Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu03282024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Statul domină în continuare topul restanțierilor la achiziția de certificate verzi pentru subvenționarea energiei regenerabile

Statul domină în continuare topul restanțierilor la achiziția de certificate verzi pentru subvenționarea energiei regenerabile

Romag Termo II

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român prin Departamentul pentru Energie, domină autoritar, pentru al doilea an consecutiv, topul agenților economici care nu și-au îndeplinit obligațiile de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, RAAN se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013, cu o restanță de achiziție de 44.430 de certificate verzi.

La un preț mediu pe 2013 al certificatului verde de circa 190 lei/certificat, restanța financiară a RAAB s-ar cifra la circa 8,44 milioane lei.

Problema este că, potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 528,17 lei/certificat, in termenul de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

Asta înseamnă că RAAN va avea de plătit la AFM suma de 23,46 milioane lei pentru certificatele verzi neachiziționate pentru 2013.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a RAAN, a fost cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, cu o restanță de achiziție de 26.101 de astfel de certificate. Valoarea penalizatoare a certificatelor verzi pentru cei care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție pentru 2012 a fost de 496,61 lei/certificat, astfel încât RAAN a fost obligată la plata a aproape 13 milioane lei către AFM.

Nume de top în... topul restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor pe 2013 s-a clasat furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 4.840 de certificate verzi, în valoare de 919.600 lei, la care ar reveni o sumă de plată penalizatoare de circa 2,55 milioane lei.

Locul 3 este ocupat de producătorul de materiale de construcții Holcim Romania SA, cu o restanță de 3.671 de certificate verzi (697.490 lei, sumă penalizatoare 1,93 milioane lei).

Pe 4 se află dezvoltatorul imobiliar italian Nusco Imobiliara SRL, cu o restanță de 1.657 de certificate verzi (314.830 lei, 875.000 lei).

Alți restanțieri sunt Aqualand Deva SRL (584 de certificate verzi), Rott Energy SRL (206), Compania de Utilități Publice SA Focșani (183), Administrația Națională Apele Române (87) sau Interagro SRL Zimnicea (18).

În total, obligațiile neonorate de achiziție pentru 2013 se ridică la 55.731 de certificate verzi, în valoare de 10,06 milioane lei, suma penalizatoare totală fiind de 29,43 milioane lei.

De anul trecut, restanțele la certificate verzi nu mai sunt incluse în facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie anul trecut, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătește (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG anul trecut, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Lucrurile se precipită la RAAN

Grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie, a declarat, marţi, ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", a subliniat ministrul delegat pentru Energie.

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

 

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Nicolescu cere discuție în CSAT

 

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013.

Blocaj financiar în lanț

La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

 

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

 

 

Tag Cloud