu au făcute publice până în prezent estimări despre cât de sus ar putea sări prețul, recunoscând doar că toate costurile suplimentare vor fi transferate pe facturile consumatorilor.

Păsări moarte

Nu e singura problemă. Noua tehnologie aplicată la Ivanpah face ca păsările care zboară în jurul turnurilor, prin caldura intensă de acolo, să-și ardă penele. Acolo sus, temperaturile ajung și la 550 de grade Celsius.

În ultimele luni, zeci de păsări moarte au fost găsite în jurul centralei solare Ivanpah, multe din ele având pene arse, după cum cum declară biologii angajați de stat și cum arată rapoartele depuse la Comisia pentru Energie.

Autoritățile de mediu au obiecții și față de a doua mare centrală solară californiană dezvoltată de Bright Source, situată în Riverside, lângă parcul național Joshua Tree. Ca reacție la planurile de construcție ale investitorilor, biologii autorității de protecție a mediului U.S Fish and Wild Service și-au exprimat îngrijorările foarte vocal. Vulturii și alte specii protejate ar putea muri din cauza căldurii emanate de instalații.

”Încercăm să determinăm căt de mare e problema și ce putem face pentru a reduce mortalitatea păsărilor la minimum. Cînd avem de a face cu nouă tehnologie, nu putem ști ce efect va avea”, spune Eric Davis de la Agenția Federală de Protecție a Mediului.

Dar nu numai pe lîngă Ivanpah mor păsări. Angajați ai Agenției cercetează cazuri similare survenite la alte două centrale solare. Una dintre ipotezele ornitologilor este că păsările se lovesc de clădiri, iar alta - că păsările confundă suprafețele largi, strălucitoare, drept lacuri, cad în capcana structurilor de oglinzi și nu mai pot scăpa de acolo.

Proiect abandonat din grijă față de cufundarul mic

Trei companii de utilități au abandonat planurile de a extinde cea mai mare fermă eoliană din lume, argumentând că nu erau sigure că vor putea elimina îngrijorările privind eventualele efecte negative asupra habitatului unei specii de păsări din estuarul Tamisei.

Reprezentanții companiei E.ON SE au anunțat că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă, respectiv cufundarul mic (Gavia stellata). Compania de utilități germană și partenerii săi, Dong Energy și Masdar Abu Dhabi Future Energy Co., au solicitat guvernului Marii Britanii să anuleze cererea de autorizare a extinderii proiectului cu o capacitate instalată de 630 MW numit London Array, potrivit Bloomberg.

„Nu avem nicio garanție că, după trei ani, vom putea demonstra autorităților că impactul asupra păsărilor va fi menținut la niveluri acceptabile”, a declarat Mike O’Hare, manager general al proiectului.

Este cel puțin al șaselea proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene offshore care a fost anulat sau restrâns în ultimele trei luni, o lovitură grea pentru o industrie pe care guvernul premierului David Cameron o promovează pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și pentru a înlocui centralele electrice învechite ale țării. Autoritățile susțin că se poate extinde puterea instalată în parcuri eoliene offshore cu 10 GW până în 2020.

Marea Britanie, lider al industriei

„Marea Britanie este liderul global în industria eoliană offshore, cu mai multe capacități în funcțiune decât oricare altă țară și condiții de natură să ne mențină poziția la nivel mondial”, a spus ministrul britanic al Energiei, Michael Fallon. „Producția eoliană offshore poate juca un rol esențial pentru stimularea dezvoltării, prin atragerea de miliarde de lire sterline în economia britanică și prin crearea a mii de locuri de muncă”, a completat oficialul.

Forul responsabil pentru dezvoltarea acestei nișe, Offshore Wind Programme Board, care include reprezentanți ai guvernului și manageri din industrie, se va ocupa anul acesta să găsească soluții pentru a reduce costurile din industrie, inclusiv a celor de pe lanțul logistic, precum și a celor legate de conectarea la rețeaua de electricitate și de finanțare, conform declarației Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice, condus de Fallon.

Marea Britanie are mai multe capacități eoliene offshore de generare a energiei decât restul lumii luat laolaltă, cu 3.689 MW, dintr-un total de 6.931 MW, potrivit estimărilor realizate de departamentul New Energy Finance al Bloomberg. Proiecte cu o putere instalată de 16.500 MW sunt în curs de execuție, potrivit organizației de lobby a industriei energiei regenerabile din Marea Britanie, RenewableUK.

Cine este cufundarul mic

Cufundarul mic este o pasăre migratoare acvatică cu pene în nuanțe de gri-maroniu, cu o pată roșiatică în zona gâtului, care poate sta sub apă timp de un minut și jumătate. Sunt „neîndemânatici” pe pământ și vin la mal doar ca să se împerecheze, conform Societății Regale pentru Protecția Păsărilor. Mai sunt doar o mie de perechi pentru care se pot reproduce, majoritatea răspândite în nordul Scoției. Aproximativ 17.000 dintre păsări își petrec iarna în Marea Britanie, majoritatea dintre ele în estuarul Tamisei, potrivit specialiștilor.

„Industria energiei regenerabile, ca oricare alta, trebuie să se dezvolte în armonie cu mediul natural. Este esențială evitarea dezvoltării de proiecte dăunătoare arii cu adevărat importante din punct de vedere ecologic”, a spus conducătorul departamentului pentru politici energetice al Societății, Harry Huyton. „Este estențial pentru asta ca să fie evitate evoluții/dezvoltări dăunătoare în situri care sunt cu adevărat importante pentru natură”, a completat el.

Reprezentanții E.ON au cerut instituției Crown Estate, care gestionează apele teritoriale britanice în numele familiei regale, să anuleze acordul de concesiune pentru proiect. De asemenea, s-a renunțat la opțiunea de conectare la rețeaua de electricitate la Cleve Hill, în nordul zonei Kent.

 

Robert Bosch plătește 31 milioane euro ca să scape de un producător de module solare aflat în pragul insolvenței

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 05 February 2014 23:25

Aleo SolarRobert Bosch GmbH va plăti 31 de milioane de euro pentru a scăpa de participația sa majoritară la producătorul de module solare Aleo Solar AG, "afacere" care sporește semnificativ costurile de exit ale Bosch din sectorul fotovoltaic.

Potrivit termenilor înțelegerii, compania Aleo Solar va fi vândută consorțiului SCP Solar cu prețul simboloc de 1 euro. În schimb, Bosch va transfera 31 milioane euro în conturile Aleo Solar, iar aceasta, la rândul ei, va plăti 10 milioane euro către cei de la SCP.

Bosch, care deține peste 90% din acțiunile Aleo Solar, va acorda ulterior sprijin pentru lichidarea companiei și va furniza, la nevoie, și alte resurse financiare, pentru a se evita intrarea în insolvență a acesteia.

Bosch, unul dintre liderii pieței mondiale de componente auto, a anunțat anul trecut că se retrage din industria energiei solare, din cauza pierderilor masive consemnate, motivele fiind supracapacitatea globală de producție a sectorului și eșecul demersului de a se poziționa în mod competitiv pe piață.

Eșec total

Bosch mai vrea să-și vândă și majoritatea operațiunilor din industria solară pe care le deține în Arnstadt, Germania, celor de la Solar World și va plăti până la 130 milioane de euro pentru a finaliza deal-ul, potrivit unor surse din industrie, citate de Wall Street Journal. De asemenea, caută un cumpărător pentru fabrica de panouri solare din Venissieux, Franța.

În urma vânzării către SCP, Aleo Solar va rămâne cu doar 200 de salariați, față de 730 în prezent. Deal-ul include vânzarea unei facilități de producție de module solare din Prenzlau, nord-estul Germaniei, inclusiv active fixe, stocuri, patente și alte drepturi de proprietate intelectuală, plus acțiuni la o subsidiară a Aleo Solar.

Exit-ul celor de la Bosch din industria energiei solare vine după un șir întreg de insolvențe în sectorul european de profil, printre care cele ale producătorului german de celule solare Q-Cells, vândut grupului sud-coreean Hanwha în 2012.

Bosch a început să investească în energie regenerabilă în ultimii câțiva ani, în special în cea fotovoltaică, pentru a se diversifica și a-și reduce astfel dependența de business-ul auto. După ce a consemnat pierderi și deprecieri de active de circa 1 miliard de euro în 2012 în operațiunile sale legate de energia solară în 2012, CEO-ul Bosch, Volkmar Denner, a declarat că cheltuielile legate de exit-ul din energia solară s-au ridicat la 1,3 miliarde euro anul trecut.

Enel Green Power și-a majorat profitul operațional cu 12,5% în 2013

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 04 February 2014 11:31

enel-green-powerVeniturile Grupului Enel Green Power s-au majorat în 2013 cu 12% față de anul precedent, iar profitul operațional cu 12,5%, în primul rând ca urmare a câștigurilor mai mari din vânzarea de electricitate, în urma producției mai mari în Italia, restul Europei și din America de Nord, potrivit rezultatelor consolidate preliminare prezentate de companie.

Anul trecut veniturile totale ale ENEL s-au situat la 2,8 miliarde de euro, în creștere cu 0,3 miliarde de euro față de 2012.

Profitul operațional, incluzând deprecierile, amortizările și pierderile din deprecieri, (EBITDA) s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de 2012, când acesta s-a situat la un nivel de 1,6 miliarde de euro.

Sucursala din România a obținut în prima jumătate a lui 2013 un profit egal cu cel pe întreg anul 2012

Sucursala românească a Enel Green Power (EGP) a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei, se arată într-un document al companiei. Afacerile şi profitul firmei vor fi probabil ambele mai mari pe întreg anul, ca urmare a faptului că italienii au mai conectat la reţea proiecte regenerabile, printre acestea figurând parcurile  fotovoltaice de la Podari şi Colibaşi legate la reţea în a doua jumătate a anului.

Valoarea profitului din prima jumătate a anului trecut, doar este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Firma are acum în România patru centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată cumulată de 36 MW iar pe segmentul eolian are o capacitate instalată de circa 500 MW.

Datorii de 5,4 miliarde de euro

Datoria financiară netă grupului la nivel global s-a ridicat la 5,4 miliarde de euro la finalul anului 2013, în creștere cu aproximativ 0,8 miliarde de euro comparativ cu nivelul de 4,6 miliarde de euro înregistrat la finalul anului 2012. 

Enel Green Power Numărul angajaților la finalul anului 2013 a fost de 3.599 (3.512 la finele anului 2012, din care 103 au fost angajați ai Enel.si Srl).

Capacitate instalată netă de 8,9 GW

Capacitatea instalată netă a Grupului la finele lui 2013 s-a ridicat la 8,9 GW, din care 2,6 GW (29%) hidroenergie, 5,1 GW (57%) energie eoliană, 0.8 GW (9%) energie geotermală, 0,3 GW (4%) energie solară și 0,1 GW (1%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). Comparativ cu 31 decembrie 2012, capacitatea instalată netă a crescut cu 0,9 GW (+11,3%), în special în segmentul energiei eoliene. 

Electricitatea netă generată - 29.5 TWh

Electricitatea netă generată de Grup în 2013 s-a ridicat la 29,5 TWh, din care 10,9 TWh (37%) hidroenergie, 12,2 TWh (41%) energie eoliană, 5,6 TWh (19%) energie geotermală, 0,3 TWh (1%) energie solară și 0,5 TWh (2%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). 

Generarea de energie a crescut cu 4,4 TWh (+17,5%) comparativ cu 2012, în special datorită capacității eoliene instalate mai mari. 

Extinderi de început de an în România

La începutul anului, Enel Green Power Romania a plătit în numerar 310 milioane lei (aproape 70 milioane de euro) pentru un parc cu turbine eoliene de circa 60 MW din Constanţa, reiese dintr-un document consultat de Energy Report.

Parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu este deja operaţional, are o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare) şi poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Firma este S.C. Târguşor Wind Farm S.A. în care, ca urmare a majorării de capital, Enel Green Power Romania deţine peste 99,99% iar Enel Green Power Internaţional BV 0,00003%.

Enel Green Power Romania a subscris şi plătit 31 de milioane de acţiuni noi a câte 10 lei fiecare prin aport în numerar integral subscris şi vărsat prin compensarea creanţei pe care o avea asupra Târguşor Wind Farm.

Tot la începutul acestui an, în calitate de asociaţii ai firmei Varokub, Enel Green Power Romania (99,9% deţinere) şi Enel Green Power Internaţional BV (0,1%), au aprobat subscrierea şi plata în numerar a 40 milioane de lei pentru o majorare de capital, se arată într-un document al firmei Varokub, consultat de Energy Report.

Prin firma Varokub înregistrată în Ploieşti şi controlată de Enel Green Power Romania, care a şi plătit majorarea de capital prin aport în numerar, italienii au investiţii fotovoltaice în Prahova.

Unul dintre proiecte, sub Varokub, are circa 22.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,5 MW pe o suprafaţă de 20 de hectare din zona Ariceştii Rahtivani din Prahova.

Guvernul prelungește până pe 30 iunie 2014 ajutoarele de stat din fonduri UE pentru energia regenerabilă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 03 February 2014 13:10

regenerabile fonduri UEGuvernul vrea să prelungească până pe 30 iunie 2014 schema de ajutor de stat regional din fonduri europene pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, instituită în 2008, prin care UE finanțează investiții inițiale în capacități de generare de electricitate "verde" și care a expirat la finalul anului trecut.

"Se aprobă continuarea aplicării schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie în baza Regulamentului (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2014", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Interesant este că prelungirea respectivei scheme de ajutor de stat fusese aprobată de către Comisia Europeană încă de la finalul lunii noiembrie 2013.

"Pe cale de consecinţă, a fost întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului (...), în sensul prelungirii duratei schemei, care a primit avizul Consiliului Concurenţei în 23 decembrie 2013. Cu toate acestea, procesul avizării interne a proiectului de act normativ nu a putut fi definitivat până la 31 decembrie 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.

Guvernul precizează că, în prezent, schema şi-a încetat aplicarea, iar proiectul de HG de prelungire nu mai poate fi promovat, deoarece prelungirea ar fi putut fi făcută numai în termenul prevăzut în actul normativ modificat.

În documentul citat se mai afirmă că, din proiectele contractate, râmâne neutilizată o sumă substanțială, rezultată din dezangajări de la aceste proiecte, dezangajări care reprezintă economii realizate în urma procedurilor de atribuire, precum și din rezilieri și corecții ale contractelor încheiate.

Schema de ajutor de stat regional pentru valorificarea surselor regenerabile de energie a avut un buget total estimat, din 2008 până în 2013, de peste 463 milioane euro, din care 88% reprezintau fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar restul de 12% - fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

Valoarea ajutorului de stat nu purtea depăși 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea București-Ilfov și 50% în celelalte regiuni de dezvoltare.

În aprilie anul trecut, Ministerul Economiei a semnat 11 contracte pentru cofinanţarea din fonduri europene, în valoare de 670 milioane de lei, a unor proiecte de eficientizare a consumului de energie şi pentru producţia electricităţii din surse regenerabile.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 190 milioane lei, a fost atribuit firmei Energie Ecologică ROGIS, pentru proiectul unui parc eolian dezvoltat în județul Brăila.

Ceasurile și smartphone-urile Apple ar putea fi încărcate cu energie solară wireless

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 03 February 2014 11:29

iPhone WristApple pare a fi decis să concureze Google în ceea ce privește utilizarea energiei regenerabile în alimentarea produselor sale. Dacă Google a pariat în ultimele trei luni ,nu numai pe companii high tech, precum DeepMind, cu activități de cercetare în zona inteligenței artificiale, ci și pe energie regenerabilă, Apple adoptă o tactică mai directă, căutând soluții de alimentare a celor mai vândute produse ale sale.

Iar autonomia bateriei reprezinta una din marile ingrijorari ale producatorilor de ceasuri inteligente; anul trecut, TheVerge a scris ca Apple ar putea avea probleme cu sistemul de alimentare a smartphonurilor și ceasurilor sale. 

Potrivit Manager.ro, The New York Times scrie ca gigantul din Cupertino incearcă să rezolve aceasta problema. 

Apple doreste sa echipeze ecranul smartphone-ului cu un strat de celule solare, care vor alimenta dispozitivul ziua, chiar daca o asemenea solutie parea, pana de curand, "la ani lumina distanta".

Ceasul ar urma sa aiba un ecran din sticla curbata si Apple il va dota cu functia de incarcare wireless. Unele telefoane inteligente de la Nokia dispun deja de aceasta facilitate.

Apple nu a introdus pana acum incarcarea wireless pentru niciunul din iPhone-urile sale. 

VP-ul de marketing al Apple, Phil Schiller, este sceptic in privinta tehnologiei de alimentare wireless, deoarece ansamblul in sine trebuie conectat la o sursa de curent electric. 

"De ce am avea nevoie de un nou dispozitiv pe care sa-l alimentam la priza?", se intreaba acesta. 

Potrivit NYT, Apple a angajat unii tehnicieni de la Tesla - producatorul de masini electrice si Toyota, pentru a dezvolta sisteme eficiente de incarcare a telefoanelor si ceasurilor inteligente. 

Luna trecuta, The Information scria ca Apple incearca sa gaseasca o solutie satisfacatoare pentru imbunatatirea autonomiei bateriei smartwatch-urilor sale. 

Google pariază peste un miliard de dolari pe energie regenerabilă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 29 January 2014 09:54

google-energy1Google a pariat în ultimele trei luni nu numai pe companii high tech, precum DeepMind, cu activități de cercetare în zona inteligenței artificiale, ci și pe energie regenerabilă. Gigantul american a realizat trei tranzacții în acest domeniu, ultima dintre acestea vizând achiziționarea întregii energii produse de patru parcuri eoliene din Suedia pe următorii zece ani, precizează Financial Times.

Tranzacția este similară celei semnate cu dezvoltatorul eolian nordic O2 în urmă cu șapte luni, prin care Google a cumpărat energia produsă de un parc al acestuia cu 24 de turbine din nordul Suediei pe următorul deceniu.

Google nu a dezvăluit niciun alt detaliu privind suma achitată sau alte prevederi contractuale, însă tranzacția vine la numai o lună după ce gigantul american a investit 75 de milioane de dolari într-un parc eolian în Texas și la două luni după ce a alocat 80 de milioane de dolari pentru construcția unor parcuri solare în California și Arizona .

Energie pentru centrul Google de la Hamina

Ultima sa afacere pe pământ suedez este reprezentată de finanțarea construirii a patru noi ferme eoliene în sudul Suediei de un alt dezvoltator nordic, Eol Vind AB.

Proiectul, cu 29 de turbine, va deveni operațional la începutul anului 2015 și are o capacitate total combinat de 59 de megawați.

Google a investit mai mult de un miliard de dolari în proiecte eoliene și solare în ultimii ani, într-un efort de a stimula creșterea de energie din surse regenerabile, dar și în vederea realizării de profit din proiecte alternative.

"Suntem mereu în căutarea de modalități de a crește cantitatea de energie din surse regenerabile care o folosim", a declarat Francois Sterin, directorul Google responsabil cu infrastructura.

Deși Google nu va utiliza direct energia electrică produsă de parcurile eoliene suedeze, acestea generează aceeași cantitate de energie pe care grupul o folosește la centrul de date Hamina din Finlanda, centru aflat într-un proces de expansiune în valoare de 450 de milioane de dolari, ce își va tripla dimensiunile.

Apple, Microsoft și Facebook urmează modelul Google

Google, dar și alte companii din sectorul IT, care au centre de prelucrare a bazelor de date mari consumatoare de energie, au fost puse sub presiune de opinia publică în vederea utilizării unei cantități mai mari de energie provenită din surse regenerabile.

Astfel, Apple a anunțat că va alimenta toate facilitățile sale de energie din surse regenerabile. Microsoft și Facebook au lansat în noiembrie la rândul lor noi investiții eoliene în SUA.

Google a achiziționat și o companie care se ocupă cu eficiența energetică

De altfel, în urmă cu două săptămâni, Google a mai făcut o achiziție în domeniul energetic, preluând pentru 3,2 miliarde de dolari compania americană Nest Labs, care produce senzori și automatizări pentru locuință, precum termostate și detectoare de fum conectate la WiFi.

Potrivit Mediafax, Google se numără printre investitorii mai vechi la Nest Labs, finanțând compania prin propriul vehicul de capital de risc.

Odată cu preluarea Nest, Google în recrutează practic pe Tony Fadell, fost specialist la Apple, cofondator și director general al producătorului de senzori inteligenți. Fadell a contribuit la dezvoltarea iPod și a colaborat îndeaproape cu fostul CEO al Apple, Steve Jobs.

Tony Fadell va fi menținut în funcția de director general al Nest, singurul său șef fiind CEO-ul Google, Larry Page.

Nest a fost fondată în 2010 de Fadell și Matt Rogers, un alt inginer de la Apple. Ei au încercat să reinventeze dispozitive și sisteme din locuință pe care le considerau "neapreciate", prin conectarea lor la internet și optimizarea modului de utilizare.

Termostate și detectoare inteligente de fum

Nest a lansat în 2011 primul său produs, un termostat în formă de puc de hochei care se autoprogramează în funcție de preferințele utilizatorului în ceea ce privește temperatura ambientală. Dispozitivul detectează dacă nu este nimeni acasă, caz în care reduce consumul de energie al locuinței.

Fadell a declarat în luna decembrie pentru Forbes că termostatul se află deja în "aproape 1% din locuințele din SUA", sugerând astfel că Nest avea deja peste un milion de clienți. Compania de cercetare de piață estimează că vânzările de termostate inteligente au ajuns anul trecut în SUA la 1,3 milioane.

Nest oferă de asemenea servicii de consultanță companiilor de utilități pentru reducerea consumului de energie în perioade de vârf.

Compania a lansat anul trecut un al doilea produs, un detector inteligent de fum și monoxid de carbon.

Interesant este că produsele Nest sunt comercializate în magazinele retail și online ale Apple. Firma a precizat că va continua să ofere produse compatibile cu sistemele Apple, care vor putea fi controlate de pe iPhone sau iPad.

Contactat de WSJ, un reprezentant al Apple a refuzat să comenteze dacă gigantul american va continua să comercializeze produsele Nest.

Germania taie subvențiile pentru "regenerabili" taxându-le consumul propriu de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 27 January 2014 16:25

Germania solareMetoda găsită de guvernul german pentru a reduce subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile este cel puțin originală: aceștia vor fi obligați și ei să plătească 70% din cuantumul subvenției, taxa urmând să se aplice pentru consumul propriu de energie al centralelor electrice care generează energie "verde". Măsura face parte din planul de reformă energetică elaborat de noul executiv de la Berlin, sprijinit de cancelarul Angela Merkel.

Germania este pe cale să devină prima țară din Europa care îi taxează pe operatorii de capacități instalate regenerabile pentru consumul propriu de electricitate. Guvernul de la Berlin vrea să le impună acestora să plătească 70% din supratariful pe care consumatorii obișnuiți de electricitate, gospodării ale populației sau firme, sunt obligați să îl suporte pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Măsura se va aplica doar pentru capacitățile instalate noi.

Însă și companiile și persoanele fizice care își produc singure curentul electric pentru consum vor fi suprataxate în acest fel. Până în prezent, atât acestea, cât și centralele electrice regenerabile erau scutite de plata acestui supratarif.

Întreprinderile industriale care dispun de centrale electrice pe bază de combustibili fosili și consumă curentul produs de aceste centrale vor fi obligate să plătească 90% din supratarif. În această categorie intră destui giganți industriali, în special din industria petrochimică, precum BASF, care până în prezent erau scutiți de supratarif, pentru reducerea costurilor cu energia și menținerea competitivității lor la export. 

Acest supratarif, în varianta sa integrală, se cifrează în prezent la 6,24 eurocenți/KWh, fiind majorat de la începutul acestui an cu peste 18%, de la 5,27 eurocenți/KWh în 2013.

În replică, reprezentanții industriei producătoare de energie solară spun că impunerea acestui supratarif va descuraja investițiile în tehnologia fotovoltaică, în condițiile în care Germania este țara cu cele mai multe instalații de producere de energie solară din lume.

"Impunerea plății supratarifului va descuraja mica producție de energie solară, în special pentru fermieri și pentru micile întreprinderi", spune David Wedepohl, purtător de cuvânt al BSW-Solar, organizația de lobby a industriei, adăugând că acei consumatori care dețin instalații fotovoltaice proprii sprijină deja reforma energetică a cabinetului Merkel prin aceea că își vând excedentul de energie în rețelele naționale la prețul pieței și nu la prețul garantat de guvern pentru dezvoltatorii corporate de regenerabile, situat peste nivelul pieței.

Spania vrea să impună o politică similară pentru descurajarea micii producții de energie solară, impunând producătorilor o taxă pentru acoperirea costurilor operatorilor de rețea. În Statele Unite, o astfel de taxă a fost deja impusă în Arizona și mai multe alte state americane iau în considerare măsuri similare, printre care California.

Consumatorii germani plătesc în prezent cele mai mari facturi la curent electric din UE, cu excepția Danemarcei.

Dan Voiculescu își face parc solar la mare, lângă Limanu, în timp ce colegii din USL taie subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 19:18

 Dan Voiculescu IAgenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

 

Proiect cu panouri solare din Vrancea vândut cu 1 mil. euro unor italieni

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 15 January 2014 20:43

fotovoltaic vranceaProiectul unui parc cu panouri solare din Panciu, judetul Vrancea, cu o capacitate instalată prevăzută de 7 MW a fost vândut către două firme înregistrate în Milano. Preţul tranzacţiei a fost de circa 1,1 milioane de euro, se arata într-un document al firmei Petosolar consultat de Energy Report.

Cumpărătorii sunt firmele Intersolar 1 şi Intersolar 2 înregistrate în Milano. Până la tranzacţie, acestea deţineau câte 2,5% din proiectul Petosolar.

Vânzătorii, Alexandru Toma care a fost şi administratorul firmei şi Codrin Petre deţineau 67,50% respectiv 27,50% din proiect. După vânzare, Toma a fost descărcat de gestiune.

Acesta este “filmul” acestui tip de tranzacţii, devenit deja aproape clasic. Astfel, începutul proiectului corelat  obţinerii avizelor e încredinţat unor oameni mai “descurcăreţi” de-ai locului sau, în cazul investitorilor foarte mari, aceste formalităţi care presupun extrem de multă birocraţie şi cheltuieli (spre exemplu cu scoaterea din teren agricol şi introducerea în intravilan) pot fi încredinţate unor case de avocatură înspre gestionare, care la rândul lor pot delega unele dintre sarcini la terţi.

Odată ajunse în stadiul “ready to build”, proiectele sunt vândute adevăraţilor investitori. În multe cazuri se întămplă ca în cazul de faţă: cumpărătorii, iniţial asociaţi minoritari, sunt firme străine după cum în alte cazuri pot fi anumite firme româneşti paravan pentru anumite firme străine.

Investitorii în energie solară vor contesta în justiție măsura reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 19 December 2013 16:38

Fotovoltaice nemtiAsociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

EIA: Viitorul apropiat nu aparține energiei regenerabile, ci tot combustibililor fosili

Category: Biocombustibili
Creat în Wednesday, 18 December 2013 11:10

Screen Shot 2013-12-18 at 08.23.16În 2040, 81,3% din energia consumată de cetățenii SUA va proveni tot din resurse fosile și numai 8% din resurse regenerabile, arată ultimele estimări ale Energy Information Agency (EIA), institutul statistic al Departamentului pentru Energie din SUA.

Evoluția energiei regenerabile este extrem de timidă, ea urmând că crească cu numai 2,5 puncte procentuale, de la 5,5% cât este în prezent la 8% în 2040. Energia nucleară va stagna, urmând a se situa la 10,7%, față de nivelul de 10,9% înregistrat în prezent.

Pentru 2040, EIA estimează că ponderea energiei regenerabile (incluzând și energia hidro) va în total consum va fi de 10,4%, doar cu un punct procentual față de nivelul de 9,3% înregistrat în 1949. Cu alte cuvinte, EIA se așteaptă la o stagnare relativă a energiei regenerabile pe o perioadă de un secol în comparație cu evoluția energiei produsă din resursele fosile.

Energia neconvențională, regenerabilă sau electorală 

Energia regenerabilă a avut un trecut tumultos. După ce în anii '70 era privită ca marea speranță a viitorului energetic al lumii, în ultimele două decenii ale secolului trecut aceasta a dezamăgit, nereușind să înregistreze progresele tehnologice mult așteptate.

Încă de la începuturi, energia regenerabilă a fost folosită în scopuri mai mult politice, Carter fiind primul președinte american care, în 1979, a îmbrățișat această idee, pe mâna căreia a și pierdut alegerile în fața lui Ronald Reagan.

După 1990, însă energia regenerabilă a renăscut, și ca urmare a unei tranzacționări mai eficiente, dar și a susținerii de care a beneficiat, în special din partea administrației SUA și a Comisiei Europene.

În pofida unor măsuri de reducere a subvențiilor alocate energiei regenerabile atât în SUA, cât și pe Bătrânul Continent, cel puțin la nivel declarativ, ea se bucură încă de susținere. Președintele american Barak Obama și-a construit campania electorală din 2012 pe promovarea "investițiilor" în energia regenerabilă. Prin "investiții", Obama s-a referit la subvenționarea din banii contribuabililor a proiectelor de energie solară, eoliană și a biocombustibililor. Numai că mai multe proiecte solare susținute de administrația Obama au dat deja faliment în pofida miliardelor de dolari alocate de la buget ca subvenții, și, mai nou, chiar propria sa administrația propus micșorarea țintelor de biocarburanți pentru anul viitor.

Ponderea energiei regenerabile în 2040, aceeași ca în 1949

Interesant este faptul că, deși toată lumea se aștepta la un salt tehnologic în industria regenerabilelor, acest salt a fost mai degrabă evident în cea a exploatării resurselor convenționale. "Revoluția petrolului și gazelor de șist" a făcut ca anul trecut SUA să se apropie e nivelul maxim înregistrat în ceea ce privește producția de petrol, de 9,6 milioane de barili pe zi.

Iar EIA susține că acest trend va continua, cu o creștere anuală a producției de 0,8 milioane de barili pe zi, cel puțin până în 2016, când va fi înregistrată o producție de 9,5 milioane de barili pe zi.

În timp ce producția de petrol a SUA ar urma să stagneze și apoi să se reducă gradual după 2020, EIA anticipează că producția de gaze naturale a SUA se va majora considerabil, cu un procent de 56% în perioada cuprinsă între 2014 și 2040, când producția SUA va atinge un nivel de 37,6 trilioane de metri cubi.

UPDATE: Hotărârea de reducere definitivă a subvențiilor pentru regenerabile a fost publicată în Monitorul Oficial

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 16 December 2013 18:28

Eoliene incendiuHotărârea de Guvern cu privire la reducerea definitivă a subvențiilor pe bază de certificate verzi pentru facilitățile noi de producție de energie din surse regenerabile, elaborată în septembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

În septembrie, Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă, a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit HG publicate în Monitorul Oficial, de la 1 ianuarie 2014, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2014, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Hotărârea de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

În octombrie, Guvernul a publicat un alt proiect de HG, potrivit căruia acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, plafon deja depășit în momentul publicării proiectului.

Marii consumatori de energie cer eliminarea supra-compensării regenerabilelor, dar vor controlul prețurilor la gaze

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 19 November 2013 10:41

Ratcliffe-Power-StationEnergia regenerabilă și-a făcut în interiorul UE un dușman redutabil din industriile mari consumatoare de energie. Tendința a fost preluată și de industriile autohtone care suțin că marii consumatori industriali subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Nici modificările recente ale legislației din domeniu nu-i mulțumește pe reprezentanții marilor consumatori industriali, reuniți în Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC). Din această asociație fac parte Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

În opinia lor, OUG 57/2013 are un impact limitat asupra eco-taxelor, deoarece cota certificatelor verzi (CV) a scăzut de la 21,17% la 19,1%, reprezentând o reducere de 2,07%. Acest efect a apărut din cauza faptului că după implementarea ordonanţei, numărul de proiecte regenerabile finalizate a crescut (9% pentru proiecte eoliene şi 121% pentru proiecte solare) anulând o parte din efectele reglementărilor legii. Marii consumatori industriali trebuie să plătească taxe suplimentare pentru energie, ceea ce a dus la o creștere constantă a facturii finale. Povara taxelor suplimentare impuse peste prețul energiei include certificate de CO2 regăsite în factura de electricitate, costuri de transport, taxe pentru energia regenerabilă şi presiunea investițiilor de mediu asupra companiilor. Toţi acești factori afectează sustenabilitatea afacerilor, favorizează importurile din afara UE şi, în cele din urmă, au un impact puternic asupra PIB-ului şi asupra balanței comerciale.

România, campioană la măsuri de protecție a mediului

Paradoxal, calculele industriașilor care activează pe piața autohtonă par a fi confirmate de poziția ocupată de România, locul 16 din 58, în clasamentul țărilor care au luat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Potrivit Indexului de Performanţă în Schimbări Climatice, citat de Agerpres, Canada (locul 58) şi Australia (57) sunt statele care au luat cele mai slabe măsuri de a-şi reduce emisiile, deşi sunt printre cele mai emitente state industrializate. De asemenea, pentru prima oară, Germania a ieşit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19. Polonia se situează pe locul 45, în timp ce cei mai mari emitenți la nivel mondial - China şi SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Poziția României în acest top poate fi o veste bună pentru mediu, însă în mod sigur este o veste proastă pentru competitivitatea industriei românești. În timp ce industriile din statele dezvoltate nu se confruntă cu înăsprirea legislației de mediu, industriile din România sunt amenințate de o avalanșă de astfel de schimbări legislative.

România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă

{igallery id=8562|cid=6|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Potrivit ABIEC, România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă (224% din media UE aşa cum rezultă dintr-un studio PwC citat de CE). “Marii consumatori industriali subvenționează un sector privat mic, care are profituri garantate. Autoritățile trebuie să găsească o soluție permanentă pentru a opri supra-compensarea sectorului de energie verde”, se precizează într-un comunicat ABIEC.

Taxa de cogenerare are, de asemenea, un impact mare asupra facturii finale, acoperind aproximativ 11% din costuri (circa 49 de euro/MWh), în vreme ce taxa de transport se reflectă, mai departe, asupra costurilor pentru consumatorii industriali, fără să fie luat în considerare nivelul de consum, atunci când este impusă.

Piața gazelor din România nu e competitivă

Interesantă este poziția marilor consumatori pe tema gazelor. În opinia lor, dublarea prețului în mai puțin de doi ani, nu este o soluție viabilă pentru industrie. “De asemenea, România nu dispune, încă, de o piaţă competitivă, prețurile fiind determinate de importuri, până în 2016. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o piaţă liberă. Deşi marii consumatori nu au nimic împotriva unei pieţe libere, am avertizat asupra faptului că aceasta nu trebuie să îşi piardă avantajul concurențial, nu trebui implementată într-un mod care să afecteze consumatorii, ci care să garanteze creșterea competitivității şi a gradului de siguranță a furnizării”, se precizează în comunicat. Cu alte cuvinte, deși se declară pentru eliminarea subvențiilor la industria producătoare de energie regenerabilă, pledează pentru subvenționarea gazelor prin controlul prețurilor! {jathumbnailoff}

Guvernul stopează acreditarea de centrale electrice regenerabile eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 23 October 2013 15:48

Eoliene incendiuAnul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Investițiile în energie regenerabilă, în picaj liber la nivel mondial. Factura consumatorilor s-a dublat ca urmare a subvențiilor oferite sectorului

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 14 October 2013 12:41

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineInvestițiile în energie regenerabilă au scăzut cu 14% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, față de trimestrul al doilea, ca urmare a trend-ului de micșorare a subvențiilor de pe continentul european și a prețului redus al gazelor produse în Statele Unite ale Americii (SUA).

Investiții curate de energie a scăzut 14 la suta în trimestrul al treilea din cele trei luni anterioare ca Europa temperată subvenții și mai ieftin americană de investiții atrase de gaze naturale.

Cele 45,9 miliarde de dolari investite în domeniu în cel de-al treilea trimestru la nivel global va conduce probabil la scăderea pentru al doilea an consecutiv a investițiilor în energii regenerabile și tehnologii energetice inteligente, de la 281 miliarde de dolari în 2012, potrivit Bloomberg New Energy Finance

Investiții în primul trimestru a fost cu 20 la suta mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, principala explicație fiind scăderea acestora pe cele mai importante piețe: ​​China, Statele Unite și Europa au scăzut. SUA au înregistrat cel mai mare declin, o reducere cu 41 la suta, investițiile în energii regenerabile ajungând pe celălalt âăr, al Atlanticului la 5,5 miliarde de dolari.

Și industria de producere a energiei regenerabile din Europa se află în recul, după ce majoritatea statelor de la Germania la Spania sau România au redus subvențiile, care au ajutat industria, propulsând-o la un ritm de creștere record în anii anteriori. Gaze ieftine din SUA, rezultatul boom-ului gazelor de șist și reducerea cheltuielilor Chinei cu promovarea energiei eoliene au contribuit de asemenea la contribuit la declinul global al investițiilor din domeniu.

Citiți si: Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpoziteazăCehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIBChiar şi cu mai puţine certificate verzi, investitorii în energia regenerabilă sunt atraşi în continuare de România. La noi se pot racorda mai uşor la reţeaUnde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în GermaniaEnergia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelorBulgaria: Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi aruncați în „cușca electorală” cu leiObsesia statului pentru energia regenerabila roade la temelia economiei germane

Lobby ecologist

"Guvernele par să accepte că lumea are o problemă majoră cu schimbările climatice, dar, pentru moment, apar prea absorbite de problemele interne pe termen scurt pentru a lua măsurile decisive necesare," susține Michael Liebreich , director executiv al Bloomberg New Energy Finance.

Cu toate acestea, capacitatea de energie fotovoltaică va atinge în acest an un nivel record, de 36,7 gigawați. De asemenea, scăderea investițiilor ar putea fi pusă și pe dezvoltarea tehnologică, pe scăderea costurilor totale cu tehnologia. 

Finanțarea activelor proiectelor de energie regenerabilă mai mari de 1 megawatt a fost de 26,4 miliarde dolari, comparativ cu 31,9 miliarde dolari în al doilea trimestru. Investițiile de private equity și venture capital au avut cel mai slab trimestru din 2005, ajungând la 724 milioane dolari de la 1,3 miliarde de dolari. Investițiile în companii de energie regenerabilă prin emisiuni de obligațiuni a sau vânzare de acțiuni au scăzut la 2 miliarde dolari de la 3,8 miliarde dolari pe cel de-al doilea trimestru, sumă mai mare însă decât cei 1,6 miliarde strânși în perioada similară a anului trecut.

Investiții în energie regenerabilă s-au redus în China la 13 miliarde de dolari, de la 13,8 miliarde de dolari în al doilea trimestru, o tendință similară fiind înregistrată în Japonia, India, Germania și Franța, în timp ce în Brazilia au crescut la 1,1 miliarde de dolari de la 950 milioane de dolari, iar în Marea Britanie la 2,6 miliarde de dolari, de la 1,6 miliarde de dolari.

Pericolul întreruperilor în aprovizionare

Săptămâna trecută, directorii mai multor companii energetice importante din Europa, responsabile pentru mai mult de jumătate din capacitatea de producție de pe Bătrânul Continent, au declarat că Uniunea Europeană trebuie să-şi modifice politicile referitoare la subvenţiile energetice, reglementări şi ţinte de emisii și au avertizat că mediul operaţional din ce în ce mai dificil ar putea conduce la întreruperi în aprovizionare, în Europa.

Companiile energetice susţin că au fost împinse de Uniunea Europeană să investească masiv în energiile regenerabile şi în noi tehnologii, dar întâmpină dificultăţi de pe urma regulilor diferite de la o ţară la alta, a schemei de tranzacţionare a emisiilor şi a problemelor cu subvenţiile.

"Vrem să trimitem un SOS în Europa, nu doar pentru companii sau pentru sectorul energetic, ci pentru Europa, în ansamblu. O societate nu poate fi prosperă fără o infrastructură energetică adecvată, iar infrastructura noastră este în pericol", a declarat directorul general al grupului german de utilităţi RWE AG, Peter Terium.

Acesta a avertizat că grupurile energetice închid centrale în Europa care, din punct de vedere tehnic şi al protecţiei mediului, sunt foarte eficiente, însă "sistemul nu le permite să le opereze economic".

La rândul său, directorul general ai Grupul italian de utilităţi Enel, Fulvio Conti, a declarat că legislaţia europeană trebuie să fie simplificată, pentru ca industria energetică să poată atrage din nou investiţii.

"Avem constrângeri legislative din partea Europei şi din partea statelor membre care se contrazic şi majoritatea pieţelor înregistrează creşteri ale preţurilor pentru consumatori şi niciun profit pentru industrie, iar această situaţie nu are sens", a spus Conti la Bruxelles, unde directorii executivi ai principalelor companii energetice europene s-au întâlnit cu oficialii UE pentru a discuta despre politica energetică europeană.

Industria cere eliminarea subvențiilor

Directorul Enel, Fulvio Conti, a apreciat că subvenţiile au creat o situaţie paradoxală în Europa pentru ţările care au abandonat proiectele de energie nucleară în favoarea tehnologiilor non-mature şi energiilor regenerabile.

"Vrem să eliminăm subvenţiile. Decizia de a promova tehnologiile non-mature şi energiile regenerabile a condus la o situaţie ciudată în care cetăţenii plătesc un preţ ridicat, industria nu înregistrează profituri şi nu sunt făcute investiţii", a apreciat Fulvio Conti.

În plus, revoluţia gazelor de şist din SUA a afectat şi mai mult competitivitatea şi profiturile companiilor energetice europene. În timp ce preţurile la energie au scăzut în SUA, ca urmare a ofertei abundente de gaze ieftine, în Europa preţurile la energie, în special la gaze naturale provenite din Rusia, au crescut. În consecinţă, Europa a început să importe cărbune ieftin din SUA pentru a contracara creşterea preţurilor la energie care a provocat nemulţumiri în rândul consumatorilor.

Potrivit directorului grupului francez GDF Suez, Gerard Mestrallet, Europa este în prezent într-o situaţie paradoxală în care mizează pe cărbune, dar în acelaşi timp vrea să-şi reducă şi emisiile de gaze cu efect de seră.

"Gazul ieftin din SUA este utilizat pentru a produce electricitate, iar SUA renunţă la cărbune. Aşa încât, cărbunele ieftin din SUA ajunge în Europa unde elimină gazele naturale. Însă, gazele naturale sunt mult mai curate decât cărbunele. Pentru a produce aceeaşi cantitate de electricitate, gazul natural produce jumătate din emisiile de CO2 rezultate de pe urma utilizării cărbunelui", a declarat Mestrallet.

Factura consumatorilor casnici s-a dublat în urma introducerii subvențiilor

Sub actualul sistem de subvenționare, producătorii de energie solară și eoliană beneficiază de un statut privilegiat la preluarea în sistem a energiei produse și se bucură și de prețuri garantate. În Franța, de exemplu, chiar dacă prețul de vânzare al energiei este situat undeva la 40 de dolari pe magawatt oră, cel perceput de producătorii de energie eoliană este de minim 83 de dolari pe megawatt oră. Diferența este acoperită de consumatori. Acest stimulent a deturnat investițiile către sectorul regenerabil. Germania, de exemplu, are  capacitate instalată de 60 gigawați de energie solară și eoliană. Însă preșurile garantate fac ca consumatorii casnici să achite aproximativ 29 eurocenti pe kilowattul oră, față de doar 14 eurocenti în 2.000.

România, paradisul regenerabil

În România, situația este similară, chiar mai favorabilă producătorilor de energie regenerabilă. Centralele eoliene au produs, în primele opt luni din acest an 2,9 TWh de electricitate, iar hidrocentralele au ajuns la o producţie de 10,8 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, cantitatea totală de energie din surse regenerabile produsă în perioada analizată a ajuns la 13,7 TWh. În acelaşi timp, consumul naţional a totalizat 32,9 TWh, ceea ce înseamnă că energia din surse regenerabile a reprezentat 41,6% din consumul naţional de electricitate în primele opt luni ale anului. Turbinele eoliene au produs în primele opt luni din acest an o cantitatea aproape dublă de energie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 2,9 TWh, faţă de 1,6 TWh în 2012. Energia eoliană a însemnat anul acesta 7,7% din producţia totală de electricitate, în timp ce, în primele opt luni din 2012, reprezentase 3,9% din total.

Opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice - aprobate

Chiar dacă în urma modificării legislației de acordare a certificatelor verzi producătorii de energie regenerabilă au amenințat cu retragerea investițiilor, acest lucru se lasă așteptat. Potrivit Agerpres, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în şedinţa din 10 octombrie, autorizaţii de înfiinţare pentru opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice, potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei. La 31 iulie 2013, în România se aflau în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 2.198 de MW, panouri fotovoltaice de 413 MW, microhidrocentrale de 474 de MW şi proiecte pe biomasă de 52 de MW, arată datele Transelectrica.  Capacitatea instalată în panourile fotovoltaice a consemnat, în acest an, un salt spectaculos. Astfel, dacă la 31 decembrie 2012 existau în România parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de 49,3 MW, după şapte luni erau în funcţiune proiecte de 413 MW. 

Nou proiect de lege anti-regenerabile

Însă situația s-ar putea schimba. Potrivit unui nou proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018. În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Marile corporații energetice californiene se bat cu proprii lor clienți, care și-au instalat panouri solare cu baterii de stocare și le amenință monopolul

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 09 October 2013 23:24

baterii stocare panouri solareCele mai mari trei companii de utilități din California au declanșat un adevărat război cu proprii lor clienți care dispun de panouri solare instalate pe acoperișuri, disputa fiind legată de sistemele de stocare a energiei electrice fotovoltaice ale gospodăriilor care tind să devină tot mai autonome energetic, producându-și singure o tot mai mare parte din necesarul de electricitate.

Edison International, PG&E și Sempra Energy spun că există probleme cu aceste sisteme de stocare și că nu pot ști cu certitudine că energia revândută în rețelele centralizate de transport de către gospodăriile cu panouri solare instalate pe acoperișuri este într-adevăr produsă din respectiva sursă regenerabilă.

Amplificarea conflictului arată cât de mult se simt amenințate companiile clasice de distribuție a energiei electrice de avântul producției casnice de curent electric și de perspectiva ca tot mai multe gospodării și companii să devină autonome energetic. Potrivit Bloomberg, industria energiei produse de panouri solare instalate pe acoperișuri a ajuns deja la valoarea de 2 miliarde de dolari.

Mai aproape de autonomia energetică

Gospodăriile și firmele care dispun de propriile centrale electrice alimentate de panouri solare cumpără din ce în ce mai puțină energie de la furnizorii clasici specializați și depind tot mai puțin de rețelele electrice centralizate. Faptul că tot mai mulți proprietari de locuințe își permit să își achiziționeze și baterii de stocare a energiei produse înseamnă că este tot mai aproape ziua când mulți dintre aceștia nu vor mai cumpăra nici un kilowatt din rețelele centralizate, spune Ben Peters, consultant pe probleme guvernamentale la producătorul de sisteme fotovoltaice Mainstream Energy Corp.

„Distribuitorii văd în producția de energie a panourilor instalate pe acoperișuri o amenințare crescândă la adresa businessului lor și încearcă să limiteze creșterea acesteia”, spune Peters.

California este cel mai mare dintre cele 43 de state americane care încurajează mica producție de energie regenerabilă impunându-le distribuitorilor să cumpere electricitate de la centralele solare alimentate cu panouri solare instalate pe acoperișuri de case și firme, de obicei la același preț cu care respectivii furnizori vând curent electric către clienții lor. În acest fel, gospodăriile își pot reduce factura de electricitate livrând înapoi în rețele surplusul de energie produs de propriile instalații fotovoltaice, care depășește consumul propriu.

Cum îți dă țeapă sistemul

Numărul de instalații fotovoltaice rezidențiale din California s-a majorat cu 78% în al doilea trimestrul al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2012, potrivit datelor asociației profesionale și de lobby Solar Energy Industries Association.

Centralele solare dotate cu baterii de stocare a energiei produse câștigă tot mai mult teren pe piață ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de producere și instalare a acestora. Bateriile le permit utilizatorilor mai multă flexibilitate în a consuma energia produsă de propriile panouri solare pe timpul nopții sau în perioade când producția proprie este în scădere.

Astfel de sisteme de stocare costă între 12.000 și 16.000 de dolari bucata, majorând cu circa 25% costurile instalării de panouri solare pe acoperiș.

Matthew Sperling, din Santa Barbara, California, și-a instalat la locuința sa, în aprilie, 8 panouri solare și 8 baterii de stocare, „Am vrut să avem o alternativă în caz de pană gravă de curent, pentru a ne menține frigiderul în funcțiune”, spune acesta. Însă furnizorul Edison i-a respins cererea de conectare a centralei sale solare la rețea, cu toate că inspectorii municipali i-ar fi spus că e „cea mai frumoasă” pe care au văzut-o vreodată.

„Și iată cum am cheltuit 30.000 de dolari pe o instalație pe care nu putem să o folosim”, conchide amar Sperling.

Furnizorii susțin că se tem de fraude

În replică, furnizorii de energie electrică susțin că sistemele de stocare a curentului electric fac posibilă frauda. Problema este în ce măsură întreaga cantitate de energie revândută în rețea de instalațiile solare rezidențiale provine într-adevăr din surse regenerabile, așa cum cere legislația prin care se încurajează instalarea de astfel de sisteme.

Teoretic, consumatorii ar putea pur și simplu să își încarce bateriile de stocare cu curent electric luat chiar din rețeaua centralizată și apoi să-l revândă aceleiași rețele ca energie regenerabilă produsă de panourile solare proprii. Asta pentru că intervenția sistemelor de stocare împiedică determinarea sursei exacte a curentului electric respectiv. Însă proprietarii de locuințe cu panouri solare spun că așa ceva nu se întâmplă.

Reglementările de pe piața de energie și capacitatea industriei de a monitoriza fluxurile de energie electrică provenite de la centralele fotovoltaice rezidențiale nu au reușit să țină pasul cu progresul tehnologic înregistrat de sistemele de stocare a curentului electric, spune Gary Stern, director de politici de reglementare la Edison.

Depășiți de inovația tehnologică

„Normele, regulile și procedurile noastre nu reușesc deocamdată să facă față problemelor puse de chestiunile legate de stocarea energiei”, arată Stern.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, la rândul său, că Edison nu vrea să descurajeze producția rezidențială de energie solară și că lucrează împreună cu instituțiile de reglementare pentru a pune la punct „politici rezonabile” în privința bateriilor de stocare.

Cei de la Comisia pentru Utilități Publice din California spun și ei că sunt la curent cu problema și că vor emite norme care să îi ajute în egală măsură pe micii producători și companiile de utilități.

„Au fost niște reclamații de la unii dezvoltatori din aria de furnizare a Edison potrivit cărora compania ar fi refuzat în mod incorect să conecteze la rețea centrale solare dotate cu baterii de stocare. Lucrăm alături de companiile de utilități pentru a da o rezolvare oficială acestei probleme în următoarele luni”, spune un purtător de cuvânt al Comisiei.

Costurile de instalare scad

Companiile de utilități spun că ar fi de acord să conecteze la rețea centralele solare rezidențiale dotate cu sisteme de stocare cu condiția ca instalațiile să aibă două contoare, unul pentru intrări și al doilea pentru ieșiri, astfel încât să se poată verifica că se revinde în rețea exclusiv energie din surse regenerabile. O astfel de configurație ar majora costurile de instalare cu cel puțin 1.300 de dolari.

Disputa se amplifică pe măsură ce sistemele de stocare a energiei sunt folosite pe o scară tot mai largă în California, iar instituțiile de stat încurajează acest fenomen. În iunie, Comisia pentru Utilități Publice a propus ca, până în 2020, furnizorii de electricitate să dispună de o capacitate totală de stocare de 1,3 GW. Propunerea vine în sprijinul țintei oficiale a statului, de a ajunge până în acel an la o pondere a energiei regenerabile în totalul mixului energetic de 33%, și este menită să facă față problemelor de intermitență puse de centralele eoliene și solare.

În același timp, prețurile scad. Costurile unei baterii s-ar putea reduce cu 57% până în 2020, la 807 dolari/KWh, față de 1.893 dolari/KWh în momentul de față, potrivit calculelor estimative ale Bloomberg. Piața globală a sistemelor de generare de energie solară dotate cu instalații de stocare ar putea crește la 2,8 miliarde de dolari în 2018, în prezent fiind de sub 200 de milioane de dolari, estimează firma de cercetare Lux Research Inc.

Anul trecut, în California s-au instalat panouri solare rezidențiale cu o capacitate instalată totală de 391 MW, în condiâiile în care prețul de instalare a scăzut față de 2012 cu 15%, de la 4,35 la 3,71 dolari/watt.

Bulgărele de zăpadă se rostogolește tot mai repede

Sistemele de stocare a energiei cu ajutorul bateriilor reprezintă cea mai recentă inovație menită să destructureze monopolul companiilor tradiționale de furnizare a energiei. Cu douăzeci de ani în urmă, agențiile federale de reglementare au deschis sistemul pentru producătorii independenți, iar acum, bateriile de stocare vor agrava hemoragia de clienți a furnizorilor tradiționali.

Din mai încoace, cei de la Edison au respins de la conectare circa 60 de proiecte de centrale solare rezidențiale dotate cu baterii de stocare. PG&E Corp, cea mare companie de utilități din California, a respins și ea clienți de acest tip, redirecționându-i spre alt program, mai costisitor, căci include tarife de conectare la rețea. San Diego Gas & Electric spune că nu a primit astfel de solicitări, precizând totodată că le-ar fi respins dacă le-ar fi primit.

Cei de la Mainstream, care se ocupă de instalarea de panouri solare, spun că Edison respinge acum de la conectare sisteme identice cu cele pe care, până nu demult, le aproba. La începutul anului, firma instala 2 până la 3 sisteme solare cu baterii de stocare pe săptămână. În ultimele săptămâni n-a mai instalat nimic, ba mai mult, unele comenzi au fost anulate.

„Proprietarii de locuințe cu panouri solare pe acoperișuri nu încearcă deloc să fraudeze sistemul. Ideea este că, în cele din urmă, consumatorii care dispun și de centrale fotovoltaice, și de sisteme de stocare, vor găsi în cele din urmă o modalitate de a le face să funcționeze fără să mai aibă nevoie de companiile de utilități”, conchide Adam Browning, director al grupului de lobby Vote Solar Initiative.

Nocturna Rapidului, în siguranță: Valvis a primit o finanțare de 5,4 milioane de euro pentru un parc fotovoltaic

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 09 October 2013 12:36

Nocturna stinsa giulesti 681357469Rapid București pare a primi, în sfârșit o veste bună: nu va mai risca să rămână fără curent electric, așa cum s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani în meciul cu PSG, când a picat instalația de nocturnă.

Și asta nu datorită faptului că mai nou joacă la matineu, pentru că în cazul meciurilor de pe teren propriu, fiind transmise de TVR, evoluează mai mult la ora 21. Ci pentru că unul din finanțatorii și acționarii săi, Jean Valvis, principal acționar și al firmei Domeniile Sâmburești, a cărei siglă este imprimată pe tricourile rapidiștilor, a obținut de la Banca Românească o finanțare de 5,4 milioane de euro pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic în comuna Modelu, județul Călăraşi.

Finanțarea a fost acordată companiei Terra Muntenia SRL, parte a Valvis Holding, pe o perioadă de 10 ani.

“Continuăm finanțările în sectorul energiei regenerabile prin oferirea unui credit de 5,4 milioane euro companiei Terra Muntenia SRL, parte a Valvis Holding. Astfel, ne susținem obiectivul nostru strategic stabilit pe anul 2013 de a sprijini clienții corporate în demersurile lor investiționale, Banca Românească fiind o prezență activă atât pe piața finanțărilor clienților corporate, cât şi în dezvoltarea sectorului energetic. Avem certitudinea că prezentul proiect dezvoltat de Valvis Holding se va alătura portofoliului de proiecte de succes în domeniul energiei regenerabile finanțate până în prezent de Banca Românească”, a declarat Cosmin Călin , director executiv Unitatea Corporații în Banca Românească, într-un comunicat de presă.

Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 8,9 milioane de euro. Parcul fotovoltaic are o putere instalată de 5 MW, iar construcția acestuia este în curs de finalizare.

Partenerii Băncii Românești în tranzacție au fost Casa de Avocatură CMS Cameron McKenna SCA, care a oferit asistență juridică în negocierea şi redactarea documentației de finanțare, şi TUV Hellas (TUV Nord) SA, care a asigurat asistența tehnică.

După ce a cumpărat toate microhidrocentralele de la Energy Holding, un “băiat deştept” începe să cumpere fotovoltaice

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 07 October 2013 10:48

Fotovoltaice nemtiTransenergo, firma care a cumpărat toate cele cinci microhidrocentralele de la Energy Holding şi care a fost ca şi abonată în anii trecuţi la furnizarea de energie pentru RATB, aceasta fiind doar una din multele afaceri controversate cu intermedieri de energie ale acestei firme, a trecut acum şi la fotovoltaice. Transenergo com a preluat 97,62% dintr-un parc cu panouri solare din localitatea Salcuta din Damboviţa.

Noii administratori ai Photovoltaic Green Project, firma care operează parcul cu panouri solare din Damboviţa, sunt soţii Coman Rada şi Nelu Coman, milionarii (... în euro) care sunt şi acţionari ai Transenergo. Parcul are o putere instalată de 2,5 MW.

În primăvară, Transenergo Microhidro, care are sediul social chiar în acelaşi apartament la Marriott cu Transenergo com, a cumpărat cu Transenergo com, în calitate de garant, toate cele cinci microhidrocentralele de la Energy Holding după ce aceasta din urmă le-a cumpărat de la Hidroelectrica în anul 2004 cu 46,17 miliarde de lei vechi.

Între Energy Holding şi Transenergo există relaţii mai vechi de… afaceri. Simplu spus, Transenergo este un alt intermediar cu energie. După ce Energy Holding a pierdut în anul 2008 anumite contracte de furnizare de energie precum cel cu Petrom sau Oltchim, a început să încheie alte contracte prin care se revindea curentul. Unele dintre contracte au fost semnate cu Transenergo. De fapt, de la sfârşitul anului 2008, Transenergo a furnizat aproape constant curent pentru RATB, fără ca regia autonomă să fie singurul client.

Cis Gas și firma germană Soventix construiesc un parc solar de 2,1 MW la Cuc, în județul Mureș. Nemții au în plan încă 3 proiecte fotovoltaice în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 September 2013 19:00

Cuci parc solarCompania germană Soventix GmbH din Duisburg a început construcția unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 2,1 MW în comuna Cuci din județul Mureș, în parteneriat cu firma românească Cis Gas.

Momentan, cei de la Soventix intenționează ca, după finalizarea investiției, realizată alături de cei de la Cis Gas, să mențină facilitatea în portofoliul propriu.

Din cauza politicii discutabile a UE în privința importurilor de componente de echipamente solare și a incertitudinilor cu privire la regimul subvențiilor pentru energia regenerabilă din statele europene, investitorii în centrale solare sunt extrem de îngrijorați, a declarat CEO-ul Soventix, Thorsten Preugschas.

„În consecință, compania noastră investește în centrale solare pe care să le poată opera independent până reușește să convingă alți potențiali operatori că investițiile sunt sigure”, a precizat Preugschas.

Soventix vrea să finalizeze parcul solar de la Cuci și încă un proiect similar până în noiembrie anul acesta. Mai mult, nemții sunt în negocieri cu posibili investitori pentru a mai construi două facilități fotovoltaice, cu o capacitate instalată cumulată de 15 MW.

În total, cele patru parcuri solare avute în vedere de Soventix vor avea o capacitate instalată totală de circa 20 MW și vor produce peste 24 de MWh de electricitate pe an, cu care vor alimenta mai mult de 6.000 de gospodării. În total, facilitățile vor ocupa o suprafață de aproape 40 de hectare.

Cei de la Soventix spun că, grație sistemului de subvenții prin certificate verzi, investițiile în centrale solare sunt încă viabile economic în România.

„Chiar dacă intenționăm să ne concentrăm în primul rând pe expansiunea pe alte continente, vrem totodată să continuăm să construim centrale solare pentru investitorii instituționali din Europa”, a declarat directorul executiv al Soventix, Tobias Friedrich.

Guvernul reduce definitiv subvențiile pe bază de certificate verzi pentru centralele regenerabile noi, cele mai afectate sunt eolienele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Saturday, 28 September 2013 18:32

Eoliene incendiuExecutivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Electoratul și economia Germaniei așteaptă de la „Mutti” Angela Merkel ieftinirea curentului electric, după ce i-au acordat al treilea mandat de cancelar

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:08

Angela Merkel Energie IAngela Merkel a câștigat din nou, pentru a treia oară consecutiv, alegerile în Germania, inspirând siguranță și încredere electoratului. De altfel, organizația de tineret a partidului ei, Uniunea Democrat-Creștină, a adoptat ca slogan neoficial de campanie expresia „Mutti Macht’s”, care s-ar traduce aproximativ cu „Mami (mămica) se va ocupa de toate”.

Acum, după campanie și scrutin, în timpul cărora subiectul energiei nu a fost o temă principală, „Mutti” are de rezolvat o problemă care, dacă se acutizează, riscă să submineze grav principala economie a Europei: costurile tot mai mari ale renunțării la producția de energie nucleară și fosilă, coroborată cu promovarea surselor regenerabile de curent electric.

În 2011, după dezastrul de la reactorul nuclear de la Fukushima din Japonia, Merkel a decis intempestiv că Germania va renunța treptat, până în 2025, la toate centralele atomice pe care se bazează, în prezent, o bună parte din producția de energie a țării.

Acestea ar urma să fie înlocuite cu centrale eoliene și solare, care beneficiază de subvenții generoase, suportate de consumatorii casnici și industriali, precum și de prioritate la preluarea producției lor în sistemul energetic german: distribuitorii sunt obligați să cumpere curentul produs de acestea, la prețuri garantate preferențiale, peste cele de piață, indiferent de fluctuațiile cererii din partea clienților.

Cu 30% mai scump

La acea dată, măsura s-a bucurat de mare sprijin popular, dar consecința a fost că, în prezent, curentul electric în Germania este cu circa 30% mai scump decât media zonei euro. La rândul lor, companiile germane se tem că vor deveni din ce în ce mai puțin competitive în comparație cu concurenții lor externi, ca urmare a majorării costurilor cu energia. Mai mult, rețeaua electrică de transport a Germaniei are nevoie de investiții în upgradare pentru a putea face față valului de capacități instalate regenerabile noi, cu problemele lor bine-cunoscute de intermitență.

Merkel a ales prudența și a declarat că se va ocupa de această problemă după alegeri, evitând, în perioada preelectorală, să se implice prea mult într-o chestiune care presupune negocieri dure și complicate cu diferite grupuri de interese, de la organizațiile de lobby ale industriilor mari consumatoare de energie la cele ale producătorilor de energie regenerabilă și la grupuri ecologiste, puternice și influente în Germania.

În martie anul acesta, Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali. Autoritățile locale s-au opus tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar fi amenințat investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal a refuzat reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar fi majorat deficitul bugetar federal al Germaniei.

„Schimbarea politici energetice este esențială nu doar pentru competitivitatea economiei germane, ci și pentru buzunarele germanilor de rând. Merkel va trebui să găsească un punct de echilibru între ținta de dezvoltare a energiei regenerabile și necesitatea ca prețurile la curent electric să nu explodeze”, spune Carsten Nickel, analist la Teneo Intelligence.

Tarife neconcurențiale, garantate pe 20 de ani

Reducerea subvențiilor și privilegiilor pentru regenerabili ar fi în beneficiul consumatorilor, însă ar fi de natură să pună frână investițiilor în acest domeniu, afectând activitatea și locurile de muncă ale unor companii de echipamente eoliene și solare cum ar fi Vestas sau Trina Solar. Încă nu este limpede care va fi efectul unei astfel de reforme asupra marilor companii de utilități precum RWE sau E.ON.

„Regenerabilele nu mai constituie o nișă a pieței de energie, ci sunt parte componentă a mixului energetic național, ceea ce înseamnă că acum problema se pune cu totul diferit”, a declarat Angela Merkel în fața Bundestagului, pe 3 septembrie.

Una dintre ideile de reformă este renunțarea la tarifele garantate peste nivelul pieței, suportate de consumatori, pentru producția de energie regenerabilă, sau măcar plafonarea majorărilor anuale ale acestora. Pe legea în vigoare, aceste tarife, precum și majorările lor anuale, sunt garantate pe 20 de ani. Schimbările ar afecta doar proiectele regenerabile noi, nu și pe cele aflate deja în funcțiune.

Una dintre cele mai puternice organizații de lobby ale industriei germane, BDI, care reprezintă circa 100.000 de companii, printre care giganți precum Volkswagen sau Siemens, cere să se renunțe la tarifele garantate și la preluarea cu prioritate în sistemul energetic a producției regenerabililor, indiferent de cerere. Organizația vrea ca producătorii de energie regenerabilă să vândă la prețuri și în condiții de piață, adică în funcție de volumul și momentul cererii și nu în funcție de când bate vântul sau strălucește soarele.

Temă centrală de negociere politică post-alegeri

Revendicări sau propuneri similare au venit și din partea cartelurilor industriei chimice și companiilor de utilități, ca și din partea fostului partener de coaliție al cancelarului Merkel, Partidul Liber-Democrat. Ministrul creștin-democrat al Mediului din fostul guvern Merkel, Peter Altmaier, partener apropiat și confident al cancelarului, s-a certat de multe ori pe aceată temă cu ministrul Economiei, Philipp Roesler, membru al Partidului Liber-Democrat.

Acum nu se va mai pune problema unor astfel de fricțiuni, căci liber-democrații nu au reușit să atingă pragul electoral de accedere în Parlament, iar creștin-democrații lui Merkel au obținut cel mai bun scor de la victoria lui Helmut Kohl din 1990, de după reunificare – 41,5% din voturi. Acest lucru face posibile coaliții cu social-democrați sau cu ecologiștii.

Fără îndoială că energia va fi un subiect-cheie al oricărei negocieri guvernamentale, iar un acord cu social-democrații pare mai ușor de obținut, în condițiile în care este de așteptat ca verzii sprijină accelerarea dezvoltării energiei regenerabile. Pe de altă parte, social-democrații au în palmares primul demers politic german de renunțare la energia nucleară, din mandatul cancelarului Gerhard Schroeder.

Doar anul trecut, în Germania s-au instalat capacități regenerabile de 10 GW, echivalentul a 10 centrale nucleare, ceea ce a sporit presiunea asupra sistemului de transport al energiei, din cauza intermitenței producției facilităților eoliene și solare. Una dintre soluțiile avute în vedere este dezvoltarea fermelor eoliene offshore, mai stabile din punct de vedere al producției, dar care au și costuri mai mari de construcție. În plus, s-au consemnat întârzieri în conectarea la rețeaua terestră de electricitate a câtorva proiecte marine finalizate.

Neamțul plătește, fie el consumator sau contribuabil

Planul de renunțare la energia nucleară a creat și alte probleme. Din cauza faptului că eolienele și solarele inundă rețeaua electrică la mijlocul zilelor, pe vârf de cerere, beneficiind de prioritatea care le este acordată prin lege, companiile de utilități precum E.ON sau RWE își închid centralele pe gaze naturale, care au ajuns să meargă în pierdere, preferând să mențină în producție termocentralele pe cărbune, mai ieftine, dar și mult mai poluante.

Consumatorii casnici subvenționează energia regenerabilă printr-o suprataxă specială, evidențiată pe facturile lor. Anul acesta, aceasta este de 5,28 euro/KWh, în creștere cu nu mai puțin de 47% față de 2012. Costul mediu al electricității pentru gospodării a fost de 26,4 euro/KWh anul trecut, cu tot cu subvenția respectivă, potrivit datelor Eurostat.

Problema este că subvențiile sunt garantate pe 20 de ani, ceea ce, potrivit calculelor Bloomberg, înseamnă că consumatorii germani vor plăti peste 20 de miliarde de euro pe an până în 2030 pentru a finanța trecerea Germaniei de la energie nucleară și fosilă la energie regenerabilă.

„Germania va purta o imensă povară în spinare ceva vreme. E posibil ca guvernul să fie nevoit la un moment dat și să utilizeze fonduri bugetare federale pentru a-i mai despovăra pe consumatori, atât pe cei casnici, cât și pe cei industriali”, spune Hubertus Bardt de la Institutul de Cercetări Economice din Koln.

Satul bavarez regenerabil

Comunitatea bavareză din Wildpoldsried, care numără 2.600 de locuitori, este fără îndoială una dintre cele mai ecologiste din lume, și nu la nivel declarativ. Foarte multe locuințe, dar și clădirile publice, au panouri solare pe acoperișuri, iar unele se alimentează cu căldură de la centrala pe biomasă a localității. Pe dealuri sunt turbine eoliene, finanțate de localnici, iar mai multe ferme au centrale pe biogaz.

În total, cei din Wildpoldsried produc de patru ori mai multă energie decât consumă. Grație obligației legake de preluare cu prioritate a producției regenerabile în sistemul energetic național, surplusul de electricitate al localității, în valoare de circa 5 milioane de euro pe an, este revândut în rețea.

Factura este însă achitată de consumatorii din întreaga Germanie, iar consumatorii au început să se sature.

„Înainte, germanii se temeau cel mai mult de pene de curent și de riscurile prezentate de centralele nucleare. Acum, principala lor preocupare este scumpirea continuă a curentului electric. Procesul de trecere la energia regenerabilă a fost prost administrat, iar politicile energetice trebuie de urgență modificate”, spune Claudia Kemfert de la Institutul German pentru Cercetări Economice.

Străinii se bucură: au și nemții o problemă

Germanii sunt un popor disciplinat și cu respect pentru natură. Atât populația, cât și companiile au fost dispuse, inițial, să plătească prețul necesar renunțării la energia fosilă și nucleară, însă acum tot mai mulți spun că lucrurile au avansat prea mult într-o direcție greșită.

Pe de altă parte, însă, în pofida nemulțumirilor, chestiunea nu a fost câtuși de puțin centrală în recenta campanie electorală. Momentan, Germania rămâne la planul Merkel, elaborat în 2011, care prevede ca ponderea energiei regenerabile în totalul mixului energetic german să ajungă la 35% în 2020 și la 80% în 2050. Anul trecut, procentul a fost de 23%.

„Străinii se uită din afară cu ochi mari la experimentul nostru, al germanilor, cu energia regenerabilă. Și cu puțină bucurie răutăcioasă”, remarcă Kurt Bock, CEO-ul gigantului petrochimic BASF.

Cele mai multe capacități instalate regenerabile urmează să fie instalate în nordul țării, ceea ce va face necesară construirea de linii de înaltă tensiune pentru transportul producției acestora în sud, unde sunt principalii consumatori industriali. Construcția lor stagnează însă, întrucât germanii nu vor stâlpi și cabluri lângă casele și în curțile lor.

Culmea absurdului: eoliene pe motorină

„Nu sunt câtuși de puțin împotriva energiei eoliene și solare, dimpotrivă. Dar mulți germani au ajuns să se întrebe de ce e nevoie de toate aceste rețele, devreme ce e mai eficient să ai producție descentralizată de energie”, spune Willi Traut, conducătorul unei campanii publice, veche deja de doi ani, pentru îngroparea cablurilor electrice de înaltă tensiune din zona Dusseldorf.

Lucrurile merg greu și cu centralele eoliene offshore. Acestea dau randamente mai bune, dar sunt mai complexe din punct de vedere tehnic, mai scumpe și mai greu de finalizat. Cu toate acestea, planurile guvernamentale prevăd instalarea a 10 GW de astfel de capacități pe coasta nordică a Germaniei până în 2020.

Mass media germană a făcut un imens scandal când s-a descoperit că un parc eolian offshore nou, situat lângă insula Borkum din Marea Nordului, în loc să producă el însuși curent folosind puterea vântului, consuma mari cantități de motorină. Un caz similar a fost semnalat recent în Marea Britanie.

Problema era că, din cauza descoperirii unor mine marine provenind din al doilea război mondial pe fundul mării, în apropiere de fundația centralei, nu au putut fi făcute toate legăturile necesare cu țărmul pentru conectarea facilității la sistemul energetic. Iar componentele mecanice ale turbinelor eoliene trebuie menținute în funcțiune pentru a se evita corodarea lor, ceea ce necesită consum de motorină.

Chinezii instalează două parcuri solare, la Satu-Mare și Butimanu, nederanjați de amânarea subvențiilor și nici de războiul comercial cu UE

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:00

China panouri solareCompania chineză integrată specializată în proiecte fotovoltaice Hisun PV investește în construcția a două parcuri solare, cu o capacitate instalată totală de aproape 13 MW, situate la Satu-Mare, precum și în comuna Butimanu de lângă București.

Realizarea proiectelor este administrată de către subsidiarele din Bulgaria și Italia ale germanilor de la Juwi Solar, iar directorul subsidiarei bulgare a declarat că, deși amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, măsura s-ar putea dovedi până la urmă pozitivă, întrucât ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Centrala solară de la Butimanu a celor de la Hisun PV va avea o capacitate instalată de 7,015 MW, iar cea de la Satu Mare – de 5,88 MW.

Lucrările de construcție a celor două parcuri au demarat la începutul acestei luni și sunt realizate de către compania chineză Abacus Renewables, care se ocupă și de partea de inginerie și de cea de achiziții. Lucrările presupun instalarea a 53.700 de module solare, fabricate de către altă firmă chineză, GD Solar.

Conectarea la sistemul energetic național energetic a celor două noi parcuri fotovoltaice este așteptată să aibă loc în luna noiembrie a acestui an. Cele două facilități vor alimenta cu energie electrică un număr de 4.700 de gospodării, producția anuală cumulată a parcurilor solare de la Satu Mare și Butimanu urmând să fie de 16 milioane KWh.

„Piața fotovoltaică din România este una plină de provocări, dar și foarte promițătoare în același timp. Amânarea până în 2017 a acordării unei părți din subvenția pentru regenerabile pe bază de certificate verzi a creat o oarecare incertitudine, însă în același timp ar putea preveni apariția unei bule speculative pe această piață, care ulterior să se spargă, așa cum am văzut că s-a întâmplat în alte părți”, a declarat directorul executiv al subsidiarei bulgare a Juwi Solar, Nikola Gazdov.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

În august, China și UE au ajuns la un acord cu privire la stabilirea de limite cantitative și de prețuri minime la exporturile de panouri solare chinezești în Europa. Potrivit acestuia, companiilor din China care semnează înțelegerea nu li se vor percepe tarife antidumping de către companiile europene, atâta vreme cât nu practica un preț de instalare mai mic de 0,56 euro/watt și în limita unor exporturi totale de 7 GW pe an.

Preţul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înţelegerea vor fi afectate de tarifu antidumping anunţat deja de Comisia Europeană, de 47,6%. Europenii îi acuză pe chinezi că vând panouri solare în UE sub prețul de cost, fiind subvenționați în acest scop de guvernul de la Beijing.

Tot mai multe companii se deconectează de la rețeaua centralizată de curent electric din SUA. Orașe întregi vor să fie autonome energetic

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 24 September 2013 20:00

Autonomie energetica microreteleDin ce în ce mai multe companii de pe întreg teritoriul Statelor Unite, de la producători de dispozitive high-tech la mari retaileri, încep să își producă pe cont propriu curentul electric necesar alimentării activităților lor. Din 2006 până în prezent, numărul unităților independente de generare de energie electrică din SUA a crescut de 4 ori, de la 10.000 la 40.000, potrivit statisticilor federale. Trendul se accelerează și capătă tot mai multă consistență, susținut de reducerea semnificativă a prețurilor la panouri solare, turbine eoliene, dar și la gaze naturale.

Un alt catalizator este teama de penele majore, repetate și tot mai grave de curent rezultate în urma furtunilor și uraganelor și a altor dezastre naturale. Este ceea ce a impulsionat multe autorități locale și statale americane să elaboreze proiecte de microrețele autonome locale de electricitate, care să intre în funcțiune ca back-up atunci când porțiuni întregi din sistemul energetic centralizat sunt la pământ.

Compania Kroger Co deține în Pennsylvania o fabrică de lactate alimentată parțial cu curent electric produs de două turbine eoliene proprii, fapt care le-a permis celor de la Kroger să își reducă factura de electricitate cu 25% în ultimii doi ani.

La un centru logistic de distribuție produse alimentare din California, Kroger a instalat un sistem de rezervoare care utilizează bacterii pentru a convertii zilnic 150 de tone de reziduuri organice în biogaz. Combustibilul rezultat este ars pe loc și asigură 20% din necesarul de energie electrică al facilității.

Eficientizare, dar și protecție în caz de dezastru

Aceste două proiecte, la care se adaugă panourile solare care alimentează cu energie magazinele de desfacere alimente ale companiei, plus câteva măsuri de eficientizare a consumului de curent, au permis celor de la Kroger să economisească costuri cu energia de circa 160 de milioane de dolari pe an, spune directorul pentru probleme de energie al companiei, Denis George.

Demersurile de acest tip s-au înmulțit în special după marile probleme de alimentare cu curent electric rezultate în urma uraganului Sandy. Amplificarea fenomenului și creșterea numărului de companii autonome energetic constituie o amenințare pentru modelul încetățenit de business al monopolurilor din industria de utilități.

Un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Și în Japonia, după criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare.

Se va ajunge la paritate

În consecință, instituțiile de reglementare din energie se tem că, din cauza scăderii numărului de clienți și a veniturilor obținute de la aceștia, monopolurile energetice vor rămâne fără bani pentru întreținerea centralelor electrice și a rețelelor de transport de electricitate.

„Pe de altă parte, noi, companiile de utilități, ne punem întrebarea: <Stăm cu mâinile în sân și așteptăm să devenim piese de muzeu sau încercăm să participăm la acest business?>”. spune Nick Akins, CEO al companiei de utilități American Electric Power (AEP). AEP are în plan punerea la punct a unui program de suport și mentenanță pentru clienții care vor să-și instaleze propriile facilități de generare de energie electrică.

Momentan, generarea autonomă de energie electrică reprezintă mai puțin de 5% din producția totală de electricitate a SUA, dar mulți experți spun că, în curând, se va ajunge la un așa-numit „punct de paritate”, în care pentru o firmă va costa la fel să își producă propriul curent electric sau să îl cumpere de la o companie specializată.

Din 2007, de când și-a instalat propriile sisteme fotovoltaice pe acoperișurile unor magazine din California, costurile de producție a electricității ale Wal-Mart au scăzut de 6 - 8 dolari pentru fiecare watt produs la numai 3,50 dolari. Gigantul retail se așteaptă să ajungă la paritate cu prețurile practicate de companiile de utilități în mai puțin de 3 ani.

Din nișă în mainstream

În prezent, Wal-Mart își asigură din producție proprie circa 4% din consumul de energie, însă intenționează să majoreze procentul la 20% până în 2020, profitând de suprafețele mari de acoperișuri de care dispune, pe care se pot instala panouri solare.

Producția autonomă de energie a firmelor și gospodăriilor nu e o idee nouă. Dimpotrivă, a existat de dinainte de apariția rețelelor electrice centralizate de transport al electricității, care au început să fie puse la punct prin anii ’20 ai secolului trecut. Însă în ultimi cinzeci de ani, practica a fost asociată mai ales cu locații izolate precum Alaska sau cu facilități industriale cum ar fi rafinăriile petroliere, care produc cantități mari de deșeuri ce pot fi utilizate pentru generarea de energie.

Însă aproape peste noapte, acest fenomen de nișă a pătruns radical în mainstream. Cu 6 ani în urmă, Google a făcut senzație instalând mari panori solare pe complexul său din Silicon Valley. Alte companii tehnologice i-au urmat exemplul, dornice să-și optimizeze costurile cu energia electrică consumată de parcurile lor de servere.

Cei de la Apple își asigură în prezent 16% din necesarul de curent electric din panouri solare și celule cu biogaz proprii. Centrul de date al Apple din Maiden, North Carolina, este alimentat 100% din resurse energetice proprii.

Depind tot mai puțin de subvenții

Uzina de asamblare a BMW din South Carolina, care a produs 300.000 de mașini anul trecut, își asigură jumătate din consumul de energie prin intermediul unui dispozitiv care arde metan rezultat din deșeuri. Lanțul de farmacii Walgreen dispune de panouri solare proprii pe acoperișurile a 155 dintre magazinele sale și intenționează să mai echipeze astfel încă 200 de unități.

Fenomenul este încurajat de scăderea prețurilor la echipamente energetice. Costurile de instalare a panourilor solare s-au înjumătățit din 2002 în 2012 și există și opțiunea închirierii sau achiziționării în leasing a acestora.

Multe astfel de proiecte se califică și pentru subvenții de stat federale sau locale. De exemplu, 30% din costurile de instalare a facilităților fotovoltaice se deduc din taxe, procent care va scădea la 10% până în 2017. Însă analiștii spun că subvențiile joacă un rol din ce în ce mai mic și că sunt de fapt cu totul eclipsate de scăderea prețurilor echipamentelor energetice. În ultimii patru ani, costurile modulelor solare au scăzut cu nu mai puțin de 80%, de la 4 dolari la doar 65 de cenți pe watt produs.

Companiile se orientează și spre turbine eoliene sau celule cu hidrogen, baterii, turbine sau motoare cu gaze naturale. Firma de tehnologie și inginerie SAIC dispune de un centru de date în afara New York-ului, alimentat 100% cu motoare pe gaze naturale, mult mai sigure în caz de furtună decât alte echipamente, dat fiind că țevile de gaze sunt îngropate în pământ. Centrul dispune și de baterii pentru back-up.

Și comunitățile locale vor autonomie energetică

De altfel, unul dintre principalele motive pentru care atât multe companii, cât și instituții publice precum universitățile, își doresc capacități proprii de generare de electricitate este acela de a nu se trezi în beznă în caz de uragan sau furtună. Potrivit Casei Albe, penele de curent cauzate de dezastre naturale au costat economia SUA pierderi de productivitate între 18 și 52 de miliarde de dolari pe an în perioada 2003 – 2012.

Până la sfârșitul anului viitor, cei de la Verizon Communications vor să instaleze celule cu hidrogen și panouri solare în valoare totală de 100 de milioane de dolari la 19 centre de date și alte facilități situate în 7 state americane, inclusiv New York și New Jersey.

Tot ca reacție la penele cauzate de dezastre naturale, multe autorități locale și statale americane pun la punct proiecte de microrețele autonome locale de electricitate, care să intre în funcțiune ca back-up atunci când porțiuni întregi din sistemul energetic centralizat sunt la pământ. De exemplu, statul Connecticut, grav afectat de uraganul Sandy, are în plan construirea unei microrețele locale care să asigure continuitatea alimentării cu curent a unor servicii publice și a unor companii în caz că rețeaua centralizată cade.

O microrețea locală operează independent de sistemul centralizat și constă în mai multe facilități de generare autonomă de electricitate conectate între ele. O astfel de microrețea poate include generatoare pe bază de gaze naturale, panouri solare și turbine eoliene. Atunci când rețeaua centralizată cade, microrețeaua locală intră automat în funcțune.

Mai multă siguranță și pierderi mai mici

Ideea microrețelelor câștigă tot mai mult teren în întreaga lume, dar în special în Statele Unite, unde peste 260 de proiecte de acest tip sunt fie deja funcționale, fie în diferite stadii de implementare, potrivit firmei de cercetare Navigant Research. La nivel mondial există în prezent 480 de astfel de proiecte.

Pe lângă beneficiile legate de creșterea autonomiei și securității aprovizionării cu electricitate, microrețelele înseamnă și volume mult mai mici de pierderi de electricitate pe liniile de transmisie, care pot ajunge uneori până la 20% din energia transportată de rețelele centralizate clasice, în momentele de vârf de consum.

La nivel teoretic, microrețelele par un concept simplu, însă pot fi construite, asamblate și operate în mai multe feluri, astfel încât, în prezent, nu există o definiție juridică general acceptată a acestora și nici consens asupra modului în care ar trebui reglementate.

Astfel, o microrețea poate fi și o casă deconectată de la rețeaua centralizată, care se alimentează cu propriile panouri solare instalate pe acoperiș, și un complex universitar care își produce și își transportă propria energie, dar și o întreagă insulă, cum ar fi St. Thomas din arhipelagul Virginelor, care dispune la fața locului de propria sa centrală electrică și de propriul sistem de transport al curentului electric.

Dincolo de asta, uraganul Sandy a demonstrat că dezvoltarea de microrețele electrice este absolut necesară pentru securitatea energetică.

„Ca să dau doar un exemplu, după Sandy, multe benzinării dispuneau de carburanți, dar nu se putea face plinul la ele din cauză că nu era curent electric. Uraganul a arătat cât de vulnerabil este sistemul energetic centralizat în caz de dezastru natural. Este nevoie de schimbări”, spune Gerald Stokes, director asociat la Brrookhaven National Laboratory și președinte al New York Energy Policy Institute.

Nebunia Qatar World Cup 2022: Stadioane și cartiere întregi răcorite tehnologic, umbră produsă de nori artificiali la 500.000 de dolari bucata

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 24 September 2013 11:25

Qatar nori artificiali BUNQatarul susține în continuare că va putea găzdui fără probleme Campionatul Mondial de fotbal din 2022 în vară, în condițiile în care lumea fotbalului pune tot mai multă presiune pe FIFA pentru a reprograma competiția în iarnă, pentru a-i scuti pe fotbaliști și pe suporteri de canicula specifică micului stat din Golful Persic.

Desemnarea de către FIFA, în urmă cu trei ani, a micului stat petrolier drept organizator al Campionatului Mondial de fotbal din 2022 a fost o mare surpriză la acea dată. Vara, în Quatar temperatura medie depășește 50 de grade Celsius.

Oficialitățile din Qatar au declarat că sunt gata să accepte și varianta reprogramării în iarnă a competiției, însă au ținut să sublinieze că, în pofida căldurii extreme din lunile de vară, vor putea să organizeze Campionatul Mondial în cele mai bune condiții cu ajutorul unor tehnologii de ultimă oră, prietenoase cu mediul, care le vor permite să construiască stadioane dotate cu aer condiționat.

„Ne-am angajat să organizăm Campionatul Mondial în vară și vom munci din greu pentru a ne respecta această promisiune. Dacă FIFA ne va cere să mutăm competiția în iarnă, suntem capabili să facem asta, însă dezvoltarea și implementarea de tehnologii ecologice de răcire constituie unul dintre principalele noastre obiective strategice ca națiune”, se arată într-o declarație a Comitetului de Organizare al Campionatului Mondial din Quatar.

Cum răcorești o țară întreagă?

Rămâne însă problema caniculei din afara stadioanelor. Președintele FIFA, Sepp Blatter, a declarat, recent, că acordarea mandatului de organizare a competiției în vară unui stat deșertic a fost o greșeală. „Poți face răcoare pe stadioane, dar nu poți răcori o țară întreagă”, a spus Blatter.

În replică, quatarezii susțin că vor rezolva problema cu instalații de aer condiționat alimentate cu energie solară.

„Se vor putea juca și urmări meciuri de fotbal vara în întreaga țară. Vom crea condiții de confort în toate spațiile publice, nu doar pe stadioane și pe terenurile de antrenament, ci și pe străzi. Tehnologii de răcire a aerului au fost implementate la stadionul Jassim bin Hamad din Doha încă din 2008. În iunie, stadionul a găzduit meciuri internaționale de calificare în cele mai confortabile condiții. Suntem pe cale de a dezvolta și de a perfecționa tehnologii sustenabile de răcire care să asigure temperaturi optime pentru jucători și fani pe stadioane, terenuri de antrenament și în zonele de interes pentru suporteri”, susține comitetul qatarez de organizare al Campionatului Mondial din 2022.

Blocaj

Lumea fotbalului se află într-un oarecare blocaj cu privire la acest subiect. Pe de o parte, multe federații naționale sunt de acord că ar fi imposibil să se joace Campionatul Mondial vara, din cauza temperaturilor extreme, însă reprogramarea sa iarna ar da peste cap întreg programul competițional internațional, lucru cu care cluburile nu sunt de acord.

Iar Australia, care a concurat cu Qatarul pentru organizarea competiției, a anunțat că va cere despăgubiri de zeci de milioane de dolari dacă se va decide reprogramarea Campionatului în lunile de iarnă.

Mai mult, deja se discută despre posibilitatea revocării deciziei de organizare în Qatar a CM din 2022, după apariția unor dezvăluiri cu privire la influențele politice care au dus la luarea acestei decizii de către FIFA în urmă cu 3 ani. De exemplu, francezul Michel Platini, care a făcut parte din comisia care a luat decizia, a recunoscut că a fost „încurajat” să voteze în favoarea Qatarului de către președintele de atunci al Franței, Nicolas Sarkozy.

Acest lucru ar fi însă extrem de problematic din punct de vedere al contractelor privind drepturile de televizare, în valoare de miliarde de dolari, care au fost deja semnate.

Turnuri de vânt

Qatarul a susținut că va putea asigura temperaturi confortabile în timpul Campionatului Mondial încă de când și-a depus candidatura pentru organizarea competiției. Dar îndoieli au apărut încă din 2011, când chiar arhitectul însărcinat cu construirea unuia dintre cele mai importante stadioane care va găzdui meciuri la Campionat a declarat că nu este deloc sustenabilă ideea folosirii aerului condiționat pe suprafețe atât de mari.

John Barrow, arhitect la compania Populous, însărcinată cu proiectarea și construirea stadionului City Sports din Doha, a declarat că firma a renunțat la ideea folosirii de instalații de aer condiționat, întrucât utilizarea acestora ar costa „o avere”. Ironic este faptul că unul din argumentele cu care Qatarul și-a susținut candidatura a fost prezentarea unei miniaturi-prototip de stadion echipat cu aer condiționat, realizată chiar de către cei de la Populous.

Barrow a spus în 2011 că este mult mai fezabilă folosirea de metode tradiționale arăbești, cum ar fi „turnurile de vânt”, care ajută la ventilare, inclusiv prin evacuarea aerului fierbinte. „Face parte din tradiția constructorilor din Golf să construiască turnuri de vânt, care să ventileze aerul în mod natural, ceea ce ar asigura confortul termic al spectatorilor competiției”, a declarat arhitectul.

Nori artificiali

În replică, savanții de la Universitatea din Qatar au declarat că au pus la punct un sistem de nori artificiali care vor aduce umbră pe stadioane și pe terenurile de antrenament. Acești nori costă 500.000 de dolari bucata, fiind făcuți dintr-o structură ușoară de fibră de carbon și acoperiți cu o membrană ce conține heliu. Structura este mobilă, fiind controlată prin telecomandă și alimentată de patru motoare care funcționează cu energie solară.

Când și-au prezentat candidatura, qatarezii le-au spus celor de la FIFA că vor putea aduce temperatura pe stadioane la 26 de grade Celsius, însă Barrow a susținut în 2011 că ar fi o temperatură prea scăzută și că fanii nu trebuie să aibă așteptări atât de optimiste.

Anul trecut, comitetul de organizare al Campionatului Mondial din Qatar din 2022 a declarat din nou că organizatorii vor asigura temperaturi rezonabile, nu doar pe stadioane, ci și pe străzi. „Există deja două orașe în Qatar unde cartierele utilizează tehnologii active și pasive de răcire, fie prin ventilare, fie prin protecție prin umbrire față de soare”, a declarat Hassan al-Thawadi, secretarul general al comitetului de organizare din Qatar.

În iunie anul acesta, arhitectul Zaha Hadid a prezentat proiectul unui stadion destinat CM 2022 din Qatar, a cărui cupolă ar urma să aibă o dublă membrană perforată, care va permite atât circulația aerului, cât și luminarea naturală.

Tinmar Ind cumpără două parcuri cu panouri solare după ce a renunţat la alte patru

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 24 September 2013 07:11

panouri solareTinmar Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, împreună cu Augustin Oancea, cel care controlează grupul, cumpără două parcuri cu panouri solare din judeţul Dâmboviţa. Oancea, care are printre multe alte investiţii şi cinci parcuri de panouri solare dezvoltate deja a şi renunţat de curând la patru proiecte fotovoltaice pe care le-a dizolvat şi lichidat în săptămânile trecute.

Cele doua parcuri solare din Dâmboviţa sunt localizate în zona comunelor Vişina şi Petreşti şi sunt în faza de dezvoltare, având deja avize şi aprobări. Acordurile de mediu au fost obţinute încă din vara anului trecut, după care în toamna trecută au fost vizate PUZ-urile corelate celor două parcuri, pe suprafeţe de 25.000 mp şi de 23.000 mp. În mai 2013, ANRE a acordat licenţele pentru producerea de energie electrică pentru cele două proiecte.

Oancea şi Tinmar Ind au preluat de fapt cele două firme asociate dezvoltărilor. Este vorba despre Solar Partners şi Solar Unique Energy Partners. Fiecare din aceste două firme sunt deţinute de firmele italiene Marchi Energia şi Synergo Venture Capital.

Aceeaşi Tirmar Ind, deţinea controlul în câteva proiecte fotovoltaice care ar fi urmat să se dezvoltate pe viitor. Este vorba despre Energo-Sun, Mateo Green Energy, Austin Green Energy şi MCM Renewable. Aceste firme au fost înregistrate anul trecut, cu scopul de a produce energie din panouri solare. Pe site-ul grupului se recunoştea însă că aceste firme nu aveau încă o strategie pusă la punct. Pentru ca lucrurile să fie şi mai… clare, omul de afaceri Augustin Oancea, administratorul grupului, a luat în 14 august hotărârea de a dizolva şi lichida simultan, cele patru firme, aşa cum scria Energy Report.

Tot recent, la începutul verii, Tinmar-Ind  a finalizat trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. Puţin mai înainte, în aprilie, au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

În februarie, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacţie cu energie electrică a anului curent când a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obţinut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Pentru anul 2013, firma îşi propune afaceri de 374 milioane de euro şi un profit brut de 13,5 milioane de euro.

Turcia a mai făcut un pas spre interconectarea energetică cu Europa. Ne mișcăm și noi mai cu talent cu cablul submarin?

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 20 September 2013 00:37

Romania Turcia cablu submarinRețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a anunțat că Turcia a mai trecut cu bine un test din cadrul procesului de sincronizare a sistemului său de transport al energiei cu cel european.

Organizația a anunțat că operatorul turc de transport al energiei electrice, TEIAS, a obținut rezultate pozitive la ultimul test de viabilitate a sincronizării permanente a operațiunilor sale cu cele ale sistemul energetic european. Evaluarea finală de risc va fi discutată în octombrie, urmând ca TEIAS să semneze un contract pe termen lung privind respectarea standardelor europene.

Prin respectivul contract, cei de la TEIAS se vor angaja să rezolve patru probleme tehnice rămase deocamdată în suspensie, respectiv instalarea de scheme speciale de protecție în două regiuni ale Turciei, îmbunătățirea infrastructurii de comunicații, finalizarea instalării de sisteme STATCOM/SVC în sud-estul Turciei și îmbunătățirea sistemelor de securitate online.

În plus, sistemul turc de transport al energiei va trebui operat în condiții de tranzacții de piață, respectându-se legislația UE.

„Ulterior, se va lua o decizie privind sincronizarea permamentă. În acest scop, ENTSO-E propune prelungirea cu un an a perioadei de testare”, se arată într-un comunicat al organizației.

Ne place deschiderea sau ne e frică de concurență?

Interconectarea sistemelor energetice din Turcia și Europa este extrem de importantă pentru România. Joi, premierul Ponta, aflat în vizită la Ankara, a discutat cu premierul turc despre acest subiect, arătând că este importantă interconectarea României şi Turciei pentru asigurarea securităţii energetice și că principalul proiect pe care îl doreşte rezolvat este cablul energetic subteran prin Marea Neagră.

"România are excedent de energie, iar Turcia, o ţară în dezvoltare, are nevoie să importe. Sunt convins că, prin sprijin politic, proiectul se va finaliza", a spus Ponta.

Pe de altă parte, potrivit Transelectrica, realizarea mai multor interconexiuni ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine reprezintă o şansă pentru producătorii români de energie de a exporta mai mult, dar există şi riscul ca piaţa autohtonă să fie "invadată" de energie din aceste state.

„Sunt producătorii români pregătiţi să facă faţă unei competiţii care poate să fie extrem de interesantă? Nu este doar oportunitatea de a exporta, ci şi de a fi invadaţi de import foarte puternic din ţările vecine", a declarat, joi, Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere al transportatorului de energie Transelectrica, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exportul de electricitate a scăzut cu 11,3% în primele şapte luni. Transelectrica estimează pentru perioada 2014 - 2017 o scădere anuală de aproximativ 4% a consumului de electricitate.

Excedent de energie

În mai anul acesta, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că România va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul lunii respective și că a discutat cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Lipsă de finanțare și opoziție din partea bulgarilor

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea.

Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare, dar și a opoziției guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul executivului de la Sofia. Ca și România, Bulgaria se confruntă cu problema excesului de producție de curent electric, care a dus, în mai, la restricționarea accesului la rețea a energiei produse de unele centrale regenerabile.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

După Fukushima, japonezii renunță în masă la sistemul centralizat de distribuție a curentului electric și aleg autonomia energetică

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 September 2013 10:53

Japonia autonomie energeticaZeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

Un nou parc solar a fost finalizat și conectat la rețea în Dâmbovița – „coproducție” bulgaro-chineză

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 03 September 2013 11:39

Bulgari parc solarBulgarii de la Day Energy, în parteneriat cu chinezii de la Sunergy, au finalizat construcția unui nou parc dolar, cu o capacitate instalată de 2,5 MW, situat în județul Dâmbovița, noua centrală fotovoltaică fiind deja conectată la rețeaua administrată de Electrica, la 35 de kilometri nord-vest de București.

În doar 50 de zile, noul parc solar a fost instalat și conectat la rețeaua Electrica. Parcul ocupă o suprafață de 6 hectare și va furniza 3,2 TWh de electricitate pe an consumatorilor din județul Dâmbovița.

Noua centrală solară a primit aprobările necesare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și va primi drept subvenție un număr de 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs, dintre care 4 pot fi tranzacționate imediat, spun companiile care au realizat proiectul.

Parcul utilizează peste 10.000 de module solare de înaltă eficiență, produse de Sunergy, invertoare Power One și stații de transformare Schneider. Day Energy s-a ocupat de conectarea la rețea a facilității și va fi responsabilă cu operarea și mentenanța acesteia, în cadrul unui contract de garanție de doi ani.

Day Energy este o companie specializată în proiecte fotovoltaice și de energie termală cu sediul central în Plovdiv, Bulgaria, înființată în 2008. Compania se axează pe proiecte de dimensiuni medii și a executat lucrări în Germania, Bulgaria, Italia, România, Slovacia și Turcia.

Bulgarii vor să se extindă și pe segmentul producției de energie hidro și pe bază de biomasă și dețin și o subsidiară în Germania, la Hanovra, care se ocupă de aspectele tehnice ale proiectelor în care este implicată Day Energy.

În primele 6 luni din 2013, capacitatea instalată totală a centralelor fotovoltaice din România a crescut de peste 7 ori, comparativ cu finalul anului trecut, de la 49,3 MW la 378,5 MW, potrivit datelor Transelectrica.

În iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice.

Asta în pofida faptului că, de la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele - două certificate din trei.

Manual de ucis monopolurile: sistemul energetic centralizat e condamnat din momentul în care micii producători de regenerabile vor putea concura fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 27 August 2013 11:10

retea electrica SUA condamnataSistemul electroenergetic centralizat național al Statelor Unite este compus din 3.200 de companii de utilități și este cea mai mare mașinărie de acest gen din lume. Acești distribuitori vând curent electric în valoare totală de 400 de miliarde de dolari pe an, generat în cea mai mare parte din surse fosile și distribuit printr-o rețea de transport în lungime totală de peste 2,7 milioane de mile (4,3 milioane de kilometri). Instituțiile de reglementare fixează tarifele de vânzare a energiei electrice, distribuitorii de curent electric au profituri garantate, iar investitorii acestora, în consecință, beneficiază de dividende sigure.

Este un sistem care nu s-a schimbat prea mult de când Thomas Edison a inventat becul incandescent. Și e condamnat la dispariție, scrie Businessweek.

Cel puțin asta e opinia lui David Crane, CEO al NRG Energy, trader en-gros de energie din New Jersey. Acesta spune că la în joc intră o sumedenie de factori: avântul energiei regenerabile, progresul tehnologiei IT, dereglementarea, gazele naturale ieftine și presiunea politică. Combinația acestora reprezintă, potrivit lui Crane, „o amenințare mortală la adresa actualului sistem de distribuție a energiei electrice”.

El spune că actuala rețea electrică centralizată americană va deveni irelevantă în cam același interval de timp în care telefoanele celulare le-au înlocuit pe cele fixe în cele mai multe gospodării din SUA. În special panourile solare montate pe acoperișuri transformă zeci de mii de firme și locuințe americane în producători de energie electrică, iar fenomenul ia tot mai multă amploare pe zi ce trece.

„Spirală a morții”

Mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

„Unii consumatori, în special cei din regiunile foarte însorite din vest și nord-est, realizează deja că nu mai au deloc nevoie de industria energetică”, avertizează Crane

Opinia sa nu este deloc singulară. În ianuarie, un raport surprinzător de sincer al Edison Electric Institute, unul din principalele grupuri de lobby ale companiilor de utilități, îi avertiza pe membrii organizației că avântul producției de energie în afara rețelei electrice ii pune în aceeași poziție în care se aflau companiile aeriene și de telecomunicații în ultima parte a anilor 70’.

„Companiile aeriene care funcționau înainte de dereglementarea din 1978 au dat faliment. Industria de telecomunicații a suferit transformări care au făcut-o de nerecunoscut astăzi”, se afirmă în raportul citat.

Utilizează gratis rețelele

Crane, CEO-ul NRG Energy, preferă altă analogie. „Ca și US Postal Service, distribuitorii clasici de curent electric vor continua să îi deservească pe cei în vârstă și pe cei cu venituri mici, însă restul populației nu va sta cu mâinile în sân. Eu, cel puțin, pun umărul la diminuarea progresivă a puterii monopolului rețelei electrice”, spune Crane.

Antony Earley Jr., CEO al companiei de utilități Pacific Gas&Electric, nu este de acord cu estimarea de timp a lui Crane, însă este de acord că amenințările la adresa sistemului centralizat sunt serioase. Consumatorii cu panouri solare instalate pe acoperișuri „mănâncă” din veniturile distribuitorilor și operatorilor de sistem, continuând totodată să utilizeze liniile electrice de transmisie pentru back-up sau pentru a revinde în rețea energia pe care o produc.

„Cum pot companiile de utilități să investească în upgradarea și mentenanța rețelei dacă acești consumatori continuă să folosească rețeaua fără să plătească? În joc e însăși stabilitatea sistemului”, spune el. Până în prezent, autoritățile de reglementare din Louisiana, Idaho și California au respins cererile de introducere a unor tarife sau taxe pentru consumatorii care produc energie solară pe cont propriu.

Pe plan mondial, veniturile rezultate din instalarea de sisteme de producere a energiei solare vor ajunge la 112 miliarde de dolari anual în 2018, în creștere cu 44% comparativ cu anul trecut și „mușcând” din veniturile și vânzările distribuitorilor clasici, potrivit firmei de consultanță Navigant Research.

În curând vor concura fără subvenții

„În anumite regiuni din California, Arizona și Hawaii, companiile de utilități se resimt deja din cauza concurenței micilor producători de energie solară. E limpede că va apărea un model nou de sistem energetic”, spune Karin Corfee, director executiv la Navigant Research.

Micii producători de energie solară pot deja concura din punct de vedere al costurilor cu companiile clasice de utilități, însă doar grație subvențiilor de stat pe care le primesc. Anumite regiuni din nord-est vor ajunge în trei ani în situația în care va costa la fel pentru o gospodărie sau firmă să-și monteze panouri solare pe acoperiș sau să consume curent electric din rețeaua centralizată. Majoritatea statelor americane vor ajunge la această situație în 10 ani sau mai puțin, arată mai multe surse din rândul agențiilor de reglementare în energie și al industriei energiei regenerabile.

Un raport din iulie al celor de la Navigant Research arată că, până în 2030, micii producători de energie solară vor putea concura din punct de vedere al prețurilor și costurilor cu distribuitorii clasici, fără să mai primească subvenții, în cea mai mare parte a lumii. Unele orașe, precum San Francisco, au început să cumpere tot mai mult curent electric de la producători independenți de energie solară și eoliană, „peste capul” monopolurilor locale în utilități.

Micii producători independenți de energie, cum ar fi gospodăriile și firmele care își montează panouri solare pe acoperișuri, sunt sprijinite și de avântul de-a dreptul revoluționar din ultima vreme al tehnologiilor de fabricare a microrețelelor electrice locale. Este vorba de sisteme controlate prin intermediul computerelor care le permit consumatorilor, fie ei casnici sau industriali, să facă la scară mică ceea ce, până nu demult, doar marile companii de utilități puteau face: să administreze surse disparate de energie, unele intermitente, fără întreruperi.

Microrețele descentralizate

Microrețelele au fost utilizate multă vreme pentru administrarea sistemelor de back-up. De exemplu, agenția de reglementare Food and Drug Administration (FDA) dispune de o microrețea cu o putere instalată de 26 MW, finalizată în 2011, care a menținut alimentarea cu curent electric a centrului de cercetări de la White Oak al agenției după uraganul Sandy de anul trecut.

Însă adevăratul potențial al microrețelelor constă în aceea că unt capabile să transforme orice persoană, companie sau instituție care dispune de o facilitate de producție de energie regenerabilă într-o micro-companie de utilități autosuficientă. Imaginați-vă că locuința dumneavoastră trece de la curentul electric din rețea la cel din producția proprie la fel de ușor cum trece o Toyota Prius de la benzină la bateria electrică.

David Crane, CEO al NRG Energy, explică planurile companiei sale de adaptare la o lume a viitorului în care nu va mai exista rețea electrică centralizată sau aceasta va avea un rol mult diminuat față de cel din ziua de astăzi. Momentan, principalul business al NRG rămâne furnizarea de energie en-gros pentru marii distribuitori clasici. Însă firma a investit totodată un miliard de dolari în energie solară și în tehnologie legată de regenerabile, inclusiv în 50% din acțiunile parcului fotovoltaic de la Agua Caliente, cu o capacitate instalată de 290 MW, celelalte 50% fiind deținute de o companie controlată de Warren Buffett. În acest fel, NRG a început să „fure” surse de venituri chiar de la companiile de utilități cărora le vinde curent electric din surse fosile.

Anul trecut, NRG a cumpărat 50% din acțiunile companiei tehnologice Sunora, ai cărei ingineri lucrează pentru a pune la punct sisteme de captare a energiei solare care să poată fi instalate pe acoperișurile parcărilor supermarketurilor sau ale clădirilor care adăpostesc rețele de ATM-uri. Aceste sisteme pot fi instalate și puse în funcțiune în doar două zile, iar alți clienți vizați sunt hotelurile de lux.

Sunora mai lucrează și la un kit de microrețea pentru consumatori casnici. Șefii companiei speră să poată vinde în 2015 o astfel de microrețea rezidențială de 10 KW cu prețul de 20.000 de dolari.

E mai ieftin să-ți produci propria energie

Companiile recurg din ce în ce mai mult la sisteme fotovoltaice și microrețele proprii pentru a face față creșterii masive a costurilor cu energia electrică. Verizon investește 100 de milioane de dolari în proiecte solare care urmează să furnizeze curent electric direct (în afara rețelei centralizate) unui număr de 19 clădiri de birouri și centre de date din trei state americane. Centrul de expoziții Mandalay Bay din Las Vegas i-a angajat pe cei de la NRG să instaleze un sistem de producere a energiei solare cu o putere instalată de 6,2 MW, capabil să satisfacă 20% din nevoia de curent electric a centrului.

Wal-Mart, care deține 4.522 de locații în Statele Unite, vrea ca, până în 2020, 1.000 dintre supermarketurile sale să fie alimentate cu energie solară producție proprie. Președintele Wal-Mart SUA, Bill Simon, declara, recent, că, în multe cazuri, a constatat că producția proprie de energie solară este mai ieftină decât curentul electric cumpărat din rețeaua centralizată de la monopolurile de furnizare. „În plus, dispunem de numeroase acoperișuri pe care putem instala panouri solare”, a declarat Simon la o conferință cu investitorii și analiștii.

În concluzie, spune Crane, pentru NRG se deschide o întreagă piață în ceea ce privește furnizarea de energie solară pentru companii, de la băcănii la clădiri de birou și stadioane, care au nevoie de capacități instalate care merg de la 100 KW la 10 MW. De exemplu, contra a 30 de milioane de dolari, NRG a instalat un sistem compus din 11.000 de panouri solare și 14 miniturbine eoliene la stadionul Lincoln Financial Field al celor de la Philadelphia Eagles, care acoperă cam o treime din necesarul de energie electrică al stadionului.

Dar nu se teme Crane că NRG, compania sa, ale cărei venituri anuale, de 8,4 miliarde de dolari, provin momentan aproape în exclusivitate din vânzarea de energie electrică produsă prin arderea de cărbune distribuitorilor clasici de curent elecrric, își va îndepărta clienții tradiționali?

Nu mai e nevoie de o rețea-mamut

„Schimbările de situație necesită schimbări de strategie. În următoarele 2-3 decenii, rețeaua electrică centralizată a SUA va continua să se diminueze din punct de vedere al utilizării ei. De fapt, vârful de consum de electricitate al SUA a fost atins deja, în 2007, iar de atunci acest consum este în continuă scădere. Energia electrică produsă în afara rețelei va câștiga tot mai multă cotă de piață. De la un moment încolo, nu prea va mai fi nevoie de linii de transmisie mari noi, decât pentru situații punctuale, cum ar fi distribuirea energiei produse de câte un parc eolian izolat. Deja, unele linii de transmisie actuale nu-și prea mai justifică existența prin prisma calculului costuri-venituri. În viitor, distribuitorii de energie nu vor mai avea nevoie de capacitățile de care dispun acum”, răspunde Crane.

Cât despre distribuitorii clasici, Crane spune că va fi întotdeauna nevoie de cineva care să livreze minimul necesar de energie pentru ca serviciile esențiale să continue să funcționeze. Cele mai multe centrale electrice bazate pe cărbune sau petrol vor dispărea, inclusiv cele 16 deținute de NRG, pe care Crane vrea să le închidă cât mai repede posibil.

„Practic, deja gazele naturale au eliminat cărbunele din joc și vor scoate din joc și cele mai multe dintre centralele nucleare care funcționează în prezent. Vor rămâne doar câteva, pentru minimul necesar”, arată Crane.

Imperiul contraatacă. Și are dreptate, când se ia de subvenții

Însă o industrie atât de mare, veche, puternică și conectată politică precum cea a companiilor de utilități nu va dispărea pur și simplu peste noapte, în pofida succeselor extraordinare ale progresului tehnologic. Îți dai seama de asta participând la reuniunea anuală a organizației lor profesionale și de lobby.

Anul acesta, în iunie, la Marriott Marquis din San Francisco, nu mai puțin de 950 de executivi, consultanți și personal de suport s-au întrecut în a oferi argumente pentru supraviețuirea industriei. Energia solară nu funcționează peste tot. Utilizarea energiei regenerabile este un nonsens economic în statele caren dispun de cărbune ieftin. Microrețelele nu sunt încă suficient de sigure. Și cineva tot trebuie să plătească pentru liniile de transmisie utilizate pentru revânzarea în rețea a energiei solare generate de micii producători, cu panouri solare instalate pe acoperișuri.

Cea mai mare plângere, și perfect întemeiată, de altfel, este cea legată de subvențiile de stat. „Micii producători de energie din afara rețelei nu sunt în sine o amenințare. Însă schemele de sprijin prin subvenții, impuse de autoritățile de reglementare, da, sunt o amenințare”, spune Nick Akins, CEO al American Electric Power.

La rândul său, Theodore Craver, CEO la Edison International, deținătorul celui de-al doilea cel mai mare distribuitor de curent electric din California, spune cu îndreptățire că subvențiile de stat transmit „semnale economice false” producătorilor de energie solară din afara rețelei. EL estimează că 44.000 dintre clienții distribuitorului său primesc anual peste jumătate de miliard de dolari în stimulente pentru a-și instala sisteme solare, fără a lua în calcul ceea ce încasează din revânzarea în rețea a energiei produse.

Potrivit estimărilor companiilor californiene de utilități, actuala schemă de sprijin și subvenționare a micilor producători de energie solară încarcă în total facturile consumatorilor californieni care nu au instalate panouri solare pe acoperișuri cu 1,3 miliarde de dolari pe an. „Cu alte cuvinte, oamenii care nu doresc sau nu își permit să își instaleze panouri solare pe acoperișuri plătesc pentru cei care vor și își permit. Iar asta face ca o mare parte din costurile de mentenanță ale sistemului să fie puse în cârca celor cu venituri mici”, spune Craver.

Unii pre limba lor vor pieri

Argumentul subvențiilor este extrem de puternic, iar în unele state americane le este chiar interzis companiilor de utilități să intre pe piața energiei regenerabile. Există și excepții, cum ar fi Duke Energy, cea mai mare companie de utilități din SUA, care, din 2007 încoace, a construit 1.600 MW de parcuri eoliene și 100 MW de facilități fotovoltaice. Souther Co din Atlanta, care operează câteva dintre cele mai poluante centrale pe cărbune din America, s-a asociat cu miliardarul Ted Turner pentru a investi în cinci proiecte de energie solară.

Pe de altă parte, în multe state se discută despre reducerea, reorganizarea sau chiar tăierea totală a subvențiilor pentru regenerabile, iar micii producători independenți de energie din afara rețelei sunt tot mai capabili să stea pe propriile picioare. În același timp, companiile de utilități și distribuitorii clasici nu par foarte capabili de adaptare.

„Soarta companiilor de utilități stă în propriile lor mâini. Pot să continue să se plângă și să mârâie, cum au făcut până acum, sau pot să încerce să se adapteze. În California, ar fi fost un lucru deștept pentru ele să intre pe piața energiei solare acum 5-6-7-8 ani și să instaleze chiar ele panouri pe acoperișurile clienților lor, incluzând instalarea și mentenanța în factură. Le-am și propus asta. Știți ce mi-au răspuns? <Nu face parte din cultura noastră>. Auzi tu, nu face parte din cultura lor”, spune Michael Peevey, fost președinte al companiei de utilități Southern California Edison, aflat în prezent la al doilea mandat consecutiv de președinte al California Public Utilities Commission, autoritatea de reglementare statală în domeniu.

O bătălie a costurilor

Pe de altă parte, energia regenerabilă este cu totul diferită de cea din surse fosile, spune John Farrell, cercetător principal la Institute for Local Self-Reliance din Minneapolis. „Nu-ți trebuie mult capital ca să construiești facilitățile. De asemenea, nu trebuie construite toate în același loc, pentru ca după accea să ai nevoie de linii de transmisie de înaltă tensiune pentru a-l transporta la distanțe mari. Ideea că vom continua să avem o formă centralizată de proprietate și control al sistemului energetic este în totală contradicție cu ceea ce ne permite tehnologia din ziua de astăzi”, subliniază Farrell.

Alături de institutul pe care îl reprezintă, Farrell este un susținător al micilor producători independenți din afara rețelei. Dar până și raportul Bernstein, un soi de Biblie a industriei, publicat de Sanford C. Bernstein, estimează că ajungerea la paritate a costurilor nesubvenționate ale energiei solare cu cele ale electricității convenționale va modifica radical dinamica industriei energetice.

„Sectorul tehnologic și cel energetic nu vor mai avea o relație simplă, de tip furnizor-client. Vor concura direct unul cu celălalt. Pentru sectorul tehnologic, prima regulă este: costurile trebuie să meargă totdeauna în jos. În sectorul energetic, ca și în industriile extractive, costurile merg aproape întotdeauna în sus. Dat fiind aceste traiectorii opuse, putem spune, în mod contraintuitiv, că viitoare luptă dintre energia solară și cea convențională nu va fi deloc una cinstită”, conchide raportul.

Rușii își văd de treabă cu South Stream, în timp ce ucrainenii vor să importe gaze din România

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 23 August 2013 10:02

newspaper 512Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpozitează

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 19 August 2013 14:04

panouri solare termiceIntervenționismul statului funcționează în avalanșă asupra piețelor. Majoritatea economiștilor se iluzionează de obicei cu ideea că intervenționismul este o soluție punctuală, mai rapidă, de corectare a eșecurilor piețelor sau de internalizare a "eternalităților negative" create de aceasta decât cea a auto-corectării, care necesită timp și un proces îndelungat de "trial and error".

Numai că, de fiecare dată, intervenția statului creează noi externalități negative, ce trebuie corectate printr-o altă intervenție, care la rândul său creează alte externalități… etc. Așa se ajunge la situații absurde, precum cea din Spania, în care contribuabilii își distrug singuri panourile solare, după principiul pârjolirii recoltelor, pentru a nu impozitați de stat.

Cel mai bun exemplu este cel al "externalităților negative" create de utilizarea intensivă a resurselor convenționale de energie. Pentru corectarea acestora, statul ar trebui să intervină și să subvenționeze utilizarea de resurse alternative, regenerabile și mai puțin poluante. Numai că doar după ce a fost introdusă această subvenție, se poate observa de ce piața s-a încăpățânat să nu adopte singură această soluție. Producția de energie regenerabilă, precum cea fotovoltaică sau eoliană, este extrem de volatilă. Iar sistemele de stocare a a cesteia, care să regleze această volatilitate, sunt practic inexistente. În plus, în perioadele de producție maximă de energie regenerabilă, prețul energiei scade atât de mult, încât producătorii de energie convențională sunt nevoiți să închidă capacitățile de producție mai costisitoare. Capacități care ar trebui redeschise în perioadele în care producția de energie regenerabilă este extrem de redusă. Însă închiderea și redeschiderea unor capacități de producție, precum termocentralele de exemplu, care și așa produc cea mai scumpă energie de pe piață (acestea vor fi primele victime ale supra-producției de energie regenerabilă) implică costuri importante și timp, pe care o companie și le-ar putea permite doar la un anumit nivel al prețurilor. Prețuri care însă sunt controlate mai peste tot în Europa.

Instabilitatea creată de subvențiile pentru regenerabile în sistemul național de energie a fost de fapt elementul declanșator al măsurilor luate mai peste tot în Europa de reducere a subvențiilor sau chiar de eliminare a lor. O intervenție asupra pieței a condus la externalități negative (în absența unei soluții de stocare eficiente), corectate printr-o nouă intervenție.

E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul sobă

Numai că guvernul spaniol a fost mai catolic decât Papa. Observând impactul datoriilor de 26 de miliarde de euro către companiile publice de utilități asupra deficitului bugetar, la sfârșitul lunii iunie executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție. 

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilăî care nu sunt conectași la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60 la sută peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă, care are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

California vrea să „îmbutelieze” energie solară. Tehnologiile de stocare a electricității sunt încă dependente de bani de la stat, dar inovațiile le-ar putea elibera

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 14 August 2013 14:19

energie stocare BUNStatul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

Japonia lansează un proiect pilot prin care speră să revoluționeze procesul de stocare a energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 08 August 2013 11:21

HokkaidoMarea problemă a energiei regenerabile este cea a stocării. Producția de energie electrică regenerabilă poate varia, ceea ce creează instabilitate în sistemul energetic în absența unor capacități de stocare ridicate. Tocmai de aceea, guvernul japonez investește peste 203 milioane de dolari într-un proiect pilot pe o insulă aflată la 400 de km la nord de Tokyo, în speranța ca, în urma experimentului, să revoluționeze piața energetică la fel cum în anii '70 a revoluționat piața calculatoarelor prin produsele Casio, iar în acest secol pe cea a mașinilor hibrid, prin Toyota Motor Corp.

Potrivit Bloomberg, investiția de 203 milioane de dolari va fi făcută în vederea punerii în funcțiune a unui dispozitiv produs de Sumitomo Electric Industries Ltd. în vederea stocării energiei solare și eoliene produsă în exces pe insula Hokkaido.

"Este momentul cel mai prielnic pentru cuceri Europa și SUA prin comercializarea sistemul experimentat în Hokkaido spre comercializare", a declarat Keisuke Murakami, un oficial al ministerului japonez al comerțului responsabil de proiect.

Noile baterii, care utilizează vanadiul pentru a stoca energie electrică în rezervoare electrolitice, sunt rezultatul unor activități de cercetare desfășurate în Australia și China și promite să se ocupe de excedentul de mare putere, care se poate dezvolta pe o rețea de transport.

Proiect pilot

Insula Hokkaido a fost ales pentru că este izolată de rețeaua de electricitate din Japonia și este ideală pentru amplasarea de panouri solare și turbine eoliene. Dacă ar avea succes, proiectul pilot al guvernului japonez ar putea impulsiona afacerile Sharp Corp și SoftBank Corp, care se numără printre investitorii care construit panouri solare cu o capacitate de patru ori mai mare decât cea pe care rețeaua din Hokkaido o poate prelua. Acestea ar urma să devină funcționale începând cu 2015.

Și alte companii din Japonia, precum Tokyo Electric Power Co și Kansai Electric Power Co au investit în cercetare, în vederea descoperirii unor soluții de stocare a energiei. În SUA, Electric TransmissionTexas și PG & E Corp (PCG) se numără printre companiile care investesc masiv în acest domeniu.

Pericol de incendiu

În afară de costul de producție, unul dintre cele mai mari obstacole este potențialul supraîncălzire al bateriilor și, implicit, riscul provocării de incendii. În august 2012, un sistem de back-up, bazat pe plumb, de 15 megawati al unui parc eolian din Hawaii a luat foc și a distrus clădirea în care se afla instalat, forțând o închidere temporară a parcului eolian de 30 de megawati al companiei First Wind Holdings Inc. 

Problemele asociate cu mai prolificele baterii litiu-ion au afectat producția de avioane Dreamliner a celor de la Boeing și a condus la falimentul A123 Systems Inc (AONEQ) proiect sprijinit de guvernul SUA.

Incidente similare au fost înregistrate și de sistemul de stocare de 2 MW dezvoltat de NGK Insulators Ltd, bazat pe baterii sodiu-sulf.  În luna mai, NGK a anunțat că a semnat un acord cu Terna SpA (TRN) din Italia pentru a furniza un sistem de baterii cu o capacitate de 490 megawatt-oră.

Nu toată lumea este convinsă proiectul va fi încununat cu succes, în vederea eliminării variațiilor de energie. "Poate fi un proiect pilot bun pentru a îmbunătăți tehnologia, dar nu va rezolva problemele cu care se confruntă insula Hokkaido", a declarat Ali Izadi-Najafabadi, analist la Bloomberg New Energy Finance. "Acesta nu rezolvă problema cererii de energie electrică redusă de pe insulă. În cazul în care producția de energie regenerabilă este în creștere nu există suficientă capacitate pentru a transfera de energie electrică pe continent", a explicat acesta.

S-a decis oficial: se scumpesc panourile solare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 04 August 2013 20:09

zz panouri solarePreţul minim de vânzare al panourilor solare chinezeşti în UE nu mai e decis de piaţă ci de oficialii europeni şi va fi de 0,56 eurocenţi pe watt, de la circa 0,38 eurocenţi cât era până acum, a declarat o sursă UE citată de AFP. Firmele de lobby ale producătorilor europeni de panouri solare (mai scumpe decât cele chinezeşti) au avut succes parţial în a influenţa Comisia Europeană, care a aprobat un acord ambiabil cu Beijingul privind importurile de panouri solare din China, acord de compromis care va intra în vigoare marţi, 6 august.

În plus, conform aceluiaşi aşa zis acord, importurile din China nu trebuie să depăşească 7GW, adică circa jumătate din cererea din Europa din anul 2012, când s-au cumpărat panouri pentru capacităţi instalate de circa 15 GW. Culmea e că toate părţile direct implicate în acest conflict comercial se declară nemulţumite, până şi producătorii europeni de panouri care vroiau stabilirea unui preţ minim mai mare şi care au stat de fapt la baza acestui întreg scandal comercial UE - China.

În acelaşi timp, UE investighează o firmă germană de consultanţă pe care s-au bazat în bună măsură studiile CE pe acest subiect, firma germană fiind suspectată de a fi furnizat  de fapt informaţii eronate care să apere doar interesele producătorilor europeni de panouri fotovoltaice.

Cu aceste restricţii, se estimează că doar 70% dintre producţia provenită până acum din China, dacă nu mai puţin, va intra în Europa cu acest acord, restul producătorilor urmând să plătească o taxă pretinsă antidumping de 47,6% şi să intre în concurenţă cu producătorii europeni, japonezi, sud-coreeni şi malaiezieni.

Simplu spus, din acest acord nu vor câştiga, cel puţin pentru o perioadă, decât producătorii europeni de panouri solare şi… familiile lor. Viitorii proprietari de parcuri fotovoltaice vor cumpăra mai scump iar producătorii chinezi vor vinde mai puţin sau vor plăti taxe. Când e vorba însă de lobby…
Şi totuşi, UE investighează o firmă germană de consultanţă, Europressedienst, care a ajutat-o să-şi construiască cazul în litigiul de dumping cu China pe tema panourilor solare. Investigaţia a pornit ca urmare a plângerilor primite din partea firmelor care instalează panouri solare, prin care aceştia din urmă afirmă că Bruxelles-ul a fost dus în eroare de date greşite, se arata într-o scrisoare citată de Reuters.

Care sunt acuzele la adresa Europressedienst

Firma germană a exagerat capacitatea Europei de a produce propriile panouri solare. De altfel, firma a mai lucrat anterior pentru producătorul principal german de panouri solare, SolarWorld şi pentru EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil.

În plus, Milan Nitzschke, preşedintele al EU ProSun şi vice-preşedinte al SolarWorld, a confirmat că grupul de lobby a folosit anul trecut datele furnizate de Europressedienst în plângerea sa iniţială privind taxele de dumping adresată CE. Totuşi, Nitzschke a negat orice alianţă cu firma de cercetare, în vederea creşterii “pe hârtie”  a capacitatii de producţie din UE.

Europressedienst este citat de 23 de ori ca sursă de informaţii în decizia Comisiei din 4 iunie, care a concluzionat că exportatorii chinezi sunt vinovaţi de dumping, atunci când CE a ordonat sancţiuni.

Într-o scrisoare a Comisiei legată de investigarea nemţilor, firmei Europressedienst i s-a comunicat să aibă toate documentele originale disponibile, să fie gata să lucreze până târziu şi pregătită să declare orice greşeli, cu explicaţiile de ce au avut loc.

Scopul investigaţiei este de a „verifica statisticile macroeconomice pe care le-aţi furnizat la 23 aprilie 2013, metodologia aferentă prezentată la 6 mai 2013 şi orice alte informaţii relevante pentru această procedură", a informat Comisia într-o scrisoarea adresată Europressedienst.

Nu e clar pentru cât timp pot rezista producătorii europeni concurenţei chinezilor, unde se produce mai ieftin decât în Europa. Iar apelul la firmele de lobby şi la legislaţia UE nu fac decât să transforme această industrie a fotovoltaicelor în ansamblul ei, de la producători la proprietari în ceva artificial, fără legătură cu o piaţă liberă. Asta în condiţiile în care investitorii din această industrie şi din cea de energie renenerabilă în general, aproape că ar dispărea dacă nu ar fi stimulaţi artificial la rândul lor de certificatele verzi, pe spinarea concurenţilor din piaţa de energie electrică şi a consumatorilor.

Un nou proiect fotovoltaic la Cluj

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 31 July 2013 14:25

panouri solareFirma PFV Energia se pregăteşte să dezvolte în localitatea Mihai Viteazu din Cluj un parc fotovoltaic cu o putere de 7,7 MW. Proiectul prevede 33.000 de panouri fotovoltaice, 6 posturi de transformare, 9 convertoare statice de putere,  un sistem de paratrăsnet şi două puncte de conexiune pentru racordarea parcului la Sistemul Energetic Naţional.

Fondatorul acestei firme este compania Reibstein Investment, o companie cipriotă care participă şi la un proiect eolian gigant de 84 MW din localitatea Crucea din Constanţa.

Administratorul firmei din Cluj este Raul Gadola, vicepreşedintele companiei EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători din România pe domeniul electroenergetic. De altfel, şi compania EnergoBit a anunţat că are în plan dezvoltarea încă din acest an de parcuri fotovoltaice în jurul Clujului, unele pentru vânzare iar altele pentru a le păstra.

Pentru acest an a fost promisă finalizarea mai multor parcuri cu panouri solare în judeţul Cluj după cum alte proiecte sunt în perioada aprobărilor. Amintim aici parcul dezvoltat în Tetarom III de societatea Imperial Development unde deja panourile sunt deja montate şi e gata de racordare la reţea, după  o investiţie de 15 milioane de euro pe o suprafaţă de 12 hectare. Mai putem aminti proiecte fotovoltaice precum cel din Câmpia Turzii, din Moldoveneşti, Chinteni şi Cluj.

Până la urmă, foarte mulţi oameni cu influenţă din Cluj şi din ţară în general, se apucă de construit fotovoltaice. Printre aceştia se numără şi Árpád Pászkány, care şi-a propus să treacă de la imobiliar la energie regenerabilă. Mai precis, să înlocuiască vechiul proiect imobiliar Cartierul Tineretului cu panouri solare. Pentru aceasta însă mai trebuie să mai umble puţin pe la tribunal, deoarece firma cu acelaşi nume dedicată acestor proiecte (imobiliar şi apoi fotovoltaic) i-a fost dizolvată la solicitarea firmei Polus Real Estate.

Canicula impulsionează producția de energie solară

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 29 July 2013 22:56

newspaper 512Canicula are și efectele sale pozitive, chiar dacă mai puține decât cele negative, e adevărat. Unul dintre acestea: majorarea cantității de energie produsă de parcurile solare, în detrimentul celei produse de parcurile eoliene sau a celei hidro. Ieri de exemplu, semnalează Ziarul Financiar, în jurul orei 10:20 funcționau numai 9 MW în parcuri eoliene, dar injectau energie în sistem 36 MW de proiecte solare, potrivit datelor Transelectrica.

Deși nu se poate vorbi deocamdată de o tendință, în contextul în care în România sunt funcționali peste 2.000 MW în parcuri eoliene și numai 200 în proiecte fotovoltaice, situația înregistrată în cursul zilei de ieri arată cât sunt de conectate sursele alternative de energie la condițiile meteo.

Același ZF anunță că producătorii și furnizorii de energie electrică se vor putea întâlni pe o nouă platformă a bursei de energie, numită piața centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale sau over-the-counter (OTC), care va permite tranzacționarea în timp real, pe termen mediu și lung, a pachetelor de energie. Practic, viitoarea platformă va aduce bursa de energie mai aproape de funcționalitatea bursei de valori, unde vânzătorul și cumpărătorul se întâlnesc direct. Jucătorii din piața de energie solicită de mult timp crearea unei platforme pentru tranzacțiile „peste tejghea“, adică fără intermedierea companiei OPCOM, care administrează bursa de energie. Necesitatea a devenit și mai mare anul trecut, când o modificare adusă legii energiei electrice a făcut obligatorie încheierea tuturor tranzacțiilor prin instrumentele puse la dispoziție de OPCOM.

BMW a lansat prin evenimente simultane în Londra, New York si Beijing modelul electric i3, mașina cu care germanii speră să revoluționeze industria auto, susține HotNews. În cele mai mari piețe europene mașina va fi livrată în noiembrie, cu prețuri de la 34.950 euro, iar autonomia va fi de 160 km cu motorul electric și de peste 260 km cu motor-generator pe benzina. i3 va fi disponibil din noiembrie pe marile piețe europene – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, iar la anul va fi lansată în SUA, Japonia și China, a spus la Londra, Ian Robertson, directorul comercial al companiei. In 2014 va fi lansat supercar-ul electric i8 care va costa în jur de 100.000 euro.

Economia Arabiei Saudite, puternic dependentă de exporturile de petrol, este tot mai vulnerabilă la creșterea producției de hidrocarburi din exploatarea șisturilor în SUA, care reduce cererea globală pentru țițeiul țărilor OPEC, a avertizat prințul saudit Alwaleed bin Talal, citat de Mediafax. Arabia Saudită nu-și va putea îndeplini obiectivul de a-și majora capacitatea de producție la 15 milioane de barili pe zi din cauza producției de hidrocarburi din șisturi bituminoase, a afirmat bin Talal, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, într-o scrisoare adresată în luna mai unor miniștri saudiți și publicată abia acum pe contul personal de Twitter.

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Fie dracu cât de negru, tot mai verde-i în România: GDF Suez refuză să-și vândă eolienele din Brăila și Galați

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 15 July 2013 09:19

newspaper 512Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

Mafia prosperă: vântul îi bate în pânze și soarele strălucește pe strada ei. Interlopii bulgari și italieni fac bani buni din subvenții de stat pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 17:09

Capo del tuti capiCompaniile din industria energiei regenerabile din Bulgaria sunt adesea folosite de grupările de crimă organizată de la sud de Dunăre pentru operațiuni de spălare de bani, potrivit unui raport recent al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională de la Sofia. În aceeași ordine de idei, un raport al Europol, publicat de curând, arată că și Mafia italiană este din ce în ce mai activă în sectorul energiei verzi.

Raportul pe 2012 al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria arată că firmele active în producția de energie din surse regenerabile sunt tot mai intens utilizate pentru operațiuni de spălare de bani de către diversele grupuri infracționale.

În documentul citat se enumeră și motivele pentru care aceste companii sunt atractive pentru interlopi. În primul rând, ca urmare a faptului că diversificarea mixului energetic constituie o preocupare în întreaga UE, firmele care au ca obiect de activitate energia regenerabilă sunt tot mai numeroase.

În al doilea rând, faptul că, și în Bulgaria, energia regenerabilă beneficiază de subvenții prin reglementări de stat, fiind achiziționată la prețuri preferențiale, constituie un argument în plus pentru crima organizată de a utiliza companii cu acest obiect de activitate ca vehicule pentru operațiuni de spălare de bani.

Construcția de centrale electrice pe bază de surse eoliene și solare presupune investiții masive, dar și încasări importante, ceea ce înseamnă că aceste proiecte pot fi foarte ușor folosite pentru spălarea unor sume mari de bani cu origini dubioase, provenite inclusiv de tentative de evaziune și fraudă fiscală.

Raportul precizează de asemenea că au fost depistate, de exemplu, cazuri de parcuri fotovoltaice care au fost construite cu bani provenind din împrumuturi contractate de la firme offshore, ceea ce obstrucționează tentativele de detectare a surselor reale ale acestor finanțări. Până în prezent, nu a fost declanșată urmărirea penală în nici unul din aceste cazuri, se mai afirmă în documentul citat.

Capo di tutti capi

Raportul vine la circa 3 luni după ce autoritățile italiene au pus sechestru pe active din industria energiei regenerabile în valoare de peste 1,6 miliarde de euro, despre care se presupune că ar fi fost utilizate pentru spălare de bani de lideri importanți ai Mafiei din Italia.

Activele respective îi aparțineau lui Vito Nicastri, supranumit „Regele Vântului”, despre care poliția italiană are indicii că ar fi un paravan pentru Cosa Nostra, inclusiv pentru inamicul numărul 1 al carabinierilor și procurorilor din Italia, Matteo Messina Denaro (foto), șeful suprem al Mafiei siciliene.

Investigatorii l-au acuzat pe Nicastri că a investit milioane de euro proveniți din operațiuni de extorcare de fonduri prin impunerea de taxe de protecție, trafic de droguri și alte activități infracționale în proiecte de producere de energie regenerabilă din Sicilia. Pe lângă că, în acest fel, banii respectivi erau spălați, mafioții beneficiau și de subvențiile generoase acordate de statul italian și de UE pentru producția de energie verde.

Fenomenul este scos în evidență și de cel mai recent raport al Europol cu privire la infracționalitatea din UE. „Grupările Mafiei investesc tot mai mult în proiecte de energie eoliană și solară. Acestea oferă oportunități atractive de profit, prin intermediul subvențiilor și facilităților fiscale acordate de stat. Pe lângă asta, companiile din industria regenerabilă oferă Mafiei posibilitatea de a spăla veniturile rezultate din activități criminale prin intermediul unor structuri juridice de business legale”, se spune în raport.

Majorarea profiturilor ilicite obținute le creează mafioților italieni o problemă la care majoritatea antreprenorilor care respectă legea pot doar să viseze: au prea mult cash pe mână și prea puține posibilități de reinvestire, comentează Forbes.

Își asigură poziții de monopol

„Aceste stimulente, la care se adaugă criza economică, explică recentul trend de infiltrare tot mai puternică a Mafiei în economia legală. Prin scheme sofisticate de spălare a banilor rezultați din infracțiuni, dar și prin investiții alese cu grijă în anumite sectoare economice, grupările de crimă organizată nu doar că încearcă să-și justifice imensele averi acumulate, dar, în plus, acționează pe diverse piețe ca jucători extrem de puternici, care își permit să opereze, teoretic, în pierdere și să-și asigure poziții de cvasimonopol, fapt care subminează principiile fundamentale ale economiei de piață”, se afirmă în raportul Europol.

În Sicilia, gradul de implicare al Mafiei în energia verde a ieșit treptat la iveală, primele arestări fiind operate în 2010. După ce au adunat o nouă serie de probe, prin rețele de informatori și înregistrări de convorbiri telefonice, autoritățile judiciare italiene au declanșat al doilea val de arestări în decembrie 2012.

Italia este în plin proces de reducere a subvențiilor pentru proiectele de energie regenerabilă, motivele fiind dimensiunile deficitului bugetar și imensa datorie publică. Totodată, a fost declanșat un program național prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subvenții din bani publici trebuie să semneze declarații pe proprie răspundere (sic!) că nu au legături cu crima organizată.

În Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platformă electorală anti-Mafia, lucrările de construcție la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate în dezvoltare au fost întrerupte. Noul executiv caută metode pentru a se asigura că Mafia nu va mai putea să se implice în această industrie, înainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis să facă afaceri în sectorul energiei regenerabile. În acest fel, am pierdut o oportunitate vitală de dezvoltare, iar regiunea întreagă a pierdut șansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.

Taxele UE pe importul de panouri solare din China fac victime: două firme germane cu afaceri și proiecte importante în România și-au cerut insolvența

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 14:20

Insolventa solare BUUNCompania germană Gehrlicher Solar, care a finalizat de curând construcția a trei parcuri fotovoltaice în România și lucrează în prezent la altele două, a anunțat că și-a cerut intrarea în insolvență la Tribunalul districtual din Munchen, după ce impunerea de către Comisia Europeană de tarife punitive la importul de panouri solare din China a dat peste cap planurile de afaceri ale companiei și, în consecință, a dus la anularea de către băncile creditoare a unui împrumut în valoare de 85 de milioane de euro, contractat de către Gehrlicher Solar cu trei luni în urmă.

Săptămâna trecută, același lucru s-a întâmplat cu compania germană de profil Conergy, care de-abia anunțase demararea construcției unui sistem fotovoltaic montat pe acoperișul unei fabrici de răcoritoare din București, firma mai având în portofoliu două proiecte solare în România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană (CE) a decis să impună taxe antidumping de până la 67,9% pentru panourile solare importate din China, pentru a-i sancționa pe producătorii chinezi de profil, beneficiari de subvenții generoase pentru exporturi din partea statului chinez, care le permit să vândă foarte ieftin în Europa, în dauna industriei de echipamente fotovoltaice din Europa.

Cei de la Gehrlicher Solar spun că s-au văzut obligați să ceară intrarea în insolvență după ce decizia UE de a impune tarife punitive la importul de panouri solare din China a dus la o deteriorare a pieței europene de profil. În consecință, firma nu a mai putut să își respecte planul de afaceri convenit cu băncile creditoare, drept condiție pentru acordarea, în mai, a unui credit de 85 de milioane de euro pe doi ani, ceea ce a dus la rezilierea contractului respectiv de credit de către bănci.

Protecționismul are efecte contrare celor scontate

„Tarifele antidumping nu ajută pe nimeni, nici măcar pe cei care cer impunerea lor, pentru că distrug joburi în întreaga industrie fotovoltaică. Guvernul german și Comisia Europeană trebuie să rezolve problema la nivel politic înainte de vacanța de vară, întrucât, în caz contrar, industria va avea și mai mult de suferit”, a declarat directorul executiv al Gehrlicher Solar, Richard von Hehn.

Noile taxe au intrat în vigoare din 6 iunie, la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, statele UE urmând să decidă acestui aspect până în decembrie 2013. Pentru a stimula guvernul de la Beijing să negocieze, executivul comunitar a stabilit taxele la nivelul iniţial mai redus de 11,8% pentru două luni, urmând ca, în lipsa unui acord, acestea să urce la 37,2% - 67,9%.

Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei. În Europa, care acoperă circa trei sferturi din piaţa mondială de echipamente fotovoltaice, peste 20 de producători au cerut protecţie sub legea falimentului începând din 2010, iar multe companii şi-au mutat fabricile în Asia, pentru costuri de producţie mai reduse.

Grupul Gehrlicher a fost creat de la zero de un singur om și a ajuns, în timp, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori din industria fotovoltaică, rămânând totodată o afacere de familie. În momentul său de vârf, în 2010, grupul avea în total peste 400 de angajaț și vânzări la nivel global de 350 milioane euro.

Gehrlicher Solar a finalizat recent construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane în România se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

La vârful lanțului de vinovați se află subvențiile de stat pentru regenerabile

Tarifele impuse de UE pe importurile de componente fotovoltaice din China nu sunt singurele vinovate pentru situația industriei de profil europene. Încurajați de subvențiile generoase acordate de state pentru producția de energie din surse regenerabile, investitorii au demarat un număr imens de proiecte în domeniu. Pentru a face față cererii stimulate în acest mod artificial, producătorii de echipamente s-au împrumutat masiv pentru a crește capacitatea de producție, ceea ce a dus, per total, la scăderea masivă a prețurilor de vânzare, efect agravat de exportatorii chinezi subvenționați, la rândul lor, de stat.

Săptămâna trecută, grupul german fotovoltaic Conergy, pe vremuri cea mai mare companie din industria solară a Europei, și-a cerut la rândul său insolvența, după ce a eșuat în a-și convinge creditorii să accepte restructurarea datoriilor și în a găsi noi investitori dispuși să îi finanțeze activitatea.

„În ultimele 15 luni am prezentat două planuri investiționale concrete creditorilor noștri și regretăm foarte mult faptul că nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la implementarea într-un interval optim a acestora”, a declarat CEO-ul Conergy, Philip Comberg. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, fără să ofere detalii, că insolvența va afecta un număr de 800 de salariați, din totalul de 1.100 ai Conergy.

Conergy a avut vânzări de 473,5 milioane euro anul trecut, dar și o pierdere operațională de 83 milioane euro. Față de maximul atins în plin boom fotovoltaic, în 2007, acțiunile companiei s-au prăbușit cu 67%.

Conergy anunța la începutul acestei luni un proiect de dezvoltare a unui sistem de acoperis cu panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 8.200 de metri pătrați, în cartierul Titan din Capitală, pe acoperișul unității de producție a unui producător de băuturi răcoritoare.

Compania a intrat pe piața energiei solare din România cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobicești, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Portofoliul fotovoltaic românesc al Conergy mai conține și un al treilea proiect, cu o capacitate instalată de 2 MW.

Germanii de la Gehrlicher Solar au finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice în Mureș și lucrează la încă două în Brașov

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 04 July 2013 14:24

Fotovoltaice nemtiCompania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Gehrlicher Solar a utilizat un număr de 36.168 de module fabricate de Jinko, nouă invertoare produse de SMA și propriul sistem de înălțare și susținere a panourilor solare, GehrTec Base, adaptabil la orice tip de teren. Fiecare dintre cele trei centrale solare va produce circa 4 milioane de KWh de electricitate pe an.

„Aceste investiții sunt sprijinite prin intermediul sistemului românesc de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile, constând în certificate verzi, pentru următorii 15 ani”, subliniază compania.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Pe lângă cele trei parcuri fotovoltaice finalizate în Mureș, Gehrlicher Solar lucrează în prezent la construcția a încă două proiecte, cu capacități instalate de circa 2,5 MW fiecare, în județul Brașov. Odată cu finalizarea acestora două, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată totală de 23 MW.

Compania germană, cu sediul în Munchen, deține subsidiare și parteneriate de tip joint-venture în Franța, Marea Britanie, Brazilia, Italia, Spania, Turcia, India, Africa de Sud și Statele Unite.

Lobby-ul regenerabilelor din SUA se mută de la stânga la dreapta și adoptă discursul „free market”, deși sistemul de prețuri din energie este puternic monopolist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 13:13

Acoperis panouri solare BUNÎn mai multe state din SUA are în prezent loc o polemică între monopolurile locale de distribuție a energiei electrice și deținătorii de mici capacități fotovoltaice, firme sau gospodării. Aceștia din urmă livrează în rețelele electrice statale surplusul de energie produs de centralele lor solare și, în acest fel, își diminuează sau chiar anulează factura de consum datorată furnizorilor, iar în unele cazuri chiar primesc bani de la aceștia, întrucât produc mai mult curent electric decât consumă.

Prețurile la care se realizează aceste tranzacții sunt reglementate, adică stabilite arbitrar (deși sub masca unor formule complexe de calcul) de către companiile de utilități. Multe din acestea vor să reducă prețurile pe care le plătesc micilor centrale solare pentru curentul generat, întrucât se confruntă cu o criză de lichidități, sub pretextul că aceste prețuri ar fi exagerate. În concluzie, nu avem de a face cu nici un fel de piață liberă, ci cu niște raporturi comerciale între monopoluri de stat și o serie de particulari, în care tarifele sunt stabilite nu de raportul dintre cerere și ofertă, ci de instituții de planificare, care, prin formulele de calcul pe care folosesc, se asigură că producătorii, de stat sau particulari, își acoperă întotdeauna costurile și rămân și cu profit.

În replică, lobby-ul micii industrii fotovoltaice contraatacă lărgindu-și aria sprijinului politic la care apelează. Tradițional, organizațiile profesionale din energia regenerabilă căutau ajutor la stânga spectrului politic, pe lângă Partidul Democrat, având în comun cu acesta discursul cu privire la beneficiile de mediu ale încurajării producției de energie regenerabilă.

Însă pe măsură ce regenerabilele se dezvoltă tot mai mult în state dominate de către Partidul Republican, cum ar fi Arizona sau Georgia, lobby-ul respectiv își adaptează discursul public la specificul local al publicului și încearcă să prezinte dezbaterea drept una legată de piața liberă și de libertatea de alegere a consumatorilor. Rămâne de văzut în ce măsură această tactică va dea rezultate, cele două state menționate urmând să ia în curând decizii importante cu privire la prețurile plătite pentru surplusul de energie livrat în rețele de micii fotovoltaici și la implementarea de eventuale scheme de sprijin pentru această industrie.

În Arizona, unde bătălia se poartă între industria solară și cea mai mare companie de stat de utilități, Arizona Public Service, lobby-ul fotovoltaic l-a adoptat drept „mascotă” pe Barry Goldwater Jr., fiul fostului simbol al conservatorismului american și fost candidat la președinție. Organizația locală profesională a industriei are drept logo un elefant, exact ca Partidul Republican, și și-a intensificat recent presiunea politică și mediatică asupra instituției statale care fixează prețurile și tarifele la curent electric, ai cărei membri sunt aleși de electorat.

Discurs capitalist despre un sistem centralist

Astfel, Barry Goldwater Jr. apare în clipuri TV și susține că ideea diminuării prețurilor plătite micilor centrale solare pentru energia livrată în rețeaua statului urmărește să distrugă industria și să prezerve monopolul asupra generării de curent electric. „Companiile locale de utilități ar trebui să-i încurajeze pe oamenii din Arizona să își pună panouri solare pe acoperișuri, nu să îi descurajeze”, spune Goldwater în aceste clipuri promoționale. În plus, susține că republicanii ar trebui să sprijine energia solară întrucât asta ar lărgi opțiunile consumatorilor, într-un mod similar cu sistemul voucherelor pentru școli.

În replică, reprezentanții furnizorului de energie electrică spun că cei 18.000 de mici deținători de panouri solare sunt efectiv subvenționați de ceilalți 1,1 milioane de consumatori de curent. „Discursul lor de tip <free market> e doar praf în ochi, nu vor decât să își protejeze business-ul și sunt gata să lupte foarte dur pentru a preveni reducerea prețurilor plătite pentru energia solară produsă în exces de aceste facilități”, declară Mark Schiavoni, vicepreședinte executiv al Arizona Public Service (APS).

În medie, firmele și gospodăriile care și-au pus panouri solare pe acoperișuri generează cam 70% din curentul electric pe care îl consumă, estimează APS. Pe timpul nopților și în zilele înorate, preiau energia electrică din rețeaua statală pentru a-și satisface nevoile.

Energia produsă de aceste mici centrale se compensează cu cea consumată de proprietarii lor, la prețurile oficiale retail ale curentului electric, astfel încât, de regulă, micii fotovoltaici rămân cu facturi extrem de mici de plătit, la care se adaugă o taxă de conectare și menținere la rețea, plus mentenanță, de 16 dolari pe lună.

Însă companiile de utilități consideră că acest preț la care este preluată în rețea energia produsă de particulari, egal cu prețul oficial plătit de consumatori, este exagerat și nu reflectă așa-zisa „valoare reală” a energiei solare produse, despre care APS consideră că este mai mică.

Industrie în plin avânt

Cu toate acestea, cei de la APS refuză să dezvăluie cum va arăta noul sistem de stabilire a prețurilor de preluare în sistem a energiei produse de micile centrale solare și spun doar că problema va fi rezolvată într-un mod „corect, sustenabil și avantajos pentru toți consumatorii”.

De exemplu, Gene Westemeier din Sun City și-a instalat pe casă 16 panouri solare în 2012. Le plătește firmei producătoare în rate lunare de 70 de dolari, timp de 20 de ani. Spune că surplusul de energie produs pe care îl livrează APS îi acoperă toate costurile, inclusiv ratele și facturile lunare pentru curentul consumat, dar se teme că distribuitorul de energie îi va majora prețul pe curentul pe care îl consumă din rețea pe timpul nopților.

Industria energiei solare și-a intensificat implicarea în politică. Asta și pentru că a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Instalările de panouri solare de către particulari au crescut cu 53% în primele trei luni din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, printre altele grație ieftinirii dramatice a prețurilor tehnologiei și echipamentelor specifice.

Potrivit organizațiilor de lobby ale industriei, această creștere amenință modelul de business al companiilor clasice de utilități, respectiv al furnizorilor de energie electrică.

În statul american Georgia, comisia statală locală responsabilă cu utilitățile analizează un plan pe 20 de ani privind generarea de energie electrică, întocmit de Georgia Power, cel mai mare distribuitor de curent electric din stat. În același timp, lobby-ul industriei solare recrutează activiști Tea Party pentru a face presiuni în vederea adoptării de reglementări care să încurajeze și să sprijine instalarea de panouri solare pe acoperișuri.

Iresponsabilitate fiscală

O strategie care, se pare, funcționează extrem de bine, mai ales după ce s-a aflat că Georgia Power vrea să extindă o centrală nucleară din zonă și să paseze costurile investiționale ale acestei extinderi către consumatori, prin scumpirea facturilor la electricitate.

Problema este diferită în Georgia, comparativ cu Arizona. Aici, legislația locală stabilește limite anuale cu privire la numărul de panouri solare care pot fi instalate pe acoperișuri de către particulari.

„Considerăm că cei de la Georgia Power dau dovadă de iresponsabilitate fiscală și credem că consumatorii au dreptul să aleagă”, spune Debbie Dooley, cofondator al Atlanta Tea Party.

La rândul său, Lauren „Bubba” McDonald Jr., membru republican al comisiei statale locale responsabile cu utilitățile, spune că este în favoarea creșterii plafonului de panouri solare care pot fi instalate anual pe acoperișuri și se declară parțial de acord cu poziția Tea Party.

„Sunt un vechi conservator și om de afaceri”, spune McDonald, explicând că business-ul cu energie trece prin transformări profunde și că soarta surselor clasice de curent electric, cum ar fi cărbunele, este tot mai incertă. „Dar vă mai spun ceva: soarele va răsări întotdeauna. Iar asta înseamnă energie gratis”, conchide el.

GDF Suez scoate la vânzare 60% din afacerile sale cu energie eoliană și solară

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 07:48

Campania desfășurată în ultimul timp împotriva subvenționării energiei regenerabile de către guvernele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, dar și de către marii coloși industriali, nevoiți să suporte costuri suplimentare importante, sau de consumatorii casnici, cărora le vine factura încărcată cu noi tarife, își face simțite efectele. Compania franceză de utilități, GDF Suez, care deține și în România două firme producătoare de energie eoliană, Brăila Wind și Alizeu, intenționează să obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană, susține Wall Street Journal, citând surse apropiate gigantului energetic francez.

GDF Suez, deținută în proporție de 36,7% de guvernul francez, va declanșa negocieri cu mai mulți investitori financiari interesați în achiziționarea a aproximativ 60% din portofoliul pe care compania îl deține în domeniul energiei regenerabile, atât în Franța, cât și în alte state. Wall Street Journal nu precizează dacă este vorba și de cele două proiecte pe care GDF Suez le deține în România. Compania franceză ar urma să păstreze un procent de 40% din afacerea cu o capacitate de producție de 1.000 de megawați și să rămână operatorul industrial al acesteia. Afacerile GDF Suez din domeniul energiei regenerabile sunt estimate la aproximativ un miliard de euro.

Potrivit publicației americane, compania franceză estimează că termenul de depunere a ofertelor va fi undeva la mijlocul lunii iulie.

GDF Suez se află într-o acută criză de timp pentru identificarea unor soluții financiare de reducere a datoriei sale de 34 miliarde de euro, apărute în urma achiziției acțiunilor pe care nu le deținea din propria sa filială din Marea Britanie, International Power, și în urma scăderii cererii de gaze la nivel european ca urmare a crizei economice din zona euro, fapt ce i-a afectat profitul pe anul trecut. Conractele de furnizare de gaze, în continuare legate de prețul petrolului, au menținut costurile companiei la un nivel ridicat, în timp ce recesiunea din zona euro, a afectat consumul. Limitele protecționiste ale reglementatorilor din Franța și Belgia impuse tarifelor la gaze în tentativa lor de a proteja puterea de cumpărare a populației au afectat la rândul lor profitabilitatea companiei.

La finalul anului trecut, GDF Suez a anunțat că intenționează să vândă active în valoare de peste 11 miliarde de euro deținute în Europa sau pe alte piețe dezvoltate, pentru a se concentra asupra extinderii business-ului său în Asia.

În luna decembrie a lui 2012, GDF Sueza vândut 80% din participația sa la subsidiara italiană de producere de energie eoliană, IP Maestrale, reducându-și datoriile cu 800 de milioane de euro.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafata totala este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Productia de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziţionat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi. Investiția este estmată la 90 de milioane de euro.

Agenția Internațională pentru Energie: Regenerabilele au tot mai puțină nevoie de ajutoare de stat și ar putea depăși gazele în 3 ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 26 June 2013 21:01

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineSursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Firma Tinmar-Ind, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, a finalizat trei centrale fotovoltaice în Oltenia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 June 2013 13:44

z fotovoltaic BulgariaTinmar-Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, a finalizat recent trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. În aprilie anul acesta, cei de la Tinmar-Ind au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

Facilitățile au fost construite și echipate de către compania germană ET Solar și sunt localizate la Târgu Cărbunești în județul Gorj, precum și la Simnicu de Sus, Dolj. ET Solar se va ocupa și de partea operațională și de mentenanță a centralelor.

ET Solar și subsidiarele sale au furnizat ansamblul modulelor fotovoltaice pentru centralele solare ale Tinmar-Ind, asigurând și componentele de studii, proiectare, achiziții și finanțare a construcției pentru respectivele proiecte fotovoltaice.

Tinmar-Ind a fost înființată în 2001 și este cel mai mare trader privat de energie electrică din România, având operațiuni și în Ungaria, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria și Germania.

În februarie 2013, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacție cu energie electrică a anului. Atunci, firma a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Vapoare, avioane, autobuze și mașini care se întorc după soare. Pentru a se alimenta

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 June 2013 00:17

Avion solarDispozitive alimentate cu energie solară, cum ar fi calculatoarele sau ceasurile de mână, există deja de decenii bune. Acum, însă, există câteva proiecte, dezvoltate în mai multe regiuni ale lumii, care își propun să arate că această formă de energie regenerabilă poate fi folosită cu succes în industria transporturilor. 

Unul dintre aceste proiecte este elvețian. Este vorba despre un vapor alimentat cu energie fotovoltaică, ai cărui realizatori își propun să traverseze cu el Oceanul Atlantic, Vasul, MS Turanor PlanetSolar, este echipat cu panouri solare care ocupă o suprafață de 450 de mp și care îl fac să arate ca o oglindă plutitoare. Energia captată de aceste panouri este singura care îl alimentează, fiind conceput pentru a consuma cât mai puțin curent electric posibil.

MS Turanor PlanetSolar aparține omului de afaceri elvețian Immo Stroher, un entuziast al energiei solare, și a costat 12 milioane de euro. Are formă de cataraman, care îi reduce greutatea și îi mărește suprafața expusă la soare. Vasul este lung de 7 metri, iar în actuala misiune transportă 8 persoane, capacitatea maximă fiind de 20, atunci când este vorba de călătorii scurte de agrement, de maxim o zi.

Turanoir are două motoare electrice, care au mai puține părți componente decât un motor cu combustie și fac și mai puțin zgomot. Motoarele alimentează cele două elice ale vasului.

„Navigăm fără zgomot, fără vibrații și fără să poluăm. Cred că este un exemplu extraordinar în privința potențialului energiei solare”, spune căpitanul vasului, Gérard d'Aboville. Vasul a plecat de curând din Florida îndreptându-se spre nord, către Canada, și va traversa Atlanticul către Europa de nord. Misiunea sa constă în colectarea de date biologice din Curentul Gofului.

Mult entuziasm și multe probleme de rezolvat

Solar Impulse este un avion de o persoană, cu aripi echipate cu panouri solare și cu o autonomie de zbor de 18 ore. Ca atare, piloții și cofondatorii proiectului, elvețienii Bertrand Piccard și André Borschberg, fac cu rândul la manșă. În Australia, la Adelaide, un autobuz alimentat exclusiv cu energie solară transportă navetiști, studenți și turiști. Până și armata Statelor Unite a început să facă experimente cu vehicule solare. 

Pe de altă parte, doar cei mai înfocați fani ai energiei fotovoltaice văd o revoluție în transporturi în viitorul apropiat, închipuindu-și că nu mai e mult până ce vom vedea pe scară largă mașini, trenuri și avioane alimentate exclusiv cu energie solară. Una dintre probleme este că doar în cazul vehiculelor mari, cum ar fi Turanor și Solar Impulse, are sens echiparea cu propriile panouri solare. În schimb, este cu totul nepractic să instalezi panouri solare pe mașini și autobuze, astfel încât aceste vehicule sunt alimentate de la stații speciale de energie solară.

O altă problemă este că multe vehicule care merg cu energie solară nu dispun de back-up, ceea ce înseamnă că sunt total dependente de capriciile vremii. Astfel, dacă soarele se ascunde în nori, iar ele au rămas fără electricitate stocată, sunt nevoite să se oprească până ce soarele reapare.

„E un pic SF să te gândești că vei folosi energia solară pentru a transporta mulțimi mari de oameni cu un singur vehicul”, spune alberto Colotti, de la Universitatea din Zurich, adăugând că numai prin experimente se poate ajunge la dezvoltarea unor soluții mai viabile din punct de vedere economic pentru această tehnologie.

Un astfel de experiment este autobuzul australian Tindo. De cinci ani deja, acest autobuz, vopsit în culori vii, transportă navetiști, studenți și turiști de-a lungul orașului Adelaide, ajutând astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din al cincilea oraș ca mărime din Australia.

Nu e ieftin și nici comod, deocamdată

În fiecare noapte, o echipă de mentenanță reîncarcă bateriile pe bază de sodiu și nichel ale lui Tindo cu electricitate generată de un sistem fotovoltaic instalat pe acoperișul depoului central de autobuze din adelaide. Autobuzul oferă chiar și Internet Wi-Fi celor 40 de pasageri pe care îi poate transporta. Are o autonomie de deplasare de 200 de kilometri între reîncărcări și dispune și de un sistem de frânare așa-numit „regenerativ”, astfel încât energia folosită la încetinirea vitezei vehiculului poate fi reutilizată ulterior.

Tindo n-a fost câtuși de puțin ieftin. A costat echivalentul a 760.000 de dolari SUA, dublu față de un autobuz obișnuit. Pe de altă parte, pasagerii s-au îndrăgostit de el pentru că e foarte silențions, neavând motor.

O unitate militară americană din statul Tennessee a procedat întrucâtva similar pentru a-și alimenta flota de 17 mașini electrice. În aprilie anul acesta, la unitate a fost finalizat un sistem de panouri solare, parte a unei investiții totale de 10 milioane de dolari destinată promovării energiei regenerabile în armata Statelor Unite. Proiectul include opt stații de alimentare cu energie solară, șapte pompe de benzină cu etanol și cinci echipamente individuale de reîncărcare a vehiculelor electrice.

Cea mai mare problemă a reprezentat-o amplasarea sistemului de panouri, care se rotește permanent ca o corolă de floare, de-a lungul zilei, în căutarea soarelui. S-a ales o locație situată la distanță de clădiri și copaci, pentru a reduce riscul ca umbra generată de acestea să diminueze eficiența panourilor fotovoltaice.

Căpitanul d'Aboville de pe Turandor spune că și ruta vasului condus de el a fost stabilită ținând cont de aceleași considerații, respectiv pentru a maximiza expunerea la soare a panourilor fotovoltaice ale navei. În plus, mai povestește căpitanul, în anumite momente ale voiajului dinspre Franța spre Florida, înainte de începerea misiunii științifice, a fost redusă viteza vasului, pentru a economisi energie în perioadele cu cer înorat. Alte dăți, căpitanul s-a abătut puțin de la ruta principală, în căutarea cerului senin, pentru reîncărcarea bateriilor litiu-ion ale lui Turandor.

„E vorba de un efort continuu de echilibrare, fie că vorbim de <vânarea> soarelui sau de economisirea energiei, pentru a fi siguri că avem destul curent electric pentru a nu fi nevoiți să ne oprim în zilele cu ploaie”, conchide căpitanul.

Facturile de electricitate ale consumatorilor finali nu vor mai fi încărcate cu restanțele la achiziția de certificate verzi ale furnizorilor de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 June 2013 13:12

Certificate verzi neachizitionate BUUNContravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

Unde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în Germania

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 04 June 2013 13:49

furt panouri solare BUUNRomânia este patria furturilor de elemente de infrastructură energetică, de la cabluri de alimentare la stâlpi de înaltă tensiune și conducte de gaze. În alte state mai avansate, însă, cum ar fi Germania, hoții au ținut pasul cu dezvoltarea tehnologiilor de avangardă și au început să ia la țintă, de exemplu, panourile solare din parcurile fotovoltaice. Probabil că nu e decât o chestiune de timp până ce fenomenul va fi importat și la noi. Unele guri rele ar spune că nu ar fi decât o modalitate perfect naturală prin care piața ar mai elimina din excesul de ofertă din acest sector, generat artificial prin subvenții și reglementări de stat favorizante. Pe de altă parte, subvențiile pentru regenerabile acordate în estul Europei constituie unul din motorul acestor furturi, hoții revânzând panourile furate din Germania în țările respective.

De cele puțin 14 ori anul acesta, parcurile fotovoltaice din statul german Brandenburg au fost călcate de hoți, care au sustras tone întregi de panouri solare. Agravarea fenomenului îi obligă pe investitorii în surse regenerabile de energie să ia măsuri de întărire a securității la locațiile vizate. Poliția susține că o bună parte din panourile furate sunt revândute în statele din Europa de Est cu cele mai generoase subvenții de stat pentru proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi România.

„Nici o tehnologie antifurt nu a fost în stare să îi oprească până acum. Am fost obligați să punem echipele de securitate să patruleze non-stop pe locațiile respective”, spune reprezentantul dezvoltatorului de proiecte fotovoltaice Athos Solar, după ce, la un parc deținut de companie în apropierea Berlinului, hoții au demontat nu mai puțin de 130 de panouri de pe postamentele lor și au plecat cu ele.

Furturile de panouri solare din regiunea respectivă s-au înmulțit exponențial în ultimii ani, potrivit Poliției locale. În sud, autoritățile bavareze au publicat un ghid de recomandări oficiale de protecție antifurt pentru dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice. Bavaria are o capacitate solară instalată totală de 9,6 GW, suficientă pentru a alimenta 2,3 milioane de locuințe.

Doar anul trecut, în Germania s-au investit circa 15 miliarde de dolari în echipamente pentru centrale fotovoltaice.

Efecte perverse ale intervenției statului

Aceste echipamente sunt ușor de vândut  și greu de monitorizat, ceea ce încurajează comerțul ilicit cu panouri solare furate. Jafurile creează probleme și companiilor de asigurări, care sunt nevoite să plătească despăgubiri substanțiale.

Compania de utilități Stadtwerke Senftenberg a ajuns până într-acolo încât a decis să își marcheze panourile cu ajutorul unei tehnologii de inserat „amprente” de „ADN artificial”, pentru a putea să le identifice locația și traseele în caz de furt. Aceste panouri solare, a căror dimensiune tipică este similară cu cea a ușilor tipice de frigider, sunt revândute în statele din Europa de Est cu cele mai generoase subvenții de stat pentru proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi România, potrivit Poliției germane.

Este și cazul României, unde cererea de panouri solare este așteptată să crească de șase ori anul acesta, comparativ cu 2012, potrivit estimărilor Bloomberg New Energy Finance.

„Hoții sunt atrași în special de cele mai mari centrale solare. Subvențiile pentru energie regenerabilă din Europa de Est constituie un stimulent în plus pentru hoții care operează în Germania”, spune un purtător de cuvânt al Poliției din Brandenburgul de Est.

Hoții s-au profesionalizat

În anii trecuți, principalele ținte ale hoților erau Italia și Spania, care s-au confruntat cu probleme serioase din acest punct de vedere până când investitorii au luat decizia de a întări măsurile de securitate.

Asigurătorul Mannheimer Versicherungen din orașul omonim spune că a plătit două despăgubiri majore pentru furturi de panouri solare asigurate în ultimele 12 luni, care s-au ridicat la sume cu șase cifre. Compania de asigurări cooperează cu operatorii de centrale fotovoltaice pentru a optimiza măsurile de securitate ale acestora.

„Pentru dezvoltatorii de centrale solare de mari dimensiuni, există riscul de a fi atacați de hoți profesioniști, care dispun deja de canale de vânzări securizate, de expertiza necesară pentru a demonta echipamentele fără a le distruge sau a le defecta și de camioane mari pentru a le transporta”, spune Jenny Chase, analist la New Energy Finance.

Nu doar panourile solare dispar. La începutul lunii trecute s-au furat peste 50 de transformatoare utilizate pentru convertirea energiei solare în scopul utilizării ei în rețeaua națională de electricitate, de la o centrală fotovoltaică de lângă Berlin. Echipamentele cântăresc peste 2 tone bucata, iar pagubele s-au ridicat la cel puțn 150.000 de euro.

„Ne confruntăm cu înmulțirea furturilor de la cele mai mari parcuri fotovoltaice. Acestea survin adesea la scurt timp după ce o investiție este finalizată, înainte să fie instalate alarmele și sistemele video de supraveghere”, spune Kathrin Jarosch, purtător de cuvânt al GDV, o organizație de lobby a companiilor germane de asigurări.

"ADN artificial"

Stadtwerke Senftenberg, o companie municipală de utilități din Brandenburg, a decis să își marcheze panourile cu ajutorul unei tehnologii de inserat „amprente” de „ADN artificial”, pentru a putea să le identifice locația și traseele în caz de furt. Investiția s-r ridicat la 3,5 milioane de euro.

„Suntem aproape de Europa de Est și nu e nici un secret că hoții din această regiune sunt atrași și de panouri solare, nu doar de mașini și bijuterii. În felul acesta vrem să descurajăm furturile și să ne protejăm investiția”, spune directorul executiv al companiei, Detlef Moschke.

„ADN-ul artificial” este un lichid care lasă o urmă invizibilă cu ochiul liber pe obiectele pe care este aplicat și conține un cod unic de identificare pe care Poliția îl poate verifica cu raze ultraviolet. În consecință, panourile marcate cu astfel de lichid sunt foarte greu de revândut. În plus, utilizarea acestui lichid este mai ieftină decât instalarea de camere video de supraveghere.

Doar în regiunea Brandenburg, pagubele provocate de furturi dezvoltatorilor de centrale fotovoltaice s-au ridicat anul acestav la 20 de milioane de euro. Poliția a arestat 20 de persoane suspectate de astfel de jafuri de la începutul lui 2012 încoace.

BP s-a săturat de regenerabile: și-a scos la vânzare eolienele din SUA

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 April 2013 10:44

20130403 - BP energie eoliana solaraBritish Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

BP "aruncă prosopul"

BP deja și-a abandonat inițiativele în celelalte surse de energie regenerabilă sau cu un conținut redus de emisii de carbon, retrăgându-se din domeniul energiei solare și renunțând la investițiile în tehnologia de captare și depozitare a carbonului. Bob Dudley, CEO-ul BP, a declarat săptămâna trecută cu gigantul britanic a decis să "arunce prosopul" în ceea ce privește energia solară, după ce a aîncercat fără succes să producă bani din ea timp de 35 de ani. BP a anulat anul trecut și planurile de construire în Florida a unei centrale de producere a energie din etanol celulozic printr-o tehnologie avansată, proiect care ar fi trebuit să coste 300 de milioane de dolari.

Sinergia faptelor și a vântului

În momentul în care și-a lansat investițiile în energia eoliană, compania susținea că există o sinergie între vânt și gazul natural, care ar fi necesar doar pentru a furniza energia necesară atunci când intensitatea vântului scade. Acum, conducerea executivă a companiei a decis că ar produce mai multă valoare adăugată acționarilor dacă își va vinde parcurile eoliene, cu condiția să beneficieze de o ofertă atractivă.

Divizia de energie eoliană era una dintre cele mari divizii de energie regenerabilă a BP, iar compania britanică era la rândul său unul dintre cei mai mare producători de astfel de energie din SUA. Ea operează o capacitate de 2.600 MW în 9 state americane, extinzându-se rapid în ultimii ani. Ultimul parc eolian al BP a fost inaugurat la sfârșitul lui 2012. În 2011, anul cu cele mai recente date disponibile, BP era cel de-al 12-lea producător de energie eoliană din SUA și cel de-al 7-lea investitor în capacități noi de producție de pe teritoriul american. Capacitatea sa de producție netă, eliminând partea care celorlalți investitori din parteneriatele pe care le are în SUA, este de aproximativ 1.600 MW.

Potrivit analistului de la Navigant, Bruce Hamilton,prețul aproximativ al unui parc eolian, care și-a epuizat o parte din facilitățile fiscale oferite de generosul guvern federal, este de aproximativ un milion de dolari pe MW, ceea ce ar cota afacerea cu eoliene a BP la 1,5-1,6 miliarde de dolari. 

Comisia (pentru blocarea) Investițiilor Străine în SUA

De achioziționarea diviziei de eoliene a BP ar putea fi interesate companiile asiatice, nu atât pentru valoarea busines-ului în sine, cât pentru a putea intra pe piața americană. Companiile chineze, în special, au căutat în ultimul timp să achiziționeze active regenerabile pe piața americană, însă tensiunile politice ți-au spus cuvântul, Comisia pentru Investiții Străine în SUA, instituția care are drept de veto în ceea ce privește obiectivele de interes național, având ultimul cuvânt în ceea ce privește aprobarea unei astfel de tranzacții.

Interesant este faptul că, potrivit FT, BP este singura companie din domeniul petrolului și gazelor care a investit masiv în energie eoliană. Și Royal Dutch Shell a încercat ceva în ultimul deceniu, însă a renunțat la orice ambiție în acest domeniu în 2009.

În sectorul energetic, toată lumea vrea subvenții... negociate la Bamboo!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 March 2013 10:18

newspaper 512Subvențiile într-o economie au darul de a destabiliza raportul dintre cerere și ofertă, afectând prețurile, profitabilitatea, cotele de piață și investițiile într-un sector economic, stabilind totodată o nouă ordine artificială a actorilor în piață. În plus, ele au marele dezavantaj ca, odată introduse, să fie foarte greu eliminate. În loc să concureze economic, prin strategii, implementare de tehnologie și politici de prețuri, comaniile din domeniu concurează politic, alocându-și o mare parte din resurse obținerii bunăvoinței legislatorului. Cine obține cele mai mari subvenții câștigă, este principiul după care se ghidează o industrie subvenționată. Subvenția pentru energia regenerabilă nu face excepție, dimpotrivă! Dovadă: Transelectrica vrea și ea să beneficieze de certificate verzi.

"Dacă investitorii în energie regenerabilă tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, ar putea să dea un certificat pentru Transelectrica, pentru investiţii în reţea, sau altora pentru investiţii în centrale. Toate sunt spre binele lor, pentru că sistemul este aproape de limită, iar investiţiile necesare se ridică la 600 de milioane de euro. Din păcate nu prea stăm bine cu programul de dezvoltare. Fără investiţii nu vom putea creşte ponderea energiei verzi preluate", a spus ieri Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, citat de Ziarul Financiar.

În ultima săptămână, președintele Traian Băsescu și-a adus aminte că a câștigat două mandate promițând că va fi un președinte-jucător. Așa că a decis să se implice în procesul de prin care primăria Constanței ar putea deveni acționar majoritar la Portului Constanța, având în vedere importanța proiectelor energetice şi militare care presupun tranzitul prin acest port. "Mi-e greu să văd că unul care stă mai mult cu domnişoare dezbrăcate prin Mamaia, se îmbracă în tot felul de armuri, când o face pe papuaşul, când pe apaşul, mi-e foarte greu să îl văd discutând cu generalii de la NATO chestiuni serioase legate de tranzitul de armament, de muniţie, de trupe. Mi-e greu să îl văd discutând cu Exxon, dacă le spune să îl caute la Bamboo în discotecă. «Deci vedeţi că şeful e la Bamboo, e acolo cu nişte sirene ieşite din Marea Neagră». Cred că am fi noi neserioşi să trimitem Exxon, NATO... Poate eu greşesc, dumneavoastră vedeţi vreun general american mergând să discute cu el, sau în Brazilia că ăsta mai pleacă şi în Brazilia?", a afirmat Băsescu, citat de Economica.net.

Dacă în urmă cu zece zile, pentru Capital, "Motorina la români era la fel de scumpă ca la nemți!", astăzi AVEM CEA MAI IEFTINĂ BENZINĂ DIN EUROPA! Cu litere mari și semnul exclamării! Lucru adevărat de altfel, numai că în România benzina este cea mai ieftină din UE nu de ieri de azi, ci de mai mult timp. Iar responsabilă pentru acest lucru este evoluția cererii din țara noastră, care înclină balanța în favoarea motorinei. Pentru a satisface cererea, companiile sunt nevoite să importe 30% din totalul volumului de motorină comercializat pe piața internă. Ceea ce face pe de o parte ca benzina să fie cea mai ieftină din UE, iar pe de alta, motorina să se afle de-abia pe locul 6 din 27.

Paradisul regenerabil își înjumătățește beneficiile

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 27 March 2013 07:13

newspaper 512Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

 

Cât de mare e ieftinirea (pardon, scumpirea) energiei pusă pe seama regenerabilelor?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 15 March 2013 10:22

newspaper 512Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

Nemulțumirile antreprenorilor din energie, cele ale premierului și cele ale companiilor de reabilitare termică

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 February 2013 11:30
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Spania: Investitorii în regenerabile dau statul în judecată pentru tăierea subvențiilor

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 25 February 2013 17:20

20130225 - Spania regenerabilaO serie de fonduri străine de investiții care au efectuat plasamente importante în proiecte de energie regenerabilă în Spania au angajat dej avocați în perspectiva declanșării unui litigiu internațional împotriva guvernului de la Madrid, pe care îl acuză că a încălcat contractele semnate cu investitorii prin tăierea subvențiilor pentru energia „verde”.

Potrivit Reuters, deocamdată nu este clar ce sumă ar putea cere acești investitori sub formă de daune de la guvernul spaniol, însă fondurile străine de investiții dețin active de 13 miliarde de euro în industria spaniolă a energiei regenerabile.

Parlamentul spaniol a aprobat recent o lege care taie subvențiile acordate de stat pentru dezvoltarea de tehnologii pentru industria energiei regenerabile. Această măsură, la care se adaugă introducerea unei taxe pe generarea de curent electric, va fi o grea lovitură pentru industrie, ștergând practic toate profiturile capacităților fotovoltaice, termale și eoliene din Spania, susțin lobbyștii. 

Lovitură după lovitură

La începutul lunii septembrie 2012, Spania a înghețat temporar acordarea de subvenții pentru capacități instalate regenerabile noi, menținându-le exclusiv pe acelea destinate producătorilor înscriși deja în registrul de prealocare. 

Până anul acesta, companiile de energie regenerabilă puteau să aleagă, pentru a-și vinde producția, între un tarif fix, stabilit de guvern, și prețul pieței, la care se adăuga însă o subvenție. Din 2013, ele nu mai pot alege decât între tariful fix și prețul pieței fără subvenție, fiind, astfel, nevoite să-și asume riscuri financiare. 

Casa internațională de avocatură Allen&Overy a declarat, pentru Reuters, că reprezintă un grup de investitori în energie solară, care iau în calcul solicitarea de compensații din partea autorităților de la Madrid, în baza tratatului internațional privind Carta Energetică, care, printre altele, stabilește reguli cu privire la arbitrajul litigiilor în materie energetică. 

„Fondurile internaționale de investiții poartă consultări juridice în legătură cu modul în care vor acționa. Vor fi intentate mai multe procese”, a declarat secretarul general al asociației industriei solare, Luis Crespo. Potrivit acestuia, este vorba de investitori din SUA, Japonia și Emiratele Arabe Unite. 

Pe de altă parte, ministrul spaniol al Industriei, Jose Manuel Soria, a susținut noua lege, spunând că măsurile sunt necesare pentru eliminarea deficitului acumulat de 28 de miliarde de euro din sistemul de alimentare cu electricitate al Spaniei. 

„Bula verde”

Deficitul s-a acumulat din 2000 încoace, în condițiile în care guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit nici să majoreze tarifele reglementate la energie electrică, nici să liberalizeze piața. La asta s-au adăugat costurile subvențiilor pentru energia regenerabilă.

Surse din rândul investitorilor au declarat că noile măsuri legislative putea duce la faliment unele proiecte de energie solară, mai ales pe cele bazate în proporție mare pe împrumuturi.

Investitorii străini au demarat în ultimii ani foarte multe proiecte eoliene și solare în Spania, atrași de subvențiile generoase din bani publici. Costurile subvențiilor nu au fost transferate decât într-o foarte mică măsură asupra consumatorilor, pentru a se evita scumpirea curentului electric, ceea ce a agravat însă deficitul public al statului spaniol.

Câteva dintre fondurile de investiții străi9ne care se pregătesc să dea în judecată guvernul Spaniei se numără printre cele 11 care, în iulie anul trecut, i-au trimis o scrisoare premierului spaniol Mariano Rajoy, pentru a se plânge de o altă măsură de reformă în energie, cu efect retroactiv negativ asupra investițiilor în domeniu. 

Scrisoarea a fost semnată de fondurile Ampere Equity Fund, AES Solar, KKR, RREEF Infrastructure, MEAG, KGAL, Infrared Capital Partners, HG Capital, Eiser Infrastructure Partners, Cube Infrastructure și Antin Infrastructure Partners.

Presa: Repsol intră în România în parteneriat cu Petrom

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 21 February 2013 09:58
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Grupul spaniol Repsol ar putea semna, până la sfârșitul acestei săptămâni, un acord de parteneriat cu o mare companie petrolieră românească, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale, fără a preciza numele companiei românești. Potrivit acestora, parteneriatul cu gigantul petrolier Repsol vizează desfășurarea unor operațiuni petroliere pe teritoriul României, susține HotNews.ro.

Jurnalul Național dezvăluie, citând surse oficiale, și numele companiei românești - OMV Petrom. Petrom derulează în acest moment un parteneriat cu Exxon pentru un perimetru din Marea Neagră şi cu Hunt Oil pentru explorarea în comun a blocurilor onshore Adjud şi Urziceni Est din ţara noastră. Contactati de HotNews, reprezentantii OMV Petrom au afirmat ca nu comentează "asupra zvonurilor". Au precizat, însă, că OMV Petrom continua să identifice, în continuare, parteneriate cu jucători reputați.

"Până în acest moment am încheiat un parteneriat de explorare onshore cu Hunt Oil și explorăm împreună cu ExxonMobil în Marea Neagră . În conformitate cu direcţiile noastre strategice, vom continua să identificăm parteneriate cu jucători reputaţi. Nu comentăm asupra zvonurilor, dar vom oferi informaţii cu promptitudine în momentul în care acestea vor exista", precizează OMV Petrom.

Știrea a fost preluată și de Bloomberg, agenție care a încercat să obțină și confirmări din partea celor implicați. Kristian Rix, purtător de cuvând al Repsol, a refuzat să comenteze, în timp ce Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, nu a răspuns în timp util solicitării Bloomberg.

Ziarul Financiar susține că, dacă în zece luni companiile interesate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.

"Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014." Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic.

Premierul Victor Ponta confirmă declarațiile acestuia, potrivit Economica.net, care citează o declarație făcută la RTV: "Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie", a spus Ponta la RTV.

Centralele eoliene destabilizează sistemul energetic, iar Petrom ar putea raporta un profit record

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 February 2013 10:52
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Centralele eoliene și, în general, energia regenerabilă au toate șansele să devină noua bula a economiei mondiale. În SUA deja multe din aceste unități de producție subvenționate masiv de statul federal au falimentat, iar în Europa, mai multe bănci sunt expuse pe acest sector. În prezent, dincolo de calculul cost-beneficiu, net defavorabil energiei regenerabile, care nu poate supraviețui fără subvenții, centralele eoliene mai ridică o problemă, prezentată pe larg de Economica.net.

Cea mai mare problemă a centralelor eoliene, al căror număr a devenit o problemă ce riscă să destabilizeze sistemul, este că energia produsă de acestea este volatilă, depinde de cât bate vântul. Astfel, azi se pot produce 2.000 de MWh eolieni (capacitatea maximă actuală a centralelor din România) iar mâine 0. În aceste condiţii Sistemul Energetic Naţional înregistrează un dezechilibru major pentru că Dispecerul Energetic nu ştie pe ce cantităţi de curent se bazează.

Consumul este relativ constant, zi de zi, pe perioade din an astfel încât o penurie de energie eoliană trebuie acoperită din altă parte, fie că acest lucru înseamnă pornirea unor termocentrale vechi sau a unor hidrocentrale care, în mod normal, nu trebuiau să uzineze apă. Pornirea neprevăzută a unităţilor termo şi hidro este generatoare de costuri pentru companiile care le operează.

Potrivit legii, energia produsă în centrale eoliene este preluată cu prioritate în sistem în defavoarea energiei termo sau nucleare, spre exemplu. Pentru că exista o diferenţă semnificativă între estimarea de producţie a morilor de vânt şi producţia efectivă, ANRE a dat un ordin prin care tot ce se produce peste estimări este preluat doar în limita a 20%.

Tot Economica.net tratează și problema telenovelei guvern-KazMunaiGas. Mihai Nicuț se întreabă retoric "ce-ar fi, totuşi, dacă bătaia de uzură prin justiţie ar continua la nesfârşit (s-au deschis 40 de procese în această chestiune, majoritatea pierdute de stat) diplomaţia ar eşua iar kazahii, in extremis, ar închide rafinăria, care a ajuns să fie cea mai mare din România după ce au pompat în ea alte câteva sute de milioane de dolari? Mai ales că la tăiat fabrici suntem experţi: dacă Ceauşescu ne-a lăsat cu zece rafinării, acum au mai rămas doar trei!

S-ar întâmpla cam aşa: 2.800 de oameni ar pleca acasa, direct, iar bugetul ar pierde 1,2 miliarde de dolari, taxe plătite anual de Petromidia. Kazahii ar păstra doar reţeaua de retail pe care, la limită, ar alimenta-o cu benzină şi motorină rafinate la alţii. Işi permit, pentru că stau pe o mare de petrol, iar capacitatea de rafinare din zona noastră este de mult excedentară-ruşii de la Lukoil merg la Burgas, în Bulgaria, la jumătate din capacitate, de exemplu. România ar deveni, din exportator net, un importator net de carburanţi. Este doar un scenariu, evident! Dar trebuie ţinut cont şi de el atunci când se calculează eventualele prejudiciile aduse României."

Ziarul Financiar susține că joi OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, ar putea raporta pentru 2012 un profit de peste 4 miliarde de lei, cel mai mare din istoria companiei şi din istoria României, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de ZF. Analiştii a şapte dintre cele mai importante bănci şi firme de brokeraj de pe bursă prognozează că profitul Petrom va fi cuprins între 4,06 şi 4,55 miliarde de lei, media estimă ri lor fiind de 4,25 mld. lei. În 2011, Petrom a raportat câştiguri de 3,76 miliarde de lei (886 mil. euro), cu 72% mai mari decât în 2010.

Subvențiile (pentru termo sau pentru regenerabile?), responsabile pentru scumpirea energiei

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 18 February 2013 05:37
newspaper 512Revista presei economice autohtone

Dacă în România experții sunt cei mai interesați de scumpirile la energie, încercând să demonstreze că acestea nu se datorează subvenționaării energiei regenerabile, în Bulgaria cei mai preocupați de acest subiect sunt cetățenii, care au demonstrat cu miile în 15 mari orașe împotriva majorărilor de prețuri.

Capital ne prezintă opinia lui Jean Costantinescu, fondator şi fost director general al Transelectrica şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit căruia factura la energia electrică ar putea creşte, în 2013, cu 12 euro pentru fiecare Megawatt/oră, autorităţile punând această scumpire pe seama energiei alternative, când, de fapt, regenerabilele n-ar duce decât la un tarif mai scump cu numai 2 euro/MWh. Restul reprezintă subvenția ascunsă acordată în beneficiul unităţilor termo, 'pe care le plătim să nu funcţioneze'. În perioada 2015-2017, potrivit ANRE, scumpirea anuala va fi de 25-30 de euro/MWh, cu un maxim de 30 de euro/MWh in 2015.

Ziarul Financiar anunță că Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exer­ciţiu finan­ciar, de aproape 114 mil. lei, potrivit infor­maţiilor finan­ciare pre­liminate întoc­mite conform stan­dar­delor internaţionale de conta­bilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul tre­cut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În pre­cedentul exerciţiu financiar, veni­turile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar chel­tuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volu­mul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei.

Economica.net susține că mii de bulgari au protestat, duminică, în 15 oraşe, faţă de facturile mari la electricitate primite la sfârşitul lunii ianuarie, în timp ce Guvernul întârzie să liberalizeze piaţa energiei. La Sofia, aproximativ 3.000 de oameni au scandat "Mafia" şi "Demisia", în faţa Ministerului Economiei şi Energiei şi în faţa Parlamentului. Ei purtau pancarte pe care scria: "Răbdarea noastră a ajuns la capăt" şi "Electricitate + şomaj = genocid". La Plovdiv, potrivit Mediafax, aproximativ 3.000 de manifestanţi au cerut "naţionalizarea" celor trei companii de distribuire a energiei electrice: EVN (Austria), CEZ (Cehia) şi Enero Pro (Bulgaria). La Varna, peste 5.000 de persoane au denunţat tarifele mari la electricitate.

 

Capacitatea fotovoltaica a lumii a depasit 100 GW. Razboiul mercantil-protectionist se ascute

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 11 February 2013 23:16

Energie solara tarifeCapacitatea fotovoltaica instalata totala a lumii a crescut pana la cel putin 101 GW anul trecut, cresterile consemnate in China, Statele Unite si Japonia depasind evolutiile inregistrate pe unele piete din Europa.

In 2012 au fost finalizate, la nivel mondial, proiecte de energie solara totalizand intre 30 si 32 GW de putere instalata, fata de aproape 30 GW in 2011, potrivit unui comunicat al Asociatiei Industriei Fotovoltaice Europene (European Photovoltaic Industry Association - EPIA). In prezent, facilitatile energetice bazate pe parcuri fotovoltaice pot genera, global, tot atata energie cat circa 16 centrale nucleare de dimensiune medie, sustine grupul de lobby citat.

Guvernele din intreaga lume, din India pana in Chile, promoveaza proiectele fotovoltaice ca mijloc de a satisface cererea de energie in continua crestere si, totodata, de a respecta tintele oficiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Instalarea de noi capacitati a prins avant anul trecut, dupa ce un varf de supraoferta pe piata echipamentelor specifice a redus semnificativ pretul panourilor solare, cu toate ca pietele europene au cunoscut o incetinire, ca urmare a reducerii subventiilor acordate de state.

„Nimeni n-ar fi putut sa prevada, nici macar cu 10 ani in urma, ca vom ajunge la peste 100 GW de capacitate instalata fotovoltaica in 2012. E clar ca industria se confrunta si cu provocari, dar rezultatele pe 2012 demonstreaza ca avem de a face cu o piata globala puternica”, a declarat presedintele EPIA, Winfred Hoffman, citat de Bloomberg.  

Tarile din afara Europei au adaugat anul trecut capacitati fotovoltaice instalate noi de 13 GW, fata de sub 8 GW in 2011, performele fiind China, Statele Unite si Japonia. Germania, unde sunt instalate o treime din panourile solare ale lumii, a ramas cea mai mare piata de profil, adaugand capacitati instalate de 7,6 GW, in timp ce, la nivelul intregii Europe, s-au instalat capacitati noi de 17 GW, in scadere de la 23 GW in 2011.

Razboi comercial mondial

Este greu de spus, totusi, ca ar exista o „piata” in sens autentic a energiei solare, cata vreme dezvoltarea, altfel impresionanta cantitativ, a acestui sector, depinde in mod vital de subventiile de stat acordate industriei si finantate fie de consumatori, prin preturi mai mari la electricitatre, fie de contribuabili, prin majorarea cheltuielilor publice si a deficitelor bugetare.

Acest lucru devine cu atat mai vizibil in cadrul comertului exterior, in care diferitele state ale lumii se intrec in a-si sustine industriile solare nationale si a le pune bete in roate competitorilor din alte tari, fiecare pretinzand ca celelalt este cel care se deda la practici „incorecte”.

Astfel, anul trecut, Statele Unite au impus tarife antidumping cifrate la cote situate intre 24% si nu mai putin de 250% pentru importurile de celule si panouri solare din China, la cererea industriei americane de profil, acuzand guvernul chinez de subventii ilegale acordate producatorilor si exportatorilor locali, din perspectiva acordurilor semnate sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

In plus, chinezii au fost acuzati ca practica preturi de dumping la exporturile catre SUA, vanzandu-si marfa sub pretul pietei, pentru a-i scoate pe competitori din afaceri.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, cartelul industriei solare americane a dat in judecata chiar administratia Obama, acuzand-o ca ar fi lasat intentionat o „portita de scapare” in legislatia anti-dumping indreptata impotriva chinezilor.

Potrivit documentelor inaintate de industrie instantei, legislatia cu pricina permite producatorilor chinezi sa externalizeze partea finala a procesului de asamblare a echipamentelor pentru industria solara in alte state, cum ar fi Taiwanul, si de a le vinde de-abia apoi in SUA, sub alte etichete decat cea chineza, scapand astfel de sanctiuni.

Organizatia similara a industriei solare din Europa a cerut, la randul ei, Comisiei Europene sa impuna tarife drastice pentru importurile chinezesti de componente fotovoltaice, invocand tot subventii ilegale acordate de guvernul de la Beijing producatorilor locali.

Recent, Statele Unite au reclamat India la OMC, acuzand statul indian ca impune producatorilor de energie solara sa utilizeze echipamente fabricate in India si ca ii subventioneaza pe dezvoltatorii care prefera componentele locale celor din import, inclusiv din SUA.

„SUA sprijina cu hotarare dezvoltarea rapida a energiei solare in intreaga lume, inclusiv in India. Din pacate, politica discriminatorie a Indiei, in cadrul programului sau national de dezvoltare a energiei solare, pune piedici acestei cooperari fructuoase, majoreaza costurile energiei regenerabile si submineaza progresul catre obiectivele noastre comune”, se arata intr-o declaratie a administratiei americane.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud