Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun06262022

Last updateMon, 30 May 2022 6pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Piete Internationale Prețul gazului pentru 2023 pe BRM: 450 lei/MWh. CE anticipează prețuri ridicate până în 2025. Prelungirea măsurilor de plafonare și compensare “pentru toți” ar putea conduce la o explozie a deficitelor bugetare

Prețul gazului pentru 2023 pe BRM: 450 lei/MWh. CE anticipează prețuri ridicate până în 2025. Prelungirea măsurilor de plafonare și compensare “pentru toți” ar putea conduce la o explozie a deficitelor bugetare

Prețul gazului cu livrare în 2023 a crescut cu peste 50% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la nivelul prețurilor spot, ceea ce confirmă anticipațiile Comisiei Europene, care, într-un proiect de document cu recomandări către statele membre, avertiza că “prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru restul anului 2022 și până în 2024-2025”.

Săptămâna trecută, un volum de 36,5 GWh de gaze cu livrare în 2023 a fost tranzacționat la un preț de 450 lei/MWh (aproximativ 90 euro/MWh). Prețul forward este doar cu 3,8% sau 18 lei/MWh sub cel spot, al gazului cu livrare în ziua următoare, ceea ce arată că anticipațiile pieței sunt pesimiste.

Ultima tranzacție cu gaz cu livrare în 2023 fusese realizată înaintea invaziei din Ucraina, pe 16 februarie, când au fost comercializați 69,3 MWh la un preț de 294,3 lei/MWh. La acea dată prețul spot era cu o treime mai ridicat decât cel forward pentru 2023, de aproximativ 400 lei/MWh.

Potrivit unui document al CE, prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri record în 2021, urmate de maxime istorice în urma invaziei ruse a Ucrainei în primele săptămâni din martie 2022. Prețurile gazelor, care istoric se situau sub 30 euro/MWh, au ajuns în jurul valorii de 100 euro/MWh, atingând un ocazional și niveluri de peste 200 euro/MWh. În consecință, prețurile angro ale energiei electrice au crescut, de asemenea, puternic în aceeași perioadă, din cauza centralelor electrice pe gaz care impun prețul pe piețele energetice din UE. De exemplu, prețurile energiei electrice din Germania, care istoric se situa sub sub 75 euro/MWh, au fost în medie de aproximativ 180 euro/MWh în acest “În prezent, se preconizează că prețurile gazelor se vor situa în apropierea nivelului de 100 euro/MWh până la sfârșitul iernii viitoare și vor rămâne semnificativ peste media pe termen lung în viitorul apropiat, anticipațiile privind prețurile la energie electrică evoluând în consecință. Această prognoză include efectele incertitudinii de pe piață cauzate de tensiunilor geopolitice actuale și a războiului din Ucraina”, susține CE.

Perspectiva unui preț ridicat la gaze și, implicit, energie electrică, pune sub semnul întrebării sustenabilitatea politicilor sociale adoptate de majoritatea statelor europene, printre care și România, care au introdus plafonări de prețuri la gaze și energie electrică, dublate de subvenționarea de la bugetul de stat a diferenței dintre prețul de achiziție și cel facturat consumatorilor casnici, dar, în unele cazuri, și celor non-casnici. Acest efort bugetar ar putea fi viabil ca măsură pe termen scurt, în situații excepționale, însă prelungirea sa pe o perioadă de 3-4 ani ar conduce la o explozie a datoriei publice.

De exemplu, potrivit presei maghiare, în primele 3 luni ale acestui an, dar și în prezent, Ungaria a cumpărat gaz rusesc cu un preț de șase ori mai mare decât cel plătit de consumatorii rezidențiali companiei energetice de stat MVM.

Prin plafonarea prețului de vânzare de către producătorii români către furnizori a gazului destinat alimentării consumatorilor casnici la 150 lei/MWh, și guvernul român încearcă o politică similară chiar dacă prețul facturat nu e de șase ori mai scăzut, precum în Ungaria, ci doar de trei ori. Comparativ, principalul furnizor de gaze din România, Engie, de exemplu, are cea mai bună ofertă concurențială la un preț de furnizare (fără tarife de distribuție, de transport, TVA etc) de 532 lei/MWh.

Față de celelalte state europene, cel puțin în ceea ce privește piața gazelor, România are un avantaj, asigurăndu-și majoritatea consumului din producția internă, puternic impozitată. Astfel, de majorarea prețului gazelor, profită în primul rând statul, chiar mai mult decât companiile producătoare, Romgaz și OMV Petrom.

Profit.ro a a anunțat că, împreună, impozitul pe venitul suplimentar și redevența petrolieră achitate de Romgaz, au crescut de la 201 milioane lei în primele 3 luni ale anului trecut la 2,3 miliarde lei (+1.046%) în primul trimestru al acestui an, o sumă de 2,5 ori peste profitul net raportat de companie. Cheltuielile cu redevența ale Romgaz au crescut cu 374,28 milioane lei (+432,96%) față de primul trimestru din 2021, iar impozitul pe veniturile suplimentare a crescut de 11 ori, cu 1,7 miliarde lei (+ 1.509%).

De altfel, în absența acestor încasări, deficitul bugetar din primul trimestru, de 15,7 miliarde lei, ar fi fost mult mai ridicat.

Fapt recunoscut, prin cifre și de Ministerul de Finanțe, care a anunțat o creștere a încasărilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii cu 3,72 miliarde lei, la 4,82 miliarde lei în primele trei luni, “preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic”. La această categorie bugetară este cuprins impozitul suplimentar pe liberalizarea prețului gazelor, care a crescut, numai din partea Romgaz, cu 1,7 miliarde de lei. O creștere similară probabil că a provenit și de la celălalt mare producător de gaze din România, OMV Petrom, de unde majorarea de 3,72 miliarde de lei a încasărilor la buget raportată de Ministerul Finanțelor.

Totodată, veniturile nefiscale au însumat 8,45 miliarde lei în primul trimestru, consemnând o creștere 2,16 miliarde de lei sau de 34,3% (an/an), susținută de avansul încasărilor din dividende și redevențe petroliere. Principalele dividende încasate de statul român provin de companiile din sectorul energetic, fie din cel al gazelor, de Romgaz (unde statul român deține o participație de 80%) și OMV Petrom (la care deține o participație de 20%), fie de la cele din sectorul de producție de electricitate, de la Hidroelectrica (principal acționar este tot statul român, cu 80%) sau Nuclearelectrica (82,5% din acțiuni aparțin Ministerului Energiei).

În plus, majorarea prețurilor la gaze și energie electrică a contribuit și la creșterea încasărilor statului român din TVA. Probabil că o parte deloc nesemnificativă din creșterea cu 39,3% a încasărilor nete din TVA, care au ajuns la 23,62 miliarde lei în primul trimestru, provine din sectorul energetic, care a raportat cele mai ridicate majorări de prețuri comparativ cu alte sectoare.

În absența acestor încasări din sectorul energetic, probabil că deficitul bugetar la 3 luni ar fi fost, dacă nu dublu, cel puțin cu 10 miliarde lei mai ridicat.

Numai că, cel puțin în domeniul gazelor, în urma introducerii măsurii de reglementare a prețurilor, încasările la buget se vor reduce considerabil. Plafonarea prețului gazelor vândute de producătorii autohtoni furnizorilor pentru alimentarea consumatorilor casnici (la 150 lei/MWh), și a CET-urilor (la 250 lei/MWh), este dublată de renunțarea de către stat la veniturile din impozitul special pe liberalizarea prețului gazelor (care în primul trimestru a fost de aproape 2 miliarde de lei numai în cazul Romgaz) și a calculării redevențelor la prețul reglementat, nu la cel de pe bursa austriacă CEGH.

E drept că scad și cheltuielile, statul nemaiasumându-și plata diferenței dintre prețul de aciziție al furnizorilor și cel facturat clienților finali, plată pe care nici în prezent nu prea o onorează, potrivit furnizorilor.

Principalul producător de gaze din România, Romgaz, anticipa, înaintea adoptării legislației de reglementare a prețurilor, că va achita în 2022 7,4 miliarde lei sau 60% din cifra sa de afaceri la buget drept impozite pe producție (redevențe și impozitul suplimentar pe liberalizarea prețului). 2,3 miliarde lei a achitat deja în primul trimestru, însă o mare parte din restul de 5,1 miliarde lei vor rămâne în companie, care are drept client multe CET-uri, dar și vinde gaz furnizorilor autohtoni care alimentează consumatori casnici.

Probabil că dacă statul n-ar fi renunțat la încasarea acestor sume, Romgaz n-ar fi avut de unde achita într-o singură tranșă miliardul de dolari necesar achiziționării companiilor Exxon care dețineau participația americanilor în Neptun Deep.

Chiar dacă măsura reglementării prețurilor la gaze este deocamdată una temporară, până la 1 aprilie 2023, perspectiva unor prețuri ridicate până în 2024-2025, cum susține CE, i-ar putea conduce pe guvernați să adopte o decizie de prelungirea a sa.

Iar aceasta ar fi cea mai proastă veste pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Până în 2026, Romgaz ar mai trebui să investească aproximativ 2 miliarde de euro (la fel și OMV Petrom) pentru a putea declanșa producția în Neptun Deep. În condițiile în care guvernul român ar decide prelungirea perioadei de plafonare a prețurilor de vânzare ale producătorilor autohtoni, aceștia ar putea hotărî, la rândul lor, să amâne adoptarea unei decizii finale de investiție în Neptun Deep.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud