Energy Report

Victor Vlad Grigorescu, propunerea premierului desemnat Dacian Cioloș pentru funcția de ministru al Energiei, este, din septembrie 2014, membru al Consiliului de Administrație al Electrica SA, fiind propus pentru această poziție de către Ministerul Energiei, acționarul principal, dar nu majoritar al companiei, cu peste 48% din acțiuni.

De asemenea, în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015, a deținut funcția de expert în cadrul Direcţiei Generale de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie din Departamentul pentru Energie, actualul minister al Energiei.

Nu demult, pe 9 noiembrie, Victor Vlad Grigorescu scria, într-un articol de pe blogul ziarului Adevărul, că cea mai mare neîmplinire a acestui an în energie este lipsa strategiei energetice naționale.

"În ceea ce priveşte întreprinderile de stat, lipsesc încă soluţii pentru cele trei societăţi din sistemul energetic a căror situaţie s-a deteriorat semnificativ în ultimul an: Complexul Energetic Hunedoara (opt cereri de insolvenţă, depuse în instanţă), Regia Autonomă pt. Activităţi Nucleare ( aflată în faza de oprire controlată a activităţii, cu un plan de redresare care nu a dat roade) şi, cel mai vizibil zilele astea, eşecul fuziunii ELCEN – RADET (eşec care pune în pericol alimentarea cu agent termic a capitalei) ", mai scria Grigorescu.

Potrivit noului ministru al Energiei, trebuie clarificat felul în care se va face modernizarea sectorului energetic românesc în următorii ani.

"Îşi asumă statul această sarcină? Atunci să spunem clar că privatizările nu mai sunt o opţiune pentru moment. România va aloca resurse financiare din societăţi precum SAPE, ale cărei conturi vor fi îndestulate după finalizarea unor arbitraje comerciale internaţionale. Constituirea fondului de investiţii agreat cu proprietarii de la Rompetrol trebuie urgentată şi acei bani puşi la treabă. Dacă, în schimb, nu avem resurse suficiente, iar statul vrea să investească preponderent în altceva: - educaţie, sănătate, mai buna salarizare a funcţionarilor publici (extrem de necesară), scăderea poverii fiscale asupra sectorului privat etc -, atunci să invităm capitalul autohton sau străin să ni se alăture şi să investească", mai scria Victor Vlad Grigorescu.

Experiență de birocrat european

Înainte de a intra în Departamentul pentru Energie, Victor Vlad Grigorescu a ocupat timp de 2 ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanță în domeniul politicilor publice. Din această postură a consiliat clienţi din domniul privat abordând, între altele, dosare din aria politicii agricole comune a UE.

În perioada 2007-2011, a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în domeniul politicii comerciale comune a UE. Principalele responsablităţi au vizat politicile UE în domeniul comerțului cu produse industriale , instrumentelor de apărare comercială, măsurile antidumping şi antisubvenţie și Agenda de Dezvoltare Doha.

Noul ministru al Energiei a reprezentat România în mai multe grupuri de lucru permanente la nivelul Comisie Europene şi Consiliului UE, respectiv Comitetul antidumping şi antisubvenție, grupul de lucru chestiuni comerciale sau Comitetul 133 Oţel şi alte produse industriale. A participat la iniţiative vizând accesul produselor europene pe terţe piețe, mai ales Asia și Europa necomunitară.

Anterior detaşării la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, începând cu anul 2004, noul ministru al Energiei a ocupat poziţia de expert UE în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Departamentul de Comerţ Exterior, partipând la negocierile de aderare a României la UE, mai ales capitolul 26 – Relaţii Externe sau acordul privind recunoaşterea reciprocă a denumirilor de origine şi indicaţii geografice pentru anumite produse agricole.

A participat, de asemenea, la demersurile legate de armonizarea acordurilor internaționale ale României cu acquis-ul comunitar, precum şi la alte negocieri comerciale internaţionale cu UE sau alţi parteneri de interes pentru România. Din 2006 este reprezentant al României în Comitetul 133 Oțel.

Înainte de a lucra în administraţia publică, a fost director de dezvoltare pentru o firmă de comerţ cu produse textile, principalele sale responsabilităţi vizând dezvoltarea și planificarea financiară, precum și managementul de proiect pentru deschiderea unităților de retail în București.

Victor Vlad Grigorescu este licențiat în Drept și deține și o specializare obținută la Joint Vienna Institute în proceduri de soluționare a diferendelor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Este, totodată, mediator autorizat, fiind membru al asociației Centrul de Mediere Dobrogea.

Avere deloc de neglijat

Potrivit declarației sale de avere din ianuarie 2015, întocmită la plecarea din Ministerul Energiei, Victor Vlad Grigorescu deține, împreună cu familia, un teren agricol de 50 de hectare în Botoșani și 2 terenuri intravilane în suprafață totală de 6.216 mp, în Argeș și Ilfov, toate obținute prin moștenire.

Tot alături de familie a moștenit și cele două case de locuit pe care le are în proprietate, în Argeș și Voluntari, Ilfov, de 380 și 213 mp. Noul ministru al Energiei are și 2 apartamente în sectorul 1 din București, de 36,49 și 121,05 mp, dobândite prin cumpărare în 2005 și 2012.

Grigorescu are două conturi curente deschise la ING, care în ianuarie 2015 aveau solduri de 73.630 euro, respectiv 105.171 dolari, precum și o deținere la fondul de investiții MGI, în valoare de 12.846 lei la data precizată. Este totodată acționar la SIF 3 Transilvania, valoarea participației sale fiind de 38.608 lei la începutul anului.

Anul trecut, Victor Vlad Grigorescu a avut venituri din salarii și surse echivalente în sumă totală de 70.537 lei, respectiv o medie de 5.878 lei pe lună, din contractele de muncă cu AG Industrial Consult (4.800 lei) și Departamentul pentru Energie (16.972 lei), precum și din indemnizațiile de membru al comisiei de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara (12.649 lei), membru în comisia pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă a Nuclearelectrica (12.000 lei) și de membru în Consiliile de Administrație ale Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE – 8.515 lei) și Electrica SA (15.601 lei).

Din închirierea de imobile, noul ministrul al Energiei a obținut anul trecut suma totală de 554.500 lei.

Electrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției.

"Electrica și FP au decis să înceteze negocierile privind potențiala achiziție de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de FP în următoarele filiale: Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare, întrucât nu au ajuns la un consens cu privire la prețul tranzacției", se arată într-un anunț al Electrica SA, remis Bursei de Valori București.

"Negocierile inițiate de Fond cu Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA pentru vâzarea participațiilor Fondului în Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare au eșuat. În consecință, Fondul a revocat oferta făcută Electrica de a vinde participațiile în cele patru companii", afirmă și FP, într-un anunț similar.

Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei, respectiv Electrica Distribuție Muntenia Nord – 235,6 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 206,5 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 201,6 milioane lei și Electrica Furnizare – 126,4 milioane lei.

Fondul Proprietatea controlează 21,99% din acțiunile Electrica Distribuție Muntenia Nord, câte 22% din acțiunile Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Transilvania Nord, respectiv 20% din acțiunile Electrica Furnizare.

Electrica a vrut discount, FP acuză intervenția statului

Bursa scrie, citând surse apropiate negocierilor, că FP ar fi cerut Electrica circa 175 milioane de euro pentru toate acțiunile pe care le deține la Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord și Electrica Furnizare.

"Electrica a refuzat oferta inflexibilă a fondului solicitând un discount de minim 35% pentru acest pachet, considerând că fondul este captiv în filialele sale, care nu sunt listate la Bursă", afirmă sursele citate de Bursa. În urmă cu un an, înainte de listarea Electrica SA la Bursa de Valori București, FP ar fi cerut pe aceste acțiuni o sumă totală de 140 milioane de euro, în timp ce Electrica ar fi oferit maxim 100 de milioane de euro, mizând pe nevoia de lichiditate a fondului, care avea în derulare programul de răscumpărare a acțiunilor proprii.

În urmă cu un an, a fost adoptată o nouă strategie de guvernanță corporativă a Electrica, strategie care, în opinia Fondului Proprietatea, îi oferă acționarului majoritar, statul român, prin intermediul Electrica, o poziție privilegiată şi încalcă drepturile acționarilor minoritari prin faptul că permite intervenția statului în activitatea curentă a celor patru subsidiare în care Fondul deține o participație minoritară.

Rentabilitate garantată redusă de ANRE

Cele patru filiale ale Electrica SA au încheiat anul 2014 cu un profit net cumulat de 540,45 lei, în creștere cu 50%% față de 2013, când acesta s-a ridicat la 361,06 milioane lei. (Electrica Distribuție Muntenia Nord – 140,26 milioane lei, cu 10,87% mai mult decât în 2013, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 100,11 milioane lei, +44,3%, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 95,33 milioane lei, +49,65%, Electrica Furnizare – 204,73 milioane lei, +101,78%%).

Grupul Electrica a înregistrat, anul trecut, un profit net consolidat de 401,4 milioane lei, cu 59% mai mare decât în 2013, excluzând participaţiile minoritare transferate.

La începutul acestui an, Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

În decembrie 2014, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Interesați de Republica Moldova, după "răzgândirea" Enel

În februarie 2015, directorul general al companiei, Ioan Roșca, declara că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova, arătând că piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

Electrica SA a fost interesată și de preluarea operațiunilor Enel din România, dar între timp italienii s-au răzgândit și au renunțat la planul de a-și vinde participațiile majoritare la subsidiarele locale Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie şi Enel România.

Electrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca.

"Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european", a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

"ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (...) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri", a continuat el.

Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

Acțiunile au fost introduse de către Electrica SA și de către cele trei filiale regionale de distribuție ale sale la Curtea de Apel București, se arată într-o informare a Electrica SA.

Simultan cu depunerea cererilor de chemare în judecată, Electrica SA și filialele sale au făcut și plângeri prealabile împotriva ordinelor ANRE menționate mai sus, compania precizând că plângerea împotriva ordinului de reducere a ratei reglementate a rentabilității a fost respinsă de ANRE.

Luna trecută, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru activitatea de distribuire a energiei electrice. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active a fiecărui distribuitor.

Tot în decembrie, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorii de energie electrică Electrica Muntenia Nord și Electrica Transilvania Sud, pe toate nivelurile de tensiune, și le-a majorat, în schimb, pe cele practicate de Electrica Transilvania Nord.

Fondul Proprietatea și alți investitori au protestat

La finalul lunii noiembrie 2014, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Distribuție Transilvania Nord cu procente cuprinse între 0,61% și 2,18% și a redus, în schimb, tarifele de distribuție ale Electrica Distribuție Transilvania Sud cu procente cuprinse între 0,21% și 1,53%.

Potrivit ordinelor ANRE publicate duminică în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 0,18% de la 1 ianuarie 2015, la 112,15 lei/MWh.

Tariful de distribuție la medie tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 1,52%, la 47,34 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune - cu 2,18%, la 21,10 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Nord distribuie energie electrică unui număr de 1.174.011 clienţi din judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa Năsăud.

De asemenea, ANRE a decis reducerea tarifelor de distribuție practicate de Electrica Distribuție Transilvania Sud. Tariful de distribuție la joasă tensiune va scădea cu 1,53% de la 1 ianuarie 2015, la 122,39 lei/MWh, cel la medie tensiune cu 0,29%, la 46,85 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune – cu 0,21%, la 23,41 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Sud distribuie energie electrică în județele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Săptămâna trecută, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

De asemenea, recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

Potrivit ordinelor ANRE, publicate joi în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Muntenia Nord se va reduce cu 3,01% de la 1 ianuarie 2015, la 138,61 lei/MWh.

Vor fi reduse, de asemenea, tarifele de distribuție practicate de Electrica Muntenia Nord la medie și înaltă tensiune, cu 3,14%, la 42,84 lei/MWh, respectiv cu 2,27%, la 18,4 lei/MWh.

Electrica Muntenia Nord furnizează energie electrică în județele Brăila, Buzău, Focșani, Galați, Ploiești și Târgoviște.

ANRE a mai decis reducerea de la 1 ianuarie 2015 tarifului de distribuție la joasă tensiune practicat de distribuitorul CEZ Distribuție, cu 2,08%, la 137,30 lei/MWh.

În schimb, tarifele de distribuție la medie și înaltă de tensiune au fost majorate de ANRE de la 1 ianuarie, cu 4,47%, la 48,42 lei/MWh, respectiv cu 4,57%, la 25,39 lei/MWh.

CEZ Distribuție furnizează energie electrică în județele Dolj, Argeş, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Teleorman.

S-a redus rata de rentabilitate garantată de stat monopolurilor de distribuție

Recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a scris pe Facebook că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

China General Nuclear Power a fost selectată în octombrie de către Nuclearelectrica pentru continuarea lucrărilor de construcţie a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie de 6,5 miliarde de euro. China General Nuclear Power Corporation a fost singurul ofertant şi va fi acţionar majoritar în compania de proiect pentru această investiție.

"Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", a scris Nicolescu, într-un comentariu la o postare a sa care cuprindea discursul susținut la predarea mandatului de ministru delegat pentru Energie către noul ministru, Andrei Gerea.

E mult, e puțin?

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator.

De exemplu, anul trecut, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.

Ce urmează

După selectarea investitorului, procedura prevede că se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte.

Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP). În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Scurt istoric

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

Ajutoare de stat

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost înființată în anul 1994 și este, în prezent, cel mai mare producător de energie nucleară din China, având la sfârșitul lunii august 2014 un număr de 11 unități în operare și o capacitate instalată aferentă de 11.620 MW, la care se vor adăuga încă 15.000 MW, proveniți din punerea în funcțiune a celor 13 unități nucleare aflate în prezent în construcție și care situează compania CGN pe primul loc în lume la construcția și punerea în funcțiune de noi unități nucleare.

Cifra de afaceri a CGN, la nivelul anului 2013, a fost de 4,25 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor - de 37,49 miliarde euro.

{jathumbnailoff}

Deținătoarea celei de-a doua rezerve de cărbune ca mărime din Statele Unite, compania Quintana Minerals Corporation, a trimis Departamentului pentru Energie o scrisoare de intenție prin care își manifestă interesul pentru privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, scrie publicația Gazeta de Dimineață din Petroșani, într-un articol postat pe Facebook și de șeful încă în funcție al Departamentului, Răzvan Nicolescu.

În luna septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor companii americane, ocazie cu care a purtat şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation.

Reprezentanţii companiei americane au solicitat date despre CEH, pentru a analiza oportunitatea și potențialul unei investiţii strategice în judeţul Huendoara, scrie publicația hunedoreană.

“Este extrem de important interesul scris manifestat de compania Quintana în privatizarea CEH. Este o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deţinător de rezerve de cărbune din SUA, după guvernul federal. Ar fi o oportunitate majoră de menţinere a locurilor de muncă din judeţul Hunedoara. Cred că e important ca CEH să devină interesant pentru o compania cu profil mai mult minier, cum e şi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datorită particularităţilor societăţii hunedorene. Sper ca Guvernul şi ministerul, împreună cu conducerea CEH, să concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean. Am crezut în acest proiect, am muncit pentru el şi cred că reprezintă salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat, duminică, pentru Gazeta de Dimineață, Răzvan Nicolescu.

Quintana Minerals Corporation face parte din holdingul energetic Quintana Capital Group, care a fost fondat de familia Robertson în 1930, sub numele de Quintana Petroleum și care, în pofida expansiunii consemnate de-a lungul timpului, a rămas un business de familie. Holdingul investește în proiecte de exploatarea de a resurselor naturale, de la petrol și gaze la cărbune și metale industriale.

“Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, scria ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe contul personal de Facebook, în data de 26 septembrie 2014, ziua în care a avut loc întâlnirea de la Houston cu reprezentanţii companiilor americane.

Avertisment pentru conducerea societății

În noiembrie, Departamentul pentru Energie a lansat un anunţ prin care invita potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului Energetic Hunediara să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Tot în noiembrie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Caută bani pentru contractul cu chinezii

La începutul lunii septembrie, CEH și compania chineză China National Electric Engineering Construction Corporation au semnat un contract în valoare de 271 milioane dolari pe baza căruia chinezii vor moderniza grupul 4 şi vor realiza instalaţiile de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia a CEH. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta.

La finalul lunii septembrie, publicația Ziarul Hunedoreanul scria că CEH are la dispoziție 6 luni pentru a găsi suma de 40 de milioane de dolari, necesară pentru demararea efectivă a contractului cu China National Electric Engineering Construction Corporation. Asta pentru că contractul prevede că partea română trebuie să acopere 15% din finanțarea necesară investiției.

„În momentul de faţă nu avem cele 40 de milioane de dolari, dar îi vom avea după ce vom semna un contract pe termen lung cu Transelectrica. Noi vom apela la o bancă, pentru un credit pe trei ani, şi vom garanta cu acest contract încheiat cu Transelectrica”, a declarat directorul general al CEH, Aurel Niculescu.

În plus, activele Termocentralei Mintia vor fi puse ca garanție la contractul încheiat cu China National Electric Engineering Construction Corporation, în lipsa garanţiilor de stat. „În momentul de faţă trebuie să constituim garanţia, sub forma activelor, care provin strict de la termocentrala Mintia. Nu vor fi ipotecate activele termocentralei Paroşeni sau de la partea minieră”, a mai spus Niculescu.

Contractul de retehnologizare a grupurilor energetice de al Mintia are un termen de intrare în efectivitate de 6 luni, timp în care toate aspectele menţionate trebuie rezolvate şi, în plus, trebuie făcută evaluarea activelor şi asigurarea de bunuri. În cazul în care termenul nu este respectat, înţelegerea financiară cade, scrie Ziarul Hunedoreanul.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Contractul cu Transelectrica menționat mai sus este posibil ca urmare a faptului că, practic, Guvernul a impus operatorului de transport să cumpere servicii tehnologice de sistem de la CEH.

Astfel, Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem, datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare a HG prin care Executivul a impus accesul garantat la rețeaua electrică a producției CEH.

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat vineri în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Franklin Templeton mai arăta că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchidea Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Sectorul energetic urmează să fie controlat de Partidul Liberal Reformator (PLR) în noul guvern Ponta 4, însă nu prin recomasarea Departamentului pentru Energie în cadrul Ministerului Economiei, alături de Departamentul pentru IMM-uri, așa cum se discuta într-o fază anterioară a negocierilor.

PSD va păstra controlul asupra Ministerului Economiei, urmând să-l numească titular de portofoliu pe deputatul social-democrat Mihai Tudose. CExN al PSD a votat, duminică, cu unanimitate de voturi, structura şi componenţa Guvernului Ponta 4

În schimb, se va crea un nou minister, prin comasarea Departamentului pentru Energie cu cel pentru IMM-uri, noua structură urmând să fie condusă de PLR-istul Andrei Gerea, care a deținut funcția de ministru al Economiei în guvernul USL, între octombrie 2013 și martie 2014.

Într-o fază anterioară a negocierilor dintre Ponta și Tăriceanu, PLR solicita Ministerul Economiei cu tot cu departamentul pentru Energie și cel pentru IMM-uri, iar PSD nu ar fi fost dispus să accepte o astfel de variantă, care ar fi îndepărtat de sub controlul său direct sectorul energetic, practic cel mai important, atât din punct de vedere financiar, cât și strategic și ca influență, inclusiv din perspectiva relațiilor politice și economice internaționale.

Unul dintre pesediștii care vizau funcția de șef al Departamentului pentru Energie era Iulian Iancu, care a declanșat, în ultima perioadă, un adevărat război cu deținătorul funcției, Răzvan Nicolescu, care și-a anunțat sâmbătă demisia pe Facebook.

De la preluarea puterii de către USL, în decembrie 2012, PSD a încercat în permanență să îndepărteze PNL de butoanele sectorului energetic național.

Departamentul pentru Energie a fost înființat în decembrie 2012, ca structură subordonată în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, portofoliul-cheie al Economiei a fost împărțit în cadrul USL între PNL și PSD. Liberalul Varujan Vosganian a fost numit ministru al Economiei, iar social-democratul Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie. PC a preluat Departamentul pentru IMM-uri din cadrul aceluiași minister, prin Maria Grapini.

Contre Niță-Vosganian

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Ulterior, în aprilie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie 2013, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Gerea acum, Gerea atunci

În octombrie 2013, Varujan Vosganian și-a dat demisia din fruntea Ministerului Economiei, la scurt timp după ce Senatul a respins solicitarea procurorului general al Parchetului ÎCCJ privind începerea urmăririi penale împotriva lui Vosganian. Este vorba de un dosar de subminare a economiei naționale, în care Vosganian era acuzat, alături de fostul ministru Adriean Videanu, de sprijinire a unui grup infracțional constituit de omul de afaceri Ioan Niculae pentru a cumpăra gaz mai ieftin de la compania de stat Romgaz pentru societatea Interagro.

Nu după mult timp, în decembrie 2013, Ponta și PSD au mai făcut un pas înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia.

Astfel, Guvernul a decis ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Un nou ministru

PSD a controlat direct Departamentul pentru Energie, prin Constantin Niță, până în martie anul acesta, când, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare, Constantin Niță a fost rotit de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei, iar în funcția de ministru delegat pentru Energie a fost numit tehnocratul Răzvan Nicolescu, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și fost director de Afaceri Publice și Reglementare la OMV Petrom. De asemenea, Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Nu după mult timp, între cei doi a început un adevărat război instituțional, Niță încercând prin diferite mijloace să recâștige pentru sine și pentru PSD controlul sectorului energetic sau cel puțin o parte din acesta.

Astfel, chiar în martie, la scurt timp după numirea lui Nicolescu la Departamentul pentru Energie, Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie urma să fie aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie. Cu alte cuvinte, Constatin Niță urma să aibă ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ordonanța cu pricina a fost aprobată de Guvern în aprilie 2014.

În replică, tot în martie, moul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

O schemă politică ce nu rezolva problema încălcării normelor UE

Pe de altă parte, încă de la numirea sa, Răzvan Nicolescu s-a făcut remarcat printr-o serie de măsuri și luări de poziție dure.

Proaspăt numit, noul ministru a avertizat Parlamentul că recenta atunci OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă normele UE în domeniu prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Avertismentul venea în contextul în care Transelectrica şi Transgaz tocmai fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Demiteri + controale = război

Încă din martie, noul ministru a cerut demiterea conducerii Electrocentrale București și a criticat achizițiile scumpe de gaze din import ale societății. În aprilie, Nicolescu a demis trei directori din cadrul companiei de stat Conpet, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

În mai, Nicolescu a ordonat Corpului de Control al Departamentului pentru Energie să realizeze o analiză în privința cheltuielilor pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj, proiect sprijinit de fostul titular de la Energie, ministrul Economiei, Constantin Niță.

În replică, Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat, pentru Mediafax, că este vorba de "un război" între ministrul Economiei, Constantin Niță, și Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic. "Este un război între Niță și Nicolescu. Nița vrea să ia companiile (din sectorul energetic - n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarnița. Eu mă opun construcției Tarnița, care nu se justifică din niciun punct de vedere", a spus Borza.

Probleme mari la RAAN

În septembrie, ministrul delegat pentru Energie a trimis la DNA raportul corpului de control al departamentului cu privire la activitatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și contractele privind procesarea de cărbune energetic în perioada 2009 – 2013, concluzia raportului fiind că RAAN a consemnat prejudicii de 7 milioane euro în urma denunțării acestor contracte.

Nicolescu trimisese corpul de control să facă investigaţii suplimentare la RAAN şi îl demisese pe administratorul special al Regiei încă din aprilie, arătând căi se pare imoral ca acesta să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă.

"Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic", a declarat, în aprilie, Nicolescu. El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, "să respecte lege". Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.

Atac la ANRE

Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Furnizorul de gaze C-Gaz & Energy Distribuție SRL a cumpărat vineri, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), cantitatea totală de 120.000 MWh de gaze naturale, pentru perioada de livrare ianuarie 2015 – ianuarie 2016, acceptând o ofertă de vânzare la prețul de 89,10 lei/MWh, cu 8,5% mai mare decât prețul de pornire al licitației, pe care îl fixase la 82 lei/MWh.

C-Gaz & Energy Distribuție SRL a acceptat singura ofertă pe care a primit-o. "Prețul inițial cerut de cumpărător a fost de 82 lei/MWh. Prețul final de 89,10 lei/MWh a fost acceptat de cumpărător. Licitația s-a încheiat cu adjudecare pentru cantitatea de 120.000 MWh", se arată într-un anunț al BRM.

Licitația care s-a încheiat cu tranzacția menționată a avut loc după ce producătorul de gaze care a răspuns la oferta C-Gaz & Energy Distribuție SRL, nedezvăluit de anunț, a cerut și a obținut de la companie modificarea contractului-cadru de vânzare–cumpărare propus de C-GAZ & Energy Distribuție în eventualitatea încheierii unei tranzacții.

Astfel, vânzătorul a cerut adăugarea la contract a unei clauze care să prevadă că cumpărătorul consimte să plătească vânzătorului contravaloarea a 15% din cantitatea de gaze naturale nepreluată, la valoarea facturii lunare urmând să se adauge și contravaloarea gazelor naturale nepreluate, calculată la prețul contractual. În plus, vânzătorul a cerut ca scrisoarea de garanție bancară emisă de cumpărător să garanteze inclusiv obligațiile contractuale ale acestuia legate de nepreluarea întregii cantități de gaze naturale prevăzute în programul de livrare.

C-Gaz & Energy Distribuție SRL a acceptat cererea producătorului și a operat în contract modificările menționate.

Este prima tranzacție încheiată din septembrie încoace pe bursele românești de gaze naturale între un producător și un furnizor și pentru o cantitate majoră de gaze. Ultima tranzacție avusese loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

De atunci și până în prezent, vânzătorii și cumpărătorii n-au mai reușit să se înțeleagă la preț, diferența între pretențiile fiecărei categorii crescând semnificativ. Ultimele oferte de vânzare introduse de OMV Petrom la OPCOM, ultima pentru o licitație programată pentru 19 decembrie, au prețuri inițiale de 90-99 lei/MWh. Însă chiar și o ofertă relativ ieftină, precum ultima introdusă de Romgaz la OPCOM, în septembrie, de 88 lei/MWh, a rămas neadjudecată.

Vineri au mai avut loc două licitații de cumpărare de gaze naturale, ambele eșuate. Astfel, Tinmar Ind a vrut să cumpere 18.000 MWh la un preț maxim de 85 lei/MWh, dar nu a primit decât o ofertă de vânzare de 95,70 lei/MWh. De asemenea, E.ON Energie a încercat să cumpere 232.000 MWh pentru consumatori eligibili casnici, la prețul de 53,30 lei/MWh, însă nu a primit nici o ofertă de vânzare.

Producătorii de gaze naturale din România, titulari de acorduri petroliere, vor fi obligați, în 2015, să vândă la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) minimum 35% din producţia internă proprie destinată consumului intern, procentul urmând să scadă progresiv în anii următori, la minimum 30% în anul 2016, minimum 25% în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018.

De asemenea, furnizorii licenţiaţi de gaze, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale, vor avea obligaţia să încheie, în perioada 1 martie-31 decembrie 2015, tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea-cumpărarea a minimum 30% din cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială în cursul anului 2015. Aceste procente vor scădea progresiv la minimum 25% în anul 2016, minimum 20% în anul 2017 şi minimum 15% în anul 2018.

Producătorii au și în prezent obligația de a vinde pe burse o parte din producție, însă într-un procent mult mai mic și dintr-o bază de calcul mult mai redusă, respectiv 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunțat, sâmbătă, pe contul său personal de Facebook, că va pleca din fruntea Departamentului pentru Energie, premierul Ponta dorind recomasarea acestuia în cadrul Ministerului Economiei și numirea unui ministru politic pentru acest portofoliu guvernamental.

"Am discutat, astăzi, cu prim-ministrul Ponta despre ceea ce urmează. Mi-a comunicat că își dorește un nou concept : lipirea, din nou, a Departamentului pentru Energie la ministerul Economiei și numirea unui ministru politic", a scris Nicolescu pe Facebook.

Acesta a adăugat că i-a mulțumit premierului pentru că i-a dat șansa "să facă ceva pentru România" în cele 10 luni în care a condus Departamentul pentru Energie.

"I-am comunicat că nu mă interesează nici o altă funcție publică în România și l-am rugat să continue reformele începute în energie : finalizarea strategiei energetice, intrată în ultima sa fază, îmbunătățirea eficienței companiilor de stat, creșterea transparenței și a integrității, depolitizarea sectorului, atragerea tinerilor în administrația care gestionează sectorul energetic. Un lucru e cert: voi continua ca președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER), mandatul pe care l-am primit de la Consiliul UE expirând în anul 2016. Această poziție nu are nici un fel de legătură cu sistemul de administrație din România", a mai afirmat Răzvan Nicolescu.

De asemenea, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, a anunţat, tot sâmbătă și tot pe Facebook, că portofoliul IMM-urilor va fi alipit la cel al Economiei şi va fi condus politic, motiv pentru care el nu va mai face parte din Guvern, nefiind un om politic, ci un tehnocrat.

Tăriceanu vrea Economia cu tot cu Energie

Retragerea lui Nicolescu confirmă scenariul vehiculat în ultima perioadă în timpul negocierilor lui Victor Ponta cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, care a cerut portofoliul Economiei în viitorul Guvern, cu condiţia ca acesta să includă Departamentul pentru Energie, creat în decembrie 2012 de PSD, în condițiile în care Ponta ar vrea desființarea tuturor posturilor de miniștri delegați.

Presa speculează că Ministerul Economiei ar urma să revină PLR, gruparea lui Călin Popescu Tăriceanu, iar ministru ar urma să fie numit Andrei Gerea, care a mai deținut această funcție. De asemenea, se pare că au apărut tensiuni în discuțiile pentru noul Guvern, deoarece PLR ar vrea Ministerul Economiei cu tot cu departamentul pentru Energie și cel pentru IMM-uri, iar PSD nu ar fi dispus să accepte o astfel de variantă, care ar îndepărta de sub controlul său direct sectorul energetic, practic cel mai important, atât din punct de vedere financiar, cât și strategic și ca influență, inclusiv din perspectiva relațiilor politice și economice internaționale. Unul dintre pesediștii care vizează funcția de șef al Departamentului pentru Energie este Iulian Iancu, care a declanșat, în ultima perioadă, un adevărat război cu deținătorul funcției, Răzvan Nicolescu.

Cade Ponta în propria groapă?

Dacă partidul lui Tăriceanu va reuși în cele din urmă să obțină portofoliul Economiei cu tot cu Departamentul pentru Energie, prin Andrei Gerea, situația ar fi profund ironică pentru PSD și Victor Ponta. Ar însemna că social-democrații au căzut în propria lor groapă, săpată anul trecut pentru colegii (pe atun ci) din USL, PNL, pentru a-i îndepărta pe aceștia de sectorul energetic.

Asta pentru că Departamentul pentru Energie a fost înființat în decembrie 2012, ca structură subordonată în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, portofoliul-cheie al Economiei a fost împărțit în cadrul USL între PNL și PSD. Liberalul Varujan Vosganian a fost numit ministru al Economiei, iar social-democratul Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie. PC a preluat Departamentul pentru IMM-uri din cadrul aceluiași minister, prin Maria Grapini.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre Niță-Vosganian

Ulterior, în aprilie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie 2013, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Gerea acum, Gerea atunci

În octombrie 2013, Varujan Vosganian și-a dat demisia din fruntea Ministerului Economiei, la scurt timp după ce Senatul a respins solicitarea procurorului general al Parchetului ÎCCJ privind începerea urmăririi penale împotriva lui Vosganian. Este vorba de un dosar de subminare a economiei naționale, în care Vosganian era acuzat, alături de fostul ministru Adriean Videanu, de sprijinire a unui grup infracțional constituit de omul de afaceri Ioan Niculae pentru a cumpăra gaz mai ieftin de la compania de stat Romgaz pentru societatea Interagro.

Nu după mult timp, în decembrie 2013, Ponta și PSD au mai făcut un pas înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia.

Astfel, Guvernul a decis ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Un nou ministru

PSD a controlat direct Departamentul pentru Energie, prin Constantin Niță, până în martie anul acesta, când, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare, Constantin Niță a fost rotit de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei, iar în funcția de ministru delegat pentru Energie a fost numit tehnocratul Răzvan Nicolescu, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și fost director de Afaceri Publice și Reglementare la OMV Petrom. De asemenea, Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Nu după mult timp, între cei doi a început un adevărat război instituțional, Niță încercând prin diferite mijloace să recâștige pentru sine și pentru PSD controlul sectorului energetic sau cel puțin o parte din acesta.

Astfel, chiar în martie, la scurt timp după numirea lui Nicolescu la Departamentul pentru Energie, Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie urma să fie aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie. Cu alte cuvinte, Constatin Niță urma să aibă ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ordonanța cu pricina a fost aprobată de Guvern în aprilie 2014.

În replică, tot în martie, moul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

O schemă politică ce nu rezolva problema încălcării normelor UE

Pe de altă parte, încă de la numirea sa, Răzvan Nicolescu s-a făcut remarcat printr-o serie de măsuri și luări de poziție dure.

Proaspăt numit, noul ministru a avertizat Parlamentul că recenta atunci OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă normele UE în domeniu prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Avertismentul venea în contextul în care Transelectrica şi Transgaz tocmai fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Demiteri + controale = război

Încă din martie, noul ministru a cerut demiterea conducerii Electrocentrale București și a criticat achizițiile scumpe de gaze din import ale societății. În aprilie, Nicolescu a demis trei directori din cadrul companiei de stat Conpet, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

În mai, Nicolescu a ordonat Corpului de Control al Departamentului pentru Energie să realizeze o analiză în privința cheltuielilor pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj, proiect sprijinit de fostul titular de la Energie, ministrul Economiei, Constantin Niță.

În replică, Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat, pentru Mediafax, că este vorba de "un război" între ministrul Economiei, Constantin Niță, și Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic. "Este un război între Niță și Nicolescu. Nița vrea să ia companiile (din sectorul energetic - n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarnița. Eu mă opun construcției Tarnița, care nu se justifică din niciun punct de vedere", a spus Borza.

Probleme mari la RAAN

În septembrie, ministrul delegat pentru Energie a trimis la DNA raportul corpului de control al departamentului cu privire la activitatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și contractele privind procesarea de cărbune energetic în perioada 2009 – 2013, concluzia raportului fiind că RAAN a consemnat prejudicii de 7 milioane euro în urma denunțării acestor contracte.

Nicolescu trimisese corpul de control să facă investigaţii suplimentare la RAAN şi îl demisese pe administratorul special al Regiei încă din aprilie, arătând căi se pare imoral ca acesta să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă.

"Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic", a declarat, în aprilie, Nicolescu. El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, "să respecte lege". Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.

Atac la ANRE

Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuză o modificare legislativă propusă recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind reducerea ratei reglementate a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice cu peste 1 punct procentual, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arată într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se arată în comunicat, în care se mai spune că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității (în prezent de 8,52%) cu baza de active ale fiecărui distribuitor

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai afirmă în comunicat.

Franklin Templeton mai arată că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchide Franklin Templeton.

Electrica vrea tarife mai mari pentru investiții mai mari

Pe de altă parte, în septembrie, Electrica SA a comunicat ANRE faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la BVB pentru a face, în perioada 2015-2018, investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Guvernul a primit acordul scris al Comisiei Europene privind preţul la gaze pentru centralele termice (CET-uri) şi va adopta, săptămâna viitoare, o ordonanţă de urgenţă în domeniu, astfel încât preţul la gaze să nu crească pentru CET-uri, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat, în şedinţa de guvern, că nu s-a pus niciodată problema ca preţul la gaze să fie majorat pentru CET-uri, transmite Mediafax.

La rândul său, premierul Victor Ponta a precizat că nota primită din partea Comisiei Europene (CE) clarifică faptul că CET-urile sunt considerate prioritare la achiziţionarea gazelor din producţia internă.

"Este o perioadă cu tot felul de declaraţii, probabil mai mult politice şi mai puţin serioase. Nu se creşte nici preţul la gaze la populaţie, nici la CET-uri. Avem inclusiv comunicarea oficială de la Comisia Europeană legată de faptul că CET-urile sunt considerate prioritare la achiziţionarea gazelor din producţia internă", a spus Ponta în şedinţă de guvern, cerând miniştrilor să prezinte public clarificări imediat ce apar "zvonuri".

Comisia pentru Industrii din Camera Deputaților, condusă de deputatul Iulian Iancu, a anunțat, marți, printr-un comunicat de presă, că a adoptat un proiect de lege de aprobare a unei OUG de modificare a legii energiei și gazelor naturale, amendamente prin care "populația care beneficiază de energie termică din sistemele centralizate să nu fie discriminată față de ceilalți cetățeni care utilizează gaze naturale pentru consumul propriu".

"Această prevedere se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015, până în data de 30 iunie 2021, fiind valabilă pe toată perioada derulării calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate. Comisia solicită Departamentului pentru Energie, respectiv ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Eugen Nicolescu, să elaboreze hotărârea Guvernului privind calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali, în vederea aplicării imediate a amendamentelor adoptate de comisie. Referitor la declarațiile publice ale ministrului delegat pentru Energie care atacă autonomia și independența ANRE, membrii comisiei și-au exprimat îngrijorarea față de o astfel de ingerință și se delimitează de poziția acestuia", se arată în comunicatul Comisiei.

Cu o zi înainte, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a postat pe contul său de Facebook un mesaj foarte dur. "Zilele trecute, câțiva politicieni din toate partidele, sprijiniți și de o serie de interese din zona celor care au căpușat companiile de stat, și-au dat mâna împotriva mea. Au început o serie de atacuri, care vor fi directe sau indirecte, în perioada următoare. Nu voi da înapoi cu reformele pe care le-am început. Vremea hoților a trecut. Este greu, însă voi face tot ce depinde de mine să fie bine. Nu am venit ministru să fur ceva! Am venit să fac ceva bun pentru țara mea. Atâta timp cât voi fi în această poziție nu voi da înapoi! Vă promit acest lucru!", a scris ministrul pe Facebook.

Marți, după publicarea comunicatului Comisiei, Nicolescu a postat pe Facebook respectivul comunicat, cu următorul mesaj: "Ieri a fost rândul unui parlamentar PSD, plus câțiva de la ANRE... Astăzi s-a reușit ceva greu de obținut în România : consens politic într-o comisie împotriva unui ministru tehnocrat... Mâine nu m-ar surprinde să își intre în rol opoziția! Mergem mai departe! Încercăm să facem câte ceva bun în fiecare zi! Mizeria e mare din păcate! "

De unde a pornit totul?

ANRE a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

Departamentul pentru Energie cere socoteală ANRE

În replică, Departamentul pentru Energie a făcut public, la solicitarea presei, răspunsul său la adresa prin care ANRE cerea respectiva amânare. În cererea adresată Departamentului de către ANRE se vorbește despre un risc de majorare a tarifului de furnizare a energiei termice către consumatorii finali cu 18,88% - 21,54%, ca urmare a unei majorări a costului de producție a gigacaloriei cu 28% - 35%, în urma scumpirii gazelor.

În răspunsul citat, Departamentul pentru Energie solicită ANRE să îi comunice care este impactul majorării de către Autoritate a tarifelor de transport și distribuție gaze naturale pentru 2015 în prețul final plătit de consumatorii de energie termică, precum și motivele pentru care a decis aceste majorări, de 16,5% pentru tariful de transport și de 10,39% pentru cel de distribuție.

În plus, Departamentul cere ANRE să îi comunice dacă au apărut modificări în privința prognozei Autorității cu privire la evoluția prețurilor la gaze pe piața liberă față de Raportul trimis de ANRE Departamentului pentru fundamentarea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă destinată pieței reglementate în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2014.

Departamentul pentru Energie mai întreabă ANRE dacă a avut consultări cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema propunerii de amânare cu un an a dereglementării prețurilor la gaze pentru CET-uri și de ce această amânare ar trebui să se facă doar pentru un an și nu până la 1 iulie 2021, atunci când va fi finalizată și dereglementarea prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici. Potrivit Departamentului, pentru luarea deciziei de amânare cu un an a dereglementării prețurilor la gaze pentru CET-uri este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

ANRE amână stabilirea prețurilor reglementate

Departamentul mai cere explicaţii şi despre repartizarea costurilor între producţia de energie electrică şi cea de energie termică, deoarece centralele în cogenerare produc atât curent electric, cât şi căldură. Asta întrucât, potrivit legii, ANRE este cea care aprobă repartizarea costurilor între cele două forme de energie.

Marți, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat un proiect de ordin prin care amână cu 20 de zile termenul de stabilire a preţurilor reglementate ale energiei termice, pentru fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin pentru cogenerare, inclusiv pentru CET-urile beneficiare de această schemă de sprijin care livrează energie termică în sistemele centralizate de termoficare.

Astfel, potrivit documentului citat, termenul de stabilire a acestor prețuri se amână de la 1 decembrie la 20 decembrie.

Legislația în vigoare, respectiv Ordinul ANRE nr. 3/2010, prevede că preţurile reglementate ale energiei termice, pentru fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă, se aprobă prin decizii ale preşedintelui ANRE până la data de 1 decembrie, pentru anul următor.

Prin același proiect de ordin se amână, tot de pe 1 decembrie pe 20 decembrie, termenele de stabilire a prețurilor reglementate la energie electrică care vor fi practicate de anul viitor de acești producători, respectiv a bonusurilor pe care aceștia urmează să le primească de la 1 ianuarie 2015.

Răzvan Nicolescu ar putea pleca din funcție

Subiectul posibilei scumpiri a gigacaloriei pentru consumatorii racordați la sistemele de încălzire centrală, ca urmare a ieșirii CET-urilor furnizoare de energie termică din segmentul reglementat al pieței de gaze naturale , a fost adus pe agenda publică de către președintele ANRE, Niculae Havrileț, și de deputatul PSD Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, la o dezbatere publică organizată, luni, chiar de respectiva Comisie de Industrii.

Marți seară, agenția Mediafax a transmis, citând "surse politice", că premierul Victor Ponta va propune coaliției de guvernare, după 10 decembrie, o restructurare a Guvernului, majoritatea miniștrilor delegați urmând să părăsească Executivul, în scopul comasării ministerelor "divizate".

Astfel, este posibil ca actualul ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, să plece din Guvern, iar Departamentul pentru Energie să fie din nou comasat în cadrul Ministerul Economiei. De altfel, sursele Mediafax îl menționează pe lista miniștrilor care ar putea fi remaniați și pe Constantin Niță, actualul ministru al Economiei.

Conflicte între Departament și ANRE

Până la actualul scandal privind posibila scumpire a căldurii pentru populația racordată la sistemele centralizate de termoficare, Departamentul pentru Energie și ANRE au mai avut un conflict instituțional, în vară, când după ce Guvernul i-a obligat, prin OUG de modificare a legii, pe producătorii de gaze să tranzacționeze obligatoriu pe burse o cantitate minimă de gaze naturale din producția proprie, ANRE, prin legislația secundată emisă, a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anula efectul modificării legii.

Atunci, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie. Totuși, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Producătorii de gaze naturale din România, titulari de acorduri petroliere, vor fi obligați, în 2015, să vândă la OPCOM și la Bursa Română de Mărfuri (BRM) minimum 35% din producţia internă proprie destinată consumului intern, procentul urmând să scadă progresiv în anii următori, la minimum 30% în anul 2016, minimum 25% în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018.

Baza de calcul a acestor procente, respectiv producţia internă proprie destinată consumului intern, reprezintă gazele naturale din producţia internă curentă, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii, a cantităţilor de gaze naturale estimate a fi destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere, a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă injectate în depozitele de înmagazinare subterană şi a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă proprie exportate în state din afara spaţiului comunitar şi/sau comercializate în alte state din spaţiul comunitar de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz, la care se adaugă gazele naturale din producţia internă extrase din depozitele de înmagazinare subterană, după caz, se arată într-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat marți în Monitorul Oficial.

De asemenea, la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze naturale pe care producătorii vor fi obligați să o vândă pe burse se va ține cont și de obligaţiile prevăzute de alte acte normative aplicabile, precum şi de obligaţiile contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014, ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014.

Minim 10 tranzacții pe an pentru OMV Petrom și Romgaz

Obligațiile de vânzare de gaze pe burse vor putea fi îndeplinite fie direct de către producători, fie prin intermediul operatorilor economici afiliați acestora. Asta pentru că, de exemplu, producătorul OMV Petrom operează la OPCOM și BRM prin intermediul traderului afiliat OMV Petrom Gas SRL.

Producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, cu o producţie lunară de gaze naturale destinată consumului intern mai mare de 100.000 MWh, vor trebui să-și îndeplinească obligaţia de vânzare de gaze pe burse prin încheierea a minimum 10 tranzacţii într-un an. În această situație se află OMV Petrom și Romgaz, care asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze.

Ordinul ANRE precizează că producătorii nu vor putea condiţiona tranzacţionarea pe bursă a cantităţilor minime de gaze naturale prevăzute de actul normativ de contractarea unor cantităţi de gaze naturale din surse externe.

Și furnizorii vor fi aduși pe burse

De asemenea, furnizorii licenţiaţi de gaze, cu excepţia celor care au şi calitatea de producători de gaze naturale, vor avea obligaţia să încheie, în perioada 1 martie-31 decembrie 2015, tranzacţii pe pieţe centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea-cumpărarea a minimum 30% din cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială în cursul anului 2015.

Aceste procente vor scădea progresiv la minimum 25% în anul 2016, minimum 20% în anul 2017 şi minimum 15% în anul 2018.

Baza de calcul a acestor procente , respectiv cantitatea totală de gaze naturale comercializată pe piaţa concurenţială de către fiecare furnizor în parte în cursul unui an, reprezintă cantitatea totală de gaze naturale vândută şi livrată în cursul anului respectiv către clienţii din piaţa concurenţială, din care se deduc cantităţile de gaze naturale destinate acoperirii consumului pieţei reglementate.

La stabilirea cantității minime obligatorii de gaze naturale pe care furnizorii vor fi obligați să o tranzacționeze pe burse se va ține cont și de obligaţiile prevăzute de alte acte normative aplicabile, precum şi de obligaţiile contractuale asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, anterior datei de 15 noiembrie 2014, ce urmează a înceta după data de 31 decembrie 2014.

Furnizoriul licenţiat va avea posibilitatea de a împuternici orice alt furnizor licenţiat, în baza unui contract de mandat cu reprezentare, pentru îndeplinirea obligațiilor de vânzare-cumpărare de gaze pe burse.

Tranzacții bursiere infime

Ultima tranzacție cu gaze naturale pe bursele românești a avut loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

Anul acesta, până pe 20 octombrie, la BRM s-au tranzacționat în total 2,16 milioane MWh de gaze naturale, din care 1,4 milioane doar în al treilea trimestru al anului.

Pe de altă parte, principalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și BRM.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE

În prezent, până la finalul anului, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în ordinul ANRE publicat marți în Monitorul Oficial. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată consumului intern. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Conflict instituțional

Acestă situație a făcut obiectul unui conflict instituțional între Departamentul pentru Energie și ANRE. În iulie, după intrarea în vigoare a ordinului ANRE valabil și în prezent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

OUG nr. 35/2014, Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale, impunând ca, de la 15 iulie 2014, producătorii de gaze din România să fie obligați să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie destinată consumului intern.

Problema a fost că ANRE, prin legislația secundară emisă, a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic a anulat efectul modificării legii.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a făcut public, la solicitarea presei, răspunsul său la adresa prin care ANRE cerea respectiva amânare. Din document reiese, în primul rând, că în cererea adresată Departamentului de către ANRE se vorbește despre un risc de majorare a tarifului de furnizare a energiei termice către consumatorii finali cu 18,88% - 21,54%.

În răspunsul citat, Departamentul pentru Energie solicită ANRE să îi comunice care este impactul majorării de către Autoritate a tarifelor de transport și distribuție gaze naturale pentru 2015 în prețul final plătit de consumatorii de energie termică, precum și motivele pentru care a decis aceste majorări, de 16,5% pentru tariful de transport și de 10,39% pentru cel de distribuție.

În plus, Departamentul cere ANRE să îi comunice dacă au apărut modificări în privința prognozei Autorității cu privire la evoluția prețurilor la gaze pe piața liberă față de Raportul trimis de ANRE Departamentului pentru fundamentarea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă destinată pieței reglementate în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2014.

Departamentul pentru Energie mai întreabă ANRE dacă a avut consultări cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema propunerii de amânare cu un an a dereglementării prețurilor la gaze pentru CET-uri și de ce această amânare ar trebui să se facă doar pentru un an și nu până la 1 iulie 2021, atunci când va fi finalizată și dereglementarea prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici.

Preţurile plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale din producţia internă vor rămâne neschimbate de la 1 ianuarie 2015 în raport cu nivelul actual, iar mai multe companii, printre care centralele de cogenerare care produc energie termică pentru populație, au solicitat amânarea liberalizării prețurilor pentru consumatorii industriali, anunță Departamentul pentru Energie, acesta precizând că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de o aprobare prealabilă a Comisiei Europene.

"Departamentul pentru Energie a primit mai multe solicitări din partea unor companii private de a amâna liberalizarea preţurilor pentru consumatorii industriali. De asemenea, Departamentul pentru Energie a primit o solicitare de iniţiere a modificării legislaţiei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi de la o serie de operatori privaţi pentru a amâna cu cel puţin un an liberalizarea preţurilor pentru centralele de cogenerare care produc energie termică pentru populaţie şi de a le asimila pe acestea consumatorilor casnici, din punctul de vedere al tarifelor", transmite Departamentul, într-un comunicat.

Departamentul pentru Energie analizează aceste solicitări şi, la rândul său, a cerut, luni, ANRE, instituţia care monitorizează piaţa gazelor din România, date suplimentare care să demonstreze necesitatea amânării liberalizării.

"Departamentul pentru Energie consideră că o amânare parţială sau totală a liberalizării pentru consumatorii industriali (inclusiv C.E.T. –uri) necesită o aprobare prealabilă a Comisiei Europene", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte preţurile plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale din producţia internă, acestea vor rămâne neschimbate de la 1 ianuarie 2015 în raport cu nivelul actual, mai precizează Departamentul pentru Energie.

O creştere a preţurilor la energia furnizată consumatorilor casnici conectaţi la centralele termice de cartier este posibilă de la 1 ianuarie 2015, eliminându-se totodată şi o discriminare faţă de consumatorii posesori de centrale de apartament, a declarat, luni, preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

"Este vorba de o posibilă creştere a preţului la energia termică furnizată consumatorilor casnici din centralele termice. Aceste centrale termice funcţionează în zona eligibilă şi, în mod natural, ar trebui să-şi ia gaze naturale din zona concurenţială, care are un preţ mai mare decât îl au consumatorii casnici, care până în 2021 vor beneficia de un program de creştere etapizată şi nu se pune problema de creştere a preţurilor la acest tip de consumator, ci la consumatorii casnici care sunt discriminaţi, pentru că centralele termice de care aparţin ei sunt obligate să ia gaze naturale de pe piaţa concurenţială la preţul de industrie", a afirmat preşedintele ANRE, care a participat la o dezbatere organizată de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor, citat de Mediafax.

El a adăugat că se pune problema unei modificări legislative care să elimine această discriminare, pentru ca şi consumatorii casnici arondaţi la centralele termice de cartier să beneficieze de acelaşi tratament cu cei care se alimentează direct, în sensul accederii la calendarul de preţuri, până în 2021.

Havrileţ a mai spus că, până în acest moment, preţul se situa la acelaşi nivel în privinţa consumatorilor casnici cu cei industriali, dar din această iarnă ar exista o discrepanţă, deoarece se liberalizează piaţa non-casnică şi există o diferenţă de la 90 de lei/ MW la consumatorul industrial faţă de 53 de lei/MW la consumatorul casnic.

"La începutul lunii, am prezentat în scris la Departamentul de Energie, am lucrat împreună, suntem într-o colaborare, cred că în această săptămână, va ieşi o formă de ordonanţă de urgenţă modificată, de aducere la acelaşi numitor a consumatorilor casnici indiferent de unde îşi iau energia", a spus Havrileţ.

Întrebat despre ce fel de scumpiri ar fi vorba, Havrileţ a spus: "În momentul în care centralele termice care furnizează energie şi apă caldă consumă gaze la preţul concurenţial cu cel de la industrie acesta ar însemna, din estimarea noastră, sunt calculele ANRE, că preţul de producţie la gicacalorie ar putea să crească între 28 şi 35%, este vorba de preţul de producere, asta nu înseamnă că se reflectă în preţul gicacaloriei la final, dar, sigur, ar avea un ascendent al preţului final tocmai că achiziţia de către aceste termocentrale vine din piaţa concurenţială, care ar discrimina consumatorii casnici".

Preşedintele comisiei de industrii, Iulian Iancu, a precizat, luni, că există eventualitatea creşterii preţului la energie termică de la 1 ianuarie 2015, pentru consumatorii casnici racordaţi la sistemul centralizat, arătând că ANRE propune adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru a nu exista acest risc.

"Vorbim doar de eventualitatea creşterii preţului la energie termică, nu gaze naturale. Gazele naturale nu vor avea la consumatorii casnici nicio creştere. La energie termică există acest risc pentru cei care sunt racordaţi la sistemul cenrtralizat întrucât până la 31 decembrie aveau acelaşi statut ca şi consumatorul casnic obişnuit, adică cei care se încălzeau cu centrală termică de apartament. De la 1 ianuarie, liberalizându-se preţul la gaze naturale pentru industrie, producătorii mari de energie termică, spre exemplu Electrocentrale Bucureşti, cuprinşi în zona de industrie, ar trebui să plătească preţul pieţei libere. Preţul pieţei libere este undeva între 89-90 lei pe Megavatt/ oră, preţul reglementat în zona captivă, unde este consumatorul casnic, este în jur de 51-52 lei, adică este un preţ mai mic în zona captivă cu vreo 40 de lei. Ca să nu se transfere acest preţ mai mare cu 40% de la 1 ianuarie la consumatorul casnic racordat la sistemul centralizat, pentru că el nu are nicio vină, tot consumator casnic este, atunci este nevoie, şi acest lucru a fost prezentat astăzi în raportul ANRE, Autoritatea propune să modifice Guvernul printr-o Ordonanţă de urgenţă părecizarea din calendarul de liberalizare aferentă consumatorului casnic care se alimentează cu căldură din sistemul centralizat", a spus Iancu, deputat PSD.

El a arătat că această ordonanţă este în discuţie la Departamentul pentru Energie şi că ea ar prevede exceptarea marilor producători, cum este Electrocentrale Bucureşti, de a plăti un preţ mai mare şi trecerea lor în calendarul de până în 2021, ca şi consumatorul casnic.

"Această ordonanţă este la Departamentul pentru Energie pentru a fi promovată în această săptămână în şedinţa de Guvern. Prin urmare, prin promovarea ei, nu mai există acest risc pentru niciunul din consumatorii casnici, nici cel racordat la sistemul cenralizat, nici cei care are centrală termică de apartament, printr-o ordonanţă de urgenţă nu ar fi nicio creştere la energie termică, la gaze naturale oricum nu este nicio creştere", a mai spus Iancu.

La finalul lunii septembrie, majorarea preţului la gaze pentru consumatorii casnici, care trebuia aplicată din octombrie, a fost amânată de Guvern, printr-o hotărâre care prevede şi renegocierea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei până la 30 iunie 2021 pentru aceşti consumatori.

Cu o săptămână înainte, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, anunţa că Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali.

Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern pentru consumatorii industriali.

Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

Calendarul de liberalizare presupune creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

Potrivit unui proiect recent de ordin al ANRE, firmele cărora în acest moment li se furnizează gaze naturale la preț reglementat, respectiv care nu și-au exercitat încă dreptul de eligibilitate și nu au optat pentru furnizarea în regim negociat, trebuie să își aleagă un furnizor de gaze naturale, putând inclusiv să-și schimbe furnizorul actual, și să încheie cu furnizorul ales un contract de vânzare-cumpărare gaze până la finalul acestui an, fie prin negocierea directă a prețului și a condițiilor comerciale, fie prin acceptarea unei oferte-tip a furnizorului.

Pentru firmele care omit să facă asta în termenul menționat, furnizarea gazelor va continua să se facă pe baza contractelor în vigoare la 31 decembrie 2014, însă nu la prețul reglementat valabil în prezent, ci la prețul stabilit de furnizor. Firmele care nici până la 30 iunie 2015 nu își aleg un furnizor și nu încheie un nou contract de vânzare-cumpărare gaze, fie prin negocierea directă a prețului și a condițiilor comerciale, fie prin acceptarea unei oferte-tip a furnizorului, vor rămâne fără gaze.

Preţurile plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale din producţia internă vor rămâne neschimbate de la 1 ianuarie 2015 în raport cu nivelul actual, iar mai multe companii, printre care centralele de cogenerare care produc energie termică pentru populație, au solicitat amânarea liberalizării prețurilor pentru consumatorii industriali, anunță Departamentul pentru Energie, acesta precizând că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de o aprobare prealabilă a Comisiei Europene.

Dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală cu 28% până la 38%, potrivit estimărilor ANRE.

"Departamentul pentru Energie a primit mai multe solicitări din partea unor companii private de a amâna liberalizarea preţurilor pentru consumatorii industriali. De asemenea, Departamentul pentru Energie a primit o solicitare de iniţiere a modificării legislaţiei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi de la o serie de operatori privaţi pentru a amâna cu cel puţin un an liberalizarea preţurilor pentru centralele de cogenerare care produc energie termică pentru populaţie şi de a le asimila pe acestea consumatorilor casnici, din punctul de vedere al tarifelor", transmite Departamentul, într-un comunicat.

Departamentul pentru Energie analizează aceste solicitări şi, la rândul său, a cerut, luni, ANRE, instituţia care monitorizează piaţa gazelor din România, date suplimentare care să demonstreze necesitatea amânării liberalizării.

"Departamentul pentru Energie consideră că o amânare parţială sau totală a liberalizării pentru consumatorii industriali (inclusiv C.E.T. –uri) necesită o aprobare prealabilă a Comisiei Europene", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte preţurile plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale din producţia internă, acestea vor rămâne neschimbate de la 1 ianuarie 2015 în raport cu nivelul actual, mai precizează Departamentul pentru Energie.

La finalul lunii septembrie, majorarea preţului la gaze pentru consumatorii casnici, care trebuia aplicată din octombrie, a fost amânată de Guvern, printr-o hotărâre care prevede şi renegocierea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei până la 30 iunie 2021 pentru aceşti consumatori.

Cu o săptămână înainte, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, anunţa că Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali.

Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern pentru consumatorii industriali.

Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

Calendarul de liberalizare presupune creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

Potrivit unui proiect recent de ordin al ANRE, firmele cărora în acest moment li se furnizează gaze naturale la preț reglementat, respectiv care nu și-au exercitat încă dreptul de eligibilitate și nu au optat pentru furnizarea în regim negociat, trebuie să își aleagă un furnizor de gaze naturale, putând inclusiv să-și schimbe furnizorul actual, și să încheie cu furnizorul ales un contract de vânzare-cumpărare gaze până la finalul acestui an, fie prin negocierea directă a prețului și a condițiilor comerciale, fie prin acceptarea unei oferte-tip a furnizorului.

Pentru firmele care omit să facă asta în termenul menționat, furnizarea gazelor va continua să se facă pe baza contractelor în vigoare la 31 decembrie 2014, însă nu la prețul reglementat valabil în prezent, ci la prețul stabilit de furnizor. Firmele care nici până la 30 iunie 2015 nu își aleg un furnizor și nu încheie un nou contract de vânzare-cumpărare gaze, fie prin negocierea directă a prețului și a condițiilor comerciale, fie prin acceptarea unei oferte-tip a furnizorului, vor rămâne fără gaze.

Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor, a declarat ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Ministrul moldovean Candu a mai spus că pe lista companiilor de stat care ar putea fi privatizate cu investitori ruși se numără și Moldtelecom, care deține monopolul pe telefonia fixă din Republica Moldova și despre care Candu a spus că este estimată la 250 milioane dolari.

Mai mult, Candu a spus că, dat fiind că statul moldovean vrea să modernizeze sistemul de căi ferate din republică și nu dispune de banii necesari în acest sens, se ia în calcul concesionarea acestora, iar investitorii ruși s-ar putea arăta interesați, mai ales că standardele feroviare moldovene sunt similare cu cele rusești.

De asemenea, ministrul Economiei de la Chișinău a spus că investitorii ruși ar putea fi interesați și de sectorul agricol din Republica Moldova și că legislația în materie va fi modificată, pentru a permite străinilor să cumpere terenuri agricole.

“În prezent, chiar și companiile locale cu capital străin au restricții la achiziția terenurilor. Este un lucru foarte important, pe care l-am stabilit cu UE în cadrul Acordului de Asociere. Este vorba de implementarea directivelor europene ce vizează liberalizarea pieței și crearea condițiilor competitive pentru businessul autohton”, a precizat Candu.

Producătorul de gaze naturale Romgaz, controlat de statul român, a încercat să vândă joi, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), o cantitate de gaze naturale de 124.020 MWh, fixând un preț de pornire de 93,60 lei/MWh, însă a primit o singură ofertă de cumpărare, la un preț de doar 88 lei/MWh, astfel încât nu s-a încheiat nici o tranzacție.

"Pentru această ședință a fost primit un ordin de sens contrar. Prețul inițial al vânzătorului a fost de 93,60 lei/MWh, iar prețul cel mai bun oferit a fost de 88 lei/MWh. Ședința de tranzacționare s-a încheiat fără adjudecare", se arată într-un comunicat al BRM.

Vineri, OMV Petrom scoate la vânzare pe bursa de energie OPCOM o cantitate de gaze naturale de 300.000 MWh, la un preț de pornire superior celui cerut joi de Romgaz, de 99 lei/MWh. Lunea viitoare, pe 24 noiembrie, compania scoate la licitație aceeași cantitate, însă de data aceasta la BRM, fără să precizeze un preț de pornire.

Ultima tranzacție cu gaze naturale pe bursele românești a avut loc pe 4 septembrie, la BRM, când Romgaz a reușit să vândă o cantitate-record de 477.000 MWh de gaze, într-o marjă de preț de 85-86 lei/MWh. Anterior, la finele lunii august, tot la BRM, OMV Petrom a vândut furnizorului de gaze E.ON Energie 212.000 MWh de gaze naturale, cu 85 lei/MWh.

Anul acesta, până pe 20 octombrie, la BRM s-au tranzacționat în total 2,16 milioane MWh de gaze naturale, din care 1,4 milioane doar în al treilea trimestru al anului.

Pe de altă parte, principalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și BRM.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE, incluse într-o propunere de modificare legislativă supusă dezbaterii publice.

Propunerea ANRE, care constă doar într-o discuție de principii și nu într-un proiect de ordin, prevede că, pentru primele trei luni ale anului 2015, producătorii vor avea obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate pentru toată cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

În prezent, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în propunerea ANRE. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Într-un interviu din 18 august acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Departamentul pentru Energie, prin care statul român controlează Complexul Energetic Hunedoara, a lansat un anunţ prin care invită potenţialii investitori interesaţi de privatizarea Complexului să trimită scrisori de intenţie până la data de 5 decembrie 2014 pentru a obține acces la date și informații despre societate.

"Potențialii investitori care și-au exprimat interesul în vederea participării la procesul de privatizare a societății vor putea obține acces la societate pentru a își forma o opinie generală asupra situației acesteia, în scopul scurtării perioadei de formare a unei decizii privind achiziționarea pachetului de acțiuni prin metoda majorării de capital social. Informațiile care vor fi puse la dispoziţie de societate vor conţine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii să poată evalua starea actuală a societăţii, perspectivele acesteia după privatizare şi un volum de investiţii minim necesar", se arată în anunțul Departamentului pentru Energie.

Guvernul României a aprobat anul trecut, prin HG nr. 86/2013, strategia de privatizare a societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

Marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a discutat, la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene (DG Competition) despre situaţia sectorului minier din Valea Jiului şi despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara (CEH). La această întâlnire, au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, sindicatelor, ai conducerii executive a Complexului şi ai Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului.

“I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a declarat Răzvan Nicolescu, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Acces garantat al producției la rețeaua electrică

Complexul Energetic Hunedoara are la ora actuală circa 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale, care au acoperit circa 7% din electricitatea consumată în România în anul 2013.

Guvernul a decis, recent, să prelungească cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali. Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Inginerii" fiscale și contabile

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Complexul Energetic Hunedoara, controlat de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice de drept public sau privat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale, hotelier şi alte facilităţi de cazare vor avea statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, Serviciul Autoritate Competentă pentru asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale din cadrul Departamentului pentru Energie urmând să aprobe, până pe 15 noiembrie, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemul de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, li se va asigura, în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi a consumatorilor protejaţi.

Clienți întreruptibili de siguranță sunt și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, prin Legea nr. 127/2014 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi a Legii petrolului nr. 238/2004 a fost introdusă noţiunea de client întreruptibil de siguranţă, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţie de urgenţă.

Legea prevede că reglementarea regimului juridic aplicabil clientului întreruptibil de siguranţă, precum şi orice alte măsuri de realizare a implementării Regulamentul UE nr. 994/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale.

Proiectul de regulament prevede măsurile de determinare a clienţilor întreruptibili de siguranţă, a consumatorilor protejaţi în situaţii de urgenţă şi se stabileşte perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă, perioada situaţiei de urgenţă, precum şi principiile de lucru pentru situaţii de urgenţă.

Astfel, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice de drept public sau privat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale, hotelier şi alte facilităţi de cazare vor avea statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali li se va asigura, în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, doar acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului. Clienții industriali sunt acei clienți finali noncasnici al căror consum anual de gaze naturale estimat la locul de consum, în baza tipului şi debitelor aparatelor de utilizare a gazelor instalate, este de cel puţin 450.000 MWh.

În plus, centralele în cogenerare de înaltă eficienţă cu o putere instalată mai mare de 10 MW, care produc energie termică destinată sistemului centralizat de încălzire, sunt considerate clienţi industriali indiferent de nivelul consumului lor.

Potrivit documentului citat, producătorii de energie electrică care, potrivit prevederilor legale, sunt exceptaţi in perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă de la respectarea structurilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, sunt consideraţi clienţi întreruptibili de siguranţă pe perioada de întreruptibilitate pentru siguranţă.

Potrivit HG nr. 870/2012, sunt exceptate de la respectarea structurilor menționate mai sus cantităţile de gaze naturale din producţia internă utilizate de către producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale, aceste centrale fiind declarate clienți întreruptibili de gaze naturale. Este vorba de centralele electrice Brazi și Iernut, aparținând OMV Petrom și Romgaz.

Proiectul de regulament prevede că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor.

Până la 15 noiembrie a fiecarui an, Transgaz, operatorul sistemului de transport (OST) și operatorii de distribuție (OSD) vor întocmi proceduri de lucru privind limitarea şi/sau întreruperea distribuţiei/transportului către clienţii întreruptibili de siguranţă racordaţi la reţelele operate de aceştia, care vor fi supuse aprobării Serviciului Autoritate Competentă (AC) pentru asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale din cadrul Departamentului pentru Energie şi care după aprobare se vor publica pe paginile de internet ale acestora.

OTS şi OSD au obligaţia de a monitoriza parametrii operativi de funcţionare ai sistemului național de transport, respectiv ai sistemului de distribuție şi de a-i corela cu informaţiile referitoare la factorii care determină situaţiile de urgenţă, în conformitate cu planul de urgenţă.

AC verifică dacă sunt îndeplinite conditiile şi hotărăşte asupra declarării situaţiei de urgenţă.

Declararea apariţiei şi încetării situaţiei de urgenţă se realizează prin ordin al ministrului delegat pentru Energie. Ordinul va fi publicat pe site-ul Departamentului pentru Energieşi pe site-urile OTS şi OSD.

Pe perioada situatiei de urgenţă, furnizorii, OSD şi OST au obligaţia ca, la instrucţiunile AC, să limiteze şi/sau să întrerupă distribuţia/transportul gazelor naturale către clienţii întreruptibili de siguranţă.

În cel mult 12 ore de la intrarea în vigoare a ordinului ministrului delegat pentru Energie, OTS şi OSD vor notifica fiecărui client întreruptibil de siguranţă racordat la reţele operate de aceştia asupra declarării apariţiei situaţiei de urgenţă. Prin notificare, clienţilor întreruptibili de siguranţă li se comunică şi măsurile ce vor fi aplicate în această situaţie.

Notificările transmise de către OTS şi OSD trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: 
i) denumirea clientului întreruptibil de siguranţă; 
ii) punctul de ieşire din SNT/SD la care va opera limitarea/întreruperea/sistarea; 
iii) locul de consum; 
iv) capacitatea limitată/întreruptă; 
v) cantitatea de gaze naturale care va fi limitată/sistată; 
vi) ziua gazieră şi ora la care limitarea/întreruperea/sistarea va deveni efectivă; 
vii) estimarea neangajantă a OTS şi a OSD cu privire la data probabilă a încetării situaţiei de urgenţă.

După primirea notificării, clienţii întreruptibili de siguranţă au obligaţia reconsiderării în consecinţă a cererilor de consum către furnizorii lor.

Tranzacţiile cu gaze naturale pe perioada situaţiei de urgenţă se vor baza pe mecanismele pieţei, cu excepţia situaţiei în care planul de urgenţă impune aplicarea în plus a unor măsuri care nu sunt bazate pe mecanisme de piaţă, în scopul garantării aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi.

OST şi OSD vor monitoriza consumurile pe perioada Situaţiei de urgenţă şi vor informa operativ AC asupra situaţiei curente.

În termen de maximum 12 de ore de la intrarea în vigoare a ordinului ministrului delegat pentru Energie privind incetarea situaţei de urgență, OTS siOSD vor informa clienţii întreruptibili de siguranţă cu privire la momentul reluării prestării serviciului de transport/distribuţie în condiţii normale, cu respectarea procedurilor şi a termenelor prevăzute în Codul reţelei.

Guvernul va prelungi cu doi ani şi jumătate, până în 31 decembrie 2017, perioada în care va ajuta termocentrala Mintia, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara, să vândă energie, asigurând accesul garantat la reţele a unei capacităţi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic.

Motivele pentru care CE Hunedoara are nevoie de acest sprijin din partea statului sunt două. Pe de o parte, Complexul nu își poate vinde energia produsă pe piața en-gros, neputând concura la preț cu producătorii de energie din surse regenerabile, care sunt subvenționați prin sistemul certificatelor verzi, care se regăsesc pe facturile consumatorilor finali.

Pe de altă parte, tocmai ca urmare a aplicării sistemului de subvenționare prin certificate verzi, producția de energie regenerabilă, intermitentă și imprevizibilă prin natura ei, a crescut exploziv, sporind nevoia de capacități de producție de energie convenționale care să intervină ca backup în momentele de vârf de consum în care centralele eoliene și fotovoltaice, care la rândul lor beneficiază de prioritate la preluarea producției lor în sistem, nu produc.

"Asigurarea accesului garantat la reţelele electrice pentru o putere de 200 MW implică producerea unei cantităţi anuale de energie electrică de circa1,75 TWh, ceea ce reprezintă aproape 3,02% din consumul final brut al ţării, care, în anul 2013, a fost de cca. 57,9 TWh", potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

În 2013, Guvernul a acordat, tot printr-o hotărâre, atât Complexului Energetic Hunedoara (prin folosirea centralei Mintia la reglarea sistemului energetic naţional), cât și Complexului Energetic Oltenia, acces garantat la reţelele electrice, prin preluarea obligatorie în sistemul energetic național a producției de electricitate a acestora.

Prevederile din acea hotărâre de guvern urma să fie aplicate în intervalul 15 aprilie 2013-1 iulie 2015. Hotărârea de Guvern din 2013 prevedea şi folosirea la reglajul sistemului a unei capacităţi de cel puţin 600 MW a Complexului Energetic Oltenia. În proiectul de hotărâre de guvern citat nu se face nicio referire la Complexul Energetic Oltenia.

Nu pot concura cu regenerabilele

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că este nevoie de astfel de măsuri din cauza creşterii "semnificative" a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producţie mai mic şi beneficiază şi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, periclitează accesul pe piaţă a energiei generate de unităţi convenţionale, în special pe cărbune.

"Pe piaţa angro de energie electrică se manifestă o scădere a preţului, deoarece sprijinul acordat acestor centrale electrice (regenerabile - n.r.) nu este inclus în preţul de vânzare a energiei de către producători. Centralele electrice din surse convenţionale, în special cele care utilizează cărbune, înregistrează costuri crescute din cauza faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi de pornire şi a costurilor foarte mari. Astfel, aceste centrale nu pot fi competitive pe piaţă, reducându-şi aportul la necesarul de energie. În plus, acest lucru afectează în lanţ sectorul minier prin diminuarea cantităţilor de cărbune utilizate în procesul de producţie a energiei electrice, cu toate consecinţele negative ce ar urma să se producă în viitor, din acest motiv, asupra securităţii energetice a României", se arată în nota de fundamentare.

Excesul de ecologie dezechilibrează sistemul energetic

Serviciile tehnologice de sistem sunt sunt achiziționate de către Transelectrica pe bază de contract de la producători, pentru menținerea nivelului de siguranță în funcționare al sistemului electroenergetic și a calității energiei transportate la parametrii ceruți de normele în vigoare. Transelectrica refacturează aceste servicii furnizorilor de energie electrică, iar aceștia le refacturează la rândul lor consumatorilor finali. Anul trecut, ANRE a aprobat majorarea cu 23% a tarifului pentru serviciul de sistem perceput de către operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, de la 10,91 lei/MWh plus TVA la 13,42 lei/MWh plus TVA.

Puterea instalată în centralele eoliene este de 2.000 MW, iar a celor solare de 1.100 MW, urmând ca până la sfârşitul anului viitor să intre în funcţiune noi capacităţi energetice care utilizează surse regenerabile de 2.500 MW, afirmă Guvernul.

Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara s-au plâns de mai multe ori că, din cauza majorării producţiei de electricitate din surse regenerabile, nu pot să vândă energia generată, întrucât nu pot concura cu centralele regenerabile din punct de vedere al costurilor de producție, acestea din urmă fiind subvenționate prin sistemul certificatelor verzi.

"Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului. În sensul celor prezentate anterior, reducerea potenţialelor capacităţi de rezervă asociate, prin retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie a energiei electrice care utilizează combustibili clasici, afectează în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării", se mai arată în nota de fundamentare.

"Inginerii" fiscale și contabile

Complexul Energetic Hunedoara are o putere instalată de 1.435 MW şi poate asigura anual aproximativ 5% din producţia naţională de energie. Compania are 6.619 salariaţi, dintre care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 la divizia minieră.

Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În 2013 și anul acesta Guvernul a adoptat câte o ordonanță de urgență prin care a șters datorii pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, le avea față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorii reprezentând sume neplătite de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare.

În ambele cazuri a fost vorba de în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu anumite datorii comerciale ale complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivelor datorii comerciale ale CE Hunedoara față de CNH. În 2013 a fost vorba de o sumă de 70,23 milioane lei, iar în 2014 – de una de 10,84 milioane lei.

Funcţionarii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Aceste interdicții fac parte dintr-un proiect de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE elaborat de Departamentul pentru Energie, care are ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Potrivit proiectului de act normativ citat, membrii Comitetului de Reglementare al ANRE trebuie să nu fie senatori, deputaţi sau membri ai vreunui partid politic ori organizaţii politice pe perioada exercitării mandatului, să nu exercite o altă profesie și să nu ocupe o funcţie publică ori privată, să nu desfășoare activități cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cu excepţia posibilităţii desfăşurării de activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică, cu evitarea conflictului de interese.

Membrii Comitetului de Reglementare al ANRE trebuie să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directoratele sau în comisiile de cenzori, să nu deţină funcţia de director ori alte funcţii la următoarele entităţi: societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi comerciale şi regii autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența de reglementare a ANRE, societăți care se află într-o formă de afiliere cu acestea, operatori economici specializați care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice, termice, precum și al și gazelor naturale, precum și organisme de plasament colectiv, societăţi de investiţii financiare sau alte entități care dețin acțiuni sau au raporturi contractuale cu entitățile de la mai sus, care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale sau regiilor autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE.

Forma în vigoare a OUG nr. 33/2007 prevede că membrii Comitetului de Reglementare "nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii", fără alte precizări și fără menționarea soților/soțiilor și a rudelor.

Proiectul de lege elaborat de Departamentul pentru Energie mai interzice membrilor Comitetului de Reglementare să fie desemnaţi experţi sau arbitri, fie de părți aflate în litigiu, fie de instanțe judecătorești sau de alte instituții.

"Membrii Comitetului de reglementare au obligaţia să notifice de îndată în scris Parlamentului apariţia oricăreia dintre situaţiile de incompatibilitate sau conflict de interese. Până la decizia Parlamentului de revocare, respectiv numire a unei alte persoane, mandatul membrului Comitetului de reglementare este suspendat de drept. Curriculum vitae al membrilor Comitetului de reglementare se publică pe pe pagina de Internet a ANRE, în termen de cinci zile de la data numirii şi se menţine publicat pe această pagină pe durata mandatului", se mai stipulează în proiectul de lege de modificare a OUG nr. 33/2007.

Legea actuală nu reglementează deloc incompatibilitățile salariaților ANRE

La rândul lor, salariații ANRE trebuie să să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directorate sau în comisiile de cenzori și să nu deţină funcţia de director ori alte funcţii la societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi şi regii autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE, societăți care se află într-o formă de afiliere cu acestea , operatorii economici specializați care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale sau organisme de plasament colectiv, societăţi de investiţii financiare sau alte entități care dețin acțiuni sau au raporturi contractuale cu entitățile menționate mai sus, care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al societăților naționale, companiilor naționale, societăților sau regiilor autonome din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în alte sectoare care se află în competența ANRE.

Salariații ANRE trebuie să nu deţină, ei şi/sau soții acestora, precum și rudele acestora până la gradul al doilea inclusiv, direct sau indirect, o participare de peste 5% din capitalul entităţilor prevăzute mai sus sau din drepturile de vot ori o participaţie care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al acestora.

"În acest sens, la nivelul ANRE se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE au obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute", se precizează în proiectul de lege.

Salariații ANRE nu vor putea să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese ori numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice.”

Salariații aflați în incompatibilitate vor avea obligaţia să opteze, în termen de 30 de zile de la apariţia stării de incompatibilitate și/sau a conflictului de interese, între calităţile care au generat apariţia acesteia.

Nici membrii Comitetului de Reglementare și nici salariații ANRE nu vor putea să-şi desfăşoare activitatea şi nici să acorde consultanţă de specialitate la entitățile prevăzute mai sus, cu activități sau interese în domeniul energetic, timp de trei ani după încetarea mandatului de membru al Comitetului de Reglementare sau a contractului individual de muncă pentru salariații ANRE, se mai stipulează în proiectul de act normativ.

Forma actuală a OUG nr. 33/2007 nu reglementează aproape deloc situațiile de incompatibilitate în care s-ar putea afla salariații ANRE, stipulând doar că "în regulamentul de organizare şi funcţionare al ANRE, precum şi în contractul colectiv de muncă, sunt prevăzute măsuri în caz de concurenţă neloială ulterior încetării contractului de muncă al unui salariat, conform legislaţiei în vigoare".

S-au consultat și cu ANI

Modificările legislative propuse s-au elaborat având la bază modul de definire a conflictelor de interese în cadrul altor autorităţi europene de reglementare în domeniul energetic şi în cadrul Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), precum şi o serie de recomandări în materie ale Parlamentului European, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

„În ultimii ani, România a reuşit să pună baze solide pentru crearea unei autorităţi independente de reglementare în energie, cu o capacitate administrativă corespunzătoare. La ANRE, există un număr important de oameni profesionişti şi integri, însă este important să avem reguli clare în privinţa conflictelor de interese, care să ajute la creşterea încrederii în toţi funcţionarii instituţiei”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, fost vicepreședinte al ACER.

În cursul elaborării acestui proiect de act normativ, experţii Departamentului pentru Energie au avut consultări preliminare şi cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, se precizează în comunicat.

Companiile chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă, pentru a-şi reduce datoria, potrivit CEO-ului Enel, Francesco Starace.

"Există companii din China interesate să cumpere atât în România, cât şi în Slovacia", a declarat Starace.

CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

Energy Report scria, la sfârșitul lunii iulie, că, în acea perioadă, departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi de la State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și privind schimbul de experientă în implementarea generării de energie regenerabilă.

În septembrie, Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arăta într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintea că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", preciza societatea.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat recent la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Principalii producători de gaze naturale din România, OMV Petrom și Romgaz, care asigură împreună peste 97% din producția internă, au reușit să vândă pe burse, în lunile iulie și august 2014, doar 31% din cantitatea totală de gaze pe care erau obligați prin legislația în vigoare să o vândă pe piețele centralizate administrate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) în lunile respective. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune ca, în primele luni din 2015, producătorii să fie obligați să-și vândă pe burse întreaga producție destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

Potrivit normelor ANRE în vigoare, între 15 iulie și 31 decembrie 2014, producătorii de gaze naturale din România aveau și au obligația de încheia tranzacții pe piețele centralizate pentru 20% din producția proprie destinată pieței concurențiale sau toată cantitatea rămasă disponibilă după îndeplinirea tuturor obligațiilor legale și contractuale, în cazul în care aceasta ar fi fost mai mică decât cuantumul procentului de 20%.

În iulie și august, OMV Petrom și Romgaz ar fi trebuit să vândă pe burse, potrivit Ordinului președintelui ANRE nr. 62/2014, o cantitate de cel puțin 1.321.600 MWh de gaze. Producătorii au scos la tranzacționare pe piețele centralizate o cantitate totală de 7 milioane MWh de gaze, însă au reușit să încheie efectiv tranzacții de vânzare pentru doar 410.000 MWh de gaze, reprezentând numai 31% din cât erau obligați, potrivit datelor ANRE, incluse într-o propunere de modificare legislativă supusă dezbaterii publice.

Conflict instituțional ANRE – Departamentul pentru Energie

Propunerea ANRE, care constă doar într-o discuție de principii și nu într-un proiect de ordin, prevede că, pentru primele trei luni ale anului 2015, producătorii vor avea obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate pentru toată cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern rămasă după scăderea consumurilor tehnologice, a cantităților reinjectate în zăcăminte, a celor destinate pieței reglementate, precum și a celor prevăzute în contractele în derulare cu clienții de pe piața concurențială.

În prezent, producătorii sunt obligați să vândă pe piețele centralizate o cantitate mult mai mică față de cea stipulată în propunerea ANRE. Legislația în vigoare prevede că producătorii sunt obligați să vândă pe burse 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

De altfel, în iulie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii. ”Solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Speră că va crește tranzacționarea voluntară

ANRE mai propune ca, pentru perioada aprilie-decembrie 2015, producătorii să fie obligați să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, până la sfârşitul anului respectiv, pentru vânzarea unei cantităţi anuale totale de gaze naturale în cuantum de 45% din producția proprie destinată consumului intern în această perioadă. Pentru anul 2016, cuantumul va fi de 40%, pentru anul 2017 va fi de 30% şi pentru anul 2018 va fi de 20%, propune Autoritatea.

"Obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor de a încheia tranzacţii vor scădea treptat în fiecare an până în anul 2018 inclusiv, pe măsură ce activitatea de tranzacţionare pe pieţele centralizate se va fi intensifica şi participarea voluntară va fi în creştere", arată ANRE.

Obligaţia producătorilor pentru anul 2015 va fi stabilită până la data de 15 noiembrie 2014, iar pentru anii următori se calculează până la data de 1 decembrie a anului anterior, pe baza estimărilor privind producţia proprie, consumurile tehnologice aferente şi cantităţile pentru care există obligaţia de a le pune cu prioritate la dispoziţia furnizorilor pentru acoperirea consumului pieţei reglementate. Obligaţia stabilită pentru anul următor va fi regularizată cu eventualele diferenţe înregistrate între cantităţile estimate şi cele efectiv produse/consumate/livrate în anul anterior, se arată în propunerea ANRE.

ANRE mai propune ca furnizorii licenţiaţi să aibă obligaţia de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate pentru o cantitate anuală totală de gaze naturale în cuantum de 25% din cantitatea comercializată pe piaţa concurenţială în perioda martie – decembrie 2015, de 20% în anul 2016, de 15% în anul 2017 şi de 10% în anul 2018, în cazul în care cantitatea de gaze naturale astfel calculată este mai mare de 1.000 MWh.

Ședință de consultări pe 3 octombrie

Obligaţiile stabilite vor reprezenta o obligaţii anuale, ANRE monitorizând respectarea acestora de către producători și furnizori.

"În funcţie de analiza rezultatelor tranzacţionării din anul anterior, ANRE poate revizui procentul stabilit pentru anul următor ca obligaţie pentru producătorii de gaze naturale şi pentru furnizorii licentiaţi de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România", se mai precizează în propunerea ANRE.

În data de 3 octombrie 2014 la ora 10:00 va avea loc la sediul ANRE o şedinţă pentru discutarea observaţiilor şi sugestiilor transmise pe marginea principiilor propuse, anunță Autoritatea.

Pe de altă parte, într-un interviu din 18 august acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Departamentul pentru Energie a fost informat de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel, a anunțat Departamentul.

"SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

SAPE, desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a deschis acţiune împotriva Enel la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris în iulie, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.

Statul își cere dividendele

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la finalul lunii august, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

“Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România dar și faptul că din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi. În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor. "De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Nuclearelectrica (SNN) ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arată într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintește că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", precizează societatea.

Profit reevaluat în creștere cu 255%

De altfel, marți, SNN a anunțat că și-a revizuit dramatic în creștere profitul net estimat pe anul acesta, cu nu mai puțin de 255%, la aproape 99 milioane lei.

Veniturile estimate au fost revizuite în plus cu 89,73 milioane lei, în principal pe seama majorării estimării veniturilor din vânzarea energiei electrice, pe baza rezultatelor obținute în primele 7 luni, precum și a contractelor încheiate până la finele lunii august, dar și a unor câștiguri din diferențe de curs valutar mai mari decât cele previzionate în bugetul inițial.

Pe partea de cheltuieli, revizuirea s-a datorat reducerii impozitului pe construcțiile speciale, prin recalculare, în urma reevaluării acestora în luna martie 2014 și a reflectării rezultatelor reevaluării prin metoda netă la 31.12.2013, precum și creșterii valorii amortizării, ca urmare a procesului de reevaluare a activelor.

Pe de altă parte, acționarii societății au decis că Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane euro la capitalul societății mixte care va construi reactoarele 3 și 4 de la centrala atomică de la Cernavodă. Compania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați. 

Se bagă peste chinezi?

În iulie, surse din piață au declarat, pentru Energy Report, că departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China,echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat miercuri la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Nicolescu spune că statul nu cedează străinilor Electrica Dobrogea

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Electrica SA a comunicat, recent, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Electrica SA vorbea de achiziții în prospectul de listare

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Mai recent, italienii au declarat că vor să finalizeze vânzarea activelor din România până la finalul acestui an.

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Guvernul intenţionează sa anuleze aplicarea majorarii preţului reglementat de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici, prevăzută pentru data de 1 octombrie 2014, și să renegocieze calendarul de eliminare a prețurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei aferente consumatorilor casnici până la data de 30 iunie 2021, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

"Prin modificarea legislativă propusă, Guvernul României intenţionează sa anuleze aplicarea majorării preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici prevăzută pentru data de 1 octombrie 2014 în anexa Hotărârii nr.511/2014 și renegocierea calendarului de eliminare a prețurilor reglementate, în sensul extinderii perioadei aferente consumatorilor casnici până la data de 30 iunie 2021. Totodată, se intenționează menținerea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienţii noncasnici din piaţa reglementată, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2014, la un nivel de 89,40 lei/MWh", se arată în documentul citat. 

Potrivit calendarului de dereglementare a prețurilor, gazele naturale pentru populație ar fi trebuit să ajungă la un preț de achiziție de 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Proiectul de HG îngheață prețul reglementat pentru consumatorii casnici la nivelul actual de 53,30 lei/MWh, valabil din iulie anul acesta.

Pentru consumatorii noncasnici din piața reglementată, calendarul inițial de dereglementare prevedea scumpirea gazelor de la 89,40 lei/MWh la 109 lei/MWh în iulie 2014, iar ulterior la 119 lei/MWh în octombrie 2014. Însă prin HG nr. 511/2014, a fost anulată scumpirea din iulie, iar prin actualul proiect de HG se îngheață și de la 1 octombrie prețul, la actualul nivel de 89,40 lei/MWh, valabil din aprilie 2014.

Am ajuns mai repede la prețurile occidentalilor

Guvernul își explică decizia spunând că dinamica sectorului gazelor naturale s-a dovedit a fi mai accelerată faţă de premisele luate în considerare la momentul iniţierii acţiunii de liberalizare a pieţei reglementate de gaze naturale din România.

Astfel, spune Executivul, din datele transmise de ANRE rezultă că nivelul estimat al preţurilor gazelor naturale pentru perioada septembrie-decembrie 2014 pe plan european se situează în jurul valorii de 24,00 euro/MWh, comparativ cu perioada iulie-august 2014, când prețul mediu s-a înscris în intervalul 17-19 euro/MWh, conform datelor publicate de revista "Platts European Gas Daily" pentru preţul mediu al gazelor naturale tranzacţionate în cadrul principalelor hub-uri europene de gaze naturale.

De asemenea, preţul mediu ponderat al gazelor naturale din import pentru cantităţile de gaze naturale destinate consumului intern, estimat conform contractelor încheiate pentru perioada septembrie-decembrie 2014 pentru Romania, va fi de circa 30,15 euro/MWh , iar cel al gazelor naturale din producţia internă tranzacţionate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România, pentru contractele din perioada septembrie-decembrie 2014, se apreciază a se înscrie în jurul a 20 euro/MWh, toate prețurile fiind determinate luând în calcul un curs de schimb de 4,4126 lei /euro.

S-a atins pragul de suportabilitate, spune Guvernul în an electoral

"Se constată că preţul gazelor naturale din producţia internă aplicabil în prezent pentru clienţii noncasnici, de 89,4 lei/MWh (echivalent cu 20,26 euro/MWh, la cursul Băncii Naţionale a României luat in calcul in cadrul raportului ANRE) se plasează dincolo de nivelul preţurilor estimate la nivelul hub-urilor din Uniunea Europeană, inclusiv pentru luna septembrie 2014. Previziunile pentru trimestrul IV 2014 în cazul hub-urilor din Uniunea Europeană (24,40 euro/MWh), precum și cele privind prețul mediu ponderat al gazelor naturale din import destinate consumului intern naturale destinate consumului intern estimat conform contractelor încheiate pentru perioada septembrie-decembrie 2014 (30,15 euro/MWh), coroborate cu scăderea consumului de gaze naturale cu 9,48 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2013 (în luna august a anului curent s-a inregistrat cel mai scăzut nivel al consumului din ultimii 5 ani, și anume 486 milioane metri cubi), conduc la concluzia că s-a atins un prag de suportabilitate care nu mai face posibilă majorarea, începand cu 1 octombrie 2014, a prețurilor de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru piața reglementată", afirmă Guvernul.

Totodată, mai spune Executivul, calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale, negociat de către Guvernul României în anul 2012, cu organismele financiare internaționale, a devansat cu mult creșterea veniturilor populației.

"Amânarea calendarului de liberalizare a prețului gazelor naturale pentru populație, până la 30 iunie 2021, apare astfel ca un obiectiv de maxim interes în negocierile ce vor fi purtate în acest sens cu Uniunea Europeană", conchide Guvernul.

Ce spune ministrul

Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii, a declarat, marți, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

Gâlceavă cu Comisia Europeană

Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

"O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal", preciza Nicolescu.

El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.

"Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt", a continuat Nicolescu.

Ce trebuie făcut

Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

Piața internă este prioritară

Nicolescu declara în luna august că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte eliminarea acestei prevederi.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Electrica SA a comunicat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Interes exprimat oficial

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

Italienii vor să plece din România

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Reparațiile – incluse ca atare în tarife, pentru evitarea dublei taxări

Proiectul de modificare a Metodologiei mai prevede că operatorii de distribuție vor avea dreptul să încadreze în categoria investițiilor costurile aferente înlocuirii unor părți componente ale mijloacelor fixe, care au ca rezultat îmbunătățirea parametrilor tehnici sau unt indispensabile la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării mijloacelor fixe respective la parametrii normali.

Acestea se vor include în programul de investiții anual, în limita a maximum 10 % din valoarea totală a acestuia. De asemenea, valoarea acestor investiții va reduce valoarea costurilor de operare și mentenanță controlabile recunoscute în venitul reglementat pentru anul respectiv.

Pentru reparații se va aplica o rată reglementată a rentabilității redusă cu 3 puncte procentuale față de rata reglementată generală a rentabilității, de 8,52%.

"Modificarea urmărește stimularea realizării de investiții noi și evitarea dublei recunoașteri a costurilor cu reparațiile recunoscute ca investiții", precizează ANRE.

România și Serbia au convenit ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom.

"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin Portul Constanța" a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Ministrul s-a întâlnit, vineri, cu omologul său sârb, Aleksandar Antic, și au discutat despre colaborarea din sectorul energetic dintre România și Serbia.

"Am avut o discuție pragmatică cu ministrul omolog din Serbia, care îmi dă speranța că relația de colaborare în domeniul energetic între cele două țări va fi intensificată în perioada următoare. Sper contractul de livrare de cărbune din România în Serbia să se finalizeze cu succes și de asemenea mă bucură deschiderea pe care guvernul sârb o are în legătură cu înființarea unui birou al Hidroelectrica la Belgrad", a mai spus Nicolescu.

Se îngroapă visul Constanța-Trieste

În august, acționarii operatorului de depozitare țiței Oil Terminal, controlat de statul român, au decis aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie

În aprilie, un oficial al Departamentului pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom

În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Proiectul inițial prevedea 1.400 de kilometri

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Sârbii i-ar putea salva pe minerii olteni

Luna trecută, șeful diviziei miniere a Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, declara că CEO va exporta, începând chiar din august, cărbune către Serbia, în urma unui contract care va fi încheiat pe o perioadă de un an.

Potrivit acestuia, vor fi livrate zilnic circa 20.000 de tone de cărbune, contractul reprezentând o adevărată gură de oxigen pentru unitate, dat fiind că angajaţii din mine şi cariere erau ameninţaţi cu şomajul tehnic din cauza cererilor reduse de cărbune.

"Stocurile de cărbune sunt pline şi aşteptăm un contract cu sârbii care cred că se va realiza, la sfârşitul lunii o să începem livrările către Serbia pentru un an de zile, 20.000 de tone de cărbune pe zi. Acest contract este o gură de aer pentru companie", a spus Daniel Antonie. El a mai precizat că personalul din minerit nu va mai intra în şomaj tehnic până la sfârşitul anului, anterior existând discuţii în acest sens.

Hidroelectrica vrea să vândă energie vecinilor

Hidroelectrica vrea să deschidă reprezentanţe în Belgrad şi Budapesta, declara, în august, Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie electrică.

Deschiderea acestor reprezentanţe vine în contextul în care din luna noiembrie piaţa energetică românească va fi interconectată cu pieţele din Ungaria, Cehia și Slovacia.

Borza a afirmat că reprezentanţa din Budapesta urmează să fie deschisă în luna septembrie, iar cea din Belgrad la o dată ulterioară.

Potrivit Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Hidroelectrica din data de 1 septembrie, compania va înființa o societate cu răspundere limitată, persoană juridică sârbă, cu sediul în Belgrad, Republica Serbia. Aceasta va avea un capital social de 550.000 euro, deţinut în proporţie de 100% de Hidroelectrica SA, şi va avea drept activitate principală comerţul cu energie electrică.

Compania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați

"Conform instrucțiunilor privind procesul de calificare a investitorilor, până la data de 08 septembrie 2014, ora 16:00, data limită aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori, SNN a primit o documentație de calificare, depusă de compania China General Nuclear Power Corporation. În urma analizei Comisiei de Negociere, Consiliului de Administrație și Comisiei Interministeriale, compania China General Nuclear Power Corporation a fost declarată investitor calificat", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

Printre documentele de calificare s-au numărat documente care atestă experiența relevantă a investitorului interesat din punct de vedere al utilizării tehnologiei nucleare, expertizei și performanței în operare și experientei în dezvoltarea și/sau construcția de noi unități nucleare.

"Având în vedere angajamentul asumat de proprietarul de tehnologie nucleară de tip CANDU și statul român în fața Comisiei Europene, în timpul analizei proiectului în baza art. 41 al Tratatului EURATOM, o cerință importantă pentru investitori a vizat capabilitatea de a garanta nivelul de securitate nucleară angajat de către proprietarul tehnologiei CANDU 6 și de statul român în timpul procesului de obținere a opiniei Comisiei Europene", se precizează în comunicatul Nuclearelectrica.

Cronica unei selecții anunțate

Chinezii au mai prezentat, în vederea calificării, documente care atestă capacitatea financiară a investitorului interesat de a asigura finanțarea necesară finalizării proiectului, atât prin aport de capital propriu, cât și prin surse atrase.

"Investitorul calificat corespunde integral cerințelor din documentele de calificare din punct de vedere al standardelor tehnice și de securitate nucleară, dar și al capacității de finanțare a unui astfel de proiect, iar acest lucru este esențial în dezvoltarea unui nou proiect nuclear. Investitorul calificat deține expertiză in operarea de unități nucleare la un factor de capacitate care demonstrează performanță în operare, expertiză în construcția de unități nucleare, expertiză în derularea de proiecte de investiții cu un grad de complexitate ridicat. În domeniul nuclear, expertiza este cuvantul cheie pentru dezvoltarea unui proiect solid, cu performanțe similare cu cele ale unităților 1 și 2. Avem un standard de operare foarte ridicat și îl vom menține și la unitățile 3 și 4", a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.

Nuclearelectrica a început pe 27 august, procedura competitivă de selectare a investitorilor în vederea construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nuclearelectrică din Cernavodă, proiect în valoare de 6,5 miliarde de euro. Prima etapă a procedurii de selecţie, constând în calificarea investitorilor interesaţi pe baza documentaţiei de calificare depuse, a avut ca deadline data de 8 septembrie, timpul scurt pus la dispoziția potențialilor investitori interesați alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

În plus, Compania Candu Energy, parte a grupului canadian SNC-Lavalin, a încheiat în iulie un acord cu o altă companie chineză de stat, China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC), pentru construcţia reactoarelor 3 și 4, iar ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea instituției de credit Industrial and Commercial Bank of China, controlată de statul chinez, că partea română a primit "semnale pozitive" în legătură cu finanţarea celor două reactoare. Mai mult, presa canadiană scria că Industrial and Commercial Bank of China a fost de acord, în luna iunie, să acorde o finanţare de 9 miliarde de dolari pentru proiectul de la Cernavodă.

Ce urmează

După selectarea investitorului, procedura prevede că se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP).

În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Scurt istoric

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

Ajutoare de stat

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost înființată în anul 1994 și este, în prezent, cel mai mare producător de energie nucleară din China, având la sfârșitul lunii august 2014 un număr de 11 unități în operare și o capacitate instalată aferentă de 11.620 MW, la care se vor adăuga încă 15.000 MW, proveniți din punerea în funcțiune a celor 13 unități nucleare aflate în prezent în construcție și care situează compania CNN pe primul loc în lume la construcția și punerea în funcțiune de noi unități nucleare.

Cifra de afaceri a CGN, la nivelul anului 2013, a fost de 4,25 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor - de 37,49 miliarde euro.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a transmis lui Luca D’Agnese, membru în board-ul Enel, responsabil cu activitatea internațională a corporației, în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, că statul român vrea clarificarea situației dividendelor care i se cuvin de la societățile de distribuție deținute de Enel în România, dar și interesul unor companii de stat românești de a prelua unele operațiuni locale ale italienilor.

“Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situației dividendelor în societățile de distribuție deținute de Enel în România dar și faptul că din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Mai multe companii străine interesate, inclusiv chinezii

Marți, directorul executiv al grupului Enel, Francesco Starace, a declarat că Enel va vinde activităţile din România şi Slovacia până la sfârşitul anului, confirmând astfel că discuţiile cu potenţialii cumpărători se află într-un stadiu avansat. „Procesul (vânzării activelor – n. red.) avansează într-o manieră foarte ordonată. Ne aflăm în perioada în care îşi fac apariţia posibilii cumpărători, iar băncile îşi structurează ofertele. Cred că putem avea concluziile până la sfârşitul anului“, a spus Starace într-o conferinţă de presă în Italia, potrivit agenţiei Thomson Reuters.

Potrivit unor surse din piață, sucursalele Enel din România au fost vizitate în iulie de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale subsidiarelor gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă. De activele ENEL din România, ar mai fi fost interesate, potrivit presei, Electrica, RWE AG, Electricite de France, dar și mai multe fonduri de investiții.

Neglijență penală, spune Curtea de Conturi

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi. În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor. "De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

Arbitraj la Paris

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, a anunțat, în iulie, că va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

"Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern. Cu această ocazie, membrii Executivului au fost informaţi că Statul Român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put»), potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie de la acea dată.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, precizează Departamentul pentru Energie.

Decizia a fost luată în contextul în care discuţiile amiabile purtate de partea română cu Enel nu au condus la o înţelegere între părţi. "Am informat Guvernul că am luat decizia de a nu mai prelungi memorandumul de înţelegere semnat cu Enel în data de 7 iulie 2013 şi care va expira pe 31 iulie 2014. Drept urmare, SAPE urmează să deschidă procedura de arbitraj contra Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris", a declarat Nicolescu în comunicat.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Prin contractul de privatizare, Electrica poate obliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi.

SAPE a fost creată prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

SAPE a preluat şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

ANAF afirmă, joi, că operatorul portuar de transport și depozitare țiței și produse petroliere Oil Terminal Constanța, controlat de statul român, nu are datorii la buget și că în evidențele fiscale a fost înregistrată o creanță nereală.

"Această situație se datorează existenței unor decizii echivoce ale instanțelor de judecată, precum și indeciziei organelor fiscale, perpetuată din anul 2008 și până astăzi", se arată într-un comunicat al ANAF.

Fiscul mai precizează că, urmare a intervenției Oil Terminal pe lângă conducerea ANAF, situația a fost corectată, în sensul anulării debitului.

"Pentru Oil Terminal nu mai subzistă obligația de plată a acestei sume întrucât această obligație de plată către buget a fost stinsă", se arată și într-o adresă de joi a ANAF către Oil Terminal.

Despre ce era vorba: datorii din 2003, plătite de RAFO

Oil Terminal a primit pe data de 25 august 2014 somație de la ANAF privind începerea executării silite pentru datorii la buget în sumă totală de peste 73 milioane lei, stabilite prin acte de constatare întocmite în anul 2003, însă cei de la Oil Terminal au susținut în mod repetat că debitul respectiv a fost deja achitat integral de către codebitorul RAFO SA.

"(...) în data de 25 august, ANAF ne-a comunicat (...) începerea executării silite pentru suma de 73.361.451 lei în temeiul titlurilor executorii (...) emise de Biroul Vamal Constanța", se arată într-o informare a Oil Terminal, remisă Bursei de Valori București (BVB).

Potrivit titlurilor executorii menționate, datate 2003, datoriile Oil Terminal la buget ar reprezenta TVA în sumă de 70.641.429 lei, comision vamal de 1.845.385 lei și taxe vamale de 874.637 lei.

Oil Terminal a susținut că titlurile executorii emise de ANAF sunt lipsite de actualitate, fapt probat, potrivit companiei, de o sentință irevocabilă a a Judecătoriei Constanța din august 2012, care a admis contestația la executare a Oil Terminal.

"Executarea silită pornită împotriva SC Oil Terminal SA este nelegală, dat fiind că debitul imputat acestui agent economic a fost achitat integral de către codebitorul SC RAFO SA. Potrivit principiilor de drept civil, orice datorie se stinge prin plată, fără a afecta legalitatea actului prin care a fost stabilită datoria", se arată în motivarea sentinței Judecătoriei Constanța, citată în informarea Oil Terminal remisă BVB.

Predoiu susținea că Ponta vrea să vândă Oil Terminal ieftin chinezilor

Oil Terminal preciza că urmează să facă în regim de urgență toate demersurile legale necesare în vederea opririi executării silite și anulării titlurilor executorii. Compania este controlată de statul român prin Ministerul Economiei, care deține aproape 60% din acțiunile operatorului portuar de transport și depozitare țiței și produse petroliere.

Miercuri, prim-vicepreședintele PDL Cătălin Predoiu a scris pe contul său de Facebook că executarea silită a Oil Terminal face parte dintr-o strategie a guvernului Ponta de a vinde la preț scăzut operatorul portuar unei companii chineze.

"Ceva informații care mi-au parvenit, precum şi instinctul, îmi spun că se pregătește o nouă MEGA-HOŢIE: OIL TERMINAL. E o companie strategică de interes național. Metoda hoţiei e simplă: executare silită forţată şi abuzivă de către ANAF, privatizarea ca metodă de “salvare”, evident la un preț scăzut, că doar vorbim de faliment, nu-i aşa? Şi, ca din întâmplare, cumpărarea ei de către o companie chineză sau cu capital chinezesc. Fără comisioane nelegale, bineînțeles. În cinstea vizitei Dr.Ponta în China!", scria Predoiu pe Facebook.

În replică, cei de la ANAF îl acuză pe Predoiu de politizarea cazului.

"Folosirea acestei situații în bătălia politică descalifică public pe cei ce inventează scenarii, pe care doresc să le exploateze electoral", se arată în finalul comunicatului ANAF.

Guvernul vrea să șteargă din nou o datorie comercială pe care Complexul Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, o are față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH, pentru a evita executarea silită a complexului energetic și pentru a face societatea mai atractivă pentru privatizare, reducând totodată volumul arieratelor din economie, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Metoda aleasă de Guvern constă, ca și anul trecut, în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei SA mai are asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 10.840.897,50 lei. În cadrul procedurii de lichidare voluntară a Companiei Naţionale a Huilei SA, în vederea recuperării tuturor debitelor restante deţinute asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A., executorul judecătoresc a obţinut, prin încheierea nr. 2482/CC/2014, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul execuţional nr. 435/2014, încuviinţarea executării silite a debitorului", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este unic acționar, în numele statului român, la ambele societăți.

"Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei SA către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 10.840.897,50 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 10.840.897,50 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că, în data de 5 iunie 2014, executorul judecătoresc a comunicat Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA declanşarea urmăririi silite, precum şi somaţia imobiliară asupra bunurilor mobile şi imobile ale societăţii debitoare.

A devenit deja rutină

Anul trecut, în noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență similară, prin care CE Hunedoara a preluat o datorie in cuantum de 70.238.352,98 lei pe care CNH o avea de achitat către ANAF, reprezentand o parte din obligaţiile fiscale neplătite ale Companiei Naționale a Huilei. În schimb, a fost stinsă o datorie comercială a CE Hunedoara către CNH pentru cărbunele energetic livrat și neplătit de complexul energetic, datorie comercială având același cuantum ca și obligațiile fiscale ale CNH preluate de complex.

Guvernul menționează că, în prezent, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are un număr de 6.619 salariaţi, din care 1.740 salariaţi la divizia energetică şi 4.720 salariaţi la divizia minieră. În noiembrie anul trecut, complexul avea 7.080 salariaţi, din care 1.830 salariaţi la divizia energetică şi 5.114 salariaţi la divizia minieră.

"Între Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în calitate de beneficiar şi Compania Naţională a Huilei SA, în calitate de furnizor, au existat relaţii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cărora au rezultat debite restante către furnizor de peste 84 miliarde de lei, din care circa 14 miliarde aflate în litigiu", precizează executivul.

Totodată, în cadrul procedurii de lichidare voluntară, Compania Naţională a Huilei SA a înregistrat datorii de peste 4,7 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum a apărut CE Hunedoara

În 2013, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a CE Hunedoara, prin majorare de capital cu aport de capital privat, urmând a se atrage un investitor strategic care să preia 51% din acțiunile societății. CE Hunedoara a fost creată în două etape. În prima din acestea, finalizată în 2012, au fuzionat societățile Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, iar în cea de-a doua, CE Hunedoara a absorbit Societatea Națională a Huilei.

Compania Naţională a Huilei a intrat în proces de dizolvare şi lichidare voluntară, în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20.02.2013.

În octombrie 2011, Guvernul a mandatat ANAF sa preia active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroșeni și Uricani de la CNH în contul unei părți din datoriile bugetare ale societății, procedură convenită cu FMI.

Exploatările respective erau considerate mine neviabile, activele acestora preluate de catre ANAF in contul datoriilor bugetare fiind transferate la Ministerul Economiei, care, la rândul său, le-a transmis la o altă entitate, Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA, în vederea administrării procesului de închidere a acestora până în anul 2018.

Mineri în stradă

Peste o mie de persoane, majoritatea mineri, au participat, în urmă cu circa o săptămână, la Petroşani, la o acţiune de protest iniţiată de Sindicatul Muntele, solicitând găsirea de soluţii pentru salvarea mineritului în judeţul Hunedoara, în condiţiile în care mii de locuitori depind de această activitate.

"Nu putem accepta să fie dat sistemul energetic naţional pe mâna importurilor de cărbune, pe mâna naturii sau a divinităţii. Nu ne putem ruga să plouă, să bată vântul, să fie soare ca să avem sistem energetic naţional. Nu mai vrem să auzim că huila din Hunedoara e scumpă şi, implicit, energia produsă cu ea e nevandabilă. Nu mai avem urechi pentru asta, fiindcă e aşa din cauza factorilor decizionali din această ţară, a celor care nu au reuşit să eficientizeze, retehnologizeze, aplice nicio gândire raţională. Nu au reuşit decât să folosească masele pentru interesele personale", a declarat, la protest, preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Un protest similar a avut loc în iulie anul trecut, când aproximativ 1.000 de mineri de la Mina Paroşeni, sucursală a Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), au refuzat, după terminarea programului de lucru, să iasă din subteran, nemulţumiţi că reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara nu le preiau cărbunele. Reprezentanţii CE Hunedoara afirmau, în replică, că nu pot prelua cărbune din Valea Jiului, fiindcă depozitele de la termocentralele Mintia şi Paroşeni sunt pline, iar energia electrică produsă de complex nu se vinde în acea perioadă a anului, fiind scumpă.

Licitație anulată, conducere demisă

La începutul lunii august a acestui an, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a anulat o licitaţie de circa 350 de milioane de lei pentru achiziţionare de echipament minier pentru retehnologizarea celor patru mine ale complextului, achiziție care ar fi redus atât costul de producţie al cărbunelui, cât şi pe cel al energiei produse de complex, iar în replică Sindicatul Muntele i-a cerut ministrului delegat pentru Energie demiterea conducerii pentru management defectuos, care aduce prejudicii economice societăţii.

De altfel, în mai, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a schimbat din funcţie pe Dan Cârlan, responsabil cu pregătirea pentru privatizare a Complexului Energetic Hunedoara, şi l-a înlocuit cu Sorin Mangu, până atunci administrator neexecutiv al companiei de stat.

În iunie, sindicalişti de la Complexul Energetic Hunedoara şi ministrul Răzvan Nicolescu s-au întâlnit la Bucureşti, pentru a găsi soluţii la nemulţumirile angajaţilor, care organizaseră, în acel moment, o grevă de avertisment. În urma întâlnirii, Nicolescu a anunțat măsuri precum reducerea costurilor de producţie, modernizarea minelor şi reducerea fondului de salarii prin restructurarea celor numiţi pe criterii politice în funcţii din Complexul Energetic Hunedoara.

Peste 1.700 de mineri şi energeticieni din judeţul Hunedoara au protestat, pe 5 iunie, timp de o oră, avertizând astfel administraţia CEH despre pericolul pierderii locurilor de muncă şi cerând stoparea numirilor politice în funcţiile tehnice. Protestatarii au mai arătat că energeticienii de la Complex nu mai au contract colectiv de muncă de la sfârşitul lunii aprilie, iar contractul minerilor va expira şi el în 10 iunie. În replică, ministrul Nicolescu declara că, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de Guvern, situaţia va intra în normalitate.

Furnizorul de gaze naturale E.ON Energie a cumpărat, miercuri, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), de la OMV Petrom, o cantitate de 212.000 MWh de gaze naturale, la prețul de 85 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014. De altfel, nivelul de 85-86 lei/MWh pare a deveni un preț de referință pentru piața liberă de gaze naturale din România.

Potrivit datelor BRM, prețul inițial cerut de vânzător a fost de 88 lei/MWh. "Prețul final oferit a fost de 85 lei/MWh, fiind acceptat de către E.ON Energie România SA. Licitația s-a încheiat cu adjudecare", arată BRM.

Perioada de livrare a gazelor naturale achiziționate de către E.ON este 1 septembrie – 1 octombrie 2014, iar termenul de plată este de 30 de zile după luna de livrare. Garanția bursieră depusă a fost în cuantum de 91.000 lei.

“În şedinţa organizată de BRM s-a tranzacţionat cea mai mare cantitate de gaze naturale din producţia internă proprie de la intrarea în vigoare a Ordinului ANRE 62/2014, care stabileşte obligativitatea tranzacţionării pe pieţele centralizate din România. Asistăm la deblocarea pieţei, după o perioadă în care au dominat tranzacţiile între consumatorii finali şi furnizori. Piaţa internă se stabilizează la un preţ de 85-86 lei/MWh la producător, ceea ce creează premisele formării unui preţ de referinţă pe piaţa de gaze naturale din România la tranzacţiile dintre producători şi furnizori“, se arată într-un comunicat al BRM.

Joi, 28 august, OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, organizează la rândul său licitație la BRM, scoțând la vânzare o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, fără să precizeze un preț de pornire.

Eșecuri la OPCOM, tranzacții încheiate la BRM

Tranzacția încheiată la BRM vine la scurt timp după trei licitații eșuate pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la OPCOM, derulate pe 24 iulie și 22 august.

Pe 24 iulie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh. Ulterior, pe 22 august, nici OMV Petrom și nici Romgaz nu au găsit cumpărători pentru gazele scoase la vânzare pe OPCOM, la prețuri de pornire de 88, respectiv 89,60 lei/MWh. La ambele licitații de vânzare, singurele oferte de răspuns au fost înaintate de către E.ON Energie.

De altfel, până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM nu s-a încheiat nici o tranzacție, în pofida faptului că, din martie și până în prezent, s-au organizat 16 licitații.

În schimb, la BRM, în 24 iulie ,OMV Petrom a vândut 180.200 MWh de gaze naturale, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arăta într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom a scos atunci la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

Încheierea de tranzacții bursiere este obligatorie

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pentru Romgaz, ANRE a stabilit o cantitate minimă totală obligatorie de gaze destinată vânzării pe burse de 2.656.400 MWh de gaze, din care 312.200 MWh în iulie, 352.500 MWh în august, 281.800 MWh în septembrie, 516.500 MWh în octombrie, 607.200 MWh în noiembrie și 578.000 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a Romgaz de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 8,5% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de Romgaz în 2013.

Nu ar exista cerere suficientă

Pe de altă parte, într-un interviu recent, din 18 august, acordat Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producție distorsionează piața, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

"Această decizie este dovada că nu avem o piață lichidă, iar intervenția aceasta administrativă bineînțeles că distorsionează activitățile noastre comerciale, mai ales că avem clienți mari, cu un anumit specific, avem piață reglementată, care are un anumit specific și ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente. Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puțin. E adevărat că putem realiza în august și septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina și nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că emai trebuie să așteptăm puțin. Vom discuta și noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puțin distorsionant în piața de gaze și electricitate, care oricum este distorsionată și trece printr-o reformă structurală foarte puternică", declara, la acea dată, Mariana Gheorghe.

Operatorul portuar de transport și depozitare țiței și produse petroliere Oil Terminal Constanța, controlat de statul român, a primit pe data de 25 august 2014 somație de la ANAF privind începerea executării silite pentru datorii la buget în sumă totală de peste 73 milioane lei, stabilite prin acte de constatare întocmite în anul 2003, însă cei de la Oil Terminal susțin că debitul respectiv a fost deja achitat integral de către codebitorul RAFO SA.

"(...) în data de 25 august, ANAF ne-a comunicat (...) începerea executării silite pentru suma de 73.361.451 lei în temeiul titlurilor executorii (...) emise de Biroul Vamal Constanța", se arată într-o informare a Oil Terminal, remisă Bursei de Valori București (BVB).

Potrivit titlurilor executorii menționate, datate 2003, datoriile Oil Terminal la buget ar reprezenta TVA în sumă de 70.641.429 lei, comision vamal de 1.845.385 lei și taxe vamale de 874.637 lei.

Oil Terminal susține că titlurile executorii emise de ANAF sunt lipsite de actualitate, fapt probat, potrivit companiei, de o sentință irevocabilă a a Judecătoriei Constanța din august 2012, care a admis contestația la executare a Oil Terminal.

"Executarea silită pornită împotriva SC Oil Terminal SA este nelegală, dat fiind că debitul imputat acestui agent economic a fost achitat integral de către codebitorul SC RAFO SA. Potrivit principiilor de drept civil, orice datorie se stinge prin plată, fără a afecta legalitatea actului prin care a fost stabilită datoria", se arată în motivarea sentinței Judecătoriei Constanța, citată în informarea Oil Terminal remisă BVB.

Oil Terminal precizează că urmează să facă în regim de urgență toate demersurile legale necesare în vederea opririi executării silite și anulării titlurilor executorii.

Oil Terminal este controlată de statul român prin Ministerul Economiei, care deține aproape 60% din acțiunile operatorului portuar de transport și depozitare țiței și produse petroliere.

RAFO Oneşti, rafinărie controlată de omul de afaceri rus Iakov Goldovski, urmează, la finalul lunii septembrie, să-și reducă capitalul cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. Măsura este o alternativă la dizolvarea companiei, cerută de legea societăţilor comerciale în momentul în care activul net scade la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului. Pierderile reportate ale RAFO se ridicau la 1,92 miliarde de lei la sfârșitul lui 2013.

Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs carburanți a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse, inclusiv fier vechi.

Potrivit calendarului de dereglementare a prețurilor la gaze naturale și de aliniere a acestora la cele din UE asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie, însă ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunțat că respectiva majorare de preț nu va fi operată până când Comisia Europeană nu renunță la procedura de infringement declanșată în iulie împotriva statului român pentru barierele legislative puse de autoritățile de la București în calea exporturilor de gaze naturale din producția internă.

O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale şi regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Discuțiile au vizat situația Rusia-Ucraina, interconectarea României cu statele din vecinătate, potențialul resurselor din Marea Neagră, abordarea Comisiei Europene în privința gazelor de șist precum și procedura de infringement a Comisiei Europene în privința exporturilor de gaze naturale.

"Există însă şi o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creşterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent", a declarat Nicolescu, citat în comunicatul Departamentului pentru Energie.

Piața românească rămâne prioritară

"Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", a declarat, pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Nicolescu afirma, în luna mai, că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au anagajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane de euro în numerar sau cu bunuri mobile și imobile a căror valoare urmează să fie evaluată de un evaluator independent la capitalul societății mixte care va construi unitățile 3 și 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, au decis acționarii societății.

Potrivit unei informări a Nuclearelectrica, acționarii societății au decis aprobarea strategiei de continuare a proiectului privind construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, prin organizarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat.

Astfel, s-a aprobat inițierea, derularea și finalizarea de către Nuclearelectrica a unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat pentru constituirea unei societăți cu capital mixt de tip IPP (producător independent de energie), în vederea implementării unui proiect de tip greenfield/brownfield având ca scop construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

La capitalul societății mixte respective, Nuclearelectrica va putea contribui cu bunuri mobile și imobile a căror valoare urmează să fie evaluată de un evaluator independent sau cu aport în numerar, în funcție de necesități, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, în condițiile încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat conform prevederilor legale. Investitorul privat selectat va contribui cu aport în numerar, au decis acționarii Nuclearelectrica.

Aceștia au mai aprobat suportarea de către Nuclearelectrica a cheltuielilor generate de derularea proiectului de construire a unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă aflate în sarcina companiei, în conformitate cu prevederile Strategiei aprobate, în condițiile încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat conform prevederilor legale.

De asemenea, acționarii au aprobat constituirea, prin ordin al ministrului delegat pentru Energie, a Comisiei de Negociere cu potențialii investitori, care va coordona și conduce în mod direct derularea procedurii de selecție a investitorului privat, iar Consiliul de Administrație al Nuclerelectrica a fost mandatat să inițieze și să deruleze procedura de selecție, împreună cu Comisia de Negociere, în conformitate cu strategia aprobată de adunarea generală a acționarilor.

Cedează pachetul de control

Potrivit unei strategii a Nuclearelectrica privind atragerea unui investitor privat pentru construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, citată de Mediafax, statul vrea să cedeze unui potenţial investitor privat 51% din proiectul de 6,5 miliarde de euro, dar va păstra, alături de Nuclearelectrica, cel puţin 30% din acţiuni.

Pentru început se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP). În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în EnergoNuclear (firma mixtă creată pentru acest proiect în urmă cu mai mulţi ani şi care este acum controlată integral de Nuclearelectrica).

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în EnergoNuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firma mixtă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în EnergoNuclear.

"În cadrul procesului se va avea în vedere şi contribuţia statului român cu apă grea, dar momentul şi modalitatea efectivă prin care se va realiza contribuţia vor fi stabilite ulterior constituirii noii companii mixte. (...) Investitorul privat va deţine în permanenţă minimum 51% din joint venture, având dreptul la aporturi suplimentare atunci când această condiţie n-ar mai fi îndeplinită datorită aporturilor celorlalţi acţionari", se arată în strategie.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

"Se va avea în vedere ca participaţia cumulată a Nuclearelectrica şi, după caz, a statului român să nu scadă sub 30% din capitalul social", potrivit strategiei de atragere a investitorilor în proiectul reactoarelor 3 şi 4.

Cerinţa principală este ca investitorul privat să poată dovedi că are capabilităţi în construcţia de reactoare nucleare şi în finanţarea, din surse propii sau atrase, a unor astfel de investiţii. De asemenea, având în vedere că centrala din Cernavodă este proiectată să funcţioneze cu tehnologie canadiană CANDU 6, investitorul privat care va fi selectat va trebui să demonstreze că ştie să construaiscă şi să administreze în condiţii de siguranţă reactoare nucleare dotate cu o astfel de tehnologie.

Documentul precizează că la nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Ultimii doi investitori privaţi de la reactoarele 3 şi 4 CNE, Enel (Italia) şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013, să părăsească proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat în acest proiect.

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori, până la 31 decembrie 2013.

Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Guvernul speră să construiască reactoarele cu investitori chinezi. Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

Acord canadiano-chinez

În iulie, Compania Candu Energy, parte a grupului canadian SNC-Lavalin, a încheiat un acord cu China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC) pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nuclearelectrică din Cernavodă, operată de Nuclearelectrica. Acordul a fost semnat la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

Reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat atunci, la solicitarea Mediafax, că implicarea "efectivă" a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie.

"Acordul de cooperare semnat între Candu Energy Inc şi China Nuclear Power Engineering, conform comunicatului de presă transmis de Candu Energy Inc, întăreşte interesul manifestat deja de compania chineză de a se implica în dezvoltarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Implicarea efectivă a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie şi de strategia ulterioară de dezvoltare a proiectului", a comunicat Nucleareletrica.

Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 cu compania China General Nuclear Power Corporation. Scrisoarea este valabilă până la sfârşitul anului.

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea Industrial and Commercial Bank of China, că partea română a primit"semnale pozitive" în legătură cu finanţarea celor două reactoare.

Presa canadiană scrie că Industrial and Commercial Bank of China a fost de acord, în luna iunie, să acorde o finanţare de 9 miliarde de dolari pentru proiectul de la Cernavodă.

Centrala din Cernavodă are două reactoare nucleare funcţionale, dotate cu tehnologie canadiană Candu. Cele două reactoare au fost puse în funcţiune în 1996 şi 2007 şi produc aproape 20% din necesarul de electricitate al României.

Guvernul intenționează să acorde ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpușteni, ajutoare de stat constând în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române".

Guvernul afirmă că sprijinirea investițiilor în construirea de centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în sistemul energetic național, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

Potrivit notei de fundamentare a unui proiect de ordonanță de Guvern, CHEAP vor fi declarate prin lege obiective de interes naţional şi de importanţă strategică pentru Sistemul Energetic Național (SEN), urmând a fi declarate de utilitate publică. Lucrările de realizare a CHEAP vor fi declarate, la rândul lor, de interes naţional şi de utilitate publică.

În acest fel, pentru terenurile necesare construirii de CHEAP se va aplica un regim accelerat de expropriere în interes public, prevăzut de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Proiectul de OUG prevede că, pentru terenurile necesare realizării acestora, CHEAP vor beneficia de exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional.

"Datorită specificului montan al amplasamentului unor astfel de centrale (diferenţa cât mai mare de nivel dintre cele două rezervoare fiind o condiţie obligatorie pentru fezabilitatea centralei), precum şi a faptului că, de regulă, amplasamentele optime pentru astfel de amenajări se află fie în zone forestiere, fie pe terenuri clasificate drept pajişti sau aflate în circuit agricol, această reglementare este deosebit de necesară, întrucât costurile pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi/sau forestier ar fi prohibitive pentru iniţierea
investiţiei", se arată în nota de fundamentare.

În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei CHEAP este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică, se precizează în documentul citat.

Alte scutiri

Pentru energia electrică consumată de CHEAP în procesul de funcţionare în regim de pompaj, în scopul stocării energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, care constituie un consum propriu tehnologic al acesteia, nu se va impune achiziția de certificate verzi și nici plata taxei de cogenerare, se stipulează în proiectul de act normativ.

"Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale, pentru energia consumatăîn regim de pompaj. La reintroducerea energiei electrice în SEN, ca efect al funcţionării în regim de turbinare, cu transferul apei în rezervorul inferior, operatorul unei CHEAP se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv a componentei de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale, pentru energia reintrodusă în SEN", mai prevede proiectul de OG.

În plus, operatorii CHEAP vor fi scutiți de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române". Pentru exemplificare, Hidroelectrica plătește anual către "Apele Române" circa 80 de milioane de euro, reprezentând obligațiile menționate mai sus, potrivit administratorului judiciar al companiei aflate în insolvență.

Ce mai prevede proiectul

Operatorii CHEAP vor plăti în schimb o taxă specială, stabilită şi aprobată de către ANRE, destinată acoperirii costurilor privind întreţinerea reţelei aferente racordării CHEAP la reţeaua electrică de transport şi a costurilor generate de către consumul propriu tehnologic, induse suplimentar în reţeaua electrică de transport de către funcţionarea CHEAP.

De asemenea, CHEAP vor încheia convenții de exploatare a resurselor de apă cu Administrația Națională "Apele Române", în baza cărora se vor stabili unele obligații financiare pentru CHEAP. "Obligaţiile financiare care se stabilesc în sarcina operatorului CHEAP prin convenţia de exploatare nu vor putea depăşi nivelul unei cote părţi din costurile legate de exploatarea amenajării şi al eventualelor diminuări de venituri suportate de titularul dreptului de administrare, de concesiune sau de folosinţă, după caz, al resurselor de apă din rezervoarele inferioare, ca efect al operării CHEAP", se mai stipulează în proiectul de OUG.

Tarifele reglementate pentru fiecare CHEAP calificat pentru furnizarea serviciilor de consumator dispecerizabil pentru restaurarea SEN se vor stabili prin proceduri specifice elaborate şi adoptate de către ANRE. Unele servicii vor fi furnizate de CHEAP în regim concurențial.

"Măsurile de încurajare a investiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă, care conţin elemente de ajutor de stat pentru investiţii, respectiv pentru operare, vor fi puse în aplicare după notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia", se precizează în proiectul de OG.

De ce este nevoie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OG, sprijinirea investițiilor în construirea de CHEAP este necesară pentru echilibrarea SEN, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în SEN, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW, iar alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că Sistemul Electroenergetic Naţional este pus în dificultate deosebită în perioadele în care centralele eoliene sau fotovoltaice lucrează la putere maximă, astfel încât, pe de o parte, capacităţile de producţie din tehnologiile clasice sunt puse în situaţia de a reduce producţia pentru a permite preluarea prioritară a energiei verzi, potrivit legii de sprijin, dar, pe de altă parte, sunt ţinute de obligaţia de a sta la dispoziţia SEN pregătite să reînceapă producţia imediat ce se reduce puterea livrată de centralele eoliene sau fotovoltaice.

"Regimul tehnico-economic la care sunt obligate săfuncţioneze centralele electrice clasice este extrem de păgubos, având costuri deosebit de ridicate pentru fiecare pornire/oprire intempestivă, costuri deosebit de ridicate şi randament foarte scăzut în regimul tehnic de funcţionare la minim (în aşteptarea comenzii ce va fi primită de la Dispecerul Energetic Naţional (DEN), pentru intrarea în funcţiune imediat ce scade producţia de energie verde), respectiv grad de poluare deosebit de ridicat atunci când funcţionează la minim tehnologic, generând până la de trei ori mai multe gaze cu efect de seră (CO2/MWh) decât în regimul de funcţionare optim tehnologic", spune Executivul.

Riscuri pentru siguranța funcționării SEN

Dincolo de disconfortul de ordin economic, SEN se confruntă cu riscuri majore în ceea ce priveşte siguranţa funcţionării, iar fenomenul este în curs de accentuare, cel puţin până la sfârşitul anului 2016, dată când încetează acreditarea, potrivit legii, de noi capacităţi de
producţie a energiei verzi care beneficiază de schema de sprijin cu certificate verzi.

Pe de altă parte, proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune ca acestea să dispună cu atât mai mult de condiţii tehnice pentru a funcţiona în bandă, în condiţii de siguranţă şi uniformitate, într-o piaţă în care „dinţii de fierăstrău” ai curbelor de producţie/consum orar/zilnic sunt tot mai ascuţiţi şi mai imprevizibili.

"Toate aceste condiţii tehnico-economice la nivelul SEN generează nevoia acută de dezvoltare a infrastructurii de bază pentru stocarea energiei electrice şi pentru echilibrarea stabilă a SEN, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj", conchide Guvernul.

Număr "semnificativ" de investitori interesați

Reprezentanţii Hidro Tarniţa, compania de proiect care intenţionează să construiască o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de un miliard de euro în judeţul Cluj, au declarat, recent, că un număr "semnificativ" de investitori sunt interesaţi de investiţie.

"Informăm publicul interesat cu privire la faptul că, încă din a doua zi de la deschiderea procedurii, au fost înregistrate atât o primă plată efectivă a preţului prevăzut mai sus (preţul de 12.000 euro pentru achiziţia documentaţiei de precalificare - n.r.), cât şi un număr semnificativ de investitori efectiv interesaţi, care se află în curs de pregătire a formalităţilor de plată şi de obţinere a împuternicirilor autentice necesare ridicării ocumentaţiilor, conform pocedurii", se arată într-un comunicat al Hidro Tarniţa.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. În timpul construcţiei centralei vor fi create peste 4.000 de locuri de muncă.

Anunțul internațional privind procedura de selecție a investitorilor pentru proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești a fost publicat pe 7 august. Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.

Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni. La capitalul companiei Hidro Tarniţa vor participa Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie (SAPE), alături de investitori care urmează să fie selectaţi. SAPE a fost înfiinţată ca să gestioneze pachetele minoritare de acţiuni cu care a rămas Electrica SA la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice privatizate.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading de gaze a producătorului OMV Petrom, vrea să vândă vinerea viitoare, pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 88 lei/MWh, în scădere față de cel de 89,90 lei/MWh solicitat de OMV Petrom Gas SRL la precedenta licitație de vânzare organizată la OPCOM, din 24 iulie.

Pe 22 august, OMV Petrom Gas SRL scoate la licitație, pe platforma PCGN de la OPCOM, o cantitate totală de 424.000 MWh de gaze naturale, respectiv 40 de contracte a câte 10.600 MWh fiecare, prețul de pornire fiind de 88 lei/MWh.

Cu două zile înainte, pe 20 august, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare aceeași cantitate totală de gaze, în aceleași condiții, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), neprecizând un preț de pornire.

În 24 iulie, OMV Petrom a vândut 180.200 MWh de gaze naturale pe platforma specializată a BRM, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arată într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom a scos atunci la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

În aceeași zi, o licitație similară organizată de OMV Petrom la OPCOM a eșuat, întrucât compania nu s-a înțeles la preț cu singurul cumpărător interesat, E.ON Energie. Prețul de pornire fusese fixat la 89,90 lei/MWh.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM s-au organizat până în prezent 9 licitații de vânzare de gaze, 7 de către OMV Petrom Gas SRL și 2 de către Romgaz, precum și 4 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Compania de proiect Hidro Tarnița SA, controlată de statul român, a lansat anunțul internațional privind procedura de selecție a investitorilor pentru proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, investiție greenfiend estimată la circa 1 miliard de euro.

Potrivit documentului citat, pentru a fi declarați eligibili, potențialii investitori interesați trebuie să se încadreze în cel puțin una din următoarele trei categorii: să dețină, exploateze sau să fi construit cel puțin o hidrocentrală finalizată cu acumulare prin pompaj cu putere instalată de cel puțin 500 MW, să aibă experiență în calitate de traderi en gros de energie sau de furnizori de servicii tehnologice de sistem cu tranzacții de peste 1 TWh de energie pe an pe o piață locală sau regională sau să fi investit într-un proiect finalizat din domeniul energetic cu valoare de cel puțin 500 milioane euro.

"Pentru evitarea oricărui dubiu, se precizează că cele trei categorii mai sus menționate sunt alternative, nu cumulative, fiind suficient ca un investitor să facă dovada că se încadrează în cel puțin una dintre categoriile respective. Pentru demonstrarea încadrării în oricare dintre cele trei categorii, investitorii vor prezenta proiecte/contracte derulate în nume propriu", se afirmă în anunț.

Potențialii investitori interesați care se încadrează în cel puțin una din primele două categorii menționate mai sus trebuie, în plus, să demonstreze o medie a veniturilor anuale pe ultimii trei ani de peste 200 milioane euro, o marjă medie a EBITDA pe ultimii trei ani de peste 10% și un grad de îndatorare pe ultimul an financiar încheiat care să fie mai mic decât EBITDA înmulțit cu 5.

Cei care se încadrează în a treia categorie trebuie să demonstreze angajament de capitaluri proprii mai mare de 100 milioane euro, într-un proiect din domeniul energetic care are o valoare de cel puțin 500 milioane euro.

Cine nu poate participa

Nu pot participa la procedura de selectie, nici individual si nici in calitate de membri ai unei asocieri, investitorii care se găsesc în oricare dintre următoarele situaţii:

(a) sunt în stare de incapacitate de plată, de faliment sau lichidare și/sau fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în una din situațiile menționate;

(b) sunt sub efectul unei condamnări penale definitive pentru săvârșirea următoarelor fapte: gestiune frauduloasă, participare la activități criminale pentru corupție sau spălare de bani, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, dare sau luare de mită sau alte contravenții și infracțiuni prevăzute de legea penală;

(c) au participat cu oferte trucate și/sau neserioase într-un proces de atragere de investiții, restructurare, cooperare și/sau privatizare, indiferent de compania publică și/sau instituția publică implicată care au/a organizat procedura respectivă;

(d) au retras sau revocat oferta declarată câștigătoare într-un proces de atragere de investiții, restructurare, cooperare și/sau privatizare;

(e) în raport cu Hidro Tarnița SA și/sau cu Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie și/sau prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, se află, direct sau indirect, în conflict de interese, în incompatibilitate și/sau în orice situații care pot fi asimilate conflictului de interese/incompatibilității, așa cum sunt acestea definite de legislația din România;

(f) au avut contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni, de atragere de investiții și/sau cooperare, încheiate cu oricare companie de stat și/sau instituție publică implicata, ce au fost desființate din culpa exclusivă a acestora. Sunt considerate desființate din culpa
exclusivă a investitorului acele contracte care au fost rezolvite printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală definitivă și irevocabilă ori ca efect al împlinirii condițiilor de rezoluțiune stipulate în acestea;

(g) au datorii bugetare restante (la bugetul general consolidat și/sau la bugetele locale) către statul român.

Care sunt etapele

Prețul documentației pentru precalificare, care include și taxa de acces la camera de date și informații despre societate, proiect și procedura de selecție, este de 12.000 euro plus TVA.

Camera de date se va deschide la data de 11 august 2014 și se va închide cu o zi lucrătoare înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor angajante de participare la procedura de selecție, așa cum va fi stabilită această dată în caietul de sarcini pentru licitație.

"În măsura posibilului, societatea va furniza caietul de sarcini pentru licitație în intervalul cuprins între 16-20 februarie 2015. În caietul de sarcini pentru licitație se vor preciza în mod expres locul, data și ora limită pentru depunerea, în plicuri sigilate separate, a (i) documentelor de participare la licitație; și (ii) ofertei angajante, care va fi elaborată cu respectarea instrucțiunilor din caietul de sarcini pentru licitație. În măsura posibilului, societatea va asigura ca termenul pe care investitorii îl vor avea la dispoziție pentru pregătirea participării la licitație și pentru pregătirea ofertei angajante să fie de cel puțin 2 luni", se precizează în anunț.

Companii românești de stat

Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești va fi situată la 30 km depărtare de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarnița și este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcția fiind preconizată a se realiza în două etape, pe parcursul a 5-7 ani. Fiind o centrală cu acumulare prin pompaj, va asigura o creștere a siguranței în funcționare a sistemului electroenergetic. Capacitatea lacului superior va fi de 10 milioane metri cubi. Peste 4.000 de locuri de muncă vor fi create pe parcursul construcției, se arată într-un comunicat al Hidro Tarnița SA, remis Energy Report.

"Proiectul este esențial în contextul existenței unui portofoliu în creștere continuă cu producție necontrolabilă (din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice – n.r.), care impune instalarea de capacități de echilibrare suplimentare, ce vor fi retribuite pe piețe de servicii tehnologice de sistem, piețe de capacități, pe piata de echilibrare, dar și având în vedere rolul esențial pe care îl va avea în participarea la reglajul frecvență-putere necesar odată cu intrarea în funcțiune a grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă", se arată în comunicat.

Societatea afirmă că la capitalul său vor participa companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar deținut de stat, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia, alături de investitori selectaţi în conformitate cu prevederile legale referitoare la constituirea de societăţi mixte.

Acționarii minoritari se opun

Proiectele Tarnița și HVDCC România-Turcia SA (cablul submarin), la care Romgaz ar urma să participe, au trezit, în martie, mai multe nedumeriri în rândul acționarilor minoritari ai companiei, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) formulând mai multe întrebări conducerii companiei în legătură cu oportunitatea, fezabilitatea și finanțarea acestor proiecte.

În răspunsul dat celor două instituții, Romgaz recunoaște că decizia a fost una politică și nu economică. Propunerea de participare la aceste proiecte a venit de la principalul său acționar, statul roman prin Departamentul pentru Energie (acționar care deține 70.0071% din capitalul social al SNGN Romgaz SA și autoritate tutelară a Romgaz).

Cu toate acestea, în răspunsul transmis celor de BERD, Romgaz recunoaște că studiile de fezabilitate sunt învechite.

"Studiul de fezabilitate pentru Hidro Tarnița a fost realizat în 2008. Studiul de fezabilitate pentru proiectul de cablu submarin a fost realizat în 2011. Conducerea executiva a societații Romgaz a propus Consiliului de Administrație, iar Consiliul de Administrație a avizat a abordare în etape a participării Romgaz în cele doua proiecte. Companiile de proiect ar trebui să se ocupe de actualizări, ca prima sarcina. Datele și informațiile cuprinse în versiunile actuale ale studiilor au fost analizate parțial de către Romgaz în scopul unei analize preliminare având drept concluzie principală necesitatea actualizării studiilor de către companiile de proiect (înființate sau care se vor înființa)", se afirmă în răspunsul Romgaz.

Fondul Proprietatea merge la tribunal

În aprilie, Fondul Proprietatea a anunțat că vrea să blocheze în instanță participarea altei companii majoritare de stat la care este acționar minoritar, Nuclearelectrica, la aceleași proiecte.

"Fondul Proprietatea, în calitate de acționar deținând o cotă de 9,7268% din capitalul social al societății, a depus o cerere de intervenție la Tribunalul București (...) prin care se solicită respingerea cererii de înregistrare la Registrul Comerțului a hotărârii AGEA nr.1/11.03.2014", se arată într-un comunicat transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București (BVB).

Hotărârea respectivă vizează participarea Nuclearelectrica cu 8,9 milioane lei la majorarea capitalului social al Hidro Tarnița, compania de proiect care ar urma să construiască hidrocentrala Tarnița, județul Cluj, și acordul de principiu pentru realizarea proiectului Cablu de interconectare submarin 400 Kv România - Turcia și participarea Nuclearelectrica cu 2 milioane euro la constituirea companiei de proiect HVDCC România - Turcia.

Studii inutilizabile

În mai, Departmentul pentru Energie afirma că studiile de fezabilitate pentru proiectul de 1,1 miliarde euro al construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru care Hidroelectrica a plătit 3,5 milioane euro, nu conţin toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului.

"Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj - n.r.) este unul strategic pentru România ", potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a început în 5 mai o analiză privind felul cum au fost cheltuită, în perioada 2003-2014, suma de 15,6 milioane de lei, fără TVA, pe studii de fezabilitate pentru Tarniţa.

OMV Petrom a vândut, săptămâna trecută, o cantitate de 180.200 MWh de gaze naturale pe platforma specializată a Bursei Române de Mărfuri (BRM), la un preț mediu de 85,33 lei/MWh.

"În ședința de tranzacționare organizată de BRM, OMV Petrom a vândut primele cantități de gaze naturale din producția internă proprie pentru care are obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, conform Ordinului ANRE 62/2014. În această ședință s-a tranzacționat peste jumătate din cantitatea propusă de OMV Petrom a fi vândută pe bursă în luna iulie. Asistăm la deblocarea pieței, după o perioadă de câteva luni în care s-au înregistrat doar tranzacții între consumatorii finali și furnizori", se arată într-un comunicat al BRM.

Potrivit sursei citate, OMV Petrom scos la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze naturale, iar oferte de cumpărare au înaintat societățile Axpo Energy Romania, CONEF Gaz, E.ON Energie, GDF Suez Energy Romania, Interagro și WIEE.

"S-a tranzacționat o cantitate totală de 180.200 MWh, la un preț mediu de 85,33 lei/MWh. Gazele vor fi livrate în perioada 01.08.2014 – 01.09.2014", precizează BRM.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie. Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

Pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM s-au organizat până în prezent 9 licitații de vânzare de gaze, 7 de către OMV Petrom Gas SRL și 2 de către Romgaz, precum și 4 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

La ultimele licitații de la OPCOM, din 24 iulie, E.ON Energie a încercat să cumpere gaze cu 80 lei/MWh, iar OMV Petrom a încercat să vândă cu 89,90 lei/MWh. Ambele licitații au eșuat, cumpărătorul și vânzătorul nepunându-se de acord asupra prețului de tranzacționare.

Statul român, acționar majoritar la operatorul de transport și depozitare țiței Oil Terminal, a cerut introducerea pe ordinea de zi a AGA companiei din 13 august a unui punct privind aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie, conform situațiilor financiare la data lichidării.

În AGA de la Oil Terminal se va mai discuta mandatarea reprezentanților Oil Terminal în adunarea acționarilor PEOP – PDC pentru aprobarea declanșării procedurilor de lichidare a companiei și a măsurilor necesare procesului de lichidare, precum și împuternicirea directorului general, a directorului economic, a celui comercial și a șefului serviciului Juridic-Litigii din Oil Terminal în vederea reprezentării intereselor societății în raport cu partenerii asociați în PEOP – PDC la finalizarea lichidării companiei, respectiv la recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la aceasta.

În mai, Departamentul pentru Energie anunța că va începe demersurile legale pentru lichidarea companiei de proiect pentru conducta petrolieră Constanța-Trieste, la care sunt acționare companiile românești de stat Conpet și Oil Terminal, întrucât consideră că proiectul nu mai are nici o șansă de reușită. Anunțul venea la numai o lună după ce un oficial al aceluiași Departament pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută în urma unei vizite la sediul Conpet Ploieşti şi la dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţiţei prin conducte, unde ministrul a avut o serie de discuţii cu reprezentanţii conducerii societăţii de stat.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom

În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

UE visa o conductă până la Marsilia

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Pagube după Nabucco

Pe 18 iulie, Transgaz a aprobat încheierii acordului de reglementare a distribuției sumelor din contul escrow între asociatii Nabucco și asociați ai Shah Deniz.

Valoarea acestui cont este de 13,5 milioane de euro. În cursul anului 2013, înainte de a se anunța decizia Shah Deniz de a prefera proiectul alternativ, TAP, în defavoarea Nabucco, potențialii investitori din consorțiul Shah Deniz au contribuit la finanţarea costurilor de dezvoltare ale proiectului în procentele prevăzute: 50% pentru prima perioadă de finanțare (01.07.2012-31.12.2012), 70% pentru cea de-a doua perioadă de finanţare (01.01.2013-31.03.2013) şi 80% pentru cea de-a treia perioadă de finațare (01.04.2013-30.06.2013).

Cu o parte din aceste sume s-a realizat majorarea capitalului social NIC (25 miloane de euro) în numele asociaților Nabucco, restul (13,5 milioane de euro) ramânând într-un cont escrow la dispoziția tuturor părţilor, urmând a se distribui la momentul reconcilierii, moment declanșat fie de o decizie pozitivă de selectare, fie de una negativă, ceea ce s-a și întâmplat.

Potrivit ultimului raport al administratorilor Transgaz, lipsa de perspectivă a proiectului Nabucco în contextul deselectării acestuia de către Consorţiul Shah Deniz şi a incertitudinii punerii în operă a unor zăcăminte noi de gaze în viitorul previzibil în zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu a determinat asociaţii Nabucco să ia decizia lichidării companiei de proiect şi a Companiilor Naţionale Nabucco (NNC-uri), lichidare voluntară şi controlată de asociaţii NIC realizată prin intermediul unui lichidator.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru a asigura cash-ul necesar lichidării Companiilor Nabucco, NIC a transmis asociaţilor o solicitare de numerar în valoare de 6.694.174,67 euro, din care cota parte care revenea Transgaz era de 1.338.834,93 euro.

Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat, compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco. La rândul său, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.

 Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica şi controlată de Departamentul pentru Energie, va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, solicitând grupului italian suma de 521,5 milioane euro în cazul privatizării Muntenia Sud.

"Miercuri, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern. Cu această ocazie, membrii Executivului au fost informaţi că Statul Român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put»), potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

În prezent, Electrica mai deţine în fosta filiala Electrica Muntenia Sud un pachet de 23,57%, din care un pachet de 10% este destinat transferului catre salariaţi, conform prevederilor contractului de privatizare. Întrucât opţiunea “Put” face referire la pachetul de *acţiuni disponibile*, acest lucru înseamnă că, de fapt, Enel are obligaţia să cumpere un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, precizează Departamentul pentru Energie.

Decizia a fost luată în contextul în care discuţiile amiabile purtate de partea română cu Enel nu au condus la o înţelegere între părţi.

"Am informat Guvernul că am luat decizia de a nu mai prelungi memorandumul de înţelegere semnat cu Enel în data de 7 iulie 2013 şi care va expira pe 31 iulie 2014. Drept urmare, SAPE urmează să deschidă procedura de arbitraj contra Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris", a declarat Nicolescu în comunicat.

Grupul Enel a anunţat recent că vrea să vândă operaţiunile de distribuţie şi furnizare a energiei din România.

Nu e nici pe departe singurul litigiu

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Prin contractul de privatizare, Electrica poate obliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi.

SAPE a fost creată prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

SAPE a preluat şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Vor să plece din România

Enel a anunțat, recent, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor.

Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

 Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%. Diviziile Enel din România vând aproape 9 TWh de energie anual către aaproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%, iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă).

Companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Facturi umflate și acuzații de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, sunt cercetați de DNA, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, miercuri, producătorul Romgaz, controlat de statul român, nu s-a înțeles la preț cu E.ON Energie și Interagro SRL la o licitație la care urmărea să vândă o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90 lei/MWh.

La oferta Romgaz au răspuns furnizorul E.ON Energie și Interagro SRL, controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, însă nici unul dintre contractele ofertate de Romgaz nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 8 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și două de către Romgaz, precum și 3 licitații de cumpărare de gaze, toate lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți E.ON Energie, OMV Petrom Gas SRL, Romgaz, Interagro SRL și Interagro SA, controlate de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Joi, OMV Petrom Gas SRL scoate la vânzare pe OPCOM 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 89,90 lei/MWh, iar E.ON Energie organizează licitație pentru a cumpăra în total 84.800 MWh de gaze, la prețul de pornire de 80 lei/MWh.

Principalii producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, care asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze, sunt obligați să vândă pe bursele specializate de gaze naturale de la OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), începând de luna aceasta și până la finalul acestui an, o cantitate totală de 5.286.500 MWh de gaze naturale, potrivit deciziilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Cantitatea reprezintă echivalentul a circa 6,5% din totalul producției cumulate a celor două companii pe 6 luni din 2013.

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă infimă. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat inițial în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

În replică , ANRE a anunțat că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

Principalii producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, care asigură împreună peste 97% din producția internă de gaze, sunt obligați să vândă pe bursele specializate de gaze naturale de la OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), începând de luna aceasta și până la finalul acestui an, o cantitate totală de 5.286.500 MWh de gaze naturale, potrivit deciziilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Cantitatea reprezintă echivalentul a circa 6,5% din totalul producției cumulate a celor două companii pe 6 luni din 2013. 

Astfel, ANRE a stabilit, pentru Romgaz, o cantitate minimă totală obligatorie de gaze destinată vânzării pe burse de 2.656.400 MWh de gaze, din care 312.200 MWh în iulie, 352.500 MWh în august, 281.800 MWh în septembrie, 516.500 MWh în octombrie, 607.200 MWh în noiembrie și 578.000 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a Romgaz de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 8,5% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de Romgaz în 2013.

Pentru OMV Petrom, ANRE a stabilit o cantitate minimă obligatorie totală de vândut pe burse în intervalul iulie-decembrie 2014 de 2.630.100 MWh de gaze naturale, din care 297.900 MWh în iulie, 350.000 MWh în august, 373.400 MWh în septembrie, 478.900 MWh în octombrie, 563.400 MWh în noiembrie și 566.500 MWh în decembrie.

Luând ca reper producția totală de gaze a OMV Petrom de anul trecut, obligațiile minime de vânzare pe burse stabilite de ANRE pentru a doua jumătate a lui 2014 ar reprezenta circa 4,45% din totalul producției de gaze pe 6 luni realizate de OMV Petrom în 2013.

"Cantitățile de gaze naturale din producția internă proprie aferentă lunii iulie 2014 care nu vor fi tranzacționate pe piețele centralizate până la data de 31 iulie 2014 din motive legate de imposibilitatea fizică a tranzacționării acestora în timp util, în raport cu procedurile de desfășurare a ședințelor de tranzacționare, vor fi tranzacționate în lunile august și septembrie 2014, cu menținerea destinației inițiale", se arată în deciziile ANRE.

Ceilalți trei producători de gaze din România, Amromco Energy, Foraj Sonde și Raffles Energy, care produc cantități infime comparativ cu Romgaz și OMV Petrom, nu au obligația de a vinde gaze pe burse anul acesta, potrivit deciziilor Autorității.

 BRM merge mult mai bine decât OPCOM

Până în prezent, pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și trei licitații de cumpărare de gaze, toate trei lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

În schimb, la BRM, prima tranzacție a avut loc în 21 octombrie 2013. "De atunci, numeroși operatori economici au achiziționat gaze naturale pe platforma electronică a BRM, la prețuri foarte avantajoase. Printre aceștia se numără: Atelierele Grivița, Uzinsider, Editura Adevărul, Policolor, Arena Grup, Mecanica Ceahlău, primăriile din Alba Iulia, Orăștie, Hunedoara și Simeria, DRDP Alba, Electrocentrale Oradea, Stațiunea de Cercetări Agricole Secuieni, Spitalele din Roman, Alba Iulia, Piatra Neamț, Bisericani, Lupeni și Rădăuți și Spitalul CF2 București", se afirmă într-un comunicat al BRM.

Recent, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a achizitionat 7.800 MWh de gaze naturale de la BRM, la o licitație la care au concurat, ca ofertanți, AXPO Energy Romania SA, Energy Gas Provider SRL, Gaz Sud SA și E.ON Energie SA. Potrivit informațiilor disponibile, OMV Petrom Gas SRL a reușit să vândă gaze la BRM și în martie, și în februarie anul acesta. În martie, compania a vândut aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh), la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât a opținut pe volumele plasate în februarie.

 Conflict instituțional

Pe 15 iulie a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Ce răspunde ANRE

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatul ANRE.

Obligație asumată față de FMI

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse. În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

 Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, miercuri, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a treia oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 82 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar contractul ofertat nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM. E.ON Energie fixase un preț de pornire de 82 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014.

Cu o zi înainte, E:ON Energie încercase să cumpere la OPCOM o cantitate similară, de 53.000 MWh de gaze, la un preț puțin mai mare, de 85 lei/MWh. Și această licitație a eșuat, iar singurul vânzător care a răspuns la oferta E.ON a fost tot OMV Petrom Gas SRL.

Pe 23 iunie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată pe OPCOM de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, licitație de asemenea eșuată.

Cinci licitații săptămâna viitoare

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și trei licitații de cumpărare de gaze, toate trei lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Săptămâna viitoare, pe 23 iulie, producătorul de gaze Romgaz își încearcă pentru a doua oară norocul la OPCOM, scoțând la vânzare o cantitate totală de 318.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 90 lei/MWh. Prima licitație organizată de Romgaz la OPCOM, din 22 mai, a fost anulată, din lipsă de cumpărători interesați. Atunci, producătorul controlat de stat a vrut să vândă 315.000 MWh de gaze, la un preț de pornire tot de 90 lei/MWh.

Tot săptămâna viitoare, dar la Bursa Română de Mărfuri (BRM), vor fi organizate nu mai puțin de 4 licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale. Una dintre ele este de vânzare și este organizată de Romgaz, care scoate la vânzare 318.000 MWh de gaze pe 21 iulie. Celelalte trei sunt organizate de companii care vor să cumpere, respectiv E.ON Energie (două licitații, pe 21 și 22 iulie, pentru câte 31.800 MWh, preț de pornire de 85 lei/MWh) și Universitatea de Vest din Timișoara (22 iulie, 2.500 MWh, preț de pornire neprecizat).

La BRM se încheie și tranzacții

Recent, pe 8 iulie, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a achizitionat gaze naturale de la BRM, se arată într-un comunicat al operatorului bursier. Pentru cantitatea de 7.800 MWh gaze naturale, au fost depuse ordine de sens contrar de vânzare din partea societăților: AXPO Energy Romania SA, Energy Gas Provider SRL, Gaz Sud SA și E.ON Energie SA.

"Cel mai bun discount față de prețul reglementat de ANRE s-a cifrat la 23 lei/MWh și a fost acceptat de cumpărător. Gazele vor fi livrate în perioada 01.08.2014 – 31.07.2015 în cele trei puncte de consum solicitate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român", se precizează în comunicat.

BRM mai amintește că prima tranzacție pe această platforma a avut loc în 21 octombrie 2013. "De atunci, numeroși operatori economici au achiziționat gaze naturale pe platforma electronică a BRM, la prețuri foarte avantajoase. Printre aceștia se numără: Atelierele Grivița, Uzinsider, Editura Adevărul, Policolor, Arena Grup, Mecanica Ceahlău, primăriile din Alba Iulia, Orăștie, Hunedoara și Simeria, DRDP Alba, Electrocentrale Oradea, Stațiunea de Cercetări Agricole Secuieni, Spitalele din Roman, Alba Iulia, Piatra Neamț, Bisericani, Lupeni și Rădăuți și Spitalul CF2 București", mai afirmă BRM.

Potrivit informațiilor disponibile, OMV Petrom Gas SRL a reușit să vândă gaze la BRM și în martie, și în februarie anul acesta. În martie, compania a vândut aproximativ 20 milioane de metri cubi (212.000 MWh), la un preț de 89,4 lei/MWh (exclusiv acciza și TVA), cu 9,4 lei mai mult decât a opținut pe volumele plasate în februarie.

Tranzacționarea a devenit obligatorie, dar mai mult la mișto

Avalanșa de licitații vine în contextul în care marți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Ce răspunde ANRE

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatul ANRE.

Obligație asumată față de FMI

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse. În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Marți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE. Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Pentru a-și justifica măsura, ANRE a transmis, printr-un comunicat, că la stabilirea cantității minime obligatorii de gaze de tranzacționat pe burse au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului, faptul că al doilea producător de gaze al țării, Romgaz, are bugetul de venituri și cheltuieli stabilit prin Hotărâre de Guvern, precum și necesitatea de a se asigura cu prioritate cantităţile necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare.

"Baza de calcul la care se aplică procentul de 20% reprezintă cantităţile rămase disponibile după deducerea din totalul producţiei interne a consumului tehnologic, a cantităților de gaze naturale destinate pieţei reglementate, a cantităților destinate înmagazinării și a consumurilor centralelor electrice proprii aferente perioadei iulie-decembrie 2014. De asemenea, au fost luate în considerare şi obligaţiile asumate de România de a exporta gaze naturale în Republica Moldova în perioada rece a anului", se afirmă în comunicatulANRE.

ANRE a avut în vedere și faptul că unii din marii producători au prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli încasările provenite din contractele bilaterale existente, acest buget fiind aprobat prin Hotărâre de Guvern, mai precizează instituția.

"Astfel, pentru situațiile în care există deja angajamente contractuale în derulare și producătorii nu au disponibil pentru tranzacționare procentul calculat de 20%, aceștia au obligația să încheie tranzacții pentru toată cantitatea rămasă disponibilă. Obligaţia producătorilor de a vinde pe pieţele centralizate o cantitate minimă de gaze este un prim pas important al liberalizării şi transparentizării pieţei de gaze din România. În acest sens s-a instituit și obligația pentru producători de a posta pe site-ul propriu cantitățile minime obligatorii de gaze naturale care urmează a fi tranzacționate pe piețele centralizate", spune ANRE.

ANRE a analizat şi a decis ca, pentru etapa de iniţiere a tranzacţiilor bursiere, obligaţia producătorilor de gaze naturale de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate din România să fie de minim 20% din cantitatea de gaze naturale din producția internă proprie destinată consumului intern al pieței concurențiale "având în vedere și o politică de prudenţă faţă de consumatorul final, asigurarea cu prioritate a cantităţilor necesare pentru piaţa reglementată și pentru înmagazinare, cu obiectul de siguranţă în aprovizionare corelativ cu menţinerea unor preţuri mai mici în perioada de iarnă", conchide Autoritatea.

Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, marți, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a doua oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 85 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici.

Miercuri, 16 iulie, E.ON Energie organizează la OPCOM o nouă licitație, la care vrea să cumpere o cantitate similară de gaze, de 53.000 MWh, la un preț de pornire în scădere, de 82 lei/MWh. Tot miercuri, 16 iulie, furnizorul de gaze GDF Suez organizează o licitație de cumpărare de gaze la Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care vrea să cumpere 20.000 MWh de gaze naturale din producția internă, neprecizând un preț de pornire.

Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce, marți, producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu s-au înțeles pentru a doua oară consecutiv la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate de 53.000 MWh de gaze, la prețul de pornire de 85 lei/MWh, sub cel reglementat pentru consumatorii noncasnici. Marți a intrat în vigoare modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, potrivit căreia până la 31 decembrie 2018 producătorii de gaze naturale au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar contractul ofertat nu a fost atribuit, a anunțat OPCOM. E.ON Energie fixase un preț de pornire de 85 lei/MWh, inferior celui reglementat stabilit de stat pentru consumatorii noncasnici, de 89,40 lei/MWh, valabil până la 1 octombrie 2014. Miercuri, 16 iulie, E.ON Energie organizează la OPCOM o nouă licitație, la care vrea să cumpere o cantitate similară de gaze, de 53.000 MWh, la un preț de pornire în scădere, de 82 lei/MWh.

Tot miercuri, 16 iulie, furnizorul de gaze GDF Suez organizează o licitație de cumpărare de gaze la Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care vrea să cumpere 20.000 MWh de gaze naturale din producția internă, neprecizând un preț de pornire.

Pe 23 iunie, E.ON Energie și OMV Petrom nu s-au înțeles la preț la licitația organizată pe OPCOM de furnizorul de gaze, care fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, licitație de asemenea eșuată.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, precum și două licitații de cumpărare de gaze, ambele lansate de către E.ON Energie, însă toate licitațiile au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, firma traderul Tinmar Ind SA, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Marți, 15 iulie, a intrat în vigoare OUG 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România sau afiliații acestora, după caz, au obligația să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, destinată consumului intern. Această cantitate minimă este stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii. Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării, așa cum fusese formulat în proiectul de ordin al ANRE.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Recent, prin OUG nr. 35/2014, Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale, impunând ca, de la 15 iulie, producătorii de gaze din România să fie obligați să încheie tranzacții pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie destinată consumului intern. Această cantitate minimă urma să fie stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Problema este că ANRE a stabilit o cantitate minimă de gaze de tranzacționat obligatoriu pe bursă absolut infimă, aproape de zero, care practic anulează efectul modificării legii.

Inițial, ANRE publicase un proiect de ordin potrivit căruia cantitățile de gaze naturale din producția internă tranzacționate pe piețele centralizate nu pot fi mai mici de 20% din cantitățile de gaze naturale din producția proprie destinate comercializării.

Respectiva bază de calcul pentru procentul minim obligatoriu de 20% destinat vânzării pe burse urma să se calculeze ca diferență între cantitățile din producția internă proprie estimate a fi comercializate în lunile iulie-decembrie 2014 și următoarele cantități, aferente aceleiași perioade: cantităţile de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii; cantităţile de gaze naturale destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere, desfăşurate de către titularii de acorduri petroliere; cantitățile de gaze naturale din producţia internă pe care producătorii au obligația să le disponibilizeze pentru acoperirea consumului pieţei reglementate; cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze natural și cantitățile de gaze naturale ferme, prevăzute în contractele de vanzare aflate în derulare.

Numai că forma finală a ordinului ANRE emis în aplicarea modificării la Legea energiei electrice și gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial, stabilește o cu totul altă bază de calcul a cantității minime de gaze de tranzacționat obligatoriu pe burse, mult mai redusă.

Formulă modificată

Astfel, potrivit Ordinului ANRE nr. 62/2014, producătorii de gaze trebuie să vândă pe burse minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, nu din producția internă proprie destinată comercializării.

În actul normativ citat se precizează că cantitatea de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, aferentă fiecărui producător sau operator economic afiliat acestuia, după caz, se determină conform următoarei formule:
QPIconc (i. . .n) = QPIc (i. . .n) - QPIce (i. . .n) - QPIinj (i. . .n) + QPIextr (i. . .n) - QPIexport (i. . .n) - QPIreglem (i. . .n), unde:
QPIconc (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi destinată consumului intern al pieţei concurenţiale, aferentă fiecărui producător sau operator economic afiliat acestuia;
QPIc (i. . .n) - cantitatea estimată a fi produsă lunar de către fiecare producător, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale estimate a fi destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere şi a cantităţilor de gaze naturale estimate a fi reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei în condiţiile legii;
QPIce (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă estimată a fi utilizată la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 870/2012 pentru stabilirea unei excepţii de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
QPIinj (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi injectată în depozitele de înmagazinare subterană de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIextr (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi extrasă din depozitele de înmagazinare subterană de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIexport (i. . .n) - cantitatea lunară de gaze naturale din producţia internă proprie estimată a fi exportată şi/sau comercializată în alte state din spaţiul comunitar de către fiecare producător de gaze naturale sau operator economic afiliat acestuia, după caz;
QPIreglem (i. . .n) - cantitatea lunară estimată de gaze naturale din producţia internă pe care fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia, după caz, are obligaţia să o disponibilizeze pentru acoperirea consumului pieţei reglementate, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităţilor de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, cu modificările şi completările ulterioare.

În replică, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că modul în care ANRE vrea să oblige producătorii şi furnizorii de gaze naturale să tranzacţioneze gaze pe bursă nu încurajează dezvoltarea pieţei de profil din România, el solicitând Autorităţii reanalizarea acestei decizii.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. Mai mult, transpunerea nu este făcută în spiritul OUG 35/2014. În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent”, a spus ministrul.

Potrivit legislației în vigoare, ANRE este o autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional, nefiind subordonată Guvernului și, deci, nici Departamentului pentru Energie.

Întâlnire cu asociațiile de mici consumatori

Nicolescu a făcut declaraţia de mai sus într-o întâlnire pe care a avut-o vineri, 11 iulie, cu reprezentanţii asociaţiilor micilor consumatori de gaze naturale şi energie electrică din România.

Cu acest prilej, reprezentanţii consumatorilor au ridicat o serie de probleme, în special cu privire la înţelegerea dificilă a contractelor “stufoase”, pe care furnizorii de gaze naturale şi electricitate le încheie cu clienţii lor casnici. Mai mult, aceştia au subliniat necesitatea ca toţi clienţii casnici din România să primească în cel mai scurt timp posibil din partea furnizorilor facturi standardizate, uşor de citit şi de înţeles, în care costurile să fie trecute în mod transparent. De asemenea, potrivit asociaţiilor care reprezintă interesele micilor consumatori, inclusiv contractul – cadru de furnizare de energie electrică, trebuie modificat ca să poată include şi “vocea clientului”, nu numai pe cea a furnizorului, cum se întâmplă în prezent.

În cadrul întâlnirii, reprezentanţii asociaţiilor de profil au semnalat ministrului delegat faptul că Autoritatea Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu respectă cadrul oficial, propriu de consultare publică, instituit prin Consiliul Consultativ, acest organism nemaifiind convocat lunar, aşa cum prevăd reglementările în vigoare.

Ce este Consiliul Consultativ

Consiliul Consultativ asistă Comitetul de Reglementare al ANRE și este format din 13 membri, numiți prin decizie a primului-ministru, din care 2 membri din partea direcției de specialitate din ministerul de resort, 2 membri din partea asociațiilor patronale din sectorul de activitate energie, petrol, gaze naturale și minerit energetic, 2 membri din partea organizațiilor sindicale ale salariaților din sectorul de activitate energie, petrol, gaze naturale și minerit energetic, un membru din partea asociațiilor din administrația publică locală, 2 membri din partea organizațiilor profesionale, 2 membri din partea asociațiilor consumatorilor de energie electrică și gaze naturale, un membru din partea Consiliului Concurenței și un membru din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Potrivit legii, Consiliul Consultativ asigură armonizarea intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE și face propuneri de îmbunătățire a acestora. Consiliul Consultativ este convocat de către președintele ANRE cel puțin o dată pe lună, de regulă0 înainte de ședințele Comitetului de Reglementare, în vederea dezbaterii ordinii de zi a acestora.

Lipsă de transparență

Totodată, reprezentanţii miciilor consumatori i-au adus ministrului la cunoştinţă importanţa unei mai bune şi transparente comunicări din partea tuturor autorităţilor statului, implicate în sectorul energetic. Concret, în privinţa ANRE, aceştia au semnalat lipsa unui punct unic, direct de contact în cadrul autorităţii, aflat la dispoziţia celor care doresc să obţină informaţii despre schimbarea furnizorului de energie sau să-şi afle drepturile în calitate de consumatori.

„Îmi doresc ca vocea micilor consumatori de gaze naturale şi electricitate să fie din ce în ce mai auzită în România. Este regretabil că acest Consiliu Consultativ al ANRE nu este organizat aşa cum trebuie, pentru a dezbate reglementări importante ale sectorului energetic înainte ca ele să fie adoptate şi impuse consumatorilor”, a declarat ministrul delegat pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie a decis să aibă întâlniri lunare cu reprezentanţii asociaţiilor micilor consumatori de energie electrică şi gaze naturale.

Cheltuielile salariale pentru acest an ale Romgaz Mediaş (SNG) au fost majorate cu 15,2 milioane lei, cu suplimentarea numărului de angajaţi, ca urmare a extinderii activităţii de producţie, informează Guvernul.

Numărul de personal al companiei va urca de la 6.472 angajaţi la 6.538 persoane, conform unui memorandum aprobat, miercuri, de Guvern.

În urmă cu trei săptămâni, conducerea Romgaz a anunţat că are pentru acest an un buget de explorare de 666 de milioane de lei, de patru ori mai mare decât acum patru ani, scopul fiind descoperirea de noi zăcăminte pentru a combate "declinul de producţie".

Romgaz a anunţat că sunt căutate soluţii atât pentru creşterea productivităţii zăcămintelor vechi, cât şi pentru noi descoperiri, însemnând noi concesiuni şi dezvoltarea sectorului offshore, că societatea este interesată să participe la toate licitaţiile care se organizează în regiune pentru concesionarea de noi zone pentru explorare şi că are acorduri de explorare-exploatare cu statul român pentru nouă locuri de explorare în Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia şi în partea de vest a ţării.

Pentru primul trimestru din 2014, compania a anunţat o cifră de afaceri de 1,45 miliarde lei (322 milioane euro), în urcare cu 25,3% faţă de nivelul de 1,16 miliarde lei înregistrat în perioada similară a anului trecut, şi un profit aproape dublu.

Creșterea cifrei de afaceri se datorează în cea mai mare măsură majorării veniturilor din vânzarea gazelor din producția internă. Compania a obţinut în intervalul ianuarie-martie un profit net de 608,3 milioane lei (135,2 milioane euro), aproape dublu comparativ cu câștigul de 332,7 milioane lei din primele trei luni din 2013.

Cheltuielile cu salariile angajaților Romgaz au crescut în primele trei luni cu 23,3%, de la 65,1 milioane lei la 80,3 milioane lei (17,8 milioane euro). Producția de gaze a companiei a scăzut în intervalul analizat cu 1%, la 1,46 miliarde metri cubi, de la 1,47 miliarde metri cubi în primul trimstru din 2013.

Romgaz, producător de gaze și electricitate, este controlat de stat, prin Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a decis, miercuri. să trimită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rapoartele primite de la Corpul de Control în urma verificărilor efectuate la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta-Turnu Severin.

"Cele două rapoarte vor ajunge pe masa procurorilor în perioada imediat următoare. Rapoartele întocmite de Corpul de control al ministrului delegat pentru Energie vizează contractarea, derularea şi facturarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de evacuare în şlam dens a Sucursalei Romag Termo a RAAN şi, respectiv, derularea unor contracte de furnizare şi procesare a cărbunelui energetic, precum şi vânzarea – cumpărarea energiei electrice în cadrul regiei", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

În aprilie, ministrul Nicolescu declara, într-o conferință de presă, că grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", spunea ministrul delegat pentru Energie.

Investiție păguboasă

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Administrator special demis

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Blocaj financiar în lanț

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013. La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

Listarea la bursă a Complexului Energetic Oltenia întârzie pentru că rezerva de cărbune din minele aparținând Complexului, unul din principalele active ale companiei, trebuie auditată de către un auditor recunoscut pe piața internațională de capital, iar în acest scop, informațiile despre această rezervă trebuie desecretizate, proces care merge foarte greu, a declarat, vineri, Gabriel Dumitraşcu, şeful privatizărilor din Departamentul pentru Energie.

"IPO-ul de la CE Oltenia suportă niște corecții. Rezerva de cărbune a Complexului, unul din principalele active ale companiei, trebuie auditată de un auditor recunoscut pe piața internațională de capital. În acest scop, trebuie desecretizate informațiile despre rezerva de cărbune, conținute în licența minieră a CE Oltenia, iar acest proces merge foarte greu. Auditul rezervei de cărbune va fi finalizat probabil doar în prima parte a anului viitor, durează foarte mult procesul de desecretizare", a spus Dumitrașcu, întrebat fiind dacă și când se va mai face listarea CE Oltenia.

Oficialul din Departamentul Energiei a făcut această declarație la ceremonia organizată la Bursa de Valori București (BVB) pentru marcarea primei zile de tranzacționare a acțiunilor furnizorului și distribuitorului de energie Electrica SA.

În acordul cu FMI era prevăzută lansarea unor oferte publice iniţiale, la finele lunii iunie 2014, pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Ulterior, termenul a fost amânat pentru septembrie sau octombrie.

Nu s-a făcut restructurarea

În aprilie 2014, managerul Fondului Proprietatea, Grzegorz Konieczny, declara că cele mai mari probleme se regăsesc la Complexul Energetic Oltenia, unde nu a avut loc restructurarea, ba mai mult, personalul a crescut la 18.850 de salariaţi, de la 18.700. Potrivit lui Konieczny, CE Oltenia are spaţiu de reducere a cheltuielilor de producţie cu circa 30%.

"Emisiunea era planificată pentru iunie şi a fost amânată pentru a doua parte a anului, dar sunt încă multe întrebări legate de asta (....) Dacă nu avem un IPO la Oltenia anul ăsta, atunci 2015 va fi şi mai problematic", a afirmat managerul FP.

El a arătat că, în ciuda unor venituri care au atins 4,2 miliarde lei, compania a închis anul trecut pe pierdere. În consecinţă, FP a ajustat în jos, în ultimul an şi jumătate, valoarea portofoliului deţinut la CE Oltenia cu 70%.

Tot în aprilie, Guvernul a elaborat un proiect de OUG care prevede transferul de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, producătorul de energie termică ce alimentează municipiul Râmnicu Vâlcea și platforma industrială Oltchim, al minelor de lignit Berbești și Alunu, care aprovizionează cu cărbune CET Govora, precum și ștergerea datoriilor neplătite ale CET Govora către CEO, pentru cărbunele livrat, în sumă de de 159,2 milioane lei.

"Păstrarea în patrimoniul Complextului Energetic Oltenia a unităților miniere Berbeşti si Alunu, însoțite de costurile de funcționare aferente (costuri de producție, cheltuieli cu personalul etc), care nu sunt acoperite de clientul CET Govora, aflat în imediata apropiere, conduce la implicații asupra rezultatelor financiare, în speță a veniturile încasate din exploatare. Acest aspect are impact asupra evaluării societății, evaluare realizată în vederea ofertei publice primare", se arăta în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Mine noi

În februarie anul acesta, Guvernul a elaborat un proiect de Hotărâre potrivit căruia Complexul Energetic Oltenia ar urma să investească 2,5 miliarde lei (aproximativ 550 milioane de euro) în următorii 15 ani, din fonduri proprii, pentru a punerea în funcţiune a două noi cariere de lignit în judeţul Gorj, care vor creşte producţia de cărbune a companiei cu 50%.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arată că investiţia va "securiza" 1.036 locuri de muncă.

Compania a împrumutat, în luna ianuarie, 193 milioane euro de la BERD, BCR, BRD şi Unicredit pentru a finanţa un proiect de până la 220 milioane euro pentru retehnologizarea unui grup de producţie a electricităţii.

Complexul Energetic Oltenia are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW. Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 77% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 21,5%.

Îl scoate pe Ponta în față

Tot la ceremonia de marcare a primei zile de tranzacționare a acțiunilor Electrica, Gabriel Dumitrașcu a declarat că vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Electrica pe bursă nu a fost impusă "din afară", guvernul luând această decizie pentru a da un semnal de restructurare a economiei româneşti.

"Nu ne-a impus nimeni din afară să facem o listare majoritară a Electrica. Asta i se datorează primului ministru, pentru ca el îşi dorea să dăm un semnal clar de restructurare a economiei româneşti", a spus Dumitraşcu. Premierul Victor Ponta a deschis, vineri dimineaţa, bursa din Londra, unde încep să fie tranzacţionate certificatele globale de depozit (GDR) denominate în dolari alocate în oferta publică iniţială la Electrica, iar la ceremonia de la BVB a fost proiectată pe un ecran transmisiunea în direct a Antenei 3 de la Bursa din Londra.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă pe bursă, prin ofertă publică iniţială, pachetul majoritar la distribuitorul de energie Electrica.

Secretarul de stat în Departamentul pentru Energie Karoly Borbely a afirmat că listarea Electrica la bursele din Bucureşti şi Londra este "un moment istoric" şi a arătat că vrea, ca prin această operaţiune, România să fie "upgradată" la nivelul de economie emergentă, astfel încât să fie atrase mai multe investiţii.

Potrivit lui Borbely, "pasul" de listare a acţiunilor companiilor româneşti la bursele din Bucureşti şi Londra trebuie să continue, iat statul va trebui ca "încet-încet" să-şi diminueze rolul în companiile pe care le controlează.

Se va tranzacționa și la Londra

Un volum de 19% din acţiunile scoase la vânzare în cadrul ofertei publice iniţiale (IPO) a Electrica au fost alocate prin certificate globale de depozit denominate în dolari şi tranzacţionabile pe bursa de la Londra. Majoritatea investitorilor instituţionali care au preluat acţiuni Electrica în cadrul ofertei provin din România, Polonia, Marea Britanie şi SUA.

Electrica a atras 1,95 miliarde lei (444 milioane euro) prin oferta publică iniţială derulată în perioada 16-25 iunie, cea mai mare astfel de operaţiune realizată vreodată pe piaţa românească.

Compania are un capital social de 3,459 miliarde lei, împărţit în 345.939.929 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune. Capitalizarea de piaţă a companiei, la preţul final din ofertă, de 11 lei/acţiune, este de 3,8 miliarde lei (circa 866 milioane euro).

Electrica va fi, astfel, cea de-a şasea companie de pe bursă după capitalizare, exceptând companiile străine - Erste Bank (EBS) şi fondul de investiţii imobiliare NEPI (NEP).

În urma ofertei publice, statul român a rămas cu 49% din acţiunile Electrica. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit 75 milioane euro în ofertă şi a obţinut astfel 8,6% din acţiunile companiei, devenind al doilea mare acţionar, după stat. Al treilea mare acţionar este grupul financiar olandez ING, care a cumpărat acţiuni prin mai multe entităţi.

Cum s-a tranzacționat

Potrivit Mediafax, acţiunile Electrica (EL) au deschis în urcare foarte uşoară la debutul pe Bursa de la Bucureşti, la 11,11 lei, faţă de preţul final de 11 lei/acţiune rezultat din oferta publică iniţială, pe o piaţă în scădere cu 0,6%, cu lichiditatea concentrată pe titlurile distribuitorului de energie.

Titlurile Electrica au variat între un minim de 11,05 lei şi un maxim de 11,17 lei în primele 15 minute de tranzacţionare, cu o cotaţie medie de 11,13 lei/acţiune, potrivit brokerilor, iar preţul afişat la ora 10:15 era de 11,05 lei.

Investitorii au efectuat până la această oră aproximativ 500 de tranzacţii cu acţiuni Electrica, în valoare de peste 6 milioane lei, acoperind mai mult de jumătate din rulajul bursei. În deschidere au fost resimţite presiuni de vânzare, însă piaţa s-a stabilizat rapid în jurul nivelului de 11,11 lei, potrivit brokerilor.

La ora 10:30, acţiunile Electrica erau cotate la 11,18 lei, pe un rulaj de peste 12 milioane lei după circa 1.000 de tranzacţii, acoperind peste 70% din lichiditatea BVB la această oră.

Acţiunile Electrica au program special de tranzacţionare vineri, cu deschiderea la ora 10:00, faţă de ora 9:45 pentru restul pieţei, debutul companiei pe piaţa locală fiind astfel sincronizat cu listarea certificatelor globale de depozit (GDR) pe bursa de la Londra.

Indicele de referinţă BET Plus a coborât cu 0,57% vineri dimineaţă, în timp ce indicele BET-NG, al acţiunilor din sectorul energiei, înregistrează o scădere de 0,44%. Investitorii au tranzacţionat până la ora 10:30 pe BVB acţiuni de 16,5 milioane lei (3,75 milioane euro).

Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM rămâne fără tranzacții încheiate, după ce producătorul OMV Petrom și furnizorul E.ON Energie nu au reușit, luni, să se înțeleagă la preț la licitația organizată de cei de la E.ON, prin care aceștia urmăreau să cumpere o cantitate maximă de 106.000 MWh de gaze, împărțită în 106.000 de contracte a câte 1 MWh fiecare.

OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a OMV Petrom, a fost singurul participant la piață care a răspuns la oferta de cumpărare înaintată de E.ON Energie, iar dintre cele 106.000 de contracte nu a fost atribuit nici unul, a anunțat OPCOM.

E.ON Energie fixase un preț de pornire de 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel stabilit la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL. A fost prima licitație de cumpărare organizată pe platforma PCGN de la OPCOM, până în prezent având loc doar licitații de vânzare, organizate de producătorii de gaze.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, însă toate au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Ultima licitație de vânzare a avut loc pe 23 mai, OMV Petrom Gas SRL scoțând la licitație 26.500 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh.

Cu o zi înainte, Romgaz scosese la vânzare o cantitate totală de 315.000 MWh de gaze, prețul de pornire fiind de 90 lei/MWh.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi de la 1 iulie să vândă pe bursă o parte din producţie, obligaţie care va fi introdusă şi pentru furnizori de la începutul anului viitor, inclusiv pentru gazul natural care ar putea fi importat de România, a decis, recent, Guvernul. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.

În luna februarie, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că producătorii şi furnizorii de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o anumită cotă din producţie, actualul ministru al Economiei,Constantin Niţă, declarând atunci că pe bursă ar putea fi vândut între 20% şi 30% din totalul producţiei proprii, în cazul producătorilor, respectiv al totalului estimat spre vânzare, în cazul furnizorilor.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul lunii mai, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către ANRE.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dispus, vineri, trimiterea Corpului său de Control la S.C. Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), pentru verificarea respectării de către această societate a prevederilor legale referitoare la stabilirea remuneraţiei variabile a directorului general şi a criteriilor şi obiectivelor de performanţă care trebuiau îndeplinite de acesta. 

"Menţionăm că Adunarea Generală a Acţionarilor ELCEN a hotărât, în data de 16 octombrie 2013, ca remuneraţia variabilă a fostului director general, pentru anul 2013, să fie calculată în baza unor criterii şi obiective de performanţă, stabilite printr-o decizie a Consiliului de Administraţie din data de 2 octombrie 2013", se afirmă într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Potrivit sursei citate, prin această decizie, Consiliul de Administraţie a aprobat, fără nicio notă de fundamentare a deciziei, diminuarea numărului criteriilor de performanţă convenite anterior de la nouă la cinci, prin eliminarea criteriilor şi obiectivelor de performanţă referitoare la: reducerea volumului de plăţi şi creanţe restante, creşterea productivităţii muncii, realizarea programului de investiţii asumat.

În schimb, s-au păstrat criterii care vizează emisiile poluante sau consumul specific de combustibil pentru producerea energiei electrice.

Director demis, proces cu Romgaz

În aprilie 2014, Romgaz, acţionar al ELCEN, a chemat în judecată societatea în vederea recuperării unei creanțe de 240,3 milioane lei (circa 53 milioane euro). Creanţa care face obiectul chemării în judecată a furnizorului de căldură și apă caldă din București este compusă din 230,5 milioane de lei penalităţi de întârziere, calculate conform unui contract de vânzare-cumpărare gaze naturale semnat în anul 2003, sumă la care se adaugă dobânzi.

În martie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a demis pe directorul general de atunci al Electrocentrale Bucureşti, Dan Ştefan Cetacli, numit în această funcţie în 2010, de către ministrul economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cetacli a fost înlocuit cu Gabriel Ignat.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Combustibili pe datorie

Tot în martie, ELCEN a hotărât să contracteze un credit de 200 milioane de lei de la Alpha Bank pentru a plăti păcura şi gazele din perioada octombrie 2013 – martie 2014.

Pentru acest credit, Electrocentrale Bucureşti garantează, printre altele, cu o ipotecă pe creanţe de 380 milioane lei pe care le are de încasat din vânzarea de energie termică, dar şi cu o ipotecă pe banii pe care îi are de primit de la Radet Bucureşti, după un contract semnat încă din anul 2009.

Electrocentrale Bucureşti trece printr-un proces de divizare parţială care va avea ca rezultat desprinderea unor părţi din patrimoniu şi transmiterea către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan. Finalizarea transferului este stabilită pentru 30 iunie. După divizare, Electrocentrale Bucureşti va mai deţine CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti plus Uzina de reparaţii.

Acţionariatul companiei este format din statul român, reprezentat de ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, Termoelectrica şi Romgaz. ELCEN SA face parte dintre companiile energetice la care există obligativitatea selectării unui management privat, acţiune care nu a fost încă declanşată, întrucât societatea se află în proces de divizare.

Furnizorul de gaze naturale E.ON Energie s-a înscris ca participant la Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM și organizează, pe 23 iunie, o licitație la care vrea să cumpere o cantitate maximă de 106.000 MWh de gaze naturale, prețul de pornire fiind setat la 80 lei/MWh, cu 11,6% mai mic decât cel fixat la ultima licitație de vânzare, din 23 mai, organizată de OMV Petrom Gas SRL, divizia de trading a producătorului de gaze OMV Petrom.

Din punct de vedere tehnic, la licitația de cumpărare sunt scoase 106.000 de contracte separate a 1 MWh de gaze naturale fiecare. Este prima licitație de cumpărare organizată pe platforma PCGN de la OPCOM, până în prezent având loc doar licitații de vânzare, organizate de producătorii de gaze.

Licitația va avea loc luni, 23 iunie, de la ora 10, iar vânzătorii interesați trebuie să depună o garanție de participare de 1% din valoarea ofertei, anunță OPCOM.

Până în prezent, pe platforma PCGN de la OPCOM s-au organizat 7 licitații de vânzare de gaze, șase de către OMV Petrom Gas SRL și una de către Romgaz, însă toate au eșuat, din lipsă de cumpărători interesați sau pentru că vânzătorii și cumpărătorii nu s-au înțeles la preț.

Ultima licitație de vânzare a avut loc pe 23 mai, OMV Petrom Gas SRL scoțând la licitație 26.500 MWh de gaze naturale, la prețul de pornire de 90,5 lei/MWh.

Cu o zi înainte, Romgaz scosese la vânzare o cantitate totală de 315.000 MWh de gaze, prețul de pornire fiind de 90 lei/MWh.

Pe platforma PCGN de la OPCOM sunt înscriși ca participanți, în afară de E.ON Energie, OMV Petrol Gas SRL, Romgaz, concernul Interagro SA, controlat de Ioan Niculae, furnizorul și distribuitorul de gaze GDF Suez Energy, producătorul de gaze Amromco Energy SRL, combinatul Azomureș, distribuitorul de gaze C-Gaz & Energy, precum și MET Romania Energy Trade, subsidiară de trading a grupului ungar MOL.

Bursa devine obligatorie

Producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi de la 1 iulie să vândă pe bursă o parte din producţie, obligaţie care va fi introdusă şi pentru furnizori de la începutul anului viitor, inclusiv pentru gazul natural care ar putea fi importat de România, a decis săptămâna trecută Guvernul.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.

În luna februarie, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că producătorii şi furnizorii de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o anumită cotă din producţie, actualul ministru al Economiei,Constantin Niţă, declarând atunci că pe bursă ar putea fi vândut între 20% şi 30% din totalul producţiei proprii, în cazul producătorilor, respectiv al totalului estimat spre vânzare, în cazul furnizorilor.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, publicat de Departamentul pentru Energie la începutul lunii mai, producătorii de gaze naturale vor fi obligați să scoată la vânzare pe piața centralizată o parte din producție, cantitatea urmând a fi stabilită de către ANRE.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor naturale a fost un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană, însă până în prezent producătorii de gaze naturale nu erau obligați să își vândă gazele pe burse.

În ianuarie 2013, ANRE a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin potrivit căruia producătorii de gaze controlați de statul român, cum ar fi Romgaz, nu și cei privați, ar fi fost obligați să vândă prin licitaţii publice 45% din cantităţile extrase în cursul anului 2013, însă ordinul nu a mai fost adoptat în cele din urmă.

"Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.../ Și de-aceea tot ce mişcă-n țara asta, petrolul, gazul/ Mi-e prieten numai mie, iară ție duşman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Vladimir!"

Guvernanții din ultimul timp ai României au fost acuzați în repetate rânduri de opinia publică de iresponsabilitate, însă lucrurile par a se schimba, cel puțin în cazul tinerilor miniștri tehnocrați, numiți, surprinzător, la ultima remaniere în poziții cheie, de ministru al finanțelor (Ioana Petrescu) și de ministru delegat pentru energie (Răzvan Nicolescu).

După ce Ioana Petrescu a recunoscut că elaborează un proiect de buget de război pentru perioada 2014-2017, ieri guvernul a decis ca clădirea în care își desfășoară activitatea Răzvan Nicolescu, cea a Departamentului pentru Energie, să fie apărată de jandarmi. Probabil că, spre deosebire de colegii lor de cabinet, mai vârstnici, celor doi tineri miniștri le răsună încă în minte versurile Scrisorii a III-a a lui Mihai Eminescu, pe care au fost nevoiți s-o memoreze pe băncile școlii.

Potrivit Mediafax, Guvernul a invocat politico-economic internațional pentru a înlocui firma privată care asigura paza Departamentului cu Jandarmeria. "Ținând seama de însemnătatea strategică deosebită a Departamentului pentru Energie în domeniul situațiilor de urgență, precum și în contextul politico-economic internațional actual, asigurarea pazei şi protecției sediului acestuia cu efective de jandarmi reprezintă o necesitate de stringentă actualitate", se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Posturile necesare pentru instituirea pazei şi protecției cu efective de jandarmi la sediul Departamentului pentru Energie vor fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Române.

Interesant este că decizia guvernului s-a suprapus peste vizita vicepremierului american Joe Biden și a fost adoptată doar la o săptămâna de la data proiectată finalizării tuturor lucrărilor referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război, 16 mai 2014.

Cum însă Rusia tocmai a început, timid ce-i drept, să-și retragă forțele de la granița cu Ucraina, singurii dușmani ai Departamentului pentru Energie rămân cei interni, de genul Unițisalvăm. Să știe SRI sau SIE ceva ce noi nu știm?

Departamentul pentru Energie va începe demersurile legale pentru lichidarea companiei de proiect pentru conducta petrolieră Constanța-Trieste, la care sunt acționare companiile românești de stat Conpet și Oil Terminal, întrucât consideră că proiectul nu mai are nici o șansă de reușită. Anunțul vine la numai o lună după ce un oficial al aceluiași Departament pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.

"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", a declarat, marți, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută în urma unei vizite la sediul Conpet Ploieşti şi la dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţiţei prin conducte, unde ministrul a avut o serie de discuţii cu reprezentanţii conducerii societăţii de stat.

Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.

Ce declara Departamentul în urmă cu o lună

În urmă cu circa o lună, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

Gazprom - cooptată într-un proiect de reducere a dependenței de Rusia

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduc dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Interesele Gazprom

Cei de la NIS au ca obiectiv ca, după 2015, să ajungă la un portofoliu de 120 de benzinării în România şi să dețină o cotă de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

"România este foarte importantă pentru că avem rafinăria de la Pancevo. Vrem să fim un jucător mare pe această piaţă", declara, în aprilie, directorul general adjunct al NIS Petrol România, Ileana Sorina Bălţatu.

Conducta Pitești-Pancevo le-ar permite celor de la NIS, controlați de Gazprom Neft, să aprovizioneze rafinăria de la Pancevo cu țiței rusesc ieftin. Acesta ar urma să ajungă în portul Constanța cu vase petroliere, ar fi preluat de Oil Terminal și transportat până la Pitești prin rețeaua de conducte a Conpet, iar de acolo ar ajunge în Serbia prin noua conductă.

Anunțul Departamentului pentru Energie privind intenția de lichidare a companiei de proiect pentru conducta petrolieră Pitești-Pancevo a fost făcut marți, în prima zi de vizită în România a vicepreședintelui SUA, Joe Biden.

Miercuri, Biden a declarat că SUA sunt gata să acorde României ajutor pentru a-şi asigura independenţa energetică. "Noi suntem gata să asigurăm ajutorul necesar pentru dezvoltarea conductelor petrolifere din România", a spus Biden.

Apeluri protecționiste

NIS Gazpromneft a finalizat, vara trecută, modernizarea rafinăriei de la Pancevo, în urma unei investiții de peste 53 de milioane de euro, astfel încât este în măsură să respecte toate normele europene cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți și, în consecință, poate să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul trecut, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Astfel, în martie anul trecut, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013, cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai preciza în comunicat.

Ce a mai discutat Nicolescu la Conpet

Discuţiile purtate de ministrul delegat pentru Energie la Ploiești au mai vizat perspectivele şi strategia de dezvoltare a societăţii de stat Conpet, managementul informându-l pe ministru în legătură cu priorităţile companiei. Printre acestea se numără reducerea cheltuielilor de exploatare cu cel puţin 1,5% pe an, în perioada 2014-2017, valorificarea unor active neproductive, precum şi mărirea EBITDA cu 3% pe an în intervalul menţionat.

De asemenea, conducerea companiei se va concentra, în perioada 2014 – 2017, şi pe mărirea productivităţii muncii, calculată ca raport între cifra anuală de afaceri şi numărul de salariaţi.

“Departamentul pentru Energie analizează în prezent priorităţile companiilor de stat din portofoliu, în contextul procesului de revizuire a strategiei energetice naţionale. Conpet este o societate cu o situaţie financiară bună. Îmi doresc însă să fie mai ambiţioasă în privinţa investiţiilor realizate şi a elaborării unor planuri sustenabile de dezvoltare. Nu doresc să intervin în niciun fel în managementul companiilor de stat din portofoliul Departamentului, tocmai de aceea, am rugat administraţia Conpet să dea dovadă de foarte mare atenţie în organizarea riguroasă a proceselor de achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte licitaţia privind serviciile de transport, proces ce ar urma să fie finalizat în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

La începutul lunii aprilie, Răzvan Nicolescu i-a solicitat directorului general al Conpet să pregătească formele legale pentru demiterea a trei directori din cadrul companiei de stat, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice. Cei vizaţi erau directorul general adjunct Narcis Florin Stoica, directorul direcţiei de operare Nicolae Dobromir şi şeful serviciului de achiziţii şi logistică Vasile Crişan.

Achiziții publice "cu cântec"

"Această măsură a fost luată de ministrul delegat pentru Energie în urma primirii mai multor sesizări în legătură cu deficienţele înregistrate în sistemul de achiziţii publice al Conpet. Deficienţele au fost semnalate în special în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor privind achiziţionarea serviciilor de transport pe calea ferată, contract cu o valoare de peste 10 milioane de euro", se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Încercările de favorizare a anumitor agenţi economici au început la jumătatea anului 2013, potrivit sursei citate.

"Le solicit şi pe această cale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie, dar şi salariaţilor de la oricare dintre societăţile la care Departamentul exercită, în numele statului român, calitatea de administrator, să-şi facă treaba cu profesionalism şi să-şi păstreze intactă integritatea. Guvernul are o toleranţă zero faţă de cei care cred că pot dispune după bunul plac de banii companiilor de stat", declara Răzvan Nicolescu.

În presă au apărut articole potrivit cărora compania favorizată de Conpet ar fi Grup Feroviar Român (GFR), deținută de omul de afaceri Gruia Stoica. Conpet a respins acuzațiile.

Companie răsfățată

Conpet, deţinută de stat, operează în regim de monopol transportul de ţiţei, gazolină, etan şi condensat prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată, în scopul aprovizionării rafinăriilor cu ţiţei şi cu derivate ale acestuia. Din data de 5 septembrie 2013, acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti.

În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului de către Conpet au fost majorate cu 11,7%, prin ordine ale Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM). În noiembrie anul trecut, ANRM a aprobat o nouă scumpire a tarifelor Conpet, cu 5,44%. În 2013, Conpet a realizat un profit net de 37,3 milioane lei, cu 21,1% peste cel consemnat în anul 2012.

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona drumurilor publice, Executivul invocând faptul că, din această cauză, în prezent sunt blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

România ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, în special datorită zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, și este nevoie de prudență în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în centrale eoliene și solare, care ar putea provoca probleme semnificative în funcționarea sistemului energetic, fiind preferabilă dezvoltarea producției de energie nucleară în vederea reducerii emisiilor de CO2. Sunt două dintre principiile viitoarei strategii energetice a României, aflată în lucru la Departamentul pentru Energie, printre care nu se găsește nici o mențiune la dezvoltarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale onshore.

"Există perspective reale ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei", este unul dintre principiile viitoarei strategii energetice, pe care Departamentul pentru Energie promite că o va finaliza la începutul lunii octombrie, potrivit unui comunicat al Departamentului. 

Departamentul a mai ajuns la concluzia că, în perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

"În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor. Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se afirmă în comunicat.

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie.

Se va merge pe ideea lui Niță?

În plus, mai spune Departamentul, cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

"Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

În februarie anul acesta, Constantin Niță, actual ministru al Economiei și șef al Departamentului pentru Energie la acea dată, declara că toate companiile energetice de stat ar trebui sa fuzioneze.

„Toate ar trebui să fuzioneze şi să facem o companie puternică“, spunea Niță.

Anul trecut, trei deputaţi PSD au elaborat un proiect de lege privind înființarea unui fond suveran de investiţii care să cuprindă toate aceste companii, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA, cu o valoare de 10 miliarde de euro. Niță și-a exprimat susținerea pentru acel proiect, însă ideea fost respinsă de FMI.

Alte principii

Alte principii ale viitoarei strategice energetice a României, potrivit Departamentului de resort, sunt:

"Este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării".

"România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficienţa energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor".

"Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat". 

"România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil".

"Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic".

 Atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate miercuri de Guvern. Ordonanța a fost elaborată în martie de Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, fost ministru delegat pentru Energie până la reorganizarea Guvernului, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare.

Aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care este înfiinţat Departamentul a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

Ulterior, într-un comunicat, Departamentul pentru Energie a ținut să precizeze că ordonanța de urgență nu vizează activitatea de administrare a societăţilor de stat din sectorul energetic, care rămâne în integralitate în responsabilitatea Departamentului pentru Energie.

"OUG în cauză vizează posibilitatea de delegare către Ministerul Economiei, de la toate instituţiile publice cu activităţi în domeniul administrării de societăţi de stat, a responsabilităţii privind adoptarea strategiilor de privatizare şi monitorizarea implementării proceselor de privatizare. Această posibilă delegare urmează să se stabilească prin viitoare, posibile hotărâri de Guvern, pentru fiecare caz în parte", afirmă Departamentul pentru Energie.

Proiectul de ordonanță a fost publicat pe 18 martie, zi în care s-a consemnat al doilea eșec consecutiv al AGEA de la Romgaz, prin neîntrunirea cvorumului de prezență, ca urmare a absenței reprezentantului statului, care controlează 70% din acțiunile societății, prin Departamentul pentru Energie.

Pe ordinea de zi a AGEA se afla aprobarea participării Romgaz cu bani la investițiile în proiectele hidrocentralei Tarnița și cablului electric submarin România-Turcia, cu 8,89 milioane lei, respectiv 2 milioane euro.

Proiectele Tarnița și HVDCC România-Turcia SA (cablul submarin), la care Romgaz ar urma să participe, au trezit mai multe nedumeriri în rândul acționarilor minoritari, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) formulând mai multe întrebări conducerii companiei în legătură cu oportunitatea, fezabilitatea și finanțarea acestor proiecte. În răspunsul dat celor două instituții, Romgaz recunoaște că decizia a fost una politică și nu economică, studiile de fezabilitate fiind învechite, neputându-se stabili beneficiile economice pentru Romgaz ale proiectelor, iar societatea neștiind nici măcar destinația exactă a sumelor pe care ar urma să le aloce din bugetul propriu.

Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a salutat evenimentul ca pe o decizie expresă a Departamentului pentru Energie.

"Salutăm această decizie, având în vedere faptul că la momentul actual nu există suficiente informaţii referitoare la aceste proiecte şi la structurarea finanţării acestora pentru a lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. În calitate de acţionar minoritar al Romgaz, Fondul Proprietatea salută deschiderea şi disponibilitatea autorităţilor statului român pentru dialog, demonstrate prin această decizie recentă. Fondul speră că va avea loc un proces de evaluare riguros în privința oportunității înfiinţării acestor companii de proiect şi stabilirii nevoilor acestora de finanţare din partea companiilor de stat. De asemenea, Fondul salută oportunitatea de a colabora cu autorităţile statului pentru a identifica cele mai eficiente şi valoroase proiecte de investiţii pentru companiile de stat care fac parte din portofoliul Fondului Proprietatea şi pentru a contribui la o analiză detaliată a tuturor costurilor anticipate şi a beneficiilor generate de astfel de proiecte", se arata intr-un comunicat al Fondului Proprietatea.

Niță vrea să-și susțină ideile în AGA

Ideea finanțării proiectelor Tarnița și cablul submarin România-Turcia cu bani de la companiile energetice controlate de stat i-a aparținut lui Constantin Niță, încă de pe vremea când era ministru delegat pentru Energie.

Guvernul a decis deja ca CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe la investiția Tarnița cu câte 2 milioane de euro, iar Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia să participe cu câte 2 milioane de euro la proiectul cablului submarin România – Turcia. Acționarii Hidroelectrica și Nuclearelectrica au aprobat deja participarea societăților respective la aceste proiecte.

Ambele proiecte se leagă de participarea investitorilor chinezi în sectorul românesc, proiect mai larg al guvernului Ponta și al PSD, în care Constantin Niță a fost extrem de implicat. Compania chineză Sinohydro ar urma să participe la construirea hidrocentralei de la Tarnița, iar prin cablul submarin România-Turcia ar urma să fie exportată energia produsă de reactoarele 3 și 4 ale centralei atomice de la Cernavodă, care ar urma să fie construite în parteneriat cu firme din China, inclusiv pe partea de finanțare.

Problema neprezentării reprezentantului Departamentului pentru Energie, condus acum de un nou ministru delegat, neafiliat politic, la AGEA de la Romgaz unde trebuie aprobată participarea companiei la cele două proiecte de investiții ar putea fi rezolvată prin ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie, în rândul cărora se numără și Romgaz, va fi aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie.

Cu alte cuvinte, Constatin Niță va avea ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se mai numără OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ce mai prevede OUG

Potrivit notei de fundamentare a OUG, aprobată miercuri de Guvern, pe lângă atribuțiile și partea de patrimoniu legată de atribuțiile privind privatizarea companiilor energetice de stat, nou-înființatul DPAPS va prelua de la Departamentul pentru Energie și atribuțiile și partea de patrimoniu legată de derularea activităților de atragere de investiții cu participarea societăţilor din energie la operatorii economici pentru care Ministerul Economiei are calitatea de acționar, pe cele referitoare la implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, precum și pe cele legate de planul național de investiții în domeniul energetic.

DPAPS va exercita și atribuțiile Ministerului Economiei referitoare la monitorizarea postprivatizare a îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate in cadrul proceselor de privatizare, pentru societățile naţionale, companiile naționale şi celelalte societăți, inclusiv pentru societățile din energie, aflate în portofoliul Ministerului Economiei.

În documentul citat, Ministerul Economiei susține că necesitatea reglementãrii unor măsuri pentru înființarea DPAPS este prioritară în contextul angajamentelor asumate de statul român faâă de instituțiile financiare internaționale, întrucât va asigura unitate şi coerenţă procesului de privatizare, în condiţii de eficienţă şi rentabilizare a companiilor de stat, care sa devină competitive pe pieţele pe care activează, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Situaţia extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care presupune inițierea și adoptarea OUG, este justificată de Ministerul Economiei "având în vedere actualul context economic, în care se impune adoptarea unor mãsuri rapide pentru asigurarea respectãrii întocmai și la termen a prevederilor angajamentelor statului român referitoare la privatizarea și restructurarea operatorilor economici, asumate față de Fondul Monetar Internațonal și Comisia Europeană, fapt ce presupune asigurarea unui cadru normativ coerent de funcționare a DPAPS, care să creeze condițiile pentru îndeplinirea angajamentelor susmentțonate, oferind astfel continuitate actului de administrare a participațiilor statului, mai ales în domeniul energetic și al resurselor energetice".

Totul pentru asigurarea controlului PSD în energie

Proiectul de OUG privind trecerea atribuțiilor de privatizare din energie de la Departamentul pentru Energie la nou-înființatul DPAPS, aflat în subordinea Ministerului Economiei, a apărut la puțin timp după ce, la finalul anului trecut, Guvernul a aprobat o lege potrivit căreia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci și până la recenta reorganizare a Guvernului, PSD, care controla Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Între timp, însă, alianța USL s-a rupt, PNL a ieșit de la guvernare, Guvernul a fost reorganizat, iar pesedistul Constantin Niță nu mai este ministru delegat pentru Energie, fiind "rotit" pe postul de ministru al Economiei.

În 2012, în urma negocierilor pentru formarea guvernului USL, Ministerul Economiei a revenit PNL, iar cele două departamente cu statut special din cadrul ministerului au fost adjudecate de PSD (Energie) și PC (IMM-uri), după ce, într-o fază inițială a discuțiilor, domeniul energetic urma să fie coordonat de un minister aparte.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie. Astfel, încă din ianuarie anul 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

Un nou ministru

În urma recentei reorganizări a Guvernului, în postul de ministru delegat pentru Energie a fost numit Răzvan Nicolescu. Acesta este, din 2008, director de afaceri publice si reglementare in OMV Petrom, iar din 2010 este și vicepreședinte CA al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER). Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Pe 28 martie, noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie.

În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

Pe de altă parte, Nicolescu le-a transmis directorilor că susține, cel puțin deocamdată, menținerea interdicției de încheiere de contracte bilaterale negociate direct pe piața de energie electrică, contestată de furnizorii de curent electric, dar și de traderii de energie.

Întâlnirea convocată de ministru survenea în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, elaborase și publicase de puțin timp proiectul de ordonanță de urgență prin care atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea urmau să fie preluate de nou-înființatul Departament pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS).

Demiteri și observații

Noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a demis conducerea Electrocentrale București (ELCEN), cerând totodată cerând direcțiilor din subordinea Departamentului pentru Energie propuneri pentru numirea unei nou conduceri a societății și arătându-se preocupat de cheltuielile ELCEN cu gaze din import.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul.

Anterior, ministrul avertizase Parlamentul că recenta OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă în continuare normele UE în domeniu, prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

"(...) nu cred că este bine să existe suspiciunea că Departamentul pentru Energie poate interveni direct în activitatea operaţională a companiilor de transport", spunea ministrul.

Avertismentul venea în contextul în care, tot recent, Transelectrica şi Transgaz fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Departamentul pentru Energie analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia unei conducte de petrol între oraşele Piteşti şi Pancevo (Serbia) care să interconecteze reţelele pentru transportul petrolului dintre România şi Serbia, transmite Mediafax.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", a declarat, pentru Mediafax, Corneliu Condrea, directorul Directiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Gazprom - cooptată într-un proiect de reducere a dependenței de Rusia

Oleoductul avea rolul de a reduc dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

Compania NIS Petrol, controlată tot de Gazprom, a început în urmă să construiască benzinării în România şi vizează ca după 2015 să aibă 120 de staţii şi o cotă de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Apeluri protecționiste

Compania sârbă de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului rus, a finalizat, vara trecută, modernizarea rafinăriei de la Pancevo, în urma unei investiții de peste 53 de milioane de euro, astfel încât este în măsură să respecte toate normele europene cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți și, în consecință, poate să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul trecut, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Astfel, în martie anul trecut, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai preciza în comunicat.

Guvernul vrea să transfere de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la CET Govora, producătorul de energie termică ce alimentează municipiul Râmnicu Vâlcea și platforma industrială Oltchim, minele de lignit Berbești și Alunu, care aprovizionează cu cărbune CET Govora, precum și să șteargă datorii neplătite ale CET Govora către CEO, pentru cărbunele livrat, de 159,2 milioane lei, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Departamentul pentru Energie.

CE Oltenia se află în subordinea Departamentului pentru Energie, iar CET Govora este controlată de către Consiliul Județean (CJ) Vâlcea.

"Se autorizează Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, să mandateze reprezentanții statului în cadrul adunării generale a acționarilor de la societatea Complexul Oltenia SA pentru a aproba transferul activelor deținute de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, aferente unităților miniere Berbeşti şi Alunu, către societatea CET Govora SA, împreună cu titlul creanţei deţinute de către societatea Complexul Energetic Oltenia SA faţă de societatea CET Govora SA", se stipulează în proiectul de OUG.

Transferul se va face prin negociere directă între agenții economici, prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3) din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, potrivit cărora astfel de transferuri se fac prin vânzare la licitație deschisă cu strigare, acu adjudecare la cel mai mare preț obținut pe piață.

"Pentru stabilirea valorii de piaţă a activelor şi creanțelor, inclusiv a activității derulate în cadrul Unității Miniere de Carieră Berbeşti şi Alunu, reprezentând preţul de transfer care include și creanța societății CET Govora SA către societatea Complexul Energetic Oltenia SA, se realizează un raport de evaluare de către un evaluator independent autorizat, persoană fizică sau juridică, română ori străină. Transferul terenurilor aferente se realizează ulterior majorării capitalului social al societății Complexul Energetic Oltenia SA cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Dreptul de folosință asupra terenurilor se va putea transfera conform înțelegerii părților odată cu transferul activelor şi creanțelor, inclusiv al activității derulate în cadrul Unității Miniere de Carieră Berbeşti și Alunu", se mai stipulează în proiectul de OUG.

Blocaj în lanț: Oltchim – CET Govora – CE Oltenia

În nota de fundamentare a OUG se arată că activitatea CET Govora depinde indisolubil de furnizarea de lignit în scopuri energetice de la carierele Alunu și Berbești ale CE Oltenia, cele două societăți semnând în 2010 Contractul de furnizare nr. 666. Guvernul mai precizează că cele două cariere au fost concepute special pentru a alimenta cu cărbune CET Govora.

"Ulterior, cele două părți au avut numeroase corespondențe pe tema restanțelor la plata lignitului din partea CET Govora, restanțe derivând din mai multe motive, între acestea fiind menţionată inclusiv neplata de catre societatea comercială Oltchim SA a agentului termic furnizat de către CET Govora pe întreaga perioadă în care această unitate importantă pentru economia națională s-a aflat în dificultate. Întrucat factorii care concură la creşterea restanțelor la plată nu au dispărut până în prezent, este de așteptat ca restanțele CET Govora către CEO să crească în continuare", se afirmă în nota de fundamentare.

În acest sens, spune Guvernul, în vederea clarificării relaţiilor comerciale şi în vederea identificării unei solţii pentru rezolvarea diferendelor, CET Govora şi CEO au încheiat un Acord de principiu referitor la transferul unor active de la societatea Complexul Energetic Oltenia SA la SC CET Govora SA Râmnicu Vâlcea.

Potrivit acordului citat, valoarea creanţelor CEO faţă de CET Govora, calculată de părţi la data de 31.01.2014, este de 159.199.296,90 lei, din care 128.020.909,38 lei debit de bază şi 31.178.387,52 lei penalităţi, valoare care urmează să fie actualizată la data realizării transferului.

Inginerie fiscală

Guvernul susține că, la randul său, CEO ar beneficia de o serie de avantaje ca urmare a transferării minelor Berbești și Alunu către CET Govora, cum ar fi reducerea costului unitar al tonei de cărbune de la 66,52 lei/tonă la 56,2 lei/tonă, reducerea prețului anual al MWh de la 202,7 lei/MWh la 188,6 lei/ MWh, reducerea cheltuielilor cu consumul propriu de energie electrică aferent celor două cariere, reducerea cheltuielilor cu certificatele verzi aferente consumului de energie electrică și îmbunătățirea fluxului de numerar.

"În plus, din punct de vedere contabil, în condițiile în care creanțele CEO nu au fost încasate până în prezent, iar șansele de recuperare a acestora sunt relativ mici, un provizion ar trebui constituit la CEO la finele anului financiar 2013. În conformitate cu prevederile art. 22, lit. c) din Codul Fiscal, acest provizion ar putea fi deductibil în proporție de maxim 30% în evidențele fiscale ale CEO. Prin transferul creanțelor CEO către CET Govora, la scoaterea din gestiune a acestora, CEO va înregistra o cheltuială 100% deductibilă fiscal. Conform estimărilor, acest avantaj fiscal ar fi în sumă de aproximativ 17,25 milioane lei", se explică în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Guvernul mai menționează că preluarea de catre CET Govora a activității la cele două exploatări miniere este susținută și de considerente de natură economică, CET Govora urmând să aibă posibilitatea de a controla volumul producției de cărbune și de a optimiza procesul atât din punct de vedere organizațional, cât și al costurilor angajate.

"CET Govora a luat o opțiune determinantă în sensul funcționării preponderent cu combustibil fosil, respectiv lignit, mai ales în contextul angajării unor cheltuieli de către Consiliul Județean Vâlcea, prin Contractul de finanțare nr. 3986LB/17.08.2011 privind investițiile POS Mediu, Axa Prioritară III, contract în baza căruia CET va beneficia de o investiție în valoare de 70 milioane euro, în proporție de 95% nerambursabilă, investiție necesară pentru soluționarea problemelor de mediu și pentru eficientizarea unui cazan care funcționează cu lignit", se afirmă în documentul citat.

CEO trebuie să arate bine înainte de listare

Transferul de întreprindere de la CEO la CET Govora se va referi la toate activele, salariaţii, autorizaţiile, datele şi contractele destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu, împreuna cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară, capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică independentă.

Astfel, CEO va transfera către CET Govora, ca întreprindere, elementele de activ şi pasiv care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanțele CEO, un numar de salariaţi ai CEO din cadrul exploatărilor, licenţa de exploatare a lignitului pentru respectivul perimetru, împreuna cu orice alte licenţe, autorizaţii şi permise aplicabile, partea din contractele încheiate de CEO în legătură cu activele transferate, drepturile și obligațiile corelative elementelor care formează întreprinderea, cuprinzând obligațiile de mediu (cu aplicarea principiului „Poluatorul plătește”), obligații față de angajați și obligatii cu privire la exproprieri pentru asigurarea frontului de lucru.

"Păstrarea în patrimoniul CEO a unităților miniere Berbeşti si Alunu, însoțite de costurile de funcționare aferente (costuri de producție, cheltuieli cu personalul etc), care nu sunt acoperite de clientul CET Govora, aflat în imediata apropiere, conduce la implicații asupra rezultatelor financiare, în speță a veniturile încasate din exploatare. Acest aspect are impact asupra evaluării societății, evaluare realizată în vederea ofertei publice primare", susține Guvernul.

Executivul mai arată că o consecinţă directă a amânării rezolvării acestei situaţii poate fi neasigurarea cantităţilor necesare de cărbune, printr-o eventuală sistare a livrărilor de către CE Oltenia, "cu efecte dramatice pentru funcţionarea CET Govora, fiind astfel pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către populaţie în sistem centralizat, precum şi către alţi clienţi importanţi, precum societatea Oltchim SA".

Metoda nu e nouă

Potrivit ultimelor informații disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), în 2012, CET Govora a consemnat pierderi de 186,78 milioane lei, la o cifră de afaceri de 353,43 milioane lei.

La finele anului trecut, CE Oltenia a avut, conform rezultatelor estimate, o cifră de afaceri de 2,6 miliarde lei şi un profit brut de aproximativ 300 milioane de lei. Compania, înfiinţată în 2012 prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia cu complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, a avut în anul 2013 o producţie de lignit de 23 milioane de tone. Tot anul trecut, CE Oltenia estimează că a produs circa 12 TWh de energie electrică.

O soluție întrucâtva similară a fost aplicată de Guvern în noiembre 2013, când a fost elaborat un proiect de OUG potrivit căruia se preconiza ștergerea unei datorii comerciale a Complexului Energetic (CE) Hunedoara, aflat în supraveghere specială, față de Compania Națională a Huilei (CNH), societate în curs de lichidare, datorie reprezentând o sumă neplătită de CE Hunedoara pentru cărbunetele energetic livrat de CNH. Scopul era evitarea intrării în insolvență a complexului energetic și sporirea atractivității societății în vederea privatizării.

Metoda aleasă de Guvern consta în preluarea, de către CE Hunedoara, a unei părți din restanțele CNH către bugetele statului, în sumă egală cu o datorie comercială a complexului energetic față de CNH și, simultan, stingerea respectivei datorii comerciale a CE Hunedoara față de CNH.

"În prezent, Compania Naţională a Huilei S.A. are asupra Societatăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de 70.238.352,98 lei şi o creanţă aflată în litigiu, în valoare de 14.075.123,52 lei. Aceste creanţe provin din livrări de cărbune energetic din perioada anterioară fuziunii. (...) Compania Naţională a Huilei, la rândul său, înregistrează faţă de bugetul general consolidat datorii cumulate de 4.785.432.240 lei. (...) Datoria fiscală a Companiei Naţionale a Huilei S.A. către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, respectiv cu suma de 70.238.352,98 lei, iar în acelaşi timp creanţa comercială în valoare de 70.238.352,98 lei, deţinută de către Compania Naţională a Huilei SA asupra Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se stinge", se arăta în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român prin Departamentul pentru Energie, domină autoritar, pentru al doilea an consecutiv, topul agenților economici care nu și-au îndeplinit obligațiile de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, RAAN se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013, cu o restanță de achiziție de 44.430 de certificate verzi.

La un preț mediu pe 2013 al certificatului verde de circa 190 lei/certificat, restanța financiară a RAAB s-ar cifra la circa 8,44 milioane lei.

Problema este că, potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 528,17 lei/certificat, in termenul de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

Asta înseamnă că RAAN va avea de plătit la AFM suma de 23,46 milioane lei pentru certificatele verzi neachiziționate pentru 2013.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a RAAN, a fost cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, cu o restanță de achiziție de 26.101 de astfel de certificate. Valoarea penalizatoare a certificatelor verzi pentru cei care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție pentru 2012 a fost de 496,61 lei/certificat, astfel încât RAAN a fost obligată la plata a aproape 13 milioane lei către AFM.

Nume de top în... topul restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor pe 2013 s-a clasat furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 4.840 de certificate verzi, în valoare de 919.600 lei, la care ar reveni o sumă de plată penalizatoare de circa 2,55 milioane lei.

Locul 3 este ocupat de producătorul de materiale de construcții Holcim Romania SA, cu o restanță de 3.671 de certificate verzi (697.490 lei, sumă penalizatoare 1,93 milioane lei).

Pe 4 se află dezvoltatorul imobiliar italian Nusco Imobiliara SRL, cu o restanță de 1.657 de certificate verzi (314.830 lei, 875.000 lei).

Alți restanțieri sunt Aqualand Deva SRL (584 de certificate verzi), Rott Energy SRL (206), Compania de Utilități Publice SA Focșani (183), Administrația Națională Apele Române (87) sau Interagro SRL Zimnicea (18).

În total, obligațiile neonorate de achiziție pentru 2013 se ridică la 55.731 de certificate verzi, în valoare de 10,06 milioane lei, suma penalizatoare totală fiind de 29,43 milioane lei.

De anul trecut, restanțele la certificate verzi nu mai sunt incluse în facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie anul trecut, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătește (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG anul trecut, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Lucrurile se precipită la RAAN

Grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie, a declarat, marţi, ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", a subliniat ministrul delegat pentru Energie.

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Nicolescu cere discuție în CSAT

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013.

Blocaj financiar în lanț

La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a solicitat, marți, directorului general al Conpet ca, până la sfârşitul zilei, să pregătească formele legale pentru demiterea a trei directori din cadrul companiei de stat, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

"Am început cu ELCEN (Electrocentrale Bucureşti, n.r.). Continuăm astăzi cu societatea Conpet. Nu vom ezita să luăm măsuri în toate acele cazuri în care există semnale privind încălcarea procedurilor legale", a declarat, într-un comunicat, Nicolescu.

Cei vizaţi sunt directorul general adjunct Narcis Florin Stoica, directorul direcţiei de operare Nicolae Dobromir şi şeful serviciului de achiziţii şi logistică Vasile Crişan.

"Această măsură a fost luată de ministrul delegat pentru Energie în urma primirii mai multor sesizări în legătură cu deficienţele înregistrate în sistemul de achiziţii publice al Conpet. Deficienţele au fost semnalate în special în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor privind achiziţionarea serviciilor de transport pe calea ferată, contract cu o valoare de peste 10 milioane de euro", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Favorizatul ar fi Gruia Stoica

Încercările de favorizare a anumitor agenţi economici au început la jumătatea anului 2013, potrivit sursei citate.

"Le solicit şi pe această cale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie, dar şi salariaţilor de la oricare dintre societăţile, la care departamentul exercită în numele statului român calitatea de administrator să-şi facă treaba cu profesionalism şi să-şi păstreze intactă integritatea. Guvernul are o toleranţă zero faţă de cei care cred că pot dispune după bunul plac de banii companiilor de stat", a adăugat Nicolescu.

În presă au apărut articole potrivit cărora compania favorizată de Conpet ar fi Grup Feroviar Român (GFR), deținută de omul de afaceri Gruia Stoica.

Conpet a respins acuzațiile.

Monopol răsfățat

Conpet, deţinută de stat, operează în regim de monopol transportul de ţiţei, gazolină, etan şi condensat prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată, în scopul aprovizionării rafinăriilor cu ţiţei şi cu derivate ale acestuia. Din data de 5 septembrie 2013, acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti.

În perioada 2010-2012, tarifele pentru transportul ţiţeiului autohton, al gazolinei, etanului şi condensatului de către Conpet au fost majorate cu 11,7%, prin ordine ale Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM). În noiembrie anul trecut, ANRM a aprobat o nouă scumpire a tarifelor Conpet, cu 5,44%. În 2013, Conpet a realizat un profit net de 37,3 milioane lei, cu 21,1% peste cel consemnat în anul 2012.

În februarie anul acesta, Guvernul a decis să scutească Conpet de obligația de a plăti administratorilor drumurilor publice tarifele de utilizare a acestora pentru lucrări de reabilitare și modernizare a conductelor amplasate în zona drumurilor publice, Executivul invocând faptul că, din această cauză, în prezent sunt blocate 6 lucrări de acest tip ale Conpet, iar societatea s-ar confrunta cu riscul de faliment în cazul în care ar plăti aceste tarife.

Demiteri și la ELCEN

Nicolescu a anunţat acum două săptămâni că vrea să înceapă un program de eficientizare a ELCEN, care ar urma să includă şi schimbarea conducerii producătorului de energie electrică şi termică.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, declara ministrul.

Recent, ELCEN a hotărât să contracteze un credit de 200 milioane de lei de la Alpha Bank pentru a plăti păcura şi gazele din perioada octombrie 2013 – martie 2014. Pentru acest credit, Electrocentrale Bucureşti garantează, printre altele, cu o ipotecă pe creanţe de 380 milioane lei pe care le are de încasat din vânzarea de energie termică, dar şi cu o ipotecă pe banii pe care îi are de primit de la Radet Bucureşti, după un contract semnat încă din anul 2009.

Electrocentrale Bucureşti trece printr-un proces de divizare parţială care va avea ca rezultat desprinderea unor părţi din patrimoniu şi transmiterea către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan. Finalizarea transferului este stabilită pentru 30 iunie. După divizare, Electrocentrale Bucureşti va mai deţine CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti plus Uzina de reparaţii.

Acţionariatul companiei este format din statul român, reprezentat de ministerul Economiei, prin departamentul pentru Energie, Termoelectrica şi Romgaz. ELCEN SA face parte dintre companiile energetice la care există obligativitatea selectării unui management privat, acţiune care nu a fost încă declanşată întrucât societatea se află în proces de divizare.

Noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

Pe de altă parte, Nicolescu le-a transmis directorilor că susține, cel puțin deocamdată, menținerea interdicției de încheiere de contracte bilaterale negociate direct pe piața de energie electrică, contestată de furnizorii de curent electric, dar și de traderii de energie.

Întâlnirea convocată de ministru survine în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Are încredere, dar vrea sistem de comunicații realizat de STS

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit vineri cu directorii companiilor energetice de stat pentru a stabili implicarea acestora în procesul de elaborare a strategiei energetice naţionale, document aflat în prezent în dezbatere publică.

Cu acest prilej, s-a discutat realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie, pentru a eficientiza colaborarea dintre cele două părţi, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

“Am încredere în bunele intenţii, atât ale directorilor companiilor de stat din domeniu, cât şi ale tuturor angajaţilor Departamentului pentru Energie. Nu intenţionez să fac schimbări nefondate din funcţii şi contez foarte mult pe sprijinul şefilor societăţilor de stat în a asigura o coordonare transparentă, profesionistă şi integră a sistemului energetic naţional”, a declarat ministrul Răzvan Nicolescu.

Se opune contractelor bilaterale

O altă temă abordată a vizat modul de vânzare a energiei electrice, ministrul delegat pentru Energie exprimându-se în privinţa tranzacţionării centralizate, transparente şi nediscriminatorii, cel puţin până la adoptarea tuturor regulilor de guvernanţă corporativă, stabilite prin Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 109/2011.

Asta în condițiile în care companiile grupate în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) solicită eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică, susținând că acest lucru afectează capacitatea de investire.

Respectivele contracte, semnate pe termen lung la prețuri extrem de reduse, foarte avantajoase pentru cumpărători, au reprezentat ani la rând o modalitate de "căpușare" a producătorilor de energie controlați de stat de către așa numiții "băieți deștepți", ducând, printre altele, la insolvența Hidroelectrica.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. (...) Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale", susține AFEER.

Război cu Niță și PSD

Întâlnirea convocată de ministru survine în contextul în care Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie va fi aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie.

Cu alte cuvinte, Constatin Niță va avea ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Departamentul pentru Energie va demara în perioada imediat următoare un program pentru eficientizarea S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN), companie la care exercită calitatea de administrator în numele statului român, noul ministru delegat pentru Energie cerând direcțiilor din subordinea Departamentului propuneri pentru numirea unei nou conduceri a societății și arătându-se preocupat de cheltuielile ELCEN cu gaze din import.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a cerut direcţiilor din subordine ca, în termen de maximum o săptămână, să-i propună un plan de măsuri pentru eficientizarea activităţii societăţii. În planul cerut de ministru este nevoie să figureze inclusiv propuneri pentru numirea unei noi conduceri, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Directorul general al Electrocentrale Bucureşti este Dan Ştefan Cetacli, numit în această funcţie în 2010, de către ministrul economiei de la acea vreme, Adriean Videanu.

„Sunt preocupat de situaţia ELCEN în ceea ce priveşte punerea în aplicare a deciziei Guvernului de a integra ELCEN şi RADET, dar şi de preţul plătit de societatea de stat pentru achiziţia de combustibili primari. În mod special, mă refer aici la cheltuielile făcute pentru achiziţia de gaze naturale provenite din import”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Combustibili pe datorie

Recent, ELCEN a hotărât să contracteze un credit de 200 milioane de lei de la Alpha Bank pentru a plăti păcura şi gazele din perioada octombrie 2013 – martie 2014.

Pentru acest credit, Electrocentrale Bucureşti garantează, printre altele, cu o ipotecă pe creanţe de 380 milioane lei pe care le are de încasat din vânzarea de energie termică, dar şi cu o ipotecă pe banii pe care îi are de primit de la Radet Bucureşti, după un contract semnat încă din anul 2009.

Electrocentrale Bucureşti trece printr-un proces de divizare parţială care va avea ca rezultat desprinderea unor părţi din patrimoniu şi transmiterea către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan. Finalizarea transferului este stabilită pentru 30 iunie. După divizare, Electrocentrale Bucureşti va mai deţine CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti plus Uzina de reparaţii.

Acţionariatul companiei este format din statul român, reprezentat de ministerul Economiei, prin departamentul pentru Energie, Termoelectrica şi Romgaz. ELCEN SA face parte dintre companiile energetice la care există obligativitatea selectării unui management privat, acţiune care nu a fost încă declanşată întrucât societatea se află în proces de divizare.

De la cine a mai cumpărat ELCEN

Electrocentrale Bucureşti a mai făcut de curând mai multe contracte pentru achiziţionarea de păcură, cu mai mulţi jucători din piaţă.

De exemplu, în urmă cu câteva luni, ELCEN a încheiat un act adiţional la un contract de vânzare – cumpărare păcură de la finale anului 2012, semnat cu Astra Prod Oil, privind modificarea formulei de calcul a preţului, respectiv acordarea unui discount de 10 dolari pe tonă pentru o cantitate de maxim 2.500 de tone, achiziţionată până în august 2013.

Într-un alt an, directorul comercial al Electrocentrale Bucureşti a anunţat semnarea unui contract pentru cumpărarea a 200.000 tone păcură, la cotaţia europeană de atunci a combustibilului, de la OMV Petrom.

Departamentul pentru Energie avertizează Parlamentul că recenta OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă în continuare normele UE în domeniu, prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că susţine reintegrarea totală a dispeceratelor de energie electrică şi gaze naturale în Transelectrica, respectiv în Transgaz. În acest sens, Departamentul consideră necesară eliminarea rapidă a oricăror ambiguităţi legislative în legătură cu o posibilă subordonare a activităţii dispeceratelor faţă de entitatea administrativă care gestionează interesele companiilor producătoare de energie.

„Poziţia Departamentului ţine cont şi de punctul de vedere exprimat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE), dar şi de o serie de discuţii avute cu reprezentaţii Comisiei Europene”, a declarat noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

„Mai specific, pe de-o parte, nu cred că este bine să existe suspiciunea că Departamentul pentru Energie poate interveni direct în activitatea operaţională a companiilor de transport. Pe de altă parte, în toată Uniunea Europeană, este foarte clar că operatorii de sistem din toate ţările membre ţin cont în activitatea lor de obiectivele generale de politică energetică”, a adăugat ministrul.

Simpla mutare de la MFP la SGG nu rezolvă problema

Poziţia Departamentului pentru Energie vine în contextul în care în Parlament se află spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" SA şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" SA Mediaş.

„Această poziţie a fost, de altfel, deja comunicată oficial preşedinţilor celor două comisii Economice, de Industrii şi Servicii din Parlament”, se mai arată în comunicat.

OUG nr. 6/2014 stipulează că Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Este vorba de aceeași OUG prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Secretariatul General al Guvernului (SGG), principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană (CE) a unei proceduri de infringement la adresa partea României, după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Care erau obiecțiile CE

Una dintre motivațiile acestui refuz al CE a fost tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei europene privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispeceratelor energetice este o sarcină fundamentală a operatorilor de transport și sistem (OTS) şi trebuie exercitată în mod independent chiar de către OTS.

Potrivit Comisiei, reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispeceratele energetice este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite de directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

CE concluzionează că Departamentul pentru Energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispeceratelor energetice, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţilor Transelectrica şi Transgaz și care trebuie desfăşurată în mod independent.

Legislația se tot modifică din 2012 încoace

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale. În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Saga extrem de politizată

În februarie anul acesta, companiile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României.

Acțiunea a semănat cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de atunci, de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Companiile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Acțiunea seamănă cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Care sunt justificările Guvernului

Potrivit Mediafax, care citează surse oficiale, în ultima ședință de Guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat, a fost aprobată o ordonanță de urgență, care nu fusese pusă în dezbatere publică sub formă de proiect, prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute din subordinea MFP, controlat de PNL, în cea a SGG, condus de pesedistul Ion Moraru.

"Ordonanţa a fost dată ca să putem desfăşura marile proiecte de interconectare cu Moldova şi Turcia şi să dezvoltăm infrastructura energetică. În plus, Ministerul Finanţelor urmează să promoveze Legea privind stabilirea redevenţelor, deci nu putea să fie şi cu reglementare, şi cu management. Este împotriva regulilor UE", potrivit surselor citate.

Ordonanţa de urgenţă, obţinută de Mediafax, este argumentată prin "atributul suveran al Guvernului de a administra proprietatea privată a statului, necesitatea monitorizării directe, la nivelul conducerii Guvernului, a evoluţiei agenţilor economici cu capital majoritar de stat din domeniul resurselor energetice, în consonanţă cu obiectivul naţional al asigurării independenţei energetice a României, neadoptarea măsurilor propuse fiind de natură să producă efecte negative pe termen mediu şi lung în acest domeniu fundamental al economiei, prin rolul primordial al Cancelariei premierului de a asigura suport prim-ministrului în ceea ce priveşte coordonarea procesului de elaborare a cadrului general pentru definirea priorităţilor Guvernului, în conformitate cu Programul de guvernare şi cu angajamentele internaţionale asumate de România, precum şi statutul Secretariatului General al Guvernului, care constituie elementul de legătură şi stabilitate a guvernării, precum şi prin necesitatea accelerării măsurilor de natură a evita declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României în ceea ce priveşte respectarea principiilor separării calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale, pe de o parte, de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport al electricităţii şi gazelor naturale, pe de altă parte, statuate la nivelul legislaţiei obligatorii a Uniunii Europene".

Astfel, ordonanţa stabilește că exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la Transelectrica şi Transgaz se realizează de către Guvern prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, iar reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor vor fi numiţi şi revocaţi prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru. Participarea acestor reprezentanţi în şedinţele adunării generale a acţionarilor se face pe baza şi în limitele mandatului primit prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru.

Ce mai prevede ordonanța

În exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, va acţiona în concordanţă cu politicile şi strategia în domeniul energiei şi gazelor naturale elaborată de ministerul de resort în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Începând cu data exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, procedurile privind selecţia administratorilor, aflate în derulare, se preiau şi se duc la îndeplinire de către Secretariatul General al Guvernului, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Finanţelor Publice.

Se autorizează Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, să iniţieze şi să aprobe, după caz, toate operaţiunile şi demersurile necesare pentru trecerea acţiunilor deţinute de Transelectrica la Societatea Comercială ” Operatorul Pieţei de Energie Electrică”- S.A.-OPCOM şi la Societatea Comercială FORMENERG – S.A. în proprietatea privată a statului şi administrarea Departamentului pentru Energie, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Dispeceratul Energetic Naţional şi Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică şi funcţională a ministrului delegat pentru energie, post ocupat în prezent de Constantin Niţă (PSD).

Procedurile de expropriere în curs de desfăşurare se continuă de către Secretariatul General al Guvernului, cu menţinerea valabilităţii actelor şi procedurilor îndeplinite până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Care au fost obiecțiile Comisiei Europene

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Război PSD-PNL

În decembrie anul trecut, Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul trecut, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre energetice

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Băsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a ordonanței de amânare a acordării unei părți din certificate verzi pe care industria energiei regenerabile le primește ca subvenții, susținând că Guvernul a încălcat normele europene, omițând să notifice Comisiei Europene măsurile cuprinse în respectivul act normativ. În replică, Departamentul pentru Energie, condus de pesedistul Constantin Niță, spune că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE, trimițând o prenotificare Comisiei cu privire la măsurile de modificare a schemei de sprijin pentru regenerabile.

Ambele părți spun adevărul, dar numai pe jumătate.

Astfel, în comunicatul prin care Administrația Prezidențială anunță retrimiterea de către Băsescu la Parlament a legii de aprobare a ordonanței se afirmă că "În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României".

Este adevărat că pe 3 octombrie Comisia a revenit cu o scrisoare către Reprezentanța sa din România, însă în scrisoarea respectivă se afirmă, dimpotrivă, încă de la început, că autoritățile de la București au prenotificat Comisia cu privire la măsurile respective în data de 2 august.

Prenotificarea a fost incompletă

Pe de altă parte, în comunicatul prin care respinge afirmațiile Președinției, Departamentul pentru Energie omite să menționeze că, în scrisoarea Comisiei Europene, aceasta subliniază că, în urma examinării preliminare, a ajuns la concluzia că prenotificarea este incompletă și că măsurile vizate de ordonanța privind amânarea acordării certificatelor verzi nu pot fi analizate în procedură simplificată, întrucât ordonanța respectivă conține numeroase amendamente la schema inițială de ajutor de stat prin certificate verzi, care trebuie evaluate, Comisia primind între timp și mai multe reclamații cu privire la aceste măsuri, asupra cărora va trebui să adopte o poziție.

Asta în timp ce, în comunicatul Departamentului pentru Energie, se menționează doar aprecierea din scrisoare a Comisiei, potrivit căreia "la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate", și se spune că în scrisoare sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat în 17 decembrie legea de aprobare a ordonanţei privind modificarea legislației de promovare prin subvenții a energiei regenerabile, care prevede că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Ce a solicitat Comisia Europeană Guvernului

Comisia Europeană recomandă, în scrisoarea din 3 octombrie, ca autoritățile de la București să îi notifice formal măsurile de modificare a schemei de ajutor de stat prin certificate verzi pe care intenționează să le ia, solicitând totodată o serie de informații și clarificări suplimentare.

Aceste informații și clarificări suplimentare solicitate de Comisie constau în:

- Informații asupra impactului estimat al fiecăreia dintre modificările propuse asupra schemei de sprijin prin certificate verzi;

- În ce măsură modificările aduse schemei de sprijin vor duce la reducerea numărului și tipurilor de entități eligibile să participe la schema de sprijin?

- O estimare a impactului total al modificărilor asupra ratei interne de rentabilitate a a proiectelor regenerabile beneficiare ale schemei de suport, respectiv în ce măsură respectiva schemă rămâne stimulativă pentru investitori după implementarea modificărilor vizate de autorități;

- Autoritățile de la București sunt invitate să clarifice care dintre modificările propuse se vor aplica actualilor beneficiari și care viitorilor (noilor) beneficiari ai schemei de suport prin certificate verzi. Amânarea până în 2018 a acordării unei părți din certificatele verzi se va aplica atât actualilor, cât și viitorilor beneficiari? Reducerea sprijinului se va aplica atât actualilor, cât și noilor beneficiari?

- Comisiei Europene nu îi este limpede dacă, în prezent, producătorii de energie din surse regenerabile își pot tranzacționa certificatele verzi exclusiv pe piața centralizată și, de asemenea, dacă aceștia mai au sau nu opțiunea de a încheia contracte bilaterale;

- Comisia Europeană cere autorităților de la București să clarifice faptul că chestiunile legate de vânzarea energiei regenerabile prin contracte reglementate și de exceptarea unor consumatori industriali intensivi de energie de la obligațiile privind certificatele verzi constituie obiectul unor notificări diferite pe adresa Comisiei.

Revizuim sau modificăm prin părțile esențiale?

În ceea ce privește ajustarea nivelului de sprijin acordat industriei energiei regenerabile, Comisia consideră că aceste scheme de sprijin trebuie să aibă o oarecare flexibilitate, care să permită statelor membre să ajusteze sprijinul acordat la evoluțiile economice, pentru evitarea riscului de supracompensare.

"Aceste ajustări trebuie făcute într-o manieră predictibilă, în urma unor consultări publice", subliniază Comisia, în scrisoare.

Comisia mai precizează că, în măsura în care mecanismele de ajustare ale schemei de sprijin sunt deja menționate în decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin, care datează din 2011, iar ajustările sunt efectuate în linie cu respectivele mecanisme, vizând doar ajustarea nivelului sprijinului la noile prețuri și costuri de pe piață (și menținând aceeași rată de rentabilitate pentru beneficiari), se poate considera că ajustările sunt deja acoperite de decizia inițială a Comisiei de aprobare a schemei de sprijin.

"În măsura în care ajustările sunt făcute într-o manieră diferită de mecanismele deja aprobate și/sau vizează reducerea sau creșterea sprijinului și a ratei de rentabilitate a beneficiarilor, astfel de ajustări trebuie notificate Comisiei. În caz de incertitudine, este întotdeauna mai sigur să se notifice Comisia", se afirmă în scrisoarea citată.

În final, se precizează că scrisoarea nu conține o poziție definitivă a Comisiei Europene, ci doar o apreciere preliminară, bazată exclusiv pe informațiile furnizate în prenotificarea adresată Comisiei de către autoritățile de la București.

Ce spune Băsescu, ce spune Departamentul pentru Energie

Cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea OUG privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile include "informaţii eronate", a anunţat miercuri Departamentul pentru Energie, care precizează că autorităţile au respectat procedurile de comunicare în relaţia cu CE.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis marţi Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

"Potrivit Articolului 108 alineatul (3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene «Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele». În data de 24 iunie 2013 Comisia Europeană a transmis o scrisoare către Reprezentanţa Permanentă a Comisiei Europene prin care se precizează faptul că nu a fost transmisă nicio prenotificare, în sensul alineatului (3) al Articolului 108 din Tratat, privind modificarea schemei de ajutor de stat. În data de 3 octombrie 2013, Comisia a revenit cu o nouă scrisoare prin care subliniază necesitatea prenotificării, obligaţie neîndeplinită până în prezent de către Guvernul României", a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu consideră că aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, "este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene".

Comisia (DG COMP) a confirmat primirea prenotificării în data de 2 august 2013, a anunţat miercuri Departamentului pentru energie, care aduce o serie de clarificări pe această temă.

"Prenotificarea este înregistrată în SANI (State Aid Notification Interactive System) sub indicativul SA 37177 2013/PN-Modificări aduse schemei de sprijin prin certificate verzi. În urma transmiterii prenotificării de către autorităţile române, Comisia a apreciat că «la prima vedere, modificările supuse atenţiei de către autorităţile române, nu par să ridice probleme semnificative în termeni de compatibilitate». În ceea ce priveşte procedurile de lucru în relaţia cu Comisia Europeană, precizăm că prenotificarea este o etapă necesară în relaţia de informare a Comisiei deoarece dă posibilitatea acesteia să solicite clarificări şi informaţii suplimentare înainte de luarea unei decizii", se arată în comunicatul Departamentului.

Totodată, în scrisoarea din 3 octombrie 2013, invocată în cererea Preşedinţiei, sunt enumerate măsurile pentru care se face invitaţia de notificare: amânarea temporară a unor certificate verzi până în 2017-2018; modificări ale mecanismului de ajustare (la supracompensare); limitarea acreditărilor la nivelele stabilite în PNAER; posibilitatea de a solicita garanţii financiare la racordare; tranzacţionarea certificatelor verzi numai pe piaţa centralizată; anularea suportului pentru instalaţii fotovoltaice pe terenuri agricole; anularea suportului pentru energia livrată peste notificările orare; preluarea energiei cu certificate verzi pe bază de contracte ferme, potrivit Departamentului pentru energie.

"În data de 25 octombrie 2013, s-a întâlnit grupul de lucru constituit pentru redactarea notificării (Departamentul pentru Energie, Consiliul Concurentei, ANRE, OPCOM, Transelectrica). În urma reluării dezbaterii OUG 57/2013 în Parlament, care urma să conducă implicit la modificări, pentru a nu oferi Comisiei spre evaluare măsuri contradictorii care să conducă la reluarea procedurii, notificarea a fost amânată pana la finalizarea dezbaterilor din Parlament şi adoptarea legii", se mai spune în comunicatul Departamentului.

Departamentul mai arată că OUG nr.57/2013 este un act normativ extrem de important, la iniţierea proiectului fiind luată în calcul creşterea necontrolată a preţurilor la clienţii finali de energie electrică, aceasta fiind pusă pe seama majorării contribuţiei pentru energia regenerabilă, de la 8 lei/MWh în 2011 la 53 de lei/MWh în primul semestru din 2013.

Ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, va avea atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în prezent în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei. Consecința este că PSD, care controlează în prezent Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, va putea iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Modificarea legislativă apare într-un proiect de lege elaborat de Guvern.

În expunerea de motive a proiectului se arată că prevederea legală în prezent în vigoare potrivit căreia ministrul delegat pentru Energie poate să inițieze şi să avizeze proiecte de act normative din domeniul său de activitate, „respectiv să le contrasemneze, dar împreună cu conducătorul ministerului ”, nu mai asigură o fundamentare adecvată a semnării şi de către ministrul Economiei a proiectelor de acte normative iniţiate de Departamentul pentru Energie.

"Supunerea spre semnare a proiectelor de acte normative inițiate de Departamentul pentru Energie și Ministerului Economiei, în condițiile în care Departamentul, în calitate de organ de specialitate cu personalitate juridică, are atribuţii exclusive în coordonarea la nivel naţional a domeniilor energetic şi resurselor energetice, nu se mai justifică, excluzând domeniul de competențe al acestuia și constituind o etapă care prelungește nejustificat procesul de avizare al proiectelor de acte normative", se afirmă în documentul citat.

Departamentul este de fapt un Minister al Energiei

În expunerea de motive se mai spune că, în condiţiile în care legiuitorul a dispus expres, prin art.4 alin. 32 din Legea nr.71/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, că ministrul delegat pentru Energie reprezintă Departamentul pentru Energie în justiţie, îndeplinește atribuțiile de instituție publică implicată în domeniul privatizării pentru societăți naționale și comerciale, companii naționale și regii autonome cu obiect de activitate din domeniul energiei, este justificată şi excluderea Ministerului Economiei ca avizator al proiectelor inițiate de Departament.

"Astfel, prin derogare de la prevederile art .15 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, se impune ca proiectele de acte normative iniţiate în cadrul Departamentului pentru Energie să fie semnate şi contrasemnate numai de ministrul–delegat pentru energie", se afirmă în expunerea de motive a proiectului de lege.

Guvernul susține că acestă masură se impune având în vedere domeniul specific al sectorului energetic, pentru care ministrul delegat pentru Energie are compeţente exclusive, urmând ca avizul ministrului economiei să fie solicitat numai pentru proiectele de acte normative în care Ministerul Economiei are calitatea de autoritate interesată în aplicarea acestora, în funcţie de implicarea în obiectul reglementării.

"Această propunere de completare, prin care ministrul delegat pentru Energie are compeţente exclusive, nu instituie un nou statut juridic al Departamentului pentru Energie, care să excludă subordonarea instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012 (față de Ministerul Economiei – n.r.). Departamentul pentru Energie funcţioneză în cadrul Ministerului Economiei, finanţarea acestuia efectuând-se prin bugetul ministerului, iar ministrul delegat indeplineşte atribuţiile ordonatorului principal de credite în domeniile pentru care a fost învestit", arată Guvernul.

Astfel, "prin proiectul de act normativ se doreste instituirea prevederii privind iniţierea şi avizarea exclusivă de către ministrul delegat pentru Energie a proiectelor de acte normative, respectiv contrasemnarea actele normative adoptate potrivit legii, corespunzător domeniilor pentru care a fost învestit".

Cașcaval mare = tensiuni mari

În urma negocierilor pentru formarea guvernului USL, Ministerul Economiei a revenit PNL, iar cele două departamente cu statut special din cadrul ministerului au fost adjudecate de PSD (Energie) și PC (IMM-uri). Într-o fază inițială a discuțiilor, domeniul energetic urma să fie coordonat de un minister aparte.

În prezent, Ministerul Economiei este condus de către liberalul Andrei Dominic Gerea, iar Departamentul pentru Energie – de către Constantin Niță (PSD).

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul acesta, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre PNL-PSD

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu.

Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Ce spune legislația în vigoare

În conformitate cu art.4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2012, în cadrul Ministerului Economiei s-a înfiinţat Departamentul pentru Energie, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanţat prin bugetul ministerului, cu atribuţii în coordonarea la nivel naţional a domeniilor energetic şi resurselor energetice.

Conform art.1 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.429/2013, Departamentul pentru Energie este organizat în cadrul Ministerului Economiei , aplicând strategia şi programul de guvernare în domeniul energiei, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.

Conform art.4 alin.(3^1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.96/2012, conducerea Departamentului pentru Energie se exercită de către ministrul delegat pentru Energie.

Conform art.3 alin (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, miniștrii-delegați fac parte din Guvern, cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru.

Prin alin.(3^3) art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2012 se dispune că, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul delegat poate să emită ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

Astfel, prin modificările aduse Legii nr.90/2001prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.96/2012, atribuțiile miniştrilor nu sunt restrânse, rezultând că natura instituţiei delegării nu este schimbată, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege prin care ministrul delegat pentru Energie capătă atribuții exclusive în ceea ce privește inițiativele legislative din domeniul energetic.

”Dar, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.96/2012, sunt atribuite miniștrilor–delegați competenţe identice cu ale miniştrilor. Astfel, ministrul delegat pentru Energie exercită conducerea Departamentului pentru Energie, reprezintă Departamentul pentru Energie în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, angajează ministerul în raporturile cu terţii, inițiaza, avizează și contrasemnează proiecte de act normative din domeniul său de activitate și emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii”, se spune în expunerea de motive.