Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun09232018

Last updateWed, 29 Aug 2018 4pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

BASF Gazprom

România va putea importa, dacă va mai avea nevoie, gaze direct de la o companie deținută în proporție de 100% de Gazprom, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug (WIEE), și nu prin intermediari, în urma finalizării tranzacției dintre gigantul german BASF și cel rus, prin care s-a efectuat un schimb de active între cele două companii.

Compania germană BASF a încheiat miercuri, prin intermediul subsidiarei Wintershall, schimbul de active convenit la la finalul anului 2013 cu Gazprom, în urma căruia Wintershall a obținut o participație de 25,01% într-un proiect de exploatare petrolieră din Rusia siberiană, Uregoi.

În schimbul participației la dezvoltarea perimetrelor IV și V Achimov de la zăcământul Urengoi din Rusia, Wintershall a transferat către Gazprom activitățile de stocare și tranzacții de gaze naturale administrate în comun cu grupul rus, inclusiv pachetele de 50% din acțiunile deținute la companiile WINGAS, WIEH (Wintershall Erdgas Handelshaus Berlin) și WIEE (Wintershall Erdgas Handelshaus Zug), precum și participația la compania Astora, care administrează mai multe depozite de gaze din localitățile germane Rehden și Jemgum, se arată într-un comunicat al Wintershall.

"Împreună, aceste operațiuni au contribuit cu circa 12,2 miliarde de euro la vânzările BASF din anul 2014 și cu aproximativ 260 milioane la EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, taxelor, deprecierilor și amortizărilor) grupului", se arată în comunicat, citat de Profit.ro.

În primul semestru al anului, operațiunile transferate către Gazprom au avut un aport de 7,2 miliarde de euro la vânzările grupului și de 240 milioane la profitul EBITDA.

OMV vrea un schimb de active cu Gazprom, similar cu cel al BASF

Tot o participațiune la proiectul Uregoi țintește și OMV, principalul acționar al OMV Petrom, care recent a anunțat că a semnat un acord cu detalii confidențiale similar celui parafat cu BASF în urmă cu 2 ani, prin care cele două părți au convenit asupra principiilor și termenilor negocierilor exclusive privind participarea OMV la dezvoltarea a 2 proiecte (Perimetrele IV și V ale zăcământului Achimov - Urengoi).

Intenția OMV nu este surprinzătoare, noul său CEO fiind fostul șef al Wintershall, Rainer Seele, artizanul schimbului de active al BASF cu Gazprom.

Potrivit publicației austriece Kurier, citate de Profit.ro, OMV le-ar putea ceda rușilor de la Gazprom și o parte din rafinăria Schwechat, de lângă Viena, în schimbul participării în proiectul din Siberia. Rafinăria Schwechat este una dintre cele mai mari și mai complexe din Europa, acoperind circa jumătate din necesarul de produse petroliere al Austriei.

România putea importa gaze direct de la Gazprom

Cu alte cuvinte, începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi putut importa gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, a devenit din această săptămână de facto proprietatea 100% a Gazprom.

România nu putea exporta gaz prin conductele Isaccea-Negru Vodă

Potrivit Energy Report, atât Wintershall, cât și Imex Oil, aduc gazul Gazprom în România prin conductele Isaccea-Negru Vodă. Deși teoretic, România ar fi putut exporta gaze către sudul Europei, practic, nu putea, pentru că cele trei conducte ce tranzitează Dobrogea, pe ruta Isaccea - Negru Vodă, au capacitatea rezervată pe ani înainte de companii deținute de state străine.

Situația s-ar putea schimba, în urma anunțului făcut de Ministerul de externe, potrivit căruia acordul internațional extrem de important între România și Federația Rusă cu privire la importul în și tranzitul prin România al gazelor naturale rusești va ieși din vigoare la finalul acestui an, iar un altul, similar, va expira la 31 decembrie 2016.

România nu pare dispusă să prelungească monopolul de transport acordat Gazprom în Dobrogea

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Afacerilor Externe, la 31 decembrie 2015 va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România.

Potrivit Profit.ro, convenția a fost semnată la Moscova la 25 octombrie 1996 și aprobată prin HG 1.369/1996, când premier era Nicolae Văcăroiu. Ulterior, convenția a fost amendată prin HG 656/2001, semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase.

În plus, la finalul anului viitor, va ieși din vigoare Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987. 

"(...) părțile au îndeplinit procedurile legale necesare privind ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos", se precizează în preambulul ordinului emis de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de secretarul de stat George Ciamba.

Avem putere mare de renegociere când nu ne mai trebuie gaze rusești

Între timp, însă, ca urmare a reducerii ample a consumului de gaze al României, cauzat în primul rând de dezindustrializare, amplificată și de criza economică, importurile de gaze din Rusia s-au redus masiv. Totodată, s-au diminuat semnificativ prețurile de import, atât ca urmare a scăderii cererii, cât și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, contractele pe termen lung ale Gazprom prevăzând, de cele mai multe ori, indexarea prețului gazelor la cel al petrolului, cu un decalaj de câteva luni.

Potrivit ANRE, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum. Scăderi masive față de anii anteriori, cum ar fi 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum. De anul viitor am putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.

Și prețul importurile de gaze rusești a scăzut corespunzător. Astfel, în februarie 2015, gazele de import costau, în medie, 372 dolari/mia de metri cubi, în scădere cu aproape 10% față de prețul din februarie 2013.

 

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud