Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08052020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home

32 items tagged "Ziarul Financiar"

Results 1 - 32 of 32

Să n-o mai frecăm populist, s-o ardem profesionist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 04 September 2013 07:14

newspaper 512Încăpățânarea cu care se ascund actualii decidenți publici în spatele unor formule esoterice, menite a masca, cred ei, efectele mai puțin plăcute ale unor măsuri adoptate, s-ar putea să-i coste. Aceștia și-ar putea musca, cât de curând, limba de lemn moștenită din sistemul comunist, în cadrul căruia de altfel, în mare parte, au și activat.

Prima dovadă: declarația guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care recunoaște cât se poate de limpede că "noi în cadrul Consiliului de Administraţie, când facem - apropo de comunicate - zic măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm".

Reforma structurale e unul din acei termeni care vor să cuprindă tot și să nu spună nimic. De ce evită guvernanții să explice că acestea se referă în general la privatizare și la liberalizarea piețelor excesiv reglementate, pe care funcționează un control politic al prețurilor sau mecanisme de control politic al tranzacțiilor dintre agenții economici? Pe de o parte din neștiință, pe de alta de frica de a nu trezi furia populației, care brusc ar realiza, cred ei, costurile pe care ar trebui să le suporte. De altfel, neștiința guvernanților reiese în mod clar din incapacitatea lor de a explica populației că o liberalizare, corect făcută, nu va majora costurile, ci le va micșora, odată ce iei în calcul toate pierderile suportate de companiile de stat și finanțate decenii la rând din taxe și impozite sau din deficite bugetare, ceea ce în esență e același lucru, doar că în acest caz vorbim de majorări de taxe și impozite amânate.

Dar să vedem cu "ce-o mai freacă" prea autohtonă. Mediafax prezintă reacția fostului ministru Adriean Videanu la stenogramele apărute în presă, care arată cel puțin o relație de tovărășie cu omul de afaceri Ioan Niculae, mare beneficiar al controlului politic al prețului la gaze. "Pentru o informare precisă şi corectă a opiniei publice şi pentru a elimina orice speculaţie sau deformare a realităţii, fac următoarele precizări: 1. Nu am negociat niciodată cu nici un om de afaceri, cu atât mai puţin cu cel invocat public, acordarea vreunei facilităţi. 2. Extrasele din stenograme care circulă în mass media sunt prezentate fragmentat, rupte din context, într-o succesiune aleatorie, creând astfel o imagine de ansamblu falsă", susține Videanu, citat de Mediafax. Mediafax care, de altfel, publică și un fragment din stenogramele amintite:

"Ioan Niculae: Alo!

Adriean Videanu: Să nu uiţi să dai tu telefonul acela, te rog eu mult de tot.

Ioan Niculae: L-am dat deja.

Adriean Videanu: Da? Bine, ok.

Ioan Niculae: Băi, vezi că nu a ieşit nici acum publicaţia aia.

Adriean Videanu: Ştiu, ştiu, vorbim noi, nu…

Ioan Niculae: Bine, bine."

Și nu numai, ci este publicat și un fragment din rechizitoriu, care arată analfabetismul decidenților într-un domeniu suprareglementat precum cel energetic. "Faptul că gruparea infracţională iniţiată de învinuitul Ioan Niculae a continuat să fie sprijinită şi de ministrul Adriean Videanu rezultă şi din aceea că şi ministrul Adriean Videanu a numit în componenţa AGA/CA - SNGN Romgaz, ca şi ministrul Varujan Vosganian, persoane fără pregătire de specialitate, scopul fiind acelaşi, de a putea cu mai multă uţurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional", notează procurorii DIICOT în referatul prin care cer avizul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministrru al Economiei Adriean Videanu (2008 - 2010) şi al lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în 2007 - 2008 şi în prezent. De pildă, arată anchetatorii, "învinuitul Marcel Adrian Piteiu, care, avea calitatea de director general al SNGN Romgaz SA şi făcea parte din CA al societăţii, întrebat fiind explicit cu privire la principiul nediscriminării pe linia livrării gazelor naturale, a declarat pur şi simplu că nu cunoaşte acest principiu". Tot astfel, arată procurorii, şi învinuitele Monica Mitu şi Adriana Oros, membre în AGA-SNGN Romgaz, au declarat că nu cunosc noţiunile elementare în domeniu, de "furnizor", "consumator" sau "consumator întreruptibil", iar Monica Oros a recunoscut, de altfel, "că nu a citit niciodată legislaţia din domeniul gazelor".

O frecăm în continuare nu numai în energie, ci și în domeniul auto. Ziarul Financiar susține că numărul de maşini electrice disponibile oficial în România a crescut la cinci, odată ce şi Ford Focus electric poate fi achiziţionat de pe piaţa locală, cu toate că în prima jumătate a anului doar un singur astfel de automobil a fost livrat oficial. Iar în totalitate în 2012 erau înmatriculate în România 25 de mașini electrice, din care aproape jumătate autovehicule Renault testate la Titu. Asta n-a oprit primăria capitalei să investească resurse și timp în amenajarea unei parcări și a unor stații de alimentare "pilot" în buricul târgului.

Același ZF publică un reportaj realizat la Dispecerul Energetic Naţional, creierul sistemului, locul unde se intră numai după ce treci de cititorul de retină. Un fragment interesant se referă la riscul reprezentat pentru acest sistem de noile energii alternative. „Apariţia centralelor eoliene şi solare reprezintă mari probleme. Noi trebuie să urmărim toate centralele. Înainte diferenţa între datele pe care le aveam noi şi realitatea din teren nu era mai mare de 30 MW. Dacă ajungea deja la 40 MW, era o problemă. Acum însă a crescut la 100 MW şi asta pentru că dispecerii de distribuţie nu fac investiţii în sistemul de monitorizare. În Spania de exemplu s-a pierdut controlul. România a avut norocul ca până acum să se facă investiţii în proiecte mari, dar s-au făcut o serie de schimbări la legislaţia primară şi secundară care vor determina o producţie necontrolabilă mai mare“, explică Octavian Lohan, şeful Dispeceratului Energetic Naţional. Practic, directorul DEN avertizează asupra faptului că unităţile foarte mici, dacă nu sunt identificate la timp, pe termen lung pot aduce dezechilibre în funcţionarea sistemului energetic în totalitate pentru că ele nu sunt controlate. Acestea intră în responsabilitatea distri­buitorilor de energie, dar potrivit lui Lohan eforturile depuse de aceştia pentru monito­rizarea noilor investiţii de mici dimensiuni nu sunt suficiente.

Care este impactul gazelor de şist asupra deficitului comercial al Americii?, se întreabă Capital. Potrivit publicației, cele mai mari beneficii vor fi aduse de boom-ul gazelor de șist, cel mai probabil, unor industrii precum cea petrochimică, siderurgică, dar şi alte industrii care folosesc celuloza şi ambalajele de plastic. Raportul Institutului Global McKinsey mai arată că aceste industrii produc colectiv 400 miliarde de dolari în PIB şi reprezintă circa 18% din producţia totală din sectorul manufacturier al SUA. Se estimează că o ieftinire a gazelor ar putea stimula o producţie suplimentară de 75 miliarde până la 105 miliarde de dolari în aceste industrii, s-ar putea crea 55 miliarde până la 85 miliarde de dolari în PIB-ul anual în producţie, şi s-ar putea susţine până la 270.000 de locuri de muncă adiţionale. Altfel, dacă producţia Statelor Unite de petrol de şist poate atinge estimarea de 8 milione de barili suplimentari pe zi, importul american net de petrol brut poate fi redus până la zero, mai reiese din acelaşi raport.

Cianura și picătura de ploaie care a umplut paharul la Roșia Montana

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 03 September 2013 11:40

newspaper 512Bătălia autohtonă dintre socialiștii corporatiști și ecologiști/ong-iști/socialiști progresiști pe tema Roșia Montana se află de-abia la început și va reprezenta poate cea mai importantă miză electorală la viitoarele alegeri. Primii sunt preocupați de prestigiul și veniturile statului, implicit ale unor companii private, dar și de ale lor personale (dată fiind dărnicia cu care Gold Corporation le susține demersurile), ultimii se arată preocupați de soarta zonei, a populației (pe care pe de altă parte o consideră ignorantă), dar și de finanțarea propriilor proiecte (dată fiind dărnicia unor ONG-uri internaționale, care nu se sfiesc să finanțeze o contra-campanie care irosește resurse financiare la fel de mari ca cele ale Gold Corporation).

Și unii și ceilalți se ascund în spatele unor sofisme. Primii invocă libera inițiativă, ca și cum resursele naturale ar fi proprietate privată și nu monopol de stat, cum îi stă bine oricărui stat modern ce îmbrățișează doctrina "socialismului de piață". Analizând discursul lor nu poți să nu îți amintești titlul unei cărți scrise de doi economiști de la Chicago, "Salvați capitalismul de capitaliști". Aripa civică a socialismului autohton invocă tradiția. De când sunt socialiștii progresiști, autorii mai multor industrializări forțate de-a lungul timpului, cărora le-au căzut victime milioane de oameni și mii de sit-uri tradiționale, interesați de tradiție?! Și unii și ceilalți invocă studii, părtinitoare evident, fiind finanțate de părțile direct interesate.

Ziarul Financiar prezintă mai multe opinii ale mediului universitar, atras, din motive pur profesionale evident, de poziția unei tabere sau a celeilalte. Potrivit ZF, companii precum Carpathian Gold, care are proiectul Rovina, cu 294,5 tone de aur, arată în testele făcute că sunt şi alte metode de extracţie, dincolo de utilizarea cianurii. Diferenţa este însă gradul de recuperare mai mare prin utilizarea cianurilor. Testele publicate pe site-ul companiei, datând din 2007, arată că dacă în cazul utilizării cianurii gradul de recuperare este de 75%, în cazul celeilalte metode gradul de recuperare este de 64%. Chiar şi aşa, canadienii au anunţat că la Rovina nu vor folosi cianuri, acest zăcământ fiind la 20 de kilometri de Roşia Montană. De ce la Rovina se poate însă extracţia aurului fără cianuri, iar la Roşia Montană acest lucru este imposibil? „Este o problemă legată de concentraţia de aur din zăcământ. La Rovina acest grad este mult mai mare faţă de cel de la Roşia Montană. Pentru toate zăcămintele care au însă o concentraţie mai mică de 2 grame pe tonă, utilizarea cianurii este deocamdată unica metodă“, explică Victor Arad, prorectorul Universităţii din Petroşani. Potrivit acestuia, prin cianurare se poate extrage circa 99% din aurul existent în zăcământ. „Prin cealaltă metodă zăcământul se introduce în nişte mori cu bile care asigură o granulaţie foarte fină. Apoi se adaugă nişte reactivi care separaă aurul şi argintul de restul materialelor“, mai spune Victor Arad. Potrivit acestuia, utilizarea cianurii ţine mai ales de considerente tehnice. „Tehnic, cianura este cea mai eficientă metodă. Eu am analizat proiectul. Dacă se respectă totul, nu există niciun risc. Sunt câteva principii de bază, un ABC al construcţiilor, şi dacă se respectă aceste principii totul este în regulă“, spune reprezentantul Universităţii din Petroşani.

Cum luările de poziție autohtone nu erau suficiente, Mediafax prezintă poziția guvernului ungar, care se aşteaptă ca autorităţile române să respecte atât regulile europene în domeniul minelor de aur, cât şi "bunurile de mediu şi culturale" aflate în pericol din cauza proiectului de la Roşia Montană (vestul României). "Exploatarea auriferă bazată pe tehnologia cu cianuri-leşiere implică riscuri enorme şi pune în pericol puritatea apei şi diversitatea biologică", subliniază ministerele, citând o deversare de cianură, în 2000, la altă mină românească de aur, "care aproape a distrus toată fauna sălbatică pe cursul ungar al Tisei", susține guvernul maghiar.

Ziarul Financiar anunță că Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, va căuta un partener căruia să-i cedeze jumătate din cota sa de participare la două perimetre petroliere de explorare din Polonia, compania de stat urmărind să-şi reducă riscurile şi expunerea, dar fără a se retrage complet. Romgaz deţine din anul 2008 o participaţie de 30% în perimetrele Cybinka şi Torzym din Polonia. Operatorul este firma irlandeză San Leon Energy, care deţine 45% din concesiune, iar restul de 25% este controlat de compania britanică Sceptre Oil & Gas. Cantitatea de hidrocarburi care s-ar putea recupera din cele două perimetre este de circa 19,8 milioane de barili de petrol şi 347 milioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit estimărilor San Leon Energy.

Mediafax susține că oferta pentru listarea Nuclearelectrica la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va începe luni, 9 septembrie, şi se va încheia pe 20 septembrie, operaţiune prin care compania deţinută de stat poate atrage fonduri nete de 272,8 - 369,3 milioane lei.  "Fondurile nete care vor fi obţinute din oferta primară (sunt - n.r.) între 272,83 milioane lei (61,7 milioane euro - n.r.) şi 369,29 milioane lei (83,5 milioane euro - n.r.) (în funcţie de preţul ofertei, dacă toate acţiunile oferite sunt vândute", se arată în prospectul de ofertă aprobat, luni, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul ofertei, Nuclearelectrica vrea să vândă 25,3 milioane de acţiuni noi, reprezentând 10% din capitalul social, la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu. Acţiunile sunt scoase la vânzare la un preţ aproape la jumătate faţă de cât sunt înregistrate în activul net al Fondului Proprietatea, care deţine 9,73% din titlurile Nuclearelectrica.

Agerpres informează că senatorii au adoptat în şedinţa plenului de luni proiectul legislativ privind OUG nr. 54/2013 care vizează măsuri de reorganizare, prin divizare parţială, a regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin (RAAN) şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). În raportul întocmit de senatorii din Comisia economică se precizează că obiectivul proiectului este înfiinţarea regiei autonome de interes strategic RATEN prin divizarea parţială a RAAN (fără încetarea existenţei acesteia), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară şi transmiterea acesteia către RATEN. Potrivit sursei citate, RATEN are în componenţă două sucursale - Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti ICN şi sucursala Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare Bucureşti Măgurele CITON.

De ce au fost excluse retroactiv de la subvenționare fotovoltaicele construite pe teren agricol?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 02 September 2013 09:31

newspaper 512Ce începe prost riscă să se termine și mai prost. Acesta este cazul subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, extrem de darnice în trecut, și a căror plată a fost amânată de către actualul guvern, lipsit de orice intenție de a achita nota de plată de 1-1,5 miliarde de euro mai devreme de 2017.

Drept urmare, investitorii care au pompat bani în acest domeniu, bazându-se pe dărnicia executivului s-au dus cu jalba-n proțap la Bruxelles. 

Capital prezintă scenariile alternative la care ne putem aștepta în urma acestor decizii ale producătorilor de energie verde. Toți au depus, în perioada iunie - august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. - Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum, citat de Capital. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. 

„O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Aceeași publicație, Capital, publică un editorial al redactorului șef adjunct, Ciprin Mailat, care amintește că, de la 1 septembrie, deși li se promisese o ieftinire de cel puţin 7%-10% la energia electrică, aceasta are toate șansele să se scumpească. Noile facturi conţin o nouă componentă începând cu 1 iulie, mai exact componenta de piaţă concurenţială (CPC). Pentru populaţie, CPC este de 10% din totalul energiei consumate în perioada 1 iulie-31 decembrie anul curent. De la începutul anului viitor, CPC va creşte cu 10 puncte procentuale la fiecare semestru. Şi aşa o va ţine până când va ajunge la 100%, adică la 1 ianuarie 2018, pentru a avea o piaţă complet liberalizată. "Ce înseamnă acest lucru? Doar în luna august, CPC a umflat factura cu aproape 5 lei, exact suma pe care au tăiat-o de la contribuţia pentru cogenerare şi certificatele verzi. Practic, ce ai luat pe mere dai pe pere.  Doar că noi nu am luat, ci vom da în continuare, cu vârf şi îndesat. Şi atunci nu e normal să ne întrebăm: de unde până unde a văzut ministrul Niţă reducere la  factura de energie? Dacă la populaţie liberalizarea se face cât de cât în paşi mici şi mulţi, consumatorii industriali se vor confrunta cu mari probleme. Pentru firme, CPC a fost în perioada 1 iulie-31 august de 65%, iar de la 1 septembrie va urca la 85%, următoarele 15 puncte procentuale – până la liberalizarea totală urmând a se adăuga de la 1 ianuarie. Mare parte a acestor cheltuieli suplimentare vor fi plătite tot de consumatorul român, pentru că toate produsele de la pâine la zahăr sau de la ulei la carne au în preţul final şi costurile suportate de producător pentru energie", susține Mailat

Mediafax prezintă alte promisiuni, cele ale premierului Victor Ponta, care a spus că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare. "Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", a declarat Ponta, sâmbătă, la Constanţa.

Ziarul Financiar anunță că GDF SUEZ Energy România, compania de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale controlată de grupul franco-belgian GDF Suez, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 352,5 milioane de lei (80 de milioane de euro), cu 35% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, deşi afacerile companiei s-au contractat cu 5%, până la 2,2 miliarde de lei (circa 511 milioane de euro). Rezultatul a fost posibil datorită reducerii cheltuielilor pentru achiziţia gazelor din import cu 25%, în contextul în care cererea de gaze naturale în primul semestru al anului s-a redus cu 8% la nivel naţional.

ZF prezintă cazul lui Remus Borza, avocatul care a gestionat timp de un an ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, Borza şi Asociaţii, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Astfel, a fost demarată începerea urmăririi penale pentru conflict de interese. „Este o gravă eroare judiciară care sper să fie remediată. Nu sunt şi nu pot fi asimilat cu funcţionarul public. În cele 75 de dosare, nu Hidroelectrica a fost parte, ci Euro Insol. Remuneraţia primită de Borza şi Asociaţii, de 100.000 de euro, a fost stabilită de comun acord cu creditorii şi a fost plătită de debitor. Puteam să mergem pe mâna juriştilor care au făcut contractele directe în 2004 şi care le-au prelungit în 2009 în timp ce traderii de energie au angajat în procesele cu noi primele 30 de case de avocatură din România. Noi trebuia însă să avem controlul soluţionării celor 75 de contestaţii“, explică Borza motivele pentru care a încredinţat direct propriei firme de avocatură cele 75 de dosare. „Unicredit, ING, BRD, BCR, marii creditori ai Hidroelectrica şi reprezentanţii statului au ajuns la concluzia că nu era niciun conflict de interese. Au fost luate sute de măsuri şi niciuna nu a fost contestată. Este o maximă ipocrizie ce se întâmplă acum, când toată lumea a ştiut de acest lucru, de la preşedinte, la premier. Acum cădem însă în uimire », a mai spus Borza.

Petrom a vândut pe OPCOM energie produsă la Brazi în valoare de 39,4 milioane de lei, sub prețul Complexului Energetic Oltenia

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 26 August 2013 10:39

newspaper 512Investițiile, însă nu oricare, ci cele private, în energie pot avea două efecte: majorarea profitabilității unei companii prin reducerea costurilor și micșorarea prețurilor pe o piața energiei, în condițiile în care aceasta este cât mai puțin reglementată. Spre deosebire de investițiile private, care în general au ca obiectiv majorarea profitabilității unui business, cele publice au alte obiective, precum furnizarea de contracte sponsorilor electorali sau asigurarea unui nivel de ocupare a forței de muncă supradimensionat și producător de pierderi la nivelul companiilor de stat.

Chiar dacă acesta OPCOM este departe de a fi o piață nereglementată, investițiile făcute de Petrom în centrala de la Brazi par a da roade, compania reușind să vândă energie mai ieftină decât cea produsă de Complexul Energetic Oltenia, de exemplu.

Potrivit Ziarului Financiar, Petrom, cea mai mare companie locală în funcție de cifra de afaceri, a semnat la finalul săptămânii trecute tranzacţii în valoare de 39,4 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) pe bursa de energie OPCOM cu electricitatea produsă în centrala de la Brazi. Petrom a investit 530 de milioane de euro într-un unitate de producţie de energie, alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă, a cărei capacitate este de 860 MW, mai mare decât a unui reactor al centralei de la Cernavodă. Investiţia făcută de Petrom la Brazi este singura de acest tip realizată în România de la Revoluţie încoace. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul bursei de energie OPCOM, la sfârşitul săptămânii trecute Petrom a semnat şapte contracte pe termen lung de vânzare a energiei, cu preţuri cuprinse între 178,2 lei pe megawatt/oră şi 181,3 lei pe megawatt/oră, mai mici faţă de cele cerute de Com­plexul Energetic Oltenia, de exemplu, care a vândut săp­tămâna trecută energie cu 184-185 de lei pe megawatt/oră.

Capital anunță interesul celui de-al doilea mare producător de crom din lume, grupul de companii Yildirim Holding Inc., din Turcia, în participarea la procesul de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Interesul a fost anunțat zilele trecute, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Investitorii turci s-au arătat interesați și să participe la procesul de atragere de investiţii la Cupru Min Abrud și să investească, în general, în industria minieră din România, în special pe componenta minereuri.

Agerpres promovează o campanie Greenpeace, potrivit căreia Termocentrala Enel din Galaţi, ce urmează să fie ridicată în Zona Liberă a oraşului, va provoca pagube de 235 milioane de euro, anual şi va pune în pericol sănătatea locuitorilor din zonă. "România este una dintre puţinele ţări europene în care numărul deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe al celor din accidentele auto. Termocentrala Enel din Galaţi va contribui la această contraperformanţă, provocând, anual, moartea prematură a 40 de persoane, precum şi un număr de 45.000 de zile de boală. Echivalate în bani, aceste pagube, împreună cu cele de mediu, vor ridica nota de plată la aproximativ 235 de milioane de euro, anual. Poluatorul, Enel, nu va acoperi această notă de plată, ea revenind familiilor din Galaţi şi din localităţile învecinate, timp de 40 de ani", notează sursa citată.  Compania italiană Enel intenţionează să construiască o termocentrală de 800 MW, pe bază de cărbune, în Zona Liberă Galaţi, ce va folosi drept combustibil huilă importată din Ucraina, potrivit informaţiilor din Memoriul tehnic al proiectului. Pe durata celor 40 de ani de funcţionare, termocentrala va produce oraşului 6.000 de tone de pulberi în suspensie, 102.000 de tone de dioxid de sulf, 102.000 de tone de oxizi de azot, precum şi metale grele şi alte substanţe toxice. "Spre deosebire de termocentrala similară pe care Enel a finalizat-o în localitatea italiană Civitavecchia, unde stivele de cărbune sunt închise în hangare pentru a nu polua aerul oraşului, cea de la Galaţi va avea stivele de cărbune afară, expuse intemperiilor. În acest fel, proiectul din România va fi mai ieftin pentru investitorul străin", menţionează activiştii Greenpeace. 

Mediafax susține că Toyota, cel mai mare constructor auto la nivel mondial, a decis să renunţe la utilizarea unui gaz pentru instalaţiile de climatizare ale automobilelor impus de legislaţia europeană, urmând exemplul grupului Daimler care a iniţiat opoziţia faţă de acest produs din motive de siguranţă. Gazul respectiv, numit R1234yf, face obiectul unui litigiu între Daimler şi statul francez, iar Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din această ţară, urmează să ia o decizie mâine. Potrivit Daimler, acest gaz ar putea să ia foc în cazul unor coliziuni. Mercedes a contestat o decizie a Ministerului francez al Mediului de blocare a înmatriculării automobilelor clasa A, B, CLA şi SL sub motivul că acestea nu utilizează noul gaz refrigerant, aşa cum a impus o directivă europeană din luna ianuarie pentru că este mai puţin poluant. Un purtător de cuvânt al Toyota Germania a declarat vineri că noul gaz nu mai este folosit în modelele Prius Plus, Lexus GS şi GT86 comercializate în Europa, care au revenit la produsul utilizat anterior, R134a. El nu a precizat când a fost luată măsura.

Rușii își văd de treabă cu South Stream, în timp ce ucrainenii vor să importe gaze din România

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 23 August 2013 10:02

newspaper 512Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

Giganții de stat, adevărați "campioni naționali" la pierderi

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 20 August 2013 10:46

newspaper 512Singurele obiective pozitive din acordurile semnate în ultimii ani cu Fondul Monetar Internațional (FMI) au fost și cele în care nu s-a înregistrat niciun progres: privatizarea "campionilor naționali" și, implicit, reducerea arieratelor acestora, în special prin internalizarea lor ulterioară, dacă prin îmbunătățirea performanțelor care să permită plata datoriilor nu se poate.

Cu toate că majoritatea companiilor de stat beneficiază de un statut special, sunt fie monopoluri de stat, fie se bucură de o poziție de furnizori de servicii obligatorii, acestea funcționează nu după logica economică, ci după cea politică. Menirea lor principală este cea de a aduce voturi sau de a răsplăti sponsorii electorali.

Așa se face că, potrivit Ziarului Financiar, cele mai mari 30 de companii de stat din România au avut anul trecut pierderi cumulate de aproape 150 de milioane de euro. Hidroelectrica a intrat în insolvență și a terminat anul cu o pierdere record de 114 milioane de euro după încă un an de secetă. Oltchim a intrat anul acesta în insolvență după ce a  încheiat anul 2012 cu un minus de 127,7 milioane de euro. De cealaltă parte a baricadei, sunt însă și companii care reușesc să facă profit. Cele care dețin o poziție privilegiată pe piață, ca urmare a statutului oferit prin legislație. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, rămâne și cea mai profitabilă companie de stat cu un câștig net de 279 milioane de euro anul trecut. Cele mai mari 30 de companii controlate de stat au avut în 2012 o cifră de afaceri de circa 9 miliarde de euro, în scădere cu 7% față de 2011, și peste 194.000 de angajați.

Economica.net anunță că Gazprom Neft, prin subsidiara sârbă NIS, a descoperit petrol și gaze în perimetrul Jimbolia din vestul României în a doua etapă a unei sonde de teste, se arată într-un comunicat al companiei Zeta Petroleum, partener al NIS în această concesiune. NIS are o participație de 51% în acest perimetru, Zeta Petroleum deține 39%, iar Armax Gaz, 10%. În timpul testelor, producția maximă de țiței a fost echivalentă cu 24 de barili pe zi, iar cea de gaze a fost de 22.248 de metri cubi pe zi.

Agerpres susține că au fost descoperite bălți cu apă extrem de radioactivă în apropierea rezervoarelor de stocare a lichidului contaminat la centrala nucleară japoneză avariată de la Fukushima. Radioactivitatea măsurată la 50 de cm deasupra acestor bălți era de circa 100 milisieverți pe oră, un nivel foarte ridicat care îi împiedică pe lucrători să se apropie prea mult de ele, a precizat aceeași sursă. 

Mediafax anunță că exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor. Investitorul va plăti Guvernului o redevență de 6% din valoarea producției, statul având opțiunea de a solicita companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenței să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Coropration pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru.

Autostrada spre iad e pavată cu bune intenții: mașini second-hand mai scumpe decât cele noi - rezultatul politicilor naționaliste ale unui guvernul socialist

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 19 August 2013 10:18

newspaper 512Socialismul combinat cu naționalismul economic a condus întotdeauna la rezultate dezastruoase, în special pentru populație. Guvernele socialiste au, de obicei, cele mai bune intenții, numai că logica economică le dă planurile peste cap. Drept urmare, acestea identifică suspecții de serviciu, companiile străine și speculanții, și iau măsurile de rigoare.

Sunt introduse taxe vamale uriașe și sunt impozitate suplimentar profiturile "extraordinare" ale multinaționalelor sau importatorilor în vederea stimulării producției interne și creării de noi locuri de muncă. Este controlat cursul de schimb, pentru a "proteja" puterea de cumpărare a populației autohtone. În plus, sunt introduse din ce în ce mai multe măsuri punctuale și arbitrare, precum accizarea (sau taxarea suplimentară a unor comercianți) sau controlul prețurilor la diferite produse, afectate de "funcționarea defectuoasă" a "pieței libere".

Rezultatul acestor politici poate fi observat cel mai bine în Venezuela, unde consumatorii plătesc mai mult pentru a-şi cumpăra o maşină second-hand, decât pentru a-și achiziționa una nouă, deoarece cumpărătorii de automobile noi trebuie să aştepte ani de zile până la onorarea comenzilor. Potrivit Capital, care citează un reportaj al CNN, anul trecut s-au vândut 130.553 de maşini în Venezuela, comparativ cu 491.899 de unităţi în 2007. Cererea este de jumătate de milion de automobile. Deficitul sever de maşini din Venezuela a creat o situaţie care sfidează, la prima vedere, logica. Maşinile vechi au ajuns să fie mai scumpe decât cele noi. Clienţii cu bani cash sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un automobil second-hand, decât pentru o maşină nouă pe care nu au de unde să o cumpere. Pentru a rezolva această situaţie, de fapt pentru a o agrava, preşedintele venezuelean Nicolás Maduro a aprobat o lege care prevede că maşinile vechi nu pot fi vândute la un preţ mai mare de 90% din valoarea aceleiaşi maşini noi. „Trebuie să punem capăt speculaţiei cu maşini care afectează populația. Nu putem permite ca un vehicul folosit să coste dublu, triplu sau de patru ori mai mult decât unul nou“, a anunţat preşedintele.   Liderii opoziţiei spun că guvernul nu este soluţia, ci problema. Politicile socialiste care au îndepărtat investitorii, alături de cursul de schimb care face aproape imposibilă achiziţia de maşini din străinătate, au condus atât producţia, cât şi importurile de maşini la blocaj, spun aceştia. 

Mediafax anunță că o companie din China, Hong Yuan Lan Xiang, a făcut o cerere pentru înregistrarea "Snowden" ca marcă a unei tehnologii destinată maşinilor electrice, despre care afirmă că este la fel de spectaculoasă precum secretele dezvăluite de agentul serviciilor americane de informaţii. Analiştii consideră improbabil ca solicitarea companiei să fie aprobată, întrucât numele ar putea fi considerat prea "politizat" de către guvernul chinez. Hong Yuan Lan Xiang nu este prima companie care încearcă să înregistreze marca "Snowden" în China. În 2010, un producător chinez de îmbrăcăminte a înregistrat numele "Snowden" în chineză, pentru produsele sale, a arătat publicaţia. Mai multe alte companii au înregistrat şi ele marca englezească "Snowden" pentru alte produse din China. Conform legislaţiei acestei ţări, o marcă poate fi utilizată de mai multe companii, pentru categorii diferite de produse.

Economica.net susține că Prospecţiuni, cel mai important activ al Grupului Tender, are contractată în totalitate activitatea pentru al doilea semestru al anului în curs cu lucrări de prospectare seismică  2D şi 3D pentru giganţi din petrol şi gaze. Astfel, potrivit raportului semestrial al Prospecţiuni, compania lucrează în această perioadă pentru Romgaz(3D Transilvania Centru, Transilvania Sud şi Muntenia, 2D Moldova şi Muntenia ), Petrom( 3D Cartojani şi Vata-Aluniş), Petrofac - companie americană ( 3D Bălteni şi Colibaşi), Aurelian(3D Brodina), Chevron, companie ce caută gaze de şist( 2D Dobrogea). În prima parte a anului a finalizat achiziţia de date seismice 2D şi 3D pentru clienţii Petrom(Giurgiu, Roeşti-Băbeni şi Roşiori) şi Romgaz(Moldova Sud). Potrivit unui director din Romgaz, compania are nevoie de datele seismice pentru a vedea exact care este potenţialul în hidrocarburi al zonelor vizate. Sursa nu a precizat dacă este în căutarea resurselor convenţionale de gaze sau a celor de şist menţionând doar că este vorba despre „hidrocarburi”. “Prospecţiuni ne face o ecografie a subsolului pentru a şti exact unde să săpăm sondele experimentale”, a precizat sursa.

Ziarul Financiar anunță intenția OMV Petrom-ExxonMobil de a direcționa cu prioritate către piața internă producția de gazele naturale extrase din Marea Neagră. Dar totul depinde de cerere, spune Mariana Gheorghe, CEO al companiei Pe­trom. „Discutăm deja cu Trans­gaz pentru a vedea care este capacitatea reţe­lei naţionale de transport pentru preluarea cantită­ţilor din Marea Neagră. Piaţa românească este cea mai apropiată, iar interesul nostru este să vindem pe cea mai apropiată piaţă, dar cine poate însă spune care va fi cererea în Ro­mânia în acel an?“, spune CEO-ul OMV Petrom.

Aceeași publicație, ZF , informează că producătorul de electrozi siderurgici Elsid SA din Titu, una dintre firmele care au fost obligate să renegocieze contractul direct de cumpărare a energiei de la Hidroelectrica după intrarea companiei de stat în insolvenţă, a început dezvoltarea unui parc eolian de 24 MW în judeţul Constanţa pe raza localităţii Corbu, la nord de Mamaia.

 

Dacă Petrom nu e, nimic nu e!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 14 August 2013 07:01

newspaper 512Prima pagină a publicațiilor economice de astăzi are evident ca principal subiect profitul record scos de Petrom în prima jumătate a anului. Și celelalte subiecte energetice par a fi în principal legate tot de Petrom, care și-a anunțat ieri rezultatele în cadrul unei conferințe de presă.

Ziarul Financiar, de exemplu, o citează pe Mariana Gheorghe, di­rec­torul ge­neral exe­cutiv al Petrom, care spune că una dintre cele mai mari realizări ale primei jumătăți de an a fost stabilizarea pro­ducției de hidrocarburi în România, 2013 având șanse să fie primul an de la privatizare în care s-ar putea înregistra creșterea cantităților extrase compa­rativ cu exercițiul anterior. „Cel mai important lucru în această primă ju­mătate de an a fost stabilizarea pro­ducției. Vreau măcar ca pentru pri­ma dată de la pri­vatizare să livrăm un baril în plus în 2013 față de anul trecut. Am reușit în primul semestru“, a spus Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom.

Economica.net titrează că Petrom așteaptă de la stat 20 de mil. de euro pentru poluarea terenurilor ce acum îi aparțin. Statul trebuie să ramburseze austriecilor de la Petrom 21 de milioane de euro pentru că a poluat terenurile de pe teritoriul fabricilor ce sunt acum în proprietatea companiei petroliere. Petrom a realizat, de la privatizare și până în prezent, lucrări de ecologizare a terenului de la active precum Doljchim, Petrobrazi și Arpechim de 95 de milioane de lei, bani pe care îi vrea înapoi de la statul român, potrivit contractului de privatizare. Astfel, compania petrolieră efectuează lucrările de curățire a terenului de substanțele ce îl poluează, apoi statul îi rambursează banii cheltuiți în acest scop, după verificarea acurateții datelor prezentat de companie. Factura de circa 21 de milioane de euro reprezintă lucrări efectuate în ultimii 8 ani pentru poluarea istorică, făcută de stat înaintea vânzării Petrom către OMV. „N-am văzut încă niciun ban”,  a precizat Mariana Gheorghe, director general Petrom.

Aceeași publicație electronică, Economica.net, anunță că Petrom se pregătește să scoată petrol de pe teritoriul unei țări vecine. Negocierile cu guvernul ucrainian pentru stabilirea cuantumului redevențelor pentru rezervele de țiței ce vor fi exploatate din perimetru Skifska din Marea Neagră se află aproape de final. Perimetrul din care Petrom deține 15% este cel mai mare dintre toate cele în care Petrom activează offshore. Un consorțiu de companii printre care se găsește și Petrom este aproape de a finaliza negocierile cu statul ucrainean pentru a prelua în concesiune un perimetru offshore din cadrul apelor teritoriale ale Ucrainei în vederea explorării și exploatării lui petroliere. Celelalte companii din consorțiu sunt ExxonMobil(lider de proiect), Shell și compania locală Nadra. Petrom deține 15% din acest consorțiu. „Negocierile cu Guvernul ucrainean sunt în derulare, iar ei sunt în măsură să dezvălui, dacă doresc, valoarea acorduluid e concesiune și redevențele. Trebuie să precizez, însă, că sistemul de redevențe din Ucraina presupune production sharing(împărțirea producției obținute -  n.r.) nu o taxă procentuală pe producție. Nicăieri în Europa nu se mai întîmplă așa ceva” a declarat Mariana Gheorghe, director general Petrom. Perimetrul Skifska este de apă adâncă, la circa 300 de kilometri distanță în larg de litoralul românesc și are o suprafață de aproape 15.000 de kilometru pătrați.

Capital remarcă o nouă modă în ceea ce privește companiile de asigurări la nivel global. Astfel, subsidiara de investiții a grupului Allianz, Allianz Capital Partners, a cumpărat recent două parcuri eoliene în Franța și unul în Germania. Aceste achiziții au adăugat o capacitate combinată de circa 100 Mw la portofoliul de energie regenerabilă deținut în prezent de Allianz. Un alt jucător important care și-a anuntat intenția de a investi în proiecte de energie regenerabilă este AXA, care are la dispoziție 10miliarde de euro pentru ferme eoliene, dar si pentru alte proiecte de infrastructura, aeroporturi, tuneluri sau chiar sisteme de canalizare. Motivul: Companiile producătoare de energie regenerabilă vor cheltui de circa trei ori mai mult pe asigurări până în 2020 (2,8 miliarde de dolari), în condițiile în care, în prezent, primele plătite se ridică la 850 milioane de dolari pe an, se arata într-un raport al Bloomberg New Energy Finance. Creșterea va fi determinată de proiectele tot mai complexe și mai riscante, precum fermele eoliene offshore. Conform BNEF, țări precum SUA, China, Germania sau Australia își vor crește capacitatea de producție de energie regenerabilă cu echivalentul a 2.000 miliarde de dolari până în 2030.

Ziarul Financiar semnalează că firma de prospectare geo­lo­gică Prospecțiuni București (PRSN), controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, a raportat o pierdere de 10,5 mil. lei (2,4 mil. euro) în primul se­mestru din acest an, mai mare cu 71% față de perioada similară din 2012, pierdere pusă de companie pe seama modificării po­liticii contabile privind tratarea pro­vi­zioanelor. Afacerile companiei au urcat în schimb cu 29% în același interval și au ajuns la 133 mil. lei (30 mil. euro). Reprezentanții societății spun că schimbările de ordin contabil au urcat pierderile Prospecțiuni cu 8,65 mil. lei (2 mil. euro) și în lipsa acestora ar fi raportat un rezultat negativ de 1,9 mil. lei (0,43 mil. euro) în prima jumătate a anului. Valoarea provizioanelor socie­tății s-a majorat în ultimul an cu o sumă similară și se cifra la 30 iunie la 21,9 mil. lei (4,9 mil. euro).

Perla energiei termo românești, centrala Petrom de la Brazi, s-a defectat! Din fericire, se află în perioada de garanție

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 13 August 2013 06:37

newspaper 512Banii n-aduc fericirea, nici măcar în cazul OMV Petrom. Investiția de jumătate de miliard de euro a celei mai mari companii de petrol și gaze din regiune, centrala pe gaze de Brazi, care poate asigura 9% din consumul României, funcționează începând de joi doar la jumătatea capacității sale, din cauza unei defecțiuni la transformatorul electric al unei dintre cele două turbine. 

Potrivit Economica.net, repunerea în funcțiune se va face cel mai devreme peste două săptămâni. "Pentru că e în garanție, problema va trebui rezolvată de Toshiba, firma care a montat transformatorul. Va dura pe puțin două săptămâni”, a precizat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național, citat de Economica.

Pe lângă faptul că este cea mai mare investiție privată din România într-o centrală electrică, unitatea de la Brazi este și cea mai eficientă. Funcționează în cogenerare la un randament mediu de 70%, mult peste randamentele de 40% atinse în centralele de stat.

Până la momentul reparației, centrala funcționează doar cu celălalt grup de 400 de MW. Înainte de sincopa de joi, centrala funcționa la capacitate maximă, cu toți cei 800 de MW.

Ieri, ora 16.00, producția de energie pe bază de gaz reprezenta 15% din total – circa 1.000 de MW. Pe lângă cei 400 de MW de la Brazi, încă 400 producea temocentrala Iernut aparținând de Romgaz, precum și alte centrale mai mici. 

Din total producție energie, cel mai mult provenea din termocentralele pe cărbune – 35%, apoi nuclearul cu 20% și energia hidro cu 19,5%. Din energia „verde”, eolianul producea 500 de MW, solarul 140 iar biomasa 30 de MW

Ziarul Financiar susține că Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este împotriva listării duale a Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, și susține listarea producătorului de gaze doar pe bursa de la București. Declarațiile publice făcute de responsabilii de priva­tizări ai guvernului că listarea Romgaz ar trebui să se facă concomitent pe două burse, la București și la Londra sau Varșovia, pentru că piața românească este anemică și nu ar putea asigura succesul unei oferte de 600 de milioane de euro, cât vrea statul să strângă din vânzarea acțiunilor Rom­gaz, a stârnit revoltă în rândul comunității de pe piața de capital. ASF este instituția care își va da „ok“-ul pe prospectul de listare a Romgaz. „În discuțiile pe care le-am avut cu misiunea FMI în România am insistat ca listarea Romgaz să se facă exclusiv local. Am fost împotriva listării duale a Romgaz. Priva­tizarea companiilor de stat a fost agreată cu FMI și pentru a dezvolta piața de capital românească. Ar trebui să se țină cont de acest lucru“, a spus Rușanu, citat de ZF.

Aceeași publicație, Ziarul Financiar, prezintă povestea intrării în insolvență a uzinei Vulcan și perspectivele acesteia. În două luni de la preluarea administrării de către Euro Insol compania a livrat șase unități de pompare pentru Petrom și două către compania de stat Kuweit Oil și a ajuns la o încărcare a producției de 60 - 65%. Noua con­ducere speră ca în august să livreze încă 10 unități de pompare către Kuweit Oil și să ajungă la sfârșitul anului la un grad de încărcare de 90% și să elimine pierderile care afectează compania.

Vulcan a intrat în insolvență deși până acum două luni de zile era singura societate din Europa care producea unități de pompare pentru că România are tradiție în domeniul petrolier, iar al doilea război mondial s-a dus pe petrolul românesc, pe rafinăria Astra de la Ploiești. În zona Ploiești s-a dezvoltat astfel o întreagă industrie petrolieră care a ținut practic toată Europa în perioada interbelică și chiar postbelică foarte mulți ani. Vulcan are acreditarea din partea Institutului American al Petrolului care este greu de obținut, spun reprezentanții companiei.

Anul acesta, în urma unei investiții de 300 milioane de dolari, s-a mai deschis însă o unitate de producție similară la Ploiești de către americanii de la Lufkin după ce zeci de ani, din 1959, Vulcan a deținut monopolul pe aceste echipamente.

„Din păcate, industria românească nu a înțeles care sunt dinamicile acestei piețe globalizate și a trăit cu speranța că va putea supraviețui în acea mentalitate de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, la ștergere de datorii, reeșalonări, cu scheme de personal supradimensionate, cu utilaje îmbătrânite. Concurentul nostru, pe de altă parte, Lufkin se bucură de o tehnologie de ultimă generație la Ploiești. Tehnologia învechită se traduce în costuri. Costurile Vulcan sunt cu 300% mai mari decât ale Lufkin“, spune Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, citat de ZF.

Liberalizarea prețului la gaze îi arde la buzunar pe industriași… Urmează populația

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 12 August 2013 09:01

newspaper 512Politica de control a prețurilor la energie din ultimele două decenii va avea un efect negativ asupra procesului de liberalizare a prețurilor din domeniul energiei. Un proces început prea târziu, pe o piață cartelizată și supra-reglementată, ce va conduce la o majorare a prețurilor și nu la o ieftinire a acestora. Iar rezultatul este încă incert: își vor optimiza companiile din domeniu costurile, pentru ca, cel puțin pe termen lung, să beneficieze și consumatorii, sau se vor mulțumi cu veniturile suplimentare realizate și vor evita orice investiție în vederea creșterii performanței companiei și calității serviciilor furnizate? Răspunsul nu este unul simplu, în pofida faptului că deja, celelalte companii din economie contribuie la "liberalizare".

Potrivit Economica.net, gazul pentru fabrici costă deja cu circa 30% mai mult decât pentru populație. De la sfârșitul anului viitor, prețul gazului pentru industrie se va alinia la prețurile externe. Populația mai are un respiro până la finalul lui 2017. În plus, Industria se așteaptă la o mărire cu circa 30% a prețului la gazele pe care le primește, de la 260 de dolari e mia de metri cubi, cât este acum, la 360 de dolari, nivelul la care se vrea a se face convergența între prețul de intern și cel de import. Creșterea de 100 de dolari se va face până la sfârșitul anului viitor, potrivit calendarului de liberalizare convenit cu FMI, dar legea permite amânarea cu încă un an, până în 2015, a finalizării procedurilor de dereglementare, spune Nicolae Havrileț, președintele Agenției de Reglementare în Energie, citat de Economica. „Dacă la sfârșitul calendarului  se constată o diferență mare între prețul de intern și prețul de extern al gazului, se poate prelungi perioada de dereglementare până în decembrie 2015”, explică Havrileț.

Deja prețul plătit de industrie pentru gaze este mult mai mare decât cel plătit de populație. Socotind doar prețul de vânzare al gazelor, fără transport, taxe și accize, industria plătește 260 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gospodăriile plătesc doar 160 de dolari. Nivelarea prețurilor de intern cu cele de extern ar trebui să se facă , potrivit lui Havrileț, „pe la 360-380 de dolari”, însă în intervale de timp diferite: industria, până cel mai târziu în 2015, consumatorii casnici , până în 2018. Președintele ANRE spune că scumpirea gazului îi va determina pe proprietarii fabricilor să investească în retehnologizare și echipamente mai eficiente energetic. „Nu poți cere să fii competitiv pe o piață doar pe baza unui preț scăzut al materiei prime. Trebuie să te retehnologizezi”, arată Havrileț.

Transgaz și Petrom nu au putut salva Bursa, mai titrează Economica.net. Profitul pe primul semnestru a scăzut la jumătate. Profitul net al Bursei de Valori București (BVB) pe primul semestru a scăzut aproape la jumătatea celui din perioada similară a anului trecut, la 4,24 milioane de lei „aproape de nivelul bugetat pentru anul 2013“, se spune în raportul companiei. Nu au fost de ajuns banii încasați din găzduirea tranzacțiilor ofertei publice de vânzare a acțiunilor Transgaz, de către stat, și a plasamentului privat, derulat de Fondul Proprietatea cu acțiuni ale OMV Petrom, astfel încât compania care administrează Bursa de Valori București (BVB) să repete profitul din prima jumătatea a anului trecut.

Ziarul Financiar anunță că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din țară, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 771,4 milioane de lei, cu 38% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar afacerile companiei de stat au continuat să scadă pe fondul unui consum slab. „Realizarea unui profit net mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2012 este generată de reducerea cheltuielilor cu amortizarea, reducerea cheltuielilor de operare și reducerea achizițiilor la gaze de import“, explică reprezentanții companiei evoluția profitului. De cealaltă parte, afacerile Romgaz au continuat să scadă, evoluție înregistrată și în primul trimestru din 2013. Astfel, compania a ajuns la un business de 1,9 miliarde de lei (432 de milioane de euro), cu 13,4% mai mic față de afacerile de aproape 2,2 miliarde de lei (500,6 milioane de euro) din primele șase luni ale anului trecut.

HotNews publică un interviu cu ministrul finanțelor Daniel Chițoiu, potrivit căruia, actualele redevențe, cuprinse în prezent între 3,5% și 13,5% din producție în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi, vor fi majorate în scopul obținerii de venituri suplimentare la buget, însă nu va fi ignorat nici necesarul de investiții din domeniu, în momentul luării deciziei. "Vrem să colectam din redevențe mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situația de a colecta cel mai puțin din UE la acest capitol. În același timp, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevențelor care i-ar împiedica pe operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare  domeniu urmând să stabilim un nivel optim, în care sa fie avantajat și Statul dar și operatorii economici. Până la finele anului o să adoptăm nouă legislație privind redeventele", a declarat ministrul Finanțelor, Daniel Chitoiu, în interviul acordat HotNews.

Cluburile falimentează, foștii fotbaliști prosperă din afacerile cu energie regenerabilă

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 08 August 2013 07:36

newspaper 512Dacă în România, cluburile de fotbal mai nou falimentează, sportul rege fiind la rândul său lovit de moda insolvenței, unii foști fotbaliști prosperă. În timp ce "investitorii" din fotbal, precum Copos trag țeapă creditorilor, jucătorilor și suporterilor, fotbaliștii, după ce pun ghetele-n cui își încearcă norocul în antreprenoriat.

Unii cu mai puțin succes, precum e cazul lui Gheorghe Hagi, care a decis să-și piardă banii tot în fotbal, finanțând Viitorul Constanța (club salvat între timp de primăria Voluntari și de primăria Chianja), alți cu mai mult succes, precum Gică Popescu. Acesta a intuit de unde vin banii și a investit mai nou în domeniul energiei eoliene în parteneriat Joan Laporta, fost președinte al clubului de fotbal Barcelona.

Potrivit Capital, Popescu are deja un un parc eolian, din 2009, în Tulcea, întins pe 500 de hectare și „presărat“ cu 50 de turbine ce produc fiecare 5MW. Și pentru că energia verde este noul El Dorado al afacerilor, Gică Popescu și-a dorit să se extindă. Are terenuri în sud-estul țării, o zonă cu foarte mare potențial pentru turbinele eoliene și va construi și acolo un proiect similar celui de la Tulcea. „În toamnă, demarez și proiectele pe care le mai am în energie“, spune fotbalistul.

Agerpres anunță că liberalizarea prețului gazelor pentru industrie va fi amânată cu un an, până la 31 decembrie 2015. "Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale - n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferențe semnificative între prețul gazelor de import și cele de producție internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preț la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferența este prea mare? Așa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015", a afirmat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Ziarul Financiar susține că noile taxe aplicate de la 1 februarie asupra companiilor care activează în transportul și distribuția de energie electrică și de gaze naturale, precum și asupra producătorilor de gaze care au de beneficiat din liberalizarea prețurilor au adus până la finalul lunii iunie sume suplimentare la bugetul de stat de circa 28 de milioane de euro.

Economica.net prezintă un nou proiect realizat parțial cu fonduri europene. Potrivit portalului, care citează Mediafax, peste 100 de milioane de lei vor fi investiți într-o stație de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice care va fi amplasată pe locul unui fost batal ce a aparținut fostului combinat chimic de la Valea Călugărească (Prahova), lăsat în ruină de peste 15 ani. Miercuri, în comuna Valea Călugărească din județul Prahova a fost semnat contractul pentru proiectul "Construire stație de producere a energiei electrice bazată pe energie solară cu panouri fotovoltaice", proiect accesat de firma italiană Vir Company și finanțat parțial cu fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial "Creșterea competitivității economice" (POS CCE) 2007-2013. Proiectul prevede construirea, pe locul unui fost batal de fosfogips care a aparținut combinatului chimic de la Valea Călugărească, a unei stații de producere a energiei electrice pe bază de panouri fotovoltaice, cu o putere de 5,38MW, conform datelor furnizate de Consiliul Județean Prahova.

OMV Petrom simte presiunea guvernului de a încasa mai mulți bani, dar o înțelege

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 06 August 2013 22:10

newspaper 512CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, recunoaște într-un interviu acordat Capital că simte presiunea guvernului de a încasa mai mulți bani la buget. Din păcate, nu este singura. Noile majorări ale bazei de impozitare promise Fondului Monetar Internațional (FMI) se traduc în creșterea presiunii fiscale asupra tuturor contribuabililor, fie că este vorba de introducerea obligatorie a plății contribuțiilor sociale de sănătate la chirii sau de introducerea CAS și CASS pentru soțiile și copiii majori aflați în intreținerea angajaților cu venituri "mari", măsură negată vehement de guvern, deși ea este cuprinsă în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul.

Spre deosebire de majoritatea populației, doamna Gheorghe este mai înțelegătoare cu guvernul, susținând că "trebuie găsit echilibru între nevoia statului pentru redevențe mai mari, nevoia investitorilor de a avea cash-flow ca să continue să investească și nevoile consumatorilor să aibă acces la un produs suportabil și sustenabil".

CEO-ul OMV Petrom a ținut să lămurească și o altă afirmație, devenită un lait-motiv în discursul public românesc, potrivit căreia Petrom ar trebui să plătească redevențe la nivelul UE. "E foarte greu să spui că este nivelul UE. La concesiuni există redevențe procentuale aplicate la venituri, la profit sau o combinație între cele două. Mai mult, unele procente sunt variabile, altele sunt fixe. Cele variabile diferă în funcție de volume sau de preț. Libertatea și combinațiile în Europa sunt mari. Mai există o dimensiune, pentru că în plus față de procentul de redevență sunt excepțiile - deduceri pentru off-shore, pentru zăcăminte mature, pentru adâncimi, deduceri pentru volum. Nu poți să spui că este un nivel mediu european.", a declarat CEO-ul OMV Petrom celor de la Capital. 

Celor care acuză "vânzarea resurselor către străini", Mariana Gheorghe le răspunde, potrivit Capital, că "nu are nicio relevanță că 50% din Petrom este OMV, poate chiar ne ajută, pentru că 85-90% din profiturile noastre operaționale le-am reinvestit, deci ca să creezi acest impact economic - locuri de muncă, PIB, partea de taxe și know-how - trebuie să ai resurse. Cred că toate aceste cifre vorbesc de la sine care este avantajul că facem producție și că avem Petrom-ul în România".

Economica.net prezintă o altă negarea a promisiunilor făcute în fața FMI în scrisoarea de intenție de către un oficial guvernamental. Astfel, informațiile privind amânarea listării la Bursă a companiilor naționale Nuclearelectrica și Romgaz au fost infirmate public de Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget. Anterior media preluase știrea despre un nou calendar convenit cu FMI, care ar prevedea amânarea pentru toamna lui 2014.

Potrivit Ziarului Financiar, surse guvernamentale susțin că listarea duală a Romgaz și oferta Nuclearelectrica vor avea loc în toamna aceasta, așa cum fusese programat. Aceleași surse spun că la Romgaz s-a convenit pentru o listare duală, pe bursa de la București și pe o altă piață din Europa, idee contestată vehement de comunitatea locală a pieței de capital.

Capital are revelații, în timp ce Bursa anunță un potențial cumpărător al Oltchim

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 06 August 2013 10:30

newspaper 512Presa română a descoperit că prețul petrolului a ajuns la nivelul celui de acum 150 de ani. Mai mulți factori, precum incertitudinile aduse de "primăvara arabă", embargoul impus Iranului, închiderea unor rafinării, în special în Europa de Vest, sau politica de control a producției caracteristică OPEC au contrabalansat majorarea consumului din Asia sau revoluția tehnologiei de șist din SUA și au contribuit la evoluția ascendentă din ultimul timp a prețului țițeiului.

Explicațiile țin în principal de raportul cerere ofertă, raport influențat de evoluțiile geopolitice, nu numai de cele economice.

Cu toate acestea, Capital titrează "INCREDIBIL: Petrolul e la fel de scump ca acum 150 de ani". De ce e incredibil nu rezultă de nicăieri. Publicația exemplifică articolul cu un grafic din The Economist în care sunt prezentate evoluțiile prețului țițeiului și cele ale producției de petrol. Din grafic lipsește evoluția cererii. Dacă aceasta a crescut într-un ritm la fel de accelerat cu producția (sau și mai accelerat, ținând cont de utilizările alternative ale țițeiului care au eliminat risipa inițială), nu e de mirare că prețurile au atins niveluri similare, cu atât mai mult cu cât, în pofida noii revoluții a șisturilor bituminoase, țițeiul rămâne una din resursele din ce în ce mai rară. În plus, nu orice câmp petrolier nou descoperit este exploatabil din punct de vedere tehnologic, la nivelul actual al progresului tehnologic, și cu atât mai puțin exploatabil din punct de vedere comercial, la nivelul actual al prețurilor și al costurilor de exploatare. 

Ziarul Financiar susține că Halliburton se extinde odată cu lucrările din Marea Neagră şi gazele de şist. Halliburton, gigantul american cu o cifră de afaceri la nivel global de 28,5 miliarde de dolari, specializat în furnizarea de servicii pentru industria de petrol şi gaze, a ajuns la 67 de angajaţi în România, majoritatea amplasaţi la Ploieşti, centrul industriei petroliere locale, planurile pe termen mediu fiind de a ajunge la 100 de salariaţi.

Bursa susține că PCC SE, acţionarul minoritar al "Oltchim", şi fondul israelian de investiţii "Fortissimo Capital" vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului vâlcean. Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în România, a declarat: "Suntem implicaţi în cazul Oltchim de şapte ani, am participat la procesul de privatizare toamna trecută, iar acum luăm parte la a doua încercare de privatizare a companiei. În urmă cu o lună am depus scrisoarea noastră de intenţie, am spus că PCC este interesat să cumpere integral Oltchim, iar astăzi (n.r. ieri) ne-am unit forţele cu fondul de investiţii «Fortissimo Capital» şi am depus împreună o scrisoare de intenţie, prin care ne prezentăm dorinţa să cumpărăm Oltchim". Fortissimo Capital are active de jumătate de miliard de dolari şi investeşte, în principal, în companii publice şi private israeliene din domeniul tehnologiei şi industriei, care au nevoie de infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

Francezii se regenerează în România, în timp ce kazahii amenință cu investiții

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 05 August 2013 11:24

newspaper 512Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

Noile redevențe din petrol și gaze, la dispoziția comunităților locale?!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 01 August 2013 11:43

newspaper 512Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Investiți, investiți, investiți… în industria de servicii petroliere

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 31 July 2013 09:37

newspaper 512Rectificarea bugetară și noile modificări aduse Codului Fiscal ocupă prima pagină a presei economice, care n-a mai avut timp să ser ocupe și de alte subiecte. Noroc cu Economica.net, care a publicat un articol în care prezintă investițiile realizate de industria de servicii petroliere în România.

Când se vorbește de investițiile în domeniul energetic sunt prezentate de obicei cele ale marilor roducători sau ale marilor distribuitpri de astfel de servicii. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din țară și, practic, cel mai mare beneficiar al lucrărilor de explorare și producție, a investit, în cei șapte ani de la privatizare, 5,5 miliarde de euro pentru activități de explorare și producție. Suma reprezintă 65% din totalul investițiilor Petrom și este rezultatul politicii companiei de a se axa pe acest segment.

Ca urmare a creșterii activității în domeniu, însă, investițiile din România ale marilor jucători din industria de servicii petroliere s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro în ultimii 10 ani. Printre aceștia se numără compania americană Lufkin Industries, care a investit 140 de milioane în unitatea sa de producție de lângă Ploiești, texanii de la Cameron, cu investiții de 80 de milioane de dolari în construcția unei fabrici la Ploiești. Producătorul siderurgic italian Tenaris, care a cumpărat chiar de la Cameron fabrica Steron Câmpina și mai deține o fabrică de țevi în Zalău, o oțelarie în Călărași și un centru de servicii la Ploiești, a anunțat investiții de 150 de milioane de dolari în anii 2011-2013. Wheaterford a cumpărat încă din 2008 firma românească Atlas GIP, specializată în servicii petroliere și de foraj. Anterior, americanii cumpăraseră chiar de la Petrom o altă firmă din zonă, BOSS (Baza de Operațiuni Speciale la Sonde ) Câmpina. Grupul Schlumberger, cel mai mare furnizor global de servicii pentru industria de petrol și gaze, a ales tot Ploieștiul pentru dezvoltarea unei baze de clasă mondială, cu o suprafață de 55.000 metri pătrați deservită de 370 de angajați, care a devenit un centru operațional pentru toate piețele est-europene. În primăvara anului trecut, furnizorul american de produse și servicii petroliere Halliburton a închiriat o suprafață de 7.700 de metri pătrați în parcul industrial Ploiești West Park, unde a anunțat construirea unei baze, ca primă fază a unui plan de investiții mai amplu al companiei în complexul industrial.

De altfel, potrivit Mediafax, care-l citează pe secretarul Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, Mihai-Aurel Donțu, delegația FMI a "atras atenția" parlamentarilor români membri ai Comisiilor de Buget-Finanțe din cele două Camere cu privire la investițiile în energie, arătând că acestea sunt necesare și trebuie continuate.

Adevărul anunță că cel mai mare producător termo de electricitate din țară, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat în primul semestru al anului în curs o cifră de afaceri de 1,22 miliarde de lei și un profit brut de 110 milioane de lei. Producția de energie electrică a companiei a fost în acest interval de 5 TWh, respectiv de 433.000 gigacalorii de agent termic.

Ziarul Financiar anticipează vremuri mai bune pentru ingineri. Angajații din zona de inginerie, care sunt specializați pe un anumit domeniu, precum și cei din departamentele financiare ale companiilor, vor fi și în viitor printre cei mai bine plătiți din economie, a spus Miriana Matei, directorul de resurse umane al furnizorului de echipamente și servicii pentru industria energetică Schneider Electric.

Canicula impulsionează producția de energie solară

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 29 July 2013 22:56

newspaper 512Canicula are și efectele sale pozitive, chiar dacă mai puține decât cele negative, e adevărat. Unul dintre acestea: majorarea cantității de energie produsă de parcurile solare, în detrimentul celei produse de parcurile eoliene sau a celei hidro. Ieri de exemplu, semnalează Ziarul Financiar, în jurul orei 10:20 funcționau numai 9 MW în parcuri eoliene, dar injectau energie în sistem 36 MW de proiecte solare, potrivit datelor Transelectrica.

Deși nu se poate vorbi deocamdată de o tendință, în contextul în care în România sunt funcționali peste 2.000 MW în parcuri eoliene și numai 200 în proiecte fotovoltaice, situația înregistrată în cursul zilei de ieri arată cât sunt de conectate sursele alternative de energie la condițiile meteo.

Același ZF anunță că producătorii și furnizorii de energie electrică se vor putea întâlni pe o nouă platformă a bursei de energie, numită piața centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale sau over-the-counter (OTC), care va permite tranzacționarea în timp real, pe termen mediu și lung, a pachetelor de energie. Practic, viitoarea platformă va aduce bursa de energie mai aproape de funcționalitatea bursei de valori, unde vânzătorul și cumpărătorul se întâlnesc direct. Jucătorii din piața de energie solicită de mult timp crearea unei platforme pentru tranzacțiile „peste tejghea“, adică fără intermedierea companiei OPCOM, care administrează bursa de energie. Necesitatea a devenit și mai mare anul trecut, când o modificare adusă legii energiei electrice a făcut obligatorie încheierea tuturor tranzacțiilor prin instrumentele puse la dispoziție de OPCOM.

BMW a lansat prin evenimente simultane în Londra, New York si Beijing modelul electric i3, mașina cu care germanii speră să revoluționeze industria auto, susține HotNews. În cele mai mari piețe europene mașina va fi livrată în noiembrie, cu prețuri de la 34.950 euro, iar autonomia va fi de 160 km cu motorul electric și de peste 260 km cu motor-generator pe benzina. i3 va fi disponibil din noiembrie pe marile piețe europene – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, iar la anul va fi lansată în SUA, Japonia și China, a spus la Londra, Ian Robertson, directorul comercial al companiei. In 2014 va fi lansat supercar-ul electric i8 care va costa în jur de 100.000 euro.

Economia Arabiei Saudite, puternic dependentă de exporturile de petrol, este tot mai vulnerabilă la creșterea producției de hidrocarburi din exploatarea șisturilor în SUA, care reduce cererea globală pentru țițeiul țărilor OPEC, a avertizat prințul saudit Alwaleed bin Talal, citat de Mediafax. Arabia Saudită nu-și va putea îndeplini obiectivul de a-și majora capacitatea de producție la 15 milioane de barili pe zi din cauza producției de hidrocarburi din șisturi bituminoase, a afirmat bin Talal, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, într-o scrisoare adresată în luna mai unor miniștri saudiți și publicată abia acum pe contul personal de Twitter.

Turiștii români, răsfățații presei economice: cât costă benzina și motorina în UE?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 29 July 2013 09:54

newspaper 512

Turiștii români au fost răsfățații site-urilor economice în acest weekend. După ce, joi, Energy Report remarca faptul că turiștii români, în special cei cu mașini pe benzină, cu un ochi râd cu altul plâng, plătind cea mai ieftină benzină din UE în Bulgaria și una dintre cele mai scumpe în Grecia, Economica.net a reluat tema duminică, sub titlul "Vacanță cu maşina? De unde să alimentezi ca să faci economii".

Economica prezintă prețurile publicate de CE pe 15 iulie, prețuri depășite deja ca urmare a evoluției prețului internațional al țițeiului, dar și a cursurilor de schimb. România nu mai este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, ea fiind detronată de Bulgaria. De pe 15 iulie pe 22 iulie, benzina s-a scumpit în România cu 2 eurocenți pe litru, de la 1,294 la 1,314 euro pe litru, în timp ce în Bulgaria cu doar un eurocent, de la 1,3 la 1,31 euro pe litru. În general, față de prețurile prezentate de Economica, combustibilii din întreaga Uniune Europeană s-au scumpit în medie cu 1,8 eurocenți pe litru. Cu alte cuvinte, pentru o vacanță în care are un turist român are de gând să parcurgă 2.000 de km, el trebuie să adauge la buget 3-5 euro în plus față de costurile de pe 15 iulie, prezentate de Economica.

Pretul benzinei si motorinei in statele UE (Oil Bulletin - 22 iulie)

Screen Shot 2013-07-25 at 9.07.25 AM

Și Capital are sfaturi pentru turiști. De ceva vreme mulți șoferi care au parcurs șoselele franceze se plâng de mulțimea camerelor de control al traficului, multe dintre ele „asezonate” și cu câte un radar care poate reduce simțitor bugetul alocat concediului. În unele cazuri, nu multe ce-i drept, zonele supravegheate de aparate de detecție a vitezei nici măcar nu sunt semnalizate astfel încât te poți trezi amendat fără ca măcar să ști unde ai greșit. În ultima perioadă numărul de radare a crescut simțitor pe autostrăzile din Hexagon și, colac peste pupăză, a devenit ilegală și utilizarea aparatelor GPS dotate cu harta punctelor în care se află acestea, nemaivorbind de detectoare. O altă problemă pe care mulți o consideră minoră dar care poate aduce cu sine amenzi usturătoare este deținerea unei veste reflectorizante. În majoritatea statelor europene simpla existență a acesteia oriunde în mașină este suficientă. Mai puțin însă în țări precum Austria, Belgia, Olanda sau Spania. Aici nu e suficient să aveți vesta în portbagaj ci în habitaclu, astfel încât să o puteți pune rapid pe dvs. de câte ori ieșiți din mașină în zone cu vizibilitate scăzută. Capital vă recomandă să nu uitați acasă nici triunghiul reflectorizant, obligatoriu în Austria, Belgia, Italia, Elveția sau Spania și nici trusa medicală pe care mulți polițiști austrieci o caută cu obstinație.

Ziarul Financiar susține că piața produsele non-oil comercializate în cadrul benzinăriilor a fost anul trecut de peste 600 milioane de euroCele aproape 2.000 de benzinării care funcționează în România pot fi consi­derate cea mai extinsă rețea de retail, ale cărei vânzări sunt comparabile cu cele bifate anul trecut de Real, spre exemplu, jucător cu 24 de hipermarketuri şi afaceri de 650 mil. euro.

Mediafax informează că Uniunea Europeană şi producătorii de panouri solare din China au ajuns la un acord în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru încheierea disputei vizând prețurile de dumping la care companiile chineze exportă în țările europene. Camera de comerț a Chinei responsabilă de exporturile de panouri solare, care a condus negocierile din partea părții chineze, a acceptat ca panourile solare să fie exportate în UE la prețul minim de 56 de eurocenți pe watt, a spus un diplomat european. Tarifele negociate se aplică panourilor solare, dar şi componentelor folosite pentru producția acestora. Prețul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înțelegerea vor fi afectate de tarifele antidumping anunțate deja de Comisia Europeană. Deşi în prezent acestea se situează la 11,8%, de pe 6 august vor urca la 47,6%. {jathumbnailoff}

Nici o zi fără gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 25 July 2013 07:58

newspaper 512În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Geopolitica și avantajul competitiv reprezentat de legislația de mediu - explicațiile extinderii companiilor ex-sovietice pe piața europeană a carburanților, aflată în cădere liberă

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 24 July 2013 08:02

newspaper 512Cum se explică faptul că deși marjele de rafinare s-au micșorat agresiv în ultimul timp în Europa și se află la niveluri extrem de reduse în România, iar retail-ul suferă ca urmare a scăderii cererii cauzate de criză, rușii și fostele stete sovietice investesc în sectorul de refinare și marketing de pe Bătrânul Continent și din România? Ziarul Financiar pune astăzi o întrebare legitimă la care din păcate nu răspunde decât superficial.

În opinia unui analist citat de publicație, „interesul pentru piața locală mani­festat de firme precum SOCAR și Gaz­prom reflectă percepția acestora asupra potențialului viitor al pieței de carburanți din România“.

Din păcate însă, răspunsul nu este concludent și pentru piața vest-europeană, unde multe rafinării sau rețele de benzinării fie se închid, fie sunt preluate de companii din spațiul ex-sovietic. E puțin probabil ca rușii să fie mai eficienți decât giganții occidentali și e și mai improbabil ca aceștia să parieze pe o creștere spectaculoasă a consumului de combustibil, dat fiind numărul de mașini deținute deja de vest-europeni, dar și de bolizii cu un consum din ce în ce mai redus produși în Occident. Potrivit ZF, SOCAR și Gazprom ar paria în România pe o creștere spectaculoasă a consumului de carburanți. Gradul de penetrare al autoturis­me­lor în România va crește în perioada urmă­toare, ținând cont de faptul că se situează în prezent la aproximativ jumătate din me­dia europeană și acest lucru va conduce inerent și la creșterea consumului de car­burant“, crede Alexandra Negruț, assistant manager pe partea de servicii de consultan­ță pentru management în cadrul PwC Ro­mâ­nia, citat de ZF. Astfel, la nivelul anului 2010 erau 201 de mașini la mia de locuitori, în timp ce me­dia europeană era de 398 de mașini. Pe pia­ța auto însă semnele de revenire în­târ­zie să apară, la șase luni declinul vânzărilor de mașini noi apropiindu-se de 30%.

În plus, deși articolul publicat de ZF conține și motivațiile pentru care investițiile în noi capacități de rafinare la nivelul UE sunt improbabile, nu reușește să răspundă la întrebarea din titlu. „Industria de rafinare este una foarte intensivă în ceea ce privește capitalul. Prin urmare, costurile fixe sunt foarte mari iar o modalitate de a le reduce este aceea de a produse volume mari. Aceasta este tendința în industria de rafinare. În timp ce rafinăriile mari din România sunt de 2,5-4,5 milioane de tone pe an, unitățile construite recent sunt de zece ori mai mari, se află la malul mării pentru ușurința alimentării și sunt mai profitabile“, spune reprezentantul Accenture. Reprezentanții PwC dau și ei câțiva factori care explică, în opinia lor, de ce industria de rafinare locală și europeană este un domeniu în care sunt slabe șanse să atragă investiții pe viitor. Printre acești factori se numără scăderea continuă a consumului de carburanți, scăderea producției din Marea Nordului care forțează rafinăriile europene se importe petrol de la distanțe mai mari sau structura industriei de rafinare, unde peste 50% din rafinării sunt echipate pentru producția de benzină, deși tendința este de creștere accelerată a consumului de motorină, care a ajuns să reprezinte 75% din consumul de carburant la nivel european.

„Majoritatea capacităților de rafinare noi vor continua să apară în țări unde legislația de mediu este mai permisivă decât cea a Uniunii Europene și unde aprovizionarea cu țiței este mai facilă“, au mai precizat reprezentanții PwC, citați de ZF. 

Ultima frază conține indirect răspunsul la întrebarea pusă în titlu de ZF. Rușii, dar și azerii de la SOCAR și alte companii din spațiul ex-sovietic, se extind în Europa din două motive: primul este cel geopolitic. De-a lungul timpului, ei au reușit foarte greu să penetreze protecționista piața internă a UE, iar criza le-a deschis o oportunitate pe care nu vor să o rateze indiferent de costuri. Rafinăriile pe care le vor opera sau rețele de benzinării pe care le vor deține în UE nu vor fi mai profitabile decât cele existente, dimpotrivă chiar pe termen scurt, însă acesta este un cost pe care sunt dispuși să și-l asume pe termen lung. De ce sunt dispuși să-și asume aceste pierderi? Aici intervine cel de-al doilea motiv al extinderii pe piața europeană: avantajul competitiv, pe care îl vor exploata prin intermediul prețurilor de transfer, reprezentat de costurile relative mai mici de producție implicate de legislațiile de mediu mai permisive de care beneficiază. Cu alte cuvinte vor produce mai ieftin carburanți, la ei acasă, pe care apoi îi vor exporta în UE. Așa se explică și faptul că majoritatea investițiilor în rafinare și transport au loc în Asia și Rusia, și nu în Europa.

Capital afirmă că noi creșteri de prețuri sunt de așteptat în domeniul energiei, în contextul liberalizării pieței și al problemei certificatelor verzi, citându-l pe președintele Asociației Companiilor de Utilități în Energie (ACUE), Frank Hajdinjak. "De pe urma liberalizării sunt de așteptat și alte creșteri de prețuri, dar mai sunt și alte efecte pe care trebuie să le luăm în considerare, cum ar fi reducerea certificatelor verzi. Am discutat despre problema certificatelor verzi și pot spune că toți jucătorii din piață sunt conștienți că e nevoie de o schimbare. Sunt două aspecte care nu sunt ok la acest moment - în primul rând nu există nicio garanție că aceste certificate amânate vor fi cu adevărat răscumpărate până în 2018 și, în al doilea rând, de obicei, regula este că astfel de schimbări nu se aplică retroactiv. Aceste schimbări afectează toate investițiile care s-au făcut pe baza legislației anterioare. Avem nevoie de anumite garanții pentru aceste certificate verzi, care sunt amânate în acest moment", a spus Frank Hajdinjak.

Ziarul Financiar anunță că Vitol Group, una dintre cele mai mari case de comerț cu țiței din lume, cu venituri de 300 mld. dolari în 2012, va intra în afacerile cu energie pe piața românească, după ce a primit licența de furnizare a energiei electrice din partea autorității de reglementare (ANRE).

Activitățile de trading se vor desfășura prin Vitol Gas and Power BV, o divizie a grupului elvețian a cărei sucursală în București a fost înregistrată în luna martie a acestui an. Reprezentanții Vitol nu au oferit detalii asupra planurilor grupului pentru piața românească. „Nu pot comenta pe acest subiect. Este încă foarte devreme“, a declarat pentru ZF Fabian Gmuender, purtătorul de cuvânt al Vitol. Anterior, Vitol a participat pe piața locală în tranzacții cu cărbune și certificate de emisii de CO2, derulate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Mediafax prezintă agenda pe care ministrul britanic al Energiei, Edward Davey, o va avea la București, potrivit ambasadorului Martin Harris: viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, exploatarea gazelor de șist și energia nucleară.

"Acestea sunt întrebări foarte importante pentru viitorul politicii energetice: cum să explorezi și să exploatezi gazele de șist într-un mod sigur, cum să dezvoltăm energia nucleară, care este viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, cum stabilim un plafon pentru reducerea emisiilor de carbon pentru a avea un impact asupra încălzirii globale?", afirmă ambasadorul britanic la București într-un comentariu postat marți pe blogul său. El mai punctează că România și-ar putea asigura în anii următori o creștere anuală de 0,5% a PIB-ului său numai din tranzacționarea certificatelor verzi, fiind una dintr ețările care va beneficia cel mai mult de pe urma obiectivului UE de a-și reduce emisiile de CO2 cu 30% până în 2020.

Pro sau contra exploatării gazelor de șist? Naționalist-economiștii vs. naționalist-ecologiștii

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 23 July 2013 12:41

newspaper 512Gazele de șist s-au transformat în ultimii doi ani într-un subiect extrem de fierbinte pe agenda publică din România. Indiferent de gradul de cunoștințe în legătură cu procedura fracturării hidraulice, fiecare român are o opinie pe această temă. În general, categoricele puncte de vedere ale adepților sau opozanților exploatării gazelor de șist în România n-au nimic de-a face cu subiectul în sine. Se pot identifica două grupări: naționalist-economiștii, cei ce vor ca România să devină cu orice preț independentă energetic față de Rusia și care speră că zăcămintele de gaze de șist vor transforma spațiul carpato-danubiano-pontic într-un hub energetic și cei care au preocupări naționalist-ecologice, pentru care orice companie străină vine în România cu două scopuri, să ne fure resursele și să ne polueze spațiul mioritic.

Reprezentant de seamă al celei de-a doua mișcări, Ziarul Financiar anunță că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va cheltui în perioada iulie-noiembrie 122.310 de euro, din care 50% reprezintă bani europeni, pentru o campanie de informare privind gazele de şist, domeniu aflat încă la început în România, dar care a aprins dezbateri încinse mai ales din cauza efectelor de mediu pe care acest tip de exploatări le generează. ZF amintește că, la finalul lunii februarie, peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, la Bârlad, împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, mitingul încheindu-se cu un marş pe străzile municipiului. Posibilitatea începerii explorărilor de gaze de şist a încins spiritele chiar şi peste graniţă, bulgarii opunându-se lucrărilor care ar urma să fie demarate şi în Dobrogea.

HotNews încearcă să fie neutru și precizează locurile în care va fi desfășurată campania, în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale – Bârlad şi Dobrogea. Pentru campanie, ANRM a lansat si un portal: www.infogazedesist.eu. "Securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare, reprezintă una din preocupările majore ale statelor membre UE. Acest lucru a fost subliniat în nenumărate rânduri de reprezentanţii Comisiei Europene, fiind o problemă care are un impact major asupra economiei europene. Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre", a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Economica.net pare a se situa clar de partea primei tabere și publică un document al ANRM, care explică "modul în care se face exploatarea gazelor de şist", cu lucrările specifice fiecărei etape. Fracturarea hidraulică a fost descoperită în 1948 şi folosită, pentru prima dată, un an mai târziu, la vremea respectivă existenţa gazelor neconvenţionale nefiind pusă în evidenţă. Procesul a căpătat rapid popularitate datorită ratei mari de succes şi a fost aplicată în câţiva ani la mii de sonde pe an. Fracturarea hidraulică constă în exercitarea unei presiuni hidraulice mari, prin intermediul unui fluid de fisurare, asupra unui strat productiv – pentru a determina iniţierea de fisuri noi, sau extinderea fisurilor existente în rocă, prin care gazele sau ţiţeiul să aflueze mai activ către gaura de sondă. Principalele avantaje ale acestei metode sunt creşterea importantă a productivităţii sondelor cu debite mici de la 30% - 600%, înlăturarea colmatării găurilor de sondă şi mărirea afluxului de ţiţei în sondă, prelungirea perioadei de erupţie, reducerea formării de poduri de nisip de sondă, prevenirea inundării premature a sondelor cu apă de sinclinal și reducerea timpului de pregătire a sondelor de injecţie acolo unde se aplică recuperarea secundară prin menţinerea presiunilor de strat. În România această metodă se foloseşte de aproximativ 40 de ani în exploatarea zăcămintelor aflate în faza finală de viaţă(40-60% din zăcămintele existente se află în faza finală de exploatare )

Ziarul Financiar susține că cele mai mari zece companii private de comerţ cu energie electrică au înregistrat anul trecut afaceri de 1,46 miliarde de euro, în creştere cu aproape 8% comparativ cu 2011, majoritatea companiilor reuşind să-şi majoreze businessul într-unul dintre cei mai complicaţi ani pentru piaţa de profil. În 2012 seceta care afectase producţia hidro cu un an înainte a continuat, Hidroelectrica fiind obligată să intre din nou în forţă majoră, ceea ce pentru cumpărătorii de energie ieftină era o veste cât se poate de proastă. Dar nu aceasta a fost cireaşa de pe tort anul trecut, ci intrarea în insolvenţă, pe 20 iunie, a companiei considerată a fi perla sistemului energetic local. La scurt timp după această decizie, care a răspândit o undă de şoc în întreaga economie, şase din cele zece contracte ale Hidroelectrica au fost denunţate, clienţi tradiţionali precum Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries sau Energy Financing Team fiind decuplaţi după ani de zile de la cea mai ieftină energie din România.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine bugetar în țara mea!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 22 July 2013 10:58

newspaper 512Decalajul dintre salariul bugetarilor sau al angajaților din companiile de stat și cele ale slujbașilor din sectorul privat din perioada 2005-2008 a fost principalul motiv pentru adâncirea deficitului bugetar, care a condus la semnarea a două acorduri cu Fondul Monetar Internațional, concretizate în adoptarea de măsuri de austeritate pentru întreaga populație a României.

Că istoria are tendința de a se repeta nu e o noutate, însă în România frecvența cu care guvernanții repetă greșelile din trecut este îngrijorătoare. Așa se face, că în numai un an de guvernare, alianța PSD-PNL a reușit să revină la prostul obicei de a se ghida numai după logica politică, ignorând-o pe cea economică

În general, guvernanții au tendința de a-și motiva repulsia pentru privatizare prin invocarea interesului național sau a celebrei formulări "nu ne vindem țara". În realitate, pentru politicienii aflați la putere, controlarea principalelor companii din domeniul energetic reprezintă o adevărată mină de aur, pot câștiga voturi prin menținerea unor prețuri reglementate sub nivelul pieței și își pot asigura susținerea financiară pentru viitoarele campanii prin acordarea unor contracte preferențiale sponsorilor politici. În plus, își pot răsplăti și rudele și prietenii pentru susținerea morală măcar din durele bătălii electorale. Așa se face că salariile în aceste companii pot ajunge la un nivel de neimaginat, nici măcar petru puternicele multinaționale care activează în economia românească.

Economica.net prezintă salariile incredibile din companiile de stat din energie. Acestea depășesc chiar și de 3 ori lefurile din firmele private din același domeniu. De exemplu, la Transelectrica câștigul mediu este de aproape 5.000 de lei, la Nuclearelectrica  este de 7.000 lei, iar la Hidroelectrica de 6.400 lei. Nu în ultimul rând, la Oltchim, salariul mediu ajunge la 4.000 de lei. Aceasta în contextul în care salariul mediu în firmele private similare sunt mult mai mici. La Arcelor Mittal se câștigă în medie 1.700 de lei, iar la Alro Slatina 3.300 de lei, potrivit bugetelor acestor companii.

Revista Capital anunță și ea că, într-un singur an, cheltuielile de personal din administrație au crescut cu 700 de milioane de euro. Cifra este nejustificată și neadaptată la tendințele globale, de înghețare completă a acestor costuri. Din fericire, probabil că i-a panicat suficient și pe guvernanți, care se zbat de o lună în declarații privind reducerea acestor cheltuieli, chiar dacă metodele găsite frizează absurdul. Între acestea, impunerea unui salariu minim diferențiat de la stat la privat și elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, deși atât sindicatele, cât și mediul privat afirmă că actualele norme ar fi bune, doar că nu sunt aplicate.

Ziarul Financiar tratează aceeași temă, atrăgând atenția asupra cazului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția înființată prin comasarea comisiilor de monitorizare a pieței de capital, a asigurărilor și pensiilor private, a aprobat noua organigramă cu 856 de angajați, potrivit unor surse din cadrul instituției.

Noua organigramă prevede cu 300 de angajați mai mulți decât angajații preluați de la fostele comisii de supraveghere, în condițiile în care rațiunea de înființare a ASF a fost tocmai reformarea supravegherii prin optimizarea costurilor și creș­terea eficienței. La înființare ASF a preluat circa 540 de angajați de la fostele comisii CNVM, CSSPP și CSA. Preșe­din­tele ASF Dan-Radu Rușanu și Mircea Ursache, vice­pre­ședin­tele ASF responsabil de piața de capital, au declarat că ASF va reduce cu 15% personalul rezultat din comasare, deci noua entitate trebuia să aibă 465 de angajați și nu 856.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim-vicepre­ședintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă. „Nu este încă nimic definitivat. Față de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcție nouă de supraveghere integrată, responsabilă de supravegherea grupu­rilor financiare, și o direcție de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus el.

Mediafax anunță că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a eliminat plata componentelor tarifului de transport pentru tranzacțiile de import-export de energie cu scopul de a „stopa“ procedura de infringement începută de Comisia Europeană (CE) împotriva României. CE a inițiat, în 2011, o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că Guvernul percepea tarife pentru tranzacțiile de import și export al electricității. România are capacități reduse de export al electricității și, în prezent, se confruntă cu un exces de capacitate de producție. În privința gazelor naturale, România nu are deocamdată capacități fizice de export, însă Guvernul intenționează să construiască linii de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria.

O altă măsură adoptată vineri de ANRE este introducerea tranzacțiilor cu gaze naturale, atât prin intermediul OPCOM, cât și al Bursei Române de Mărfuri. HotNews amintește că intenția de înființare a unor platforme de tranzacționare a gazelor a existat încă de anul trecut, însă a fost greu de pus în aplicare din cauza rivalității dintre cele societăți și din cauza împotrivirii jucătorilor de pe piață. După înființarea celor două burse, rămâne de văzut cine vor fi participanții pe aceste piețe, în condițiile în care operatorii privați nu sunt obligați să vândă centralizat,  așa cum se întâmplă în cazul energiei electrice. Legea 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale nu prevede această obligativitate în cazul gazelor naturale. Legea prevede doar în cazul energiei electrice ca tranzacțiile sa se desfășoare "pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu". Excepție fac cantitățile livrate pe piața reglementată. Practic, producătorii și furnizorii vor participa pe aceste piețe doar dacă doresc.

Fostul șef al OPSPI, promovat pe linie politică sau sancționat pe linie de servicii secrete?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 19 July 2013 05:49

newspaper 512În România, carierele în funcții publice par a depinde nu numai de relațiile tehnocraților cu politicul, ci și de cele cu serviciile secrete. Vineri 12 iulie, la numai o zi după ce a acordat un interviu publicației Gândul (interviu care, deși a fost luat joi, 11 iulie, a fost publicat de-abia luni, 15 iulie), în care confirma informațiile publicate de redactorii Energy Report încă de acum un an și patru luni, potrivit cărora negocierile cu Rompetrol au fost purtate pe vremea guvernului Boc de celebrul "doi și un sfert" (DGIPI), directorul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, a fost înlocuit din funcție și mutat "disciplinar" la Departamentul Energiei. Singura întrebare este: a fost acesta promovat pe linie politică sau a fost sancționat pe linie de servicii secrete?

"Nu cred că mai era timp de așteptat. Pentru că negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebați de ce și care-i logica. Așa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne. (…) în timpul negocierilor (OPSPI cu Rompetrol - n.r.), în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopții mai multe zile, mai stai la o cafea, la o țigară și (oficialii Rompetrol - n.r.) spuneau prin ce presiuni au trecut: amenințări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestați", declara joi Dumitrașcu în interviul acordat Gândul, confirmând informațiile cuprinse într-un articol mai vechi publicat de redactorii Energy Report.

Pe 2 aprilie 2012, aceștia susțineau că, potrivit unor surse guvernamentale, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale a fost făcută prin adoptarea în guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar foștii miniștri ai guvernului Boc. În plus, conform acelorași surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igaș, a mandatat Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) sa se ocupe de respectivele negocieri. Reprezentanții DGIPI identificaseră o soluție de “recuperare” a datoriilor. Era redactat și un acord în limba engleză pe aceasta temă, prin care se prevedea ca acționarul principal, KazMunaiGas să achite o treime din sumă până la o dată nespecificată, iar pentru celelalte doua treimi din datorie să participe la licitații publice (și să le câștige, evident), urmând ca instituțiile de stat beneficiare să achite prețul fără acciza aferentă. În plus, soluția DGIPI avea nevoie și de acordul mai multor instituții, printre care Ministerul Justiției și al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor, au refuzat să semneze un document care încălca legislația națională și cea europeană, prin organizarea de licitații trucate.

Interviul acordat de Dumitrașcu nu putea rămâne fără efecte. Drept urmare, astăzi, Ziarul Financiar anunță transferul companiilor energetice administrate de OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) la Departamentul Energiei, unde vor fi coordonate de Gabriel Dumitrașcu, care renunță însă astfel la șefia Oficiului, iar restul firmelor din portofoliu vor fi coordonate de către fostul deputat liberal Gabriel Plăiașu, care este noul șef al OPSPI. Departamentul Energiei este condus de social-democratul Constantin Niță, ca ministru-delegat, iar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) rămâne la Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosga­nian. 

Însă cum în acest domeniu lucrurile se mișcă cu o viteză amețitoare, HotNews susține că deja ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcție pe Gabriel Plăiasu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp dupa ce HotNews.ro a arătat ca nu poate ocupa o funcție publica timp de trei ani fiind declarat incompatibil în aprilie 2013. Ministrul  Vosganian l-a numit vineri, 12 iulie, pe Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL, în funcția de șef al Oficiului pentru Participatiilor Statului și Privatizării in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitrașcu. Numirea s-a făcut discret, informația fiind publicată de HotNews.ro joi, 18 iulie, în jurul prânzului.

Economica.net informează că una dintre cele mai vechi rafinării de la noi din țară și din Europa, Steaua Română, și-a cerut insolvența. Deși a fost unul dintre pionii principali ai mașinăriei de război germane în fiecare dintre cele două război, și a funcționat și la capacitate în comunism, după Revoluție unitatea nu prea a mai avut de lucru. Rafinăria Steaua Română, una dintre cele mai vechi unități de profil din România și una dintre cele mai vechi din lume, și-a cerut insolvența. Cererea va fi judecată pe 22 iulie la  Tribunalul București. În motivarea Consiliului de Administrație se arată că deschiderea procedurii de insolvență se datorează „deteriorării continue a situației financiare a societății”. Propunerea CA pentru funcția de Administrator judiciar al companiei este firma Five S.P.R.L.

Mediafax anunță că producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaș, controlat de stat, a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Costurile de producție a electricității în astfel de unități sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piața centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

Oficial ne merge bine: Primele exporturi de gaze și noi investiții în energie eoliană

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 17 July 2013 11:03

newspaper 512Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Fie dracu cât de negru, tot mai verde-i în România: GDF Suez refuză să-și vândă eolienele din Brăila și Galați

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 15 July 2013 09:19

newspaper 512Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

Planul Național de Investiții nu e național, nici public, ci privat și incert

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 12 July 2013 08:33

newspaper 512Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.

Premieră în producția de energie: Soarele a bătut vântul

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 11 July 2013 13:34

newspaper 512Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Reindustrializarea Europei și României ar trebui să înceapă cu stoparea dezindustrializării Bătrânului Continent

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Wednesday, 10 July 2013 10:26

newspaper 512Până să-și vadă îndeplinite visurile de reindustrializare a Europei, respectiv României, tehnocrații și politicienii de la Bruxelles și București vor trebui să se mulțumească cu realizarea unui deziderat mai puțin ambițios, și anume cel al stopării dezindustrializării Bătrânului Continent. Ambițiile ecologice ale Bruxelles-ului, care se percepe drept o adevărată avangardă în lupta împotriva poluării au avut în ultimele decenii două efecte dezastruoase, relocarea unor industrii din Europa în statele emergente, în special cele din Asia și majorarea emisiilor de gaze de seră la nivel global tocmai prin această relocare în state care nu dau doi bani pe proiectele ecologice ale UE.

Din ce în ce mai mulți giganți industriali amenință Europa și România cu închiderea unor capacități de producție în cazul în care nu vor fi luate măsuri în acest sens. În acest context, se pare că ieri, premierul Ponta a purtat mai multe discuții cu importanți investitori în economia autohtonă. 

"Facem toate eforturile pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Astăzi (marți - n.r.) a fost președintele OMV în România, în vizită, tocmai ca să discutăm de investițiile în continuare. Astăzi am vorbit o jumătate de oră și cu domnul Mittal, cum să facem să ținem - că se cam închid în Europa combinatele siderurgice - companiile. Nu a dat cu pumnul în masă, el spune că în Europa, dacă nu se face ceva, nu va mai fi competitiv și profitabil să se producă oțel, se va produce dar în Rusia sau în China.", a spus Ponta, citat de Economica.net.

Tot în domeniul gazelor, se pare că lucrările de construcție la gazoductul Iași-Ungheni, care va conecta rețelele de gaze ale României și Republicii Moldova, ar urma să fie lansate pe 27 august, în prezența premierilor din cele două state și a comisarului european pentru Energie, Guenther Oettinger. Cel puțin așa a declarat marți, la București, șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă, citat de Agerpres.

Ziarul Financiar anunță că firma Genesis Biopartner, cu capital suedezo-român, a investit 5 milioane euro într-o centrală de cogenerare cu puterea de 1 MW, situată în Filipeștii de Pădure, județul Prahova, care va furniza energie electrică în rețea și abur tehnologic pentru fabrica de mezeluri Cris-Tim din aceeași localitate. Capital susține că materia primă pentru alimentarea generatorului constă în masă verde, de regulă porumb, dar și alte plante furajere, precum și deșeuri organice. Stația procesează zilnic 49 de tone de substrat organic și produce 1 MW energie electrică și 1,5 MW echivalent energie termică.

Țară, țară vrem gaze de șist!

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 09 July 2013 08:26

newspaper 512Visul României de a nu mai depinde de prețul gazelor de import stabilite de Gazprom s-a năruit odată cu eșecul proiectului Nabucco Vest. Drept urmare decidenții autohtoni s-au reorientat rapid în favoarea exploatării gazelor de șist, în speranța ca într-un orizont mai mult sau mai puțin îndepărtat, economia Românei să poată deveni independentă energetic. Drept urmare, râul, ramul sunt mai nou prieteni numai exploatării gazelor de șist.

Ultimul exemplu, un raport al Agenției de Resurse Minerale, publica de Economica.net, precizează că „nu există o deosebire netă între zăcămintele de gaz sau de petrol convenționale şi neconvenționale. Diferența apare la modul de stocare a lor precum şi la metodele de exploatare utilizate”.

Tot referitor la posibile explorări în acest domeniu se referă și un articol din Ziarul Financiar, "Agricultorii din Curtici reclamă amenințarea "fracking-ului" în vestul țării. MOL, titularul licenței de explorare, insistă că nu este interesată decât de gaze naturale convenționale". Potrivit Capital, Panfora Oil & Gas, filiala Grupului MOL pe segmentul de explorare și producție de hidrocarburi în România, neagă acuzațiile și reafirmă că nu a fost și nu este interesată nici de explorarea și nici de exploatarea gazelor de șist în perimetrul Ex-6 Curtici și nu va desfășura niciun fel de lucrări legate de gaze de șist în acest perimetru. În plus, compania este pregătită să semneze angajamente legale în acest sens cu reprezentanții autorităților locale, ai societății civile sau cu alte părți interesate.

Tot Capital anunță că Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii petroliere la sondă a grupului Rompetrol, deschide o sucursală în Libia şi o alta, în Irak, regiunea Kurdistan.

Sectorul energetic, miza noului război dintre Palate

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Monday, 08 July 2013 10:10

newspaper 512Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Ce s-ar întâmpla dacă benzina și motorina s-ar ieftini cu un leu pe litru?

Category: Preturi Motorina
Creat în Tuesday, 02 April 2013 13:32

20130401 - benzina motorinaPrețul benzinei din România este cel mai mic de la nivelul UE, în timp ce cel al motorinei se află pe locul al doilea în topul celui mai ieftin combustibil diesel din UE în pofida faptului că, de la începutul anului cele două tipuri de combustibil s-au majorat cu 5, respectiv 4%. Cu toate acestea există și nemulțumiți, precum Ziarul Financiar, care subliniază că acest lucru este valabil în contextul în care România îşi asigură din producția internă circa 40% din necesarul de petrol. Spre nemulțumirea ZF, companiile petroliere locale spun însă de fiecare dată că politica lor de prețuri nu ține cont de puterea de cumpărare din România, ci de trei factori majori: cotațiile internaționale la produsele petroliere, cursul de schimb şi sistemul de taxare.

Că ultimul element (sistemul de taxare) este de departe cel mai important element, atât timp cât jumătate din prețul la pompă ia drumul Trezoreriei (numai prin TVA și accize, fără a socoti celelalte impozite implicate de factorii de producție, inclusiv CAS și impozit pe venit) pare greu de contestat pentru oricine a studiat evoluția pieței și a prețurilor. 

Majorare de accize, de curs și TVA aplicat celor două majorări

Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Potrivit Petrom, efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%. Iar compania a efectuat majorării de 5% în cazul benzinei și de 4% în cazul motorinei.

Evoluție relativ stabilă a Brent-ului

Norocul consumatorului autohton a fost prețul relativ stabil al petrolului. În cazul țițeiul Brent a rămas relativ constant, la o valoare de aproximativ 110 dolari pe baril, în pofida unui vârf de 118 dolari înregistrat în februarie. Dn fericire, Brent-ul este cel care face legea pe piața europeană, pentru că, dacă țițeiul dominant ar fi fost West Texas Intermediate (WTI), situația ar fi fost cu totul alta. Prețul acestuia s-a majorat de la începutul anului cu numai puțin de 10,8%, de la 88 la aproximativ 97,5 dolari pe baril. Rezultatul: de la debutul anului, în SUA, benzina s-a scumpit cu 12,9%, de la 3,25 la 3,67 dolari galonul.

Curs de schimb defavorabil

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, aceasta nu a fost extrem de favorabilă. Dacă luăm în calcul cursul din prima zi a anului (3,3683 lei pentru un dolar) și cea de pe 1 aprilie (3,444 lei pentru un dolar) se poate observa o majorare de 2,25%. Dacă luăm în calcul cursul din ultima zi a lunii (3,2332 lei/dolar în ianuarie vs 3,4455 lei/dolar în martie), folosit în multe din contractele semnate de companiile românești, majorarea este de 6,56%. Iar dacă analizăm evoluția mediilor lunare, putem remarca o depreciere a leului de 2,82% în raport cu dolarul (3,3879 - martie raportat la 3,2949 - ianuarie).

Exercițiu de imaginație: Ce s-ar întâmpla dacă prețul combustibililor ar fi mai mic cu un leu?

Cazul Petrom

Dar ce s-ar întâmpla totuși dacă principalele companii de pe piață ar decide să micșoreze prețurile cu un leu, la îndemnul Ziarului Financiar? Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale S.C. OMV PETROM S.A., în 2012 "vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2% comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa internă au fost de 2.405 milioane litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut, evoluând similar cu piaţa de retail şi reflectând presiunea asupra puterii de cumpărare. Vânzările cu ridicata (comerciale) ale Grupului au fost de 1.344 mii tone, cu 13% mai scăzute comparativ cu 2011, înregistrându-se volume mai mici la toate produsele. Vânzările comerciale din România au fost de 857 mii tone, cu 12% sub nivelul anului trecut (2011: 969 mii tone) în timp ce piaţa locală a scăzut cu 7% pe segmentul comercial." Dacă luăm în calcul o densitate a benzinei de 0,77, rezultă un nivel al vânzărilor comerciale ale Petrom de 1,75 de miliarde de litri (echivalentul a 1,344 milioane tone), iar pe plan intern unul de 1,1 miliarde litri. În total, Petrom a vândut aproximativ 4,86 miliarde de litri de combustibili, din care 3,5 miliarde pe piața internă, către retail fiind alocați 2,4 miliarde. Dacă ar fi ieftinit combustibilii vânduți cu un leu pe litru, Petrom ar fi suferit o pierdere de 4,8 miliarde de lei, cu un miliard peste profitul record înregistrat în 2012. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vină cu bani de-acasă. Să presupunem însă că ar fi dat dovadă de naționalism și ar fi ieftinit doar combustibilii comercializați pe piața internă. Profitul său record s-ar fi evaporat, la fel și nivelul record al taxelor plătite către statul român, care nu ar fi fost de 8,87 de miliarde de lei, ci probabil de 6 miliarde și ceva (pentru că la asemenea performanțe dezastruoase probabil că ar fi trebuit să facăși restructurări de personal, deci încasări mai mici și din CAS, impozit pe venit, ca să nu mai spunem că de dividende acordate statului român și de impozit pe profit nici nu se mai pune problema). Dar, prin reducere la absurd, să presupunem că ieftinirea ar fi fost aplicată numai sectorului de retail de pe piața internă. Rezulta un minus la venituri de 2,4 miliarde de lei, cea ce ar fi însemnat că statul numai primea niciun leu divident pentru participația sa de 20% (dividendele propuse pentru 2012 sunt de 1,58 miliarde de lei). În plus, pe lângă neacordarea de dividende, Petrom ar fi trebuit să mai identifice o sursă pentru a acoperi deficitul de un miliard de lei, sursă care probabil ar fi fost identificată în sectorul de investiții. Astfel acestea n-ar mai fi fost de 1,5 miliarde de euro, peste 6,44 miliarde de lei. Un miliard de lei în minus la investiții ar echivala cu o producție mai redusă cu 2 milioane de  echivalent tone petrol, 6.000 de locuri de muncă lipsă, un PIB mai redus cu jumătate de miliard de euro și taxe și impozite colectate mai mici cu 600 de milioane de lei (fără a lua în calcul pierderile rezultate asupra încasărilor din accize și TVA a reducerii cu un leu a prețului carburanților, care s-ar ridica și ele la peste un miliard de lei).

Cazul Rompetrol

Un calcul similar se poate face și în cazul Rompetrol Rafinare. Potrivit unui comunicat al companiei, "vânzările de carburanți ale companiei în 2012 s-au ridicat la aproximativ 2,8 milioane tone, în creștere cu 7% faţă de volumul comercializat în 2011. Din această cantitate, aproximativ 46% au fost livraţi la export, atât către companii ale Grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cât şi către alţi parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale şi de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). Volumul total de carburanți comercializat pe piața internă în 2012 a fost de peste 1,4 milioane tone, în scădere cu 4% faţă de 2011". În cazul Rompetrol Rafinare este suficient calculul impactului ieftinirii cu un leu doar a combustibililor de pe piața internă. Acesta ar produce o gaură de 1,88 miliarde de lei (1,4 milioane tone transformate în litri la o densitate a benzinei de 0,77), gaură care în niciun caz n-ar putea fi acoperită din profitul de 260 de milioane de lei al companiei. Kazahii ar trebui să vină cu bani de-acasă nu numai pentru a rezolva diferendul pe tema creanței Rompetrol ci și pentru a subvenționa prețul la combustibili, după cum ar vrea Ziarul Financiar.

Telenovela Guvern-KazMunaiGas va continua și sezonul următor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 19 February 2013 10:15
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud