Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed11202019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home

149 items tagged "energie regenerabila"

Results 1 - 149 of 149

Șeful companiei-mamă a Apa Nova vrea o taxă europeană de 40 de euro pe tona de CO2 emisă, inclusiv pentru mașini

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 21 October 2015 18:29

Veolia FrerotEuropa ar trebui să abandoneze actualul sistem de tranzacționare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să-l înlocuiască cu o taxă de 30-40 de euro pe tona de CO2 emisă în atmosferă care să fie impusă întregii economii europene, inclusiv șoferilor din UE, taxă din care să fie finanțate investiții în tehnologii nepoluante, este de părere Antoine Frerot, CEO-ul gigantului francez de utilități Veolia, compania-mamă a Apa Nova.

Într-un interviu acordat Reuters, directorul general al companiei a cărei subsidiară românească, cu tot cu șefii ei francezi, este cercetată pentru acte de corupție, spune că trebuie transmis un mesaj clar de depoluare către toți investitorii și că sistemul de încurajare a tehnologiilor curate trebuie să fie mai simplu și mai direct.

Baza demersurilor UE de reducere a poluării pe continent o constituie sistemul de tranzacționare a drepturilor de emitere de gaze cu efect de seră, însă recesiunea, care a redus semnificativ activitatea industrială în Europa, a dus la o supraofertă de astfel de certificate de emisii de CO2, prăbușind prețul acestora, astfel încât este în continuare foarte ieftină, de exemplu, utilizarea cărbunelui în industria energetică, combustibilul cel mai poluant.

În prezent, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se tranzacționează la prețuri de 8-9 euro/tonă.

"Noua taxă ar trebui aplicată în întreaga economie, inclusiv în transportul rutier. Un autoturism european emite, în medie, 2 tone de CO2 pe an. O taxă de 30-40 euro pe tonă ar însemna 60-80 euro pe an pentru posesorul unei mașini, ceea ce nu mi se pare de neacceptat", a declarat Frerot.

Potrivit CEO-ului Veolia, banii din această taxă ar trebui colectați nu de către guvernele din UE, ci de către o agenție europeană, care să îi redistribuie companiilor din sectorul tehnologiilor nepoluante, care caută soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum este și Veolia.

"Sunt sigur că, dacă politicienii vor ști să spună populației că încasările vor finanța măsuri de reducere a poluării, va spori gradul de acceptare a unei astfel de taxe", a mai spus directorul general al companiei-mamă a Apa Nova.

Unele state UE taxează deja emisiile de CO2. De exemplu, în Marea Britanie, companiile de utilități plătesc o taxă pe carbon de 18 lire sterline pe tonă, peste ce datorează pentru certificatele de emisii de CO2 pe care au obligația să le cumpere potrivit legislației europene. Recent, Franța a introdus și ea o taxă pentru sectoarele economice exceptate de la obligația de a achiziționa astfel de certificate.

Pe de altă parte, Frerot recunoaște că temerile privind riscul reducerii competitivității companiilor europene vor face dificilă acceptarea de către statele UE a unei astfel de taxe și propune, ca măsură de contracarare a acestui risc, impunerea unei taxe pe carbon și pentru importurile din state din afara UE.

De altfel, chiar și actualele reglementări europene privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră prevăd alocări gratuite de astfel de certificate pentru companiile considerate a prezenta risc mare de relocare a activității în afara UE, în țări cu reglementări de mediu mai puțin severe și costisitoare.

Două parcuri solare din Sibiu şi Argeş, desfiinţate

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 17 September 2015 09:21

panouri solare distruseLa zecile de proiecte de energie regenerabilă desfiinţate despre care a scris pe larg Energy Report în ultima perioadă, se mai adaugă două. Astfel, recent s-a mai renunţat la două proiecte de producerea electricităţii din panouri solare. Firmele de proiect, “Soleil Sib Energy” prin care se pregătea ridicarea unui parc solar în Săcele (Sibiu) şi “Parc Solar Topoloveni” au fost dizolvate, indică documente de la Registrul Comerţului, consultate de Energy Report.

La Sibiu, proiectul a trecut cu bine de Agenţia pentru Protecţia Mediului încă din vara anului 2013. Parcul ar fi urmat să aibă o capacitate instalată de 1 MW.

Un alt proiect, puţin mai mare, de 3 MW se promitea până în acest an chiar, la Topoloveni, Argeş. Acolo, primarul localităţii, Gheorghiţă Boţîrcă a făcut licitaţie pentru realizarea lucrărilor, astfel că din 14 firme participante a câştigat licitaţia o firmă din Spania, Aldesa Construcciones.

Obiectul contractului atribuit pe 2 decembrie 2014 consta în livrarea, instalarea şi punerea în funcţiune a centralei precum şi asigurarea mentenanţei. Concret, era vorba de lucrări de amenajare a terenului din locaţie, structuri şi fundaţii, livrarea de panouri solare fotovoltaice mono sau policristalin de o putere de 280 W/mp şi 10.714 panouri instalate, livrarea de echipamente electrice corespunzătoare (invertoare, conexiuni, cutii de racordare, transformatoare de putere, precum şi  instalarea şi punerea în funcţiune a Centralei Fotovoltaice 3 MWp şi teste pentru 72h, asigurarea serviciilor de mentenanţă şi service pe o perioada de 5 ani. Pentru lucrările propuse s-a rezervat o suprafaţă totală de 7 ha.

Interesant este că spaniolii au subcontractat lucrarea unei alte firme, “Parc Solar Topoloveni” ai cărei asociaţi sunt tot din familia Boţîrcă, respectiv Nicolae Sorin Boţîrcă (36 de ani) şi Oana Boţîrcă (fostă Ungureanu, de 28 de ani). Şi această firmă a fost dizolvată şi lichidată, în urmă cu o lună.

Acest din urmă proiect urma să fie cu bani de la Uniunea Europeană, mai precis, la mijloc erau nu mai puţin de 54 de milioane de lei. Spaniolii s-au retras însă din proiect.

Încă şase proiecte fotovoltaice desfiinţate

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 20 August 2015 18:19

fotovoltaice renuntare 3Aşa cum v-a obişnuit în ultima perioadă, Energy Report continuă să prezinte în exclusivitate proiectele de producere a energiei electrice din surse regenerabile la care investitorii au hotărât să renunţe în ultimele săptămâni.

Cum cele mai multe astfel de proiecte sunt fotovoltaice, şi numărul articolelor dedicate lor va fi mai mare.

Unul dintre cele mai recente proiecte cu panouri solare la care s-a renunţat în ultima perioadă este “Parc Solar Farm”, ai cărei asociaţi sunt italianul Federico Venturini (30%), Alberto Asquini, tot italian(30%), firma italiană Solar Farm din Parma (30%) şi românul Ciprian Racăşan din Deva (10%). Aceştia au hotărât dizolvarea firmei de fotovoltaice şi numirea ca lichidator a celor de la Consultim Lichidări din Timişoara.

Deşi a hotărât dizolvarea a trei proiecte fotovoltaice încă din primăvară, aprobarea lichidării lor a venit abia la finele lunii iulie pentru milionarul Adrian Prodănel din Argeş, care în anii de criză era printre puţinii oameni de afaceri din judeţ care puteau fi găsiţi în topurile locale cu miliardari români. Este vorba despre proiectele fotovoltaice pe care le-a înfiinţat în luna octombrie 2012, fără a apuca să aibă rulaj cu acestea: proiectele Glia Solar Power, Glia Solar Energy şi Glia Solar System. La toate aceste deţineri ale omului de afaceri din Argeş s-au adăugat în ultimii ani companii de vânzări auto (showroom-ul BMW şi alte mărci), dezvoltări imobiliare, afaceri cu mase plastice, business-uri în turism şi pe piața de capital, multe dintre aceste afaceri fiind însă în ultima perioadă într-un declin accelerat.

Tot săptămânile trecute, investitorul italian Salvatore Tiralongo a solicitat dizolvarea şi lichidarea firmei de proiect Titan Sun Energy, precizând că firma nu are datorii faţă de bugetul de stat, furnizori şi alţi creditori.

Şi un investitor grec născut în Tulcea, Antonis Konstantinou a hotărât săptămânile trecute dizolvarea şi lichidarea voluntară a proiectului “Eco Cell Sun Power” din Argeş.

Kanne & Joos renunţă la 8 proiecte fotovoltaice din Timiş

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 06 August 2015 22:23

fotovoltaice renuntare 3Grupul Kanne & Joos, prezent în România din anul 2012, este un joint venture a două firme de familie germane, Kanne Group şi Joos Energie Consulting GmbH, având sediul în Timiş.

Aceştia sunt mai renumiţi în zonă prin faptul ca duc români să muncească în Germania. Grupul şi-a format pe plan local firme care activează în domenii precum leasing de personal, agricultură, publicitate şi energie regenerabilă (mai precis fotovoltaice, ). În total 13 firme. Ghinion însă, mediul politic şi economic românesc nu mai oferă în prezent atâtea facilităţi ca în anul 2012, la formarea grupului.

Astfel că opt din cele 10 firme regenerabile s-au dizolvat săptămânile trecute. Nici celelalte două nu o duc prea bine, fiind fără afaceri de la înfiinţare. Una din cele două rămase nedesfiinţate şi-a suspendatactivitatea din vara anului trecut.

Cealaltă care încă are “teoretic” activitate, Kanne & Joos Solara 1 a primit la finele anului 2012 aprobări ca să construiască Parcul fotovoltaic Buzias, cu o capacitate instalată de 8, 5 MW. N-a fost să fie însă. E posibil ca şi cele două proiecte rămase să se desfiinţeze... pas cu pas.

Proiect eolian din Tulcea, desfiinţat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 27 July 2015 17:15

eoliene desfiintare martie 2014 546 450Febra eolienelor a ajuns în România mai devreme decât cea a fotovoltaicelor, dacă e să vorbim măcar de amploarea implementării acestora.

Aşa se explică faptul că în ultima perioadă, după schimbarea legislaţiei pe certificate verzi, de pe segmentul energiei regenerabile mai nepregătite au părut proiectele cu panouri solare decât cele de microhidrocentrale sau eoliene, ritmul desfiinţării sau al falimentării acestora din urmă fiind mai redus.

Printre ultimele proiecte eoliene asupra cărora asociaţii au luat hotărârea de dizolvare şi lichidare este “Energia vântului” din Tulcea, proiect înfiinţat încă din anul 2009.

Lichidarea acestuia s-a făcut “urmare a imposibilităţii realizării obiectului de activitate”, adică producerea de energie electrică folosindu-se de turbinele eoliene.

Proiectul îi are ca asociaţi pe Bucur Sorin Adrian cu jumătate de părţi sociale, Jean-Marie Maille (26,5%) şi compania franceză Sofibut (23,5%).

Tot de curând a fost desfiinţat un proiect eolian din Constanţa al grupul german WestWind GmbH, care promitea tot din anul 2009 că ridică 30 de turbine, în localitatea Mereni cu 110 milioane de euro. Din vara acelui an deja, problemele cu terenurile au fost rezolvate însă proiectul a tot fost amânat pentru ca lunile trecute să fie abandonat.

Şi în cursul anului trecut s-a renunţat la mai multe proiecte eoliene, pe lângă cele ajunse în insolvenţă (şi despre care Energy Report a scris pe larg la vremea respectivă). Amintim aici proiectul spaniolilor de la Onfalos Renovables, asociat unic al proiectului Rayfer Windfarms, proiectul Eolian Tătaru din Mangalia, ai cărei asociaţi sunt nemţii de la Fortwengel Beteiligungs şi Jade Capital, precum şi firma românească Breeze din Mangalia. Compania spaniolă Tornado Zafir, asociat unic al Eolo Wind Farm, a decis de asemenea anul trecut să renunţe la proiect şi tot în acea perioadă s-a desfiinţat şi Rediu Eolian, care făcea parte dintr-o serie de cinci potenţiale parcuri eoliene, pentru care consilierii locali din localitatea Rediu din Galaţi şi-au dat acordul de principiu încă din primăvara anului 2010.

 

Exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele 5 luni din 2015. Importurile au fost mai mult decât duble

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 10 July 2015 12:47

Electrica SAExporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele cinci luni din 2015. Pe de altă parte, importurile de electricitate, deși de peste 13 ori mai mici ca volum decât exporturile, s-au majorat cu peste 118% față de ianuarie-mai 2014.

Potrivit datelor INS, exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 83% în primele cinci luni din 2015, la 4.318,4 milioane KWh. Importurile s-au majorat cu 118,5%, la 314,6 milioane KWh.

Recent, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi de energie ar exporta energie ieftină din surse regenerabile în Ungaria, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump în România, obținând profituri importante. Mai mult, CE Oltenia a acuzat ANRE că menține un disponibil de rezervare de capacitate foarte mic pe direcția export Români-Ungaria, împiedicându-i astfel pe producătorii români să exporte în Ungaria. ANRE a respins acuzațiile CE Oltenia.

Majorarea exporturilor de energie s-a produs în condițiile majorării producției centralelor electrice producătoare de energie din surse regenerabile, susținute prin subvenții pe bază de certificate verzi, suportate de consumatorii finali de curent electric. Grație subvențiilor, acestea au costuri de producție mici, ceea ce le stimulează competitivitatea la export.

Astfel, producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.V.2015, a fost de 2.710,2 milioane KWh, în creştere cu 624,1 milioane KWh (29,9%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 622,0 milioane KWh, în creştere cu 174,6 milioane KWh (39%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014.

Per total, producția de energie electrică a României a crescut cu 3,1%, la 26.973 milioane KWh.

Producţia din termocentrale a fost de 10.399,9 milioane KWh, în scădere cu 1.202,7 milioane KWh (-10,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 8.611,6 milioane KWh, în creştere cu 1.321,5 milioane KWh (+18,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.629,7 milioane KWh, în scădere cu 108,9 milioane KWh (-2,3%).

Consumul final total de energie electrică din România a scăzut cu 4,8%, la 19.947 milioane KWh, iar cel din economie – cu 8%, la 14.600 milioane KWh. Iluminatul public a crescut cu 27,6%, la 274,9 milioane KWh, iar populația a consumat cu 4,2% mai mult curent electric, respectiv 5.071 milioane KWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații electrice s-a majorat cu 0,4%, la 3.022 milioane KWh.

RePower amână achiziţiile producătorilor regenerabili până la dispariţia jucătorilor energetici ineficienţi

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 17 June 2015 19:20

 

RepowerFurnizorul de energie RePower, deţinut de elveţieni, are de mai mulţi ani un buget de investiţii pe plan local de 200 milioane franci elveţieni (circa 190 milioane de euro) cu care şi-a propus să deţină producători de energie din surse regenerabile, în special micro-hidrocentrale.

Planul a fost amânat în anii din urmă din cauza schimbării legislaţiei iar în prezent, o achiziţiile sunt considerate neoportune printre altele ca urmare a scăderii consumului dar şi a păstrării în piaţă a producătorilor energetici vechi şi ineficienţi, care ajută la rândul lor ca producţia să fie mai mare decât consumul.

“Capacitatea de producţie a energiei electrice pe care ne-am propus iniţial să o avem instalată până în anul 2020 ar fi fost de aproximativ 100 MW, printr-o investiţie de 200 milioane de franci, majoritatea în microhidrocentrale”, a declarat  Dan Dragoş Drăgan, CEO RePower Furnizare România.

Planul de achiziţii al elveţienilor în România putea părea firesc, măcar la intrarea pe piaţă, ca urmare a faptului că aceştia deţin şi în alte ţări capacităţi de producţie sau participaţii în acestea, România fiind ţara în care sunt prezenţi doar ca vânzător.

Elveţienii estimează venituri mai mari cu 5-10% în acest an, de la 103 milioane de euro în 2014, şi vânzări în creştere cu 7%. Asta după ce în anul 2014, vânzările de energie a RePower Romania au crescut cu 11%.

RePower a intrat pe piaţa românească în anul 2007 iar în 2010 a cumpărat furnizorului de electricitate Elcomex En care era furnizorul de energie al grupului Elcomex din Constanţa, partener al Enel în mai multe tranzacţii din ultimii ani.

Ca investiţii pe termen mai scurt, compania a anunţat că va investi în acest an în România 1 milion de euro în produse si servicii noi, precum “Naturepower”, un produs compus exclusiv din surse regenerabile, certificat la nivel internațional.

 

Fraţii milionari Mureşan, servicii eoliene de 2,8 mil. €, în 2014

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 09 June 2015 09:44

servicii Eoliene WESEEJoint-venture-ul WESEE, cu acţionariat româno-german, a avut anul trecut afaceri de 12,5 milioane de lei (circa 2,8 milioane de euro), în creştere de la 7,1 milioane de lei în anul 2013. Compania care oferă servicii pentru parcurile eoliene este controlată de germanii de la SSC Wind Emea GmbH (60%) şi fraţii Mureşan din Cluj prin Electrogrup cu 40% detinere, potrivit unui document al companiei, consultat de Energy Report.

WESEE furnizează, printre altele, servicii precum construirea și întreținerea instalațiilor eoliene, servicii de mecanică și electrică, cablarea parcului eolian sau lucrări sub tensiune înaltă și medie.

Săptămânile trecute, compania a mai prelungit cu trei ani mandatele directorilor Andreas Stunz (cetăţean german cu rezidenţa în Năvodari) şi Virgil Pop.

Cei doi fraţi, Teofil şi Simion Mureşan,  printre cei mai bogaţi oameni de afaceri clujeni, au afaceri de amploare în infrastructură energetică, energii regenerabile, construcţii civile şi telecom.

În 2014, cifra de afaceri netă a Electrogrup SA a scăzut la circa 103 milioane de lei, aproape jumătate (56%) din cei 186 milioane de lei de anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Şi profitul net a scăzut drastic la 14,7 milioane de lei, de la 24 milioane de lei în anul 2013. Compania şi-a mărit însă numărul de angajaţi, a căror medie a fost de 252 anul trecut, de la 238 în anul 2013.

Cu toate acestea, Electrogrup SA a hotărât lunile trecute să-şi deschidă o filială la Stuttgart în Germania.

Joint-venture-ul româno-german WESEE a fost înfiinţat în martie 2010, an în care Electrogrup a hotărât să intre în domeniul energiilor eoliene.

Scandal imens de corupție în Spania: dezvoltatorii de parcuri eoliene ar fi dat șpăgi de peste 110 mil. € pentru a obține autorizații de funcționare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 04 May 2015 07:37

SpaniaPoliticieni, funcționari publici și oameni de afaceri bine conectați politic din regiunea Castilia-Leon din Spania ar fi cerut și primit șpăgi în valoare totală de peste 110 milioane euro de la dezvoltatori de proiecte de producție de energie eoliană pentru ca aceștia să primească permisele, licențele și autorizațiile legale necesare activității lor și pentru a se grăbi procesul birocratic de autorizare între anii 2004 și 2007.

Potrivit El Pais, care citează un raport din decembrie 2014 al Fiscului spaniol, mai mulți dezvoltatori de parcuri eoliene ar fi dat șpăgi unor politicieni și funcționari publici, precum și unor oameni de afaceri locali din Castilia-Leon cu legături cu Partidul Popular, fie direct, sub formă de cash, fie sub formă de acțiuni sau părți sociale la companiile înființate pentru construirea și operarea de centrale electrice eoliene.

Fiscul spaniol a înaintat raportul, care numără 94 de pagini, către procurorii anticorupție, aceștia urmând să investigheze dacă a fost vorba de spălare de bani sau de alte infracțiuni.

Cei suspectați că ar fi luat mită de la dezvoltatorii de parcuri eoliene sunt funcționari publici din Castilia-Leon, intermediari care ar fi negociat cu aceștia în numele companiilor energetice și s-ar fi ocupat direct de obținerea autorizațiilor necesare pentru dezvoltatori, precum și companii aparținând unor oameni de afaceri locali care, "fără nici o rațiune economică validă, au beneficiat de transferuri de bani și de acțiuni în valoare de peste 110 milioane euro", spun inspectorii Fiscului spaniol.

În unele cazuri, firmele oamenilor de afaceri locali care au primit acțiuni la companiile dezvoltatoare de parcuri eoliene și-au multiplicat în acest fel capitalul investit inițial de sute sau chiar mii de ori.

Printre cei care au beneficiat de această presupusă schemă de corupție s-au numărat oficiali ai Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon, responsabil cu autorizarea parcurilor eoliene.

Rafael Delgado Numez, care era pe atunci director-adjunct al Departamentului Economic din partea Partidului Popular și care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, a fost audiat de către inspectorii Fiscului spaniol, alături de alte persoane cu atribuții în domeniu.

Roțile birocrației trebuie "unse"

Potrivit mărturiilor sale, incluse în raportul citat, el ar fi declarat că procesul administrativ și birocratic de autorizare a parcurilor eoliene din Castilia-Leon ar fi fost "foarte eficient", dat fiind că, în acea perioadă, aproape că nu exista un cadru de reglementare pentru autorizarea parcurilor eoliene, iar autoritățile vroia să se asigure că dezvoltatorii care solicitau autorizații "aveau interese regionale".

Unul dintre personajele-cheie din raport este Alberto Esgueva, care, până în 2006, a fost director general al Excal, o instituție publică creată de guvernul regional din Castilia-Leon pentru promovarea exporturilor din regiune. Firma înființată de Esgueva ar fi primit cei mai mulți bani din șpăgile plătite de dezvoltatorii de parcuri eoliene.

Din septembrie 2014, Esgueva s-a mutat în Polonia, unde se ocupă de afaceri imobiliare. El a refuzat să vorbească cu jurnaliștii de la El Pais. Reprezentanții Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon susțin că nu sunt la curent cu raportul Fiscului și că procesul de autorizare a parcurilor eoliene s-a derulat în mod legal.

Inspectorii Fiscului mai susțin că cele mai multe șpăgi aveau ca scop grăbirea acordării autorizațiilor de construcție și funcționare pentru proiectele de parcuri eoliene. Raportul dă ca exemplu un caz în care un astfel de proiect era blocat de 6 ani din cauza birocrației.

Plăți fără contraprestație

Cea mai frecventă formă de dare de mită era înființarea, de către dezvoltatorii de parcuri eoliene, de companii mixte în asociere cu funcționari publici și oameni de afaceri locali bine conectați politic. Acest lucru grăbea procesul birocratic și administrativ de autorizare. Odată obținute toate actele necesare construirii parcurilor eoliene, dezvoltatorii răscumpărau acțiunile sau părțile sociale ale partenerilor lor corupți cu sume care depășeau masiv "investiția inițială" a acestora.

Una dintre companiile producătoare de energie regenerabilă care a plătit o sumă mare pentru înființarea unei ferme eoliene este Preneal, deținută de Eduardo Merigo, fost CEO al subsidiarei spaniole a Visa și fost secretar de stat în guvernul spaniol între anii 1977 și 1982. Acesta le-ar fi declarat inspectorilor Fiscului că s-a simțit ca o "victimă a sistemului".

Preneal a plătit 6 milioane de euro firmei San Cayetano Wind, înființată de Alberto Esgueva, "fără nici o contraprestație din partea acesteia". Preneal s-a asociat într-un joint venture și cu Cronos Global, firmă controlată în proporție de 50% de către Esgueva. După o "investiție inițială" în compania mixtă de 1,5 milioane euro, Cronos Global a primit de la Preneal, la ieșirea din asociere, o sumă totală de 7 milioane euro.

Fiscul spaniol bănuiește că firma Cronos Global ar fi primit și alte șpăgi, după ce inspectorii au descoperit că, la începutul recesiunii, firma a făcut unele transferuri bancare transfrontaliere suspecte de mari dimensiuni, către conturi din Polonia și Statele Unite. În aceste conturi s-ar fi transferat până la 100 milioane euro.

Memorie "ștearsă" de un "atac cerebral"

Pe lângă Alberto Esgueva, acționari în Cronos Global mai erau Luis Maria Garcia Clerigo și membri ai familiei sale. Clerigo a deținut firma de construcții Parqueolid din Valladolid, aflată acum în faliment. Contactat de El Pais, Clerigo a declarat că nu-și amintește nimic referitor la aspectele menționate în raportul Fiscului, din cauza faptului că a suferit un accident cerebral în urmă cu șapte ani.

Parqueolid a fost vizată și în alt caz de corupție, fiind acuzată că a primit 50 milioane euro de la guvernul regional din Castilia-Leon pentru a construi un nou sediu pentru Departamentul Economic al guvernului regional. În dosar mai apare chiar Delgado Nunez, fost director adjunct al Departamentului Economic.

În raportul Fiscului se mai menționează că Delgado Nunez, care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, ar fi primit plăți suspecte, din surse neidentificate din Elveția, în sumă de 535.721 euro. În plus, potrivit inspectorilor, începând cu anul 2005, Delgado Nunez ar fi început să facă achiziții personale extravagante, nejustificate de veniturile sale oficiale.

Pe lângă asta, Fiscul a mai descoperit că o companie, al cărei nume nu este menționat în raport, i-ar fi plătit lui Delgado Nunez creditul ipotecar contractat pentru cumpărarea unei vile și ar fi achitat și cheltuielile de renovare ale unei alte locuințe a acestuia.

De la panouri solare la muzică

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 28 April 2015 09:15

Boxe solareProducătorul de energie electrică din panouri solare “RTI Tre Solar” din Timiş şi-a schimbat recent activitatea principală în “activităţi de interpretare artistică (spectacole)”, indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Asociatul unic al firmei de energie regenerabilă, Andreea Tâlvan, a decis şi să adauge la obiectul de activitate al firmei pe cel de înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală.

Acest fel de migrări dinspre industria fotovoltaicelor spre alte industrii pare că începe să devină o modă. Amintim doar că săptămâna am scris despre compania Runcu Solaris Park care se pregătea în urmă cu un an să ridice un parc solar cu 2.857 de panouri fotovoltaice în Gorj pentru ca recent, asociaţii firmei să radieze activitatea principală a firmei, cea de producţie de energie electrică şi să treacă pe consultanţă, printre activităţile secundare fiind alese mai nou cele de intermediere în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi fierărie.

Nu e exclus ca trendul să fie de lungă durată, ca urmare a schimbării legislaţiei pe certificate verzi.

 

Havrileț (ANRE): Crearea Uniunii Energetice ar majora prețurile și ar crea probleme termoncentralelor și industriei cărbunelui din România

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 07 April 2015 14:30

mineri feisbucPrețurile la energie și gaze naturale pentru consumatorii din România ar crește, iar termocentralele românești și industria mineritului de cărbune din România ar avea de suferit dacă se va implementa proiectul realizării unei uniuni energetice la nivelul UE, întrucât statele membre nu și-ar mai putea stabili fiecare, după cum cred de cuviință, mixul energetic național, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț.

"Ar crește prețurile la energie și gaze naturale, nu am mai avea, alături de Bulgaria, cele mai mici prețuri din UE. În plus, dacă se va face uniunea energetică, nu li se va mai permite statelor membre să-și stabilească fiecare mixul energetic pe care îl consideră adecvat", a declarat Havrileț, la o conferință despre proiectul uniunii energetice europene, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Într-o declarație acordată Agerpres, Havrileț a explicat că realizarea uniunii energetice ar putea duce la scumpirea gazelor în România prin egalizarea tarifelor de rețea la o medie europeană, mai mare decât tariful actual din Româna, însă, în contrapondere, țara noastră va beneficia de siguranță în aprovizionarea cu gaze și energie.

În cadrul conferinței, șeful ANRE a mai arătat că stabilirea unui mix energetic european unic, în cadrul uniunii energetice, ar crea problemei termocentralelor și industriei mineritului de cărbune din România.

"Sprijinirea și subvenționarea producătorilor de energie regenerabilă, ca și a energiei nucleare, creează probleme termocentralelor, precum și probleme sociale cu salariații din termocentrale și din mineritul de cărbune", a arătat Havrileț.

Directoratul Complexului Energetic Oltenia a convocat pentru 24 aprilie AGEA, pe ordinea de zi figurând şi aprobarea planului de restructurare–reorganizare–eficientizare pentru intervalul 2015 – 2017. Pe 16 aprilie, acționarii CE Oltenia vor discuta revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere, din cauza neîndeplinirii în proporţie de peste 25% a indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contractul de administraţie pentru trimestrele II şi III de anul trecut.

În martie, directorul Laurențiu Ciurel anunţa că un sfert din capacitățile de producție ale Complexului Energetic Oltenia ar putea fi închise în perioada următoare şi că planul de restructurare presupune concedierea a 3.000 de angajați. La închideri, sunt vizate patru grupuri energetice: 1 și 2 Brăila și 1 și 6 Turceni, acestea urmând a fi și scoase din funcțiune. Se mai urmăreşte şi închiderea unor cariere sau perimetre miniere, cum ar fi Seciuri și Tismana Sud, precum și reducerea activității în alte cariere.

În prezent, Guvernul sprijină termocentralele pe cărbune să-și vândă producția de energie electrică, asigurând acces garantat și obligatori la rețele pentru o parte din producția acestora. Argumentul pentru acest ajutor de stat este creşterea masivă a producției de energie electrică din surse regenerabile, care, întrucât are un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă al energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", argumentează Guvernul.

România trebuie să închidă până în 2018 toate capacităţile energetice neprofitabile, iar autorităţilor române le va fi dificil să convingă UE că nu încearcă să eludeze regulile, întrucât au o credibilitate redusă, declara, în februarie, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul limită până la care se pot acorda subvenţii", a declarat Chiriţoiu la conferinţa ZF Power Summit. El a menţionat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.

"Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluţiile noastre au o logică economică şi nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (...) Nu va fi uşor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate - n.r.) la 300 şi ceva de lei, când preţul energiei este de 100 şi ceva de lei", a adăugat Chiriţoiu.

Prezent la ZF Power Summit, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.

Potrivit lui Gerea, deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

Fost şef PSD Teleorman renunţă la regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 01 April 2015 09:11

 

Fotovoltaice KronosFlorea Petcu, fost director la combinatul chimic din Turnu-Măgurele şi fost vicepreședinte PSD Teleorman, coleg cu Liviu Dragnea când acesta era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman,  a hotărât săptămânile trecute să-şi lichideze compania Energysun, indică un document al companiei, consultat de Energy Report.

Unul dintre proiectele companei a fost producerea de energie termică din energie solară atât pentru producerea de apă caldă menajeră cât şi pentru completarea şi/sau producerea de energie termică pentru încălzirea locuinţelor şi a spatiilor de producţie şi depozitare.

Florea Petcu a apărut în presă frecvent în anii trecuţi mai ales postura de persoană care s-a îmbogăţit de pe urma afacerilor cu îngrăşăminte chimice pe care le-ar fi derulat în anii din urmă, afaceri în care ar fi fost implicat şi Dan Voiculescu, patronul Antenelor şi al firmelor din holdingul Grivco, condamnat la 10 ani de închisoare cu executare.

Nu o să insistăm asupra acestor aspecte. Vom spune doar că fost director a înfiinţat Energysun în anul 2008 alături de celălalt asociat al său care este tocmai fiul acestuia, Andrei Petcu.

 

România aproape și-a atins ținta fixată pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul de energie, dar e departe de cea privind eco-carburanții

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 10 March 2015 15:07

Screenshot 2015-03-10 14.14.15La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Promiteau cel mai mare parc solar din România. Acum încep să-şi desfiinţeze fotovoltaicele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 02 March 2015 14:46

panouri solare vremeCu doar doi ani în urmă, la începutul luni 2013, compania spaniolă “Promocion Inversolar 65” era în plin proces de dezvoltare a ceea ce se promitea a fi cel mai mare parc cu panouri solare din Romania, pe 200 hectare în localitatea arădeană Sebiş, parc care s-a vrut a fi şi unul dintre cele mai mari din Europa.  De atunci au intervenit mai multe schimbări legislative pe certificate verzi, piaţa s-a modificat iar investiţiile spaniolilor n-au ajuns nici la jumătate din cât au promis.

Mai rău de atât, dacă proiectul de 100 de milioane de euro, întins pe 200 de hectare, a îngheţat la doar 44 de hectare, Promocion începe să-şi dizolve proiectele la care mai participă în România, în calitate de asociat, reiese din documentele consultate de Energy Report.

Este vorba de proiectele Westsolar şi Ineu Parc Energy. Asupra acestor două firme, Promocion şi asociaţii săi au luat hotărârea de dizolvare şi lichidare în luna februarie 2015. La Westsolar, asociaţii sunt Promocion Inversolar 65 şi Energovoltaic Group iar la Ineu Parc Energy asociaţii sunt Promocion Inversolar 65 şi Beta Energy Group

Spaniolii livrează energie în reţea doar prin primele două proiecte finalizate, care cuprind 72.000 de panouri fotovoltaice, întinse pe o suprafaţă de 44 de hectare şi dezvoltate prin intermediul Energovoltaic Group.

 

Panourile solare nu strâng bani pe BVB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 18 February 2015 15:01

panouri solare fiscSingura companie care a investit serios în parcuri fotovoltaice şi este listată la Bursa de Valori Bucureşti a avut în acest an rezultate mai slabe decât anul trecut.

Natura Quattour Energia Holdings, care are trei proiecte cu panouri solare în Braşov şi unul lângă Bucureşti a încheiat anul trecut cu afaceri de 1,3 milioane de lei, conform situaţiilor financiare neauditate. Acest rulaj e mai slab decât cel de 1,65 milioane de lei de la finele anului 2013.

Despre profit... aproape că nu are rost să-l băgăm în seamă. A fost atât după standardele româneşti de contabilitate cât şi după IFRS de mai puţin de 11.000 de lei neauditat, în scădere de la circa 250.000 de lei la finele lui 2013.

Compania deţine patru proiecte de parcuri solare aproape de Braşov, Codlea Alpha (cu o capacitate instalată de 2,15 MWp), Codlea Bravo (2,15) şi Codlea Unu (1,60) şi un al patrulea de 1 MW în Bolintin Deal, nu departe de Bucureşti.

Compania mai are şi două proiecte de birouri: Arion.green Office Building, o clădire medie ca dimensiuni construită aproape de Piaţa Universităţii după noile standarde ale clădirilor sustenabile şi eficiente energetic  şi Văcăreşti Green Office Building din sudul Bucureştiului, care este încă la stadiul de proiect.

 

Apple investește 850 mil $ într-un parc solar, care va alimenta sediul și magazinele companiei din California

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 11 February 2015 12:06

apple-energy-650-430Apple, devenită recent prima companie cotată pe bursă la o valoare mai mare de 700 de miliarde de dolari, va investi, în partenerial cu First Solar Inc, 850 milioane dolari într-un parc solar care va genera suficienta putere pentru a alimenta noul sediu al gigantului american, cele 52 de magazine de vânzare cu amănuntul din California și centrul său de calcul din același stat.

Apple va fi cel mai mare consumator de energie care urmează a se alimenta cu energia produsă de respectivul parc solar, construit pe 2900 de acri în Monterey County, la sud de San Francisco Bay Area, unde este situat sediul Apple.

CEO-ul Apple Tim Cook a declarat, potrivit CNBC, că gigantul american este extrem de preocupat de schimbările climatice. El a adăugat că centrele IT ale companiei sunt deja alimentate din diverse forme de energie regenerabilă.

Ferma din Monterey County ar oferi suficienta energie pentru a alimenta aproape 60.000 de locuințe, a mai precizat Cook. Parcul din California va fi al patrulea parc de acest tip finanțat de Apple, care mai are două astfel de facilități în Carolina de Nord și una în Nevada.

Parcul, cu o capacitate de 280 de megawați, va fi construit de First Solar Inc, companie cu sediul în Arizona. Apple a semnat deja un contract de 25 de ani pentru rezervarea unei cantități de energie electrică de 130 de megawati din capacitatea totală a parcului.

First Solar Inc. a anunțat deja că energia solară rămasă va fi vândută către Pacific Gas & Electric, compania de utilități cea mai mare din California de Nord.

Construcția va începe în cursul acestui an, iar proiectul ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2016.

Valoarea de piață a Apple a crescut la 710,70 miliarde de dolari, după anunțul semnării parteneriatului cu First Solar INC.

Fondul Proprietatea și A.T. Kearney: Ineficiența și subvențiile de stat scumpesc energia electrică cu 24%

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 22 January 2015 20:40

panouri solare multeIneficiențele sectorului de producție a energiei electrice, precum și subvențiile de stat suportate de consumatori, cum ar fi cele pentru energia regenerabilă, scumpesc curentul electric în România cu circa 24%, potrivit unui studiu al firmei de consultanță A.T. Kearney, întocmit la solicitarea Fondului Proprietatea. Studiul mai afirmă că unitățile de producție de mici dimensiuni, care satisfac nevoi locale de consum, cum ar fi micile centrale solare sau pe biomasă, sunt mai atractive pentru investitori decât termocentralele și centralele nucleare, având o flexibilitate mai ridicată, precum și costuri de rețea și pierderi mai reduse.

"România are suficientă capacitate de producţie pentru a satisface cererea prognozată până în 2025, dar funcționează cu costuri ineficiente. În prezent, prețul energiei electrice este distorsionat de subvenții și de ineficiențele sectorului de producţie al energiei electrice. Estimările arată că aceste subvenții și ineficiențe (costul de exploatare al cărbunelui, supracompensarea energiilor regenerabile) conduc la o creștere a costului energiei cu aproximativ 24% pentru economia țării", se arată în studiul citat.

Analiza indică faptul că, în lipsa unei abordări proactive din partea Guvernului, cererea de energie electrică din România este de așteptat să stagneze până în 2025, cu o creștere mai mică de 1% pe an. Pentru a crește cererea, economiile de succes își construiesc sistemul energetic pe un plan competitiv de dezvoltare a industriei, însă acesta lipsește în România.

Pe de altă parte, integrarea recentă a pieței de energie electrică din România cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia aduce atât provocări, cât și oportunități.

„Pe de-o parte, România va fi provocată să elimine treptat unitățile sale ineficiente, generând costuri irecuperabile. Pe de altă parte, se poate profita de această oportunitate pentru remodelarea parcului de capacităţi de producţie, în vederea propulsării României către poziția de exportator net competitiv,” explică Michael Weiss, partener la firma de consultanță A.T. Kearney.

Pe baza costului de intrare prognozat în funcţie de sursa de energie, se estimează că sursele regenerabile vor fi cele mai atractive pentru investitori până în 2025, dacă se păstrează nivelul actual de subvenționare. Cu toate acestea, schema de suport oferă deja supracompensare și ar trebui revizuită pentru a minimiza riscul investițiilor oportuniste şi împovărarea consumatorilor. Cu niveluri de suport corect dimensionate, energiile regenerabile, în special biomasa, pot juca un rol importat în creșterea eficienței costurilor în sectorul energetic, se afirmă în studiu.

În plus, unitățile de mici dimensiuni, cu generarea și consumul integrate local (ex: panouri solare, biomasă pentru consum propriu) sunt o soluţie mai potrivită decât unităţile de producţie mari (ex: cărbuni, nucleare) pentru a îndeplini criteriile investitorilor și cererea sistemului energetic, având o flexibilitate mai ridicată și costuri de rețea și pierderi mai reduse.

Pentru satisfacerea nevoilor de investiții până în 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și guvernul român ar trebui să asigure un cadru de piață axat pe transparență, predictibilitate, consecvență și competitivitate, se mai spune în studiul citat.

”O strategie energetică integrată la nivel naţional, complementară strategiei economice, este esențială pentru creșterea sectorului energetic și ar trebui să abordeze chestiuni precum încrederea scăzută din partea investitorilor și taxele necompetitive. Mai mult, privatizările sunt esențiale pentru a atrage în continuare finanțări și investiții și pentru a reduce povara asupra bugetului de stat”, este de părere Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Americanii de la Quintana Minerals s-au declarat interesați de privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 15 December 2014 10:14

CE HunedoaraDeținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

ANRE uniformizează tariful de transport pentru producători al Transelectrica, spre nemulțumirea companiei. Pe cine avantajează măsura

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 10 December 2014 14:50

Transelectrica plan dezvoltare 10 aniAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să schimbe modalitatea în care operatorul de transport și sistem Transelectrica percepe tarife de transport al energiei electrice de la producătorii care introduc energie în rețea, renunțând la actuala diferențiere regională a cuantumului tarifelor, care ține cont de numărul de producători din fiecare regiune, și propunând, în schimb, un tarif unic, egal cu tariful mediu la nivel național din momentul de față, de 10,30 lei/MWh.

Astfel, potrivit reglementărilor în vigoare, producătorii de energie electrică plătesc Transelectrica, pentru energia electrică livrată din centralele cu capacitatea instalată mai mare de 5 MW racordate la reţeaua electrică de transport şi la reţeaua electrică de distribuţie, tariful pentru serviciul de transport - componenta de introducere de energie electrică în reţea, pe zone tarifare.

"Tarifele aplicate de operatorul de transport și sistem (OTS) sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea energiei electrice în nodurile reţelei electrice. Stabilirea pe zone a tarifului de transport are scopul de a transmite semnale locaționale care să conducă la amplasarea surselor de energie în zone deficitare ale sistemului energetic național", se arată într-o notă de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE prin care se modifică sistemul de tarifare a transportului de energie.

Dacă va fi aprobat, noul sistem cu tarif unic în loc de cel zonal aplicat producătorilor de electricitate va aduce venituri mai mici pentru Transelectrica, a declarat Octavian Lohan, membru în directoratul Transelectrica, citat de Bursa.

"În prezent, tarifele sunt diferenţiate pe zone, în funcţie de cât de mulţi producători sunt în zona respectivă. Unde sunt concentraţi mulţi producători avem tarife mari, iar unde sunt puţini - există tarife mici. Dacă tariful se uniformizează, atunci vom încasa mai puţini bani din zonele unde sunt concentraţi mulţi producători", a spus Lohan, pentru Bursa.

Screenshot 2014-12-10 16.18.51

ANRE: Diferențierea tarifelor nu a stimulat creșterea producției în zone deficitare

În prezent, media tarifelor la nivel național este de 10,30 lei/MWh. Tarifele zonale variază între 12,32 lei/MWh în zona Oltenia și 6,04 lei/MWh în zona Transilvania de Nord, respectiv între 120 % și 59% față de tariful mediu.

În proiectul de ordin citat, ANRE propune uniformizarea tarifului de transport, componenta de introducere a energiei electrice în rețele, la nivelul componentei medii pe țară, care este de 10,30 lei/MWh.

"Semnalul locațional pentru care a fost aplicată diferențierea pe zone a tarifelor de transport nu a avut efectul scontat, deoarece zonele deficitare, deși au avut tariful de transport diminuat față de media pe țară, nu s-au echilibrat din punct de vedere al raportului producție/consum în perioada în care a fost aplicat acest tip de tarif, respectiv 2005-2014. Noile capacități de producere a energiei electrice au fost amplasate și racordate la sistemul energetic național (SEN) din alte considerente și anume apropierea de sursele de energie primară, amplasarea terenului deținut sau amplasarea zonei de consum pentru care au fost înființate", se spune în nota de prezentare a ANRE.

Autoritatea mai arată că diferențierea tarifului de transport pe zone de introducere a energiei electrice în rețea a influențat prețul de ofertare de către producători a energiei pe piața angro, inclusiv pentru export, având în vedere adăugarea acestui tarif la prețul de producție.

Cine câștigă, cine pierde

Potrivit analizei de impact întocmite de ANRE, propunerea de a uniformiza tarifele de introducere a energiei electrice în rețea pentru întregul teritoriu al țării la nivelul tarifului mediu de introducere, concomitent cu păstrarea tarifelor zonale de extragere a energiei electrice din rețea, ar conduce la creșterea prețului de producție pentru producătorii din zonele Muntenia, Transilvania și Moldova cu până la 4,26 lei/MWh, deși costul marginal cu consumul propriu tehnologic în rețeaua electrică de transport la producere este negativ în aceste zone deficitare ale SEN.

Pentru producătorii din zonele Oltenia și Dobrogea, prețul de producere ar scădea cu până la 2 lei/MWh, deși costul marginal cu consumul propriu tehnologic în rețeaua electrică de transport la producere este mai mare în aceste zone excedentare ale SEN.

De asemenea, uniformizarea tarifelor la nivel național ar duce la creșterea tarifului de transport total zonal în Transilvania de Nord cu 22%, în Moldova cu 12%, iar în Muntenia Nord, Muntenia Sud, Banat și Transilvania Sud - cu circa 6-8%. În Oltenia, tariful de transport total zonal ar scădea cu 9%, iar în Dobrogea – cu 2%.

În Oltenia se află doi dintre principalii producători de energie electrică din România, Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica, precum și numeroase centrale fotovoltaice, iar în Dobrogea se află alt producător major, Nuclearelectrica, precum și grosul producătorilor de energie eoliană, care sunt principalii exportatori de energie electrică din România.

ACER: Nu ar trebui taxată deloc energia introdusă în rețea

ANRE își mai justifică propunerea de modificare a legislației prin aceea că Agenția Europeană de Cooperare a Reglementatorilor în Energie (Agency for the Cooperation of Energy Regulators - ACER) a elaborat recomandarea nr. 09/2014 din 15 aprilie 2014 privind orientările referitoare la tarifele de transport plătite de producătorii de energie electrică, iar din analiza prezentată în cadrul acestui document, dintre țările europene, doar șase au tarif de transport cu componente de introducere și extragere zonale care se aplică la energia livrată/consumată, respectiv Danemarca, Finlanda, Franța, Portugalia, România și Spania.

Conform opiniei ACER, citată de ANRE, existența la nivel european a unor niveluri diferite de tarife denaturează concurența și deciziile de investiții pe piața internă. Pentru a limita acest risc, agenția consideră că este important ca tarifele să reflecte costurile, să fie aplicate corect și eficient și, în măsura în care este posibil, într-un mod armonizat în întreaga Europă.

ACER mai arată că tarifele aplicate la energia introdusă în rețea nu trebuie utilizate pentru a recupera costurile cu infrastructura și, prin urmare, cu excepția cazului în care prin tarifele se recuperează costuri cu pierderile în rețea, acestea ar trebui să fie egale cu zero. De asemenea, Agenția solicită fiecărei autorități naționale să raporteze până la 31 iulie a fiecărui an nivelul și structura tarifelor și să notifice orice propunere sau decizie luată în sensul modificării tarifelor naționale.

"Tarifele stabilite de ANRE conțin o cotă de circa 38 % din toate categoriile de costuri reglementate, inclusiv cele cu infrastructura - amortizarea și rentabilitatea capitalului, iar ceea ce le deosebește valoric de la o zonă la alta este costul marginal datorat consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport", conchide ANRE.

{jathumbnailoff}

Europa riscă să rămână pe întuneric din cauza excesului de energie regenerabilă din rețelele sale electrice

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:50

BlackoutEuropa riscă să se confrunte cu probleme mari de alimentare cu curent electric și chiar cu blackout-uri semnificative în deceniul următor din cauza excesului de producție intermitentă de energie din surse regenerabile, subvenționată masiv de stat, fiind nevoie de investiții în capacități convenționale de producție care să echilibreze sistemele energetice europene, cum ar fi termocentralele pe cărbune cu sisteme de stocare a dioxidului de carbon emis și centralele nucleare, susține Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Guvernele europene trebuie să majoreze stimulentele pentru investiții în termocentrale pe cărbune dotate cu sisteme de capturare și stocare a dioxidului de carbon emis, precum și în centrale atomoelectrice noi, care să înlocuiască numeroasele reactoare nucleare a căror durată de viață este pe cale să expire, a declarat directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, citată de Bloomberg. Motivul? Nevoia tot mai mare de producție constantă de energie, care să compenseze și să echilibreze intermitența centralelor eoliene și solare, menținând, totodată, obiectivele UE cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

"Nu totul se rezolvă doar prin instalarea tot mai multor capacități de producție de energie regenerabilă. Sistemele trebuie să fie stabile, astfel încât Europa să nu rămână pe întuneric când centralele regenerabile nu pot produce", a declarat van der Hoeven.

Potrivit estimărilor AIE, Europa are nevoie de capacități convenționale de producție de energie noi de 120 GW în deceniul următor, ceea ce înseamnă de 1,6 ori totalul capacității de producție a Marii Britanii din momentul de față. În perioada respectivă, vor fi scoase din producție capacități de producție de circa 150 GW, iar autoritățile trebuie să atragă investiții de 2.000 de miliarde de dolari în centrale electrice convenționale până în anul 2050.

Efectele perverse ale intervenționismului

Paradoxal la prima vedere, una dintre cauzele penuriei de centrale electrice convenționale este ieftinirea semnificativă a curentului electric pe piețele en-gros, ca urmare a avântului producției din surse regenerabile, ale cărei costuri sunt masiv subvenționate de consumatorii finali, prin decrete de stat. În ultimii ani, estimează IEA, prețul energiei electrice en-gros în Europa a fost cu circa 20 dolari/MWh prea mic pentru recuperarea investițiilor în noi centrale convenționale, pe bază de combustibili fosili.

Principalele cauze au fost cererea slabă de energie, ca urmare a evoluției proaste a economiei, precum și înmulțirea capacităților instalate regenerabile, stimulată de subvenții. De exemplu, pe piețele germane, de referință pentru Europa, energia en-gros s-a ieftinit cu 26% în ultimii doi ani. În România, prețul mediu de producție al energiei electrice a scăzut cu aproape 40%, de la 50,5 euro/MWh în 2008 la 31,5 euro/MWh în 2014.

În Marea Britanie, există riscul închiderii de termocentrale pe cărbune cu o putere instalată totală de 13 GW până în 2019. În ultimele 15 luni, au fost închise termocentrale cu o putere instalată totală de 8,2 GW. 1 GW poate alimenta cu energie, în medie, 2 milioane de locuințe din Europa timp de un an.

Pe de altă parte, Marea Britanie a oferit subvenții reprezentând de 2 ori prețul actual en-gros la energie electrică francezilor de la EDF pentru ca aceștia să construiască noi reactoare nucleare în Anglia, la Hinkley Point.

"Dacă luăm proiectul de la Hinkley Point ca reper, 120 GW de putere instalată în reactoare nucleare noi costă peste 600 de miliarde de lire sterline. Asta arată limpede că e nevoie de noi resurse de capital și de investiții străine, dat fiind poziția financiară a celor mai multe companii europene de utilități", spune Omar Abbosh de la Accenture.

Subvenții peste subvenții

Investițiile în tehnologii verzi au stagnat în Europa, după ce, ca urmare a recesiunii, cererea industrială pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră a scăzut masiv, ieftinind foarte mult aceste certificate și, deci, reducând costurile utilizării cărbunelui drept combustibil energetic. UE are în plan măsuri care să crească prețul acestor certificate.

Deși costul emisiei unei tone metrice de dioxid de carbon în UE a crescut cu 41% anul acesta, prețul actual reprezintă în continuare doar circa 10% din cât ar trebui să fie pentru a stimula investițiile în reducerea emisiilor de CO2, spune Ronald O’Reagan, expert în utilități la PricewaterhouseCoopers.

Europa are nevoie de investiții de circa 241 miliarde dolari în energie verde în 2020, mai mult decât dublul celor 109 miliarde dolari investiți în acest scop în 2012, pentru a preveni majorarea temperaturilor cu 2 grade Celsius, ținta convenită la nivel mondial, mai spune IEA.

Industria europeană a captării și înmagazinării dioxidului de carbon emis de termocentrale și alte facilități industriale a primit un impuls în UE, când compania Drax Group a primit o subvenție de 300 milioane euro pentru a stoca emisii de CO2 de la o termocentrală britanică. A fost cea mai mare subvenție acordată de UE la o licitație organizată în acest scop la care totalul fondurilor alocate s-a ridicat la 1 miliard de euro.

Germania închide tot

În Germania, guvernul cancelarului Angela Merkel are în plan închiderea termocentralelor pe cărbune vechi. Asta după ce procesul de închidere treptată a centralelor nucleare din Germania, care avea ca scop, printre altele, creșterea ponderii producției de energie din surse nepoluante în mixul energetic german, a avut ca efect pervers previzibil sporirea producției de electricitate generată pe bază de cărbune, cel mai "murdar", dar și cel mai ieftin combustibil energetic.

Germania ar putea închide 8 termocentrale vechi pentru a-și atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de CO2, potrivit institutului de cercetare DIW din Berlin.

Directorul executiv al AIE, Maria van der Hoeven, a mai spus că UE nu ia suficiente măsuri pentru a impulsiona investițiile în centrale nucleare și facilități de captare a CO2, având, totodată, prea multe capacități de producție de energie regenerabilă.

Avertismentul AIE e departe de a fi singular. În aprilie anul trecut, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cărbunele la putere

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei. În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

Consumul de gaze naturale în Europa a scăzut cu 13,5% până în prezent anul acesta, comparativ cu perioada similară din 2013, iar pe tot anul 2014 va scădea cu 11% față de anul trecut, potrivit studiului Energy Pulse derulat de Societe Generale. Una dintre cauze este aceea că a scăzut ponderea centralelor electrice pe bază de gaze în mixul energetic european, din cauza avântului producției de energie din surse regenerabile, masiv subvenționată de stat, precum și al celei a termocentralelor pe cărbune, combustibil din ce în ce mai ieftin comparativ cu gazele, inclusiv ca urmare a ieftinirii certificatelor de emisii de CO2.

În România, Guvernul a decis să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

Dezvoltatorul staţiei de biogaz din curtea CrisTim îşi majorează capitalul cu 6 mil. lei

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 20 November 2014 19:00

biogaz PrahovaAsociaţii Genesis Biopartner, dezvoltatorul centralei pe biogaz de lângă sediul fabricii de mezeluri CrisTim de la Filipeştii de Pădure, au aprobat săptămânile trecute majorarea capitalului social al operatorului prin împrumuturi ale asociaţilor cu circa 6 milioane de lei (mai precis, cu 5,92 milioane de lei), indică o hotărâre a companiei, consultată de Energy Report.

Staţia de biogaz din Prahova (vezi foto), inaugurată anul trecut, are capacitate instalată de 1MW/h pe electric şi 1,2MW/h pe termic şi procesează zilnic 49 tone substrat organic. Proiectul a presupus o investiţie de circa 5 milioane de euro, investiţie făcută din fonduri proprii de holdingul Genesis Biopartner (format din grupul Baupartner Romania şi grupul suedez Vireo Energy AB). Din aceşti bani, cam 40% au fost puşi de partea română şi 60% de partea suedeză.

În luna martie a acestui an, compania Unilever a semnat un parteneriat cu acelaşi dezvoltator din Grupul Genesis Biopartner, prin care Unilever livrează pentru a fi transformate în energie, toate deșeurile provenite din alimentele expirate de la depozitul Unilever din Ariceștii Rahtivani din Prahova. Astfel, produsele alimentare expirate, al căror management reprezintă un cost pentru orice producător de bunuri de larg consum, (margarina, înghețata, muștarul, maioneza, ketchup-ul) vor fi transformate în energie regenerabilă.

Produsele Unilever vor fi transformate în biogaz si, ulterior, în energie regenerabilă, în cogenerare, în cadrul aceeaşi staţii de biogaz de mai sus.

Pentru Genesis, parteneriatul cu Cris Tim constă în valorificarea energiei termice produsă în cogenerare, în timp ce CrisTim beneficiază de energie termică mai ieftină cu circa 25%, precum şi de gestionarea mai eficientă a deşeurilor rezultate din procesarea cărnii.

Generatorul de electricitate se află chiar pe platforma fabricii CrisTim, care este şi beneficiar  al aburului rezultat de la biogaz. Staţia foloseşte şi porumb verde, culturi realizate pe plan local pe o rază de 5-10 kilometri, la care s-au adăugat dejecţii animale la început şi produse alimentare expirate. CrisTim furnizează pentru staţia de biogaz resturile rezultate după procesarea cărnii. Pe de altă parte, Genesis foloseşte materia ce rezultă după producerea biogazului ca îngrăşământ natural.

Unitatea funcţionează circa 8.500 de ore pe an, producând aproape 8.500 MWh energie electrică anual. Investiţia ar putea fi amortizată în cel mai rău caz în 8-10 ani. Perioada de amortizare depinde în bună măsură de evoluţia în timp a certificatelor verzi.

Aburul preluat de la staţia de biogaz este cu 25% mai ieftin iar circa 30-40% din consumul de abur al CrisTim este furnizat de Genesis.

Proiectul a fost realizat la nivel tehnic de companile AB Energy si MT Energie. Acestea  au furnizat echipamentele necesare funcţionării instalaţiei de cogenerare, începând de la tratarea biogazului până la transformarea acestuia în energie electrică şi recuperarea de energie termică (AB Energy) respectiv  tehnologia destinată liniei de fermentaţie, precum şi automatizarea întregului flux tehnologic pentru producerea biogazului (MT Energie).

În prezent, asociaţii Genesis Biopartner sunt, cu deţineri egale, Vireo Energy AB din Suedia şi SC Baupartner.

 

Exporturile fizice de energie s-au dublat în primele 9 luni, ca urmare a ieftinirii electricității en-gros și eliminării la export a tarifului de transport al Transelectrica

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 19 November 2014 16:38

Transelectrica plan dezvoltare 10 aniSchimburile fizice transfrontaliere de export de energie electrică din România către țările vecine cu care există interconexiuni ale rețelelor electrice au crescut cu 105,9% în primele 9 luni ale anului 2014 față de aceeaşi perioadă a anului 2013, la 6,1 TWh, pe când cele de import au înregistrat o scădere de 55,6%, la 1 TWh, ca urmare a ieftinirii curentului electric pe piața românească en-gros și a eliminării la export a tarifului de transport al Transelectrica, componenta de extragere de energie din rețele. 

"Fluxurile transfrontaliere au înregistrat o creștere semnificativă a exportului pe relația cu Ungaria și Serbia, principalele motive fiind scăderea prețului energiei electrice pe piața din România și operațiuni de export către piețele mai scumpe din Ungaria și Balcani. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a exportului cu Serbia urmare a fenomenelor metereologice care au afectat mai multe capacități de producție din această țară în luna mai", se arată în raportul la 9 luni al operatorului de transport și sistem Transelectrica.

În trimestrul 3 2014, tendinţa de creştere a fluxurilor fizice transfrontaliere de export s-a accentuat, consemnându-se o creștere cu 146,1% faţă de trimestrul 3 2013, în timp ce fluxurile de import au înregistrat o scădere de 63,9%.

Potrivit datelor bursei de energie OPCOM, prețul mediu de închidere în euro rezultat din tranzacțiile en-gros cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare era, în septembrie 2014, cu peste 26% mai mic decât în septembrie 2013, scăzând de la 38,53 la 28,45 euro/MWh. Principala cauză este creșterea masivă a producției de energie din surse regenerabile, acești producători permițându-și să vândă foarte ieftin, dat fiind că cea mai mare parte a costurilor de producție le sunt acoperite prin subvențiile acordate de stat sub formă de certificate verzi, care sunt suportate de consumatorii finali. 

S-a eliminat tariful de transport la export

Pe de altă parte, o altă cauză a creșterii exporturilor a fost eliminarea la export a tarifului de transport al Transelectrica, componenta de extragere de energie din rețele, ceea ce a făcut ca, în perioada ianuarie - septembrie 2014, cantitatea de energie electrică tarifată de companie pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică să scadă cu 2% faţă de cantitatea tarifată în perioada similară a anului precedent, de la 38,4 TWh la 37,6 TWh.

"În anul 2014, exporturile de energie electrică nu au fost tarifate (cu componenta de extragere din rețele TL), în conformitate cu prevederile cadrului de reglementare (ordinul ANRE nr. 89/2013). În anul 2013, tariful de transport (TL) a fost aplicat si la cantitățile de energie electrică aferente exporturilor. Pe baze tarifare comparabile, respectiv pe baza regimului tarifar aplicat în primele 9 luni ale anului 2013, cantitatea de energie din anul 2014 ar fi fost superioară cantității de energie din anul 2013 (exportul în 2014 a fost semnificativ mai mare decât în 2013)", se precizează în raportul Transelectrica.

De la 1 august 2013, ANRE a eliminat atât tariful de extragere de energie din rețele pentru exporturile de electricitate, cât și pe cel de introducere de energie în rețele pentru importurile de curent electric. Se aplică în continuare tariful de introducere de energie în rețele pentru exporturile de energie, dat fiind că acestea sunt efectuate de către producători din România.

În plus, de la 1 iulie anul acesta, exporturile de energie au fost scutite și de plata taxei de cogenerare

Unde exportăm cel mai mult

Pe țări, în primele 9 luni din 2014, capacitatea alocată la export pentru Ungaria a crescut de la 22% la 70%, în vreme ce, la import, aceasta a scăzut de la 19% la 13%. În ceea ce privește Serbia, capacitatea alocată la export a crescut de la 13% la 74%, iar cea alocată la import a scăzut de la 21% la 7%. În cazul Bulgariei, capacitatea alocată la export a scăzut marginal, de la 54% la 53%, iar cea pentru import – de la 21% la 17%.

Nici în primele 9 luni ale anului trecut și nici în perioada similară din 2014 nu s-au consemnat exporturi de energie din România către Republica Moldova și Ucraina. În schimb, în ianuarie-septembrie anul acesta, capacitatea alocată la import pentru Ucraina a crescut de la 5% la 13%. Anul trecut, pentru importuri de energie din Republica Moldova, capacitatea alocată a fost de 7%.

Veniturile Transelectrica din alocarea capacității de interconexiune transfrontalieră au înregistrat o creștere importantă față de perioada similară a anului trecut, acestea triplându-se, de la 14 la 45 milioane lei, pe fondul intensificării exporturilor de energie electrică,.

Potrivit unui raport recent al ANRE, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, Transelectrica a realizat venituri din alocarea de capacități de interconexiune în sumă totală de 38,06 milioane lei (8,54 milioane euro).

Investițiile se lasă așteptate

"ANRE nu a luat în considerare acest venit la calculul tarifului pentru serviciul de transport, care a rămas la dispoziția Transelectrica într-un cont dedicat, în vederea utilizării lui pentru investiții în noi interconexiuni. C.N. Transelectrica S.A. nu a raportat în perioada analizată investiții finanțate din veniturile realizate din alocarea capacității de interconexiune", se arată în raportul citat.

Potrivit legislației europene și românești în vigoare, veniturile rezultate din alocarea capacităților de interconexiune se utilizează de operatorul de transport și de sistem, în următoarele scopuri: a) garantarea disponibilității reale a capacității alocate; și/sau b) menținerea sau creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețele, în special investiții în noi interconexiuni; sau c) ca venit care trebuie luat în considerare la calculul tarifelor de transport, până la o sumă maximă decisă de ANRE, în cazul în care acesta nu poate fi utilizat în mod eficient în scopurile menționate anterior.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene privind progresul statelor UE în stabilirea unei pieţe energetice integrate, România trebuie să îşi extindă capacitatea de interconectare în domeniul electricităţii, pentru o mai bună exploatare a unităţilor de generare a energiei, întrucât există excedent de producţie pe piaţa locală, concomitent cu o capacitate redusă de exporturi. Menţinerea capacităţii actuale de producţie a energiei electrice necesită îmbunătăţirea condiţiilor de export, arată Comisia.

În iulie, ANRE a aprobat planul de dezvoltare a Rețelei Eletrice de Transport (RET) al Transelectrica pe 10 ani, plan ce prevede investiții de 5,3 miliarde lei ale operatorului de transport și sistem din România până în 2023. Planul de dezvoltare pentru perioda 2014-2023 prevede creşterea capacităţii de interconexiune, avându-se în vedere continuarea proiectelor de interconexiune cu sistemele ţărilor vecine aflate deja în stadii diferite de implementare (cu Ungaria, Serbia şi Bulgaria) şi accelerarea, respectiv introducerea unor proiecte noi (Moldova).

Statul testează interesul investitorilor pentru privatizarea CE Hunedoara și dă un ultimatum conducerii societății

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 19 November 2014 13:53

CE HunedoaraDepartamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Transelectrica a încasat 8,54 milioane euro din schimburi transfrontaliere de energie, dar nu a raportat nici o investiție în interconexiuni

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 12 November 2014 13:57

Transelectrica plan dezvoltare 10 aniOperatorul de transport și sistem Transelectrica a încasat, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, o sumă totală de 8,54 milioane euro din licitații destinate alocării de capacități de interconexiune transfrontalieră pentru exporturi și importuri de energie electrică, neraportând însă, în perioada respectivă, nici o investiție finanțată din aceste venituri în menținerea sau creșterea capacității de interconexiune a sistemului energetic românesc.

Potrivit unui raport al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în perioada iulie 2013 – iulie 2014, Transelectrica a realizat venituri din alocarea de capacități de interconexiune în sumă totală de 38,06 milioane lei (8,54 milioane euro).

"ANRE nu a luat în considerare acest venit la calculul tarifului pentru serviciul de transport, care a rămas la dispoziția Transelectrica într-un cont dedicat, în vederea utilizării lui pentru investiții în noi interconexiuni. C.N. Transelectrica S.A. nu a raportat în perioada analizată investiții finanțate din veniturile realizate din alocarea capacității de interconexiune", se arată în raportul citat.

Potrivit legislației europene și românești în vigoare, veniturile rezultate din alocarea capacităților de interconexiune se utilizează de operatorul de transport și de sistem, în următoarele scopuri: a) garantarea disponibilității reale a capacității alocate; și/sau b) menținerea sau creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețele, în special investiții în noi interconexiuni; sau c) ca venit care trebuie luat în considerare la calculul tarifelor de transport, până la o sumă maximă decisă de ANRE, în cazul în care acesta nu poate fi utilizat în mod eficient în scopurile menționate anterior.

Screenshot 2014-11-12 13.47.47

Aproape jumătate din bani – din schimburile cu Ungaria

Operatorul de transport și de sistem român, C.N. Transelectrica S.A., este responsabil pentru managementul veniturilor din congestii rezultate din alocarea de capacitate de interconexiune între România și Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Moldova, obținută prin licitații anuale, lunare și zilnice.

În fiecare an, C.N. Transelectrica S.A. transmite ANRE o analiza a valorii veniturilor obținute prin licitații.

Potrivit analizei veniturilor obținute în perioada iulie 2013 – iulie 2014, 77 % din aceste venituri au provenit din licitații ale capacității pentru export și doar 23 % pentru importuri.

"Analiza pe graniță indică faptul că 45% din venituri provin din capacitatea alocată între România și Ungaria, 28% din licitații între România și Serbia și 26 % din licitații între România și Bulgaria. Doar 1 % din venituri provin din licitații de capacitate între România și Ucraina", se precizează în raportul ANRE.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene privind progresul statelor UE în stabilirea unei pieţe energetice integrate, România trebuie să îşi extindă capacitatea de interconectare în domeniul electricităţii, pentru o mai bună exploatare a unităţilor de generare a energiei, întrucât există excedent de producţie pe piaţa locală, concomitent cu o capacitate redusă de exporturi. Menţinerea capacităţii actuale de producţie a energiei electrice necesită îmbunătăţirea condiţiilor de export, arată Comisia.

Este nevoie de investiții masive

În iulie, ANRE a aprobat planul de dezvoltare a Rețelei Eletrice de Transport (RET) al Transelectrica pe 10 ani, plan ce prevede investiții de 5,3 miliarde lei ale operatorului de transport și sistem din România până în 2023.

Planul de dezvoltare pentru perioda 2014-2023 prevede creşterea capacităţii de interconexiune, avându-se în vedere continuarea proiectelor de interconexiune cu sistemele ţărilor vecine aflate deja în stadii diferite de implementare (cu Ungaria, Serbia şi Bulgaria) şi accelerarea, respectiv introducerea unor proiecte noi (Moldova).

Planul mai urmărește întărirea şi dezvoltarea reţelei de transport, prin construirea de linii și staţii noi, în vederea creşterii capacităţilor de evacuare a energiei produse în instalaţii noi, dezvoltate în ultimii ani în anumite zone geografice, cum ar fi energia nucleară şi cea produsă din surse regenerabile de energie în zona Dobrogea, către zone de consum din nordul şi vestul ţării, dar şi întregirea inelului de 400 kV în jurul ţării, pentru creşterea siguranţei în alimentare a tuturor zonelor ţării şi pentru creşterea capacităţii de tranzit a reţelei de transport.

Transelectrica mai are în vedere modernizarea echipamentelor, în vederea înlocuirii complete a instalaţiilor din anii ‘60 – ’70, pentru creşterea fiabilităţii reţelei, reducerea cheltuielilor de exploatare şi asigurarea unui grad adecvat de siguranţă în exploatare.

"Proiectele declarate de interes comun european (proiectele de relevanță europeană a căror implementare/realizare va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de politică energetică şi protecţia mediului la nivel UE) au statut prioritar, intrând astfel într-un regim strict de monitorizare", se arată în planul de dezvoltare al Transelectrica.

{jathumbnailoff}

Renovatio, producătorul român de panouri solare, se mută lângă Mercedes şi Flanco, în Swan Office

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 31 October 2014 08:50

Swan OfficeRenovatio Solar, producător român de panouri solare dar şi dezvoltator al mai multor proiecte locale de eoliene şi parcuri solare, îşi mută sediul social de pe strada Haga în clădirea Henley din cadrul Swan Office, indică un document consultat de Energy Report.

Pe lângă producţia locală de panouri solare, Renovatio este cunoscut mai ales prin colaborarea cu gigantul Energias de Portugal în dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabilă.

Printre cele mai recente mişcări pe care le-a făcut RG Renovatio Group pe plan local este aceea de a contribui cu 2,73 milioane de euro la majorarea capitalului social al firmei Sibioara Wind Farm, majorare la care portughezii de la EDP, celălalt asociat a venit cu un aport în numerar de 15,47 milioane de euro. Sibioara Wind Farm operează 14 turbine eoliene cu o putere instalată de 28 MW la Albeşti în Vaslui.

Din portofoliul Renovatio Solar, parte a Renovatio Group, amintim aici câteva proiecte:  Singureni (putere instalată 1 MW, în Giurgiu), Scorniceşti 1 MW în Olt, Crevedia I,  2 MW în Dâmboviţa, Crevedia II, 1 MW în Dâmboviţa, Corabia 7 MW în Olt, Izvoru 10 MW în Giurgiu, Crevedia III 3 MW în Dâmboviţa, Tărtăşeşti 2,8 MW în Dâmboviţa, Cetate 2 MW în Dolj, Sorste 414 KW pe acoperiş în Focşani şi altele.

Anul trecut, Renovatio Solar a avut afaceri de 44 milioane de lei iar profitul net a fost de – lucru mai rar întâlnit - circa jumătate din cifra de afaceri, 21,5 milioane de lei. şi asta cu un număr mediu de 7 salariaţi la care se adaugă probabil un număr de colaboratori.

Proiectul de birouri Swan Office Park din Pipera, care în 2013 a intrat în insolvenţă, având datorii de peste 370 de milioane de lei, are chiriaşi de soi precum Mercedes, Flanco, Dante Internaţional (firma care operează magazinul online eMag) şi alţii.

Swan Office Park a fost dezvoltat de grupul britanic Chayton Capital printr-o finanţare de peste 80 de milioane de euro de la UniCredit şi Volksbank.

 

Guvernul prelungește până în 2017 ajutorul de stat pentru CE Hunedoara, destinat contracarării efectelor ajutoarelor de stat pentru energia regenerabilă

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 28 October 2014 18:39

CE HunedoaraGuvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Studiu: În Europa, energia solară și cea eoliană vor putea concura fără subvenții cu cea din combustibili fosili după 2020

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 07 October 2014 14:28

eoliene baniCosturile de producție și prețurile de vânzare ale energiei electrice produse de centrale solare și eoliene terestre vor scădea la niveluri apropiate de cele ale electricității generate de centralele pe bază de cărbune și gaze naturale în orizontul anului 2020, interval în care producătorii de energie din astfel de surse regenerabile vor putea concura cu centralele pe combustibili fosili fără subvenții de stat.

Potrivit unui studiu al companiei turce de consultanță în energie Poyry Oyj, centralele solare din Spania vor putea concura fără subvenții cu cele pe cărbune și gaze cel mai devreme din 2021, cele din Portugalia – din 2022, iar cele din unele regiuni ale Italiei – din 2025.

Centralele solare și eoliene din Turcia vor ajunge la o paritate a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare cu cele pe combustibili fosili încă din 2018, potrivit sursei citate, iar centralele eoliene onshore din Irlanda și Marea Britanie vor atinge această performanță în 2020, respectiv 2021.

În România, în prezent, potrivit autorităților, subvențiile primite sub formă de certificate verzi reprezintă aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie din surse regenerabile, iar eventuala oprire a subvențiilor ar face ca acești producători să intre în insolvență sau chiar faliment și să nu-și mai poată plăti ratele la bănci.

Energia regenerabilă va ajunge să poată concura fără subvenții cu cea pe bază de cărbune și gaze naturale ca urmare a reducerii costurilor și creșterii eficienței tehnologiilor de stocare a energiei, precum și rapidei scăderi a costurilor investiționale presupuse de construirea de centrale eoliene și solare, a declarat Anser Shakoor, senior consultant la Poyry, citat de Bloomberg.

Acesta a adăugat că veniturile oricărui proiect regenerabil implementat în prezent, cu o durată de viață de 30 de ani, vor fi afectate de construirea de facilități regenerabile nesubvenționate, dat fiind că, în general, subvențiile se acordă pe o perioadă de 10-20 de ani.

"Investitorii trebuie să-și ajusteze proiecțiile de venituri ținând cont de faptul că vor apărea tot mai multe centrale regenerabile nesubvenționate, pentru a nu supraestima profitabilitatea pe termen lung a proiectelor lor", a mai spus Shakoor.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând deja concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

"Regenerabilii" fără autorizație din partea Comisiei Europene vor primi în continuare certificate verzi, pentru a nu da faliment și a-și putea rambursa creditele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 01 October 2014 14:30

eoliene baniProducătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții reprezentate de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni, Guvernul elaborând în acest sens un proiect de modificare a legislației în vigoare.

Justificarea autorităților este aceea că, dacă nu vor mai primi certificate verzi, acești producători, care aveau o pondere de 30% din totalul puterii instalate în centrale eoliene în România la sfârșitul anului trecut, vor pierde 65% din venituri și vor intra în insolvență și chiar în faliment, nemaiputând, în plus, să-și plătească ratele la băncile care le-au finanțat investițiile.

Potrivit OUG nr. 88/2011, un operator economic care dezvoltă un proiect de centrală electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW poate beneficia de sistemul de promovare stabilit prin certificate verzi numai după autorizarea individuală de către CE.

Actul normativ citat a stabilit ca acele centrale eoliene care erau deja operaționale la data intrării în vigoare a OUG sau se aflau într-un stadiu foarte avansat de autorizare să fie autorizate temporar de către ANRE până la obţinerea deciziei individuale de autorizare din partea CE, dar nu mai mult de 24 de luni, pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, urmând ca, ulterior autorizării din partea Comisiei, respectivii operatori economici să beneficieze în continuare de sistemul de promovare, cu eventuale ajustări impuse de către Comisie prin decizia de autorizare, după caz.

"Perioada de acreditare temporară de 24 luni a fost stabilită ţinând seama de experienţe precedente şi practica uzuală pentru elaborarea documentaţiei de solicitare a ajutorului individual plus perioada de evaluare şi de emitere a deciziei din partea CE şi a fost considerată suficientă pentru emiterea în interiorul ei a deciziei individuale de autorizare. Principiul general şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011, au fost în sensul ca aceşti operatori economici să beneficieze în mod neîntrerupt de sistemul de promovare, dar în acelaşi timp să existe o preocupare susţinută pentru obţinerea autorizării din partea CE", se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 88/2011.

N-au prevăzut cât timp se pierde cu birocrația UE

Prin urmare, aceşti producători au beneficiat de numărul certificate verzi per MWh prevăzut de legislația privind subvențiile pentru energia regenerabilă imediat după intrarea în vigoare a OUG nr. 88/2011, respectiv după punerea în funcţiune a centralelor eoliene.

Guvernul precizează că operatorii economici acreditaţi temporar şi-au îndeplinit în termen obligaţia legală de a întocmi şi transmite autorităţilor competente documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin de către CE, conform prevederilor OUG nr.88/2011.

"Din motive independente de voinţa acestora, termenul de acreditare temporară pe 24 de luni, s-a dovedit insuficient pentru finalizarea procedurii de obţinere din partea CE a deciziei individuale de autorizare, astfel încât, în cazul acestor operatori, sistemul de promovare rin certificate verzi a devenit sau e pe cale să devină inaplicabil, prin expirarea deciziilor de acreditare. În acest context menţionăm că, la data estimării de către legiuitor a termenului de 24 de luni pentru autorizarea de către CE a măsurii de sprijin individual, nu se puteau avea în vedere principalii factori care au condus la prelungirea termenului de evaluare din partea CE a notificărilor individuale: necesitatea evaluării cu prioritate a notificării modificărilor aduse schemei de sprijin prin Legea nr. 23/2014, suprapusă cu necesitatea conformării cu prioritate a schemei de sprijin la noile orientări privind ajutorul de stat pentru energie şi mediu, intrate în vigoare de la 01 iulie 2014", explică Guvernul.

Subvențiile prin certificate verzi – două treimi din veniturile "regenerabililor"

Executivul arată că sistarea acordării de certificate verzi pentru operatorii acreditaţi temporar după expirarea termenului de 24 de luni, pe lângă aspectul discriminatoriu al aplicării sistemului de promovare între producătorii de energie eoliană, are consecinţe financiare extrem de importante pentru operatorii economici vizaţi.

"Astfel, ca urmare a analizelor financiare pentru anul 2014 privind centralele electrice din surse eoliene, în cazul expirării acreditării temporare înainte de autorizarea Comisiei, se produc pierderi lunare ale veniturilor estimate prin bugetul de proiect de peste 65%. În această situaţie, având în vedere proiecţia de rentabilitate a acestor proiecte de circa 10%, operatorii economici sunt expuşi intrării în insolvenţă şi, în scurt timp, falimentului, veniturile realizate, de circa 30-35% din veniturile preconizate, nefiind suficiente pentru acoperirea cheltuielilor şi a rambursării creditelor", se spune în documentul citat.

Guvernul spune că, având în vedere valoarea investiţiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile efectuate de către aceşti operatori, care reprezintă circa 30% din capacităţile instalate în centrale eoliene la sfârşitul anului 2013, ieşirea din stare operaţională a acestor investiţii ar reprezenta "un semnal deosebit de grav pentru investitori, cu referire la menţinerea unui cadru legislativ responsabil privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile".

"Un alt aspect care nu a putut fi estimat de legiuitor este acela al regularizării diferenţelor negative dintre numărul de certificate verzi primite în baza acreditării temporare şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale de autorizare a CE, diferențe care sunt posibile, având în vedere că, prin expirarea acreditărilor temporare, operatorii afectați nu mai primesc certificate verzi", se justifică Executivul.

O nouă acreditare temporară

În consecință, Guvernul propune modificarea OUG nr. 88/2011 în sensul în care producătorii de energie din surse regenerabile pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară, pentru a beneficia de același număr de certificate verzi, până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

În plus, pentru acești operatori, eventualele diferenţe negative între numărul de certificate verzi primite şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale a Comisiei Europene se vor regulariza în baza unei decizii emise de ANRE, prin emiterea pentru tranzacţionare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea acestora, în maximum 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

O altă modificare vizată de Guvern este aceea potrivit căreia numai operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energie electrice din surse regenerabile în situri în care puterea instalată rezultată pentru fiecare sit depăşeşte 250 MW vor fi obligați să întocmească şi să transmită documentaţia necesară notificării individuale a măsurii de sprijin prin certificate verzi către Comisia Europeană.

Situl este devenit ca fiind un "amplasament care poate fi individualizat pentru un ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice, aflate în aceeaşi locaţie şi având, de regulă, o singură racordare la reţeaua electrică de transport sau distribuţie".

Legislația în vigoare în prezent prevede că au obligația de a obține autorizare individuală de la CE operatorii care dezvoltă proiecte de centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW, neexistând conceptul de "sit".

Guvernul susține că nu se va scumpi electricitatea

"Impactul asupra consumatorilor de energie electrică este nul în anul 2014 şi 2015, deoarece prin implementarea prezentului proiect de act normativ nu va creşte cota de energie regenerabilă sprijinită prin schema suport cu certificate verzi", ține să precizeze Guvernul.

Pentru anul 2014, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi este de 11,1% din consumul final brut de energie electrică. Pentru anul 2015, cota estimată de ANRE este de 11,9%.

"Producţia de energie regenerabilă acreditată pentru sistemul de sprijin depăşeşte semnificativ aceste cote pentru anii menţionaţi, astfel încât creşterea numărului de certificate verzi care se pot tranzacţiona pe piaţă, prin emiterea certificatelor verzi rezultate din aplicarea prezentului proiect de act normativ, nu măreşte numărul certificatelor verzi pentru care există obligaţie de achiziţie şi va conduce doar la creşterea presiunii asupra preţului certificatelor verzi pe piaţă, în sensul scăderii acestuia", conchide Executivul.

Familia Rockefeller, care a devenit ultrabogată din petrol, face "traseism energetic" și se alătură luptei contra "schimbărilor climatice"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 24 September 2014 14:02

Rockefeller OilMoștenitorii familiei Rockefeller, a cărei imensă avere a fost făcută în bună măsură din exploatarea țițeiului, au anunțat că își vor lichida toate investițiile din sectorul combustibililor fosili, urmând să reinvestească banii în proiecte de energie verde.

Rockefeller Brothers Fund a anunțat că se va alătura unei coaliții de miliardari filantropi, care s-au angajat să renunțe la active din domeniul energiei fosile în valoare totală de 50 de miliarde de dolari, într-o perioadă de cinci ani, prin diferite metode. Anunțul a fost făcut luni, cu o zi înainte de deschiderea oficială a summit-ului ONU dedicat "schimbărilor climatice", înlocuitorul oficial al expresiei "încălzire globală".

Coaliția, intitulată Global Divest-Invest, este formată în prezent din circa 650 de persoane și 180 de instituții. De la începutul anului, angajamentele de dezinvestire din industria de petrol și gaze ale fondurilor de pensii, asset managerilor, grupurilor religioase și marilor universități membre ale coaliției s-au dublat, potrivit BBC.

În mai, Universitatea Stanford a anunțat că nu va mai investi nici un cent din fondul ei de investiții, în valoare totală de 18,7 miliarde de dolari, în acțiuni ale companiilor specializate în minerit de cărbune.

Ironie

Ca prim pas în noua strategie ecologistă de investiții, Rockefeller Brothers Fund își va vinde activele din sectorul minier și din cel al țițeiului extras din nisipuri bituminoase, două industrii care se află în topul emitenților globali de gaze cu efect de seră. Potrivit Fundației, deși Rockefeller Brothers Fund ar putea rămâne cu unele plasamente marginale în aceste sectoare, obiectivul este reducerea acestui tip de investiții la sub 1% din portofoliul total până la finalul acestui an.

Directorul Rockefeller Brothers Fund, Stephen Heintz, spune că decizia de a ieși din business-urile legate de energia fosilă este în linie cu dorințele întemeietorului dinastiei, mogulul petrolier John D. Rockefeller.

"Suntem convinși că, dacă John D. Rockefeller ar fi trăit astăzi, ar fi decis la rândul său, fiind un antreprenor vizionar și temerar, să își vândă afacerile petroliere și să investească în energie regenerabilă, curată", a declarat Heintz.

Pe de altă parte, directorul Rockefeller Brothers Fund a recunoscut că toată lumea a remarcat ironia faptului că o fundație filantropică finanțată dintr-o avere construită pe exploatarea țițeiului va fi leaderul unei mișcări care promovează renunțarea la sursele fosile de energie.

"Imperativ moral" printre țopăituri

Fundația Rockefeller a fost înființată în 1940 de către fiii lui John D. Rockefeller. La 31 iulie 2014, fondul avea în administrare active totale în valoare de 860 milioane de dolari.

"Există un imperativ moral, aceea de a păstra sănătatea planetei", a spus Valerie Rockefeller Wayne, stră-stră-nepoată a lui John D. Rockefeller și unul dintre custozii Rockefeller Brothers Fund.

La evenimentul public organizat pentru lansarea anunțului cu privire la renunțarea de către familia Rockefeller la investițiile din domeniul combustibililor fosili, atmosfera a fost mai mult decât animată, comentează BBC, cu urale, aplauze și chiar țopăituri.

Arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu s-a adresat adunării prin video și a declarat că decizia Rockefellerilor reprezintă "un punct de cotitură în tranziția spre o nouă economie a energiei, justă și echitabilă".

"Nu sunt niște caraghioși, acești oameni se pricep la bani și au recunoscut astfel că energia verde reprezintă viitorul", a spus, la rândul său, actorul Mark Rufallo, stârnind încă un rând de aplauze, ovații și țopăituri.

Gest simbolic, PR perfect

Eric Pooley, vicepreședinte al Environmental Defense Fund, a declarat că vânzările de active anunțate nu vor avea un impact financiar imediat asupra companiilor vizate din domeniul combustibililor fosili.

"Este un demers vizionar pe termen lung, în sensul că vizează momentul în care companiile de petrol și gaze și cele miniere vor fi nevoite să-și schimbe în profunzime modelul de business", a comentat Pooley.

Acesta a adăugat că anunțul celor de la Rockefeller este simbolic și că momentul a fost perfect ales, în preajma summit-ului ONU privind clima, pentru a atrage atenția opiniei publice a acestui subiect. Pooley a mai spus că este meritul liderilor coaliției Global Divest-Invest pentru foarte buna organizare a evenimentului din punct de vedere al relațiilor publice.

Nu toate universitățile sunt de acord

Mișcarea care a dus la formarea coaliției Global Divest-Invest a debutat în campusurile universitare americane în 2011. Cu toate că unele colegii cu orientare mai de stânga au făcut anunțuri privind renunțarea la investițiile lor din sectorul energiei fosile, instituțiile mai mari s-au arătat mai degrabă reticente în a se alătura demersului.

De exemplu, Universitatea din California a decis, săptămâna trecută, să își mențină plasamentele în active din industria combustibililor fosili, în pofida demersurilor studenților care doresc ca școala să nu mai plaseze bani în petrol, gaze și cărbune.

Aceeași decizie a fost luată de cei de la Harvard. Președintele Universității, Drew Faust, a declarat că renunțarea la investițiile Universității în sectorul energiei fosile nu ar fi o decizie bună și că există alte metode de combatere a schimbărilor climatice.

În SUA, regenerabilele au ajuns să concureze la preț cu centralele pe gaze chiar și fără subvenții de stat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 19 September 2014 13:01

Obama solareÎn multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Buffett o spune pe față

Cu toate acestea, subliniază banca, nu toate surse și tehnologiile de producere a energiei regenerabile sunt capabile să concureze la preț cu energia din surse fosile. De exemplu, panourile solare instalate pe acoperișurile locuințelor și companiilor, precum și parcurile eoliene offshore, au încă costuri semnificativ mai mari și se bazează pe subvenții de stat și stimulente fiscale pentru a putea fi viabile din punct de vedere comercial.

În ultimii ani, gazele naturale au fost cea mai populară sursă de generare de electricitate în SUA, grație reducerii masive a prețurilor, în urma boom-ului gazelor de șist, însă regenerabilele au recuperat încet-încet handicapul de cost. În prima jumătate a acestui an, aproape jumătate din totalul puterii instalate în centrale electrice noi a fost reprezentată de parcuri eoliene și solare, potrivit Energy Information Administration.

Industria energiei regenerabile a fost sprijinită de stat cu facilități fiscale, subvenții și reglementări care îi obligau pe furnizorii de energie să livreze clienților anumite procente minime de curent electric preluat de la producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel de reglementări sunt în vigoare în 29 de state americane și au fost aspru criticate pentru impactul lor negativ asupra bugetelor publice, dar și a buzunarelor consumatorilor plătitori de facturi.

Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, a investit de-a lungul timpului 15 miliarde de dolari în facilități de producție de energie regenerabilă, însă Buffett declara, anul acesta, într-un acces de sinceritate, că singurul motiv pentru care a decis să construiască parcuri eoliene în anii trecuți a fost reprezentat de subvențiile și facilitățile fiscale acordate de stat, care, de altfel, au expirat la sfârșitul anului trecut.

"Nu are sens să investești în regenerabile fără subvenții și facilități fiscale", spunea Buffett.

Progres imens

Competitivitatea economică a regenerabilelor s-a îmbunătățit însă considerabil în ultimii ani. De exemplu, costurile fără subvenții ale energiei eoliene scăzând de la 101 dolari/MWh generat în 2009 la doar 37 dolari/MWh generat în prezent, potrivit calculelor Lazard. În privința energiei solare, lucrurile sunt și mai spectaculoase, scăderea fiind de aproape 80% în același interval, de la 323 la 72 dolari/MWh generat.

La aceste costuri, în zonele cu vânt puternic și constant și perioade lungi cu cer senin, eolienele și solarele pot concura la preț cu centralele pe gaze naturale, ale căror costuri de producție variază între 61 și 87 dolari/MWh generat.

Dat fiind că centralele solare produc doar în timpul zilei, ele pot acoperi cererea din momentele de vârf de sarcină, alimentând, astfel, vara, instalațiile de aer condiționat. În acest context, comparația este și mai favorabilă, dat fiind că costurile de producție ale centralelor pe gaze în momente de vârf de sarcină sunt de 179-230 dolari/MWh generat.

Cauzele acestei reduceri masive de costuri sunt inovațiile tehnologice, dar și investițiile foarte mari ale chinezilor în fabrici de componente tehnologice pentru energia solară, care au dus la scăderea semnificativă a prețurilor panourilor solare pe piața mondială.

Calculele Lazard arată că minicentralele cu panouri solare instalate pe acoperișuri de locuințe și firme sunt încă prea costisitoare pentru a putea funcționa fără subvenții. Costul minim este de 180 dolari/MWH generat pentru gospodării și de 126 dolari/MWh generat pentru companii, din cauza costurilor fixe mai mari de instalare și mentenanță, la o producție mult mai mică decât cea a centralelor regenerabile comerciale.

Cu toate acestea, potrivit firmei de consultanță Crossborder Energy, aceste estimări nu iau în calcul faptul că minicentralele solare presupun costuri investiționale mult mai mici în transmiterea și transportul energiei produse, dat fiind că acestea alimentează doar locuințele și firmele unde sunt instalate, nu și alți consumatori. În acest fel, costul real al acestor minicentrale ar fi, de fapt, mai mic decât cel calculat de cei de la Lazard.

Renovalia se răzgândeşte a două oară şi lichidează două proiecte româneşti de energie regenerabilă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 01 September 2014 17:15

renovaliaMarele grup spaniol Renovalia a anunţat la finele anului că îşi desfiinţează două din cele trei proiecte de energie regenerabilă din România prin dizolvarea firmelor. După câteva luni, au renunţat la dizolvarea firmelor şi au hotărât, în primă instanţă, să majoreze capitalul social a două dintre firme cu peste 400.000 de euro.

Astfel, Renovalia Wind România urma să primească un plus de 327.400 de euro la capitalul social iar Renovalia Energy România un plus de 92.000 de euro. Nici cele două firme şi nici a treia, Renovalia Racoviţeni nu au avut încă rulaj în România.

După toate astea, săptămânile trecute, spaniolii s-au răzgândit din nou şi au hotărât să-şi lichideze cele două firme, Renovalia Wind România şi Renovalia Energy România.

Marele grup spaniol Renovalia, cu capacităţi de energie regenerabilă instalate de peste 600 MW şi multe alte proiecte în pregătire, anunţa în urmă cu trei ani că investeşte un miliard de dolari în eoliene alături de fondul american de capital privat First Reserve. Printre ţările vizate se număra şi România.

La noi în ţară, grupul spaniol are trei proiecte dar încă nu s-a concretizat niciunul de atunci. Renovalia operează în şapte ţări (Spania, SUA,  Italia, Ungaria, Canada, Mexic şi Chile) şi are capacităţi regenerabile instalate de peste 600 MW la care se adaugă şi proiecte în construcţie.  Spaniolii mai au în pregătire pentru instalare 10 parcuri eoliene, şase parcuri cu panouri solare şi o microhidrocentrală.

 

Renovalia nu se mai retrage din România şi trece la investiţii. Cu 6 luni în urmă vroia să-şi desfiinţeze proiectele regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 07 August 2014 12:17

renovaliaMarele grup spaniol Renovalia, cu capacităţi de energie regenerabilă instalate de peste 600 MW şi multe alte proiecte în pregătire, anunţa în urmă cu trei ani că investeşte un miliard de dolari în eoliene alături de fondul american de capital privat First Reserve. Printre ţările vizate se număra şi România.

La noi în ţară, grupul spaniol are trei proiecte dar încă nu s-a concretizat niciunul de atunci. Mai mult decât atât, la finele anului trecut, spaniolii au anunţat că îşi desfiinţează proiectele prin dizolvarea firmelor.

De curând însă, cei de la Renovalia s-au răzgândit. Mai precis, conform unor documente consultate de Energy Report, spaniolii au renunţat la dizolvarea firmelor şi au hotărât, în primă instanţă, să majoreze capitalul social a două dintre firme cu peste 400.000 de euro.

Astfel, Renovalia Wind România va primi un plus de 327.400 de euro la capitalul social iar Renovalia Energy România un plus de 92.000 de euro.

Renovalia operează în şapte ţări (Spania, SUA,  Italia, Ungaria, Canada, Mexic şi Chile) şi are capacităţi regenerabile instalate de peste 600 MW la care se adaugă şi proiecte în construcţie.  Spaniolii mai au în pregătire pentru instalare 10 parcuri eoliene, şase parcuri cu panouri solare şi o microhidrocentrală.

 

Subvențiile pentru regenerabile se democratizează: persoanele fizice și micile firme cu centrale proprii își vor putea vinde producția la preț reglementat

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 August 2014 11:52

mici producatoriPersoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat și a pus în dezbatere publică, până pe 15 august, Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Regularizare cu furnizorii

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor.

Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Cum se calculează prețul reglementat

În vederea calculării prețului reglementat la care micii producători de energie din surse regenerabile își vând producția către furnizori, ANRE stabileşte numărul de certificate verzi virtual aferent acestora, în conformitate cu prevederile Art. 23 alin. (1) lit. b) din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și a celor de achiziţie de certificate verzi aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 49/2014, în vederea deducerii numărului de CV aferent cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză.

Valoarea ajutorului acordat prin preț reglementat energiei produse de către micii producători de energie regenerabilă nu poate depăși diferența dintre totalul costurilor egalizate ale producției în cauză și prețul de piață al energiei electrice. Rata maximă a profitului utilizată în calculul costului egalizat nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază.

Nivelul preţurilor reglementate se limitează pentru respectarea ratei interne a rentabilităţii autorizată pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile pentru o perioadă de analiză de 21 de ani, rezultat al considerării unei durate de viață a capacităților de 20 de ani și a unei durate de realizare a unui proiect de 1 an și astfel încât ajutorul să nu fie mai mare decât costul unitar actualizat.

Cel mult 15 milioane euro

Prețurile reglementate se indexează anual în funcție de evoluția cursului de schimb euro/leu și de indicele mediu anual de inflație calculat de către Eurostat.

Prețul reglementat nu se acordă după încheierea perioadei de amortizare a centralei de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, perioadă stabilită în conformitate cu reglementările în domeniul contabil în vigoare. Orice ajutor primit anterior solicitării schemei de ajutor se deduce din ajutorul aferent schemei.

Valoarea totală a ajutorului acordat prin preț reglementat nu poate depăși 15 milioane euro pe întreprindere sau pe proiect, pe întreaga durată de acordare a schemei de sprijin.

Schema de sprijin se aplică pentru centrale hidroelectrice noi, centrale solare, centrale geotermale, centrale pe biomasă, inclusiv de cogenerare, centrale pe biogaz, inclusiv de cogenerare, centrale pe gaze de fermentare a deșeurilor și a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate, inclusiv de cogenerare.

Acte necesare

Producătorii care optează pentru vânzarea energiei electrice la preţ reglementat au obligaţia transmiterii către ANRE a unei cereri de acreditare pentru aplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie prin preţ reglementat, prin completarea Anexei nr. 3a sau 3b, după caz, însoţită de o documentaţie având în vedere prevederile art. 6, art. 17 alin. (4), precum și art. 28 din Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 48/2014, ce trebuie să conţină cel puţin următoarele documente:

• informaţii privind datele persoanei de contact nominalizate pentru transmiterea informaţiilor necesare aprobării preţurilor reglementate;

• informaţii privind amplasarea centralei electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie necesare aprobării preţurilor reglementate;

• declaraţie scrisă prin care se stipulează orice ajutor de natura ajutorului de stat de care a beneficiat sau menţionează că nu a beneficiat de ajutoare;

• prognoza lunară a producţiei de energie electrică pentru care se solicită producției de energie din surse regenerabile la preţ reglementat, pe o perioadă de 12 luni.

Estimări oficiale: consumul de energie și căldură la iarnă va crește cu 5,2%, costurile cu combustibilii vor fi mai mari cu 26%

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 04 August 2014 09:50

 IarnaConsumul de energie electrică și cel de energie termică vor crește fiecare cu 5,2% în perioada octombrie 2014 – martie 2015, cumparativ cu intervalul similar trecut, iar costurile achiziției de combustibil pentru iarnă ale producătorilor de energie electrică și termică se vor majora cu 26%, de la 3,597 la 4,532 miliarde lei, se arată în proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015.

"La energia electrică pentru perioada octombrie 2014 – martie 2015, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o scădere a consumului cu 1%, iar Dispecerul Energetic Naţional a prevăzut o creştere a consumului cu o medie de circa 5,2%, faţă de realizările perioadei similare a anului trecut. În aceste condiţii, luându-se în considerare prognoza evoluţiei economiei româneşti, precum şi necesitatea elaborării unei prognoze care să creeze confortul unei siguranţe în alimentare a consumatorilor, prognoza luată în calcul a fost cea furnizată de Dispecerul Energetic Naţional", se arată în Anexa 1 a proiectului de HG.

În documentul citat se mai afirmă că, în cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic populaţiei acoperă un consum mediu de energie termică de 12.012 milioane gigacalorii, mai mare cu 5,2 % faţă de cel al iernii trecute.

Exporturi masive, ca urmare a interconectării cu Ungaria Cehia, Slovacia

În ceea ce priveşte soldul export-import, pe perioada de analiză, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut un export de 1.434 GWh, iar Dispecerul Energetic Naţional un export de 3.450 GWh.

"Din aceleaşi considerente expuse mai sus, coroborate cu posibila creştere a exportului de energie electrică datorată acţiunii de cuplare, în luna noiembrie a.c., a pieţei româneşti de electricitate, respectiv piaţa pentru ziua următoare, cu pieţele corespondente ale Cehiei, Slovaciei şi Ungariei, precum şi analizând rezultatele ultimilor 10 ani, în cadrul balanţei producţie –consum a fost luată în calcul prognoza Dispecerului Energetic Naţional. În aceste condiţii, cantităţile de cărbune prevăzute în balanţa de combustibil pot fi considerate suficiente, putându-se lua măsuri suplimentare de protejare a lacurilor, dacă situaţia o va impune", se spune în anexa citată.

Nivelul exportului prognozat de către Dispeceratul Energetic Național, de 3.450 GWh, ar reprezenta circa 21% din totalul producției de energie electrică estimat pentru perioada respectivă, de 16.500 GWh.

Costuri mai mari cu 26%, mai multe capacități regenerabile

Necesarul total de finanțare al producătorilor de energie electrică și termică, pentru achiziția de combustibili necesari pentru această iarnă, este estimat la 4,532 miliarde lei, în creștere cu 26% față de iarna trecută (3,597 miliarde lei), din care 3,7467 miliarde lei este necesarul de finanțare al producătorilor controlați de stat, din subordinea Departamentului pentru Energie, plus OMV Petrom, iar 785,6 milioane lei – necesarul de finanțare al producătorilor aflați în administrarea consiliilor județene și locale.

De asemenea, valoarea totală preliminată a lucrărilor de reparaţii necesare pentru iarna 2014 – 2015 este de 282,1 milioane lei, în scădere semnificativă față de iarna trecută (427,8 milioane lei).

Guvernul mai precizează că, faţă de anii precedenţi, a crescut excedentul de putere în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe fondul scăderii consumului de energie electrică, pe de o parte, şi urmare apariţiei de noi surse de energie cu puteri apreciabile, pe de altă parte.

Astfel, potrivit Executivului, pentru o funcţionare eficientă a producătorilor implicaţi în asigurarea cererii de consum, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) trebuie să ia măsurile care se impun pentru funcţionarea corelată şi armonizată a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, astfel încât producătorii de energie electrică şi termică să nu înregistreze pierderi cauzate de disfuncţionalităţi ale acestora.

"În situaţia realizării unor producţii de energie electrică din surse eoliene peste limita funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional, operatorul de transport şi de sistem va lua măsurile ce se impun, potrivit prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale reglementărilor ANRE", se subliniază în documentul citat.

Alte măsuri necesare

De asemenea, potrivit prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE va asigura cadrul de reglementare necesar pentru încheierea contractelor de procesare a unor combustibili, măsură care poate aduce injecţii de energie în sistem, contracte pentru export şi beneficii financiare entităţilor economice implicate.

În vederea realizării unui flux normal de resurse energetice pentru constituirea stocurilor necesare pentru luna octombrie şi, în continuare, pe toată perioada de iarnă, se impun măsuri adecvate în ceea ce priveşte contractarea şi transportul combustibililor solizi şi lichizi, arată Guvernul.

Societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu responsabilităţi în domeniul gazelor naturale, trebuie să ia măsurile necesare astfel încât să fie asigurate gazele pentru satisfacerea consumatorilor industriali (inclusiv pentru producătorii de energie electrică şi/sau termică) şi rezidenţiali.

"Totodată, Departamentul pentru Energie va analiza posibilitatea elaborării unei proceduri privind suplimentarea achiziţionării unor cantităţi suplimentare de gaze naturale din import, atunci când situaţia o poate cere (scăderea producţiei interne, temperaturi exterioare foarte scăzute, depresurizări ale Sistemului naţional de transport gaze naturale, etc) ", se precizează în anexa proiectului de HG.

De asemenea, spune Guvernul, trebuie avută în vedere reconstituirea stocurilor Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, ca urmare a împrumuturilor de care au beneficiat unii operatori economici, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113 din 18 decembrie 2013 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, act normativ prin care s-a aprobat un împrumtut în cuantum de 450 mii tone de cărbune energetic şi 90,9 mii tone de păcură, din care au fost solicitate efectiv cantităţile de 350 mii tone cărbune energetic şi 2,8 mii tone păcură, rezultând un procent de 77,8% pentru cărbune energetic şi 3,1 % păcură.

Totodată, pentru buna desfăşurare a activităţii, a îmbunătăţirii fluxului de combustibili şi de reîmprospătare a stocurilor existente la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, va fi întocmit şi promovat proiectul de act normativ pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat a cantităţilor de combustibili necesare trecerii în bune condiţii anotimpului friguros.

"În ceea ce priveşte situaţiile speciale care pot apărea în reţelele electrice de transport şi distribuţie, cu ocazia manifestării unor fenomene meteorologice deosebite, Departamentul pentru Energie va contacta Transelectrica, Electrica şi ceilalţi distribuitori privaţi de energie electrică, respectiv E.ON, ENEL şi CEZ, în vederea participării acestora la şedinţele organizate cu ocazia apariţiei situaţiilor de urgenţă şi a convocării comandamentelor specifice", conchide Executivul.

 

Gigantul Sorgenia renunţă la 3 parcuri eoliene din Constanţa

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 22 July 2014 12:06

 eoliene constructieCu afaceri care au depăşit două miliarde de euro în anii din urmă, capacităţi instalate de peste 5.100 MW şi multe altele în pregătire, italienii de la Sorgenia au deja mai multe proiecte eoliene în Vaslui şi în Dobrogea. Săptămânile trecute însă, italienii au hotărât să renunţe la trei proiecte din Constanţa cu capacităţi care, însumate, ar fi urmat să aibă 137,5 MW, indică un document al Sorgenia, consultat de Energy Report.

“Suma stimulentelor oferite în România pentru centralele electrice eoliene a fost redusă treptat de către legiuitor, determinând considerarea investiţiei în acest sector ca fiind mai puţin atractivă”, spun italienii în document.

Mai precis, italienii au renunţat la parcul eolian Independenţa, care ar fi urmat să aibă o putere instalată de 67,5 MW, la parcul eolian Azamcea 1 (30 MW) şi Azamcea 2 (40 MW).

“Stadiu incipient de dezvoltare al parcurilor eoliene, cumulat cu incertitudinea ce caracterizează sistemul de promovare (...) au determinat asociaţii să nu finanţeze, renunţând prin urmare la dezvoltarea parcurilor eoliene menţionate mai sus”, se mai arată în document.

Anul trecut, tot Energy Report scria că Sorgenia Romania a semnat cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de aerogeneratoare electrice, model G97 T90, aferente parcului eolian Fălciu 1 din Vaslui. Valoarea acestui contract a fost de 83,16 milioane de euro (exclus TVA).

În plus, italienii au mai semnat un contract în valoare de peste 14,3 milioane de euro (exclus TVA) pentru realizarea lucrărilor electrice şi civile corelate acestui parc. Contractul a fost semnat cu Alpine Energie Osterreich GMBH. Al treilea contract a fost semnat pentru mentenanţa celor 44 de turbine şi tot cu Gamesa Eolica.

Sorgenia Romania mai are proiecte eoliene în Dobrogea (cinci centrale eoliene în Medgidia) şi în Vaslui. În Vaslui mai deţine Parcul Eolian Fălciu 2 şi Wind Project Fălciu Trei.

Nu toţi investitorii au renunţat însă la proiectele de energie regenerabila după schimbările legislative privind certificatele verzi. Astfel, în aceeaşi localitate Independenţa, nu departe de proiectul Sorgenia, a fost ridicat lunile trecute un parc de 80 de megavaţi, cu 32 de turbine.

Pentru italieni însă, eolienele trebuie demarate doar cu stimulate de la stat, adică de la consumatorii de curent, ca noi. Iar dacă stimulente există în continuare, nu e bine nici aşa, pentru că “investitorul” italian spune că sunt prea puţine.

 

Fiecare gospodărie a subvenționat, direct sau indirect, producătorii de energie regenerabilă, cu 20 de lei/lună

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 15 July 2014 07:50

President-of-Duke-Energy-NC-Renewable-Energy-Mandate-Total-Scam-Where-Poor-Subsidizes-Rich-300x214Fiecare gospodărie din România a subvenționat, direct sau indirect, producătorii de energie regenerabilă anul trecut în medie cu 53 de euro sau 235 de lei, echivalentul unei facturi majorate cu 20 de lei pe lună.

Gospodăriile au plătit acești bani fie direct, la achitarea componentei de certificate verzi aferente fiecărei facturi, fie indirect, în momentul achiziției oricărui produs de pe piață, firmele transferând costul reprezentat de plata componentei certificate verzi de pe factura lor în prețul final.

Potrivit ANRE, anul trecut, producătorii de energie regenerabilă au primit anul trecut subvenții în valoare de 376 de milioane de euro, subvenții achitate de consumatorii de energie din România, prin componenta de certificate verzi din facturi. 

Potrivit datelor Recensământului Populației şi Locuințelor (RPL) 2011 în România sunt peste şapte milioane de gospodării. "Din totalul populației stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane) se regăsește în cele 7.087 mii gospodării ale populației, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populației). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost", susține Institutul Național de Statistică (INS).

376 milioane de euro - valoarea certificatelor verzi în 2013

"Veniturile încasate, raportate de producătorii de E-SRE (energie electrică din surse regenerabile — n.r.) din vânzarea CV pentru anul 2013 au fost de circa 1.663 milioane de lei (376 milioane de euro). Impactul în factura consumatorului final în perioada ianuarie — decembrie 2013 a fost de 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh)", se arată în raportului ANRE de monitorizare a pieței energiei regenerabile pe anul trecut, citat de Agerpres.

Subvenții de 300 de milioane de euro în 2012 și de 100 de milioane în 2011

Tot potrivit datelor ANRE, în 2012 bugetul schemei de sprijin pentru regenerabile a fost de 300 de milioane de euro, iar, în 2012, de 100 de milioane de euro.

Astfel că impactul subvențiilor pentru energia regenerabilă în factura finală a fost în 2012 de 28,61 lei pe MWh, în timp ce, cu un an înainte, acest impact era de 9,028 lei pe MWh.

"Producția totală de energie electrică din surse regenerabile de energie a fost în anul 2013 de 22,362 TWh, din care 6,279 TWh au fost susținuți prin schema de promovare a E-SRE aplicată.

40% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile

Capacitatea electrică totală instalată la sfârșitul anului 2013 în unitățile de producere E-SRE acreditate a fost de 4.349 MW. Ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie în consumul total brut de energie electrică în anul 2013 a fost de 40%, gradul de îndeplinire a țintei naționale de energie electrică propuse pentru anul 2013 fiind de 116 %", se arată la capitolul "Concluzii" din raportul ANRE.

Obligația de achiziție de certificate verzi a revenit în anul 2013 unui număr de 128 operatori economici.

Dintre aceștia, doar 15 nu și-au îndeplinit cota obligatorie, parțial sau în totalitate. Penalizarea unui furnizor de energie electrică pentru certificatele verzi neachiziționate conform cotei obligatorii a fost de 117,646 Euro/CV neachiziționat, respectiv 528,17 Lei/CV, se mai menționează în raport.

Restaurantele, constructorii, fabricanții de electronice și mașini din Japonia devin producători, furnizori și traderi de energie

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 10 July 2014 20:54

Japonia panouri solareWatami Co., un lanț de restaurante din Japonia cunoscut drept loc de întâlnire al salariaților corporatiști, a intrat, recent, în business-ul vânzării de energie electrică, și nu este singurul.

Numărul companiilor înregistrate să vândă energie în Japonia a crescut mai bine de două ori, ajungând la 274, de la 106 în septembrie, conform celor mai recente date ale Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei. Lista include firme cu cele mai diverse obiecte de activitate, de la restaurante precum Watami, cu sediul la Tokyo, la constructorii de locuințe Misawa Homes Co, scrie Bloomberg.

Unii dintre cei nou intrați profită de prețurile mai mari decât cele ale pieței pe care guvernul japonez a început să le garanteze producătorilor de energie din surse regenerabile acum doi ani. Aceste stimulente și subvenții, coroborate cu promisiunea autorităților de la Tokyo de a deschide piața de retail pentru mai mulți jucători, pentru a încuraja inovația și competiția, promite profituri substanțiale pentru micii producătorii de energie, care înainte erau excluși de pe această piață, rezervată până nu demult companiilor specializate de utilități din Japonia.

Lucrurile stau ca în „zilele de început ale internetului, când toată lumea, de la organizații non-profit la marile companii, devenea furnizor”, spune Tetsunari Iida, director executiv la Institute for Sustenable Energy Policies, cu sediul la Tokyo. „Sunt așteptări vagi, se crede că vor fi oportunități foarte mari, deși nu este clar încă care sunt acestea”, a adăugat el.

Reforme post-Fukushima

Japonia trece printr-o avalanșă de reforme care promit că, până în 2016, piața de energie a țării se va deschide pentru utilizatorii mici și rezidențiali, o piață estimată de Guvern la o valoare de 7,5 de mii de miliarde de yeni (74 de miliarde de dolari). Micii utilizatori, în acest caz, sunt definiți drept acei consumatori de electriciate cu contracte sub 50 KW.

În prezent, cele zece companii de utilități ale Japoniei au un monopol efectiv asupra segmentului, în timp ce piața pentru consumatori mai mari de electricitate, precum fabricile, deja s-a deschis spre competiție, după ce guvernul a liberalizat parțial piața de energie de retail în 2000 și 2005. Noile reforme, adoptate după dezastrul de la Fukushima din 2011, vor încheia ciclul de deschidere a pieței de retail, în combinație cu eforturile de a sparge monopolurile.

Schimbarea, aprobată de Parlamentul Japoniei în iunie, va permite nou intraților să alimenteze cu curent electric 84 de milioane de gospodării, mici magazine și birouri, oferind în schimb o diversitate mai mare de opțiuni pentru consumatorii de electricitate.

Prețurile la electricitate în Japonia, care se bazează pe importuri pentru a acoperi cea mai mare parte a nevoilor sale de energie, sunt mai mult decât duble față de cele din SUA și, de asemenea, deasupra nivelurilor din Marea Britanie și Franța, potrivit datelor Ministerului Comerțului. Japonia a trebuie să se bazeze și mai mult pe importurile de combustibil de la închiderea celor 48 de reactoare nucleare operaționale, pentru verificări de siguranță, după Fukushima.

Se bagă și producătorii auto și de electronice

„Se așteaptă ca o serie de companii să intre pe piața retail de energie, în contextul în care companiile energetice cresc prețurile și deschiderea pieței merge înainte”, a transmis compania de cercetare Teikoku Databank Ltd., în 8 mai, într-un raport privind nou intrații.

Divizia de energie a SoftBank Corp și producătorii auto Honda Motor Co. și Nissan Motor Co. se numără printre companiile care s-au înregistrat deja drept retaileri de electricitate.

Watami, lanțul de restaurante, a decis să intre pe piața de retail mai devreme anul acesta, cu intenția de a furniza energie regenerabilă pentru facilitățile grupului său, a spus Kohei Koide, un oficial care dezvoltă proiecte solare și eoliene pentru unitatea de energie verde a companiei.

Panasonic Corp. și Epco Co., o companie de management al energiei, au inființat un joint venture în ianuarie pentru a vinde electricitate produsă de panouri solare instalate pe acoperișurile rezidențiale. Compania vrea să atragă consumatorii oferindu-se să cumpere electricitate provenită din panourile solare instalate pe acoperișurile lor la un preț atractiv și dăndu-le ponturi de economisire a energiei, a spus Yoshiyuki Furukawa, un oficial al Panasonic responsabil de acest proiect.

Subvenții de stat

Pentru producătorii de energie regenerabilă, stimulentele guvernamentale reprezentate de garantarea de prețuri peste cele ale pieței, introduse în iulie 2012, scad riscul investițional al proiectelor și permit companiilor să urmărească oportunități de afaceri pentru a găsi chiar ele furnizori.

Unele companii de electricitate, care nu sunt companii de utilități, se oferă să cumpere energie solară la o un preț mai ridicat decât cel stabilit de guvern. Ele pot să facă asta pentru că cei care cumpără energie curată primesc bani înapoi, după ce costul suplimentar este dedus, ceea ce le permite să furnizeze electicitate la o un tarif mai mică decât cel en gros.

Joint venture-ul în care este implicat Panasonic se oferă să cumpere electritate din surse solare la un preț cu un yen mai mult decât tariful stabilit de guvern pe KWh.

„Cei care și-au instalat panouri dolare vor fi fericiți dacă noi cumpărăm electricitatea la cel mai mare preț posibil”, a spus Furukawa. „Cei fără panouri vor beneficia de asemenea, pentru că vindem mai ieftin electricitatea pe care o cumpărăm”, a adăugat el.

În afara monopolurilor

Până în prezent, piața deservită de firmele care nu sunt companii de utilități este doar cu puțin mai mare de 4% din toată electricitatea generată în Japonia, potrivit cifrelor guvernului pentru anul trecut, până la 31 martie. Unele administrații municipale se numără printre consumatorii care cumpără deja electricitate de la aceste companii.

În timp ce din ce în ce mai multe companii se întregistrează drept retaileri de electricitate, numărul celor care vând propriu-zis electricitate rămâne la doar 55 până acum, potrivit datelor ministerului comerțului pentru luna aprilie. Unii ar putea să iasă de pe piață pe măsură ce competiția crește, după ce deschiderea pieței va fi completă.

Pentru Panasonic, care furnizează baterii celulare pentru Tesla Motors Inc., scopul nu este să devină un furnizor major de electricitate, au spus executivii companiei. Mai degrabă, producătorul de electronice vrea să-și formeze o bază de clienți pentru a începe să le vândă în viitor sisteme de stocare a electricității pentru casele echipate cu panouri solare, a spus Furukawa.

Panasonic anticipează să prețurile pentru sistemele de stocare este probabil să scadă în următorii 10 ani, în timp ce prețurile energiei vor crește, creând o mai mare oportunitate pentru dezvoltare, în afara modelului tradițional de monopol pentru electricitate.

„Anticipăm că va crește semnificativ consumul de energie produsă pe plan intern în următorii zece ani”, a conchis Furukawa.

Producție casnică și tehnologii de stocare

După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie 2013.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Ar putea apărea polițe de asigurare a riscului de tăiere a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă?

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 10 July 2014 20:45

Asiguratori regenerabileAsiguratorii dezvoltă planuri pentru a-i proteja pe investitorii în proiecte de parcuri solare și eoliene față de riscul retragerii bruște a subvențiilor de stat, cruciale pentru producătorii de energie din surse regenerabile, risc care a lovit din plin în ultima perioadă industria europeană de profil.

Willis, cel de-al treilea mare broker de asigurare din lume, este în discuții avansate cu asigurători precum consorțiul Lloyd’s din Londra pentru a elabora și a scoate pe piață o astfel de poliță de asigurare, pe care speră să înceapă să o vândă anul viitor, scrie Financial Times.

Susținătorii proiectului spun că acest tip de poliță de asigurare, care să îi protejeze pe investitori,, ar fi un stimultent foarte necesar pentru sectorul regenerabilelor, după ce guvernele din întreaga Europă au tăiat masiv schemele de sprijin pentru energia verde, după criza financiară.

Autoritățile de stat și-au explicat deciziile de tăiere a subvențiilor prin scăderea abruptă a costurilor panourilor solare și turbinelor eoliene. Unele au garantat subvențiile pentru toată durata de viață a proiectelor existente, de obicei în jur de 20 de ani, dar le-au redus pe cele pentru noile proiecte, finalizate și puse în funcțiune după o anumită dată.

Tăieri retroactive de subvenții

Totuși, Spania și alte câteva țări i-au pus pe jar pe investitori hotărând ceea ce companiile numesc tăieri retroactive ale subvențiilor, care pun în pericol viabilitatea proiectelor existente.

Andrew van den Born, șeful diviziei de riscuri de creditare politice și comericale la Willis, spune că brokerul a primit un val de solicitări în cursul anului trecut din partea investitorilor în energie regenerabilă și a băncilor care creditează astfel de proiecte de investiții, pentru a-i proteja față de modificarea retroactivă a ajutoarelor de stat.

„Este ceva ce piața noastră a exclus în trecut, dar lucrăm îndeaproape cu asigurătorii pentru a oferi acoperire în acest sens”, a spus el.

Alte grupuri de asigurări au avertizat că complexitatea evaluării riscurilor ar face dificilă stabilirea unui preț al asigurării, în timp ce specialiștii în energie regenerabilă au spus că atractivitatea acestor polițe ar depinde de tarifele de primă ale acestora.

Reducere cu până la 40% a veniturilor

„Este un produs foarte, foarte greu de oferit”, a spus Fraser McLachlan, CEO al Gcube, un specialist în polițe de asigurare pentru domeniul energiei regenerabile. „Dacă aș putea dezvolta un astfel de produs, aș avea vânzări mari”, a spus el.

Guvernul spaniol este dat în judecată de mai mulți investitori în capacități de producție de energie regenerabilă care susțin că reducerea retroactivă a subvențiilor este ilegală și abuzivă.

Mai mult de jumătate din companiile producătoare de energie solară ale Spaniei au intrat în faliment din 2008 încoace, potrivit European Photovoltaic Industry Association.

Centralele solare spaniole au suferit, în medie, o tăiere de 30–40% a veniturilor, ceea ce înseamnă, în total, un minus de aproximativ 2 miliarde de euro, comparativ cu așteptările inițiale ale investitorilor, a spus EPIA.

Evaluarea riscului politic

Companiile producătoare de energie solară din Franța, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria și Cehia au fost de asemenea lovite de tăieri de subvenții sau de schimbări haotice de legislație, conform asociației.

Richard Nourse, managing partner la Greencoat Capital, o firmă de asset management care a investit peste 480 de milioane de lire în 12 ferme eoliene din Marea Britanie din martie anul trecut, spune că oferirea de poliție de asigurare pentru riscul de tăiere a subvențiilor pentru energia regenerabilă le-ar da investitorilor un instrument foarte transparent pentru a compara riscul politic în diferite țări.

„Ar fi un lucru bun, dar atractivitatea unei astfel de polițe de asigurare ar depinde de costul ei, reprezentat de prima de asigurare”, a subliniat el.

„Investitorii văd deja că fermele eoliene din Marea Britanie prezintă un risc relativ scăzut”, a completat el, spunând că mai multe guverne britanice care s-au succedat s-au angajat să mențină nivelul actual al subvențiilor pe întreaga durată de viață a proiectelor.

Parc eolian din Tulcea, în faliment. Boştină şi Asociaţii, printre consultanţii proiectului

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 04 July 2014 13:20

eoliene isolventa iulAtunci când un investitor în regenerabile apelează la o casă de avocatură de prestigiu poate să însemne, printre altele, că are planuri mari şi mulţi bani de investit. Doar că acesta este doar unul dintre aspectele, eventual necesare dar nicidecum suficiente, pentru ca un proiect să aibă succes în această perioadă. O dovadă în acest sens este şi un mare proiect eolian din localitatea tulceană Independenţa, care ar fi urmat să aibă 37 de turbine eoliene cu o capacitate instalată totală de 74 MW. Ar fi urmat... dacă firma nu ar fi intrat în faliment.

Energia Verde Ventidue Eol (prescurtăm EVVE) a fost considerat printre proiectele majore asistate recent  de marile case de avocatură, potrivit portalului wichlawyer. Pe respectivul portal se aminteşte că EVVE a fost asistat de Bostină şi Asociaţii, finalitatea serviciilor prestate de experţii de la Boştină fiind legarea la reţea a mai multor parcuri eoliene ale companiei.

În urmă cu o lună însă, EVVE şi-a cerut insolvenţă, susţinând că este în incapacitate vădită de plată, fiind în imposibilitate de a-şi achita datoriile pe termen scurt, indică informaţiile consultate de Energy Report.

Tribunalul a admis cererea şi a dispus intrarea direct în faliment, prin procedura simplificată.

Cei care au de recuperat bani de la această companie trecuie să se înscrie la masa credală până cel târziu 15 iulie.

 

Proiect pe biomasă, desfiinţat. Fondator: PNL-istul Sorin Supuran, proaspăt demisul director general al Autorității Rutiere Române

Category: Energie Regenerabila
Creat în Thursday, 03 July 2014 10:30

biomasa proiectÎn vremurile lui bune, cât a fost cu PNL-ul la putere, Sorin Supuran, fostul candidat la președinția PNL Timiș, vroia să obţină curent din biomasă împreună cu fratele său, de pe o exploataţie agricolă din localitatea Biled din Timiş, unde, de altfel, Sorin Supuran a fost şi primar. Pe hârtie, afacerea a fost lăsată în ultimii ani fratelui său şi unui austriac. Coincidenţă sau nu, la finele lunii martie, după ieşirea partidului său de la guvernare, s-a renunţat la biomasă, iar cererea de radiere a firmei de proiect, înfiinţată încă din anul 2009, a fost admisă la tribunal în prima jumătate a lunii iunie, indică documentele consultate de Energy Report.

Eugen Supuran, fratele politicianului este mare om de afaceri în Timiş, unde în ultima perioadă, printre altele, a cultivat aproape 1.000 de hectare de teren cu porumb, grâu, floarea soarelui , orzoaică sau rapiţă.

Firma Power Biomasa Energy a fost înfiinţată în primăvara anului 2009 de cei doi fraţi împreună cu omul de afaceri austriac Franz Blochberger. Acesta din urmă e acţionar în mai multe companii din România, printre care şi Agro Blochberger sau Sabloal Energie Eoliană. Agro Blochberger a cultivat în ultimii ani pe zeci de hectare tot în judeţul Timiş , soia modificata genetic . Sabloal Energie Eoliană are un proiect cu 117 eoliene în apropiere de Autostrada Soarelui, la Medgidia, Valea Dacilor (comuna Peştera) şi Ciocârlia. Blochberger este dezvoltătorul propriu-zis al proiectului, prin compania sa Ventureal, implicată în proiecte similare în Austria, Cehia şi Slovacia, în parteneriat cu o serie de companii energetice germane şi austriece.

Revenind la Sorin Supuran, acesta a mai primit o lovitură în primăvară, când fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, l-a demis din funcţia de director general al al Autorității Rutiere Române, funcţie din care, cu doar câteva săptămâni înainte de decizia lui Şova, anunţase că nu se gândește să-și dea demisia.

 

UE îi finanțează pe petroliștii americani cu 113 milioane euro pentru studii privind impactul de mediu al gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 July 2014 15:11

Proprietari fracking bani redeventeUniunea Europeană a lansat, anul acesta, un program de finanțare prin care companiilor din sectorul de petrol și gaze li se pune la dispoziție o sumă totală de 113 milioane euro, bani publici, în perioada 2014 – 2020, constând în subvenții pentru programe de cercetare privind "surse de energie la prețuri competitive cu emisii reduse de dioxid de carbon".

Fondul pentru cercetare Horizon 2020, care se derulează între 2014 – 2020, este menit să ajute la identificarea eventualelor impacturi și riscuri pentru mediu rezultate din exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, prin folosirea de sisteme de observare prin satelit, prin dezvoltarea unor modele de analiză de impact a diverselor tehnologii de explorare și exploatare a resurselor neconvenționale de gaze și prin stabilirea unor recomandări științifice pentru bune practici în cadrul industriei.

"În acord cu strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovației, acest program încurajează cooperarea internațională, mai ales în ceea ce privește colaborarea și schimbul de cunoștințe cu parteneri relevanți din Statele Unite și Canada", se arată în fișa de prezentare a programului de finanțare.

Însă activiștii de mediu au condamnat lansarea acestui nou fond pentru cercetare al UE. Asta pentru că banii vor merge la companiile de petrol și gaze, care, altfel, ar fi trebuit să plătească singure pentru astfel de cercetări. Militanții au sărit imediat să critice noile alocări, pe motiv că ar contrazice politicile Uniunii privind reducerea emisiilor de carbon, scrie EurActiv.

Numele companiilor sunt ținute la secret

„Comisia Europeană susține că asigură un nivel ridicat de protecție a mediului și că este serioasă în privința combaterii schimbărilor climatice, dar în același timp ea finanțează cercetări pentru industria gazelor de șist. Acest conflict de interese nu poate fi trecut cu vederea”, a spus Antoine Simon, un purtător de cuvânt al organizației Earth Europe.

„Este cu atât mai cinic cu cât implică acordarea de bani publici unei industrii dominate de unele dintre cele mai bogate companii din lume, în timp ce există multe priorități de cercetare mai importante privind eficiența energetică și energia regenerabilă”, a adăugat el.

Directoratul UE pentru Cercetare și Inovare nu a vrut să facă public numele companilor care au aplicat pentru bani, dar a transmis că un cuantum de 33 de milioane de euro a fost pus deoparte pentru a finanța programe anul acesta.

„Din cele 23 de aplicații eligibile inițiale, șapte vor fi invitate să își depună propunerile finale până la deadline-ul apelului, din 23 septembrie”, a spus un oficial, pentru EurActiv. „Nu putem încă spune câte proiecte vor fi păstrate, nici cine a cerut bani, pentru că este o licitație competitivă”, a completat el.

Ar înlocui importurile de gaze lichefiate

În timp ce Comisia ar prefera să limiteze fondurile alocate la 3 milioane de euro pentru fiecare companie a cărei aplicație va fi aprobată, ea va lua în considerare și cereri pentru sume mai mari, a adăugat oficialul.

Decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut a permis ca finanțarea Horizon 2020 să fie alocată pentru explorarea și producția de gaze neconvenționale. Apelul pentru proiecte a fost publicat câteva zile mai târziu.

Gazele de șist au fost considerate slab emitente de dioxid de carbon în program, pentru că „ar putea ajuta la tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu condiția ca emisiile sale în atmosferă, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, să fie atenuate adecvat”, a explicat un oficial UE. Noile finanțări ar putea ajuta la îndeplinirea acestui deziderat, a lăsat el să se înțeleagă.

Dar un raport al consilierului științific principal al guvernului britanic, David MacKay, de anul trecut, a ajuns la concluzia că emisiile de dioxid de carbon provenite din gazele de șist sunt similare cu cele rezultate din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Quatar.

În raport se spune că „principalul efect al producției și consumului de gaze de șist va fi acela că va disloca importurile de GNL sau, posibil, gazele venite pe conducte din afara Europei. Efectul net asupra ratelor totale de emisii cu efect de seră este posibil să fie mic”.

Tranziție spre regenerabile

Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon provenite, într-un ciclu complet de exploatare, din gaze naturale sunt aproximativ la jumătatea nivelului celor din cărbuni sau petrol, tot sunt exponențial mai mari decât cele provenite din surse regenerabile de energie, precum cea eoliană sau solară, potrivit Comisiei interguvernamentale a ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Marcus Pepperell, un purtător de cuvânt pentru Shale Gas Europe, a subliniat că rapoartele IPCC au identificat de asemenea gazele neconvenționale drept un combustibil de tranziție spre sisteme de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile de energie.

„Europa se confruntă cu unele chestiuni specifice de securitate energetică și totuși nu avem operațiuni de producție comercială de gaze de șist în Europa”, a spus el. „Este logic ca responsabilii Comisiei să să uite la toate oportunitățile disponibile pentru a diversifica mixul energetic al Europei”, a adăugat el.

„Dat fiind valorile semnificative ale investițiilor pe care le vedem în alte surse de energie, precum regenerabilele, este adecvat să vedem unde poate Europa să ajute pentru dezvoltarea unei industrii a gazelor de șist, în interiorul unui cadrul sustenabil pentru mediu”, a spus el.

Isaac Valero, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru mediu și schimbări climatice, Connie Hedegaard, a fost de acord că gazele de șist ar putea fi o punte spre regenerabile și eficiență energetică, „dar gazele de șist în sine nu vor rezolva problema schimbărilor climatice”, a atras el atenția.

Hedegaard a făcut anterior apel la băncile europene de stat pentru dezvoltare să facă un pas în față pentru eliminarea sprijinului public pentru combustibilii fosili.

Creditarea n-a ajuns la pepeni. BERD finanţează un parc solar din Dăbuleni

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 30 June 2014 13:04

fotovoltaic EDP DabuleniDin luna martie, BERD a început să dea bani şi pentru parcurile cu panouri solare din România. Energy Report a scris deja despre finanţarea obţinută de trei asemenea parcuri iar acum, seria continuă cu un parc fotovoltaic de la Dăbuleni, localitate vestită printre altele şi pentru producţia de pepeni.

Panourile solare de aici au primit până la circa 4,5 milioane de euro finanţare. Mai precis, BERD a hotărât să finanţeze cu maxim 2.992.000 euro iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) maxim 1.496.000 euro.

Investiţia, făcută de gigantul energetic EDP Renewables, divizia de energii regenerabile a grupului Energias de Portugal, cuprinde 38.618 module, fiecare cu o capacitate de 245 Wp cu o capacitate totală instalată de 7,5 MWp. Ajutorul primit de la cele două bănci este  de fapt o re-finanţare a investiţiei, parcul fiind deja construit.

Terenul de 24,15 ha pe care s-a ridicat parcul este în proprietatea firmei Ice Blonk Consulting şi a fost pus la dispoziţia EDP, mai precis la dispoziţia firmei operatoare de proiect, Potelu Solar, printr-un contract de comodat încă din ianuarie 2010. Acţionarii parcului sunt EDP Renewables Europe SL cu 25% şi EDPR Ro PV cu 75%.

Merită amintit aici că după ce au cheltuit 8,8 milioane de dolari în Romania în anul 2012 (proiectele de la Cujmir Solar, Foton Delta, Foton Epsilon, Potelu Solar, Studina Solar şi Vanju Mare Solar au fost cumpărate de EDP Renewables în anul 2012), în mai 2013 au început să vândă, în premieră pe PCCB, energie solară pe o perioadă de cinci ani (contractele trecute rar au depăşit un an). Mai precis, au vândut 800.000 MWh prin două dintre cele cinci companii cumpărate, Studina Solar şi Potelu Solar (parcul din Dăbuleni), la preţul de adjudecare de 200 de lei/MWh. De curând, EDP a decis să majoreze şi capitalul social al companiilor cu peste 12 milioane de lei. Asta pentru că România este pentru EDP una din cele mai profitabile ţări.

EDP Renewables Europe şi EDPR Ro, ca asociaţi ai firmei Potelu Solar, au majorat capitalul social al acesteia din urmă cu 7,32 milioane de lei (1,66 milioane de euro). Contribuţia a fost doar din partea EDP Renewables Europe.

Portughezii au fost şi anul trecut (după ce au fost şi în anul 2012) printre “premianţii” certificatelor verzi din România, clasaţii fiind imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate iar EDP Renewables – 308.000, cu circa 90.000 amânate).

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare.

Alte patru proiecte eoliene desfiinţate

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 26 June 2014 14:32

 

eoliene IasiÎn martie 2014 a fost obţinut certificatul de urbanism pentru realizarea racordului electric de conectare la reţea a unui parc eolian gigant de 642,5 MW în extravilanul comunelor Țibănești, Tansa și Dagîța din Iaşi. Marele parc eolian se pregătea cu analize şi documentaţia tehnică încă din vara anului 2012.

Acest proiect, fiind foarte mare, reunea de fapt mai multe parcuri eoliene, sub mai multe firme, precum Zeta Wind, Rho Sigma-Wind, Epsilon Wind sau Kappa Wind.

Toate bune şi frumoase până când săptămânile trecute, aceste firme s-au dizolvat cu lichidare. Aceasta a fost hotărârea asociatului majoritar Powerdeal, o companie  înregistrată în Cipru, companie care în ultimii ani a cumpărat mai multe proiecte de energie regenerabilă din România.

De altfel, Powerdeal mai are şi alte promisiuni nerealizate pentru proiecte eoliene în zona Moldovei, proiecte nerealizate (cel puţin aşa susţineau reprezentanţi ai investitorului anul trecut) ca urmare a schimbărilor legislative. Un astfel de proiect este în zona localităţii Dobrovăţ, unde prin firma Gamma Wind SRL din Bucureşti, cumpărată în septembrie 2009 de Powerdeal, s-a promis o investiţie de asemenea gigant, de 600 milioane de euro, în trei parcuri eoliene  pe trei suprafeţe care totalizează 1.208 hectare. Parcurile de la Dobrovăţ urmau să aibă 50 de turbine înalte de 210 metri şi o capacitate instalată de 150 - 225 MW.

Dacă pentru proiectul de 642,5 MW de la Țibănești poate fi credibilă motivaţia cu instabilitatea legislativă, mai neclară e această motivaţie pentru parcul de la Dobrovăţ, care avea aviz de mediu încă din anul 2011, înainte cu doi ani de schimbările legislative pe certificate verzi.

 

România rămâne atractivă pentru investitorii în regenerabile, pe spinarea consumatorilor casnici și a firmelor mici și mijlocii

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 June 2014 12:47

EY regenerabileRomânia urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă – conform EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), ajungând pe poziţia 31, de pe locul 32 în ediţia anterioară. România îşi îmbunătăţeşte pentru a doua oară consecutiv poziţia în topul EY, după ce în ediţia din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislaţie încă reprezintă pentru România un impediment în calea ‚relaxării’ activităţilor investiţionale din piaţa de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute şi care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă vă primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuţii şi aduce o gură de aer aşteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaţionale de energie regenerabilă, ‚investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenţie din partea investitorilor privaţi şi a băncilor”, spun specialiştii EY România.

Cei de la EY se referă la un proiect de hotărâre aprobat recent de Guvern, potrivit căruia marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Este, de altfel, motivul principal pentru care România își menține atractivitatea pentru acești investitori, în pofida unor măsuri anterioare ale Guvernului, respectiv amânarea până în 2017-2018 a acordării unei părți din certificatele verzi cuvenite producătorilor de energie regenerabilă, reducerea numărului acestora pentru centralele regenerabile noi, precum și înghețarea în 2014 a cantității totale de energie regenerabilă subvenționată la nivelul anului trecut.

În regiune, Polonia şi Turcia se clasează înaintea României în topul EY, ocupând poziţiile 27 şi, respectiv, 20, în timp ce Ucraina şi Grecia se situează în urma României în acelaşi clasament.

Raportul RECAI realizează un clasament care vizează 40 de pieţe din perspectiva atractivităţii lor investiţionale în domeniul energiei regenerabile şi al oportunităţilor de investiţii în acest sector, bazate pe o serie de indicatori specifici din zonele macro, a pieţei de energie şi de tehnologie.

Cele 40 de pieţe analizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenia, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie şi SUA.

Stadiul energiei regenerabile în iunie şi estimare ANRE pentru 2014 şi 2015 pe baza autorizărilor

Category: Energie Regenerabila
Creat în Wednesday, 18 June 2014 19:54

ANRE Emil CalotaSituaţia actualizată în luna iunie 2014 a capacităților de producere a energiei regenerabile arată că în România există în sistem un total de 4.458 MW şi încă 404 MW în lucru (în 10 iunie). Detaliat, pe eoliene sunt 2616 MW şi în lucru încă 108 MW, pe fotovoltaice 1.208 MW şi în lucru 290 MW, pe biomasă / biogaz / gaz de fermentare a deşeurilor sunt 99 MW şi doar 1 MW în pregătire iar pe hidro (capacităţi de mazim 10 MW) sunt 535 MW şi în pregătire capacităţi de 5 MW, a anunţat Emil Calotă (foto), vicepreședintele ANRE la evenimentul de lansare a Asociației Române pentru Biomasă și Biogaz (ARBIO).

Pe baza dosarelor de autorizare de înființare depuse la ANRE,  până la finele anului vor mai intra în funcțiune noi capacități energetice de 1.393 de MW de energie regenerabilă iar în 2015 încă 1.104 MW, estimativ. Asta înseamnă că aproximativ încă 2.500 MW de capacităţi regenerabile ar putea intra în sistem până la finele anului 2015. Să vedem şi aici cum e situaţia defalcat, pe eoliene, bimasă etc

Astfel, conform dosarelor, în acest an am mai putea avea în plus 792 MW de eoliene, 540 MW de parcuri cu panouri solare, 38 MW de centrale pe biomasă / biogaz / gaz de fermentare a deşeurilor, hidro (capacităţi de mazim 10 MW) încă 23 MW.

Pentru anul viitor, încă 848 MW de eoliene, 229 MW de parcuri cu panouri solare, 10 MW de centrale pe biomasă / biogaz / gaz de fermentare a deşeurilor, hidro (capacităţi de mazim 10 MW) încă 17 MW.

Vicepreşedintele ANRE citat a precizat că anul trecut, gradul de îndeplinire a cotei obligatorii de achiziţii certificate verzi a fost realizat aproape complet (mai precis, 99,5%).

Pentru o imagine de ansamblu a pomenilor de care a beneficiat această industrie în ultimii ani... în dauna altor industrii şi consumatori şi cum au crescut aceste pomeni, îl mai cităm odată pe vicepreședintele ANRE.  “Bugetul schemei de sprijin în anul 2013 a fost 375 de milioane de euro, de la 300 de milioane de euro în 2012 și 100 de milioane de euro în 2011”.

Al doilea parc solar finanţat de BERD în Mehedinţi, lângă Dunăre

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 12 June 2014 19:23

 

fotovoltaice dunareBERD a început abia din luna martie să finanţeze parcurile fotovoltaice din România. În judeţul Mehedinţi a finanţat deja două astfel de investiţii. Energy Report a scris deja despre finanţarea obţinută de Cujmir Solar. Al doilea parc finanţat de BERD este, potrivit documentelor consultate de Energy Report, parcul fotovoltaic de la Vânju Mare, situat aproape de Dunăre.

Panourile solare de aici au primit până la circa 5,66 milioane de euro finanţare. Mai precis, BERD a hotărât să finanţeze cu maxim 3.771.000 euro iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) maxim 1.885.500 euro.

Investiţia, făcută de gigantul energetic EDP Renewables, divizia de energii regenerabile a grupului Energias de Portugal, cuprinde 38.208 module cu o capacitate instalată de 9,35 MW care produc 11.378 MWh pe care îi furnizează în sistemul energetic naţional.

Acţionarii parcului sunt EDP Renewables Europe SL cu 25% şi EDPR Ro PV cu 75%. Merită amintit că, la finele anului trecut, portughezii au transformat firma din SRL în SA şi i-au majorat capitalul cu circa 3.3 milioane de euro.

Portughezii au fost şi anul trecut (după ce au fost şi în anul 2012) printre “premianţii” certificatelor verzi din România, clasaţii fiind imediat după CEZ şi Enel, cu peste 700.000 de certificate verzi obţinute (Cernavodă Power, eolienele portughezilor plasate în Cernavodă, au primit 400.000 CV cu 100.000 CV amânate iar EDP Renewables – 308.000, cu circa 90.000 amânate).

EDPR are în România o capacitate instalată de 521 MW, mai mare cu 172 MW decât în urmă cu un an pe vremea asta. Din acest total, 50 MW sunt în panouri solare. Printre proiectele fotovoltaice ale portughezilor mai amintim aici Foton Delta, Studina Solar, Potelu Solar sau pe cele de la Dăbuleni sau Grodibodu.

Proiectele de la Cujmir Solar, Foton Delta, Foton Epsilon, Potelu Solar, Studina Solar şi Vanju Mare Solar au fost cumpărate de EDP Renewables în anul 2012.

 

Un fermier fruntaş trece pe biogaz

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 12 June 2014 14:23

 

centrala biogaz ChivuAr lua ceva timp să trecem în revistă toate performanţele din agricultură ale fermierului Victor Chivu din Teleorman. Vom schiţa doar câteva dintre acestea, spunând că în anii din urmă, în plină criză, a fost ba cel mai mare crescători de vaci din România  ba unul dintre cei mai importanți cultivatori de rapiţă, la aceasta adăugându-se, pe mii de hectare, şi culturi de grâu, floarea-soarelui sau orz.

Invesţiţiile din agricultură pot fi amplificate, în ultima perioadă, nu doar cu o muncă mai productivă sau cu un management adecvat ci şi cu pomeni de la UE şi indirect de la populaţia plătitoare de facturi de curent, ne referim aici la fondurile europene şi la certificatele verzi.

De altfel, localitatea unde munceşte Chivu, Conţeşti, a fost în ultima perioadă “premiantă” la atragerea de bani europeni pentru proiecte agricole, astfel că zeci de fermieri şi-au făcut solarii cu bani europeni ca să cultive... cartofi timpurii, care poti fi recoltaţi de două ori pe an.

Astfel că, Victor Chivu încearcă să fie şi el în trend cu investiţiile de profil. Aşa se face că, potrivit informaţiilor Energy Report, Chivu a început să facă din această primăvară investiţii într-o centrală cu biogaz. Nu singur ci cu nişte oameni de afaceri italieni.

Dacă în primăvară, teleormăneanul a început afacerea doar cu Giovanni Comassi, acesta din urmă având 55% din business, săptămânile trecute, italianul a mai atras un alt italian, pe Amedeo Efisio Carcassi, cedându-i 35% din părţile sociale.

Apropo de trend, amintim cu această ocazie că anul trecut, capacităţile instalate în proiectele pe biomasă şi derivaţi precum biogaz (şi cogenerare corelată acestora) au crescut cu 140% faţă de 2012, ajungând la 65 MW. În plus, acestea sunt singurele regenerabile neafectate de modificarile recente ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

Astfel, energia din biomasă ia câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat timp de 15 ani. Mai mult decât atât, dacă biomasa provine din culturi energetice (precum rapiţă, soia, floarea soarelui şi chiar şi porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh. Acest lucru e valabil şi pentru energia produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficienţă.

 

Petroliștii nu vor să devină "verzi": Chevron se retrage din sectorul energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 05 June 2014 01:40

Chevron renewableÎn luna ianuarie, angajații diviziei de energie regenerabilă a Chevron au avut o cină festivă la Sens, unul dintre cele mai în vogă restaurante din San Francisco. Managerii i-au felicitat pentru profitul dublu față de estimări obținut în 2013, primul an complet de operare al diviziei.

Dar dispoziția generală a devenit rapid sumbră. În ciuda rezultatelor financiare excelente și a lansării a șase proiecte solare și geotermale capabile să alimenteze cu electricitate cel puțin 65.000 de gospodării, managerii le-au transmis salariaților că finanțarea pentru divizia de regenerabile va fi tăiată și că ar fi mai bine să își caute de lucru în altă parte, au declarat patru persoane care au participat la cină, .

În ultimii opt ani, gigantul petrolier Chevron a promovat „energia regenerabilă profitabilă” drept o componentă esențială a core-business-ului companiei. Sloganul companiei, „Descoperind moduri mai noi și mai curate pentru a alimenta lumea cu electricitate”, este aruncat peste tot pe site-ul său. Iar reclamele lansate în 2010 ca parte a campaniei Chevron „We agree” transmit: „A venit timpul pentru companiile petroliere să treacă la dezvoltarea energiei regenerabile”.

Totuși, Chevron a renunțat recent la unele proiecte majore de dezvoltare a producției de energie din surse regenerabile. Divizia sa specializată în energie verde a investit în sau a construit capacități de producție solare și geotermale de dimensiuni mari și cu marje de profit de 15-20%.

Profit dublu, dar infim la scara grupului

Divizia a obținut anul trecut un profit net de 27 de milioane de dolari, aproape dublu față de ținta sa internă de 15 milioane de dolari, conform unei plachete de felicitare înmânate salariaților diviziei în ianuarie. Deși cifra poate fi considerată o eroare de rotunjire pentru profitul total de 21,4 miliarde de dolari al Chevron de anul trecut, propunerea diviziei de a se extinde în proiecte geotermale profitabile în Europa a fost respinsă vara trecută de executivii de vârf ai Chevron, care au spus că banii sunt necesari pentru proiecte petroliere și gazeifere.

Chevron a vândut, mai devreme anul acesta, un departament al diviziei de regenerabile cu 48 de angajați, specializat în construirea de mici centrale solare și pe bază de biomasă, precum și în sisteme de eficientizare a consumului de energie pentru agenții federale și instituții de stat precum Departamentul pentru Apărare al SUA. Jim Davis, președintele Chevron Energy Solutions din ultimii 14 ani și managerul executiv al multor proiecte din domeniul energiei verzi ale gigantului petrolier, a părăsit compania în martie.

„Când ai o afacere axată în esență pe petrol și gaze, foarte de succes și profitabilă, e dificil să justifici investiția în regenerabile”, spune Robert Redlinger, fost responsabil Chevron cu energia regenerabilă până în 2010. „Este nevoie de un angajament serios la nivelul cel mai ridicat al managementului. Nu simțeam acest tip de angajament din partea Chevron în timpul mandatului meu la firmă”, a conchis el.

Chevron dezvoltă în continuare proiecte mai mici, de producție de energie solară și de creștere a eficienței energetice, pentru instituții publice precum districtele școlare. Compania rămâne, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători mondiali de energie geotermală , deși mare parte din electricitatea din surse regenerabile produsă de Chevron provine de la centrale vechi de decenii din Indonezia și Filipine, care au fost obținute prin achiționarea companiei Unocal, în 2005.

Chevron „urmărește tehnologii care maximizează punctele noastre forte și care pot fi utilizate cu randamente economice competitive”, potrivit unui purtător de cuvânt. „Printre acestea se numără tehnologiile legate de energia geotermală și solară, precum și de optimizare a eficienței energetice”, a explicat oficialul.

Rezultate ambigue

Retragerea Chevron din sectorul regenerabilelor nu-i surprinde pe unii analiști, care spun că, deși energia verde poate furniza randamente de până la 20%, proiectele petrolierer sau gazeifere pot ajunge la marje de profit de peste 35%. „Pentru companiile petroliere, regenerabilele sunt un soi de violon d’Ingres. Pe lista priorităților lor, vor fi mereu pe ultimul loc”, spune analistul Fadel Gheit de la compania Oppenheimer.

Subiectul încălzirii globale preocupă opinia publică, însă rezultatele companiilor petroliere în sectorul energiei regenerabile sunt în cel mai bun caz ambigue. În 2000, BP (British Petroleum) s-a rebranduit sub numele de „Beyond Petroleum” și și-a schimbat logo-ul într-un soare stilizat, în verde și galben, dar grupul a fost criticat pentru „greenwashing” (dezinformare menită să arate că o companie este responsabilă față de mediu – n.r.), din moment ce majoritatea afacerilor sale au rămas în sfera producerii de combustibili fosili.

În 2008, Autoritatea pentru Standarde de Publicitate a Marii Britanii a dat o decizie favorabilă unei plângeri prin care se susținea că Royal Dutch Shell a dezinformat publicul într-o reclamă în care spunea că extracția sa de țiței din nisipurile bituminoase din Canada, cu consum ridicat de carbon, este parte a unei abordări „sustenabile” față de energie.

Nu toate companiile petroliere au îmbrățișat energia verde. Într-un raport pentru acționari, din martie, privind riscurile emisiilor de dioxid de carbon, ExxonMobil a susținut că strategia sa de concentrare exclusivă pe combustibili fosili este una sănătoasă, indiferent de schimbările climatice, pentru că lumea are nevoie de tot mai multă energie, iar probabilitate unor reduceri semnificative ale emisiilor de dioxid de carbon este „foarte improbabilă”.

Unii analiști laudă abordarea mai concentrată pe regenerabile a unei companii precum Total, cea de-a treia companie petrolieră a Europei, care a cheltuit mai mult de un miliard de dolari în 2011 pentru a compăra o participație majoritară la compania americană producătoare de panouri solareSunPower. „În cel mai rău caz, companiile petroliere vor să țină un deget pe pulsul tehnologiilor de producere a energiei regenerabile”, spune Paul Spedding, un fost analist în domeniul petrolului și gazelor la HSBC Bank. „Pun pariu că cei de la Kodak ar fi dorit să fi fost mai atenți la fotografia digitală”, consideră el.

Vă lăudăm, dar nu vă finanțăm

Divizia de energie regenerabilă a Chevron a sperat să fie un astfel de demers al companiei petroliere. La începutul anului 2012 a primit undă verde să investească 60 de milioane de dolari pe an pentru proiecte solare și geotermale de nivelul și dimensiunile celor administrate de companiile de utilități specializate. Mai târziu, acest angajament a fost crescut la 150 de milioane de dolari pe an – o sumă mică, totuși, reprezentând mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile anuale totale ale Chevron.

După ce a investit în mai mult de șase proiecte, divizia a prezentat vara trecută un plan de afaceri mai agresiv unei echipe de executivi a Chevron, inclusiv CEO-ului John Watson. Piesa sa centrală: o serie de centrale electrice în sudul Germaniei, alimentate cu energie geotermală. Este vorba de tehnologia care folosește formațiunile geologice topite la sute de metri adâncime pentru a genera vapori care produc electricitate fără emisii de dioxid de carbon.

Chevron are expertiză considerabilă în domeniul geotermal, iar generoasele subvenții de stat pentru regenerabile din Germania ar fi dus marja de profit proiectată la 20%. Divizia de energie regenerabilă a spus că ar fi nevoie de o cheltuială inițială de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru a da drumul primei centrale geotermale, cu opțiunea de a construi alte câteva.

Potrivit declarațiilor a cinci persoane informate cu privire la aceste discuții, Watson și ceilalți executivi au aplaudat bazele economice ale proiectului, după care au spus că nu ar putea finanța planul pentru că bugetul este strâmtorat, în parte din cauza depășirilor de costuri la Gorgon, masivul proiectul de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Australia, o investiție în valoare de 54 de miliarde de dolari.

„Nu e vorba că acestor companii nu le-ar plăcea regenerabilele”, spune Gheit, de la Oppenheimer. „ Dar nu e core-business-ul lor, nu au expertiză în acest sector. Chiar nu știu ce să facă cu energia regenerabilă”, a conchis el.

Biogazul se pune la aceeași (bio)masă cu oficialitățile

Category: Biocombustibili
Creat în Monday, 19 May 2014 18:55

banner-inaugurarePe 7 Mai Departamentul pentru Energie al României a publicat un set de principii care vor forma baza noii strategii naționale pentru energie pentru perioada 2014 – 2015. Pentru prima dată, este declarat în mod clar că ”în perioada 2014 – 2024 România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă”.

Acesta este un semn tangibil arătând faptul că Guvernul înțelege importanța Biomasei și Biogazului și avantajele pe care acestea le oferă industriei, fermelor și municipiilor.

Toate aceste avantaje si mai multe detalii despre Fondurile Europene in Romania, vor fi prezentate de catre ARBIO, in parteneriat cu Federatia Nationala PRO AGRO si Asociatia Romana a Carnii, in cadrul Inaugurarii Asociatiei Romane de Biomasa si Biogaz (ARBIO), din 18 Iunie, eveniment major ce va avea loc la Hotel Hilton, Bucuresti. Speakerii deja confirmați sunt următorii:

•Dl. Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

•Dl. Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene

•Dl. Mircea Geoană, Înalt Reprezentant al Primului Ministru pentru Probleme Economice și Diplomatice 

•Dl. Dan Ioan Gheorghiu, Consilier al Primului Ministru, Chairman & CEO ISPE

•Dl. Emil Calota, Vice Președinte ANRE

•Dl. Mihai Herciu, Director General al Autoritatii de Management pentru PNDR

•Dr Jan Štambaský, Președinte al EBA (European Association of Biogas) 

•Dl. Ludger Spohr, Președinte EIPS (European Industry of Pellet Suppliers)

Soluția pentru municipii și problemele lor legate de Cogenerare și Gestionarea Deșeurilor:

1.Mai mult de 50% dintre orașele României necesită investiții în unitățile ineficiente de căldură combinată cu energie (CHP)

2.În același timp, există 101 probleme legate de gestionarea deșeurilor la nivelul municipiilor care trebuie rezolvate înainte ca termenul dat de Comisia Europeană să expire

Proiectele de Biomasă pot oferi soluția cogenerării la nivel local, cu multe avantaje pentru consumator. De asemenea, tehnologia ”Waste to Energy” transformă deșeurile municipale în energie și căldură. Ambele soluții nu necesită infrastructură de mare anvergură sau investiții majore din partea Statului.

Soluția pentru fabrici, ferme și alți producători privați cu probleme de tratare a deșeurilor:

1.Zeci de fabrici românești (în special exportatori) trebuie să se conformeze standardelor Europene referitoare la gestionarea deșeurilor

2.Același lucru este valabil și pentru fermele animale sau vegetale, plus alți producători privați cu deșeuri

Proiectele de Biogaz și Digestie Anaerobă transformă dejecțiile / deșeurile într-o sursă de energie și căldură. Astfel, companiile evită penalitățile (conform standardelor Europene) și își transformă deșeurile în venituri, independență energetică și un viitor fără riscuri de mediu.

Ce înseamnă decizia Guvernului pentru sectorul Biomasei:

Prioritizând sectorul Biomasei, Guvernul României pregătește terenul pentru dezvoltarea sustenabilă și solidă a Biomasei și Biogazului, evitând problemele din trecut. Această abordare este similară cu cea a ARBIO. Considerăm că Biomasa și Peleții, Biogazul, Energia din Deșeuri, Digestia Anaerobă, Energia Geotermală etc., sunt soluția pentru problemele serioase de Cogenerare și Mediu cu care ne confruntăm, în mod special atunci când includ căldură combinată cu energie (CHP).

Materia primă disponibilă și probleme care necesită soluții

Anumite fapte pot explica multe. Țara are sursele de materie primă necesară:

•România beneficiază de 14 mil. ha de teren agricol

•7 mil ha de păduri există de asemenea

•În plus, 0,5 mil. ha de teren neproductiv sunt potrivite pentru cultivarea plantelor energetice

•Aproximativ 4 mil. tone de deșeuri urbane sunt produse anual, 189 kg / cap de locuitor

•Plus deșeurile de la fabrici, ferme etc

Pentru a securiza sustenabilitatea venitului, ARBIO a elaborat un set de propuneri foarte bine argumentate care:

•Iau în considerare sugestia Departamentului Energiei pentru contractele cu diferență de preț (”price difference contracts”)

•Susțin schema de Feed in Tariff trimisă Comisiei Europene de către ANRE

•Propun o soluție ”determinată de piață” revoluționară fără Certificate Verzi

Sectorul Biomasei și Biogazului din România va oferi noi oportunități municipiilor, fabricilor, fermelor și investitorilor, rezolvând zeci de probleme care există astăzi.

Acesta este un eveniment ”orientat către investitori”, răspunzând întrebărilor acestora. Deja 40+ investitori și 10+ municipii au confirmat prezența lor.

Participanții vor primi răspunsurile la întrebările lor și Studiul de Impact pregătit de ARBIO referitor la rezultatele implementării Biomasei în România, plus multe alte materiale informative.

 

Gata cu fondurile UE pentru eoliene şi fotovoltaice. Mai primesc doar proiectele pe biomasă, biogaz şi microhidrocentralele

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 08 May 2014 15:38

 

bani eolieneDe acum până în 2020 cel puţin, proiectele eoliene şi fotovoltaice nu mai primesc finanţare europeană, pentru că România şi-a atins ţinta pe energia din aceste resurse, a declarat Viorel Beltechi, director general al Organismului Intermediar pentru Energie (OIE) din cadrul Ministerul Economiei, într-o conferinţă de presă. Vor primi în continuare fonduri UE proiectele de producere a curentului bazate pe biomasă, biogaz şi microhidrocentralele.

Oficialul citat a adăugat că, în plus, proiectele solare dar mai ales eoliene sunt concentrate neuniform în ţară, în funcţie de condiţiile prielnice de climă şi alţi factori, astfel că se întâmplă în multe cazuri ca respectivele proiecte să încarce reţeaua peste cât... poate duce. Acest lucru nu se întâmplă în cazul celorlalte resurse care, de altfel, pot injecta curent constant în reţea, fără distorsiuni sau, cum e frecvent cazul microhidrocentralelor, sunt plasate la capăt de linie.

Până acum s-au depus la OIE proiecte regenerabile pentru a obţine o finanţare europeană nerambursabilă în valoare cumulată de 460 de milioane de euro, a mai precizat Beltechi. Totalul a fost de 300 MW capacitate instalată din care cele mai multe au fost eoliene şi circa 50 MW fotovoltaice.

Declaraţiile au fost făcute tocmai la o conferinţă în care s-a anunţat finalizarea recentă a parcului fotovoltaic Mavrodin din Teleorman, parc pentru care 70% din investiţie a reprezentat asistenţă nerambursabilă de la UE, prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

 

Parc cu panouri solare de 4 ori mai ieftin decât în 2010. Cu mai puţine certificate verzi dar cu fonduri UE

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 08 May 2014 15:38

 

Mavrodin solar fotoCa urmare a evoluţiei tehnologiei şi a concurenţei dintre ofertanţii de servicii şi produse din sectorul energiei regenerabile, multe dintre investiţiile planificate în urmă cu 3-4 ani se fac în prezent cu sume mult mai mici. Este şi cazul recent finalizatului parc fotovoltaic Mavrodin din Teleorman (foto). Pentru construirea acestuia, la depunerea documentaţiei în anul 2010 se preconiza o investiţie de 85 de milioane de lei la o putere instalată de 5,1 MWp. La finalizarea din urmă cu o lună investiţia a căzut la 23,5 milioane lei, la o putere instalată şi mai mare, de 5,465 MWP.

Una din părţile bune ale acestui proiect, asemeni altor proiecte finanţate cu bani europeni, este şi că presiunea asupra consumatorului prin certificate verzi este mai redusă, pentru că sunt mai puţine, fiind vorba deja de ajutorul acordat dezvoltatorului prin fonduri UE. Asta ca să nu mai punem la socoteală aici că certificatele verzi nu au nici pe departe cea mai mare contribuţie în preţul facturii, fiind destul să amintim aici costurile distribuitorilor, acceptate de ANRE.

Proiectul, care îl are de fapt în spate pe Belectric Gmbh, unul dintre cei mai mari dezvoltatori mondiali de parcuri fotovoltaice, a beneficiat de 70% asistenţă nerambursabilă. Asta înseamnă deci şi certificate verzi mai puţine, ca să nu se suprapună... ajutoarele.

“ANRE va calcula câte certificate verzi vom primi. Din calculele noastre, ar trebui să primim 1,2 - 1,5 certificate verzi”, a declarat Gheorghe Păuna, director de conectare la reţea în cadrul Solar Power Energy, firma prin care marele grup german a dezvoltat parcul cu panouri solare.

În 2007, firma putea foarte bine să construiască şi fără fonduri UE. Oportunitatea finanţării a apărut după începerea proiectului. Cererea de finanţare s-a depus în aprilie 2010 iar scrisoarea de comunicare a aprobării s-a primit abia în martie 2012.

“Avantajul finanţării cu bani europeni este că primim banii la începutul investiţiei şi nu îi aşteptăm să-i recuperăm pe parcurs, prin certificatele verzi“, a adăugat Păuna.

Solar Power Energy, prin intermediul căreia nemţii au dezvoltat parcul, îi are printre asociaţi pe germanii de la Hoch.Rein, pe românii de la Dacrom Trade şi DD Exploring. DD Exploring, la rândul său are ca asociat unic pe Hedima Verwaltungs.

Terenul a fost cumpărat imediat după anul 2007 şi are 20 de hectare. Doar puţin peste 12 hectare ocupă parcul cu panouri solare. Restul terenului e liber.

Proiectul a fost implementat în localitatea Nenciuleşti, judeţul Teleorman, în perioada 27.09.2013 - 16.04.2014 iar lucrările propriu-zise au început în octombrie 2013 şi s-au terminat în februarie 2014. Perioada de probă s-a încheiat pe 16.04.2014, iar din ziua următoare CEF Mavrodin livrează energie electrică în Sistemul Energetic Naţional.

Grupul german nu mai are planuri pentru un nou proiect fotovoltaic în România.

 

Adjunct al secretarului de stat pentru Energie al SUA: Este nevoie de centrale nucleare pentru a compensa intermitența regenerabilelor

Category: Energie Nucleara
Creat în Thursday, 08 May 2014 15:30

 

 

solar nuclear wind 2Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile și reducerea prețurilor en-gros la electricitate sunt bune pentru consumatori și pentru societate în general, însă trebuie compensate cu construirea de capacități de generare stabile, predictibile, pe termen lung, care să compenseze intermitența producției centralelor eoliene sau solare, iar centralele nucleare rămân cea mai bună opțiune în acest sens, inclusiv din rațiuni de mediu, spune Edward McGinnis, adjunct al secretarului de stat pentru Energie al Statelor Unite și președinte al International Framework for Nuclear Energy Cooperation (IFNEC), într-un interviu acordat Energy Report.

Energy Report: Ce părere aveți despre obiectivul politic al Germaniei, care a decis să își închidă treptat toate centralele electrice nucleare până în 2025 și să le înlocuiască cu capacități de producție de energie din surse regenerabile?

Edward McGinnis: Ca președinte al IFNEC, organizație care numără 63 de țări, pot să vă spun că avem de a face cu o mare diversitate de politici naționale în domeniul energiei nucleare, iar organizația noastră respectă și promovează dreptul fiecărei națiuni de a-și decide singură mixul energetic pe care îl consideră potrivit, în beneficiul cetățenilor ei. Fiecare țară se află într-o situație particulară, unică, din punct de vedere energetic, nu există o rețetă unică pentru toate. Tot ceea ce ne propunem să facem la IFNEC este să promovăm utilizarea responsabilă și sigură a energiei nucleare. Restul depinde de fiecare țară în parte, dacă decide sau nu să-și dezvolte capacitățile de producție de energie nucleară. 

Unele state europene membre ale IFNEC au decis să își dezvolte capacitățile nucleare, altele să întrerupă această dezvoltare, iar unele, precum Germania, chiar să renunțe treptat la energia nucleară. Dincolo însă de aceste politici naționale specifice, este limpede că orice țară are nevoie de siguranță, permanență și predictibilitate în aprovizionarea cu energie, aprovizionare care să fie și sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului, adică să răspundă provocărilor ridicate de încălzirea globală. De asemenea, cetățenii au nevoie de energie accesibilă din punct de vedere al prețului.

Energy Report: Cum vedeți viitorul energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima?

Edward McGinnis: Vă pot spune că astăzi, după Fukushima, se află în construcție peste 70 de centrale nucleare în întreaga lume, ceea ce dovedește că numeroase țări au decis să demareze sau să continue dezvoltarea de capacități de producție de energie nucleară și să se bazeze pe această resursă, în pofida a ceea ce s-a întâmplat în Japonia. De asemenea, așa cum obișnuim să spunem în industria nucleară, dacă undeva s-a petrecut un accident, peste tot s-a petrecut un accident, efectul nu se oprește la granița țării unde a avut loc acesta. De aceea este nevoie de cooperare internațională și de schimb de informații, pentru a putea preîntâmpina și a reduce riscul de producere a unor astfel de evenimente. Avem chiar datoria de a face asta.

Energy Report: Unele proiecte de construire de centrale nucleare întâmpină probleme din cauza faptului că, urmare a recesiunii, care a redus consumul, și a subvenționării energiei regenerabile, prețurile en-gros la electricitate au scăzut foarte mult, iar investitorii nu vor să se implice fără ca guvernele să le garanteze pe termen lung prețuri peste nivelul celor din piață. Cum vedeți această situație?

Edward McGinnis: În primul rând, trebuie spus că scăderea prețurilor la electricitate este un lucru pozitiv pentru consumatori. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la surse sigure permanente de aprovizionare cu energie pe termen lung, iar poate cea mai mai importantă dintre acestea este producția de energie nucleară, care are, în plus, avantajul de a fi pozitivă din punct de vedere al mediului și al schimbărilor climatice. Cheia securității energetice este diversitatea surselor de producție. Într-un mix energetic echilibrat, este nevoie de energie nucleară. Iar capacitățile de producție nucleare sunt proiectate să dureze decenii. De exemplu, în SUA avem centrale nucleare licențiate pentru o durată de viață de 60 de ani.

Însă pentru a le construi și a le pune în funcțiune, este nevoie de investiții substanțiale de capital. Admit că, în acest moment, este o mare provocare să găsești finanțare pentru astfel de proiecte, dar asta nu înseamnă că nu e nevoie de așa ceva. Este un lucru bun că, în multe țări, cetățenii au parte de prețuri scăzute la electricitate, dar ca oficial guvernamental spun că este de datoria autorităților să gândească strategic, pe termen lung, astfel încât aprovizionarea cu energie să nu depindă doar de surse intermitente și cu predictibilitate scăzută, cum ar fi regenerabilele. Și în energie este valabilă maxima că nu trebuie puse toate ouăle în același coș. Este nevoie de echilibru între preț, pe de o parte, și stabilitate și predictibilitate, pe de altă parte.

Energy Report: Spuneți, deci, că ar fi vorba de a găsi un echilibru între subvenționarea surselor regenerabile de energie în termen de preț și subvenționarea investițiilor în energia nucleară?

Edward McGinnis: Multe state, inclusiv SUA, ar prefera să aibă un procent cât mai mare din mixul energetic provenit din surse regenerabile. Acest lucru ridică și niște probleme, în primul rând de predictibilitate, dat fiind intermitența generării de energie din surse regenerabile. Se depun mari eforturi pentru a se rezolva această problemă, inclusiv pentru dezvoltarea de tehnologii de stocare a energiei produse de centralele eoliene și solare. Tocmai de aceea este nevoie de energie nucleară, care să completeze și să compenseze producția din surse regenerabile.

Energy Report: Energia nucleară ar putea fi o soluție pentru ca statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, să-și sporească independența energetică?

Edward McGinnis: Știu că circa 20% din necesarul de energie electrică al României este asigurat de către centrala nucleară de la Cernavodă. Ei bine, în SUA, procentul este aproape similar, undeva pe la 19%. Energia nucleară nu este importantă doar din punct de vedere al siguranței, permanenței și predictibilității alimentării cu electricitate. Ca să vă faceți o idee, faptul că aproape 20% din necesarul de energie al SUA provine din producția centralelor nucleare face ca, anual, în Statele Unite să se emită 600 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon mai puțin. Asta înseamnă că, proporțional, centrala de la Cernavodă aduce aceleași beneficii României în termeni de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice.

 

 

Strategia energetică: accent pe Marea Neagră, nuclearul favorizat în dauna regenerabilelor și nimic despre gazele de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 07 May 2014 15:40

strategia energeticaRomânia ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, în special datorită zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, și este nevoie de prudență în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în centrale eoliene și solare, care ar putea provoca probleme semnificative în funcționarea sistemului energetic, fiind preferabilă dezvoltarea producției de energie nucleară în vederea reducerii emisiilor de CO2. Sunt două dintre principiile viitoarei strategii energetice a României, aflată în lucru la Departamentul pentru Energie, printre care nu se găsește nici o mențiune la dezvoltarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale onshore.

"Există perspective reale ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei", este unul dintre principiile viitoarei strategii energetice, pe care Departamentul pentru Energie promite că o va finaliza la începutul lunii octombrie, potrivit unui comunicat al Departamentului. 

Departamentul a mai ajuns la concluzia că, în perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

"În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor. Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se afirmă în comunicat.

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie.

Se va merge pe ideea lui Niță?

În plus, mai spune Departamentul, cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

"Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

În februarie anul acesta, Constantin Niță, actual ministru al Economiei și șef al Departamentului pentru Energie la acea dată, declara că toate companiile energetice de stat ar trebui sa fuzioneze.

„Toate ar trebui să fuzioneze şi să facem o companie puternică“, spunea Niță.

Anul trecut, trei deputaţi PSD au elaborat un proiect de lege privind înființarea unui fond suveran de investiţii care să cuprindă toate aceste companii, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA, cu o valoare de 10 miliarde de euro. Niță și-a exprimat susținerea pentru acel proiect, însă ideea fost respinsă de FMI.

Alte principii

Alte principii ale viitoarei strategice energetice a României, potrivit Departamentului de resort, sunt:

"Este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării".

"România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficienţa energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor".

"Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat". 

"România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil".

"Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic".

Industriile mari consumatoare de curent electric din UE vor plăti mai puțin pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 15 April 2014 11:26

Arcelor Mittal certificate verziIndustriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

CEZ ia în calcul vânzarea unei părți din afacerile eoliene din România, ca urmare a reducerii subvențiilor pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 02 April 2014 09:59

CEZ eolieneGrupul ceh CEZ ia în calcul vânzarea unei participații minoritare la parcul eolian Fântânele-Cogealac, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pe care îl deține în sud-estul României, cea mai mare facilitate eoliană onshore din Europa, potrivit unui oficial al companiei.

Compania nu a explicat motivele pentru care ia în considerare această opțiune, însă o seamă de investitori străini s-au declarat îngrijorați de recentele măsuri ale Guvernului de la București, de reducere a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, transmite Reuters.

"Analizăm această posibilitate la nivel de grup. Este prematur să spunem când va fi luată o decizie. În prezent, se analizează posibilitatea, pentru a se vedea dacă există interes", a declarat șeful Corporate Affairs al CEZ România, Adrian Borotea, citat de Reuters.

Companiile străine au investit miliarde de euro în facilități de producție de energie eoliene, fotovoltaice și pe bază de biomasă, atrași de generoasa schemă românească de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile.

Însă anul trecut și anul acesta, Guvernul a luat mai multe măsuri de reducere a subvenționării prin certificate verzi a producătorilor de energie din surse regenerabile, pentru ținerea sub control a costurilor cu energia electrică ale consumatorilor casnici și industriali.

Astfel, în vara anului trecut, guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în 2017, respectiv 2018, să amâne acordarea unei părți din certificatele verzi prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile. Ulterior, în decembrie 2013, Executivul a decis ca pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după 1 ianuarie 2014, să reducă definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

În toamna trecută, Executivul a mai decis ca, în 2013, acreditarea de către ANRE a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi să se realizeze până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW. La momentul hotărârii, acest plafon fusese deja depășit, astfel încât, de la acel moment și până la finalul anului, nu au mai fost acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

Recent, Guvernul a publicat un proiect de hotărâre potrivit căruia cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Ucenicul vrăjitor al sec. XXI creează plante bionice supraîncărcate cu energie

Category: Biocombustibili
Creat în Wednesday, 02 April 2014 08:02

nanotehnologiePovestea lui Iron Man, în care un bărbat obține abilități spectaculoase prin inserarea de tehnologii în corpul său, este încă de domeniul SF. Dar primele plante „Iron Man” au fost deja realizate. O echipă de biologi și ingineri de la Massachusettes Institute of Tehnology (MIT) a creat plante bionice, care au fost upgradate cu o injecție de nanotehnologie.

Ideea are două aspecte: să mărească, pe de o parte, capacitatea de fotosinteză a plantei și să producă o nouă clasă de materiale, care cresc și se repară singure folosind puțin mai mult decât lumina solară. Dar rezultatele au fost primite cu un amestec de uimire și scepticism, în mare prin prisma mecanismelor care le susțin, care sunt amintesc de ucenicul vrăjitor, scrie New Scientist.

Echipa spune că a reușit să facă în așa fel încât nanomaterialele să intre adânc în celulele plantei, ajungând la micile cloroplaste (corpuscul de culoare verde, cu clorofilă, care se găsește în citoplasma plantelor și în care se produce asimilația clorofiliană – n.r.) care produc energia plantei. Aici, nanomateriale intensifică acest proces, permițându-i chiar să funcționeze în afara plantei.

Utilizările practice rămân încă departe de a fi implementate, dar printre acestea s-ar putea număra autoîncărcarea și autorepararea telefoanelor sau chiar a clădirilor, obținerea de copaci care ar avea și funcția de turnuri de telefonie mobilă și un nou tip de celulă de combustibil.

Intensificarea fotosintezei

„Viziunea este ca plantele să fie folosite drept platforme pentru tehnologie”, spune șeful de echipă Michael Strano, de la Massachusettes Institute of Tehnology (MIT).

În centrul experimentelor se află cloroplastele, micile cropuscule care se găsesc în celulele plantelor care realizează fotosinteza, utilizând energia din lumina solară pentru a face zahăr din dioxid de carbon și apă. „În final, vrem să facem un cloroplast care să poată sta pe un raft, să absoarbă lumina solară și să producă zahăr”, spune Strano.

Cloroplastele scoase din plante continuă să facă fotosinteză timp de aproape patru ore înainte ca elementele chimice reactive numite radicali liberi să le degradeze. Pentru a le extinde viața de pe raft, Strano și colegul său Juan Pablo Giraldo au folosit o substanță numită nanoceria, din familia lantanoidelor, moale, ductil și strălucitor. În diferite aliaje, este folosit la fabricarea pietrelor de brichetă, la confecționarea magneților și în metalurgie. Ideea este să se elimine radicalii liberi și să se introducă nanoparticule în cloroplaste fără a le deteriora.

Echipa a făcut o nanomașină de bază din nanotuburi de carbon și nanoceria. Nanotuburile pot fi introduse în frunze, dar nimeni nu a reușit niciodată să le introducă adânc în interiorul cloroplastelor. Giraldo a găsit un truc simplu, îmbrăcând particulele cu un element chimic încărcat cu energie, precum moleculele ADN. Încărcătura poate să lase particulele să fie absorbite prin învelișul gros al cloroplastelor și, odată ce sunt înăuntru, acestea nu mai pot ieși.

Păreri împărțite

Echipa a făcut acest experiment atât în plante Arabidopsis, cât și în cloroplase izolate de spanac.

Nanomașinile au mărit viața de raft a cloroplastelor izolate cu aproximativ două ore. Mai mult, au crescut numărul de electroni care se mișcă în interiorul cloroplastului, sugerând că pot intensifica fotosinteza.

„Este ceva minunat”, spune Andrew Adamatzky, de la University of the West of England, din Bristol, Marea Britanie. „Cercetarea dezvăluie noi moduri de a hibridiza echipamentele electronice și sistemele de operare ale creierului uman și să asambleze, în principiu, nanocircuite în interiorul celulelor vii”, a adăugat el.

„Aceasta este o demonstrație extraordinară despre cum poate nanotehnologia să fie cuplată cu biologia sintetică, pentru a modifica și a intensifica funcționarea organismelor vii”, a spus specialistul în biologie sintetică James Collins de la Boston University. „Autorii arată că nanoparticulele care se autoasamblează pot fi folosite pentru a crește capacitatea de fotosinteză a plantelor”, a adăugat el.

Alte persoane contactate de New Scientist erau sceptice, cerând detalii pentru a înțelege cum funcționează fotosinteza intensificată. „Trebuie să fie analizate mai multe aspecte pentru a justifica validitatea acestor studii”, a spus Marek Urban de la Clemson University din South Carolina. „Sunt multe afirmații majore în această lucrare, dar numai o parte din ele sunt justificate științific”, a adăugat el.

Nici cercetătorii nu înțeleg încă fenomenul

Cum funcționează această tehnică este încă un mister. Experimentele sugerează că intensificarea vine din nanotuburile de carbon, care sunt semiconductoare. „A expune semiconductori la lumină înseamnă a le modifica structura electronilor și este posibil ca semiconductorii excitați astfel să manevreze electronii către mecanismul de fotosinteză”, a spus Giraldo. Strano numește asta „supraîncărcare”.

Plantele sunt verzi pentru că reflectă lumina verde mai degrabă decât să absoarbă energie din ea. De asemenea, ele nu folosesc unele lungimi de undă infraroșii sau ultraviolete. Strano și Giraldo sugerează că plantele lor bionice ar putea valorifica o varietate mai mare de lungimi de undă, obținând astfel mai multă energie, datorită nanotuburilor. Dar Strano recunoaște că semnalul electronului intensificat pe care l-a observat este departe de a demonstra o fotosinteză mai intensă și că nu înțelege cum folosește planta nanoparticulele.

Grupul lui Strano lucrează la folosirea cloroplastelor în celulele de combustibil, ceea ce ar fi similar cu fermele de biocombustibil din alge, dar fără nevoia neconvenabilă de a ține plantele în viață. Aceste versiuni inițiale elimină glucoză și maltoză când sunt expuse la lumină. „Zahărul este un mod foarte dens de a stoca energia”, spune Strano. „Acesta stochează de aproximativ 20 de ori mai multă energie în același spațiu decât o baterie de litiu”, a completat el.

În plante, zaharurile furnizează energie și joacă același rol ca trunchiul pentru frunze și tulpini. Aceasta înseamnă că zaharurile pot fi folosite pentru a produce noi polimeri, a spus Giraldo.

Plantele bionice pot fi de asemenea folosite pentru a avertiza în legătură cu prezența unor elemente chimice nedorite. Deja echipa a folosit proprietățile fluorescente ale nanotuburilor pentru a face plantele Arabidopsis să lumineze în prezența unor substanțe precum oxidul nitric. Strano și Giraldo au în vedere plante care ar putea semnala prezența poluanților și a explozivilor.

S-ar putea chiar să fie posibil să se transforme plantele în aparate electronice vii, spune Strano. De exemplu, copacii ar putea fi transformați în turnuri de telefonie mobilă care să se integreze armonios în mediul natural și care să se poată autoregenera dacă sunt loviți de trăsnet. Sau, dacă nanocloroplastele pot fi incluse în materialele de construcții, ele ar putea permite structurilor să nu fie conectate la rețeaua de electricitate, generând propriul lor curent electric.

Islandezii vor să scoată electricitate dintr-un vulcan din Etiopia, parte a unui proiect de 2 miliarde de dolari

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Wednesday, 26 March 2014 09:12

EtiopiaConstructorul islandez de centrale electrice Reykjavik Geothermal și-a planificat să demareze forajul geotermal în Etiopia până în luna iulie, ca parte a unui proiect în valoare de două miliarde de dolari pentru dezvoltarea de surse de energie regenerabilă, a spus directorul de operațiuni al companiei, Gunnar Orn Gunnarsson.

Guvernul etiopian a semnat o înțelegere în octombrie cu firma din Reykjavik pentru a construi o centrală electrică pe bază de energie geotermală provenită de la un vulcan din Rift Valley, care va genera o cantitate de electricitate de 500 MW până în 2020.

Aprobarea licenței pentru un proiect de producere a electricității pe scară largă dezvoltat în parteneriat cu o firmă occidentală marchează o schimbare importantă în politica Etiopiei, care se baza de obicei pe investiții interne și pe împrumuturi din China pentru a-și finanța dezvoltarea infrastructurii, relatează Bloomberg.

„Cred că este un proiect care poate genera un randament al capitalului acceptabil pentru investitori”, a spus Gunnarsson. Compania plănuiește să încheie luna aceasta contracte de finanțare în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari și se așteaptă să strângă în final 500 de milioane de la acționarii parteneri, a spus el.

Viraj spre Occident

Guvernul etiopian a operat o economie dominată de stat de când rebelii au răsturnat un regim militar socialist în 1991. În timp ce investițiile private au fost încurajate în domenii precum agricultura și industria, guvernul deține controlul sau monopolul asupra serviciilor financiare, transportului, energiei și telecomunicațiilor.

Înțelegerea semnată între guvern și Reykjavik Geothermal „semnalează o politică mai deschisă spre investiții străine directe în sectoare economice – cheie, dominate în prezent de întreprinderi publice”, a spus reprezentantul Fondului Monetar Internațional pentru această țară, Jan Mikkelsen. Ar trebui ca aceast[ orientare să fie preluată și în alte industrii controlate de stat, pentru a atenua „blocajele din infrastructură”, a adăugat el.

Estimările privind creșterea economică a Etiopiei indică un avans de 8% în anul fiscal care se va încheia pe 7 iulie, sfârșitul anului în calendarul etiopian, după o creștere medie anuală de 9,3% în ultimii patru ani, potrivit FMI. Rata de creștere convinge companiile să investească în producerea electricității din amplele resurse eoliene, geotermale, hidroelectrice și solare de care dispune țara, a spus premierul Hailemariam Desalegn în 10 februarie.

În ianuarie, guvernul etiopian a anunțat că General Electric Co. Are în plan să investească în industria energetică din Etiopia.

China vine cu banii

Etiopia își extinde infrastructura în contextul în care încearcă să devină un exportator regional de electricitate și totodată un centru industrial. Țara își folosește forța de muncă puțin costisitoare și energia ieftină din resurse hidroelectrice, plasate pe locul doi în Africa ca potențial, pentru a atrage investiții. Reykjavik Geothermal va vinde electricitatea produsă către rețeaua națională, a spus Gunnarsson.

„Toate industriile de aici plâng după electricitate. Fără energie, dezvoltarea este extrem de dificilă”, consideră el.

Compania de utilități controlată de stat, Ethiopian Electric Power Corp., construiește un baraj pentru o hidrocentrală cu o putere instalat de 6.000 MW, numit Grand River Ethiopian Renaissance Dam, pe Nilul Albastru. Proiectul hidroelectric de 4,1 miliarde de dolari va fi finanțat din vânzarea de obligațiuni interne, precum și din fonduri guvernamentale, și este programat să fie finalizat în 2018.

Banca de Export – Import a Chinei va finanța liniile electrice de transport care urmează să preia producția de la ceea ce urmează să fie cea mai mare centrală electrică a Africii. Băncile chineze finanțează, de asemenea, noi căi ferate și drumuri rutiere pe principala rută comercială spre portul din Djibouti.

Resurse enorme

Reykjavik Geothermal se așteaptă să încheie luna aceasta contracte cu trei sau patru investitori, în valoare de 40 – 80 de milioane de dolari, ceea ce va contribui la acoperirea costului pentru forarea a cinci sonde, pentru a produce o cantitate inițială de energie de 20 MW, a spus Gunnarsson.

Pe vârful vulcanului, din crater ies aburi prin fisurile dintre roci, într-un petic prăfuit și ondulat din Marele Rift African de pe teritoriul Etiopiei, la aproximativ 20 de kilometri vest de orașul Shashemene. Locuitorii au ridicat plase de crengi pentru a capta aburul condensat. La o distanță de câțiva kilometri, sute de femei acoperite cu eșarfe pe cap, copii și măgari se strâng cu canistre galbene pentru a colecta apă dintr-o fântână inedită.

Craterul, care s-a format acum zeci de mii de ani, permite folosirea aburului pentru stimularea turbinelor producătoare de electricitate. Testele au arătat că o „resursă enormă” de vapori de apă, la temperaturi de mult peste 250 de grade Celsius, se află aproape de suprafața solului, a spus Gunnarsson.

Locații similare din Islanda produc deja cantități semnificative de energie, „astfel că suntem foarte, foarte încrezători că vom avea succes”, a spus el. Adăugarea celor 500 MW de electricitate ar crește capacitatea de producție actuală a Etiopiei cu 25%. Compania lucrează de asemenea la proiecte în Mexic și Caraibe și ia în considerare Kenya și Tanzania, a mai spus Gunnarsson.

Obama nu vrea să piardă Africa

Guvernul Statelor Unite sprijină proiectul, cunoscut sub denumirea Corbetti, ca parte a inițiativei Power Africa, în care sunt implicate șase state și care presupune un angajament de 7 miliarde de dolari al președintelui american Barack Obama în vederea creșterii accesului la electricitate pe continentul negru.

Proiectul Corbetti ar putea genera până la 1.000 MW, a spus Gunnarsson, și mai sunt și alte locații cu potențial geotermal în Rift Valley.

Experți ai Agenției SUA pentru Dezvoltarea Internațională (USAID) au organizat cursuri pentru oficialii etiopieni pe tema contractelor de achiziții de electricitate, iar agenția remunerează un „consilier în tranzacții” pentru a ajuta guvernul să negocieze cu Reykjavik, a spus Earl Gat, administrator adjunct al USAID pentru Africa.

„Guvernul consideră acest proiect drept unul esențial, pentru că ei încearcă să demononstreze că Etiopia este deschisă pentru afaceri”, a spus el.

Progresul tehnologiilor de stocare a electricității amenință atât sistemul energetic centralizat, cât și industria de petrol și gaze

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 07 March 2014 02:35

Stocare energieDezvoltarea rapidă a micii producții descentralizate de energie electrică, generată de panourile solare instalate pe acoperișurile locuințelor și sediilor de companii, precum și progresul tehnologiilor de stocare a curentului electric, ar putea duce la o revoluție energetică de magnitudinea boom-ului american al hidrocarburilor extrase din șisturi bituminoase în ceea ce privește influența asupra economiei și vieții moderne, este de părere secretarul american pentru Energie, Ernest Moriz.

"E ceva spectaculos. Dezvoltarea este foarte, foarte rapidă", a spus Moniz, citat de Bloomberg.

Bateriile de stocare a energiei electrice permit consumatorilor de curent electric care dispun de centrale solare proprii, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile caselor, să înmagazineze energia produsă în timpul zilei, pentru ca aceasta să fie folosită ulterior pe timp de noapte, când panourile nu au ce capta. Tehnologiile de stocare a curentului electric vor transforma radical sistemul energetic american, a adăugat Moniz.

Progresul acestor tehnologii ar putea amenința modelul de business, vechi de 100 de ani, al monopolurilor din sectorul utilităților, cu vânzări totale anuale de energie electrică de circa 360 de miliarde de dolari. Tot mai mulți consumatori își reduc dependența de rețelele centralizate de curent electric, apelând la panouri solare și baterii de stocare pentru a-și reduce facturile la electricitate.

Pericol pentru companiile de petrol și gaze

"Stocarea energiei electrice este o imensă afacere", a punctat secretarul american pentru Energie.

Noile tehnologii precum forajul direcțional și fracturarea hidraulică în șisturi bituminoase au majorat producția americană de petrol cu un nivel record, de peste 1 milion de barili pe zi anul trecut, când se estimează că SUA a depășit atât Rusia, cât și Arabia Saudită, devenind cel mai mare producător mondial de țiței și gaze naturale.

Cercetătorii gigantului american Exxon Mobil au ajuns la concluzia că progresul sistemelor de stocare a energiei, cum ar fi bateriile utilizate de mașinile electrice, se numără printre cele mai mari pericole potențiale pentru industria de petrol și gaze, potrivit cărții "Private Empire" din 2012, scrisă de jurnalistul american Steve Coll.

"Este tehnologia energetică cu cel mai mare potențial de a afecta radical presupozițiile industriei petroliere despre transport", a scris Coll. Totuși, a adăugat acesta, cei de la Exxon au ajuns la concluzia că, cel puțin deocamdată, bateriile de stocare a curentului electric utilizate în industria auto nu au progresat suficient astfel încât efectul lor în economie să fie cu adevărat revoluționar.

Costuri în scădere

Proprietarii de locuințe pot utiliza baterii de stocare, alături de panouri solare, pentru a-și reduce și mai mult dependența de monopolurile de utilități și pentru a revinde în rețelele centralizate excedentul de electricitate neconsumat din producția proprie.

Producătorii de echipamente pentru producția de energie solară se implică tot mai mult în tot ceea ce înseamnă stocarea curentului electric. Se așteaptă ca costurile bateriilor de stocare să scadă, pe măsură ce fabricanții, cum ar fi Tesla Motors din industria auto electrică, majorează producția. În mai 2013, Tesla a finalizat restituirea creditului de de investiții și dezvoltare în valoare de 451,8 milioane de dolari care îi fusese acordat de către Departamentul pentru Energie al SUA în 2009.

Săptămâna trecută, CEO-ul Tesla, Elon Musk, a declarat că are în plan construirea unei "megafabrici" de baterii litiu-ion, care ar putea amenința și mai mult modelul de business al monopolurilor din utilități, reducând costurile stocării de energie electrică.

Costurile vehiculelor electrice s-au redus la jumătate în ultimii cinci ani, însă vor trebui să se mai înjumătățească o dată pentru a deveni accesibile pentru cumpărătorul mediu, estimează secretarul pentru Energie Ernest Moriz. Cei de la Tesla își propun reducerea costurilor bateriilor litiu-ion cu cel puțin 30%.

O baterie cât o centrală

AES Corp, cel mai mare operator de sisteme de stocare a electricității, își propune să vândă baterii suficient de mari încât să poată substitui centrale electrice întregi.

Aceste baterii vor costa între 10 și 500 de milioane de dolari bucata, în funcție de dimensiuni, și vor fi vândute companiilor de utilități și producătorilor de energie din surse regenerabile. Capacitatea de stocare a acestora poate ajunge până la 500 MW, spune președintele diviziei de stocare a companiei, Chris Shelton. Compania și-a operat propriile sisteme de baterii în ultimii doi anio, cu capacități de până la 64 MW, cantitate suficientă pentru alimentarea cu electricitate a 51.000 de locuințe de dimensiuni medii din SUA.

Bateriile vor stoca energia produsă în perioade în care aceasta este ieftină și abundentă, iar ulterior o vor reinjecta în rețelele electrice în perioade cu cerere mare. Aceste baterii ar putea înlocui centralele de back-up pe gaze naturale care sunt puse în funcțiune doar în momentele de vârf de sarcină din rețelele de transport, întrucât acestea sunt foarte scump de construit și operat, dat fiind că, uneori, funcționează doar câteva ore pe an.

În plus, aceste baterii pot compensa intermitența producției de energie din surse regenerabile, cum ar fi cea a parcurilor eoliene și a centralelor fotovoltaice. "Suntem capabili să concurăm cu centralele electrice pe gaze. Aceste baterii de stocare reprezintă viitorul în sectorul de utilități", spune Shelton.

Cu peste un sfert mai ieftin

Bateriile produse de AES Corp, care pot furniza electricitate pe perioade de până la 4 ore, vor costa circa 1.000 de dolari/KW, față de circa 1.350 de dolari/KW, cât a costat o centrală de back-up pe gaze construită recent, a adăugat acesta.

AES deține un sistem de baterii de stocare cu o capacitate de înmagazinare de 64 MW în West Virginia, care "concurează și câștigă zilnic pe piața en-gros de electricitate", a subliniat Shelton.

Primul sistem de acest tip va utilia baterii litiu-ion, care mai sunt folosite la laptopuri, smartphone-uri și mașini electrice. AES va oferi aceste produse în Hawaii și California, unde cererea este mare ca urmare a dezvoltării producției de energie eoliană și solară, precum și în Marea Britanie și Filipine.

Metale lichide

Un trailer încărcat cu 25 de tone de metale lichide ar putea reprezenta soluția celei mai mari probleme cu care se confruntă industria energiei produse din surse regenerabile: intermitența. Un start-up înființat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) lucrează la transformarea acestui concept nou într-un produs comercial, reprezentând baterii de stocare a electricității bazate pe metale lichide, al căror cost va fi de sub 500 de dolari/KW, adică mai puțin de o treime comparativ cu bateriile de stocare cele mai utilizate în momentul de față.

Tehnologia promite să ofere o alternativă la sistemele de stocare a energiei bazate pe pomparea de apă, care au o pondere de 95% în totalul capacității de stocare de electricitate din Statele Unite. La prețul menționat mai sus, dezvoltatorii vor putea să construiască parcuri eoliene și centrale solare care să poată alimenta oricând rețelele de transport și distribuție, făcând energia regenerabilă la fel de previzibilă și de încredere ca cea produsă din gaze naturale sau cărbune, dar fără emisii de dioxid de carbon.

"Dacă putem duce costurile bateriilor pe bază de metale lichide la 500 de dolari/KW, vom schimba lumea. Stocarea de energie va compensa intermitența producției din surse regenerabile", spune Donald Sadoway, consilier științific principal al companiei Ambri Inc.

Compania a câștigat un grant de 250.000 de dolari de la statul New York pentru a dezvolta și a testa o baterie-prototip pe bază de metale lichide, în parteneriat cu cei de la Con Edison Inc. Ambri, sprijinită de miliardari precum Bill Gates sau Vinod Khosla, are în plan instalarea primelor două prototipuri la începutul anului viitor, la o bază militară din Massachusetts, precum și la un parc eolian din Hawaii. Prima facilitate de producție a fost deschisă în noiembrie anul trecut și se are în vedere construirea uneia mai mari în 2015.

"Pentru a le face ieftine ca braga trebuie să le faci din bragă"

Ambri este prima companie care mizează pe stocarea de energie cu ajutorul metalelor lichide, această tehnologie având potențialul de a remodela industria bateriilor, spune Brian Warshay, analist și expert în tehnologii energetice la Bloomberg New Energy.

"Nu există nimic care să poată concura această tehnologie. Dacă vor reuși să coboare cu costurile sub 500 de dolari/KW, va rezulta un preț realmente bun", este de părere Warshay.

Donald Sadoway, consilier științific principal al companiei Ambri Inc, totodată profesor de materiale chimice la MIT, nu dezvăluie compoziția bateriilor bazate pe metale lichide, dar precizează că este vorba de materiale "abundente" și ușor de colectat, aspecte esențiale pentru ca bateriile să fie eficiente din punct de vedere al costurilor.

"Pentru a le face ieftine ca braga trebuie să le faci din bragă", spune el. Unele versiuni mai vechi foloseau magneziu și antimoniu, separate de un strat de sare, pentru a înmagazina și a elibera electricitate. Acele materiale funcționau doar la temperaturi extrem de înalte și nu produceau suficientă tensiune. Sadoway și echipa sa au testat peste 1.000 de celule, cu zeci de aliaje și săruri, pentru a găsi o combinație viabilă din punct de vedere comercial. Tehnologia bazată pe metale lichide va trebui să concureze cu bateriile clasice litiu-ion, al căror cost ar putea coborâ la 1.000 de dolari/KW, față de o medie de 1.500 de dolari/KW în prezent.

"Tehnologia litiu-ion este mai potrivită pentru mașini și device-uri electronice portabile decât pentru sisteme de stocare mari care să alimenteze rețelele de transport și distribuție de electricitate. Bateriile litiu-ion de mari dimensiuni sunt prea scumpe de construit. N-are nici un sens să aduni laolaltă o grămadă de mici baterii", explică Sadoway.

Tehnologii concurente

Alte companii mizează pe alte tipuri de tehnologie. Duke Energy dispune de celule de stocare cu o capacitate totală de 35 MW la o fermă eoliană din Texas, celule furnizate de Xtreme Power Inc, firmă care, de altfel, tocmai și-a cerut falimentul, în ianuarie. International Business Machines Corp, ca și Toyota sau BMW, dezvoltă baterii litiu-aer pentru mașini electrice.

Colectarea și stocarea de energie din rețea costă circa 1.500 de dolari/KW în prezent, iar progresul în domeniu ar putea reduce costul la 575 de dolari în 2020. O locuință medie din SUA consuma, în 2012, 903 KWh pe an, potrivit Departamentului pentru Energie al SUA.

Sadoway se așteaptă ca bateriile pe bază de metale lichide ale Ambri să fie competitive în bătălia comercială cu sistemele de stocare hidro. Cea mai comună formă de stocare presupune pomparea de apă spre un rezervor aflat la înălțime în momentele în care cererea de electricitate este mică și eliberarea ei în generatoare hidro când consumul de electricitate crește. Unele facilități de stocare hidro au capacități care depășesc 1 GW, însă nu pot fi construite decât în zone în care relieful o permite.

SUA dispune în prezent de 23,4 GW de capacitate de stocare hidro, față de doar 304 MW disponibili în sisteme de stocare cu baterii. "Bateriile noastre pot fi livrate în camioane și vor fi o alternativă viabilă la sisteme de stocare hidro, pentru care ai nevoie de un deal, de o hidrocentrală și de multă apă. Sistemele noastre nu se confruntă cu nici o constrângere geografică", conchide Sadoway.

Se mai taie subvențiile pentru regenerabile? Erste și BCR finanțează cu 76 milioane euro parcul eolian Crucea Nord

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 04 March 2014 15:20

Crucea Nord parc eolianErste Group şi BCR vor finanţa cu 76 milioane euro proiectul parcului eolian Crucea Nord, de 108 MW, în judeţul Constanţa, dezvoltat de compania germană STEAG, la care participă şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu un împrumut de 68 milioane euro.

Erste va acorda o finanţare de 49 milioane euro alături de BERD într-o structură paralelă de credit la termen, în timp ce BCR acordă o facilitate de credit de 27 milioane euro pentru a asigura necesarul de finanţare pe parcursul procedurilor de recuperare a TVA, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste Group Bank şi BCR.

Facilitatea de credit comercial oferită de Erste beneficiază de acoperire din partea agenţiei daneze de asigurare a creditelor de export Eksport Kredit Fonden.

Împrumutul sindicalizat are o scadenţă de 14 ani, inclusiv perioada de construcţie.

Au creditat "în pofida incertitudinilor"

"În pofida marilor incertitudini şi a schimbărilor succesive care au marcat piaţa românească de energie regenerabilă în ultimele luni, tranzacţia s-a încheiat cu succes", notează băncile în comunicat.

Proiectul de 108 MW este dezvoltat de firma Crucea Wind Farm, deţinută integral de STEAG, unul dintre cei mai importanţi producători de energie din Germania. Costurile totale ale investiţiei se ridică la aproximativ 200 milioane euro.

BERD a anunţat anul trecut că intenţionează să participe la finanţarea proiectului cu 68 milioane euro, restul fondurilor necesare urmând să fie asigurate de un sindicat de bănci comerciale şi de STEAG.

Cine dezvoltă proiectul

STEAG are ca obiect de activitate planificarea, construcţia şi operarea de centrale electrice cu eficenţă ridicată, folosind combustibili fosili sau surse regenerabile. Compania a derulat proiecte în peste 60 de ţări şi are active operaţionale de 9.400 de MW, din care 7.700 de MW în Germania.

Parcul eolian va fi constituit din 36 de turbine eoliene cu o capacitate de 3 MW fiecare, furnizate de producătorul danez Vestas.

Vestas România şi EnergoBit vor furniza celelalte elemente ale infrastructurii proiectului. Construcţia se află într-un stadiu avansat, parcul Crucea Nord urmând să intre în exploatare la sfârşitul anului 2014, se mai arată în comunicat.

Băsescu se opune amânării subvențiilor

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, săptămâna trecută, Curtea Constituţională, cu privire la legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificatele verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, arătând că nerespectarea procedurii de notificare a Comisiei Europene ar putea duce la declanşarea procedurii de infringement.

Băsescu arată, în sesizarea de neconstituţionalitate trimisă Curţii Constituţionale, că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare, impusă de Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.

În data de 10 ianuarie 2014, preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost respinsă, atât de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cât şi de Camera Deputaţilor, care, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea în forma iniţială, în data de 11 februarie 2014, iar în data de 19 februarie 2014 a transmis-o spre promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie 2013 legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Viitorul sunt tot combustibilii fosili. Energia regenerabilă mai creşte puţin şi gata, consideră Daniel Yergin, unul din cei mai faimoşi experţi în energie

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 26 February 2014 18:54

mix energeticÎn prezent este o întrecere sau chiar un câmp de luptă pentru care energie sau care mix energetic să primeze în viitor. Asta ţine însă doar de prezent. În curând situaţia se va schimba. Energia regenerabilă va mai creşte puţin dar, totuşi, va rămâne la o pondere redusă în consumul global, de acum în 20 de ani, este de părere Daniel Yergin, unul din cei mai faimoşi experţi în energie de pe plan Global, preluat de Boston Globe. Expertul a câştigat şi un premiu Pulitzer cu cartea “The Prize: The Epic Quest for Oil, Money, and Power”.

Peste tot, problema va fi cea a mix-ului energetic, chiar dacă temporar anumite aparenţe pot induce în eroare. Gazele naturale ieftine, care cel puţin în SUA sunt rezultatul boom-ului forărilor recente, par a fi pentru unii actori din piaţă, deocamdată, un motiv suficient pentru reducerea ponderii cărbunelui scump şi a centralelor nucleare. Problema e că, existând preocupări în creştere legate de mediu, nuclearul ar trebui să rămână parte a mix-ului energetic, rămânând a fi găsită o soluţie în gestionarea adecvată a costurilor.

"Vedem centrale nucleare în perfectă stare că se închid. Or, acestea sunt o sursă non-carbon de energie electrică, astfel încât există îngrijorarea dacă nu cumva pierdem prematur capacităţile nucleare existente", atenţionează expertul.

Mai aplicat la situaţia din SUA, Yergin crede că pe măsură ce mixul energetic continuă să se schimbe, americanii se vor baza pe canadieni când va fi nevoie de combustibil suplimentar. Iar acest lucru se va întâmpla cu sau fără controversatul proiect al conductei Keystone XL, care ar urma să ducă zăcămintele de ţiţei din nisipurile bituminoase din Alberta în SUA şi până la rafinăriile din Golful Mexicului.

Eventuala renunţare la proiectul Keystone ar avea un impact extrem de redus asupra reducerii consumului de combustibili fosili şi a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, pe care le emit.

“Dacă nu vor canadienii ca ţiţeiul să vină prin conducta Keystone, va veni cu trenul. Însă marele câştigător al ne-construirii conductei gigant va fi Venezuela, deoarece al său ţiţei vâscos are aceeaşi amprentă de carbon precum nisipurile bituminoase canadiene. Aşa că, Venezuela sau Canada, alegeţi. Care este ţara voastră favorită şi cine vă e vecin”, adaugă Yergin.

Producţia petrolieră a SUA este, de asemenea, în plină expansiune, ca urmare a faptului că tehnica de foraj controversată a fracturării hidraulice are acces lanoi şi noi rezerve. Întrebarea este însă dacă Statele Unite vor fi vreodată în stare să se elibereze de la producătorii de petrol din străinătate - fie Arabia Saudită fie Canada - din moment ce preţurile la petrol sunt stabilite la nivel global.

Expertul întreabă, expertul răspunde. „Nu vom putea fi independenţi în termeni de preţ. SUA este încă în curs de a fi parte din aceeaşi piaţă la nivel mondial”.

Patronii britanici sunt nevoiți să-și țină angajații în frig și întuneric pentru a-și reduce facturile la curent electric

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 24 February 2014 14:10

UK TriadesMajorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

Germania intră din nou în conflict cu UE pe tema scutirilor de la subvențiile pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 February 2014 01:20

 Arcelor Mittal certificate verziGermania este pe cale să intre din nou în conflict cu Comisia Europeană pe tema scutirilor de la subvențiile pentru energia regenerabilă de care se bucură industriile germane mari consumatoare de curent electric, despre care Bruxelles-ul spune că merg în contrasens cu țintele UE de majorare a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european până în 2020.

Într-o mișcare rară, comisarul european pentru Concurență, Joaquin Almunia, a susținut o conferință de presă luni, la Berlin, după o întâlnire cu Sigmar Gabriel, vicecancelar și ministru al Energiei în guvernul de la Berlin, scrie EU Observer.

Almunia a spus că timpul este presant, din moment ce Comisia va adopta, pe 9 aprilie, noi linii directoare cu privire la regulile ajutoarelor de stat în domeniul energiei și mediului.

Ajutor de stat

Guvernul geman, din perspectiva sa, încearcă în prezent să își revizuiască legea privind energia regenerabilă, care va stipula ce subvenții vor primi producătorii de energie solară și eoliană și ce industrii vor fi scutite de la plata contribuților pentru această schemă de sprijin.

Scutirile de la plata contribuțiilor ar putea fi considerat ajutor de stat și cel mai probabil decizia va fi respinsă de Bruxelles.

Gabriel se află sub presiune din partea industriei, care nu dorește să-și vadă majorate costurile cu energia, dar și din partea consumatorilor casnici, care-și văd facturile umflându-se de la lună la lună.

„Avem multe lucruri de discutat cu Germania, din moment ce Germania are cea mai puternică industrie din UE și vrea să promoveze sursele regenerabile de energie”, a spus Almunia.

Unii sunt mai egali decât alții

El a adăugat că, în principiu, unele industrii pot fi scutite de obligativitatea de a contribui la finanțarea energiei regenerabile, dar a subliniat că de aceste scutiri ar trebui să beneficieze o mică parte a sectoarelor industriale și nu întreaga economie germană.

Industriile mari consumatoare de energie din Germania au solicitat scutiri totale de 5,1 miliarde de euro pentru acest an, iar Gabriel a spus că va fi greu să negocieze chiar și sub un miliard.

Factorii externi ar trebui de asemenea să joace un rol în decizia de a permite aceste scutiri, a spus Almunia, de exemplu faptul că în SUA prețurile la energie au scăzut, ceea ce înseamnă scăderea costurilor de producție.

Almunia a menționat industriile producătoare de oțel, aluminiu și zinc drept exemple de sectoare care ar putea beneficia de un tratament preferențial în contextul regulilor UE referitoare la ajutoarele de stat.

Capra și varza

„Dacă statele membre ne solicită să elaborăm o listă lungă a sectoarelor industriale care să fie scutite, intensitatea beneficiilor ar scădea. Dacă lista e mai scurtă, intensitatea va crește”, a zis Almunia.

Se așteaptă ca liderii UE să discute, la un summit în luna martie, pentru a vedea cum să finanțeze prin subvenții producția de energie din surse regenerabile fără a afecta competitivitatea industriilor lor, dar să ofere, totuși, suficiente stimulente pentru ca și consumatorii casnici, și cei industriali să devină mai „verzi”.

Summitul a fost inițial programat pentru luna februarile, dar a fost amânat din cauza lipsei unui consens între statele membre.

Vrea și România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

 

ANRE: Volatilitatea prețurilor en-gros la energie se datorează regenerabilelor și subvenționării acestora

Category: Energie Electrica
Creat în Tuesday, 18 February 2014 17:23

ANRE regenerabile OPCOMEvoluția uneori neașteptată a prețurilor la energie electrică de pe platformele centralizate de tranzacționare administrate de OPCOM nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia, susține Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Afirmația vine ca o reacție la o propunere anterioară a companiilor grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care solicitau eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică.

" (...) considerăm că majorarea volumelor tranzacționate și a lichidității pe piețele centralizate este de natură să crească relevanța prețului rezultat din tranzacționarea pe aceste piețe și, ca urmare, apreciem că evoluțiile uneori neașteptate ale prețului nu se datorează obligațiilor de centralizare, transparență, nediscriminare și caracter public instituite de lege asupra tranzacțiilor en-gros cu energie electrică, ci mai degrabă influenței producției cu caracter puternic volatil de energie pe bază de surse regenerabile și eventual schemei de susținere a acesteia", se arată într-un comunicat al ANRE.

Interdicția – singura soluție

ANRE mai spune că nu este de acord cu argumentația AFEER cu privire la distorsionarea prețului energiei electrice pe piața en-gros cauzată de lipsa posibilității participanților de a încheia contracte bilaterale negociate direct, cu atât mai mult cu cât platformele de tranzacționare implementate la operatorul pieței de energie electrică, OPCOM SA, permit încheierea de contracte pe termene la fel de lungi cu cele care ar fi permise pentru contractele negociate direct, iar astfel de contracte au fost deja încheiate prin modalitatea denumită PCCB

ANRE mai susține că referințele de preț, absolut necesare participanților la piață, sunt cu atât mai solide cu cât se bazează pe tranzacții transparente, mai degrabă decât pe declarațiile benevole ale operatorilor din piață, și că argumentul invocat de AFEER cu privire la blocarea investițiilor are legătură mai curând cu condiționarea încheierii de contracte de existența unei licențe (actul prin care se acordă dreptul de a exploata comercial o capacitate de producere/de a comercializa energie electrică), iar nu înaintea obținerii acesteia;

"Deoarece soluția de a interzice prin lege contractele negociate bilateral, netransparente, care au condus în trecut la distorsiuni pe piață, este singura identificată până în prezent pentru evitarea unor astfel de situații, considerăm că propunerile AFEER nu pot fi susținute de ANRE în lipsa unei soluții alternative bine argumentate, prevăzute prin lege, care să adreseze problemele respective", conchide Autoritatea.

Afectează capacitatea de investire

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică”, declara, recent, președintele AFEER, Ion Lungu, adăugând că nicio țară din Uniunea Europeană nu a considerat că o bursă poate substitui integral, fără consecinţe negative, tranzacţiile încheiate pe piaţa en-gros pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

Într-un comunicat, AFEER a atras atenția atenția că migrarea tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern sau 65% din piaţa liberă), observată în intervalul de timp de aproximativ un an şi jumătate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012, conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa en-gros, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor.

Mai mult, susțin furnizorii, pe termen mediu şi lung, aceasta va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România. Nu în ultimul rând, garantarea unui preț stabil pe termen lung la consumatori este dificil de realizat, în condițiile date, spun cei de la AFEER.

Singurele care creează probleme sunt companiile de stat

Un alt aspect semnalat de AFEER este blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, în mod special a segmentului de producere a energiei electrice.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi
4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea nr. 123 (interzicerea contractelor negociate bilateral – n.r.)", argumentează AFEER.

“Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale”, a precizat președintele AFEER.

Băieții deștepți lovesc din nou

În octombrie anul trecut, Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi de DNA, într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Niță susține că Bruxelles-ul a acceptat ca marii consumatori de energie să cumpere mai puține certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:36

Arcelor Mittal certificate verziNumărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

Germania sfidează Comisia Europeană

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

BASF amenință cu relocarea

Pe de altă parte, Germania vrea să elimine scutirea pentru energia electrică produsă de acele întreprinderi industriale care dispun de propriile lor capacități de generare.

Din cauza costurilor mari cu energia, gigantul BASF a anunțat că, în următorii ani, își va reduce semnificativ investițiile în Germania, acestea urmând să reprezinte doar un sfert din totalul investit de grup la nivel mondial. Planurile BASF pentru intervalul 2013-2017 prevăd investiții totale, la nivel global, de 16,8 miliarde euro.

”Trebuie să înceteze actuala situație, în care energia regenerabilă înseamnă profituri fără riscuri, pentru a se pune frână creșterii costurilor cu electricitatea” a scris CEO-ul BASF, Kurt Bock, într-un editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Anterior, acesta amenințase cu relocarea producției în străinătate, criticând în special suprataxarea producției de energie pentru consum propriu a BASF.

Opoziția UE la înăsprirea legislației elvețiene a imigrației riscă să lase Germania pe întuneric

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:17

Elvetia Germania BlackoutAlegătorii elveţieni au votat în proporţie de 50,3%, în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul unui referendumului organizat pe 9 februarie. Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE, care a însemnat o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia. În replică, UE a anunțat că suspendă, printre altele, negocierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară.

De aici începe nebunia. Asta pentru că Elveția este esențială pentru strategia energetică a Europei, iar fără Țara Cantoanelor, Germania riscă chiar să-și vadă compromise planurile de înlocuire graduală a centralelor nucleare și a altor facilități de producție de energie din surse fosile cu centrale regenerabile, scrie Die Welt.

Potrivit ministrului elveția al Energiei, Doris Leuthard, în urma referendumului, pot exista repercusiuni în privința integrării Elveției în piața europeană unică de energie. Problema este însă că, din punct de vedere energetic, UE are nevoie de Elveția, nu invers, fiind dependentă de infrastructura energetică elvețiană.

Italia pe întuneric

Acest lucru era, de altfel, limpede încă din 2007, când Bruxelles-ul insista pe lângă Berna să adere la piața unică de energie, iar elvețienii nu manifestau nici un fel de entuziasm în această privință. Iar insistențele UE aveau ca motivație blackout-ul generalizat din Italia din 2003, când aproape întreaga țară a rămas pe întuneric timp de 12 ore, din cauza faptului că linia electrică ce transporta energie din Elveția către Italia a căzut din cauza unei furtuni puternice.

UE vroia să integreze Elveția în piața unică europeană de energie pentru ca, în cazul unor incidente similare, Italia să poată primi curent electric din Franța, prin intermediul rețelei elvețiene de transport. Italia, care și-a închis toate cele patru centrale nucleare după tragedia de la Cernobîl din 1986, este dependentă de importul de electricitate din Franța.

Potrivit operatorului elvețian de transport și rețea Swissgrid, prin Elveția tranzitează 11% din totalul fluxului european de energie electrică.

Se chinuie de 6 ani

UE și Elveția negociază de 6 ani semnarea unui tratat în domeniul energiei, care să prevadă garantarea accesului liber la rețea a fluxurilor de energie din ambele direcții, precum și reguli privind tarifele și plățile pentru folosirea rețelelor de tranzit.

”Printr-o armonizare a standardelor de siguranță și a conducerii operaționale a rețelelor de transfer trebuie să se evite o congestionare a rețelei. Astfel de congestionări în transport din cauza unei prea mari cantități de curent – împreună cu proasta coordonare a celor două țări – stau la baza blackout-ului italian din 2003”, se afirmă într-un document al Departamentului elvețian pentru afaceri internaționale.

”Placa turnantă energetică” elvețiană este nu numai una din cele mai importante țări de tranzit pentru electricitate în Europa. Este indispensabilă și ca "baterie de stocare" a energiei.

Bateria din Alpi

Mai precis, hidrocentralele din Alpi contribuie substanțial la rezolvarea, cel puțin parțială, a problemei excesului de energie regenerabilă eoliană și solară din toată Europa. De acest lucru profită mai ales Germania.

Potrivit Swissgrid, doar rezervoarele cu pompă din Alpi pot stoca 1.400 MW, echivalentul producției a două centrale nucleare. Sunt în construcție facilități care pot crește capacitatea de stocare cu încă 3.000 MW.

Landurile germane Baden-Württemberg și Bavaria trebuie să-și înlocuiască pînă în 2022 centralele atomică cu facilități de producție de energie regenerabilă, cu binecunoscuta lor problemă de intermitență. Ceea ce ar fi foarte greu de realizat fără "bateria" alpină elvețiană: în Germania, ecologiștii se opun încă cu succes construirii de noi rezervoare cu pompă în munți.

Germania – salvată energetic de Elveția

Cît de importantă este Elveția pentru siguranța aprovizionării în Germania se vedea deja de la începutul lui 2012. Atunci, numeroase centrale germane electrice pe gaze trebuiau să fie debranșate, din lipsă de combustibil din Rusia. Pentru că n-au putut fi înlocuite cu centrale nucleare, din cauza schimbării de politică energetică a Berlinului în defavoarea energiei atomice, Bavaria și Baden-Württemberg au fost foarte aproape de un blackout.

Jurnaliștii de la Die Welt susțin că dețin documente care dovedesc că, în cel mai înalt punct al crizei de alimentare cu energie din februarie 2012, operatorul german de transport și rețea a luat legătura cu compania omoloagă elvețiană, Swissgrid, pentru a cere o rezervă de urgență de 300 MW, pentru a evita blackoout-ul în ultimul moment. Prețul a fost de 3.000 de euro/MWh, cam de 50 de ori mai mare decât cotația de pe burse din acel moment.

Germania va avea nevoie, probabil, tot mai des de astfel de ajutor de la vecini, dacă Bavaria și Baden-Württemberg se vor alimenta în proporție tot mai mare cu energie electrică intermitentă din surse regenerabile. Tocmai de aceea, traderii specializați sunt literalmente îngroziți de spectrul izolării energetice a Elveției.

"Un acord energetic între UE și Elveția ar fi fost important pentru cuplarea piețelor de energie și pentru coordonarea reglementărilor și procedurilor operaționale ale celor două părți, mai ales din perspectiva țărilor net importatoare de energie electrică, cum este Italia. Regretăm foarte mult suspendarea negocierilor pentru acest acord", a declarat Barbara Lempp, șefa Asociației Traderilor de Gaze și Electricitate din Germania (EFET).

Vestas mai semnează un contract în România, pentru parcul eolian al LUKOIL din Dobrogea

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 February 2014 13:21

 

Vestas Crucea Nord BUNProducătorul danez de echipamente pentru industria eoliană Vestas a semnat un contract pe o perioadă de 15 ani pentru furnizarea de 42 de turbine V90, fiecare cu o putere instalată de 2.0 MW, pentru parcul eolian Topolog Dorobanțu, din județul Tulcea.

Se așteaptă ca ultima dintre cele 42 de turbine să fie instalată în cursul lunii aprilie a anului viitor, a anunțat compania, printr-un comunicat de presă.

Comanda a fost făcută de LUKERG Renew, un consorțiu între italienii de la ERG Renew și rușii de la LUKOIL. ERG Renew este cel mai mare producător de energie eoliană din Italia, cu o capacitate instalată de 1.340 MW în toată Europa. LUKOIL este o companie internațională producătoare de petrol și gaze integrată pe verticală, cu 2,2% din producția mondială de petrol brut la activ.

Contractul are la bază un pachet de servicii al companiei Vestas, care garantează funcționarea echipamentelor în perioadele când bate vântul.

Serviciul contractat include și sistemul de supraveghere VestasOnline, care permite ca turbinele să fie controlate și monitorizate de la distanță. Acesta face posibilă mentenanța de prevenție, pentru a minimiza timpii morți în funcționarea turbinelor. Parcul eolian de la Topolog Dorobanțu va fi primul proiect din România care va beneficia de această nouă platformă de servicii, anunță compania.

Le place în România

Proiectul de la Topolog Dorobanțu este unul dintre cele mai mari din România și produce peste 200 GWh pe an, echivalent cu o reducere anuală a emisiilor de dioxid de carbon de aproape 110.000 de tone. Mai mult, acesta asigură suficientă electricitate pentru a acoperi nevoile consumatorilor casnici din peste 60.000 de gospodării din România.

În octombrie anul trecut, danezii au primit comanda de a echipa integral cu turbine eoliene parcul eolian Crucea Nord, tot din din Dobrogea, unul dintre cele mai mari din România, proiectat la o capacitate instalată de 108 MW și deținut de către producătorul german de energie STEAG.

Comanda include furnizarea, instalarea și operarea turbinelor, precum și un contract de mentenanță semnat pe 10 ani. Livrarea este planificată să înceapă în aprilie anul acesta, iar finalizarea lucrărilor și predarea parcului eolian către investitor este așteptată pentru luna decembrie 2014.

Danezii vor livra celor de la STEAG, pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, un număr de 36 de turbine eoliene model V112.3.0 MW, care vor produce peste 300 GW de energie electrică pe an, echivalentul unei economii de aproape 124.000 de tone de emisii de dioxid de carbon, susțin cei de la Vestas.

Parcul eolian Crucea Nord va putea alimenta cu curent electric gospodării numărând peste 550.000 de persoane.

 

Bavarezii nu vor stâlpi electrici în landul lor, deși au mare nevoie de energie și sunt fani ai regenerabilelor

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 11 February 2014 11:34

BavariaO parte importantă a programului ambițios al Germaniei de producere a energiei verzi s-a lovit de opozia Bavariei, land care a amenințat că va bloca construcția noilor linii electrice pe direcția nord-sud, într-o acțiune de natură să sporească tensiunile din guvernul de coaliție condus de cancelarul Angela Merkel.

Horst Seehofer, premierul Bavariei și liderul conservatorilor CSU (Uniunea Creștin-Socială) din acest land, partidul-soră al formațiunii CDU condusă de cancelar, a anulat moratoriul privind planurile de construire a unor linii electrice de sute de kilometri de care este nevoie pentru a conecta fermele eoliene din nord de sudul înfometat de energie.

Acest demers îl plasează pe Seehofer – până acum un susținător al energiei verzi – împotriva lui Sigmar Gabriel, ministrul Energiei și liderul formațiunii de centru – stânga SPD, care este vârful de lance al politicii privind regenerabilele.

Günther Oettinger, comisarul european pentru Energie și membru al CDU, a spus, de asemenea, că, având în vedere anunțata închidere a centralelor nucleare ale Germaniei, Bavaria are nevoie de respectivele linii electrice „într-un timp foarte scurt”.

Bavaria, unde funcționează o parte din industriile cele mai mari consumatoare de energie, ar fi unul dintre beneficiarii cei mai importanți ai programului de construire a liniilor electrice pe axa nord – sud.

Joc politic

Landul a fost, până de curând, un exportator net de electricitate, dar centralele nucleare care produc aproape jumătate din energia sa sunt programate să fie închise în câțiva ani, ceea ce duce la crearea unui deficit din ce în ce mai mare.

Totuși, proiectul a declanșat o opoziție puternică din partea bavarezilor, care sunt îngrijorați cu privire la perspectiva instalării de stâlpi care ar strica peisajul pitoresc al landului. În contextul alegerilor locale care vor avea loc luna viitoare, liderul CSU a cedat în fața opiniei publice și și-a schimbat poziția la 180 de grade.

Strategia lui Seehofer se centrează pe recentele demersuri de la nivel guvernamental pentru a reforma programul de producere a energiei regenerabile și costurile sale în spirală. El a spus săptămâna trecută că planurile reprezintă o schimbare fundamentală a politicii, decizie care ar avea nevoie de noi consultări publice.

Și oficialii din Bavaria susțin că, din moment ce reformele constau într-o schimbare de strategie atât de mare, guvernul este obligat să intervină și să preia supravegherea liniilor electrice din program de la organismul de reglementare al rețelei. Dacă se va concretiza, planificarea traseului ar putea deveni iar un joc politic între liderii de la nivel național și cei regionali.

Ferme eoliene offshore

Pe de altă parte, organismul de reglementare a insistat, săptămâna trecută, ca să nu fie aplicată o astfel de schimbare a politicii publice/strategiei.

Süddeutsche Zeitung, cel mai mare cotidian al Bavariei, l-a criticat, într-un editorial, pe Seehofer, spunând că el s-a opus planului privind transportul energiei, chiar după ce l-a susținut timp de ani de zile și l-a și votat. „Oamenii politici se iau după opinia cetățenilor în loc să le explice cum stau lucrurile”, scria publicația.

Mișcarea lui Seehofer a venit în contextul în care cele două companii care pregătesc prima dintre cele două linii electrice de transport planificate, denumită Südlink, a publicat detalii privind traseul ei, care s-ar întinde pe o distanță de 800 de kilometri, pornind de la fermele eoliene offshore din Schleswig Holstein până în Bavaria. Construcția acesteia este planificată să demareze în 2016, cu termen de finalizare în 2022.

Lungimea totală a noii rețele este prevăzută să fie de 3.000 de kilometri, la care se adaugă alți 2.000 de kilometri de linii electrice deja existente, care ar trebui să fie upgradate.

Noile linii electrice sunt necesare pentru programul de transport al energiei produse din surse regenerabile, dat fiind că rețelele deja existente transportă energia produsă pe plan regional de centralele pe cărbune, gaz și cele nucleare.

"Nu vrem stâlpi în fața casei!"

„Südlink este unul dintre proiectele de extindere cele mai importante din Europa”, a spus Lex Hartman, directorul executiv al companiei Tennet, companie de stat din Danemarca, care lucrează într-un consorțiu cu EnBW, companie deținută de regiunea germană Baden-Württemberg.

Hartman a declarat că cele două companii așteaptă opinii de la cetățeni cu privire la traseul liniei, care nu este „bătut în cuie”.

Dar dacă opoziția stârnită în nordul Bavariei de un alt demers, de mai mică amploare, este cumva un precedent, atunci investitorii trebuie să se pregătească pentru vremuri grele. Oamenii care trăiesc în și în vecinătatea orașului Pegnitz fac lobby împotriva liniei regionale de transport, spunând că aceasta le amenință sănătatea și mediul.

„Nu suntem împotriva energiei verzi. Departe de noi. Morile noastre de vânt produc 80% din energia noastră. Dar am prefera să avem mori de vânt în loc de stâlpi în fața caselor noastre”, a spus Andrea Carl, un activist local, citat de FT.

Proteste la primărie

În același timp, cei care se opun construcției s-au manifestat public în orașul Kulmbach, aflat la aproximativ 112 kilometri nord de Nuremberg, potrivit UPI

Mai mult de o mie de persoane s-au adunat săptămâna trecută în sediul municipalității pentru a-și exprima opoziția fermă față de planurile operatorilor de rețea Amprion și 50Hertz de a contrui o linie electrică de transport de înaltă tensiune de 480 de kilometri în sudul Germaniei.

Linia, denumită South-East Direct Current Passage, face parte din programul de tranziție al guvernului și reprezintă o investiție de 1,37 de miliarde de dolari. Aceasta ar urma să pornească din Saxonia-Anhalt și ar ajunge până în Bavaria.

„Linia South-East Direct Current Passage nu este numai de o importanță esențială pentru a asigura securitatea viitoare a alimentării cu curent a Germaniei, în special în Bavaria și Baden-Wurttemberg, dar și pentru țările vecine ale Germaniei din est”, a transmis Amprion.

Fluxurile din nord-estul spre sudul Germaniei și de acolo spre Polonia și Cehia „pot fi mai bine controlate în viitor și sistemele de transport pot fi astfel decongestionate într-o anumită măsură”, au susținut oficialii companiei.

Totuși, în contextul alegerilor care se apropie, liderii locali denunță presiunea politică tot mai mare, dar și lipsa de informare a primarilor de pe traseul liniei electrice.

Ce spun sondajele de opinie

Potrivit The Guardian, energia produsă din surse regenerabile a reprezentat 25% din totalul producției din Germania în 2013.

În prezent, susținerea publică pentru închiderea centralelor nucleare este încă mare în Germania. Potrivit unui sondaj publicat în luna octombrie a anului trecut, citat de The Guardian, 80% dintre germani sunt în favoarea acestei decizii,

Totuși, costurile ridicate au devenit o îngrijorare din ce în ce mai mare, iar luna trecută, noul ministru al Energiei, Sigmar Gabriel, a promis că va tăia subvențiile pentru producătorii de energie eoliană, solară și din alte surse regenerabile, o mișcare care a fost citicată în nord și aplaudată în sud.

Astfel, potrivit jurnaliștilor, dacă noul guvern nu va reuși să reconcilieze prioritățile de la nivel național cu dinamica sistemului federal, opinia publică ar putea să se întoarcă rapid împotriva revoluției verzi.

Enel a investit 800 mil. lei într-un parc eolian din Constanţa, unul din cele mai mari ridicate în 2013

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 07 February 2014 17:36

Enel turbine eolieneEnel Green Power Romania a plătit în numerar 800 milioane lei pentru o majorare de capital la firma care gestionează parcul eolian Târguşor 1 din Constanţa, unde turbinele au o capacitate instalată de 119,6 MW, acesta fiind parcul al doilea ca putere instalat anul trecut în România, după parcul Pantelimon tot din Constanţa.

Este vorba de firma Elcomex Eol, la care asociat principal este Enel Green Power Romania cu peste 99% din părţile sociale şi Enel Green Power International BV cu 0,1 %.

Aportul în numerar integral subscris şi vărsat s-a făcut prin compensarea unei creanţe recente deţinută de Enel Green Power Romania (EGPR) contra Elcomex Eol, procedură uzuală în asemenea situaţii. Creanţa a rezultat dintr-o convenţia de trezorerie din septembrie, indică un document consultat de Energy Report.

Înainte de majorarea de capital descrisă mai sus, Elcomex Eol avea un capital social de un milion de lei. Acum, capitalul social este de 801 milioane de lei.

O mişcare similară a făcut Enel tot de curând, când a plătit în numerar 310 milioane lei pentru parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu, care este puţin mai mic, cu o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare).

Cu tot cu aceste mari dezvoltări, Enel Green Power Romania a avut la jumătatea anului trecut un profit de peste 100 milioane de lei, aşa cu scria de curând Energy Report. Acest profit este, de altfel, aproape cât cel din întreg anul 2012, când a fost de de 111 milioane de lei.

În toată România, Enel Green Power are o capacitate eoliană de circa 498 MW. Pe partea de parcuri cu panouri solare, capacitatea instalată a ajuns la circa 36 MW pe plan local.

Global, Enel Green Power a înregistrat anul trecut venituri mai mari cu 12% decât în anul 2012 iar profitul operaţional cu 12,5%, în primul rând ca urmare a câştigurilor mai mari din vânzarea de electricitate, în urma producţiei mai mari în Italia, restul Europei şi din America de Nord, potrivit rezultatelor consolidate preliminare prezentate de companie.

Anul trecut veniturile totale ale ENEL s-au situat la 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 0,3 miliarde de euro faţă de 2012.

Profitul operaţional, incluzând deprecierile, amortizările şi pierderile din deprecieri, (EBITDA) s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, în creştere cu 12,5% faţă de 2012, când acesta s-a situat la un nivel de 1,6 miliarde de euro.

 

Guvernul prelungește până pe 30 iunie 2014 ajutoarele de stat din fonduri UE pentru energia regenerabilă

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 03 February 2014 13:10

regenerabile fonduri UEGuvernul vrea să prelungească până pe 30 iunie 2014 schema de ajutor de stat regional din fonduri europene pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, instituită în 2008, prin care UE finanțează investiții inițiale în capacități de generare de electricitate "verde" și care a expirat la finalul anului trecut.

"Se aprobă continuarea aplicării schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie în baza Regulamentului (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2014", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Interesant este că prelungirea respectivei scheme de ajutor de stat fusese aprobată de către Comisia Europeană încă de la finalul lunii noiembrie 2013.

"Pe cale de consecinţă, a fost întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului (...), în sensul prelungirii duratei schemei, care a primit avizul Consiliului Concurenţei în 23 decembrie 2013. Cu toate acestea, procesul avizării interne a proiectului de act normativ nu a putut fi definitivat până la 31 decembrie 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.

Guvernul precizează că, în prezent, schema şi-a încetat aplicarea, iar proiectul de HG de prelungire nu mai poate fi promovat, deoarece prelungirea ar fi putut fi făcută numai în termenul prevăzut în actul normativ modificat.

În documentul citat se mai afirmă că, din proiectele contractate, râmâne neutilizată o sumă substanțială, rezultată din dezangajări de la aceste proiecte, dezangajări care reprezintă economii realizate în urma procedurilor de atribuire, precum și din rezilieri și corecții ale contractelor încheiate.

Schema de ajutor de stat regional pentru valorificarea surselor regenerabile de energie a avut un buget total estimat, din 2008 până în 2013, de peste 463 milioane euro, din care 88% reprezintau fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar restul de 12% - fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

Valoarea ajutorului de stat nu purtea depăși 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea București-Ilfov și 50% în celelalte regiuni de dezvoltare.

În aprilie anul trecut, Ministerul Economiei a semnat 11 contracte pentru cofinanţarea din fonduri europene, în valoare de 670 milioane de lei, a unor proiecte de eficientizare a consumului de energie şi pentru producţia electricităţii din surse regenerabile.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 190 milioane lei, a fost atribuit firmei Energie Ecologică ROGIS, pentru proiectul unui parc eolian dezvoltat în județul Brăila.

Enel a plătit 70 mil. euro pentru un parc eolian din Constanţa

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 30 January 2014 21:10

 

eoliene ConstantaEnel Green Power Romania a plătit în numerar 310 milioane lei (aproape 70 milioane de euro) pentru un parc cu turbine eoliene de circa 60 MW din Constanţa, reiese dintr-un document consultat de Energy Report.

Parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu este deja operaţional, are o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare) şi poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Firma este S.C. Târguşor Wind Farm S.A. în care, ca urmare a majorării de capital, Enel Green Power Romania deţine peste 99,99% iar Enel Green Power Internaţional BV 0,00003%.

Enel Green Power Romania a subscris şi plătit 31 de milioane de acţiuni noi a câte 10 lei fiecare prin aport în numerar integral subscris şi vărsat prin compensarea creanţei pe care o avea asupra Târguşor Wind Farm.

În concluzie, vorbim de o majorare de capital cu o creanţă care reflectă valoarea investiţiei în parcul eolian în cauză, fără a fi nevoie de presupuneri sau aproximări largi. Asta pentru că înainte de majorarea de capital, firma avea doar 9.000 de părţi sociale (90.000 de lei).

Târguşor Wind Farm a primit aprobare de la ANRE pentru realizarea centralei de la Nicolae Bălcescu – Târguşor încă de la finele anului 2012.

Enel are mai multe parcuri eoliene în Dobrogea şi doar la Târguşor are deja două operaţionale: cel de mai sus şi un altul mai mare, de 119,6 MW, operat sub firma Elcomex Eol controlată de asemenea de italienii de la Enel. Mai precis de Enel Green Power Romania, care este parte a grupului Enel dedicată dezvoltării şi gestionării surselor de energie regenerabilă pe plan local, după cum Enel Green Power este la nivel internaţional.

În toată România, Enel Green Power are o capacitate eoliană de circa 498 MW. Pe partea de parcuri cu panouri solare, capacitatea instalată a ajuns la circa 36 MW pe plan local.

Aşa cum scriam de curând în Energy Report, sucursala românească a Enel Green Power a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei. Este interesant de remarcat că valoarea profitului din doar prima jumătate a anului trecut este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

 

Google pariază peste un miliard de dolari pe energie regenerabilă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 29 January 2014 09:54

google-energy1Google a pariat în ultimele trei luni nu numai pe companii high tech, precum DeepMind, cu activități de cercetare în zona inteligenței artificiale, ci și pe energie regenerabilă. Gigantul american a realizat trei tranzacții în acest domeniu, ultima dintre acestea vizând achiziționarea întregii energii produse de patru parcuri eoliene din Suedia pe următorii zece ani, precizează Financial Times.

Tranzacția este similară celei semnate cu dezvoltatorul eolian nordic O2 în urmă cu șapte luni, prin care Google a cumpărat energia produsă de un parc al acestuia cu 24 de turbine din nordul Suediei pe următorul deceniu.

Google nu a dezvăluit niciun alt detaliu privind suma achitată sau alte prevederi contractuale, însă tranzacția vine la numai o lună după ce gigantul american a investit 75 de milioane de dolari într-un parc eolian în Texas și la două luni după ce a alocat 80 de milioane de dolari pentru construcția unor parcuri solare în California și Arizona .

Energie pentru centrul Google de la Hamina

Ultima sa afacere pe pământ suedez este reprezentată de finanțarea construirii a patru noi ferme eoliene în sudul Suediei de un alt dezvoltator nordic, Eol Vind AB.

Proiectul, cu 29 de turbine, va deveni operațional la începutul anului 2015 și are o capacitate total combinat de 59 de megawați.

Google a investit mai mult de un miliard de dolari în proiecte eoliene și solare în ultimii ani, într-un efort de a stimula creșterea de energie din surse regenerabile, dar și în vederea realizării de profit din proiecte alternative.

"Suntem mereu în căutarea de modalități de a crește cantitatea de energie din surse regenerabile care o folosim", a declarat Francois Sterin, directorul Google responsabil cu infrastructura.

Deși Google nu va utiliza direct energia electrică produsă de parcurile eoliene suedeze, acestea generează aceeași cantitate de energie pe care grupul o folosește la centrul de date Hamina din Finlanda, centru aflat într-un proces de expansiune în valoare de 450 de milioane de dolari, ce își va tripla dimensiunile.

Apple, Microsoft și Facebook urmează modelul Google

Google, dar și alte companii din sectorul IT, care au centre de prelucrare a bazelor de date mari consumatoare de energie, au fost puse sub presiune de opinia publică în vederea utilizării unei cantități mai mari de energie provenită din surse regenerabile.

Astfel, Apple a anunțat că va alimenta toate facilitățile sale de energie din surse regenerabile. Microsoft și Facebook au lansat în noiembrie la rândul lor noi investiții eoliene în SUA.

Google a achiziționat și o companie care se ocupă cu eficiența energetică

De altfel, în urmă cu două săptămâni, Google a mai făcut o achiziție în domeniul energetic, preluând pentru 3,2 miliarde de dolari compania americană Nest Labs, care produce senzori și automatizări pentru locuință, precum termostate și detectoare de fum conectate la WiFi.

Potrivit Mediafax, Google se numără printre investitorii mai vechi la Nest Labs, finanțând compania prin propriul vehicul de capital de risc.

Odată cu preluarea Nest, Google în recrutează practic pe Tony Fadell, fost specialist la Apple, cofondator și director general al producătorului de senzori inteligenți. Fadell a contribuit la dezvoltarea iPod și a colaborat îndeaproape cu fostul CEO al Apple, Steve Jobs.

Tony Fadell va fi menținut în funcția de director general al Nest, singurul său șef fiind CEO-ul Google, Larry Page.

Nest a fost fondată în 2010 de Fadell și Matt Rogers, un alt inginer de la Apple. Ei au încercat să reinventeze dispozitive și sisteme din locuință pe care le considerau "neapreciate", prin conectarea lor la internet și optimizarea modului de utilizare.

Termostate și detectoare inteligente de fum

Nest a lansat în 2011 primul său produs, un termostat în formă de puc de hochei care se autoprogramează în funcție de preferințele utilizatorului în ceea ce privește temperatura ambientală. Dispozitivul detectează dacă nu este nimeni acasă, caz în care reduce consumul de energie al locuinței.

Fadell a declarat în luna decembrie pentru Forbes că termostatul se află deja în "aproape 1% din locuințele din SUA", sugerând astfel că Nest avea deja peste un milion de clienți. Compania de cercetare de piață estimează că vânzările de termostate inteligente au ajuns anul trecut în SUA la 1,3 milioane.

Nest oferă de asemenea servicii de consultanță companiilor de utilități pentru reducerea consumului de energie în perioade de vârf.

Compania a lansat anul trecut un al doilea produs, un detector inteligent de fum și monoxid de carbon.

Interesant este că produsele Nest sunt comercializate în magazinele retail și online ale Apple. Firma a precizat că va continua să ofere produse compatibile cu sistemele Apple, care vor putea fi controlate de pe iPhone sau iPad.

Contactat de WSJ, un reprezentant al Apple a refuzat să comenteze dacă gigantul american va continua să comercializeze produsele Nest.

Enel Green Power mai aduce 40 mil. lei în Prahova

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 23 January 2014 12:32

Enel solar PrahovaAsociaţii firmei Varokub, respectiv Enel Green Power Romania (99,9% deţinere) şi Enel Green Power Internaţional BV (0,1%), au aprobat subscrierea şi plata în numerar a 40 milioane de lei pentru o majorare de capital, se arată într-un document al firmei Varokub, consultat de Energy Report.

Prin firma Varokub înregistrată în Ploieşti şi controlată de Enel Green Power Romania, care a şi plătit majorarea de capital prin aport în numerar, italienii au investiţii fotovoltaice în Prahova.

Unul dintre proiecte, sub Varokub, are circa 22.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,5 MW pe o suprafaţă de 20 de hectare din zona Ariceştii Rahtivani din Prahova.

De altfel, Enel Green Power, partea grupului Enel dedicată dezvoltării şi gestionării surselor de energie regenerabilă la nivel internaţional, a conectat la reţea încă din noiembrie cea de-a patra centrală fotovoltaică a grupului din România.

Este vorba despre centrala Podari din judeţul Dolj, care a devenit operaţională la câteva săptămâni după inaugurarea parcului fotovoltaic Colibaşi şi după ce în vară, compania a conectat la reţea primele două proiecte solare dezvoltate de grup în România, Berceni 1 şi Berceni 2, din Prahova.

Cu aceste patru parcuri fotovoltaice, capacitatea solară instalată totală a EGP în România  ajunge la circa 36 MW.

Aşa cum scriam de curând în Energy Report, sucursala românească a Enel Green Power a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei. Este interesant de remarcat că valoarea profitului din doar prima jumătate a anului trecut este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Luând parcurile solare în detaliu, Centrala Berceni 1 are o capacitate instalată de circa 10 MW. Unitatea poate produce circa 15 milioane kWh pe an, adică ar putea acoperi teoretic nevoi anuale de electricitate a peste 7.500 de gospodării. Centrala Berceni 2 are o capacitate instalată de circa 9 MW. Unitatea poate produce peste 14 milioane kWh pe an, deci electricitate pentru peste 6.500 de gospodării.

Centrala Podari, cu capacitatea instalată totală de 10 MW poate genera circa 12 milioane KWh anual, adică acoperind nevoia de energie a circa 10.000 de gospodării.

Enel Green Power (EGP) are operaţiuni în Europa şi America. În 2012, compania a generat peste 25 miliarde de kWh din surse precum apă, soare, vânt şi căldura Pământului, suficient pentru a satisface nevoia de energie a circa 10 milioane de gospodării.

EGP are o capacitate instalată de aproximativ 8.700 MW, care provine dintr-un mix de surse precum vânt, soare, apă, geotermale şi biomasă. În prezent, EGP deţine aproximativ 740 de centrale operaţionale în 16 ţări din Europa şi America.

75.000 de nemți au luat țeapă de la FNI-ul lor, un producător de energie regenerabilă care defrișa păduri în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 23 January 2014 12:27

prokonProducătorul german de energie regenerabilă, Prokon, dezvoltator care a ajuns la o capitalizare de 1,4 miliarde euro cu ajutorul vânzării, prin campanie publicitară televizată, de "certificate de participare la profit”, și-a cerut singur insolvența pentru a se proteja de cei 75.000 de “investitori”, care vor să-și retragă banii depuși.

Interesant este că Prokon și-a făcut reclamă în presă și pe televiziunile din Germania și pentru eficiența cu care a reușit să finanțeze defrișarea pădurilor din România.

"Producătorul de paleți și cherestea de brad Holzindustrie Torgau (HIT) a cumpărat, în perioada 2010-2011, 10.000 de hectare de pădure în Romania, iar în regiunea Neamt și-a creat o administrație forestieră proprie. Buștenii care vor fi tăiați în România vor servi, pe cât posibil, propriei alimentări, cu materie primă, a gaterului HIT. Cumpărarea de păduri a fost finanțată de Prokon Energiesysteme, firmă ce activa mai ales în domeniul turbinelor eoliene și care, din august 2010, este singurul furnizor de capital al HIT““, scria, în 2011, portalul lemnului, Euwid, din Germania, citat de Hotnews.

Randamente de 6-8% pe "certificate de participare la profit"

Prokon, cu sediul în Itzehoe, orășel cu 34.000 de locuitori din nordul Germaniei, s-a comportat ca o veritabilă clonă a FNI-ului, atât de familiar românilor. Prokon oferea în campaniile sale televizate randamente de 6-8% pe certificate, o ofertă atractivă pentru mulți germani loviți de ratele scăzute ale dobânzilor la conturile lor de economii. Suma medie atrasă a fost de 17.000 de euro. Un FNI curat, o investiția „verde“ și foarte la modă, care a păcălit nu mai puțin de 75.000 de investitori. 

Spre deosebire de acțiuni, certificatele nu ofereau deținătorilor niciun cuvânt de spus în ceea ce privește management-ul companiei, care operează, potrivit Financial Times, peste 50 de parcuri eoliene în Germania și Polonia.

Dobânzile plătite, duble în raport cu veniturile

Prokon a fost lovit de un val de retrageri de capital, după rapoartele critice publicate în mass-media germană, care s-a întrebat dacă profiturile sale sunt atât de mari încât să permită plata randamentelor promise.

Rapoartele publicate pe site-ul Prokon arată că, între ianuarie și octombrie anul trecut, compania a plătit dobânzi de 67,2 milioane de euro, o sumă dublă față de nivelul câștigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare ale Prokon, de 33,5 milioane euro.

Cu toate acestea, într-un comunicat e presă publicat pe site-ul companiei, Prokon neagă faptul că propriul său business ar fi doar o schemă Ponzi: "Proiectele noastre sunt pur și simplu finanțate neconvențional!". Compania a făcut apel la investitorii să nu-și retragă banii.

Procuratura de stat din Lübeck a declarat săptămâna trecută agenției de știri germane DPA săptămâna că Prokon se află sub anchetă.

Prokon, care are aproximativ 1.300 de angajați, a declarat miercuri că a depus o cerere de insolvență la tribunalul districtual din Itzehoe, Schleswig-Holstein.

Nemții, avertizați încă din 2011

De altfel, încă din 2011, societatea pentru protecția consumatorului Stiftung Warentest, din Berlin, a trecut Prokon pe lista de avertizare a potențialilor interesați, „pentru afirmații publicitare neserioase și care induc în eroare“. „Concernul de energie eoliana Prokon face reclamă produselor sale ca investiție sigura. În realitate, investiția e deosebit de riscantă“, spunea Stiftung Warentest.

Cu toate acestea, nemții au continuat să "investească" cu încredere, numărul deținătorilor de "certificate cu participare la profit" emise de Prokon dublându-se în ultimii doi ani.

Gaze de șist: CE "recomandă" respectarea unor "principii minime" în exploatarea gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 22 January 2014 18:13

europeshaleComisia Europeană a adoptat miercuri, în cadrul pachetului legislativ cu obiectivele climatice și energetice stabilite pentru 2030, și o recomandare care permite exploatarea gazelor de şist în Europa cu condiţia respectării "principiilor comune" minime, în special a normelor sanitare şi a celor pentru protecţia mediului.

În cadrul aceluiași pachet, așa cum anticipa Energy Report, au fost stabilite și noile obiective pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 40%) și procentul de energie din surse regenerabile (de 27%), ultimul fiind valabil doar la nivel colectiv, la nivelul întregii UE, și nu individual, pentru fiecare stat în parte.

În urmă cu zece zile, Energy Report anunța că explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze de șist se va putea face în UE doar cu condiția respectării anumite condiții, cum ar fi publicarea în mod transparent a substanțelor chimice utilizate la fracturarea hidraulică și luarea de măsuri privind prevenirea contaminării surselor de apă ca urmare a lucrărilor de extracție. Energy Report anticipa că va fi vorba exclusiv despre recomandări în acest sens care vor fi adoptate de Comisia Europeană, nu de norme cuprinse într-o directivă europeană cu caracter obligatoriu. Asta ca urmare a lobby-ului intens exercitat în acest sens de marile companii petroliere, dar și de unele state membre UE, cum ar fi Marea Britanie, premierul David Cameron trimițând chiar o scrisoare în acest sens Comisiei Europene.

"Gazele de şist suscită speranţe în unele regiuni ale Europei, dar şi preocupări. Comisia răspunde solicitărilor formulând principii minime pe care statele membre sunt invitate să le urmeze în scopul de a ţine cont de aspectele ecologice şi sanitare şi pentru a oferi companiilor de exploatare şi investitorilor previzibilitatea necesară", a explicat comisarul UE pentru Mediu, Janez Potocnik, citat de Mediafax.

Recomandările Bruxellesului sunt "total insuficiente pentru protejarea locuitorilor şi mediului de riscurile asociate extracţiei acestor hidrocarburi", a susține organizaţia Prientenii Pământului, denunţând "lipsa de curaj" a Uniunii Europene, care "nu a luat măsuri concrete în acest domeniu".

"O locaţie pentru exploatarea gazelor de şist nu va putea fi selectată decât dacă evaluarea riscurilor demonstrează că fracturarea hidraulică nu antrenează eliberarea directă a substanţelor poluante în pânzele freatice", mai recomandă CE.

De asemenea, statele vor trebui să se asigure că instalaţiile pentru exploatarea gazelor de şist sunt construite în aşa fel încât "să se evite scurgerile la suprafaţă şi deversările în sol, apă sau aer", adaugă CE.

Evaluările privind impactul asupra mediului trebuie efectuate cu "transparenţă maximă", insistă CE. Statele membre sunt invitate să aplice principiile formulate într-un interval de şase luni şi, începând din decembrie 2014, să informeze anual Comisia Europeană despre măsurile aplicate.

UE renunță la ambiția de a deveni liderul lumii verzi: impune o țintă colectivă, și nu individuală, de energie regenerabilă pentru 2030

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 22 January 2014 12:41

eu-policy Miercuri, Uniunea Europeană va face un pas înapoi în ceea ce privește ambiția sa de a deveni liderul cruciadei ecologiste mondiale. Noul pachet legislativ de obiective climatice și energetice pentru 2030 va înlocui țintele pentru 2020, care impuneau statelor membre reducerea emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelul din 1990, și de a genera 20% din energia produsă din surse regenerabile.

La lansarea fostului pachet, din urmă cu 7 ani, aceste două obiective au fost legiferate ca fiind imperative pentru fiecare stat membru. Între timp însă Europa a fost lovită de recesiunea globală și de criza datoriilor suverane din zona euro.

Obiectivele ce urmează a fi anunțate astăzi sunt mult prudente și imperative mai mult la nivel colectiv, nu individual. 

Astfel, se așteaptă stabilirea unui procent cuprins între 35 și 40% în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030. 

24-27% - procentul de energie regenerabilă obligatoriu doar la nivelul UE, nu și la nivelul fiecărui stat

Însă, în urma presiunilor unor state precum Marea Britanie, care s-a opus stabilirii unui nou set de obiective obligatorii privind energia produsă din surse regenerabile, noile ținte nu vor fi inițial obligatorii pentru fiecare țară. În schimb, un obiectiv obligatoriu de energie produsă din resurse regenerabile va fi stabilit doar la nivel colectiv, pentru UE în ansamblul său, obiectiv cuprins între 24 la sută și 27 la sută până în 2030.

Marea Britanie susține că este mai important să se stabilească ținte ferme și obligatorii cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Laolaltă cu Franța, Italia, Germania, Olanda și Spania, Marea Britanie sprijină o țintă de reducere cu 40% până în 2030 a acestor emisii, comparativ cu nivelurile din 1990. Unele state est-europene se tem că acest procent este mult prea mare, temere împărtășită și de comisarii europeni cu portofolii mai legate de industrie, care sunt în favoarea unei ținte de 35%.

Lobby pro și contra 

Companii de utilități precum E.ON au făcut lobby împotriva fixării de ținte obligatorii privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic, în timp ce altele, cum ar fi Alstom sau Vestas, care produc elemente de infrastructură pentru energia regenerabilă, vor o țintă obligatorie de 30%. Greenpeace vrea 45%.

Hidro Tarniţa mai câştigă 75 mil. lei. Casa de avocatură Muşat şi Asociaţii a fost aleasă pentru perfectarea majorării de capital

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Friday, 17 January 2014 11:45

tabel TarnitaFirma Hidro Tarniţa, prin care se propune realizarea hidrocentralei de mare putere de la Tarniţa – Lăpuşteşti cu acumulare prin pompaj, îşi majorează capitalul social cu peste 75,7 milioane de lei. Această hidrocentrală de 30 de kilometri de Cluj Napoca este amânată încă de pe vremea comuniştilor şi se propune spre construcţie pentru a echilibra variaţiile din reţeaua de electricitate naţională, instabilitate la care cea mai mare contribuţie o au energiile regenerabile.

La majorarea capitalului social au fost invitate să contribuie Hidroelectrica, Electrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara şi Romgaz, arată un document al firmei, consultat de de Energy Report.

Perioada de subscriere sau termenul limită până la care acţiunile emise în schimbul aporturilor în natură şi a aporturilor în numerar vor putea fi subscrise este 30 aprilie 2014. Aportul fiecărei din companiile de mai sus la majorarea de capital va diferi de la caz la caz (vezi foto).

Cum se procedează

Capitalul social va fi majorat prin aporturi în numerar şi în natură. Există însă anumite limitări. Astfel, valoarea aporturilor în natură nu va putea depăşi 30% din valoarea capitalului social majorat.

Vor fi acceptate ca aport în natură doar active corporale strict necesare funcţionării Hidro Tarniţa, dar şi active necorporale constând în elemente din lucrările pre-proiect efectuate de Hidroelectrica.

Amintim că obiectivul de investiţii CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti constă în patru grupuri reversibile turbină – pompă cu puterea instalată de 4 x 250 MW.

Hidro Tarniţa a ales Casa de avocatură Muşat şi Asociaţii pentru ducerea la îndeplinire a acestei hotărâri de majorare de capital.

Scurt istoric

Unul din cele mai importante lucruri care trebuie spuse despre acest proiect este acela că de zeci de ani nu-şi găseşte finanţare (mai precis din anii ’70 – ‘80). Primele studii pentru acest proiect au fost făcute încă din 1975. În noiembrie a fost semnată o scrisoare de confort cu compania chineză Sinohydro Corporation în vederea realizării investiţiei estimate la un miliard de euro dar… astfel de promisiuni au mai fost făcute.

Până în prezent s-au pregătit mai mult paşii birocratici. Firma s-a înfiinţat în toamnă avându-i ca primi acţionari doar pe Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara.

Această hidrocentrală este parte a strategiei pe termen scurt si mediu de dezvoltare a sectorului energetic românesc în perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/ 2007.

Marea hidrocentrală ar urma să aibă un rol important şi la reglajul frecvenţă-putere necesar odată cu intrarea în funcţiune în perioada 2015-2017 a grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Centrala este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4 x 250 MW. Construcţia este preconizată a se realiza în două etape pe parcursul a 8 ani (5 ani - prima etapă şi 3 ani - a doua etapă) sau în 7 ani cu finalizarea celor 4 grupuri într-o singură etapă.

În prezent, în lume sunt în exploatare 600 de centrale cu acumulare prin pompaj, în timp ce alte 60 sunt în curs de construcţie sau în faza de proiect.

Cum Hidroelectrica este deocamdată principalul ajutor financiar dar şi potenţial beneficiar al proiectului, conducerea acesteia a desemnat în urmă ce ceva timp şi consorţiul ce va pregăti procesul de atragere al investitorilor.

Consorţiul este format din Deloitte Consultanţă, care este şi lider de proiect, HydroChina ZhongNan şi Banca Comercială Română.

În calitate de lider al consorţiului, Deloitte a subcontractat companiile: Muşat &Asociaţii, Herbert Smith, Knight Piesold şi Tempo Advertising.

 

Proiect cu panouri solare din Vrancea vândut cu 1 mil. euro unor italieni

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 15 January 2014 20:43

fotovoltaic vranceaProiectul unui parc cu panouri solare din Panciu, judetul Vrancea, cu o capacitate instalată prevăzută de 7 MW a fost vândut către două firme înregistrate în Milano. Preţul tranzacţiei a fost de circa 1,1 milioane de euro, se arata într-un document al firmei Petosolar consultat de Energy Report.

Cumpărătorii sunt firmele Intersolar 1 şi Intersolar 2 înregistrate în Milano. Până la tranzacţie, acestea deţineau câte 2,5% din proiectul Petosolar.

Vânzătorii, Alexandru Toma care a fost şi administratorul firmei şi Codrin Petre deţineau 67,50% respectiv 27,50% din proiect. După vânzare, Toma a fost descărcat de gestiune.

Acesta este “filmul” acestui tip de tranzacţii, devenit deja aproape clasic. Astfel, începutul proiectului corelat  obţinerii avizelor e încredinţat unor oameni mai “descurcăreţi” de-ai locului sau, în cazul investitorilor foarte mari, aceste formalităţi care presupun extrem de multă birocraţie şi cheltuieli (spre exemplu cu scoaterea din teren agricol şi introducerea în intravilan) pot fi încredinţate unor case de avocatură înspre gestionare, care la rândul lor pot delega unele dintre sarcini la terţi.

Odată ajunse în stadiul “ready to build”, proiectele sunt vândute adevăraţilor investitori. În multe cazuri se întămplă ca în cazul de faţă: cumpărătorii, iniţial asociaţi minoritari, sunt firme străine după cum în alte cazuri pot fi anumite firme româneşti paravan pentru anumite firme străine.

Proiect fotovoltaic din Caracal, vândut cu 700.000 de euro

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 14 January 2014 16:03

fotovoltaic caracalParticipaţia de 92,5% dintr-un proiect cu panouri solare “ready to build” din Caracal a fost vândută de curând cu 689 de mii de euro. Proiectul cu toate avizele aprobate este prevăzut a avea o capacitate instalată de 7 MW şi producţie anuală de 8.654 MWh, indică un document al firmei Caracal Solar Alpha.

Proiectul se întinde pe o suprafaţă de 17 hectare şi e poziţionat la est de calea ferată Corabia - Caracal, în zona Romvag. Terenul, aflat în trecut în administrarea ANIF filiala Olt face parte din zona de irigaţii aflată în amenajarea terasă Calaraşi şi a necesitat scoaterea din circuitul agricol şi introducerea în intravilan.

Cum se întâmplă de obicei asemenea dezvoltări, începutul proiectului corelat  obţinerii avizelor e încredinţat unor oameni mai “descurcăreţi” de-ai locului sau, în cazul investitorilor foarte mari, aceste formalităţi care presupun extrem de multă birocraţie şi cheltuieli (spre exemplu cu scoaterea din teren agricol şi introducerea în intravilan) pot fi încredinţate unor case de avocatură înspre gestionare, care la rândul lor pot delega unele dintre sarcini la terţi. Odată ajunse în stadiul “ready to build”, proiectele sunt vândute adevăraţilor  investitori. În multe cazuri, cumpărătorii, iniţial asociaţi minoritari, sunt firme străine sau firme româneşti paravan pentru anumite firme străine.

În cazul de faţă, cumpărătorii sunt Caracal Energy, reprezentată de un oarecare Felice Giuseppe şi E. Bester Generacion, o firmă spaniolă din Sevilia. Acestea deţineau înainte de cumpărarea proiectului câte 2,5%, alături de un cetăţean sud-coreean din Seul, care avea şi are şi în prezent 2,5% din proiect.

Cumpărătorul spaniol

Bester Generacion este un dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă cu o prezenţă destul de vastă în ţările din regiune. Dezvoltatorul are proiecte în diverse stadii de execuţie în ţări precum Bulgaria (5 MW), Italia (61 MW), Franţa (10,4 MW) şi altele.

Deşi s-a extins repede, compania a fost înfiinţată abia în anul 2009 iar în anul 2010 deja a intrat pe piaţa din Italia, proiectând 5 centrale fotovoltaice în sudul acestei tari, în regiunea Puglia. În 2011, a semnat un acord urmând să execute diverse proiecte solare în Italia, cu o putere totală de 60 MW. De altfel, cea mai importantă activitate a dezvoltatorului spaniol se desfăşoară în Italia.

Ironie amară și efecte perverse: cărbunele renaște în era energiei regenerabile

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 08 January 2014 00:13

CarbuneAnul trecut, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E) a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă în Europa și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de tot mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

„Europa va avea nevoie de o capacitate totală accesibilă suplimentară de 38 GW (reprezentând surse fosile de energie – n.r.), pe lângă investițiile deja confirmate, pentru a putea menține echilibrul dintre cerere și ofertă. În funcție de ponderea la care vor ajunge capacitățile energetice intermitente (eoliene și solare – n.r.), investițiile necesare în capacități de back-up ar putea fi semnificativ mai mari”, susținea ENTSO-E.

Mai mult, subvențiile acordate sectorului regenerabil au majorat considerabil facturile consumatorilor, ceea ce sporește odată în plus nevoia de surse ieftine în cadrul mixului energetic, pentru ținerea sub control a costurilor.

Acest apetit al Europei pentru electricitate ieftină a dus la renașterea minelor care produc cel mai poluant tip de cărbune. În plus, este amenințată însăși existența unor localități istorice, aflate în zonele vizate de dezvoltatorii de mine de cărbune.

Comisia Europeană închide ochii

În Germania, Polonia sau Cehia, companii de utilități precum Vattenfall, CEZ sau PGE își extind minele de lignit, soiul de cărbune care înmagazinează cea mai puțină energie și cel mai mult carbon.

Aceste proiecte merg împotriva curentului pe care vor să-l impună autoritățile Uniunii Europene, referitor la limitarea emisiilor de CO2 și la impulsionarea dezvoltării surselor regenerabile de energie electrică. Îngrijorată de faptul că prețurile la energie electrică din Europa au ajuns să fie aproape duble față de cele din Statele Unite, Comisia Europeană permite extinderea minelor de cărbune, proces care fusese întrerupt în ultimele două decenii, spre profunda nemulțumire a proprietarilor de terenuri și în general a locuitorilor din regiunile vizate.

"E absurd. Autoritățile spun că vor ca Germania să treacă la energie regenerabilă, însă nouă ni se confiscă pământurile pentru a face loc unor mine de cărbune", spune Petra Roesch, primarul din Proschim, un sat cu o vechime de 700 de ani situat la sud-est de Berlin, în calea unui proiect minier al celor de la Vattenfall.

Se estimează că cererea mondială de lignit va crește cu peste 5% până în 2020, potrivit International Energy Agency. În același timp, instituția apreciază că ar fi nevoie de o scădere cu 10% a consumului de lignit pe perioada respectivă pentru a putea fi atinse obiectivele de mediu vizate de UE și de majoritatea liderilor politici ai lumii, privind limitarea încălzirii globale până la sfârșitul acestui secol la 2 grade Celsius.

Lignitul merge mână în mână cu regenerabilele

Utilaje miniere de dimensiunile unor zgârie-nori staționează la nord de Proschim, gata să distrugă localitatea cu 330 de locuitori de la granița germano-polonă. Vattenfall, companie controlată de statul suedez, așteaptă aprobarea autorităților germane pentru a demola clădirile din localitate, în scopul extinderii minei de lignit Welzow-Sued.

În Polonia, compania de stat PGE, cel mai mare producător polonez de energie, își upgradează termocentrala de la Turow. În Cehia, un plan de relaxare a legislației privind limitele de extindere a minelor de cărbune ar putea duce la dispariția orașului Horni Jiretin, vechi de 750 de ani, care în istoria sa a reușit să supraviețuiască în fața a numeroase calamități, de la molime în Evul Mediu la cele două războaie mondiale din secolul XX.

Pe de altă parte, interesant este că renașterea lignitului ar putea avea ca efect colateral sporirea sprijinului de stat pentru surse regenerabile de energie, precum parcurile eoliene sau solare, spune Barry O’Flynn, director al departamentului de mediu al Ernst & Young.

"În anii care urmează se va înăspri legislația cu privire la emisiile de dioxid de carbon. Lignitul nu este o amenințare pentru regenerabile. Dimpotrivă, ar putea fi un sprijin, devreme ce poluarea rezultată din arderea acestuia va trebui compensată cu instalarea de noi capacități regenerabile de generare de curent electric, pentru respectarea restricțiilor de poluare impuse de UE", spune O’Flynn.

Cărbune și curent electric versus Beethowen

Consumul de lignit din Europa a scăzut cu 40% în intervalul 1990 – 2010, pe măsură ce statele foste comuniste și-au închis succesiv întreprinderile industriale uzate fizic și moral. În prezent, Polonia, care își produce 90% din necesarul de electricitate prin arderea de cărbune în termoncetrale, are în plan creșterea producției și a utilizării lignitului, ca metodă de întărire a securității energetice și de menținere a locurilor de muncă în câteva dintre cele mai sărace regiuni ale sale.

Producția de curent electric din lignit a crescut anul trecut în Polonia cu 3,7%, potrivit datelor companiei de stat PGE. Aceasta a inaugurat în 2011 o nouă unitate de de 853 MW la termocentrala de la Belchatow, cea mai mare din Europa. Din 2012 încoace, strategia companiei se bazează pe o dependență de lignit asumată pe termen lung, ca urmare a costurilor reduse ale acestuia și a perspectivei de a deschide noi mine.

În Cehia, compania Severni Energeticka vrea relaxarea legislației privind limitele de extindere a minelor de cărbune. La mina de la Horni Jiretin, excavatoare-gigant răscolesc non-stop pământul, încărcând lignit pe benzile de transport, de unde acesta este ulterior transferat în vagoane feroviare de marfă.

În apropiere se află castelul baroc Jezeri, unde simfonia Eroica a lui Beethowen a fost interpretată în premieră în urmă cu două secole, aflat într-o stare avansată de ruină.

Comuniștii – primii "apostoli" ai industrializării

"Pe vremuri, aici era un lac unde mergeam zilnic să ne scăldăm. Distrugerea a început pe vremea comuniștilor, iar guvernul actual vrea s-o desăvârșească", spune viceprimarul din Horni Jiretin, Vladimir Burt, arătând spre mină.

CEZ, cel mai mare producător ceh de electricitate, companie controlată de stat, își generează 48% din producția de energie electrică în termocentrale pe cărbune. Divizia minieră a CEZ are în plan majorarea producției de cărbune cu 6% anul acesta, la 24,1 milioane de tone.

În regiunea Lausitz din Germania, dezvoltarea minelor de lignit a dus la dispariția unui număr de 136 de sate din 1924 încoace. Cărbunele este cea mai importantă sursă de energie a Germaniei, având o pondere de 26% în totalul mixului energetic. În Lausitz, minele de lignit susțin circa 22.000 de joburi.

Extinderea minei de la Proschim ar face disponibile pentru exploatare circa 204 milioane de tone de lignit suplimentare. În prezent, suedezii de la Vattenfall extrag de acolo în jur de 60 de milioane de tone pe an. Cea mai mare parte din această cantitate este transportată cu trenul la o termocentrală din Spremberg, care poate alimenta cu curent electric 2,4 milioane de locuințe. Extinderea minei ar putea menține termocentrala în funcțiune până în 2042.

Cărbunele înseamnă electricitate și locuri de muncă

"Lignitul este singura sursă tradițională de energie disponibilă pe termen lung în cantități suficiente și la prețuri accesibile, pe plan intern. Toate alternativele sunt mai scumpe, sporesc dependența de importuri sau afectează investițiile și joburile", spune Kathi Gerstner, un purtător de cuvânt al Vattenfall.

Autoritățile locale din statul Brandenburg spun că vor lua o decizie în privința eventualei extinderi a minei în prima jumătate a acestui an. Între timp, dezbaterea cu privire la mină a divizat comunitatea locală. Olaf Koall, un angajat al Vattenfall, spune că Germania are nevoie de mai mult cărbune chiar dacă intenționează să majoreze ponderea regenerabilelor în mixul energetic.

"Astăzi e înnorat și nici nu bate vântul. Cărbunele ne poate furniza energia de care avem nevoie, la prețuri accesibile. Dacă nu am avea cărbune nu am avea slujbe", spune Koall, în timp ce împarte flyere pro-cărbune la un miting public.

Amenințați cu exproprierea

Guvernul local din Brandenburg, care are ca țintă reducerea cu 72% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și creșterea ponderii regenerabilelor în mixul energetic local la 40% până în același an, va avea ultimul cuvânt în privința planurilor de extindere minieră ale Vattenfall.

"Știm că este un subiect foarte sensibil și emoțional, de natură să îi dezbine pe locuitori. Nu am luat încă o decizie în această privință", spune Klaus-Otto Weymanns, șef de divizie în Ministerul Agriculturii și Infrastructurii din Brandenburg.

În Proschim, un oraș reconstruit după ce o cincime din clădirile sale au fost distruse în timpul celui de-al doilea război mondial, Hannelore și Klaus Jurischka trăiesc la o fermă reconstruită după ce a fost total distrusă de un incendiu în 1945. Acum, clădirile au panouri solare pe acoperișuri. Centralele eoliene, fotovoltaice și pe biomasă din Proschim produc energie suficientă pentru alimentarea a circa 5.000 de locuințe.

"Nu plec de aici. Asta e casa mea. Nici o sumă de bani n-ar fi suficientă ca despăgubire pentru asta", spune Hannelore Jurischka.

Verde crud: păduri defrişate pentru plantarea de eoliene

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 02 January 2014 10:11

eolian defrisari padureDespre rolul pădurii în absorbirea dioxidului de carbon din atmosferă se vorbeşte de mult timp. Mai nou însă se vorbeşte mai mult despre rolul energiei vântului sau a panourilor solare în reducerea eliminării de dioxid de carbon, dacă aceste din urmă forme de energie vor înlocui cât mai multe termocentrale pe carbune, mari poluatoare cu carbon. Concentrarea oarbă doar pe beneficiile energiilor “moderne” fără a lua în calcul şi părţile negative (costuri, instabilitate etc) a făcut ca în Scoţia, pentru a da un singur exemplu, să fie tăiaţi din anul 2007 începând, peste cinci milioane de copaci, pentru ca în locul acestora să fie “plantate” turbine eoliene.

Cifrele Comisiei de Silvicultură din Scoţia arată că începând din anul 2007, peste 2.500 de hectare de păduri, care aveau peste cinci milioane de copaci, au fost defrişate pentru a face loc turbinelor eoliene, scrie The Telegraph. Acest proces absurd s-a făcut în ciuda împotrivirilor feroce ale autorităţilor locale.

Şi asta pentru simplul fapt că în anul 2007, politicienii şi-au fixat drept target ca până în anul 2020 să producă echivalentul întregii cantităţi de electricitate din 2007 doar din energie regenerabilă. Iar marea parte a acestei energii regenerabile ar urma să vină de la eolienele din zonele rurale ale Scoţiei.

Deşi s-au promis replantări de copaci, cifrele arată că de la defrişările începute în anul 2007 pentru eoliene, faţă de cei peste cinci milioane de copaci tăiaţi au fost plantaţi doar 1,6 milioane.

Pe acelaşi subiect, The Daily Telegraph a dezvăluit că oficialii guvernamentali au făcut presiuni enorme asupra autorităţilor de planificare pentru ca să se facă loc mai multor ferme eoliene, chiar dacă autorităţile locale s-au opus în mod constant.

„Guvernul este într-atât de orbeşte obsedat de energia din surse regenerabile încât nu-i pasă dacă distruge alte importante componente de mediu pentru a face loc eolienelor. Este uimitor cum în aşa de scurt timp, în Scoţia au fost tăiaţi copaci aproape cât e întreaga populaţie a ţării”, a declarat Murdo Fraser, purtătorul de cuvânt pe probleme de energie al conservatorilor scoţieni.

„Eu încă aştept să văd dovezi convingătoare ale contribuţiei benefice ale energiei eoliene. Dacă guvernul nu şi-ar fi propus cote atât de ridicole pe energie regenerabilă nu am fi ajuns la aceste distrugeri inutile ale peisajului”, a adăugat Fraser.

EIA: Viitorul apropiat nu aparține energiei regenerabile, ci tot combustibililor fosili

Category: Biocombustibili
Creat în Wednesday, 18 December 2013 11:10

Screen Shot 2013-12-18 at 08.23.16În 2040, 81,3% din energia consumată de cetățenii SUA va proveni tot din resurse fosile și numai 8% din resurse regenerabile, arată ultimele estimări ale Energy Information Agency (EIA), institutul statistic al Departamentului pentru Energie din SUA.

Evoluția energiei regenerabile este extrem de timidă, ea urmând că crească cu numai 2,5 puncte procentuale, de la 5,5% cât este în prezent la 8% în 2040. Energia nucleară va stagna, urmând a se situa la 10,7%, față de nivelul de 10,9% înregistrat în prezent.

Pentru 2040, EIA estimează că ponderea energiei regenerabile (incluzând și energia hidro) va în total consum va fi de 10,4%, doar cu un punct procentual față de nivelul de 9,3% înregistrat în 1949. Cu alte cuvinte, EIA se așteaptă la o stagnare relativă a energiei regenerabile pe o perioadă de un secol în comparație cu evoluția energiei produsă din resursele fosile.

Energia neconvențională, regenerabilă sau electorală 

Energia regenerabilă a avut un trecut tumultos. După ce în anii '70 era privită ca marea speranță a viitorului energetic al lumii, în ultimele două decenii ale secolului trecut aceasta a dezamăgit, nereușind să înregistreze progresele tehnologice mult așteptate.

Încă de la începuturi, energia regenerabilă a fost folosită în scopuri mai mult politice, Carter fiind primul președinte american care, în 1979, a îmbrățișat această idee, pe mâna căreia a și pierdut alegerile în fața lui Ronald Reagan.

După 1990, însă energia regenerabilă a renăscut, și ca urmare a unei tranzacționări mai eficiente, dar și a susținerii de care a beneficiat, în special din partea administrației SUA și a Comisiei Europene.

În pofida unor măsuri de reducere a subvențiilor alocate energiei regenerabile atât în SUA, cât și pe Bătrânul Continent, cel puțin la nivel declarativ, ea se bucură încă de susținere. Președintele american Barak Obama și-a construit campania electorală din 2012 pe promovarea "investițiilor" în energia regenerabilă. Prin "investiții", Obama s-a referit la subvenționarea din banii contribuabililor a proiectelor de energie solară, eoliană și a biocombustibililor. Numai că mai multe proiecte solare susținute de administrația Obama au dat deja faliment în pofida miliardelor de dolari alocate de la buget ca subvenții, și, mai nou, chiar propria sa administrația propus micșorarea țintelor de biocarburanți pentru anul viitor.

Ponderea energiei regenerabile în 2040, aceeași ca în 1949

Interesant este faptul că, deși toată lumea se aștepta la un salt tehnologic în industria regenerabilelor, acest salt a fost mai degrabă evident în cea a exploatării resurselor convenționale. "Revoluția petrolului și gazelor de șist" a făcut ca anul trecut SUA să se apropie e nivelul maxim înregistrat în ceea ce privește producția de petrol, de 9,6 milioane de barili pe zi.

Iar EIA susține că acest trend va continua, cu o creștere anuală a producției de 0,8 milioane de barili pe zi, cel puțin până în 2016, când va fi înregistrată o producție de 9,5 milioane de barili pe zi.

În timp ce producția de petrol a SUA ar urma să stagneze și apoi să se reducă gradual după 2020, EIA anticipează că producția de gaze naturale a SUA se va majora considerabil, cu un procent de 56% în perioada cuprinsă între 2014 și 2040, când producția SUA va atinge un nivel de 37,6 trilioane de metri cubi.

BP crede că viitorul aparține biocombustibililor, nu mașinilor electrice

Category: Biocombustibili
Creat în Tuesday, 03 December 2013 12:27

BiocombustibiliÎn pofida tendinței de reducere a ambițioaselor ținte de impunere a unui procent suplimentar de până la 15% de biocombustibili în componența benzinei și motorinei, există cel puțin un gigant petrolier, British Petroleum (BP) care crede că viitorul nu aparține mașinilor electrice ci a al biocumbustibililor.

BP a efectuat o investigație aprofundată a tuturor formelor de combustibili alternativi, formând în acest sens o“echipă de analiză a combustibililor viitorului”.

Potrivit lui Olly Mace, șeful diviziei BP de downstream și biocombustibili, echipa respectivă “a decis că investițiile în biocombustibili sunt cea mai bună opțiune pentru viitor”.

În opinia sa, biocombustibilii nu sunt "un miracol, nici un blestem, ci ei trebuie bine făcuți, și astfel vor fi o soluție viabilă la schimbările climatice”.

Mace a identificat două provocări majore. Prima se referă la sustenabilitatea culturilor, iar răspunsu BP este utilizarea celulozei.  "Putem alege plante care cresc rapid în soluri sărace - este un proces sustenabil", a adăugat oficialul BP.

A doua provocare este producerea biocarburanților de calitate superioară. Mixul din Marea Britanie tinde să fie de 5% biocombustibil, deși cele mai multe mașini moderne sunt compatibile cu un amestec de 15%.

BP a dezvoltat izobutanol, un substitut pentru etanol, care este mai prietenos cu motorul mașinii. Folosind acest proces, a reușit să alimenteze fără probleme flota de BMW-uri care au fost utilizate în timpul Jocurilor Olimpice de la Londra cu un amestec de 24% biocombustibil. Mașinile pot reveni fără probleme la utilizarea de combustibil convențional, dacă este necesar.

Cu toate acestea, recunoaște Mace, va fi mai dificil să convingi guvernele, producătorii și proprietarii de flote să se concentreze mai mult pe biocombustibili, în defavoarea autoturismelor electrice.

Marea problemă a autoturismelor electrice este aceea că bateriile nu se pot bate cu combustibilul lichid, ca urmare a densității acestuia și ușurinței de utilizare a sa ca principal combustibil, susține oficialul BP, adăugând că bateriile trebuie să "lupte din greu pentru a compensa acest dezavantaj fundamental". În plus, în infrastructura combustibililor tradiționali s-au investit de-a lungul timpului miliarde de lire sterline, fenomen ce ar trebui să să întâmple și la nivelul infrastructurii mașinilor electrice.

Olanda, contraste energetice: turbine eoliene și coșuri de termocentrale (FOTO)

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 25 November 2013 12:24

Olanda principalaO imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

photo 2 1

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

photo 1

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

photo 3

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

photo 2 2

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

photo

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

 

Marii consumatori de energie cer eliminarea supra-compensării regenerabilelor, dar vor controlul prețurilor la gaze

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 19 November 2013 10:41

Ratcliffe-Power-StationEnergia regenerabilă și-a făcut în interiorul UE un dușman redutabil din industriile mari consumatoare de energie. Tendința a fost preluată și de industriile autohtone care suțin că marii consumatori industriali subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Nici modificările recente ale legislației din domeniu nu-i mulțumește pe reprezentanții marilor consumatori industriali, reuniți în Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC). Din această asociație fac parte Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

În opinia lor, OUG 57/2013 are un impact limitat asupra eco-taxelor, deoarece cota certificatelor verzi (CV) a scăzut de la 21,17% la 19,1%, reprezentând o reducere de 2,07%. Acest efect a apărut din cauza faptului că după implementarea ordonanţei, numărul de proiecte regenerabile finalizate a crescut (9% pentru proiecte eoliene şi 121% pentru proiecte solare) anulând o parte din efectele reglementărilor legii. Marii consumatori industriali trebuie să plătească taxe suplimentare pentru energie, ceea ce a dus la o creștere constantă a facturii finale. Povara taxelor suplimentare impuse peste prețul energiei include certificate de CO2 regăsite în factura de electricitate, costuri de transport, taxe pentru energia regenerabilă şi presiunea investițiilor de mediu asupra companiilor. Toţi acești factori afectează sustenabilitatea afacerilor, favorizează importurile din afara UE şi, în cele din urmă, au un impact puternic asupra PIB-ului şi asupra balanței comerciale.

România, campioană la măsuri de protecție a mediului

Paradoxal, calculele industriașilor care activează pe piața autohtonă par a fi confirmate de poziția ocupată de România, locul 16 din 58, în clasamentul țărilor care au luat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Potrivit Indexului de Performanţă în Schimbări Climatice, citat de Agerpres, Canada (locul 58) şi Australia (57) sunt statele care au luat cele mai slabe măsuri de a-şi reduce emisiile, deşi sunt printre cele mai emitente state industrializate. De asemenea, pentru prima oară, Germania a ieşit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19. Polonia se situează pe locul 45, în timp ce cei mai mari emitenți la nivel mondial - China şi SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Poziția României în acest top poate fi o veste bună pentru mediu, însă în mod sigur este o veste proastă pentru competitivitatea industriei românești. În timp ce industriile din statele dezvoltate nu se confruntă cu înăsprirea legislației de mediu, industriile din România sunt amenințate de o avalanșă de astfel de schimbări legislative.

România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă

{igallery id=8562|cid=6|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Potrivit ABIEC, România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă (224% din media UE aşa cum rezultă dintr-un studio PwC citat de CE). “Marii consumatori industriali subvenționează un sector privat mic, care are profituri garantate. Autoritățile trebuie să găsească o soluție permanentă pentru a opri supra-compensarea sectorului de energie verde”, se precizează într-un comunicat ABIEC.

Taxa de cogenerare are, de asemenea, un impact mare asupra facturii finale, acoperind aproximativ 11% din costuri (circa 49 de euro/MWh), în vreme ce taxa de transport se reflectă, mai departe, asupra costurilor pentru consumatorii industriali, fără să fie luat în considerare nivelul de consum, atunci când este impusă.

Piața gazelor din România nu e competitivă

Interesantă este poziția marilor consumatori pe tema gazelor. În opinia lor, dublarea prețului în mai puțin de doi ani, nu este o soluție viabilă pentru industrie. “De asemenea, România nu dispune, încă, de o piaţă competitivă, prețurile fiind determinate de importuri, până în 2016. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o piaţă liberă. Deşi marii consumatori nu au nimic împotriva unei pieţe libere, am avertizat asupra faptului că aceasta nu trebuie să îşi piardă avantajul concurențial, nu trebui implementată într-un mod care să afecteze consumatorii, ci care să garanteze creșterea competitivității şi a gradului de siguranță a furnizării”, se precizează în comunicat. Cu alte cuvinte, deși se declară pentru eliminarea subvențiilor la industria producătoare de energie regenerabilă, pledează pentru subvenționarea gazelor prin controlul prețurilor! {jathumbnailoff}

Sberbank finanţează cu 5,45 mil. euro un nou parc fotovoltaic

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 19 November 2013 10:11

 Fotovoltaic EnelCea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, finanţează cu 5,45 milioane de euro construcţia unui nou parc cu panouri solare în România, care va avea o capacitate instalată de 4,023 MW. Despre contractul de care vorbim acum se cunoşteau câteva lucruri insă doar date extrem de vagi (nu era cunoscută nici măcar valoarea contractului de credit). O să intram în detalii. Pentru a accesa creditul, dezvoltatorul a decis să încheie cu banca, pe lângă contractul de finanţare, mai multe contracte de garanţie precum ipotecă mobiliară, ipotecă imobiliară şi ipotecă pe părţi sociale. Suma maximă a obligaţiilor garantate cu ipoteca mobiliară este 10,9 milioane de euro, pe imobiliară maxim 6 milioane de euro iar pe părţi sociale 7 milioane de euro.

Acest nou contract de credit vine la câteva zile după ce aceeaşi bancă finanţa cu 3,7 milioane de euro, aşa cum scria Energy Report, un parc fotovoltaic din Dâmboviţa.

In cazul de faţă este vorba despre un parc din judeţul Timiş, mai precis în localitatea Deta, iar dezvoltatorul este tot unul slovac, Energy Deta. Parcul va fi construit pe o suprafaţă de circa 9 hectare şi va avea 16.765 de panouri fotovoltaice.

Asociatul unic al dezvoltatorului slovac este Slovunit Energy iar administratorii proiectului de energie regenerabila sunt un român şi un slovac: Nicolae Marcu şi Miroslav Pulis.

Decizia de a apela la acest credit a fost luată în octombrie iar banca este Sberbank Slovensko din Bratislava, de unde este şi asociatul unic al dezvoltatorului.

 

Eolienele din Constanţa primesc încă 93,5 mil. lei de la Steag

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 29 October 2013 14:57

eoliene CruceaDupă ce a preluat anul trecut proiectul eolian Crucea de la Monsson Group, proiect situat la circa 50 km de portul Constanţa, producătorul german de energie STEAG a decis să majoreze capitalul social al firmei Crucea Wind Farm, prin aport în numerar, cu 93,5 milioane de lei, se arată într-o hotărâre a firmei din 3 octombrie.

La Crucea este proiectat unul dintre cele mai mari parcuri cu turbine eoliene din România, cu o capacitate instalată de 108 MW. De altfel, investţiile totale din Crucea Nord sunt estimate la 192 de milioane de euro.

Cu această nouă majorare de capital, noul capital social al firmei constănţene este de circa 97 milioane de lei, format din puţin peste 93,5 milioane de lei şi 800.000 de euro.

Asociaţii firmei sunt holdingul Crucea North Wind Holding, firmă românească care acum deţine circa 3,6% din Crucea Wind Farm, avându-i ca mandatari pe Mihaela Ispas şi Cătălin Mrejeru şi, acţionarul majoritar Steag GmbH, cu o deţinere de 96,4%.

Nemţii au solicitat de curând şi un împrumut de 68 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru finalizarea proiectului, restul banilor necesari urmând a veni din alte credite, precum şi din fondurile proprii ale STEAG.

La începutul lunii octombrie, gigantul danez Vestas a anunţat că a primit comanda de a echipa integral cu turbine eoliene parcul eolian Crucea Nord. Comanda include, aşa cum scria de curând Energy Report, furnizarea, instalarea şi operarea turbinelor, precum şi un contract de mentenanţă semnat pe 10 ani.

Livrarea este planificată să înceapă în aprilie anul viitor, iar finalizarea lucrărilor şi predarea parcului eolian către investitor este aşteptată pentru luna decembrie 2014.

Danezii vor livra celor de la STEAG, pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, un număr de 36 de turbine eoliene model V112.3.0 MW, care vor produce peste 300 GW de energie electrică pe an.

Sberbank finanţează un parc fotovoltaic din Dâmboviţa

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 29 October 2013 11:56

panouri solare 2Dezvoltatorul unui parc fotovoltaic din Dâmboviţa a hotărât să ia un credit de 3,7 milioane de euro de la Sberbank. Pentru aceasta, asociaţii vor face în favoarea băncii un contract de ipotecă imobiliară, inclusiv pe panourile solare viitoare, o ipotecă mobiliară şi obligaţii garantate în baza unui contract de ipotecă pe părţi sociale. Creditul este destinat construcţiei şi furnizării de echipamente.

Este vorba despre firma Sun Engineering, ai cărei asociaţi sunt compania slovacă PV Shift, asociat majoritar cu 99% deţinere şi un cetăţean român, Florin Felician Didu.

Dezvoltatorul a primit deja avize pentru o suprafaţă de 9 hectare în localitatea Tărtăşeşti şi aprobări de la autorităţi, unele dintre avize fiind obţinute încă de anul trecut.

Asociaţii vor crea în favoarea băncii un contract de ipotecă imobiliară de rangul întâi asupra unor proprietăţi imobiliare existente dar şi asupra altora care urmează a fi construite după semnarea contractului, inclusiv pe panourile solare. La acestea se vor adăuga şi o ipotecă mobiliară şi obligaţii garantate în baza unui contract de ipotecă pe părţi sociale.  

Suma maximă a obligaţiilor garantate cu ipoteca imobiliară este 3,7 milioane de euro iar cu cele mobiliare 4,8 milioane de euro. Suma maximă a obligaţiilor garantate cu ipotecă pe părţi sociale este tot de 4,8 milioane de euro.

Hotărârea celor doi asociaţi a fost luată în 18 septembrie iar banca este Sberbank Slovensko din Bratislava, de unde este şi asociatul majoritar.

Avocaţii de la Popovici Nitu & Asociatii mai adaugă două proiecte fotovoltaice în portofoliu, continuând colaborarea cu investitorii germani de la Presssburg

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 23 October 2013 11:57

panouri solareDe când imobiliarul nu mai este o afacere, marile case de avocatură s-au pliat extrem de uşor pe noul boom, cel al investiţiilor în energia regenerabilă. Aproape că nu există casă de avocatură importantă care să nu fie implicată în consilierea investitorilor din acest domeniu. Este şi cazul firmei Popovici Nitu & Asociatii care, după o bogată expertiză pe real estate, a adunat în ultima perioadă mai multe contracte pe eoliene şi fotovoltaice.

Printre contractele mai recente se numără şi două care presupun consilierea în dezvoltarea a două parcuri cu panouri solare în localitatea Frăsinet din Călăraşi, aşa cum reiese din hotărârile adunării generale a asociaţiilor ale firmelor Solar Electric Mostiştea şi Solar Electric Frăsinet.

Compania Presssburg din Germania, cu care avocaţii de la Popovici Nitu au o colaborare mai veche în acest domeniu, este deţinătoare a câte jumătate din capitalul social al celor două societăţi. Mai precis, în firma Solar Electric Mostiştea, Presssburg deţine 50% iar ciprioţii de la Anina Pro Invest deţin cealaltă jumătate iar la firma Solar Electric Frăsinet, al doilea investitor pe lângă nemţi este tot o firmă înregistrată în Cipru, Giust Limited.

ANRE a aprobat recent autorizaţiile de înfiinţare ale celor două parcuri, pentru capacităţi instalate de 4,6 MW respectiv 8,3 MW.

De asemenea, pentru un alt proiect fotovoltaic din aceeaşi localitate, recent, firma de avocatură a mai fost implicată, alături de aceeaşi Presssburg, când Alpine Energie a proiectat o centrală cu o capacitate totală de 15 MW, pe 24 de ha, cu 61.500 de module policristaline si 466 de invertoare.

Pe partea de eoliene, de curând, avocaţii de la Popovici Niţu & Asociaţii au asistat Eolenvest la achiziţia a trei parcuri din Brăila, cu o capacitate totală proiectată de peste 400 MW. Este vorba despre Wind Energy Power Trade, Wind Energy Advance Tech şi Wind Energy Strategy.

Nu eşti “băiat deştept” dacă nu ai şi fotovoltaice. Milionarul Nelu Coman, directorul Transenergo, a mai început un proiect cu panouri solare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 18 October 2013 15:48

solar fotovoltaicMilionarul Nelu Coman, directorul Transenergo, a mai început un proiect cu panouri solare, Photovoltaic Slobozia 1, proiect demarat în asociere cu Victor Dobrescu, persoană cu care milionarul are relaţii de afaceri mai vechi. Transenergo nu e la prima aventură de acest gen. Aşa cum scria tot Energy Report zilele trecute, furnizorul de electricitate şi gaze naturale a preluat în septembrie 97,62% dintr-un parc cu panouri solare din localitatea Salcuta din Damboviţa.

Transenergo, firmă ca şi abonată în ultima perioadă la furnizarea de energie pentru RATB, fapt care a facut presa sa o integreze in categoria "băieţilor destepţi" din energie, a mai cumpărat în primăvară prin Transenergo Microhidro şi toate cele cinci microhidrocentralele de la Energy Holding, după ce aceasta din urmă le-a cumpărat de la Hidroelectrica în anul 2004 cu 46,17 miliarde de lei vechi.

Transenergo a avut anul trecut un profit net de 10,3 milioane de lei (circa 2,3 milioane de euro), de peste două ori mai mare comparativ cu 2011, şi a raportat afaceri în urcare cu 30,9%. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722,5 milioane de lei (162,3 milioane de euro).

Compania a avut anul trecut o cotă de 1,43% pe piaţa concurenţială a furnizării de energie electrică iar pe piaţa en-gros de gaze naturale a avut o cotă de 0,14%.

După ultimele schimbări ale deţinerilor din companie, Transenergo este controlată de Rada Coman, care deţine 63,43%. Soţul acesteia, Nelu Coman, are o participaţie de 6,35%, iar 30,22% din acţiuni sunt deţinute de Iosif Brăzdău.

Ce companii au rămas fără “energie”, în ultimele săptămâni

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 17 October 2013 17:33

energie regenerabilaSectorul energetic nu este unul de succes pentru toate firmele. Pe lângă afacerile înfloritoare, există şi companii care decid să pună lacătul.

Energy Report continuă seria de articole dedicate firmelor din sectorul energetic din România care aleg să renunţe la afacere. Astfel, în ultimele săptămâni s-au desfiinţat atât firme cu proiecte fotovoltaice cât şi cu eoliene, firme care activau în domeniul pompelor de căldură dar şi firme de consultanţă energetică. Multe dintre acestea au început cu  participarea unor investitori străini, pentru ca apoi, după schimbările legislative, să intre în dizolvare şi lichidare.

De departe cele mai bătute de ghinion au fost şi în ultimele săptămâni, firmele destinate proiectelor cu panouri solare.

Firma Fotocell Energy şi-a propus în toamna anului trecut să ridice un parc cu 1.650 de panouri fotovoltaice în localitatea Ghimpaţi, sat Valea Plopilor, jud. Giurgiu aproape de DN 6. Firma are acolo un teren 22.400 mp în propietate iar parcul ar fi urmat să aibă o capacitate instalată de 1 MW. Documentaţia a fost depusă încă de anul trecut iar unele dintre avize au fost deja obţinute. Proiectul nu a fost considerat a prezenta riscuri pentru mediu. Cu toate acestea, firma a depus în 17 septembrie o cerere de radiere, motivul fiind lichidarea. Deja în 19 septembrie, firma a fost dizolvată.

Printre alte firme fotovoltaice desfiinţate în ultimele săptămâni s-au numărat Ledra, Real Sun Energy, Helios Solar, Enforce Renewable sau PTV Solar. Ledra a fost deţinută de patru ciprioţi, din care unul născut în România. Real Sun Energy i-a avut ca asociaţi pe patru italieni. Helios Solar Doi, Trei şi Patru a fost un lanţ de firme din Timişoara care i-a avut ca asociaţi pe un italian şi o româncă. Enforce a fost înfiinţată de grupul portughez Enforce International în localitatea Voluntari de lângă Bucureşti, grup care este şi dezvoltator de panouri solare dar oferă şi consultanţă pe acest sector şi pe alte sectoare energetice, în ţări precum Spania, Portugalia şi Angola.

Nici firmele fotovoltaice cu asociaţi români nu au fost scutite de dizolvări in ultimele săptămani. Astfel, PTV Solar, care a avut şase asociaţi, printre care şi firme precum Construct Invest Carpaţi sau Besta Prod, s-a desfiinţat luna trecută.

După câteva dizolvări sau insolvenţe de eoliene despre care, de altfel, Energy Report a scris în ultima perioadă, dând exemple concrete, unele firme de servicii dedicate energiei regenerabile par să rămână fără obiectul muncii. Aşa s-a întâmplat şi cu Invenio Servicii Energie Regenerabilă, firmă cu doi acţionari români,  care s-a desfiinţat de curând.

Dacă unele proiecte cu mori de vânt au probleme, nu e de mirare că până şi “conceptul” de eolian pare să fie în suferinţă în ultima perioadă. Mai precis, firma Eolian Concept s-a desfiinţat de curând, în 18 septembrie. Se pare că a fost un “concept” prost gândit încă de la început, pentru că după înfiinţare, firma şi-a suspendat activitatea pentru trei ani, din 2010 începând, pentru ca în septembrie 2013 să se desfiinţeze de tot.

Printre firmele care s-au desfiinţat recent mai figurează şi KNV Pompe de Căldură, Est Renovable şi GFR Energy.

Investițiile în energie regenerabilă, în picaj liber la nivel mondial. Factura consumatorilor s-a dublat ca urmare a subvențiilor oferite sectorului

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 14 October 2013 12:41

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineInvestițiile în energie regenerabilă au scăzut cu 14% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, față de trimestrul al doilea, ca urmare a trend-ului de micșorare a subvențiilor de pe continentul european și a prețului redus al gazelor produse în Statele Unite ale Americii (SUA).

Investiții curate de energie a scăzut 14 la suta în trimestrul al treilea din cele trei luni anterioare ca Europa temperată subvenții și mai ieftin americană de investiții atrase de gaze naturale.

Cele 45,9 miliarde de dolari investite în domeniu în cel de-al treilea trimestru la nivel global va conduce probabil la scăderea pentru al doilea an consecutiv a investițiilor în energii regenerabile și tehnologii energetice inteligente, de la 281 miliarde de dolari în 2012, potrivit Bloomberg New Energy Finance

Investiții în primul trimestru a fost cu 20 la suta mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, principala explicație fiind scăderea acestora pe cele mai importante piețe: ​​China, Statele Unite și Europa au scăzut. SUA au înregistrat cel mai mare declin, o reducere cu 41 la suta, investițiile în energii regenerabile ajungând pe celălalt âăr, al Atlanticului la 5,5 miliarde de dolari.

Și industria de producere a energiei regenerabile din Europa se află în recul, după ce majoritatea statelor de la Germania la Spania sau România au redus subvențiile, care au ajutat industria, propulsând-o la un ritm de creștere record în anii anteriori. Gaze ieftine din SUA, rezultatul boom-ului gazelor de șist și reducerea cheltuielilor Chinei cu promovarea energiei eoliene au contribuit de asemenea la contribuit la declinul global al investițiilor din domeniu.

Citiți si: Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpoziteazăCehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIBChiar şi cu mai puţine certificate verzi, investitorii în energia regenerabilă sunt atraşi în continuare de România. La noi se pot racorda mai uşor la reţeaUnde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în GermaniaEnergia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelorBulgaria: Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi aruncați în „cușca electorală” cu leiObsesia statului pentru energia regenerabila roade la temelia economiei germane

Lobby ecologist

"Guvernele par să accepte că lumea are o problemă majoră cu schimbările climatice, dar, pentru moment, apar prea absorbite de problemele interne pe termen scurt pentru a lua măsurile decisive necesare," susține Michael Liebreich , director executiv al Bloomberg New Energy Finance.

Cu toate acestea, capacitatea de energie fotovoltaică va atinge în acest an un nivel record, de 36,7 gigawați. De asemenea, scăderea investițiilor ar putea fi pusă și pe dezvoltarea tehnologică, pe scăderea costurilor totale cu tehnologia. 

Finanțarea activelor proiectelor de energie regenerabilă mai mari de 1 megawatt a fost de 26,4 miliarde dolari, comparativ cu 31,9 miliarde dolari în al doilea trimestru. Investițiile de private equity și venture capital au avut cel mai slab trimestru din 2005, ajungând la 724 milioane dolari de la 1,3 miliarde de dolari. Investițiile în companii de energie regenerabilă prin emisiuni de obligațiuni a sau vânzare de acțiuni au scăzut la 2 miliarde dolari de la 3,8 miliarde dolari pe cel de-al doilea trimestru, sumă mai mare însă decât cei 1,6 miliarde strânși în perioada similară a anului trecut.

Investiții în energie regenerabilă s-au redus în China la 13 miliarde de dolari, de la 13,8 miliarde de dolari în al doilea trimestru, o tendință similară fiind înregistrată în Japonia, India, Germania și Franța, în timp ce în Brazilia au crescut la 1,1 miliarde de dolari de la 950 milioane de dolari, iar în Marea Britanie la 2,6 miliarde de dolari, de la 1,6 miliarde de dolari.

Pericolul întreruperilor în aprovizionare

Săptămâna trecută, directorii mai multor companii energetice importante din Europa, responsabile pentru mai mult de jumătate din capacitatea de producție de pe Bătrânul Continent, au declarat că Uniunea Europeană trebuie să-şi modifice politicile referitoare la subvenţiile energetice, reglementări şi ţinte de emisii și au avertizat că mediul operaţional din ce în ce mai dificil ar putea conduce la întreruperi în aprovizionare, în Europa.

Companiile energetice susţin că au fost împinse de Uniunea Europeană să investească masiv în energiile regenerabile şi în noi tehnologii, dar întâmpină dificultăţi de pe urma regulilor diferite de la o ţară la alta, a schemei de tranzacţionare a emisiilor şi a problemelor cu subvenţiile.

"Vrem să trimitem un SOS în Europa, nu doar pentru companii sau pentru sectorul energetic, ci pentru Europa, în ansamblu. O societate nu poate fi prosperă fără o infrastructură energetică adecvată, iar infrastructura noastră este în pericol", a declarat directorul general al grupului german de utilităţi RWE AG, Peter Terium.

Acesta a avertizat că grupurile energetice închid centrale în Europa care, din punct de vedere tehnic şi al protecţiei mediului, sunt foarte eficiente, însă "sistemul nu le permite să le opereze economic".

La rândul său, directorul general ai Grupul italian de utilităţi Enel, Fulvio Conti, a declarat că legislaţia europeană trebuie să fie simplificată, pentru ca industria energetică să poată atrage din nou investiţii.

"Avem constrângeri legislative din partea Europei şi din partea statelor membre care se contrazic şi majoritatea pieţelor înregistrează creşteri ale preţurilor pentru consumatori şi niciun profit pentru industrie, iar această situaţie nu are sens", a spus Conti la Bruxelles, unde directorii executivi ai principalelor companii energetice europene s-au întâlnit cu oficialii UE pentru a discuta despre politica energetică europeană.

Industria cere eliminarea subvențiilor

Directorul Enel, Fulvio Conti, a apreciat că subvenţiile au creat o situaţie paradoxală în Europa pentru ţările care au abandonat proiectele de energie nucleară în favoarea tehnologiilor non-mature şi energiilor regenerabile.

"Vrem să eliminăm subvenţiile. Decizia de a promova tehnologiile non-mature şi energiile regenerabile a condus la o situaţie ciudată în care cetăţenii plătesc un preţ ridicat, industria nu înregistrează profituri şi nu sunt făcute investiţii", a apreciat Fulvio Conti.

În plus, revoluţia gazelor de şist din SUA a afectat şi mai mult competitivitatea şi profiturile companiilor energetice europene. În timp ce preţurile la energie au scăzut în SUA, ca urmare a ofertei abundente de gaze ieftine, în Europa preţurile la energie, în special la gaze naturale provenite din Rusia, au crescut. În consecinţă, Europa a început să importe cărbune ieftin din SUA pentru a contracara creşterea preţurilor la energie care a provocat nemulţumiri în rândul consumatorilor.

Potrivit directorului grupului francez GDF Suez, Gerard Mestrallet, Europa este în prezent într-o situaţie paradoxală în care mizează pe cărbune, dar în acelaşi timp vrea să-şi reducă şi emisiile de gaze cu efect de seră.

"Gazul ieftin din SUA este utilizat pentru a produce electricitate, iar SUA renunţă la cărbune. Aşa încât, cărbunele ieftin din SUA ajunge în Europa unde elimină gazele naturale. Însă, gazele naturale sunt mult mai curate decât cărbunele. Pentru a produce aceeaşi cantitate de electricitate, gazul natural produce jumătate din emisiile de CO2 rezultate de pe urma utilizării cărbunelui", a declarat Mestrallet.

Factura consumatorilor casnici s-a dublat în urma introducerii subvențiilor

Sub actualul sistem de subvenționare, producătorii de energie solară și eoliană beneficiază de un statut privilegiat la preluarea în sistem a energiei produse și se bucură și de prețuri garantate. În Franța, de exemplu, chiar dacă prețul de vânzare al energiei este situat undeva la 40 de dolari pe magawatt oră, cel perceput de producătorii de energie eoliană este de minim 83 de dolari pe megawatt oră. Diferența este acoperită de consumatori. Acest stimulent a deturnat investițiile către sectorul regenerabil. Germania, de exemplu, are  capacitate instalată de 60 gigawați de energie solară și eoliană. Însă preșurile garantate fac ca consumatorii casnici să achite aproximativ 29 eurocenti pe kilowattul oră, față de doar 14 eurocenti în 2.000.

România, paradisul regenerabil

În România, situația este similară, chiar mai favorabilă producătorilor de energie regenerabilă. Centralele eoliene au produs, în primele opt luni din acest an 2,9 TWh de electricitate, iar hidrocentralele au ajuns la o producţie de 10,8 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, cantitatea totală de energie din surse regenerabile produsă în perioada analizată a ajuns la 13,7 TWh. În acelaşi timp, consumul naţional a totalizat 32,9 TWh, ceea ce înseamnă că energia din surse regenerabile a reprezentat 41,6% din consumul naţional de electricitate în primele opt luni ale anului. Turbinele eoliene au produs în primele opt luni din acest an o cantitatea aproape dublă de energie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 2,9 TWh, faţă de 1,6 TWh în 2012. Energia eoliană a însemnat anul acesta 7,7% din producţia totală de electricitate, în timp ce, în primele opt luni din 2012, reprezentase 3,9% din total.

Opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice - aprobate

Chiar dacă în urma modificării legislației de acordare a certificatelor verzi producătorii de energie regenerabilă au amenințat cu retragerea investițiilor, acest lucru se lasă așteptat. Potrivit Agerpres, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în şedinţa din 10 octombrie, autorizaţii de înfiinţare pentru opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice, potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei. La 31 iulie 2013, în România se aflau în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 2.198 de MW, panouri fotovoltaice de 413 MW, microhidrocentrale de 474 de MW şi proiecte pe biomasă de 52 de MW, arată datele Transelectrica.  Capacitatea instalată în panourile fotovoltaice a consemnat, în acest an, un salt spectaculos. Astfel, dacă la 31 decembrie 2012 existau în România parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de 49,3 MW, după şapte luni erau în funcţiune proiecte de 413 MW. 

Nou proiect de lege anti-regenerabile

Însă situația s-ar putea schimba. Potrivit unui nou proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018. În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Băncile se orientează, nu mai dau bani imobiliarelor dar dau pe energie. Tinmar Ind îşi prelungeşte un credit la 88 milioane de lei cu încă un an

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 10 October 2013 16:20

Fotovoltaice nemtiCel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, Tinmar Ind, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea din Câmpina, a hotărât la finele lunii septembrie  prelungirea unei facilităţi de credit multiprodus şi modificarea la 88 milioane de lei pentru o perioadă de 12 luni, la BCR, arată un document al companiei. De asemenea, Oancea a hotărât şi prelungirea plafonului pentru scrisori de garanţie şi modificarea acestuia la 8,315 milioane de euro, la fel, pentru o perioadă de 12 luni.

S-au propus în garanţie contracte încheiate cu clienţii Tinmar Ind, prin cesionarea creanţelor rezultate din respectivele contracte. De asemenea, au fost menţinute în garanţie imobilele acceptate deja de BCR în rapoartele de evaluare. Este vorba de mai multe terenuri din Ilfov şi Câmpina, precum şi apartamente valoroase din Bucureşti, pe străzi precum Şoseaua Nordului, Cpt. Av. Alexandru Şerbănescu sau Dinu Vintilă.

Tinmar a anunţat încă din vara anului 2011 că vrea să acceseze credite de până la 24 de milioane de euro. Pe atunci, compania anunţa că banii sunt pentru activitatea de zi cu zi a firmei. De atunci, compania controlată de Oancea a finalizat deja mai multe proiecte de energie regenerabilă şi a cumpărat altele.

Recent, la începutul verii, Tinmar-Ind  a finalizat trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. Puţin mai înainte, în aprilie, au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

În februarie, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacţie cu energie electrică a anului curent când a cumpărat pe OPCOM, de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obţinut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Pentru anul 2013, firma îşi propune afaceri de 374 milioane de euro şi un profit brut de 13,5 milioane de euro.

Nocturna Rapidului, în siguranță: Valvis a primit o finanțare de 5,4 milioane de euro pentru un parc fotovoltaic

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 09 October 2013 12:36

Nocturna stinsa giulesti 681357469Rapid București pare a primi, în sfârșit o veste bună: nu va mai risca să rămână fără curent electric, așa cum s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani în meciul cu PSG, când a picat instalația de nocturnă.

Și asta nu datorită faptului că mai nou joacă la matineu, pentru că în cazul meciurilor de pe teren propriu, fiind transmise de TVR, evoluează mai mult la ora 21. Ci pentru că unul din finanțatorii și acționarii săi, Jean Valvis, principal acționar și al firmei Domeniile Sâmburești, a cărei siglă este imprimată pe tricourile rapidiștilor, a obținut de la Banca Românească o finanțare de 5,4 milioane de euro pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic în comuna Modelu, județul Călăraşi.

Finanțarea a fost acordată companiei Terra Muntenia SRL, parte a Valvis Holding, pe o perioadă de 10 ani.

“Continuăm finanțările în sectorul energiei regenerabile prin oferirea unui credit de 5,4 milioane euro companiei Terra Muntenia SRL, parte a Valvis Holding. Astfel, ne susținem obiectivul nostru strategic stabilit pe anul 2013 de a sprijini clienții corporate în demersurile lor investiționale, Banca Românească fiind o prezență activă atât pe piața finanțărilor clienților corporate, cât şi în dezvoltarea sectorului energetic. Avem certitudinea că prezentul proiect dezvoltat de Valvis Holding se va alătura portofoliului de proiecte de succes în domeniul energiei regenerabile finanțate până în prezent de Banca Românească”, a declarat Cosmin Călin , director executiv Unitatea Corporații în Banca Românească, într-un comunicat de presă.

Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 8,9 milioane de euro. Parcul fotovoltaic are o putere instalată de 5 MW, iar construcția acestuia este în curs de finalizare.

Partenerii Băncii Românești în tranzacție au fost Casa de Avocatură CMS Cameron McKenna SCA, care a oferit asistență juridică în negocierea şi redactarea documentației de finanțare, şi TUV Hellas (TUV Nord) SA, care a asigurat asistența tehnică.

Electoratul și economia Germaniei așteaptă de la „Mutti” Angela Merkel ieftinirea curentului electric, după ce i-au acordat al treilea mandat de cancelar

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 26 September 2013 01:08

Angela Merkel Energie IAngela Merkel a câștigat din nou, pentru a treia oară consecutiv, alegerile în Germania, inspirând siguranță și încredere electoratului. De altfel, organizația de tineret a partidului ei, Uniunea Democrat-Creștină, a adoptat ca slogan neoficial de campanie expresia „Mutti Macht’s”, care s-ar traduce aproximativ cu „Mami (mămica) se va ocupa de toate”.

Acum, după campanie și scrutin, în timpul cărora subiectul energiei nu a fost o temă principală, „Mutti” are de rezolvat o problemă care, dacă se acutizează, riscă să submineze grav principala economie a Europei: costurile tot mai mari ale renunțării la producția de energie nucleară și fosilă, coroborată cu promovarea surselor regenerabile de curent electric.

În 2011, după dezastrul de la reactorul nuclear de la Fukushima din Japonia, Merkel a decis intempestiv că Germania va renunța treptat, până în 2025, la toate centralele atomice pe care se bazează, în prezent, o bună parte din producția de energie a țării.

Acestea ar urma să fie înlocuite cu centrale eoliene și solare, care beneficiază de subvenții generoase, suportate de consumatorii casnici și industriali, precum și de prioritate la preluarea producției lor în sistemul energetic german: distribuitorii sunt obligați să cumpere curentul produs de acestea, la prețuri garantate preferențiale, peste cele de piață, indiferent de fluctuațiile cererii din partea clienților.

Cu 30% mai scump

La acea dată, măsura s-a bucurat de mare sprijin popular, dar consecința a fost că, în prezent, curentul electric în Germania este cu circa 30% mai scump decât media zonei euro. La rândul lor, companiile germane se tem că vor deveni din ce în ce mai puțin competitive în comparație cu concurenții lor externi, ca urmare a majorării costurilor cu energia. Mai mult, rețeaua electrică de transport a Germaniei are nevoie de investiții în upgradare pentru a putea face față valului de capacități instalate regenerabile noi, cu problemele lor bine-cunoscute de intermitență.

Merkel a ales prudența și a declarat că se va ocupa de această problemă după alegeri, evitând, în perioada preelectorală, să se implice prea mult într-o chestiune care presupune negocieri dure și complicate cu diferite grupuri de interese, de la organizațiile de lobby ale industriilor mari consumatoare de energie la cele ale producătorilor de energie regenerabilă și la grupuri ecologiste, puternice și influente în Germania.

În martie anul acesta, Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali. Autoritățile locale s-au opus tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar fi amenințat investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal a refuzat reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar fi majorat deficitul bugetar federal al Germaniei.

„Schimbarea politici energetice este esențială nu doar pentru competitivitatea economiei germane, ci și pentru buzunarele germanilor de rând. Merkel va trebui să găsească un punct de echilibru între ținta de dezvoltare a energiei regenerabile și necesitatea ca prețurile la curent electric să nu explodeze”, spune Carsten Nickel, analist la Teneo Intelligence.

Tarife neconcurențiale, garantate pe 20 de ani

Reducerea subvențiilor și privilegiilor pentru regenerabili ar fi în beneficiul consumatorilor, însă ar fi de natură să pună frână investițiilor în acest domeniu, afectând activitatea și locurile de muncă ale unor companii de echipamente eoliene și solare cum ar fi Vestas sau Trina Solar. Încă nu este limpede care va fi efectul unei astfel de reforme asupra marilor companii de utilități precum RWE sau E.ON.

„Regenerabilele nu mai constituie o nișă a pieței de energie, ci sunt parte componentă a mixului energetic național, ceea ce înseamnă că acum problema se pune cu totul diferit”, a declarat Angela Merkel în fața Bundestagului, pe 3 septembrie.

Una dintre ideile de reformă este renunțarea la tarifele garantate peste nivelul pieței, suportate de consumatori, pentru producția de energie regenerabilă, sau măcar plafonarea majorărilor anuale ale acestora. Pe legea în vigoare, aceste tarife, precum și majorările lor anuale, sunt garantate pe 20 de ani. Schimbările ar afecta doar proiectele regenerabile noi, nu și pe cele aflate deja în funcțiune.

Una dintre cele mai puternice organizații de lobby ale industriei germane, BDI, care reprezintă circa 100.000 de companii, printre care giganți precum Volkswagen sau Siemens, cere să se renunțe la tarifele garantate și la preluarea cu prioritate în sistemul energetic a producției regenerabililor, indiferent de cerere. Organizația vrea ca producătorii de energie regenerabilă să vândă la prețuri și în condiții de piață, adică în funcție de volumul și momentul cererii și nu în funcție de când bate vântul sau strălucește soarele.

Temă centrală de negociere politică post-alegeri

Revendicări sau propuneri similare au venit și din partea cartelurilor industriei chimice și companiilor de utilități, ca și din partea fostului partener de coaliție al cancelarului Merkel, Partidul Liber-Democrat. Ministrul creștin-democrat al Mediului din fostul guvern Merkel, Peter Altmaier, partener apropiat și confident al cancelarului, s-a certat de multe ori pe aceată temă cu ministrul Economiei, Philipp Roesler, membru al Partidului Liber-Democrat.

Acum nu se va mai pune problema unor astfel de fricțiuni, căci liber-democrații nu au reușit să atingă pragul electoral de accedere în Parlament, iar creștin-democrații lui Merkel au obținut cel mai bun scor de la victoria lui Helmut Kohl din 1990, de după reunificare – 41,5% din voturi. Acest lucru face posibile coaliții cu social-democrați sau cu ecologiștii.

Fără îndoială că energia va fi un subiect-cheie al oricărei negocieri guvernamentale, iar un acord cu social-democrații pare mai ușor de obținut, în condițiile în care este de așteptat ca verzii sprijină accelerarea dezvoltării energiei regenerabile. Pe de altă parte, social-democrații au în palmares primul demers politic german de renunțare la energia nucleară, din mandatul cancelarului Gerhard Schroeder.

Doar anul trecut, în Germania s-au instalat capacități regenerabile de 10 GW, echivalentul a 10 centrale nucleare, ceea ce a sporit presiunea asupra sistemului de transport al energiei, din cauza intermitenței producției facilităților eoliene și solare. Una dintre soluțiile avute în vedere este dezvoltarea fermelor eoliene offshore, mai stabile din punct de vedere al producției, dar care au și costuri mai mari de construcție. În plus, s-au consemnat întârzieri în conectarea la rețeaua terestră de electricitate a câtorva proiecte marine finalizate.

Neamțul plătește, fie el consumator sau contribuabil

Planul de renunțare la energia nucleară a creat și alte probleme. Din cauza faptului că eolienele și solarele inundă rețeaua electrică la mijlocul zilelor, pe vârf de cerere, beneficiind de prioritatea care le este acordată prin lege, companiile de utilități precum E.ON sau RWE își închid centralele pe gaze naturale, care au ajuns să meargă în pierdere, preferând să mențină în producție termocentralele pe cărbune, mai ieftine, dar și mult mai poluante.

Consumatorii casnici subvenționează energia regenerabilă printr-o suprataxă specială, evidențiată pe facturile lor. Anul acesta, aceasta este de 5,28 euro/KWh, în creștere cu nu mai puțin de 47% față de 2012. Costul mediu al electricității pentru gospodării a fost de 26,4 euro/KWh anul trecut, cu tot cu subvenția respectivă, potrivit datelor Eurostat.

Problema este că subvențiile sunt garantate pe 20 de ani, ceea ce, potrivit calculelor Bloomberg, înseamnă că consumatorii germani vor plăti peste 20 de miliarde de euro pe an până în 2030 pentru a finanța trecerea Germaniei de la energie nucleară și fosilă la energie regenerabilă.

„Germania va purta o imensă povară în spinare ceva vreme. E posibil ca guvernul să fie nevoit la un moment dat și să utilizeze fonduri bugetare federale pentru a-i mai despovăra pe consumatori, atât pe cei casnici, cât și pe cei industriali”, spune Hubertus Bardt de la Institutul de Cercetări Economice din Koln.

Satul bavarez regenerabil

Comunitatea bavareză din Wildpoldsried, care numără 2.600 de locuitori, este fără îndoială una dintre cele mai ecologiste din lume, și nu la nivel declarativ. Foarte multe locuințe, dar și clădirile publice, au panouri solare pe acoperișuri, iar unele se alimentează cu căldură de la centrala pe biomasă a localității. Pe dealuri sunt turbine eoliene, finanțate de localnici, iar mai multe ferme au centrale pe biogaz.

În total, cei din Wildpoldsried produc de patru ori mai multă energie decât consumă. Grație obligației legake de preluare cu prioritate a producției regenerabile în sistemul energetic național, surplusul de electricitate al localității, în valoare de circa 5 milioane de euro pe an, este revândut în rețea.

Factura este însă achitată de consumatorii din întreaga Germanie, iar consumatorii au început să se sature.

„Înainte, germanii se temeau cel mai mult de pene de curent și de riscurile prezentate de centralele nucleare. Acum, principala lor preocupare este scumpirea continuă a curentului electric. Procesul de trecere la energia regenerabilă a fost prost administrat, iar politicile energetice trebuie de urgență modificate”, spune Claudia Kemfert de la Institutul German pentru Cercetări Economice.

Străinii se bucură: au și nemții o problemă

Germanii sunt un popor disciplinat și cu respect pentru natură. Atât populația, cât și companiile au fost dispuse, inițial, să plătească prețul necesar renunțării la energia fosilă și nucleară, însă acum tot mai mulți spun că lucrurile au avansat prea mult într-o direcție greșită.

Pe de altă parte, însă, în pofida nemulțumirilor, chestiunea nu a fost câtuși de puțin centrală în recenta campanie electorală. Momentan, Germania rămâne la planul Merkel, elaborat în 2011, care prevede ca ponderea energiei regenerabile în totalul mixului energetic german să ajungă la 35% în 2020 și la 80% în 2050. Anul trecut, procentul a fost de 23%.

„Străinii se uită din afară cu ochi mari la experimentul nostru, al germanilor, cu energia regenerabilă. Și cu puțină bucurie răutăcioasă”, remarcă Kurt Bock, CEO-ul gigantului petrochimic BASF.

Cele mai multe capacități instalate regenerabile urmează să fie instalate în nordul țării, ceea ce va face necesară construirea de linii de înaltă tensiune pentru transportul producției acestora în sud, unde sunt principalii consumatori industriali. Construcția lor stagnează însă, întrucât germanii nu vor stâlpi și cabluri lângă casele și în curțile lor.

Culmea absurdului: eoliene pe motorină

„Nu sunt câtuși de puțin împotriva energiei eoliene și solare, dimpotrivă. Dar mulți germani au ajuns să se întrebe de ce e nevoie de toate aceste rețele, devreme ce e mai eficient să ai producție descentralizată de energie”, spune Willi Traut, conducătorul unei campanii publice, veche deja de doi ani, pentru îngroparea cablurilor electrice de înaltă tensiune din zona Dusseldorf.

Lucrurile merg greu și cu centralele eoliene offshore. Acestea dau randamente mai bune, dar sunt mai complexe din punct de vedere tehnic, mai scumpe și mai greu de finalizat. Cu toate acestea, planurile guvernamentale prevăd instalarea a 10 GW de astfel de capacități pe coasta nordică a Germaniei până în 2020.

Mass media germană a făcut un imens scandal când s-a descoperit că un parc eolian offshore nou, situat lângă insula Borkum din Marea Nordului, în loc să producă el însuși curent folosind puterea vântului, consuma mari cantități de motorină. Un caz similar a fost semnalat recent în Marea Britanie.

Problema era că, din cauza descoperirii unor mine marine provenind din al doilea război mondial pe fundul mării, în apropiere de fundația centralei, nu au putut fi făcute toate legăturile necesare cu țărmul pentru conectarea facilității la sistemul energetic. Iar componentele mecanice ale turbinelor eoliene trebuie menținute în funcțiune pentru a se evita corodarea lor, ceea ce necesită consum de motorină.

Turcia a mai făcut un pas spre interconectarea energetică cu Europa. Ne mișcăm și noi mai cu talent cu cablul submarin?

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 20 September 2013 00:37

Romania Turcia cablu submarinRețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a anunțat că Turcia a mai trecut cu bine un test din cadrul procesului de sincronizare a sistemului său de transport al energiei cu cel european.

Organizația a anunțat că operatorul turc de transport al energiei electrice, TEIAS, a obținut rezultate pozitive la ultimul test de viabilitate a sincronizării permanente a operațiunilor sale cu cele ale sistemul energetic european. Evaluarea finală de risc va fi discutată în octombrie, urmând ca TEIAS să semneze un contract pe termen lung privind respectarea standardelor europene.

Prin respectivul contract, cei de la TEIAS se vor angaja să rezolve patru probleme tehnice rămase deocamdată în suspensie, respectiv instalarea de scheme speciale de protecție în două regiuni ale Turciei, îmbunătățirea infrastructurii de comunicații, finalizarea instalării de sisteme STATCOM/SVC în sud-estul Turciei și îmbunătățirea sistemelor de securitate online.

În plus, sistemul turc de transport al energiei va trebui operat în condiții de tranzacții de piață, respectându-se legislația UE.

„Ulterior, se va lua o decizie privind sincronizarea permamentă. În acest scop, ENTSO-E propune prelungirea cu un an a perioadei de testare”, se arată într-un comunicat al organizației.

Ne place deschiderea sau ne e frică de concurență?

Interconectarea sistemelor energetice din Turcia și Europa este extrem de importantă pentru România. Joi, premierul Ponta, aflat în vizită la Ankara, a discutat cu premierul turc despre acest subiect, arătând că este importantă interconectarea României şi Turciei pentru asigurarea securităţii energetice și că principalul proiect pe care îl doreşte rezolvat este cablul energetic subteran prin Marea Neagră.

"România are excedent de energie, iar Turcia, o ţară în dezvoltare, are nevoie să importe. Sunt convins că, prin sprijin politic, proiectul se va finaliza", a spus Ponta.

Pe de altă parte, potrivit Transelectrica, realizarea mai multor interconexiuni ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine reprezintă o şansă pentru producătorii români de energie de a exporta mai mult, dar există şi riscul ca piaţa autohtonă să fie "invadată" de energie din aceste state.

„Sunt producătorii români pregătiţi să facă faţă unei competiţii care poate să fie extrem de interesantă? Nu este doar oportunitatea de a exporta, ci şi de a fi invadaţi de import foarte puternic din ţările vecine", a declarat, joi, Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere al transportatorului de energie Transelectrica, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exportul de electricitate a scăzut cu 11,3% în primele şapte luni. Transelectrica estimează pentru perioada 2014 - 2017 o scădere anuală de aproximativ 4% a consumului de electricitate.

Excedent de energie

În mai anul acesta, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că România va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul lunii respective și că a discutat cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Lipsă de finanțare și opoziție din partea bulgarilor

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea.

Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare, dar și a opoziției guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul executivului de la Sofia. Ca și România, Bulgaria se confruntă cu problema excesului de producție de curent electric, care a dus, în mai, la restricționarea accesului la rețea a energiei produse de unele centrale regenerabile.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

După Fukushima, japonezii renunță în masă la sistemul centralizat de distribuție a curentului electric și aleg autonomia energetică

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 September 2013 10:53

Japonia autonomie energeticaZeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

Parcurile cu panouri solare mor pe capete, încă din faza autorizaţiilor. Printre “premianţi”, Tinmar Ind, care renunţă la patru proiecte fotovoltaice

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 13 September 2013 09:20

panouri solare cuibExistă investitori dispuşi să-şi amortizeze pe termen lung investiţiile şi există alţi aşa-zişi investitori care nu concep altă variantă decât să se îmbogăţească… peste noapte, eventual din afaceri cu statul. Din această ultimă categorie fac parte multe dintre firmele dependente exclusiv de certificatele verzi. Orice schimbare a legislaţiei în sensul de a primi de pomană mai puţine certificate verzi decât li s-a promis iniţial îi face pe patronii acestor firme să renunţe la afacere.

Vom da în cele ce urmează mai multe exemple de firme care s-au dizolvat şi lichidat în special în ultimele luni, după anunţul de amânare a unei părţi din certificatele verzi. Pentru sistemul energetic naţional, aceste dispariţii de firme fotovoltaice nu înseamnă nimic, dacă avem în vedere numărul mare de proiecte depuse, mult peste capacitatea actuală a sistemului de a le racorda la reţea.

Nu trebuie uitat însă că aici, un cuvânt greu de spus l-au avut şi birocraţia autorizaţiilor şi avizelor dar şi procesul lent de concesionare a zecilor de parcele de terenuri de la localnici şi de adunare a acestora în loturi mari, unitare. Apoi, într-o anumită măsură, la dezumflarea boom-ului fotovoltaic au contribuit şi restricţiile şi taxele pe importurile de panouri din China. Astfel, preţul minim de vânzare al panourilor solare chinezeşti în UE este de 0,56 eurocenţi pe watt, de la circa 0,38 eurocenţi cât era până în august. În plus, importurile din China nu trebuie să depăşească 7GW, adică circa jumătate din cererea din Europa din anul 2012.

Unii antreprenori au ales să treacă de la fotovoltaice la biogaz. Asta pentru că spre deosebire de eoliene şi fotovoltaice, în sectorul de biogaz nu s-a schimbat legislaţia şi se primesc (…deocamdată) în continuare trei certificate verzi pe megawatt injectat în reţea. Un exemplu în acest sens este una dintre cele mai mari companii din România care activează în domeniul echipamentelor şi lucrărilor pentru industria energetică, EnergoBit care a anunţat recent că a sistat investiţiile în construcţia de parcuri de producţie a energiei fotovoltaice. În schimb, aşa cum scria Energy Report, firma va construi prin intermediul EnergoBit Esco o instalaţie de producere a energiei electrice şi termice din biogazul obţinut din fermentarea deşeurilor organice de origine anumală şi vegetală la Tulcea, în asociere cu procesatorul Carniprod Tulcea.

Desfiinţări de fotovoltaice

Cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, Tinmar Ind, deţinea controlul în câteva proiecte fotovoltaice care ar fi urmat să se dezvoltate pe viitor. Este vorba despre Energo-Sun, Mateo Green Energy, Austin Green Energy şi MCM Renewable. Aceste firme au fost înregistrate anul trecut, cu scopul de a produce energie din panouri solare. Pe site-ul grupului se recunoştea însă că aceste firme nu aveau încă o strategie pusă la punct. Pentru ca lucrurile să fie şi mai… clare, omul de afaceri Augustin Oancea, administratorul grupului, a luat în 14 august hotărârea de a dizolva şi lichida simultan, cele patru firme. Grupul are deja, printre alte investiţii, cinci parcuri de panouri solare dezvoltate până în prezent.

Compania franceză Trebisol Sud Ouest, care a avut anul trecut afaceri de 8,6 milioane de euro, în creştere cu 56% faţă de anul 2011, a înregistrat în septembrie 2012 firma Trebisolar 1, în Bucureşti. Cum din 1 iulie, legislaţia certificatelor verzi s-a schimbat, tot din 1 iulie, compania franceză, asociat unic al firmei din Bucureşti, a hotărât dizolvarea acesteia.

Tot în 1 iulie s-a luat hotărârea de dizolvare a altor două firme, Moldova Solar Energy, înregistrată în Moineşti, Bacău şi a firmei Moldova Energie Verde. Cele două firme, înregistrate în toamna anului trecut,  aparţineau de aceiaşi doi asociaţi, un român din Bacău şi un chinez domiciliat în Deva. Firmele au intrat  efectiv în dizolvare în 12 septembrie.

Continuăm cu prietenia între popoare. Doi români şi un spaniol au înfiinţat în vara lui 2012 în Drobeta-Turnu Severin firmele Salcia Fotovoltaic Parc şi Pristol Sun Power. În luna iunie a anului curent, aşa cum le-au înregistrat, tot aşa le-au şi dizolvat.

Şi Argeşul e bogat în dizolvări de firme fotovoltaice. Astfel, trei firme care s-au înfiinţat abia la începutul anului 2013, Fructigena Fotovoltaic, YLA Solar Fotovoltaic şi Lavian Fotovoltaic, s-au desfiinţat la sfârşitul lunii iulie. Firmele ar fi urmat să producă energie în localitatea Costeşti, localitate unde mai are două proiecte de panouri solare firma cehă Solek Group, proiecte cu o putere nominală de 2-3 MWp, cu mare parte din aprobări obţinute, aflate la stadiul ready to build. Tot în Argeş, în Călineşti, a fost înregistrată anul trecut în august  firma Fotovoltaic Development Energy. Hotărârea de dizolvare s-a luat în 27 august.

Nici Timişoara nu a scăpat de dizolvări “solare”. În Banat îşi spun cuvântul italienii. Astfel, Albano Fotovoltaico a fost înregistrată in Timişoara în octombrie anul trecut de patru acţionari italieni. La niciun an, în 7 august, italienii au hotărât lichidarea firmei, concomitent cu dizolvarea acesteia, fără numire lichidator.

Din perspectivă energetică, după toate astea ar mai fi de spus doar că… e păcat de banii daţi pe avocaţi.

Manual de ucis monopolurile: sistemul energetic centralizat e condamnat din momentul în care micii producători de regenerabile vor putea concura fără subvenții

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 27 August 2013 11:10

retea electrica SUA condamnataSistemul electroenergetic centralizat național al Statelor Unite este compus din 3.200 de companii de utilități și este cea mai mare mașinărie de acest gen din lume. Acești distribuitori vând curent electric în valoare totală de 400 de miliarde de dolari pe an, generat în cea mai mare parte din surse fosile și distribuit printr-o rețea de transport în lungime totală de peste 2,7 milioane de mile (4,3 milioane de kilometri). Instituțiile de reglementare fixează tarifele de vânzare a energiei electrice, distribuitorii de curent electric au profituri garantate, iar investitorii acestora, în consecință, beneficiază de dividende sigure.

Este un sistem care nu s-a schimbat prea mult de când Thomas Edison a inventat becul incandescent. Și e condamnat la dispariție, scrie Businessweek.

Cel puțin asta e opinia lui David Crane, CEO al NRG Energy, trader en-gros de energie din New Jersey. Acesta spune că la în joc intră o sumedenie de factori: avântul energiei regenerabile, progresul tehnologiei IT, dereglementarea, gazele naturale ieftine și presiunea politică. Combinația acestora reprezintă, potrivit lui Crane, „o amenințare mortală la adresa actualului sistem de distribuție a energiei electrice”.

El spune că actuala rețea electrică centralizată americană va deveni irelevantă în cam același interval de timp în care telefoanele celulare le-au înlocuit pe cele fixe în cele mai multe gospodării din SUA. În special panourile solare montate pe acoperișuri transformă zeci de mii de firme și locuințe americane în producători de energie electrică, iar fenomenul ia tot mai multă amploare pe zi ce trece.

„Spirală a morții”

Mulți distribuitori de energie se vor trezi prinși într-o adevărată spirală a morții, întrucât producția de energie electrică din afara rețelei, precum cea a panourilor solare de pe acoperișuri, le va tăia tot mai mult din veniturile lor reglementate și le va obliga să majoreze tarifele, ceea ce va face ca și mai mulți consumatori să se deconecteze de la rețea și să se alimenteze cu curent electric pe cont propriu.

„Unii consumatori, în special cei din regiunile foarte însorite din vest și nord-est, realizează deja că nu mai au deloc nevoie de industria energetică”, avertizează Crane

Opinia sa nu este deloc singulară. În ianuarie, un raport surprinzător de sincer al Edison Electric Institute, unul din principalele grupuri de lobby ale companiilor de utilități, îi avertiza pe membrii organizației că avântul producției de energie în afara rețelei electrice ii pune în aceeași poziție în care se aflau companiile aeriene și de telecomunicații în ultima parte a anilor 70’.

„Companiile aeriene care funcționau înainte de dereglementarea din 1978 au dat faliment. Industria de telecomunicații a suferit transformări care au făcut-o de nerecunoscut astăzi”, se afirmă în raportul citat.

Utilizează gratis rețelele

Crane, CEO-ul NRG Energy, preferă altă analogie. „Ca și US Postal Service, distribuitorii clasici de curent electric vor continua să îi deservească pe cei în vârstă și pe cei cu venituri mici, însă restul populației nu va sta cu mâinile în sân. Eu, cel puțin, pun umărul la diminuarea progresivă a puterii monopolului rețelei electrice”, spune Crane.

Antony Earley Jr., CEO al companiei de utilități Pacific Gas&Electric, nu este de acord cu estimarea de timp a lui Crane, însă este de acord că amenințările la adresa sistemului centralizat sunt serioase. Consumatorii cu panouri solare instalate pe acoperișuri „mănâncă” din veniturile distribuitorilor și operatorilor de sistem, continuând totodată să utilizeze liniile electrice de transmisie pentru back-up sau pentru a revinde în rețea energia pe care o produc.

„Cum pot companiile de utilități să investească în upgradarea și mentenanța rețelei dacă acești consumatori continuă să folosească rețeaua fără să plătească? În joc e însăși stabilitatea sistemului”, spune el. Până în prezent, autoritățile de reglementare din Louisiana, Idaho și California au respins cererile de introducere a unor tarife sau taxe pentru consumatorii care produc energie solară pe cont propriu.

Pe plan mondial, veniturile rezultate din instalarea de sisteme de producere a energiei solare vor ajunge la 112 miliarde de dolari anual în 2018, în creștere cu 44% comparativ cu anul trecut și „mușcând” din veniturile și vânzările distribuitorilor clasici, potrivit firmei de consultanță Navigant Research.

În curând vor concura fără subvenții

„În anumite regiuni din California, Arizona și Hawaii, companiile de utilități se resimt deja din cauza concurenței micilor producători de energie solară. E limpede că va apărea un model nou de sistem energetic”, spune Karin Corfee, director executiv la Navigant Research.

Micii producători de energie solară pot deja concura din punct de vedere al costurilor cu companiile clasice de utilități, însă doar grație subvențiilor de stat pe care le primesc. Anumite regiuni din nord-est vor ajunge în trei ani în situația în care va costa la fel pentru o gospodărie sau firmă să-și monteze panouri solare pe acoperiș sau să consume curent electric din rețeaua centralizată. Majoritatea statelor americane vor ajunge la această situație în 10 ani sau mai puțin, arată mai multe surse din rândul agențiilor de reglementare în energie și al industriei energiei regenerabile.

Un raport din iulie al celor de la Navigant Research arată că, până în 2030, micii producători de energie solară vor putea concura din punct de vedere al prețurilor și costurilor cu distribuitorii clasici, fără să mai primească subvenții, în cea mai mare parte a lumii. Unele orașe, precum San Francisco, au început să cumpere tot mai mult curent electric de la producători independenți de energie solară și eoliană, „peste capul” monopolurilor locale în utilități.

Micii producători independenți de energie, cum ar fi gospodăriile și firmele care își montează panouri solare pe acoperișuri, sunt sprijinite și de avântul de-a dreptul revoluționar din ultima vreme al tehnologiilor de fabricare a microrețelelor electrice locale. Este vorba de sisteme controlate prin intermediul computerelor care le permit consumatorilor, fie ei casnici sau industriali, să facă la scară mică ceea ce, până nu demult, doar marile companii de utilități puteau face: să administreze surse disparate de energie, unele intermitente, fără întreruperi.

Microrețele descentralizate

Microrețelele au fost utilizate multă vreme pentru administrarea sistemelor de back-up. De exemplu, agenția de reglementare Food and Drug Administration (FDA) dispune de o microrețea cu o putere instalată de 26 MW, finalizată în 2011, care a menținut alimentarea cu curent electric a centrului de cercetări de la White Oak al agenției după uraganul Sandy de anul trecut.

Însă adevăratul potențial al microrețelelor constă în aceea că unt capabile să transforme orice persoană, companie sau instituție care dispune de o facilitate de producție de energie regenerabilă într-o micro-companie de utilități autosuficientă. Imaginați-vă că locuința dumneavoastră trece de la curentul electric din rețea la cel din producția proprie la fel de ușor cum trece o Toyota Prius de la benzină la bateria electrică.

David Crane, CEO al NRG Energy, explică planurile companiei sale de adaptare la o lume a viitorului în care nu va mai exista rețea electrică centralizată sau aceasta va avea un rol mult diminuat față de cel din ziua de astăzi. Momentan, principalul business al NRG rămâne furnizarea de energie en-gros pentru marii distribuitori clasici. Însă firma a investit totodată un miliard de dolari în energie solară și în tehnologie legată de regenerabile, inclusiv în 50% din acțiunile parcului fotovoltaic de la Agua Caliente, cu o capacitate instalată de 290 MW, celelalte 50% fiind deținute de o companie controlată de Warren Buffett. În acest fel, NRG a început să „fure” surse de venituri chiar de la companiile de utilități cărora le vinde curent electric din surse fosile.

Anul trecut, NRG a cumpărat 50% din acțiunile companiei tehnologice Sunora, ai cărei ingineri lucrează pentru a pune la punct sisteme de captare a energiei solare care să poată fi instalate pe acoperișurile parcărilor supermarketurilor sau ale clădirilor care adăpostesc rețele de ATM-uri. Aceste sisteme pot fi instalate și puse în funcțiune în doar două zile, iar alți clienți vizați sunt hotelurile de lux.

Sunora mai lucrează și la un kit de microrețea pentru consumatori casnici. Șefii companiei speră să poată vinde în 2015 o astfel de microrețea rezidențială de 10 KW cu prețul de 20.000 de dolari.

E mai ieftin să-ți produci propria energie

Companiile recurg din ce în ce mai mult la sisteme fotovoltaice și microrețele proprii pentru a face față creșterii masive a costurilor cu energia electrică. Verizon investește 100 de milioane de dolari în proiecte solare care urmează să furnizeze curent electric direct (în afara rețelei centralizate) unui număr de 19 clădiri de birouri și centre de date din trei state americane. Centrul de expoziții Mandalay Bay din Las Vegas i-a angajat pe cei de la NRG să instaleze un sistem de producere a energiei solare cu o putere instalată de 6,2 MW, capabil să satisfacă 20% din nevoia de curent electric a centrului.

Wal-Mart, care deține 4.522 de locații în Statele Unite, vrea ca, până în 2020, 1.000 dintre supermarketurile sale să fie alimentate cu energie solară producție proprie. Președintele Wal-Mart SUA, Bill Simon, declara, recent, că, în multe cazuri, a constatat că producția proprie de energie solară este mai ieftină decât curentul electric cumpărat din rețeaua centralizată de la monopolurile de furnizare. „În plus, dispunem de numeroase acoperișuri pe care putem instala panouri solare”, a declarat Simon la o conferință cu investitorii și analiștii.

În concluzie, spune Crane, pentru NRG se deschide o întreagă piață în ceea ce privește furnizarea de energie solară pentru companii, de la băcănii la clădiri de birou și stadioane, care au nevoie de capacități instalate care merg de la 100 KW la 10 MW. De exemplu, contra a 30 de milioane de dolari, NRG a instalat un sistem compus din 11.000 de panouri solare și 14 miniturbine eoliene la stadionul Lincoln Financial Field al celor de la Philadelphia Eagles, care acoperă cam o treime din necesarul de energie electrică al stadionului.

Dar nu se teme Crane că NRG, compania sa, ale cărei venituri anuale, de 8,4 miliarde de dolari, provin momentan aproape în exclusivitate din vânzarea de energie electrică produsă prin arderea de cărbune distribuitorilor clasici de curent elecrric, își va îndepărta clienții tradiționali?

Nu mai e nevoie de o rețea-mamut

„Schimbările de situație necesită schimbări de strategie. În următoarele 2-3 decenii, rețeaua electrică centralizată a SUA va continua să se diminueze din punct de vedere al utilizării ei. De fapt, vârful de consum de electricitate al SUA a fost atins deja, în 2007, iar de atunci acest consum este în continuă scădere. Energia electrică produsă în afara rețelei va câștiga tot mai multă cotă de piață. De la un moment încolo, nu prea va mai fi nevoie de linii de transmisie mari noi, decât pentru situații punctuale, cum ar fi distribuirea energiei produse de câte un parc eolian izolat. Deja, unele linii de transmisie actuale nu-și prea mai justifică existența prin prisma calculului costuri-venituri. În viitor, distribuitorii de energie nu vor mai avea nevoie de capacitățile de care dispun acum”, răspunde Crane.

Cât despre distribuitorii clasici, Crane spune că va fi întotdeauna nevoie de cineva care să livreze minimul necesar de energie pentru ca serviciile esențiale să continue să funcționeze. Cele mai multe centrale electrice bazate pe cărbune sau petrol vor dispărea, inclusiv cele 16 deținute de NRG, pe care Crane vrea să le închidă cât mai repede posibil.

„Practic, deja gazele naturale au eliminat cărbunele din joc și vor scoate din joc și cele mai multe dintre centralele nucleare care funcționează în prezent. Vor rămâne doar câteva, pentru minimul necesar”, arată Crane.

Imperiul contraatacă. Și are dreptate, când se ia de subvenții

Însă o industrie atât de mare, veche, puternică și conectată politică precum cea a companiilor de utilități nu va dispărea pur și simplu peste noapte, în pofida succeselor extraordinare ale progresului tehnologic. Îți dai seama de asta participând la reuniunea anuală a organizației lor profesionale și de lobby.

Anul acesta, în iunie, la Marriott Marquis din San Francisco, nu mai puțin de 950 de executivi, consultanți și personal de suport s-au întrecut în a oferi argumente pentru supraviețuirea industriei. Energia solară nu funcționează peste tot. Utilizarea energiei regenerabile este un nonsens economic în statele caren dispun de cărbune ieftin. Microrețelele nu sunt încă suficient de sigure. Și cineva tot trebuie să plătească pentru liniile de transmisie utilizate pentru revânzarea în rețea a energiei solare generate de micii producători, cu panouri solare instalate pe acoperișuri.

Cea mai mare plângere, și perfect întemeiată, de altfel, este cea legată de subvențiile de stat. „Micii producători de energie din afara rețelei nu sunt în sine o amenințare. Însă schemele de sprijin prin subvenții, impuse de autoritățile de reglementare, da, sunt o amenințare”, spune Nick Akins, CEO al American Electric Power.

La rândul său, Theodore Craver, CEO la Edison International, deținătorul celui de-al doilea cel mai mare distribuitor de curent electric din California, spune cu îndreptățire că subvențiile de stat transmit „semnale economice false” producătorilor de energie solară din afara rețelei. EL estimează că 44.000 dintre clienții distribuitorului său primesc anual peste jumătate de miliard de dolari în stimulente pentru a-și instala sisteme solare, fără a lua în calcul ceea ce încasează din revânzarea în rețea a energiei produse.

Potrivit estimărilor companiilor californiene de utilități, actuala schemă de sprijin și subvenționare a micilor producători de energie solară încarcă în total facturile consumatorilor californieni care nu au instalate panouri solare pe acoperișuri cu 1,3 miliarde de dolari pe an. „Cu alte cuvinte, oamenii care nu doresc sau nu își permit să își instaleze panouri solare pe acoperișuri plătesc pentru cei care vor și își permit. Iar asta face ca o mare parte din costurile de mentenanță ale sistemului să fie puse în cârca celor cu venituri mici”, spune Craver.

Unii pre limba lor vor pieri

Argumentul subvențiilor este extrem de puternic, iar în unele state americane le este chiar interzis companiilor de utilități să intre pe piața energiei regenerabile. Există și excepții, cum ar fi Duke Energy, cea mai mare companie de utilități din SUA, care, din 2007 încoace, a construit 1.600 MW de parcuri eoliene și 100 MW de facilități fotovoltaice. Souther Co din Atlanta, care operează câteva dintre cele mai poluante centrale pe cărbune din America, s-a asociat cu miliardarul Ted Turner pentru a investi în cinci proiecte de energie solară.

Pe de altă parte, în multe state se discută despre reducerea, reorganizarea sau chiar tăierea totală a subvențiilor pentru regenerabile, iar micii producători independenți de energie din afara rețelei sunt tot mai capabili să stea pe propriile picioare. În același timp, companiile de utilități și distribuitorii clasici nu par foarte capabili de adaptare.

„Soarta companiilor de utilități stă în propriile lor mâini. Pot să continue să se plângă și să mârâie, cum au făcut până acum, sau pot să încerce să se adapteze. În California, ar fi fost un lucru deștept pentru ele să intre pe piața energiei solare acum 5-6-7-8 ani și să instaleze chiar ele panouri pe acoperișurile clienților lor, incluzând instalarea și mentenanța în factură. Le-am și propus asta. Știți ce mi-au răspuns? <Nu face parte din cultura noastră>. Auzi tu, nu face parte din cultura lor”, spune Michael Peevey, fost președinte al companiei de utilități Southern California Edison, aflat în prezent la al doilea mandat consecutiv de președinte al California Public Utilities Commission, autoritatea de reglementare statală în domeniu.

O bătălie a costurilor

Pe de altă parte, energia regenerabilă este cu totul diferită de cea din surse fosile, spune John Farrell, cercetător principal la Institute for Local Self-Reliance din Minneapolis. „Nu-ți trebuie mult capital ca să construiești facilitățile. De asemenea, nu trebuie construite toate în același loc, pentru ca după accea să ai nevoie de linii de transmisie de înaltă tensiune pentru a-l transporta la distanțe mari. Ideea că vom continua să avem o formă centralizată de proprietate și control al sistemului energetic este în totală contradicție cu ceea ce ne permite tehnologia din ziua de astăzi”, subliniază Farrell.

Alături de institutul pe care îl reprezintă, Farrell este un susținător al micilor producători independenți din afara rețelei. Dar până și raportul Bernstein, un soi de Biblie a industriei, publicat de Sanford C. Bernstein, estimează că ajungerea la paritate a costurilor nesubvenționate ale energiei solare cu cele ale electricității convenționale va modifica radical dinamica industriei energetice.

„Sectorul tehnologic și cel energetic nu vor mai avea o relație simplă, de tip furnizor-client. Vor concura direct unul cu celălalt. Pentru sectorul tehnologic, prima regulă este: costurile trebuie să meargă totdeauna în jos. În sectorul energetic, ca și în industriile extractive, costurile merg aproape întotdeauna în sus. Dat fiind aceste traiectorii opuse, putem spune, în mod contraintuitiv, că viitoare luptă dintre energia solară și cea convențională nu va fi deloc una cinstită”, conchide raportul.

Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpozitează

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 19 August 2013 14:04

panouri solare termiceIntervenționismul statului funcționează în avalanșă asupra piețelor. Majoritatea economiștilor se iluzionează de obicei cu ideea că intervenționismul este o soluție punctuală, mai rapidă, de corectare a eșecurilor piețelor sau de internalizare a "eternalităților negative" create de aceasta decât cea a auto-corectării, care necesită timp și un proces îndelungat de "trial and error".

Numai că, de fiecare dată, intervenția statului creează noi externalități negative, ce trebuie corectate printr-o altă intervenție, care la rândul său creează alte externalități… etc. Așa se ajunge la situații absurde, precum cea din Spania, în care contribuabilii își distrug singuri panourile solare, după principiul pârjolirii recoltelor, pentru a nu impozitați de stat.

Cel mai bun exemplu este cel al "externalităților negative" create de utilizarea intensivă a resurselor convenționale de energie. Pentru corectarea acestora, statul ar trebui să intervină și să subvenționeze utilizarea de resurse alternative, regenerabile și mai puțin poluante. Numai că doar după ce a fost introdusă această subvenție, se poate observa de ce piața s-a încăpățânat să nu adopte singură această soluție. Producția de energie regenerabilă, precum cea fotovoltaică sau eoliană, este extrem de volatilă. Iar sistemele de stocare a a cesteia, care să regleze această volatilitate, sunt practic inexistente. În plus, în perioadele de producție maximă de energie regenerabilă, prețul energiei scade atât de mult, încât producătorii de energie convențională sunt nevoiți să închidă capacitățile de producție mai costisitoare. Capacități care ar trebui redeschise în perioadele în care producția de energie regenerabilă este extrem de redusă. Însă închiderea și redeschiderea unor capacități de producție, precum termocentralele de exemplu, care și așa produc cea mai scumpă energie de pe piață (acestea vor fi primele victime ale supra-producției de energie regenerabilă) implică costuri importante și timp, pe care o companie și le-ar putea permite doar la un anumit nivel al prețurilor. Prețuri care însă sunt controlate mai peste tot în Europa.

Instabilitatea creată de subvențiile pentru regenerabile în sistemul național de energie a fost de fapt elementul declanșator al măsurilor luate mai peste tot în Europa de reducere a subvențiilor sau chiar de eliminare a lor. O intervenție asupra pieței a condus la externalități negative (în absența unei soluții de stocare eficiente), corectate printr-o nouă intervenție.

E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul sobă

Numai că guvernul spaniol a fost mai catolic decât Papa. Observând impactul datoriilor de 26 de miliarde de euro către companiile publice de utilități asupra deficitului bugetar, la sfârșitul lunii iunie executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție. 

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilăî care nu sunt conectași la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60 la sută peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă, care are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

Gigantul energetic german care a preluat proiectul eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group vrea bani de la BERD pentru finalizarea acestuia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 15 August 2013 00:10

Crucea Nord parc eolianProducătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare. Costul parcului eolian Crucea Nord, care va avea o capacitate instalată de 108 MW, este estimat la 192 milioane de euro, iar restul finanțărilor necesare vor proveni de la alți creditori, precum și din fondurile proprii ale dezvoltatorului.

BERD ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirmă într-un comunicat al BERD.

Au cumpărat înainte de amânarea subvențiilor

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, este primul jucător de top care reia investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Potrivit experților, până la două treimi din veniturile dezvoltatorilor de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile provin din tranzacționarea certificatelor verzi, costul acestei subvenții fiind suportat de consumatorii finali de curent electric, fiind inclus în facturile lor lunare.

Parcul eolian Crucea Nord își va recupera investiția din vânzarea energiei produse pe piața pentru ziua următoare (PZU), precum și din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenție.

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. Atunci, cu ocazia perfectării tranzacției, Andrei Muntmark, directorul comercial al Monsson Group, declara că România a devenit o țintă atractivă pentru investitori, după implementarea în detaliu a legislației privind sprijinirea energiei regenerabile, în acord cu directivele UE, precum și grație resurselor sale eoliene abundente.

Ce promiteau germanii în 2012

În 2012, germanii anunțau că vor investi peste 200 de milioane euro în proiect, parcul urmând să fie echipat cu 36 de turbine Vestas, cu o putere de 3 MW fiecare. Potrivit planurilor anunțate în 2012 de investitor, energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă. Producția de energie a parcului va putea alimenta circa 200.000 de gospodării din România și va reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 300.000 de tone pe an, mai afirmau reprezentanții companiei germane.

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.

California vrea să „îmbutelieze” energie solară. Tehnologiile de stocare a electricității sunt încă dependente de bani de la stat, dar inovațiile le-ar putea elibera

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 14 August 2013 14:19

energie stocare BUNStatul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

Comisia Europeană s-a bazat pe informaţii mincinoase. Capacitatea de producţie a panourilor solare în fabricile din UE a fost „măsluită” ca să existe un motiv pentru reducerea importurilor ieftine din China

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 08 August 2013 17:18

Karel de GuchtNoul acord dintre UE şi China prevede un preţ minim de vânzare de 0,56 eurocenţi /W şi un volum maxim de 7 GW/an în cazul panourilor solare importate din ţara asiatică. Acest acord a avut la bază susţinerea eronată conform căreia capacitatea de producţie din UE este suficientă cât să acopere cererea de produse solare din Europa. Chiar şi aşa, nu e clar de ce proprietarii de parcuri solare trebuie obligaţi prin taxe sau plafoane să cumpere din UE. O să prezentăm mai jos datele pe care s-a bazat Comisia Europeană (primite indirect de la companii de lobby ale producătorilor europeni) versus datele unor firme de consultanţă general recunoscute în domeniu.

În primul rând, o bună parte din informaţiile UE au provenit, culmea, din aceeaşi sursă pe care a avut-o EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil. Iar sursa respectivă, Europressedienst, care este de fapt o agenţie media unde chiar şi patronul este jurnalist, a greşit mereu doar într-un sens. Mai precis, producţia europeană raportată de Europressedienst a fost mereu, în ultimii trei ani, ca fiind mult mai mare, niciodată mai mică. Pe de altă parte, când a venit vorba despre consumul din UE, agenţia raporta mereu, în ultimii trei ani, că este mai redus faţă de cât raportau sursele specializate. Cumva, asta ar fi trebuit să sugereze că nu e nevoie de chiar aşa de mari importuri din China, pentru a proteja producătorii europeni de panouri solare, mai scumpe decât cele chinezeşti.

Atâta timp cât există instituţii foarte importante şi recunoscute de cercetare de piaţă specializate în industria solară, cum ar fi Bloomberg New Energy Finance (BNEF), IHS iSupply, IMS, Photon sau Solarbuzz, care publică studii de piaţă care sunt vândute în mod public, e greu de explicat cum de UE s-a bazat în bună măsură pe o firmă care lucrează pentru una dintre tabere. Oricum, Karel De Gucht (foto), comisarul european pe comerţ, nu a avut sfătuitori prea buni.

În cifre concrete, Europressedienst a “cules” date conform cărora, capacitatea de producţie de module fotovoltaice în fabricile europene a fost de 4.739 MW în anul 2009, cu 40% peste ce a raportat instituţia specializată Bloomberg New Energy Finance (BNEF) şi cu 20% peste IMS.

Pentru anul 2010, datele Europressedienst arătau o capacitate de 6.983 MW, cu 45% peste BNEF şi cu 34% peste IMS.

Pentru anul 2011, datele Europressedienst arătau o capacitate de 9.500 MW, cu 43% peste BNEF şi cu 41% peste IMS.

Apoi, pentru perioada de investigaţie, datele Europressedienst arătau o capacitate a fabricilor europene de 9.740 MW, cu 42% peste BNEF şi cu 38% peste IMS.

În cazul consumului de module fotovoltaice din UE, datele culese de Europressedienst arătau mereu mai puţin. Astfel, dacă pentru anul 2009, agenţia germană raporta un consum european de panouri solare cu capacităţi de 5.465 MW, cu doar 2% mai mic decât IMS, diferenţă de raportare faţă de IMS a ajuns cu 30% (în jos, bineînţeles) în perioada de probă dinaintea acordului actual UE – China.

Comisia Europeană a folosit acelaşi consultant ca EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil, pentru acelaşi scop. Acest lucru este în contradicţie cu principiul de bază conform caruia investigaţia Comisiei ar trebui să fie efectuată în mod obiectiv, atenţionează cei de la AFASE (Alliance For Affordable Solar Energy). Pe de altă parte, nu pare deloc întâmplător faptul că întreg site-ul Europressedienst a fost recent modificat (în iunie), după publicarea regulamentului Comisiei Europene privind taxele anti-dumping provizorii.

Comisia Europeană a verificat totuşi datele in timpul unei vizite la sediul Europressedients dar… abia in 15 – 16 iulie, adică la mai mult de o lună după adoptarea regulamentul provizoriu. Era de aşteptat totuşi ca Executivul european să verifice acurateţea datelor consultantului său înainte de adoptarea Regulamentului taxelor provizorii. Aşa se întâmplă însă când există anumite… interese.

Japonia lansează un proiect pilot prin care speră să revoluționeze procesul de stocare a energiei regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 08 August 2013 11:21

HokkaidoMarea problemă a energiei regenerabile este cea a stocării. Producția de energie electrică regenerabilă poate varia, ceea ce creează instabilitate în sistemul energetic în absența unor capacități de stocare ridicate. Tocmai de aceea, guvernul japonez investește peste 203 milioane de dolari într-un proiect pilot pe o insulă aflată la 400 de km la nord de Tokyo, în speranța ca, în urma experimentului, să revoluționeze piața energetică la fel cum în anii '70 a revoluționat piața calculatoarelor prin produsele Casio, iar în acest secol pe cea a mașinilor hibrid, prin Toyota Motor Corp.

Potrivit Bloomberg, investiția de 203 milioane de dolari va fi făcută în vederea punerii în funcțiune a unui dispozitiv produs de Sumitomo Electric Industries Ltd. în vederea stocării energiei solare și eoliene produsă în exces pe insula Hokkaido.

"Este momentul cel mai prielnic pentru cuceri Europa și SUA prin comercializarea sistemul experimentat în Hokkaido spre comercializare", a declarat Keisuke Murakami, un oficial al ministerului japonez al comerțului responsabil de proiect.

Noile baterii, care utilizează vanadiul pentru a stoca energie electrică în rezervoare electrolitice, sunt rezultatul unor activități de cercetare desfășurate în Australia și China și promite să se ocupe de excedentul de mare putere, care se poate dezvolta pe o rețea de transport.

Proiect pilot

Insula Hokkaido a fost ales pentru că este izolată de rețeaua de electricitate din Japonia și este ideală pentru amplasarea de panouri solare și turbine eoliene. Dacă ar avea succes, proiectul pilot al guvernului japonez ar putea impulsiona afacerile Sharp Corp și SoftBank Corp, care se numără printre investitorii care construit panouri solare cu o capacitate de patru ori mai mare decât cea pe care rețeaua din Hokkaido o poate prelua. Acestea ar urma să devină funcționale începând cu 2015.

Și alte companii din Japonia, precum Tokyo Electric Power Co și Kansai Electric Power Co au investit în cercetare, în vederea descoperirii unor soluții de stocare a energiei. În SUA, Electric TransmissionTexas și PG & E Corp (PCG) se numără printre companiile care investesc masiv în acest domeniu.

Pericol de incendiu

În afară de costul de producție, unul dintre cele mai mari obstacole este potențialul supraîncălzire al bateriilor și, implicit, riscul provocării de incendii. În august 2012, un sistem de back-up, bazat pe plumb, de 15 megawati al unui parc eolian din Hawaii a luat foc și a distrus clădirea în care se afla instalat, forțând o închidere temporară a parcului eolian de 30 de megawati al companiei First Wind Holdings Inc. 

Problemele asociate cu mai prolificele baterii litiu-ion au afectat producția de avioane Dreamliner a celor de la Boeing și a condus la falimentul A123 Systems Inc (AONEQ) proiect sprijinit de guvernul SUA.

Incidente similare au fost înregistrate și de sistemul de stocare de 2 MW dezvoltat de NGK Insulators Ltd, bazat pe baterii sodiu-sulf.  În luna mai, NGK a anunțat că a semnat un acord cu Terna SpA (TRN) din Italia pentru a furniza un sistem de baterii cu o capacitate de 490 megawatt-oră.

Nu toată lumea este convinsă proiectul va fi încununat cu succes, în vederea eliminării variațiilor de energie. "Poate fi un proiect pilot bun pentru a îmbunătăți tehnologia, dar nu va rezolva problemele cu care se confruntă insula Hokkaido", a declarat Ali Izadi-Najafabadi, analist la Bloomberg New Energy Finance. "Acesta nu rezolvă problema cererii de energie electrică redusă de pe insulă. În cazul în care producția de energie regenerabilă este în creștere nu există suficientă capacitate pentru a transfera de energie electrică pe continent", a explicat acesta.

Francezii se regenerează în România, în timp ce kazahii amenință cu investiții

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 05 August 2013 11:24

newspaper 512Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

S-a decis oficial: se scumpesc panourile solare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 04 August 2013 20:09

zz panouri solarePreţul minim de vânzare al panourilor solare chinezeşti în UE nu mai e decis de piaţă ci de oficialii europeni şi va fi de 0,56 eurocenţi pe watt, de la circa 0,38 eurocenţi cât era până acum, a declarat o sursă UE citată de AFP. Firmele de lobby ale producătorilor europeni de panouri solare (mai scumpe decât cele chinezeşti) au avut succes parţial în a influenţa Comisia Europeană, care a aprobat un acord ambiabil cu Beijingul privind importurile de panouri solare din China, acord de compromis care va intra în vigoare marţi, 6 august.

În plus, conform aceluiaşi aşa zis acord, importurile din China nu trebuie să depăşească 7GW, adică circa jumătate din cererea din Europa din anul 2012, când s-au cumpărat panouri pentru capacităţi instalate de circa 15 GW. Culmea e că toate părţile direct implicate în acest conflict comercial se declară nemulţumite, până şi producătorii europeni de panouri care vroiau stabilirea unui preţ minim mai mare şi care au stat de fapt la baza acestui întreg scandal comercial UE - China.

În acelaşi timp, UE investighează o firmă germană de consultanţă pe care s-au bazat în bună măsură studiile CE pe acest subiect, firma germană fiind suspectată de a fi furnizat  de fapt informaţii eronate care să apere doar interesele producătorilor europeni de panouri fotovoltaice.

Cu aceste restricţii, se estimează că doar 70% dintre producţia provenită până acum din China, dacă nu mai puţin, va intra în Europa cu acest acord, restul producătorilor urmând să plătească o taxă pretinsă antidumping de 47,6% şi să intre în concurenţă cu producătorii europeni, japonezi, sud-coreeni şi malaiezieni.

Simplu spus, din acest acord nu vor câştiga, cel puţin pentru o perioadă, decât producătorii europeni de panouri solare şi… familiile lor. Viitorii proprietari de parcuri fotovoltaice vor cumpăra mai scump iar producătorii chinezi vor vinde mai puţin sau vor plăti taxe. Când e vorba însă de lobby…
Şi totuşi, UE investighează o firmă germană de consultanţă, Europressedienst, care a ajutat-o să-şi construiască cazul în litigiul de dumping cu China pe tema panourilor solare. Investigaţia a pornit ca urmare a plângerilor primite din partea firmelor care instalează panouri solare, prin care aceştia din urmă afirmă că Bruxelles-ul a fost dus în eroare de date greşite, se arata într-o scrisoare citată de Reuters.

Care sunt acuzele la adresa Europressedienst

Firma germană a exagerat capacitatea Europei de a produce propriile panouri solare. De altfel, firma a mai lucrat anterior pentru producătorul principal german de panouri solare, SolarWorld şi pentru EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil.

În plus, Milan Nitzschke, preşedintele al EU ProSun şi vice-preşedinte al SolarWorld, a confirmat că grupul de lobby a folosit anul trecut datele furnizate de Europressedienst în plângerea sa iniţială privind taxele de dumping adresată CE. Totuşi, Nitzschke a negat orice alianţă cu firma de cercetare, în vederea creşterii “pe hârtie”  a capacitatii de producţie din UE.

Europressedienst este citat de 23 de ori ca sursă de informaţii în decizia Comisiei din 4 iunie, care a concluzionat că exportatorii chinezi sunt vinovaţi de dumping, atunci când CE a ordonat sancţiuni.

Într-o scrisoare a Comisiei legată de investigarea nemţilor, firmei Europressedienst i s-a comunicat să aibă toate documentele originale disponibile, să fie gata să lucreze până târziu şi pregătită să declare orice greşeli, cu explicaţiile de ce au avut loc.

Scopul investigaţiei este de a „verifica statisticile macroeconomice pe care le-aţi furnizat la 23 aprilie 2013, metodologia aferentă prezentată la 6 mai 2013 şi orice alte informaţii relevante pentru această procedură", a informat Comisia într-o scrisoarea adresată Europressedienst.

Nu e clar pentru cât timp pot rezista producătorii europeni concurenţei chinezilor, unde se produce mai ieftin decât în Europa. Iar apelul la firmele de lobby şi la legislaţia UE nu fac decât să transforme această industrie a fotovoltaicelor în ansamblul ei, de la producători la proprietari în ceva artificial, fără legătură cu o piaţă liberă. Asta în condiţiile în care investitorii din această industrie şi din cea de energie renenerabilă în general, aproape că ar dispărea dacă nu ar fi stimulaţi artificial la rândul lor de certificatele verzi, pe spinarea concurenţilor din piaţa de energie electrică şi a consumatorilor.

Noile redevențe din petrol și gaze, la dispoziția comunităților locale?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 01 August 2013 11:43

newspaper 512Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Canicula impulsionează producția de energie solară

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 29 July 2013 22:56

newspaper 512Canicula are și efectele sale pozitive, chiar dacă mai puține decât cele negative, e adevărat. Unul dintre acestea: majorarea cantității de energie produsă de parcurile solare, în detrimentul celei produse de parcurile eoliene sau a celei hidro. Ieri de exemplu, semnalează Ziarul Financiar, în jurul orei 10:20 funcționau numai 9 MW în parcuri eoliene, dar injectau energie în sistem 36 MW de proiecte solare, potrivit datelor Transelectrica.

Deși nu se poate vorbi deocamdată de o tendință, în contextul în care în România sunt funcționali peste 2.000 MW în parcuri eoliene și numai 200 în proiecte fotovoltaice, situația înregistrată în cursul zilei de ieri arată cât sunt de conectate sursele alternative de energie la condițiile meteo.

Același ZF anunță că producătorii și furnizorii de energie electrică se vor putea întâlni pe o nouă platformă a bursei de energie, numită piața centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale sau over-the-counter (OTC), care va permite tranzacționarea în timp real, pe termen mediu și lung, a pachetelor de energie. Practic, viitoarea platformă va aduce bursa de energie mai aproape de funcționalitatea bursei de valori, unde vânzătorul și cumpărătorul se întâlnesc direct. Jucătorii din piața de energie solicită de mult timp crearea unei platforme pentru tranzacțiile „peste tejghea“, adică fără intermedierea companiei OPCOM, care administrează bursa de energie. Necesitatea a devenit și mai mare anul trecut, când o modificare adusă legii energiei electrice a făcut obligatorie încheierea tuturor tranzacțiilor prin instrumentele puse la dispoziție de OPCOM.

BMW a lansat prin evenimente simultane în Londra, New York si Beijing modelul electric i3, mașina cu care germanii speră să revoluționeze industria auto, susține HotNews. În cele mai mari piețe europene mașina va fi livrată în noiembrie, cu prețuri de la 34.950 euro, iar autonomia va fi de 160 km cu motorul electric și de peste 260 km cu motor-generator pe benzina. i3 va fi disponibil din noiembrie pe marile piețe europene – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, iar la anul va fi lansată în SUA, Japonia și China, a spus la Londra, Ian Robertson, directorul comercial al companiei. In 2014 va fi lansat supercar-ul electric i8 care va costa în jur de 100.000 euro.

Economia Arabiei Saudite, puternic dependentă de exporturile de petrol, este tot mai vulnerabilă la creșterea producției de hidrocarburi din exploatarea șisturilor în SUA, care reduce cererea globală pentru țițeiul țărilor OPEC, a avertizat prințul saudit Alwaleed bin Talal, citat de Mediafax. Arabia Saudită nu-și va putea îndeplini obiectivul de a-și majora capacitatea de producție la 15 milioane de barili pe zi din cauza producției de hidrocarburi din șisturi bituminoase, a afirmat bin Talal, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, într-o scrisoare adresată în luna mai unor miniștri saudiți și publicată abia acum pe contul personal de Twitter.

Afaceri de familie. Fiul fostului director general al Hidroelectrica intră în business-ul cu biogaz şi fotovoltaice

Category: Biocombustibili
Creat în Monday, 29 July 2013 10:12

TriheneaConstantin Lucian Trihenea, fiul lui Constantin Trihenea, fostul director general al Hidroelectrica, şi-a făcut firmă de… energie regenerabilă. Planurile acestuia sunt de a combina afacerile fotovoltaice cu cele pe biogaz.

Nu oricine poate să intre pe piaţa producătorilor de energie sau, în particular, pe cea de energie  regenerabilă. Pe o piaţă în care aprobările se întind pe luni sau chiar ani de zile, banii sau priceperea nu sunt suficiente. Mult mai uşor poate fi dacă ai pe cineva din industrie care să-ţi spună cum se rezolvă lucrurile... mai eficient. Iar dacă acel cineva e tatăl tău, e şi mai bine.

“Mi se pare normal să-l ajut cu experienţa mea din domeniul energetic, în plus şi el este tot energetician ca pregătire. În prezent, fiul meu caută cele mai bune oportunităţi în zona de centru a Ardealului, o companie lângă care să poată să producă biogaz. Astea şi pentru consumul companiei dar şi pentru livrarea de energie în reţea. Cumulat, de la biogaz şi panouri solare, pentru început o să fie vorba de o capacitate de circa 1MW”, a declarat pentru Energy Report, Constantin Trihenea, fostul director general al Hidroelectrica. Nu ar fi fost exclusă nici afacerea cu energie eoliană însă în zona respectivă nu prea este potenţial, consideră Trihenea.

Firma lui Lucian Trihenea, Green Solar Tech, a fost înregistrată la Hunedoara în luna aprilie. Principala îngrijorare a tatălui acestuia pare a fi instabilitatea legislaţiei corelată certificatelor verzi.

Constantin Trihenea, cunoscut publicului larg mai ales ca director general al Hidroelectrica în anul 2011 pentru care a lăsat funcţia de prefect al Sibiului,  este inginer energetic şi a ocupat diverse posturi de conducere în cadrul Complexului Energetic Turceni. A fost printre altele şi manager general la firma de construcţii energetice Conelt Sibiu.

Cu jumătate de an de intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, când se intensificau scandalurile legate de contractele preferenţiale ale marii companii cu “băieţii deştepţi”, Constantin Trihenea şi-a dat demisia din funcţia de director general… din motive personale.

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Regenerabilele împing spre faliment minele, distribuitorii de energie şi pe alţi jucători din sectorul energetic din Bulgaria. Minerii ameninţă cu dărâmarea eolienelor şi a panourilor solare

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 18 July 2013 18:16

mineri bulgariObligativitatea de a prelua cu prioritate toată energia regenerabilă în reţelele electrice a condus la probleme extrem de grave în Bulgaria, probleme cu care se poate confrunta şi România în curând. Consumul total de energie a scăzut dar producţia de energie regenerabilă (care e mai scumpă) a crescut peste previziunile guvernului.

Consecinţele sunt cel puţin două: pe de o parte, ceilalţi jucători din energie îşi reduc producţia sau se îndreaptă spre faliment iar pe de altă parte, statul nu mai poate onora promisiunile distribuitorilor de energie de a le rambursa banii plătiţi pe energia verde, pentru că e mai multă decât se prevedea în 2012 când s-a dat legea. Distribuitorii au fost afectaţi de curând şi de ieftinirea electricităţii începând cu luna martie.

În situaţia de a-şi reduce producţia au ajuns în ultimele luni şi centrala nucleară de la Kozlodui dar şi minele.

Cele trei distribuitori de energie electrică care operează în Bulgaria, CEZ, EVN şi Energo Pro informează că de facto, situaţia lor este una de insolvenţă sau care se îndreaptă spre aşa ceva, dacă nu se schimbă situaţia actuală sau legislaţia. Pe de altă parte, austriecii de la EVN au cea mai problematica situaţie, cu pierderi de circa 150 milioane euro din iunie anul trecut până în prezent.

Nici cehii de la CEZ sau EnergoPro (tot cehi) nu sunt foarte departe cu pierderile. CEZ Bulgaria, care este cea mai mare societate de distribuţie a energiei electrice din Bulgaria şi care operează în vestul ţării, are pierderi de circa 100 milioane de euro. EnergoPro a acumulat deja pierderi de peste 7 milioane de euro doar de la începutul anului iar suma ar putea ajunge la 70 milioane de euro până la finele anului, a estimat Plamen Stefanov, preşedintele Consiliului director al EnergoPro.

Dacă înainte de vara anului trecut, distribuitorii cumpărau obligaţi prin lege energie regenerabilă şi apoi îşi recuperau banii de la NEK (compania naţională de electricitate a Bulgariei), acum e mai greu pentru că producţia de energie regenerabilă a depăşit estimările guvernului. NEK a ajuns astfel să acumuleze datorii uriaşe. În plus, cu noua legislaţie, NEK plăteşte companiile de distribuţie pe baza previziunilor vechi şi depăşite în timp ce riscul de conectare la reţele a capacităţilor regenerabile excesive a fost lăsat în seama şi în detrimentul celor trei companii de distribuţie.

Chiar dacă sunt posibile anumite compensaţii într-o etapă ulterioară, cei trei distribuitori de energie şi-au exprimat temerile că o astfel de practică ar putea duce la pierderi serioase şi perturbaţii în furnizarea de energie electrică.

„Suntem în stadiul de insolvenţă, această poate fi declarată oricând din acest moment iar investiţiile din reţea au fost reduse la minimum”, a declarat Stefan Abadzhiev din partea Energo Pro. Nu e foarte clar dacă măcar în cazul distribuitorilor, joaca de-a insolvenţa nu e cumva o încercare de a obţine compensări prin eventuale scumpiri viitoare ale curentului din Bulgaria. Oricum, reprezentanţii celor trei distribuitori au refuzat să precizeze cu cât ar trebui să se scumpească curentul de luna viitoare pentru a li se compensa pierderile.

Minerii bulgari sunt de asemenea nemulţumiţi de modificările legislative din ultimii ani cu regenerabilele, astfel că şi-au exprimat disponibilitatea de a organizează proteste şi chiar de a distruge turbine eoliene şi panouri solare, a anunţat grupul sindical CITUB.

Oficial ne merge bine: Primele exporturi de gaze și noi investiții în energie eoliană

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 17 July 2013 11:03

newspaper 512Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Regenerabilele produc energie curat murdară. Centralele eoliene și solare au tot mai mare nevoie de generatoare diesel poluante, pentru a-şi cârpi fluctuaţiile de curent

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 15 July 2013 13:56

eoliene interzis BUNPentru că nu au continuitate în furnizarea de energie, atât centralele eoliene cât şi cele solare funcţionează deseori în sistem hibrid, atât în România cât şi în alte ţări. În foarte multe cazuri, acestea sunt dublate ca back-up de generatare pe motorină, care, în linii mari, sunt la fel de poluante precum cărbunele.

În ultimii 4-5 ani s-a constatat extrem de clar că, cu cât sunt mai multe eoliene instalate într-o ţară, cu atât mai des cade curentul. Asta înseamnă, printre altele, daune imense atât consumatorilor casnici dar şi celor industriali, ale căror aparate se strică tot mai frecvent. Cazul Germaniei este cea mai bună dovadă în acest sens, pentru că are deja circa 31 GW de eolian instalaţi. Fluctuaţiile bruşte de curent sunt acolo cu mult mai frecvente decât în urmă cu 4-5 ani când erau mai puţine eoliene iar pagubele industriale raportate au fost enorme.

Pentru a limita astfel de daune, se fac investiţii tot mai mari în sisteme de back-up de urgenţă. Unul dintre cele mai frecvente este acela cu generatoare diesel. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva ne întoarcem de unde am plecat cu poluarea în condiţiile în care cu cât numărul eolienelor şi al fotovoltaicelor creşte, cu atât mai multă motorină se va arde pentru a limita fluctuaţiile.

Eco-scandal în Anglia, "alimentat" de generatoarele diesel

Cel mai detaliat a fost reflectată această situaţie de portalul dailymail, aplicat  pe situaţia concretă din Marea Britanie. Acolo, mii de generatoare diesel din sectorul public sunt pregătite în secret de către stat pentru a fi puse la dispoziţia eolienelor pentru situaţiile (foarte dese de altfel) de necesitate. Este vorba de generatoarele de care beneficiază deja multe spitale, şcoli publice, închisori, sedii de poliţie, de pompieri sau baze militare. Mai mult decât atât, există şi investitori care şi-au construit deja generatoare pe motorină pe câmpuri, pentru a le închiria contra cost proprietarilor de eoliene. Aceştia la rândul lor iau sume foarte mari pe certificatele verzi.

Tentaţia este de a spune că în afară de poluare nu ar fi o problemă: o să aibă de câştigat bugetul statului pe generatoarele închiriate şi proprietarii de generatoare. Problema e că aceste generatoare vor scumpi şi mai mult factura la curent, atât a omului de rând cât şi a comsumatorilor industriali. De ce? Pentru că electricitatea en gros costă circa 50 de lire sterline megawatt-ul, în timp ce pentru electricitatea generatoarelor, proprietarii acestora sau statul vor încasa de 12 ori mai mult, fiind o energie mult mai scumpă.

Partea absurdă este că proprietarii acestor generatoare sunt plătiţi chiar şi dacă nu furnizează energie. Sunt plătiţi doar pentru că… există acolo, la nevoie. În cifre, proprietarul unor generatoare diesel care au capacitatea cumulată de 1 MW (care poate să coste circa 500.000 de lire sterline), poate primi de la stat 30 - 45.000 de lire sterline în fiecare an. Până în 2020 ar putea primi annual de trei ori mai mult, sumele fiind în creştere.

Arderea motorinei este aproape la fel de poluantă şi consumatoare de dioxid de carbon precum a cărbunelui. Mai mult decât atât, este foarte costisitoare şi ineficientă. Cu alte cuvinte, energia aşa numită curată descurajează utilizarea cărbunelui dar încurajează motorina. Ce-am avut şi ce-am pierdut…

Mafia prosperă: vântul îi bate în pânze și soarele strălucește pe strada ei. Interlopii bulgari și italieni fac bani buni din subvenții de stat pentru regenerabile

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 17:09

Capo del tuti capiCompaniile din industria energiei regenerabile din Bulgaria sunt adesea folosite de grupările de crimă organizată de la sud de Dunăre pentru operațiuni de spălare de bani, potrivit unui raport recent al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională de la Sofia. În aceeași ordine de idei, un raport al Europol, publicat de curând, arată că și Mafia italiană este din ce în ce mai activă în sectorul energiei verzi.

Raportul pe 2012 al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria arată că firmele active în producția de energie din surse regenerabile sunt tot mai intens utilizate pentru operațiuni de spălare de bani de către diversele grupuri infracționale.

În documentul citat se enumeră și motivele pentru care aceste companii sunt atractive pentru interlopi. În primul rând, ca urmare a faptului că diversificarea mixului energetic constituie o preocupare în întreaga UE, firmele care au ca obiect de activitate energia regenerabilă sunt tot mai numeroase.

În al doilea rând, faptul că, și în Bulgaria, energia regenerabilă beneficiază de subvenții prin reglementări de stat, fiind achiziționată la prețuri preferențiale, constituie un argument în plus pentru crima organizată de a utiliza companii cu acest obiect de activitate ca vehicule pentru operațiuni de spălare de bani.

Construcția de centrale electrice pe bază de surse eoliene și solare presupune investiții masive, dar și încasări importante, ceea ce înseamnă că aceste proiecte pot fi foarte ușor folosite pentru spălarea unor sume mari de bani cu origini dubioase, provenite inclusiv de tentative de evaziune și fraudă fiscală.

Raportul precizează de asemenea că au fost depistate, de exemplu, cazuri de parcuri fotovoltaice care au fost construite cu bani provenind din împrumuturi contractate de la firme offshore, ceea ce obstrucționează tentativele de detectare a surselor reale ale acestor finanțări. Până în prezent, nu a fost declanșată urmărirea penală în nici unul din aceste cazuri, se mai afirmă în documentul citat.

Capo di tutti capi

Raportul vine la circa 3 luni după ce autoritățile italiene au pus sechestru pe active din industria energiei regenerabile în valoare de peste 1,6 miliarde de euro, despre care se presupune că ar fi fost utilizate pentru spălare de bani de lideri importanți ai Mafiei din Italia.

Activele respective îi aparțineau lui Vito Nicastri, supranumit „Regele Vântului”, despre care poliția italiană are indicii că ar fi un paravan pentru Cosa Nostra, inclusiv pentru inamicul numărul 1 al carabinierilor și procurorilor din Italia, Matteo Messina Denaro (foto), șeful suprem al Mafiei siciliene.

Investigatorii l-au acuzat pe Nicastri că a investit milioane de euro proveniți din operațiuni de extorcare de fonduri prin impunerea de taxe de protecție, trafic de droguri și alte activități infracționale în proiecte de producere de energie regenerabilă din Sicilia. Pe lângă că, în acest fel, banii respectivi erau spălați, mafioții beneficiau și de subvențiile generoase acordate de statul italian și de UE pentru producția de energie verde.

Fenomenul este scos în evidență și de cel mai recent raport al Europol cu privire la infracționalitatea din UE. „Grupările Mafiei investesc tot mai mult în proiecte de energie eoliană și solară. Acestea oferă oportunități atractive de profit, prin intermediul subvențiilor și facilităților fiscale acordate de stat. Pe lângă asta, companiile din industria regenerabilă oferă Mafiei posibilitatea de a spăla veniturile rezultate din activități criminale prin intermediul unor structuri juridice de business legale”, se spune în raport.

Majorarea profiturilor ilicite obținute le creează mafioților italieni o problemă la care majoritatea antreprenorilor care respectă legea pot doar să viseze: au prea mult cash pe mână și prea puține posibilități de reinvestire, comentează Forbes.

Își asigură poziții de monopol

„Aceste stimulente, la care se adaugă criza economică, explică recentul trend de infiltrare tot mai puternică a Mafiei în economia legală. Prin scheme sofisticate de spălare a banilor rezultați din infracțiuni, dar și prin investiții alese cu grijă în anumite sectoare economice, grupările de crimă organizată nu doar că încearcă să-și justifice imensele averi acumulate, dar, în plus, acționează pe diverse piețe ca jucători extrem de puternici, care își permit să opereze, teoretic, în pierdere și să-și asigure poziții de cvasimonopol, fapt care subminează principiile fundamentale ale economiei de piață”, se afirmă în raportul Europol.

În Sicilia, gradul de implicare al Mafiei în energia verde a ieșit treptat la iveală, primele arestări fiind operate în 2010. După ce au adunat o nouă serie de probe, prin rețele de informatori și înregistrări de convorbiri telefonice, autoritățile judiciare italiene au declanșat al doilea val de arestări în decembrie 2012.

Italia este în plin proces de reducere a subvențiilor pentru proiectele de energie regenerabilă, motivele fiind dimensiunile deficitului bugetar și imensa datorie publică. Totodată, a fost declanșat un program național prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subvenții din bani publici trebuie să semneze declarații pe proprie răspundere (sic!) că nu au legături cu crima organizată.

În Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platformă electorală anti-Mafia, lucrările de construcție la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate în dezvoltare au fost întrerupte. Noul executiv caută metode pentru a se asigura că Mafia nu va mai putea să se implice în această industrie, înainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis să facă afaceri în sectorul energiei regenerabile. În acest fel, am pierdut o oportunitate vitală de dezvoltare, iar regiunea întreagă a pierdut șansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.

Taxele UE pe importul de panouri solare din China fac victime: două firme germane cu afaceri și proiecte importante în România și-au cerut insolvența

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 July 2013 14:20

Insolventa solare BUUNCompania germană Gehrlicher Solar, care a finalizat de curând construcția a trei parcuri fotovoltaice în România și lucrează în prezent la altele două, a anunțat că și-a cerut intrarea în insolvență la Tribunalul districtual din Munchen, după ce impunerea de către Comisia Europeană de tarife punitive la importul de panouri solare din China a dat peste cap planurile de afaceri ale companiei și, în consecință, a dus la anularea de către băncile creditoare a unui împrumut în valoare de 85 de milioane de euro, contractat de către Gehrlicher Solar cu trei luni în urmă.

Săptămâna trecută, același lucru s-a întâmplat cu compania germană de profil Conergy, care de-abia anunțase demararea construcției unui sistem fotovoltaic montat pe acoperișul unei fabrici de răcoritoare din București, firma mai având în portofoliu două proiecte solare în România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană (CE) a decis să impună taxe antidumping de până la 67,9% pentru panourile solare importate din China, pentru a-i sancționa pe producătorii chinezi de profil, beneficiari de subvenții generoase pentru exporturi din partea statului chinez, care le permit să vândă foarte ieftin în Europa, în dauna industriei de echipamente fotovoltaice din Europa.

Cei de la Gehrlicher Solar spun că s-au văzut obligați să ceară intrarea în insolvență după ce decizia UE de a impune tarife punitive la importul de panouri solare din China a dus la o deteriorare a pieței europene de profil. În consecință, firma nu a mai putut să își respecte planul de afaceri convenit cu băncile creditoare, drept condiție pentru acordarea, în mai, a unui credit de 85 de milioane de euro pe doi ani, ceea ce a dus la rezilierea contractului respectiv de credit de către bănci.

Protecționismul are efecte contrare celor scontate

„Tarifele antidumping nu ajută pe nimeni, nici măcar pe cei care cer impunerea lor, pentru că distrug joburi în întreaga industrie fotovoltaică. Guvernul german și Comisia Europeană trebuie să rezolve problema la nivel politic înainte de vacanța de vară, întrucât, în caz contrar, industria va avea și mai mult de suferit”, a declarat directorul executiv al Gehrlicher Solar, Richard von Hehn.

Noile taxe au intrat în vigoare din 6 iunie, la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, statele UE urmând să decidă acestui aspect până în decembrie 2013. Pentru a stimula guvernul de la Beijing să negocieze, executivul comunitar a stabilit taxele la nivelul iniţial mai redus de 11,8% pentru două luni, urmând ca, în lipsa unui acord, acestea să urce la 37,2% - 67,9%.

Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei. În Europa, care acoperă circa trei sferturi din piaţa mondială de echipamente fotovoltaice, peste 20 de producători au cerut protecţie sub legea falimentului începând din 2010, iar multe companii şi-au mutat fabricile în Asia, pentru costuri de producţie mai reduse.

Grupul Gehrlicher a fost creat de la zero de un singur om și a ajuns, în timp, unul dintre cei mai mari dezvoltatori și integratori din industria fotovoltaică, rămânând totodată o afacere de familie. În momentul său de vârf, în 2010, grupul avea în total peste 400 de angajaț și vânzări la nivel global de 350 milioane euro.

Gehrlicher Solar a finalizat recent construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane în România se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

La vârful lanțului de vinovați se află subvențiile de stat pentru regenerabile

Tarifele impuse de UE pe importurile de componente fotovoltaice din China nu sunt singurele vinovate pentru situația industriei de profil europene. Încurajați de subvențiile generoase acordate de state pentru producția de energie din surse regenerabile, investitorii au demarat un număr imens de proiecte în domeniu. Pentru a face față cererii stimulate în acest mod artificial, producătorii de echipamente s-au împrumutat masiv pentru a crește capacitatea de producție, ceea ce a dus, per total, la scăderea masivă a prețurilor de vânzare, efect agravat de exportatorii chinezi subvenționați, la rândul lor, de stat.

Săptămâna trecută, grupul german fotovoltaic Conergy, pe vremuri cea mai mare companie din industria solară a Europei, și-a cerut la rândul său insolvența, după ce a eșuat în a-și convinge creditorii să accepte restructurarea datoriilor și în a găsi noi investitori dispuși să îi finanțeze activitatea.

„În ultimele 15 luni am prezentat două planuri investiționale concrete creditorilor noștri și regretăm foarte mult faptul că nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la implementarea într-un interval optim a acestora”, a declarat CEO-ul Conergy, Philip Comberg. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, fără să ofere detalii, că insolvența va afecta un număr de 800 de salariați, din totalul de 1.100 ai Conergy.

Conergy a avut vânzări de 473,5 milioane euro anul trecut, dar și o pierdere operațională de 83 milioane euro. Față de maximul atins în plin boom fotovoltaic, în 2007, acțiunile companiei s-au prăbușit cu 67%.

Conergy anunța la începutul acestei luni un proiect de dezvoltare a unui sistem de acoperis cu panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 8.200 de metri pătrați, în cartierul Titan din Capitală, pe acoperișul unității de producție a unui producător de băuturi răcoritoare.

Compania a intrat pe piața energiei solare din România cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobicești, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Portofoliul fotovoltaic românesc al Conergy mai conține și un al treilea proiect, cu o capacitate instalată de 2 MW.

Premieră în producția de energie: Soarele a bătut vântul

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 11 July 2013 13:34

newspaper 512Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Programul UE de sprijinire a energiei regenerabile s-ar putea dovedi ilegal. O federație de organizații ecologiste l-a reclamat la Curtea Europeană de Justiție

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 09 July 2013 14:57

Curtea Europeana de Justitie regenerabileProtecția mediului și a locațiilor cu valoare culturală, istorică și comunitară, Considerente pentru care părea de la sine înțeles, până nu demult, că doar proiectele miniere și de exploatare a surselor fosile de energie pot fi contestate. Lucrurile nu stau însă așa. Curtea Europeană de Justiție a decis, recent, să judece o reclamație la adresa programului Comisiei Europene de sprijinire a producătorilor de energie din surse regenerabile, reclamație înaintată de un număr de 615 organizații din 24 de țări europene, grupate în European Platform Against Windfarms (EPAW). Principala acuzație a celor de la EPAW este aceea că, în loc să reducă emisiile de dioxid de carbon, avântul parcurilor eoliene va avea, de fapt, efectul contrar.

Contestația celor de la EPAW a fost înaintată în vara anului trecut la Curtea Europeană de Justiție și se bazează pe prevederile unui tratat internațional, în bună măsură ignorat chiar de către statele semnatare: Convenția de la Aarhus din 1998 privind accesul la informații, participarea publicului la procesul decizional și accesul la justiție în chestiuni legate de mediu. Demersul a fost sprijinit și de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), prin intermediul unei instituții subsidiare - Nations Economic Commission for Europe (UNECE).

Luna trecută, Curtea a decis să accepte înspre judecată contestația EPAW. Deliberările vor fi îndelungate, o decizie fiind așteptată într-un interval de 12 până la 18 luni.

EPAW susține că cei de la Comisia Europeană au omis să deruleze, înainte de aprobarea programului UE de sprijinire a energiei regenerabile și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, studii tehnice care să estimeze în mod pertinent ce cantitate de combustibili fosili va fi economisită în urma instalării a sute de mii de turbine eoliene, în pofida opoziției unei bune părți a populației rurale europene și a riscurilor de mediu presupuse de acestea.

„Se pare că, după cum arată rezultatele studiilor estimative independente, de fapt nu se va reduce câtuși de puțin consumul de combustibili fosili în urma avântului eolienelor, așa că oamenii sunt mai mult decât îndreptățiți să ceară rezolvarea acestei situații”, a declarat Mark Duchamp, conducătorul EPAW.

Lipsă de transparență

În concluzie, EPAW cere ca prelungirea dincolo de anul 2020 a programului UE de sprijinire a energiei regenerabile să fie declarată ilegală. În prezent, instituțiile europene discută extinderea programului până în 2050, unele voci din rândul lobby-ului industriei regenerabile cerând stabilirea unei ținte de 100% în ceea ce privește ponderea energiei din surse verzi în totalul mixului energetic european. Ținta în vigoare în momentul de față este de 20% până în 2020.

Convenția de la Aarhus cere ca programele guvernamentale cu impact asupra mediului să fie elaborate în mod tranparent, cu participarea publicului la procesul decizional. Asta înseamnă, potrivit EPAW, că europenii ar fi trebuit să fie informați în detaliu în legătură cu beneficiile programului UE de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile, dar și asupra costurilor și efectelor colaterale negative ale acestuia.

„În schimb, Comisia Europeană n-a făcut decât să accepte total necritic afirmațiile industriei eoliene în această privință, fără să le verifice câtuși de puțin”, a subliniat Duchamp.

De exemplu, politica europeană de sprijinire a industriei eoliene se bazează pe ideea că orice cantitate de energie produsă de centralele eoliene va reduce consumul de combustibili fosili care, altfel, ar fi fost necesar pentru producerea acelei cantități de energie utilizând surse convenționale.

„Această ideea promovată de industria eoliană este eronată și a fost îmbrățișată total necritic de către Comisia Europeană. Dacă și-ar fi făcut treaba cum trebuie, ar fi descoperit că centralele electrice care funcționează cu combustibili fosili, care echilibrează sistemele energetice, fiind obligate la variații mari de producție, din cauza caracterului intermitent al surselor regenerabile de energie, consumă în acest fel mai mult combustibil, exact ca o mașină care consumă mai mult în ambuteiajul urban decât pe autostradă”, adaugă președintele EPAW.

Fac mai mult rău decât bine

Potrivit acestuia, pe măsură ce se înmulțesc capacitățile instalate eoliene, va fi nevoie de tot mai multe centrale electrice care consumă combustibili fosili pentru stabilizarea producției de energie electrică, din ce în ce mai dependentă de caracterul intermitent al producției din surse eoliene.

La aceeași concluzie a ajuns, de altfel, și Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica.

Organizația a avertizat că avântul instalărilor de noi capacități de producție de energie regenerabilă și majorarea ponderii acestora în totalul mixului energetic european face să fie nevoie de mai multe centrale electrice pe bază de cărbune și gaze naturale, în scop de back-up, pentru a se putea garanta siguranța funcționării rețelelor pe timpul nopții și în momentele fără vânt, când facilitățile solare și eoliene nu pot funcționa. Adică de înmulţirea surselor poluante de energie.

Cei de la EPAW mai susțin că, dacă se iau în calcul și alți factori scăpați din vedere de Comisia Europeană, cum ar fi necesitatea upgradării rețelelor naționale de electricitate, în final ar rezulta că, de fapt, nu se reduc deloc emisiile de CO2, ba chiar cresc. Concluzia organizației este că, devreme ce fermele eoliene nu ajută deloc la reducerea de combustibili fosili, atunci programul UE de sprijinire a acestora nu are nici o justificare.

EPAW arată că pagubele colaterale ale acestui program sunt multiple, mergând de la aspecte ținând de sănătate și de calitatea vieții la altele legate de valoarea caselor din zonele unde sunt instalate multe turbine eoliene. Alte chestiuni problematice sunt efectele asupra mediului încornjutător, dar și miliardele de dolari plătite sub formă de subvenții industriei regenerabile, care adâncesc deficitele bugetare și datoriile publice, precum și scumpirea tot mai accentuată a curentului electric, care alimentează sărăcia și distruge locuri de muncă.

„Nici unul dintre aceste efecte ale programului UE de sprijinire a industriei eoliene nu a fost luat în considerare de către autoritățile comunitare și nu a fost comunicat publicului într-o manieră transparentă. În concluzie, avem de a face cu o încălcare gravă a Convenției de la Aarhus și ne așteptăm ca cei de la Curtea Europeană de Justiție să decidă că prelungirea programului respectiv dincolo de anul 2020 este ilegală. Mai mult, ne așteptăm ca legalitatea și beneficiile actualului program să fie tot mai mult contestate în întreaga Europă”, conchide șeful EPAW.

Germanii de la Gehrlicher Solar au finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice în Mureș și lucrează la încă două în Brașov

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 04 July 2013 14:24

Fotovoltaice nemtiCompania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice, în județul Mureș, având o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW.

Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Gehrlicher Solar a utilizat un număr de 36.168 de module fabricate de Jinko, nouă invertoare produse de SMA și propriul sistem de înălțare și susținere a panourilor solare, GehrTec Base, adaptabil la orice tip de teren. Fiecare dintre cele trei centrale solare va produce circa 4 milioane de KWh de electricitate pe an.

„Aceste investiții sunt sprijinite prin intermediul sistemului românesc de subvenționare a producției de energie din surse regenerabile, constând în certificate verzi, pentru următorii 15 ani”, subliniază compania.

Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată.

Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

Pe lângă cele trei parcuri fotovoltaice finalizate în Mureș, Gehrlicher Solar lucrează în prezent la construcția a încă două proiecte, cu capacități instalate de circa 2,5 MW fiecare, în județul Brașov. Odată cu finalizarea acestora două, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată totală de 23 MW.

Compania germană, cu sediul în Munchen, deține subsidiare și parteneriate de tip joint-venture în Franța, Marea Britanie, Brazilia, Italia, Spania, Turcia, India, Africa de Sud și Statele Unite.

Lobby-ul regenerabilelor din SUA se mută de la stânga la dreapta și adoptă discursul „free market”, deși sistemul de prețuri din energie este puternic monopolist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 13:13

Acoperis panouri solare BUNÎn mai multe state din SUA are în prezent loc o polemică între monopolurile locale de distribuție a energiei electrice și deținătorii de mici capacități fotovoltaice, firme sau gospodării. Aceștia din urmă livrează în rețelele electrice statale surplusul de energie produs de centralele lor solare și, în acest fel, își diminuează sau chiar anulează factura de consum datorată furnizorilor, iar în unele cazuri chiar primesc bani de la aceștia, întrucât produc mai mult curent electric decât consumă.

Prețurile la care se realizează aceste tranzacții sunt reglementate, adică stabilite arbitrar (deși sub masca unor formule complexe de calcul) de către companiile de utilități. Multe din acestea vor să reducă prețurile pe care le plătesc micilor centrale solare pentru curentul generat, întrucât se confruntă cu o criză de lichidități, sub pretextul că aceste prețuri ar fi exagerate. În concluzie, nu avem de a face cu nici un fel de piață liberă, ci cu niște raporturi comerciale între monopoluri de stat și o serie de particulari, în care tarifele sunt stabilite nu de raportul dintre cerere și ofertă, ci de instituții de planificare, care, prin formulele de calcul pe care folosesc, se asigură că producătorii, de stat sau particulari, își acoperă întotdeauna costurile și rămân și cu profit.

În replică, lobby-ul micii industrii fotovoltaice contraatacă lărgindu-și aria sprijinului politic la care apelează. Tradițional, organizațiile profesionale din energia regenerabilă căutau ajutor la stânga spectrului politic, pe lângă Partidul Democrat, având în comun cu acesta discursul cu privire la beneficiile de mediu ale încurajării producției de energie regenerabilă.

Însă pe măsură ce regenerabilele se dezvoltă tot mai mult în state dominate de către Partidul Republican, cum ar fi Arizona sau Georgia, lobby-ul respectiv își adaptează discursul public la specificul local al publicului și încearcă să prezinte dezbaterea drept una legată de piața liberă și de libertatea de alegere a consumatorilor. Rămâne de văzut în ce măsură această tactică va dea rezultate, cele două state menționate urmând să ia în curând decizii importante cu privire la prețurile plătite pentru surplusul de energie livrat în rețele de micii fotovoltaici și la implementarea de eventuale scheme de sprijin pentru această industrie.

În Arizona, unde bătălia se poartă între industria solară și cea mai mare companie de stat de utilități, Arizona Public Service, lobby-ul fotovoltaic l-a adoptat drept „mascotă” pe Barry Goldwater Jr., fiul fostului simbol al conservatorismului american și fost candidat la președinție. Organizația locală profesională a industriei are drept logo un elefant, exact ca Partidul Republican, și și-a intensificat recent presiunea politică și mediatică asupra instituției statale care fixează prețurile și tarifele la curent electric, ai cărei membri sunt aleși de electorat.

Discurs capitalist despre un sistem centralist

Astfel, Barry Goldwater Jr. apare în clipuri TV și susține că ideea diminuării prețurilor plătite micilor centrale solare pentru energia livrată în rețeaua statului urmărește să distrugă industria și să prezerve monopolul asupra generării de curent electric. „Companiile locale de utilități ar trebui să-i încurajeze pe oamenii din Arizona să își pună panouri solare pe acoperișuri, nu să îi descurajeze”, spune Goldwater în aceste clipuri promoționale. În plus, susține că republicanii ar trebui să sprijine energia solară întrucât asta ar lărgi opțiunile consumatorilor, într-un mod similar cu sistemul voucherelor pentru școli.

În replică, reprezentanții furnizorului de energie electrică spun că cei 18.000 de mici deținători de panouri solare sunt efectiv subvenționați de ceilalți 1,1 milioane de consumatori de curent. „Discursul lor de tip <free market> e doar praf în ochi, nu vor decât să își protejeze business-ul și sunt gata să lupte foarte dur pentru a preveni reducerea prețurilor plătite pentru energia solară produsă în exces de aceste facilități”, declară Mark Schiavoni, vicepreședinte executiv al Arizona Public Service (APS).

În medie, firmele și gospodăriile care și-au pus panouri solare pe acoperișuri generează cam 70% din curentul electric pe care îl consumă, estimează APS. Pe timpul nopților și în zilele înorate, preiau energia electrică din rețeaua statală pentru a-și satisface nevoile.

Energia produsă de aceste mici centrale se compensează cu cea consumată de proprietarii lor, la prețurile oficiale retail ale curentului electric, astfel încât, de regulă, micii fotovoltaici rămân cu facturi extrem de mici de plătit, la care se adaugă o taxă de conectare și menținere la rețea, plus mentenanță, de 16 dolari pe lună.

Însă companiile de utilități consideră că acest preț la care este preluată în rețea energia produsă de particulari, egal cu prețul oficial plătit de consumatori, este exagerat și nu reflectă așa-zisa „valoare reală” a energiei solare produse, despre care APS consideră că este mai mică.

Industrie în plin avânt

Cu toate acestea, cei de la APS refuză să dezvăluie cum va arăta noul sistem de stabilire a prețurilor de preluare în sistem a energiei produse de micile centrale solare și spun doar că problema va fi rezolvată într-un mod „corect, sustenabil și avantajos pentru toți consumatorii”.

De exemplu, Gene Westemeier din Sun City și-a instalat pe casă 16 panouri solare în 2012. Le plătește firmei producătoare în rate lunare de 70 de dolari, timp de 20 de ani. Spune că surplusul de energie produs pe care îl livrează APS îi acoperă toate costurile, inclusiv ratele și facturile lunare pentru curentul consumat, dar se teme că distribuitorul de energie îi va majora prețul pe curentul pe care îl consumă din rețea pe timpul nopților.

Industria energiei solare și-a intensificat implicarea în politică. Asta și pentru că a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă. Instalările de panouri solare de către particulari au crescut cu 53% în primele trei luni din 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, printre altele grație ieftinirii dramatice a prețurilor tehnologiei și echipamentelor specifice.

Potrivit organizațiilor de lobby ale industriei, această creștere amenință modelul de business al companiilor clasice de utilități, respectiv al furnizorilor de energie electrică.

În statul american Georgia, comisia statală locală responsabilă cu utilitățile analizează un plan pe 20 de ani privind generarea de energie electrică, întocmit de Georgia Power, cel mai mare distribuitor de curent electric din stat. În același timp, lobby-ul industriei solare recrutează activiști Tea Party pentru a face presiuni în vederea adoptării de reglementări care să încurajeze și să sprijine instalarea de panouri solare pe acoperișuri.

Iresponsabilitate fiscală

O strategie care, se pare, funcționează extrem de bine, mai ales după ce s-a aflat că Georgia Power vrea să extindă o centrală nucleară din zonă și să paseze costurile investiționale ale acestei extinderi către consumatori, prin scumpirea facturilor la electricitate.

Problema este diferită în Georgia, comparativ cu Arizona. Aici, legislația locală stabilește limite anuale cu privire la numărul de panouri solare care pot fi instalate pe acoperișuri de către particulari.

„Considerăm că cei de la Georgia Power dau dovadă de iresponsabilitate fiscală și credem că consumatorii au dreptul să aleagă”, spune Debbie Dooley, cofondator al Atlanta Tea Party.

La rândul său, Lauren „Bubba” McDonald Jr., membru republican al comisiei statale locale responsabile cu utilitățile, spune că este în favoarea creșterii plafonului de panouri solare care pot fi instalate anual pe acoperișuri și se declară parțial de acord cu poziția Tea Party.

„Sunt un vechi conservator și om de afaceri”, spune McDonald, explicând că business-ul cu energie trece prin transformări profunde și că soarta surselor clasice de curent electric, cum ar fi cărbunele, este tot mai incertă. „Dar vă mai spun ceva: soarele va răsări întotdeauna. Iar asta înseamnă energie gratis”, conchide el.

GDF Suez scoate la vânzare 60% din afacerile sale cu energie eoliană și solară

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 July 2013 07:48

Campania desfășurată în ultimul timp împotriva subvenționării energiei regenerabile de către guvernele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, dar și de către marii coloși industriali, nevoiți să suporte costuri suplimentare importante, sau de consumatorii casnici, cărora le vine factura încărcată cu noi tarife, își face simțite efectele. Compania franceză de utilități, GDF Suez, care deține și în România două firme producătoare de energie eoliană, Brăila Wind și Alizeu, intenționează să obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană, susține Wall Street Journal, citând surse apropiate gigantului energetic francez.

GDF Suez, deținută în proporție de 36,7% de guvernul francez, va declanșa negocieri cu mai mulți investitori financiari interesați în achiziționarea a aproximativ 60% din portofoliul pe care compania îl deține în domeniul energiei regenerabile, atât în Franța, cât și în alte state. Wall Street Journal nu precizează dacă este vorba și de cele două proiecte pe care GDF Suez le deține în România. Compania franceză ar urma să păstreze un procent de 40% din afacerea cu o capacitate de producție de 1.000 de megawați și să rămână operatorul industrial al acesteia. Afacerile GDF Suez din domeniul energiei regenerabile sunt estimate la aproximativ un miliard de euro.

Potrivit publicației americane, compania franceză estimează că termenul de depunere a ofertelor va fi undeva la mijlocul lunii iulie.

GDF Suez se află într-o acută criză de timp pentru identificarea unor soluții financiare de reducere a datoriei sale de 34 miliarde de euro, apărute în urma achiziției acțiunilor pe care nu le deținea din propria sa filială din Marea Britanie, International Power, și în urma scăderii cererii de gaze la nivel european ca urmare a crizei economice din zona euro, fapt ce i-a afectat profitul pe anul trecut. Conractele de furnizare de gaze, în continuare legate de prețul petrolului, au menținut costurile companiei la un nivel ridicat, în timp ce recesiunea din zona euro, a afectat consumul. Limitele protecționiste ale reglementatorilor din Franța și Belgia impuse tarifelor la gaze în tentativa lor de a proteja puterea de cumpărare a populației au afectat la rândul lor profitabilitatea companiei.

La finalul anului trecut, GDF Suez a anunțat că intenționează să vândă active în valoare de peste 11 miliarde de euro deținute în Europa sau pe alte piețe dezvoltate, pentru a se concentra asupra extinderii business-ului său în Asia.

În luna decembrie a lui 2012, GDF Sueza vândut 80% din participația sa la subsidiara italiană de producere de energie eoliană, IP Maestrale, reducându-și datoriile cu 800 de milioane de euro.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafata totala este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Productia de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziţionat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi. Investiția este estmată la 90 de milioane de euro.

Obama plusează în războiul pentru resurse cu China: puterea americană în Africa înseamnă electrificarea continentului

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 01 July 2013 13:18

Obama Africa BUNPreședintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunțat un proiect în valoare de 7 miliarde de dolari care vizează modernizarea reţelelor de energie din Africa, în vederea reducerii riscului căderilor de tensiune, care descurajează investiţiile, și care își propune dublarea accesului la curent electric în Africa sub-sahariană. Asta după ce actuala administrație de la Washington a fost criticată în SUA, atât de către mediul politic, cât și de către cel de afaceri, pentru faptul că a pierdut teren în favoarea Chinei în bătălia pentru resursele naturale ale continentului negru.

Planul, denumit "Power Africa", va fi finanţat atât din bani publici, cât şi prin atragerea de finanţări din sectorul privat, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Proiectul vizează dublarea accesului la electricitate în Africa sub-sahariană, unde peste două treimi din populaţie trăieşte fără energie electrică.

"Power Africa va consolida potenţialul enorm al Africii în domeniul energiei, care include rezerve vaste de petrol şi gaze şi posibilitatea de a dezvolta resurse curate, precum cele geotermale, hidro, eoliene şi solare", se spune în comunicat.

Printre ţările care vor participa la plan se numără Etiopia, Ghana, Kenya, Liberia, Nigeria şi Tanzania.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Africa sub-sahariană va avea nevoie de investiţii de peste 300 miliarde de dolari pentru a asigura accesul general la electricitate până în 2030.

Obama a dezvăluit inițiativa în cadrul unui discurs susținut în Africa de Sud, la Universitatea din Cape Town, discurs pe care consilierii săi l-au caracterizat ca fiind esența turului african al președintelui, care mai include Senegalul și Tanzania. Scopul vizitelor este promovarea comerțului și a investițiilor pe continentul african, campion mondial la ritmul de creștere economică.

Companiile americane sunt tot mai interesate de oportunitățile de dezvoltare în Africa. Exporturile americane către continentul negru au crescut 23% în 2011, la 21 de miliarde de dolari, în timp ce importurile s-au majorat cu 14%, la 74 de miliarde de dolari, din care circa 60 de miliarde de dolari au reprezentat importuri de țiței.

În discursul său, Obama a subliniat creșterea economică rapidă a Africii, dar și constrângerile bugetare interne ale Statelor Unite. El a declarat că SUA intenționează să renunțe la modelul ajutoarelor financiare directe pentru statele africane și, în schimb, să promoveze scheme de sprijin noi, care să se concentreze pe „impulsionarea capacității Africii de a rezolva probleme”.

Astfel, proiectul „Power Africa” va reprezenta un parteneriat public-privat, întrucât cele 7 miliarde de dolari care vor veni de la bugetul de stat vor fi completate de investiții de 9 miliarde de dolari provenite din mediul privat. Una dintre companiile private care vor participa cu resurse financiare la program este General Electric, sarcina asumată de aceasta fiind instalarea de capacități noi de generare de curent electric de 5.000 MW în Tanzania și Ghana.

„Programul este binevenit, întrucât accesul la energie continuă să fie o mare problemă în Africa. Cheia succesului implementării acestuia este sprijinul guvernelor locale și politicile de reglementare din sectorul energetic. Până acum, lucrurile s-au mișcat foarte greu în această privință, din cauza ineficienței și a corupției”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Proiectul „Power Africa” a fost anunțat de către Obama după ce tot mai multe voci, atât din mediul politic, cât și din cel de afaceri, au criticat actuala administrație de la Washington pentru slaba implicare pe continentul african și pentru faptul că a pierdut teren în favoarea Chinei în bătălia pentru resursele naturale ale Africii, spre deosebire de predecesorii săi, George W. Bush și Bill Clinton.

Astfel, Bush a promovat un proiect de 15 miliarde de dolari destinat prevenirii și tratării SIDA, iar Clinton a semnat un acord comercial cu statele din Africa sub-sahariană.

Agenția Internațională pentru Energie: Regenerabilele au tot mai puțină nevoie de ajutoare de stat și ar putea depăși gazele în 3 ani

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 26 June 2013 21:01

13007691-solar-energy-panels-and-wind-turbineSursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Firma Tinmar-Ind, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, a finalizat trei centrale fotovoltaice în Oltenia

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 19 June 2013 13:44

z fotovoltaic BulgariaTinmar-Ind, cel mai mare comerciant privat cu electricitate din România, a finalizat recent trei centrale solare în Oltenia, cu o capacitate instalată totală de 28 MW. În aprilie anul acesta, cei de la Tinmar-Ind au mai finalizat proiecte cu o capacitate instalată totală de 22 MW, ceea ce ridică portofoliul fotovoltaic al companiei la 50 MW.

Facilitățile au fost construite și echipate de către compania germană ET Solar și sunt localizate la Târgu Cărbunești în județul Gorj, precum și la Simnicu de Sus, Dolj. ET Solar se va ocupa și de partea operațională și de mentenanță a centralelor.

ET Solar și subsidiarele sale au furnizat ansamblul modulelor fotovoltaice pentru centralele solare ale Tinmar-Ind, asigurând și componentele de studii, proiectare, achiziții și finanțare a construcției pentru respectivele proiecte fotovoltaice.

Tinmar-Ind a fost înființată în 2001 și este cel mai mare trader privat de energie electrică din România, având operațiuni și în Ungaria, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria și Germania.

În februarie 2013, Tinmar-Ind a fost implicată în cea mai spectaculoasă tranzacție cu energie electrică a anului. Atunci, firma a cumpărat pe OPCOM; de la Interagro a lui Ioan Nicolae, 15.120 MWh de energie în bandă, la un preţ de 253 lei/MWh, cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei.

Potrivit datelor ANRE, Tinmar-Ind a avut anul trecut o cotă de piaţă de 5,81% pe segmentul concurenţial al pieței de energie, fiind cel mai mare furnizor pe acest segment, după Electrica Furnizare, firmă de stat, care deţine o cotă de 11,83%.

În 2012, Tinmar-Ind a avut afaceri de 1,38 de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro), nivel similar cu cel din 2011, în timp ce profitul net a crescut cu 40%, până la 30,1 milioane de lei (6,7 milioane de euro).

Apune soarele pe strada producătorilor fotovoltaici din Germania. Siemens îşi închide şi ultima afacere solară. Se pregăteşte Bosh. Cauzele: produsele chinezeşti ieftine şi… gazele de şist

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 17 June 2013 16:55

z fotovoltaic ploaieCândva domeniu promiţător, cu mari rate de creştere, industria solară din Germania a ajuns rapid la un declin accelerat. Producătorii de panouri şi componente dau vina pe produsele ieftine din China pe de o parte iar pe de altă parte pe căderea preţurilor la energie din SUA (mare piaţă de desfacere) ca urmare a “exploziei” industriei de gaze de şist.

În urma pierderilor enorme, conglomeratul Siemens se pregăteşte să-şi închidă şi Solel, ultima sa afacere cu panouri solare din Germania, după ce de curând a închis Desertec. Solel şi-a căutat şapte luni cumpărători dar fără succes. Tot de vânzare sau de închidere se pregătesc şi cei de la Bosh, scrie Reuters, referindu-se la operaţionile solare ale grupului din Germania.

Solel are programată închiderea pentru începutul anului viitor, după ce afacerea israeliană a acumulat pierderi de circa un miliard de euro (circa 1,33 miliarde de dolari) de la cumpărarea de către Siemens în anul 2009. Solel producea componente pentru centralele termice solare. Firma are 280 de angajaţi, cei mai mulţi din Israel.

Bosh caută de asemenea cumpărător pentru operaţiunile sale fotovoltaice din Germania, scrie Reuters, existând altfel varianta închiderii. Asta după ce marele grup a pierdut în Germania pe acest segment nu mai puţin de 2,4 miliarde de euro din anul 2008 începând.

Noi suntem ca de obicei mai în urmă faţă de alte ţări cu economii dezvoltate, astfel că anumite efecte apar cu întârziere. Pe segmentul panourile solare, în România încă se mai poate vorbi de boom. Încă.

Fotovoltaice pe motorină… de contrabandă

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 17 June 2013 14:43

z fotovoltaic motorinaNu oricine reuşeşte să pună pe picioare o afacere cu panouri solare. Pe lângă acces la finanţare este nevoie frecvent şi de relaţii la structurile administrative precum şi de informaţii din piaţă. Se pare că nu strică să ai acces chiar la informaţii de la… Serviciul Român de Informaţii. Este cazul unui fost şef SRI, ale cărui afaceri cu panouri solare se înmulţesc de la an la an. Asta după ce a fost acuzat de DIICOT ca fiind liderul unei grupări infracţionale care a prejudiciat bugetul de stat cu 7 milioane de euro de pe urma contrabandei cu motorină.

Cum însă Tribunalul nu a dat curs cererii DIICOT de arestare preventivă în 2011, colonelul SRI în rezervă nu s-a văzut extrem de incomodat în a-şi continua afacerile din… domeniul energetic, trecând de această dată de la comerţul cu motorină la afaceri fotovoltaice, ale cărui profituri se anunţau mari încă din anii trecuţi.

Aşa se face că după ce firmele BGM Petrol (fosta DG Oil), Power Live One şi Gespro Green Energy, fostul şef al SRI Giurgiu, Ion Garagancea şi-a mai deschis de curând firmele Sun Nord Power şi Energy Nord Electric.

Firma Gespro acoperă o activitate de promovare şi informare turistică în Parcul Natural Comana, alimentat din surse de energie verde, mai concret o centrală fotovoltaică de 1 MWp în timp ce pe firma Power LIVE One figurează un parc fotovoltaic mai mare decât precedentele, de 9,6MW, tot în Giurgiu, în localitatea Izvoru.

Fostul şef SRI a şocat de curând şi prin faptul că a cerut şi mai ales ca a obţinut la Tribunal, o pensie mai mare de la SRI, instituţie de la care s-a pensionat la 45 de ani. Toate astea… pentru că se poate.

Vapoare, avioane, autobuze și mașini care se întorc după soare. Pentru a se alimenta

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 12 June 2013 00:17

Avion solarDispozitive alimentate cu energie solară, cum ar fi calculatoarele sau ceasurile de mână, există deja de decenii bune. Acum, însă, există câteva proiecte, dezvoltate în mai multe regiuni ale lumii, care își propun să arate că această formă de energie regenerabilă poate fi folosită cu succes în industria transporturilor. 

Unul dintre aceste proiecte este elvețian. Este vorba despre un vapor alimentat cu energie fotovoltaică, ai cărui realizatori își propun să traverseze cu el Oceanul Atlantic, Vasul, MS Turanor PlanetSolar, este echipat cu panouri solare care ocupă o suprafață de 450 de mp și care îl fac să arate ca o oglindă plutitoare. Energia captată de aceste panouri este singura care îl alimentează, fiind conceput pentru a consuma cât mai puțin curent electric posibil.

MS Turanor PlanetSolar aparține omului de afaceri elvețian Immo Stroher, un entuziast al energiei solare, și a costat 12 milioane de euro. Are formă de cataraman, care îi reduce greutatea și îi mărește suprafața expusă la soare. Vasul este lung de 7 metri, iar în actuala misiune transportă 8 persoane, capacitatea maximă fiind de 20, atunci când este vorba de călătorii scurte de agrement, de maxim o zi.

Turanoir are două motoare electrice, care au mai puține părți componente decât un motor cu combustie și fac și mai puțin zgomot. Motoarele alimentează cele două elice ale vasului.

„Navigăm fără zgomot, fără vibrații și fără să poluăm. Cred că este un exemplu extraordinar în privința potențialului energiei solare”, spune căpitanul vasului, Gérard d'Aboville. Vasul a plecat de curând din Florida îndreptându-se spre nord, către Canada, și va traversa Atlanticul către Europa de nord. Misiunea sa constă în colectarea de date biologice din Curentul Gofului.

Mult entuziasm și multe probleme de rezolvat

Solar Impulse este un avion de o persoană, cu aripi echipate cu panouri solare și cu o autonomie de zbor de 18 ore. Ca atare, piloții și cofondatorii proiectului, elvețienii Bertrand Piccard și André Borschberg, fac cu rândul la manșă. În Australia, la Adelaide, un autobuz alimentat exclusiv cu energie solară transportă navetiști, studenți și turiști. Până și armata Statelor Unite a început să facă experimente cu vehicule solare. 

Pe de altă parte, doar cei mai înfocați fani ai energiei fotovoltaice văd o revoluție în transporturi în viitorul apropiat, închipuindu-și că nu mai e mult până ce vom vedea pe scară largă mașini, trenuri și avioane alimentate exclusiv cu energie solară. Una dintre probleme este că doar în cazul vehiculelor mari, cum ar fi Turanor și Solar Impulse, are sens echiparea cu propriile panouri solare. În schimb, este cu totul nepractic să instalezi panouri solare pe mașini și autobuze, astfel încât aceste vehicule sunt alimentate de la stații speciale de energie solară.

O altă problemă este că multe vehicule care merg cu energie solară nu dispun de back-up, ceea ce înseamnă că sunt total dependente de capriciile vremii. Astfel, dacă soarele se ascunde în nori, iar ele au rămas fără electricitate stocată, sunt nevoite să se oprească până ce soarele reapare.

„E un pic SF să te gândești că vei folosi energia solară pentru a transporta mulțimi mari de oameni cu un singur vehicul”, spune alberto Colotti, de la Universitatea din Zurich, adăugând că numai prin experimente se poate ajunge la dezvoltarea unor soluții mai viabile din punct de vedere economic pentru această tehnologie.

Un astfel de experiment este autobuzul australian Tindo. De cinci ani deja, acest autobuz, vopsit în culori vii, transportă navetiști, studenți și turiști de-a lungul orașului Adelaide, ajutând astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din al cincilea oraș ca mărime din Australia.

Nu e ieftin și nici comod, deocamdată

În fiecare noapte, o echipă de mentenanță reîncarcă bateriile pe bază de sodiu și nichel ale lui Tindo cu electricitate generată de un sistem fotovoltaic instalat pe acoperișul depoului central de autobuze din adelaide. Autobuzul oferă chiar și Internet Wi-Fi celor 40 de pasageri pe care îi poate transporta. Are o autonomie de deplasare de 200 de kilometri între reîncărcări și dispune și de un sistem de frânare așa-numit „regenerativ”, astfel încât energia folosită la încetinirea vitezei vehiculului poate fi reutilizată ulterior.

Tindo n-a fost câtuși de puțin ieftin. A costat echivalentul a 760.000 de dolari SUA, dublu față de un autobuz obișnuit. Pe de altă parte, pasagerii s-au îndrăgostit de el pentru că e foarte silențions, neavând motor.

O unitate militară americană din statul Tennessee a procedat întrucâtva similar pentru a-și alimenta flota de 17 mașini electrice. În aprilie anul acesta, la unitate a fost finalizat un sistem de panouri solare, parte a unei investiții totale de 10 milioane de dolari destinată promovării energiei regenerabile în armata Statelor Unite. Proiectul include opt stații de alimentare cu energie solară, șapte pompe de benzină cu etanol și cinci echipamente individuale de reîncărcare a vehiculelor electrice.

Cea mai mare problemă a reprezentat-o amplasarea sistemului de panouri, care se rotește permanent ca o corolă de floare, de-a lungul zilei, în căutarea soarelui. S-a ales o locație situată la distanță de clădiri și copaci, pentru a reduce riscul ca umbra generată de acestea să diminueze eficiența panourilor fotovoltaice.

Căpitanul d'Aboville de pe Turandor spune că și ruta vasului condus de el a fost stabilită ținând cont de aceleași considerații, respectiv pentru a maximiza expunerea la soare a panourilor fotovoltaice ale navei. În plus, mai povestește căpitanul, în anumite momente ale voiajului dinspre Franța spre Florida, înainte de începerea misiunii științifice, a fost redusă viteza vasului, pentru a economisi energie în perioadele cu cer înorat. Alte dăți, căpitanul s-a abătut puțin de la ruta principală, în căutarea cerului senin, pentru reîncărcarea bateriilor litiu-ion ale lui Turandor.

„E vorba de un efort continuu de echilibrare, fie că vorbim de <vânarea> soarelui sau de economisirea energiei, pentru a fi siguri că avem destul curent electric pentru a nu fi nevoiți să ne oprim în zilele cu ploaie”, conchide căpitanul.

Facturile de electricitate ale consumatorilor finali nu vor mai fi încărcate cu restanțele la achiziția de certificate verzi ale furnizorilor de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 June 2013 13:12

Certificate verzi neachizitionate BUUNContravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

Unde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în Germania

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 04 June 2013 13:49

furt panouri solare BUUNRomânia este patria furturilor de elemente de infrastructură energetică, de la cabluri de alimentare la stâlpi de înaltă tensiune și conducte de gaze. În alte state mai avansate, însă, cum ar fi Germania, hoții au ținut pasul cu dezvoltarea tehnologiilor de avangardă și au început să ia la țintă, de exemplu, panourile solare din parcurile fotovoltaice. Probabil că nu e decât o chestiune de timp până ce fenomenul va fi importat și la noi. Unele guri rele ar spune că nu ar fi decât o modalitate perfect naturală prin care piața ar mai elimina din excesul de ofertă din acest sector, generat artificial prin subvenții și reglementări de stat favorizante. Pe de altă parte, subvențiile pentru regenerabile acordate în estul Europei constituie unul din motorul acestor furturi, hoții revânzând panourile furate din Germania în țările respective.

De cele puțin 14 ori anul acesta, parcurile fotovoltaice din statul german Brandenburg au fost călcate de hoți, care au sustras tone întregi de panouri solare. Agravarea fenomenului îi obligă pe investitorii în surse regenerabile de energie să ia măsuri de întărire a securității la locațiile vizate. Poliția susține că o bună parte din panourile furate sunt revândute în statele din Europa de Est cu cele mai generoase subvenții de stat pentru proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi România.

„Nici o tehnologie antifurt nu a fost în stare să îi oprească până acum. Am fost obligați să punem echipele de securitate să patruleze non-stop pe locațiile respective”, spune reprezentantul dezvoltatorului de proiecte fotovoltaice Athos Solar, după ce, la un parc deținut de companie în apropierea Berlinului, hoții au demontat nu mai puțin de 130 de panouri de pe postamentele lor și au plecat cu ele.

Furturile de panouri solare din regiunea respectivă s-au înmulțit exponențial în ultimii ani, potrivit Poliției locale. În sud, autoritățile bavareze au publicat un ghid de recomandări oficiale de protecție antifurt pentru dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice. Bavaria are o capacitate solară instalată totală de 9,6 GW, suficientă pentru a alimenta 2,3 milioane de locuințe.

Doar anul trecut, în Germania s-au investit circa 15 miliarde de dolari în echipamente pentru centrale fotovoltaice.

Efecte perverse ale intervenției statului

Aceste echipamente sunt ușor de vândut  și greu de monitorizat, ceea ce încurajează comerțul ilicit cu panouri solare furate. Jafurile creează probleme și companiilor de asigurări, care sunt nevoite să plătească despăgubiri substanțiale.

Compania de utilități Stadtwerke Senftenberg a ajuns până într-acolo încât a decis să își marcheze panourile cu ajutorul unei tehnologii de inserat „amprente” de „ADN artificial”, pentru a putea să le identifice locația și traseele în caz de furt. Aceste panouri solare, a căror dimensiune tipică este similară cu cea a ușilor tipice de frigider, sunt revândute în statele din Europa de Est cu cele mai generoase subvenții de stat pentru proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi România, potrivit Poliției germane.

Este și cazul României, unde cererea de panouri solare este așteptată să crească de șase ori anul acesta, comparativ cu 2012, potrivit estimărilor Bloomberg New Energy Finance.

„Hoții sunt atrași în special de cele mai mari centrale solare. Subvențiile pentru energie regenerabilă din Europa de Est constituie un stimulent în plus pentru hoții care operează în Germania”, spune un purtător de cuvânt al Poliției din Brandenburgul de Est.

Hoții s-au profesionalizat

În anii trecuți, principalele ținte ale hoților erau Italia și Spania, care s-au confruntat cu probleme serioase din acest punct de vedere până când investitorii au luat decizia de a întări măsurile de securitate.

Asigurătorul Mannheimer Versicherungen din orașul omonim spune că a plătit două despăgubiri majore pentru furturi de panouri solare asigurate în ultimele 12 luni, care s-au ridicat la sume cu șase cifre. Compania de asigurări cooperează cu operatorii de centrale fotovoltaice pentru a optimiza măsurile de securitate ale acestora.

„Pentru dezvoltatorii de centrale solare de mari dimensiuni, există riscul de a fi atacați de hoți profesioniști, care dispun deja de canale de vânzări securizate, de expertiza necesară pentru a demonta echipamentele fără a le distruge sau a le defecta și de camioane mari pentru a le transporta”, spune Jenny Chase, analist la New Energy Finance.

Nu doar panourile solare dispar. La începutul lunii trecute s-au furat peste 50 de transformatoare utilizate pentru convertirea energiei solare în scopul utilizării ei în rețeaua națională de electricitate, de la o centrală fotovoltaică de lângă Berlin. Echipamentele cântăresc peste 2 tone bucata, iar pagubele s-au ridicat la cel puțn 150.000 de euro.

„Ne confruntăm cu înmulțirea furturilor de la cele mai mari parcuri fotovoltaice. Acestea survin adesea la scurt timp după ce o investiție este finalizată, înainte să fie instalate alarmele și sistemele video de supraveghere”, spune Kathrin Jarosch, purtător de cuvânt al GDV, o organizație de lobby a companiilor germane de asigurări.

"ADN artificial"

Stadtwerke Senftenberg, o companie municipală de utilități din Brandenburg, a decis să își marcheze panourile cu ajutorul unei tehnologii de inserat „amprente” de „ADN artificial”, pentru a putea să le identifice locația și traseele în caz de furt. Investiția s-r ridicat la 3,5 milioane de euro.

„Suntem aproape de Europa de Est și nu e nici un secret că hoții din această regiune sunt atrași și de panouri solare, nu doar de mașini și bijuterii. În felul acesta vrem să descurajăm furturile și să ne protejăm investiția”, spune directorul executiv al companiei, Detlef Moschke.

„ADN-ul artificial” este un lichid care lasă o urmă invizibilă cu ochiul liber pe obiectele pe care este aplicat și conține un cod unic de identificare pe care Poliția îl poate verifica cu raze ultraviolet. În consecință, panourile marcate cu astfel de lichid sunt foarte greu de revândut. În plus, utilizarea acestui lichid este mai ieftină decât instalarea de camere video de supraveghere.

Doar în regiunea Brandenburg, pagubele provocate de furturi dezvoltatorilor de centrale fotovoltaice s-au ridicat anul acestav la 20 de milioane de euro. Poliția a arestat 20 de persoane suspectate de astfel de jafuri de la începutul lui 2012 încoace.

CE nu se dezminte: în loc să trateze cauzele, vrea să reindustrializeze forțat economia Europei în pofida scepticismului reprezentanților industriei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 22 May 2013 19:43

20130522 - Reindustrializarea Europei 1Decenii la rândul, Uniunea Europeană s-a prezentat lumii întregi ca un exemplu de reformare a pieței energetice, ca un model de "dezvoltare durabilă" și s-a mândrit cu succesele înregistrate în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon. Nicăieri în lume, limbajul de lemn al planificării centrale nu a răsunat mai puternic decât pe Bătrânul Continent. Săptămână după săptămâna, la Bruxelles sau în celelalte capitale europene se lansa o nouă strategie de creștere economică, o nouă strategie energetică, un plan de creștere durabilă sau un pact pentru energie. Astăzi însă, în cadrul summit-ului de dedicat evaziunii fiscale și energiei, realitatea economică pare a fi luat inițiativa în fața construcțiilor visătoare ale birocraților europeni. Aceștia au fost coborâți din turnul lor de fildeș și puși față în față cu rezultatele politicilor lor din ultimii ani: un grafic al Comisiei Europene, publicat de Financial Times, arată că începând din 2005, când prețul electricității era similar în UE, SUA și Japonia, aceasta este în prezent mai scumpă în Europa cu 37% față de cea din SUA și cu 20% față de cea din Japonia. Iar graficul se referă la prețul electricității din care este exclus costul reprezentat de taxe, mult superior pe Bătrânul Continent. Indicele prețului gazelor pentru populația UE a crescut și el cu 45% în perioada 2005-2012, faţă de o majorare cu numai 3% în SUA.

20130522 - Reindustrializarea EuropeiDacă ecartul dintre prețurile la electricitate se adaugă celeilalte piețe rigide a UE, cea a muncii (cu care paradoxal adepții statului asistențial din UE se mândresc în continuare), rezultă un tablou nu prea încurajator în ceea ce privește economia europeană, și așa aflată în recesiune pentru cel de-al șaselea trimestru consecutiv. Competitivitatea economiei UE în raport cu cea a SUA sau cu economiile asiatice emergente suferă, iar principala explicație constă în rigiditatea piețelor. Pe piața energiei, de exemplu, proprietatea privată este mai mult o excepție decât o regulă, atât resursele, cât și majoritatea marilor companii fiind de stat sau "parteneriate public-private". Chiar și în companiile europene private din domeniu, statele dețin participații considerabile. În plus, atât la Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre, se invocă interesul public sau protecția consumatorilor pentru a se interveni și a reglementa mai drastic aceste piețe. Rezultatul: europenii plătesc o electricitate și gaze cu până la 50% mai scumpe decât americanii, care nu sunt atât de "protejați" de statul federal și unde proprietatea privată asupra resurselor și a marilor companii este regula și nu excepția.

Mai multă planificare centrală

Iar soluția identificată de birocrații prezenți la summit-ul de la Bruxelles este una similară celor avansate până în prezent: mai multă centralizare, mai multă planificare centrală. Problema sunt, în opinia lor, politicile individuale ale statelor membre (care, cel puțin în ceea ce privește subvențiile acordate energiei regenerabile, au fost de fapt încurajate de CE) și refuzul lor de a-și armoniza reglementările. Drept urmare, pentru a nu pierde bătălia competitivității economice, birocrații europeni au ajuns la concluzia că Europa trebuie reindustrializată sau măcar că trebuie stopată dezindustrializarea acesteia. Numai că este mult mai ușor să dezindustrializezi o economie prin reglementări și impozitare excesivă, decât să o reindustrializezi printr-un plan centralizat de la Bruxelles. Chiar și premierul socialist al României, Victor Ponta pare a fi intuit de unde vin problemele Europei, când s-a referit la situația AecelorMittal: „Întreaga companie (ArcelorMittal) în Europa are o problemă cu creşterea preţului la energie, or, aici politicile interne pe care le vom aplica sunt de sprijinire a uzinei de la Galaţi, dar este nevoie şi de coordonare pe plan european, pentru că, dacă se impune să adoptăm anumite reguli, suntem între ciocan şi nicovală, între interesul de a ne menţine aici fabricile şi infringementul de la Bruxelles. Primul obiectiv este acela de a integra România şi de a alinia politica României în domeniul energiilor regenerabile la media europeană şi aici decizia noastră este de a susţine în continuare energia verde, însă păstrând un echilibru cu sustenabilitatea economică. Mai pe româneşte, vrem energie regenerabilă, dar vrem să ţinem costurile pentru industrie şi pentru populaţie în limitele acceptabile, pentru că altfel degeaba avem energie verde, dar nu are cine s-o mai consume“, a declarat Ponta.

Factura energiei regenerabile, achitată de consumatorii în Germania și de industrie în Franța

Pentru Comisia Europeană, prioritatea nu este liberalizarea pieței în ceea ce privește reglementările și forma de proprietate, ci crearea unei piețe unice robuste pentru electricitate și gaz natural. Numai că distribuția este doar o problemă a pieței energetice europene, ea nu poate rezolva singură problema competiției restrânse, cauzată de monopolul deținut de stat sau de companii de stat pe aceste piețe. Liberalizarea distribuției ar putea crește competiția și micșora prețurile, însă nu este suficientă. Sistemul de conducte pe care Bruxelles-ul este dispus să-l finanțeze este din start suspect. Nu eficiența sau profitabilitate vor fi principalii indicatori după care se va construi acesta, ci interesele geopolitice. 

Armonizarea sistemelor de subvenționare a energiei regenerabile, responsabilă în mare pentru majorarea prețului electricității pe Bătrânul Continent, va fi la rândul său dificilă, pentru că ele diferă de la guvern la guvern, și sunt făcute în favoarea unor părți ale societății pe care politicienii vor să le cumpere bunăvoința. Germania, de exemplu, a optat pentru soluția ca populația, consumatorii să plătească majorarea costurilor impusă industriei, în timp ce Franța menține un preț redus al utilităților pentru populație în detrimentul companiilor de stat din domeniu, care au primit comanda politică de a suporta costurile "înverzirii economiei Europei". Din păcate, în acest ritm, Europa riscă să nu mai aibă ce "înverzi", economia sa, cel puțin sectorul industrial, dispărând văzând cu ochii în ultimele decenii.

Business-ul este sceptic

De altfel, cu o săptămână înaintea summit-ului de azi de la Bruxelles, liderii de business din UE s-au reunit pentru a analiza propunerea Comisiei Europene de "reindustrializare a Europei", prin care contribuția industriei la produsul intern brut al regiunii să fie majorată de la 15,6% în prezent la 20% în 2020.  Cum era și normal, participanții la European Business Summit au fost mult mai realiști decât birocrații și politicienii reuniți azi la Bruxelles, considerând, potrivit Wall Street Journal, că ținta propusă este mai degrabă o speranță deșartă. Singura țintă realistă ar fi stoparea unei ulterioare dezindustrializări a continentului. Cu alte cuvinte, răul a fost făcut, iar faptul că Europa trece prin cea mai adâncă recesiune de după cel de-al doilea război mondial contribuie la agravarea problemei. Recesiune la care au pus umărul cu vârf și îndesat birocrații și politicienii de la Bruxelles și din alte capitale europene. În timp ce SUA și statele asiatice au ieșit din recesiune, UE refuză cu încăpățânare să facă acest lucru, în principal din cauza rigidității piețelor, între care cea a energiei și cea a muncii se remarcă în mod deosebit. Ca să nu mai vorbim de relația extrem de intensă dintre criza datoriilor suverane și cea a sistemului bancar, care se alimentează una pe alta.

20130520 - reindustrializarea europei

Spre deosebire de oficialii CE, reprezentanții industriei știu foarte bine că sunt strânși între ciocanul unei industrii americane mult mai competitive datorită prețurilor reduse la energie și a succesului înregistrat dincolo de Atlantic de gazele de șișt (în continuare văzute rău de opinia publică din Europa) și nicovala economiei în expansiune a Chinei, cu care, spre surprinderea oamenilor de afaceri europeni, Comisia Europeană a preferat să intre într-un război deschis. Ultimul exemplu: impunerea unor tarife uriașe la importul de panouri solare fabricate în China.

Consecințele politicilor ecologice: dezindustrializarea Europei și exportarea producției și poluării în Asia

În plus, au concluzionat reprezentanții industriei europene, politicienii și birocrații de la Bruxelles au ignorat permanent consecințele neintenționate ale propriilor politici. Cel mai bun exemplu este cel al eforturilor impuse prin directive și reglementări de a reduce emisiile de carbon pe Bătrânul Continent. UE și-a atins scopul, dar cu ce costuri? În 2011, UE era responsabilă doar pentru 11% din emisiile de carbon de la nivel global, în timp ce SUA se situa la 16%, iar China la 29%. Explicația nu constă în principal în îmbunătățirea proceselor tehnologice, ci în dezindustrializarea continentului european. Costul adoptării noilor norme era atât de ridicat încât companii și-au închis capacitățile industriale din Eutopa și le-au mutat în Asia, unde procesul tehnologic este mai poluant decât vechile procese din UE. Cu alte cuvinte, chiar dacă la nivelul UE s-a înregistrat un aparent succes, la nivel global, situația s-a înrăutățit. Iar Europa a rămas și fără industrie. În plus, efectul politicilor energetice confuze din UE au contribuit la majorarea costurilor materiilor prime din sectorul energetic, ceea ce a condus la o renaștere a consumului de cărbune, devenit brusc din nou competitiv, în detrimentul consumului de gaz natural, mai puțin poluant, susține, Helge Lund, CEO-ul Statoil.

O nouă strategie centrală construită pe banii contribuabililor europeni

Birocrații nu sunt însă dispuși să renunțe prea ușor la luptă. Pascal Lamy, fostul șef al World Trade Organization, consideră "reindustrializarea Europei" o idee de modă veche. "Frontiera dintre bunuri și servicii a dispărut de mult", crede acesta.

Cu toate acestea, datele arată că, dintre statele europene, cele mai rezistente la actuala criză au fost cele care au în continuare un sector industrial puternic, precum Germania, crede Jürgen Thumann, președinte la Business Europe, un grup de lobby european.

În loc să trateze cauzele, excesul de reglementare și impozitare, ambițiile ecologiste duse dincolo de orice rațiune, de orice calcul cost-beneficiu, președintele UE Herman Van Rompuy a prezentat, cum putea fi altfel, o nouă strategie, o nouă politică construită pe patru piloni de limbaj de lemn: eficiența energetică, modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie și integrarea pieței europene. Toți acești piloni sunt meniți a majora implicarea statelor și Comisiei în economia europeană, iar ei vor fi construiți în mare parte luând în calcul considerente geopolitice, nu economice, și din bani publici. Acesta este probabil motivul pentru care van Rompuy susține că, la finalul procesului de înălțare a acestor piloni, consumatorii europeni vor economisi anual 30 de miliarde de euro la facturile pentru gaze și 35 miliarde de euro la facturile de electricitate!

{jathumbnailoff}

 

România vrea să vândă curent electric în Turcia, după ce anul trecut exporturile românești de energie s-au prăbușit cu peste 61%

Category: Energie Electrica
Creat în Sunday, 12 May 2013 23:15

Romania Turcia cablu submarinRomânia va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul acestei luni, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, discutând cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea. Anul trecut, exporturile de energie ale României au scăzut cu peste 61%, iar statul român a redevenit importator net de energie, din cauza deficitului de energie înregistrat de-a lungul lui 2012.

„(...) pentru România este extrem de important să dezvolte o legătură directă cu Turcia în vederea exportului de energie. Am discutat cu omologul meu pe tema exportului de energie din România, urmând ca până la sfârşitul lunii să înaintăm ofertele posibile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, după o vizită în Turcia, în cadrul căreia a purtat convorbiri cu ministrul Energiei şi Resurselor Naturale din Guvernul turc, Taner Yildiz.

Pe agenda discuțiilor dintre cei doi miniștri au mai figurat cablul submarin dintre România și Turcia, precum și proiectul gazoductului Nabucco, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei de la București.

Demararea exporturilor de energie către Turcia, ca urmare a realizării proiectului construirii unui cablu submarin de transport energie electrică între cele două țări, este extrem de importantă pentru România, întrucât în acest fel s-ar descărca excesul de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Potrivit economica.net, acest proiect trenează de mai mulți ani, unul dintre motive fiind opoziţia Guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul Executivului de la Sofia.

Contract din 2009, avertismente din 2011

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea. Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Export în cădere liberă

În anul 2012, în România s-a importat o cantitate de energie de circa 1.402 GWh și s-au exportat 1.149 GWh, se arată în raportul pe anul trecut al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

„Valorile respective nu reprezintă fluxuri fizice, ci sunt rezultatul schimburilor comerciale”, se precizează în raport.

Comparativ cu anul 2011, importul a crescut cu circa 35%, în timp ce exportul a scăzut cu mai mult de 61%, atât cel realizat de furnizorii concurenţiali, cât și cel al Hidroelectrica, din cauza deficitului de energie înregistrat de-a lungul anului, România fiind în 2012, spre deosebire de anul anterior, importator net de energie, se mai afirmă în documentul citat.

Principalele cauze ale prăbușirii exportului românesc de energie electrică în 2012 au fost legate de Hidroelectrica, respectiv cele două stări de forță majoră instituite anul trecut ca urmare a secetei, precum și intrarea în insolvență a producătorului hidro.

Preţul mediu anual la export înregistrat pe contractele furnizorilor concurenţiali a fost în jur de 257 lei/MWh, în timp ce preţul de pe contractele încheiate de Hidroelectrica, singurul producător exportator, a fost de 146 lei/MWh, cu 8% mai mare decât în anul precedent, se spune în raportul ANRE.

Prețuri mari la importul din Bulgaria

În raportul ANRE se mai arată că, în urma organizării licitaţiei anuale pe fiecare graniţă și direcţie pentru 2012, s-au înregistrat preţuri mari pe graniţa cu Bulgaria, pe direcţia import, cu valori cuprinse în intervalul 13,81-31,58 euro/MW/h. Pe celelalte graniţe, preţurile au fost sub 5 euro/MW/h și mai mici faţă de același tip de preţuri obţinute din licitaţia anuală pentru 2011.

În cazul direcţiei export, preţul cel mai mare a fost înregistrat pe graniţa cu Serbia, în perioada septembrie-decembrie 2012, când a atins 14 euro/MW/h.

La licitaţiile lunare, preţurile cele mai mari s-au înregistrat tot pe direcţia import, pe graniţa cu Bulgaria, maximul fiind atins în luna ianuarie 2012, când s-a înregistrat preţul de 61,82 euro/MWh. Preţurile lunare pe graniţa si direcţia menţionată, în lunile ianuarie si mai 2012, au fost chiar mai mari decât cele de la licitaţia anuală.

„Evoluţia preţurilor la licitaţiile pe termen lung demonstrează faptul că participanţii au sesizat oportunitatea aducerii de energie electrică în ţară, în condiţiile unui deficit generat de situaţia energetică din regiune”, se menționează în raportul ANRE pe 2012.

Cel mai ridicat grad mediu anual de utilizare a capacităţii totale alocate în urma licitaţiilor a fost cel de pe graniţa cu Serbia pe direcţia export și Bulgaria pe direcţia import. Interesul pentru utilizarea capacităţii alocate pe graniţa cu Ungaria a scăzut faţă de anul 2011, atât la import, cât și la export.

ANRE mai remarcă faptul că numeroși participanţi la piață au rezervat simultan capacitate de schimb în ambele sensuri ale unei graniţe, în scopul creării oportunităţilor de a transfera energie în oricare din sensuri, funcţie de nivelul preţurilor de pe pieţele corespunzătoare.

Probleme în februarie 2012

Luna februarie 2012 s-a caracterizat printr-o situaţie energetică dificilă, ajungându-se la situaţia de lipsă de rezervă de energie la vârfurile de sarcină, din cauza lipsei de combustibil în centralele pe hidrocarburi, a opririi centralelor eoliene și lipsei apei de alimentare din cauza îngheţului în unele centrale, arată ANRE în raport.

Astfel, în data de 13.02.2012, Transelectrica a fost nevoită să aplice reducerea graficelor de export, potrivit legislației în vigoare, iar în perioada 14-23.02.2013, Transelectrica a redus în unele intervale orare capacitatea alocată la licitaţiile zilnice pe direcţiile export către Ungaria și Bulgaria, în vederea realizării unei funcţionări în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Din data de 24.02.2012, Transelectrica a sistat reducerile de capacitate alocată pe direcţia export, o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice și cresterea rezervelor de combustibil în centralele termo și a debitelor afluente pe Dunăre și pe principalele râuri interioare.

În mod corespunzător, situaţia meteorologică dificilă din zonă și lipsa de combustibil au determinat operatorii de transport și sistem din Bulgaria și Serbia să informeze Transelectrica asupra declanșării stării de forţă majoră în Bulgaria (din 8 februarie 2012) și Serbia (11 februarie 2012), având drept consecinţă suspendarea tuturor importurilor dinspre Bulgaria și suspendarea pieţei de alocare a capacităţilor de interconexiune pe direcţia către Serbia, precizează ANRE.

Vântul schimbării spulberă prețurile turbinelor pentru eoliene

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 12 April 2013 13:20

20130412 - Turbine eolienePrețurile turbinelor pentru eoliene s-au micșorat cu o treime în ultimii patru ani, susțin reprezentanții industriei din Statele Unite ale Americii, punând o presiune serioasă pe marjele de profitabilitate ale producătorilor, chiar și în condițiile unei cereri în ascensiune înregistrată anul trecut.

Asociația Americană pentru Energie Eoliană (AWEA) a anunțat că per total anul trecut a fost de departe cel mai bun, cel puțin din punct de vedere al volumului, pentru fabricanți de turbine, capacitatea instalată fiind mai mare cu 28% față de cea din 2011, atingând nivelul de 13.130 megawați. Explicația constă însă nu într-o evoluție firească a pieței, ci prin graba dezvoltatorilor de a finaliza proiectele începute pentru a beneficia de facilitățile fiscale și subvențiile oferite de guvernul federal, care ar fi trebuit eliminate de la începutul acestui an, susține Financial Times. Graba dezvoltatorilor a făcut ca din întreaga capacitate de producție de energie nou creată în 2012, 40% să fie eoliană.

Însă epoca de aur a industriei pare a fi apus, prețul turbinelor prăbușindu-se în ultimii ani, pierzând aproape o treime în dolari pe megawatt produs de la sfârșitul lui 2008 până în prezent, potrivit unor date guvernamentale prezentate de Bloomberg New Energy Finance.

Jeff Immelt, CEO-ul General Electric (GE), cel mai mare producător de turbine pentru eoliene din SUA, a declarat la începutul lunii ianuarie că în 2012 marjele reduse "au fost o frână permanentă".

Potrivit AWEA, GE și-a păstrat avansul deținut, furnizând aproximativ 38% din noua capacitate de energie eoliană nou instalată, un procent aproape dublu față de pricipalul său urmăritor, Siemens, care i-a depășit pe cei de la Vesta. GE are o cotă de piață de 40%, urmat de Siemens cu 20% și Vesta cu 14%.

Vânzări record în România

Evoluția prețurilor pe piața locală explică bătălia și lobby-ul făcut pentru promovarea energiei eoliene în exteriorul SUA. România, de exemplu, are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cel de la Fântânele-Cogealac, aparținând cehilor de la CEZ, cu o capacitate record de aproape 600 de MW. Parcul foloseşte 240 de turbine produse de GE,  fiecare având o capacitate de 2,5 MW. La finalul anului trecut, capacitatea instalată de energie eoliană era estimată de industrie la 2.000 de MWh, și se anticipa o dublare a ei în următorii doi ani. Toate aceste parcuri funcționează cu turbine care provin din import. Vestas, de exemplu, a anunțat recent că în ultimii patru ani, în care marjele din SUA au suferit, a avut vânzări în România de 1,5 miliarde de euro

De altfel, reprezentanți industriei producătoare de turbine eoliene erau foarte mulțumiți de România. “Mecanismul de stimulente al României a fost cu siguranță un factor pentru dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în special eoliană. (…) România a luat câteva măsuri importante. A creat un sistem de stimulente. Se știe că dacă vrei să produci energie eoliană, trebuie să ai un sistem de stimulente atractiv pentru investitori. România a dat un exemplu celorlalte tari (din Europa Centrală și de Est – n.r.)”, declara în mai anul trecut Pierpaolo Mazza, director general al diviziei General Electric (GE) de turbine cu gaz aeroderivative pentru Rusia, țările ex-sovietice și Europa Centrala și de Est. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, dar nu decisiv. Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. 

GE a devenit cel mai mare producător din lume de turbine, depășind Vestas

De altfel, GE s-a impus nu numai pe piața autohtonă, ci și pe cea globală, depășindu-i pe cei de la Vestas, și devenind pentru prima dată în ultimii 12 cel mai mare fabricant de turbine din lume.

Chiar dacă facilitățile fiscale și subvențiile di SUA nu au fost eliminate la începutul anului, industriei oferindu-i-se un nou an de grație, cu posibilitatea aplicării în avans pentru acestea, chiar și pentru proiectele încă nefuncționale, incertitudinea cu privire la viitorul industriei a condus la o amînare a comenzilor făcute. Numărul comenzilor pentru cel de-al patrulea trimestru al anului trecut a fost mai mic cu peste 50% față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, susține GE.

Datele AWEA arată totodată că marile companii europene rămân importante pe piața energiei eoliene din SUA, chiar dacă au început să piardă teren ân fața competitorilor locali. Cel mai mare investitor în energie eoliană  de peste Atlantic sunt americanii de la NextEra Energy, urmați de spaniolii de la Iberdrola și francezii de la EDF.

BP aruncă prosopul

Britanicii de la British Petroleum, aflați pe locul al șaselea, și-au scos activele eoliene la vânzare. British Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

CE își schimbă prioritățile în protecția mediului: vrea energie la un preț pe care companiile și cetățenii europeni să și-l poată permită

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 11 April 2013 08:50

20130411 - CE energie regenerabilaBula energiei regenerabile riscă să se dezumfle, să se spargă chiar, mai repede decât se anticipa. Multe guverne europene au decis să micșoreze subvențiile alocate industriei "verzi" în vederea echilibrării deficitului bugetar, a micșorării costurilor pentru industrie, dar și a facturii la energie pentru populație. Ultima voce care anunță sfârșitul Paradisului Regenerabil pe Bătrânul Continent este și cea mai importantă, cea a comisarului european pentru energie, Günther Oettinger, care, într-un interviu acordat Wall Street Journal, a declarat că problemele economice cu care se confruntă UE ar trebui să flexibilizeze politicile europene de reducere a emisiilor de carbon în sensul asigurării producerii de energie la un preț pe care companiile și cetățenii europeni să și-l poată permită.

În ultimii ani, Europa a fost Paradisul investițiilor în energie regenerabilă, companiile "verzi" și băncile îngrămădindu-se pe Bătrânul Continent pentru a beneficia de subvențiile mai mult decât darnice acordate de guverne sectorului. O eventuală spargere a bulei regenerabile nu ar afecta numai companiile producătoare, ci și sistemul bancar, care s-a aruncat cu capul înainte pentru finanțarea acestui domeniu. În România de exemplu, printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Țintă "modestă și pragmatică"

"Astăzi ne uităm la protecția mediului în toată complexitatea sa, luând în calcul și faptul că prețul energiei trebuie să rămână unul permisiv pentru industrie, dar și pentru consumatorii casnici", a declarat Oettinger. În opinia sa, orice nouă țintă privind energia regenerabilă trebuie să fie una "modestă și pragmatică" în contextul problemelor economice cu care se confruntă statele europene. 

WSJ susține că declarațiile comisarului pentru energie arată o schimbare a atitudinii Comisiei Europene pe marginea strategiei sale de protecție a mediului, cu un accent pe păstrarea costurilor cu energia la un nivel cât mai scăzut pentru a nu afecta competitivitatea economiei europene la nivel global. Declarația lui Oettinger vine într-un moment extrem de important, în care parlamentarii europeni discută noi ținte de emisii pentru deceniul care urmează a se încheia în 2030. În 2007, momentul când s-au stabilit țintele pentru 2020, dezbaterea s-a concentrat exclusiv pe protecția mediului, ignorând celelalte aspecte, în special cele economice, a declarat comisarul pentru energie. Acesta a ținut să precizeze că includerea aspectelor economice pe agendă nu înseamnă că UE va trebui să renunțe la reducerea emisiilor și la majorarea capacităților de producție de energie regenerabilă.

"Supraproducție" de certificate verzi

Declarațiile comisarului pentru energie vin într-un moment extrem de dificil pentru cele două aripi ale strategiei de protecție a mediului UE - subvențiile pentru energia regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon. O supraemitere de certificate verzi a coborât prețul acestora pe piața liberă la minimul istoric de 5 dolari pe tonă, afectând motivațiile investițiilor suplimentare în tehnologie verde. UE vrea să "rezolve" această problemă a supraproducției de certificate prin amânarea pentru cinci ani a tranzacționării acestora. Oettinger s-a declarat sceptic cu privire la orice altă soluție în afara acesteia, cum ar fi cele de anulare a certificatelor în exces aflate pe piață, soluție avansată de lobby-ul "verzi".

Comisarul european pentru energie a criticat totodată statele europene pentru măsurile arbitrare și individuale, de intervenție pe această piață, dând exemplul Spaniei, care a redus retroactiv subvențiile pentru energie regenerabilă. "Avem nevoie de mai puțin unilateralism. De aceea încercăm să promovăm un mecanism unic de susținere a energiei regenerabile pe termen lung la nivel european", a declarat Oettinger. În prezent, toate statele europene au propriile programe de subvenționare a energiei regenerabile, experții considerând că acesta este principalul motiv pentru care expansiunea producției de energie verde din ultimii ani a fost ineficientă și lipsită de coordonare.

Congresul SUA ar putea elimina etanolul din combustibili, responsabil pentru majorarea prețului benzinei

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 11 April 2013 07:45

20130411 - RINBătălia dintre reprezentanții industriei "regenerabile" și cei ai celei tradiționale, de petrol și gaze, s-a amplificat în ultimul timp, atât în Europa, care pare din ce în ce mai decisă să limiteze subvențiile acordate verzilor pentru a nu pune în pericol revenirea economică și a nu majora artificial prețurile energiei, cât și în SUA, unde principala problemă rămâne prețul benzinei. Două proiecte de lege menite a abroga Legea Combustibililor Regenerabili, adoptată în 2007, au fost introduse în Camera Reprezentanților, având drept inițiatori parlamentari din ambele partide, atât cel Democrat, cât și cel Republican.  

Republicanul Bob Goodlatte, din Virginia, și un grup de inițiatori transpartinic, a introdus nu un proiect, ci două proiecte de lege. Primul este menit a elimina obligativitatea introducerii de etanol în benzina comercializată pe piața americană, cel de-al doilea ar urma să redefinească combustibilii regenerabili, prin păstrarea în rândul acestora numai a celor cu un grad avansat de eficiență și eliminare etanolului produs din cereale de pe listă.

Peter Welch, democrat din Vermont, unul dintre susținători, a declarat la rândul său, că Legea combustibililor regenerabili a fost adoptată în 2007 cu bune intenții, însă s-a dovedit în timp "o idee proastă", crescând costurile de funcționare a fermelor de lapte din statul pe care îl reprezintă.

Reprezentanții industriei etanolului, precum Jeff Broin, președinte al Poet LLC, nu a ezitat să acuze lobby-ul industriei petroliere ca fiind responsabil pentru noua tentativă de a abroga actul normativ, care obligă rafinăriile americane să utilizeze 13,8 milioane de galoane de etanol în acest an și 15 milioane de galoane în 2015, în benzina comercializată pe teritoriul SUA. Broin a calificat introducerea celor două proiecte drept o tentativă disperată a industriei tradiționale de a elimina un combustibil competitiv de pe piață.

"Avem de-a face cu o nouă perdea de fum menită a ataca un combustibil alternativ și o politică care a afectat controlul industriei petrolului asupra pieței carburanților, și care a dus micșorarea prețurilor la pompă în favoarea consumatorilor", susține și Bob Dinneen, președinte al Asociației Combustibililor Regenerabili.

Goldman Sachs: Certificatele cresc prima de tranzacționare a benzinei în raport cu țițeiul

Dezbaterea din SUA seamănă cu cea din România, referitoare la efectul acordării de subvenții industriei regenerabile asupra facturii la energie electrică plătită de populație. Industria grea susține că acestea majorează prețurile, noua industrie verde invocă evoluția prețului pe OPCOM, invocând ieftinirea energiei electrice.

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea unui RIN în cazul biocombustibililor pe bază de etanol produs din cereale a coborât ieri la 75 de cenți, o scădere de numai puțin de 11,5 cenți. Și RIN-urile biocombustibililor cu eficiență mai ridicată au scăzut cu 10 cenți, până la un nivel de 80 de cenți.

Ambele tipuri de certificate au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului, când se tranzacționa cu 93,12 dolari pe baril, față de nivelul de 94 de dolari cât este cel de tranzacționare din aceste zile. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Reglementările și infrastructura de transport defectuoase, cauzele creșterii prețului benzinei în SUA

Interesant este că prețul benzinei în SUA se majorează cu peste 9% în contextul în care 2013 va fi probabil primul an din 1995 încoace în care americanii vor produce mai mult petrol decât importă, ca urmare a majorării producției în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma. Cu efecte benefice asupra balanței comerciale a SUA. Însă la pompă, în pofida nivelului record al producției și stocurilor, dar și a diminuării consumului de benzină cu 16% față de nivelul record înregistrat în 2007, prețul benzinei este cu un dolar peste prețul mediu înregistrat în ultimul deceniu.

Teoria economică sugerează că o producție mai mare și o cerere mai mică nu pot conduce decât la un singur rezultat: micșorarea prețurilor. Nu și în acest caz. BusinessWeek a identificat cauzele pentru care teoria economică nu se aplică în cazul prețului benzinei: reglementările și infrastructura de transport defectuoase.

Protecționismul duce la costuri de transport mai ridicate

Primul motiv pe termen lung este reprezentat de faptul că majorarea producției a avut loc în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma, state aflate la o depărtare considerabilă de zonele cu capacitate de rafinare ridicată sau de marile centre urbane. Competiția acerbă în ceea ce privește transportul prin rețeaua de conducte i-a determinat pe producători să prefere transportul țițeiului pe cale feroviară maritimă sau fluvială, mai scumpe. Acestea au majorat prețul țițeiului autohton cu 17 dolari pe baril, cost ce inevitabil a fost transformat în mare parte prețului la pompă al benzinei, în funcție de elasticitatea cererii.

Ecuația este complicată de o altă reglementare protecționistă, Legea Jones, din 1920, care prevede ca orice transport între porturi americane să fie efectuat de către vase sub pavilion SUA, fabricate în SUA, cu echipaj format în majoritate de cetățeni americani. Potrivit lui Ed Morse, analist sef la Citigroup, această reglementare protecționistă majorează cu 6 până la 8 dolari costurile de transport ale unui baril de petrol. Rezultatul pervers al acesteia: pentru o rafinărie din Golful Mexic este mai ieftin să transporte benzină în Brazilia decât să o trimită la New York.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la finalul anului 2011, SUA a depășit Rusia, și a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere finite, precum benzina și motorina. Importurile canadiene din SUA s-au majorat cu 15% în 2012, cele braziliene cu 6%, cele chineze cu 17%, iar cele indiene sau venezuelene s-au dublat practic. Astfel consumatorii americani concurează nu numai între ei, ci și cu cei de pe alte continente, cu cei din America Latină sau Asia.

Iar exporturile de produse petroliere rafinate au continuat să se majoreze în 2013, când au atins un nivel record de 3,2 milioane de barili pe zi.

20130411 - RIN 1

Certificatele verzi "stimulează" exporturile de benzină și motorină

Cu toate aceste costuri de transport suplimentare, rafinăriile din SUA beneficiază în continuare de un avantaj în ceea ce privește prețul țițeiului față de competitorii lor din Europa sau America Latină, ca urmare a prețului mai mic al WTI fașă de celelalte tipuri de petrol utilizate în acele zone. drept urmare, marjele de rafinare ale acestora au fost unele destul de frumoase, atingând în ianuarie un record. Asta până să intervină majorarea prețurilor certificatelor RIN.

20130411 - RIN 2

Interesant este că, deși consumul de benzină s-a restrâns în ultimii ani, proces ce probabil va continua și în acest an, congressmen-ii americani, la presiunea lobby-ului "industriei regenerabile", dar și a președinției Obama, cunoscută pentru dărnicia cu care a sponsorizat proiecte "verzi" falimentare, a majorat cu 10% cantitatea de etanol pe care rafinăriile ar trebui să o achiziționeze și să includă în carburanți. Problema e aceea că șoferii consumă mai puțină, nu mai multă benzină, ca urmare a reducerii milelor parcurse, dar și a achiziționării de autoturisme mai eficiente din punct de vedere al consumului. Astfel, rafinăriile nu vor putea utiliza tot etanolul pe care guvernul le obligă să-l achiziționeze. Pentru a compensa diferența de 400 de milioane de galoane de etanol dintre nevoile practice ale industriei și cantitatea obligatorie instituită de oficialități, rafinăriile trebuie să achiziționeze certificate RIN. Cererea pentru acestea a crescut atât de mult încât prețul lor a evoluat mai mult decât spectaculos de la începutul anului, de la 7 cenți pe galon la mai mult de un dolar pe galon pe data de 8 martie. Efectul acestei evoluții asupra prețului benzinei este estimat, la actualul nivel de 70 de cenți RIN-ul, de Bill Klesse, CEO al Valero Energy (VLO), cel mai mare procesator independent din lume, la 10 cenți pe galonul de benzină. Iar principalul efect va fi stimularea procesatorilor în vederea exportului de produse rafinate, care devine mai ieftin ca urmare a neobligativității achiziționării de certificate RIN.

{jathumbnail off}

BP s-a săturat de regenerabile: și-a scos la vânzare eolienele din SUA

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 03 April 2013 10:44

20130403 - BP energie eoliana solaraBritish Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

BP "aruncă prosopul"

BP deja și-a abandonat inițiativele în celelalte surse de energie regenerabilă sau cu un conținut redus de emisii de carbon, retrăgându-se din domeniul energiei solare și renunțând la investițiile în tehnologia de captare și depozitare a carbonului. Bob Dudley, CEO-ul BP, a declarat săptămâna trecută cu gigantul britanic a decis să "arunce prosopul" în ceea ce privește energia solară, după ce a aîncercat fără succes să producă bani din ea timp de 35 de ani. BP a anulat anul trecut și planurile de construire în Florida a unei centrale de producere a energie din etanol celulozic printr-o tehnologie avansată, proiect care ar fi trebuit să coste 300 de milioane de dolari.

Sinergia faptelor și a vântului

În momentul în care și-a lansat investițiile în energia eoliană, compania susținea că există o sinergie între vânt și gazul natural, care ar fi necesar doar pentru a furniza energia necesară atunci când intensitatea vântului scade. Acum, conducerea executivă a companiei a decis că ar produce mai multă valoare adăugată acționarilor dacă își va vinde parcurile eoliene, cu condiția să beneficieze de o ofertă atractivă.

Divizia de energie eoliană era una dintre cele mari divizii de energie regenerabilă a BP, iar compania britanică era la rândul său unul dintre cei mai mare producători de astfel de energie din SUA. Ea operează o capacitate de 2.600 MW în 9 state americane, extinzându-se rapid în ultimii ani. Ultimul parc eolian al BP a fost inaugurat la sfârșitul lui 2012. În 2011, anul cu cele mai recente date disponibile, BP era cel de-al 12-lea producător de energie eoliană din SUA și cel de-al 7-lea investitor în capacități noi de producție de pe teritoriul american. Capacitatea sa de producție netă, eliminând partea care celorlalți investitori din parteneriatele pe care le are în SUA, este de aproximativ 1.600 MW.

Potrivit analistului de la Navigant, Bruce Hamilton,prețul aproximativ al unui parc eolian, care și-a epuizat o parte din facilitățile fiscale oferite de generosul guvern federal, este de aproximativ un milion de dolari pe MW, ceea ce ar cota afacerea cu eoliene a BP la 1,5-1,6 miliarde de dolari. 

Comisia (pentru blocarea) Investițiilor Străine în SUA

De achioziționarea diviziei de eoliene a BP ar putea fi interesate companiile asiatice, nu atât pentru valoarea busines-ului în sine, cât pentru a putea intra pe piața americană. Companiile chineze, în special, au căutat în ultimul timp să achiziționeze active regenerabile pe piața americană, însă tensiunile politice ți-au spus cuvântul, Comisia pentru Investiții Străine în SUA, instituția care are drept de veto în ceea ce privește obiectivele de interes național, având ultimul cuvânt în ceea ce privește aprobarea unei astfel de tranzacții.

Interesant este faptul că, potrivit FT, BP este singura companie din domeniul petrolului și gazelor care a investit masiv în energie eoliană. Și Royal Dutch Shell a încercat ceva în ultimul deceniu, însă a renunțat la orice ambiție în acest domeniu în 2009.

În sectorul energetic, toată lumea vrea subvenții... negociate la Bamboo!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 March 2013 10:18

newspaper 512Subvențiile într-o economie au darul de a destabiliza raportul dintre cerere și ofertă, afectând prețurile, profitabilitatea, cotele de piață și investițiile într-un sector economic, stabilind totodată o nouă ordine artificială a actorilor în piață. În plus, ele au marele dezavantaj ca, odată introduse, să fie foarte greu eliminate. În loc să concureze economic, prin strategii, implementare de tehnologie și politici de prețuri, comaniile din domeniu concurează politic, alocându-și o mare parte din resurse obținerii bunăvoinței legislatorului. Cine obține cele mai mari subvenții câștigă, este principiul după care se ghidează o industrie subvenționată. Subvenția pentru energia regenerabilă nu face excepție, dimpotrivă! Dovadă: Transelectrica vrea și ea să beneficieze de certificate verzi.

"Dacă investitorii în energie regenerabilă tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, ar putea să dea un certificat pentru Transelectrica, pentru investiţii în reţea, sau altora pentru investiţii în centrale. Toate sunt spre binele lor, pentru că sistemul este aproape de limită, iar investiţiile necesare se ridică la 600 de milioane de euro. Din păcate nu prea stăm bine cu programul de dezvoltare. Fără investiţii nu vom putea creşte ponderea energiei verzi preluate", a spus ieri Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, citat de Ziarul Financiar.

În ultima săptămână, președintele Traian Băsescu și-a adus aminte că a câștigat două mandate promițând că va fi un președinte-jucător. Așa că a decis să se implice în procesul de prin care primăria Constanței ar putea deveni acționar majoritar la Portului Constanța, având în vedere importanța proiectelor energetice şi militare care presupun tranzitul prin acest port. "Mi-e greu să văd că unul care stă mai mult cu domnişoare dezbrăcate prin Mamaia, se îmbracă în tot felul de armuri, când o face pe papuaşul, când pe apaşul, mi-e foarte greu să îl văd discutând cu generalii de la NATO chestiuni serioase legate de tranzitul de armament, de muniţie, de trupe. Mi-e greu să îl văd discutând cu Exxon, dacă le spune să îl caute la Bamboo în discotecă. «Deci vedeţi că şeful e la Bamboo, e acolo cu nişte sirene ieşite din Marea Neagră». Cred că am fi noi neserioşi să trimitem Exxon, NATO... Poate eu greşesc, dumneavoastră vedeţi vreun general american mergând să discute cu el, sau în Brazilia că ăsta mai pleacă şi în Brazilia?", a afirmat Băsescu, citat de Economica.net.

Dacă în urmă cu zece zile, pentru Capital, "Motorina la români era la fel de scumpă ca la nemți!", astăzi AVEM CEA MAI IEFTINĂ BENZINĂ DIN EUROPA! Cu litere mari și semnul exclamării! Lucru adevărat de altfel, numai că în România benzina este cea mai ieftină din UE nu de ieri de azi, ci de mai mult timp. Iar responsabilă pentru acest lucru este evoluția cererii din țara noastră, care înclină balanța în favoarea motorinei. Pentru a satisface cererea, companiile sunt nevoite să importe 30% din totalul volumului de motorină comercializat pe piața internă. Ceea ce face pe de o parte ca benzina să fie cea mai ieftină din UE, iar pe de alta, motorina să se afle de-abia pe locul 6 din 27.

Paradisul regenerabil își înjumătățește beneficiile

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 27 March 2013 07:13

newspaper 512Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

 

Cât de mare e ieftinirea (pardon, scumpirea) energiei pusă pe seama regenerabilelor?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 15 March 2013 10:22

newspaper 512Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

Energia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 12 March 2013 08:15

newspaper 512Râul, ramul, vântul, soarele, contribuabilul și industria nu par a mai fi prietenii energiei regenerabile, care este supusă în ultimul timp în România, dar și în restul Europei, unui asalt concertat. Confruntate cu criza financiară și cu necesitatea efectuării unor ajustări fiscale menite a le reduce deficitele bugetare, guvernele au realizat și ele că au fost mult prea darnice cu noua industrie, contribuind la umflarea unei bule, care riscă să i se spargă în cap.

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale, susține Economica.net. Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro. Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW. România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

In Romania ar putea sa fie infiintate, incepand cu luna aprilie, una sau chiar doua burse a gazelor naturale, susține Hotnews, daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va aproba documentele necesare. Presedintele ANRE, Niculae Havrilet, a spus ca pana la sfarsitul lunii martie, ar putea certifica OPCOM, administratorul pieţei de energie, sa organizeze platforme de tranzactionare a gazelor. Insa, nu doar OPCOM ar putea primi avizul necesar, ci si Bursa Romana de Marfuri (BRM), care si-a exprimat dorinta de a infiinta o astfel de burza. Interesant este ca singura companie obligata sa vanda transparent si centralizat va fi Romgaz. Ceilalti actori de pe piata vor tranzactiona in mod centralizat doar daca doresc.

Ziarul Financiar prezintă estimările analiştilor referitoare la preţul petrolului pentru anul acesta și constată că acestea diferă substanţial, unele instituţii anticipând creşteri, în unele cazuri substanţiale, iar altele scăderi deloc de neglijat. La limita superioară se află banca britanică Barclays, care mizează pe o cotaţie a ţiţeiului Brent de 135 dolari pe baril la sfârşitul anului. La cealaltă extremă analiştii întrevăd o scădere de 30%, la 80 de dolari pe baril.

Același ZF ne informează că Prospecţiuni a adunat în câteva luni contracte de 121 mil. euro de la Romgaz şi Petrom.

Motivația adoptării timbrului de mediu, ecologică sau fiscală?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 07 March 2013 11:34

newspaper 512Orice taxă are ca principala menire majorarea veniturilor statului și nu urmărește "interesul public", de multe ori savant și tehnic prezentat în orice expunere de motive care însoțește actul normativ prin care este introdusă. Acesta este redactat a posteriori și are o singură menire: să convingă mass-media și opinia publică că respectiva taxă nu a fost adoptată arbitrar, cu un singur scop: maximizarea veniturilor publice pe spinarea contribuabilului.

Capital preia de pe cursdeguvernare.ro un articol semnat de avocatul Gabriel Biriș, care pune sub semnul întrebării expunerea de motive a noii legi prin care se introduce timbrul verde. "Mie unul mi se pare că modul în care este conceput acest impozit nu are nicio logică, alta decât a mai genera o sursă de venit la bugetul statului. Atunci când taxa a fost introdusă în 2007 s-a spus (şi eu am fost de acord) că slujește interesului naţional. Care era acest interes? În primul rând, să avem un parc auto cât mai nou şi mai puțin poluant. În al doilea rând, să protejăm producătorul local şi importatorii de mașini noi de invazia mașinilor second hand. În al treilea rând, să avem un parc auto cât mai sigur.

Acum, ea s-a transformat doar într-o altă sursă de venit la bugetul statului." Avocatul avansează și o propunere: includerea timbrului de mediu în prețul combustibililor. Ca și cum nu ar fi deja inclusă. Căci cum altcumva a fost motivată introducerea accizei, decât prin eliminarea externalităților negative (a se citi poluare) și prin eterna "armonizare cu legislația europeană". Numai că, în realitate, definiția accizei este una extrem de cinică și nu lasă loc de nicio interpretare: "Taxa suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale impozitelor indirecte, care se include în prețul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o taxă specială de consumație care se aplică produselor din țară și din import, suportată de consumatori. Acciza constituie o importantă sursă a veniturilor bugetare. Teoria economica recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastică. În aceste condiții, creșterea bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ stabile. În România se aplică unor bunuri precum produsele petroliere, băuturile alcoolice, țigările, cafeaua, etc."

Economica.net informează că pe OPCOM Compania Apele Române vinde energie pe OPCOM la 169 de lei/MWh. Este un preţ foarte bun având în vedere că preţul mediu de pe bursă este acum de circa 220 de lei/MWh.

Ziarul Financiar raportează ca ziua de ieri a fost o zi record pentru vânt: eolienele au produs mai multă energie decât centrala de la Cernavodă, termocentralele pe gaze sau hidrocentralele locale. Potrivit datelor transmise în timp real de Transelectrica, la ora 15:08 aproape 1.600 de MW instalaţi în parcuri eoliene livrau energie în sistemul energetic, aceasta fiind una dintre cele mai bune zile pentru industria eoliană de la începuturile acestui sector în România. În timp ce energia eoliană avea o pondere de 21,4% în producţia de energie, centrala de la Cernavodă avea o pondere de 19,2%, hidrocentralele acopereau 17% iar hidrocentralele aveau o pondere de 18,8%. Termocentralele rămân cea mai puternică formă de energie cu o pondere de 23,5%.

Nemulțumirile antreprenorilor din energie, cele ale premierului și cele ale companiilor de reabilitare termică

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 February 2013 11:30
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Spania: Investitorii în regenerabile dau statul în judecată pentru tăierea subvențiilor

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 25 February 2013 17:20

20130225 - Spania regenerabilaO serie de fonduri străine de investiții care au efectuat plasamente importante în proiecte de energie regenerabilă în Spania au angajat dej avocați în perspectiva declanșării unui litigiu internațional împotriva guvernului de la Madrid, pe care îl acuză că a încălcat contractele semnate cu investitorii prin tăierea subvențiilor pentru energia „verde”.

Potrivit Reuters, deocamdată nu este clar ce sumă ar putea cere acești investitori sub formă de daune de la guvernul spaniol, însă fondurile străine de investiții dețin active de 13 miliarde de euro în industria spaniolă a energiei regenerabile.

Parlamentul spaniol a aprobat recent o lege care taie subvențiile acordate de stat pentru dezvoltarea de tehnologii pentru industria energiei regenerabile. Această măsură, la care se adaugă introducerea unei taxe pe generarea de curent electric, va fi o grea lovitură pentru industrie, ștergând practic toate profiturile capacităților fotovoltaice, termale și eoliene din Spania, susțin lobbyștii. 

Lovitură după lovitură

La începutul lunii septembrie 2012, Spania a înghețat temporar acordarea de subvenții pentru capacități instalate regenerabile noi, menținându-le exclusiv pe acelea destinate producătorilor înscriși deja în registrul de prealocare. 

Până anul acesta, companiile de energie regenerabilă puteau să aleagă, pentru a-și vinde producția, între un tarif fix, stabilit de guvern, și prețul pieței, la care se adăuga însă o subvenție. Din 2013, ele nu mai pot alege decât între tariful fix și prețul pieței fără subvenție, fiind, astfel, nevoite să-și asume riscuri financiare. 

Casa internațională de avocatură Allen&Overy a declarat, pentru Reuters, că reprezintă un grup de investitori în energie solară, care iau în calcul solicitarea de compensații din partea autorităților de la Madrid, în baza tratatului internațional privind Carta Energetică, care, printre altele, stabilește reguli cu privire la arbitrajul litigiilor în materie energetică. 

„Fondurile internaționale de investiții poartă consultări juridice în legătură cu modul în care vor acționa. Vor fi intentate mai multe procese”, a declarat secretarul general al asociației industriei solare, Luis Crespo. Potrivit acestuia, este vorba de investitori din SUA, Japonia și Emiratele Arabe Unite. 

Pe de altă parte, ministrul spaniol al Industriei, Jose Manuel Soria, a susținut noua lege, spunând că măsurile sunt necesare pentru eliminarea deficitului acumulat de 28 de miliarde de euro din sistemul de alimentare cu electricitate al Spaniei. 

„Bula verde”

Deficitul s-a acumulat din 2000 încoace, în condițiile în care guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit nici să majoreze tarifele reglementate la energie electrică, nici să liberalizeze piața. La asta s-au adăugat costurile subvențiilor pentru energia regenerabilă.

Surse din rândul investitorilor au declarat că noile măsuri legislative putea duce la faliment unele proiecte de energie solară, mai ales pe cele bazate în proporție mare pe împrumuturi.

Investitorii străini au demarat în ultimii ani foarte multe proiecte eoliene și solare în Spania, atrași de subvențiile generoase din bani publici. Costurile subvențiilor nu au fost transferate decât într-o foarte mică măsură asupra consumatorilor, pentru a se evita scumpirea curentului electric, ceea ce a agravat însă deficitul public al statului spaniol.

Câteva dintre fondurile de investiții străi9ne care se pregătesc să dea în judecată guvernul Spaniei se numără printre cele 11 care, în iulie anul trecut, i-au trimis o scrisoare premierului spaniol Mariano Rajoy, pentru a se plânge de o altă măsură de reformă în energie, cu efect retroactiv negativ asupra investițiilor în domeniu. 

Scrisoarea a fost semnată de fondurile Ampere Equity Fund, AES Solar, KKR, RREEF Infrastructure, MEAG, KGAL, Infrared Capital Partners, HG Capital, Eiser Infrastructure Partners, Cube Infrastructure și Antin Infrastructure Partners.

Bulgaria: Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi aruncați în „cușca electorală” cu lei

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 25 February 2013 11:26

20130225 - Bulgaria regenerabileProducătorii de energie regenerabilă riscă să suporte consecințele revoltei populare din Bulgaria împotriva scumpirii curentului electric, care au dus la demisia guvernului de la Sofia, și ale dorinței politicienilor de a-i calma pe cetățeni, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea avea loc în aprilie.

„Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi principala țintă. Înainte de a înainta demisia cabinetului său, premierul Boiko Borisov a sugerat că tariful reglementat la energie electrică ar putea fi redus cu circa 8% dacă energia din surse regenerabile, comparativ mai scumpă, ar fi înlocuită în calcule cu energie nucleară, mai ieftină”, comentează blogul Beyond Brics al Financial Times.

O astfel de măsură ar constitui încă o lovitură pentru producătorii de energie regenerabilă, după ce anul trecut li s-a impus o taxă de conectare la rețeaua de electrcitate. 

Majorarea cantității de energie regenerabilă preluată în rețeaua de electricitate a Bulgariei a dus deja, anul trecut, la o scumpire cu 13% a curentului electric, iar noi majorări sunt așteptate și pentru 2013.

Cehii de la CEZ și austriecii de la EVN, care au fost, din postura de distribuitori de curent electric, ținta furiei consumatorilor bulgari în ultimele două săptămâni, se numără și printre principalii producători de energie solară din Bulgaria, pe o listă pe care mai sunt nume grele precum ACF Renewable Energy din Malta, care deține cel mai mare parc solar din țară, Enel și AES.

Toate aceste companii, precum și altele, și-ar putea reconsidera planurile investiționale dacă viitorul guvern de la Sofia va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă, comentează blogul Financial Times. 

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

Presa: Repsol intră în România în parteneriat cu Petrom

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 21 February 2013 09:58
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Grupul spaniol Repsol ar putea semna, până la sfârșitul acestei săptămâni, un acord de parteneriat cu o mare companie petrolieră românească, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale, fără a preciza numele companiei românești. Potrivit acestora, parteneriatul cu gigantul petrolier Repsol vizează desfășurarea unor operațiuni petroliere pe teritoriul României, susține HotNews.ro.

Jurnalul Național dezvăluie, citând surse oficiale, și numele companiei românești - OMV Petrom. Petrom derulează în acest moment un parteneriat cu Exxon pentru un perimetru din Marea Neagră şi cu Hunt Oil pentru explorarea în comun a blocurilor onshore Adjud şi Urziceni Est din ţara noastră. Contactati de HotNews, reprezentantii OMV Petrom au afirmat ca nu comentează "asupra zvonurilor". Au precizat, însă, că OMV Petrom continua să identifice, în continuare, parteneriate cu jucători reputați.

"Până în acest moment am încheiat un parteneriat de explorare onshore cu Hunt Oil și explorăm împreună cu ExxonMobil în Marea Neagră . În conformitate cu direcţiile noastre strategice, vom continua să identificăm parteneriate cu jucători reputaţi. Nu comentăm asupra zvonurilor, dar vom oferi informaţii cu promptitudine în momentul în care acestea vor exista", precizează OMV Petrom.

Știrea a fost preluată și de Bloomberg, agenție care a încercat să obțină și confirmări din partea celor implicați. Kristian Rix, purtător de cuvând al Repsol, a refuzat să comenteze, în timp ce Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, nu a răspuns în timp util solicitării Bloomberg.

Ziarul Financiar susține că, dacă în zece luni companiile interesate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.

"Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014." Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic.

Premierul Victor Ponta confirmă declarațiile acestuia, potrivit Economica.net, care citează o declarație făcută la RTV: "Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie", a spus Ponta la RTV.

UPDATE: Autoritățile dau primul semnal oficial că „paradisul regenerabil” românesc e pe sfârșite

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 20 February 2013 11:30

Don-Quixote Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, la un seminar pe tema energiei regenerabile, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.

„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.

Guvernul sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi.

Companiile care produc energie alternativă primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie. Sistemul românesc de subvenții este printre cele mai generoase din Europa.

Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească.

În ultima vreme, mai mulţi consumatori industriali de energie acuză creşterea rapidă a preţului energiei, principala cauză fiind costurile pe care le înregistrează ca urmare a obligativităţii de a plăti energia regenerabilă.

În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.

Pe de altă parte, se află în diverse stadii de construcţie centrale eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi unităţi fotovoltaice de 324 MW, potrivit lui Bege.

Europa incepe sa taie subventiile pentru regenerabile. Se sparge „bula” eoliana si in Romania?

Cele mai mari doua „puteri” ale energiei regenerabile europene, Germania si Spania, la care se adauga Bulgaria, au luat sau planuiesc sa ia masuri de reducere sau plafonare a subventiilor de stat acordate producatorilor de energie eoliana si solara, care sunt suportate fie direct de consumatori, prin scumpirea facturilor de electricitate, fie indirect de contribuabili, prin adancirea deficitelor bugetare. Planurile au fost intampinate cu proteste si chiar cu amenintari de actiuni in justitie de catre companiile de profil si de organizatiile lor de lobby. Despre reducerea acestor subventii se vorbeste tot mai mult la nivel inalt si in Romania, iar aceste discutii au ajuns si la urechile executivilor celor mai mari multinationale din domeniu.

Bulgaria a redus deja, inca de anul trecut, subventiile acordate sectorului regenerabil, cu procente cuprinse intre 10% si 40%, iar investitorii din domeniu au contraatacat deschizand un proces in justitia bulgara si reclamand Bulgaria la Comisia Europeana.

In Romania, tara care deruleaza unul dintre cele mai generoase programe de subventionare a energiei regenerabile din Uniunea Europeana, care a scumpit energia electrica cu peste 7% doar in decembrie 2012 (+13,02% la nivelul intregului an trecut), Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

Sectorul eolian european este afectat de criza economica si de politicile de austeritate luate de guverne pentru a o contracara, au avertizat participantii la cel mai important eveniment al industriei, intalnirea anuala a European Wind Energy Association (EWEA), desfasurata recent la Viena.

Ingrijorarea executivilor din sectorul eolian se leaga, printre altele, de faptul ca in 2020 expira actualele tinte fixate de UE privind cresterea ponderii energiei regenerabile in totalul productiei si consumului, acestia cerand stabilirea de noi tinte, pana in 2030, de asta data obligatorii si nu doar orientative, pentru a spori increderea investitorilor.

„Sunt foarte nocive cazurile de modificari bruste sau retroactive ale schemelor de sprijin de stat pentru energia regenerabila. Industria eoliana poate fi un factor de crestere economica, de creare de locuri de munca si de impulsionare a exporturilor, insa nu in conditiile in care politicile guvernamentale ii alunga pe investitori. Sectorul eolian pierde in prezent numeroase joburi si va suferi si mai mult anul acesta”, a declarat presedintele EWEA, Arthouros Zervos.

Sistemul nu suporta mai mult de 3.000 de MW

"Suntem prudenti in estimarile noastre pe 2013 cu privire la venituri, profit si cash-flow, din cauza incertitudinilor legate de legislatie si reglementari", a declarat, miercuri, pentru Bloomberg, CEO-ul celui mai mare producator de turbine eoliene din lume, Vestas Wind Systems, Ditlev Engel, citand "zvonuri" care sugereaza faptul ca subventiile de stat pentru energia regenerabila ar putea scadea in state precum Germania sau Romania.  

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.

La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.

„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.

Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.

„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat

De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.

Pe baza schemei de sprijin pentru energia regenerabila din Romania, suma totala acordata companiilor din domeniu pana in 2020 ar putea ajunge ajunge la 10 miliarde euro. Producatorii de energie regenerabila primesc certificate verzi pentru MW produsi, certificate care trebuie cumparate de catre distribuitorii de energie electrica pentru energia „verde” preluata obligatori de la producatori. Mai departe, distribuitorii "incarca" acest cost suplimentar in facturile consumatorilor.

Anul trecut, producatorii de energie regenerabila au incasat in total, pentru certificatele vandute pe baza energiei „verzi” produse, peste 310 milioane euro (circa 1,4 miliarde lei).

Primii au fost bulgarii

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

„Romania, care este deja vedeta industriei regenerabile din Europa de Est, ar putea profita de pe urma unui exod lent al investitorilor institutionali din Bulgaria, ca urmare ca a dramaticelor taieri de subventii din aceasta tara”, se arata intr-un studiu al Ernst&Young din noiembrie 2012.

Lovitura de teatru in Germania

La sfarsitul lunii trecute, in Germania, ministrul Mediului, Peter Altmaier, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel, a surprins pe toata lumea anuntand ca intentioneaza sa plafoneze subventiile de stat acordate sectorului energiei „verzi”, scopul fiind acela de a frana scumpirile masive ale curentului electric suportate de consumatori pentru acoperirea respectivelor subventii.

„Este inacceptabil ca toate riscurile si costurile viitoare sa fie suportate exclusiv de catre consumatorii de curent electric”, a declarat ministrul.

Sistemul german garanteaza producatorilor de energie regenerabila un tarif subventionat, situat semnificativ peste pretul pietei, care este in cele din urma suportat de catre consumatori. Pana in prezent nu s-a stabilit nici un prag maxim privind suma totala acordata prin aceste subventii, astfel incat cu cat intra in functiune mai multe turbine eoliene si panouri solare, cu atat creste si factura suportata de consumatori.

Astfel, tariful suplimentar platit de consumatori pentru acoperirea subventiilor destinate energiei verzi a crescut de la doar 0,88 eurocenti/KWh in 2006 la 3,52 eurocenti/KWh in 2012. Anul acesta, tariful suplimentar a fost majorat cu inca 50%, la 5,28 eurocenti/KWh. In prezent, o familie germana plateste in medie pe an, doar pentru subventionarea energiei regenerabile (parte a facturii totale de curent electric), circa 182 de euro.

Ministrul Mediului din Germania intentioneaza sa plafoneze tariful suplimentar la 5,28 eurocenti in 2014 si sa ii limiteze ulterior cresterea anuala la 2,5% incepand cu 2015.

Am ajuns la o limita, este nevoie de o schimbare de paradigma. Pana acum, veniturile producatorilor de energie regenerabila se bazau pe subventii. De acum incolo, veniturile vor fi cele care vor determina subventiile”, a declarat Altmaier.

Printre alte masuri vizate de Ministerul german al Mediului se numara suspendarea subventiilor pentru capacitati instalate noi, pentru cateva luni, ceea ce ar putea duce la economii de 500 milioane euro pe an, precum si introducerea unei „taxe de solidaritate” pe energie, impusa operatorilor de facilitati regenerabile existente, din care s-ar putea colecta alte 300 milioane euro anual.

In replica, lobby-ul investitorilor in energie regenerabila si ecologistii si-au dat mana si au declarat, la unison, ca aceste masuri sunt de natura sa distruga increderea investitorilor si competitivitatea companiilor, punand totodata sub semnul intrebarii „revolutia verde” declansata in Germania, care isi propune sa renunte cu totul la energia atomica pana in 2022.

Spania: Regenerabilele invata pe pielea lor ce inseamna CORE2

De anul acesta, Spania a luat noi masuri de reducere a subventiilor pentru energia regenerabila, in urma carora organizatiile companiilor din sector au amenintat ca vor da in judecata guvernul de la Madrid.

La inceputul lunii septembrie 2012, Spania a inghetat temporar acordarea de subventii pentru capacitati instalate regenerabile noi, mentinandu-le exclusiv pe acelea destinate producatorilor inscrisi deja in registrul de prealocare. Ulterior, in septembrie anul trecut, guvernul a vrut sa puna si o taxa de 6% pe vanzarile producatorilor de energie „verde”, la care insa a renuntat in cele din urma.

Pana anul acesta, companiile de energie puteau sa aleaga, pentru a-si vinde productia, intre un tarif fix si pretul pietei, la care se adauga insa o subventie. Din 2013, insa, ele nu vor putea alege decat intre un tarif fix si pretul pietei fara subventie, fiind, astfel, nevoite sa-si asume riscuri financiare.

In plus, respectivul tarif fix, garantat de stat, nu va mai fi majorat anual cu indicele general al preturilor de consum consemnat in anul anterior, ci cu o masura mai restransa a inflatiei, asa-numitul CORE2, care exclude din masuratori evolutia preturilor volatile (alimente, tutun, alcool), a celor la energie si a majorarilor de taxe. In consecinta, tariful respectiv va creste de acum anual cu un procent mai mic decat pana in prezent.

Guvernul estimeaza ca aceste masuri vor genera economii de 600 pana la 800 milioane euro anual.

Asociatia profesionala a industriei energiei regenerabile a anuntat deja ca va actiona in justitie executivul de la Madrid pentru aceste masuri.

Printre altele din cauza majorarii anuale garantate prin lege a tarifelor la energia regenerabila, consumatorii, atat cei industriali, cat si cei casnici, afectati oricum de recesiune, si-au vazut facturile la curent majorate semnificativ anul trecut, cu toate ca consumul de energie s-a prabusit.

Recentele masuri ale guvernului spaniol incearca sa tina sub control un asa-numit „deficit electric” acumulat de peste 20 miliarde euro, rezultat in urma faptului ca, din anul 2000 incoace, guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit sa majoreze, din ratiuni electorale, tarifele reglementate la energie electrica pentru consumatorii casnici si nici sa liberalizeze piata de energie.

Furnizorii au fost obligati sa practice tarife care nu le acopereau nici costurile, iar pentru compensarea pierderilor suferite astfel de acestia a fost infiintat un asa-numit „fond de compensare a deficitului electric”, obtine bani pentru a compensa pierderile furnizorilor de energie electrica prin emisiuni de obligatiuni pe pietele financiare, care se bucura de garantia explicita si integrala a statului spaniol.

Centralele eoliene destabilizează sistemul energetic, iar Petrom ar putea raporta un profit record

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 20 February 2013 10:52
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Centralele eoliene și, în general, energia regenerabilă au toate șansele să devină noua bula a economiei mondiale. În SUA deja multe din aceste unități de producție subvenționate masiv de statul federal au falimentat, iar în Europa, mai multe bănci sunt expuse pe acest sector. În prezent, dincolo de calculul cost-beneficiu, net defavorabil energiei regenerabile, care nu poate supraviețui fără subvenții, centralele eoliene mai ridică o problemă, prezentată pe larg de Economica.net.

Cea mai mare problemă a centralelor eoliene, al căror număr a devenit o problemă ce riscă să destabilizeze sistemul, este că energia produsă de acestea este volatilă, depinde de cât bate vântul. Astfel, azi se pot produce 2.000 de MWh eolieni (capacitatea maximă actuală a centralelor din România) iar mâine 0. În aceste condiţii Sistemul Energetic Naţional înregistrează un dezechilibru major pentru că Dispecerul Energetic nu ştie pe ce cantităţi de curent se bazează.

Consumul este relativ constant, zi de zi, pe perioade din an astfel încât o penurie de energie eoliană trebuie acoperită din altă parte, fie că acest lucru înseamnă pornirea unor termocentrale vechi sau a unor hidrocentrale care, în mod normal, nu trebuiau să uzineze apă. Pornirea neprevăzută a unităţilor termo şi hidro este generatoare de costuri pentru companiile care le operează.

Potrivit legii, energia produsă în centrale eoliene este preluată cu prioritate în sistem în defavoarea energiei termo sau nucleare, spre exemplu. Pentru că exista o diferenţă semnificativă între estimarea de producţie a morilor de vânt şi producţia efectivă, ANRE a dat un ordin prin care tot ce se produce peste estimări este preluat doar în limita a 20%.

Tot Economica.net tratează și problema telenovelei guvern-KazMunaiGas. Mihai Nicuț se întreabă retoric "ce-ar fi, totuşi, dacă bătaia de uzură prin justiţie ar continua la nesfârşit (s-au deschis 40 de procese în această chestiune, majoritatea pierdute de stat) diplomaţia ar eşua iar kazahii, in extremis, ar închide rafinăria, care a ajuns să fie cea mai mare din România după ce au pompat în ea alte câteva sute de milioane de dolari? Mai ales că la tăiat fabrici suntem experţi: dacă Ceauşescu ne-a lăsat cu zece rafinării, acum au mai rămas doar trei!

S-ar întâmpla cam aşa: 2.800 de oameni ar pleca acasa, direct, iar bugetul ar pierde 1,2 miliarde de dolari, taxe plătite anual de Petromidia. Kazahii ar păstra doar reţeaua de retail pe care, la limită, ar alimenta-o cu benzină şi motorină rafinate la alţii. Işi permit, pentru că stau pe o mare de petrol, iar capacitatea de rafinare din zona noastră este de mult excedentară-ruşii de la Lukoil merg la Burgas, în Bulgaria, la jumătate din capacitate, de exemplu. România ar deveni, din exportator net, un importator net de carburanţi. Este doar un scenariu, evident! Dar trebuie ţinut cont şi de el atunci când se calculează eventualele prejudiciile aduse României."

Ziarul Financiar susține că joi OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, ar putea raporta pentru 2012 un profit de peste 4 miliarde de lei, cel mai mare din istoria companiei şi din istoria României, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de ZF. Analiştii a şapte dintre cele mai importante bănci şi firme de brokeraj de pe bursă prognozează că profitul Petrom va fi cuprins între 4,06 şi 4,55 miliarde de lei, media estimă ri lor fiind de 4,25 mld. lei. În 2011, Petrom a raportat câştiguri de 3,76 miliarde de lei (886 mil. euro), cu 72% mai mari decât în 2010.

Subvențiile (pentru termo sau pentru regenerabile?), responsabile pentru scumpirea energiei

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 18 February 2013 05:37
newspaper 512Revista presei economice autohtone

Dacă în România experții sunt cei mai interesați de scumpirile la energie, încercând să demonstreze că acestea nu se datorează subvenționaării energiei regenerabile, în Bulgaria cei mai preocupați de acest subiect sunt cetățenii, care au demonstrat cu miile în 15 mari orașe împotriva majorărilor de prețuri.

Capital ne prezintă opinia lui Jean Costantinescu, fondator şi fost director general al Transelectrica şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit căruia factura la energia electrică ar putea creşte, în 2013, cu 12 euro pentru fiecare Megawatt/oră, autorităţile punând această scumpire pe seama energiei alternative, când, de fapt, regenerabilele n-ar duce decât la un tarif mai scump cu numai 2 euro/MWh. Restul reprezintă subvenția ascunsă acordată în beneficiul unităţilor termo, 'pe care le plătim să nu funcţioneze'. În perioada 2015-2017, potrivit ANRE, scumpirea anuala va fi de 25-30 de euro/MWh, cu un maxim de 30 de euro/MWh in 2015.

Ziarul Financiar anunță că Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exer­ciţiu finan­ciar, de aproape 114 mil. lei, potrivit infor­maţiilor finan­ciare pre­liminate întoc­mite conform stan­dar­delor internaţionale de conta­bilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul tre­cut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În pre­cedentul exerciţiu financiar, veni­turile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar chel­tuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volu­mul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei.

Economica.net susține că mii de bulgari au protestat, duminică, în 15 oraşe, faţă de facturile mari la electricitate primite la sfârşitul lunii ianuarie, în timp ce Guvernul întârzie să liberalizeze piaţa energiei. La Sofia, aproximativ 3.000 de oameni au scandat "Mafia" şi "Demisia", în faţa Ministerului Economiei şi Energiei şi în faţa Parlamentului. Ei purtau pancarte pe care scria: "Răbdarea noastră a ajuns la capăt" şi "Electricitate + şomaj = genocid". La Plovdiv, potrivit Mediafax, aproximativ 3.000 de manifestanţi au cerut "naţionalizarea" celor trei companii de distribuire a energiei electrice: EVN (Austria), CEZ (Cehia) şi Enero Pro (Bulgaria). La Varna, peste 5.000 de persoane au denunţat tarifele mari la electricitate.

 

Guvernul permite exproprierea pajistilor pentru proiecte de energie regenerabila

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 11 February 2013 02:59

Pasuni eolienePajistile vor putea fi expropriate si scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol, cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), printre altele pentru infiintarea de noi capacitati de producere a energiei regenerabile, dar si pentru alte investitii, cum ar fi infrastructurile de comunicatii radio-TV sau telefonie, potrivit proiectului unei noi legi a pajistilor, elaborat de MADR.

Ca regula generala, proiectul prevede ca este interzisa scoaterea definitiva sau temporara a pajistilor din circuitul agricol, insa sunt enumerate o serie de exceptii la aceasta regula.

Proiectul citat stipuleaza ca scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor se poate face, cu avizul MADR, printre altele „pentru înfiintarea de noi capacitati de producere a energiei regenerabile, care sa nu afecteze buna exploatare a pajistilor, declarate de utilitate publica pentru lucrari de interes national, judetean sau local, în conditiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicata”.

Legea 33/1994 enumera printre lucrarile de utilitate publica pentru care se pot face exproprieri instalatiile pentru producerea energiei electrice.

„Metodologia de scoatere definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor (...) se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi”, se precizeaza in proiect.

Guvernul isi justifica initiativa prin aceea ca actuala lege 214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor, in vigoare, este contradictorie si interpretabila.

Nu era prevazuta scoaterea din circuitul agricol

Legea cu pricina prevede, pe de o parte, ca „pajistile comunale si urbane se folosesc exclusiv pentru pasunat, ca fanete si pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, in vederea obtinerii de masa verde, fan sau seminte”, iar pe de alta parte ca „activitatile care se desfasoară pe pajisti sunt numai acelea pentru cresterea potentialului de productie a solului si se pot realiza perdele de protectie, constructii zoopastorale, surse de apa potabila, regularizarea cursurilor de apa, lucrari de imbunatatiri funciare si proiecte avand ca obiect de investitii producerea si utilizarea energiei regenerabile”.

Executivul arata, in expunerea de motive a proiectului de lege, ca „aceste prevederi au creat confuzie la nivel local, de la aparitia legii existand multe solicitari cu privire la scoaterea definitiva din circuitul agricol a unor pajisti în vederea realizarii unor obiective de investitii similare celor enumerate de lege, dar care nu pot duce la realizarea scopului dispus de legiuitor, acela de a creste potentialul de productie a solului, desi Legea nr. 214/2011 nu reglementeaza scoaterea din circuitul agricol”.

„Precizam ca problemele de aplicare a legii si existenta necorelarilor legislative au fost constatate si de Curtea Constitutionala, potrivit Deciziei nr. 733 din 10 iulie 2012 a Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor (...)”, afirma Guvernul.

Liber la exproprieri

Proiectul de lege elaborat de Guvern, prin MADR, mai prevede ca pajistile vor putea fi scoase din circuitul agricol si pentru „amplasarea obiectivelor de interes national, judetean sau local, declarate de utilitate publica, in conditiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica (...)”.

Legea respectiva enumera drept lucrari de utilitate publica, pentru care se pot face exproprieri, toate lucrarile de infrastructura de transporturi si de gospodarire a apelor, pe cele legate de producerea, transportul si distributia energiei electrice si gazelor naturale si de exploatare a carbunelui, lucrarile la infrastructura necesara sporturilor de iarna (partii de schii, patinoare etc), lucrarile de realizare a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, precum si lucrarile de impadurire a terenurilor degradate.

Potrivit proiectului de lege citat, pajistile vor mai putea fi scoase din circuitul agricol si pentru amplasarea de constructii care deservesc activitati agricole, infrastructuri de comunicatii radio-TV sau telefonie si refugii montane in caz de urgenta.

Scoaterea din circuitul agricol a pajistilor pentru realizarea obiectivelor de investitii mentionate se poate face numai cu conditia realocarii si/sau compensarii anticipate a suprafetelor respective, pentru terenurile realocate urmand a se face lucrari de refacere a covorului vegetal.

Proiectul de lege mai stipuleaza ca este interzisa includerea pajistilor in intravilanul localitatilor.

Obsesia statului pentru energia regenerabila roade la temelia economiei germane

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 29 January 2013 18:25

Germania energie regenerabilaWorlee-Chemie GmbH, o firma germana de familie care produce adezivi in Hamburg de aproape 100 de ani, se straduie sa se fereasca de spirala majorarii costurilor de productie, declansata de politica de stat a Germaniei de trecere la energia regenerabila. De la 1 ianuarie 2013, operatorii de retele de electricitate din Germania au majorat cu 47% tarifele destinate finantarii investitiilor in proiecte eoliene si solare, ceea ce i-a determinat pe cei de la Worlee-Chemie sa-si delocalizeze o parte din productie in Turcia, la o fabrica de langa Istanbul.

Scumpirea energiei majoreaza costurile companiei cu 465.000 de euro anul acesta, echivalentul salariilor anuale a 10 angajati full-time sau o treime din totalul impozitelor datorate de Worlee-Chemie, scrie Bloomberg.

Acesta este pretul platit de economia germana pentru implementarea planurilor cancelarului Angela Merkel, care si-a propus ca Germania sa isi dezactiveze toate facilitatile de energie nucleara pana in 2022. Cel mai mult au de suferit cele trei milioane de intreprinderi mici si mijlocii, precum Worlee-Chemie, care genereaza aproape jumate din PIB-ul Germaniei. 

„Ar putea fi picatura care umple paharul. Majorarea costurilor cu energia se adauga taxelor, costurilor generale de productie, accesibilitatii materiilor prime si birocratiei, toate acestea fiind elemente care au dus la deteriorarea climatului investitional din Germania”, spune CEO-ul Worlee-Chemie, Reinhold von Eben-Worlee.

Bundesbank, banca centrala a Germaniei, se asteapta ca economia tarii sa creasca cu doar 0,4% in 2013, ca urmare a efectelor negative ale crizei datoriilor suverane din zona euro. Desi increderea oamenilor de afaceri in economie a crescut in ianuarie mai mult decat estimau analistii, semn ca economia isi revine din declinul consemnat la finalul anului trecut, costurile cu forta de munca au crescut per total cu peste 3% din 2009 incoace.

Depasiti de olandezi

Acest lucru afecteaza competitivitatea Germaniei, care de altfel a si fost depasita la acest capitol de Olanda, potrivit indexului competitivitatii economice elaborat de Forumul Economic Mondial. In editia 2012-2013 a indexului, Olanda a urcat pe locul 5 in clasamentul mondial, in timp ce Germania a coborat pe 6.

In perioada de imediat de dupa criza financiara mondiala, declansata de colapsul pietei imobiliare din Statele Unite, intreprinderile mici si mijlocii din Germania au avut o contributie cruciala la mentinerea unei rate mici a somajului. Intre 2007 si 2010, micile firme au creat 104.000 de joburi, in timp ce marile corporatii – 120.000, potrivit unui studiu al Universitatii din Koln.

Explozia reactorului nuclear japonez de la Fukushima din martie 2011 a dus la decizia cancelarului Angela Merkel de a renunta treptat la energia nucleara. Guvernul garanteaza investitorilor preturi peste nivelul pietei pentru productia de energie eoliana, solara si bazata pe biomasa, ceea ce a facut din Germania principalul centru de energie regenerabila al Europei.

Insa obiectivul de majorare a ponderii energiei verzi in totalul capacitatii energetice a Germaniei de la nivelul actual de circa 25% pana la 80% in 2050 majoreazan drastic costurile pentru consumatorii de energie.

Cei mici au cel mai mult de suferit

Dupa majorarea de la 1 ianuarie, tariful la electricitate a ajuns la 5,28 eurocenti/kWH, fata de 3,59 eurocenti/kWH in 2012. Scumpirea va face ca totalul subventiilor acordate de statul german pentru proiecte de energie regenerabila sa ajunga anul acesta la circa 20,4 miliarde euro, potrivit estimarilor operatorilor de retele de distributie.

„Renuntarea de catre Germania la energia nucleara reprezinta una dintre cele mai ambitioase proiecte de dupa razboi, in termeni de dimensiuni si implicatii. Un eventual succes ii va face lideri pe o piata in plina crestere, insa exista un pericol real ca proiectul sa distruga industriile cu consum intens de energie”, se arata intr-o nota a firmei americane de consultanta AlixPartners, publicata in decembrie anul trecut.

Destule companii mari, precum BASF, cel mai mare producator chimic din lume, sunt scutite de aceste majorari de tarife la energie la unele din facilitatile de productie detinute, intrucat acestea dispun de propriile centrale electrice.

Cu toate acestea, per total, industria chimica a Germaniei va trebui sa scoata din buzunar anul acesta 800 de milioane de euro reprezentand costurile majorarii tarifelor destinate subventionarii energiei regenerabile, fata de 530 de milioane de euro in 2012, potrivit VCI, un grup de lobby al industriei. Intreprinderile mici si mijlocii vor suporta cea mai mare parte a acestor costuri suplimentare, pentru ca cele mai multe din ele nu sunt eligibile pentru scutiri.

Probleme si pentru retaileri

Companiile din industrie nu au fost singurele care au avut de suferit de pe urma acestor costuri suplimentare cu energia. Victime au cazut si retaileri precum Intersport.

Intersport si-a instalat recent la cel mai mare magazin al sau un sistem de control care sa verifice ca nu cumva instalatia de incalzire, aerul conditionat si sistemul de ventilatie sunt pornite concomitent. In plus, si-a cumparat monitoare de dioxid de carbon, pentru a vedea permanent cati clienti sunt in magazine si a opri caldura cand aglomeratia devine prea mare.

Cei de la Intersport spun ca aceste investitii genereaza economii de 100.000 de kWH de electricitate pe an, ceea ce este suficient pentru a neutraliza efectul majorarilor de tarife. Singura alternativa ar fi fost sa concedieze din personal.

„Nu stiu pana unde au de gand sa mearga. Consumatorii sunt cei care au facut economia germana puternica in ultimii ani. Daca continuam sa-i impovaram, riscam sa ne dam economia cu totul peste cap”, spune Oliver Krumholz, proprietarul lantului de magazine.

Politicienii nu se inteleg

Cei din clasa politica nu reusesc sa se puna de acord asupra masurilor necesare pentru atenuarea efectelor acestor majorari de costuri.

Ministrul Economiei, Philipp Roesler, declara, in octombrie anul trecut, ca isi doreste reducerea unei taxe federale pe electricitate, care sa compenseze majorarea tarifelor distributorilor.

In schimb, ministrul Mediului, Peter Altmaier, vrea sa ofere consumatorilor consultanta gratuita despre cum sa economiseasca energie si declara, tot in octombrie 2012, ca propunerea de reducere a taxei pe electricitate, avansata de colegul sau de cabinet, „nu a reusit sa il convinga”.

De curand, Altmaier a propus inghetarea tarifului suplimentar destintat subventionarii energiei regenerabile la nivelul actual pana in 2014 si limitarea oricarei majorari a acestuia la 2,5% pe an incepand cu 2015. Ministerul sau are in plan masuri precum reducerea si limitarea scutirilor de la tariful suplimentar pentru marii consumatori si amanarea platilor de subventii pentru capacitati instalate noi de energie verde.

„Nu e corect ca consumatorii casnici, intreprinderile mici si mijlocii si micii traderi sa suporte singuri scumpirea electricitatii care rezulta din procesul gradual de renuntare la energia nucleara. Am ajuns la limita”, a declarat ministrul. Noile masuri vor intra in vigoare de la 1 august, a adaugat el.

Preturile en-gros au scazut masiv

„Nu cred ca politicienii vor in mod premeditat sa chinuie micile intreprinderi. Dar, pe de alta parte, nu ne ofera solutii suficient de constructive. Sistemul de alocare, prin care micile companii platesc pentru cele mari, este cu totul incorect”, spune Ludwig Veltmann, seful grupului de lobby al IMM-urilor, care reprezinta 230.000 de firme, in special din comert si servicii.

Taxele si impozitele reprezinta aproape jumatate din facturile casnice la electricitate, a adaugat Veltmann. Pe langa tariful suplimentar destinat subventionarii sectorului regenerabil, clientii mai trebuie sa plateasca taxa pe electricitate, tarife de licenta, suprataxa de retea si TVA.

Iar costul energiei pentru consumatorii casnici si industriali creste cu toate ca, pe piata en-gros, pretul la electricitate scade, adauga el.

Pretul de referinta al energiei electrice de pe piata germana en-gros a scazut cu 20% in ultimele 12 luni, atingand minimul istoric de 40,75 euro/MWh pe 25 ianuarie.

Costurile suplimentare impuse de stat au adancit dezavantajul Germaniei fata de restul lumii. Costul electricitatii pentru consumatorii industriali germani era cu 20% mai mare decat media Uniunii Europene la finalul anului 2011. In prezent, Germania plateste de 2 ori mai mult pentru energie decat Statele Unite, si nu doar ca urmare a boom-ului gazelor de sist ieftine de peste Ocean, ci si pentru americanii au taxe si impozite mai mici pe energie, potrivit unui raport al firmei de consultanta McKinsey.

„Am ajuns ciuca mistourilor”

„Intrebarea fundamentala este: vrem cu adevarat sa mergem mai departe cu acest proiect nebunesc, de a ajunge la o pondere de 80% a energiei regenerabile, pe spinarea economiei? De ce vrem tot timpul sa fim deschizatori de drumuri si sa le aratam celorlalte tari cum trebuie facute lucrurile? Celelalte tari nu fac decat sa se prapadeasca de ras pe seama noastra”, spune Marc Tenbieg, director la o alta organizatie de IMM-uri, DMB Deutsche Mittelstands-Bund, care reprezinta peste 14.000 de mici companii.

Daca costurile cu energia vor creste si mai mult, firma de familie Worlee-Chemie GmbH ia in calcul relocalizarea tuturor unitatilor de productie din Germania, spune CEO-ul Von-Eben Worlee.

Compania, infiintata in 1851 pentru a furniza materii prime pe piata germana, si-a inceput productia la Hamburg in 1936, infiintand o fabtica de adezivi de inalta calitate. Worlee-Chemie are experienta pe pietele externe, si nu doar prin exporturi, care au o pondere importanta in afacerile companiei, ci si prin doua subsidiare din afara tarii, din care una se afla in Grecia, iar cealalta in China

Von-Eben Worlee spune ca, luna trecuta, a facut o calatorie de afaceri de 16 zile in Asia, unde a purtat discutii cu doi potentiali viitori parteneri, unul din Malaezia si celalalt din Indonezia.

„In ultimii douazeci de ani, ne-am concentrat activitatea la locatiile noastre germane. Nu exista nici un motiv sa mergem in strainatate. Insa cu aceasta inflatie a costurilor cu energia, plus majorarile drastice de taxe care se anunta, lucrurile s-ar putea schimba”, conchide CEO-ul Worlee-Chemie GmbH.

Subventiile generoase din bani publici au transformat energia verde in teritoriu al Mafiei

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 28 January 2013 21:01

Mafia eolieneIn interiorul unui BMW albastru-inchis, un antreprenor sicilian se straduie cum poate mai bine sa „vanda” o idee noua de afaceri unui cap mafiot. Industria energiei regenerabile, aflata in plin avant in Italia, va transforma vantul si soarele in aur, asigurand viitorul Terrei, dar si pe cel al Cosa Nostra, spune acesta.

„Unchiule Vincenzo, de dragul copiilor nostri, te rog, energia regenerabila e importanta. E o afacere din care putem trai”, i-ar fi spus omul de afaceri Angelo Salvatore presupusului sef al clanului mafiot sicilian Gimbellina, Vincenzo Funari, 79 de ani, potrivit stenogramei convorbirii lor telefonice inregistrate de Politie, scrie The Washington Post

Iar daca e sa ne luam dupa procurorii italieni, mafiotii chiar au trait bine o vreme de pe urma energiei verzi. Luna trecuta, fortele de ordine au declansat o actiune masiva de-a lungul Siciliei menita sa scoata la lumina implicarea crimei organizate italiene, aflata in plin proces de modernizare, in sectorul energiei regenerabile.

„Scenariul acestei actiuni pare luat jumatate din serialul <Clanul Soprano>, jumatate din documentarul <Un adevar incomod>”, comenteaza cei de la The Washington Post.

„Eco-coruptie”

Dezvaluirea legaturilor dintre Mafia si sectorul aflat in plin avant al energiei solare si eoliene pune din nou in discutie rolul subventiilor guvernamentale destinate, in principiu, dezvoltarii unui sector energetic mai prietenos pentru mediu. Asta in conditiile in care criticii sustin ca sumele uriase acordate drept ajutoare de stat au generat profituri excesive pentru companii si au incurajat raspandirea pe scara masiva a fraudelor.

Astfel, compania chineza Suntech, cel mai mare producator mondial de panouri solare, a declarat luna trecuta ca va fi nevoita sa isi refaca declaratiile privind rezultatele financiare din ultimii doi ani din cauza unor fraude legate de capitalul destinat finantarii deschiderii de noi fabrici in Italia.

Cazuri de „eco-coruptie” au fost semnalate si in Spania, unde mai multe companii au fost acuzate ca au beneficiat in mod nemeritat de subventii de la stat pentru proiecte de energie verde.

Pentru ca se bucura in mod natural de mai mult soare si vant decat orice alta regiune a Italiei, Sicilia a devenit unul dintre cele mai „fierbinti” centre ale industriei energiei regenerabile din Europa in ultimii 10 ani. Subventiile anuale de miliarde de euro acordate de guvernul de la Roma pentru proiecte solare si eoliene a majorat exponential profitabilitatea acestora, fapt care nu a trecut neobservat de catre Mafia siciliana.

Mafia invata din mers

Circa o treime dintre cele 30 de ferme eoliene de pe insula, precum si cateva facilitati de energie solara, au fost confiscate de autoritati. Oficialitatile au pus sechestru pe active de peste 2 miliarde de dolari si au arestat mai multe duzini de presupusi sefi mafioti, consilieri locali corupti si afaceristi avand legaturi cu crima organizata.

In prezent, procurorii italieni investigheaza posibila implicare a Mafiei in proiecte de energie regenerabila si in Sardinia sau Apulia.

„Cosa Nostra se adapteaza, acumuland tot mai multa cunoastere avansata in domenii noi, cum ar fi energia regenerabila, care a devenit mult mai profitabila ca urmare a subventiilor de la stat. Acest lucru arunca o umbra nedorita asupra industriei de profil”, spune Teresa Maria Principato, procuror-sef adjunct la divizia anti-Mafia a Parchetului din Palermo, pe peretii sediului caruia troneaza portrete de judecatori asasinati de mafioti.

Acest lucru este de natura sa compromita un sector economic, cel al energiei verzi, care este vazut de multi ca un unic motor de crestere intr-o tara aflata inca in recesiune si confruntata cu problemele crizei datoriilor suverane din zona euro.

Crima organizata inhiba investitiile private

Statele din sudul Europei au nevoie de investitii pentru a recupera decalajele fata de cele din nord, cum ar fi Germania, insa cel mai mare obstacol pentru acestea este coruptia, care inhiba implicarea investitorilor si distorsioneaza pietele.

Investitiile straine directe au stagnat in cel mai bun caz in Italia si Grecia, doua tari aflate in”epicentrul” crizei datoriilor suverane si cotate totodata, de Transparency International, ca cele mai corupte economii ale zonei euro. Italia a beneficiat de investitii straine directe de doar 87 miliarde dolari in intervalul 2007 – iunie 2012, fata de cele 183 miliarde dolari care au intrat in aceeasi perioada in Olanda, 289 in Franta si 502 in Marea Britanie.

„Mafia contamineaza economia implicandu-se tot mai mult in afaceri legitime, facand ca pietele sa fie mai putin transparente si corupand functionari de stat. Laolalta cu evaziunea fiscala, coruptia este cel mai mare obstacol pentru economia italiana”, spune Michele Polo, profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano.

Procurorii italieni se confrunta cu o explozie a activitatilor ilicite ale Mafiei, care implica si coruperea oficialilor de stat. In octombrie 2012, intregul consiliu local din Reggiu Calabria a fost suspendat din functii, consilierii fiind acuzati de legaturi cu organizatia criminala ’Ndrangheta.

Care e „reteta” afacerii

In Sicilia, gradul de implicare al Mafiei in energia verde a iesit treptat la iveala, primele arestari fiind operate in 2010. Dupa ce au adunat o noua serie de probe, prin retele de informatori si inregistrari de convorbiri telefonice, autoritatile au declansat al doilea val de arestari luna trecuta.

Printre noii acuzati se numara Salvatore, proprietarul de firma de constructii care a fost inregistrat in 2007 vorbind cu seful mafiot Funari despre un parteneriat in sectorul energiei regenerabile. Aflati in arest, ambii au negat invinuirile care li s-au adus.

Potrivit documentelor instantelor de judecata, stenogramelor de inregistrari telefonice si declaratiilor oficialilor la curent cu ancheta, implicarea mafiei in energia verde are o „reteta” destul de clasica. Familiile mafiote identifica terenuri potrivite pentru proiecte de energie eoliana sau solara, santajandu-i uneori pe proprietari sa vanda sau sa incheie contracte de concesiune pe perioade lungi.

Ulterior, functionari locali corupti sunt platiti pentru a grabi acordarea autorizatiilor necesare, proces care, in mod normal, poate dura intre 3 si 6 ani, si pentru a „inchide” ochii la lipsurile sau elementele ilegale ale documentatiei de autorizare. Dupa primirea tuturor aprobarilor, mafiotii abordeaza potentiali investitori straini, atrasi de generozitatea subventiilor oferite de guvernul italian pentru proiecte de energie verde.

Afaceristii cinstiti sunt alungati

Unii dintre acesti investitori straini sustin ca nu stiau despre ilegalitatile in care se bagau. „Altii insa doar nu vroiau sa stie”, spune un oficial la curent cu cazul.

Pe de alta parte, implicarea Mafiei i-a determinat pe multi investitori de buna credinta sa fie reticenti fata de sectorul regenerabil din Sicilia. Experienta lui Salvatore Moncada, un antreprenor local care intentiona sa puna pe picioare in mod legal proiecte de energie regenerabila, a devenit o adevarata „invatatura de minte” pentru potentialii investitori.

Moncada a declarat, pentru ziarul american, ca a intrat in acest sector spre sfarsitul anilor ’90 si a ajuns sa detina 6 ferme eoliene, 10 parcuri solare si o fabrica de panouri fotovoltaice. Insa a devenit tinta mafiotilor dupa ce a rezistat incercarilor acestora de a-i controla afacerile, refuzand sa lucreze cu firmele acestora si sa plateasca „taxa de protectie traditionala”, de 2% din profit.

In 2007 i-a fost incendiata una din fermele eoliene, pagubele ridicandu-se la 4 milioane de dolari. In 2009, clanul mafiot Terasi a incercat sa blocheze dezvoltarea de catre Moncada a unei noi ferme eoliene, pretinzand ca terenul ii apartine. Scandalul s-a terminat cu 14 arestari, insa Moncada si familia sa au fost nevoiti sa traiasca timp de doi ani de zile sub protectia Politiei. In cele din urma, a renuntat cu totul, si-a lichidat afacerile din Italia si a plecat sa investeasca in regenerabile in SUA, America de Sud si Africa de Nord.

„E extrem de greu sa faci afaceri in Sicilia, si nu doar din cauza infiltrarii crimei organizate, cat mai ales din cauza birocratiei corupte”, conchide Moncada.

Pe propria raspundere ca nu sunt mafiot!

Infiltrarea Mafiei siciliene in afaceri legitime merge dincolo de sectorul energiei regenerabile. In 2008, o ancheta a dezvaluit ca cel mai mare lant de supermarketuri de pe insula nu era decat o „masina de spalat” bani proveniti din activitati ilegale ale Mafiei. Fostul guvernator al Siciliei, Raffaele, Lombardo, a demisionat din functie in iulie anul trecut, dupa ce a fost acuzat de legaturi cu Mafia. Predecesorul sau, Salvatore „Toto” Cuffaro, executa in prezent o sentinta penala de 7 ani de inchisoare pentru implicare in crima organizata.

Italia este in plin proces de reducere a subventiilor pentru proiectele de energie regenerabila, motivele invocate fiind dimensiunile deficitului bugetar si imensa datorie publica. Totodata, a fost declansat un program national prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subventii din bani publici trebuie sa semneze declaratii pe proprie raspundere ca nu au legaturi cu crima organizata.

In Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platforma electorala anti-Mafia, lucrarile de constructie la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate in dezvoltare au fost intrerupte. Noul executiv cauta metode pentru a se asigura ca Mafia nu va mai putea sa se implice in aceasta industrie, inainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis sa faca afaceri in sectorul energiei regenerabile. In acest fel, am pierdut o oportunitate vitala de dezvoltare, iar regiunea intreaga a pierdut sansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud