Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed07082020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Guvernul amână din nou modificarea redevențelor și introduce un nou impozit pe profit numai pe exploatarea gazelor, nu și pe cea a petrolului

Guvernul amână din nou modificarea redevențelor și introduce un nou impozit pe profit numai pe exploatarea gazelor, nu și pe cea a petrolului

redevente old

Volatilitatea de pe piața internațională a petrolului, care a atins săptămâna trecută minimul ultimilor șapte ani, se pare că a mai făcut o victimă: controversata lege a redevențelor, amânată deja în repetate rânduri în ultimii ani. Pe lista priorităților guvernului pentru a doua sesiune legislativă din 2015, aceasta nu apare, fiind înlocuită de un nou proiect de Lege privind instituirea unui impozit pe profitul obținut din exploatarea gazelor naturale numai, nu și a petrolului, cu un termen de finalizare a procedurii legislative propus pentru noiembrie 2015. Inițiator: Ministerul Finanțelor.

Potrivit unor surse din piața, în urma unor simulări efectuate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) la mijlocul lunii iunie, guvernul a realizat că introducerea noului sistem de redevențe, dublat de eliminarea impozitelor “temporar” introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta (taxa pe stâlp, impozitarea cu 0,5% a veniturilor din exploatarea resurselor, și supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor naturale), ar fi cauzat o importantă gaură la buget, ca urmare a profitului inexistent la nivelul activităților de upstream ale companiilor, petroliere în special.

Anii precedenți, guvernul a încasat din impozitele suplimentar “temporar” introduse în sectorul energetic o sumă similară cu cea provenită din redevențe, acestea echivalând cu o dublare practic al nivelului redevențelor.

Surse guvernamentale susțin însă că pe lista cu prioritățile legislative ale guvernului, publicată în urmă cu câteva zile, pe 31 august, a fost preluată o variantă "mai veche" de lucru și că noul proiect de lege nu se va referi numai la sectorul de exploatare al gazelor naturale. Totuși, atât timp cât oficialii au anunțat că cel puțin "taxa pe stâlp" rămâne în vigoare până în 2017, este puțin probabil ca noul impozit de profitul obținut din exploatarea gazelor și a altor resurse pe care guvernul le "agreează" să intre în vigoare mai devreme de această dată. 

Probabil că este o simplă coincidență, însă chiar miercuri, premierul Ponta și președintele Iohannis au avut programate întâlniri cu reprezentanții OMV Petrom și ExxonMobil, care, potrivit președinției au solicitat stabilitate legislativă. Cele două companii trebuie să ia cel târziu în 2017 decizia finală de investire cu privire la proiectul de exploatare de gaze naturale de mare adâncime din apele teritoriale romanești ale Mării Negre.

Cum ar fi trebui să arate noile redevențe

Industria de extracție a petrolului și a gazelor naturale ar fi trebuit să beneficieze începând cu anul viitor de un nou regim fiscal, care urma să combine actualul sistem de redevențe aplicat venitului cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracție - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilități companiilor din domeniu. În ceea ce privește segmentul offshore, acesta ar fi trebuit să beneficieze de un nivel mai redus de impozitare decât activitățile de pe uscat dat fiind nivelul ridicat al investițiilor și gradul de risc al acestora, dar și perioada îndelungată după care acestea se amortizează.

În luna mai, fostul secretar de stat al ministerului finanțelor, Dan Manolescu, susținea, potrivit Energy Report, că actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp și impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal. Iar reprezentanții partidelor au anunțat săptămâna trecută că, cel puțin în ceea ce privește taxa pe stâlp, aceasta va rămâne în vigoare anul viitor.

La jumătatea lunii iunie, potrivit unor surse guvernamentale, au fost efectuate simulări privind impactul noului regim fiscal asupra veniturilor bugetare și industriei, simulări realizate cu o echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI). Se pare însă că simulările au dat rezultate negative, în condițiile în care prețul de 50 de dolari pe barilul de petrol Brent anulează practic orice profit al segmentului de upstream, baza de impozitare la care ar fi trebuit aplicat noul impozit.

“Redevențe” noi numai pentru exploatarea gazelor naturale

Noul proiect de lege privind instituirea unui impozit pe profitul obținut din exploatarea gazelor naturale reprezintă probabil varianta noilor redevențe, aplicată însă numai gazelor, care nu sunt atât de afectate de evoluția prețului internațional al petrolului. În ultimul timp, la nivel internațional s-a renunțat la practica legării prețului gazelor de cel al petrolului, Gazprom fiind ultima companie care factura după această formulă. În 2013 și 2014 însă, și Gazprom a renunțat la acest sistem, noile contracte semnat cu partenerii săi europeni conținând formule legate mai mult de prețul spot al gazului natural pe piețele europene.

Cu alte cuvinte, guvernul intenționează să introducă noul sistem de redevențe doar în sectorul de exploatare a gazelor naturale, amânând introducerea sa în sectorul de exploatare a petrolului.

Impozitul de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor naturale va rămâne probil în vigoare

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu impozitul de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, care se aplică asupra veniturilor rezultate din extracția petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase și neferoase, precum și din exploatarea forestieră, însă nu și gazelor naturale. Foarte probabil, fiind aplicat venitului, și nu profitului din upstream, acesta va rămâne în vigoare în continuare, de pe urma aplicării sale, statul având de câștigat.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor - majorat

În ceea ce privește impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, acesta nu numai că nu va fi eliminat, ci se va  aplica pană în 2021, adică pană la finalizarea calendarului de liberalizare a prețurilor. Și va fi probabil majorat. Modificarea acestuia se află pe lista de prioritățile legislative a guvernului pentru a doua jumătate a anului, un proiect în acest sens fiind retrimis de plenul Camerei Deputaților către comisia de specialitate la cererea liderului grupului PSD, pe motiv că “a fost instituită o nouă formulă de calcul fără ca operatorii din domeniu să fie consultați”. Reprezentanții PNL au votat împotrivă susținând că “în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru industrii și servicii a fost adoptată forma care a fost trimisă în plen a raportului în deplină cunoștință de cauză, nu au existat obiecții în cadrul comisiei din partea ministerului de resort. Domnul secretar de stat Albulescu a fost prezent la comisie în cadrul dezbaterilor și, nu în ultimul rând, aș vrea să amintesc faptul că formula de calcul, care știu că este mărul discordiei în acest raport, aduce bugetului de stat un venit estimat suplimentar de 150 de milioane de euro anual. Dacă considerăm, dacă Guvernul sau cine dorește să modifice această formulă de calcul consideră că acești 150 de milioane de euro suplimentari în bugetul de stat nu sunt necesari, atunci puteți modifica raportul și puteți spune ce formulă de calcul doriți. Noi am considerat, ca buni români, că există posibilitatea și financiară și legală ca acești bani să ajungă în vistieria statului.”

Costuri de administrare mai ridicate

Noul regim fiscal aplicat industriei gaze va fi însă unul destul de dificil de administrat, ca urmare a faptului că va trebui ca activitatea companiilor din sectorul upstream să fie separată de celelalte activități, pentru a putea determina profitul aferent numai acestei ramuri. Guvernanții intenționau ca noul impozit suplimentar (pe lângă cel de 16% plătit de toate companiile autohtone) să fie aplicat și profitului obținut din exploatarea zăcămintelor existente. Cu alte cuvinte, ar fi exista un tratament diferit aplicat acestora. Pentru un zăcământ în care o companie a investit în trecut și care acum se află în producție s-ar fi plătit impozite pe profitul suplimentar, fără ca la momentul respectiv să fi fost acordate deductibilități, în timp ce un zăcământ similar, a cărui explorare începe în prezent, ar fi beneficiat de deductibilități. Conștienți că ar fi putut fi dați în judecată pentru încălcare termenelor contractuale, guvernanții se pare că ar fi decis ca noul impozit pe profit să fie aplicat numai contractelor noi de exploatare a zăcămintelor.

Guvernanții ar fi vrut o cotă suplimentară de 16%

Potrivit unor surse guvernamentale, autoritățile ar fi luat în calcul inițial impunerea unei cote suplimentare de 16% aplicată profitului însă s-au răzgândit în urma evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului.

Fostul secretarul de stat Dan Manolescu a explicat în luna mai și motivele pentru care este extrem de dificil să impui o cotă suplimentară mare activității de upstream. Potrivit acestuia, la un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril (cât era în prima parte a anului trecut) și la costuri de producție de 40 de dolari pe baril, o “redevență” care ar majora componenta percepută de stat la 30 de dolari pe baril, ar lăsa la dispoziția companiei 30 de dolari pe baril. La noile prețuri de pe piața internațională înregistrate la începutul acestui an, de 50 de dolari pe baril, la un cost de producție de 40 de dolari pe baril, aceeași “redevență” de 30 de dolari pe baril ar face ca respectivele companii să-și asume pierderi de 20 de dolari pentru fiecare baril produs. Companii care evident vor prefera să nu mai producă, să nu mai investească, decât să producă în pierdere.

Tratament fiscal diferit aplicat exploatărilor neconvenționale

Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duțu, a anunțat încă din primăvară că viitoarele impozite pe profit vor fi diferențiate în funcție de gradul de dificultate al exploatării.

“La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate și cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari. Vom introduce în proiectul de act normativ și mecanismele care să facă diferențiere între zonele clasice și cele grele din punct de vedere al adâncimii, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual și să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă și unui criteriu de atractivitate”, a explicat Duțu.

De altfel, unul dintre motivele pentru care guvernul a decis să introducă “noua redevență” numai în sectorul gazelor naturale este aceea că în 2016 sau 2017 Exxon și OMV Petrom ar trebui să ia o decizie finală în ceea ce privește oportunitatea explorării de hidrocarburi în Marea Neagră, decizie ce nu poate fi luată în absența unui cadru fiscal pe termen lung.

Articol preluat de pe profit.ro

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud