Energy Report

Amânarea subvențiilor pentru regenerabile are nevoie de aprobarea Comisiei Europene. S-a găsit o soluție și pentru bănci, care ar fi avut cel mai mult de pierdut

Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Guvernul USL a anunțat că, începând cu data de 1 iulie 2013, se va amâna acordarea unui număr de certficate verzi pentru industria energiei regenerabile, recuperarea acestora urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Măsura a fost inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență recent publicat de Ministerul Economiei și reprezintă o variantă de diminuare a costurilor cu facturile la energie suportate de populație și de întreaga economie mult mai blândă decât cea propusă chiar de reglementatorul industriei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care recomandase anterior reducerea unilaterală și permanentă a numărului de certificate verzi acordate, de la 6 la 3/MW pentru industria solară, de la 2 la 1,3 pentru instalații eoliene reutilizate și de la 2 la 1,5 pentru instalații eoliene noi. 

Chiar și în această variantă „îndulcită”, măsura mai are de trecut un hop, menționat chiar în ultimul articol al proiectului de ordonanță: trebuie să primească mai întâi aprobarea Comisiei Europene (CE). Iar motivul este acela că și introducerea schemei românești de promovare a energiei din surse regenerabile s-a fâcut, în 2011, prin decizie de aprobare a CE.

Active oferite gratuit de stat unor privați

„Măsurile nou introduse în schema de promovare autorizată de Comisie se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia”, se stipulează în ultimul articol al proiectului de ordonanță, intitulat „Clauza suspensivă”.

Asta pentru că autoritățile de la București au promovat subvențiile pentru energia regenerabilă sub formă de ajutor de stat, care, potrivit legislației europene, trebuie notificat la Comisie și are nevoie de OK-ul acesteia. Bruxelles-ul a autorizat respectivul ajutor de stat în 2011.

„(...) orice plan de refinanţare sau modificare a prezentei scheme trebuie să fie notificat Comisiei (...)”, se precizează în decizia CE. În consecință, Guvernul de la București nu poate întreprinde nimic în acest sens fără aprobarea Comisiei.

În cuprinsul analizei CE în vederea autorizării schemei românești de promovare a energiei regenerabile se mai afirma că „prin oferirea de certificate verzi în mod gratuit producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie, statul le oferă de fapt acestora active necorporale în mod gratuit. (...) fapt e că statul furnizează unor anumite întreprinderi active, care au o valoare monetară, şi că aceste active provin de la stat, care le-a generat. Acest aspect este demonstrat şi de faptul că întreprinderile care nu au achiziţionat numărul necesar de certificate pe piaţă trebuie să plătească o penalitate, astfel încât certificatele create de stat servesc drept alternativă la plata unei amenzi care s-ar încadra în categoria resurselor de stat”.

Rămâne de văzut dacă Executivul european de la Bruxelles va aproba amânarea măsurilor prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență. Asta în condițiile în care UE ține cu dinții de obiectivul asumat privind majorarea la 20% până în 2020 a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic european și intenționează chiar să stabilească noi ținte în acest sens, mai ambițioase, pentru 2030.

În plus, Comisia Europeană a reclamat recent Polonia și Ciprul la Curtea Europeană de Justiție tocmai pentru că au omis să preia în legislația națională directiva europeană cu privire la energia regenerabilă, cea care prevede respectivul obiectiv de 20%.  

„Repo” cu certificate verzi?

De pe urma reducerii sau amânării subvențiilor cel mai mult ar fi avut de pierdut sistemul bancar, care, mai ales în ultimii doi ani, s-a expus masiv pe sectorul energiei regenerabile, prin acordarea de credite pentru investiții, în special dezvoltatorilor de proiecte eoliene și fotovoltaice. Printre cei mai importanți finanțatori bancari de proiecte de energie regenerabilă se numără BCR și Unicredit, dar și instituții financiare internaționale precum BERD. 

Autoritățile au găsit însă o soluție pentru ca fluxurile de numerar ale debitorilor din industria energiei regenerabile, în bună măsură dependente de încasările din certificate verzi, să nu sufere de pe urma amânării acordării subvențiilor, astfel încât aceștia să poată să-și plătească în continuare ratele la bănci, iar acestea să nu fie nevoite să contabilizeze și să provizioneze și mai multe credite neperformante.

Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Constanin Niță, a dat asigurări că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Legislația secundară va prevedea că vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi vor putea fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a precizat Niță.

Măsura anunțată de Niță este de cea mai mare importanță pentru băncile expuse pe sectorul regenerabil. Asta pentru că, pe baza certificatelor verzi amânate la tranzacționare și încasare, care sunt echivalente cu niște titluri de valoare având garanția statului, ele vor putea oferi lichdități dezvoltatorilor, lichidități pe care aceștia să le folosească inclusiv pentru a continua să-și achite ordonat și la timp ratele la creditele contractate de la bănci.

Cel mai probabil, aceste certificate verzi amânate la tranzacționare și încasare vor fi scontate la valoarea minimă garantată de lege. Ceea ce constituie un avantaj în plus pentru bănci, acestea putând astfel să preia o cantitate mai mare de astfel de certificate, ca urmare a prețului scăzut, și să le revândă ulterior, după 1 ianuarie 2017 sau 2018, la prețuri mai avantajoase, în funcție de evoluția pieței.