Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon11202017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home

49 items tagged "scumpire curent electric"

Results 1 - 49 of 49

Electrica SA nu mai preia participațiile minoritare ale Fondului Proprietatea la filialele sale regionale de distribuție, cele două părți nu s-au înțeles la preț

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 03 April 2015 10:55

Electrica SAElectrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției.

"Electrica și FP au decis să înceteze negocierile privind potențiala achiziție de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de FP în următoarele filiale: Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare, întrucât nu au ajuns la un consens cu privire la prețul tranzacției", se arată într-un anunț al Electrica SA, remis Bursei de Valori București.

"Negocierile inițiate de Fond cu Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA pentru vâzarea participațiilor Fondului în Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare au eșuat. În consecință, Fondul a revocat oferta făcută Electrica de a vinde participațiile în cele patru companii", afirmă și FP, într-un anunț similar.

Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei, respectiv Electrica Distribuție Muntenia Nord – 235,6 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 206,5 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 201,6 milioane lei și Electrica Furnizare – 126,4 milioane lei.

Fondul Proprietatea controlează 21,99% din acțiunile Electrica Distribuție Muntenia Nord, câte 22% din acțiunile Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Transilvania Nord, respectiv 20% din acțiunile Electrica Furnizare.

Electrica a vrut discount, FP acuză intervenția statului

Bursa scrie, citând surse apropiate negocierilor, că FP ar fi cerut Electrica circa 175 milioane de euro pentru toate acțiunile pe care le deține la Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord și Electrica Furnizare.

"Electrica a refuzat oferta inflexibilă a fondului solicitând un discount de minim 35% pentru acest pachet, considerând că fondul este captiv în filialele sale, care nu sunt listate la Bursă", afirmă sursele citate de Bursa. În urmă cu un an, înainte de listarea Electrica SA la Bursa de Valori București, FP ar fi cerut pe aceste acțiuni o sumă totală de 140 milioane de euro, în timp ce Electrica ar fi oferit maxim 100 de milioane de euro, mizând pe nevoia de lichiditate a fondului, care avea în derulare programul de răscumpărare a acțiunilor proprii.

În urmă cu un an, a fost adoptată o nouă strategie de guvernanță corporativă a Electrica, strategie care, în opinia Fondului Proprietatea, îi oferă acționarului majoritar, statul român, prin intermediul Electrica, o poziție privilegiată şi încalcă drepturile acționarilor minoritari prin faptul că permite intervenția statului în activitatea curentă a celor patru subsidiare în care Fondul deține o participație minoritară.

Rentabilitate garantată redusă de ANRE

Cele patru filiale ale Electrica SA au încheiat anul 2014 cu un profit net cumulat de 540,45 lei, în creștere cu 50%% față de 2013, când acesta s-a ridicat la 361,06 milioane lei. (Electrica Distribuție Muntenia Nord – 140,26 milioane lei, cu 10,87% mai mult decât în 2013, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 100,11 milioane lei, +44,3%, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 95,33 milioane lei, +49,65%, Electrica Furnizare – 204,73 milioane lei, +101,78%%).

Grupul Electrica a înregistrat, anul trecut, un profit net consolidat de 401,4 milioane lei, cu 59% mai mare decât în 2013, excluzând participaţiile minoritare transferate.

La începutul acestui an, Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

În decembrie 2014, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Interesați de Republica Moldova, după "răzgândirea" Enel

În februarie 2015, directorul general al companiei, Ioan Roșca, declara că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova, arătând că piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

Electrica SA a fost interesată și de preluarea operațiunilor Enel din România, dar între timp italienii s-au răzgândit și au renunțat la planul de a-și vinde participațiile majoritare la subsidiarele locale Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie şi Enel România.

Patriotism cu marjă mare de profit: Electrica SA vrea să achiziționeze distribuitori de energie din Republica Moldova, dar basarabenii i-ar putea prefera pe ruși

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 24 February 2015 13:43

RED nord-vestElectrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca.

"Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european", a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

"ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (...) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri", a continuat el.

Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Electrica SA și filialele sale regionale dau în judecată ANRE pentru că le-a redus profitul garantat și tarifele de distribuție

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 21 January 2015 20:22

Electrica SAElectrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

Acțiunile au fost introduse de către Electrica SA și de către cele trei filiale regionale de distribuție ale sale la Curtea de Apel București, se arată într-o informare a Electrica SA.

Simultan cu depunerea cererilor de chemare în judecată, Electrica SA și filialele sale au făcut și plângeri prealabile împotriva ordinelor ANRE menționate mai sus, compania precizând că plângerea împotriva ordinului de reducere a ratei reglementate a rentabilității a fost respinsă de ANRE.

Luna trecută, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru activitatea de distribuire a energiei electrice. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active a fiecărui distribuitor.

Tot în decembrie, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorii de energie electrică Electrica Muntenia Nord și Electrica Transilvania Sud, pe toate nivelurile de tensiune, și le-a majorat, în schimb, pe cele practicate de Electrica Transilvania Nord.

Fondul Proprietatea și alți investitori au protestat

La finalul lunii noiembrie 2014, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

ANRE a majorat tarifele de distribuție ale Electrica Transilvania Nord și le-a redus pe cele ale Electrica Transilvania Sud

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 22 December 2014 19:44

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Distribuție Transilvania Nord cu procente cuprinse între 0,61% și 2,18% și a redus, în schimb, tarifele de distribuție ale Electrica Distribuție Transilvania Sud cu procente cuprinse între 0,21% și 1,53%.

Potrivit ordinelor ANRE publicate duminică în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 0,18% de la 1 ianuarie 2015, la 112,15 lei/MWh.

Tariful de distribuție la medie tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 1,52%, la 47,34 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune - cu 2,18%, la 21,10 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Nord distribuie energie electrică unui număr de 1.174.011 clienţi din judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa Năsăud.

De asemenea, ANRE a decis reducerea tarifelor de distribuție practicate de Electrica Distribuție Transilvania Sud. Tariful de distribuție la joasă tensiune va scădea cu 1,53% de la 1 ianuarie 2015, la 122,39 lei/MWh, cel la medie tensiune cu 0,29%, la 46,85 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune – cu 0,21%, la 23,41 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Sud distribuie energie electrică în județele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Săptămâna trecută, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

De asemenea, recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

ANRE reduce toate tarifele de distribuție la Electrica Muntenia Nord. La CEZ, scade tariful la joasă tensiune și cresc cele la medie și înaltă tensiune

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 18 December 2014 15:21

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

Potrivit ordinelor ANRE, publicate joi în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Muntenia Nord se va reduce cu 3,01% de la 1 ianuarie 2015, la 138,61 lei/MWh.

Vor fi reduse, de asemenea, tarifele de distribuție practicate de Electrica Muntenia Nord la medie și înaltă tensiune, cu 3,14%, la 42,84 lei/MWh, respectiv cu 2,27%, la 18,4 lei/MWh.

Electrica Muntenia Nord furnizează energie electrică în județele Brăila, Buzău, Focșani, Galați, Ploiești și Târgoviște.

ANRE a mai decis reducerea de la 1 ianuarie 2015 tarifului de distribuție la joasă tensiune practicat de distribuitorul CEZ Distribuție, cu 2,08%, la 137,30 lei/MWh.

În schimb, tarifele de distribuție la medie și înaltă de tensiune au fost majorate de ANRE de la 1 ianuarie, cu 4,47%, la 48,42 lei/MWh, respectiv cu 4,57%, la 25,39 lei/MWh.

CEZ Distribuție furnizează energie electrică în județele Dolj, Argeş, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Teleorman.

S-a redus rata de rentabilitate garantată de stat monopolurilor de distribuție

Recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

ANRE reduce profitul garantat de stat la monopolurile din distribuția de electricitate cu mai puțin decât intenționa, după protestul Fondului Proprietatea

Category: Preturi Utilitati
Creat în Sunday, 14 December 2014 19:00

Electrica SAAutoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat vineri în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Franklin Templeton mai arăta că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchidea Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Ce e mai rămas din "barometrul Băsescu"? PIB-ul a crescut cu 3,1%, industria cu 8,5%, dar consumul de energie în economie a scăzut cu peste 9%

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 11 December 2014 12:15

Arcelor Mittal certificate verziIndicatorul statistic care dă seama de consumul de energie electrică din economie a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele încă în funcție a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

"Îl întreb mereu pe Adriean Videanu cum stăm cu consumul de energie. Îmi spune că este scăzut, ceea ce arată că economia nu produce. I-am cerut domnului ministru Videanu să-mi transmită săptămânal evoluţiile consumului de energie comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă. Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. Minus 10-12% faţă de perioada anului trecut. Chiar cu fluctuaţii, dar cam pe această medie. Ei, n-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic", spunea președintele în iunie 2009, la o emisiune televizată.

De ceva timp, însă, această corelare a dispărut cu totul. Potrivit INS, în primele 10 luni din acest an, consumul de energie din economie a scăzut cu 9,41% față de perioada similară a anului trecut, de la 27.043,3 la 24.498,1 milioane KWh. În același timp, însă, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, PIB-ul total a crescut, în primele 9 luni ale anului, cu 3,1%, iar producția industrială – cu 8,5%.

De altfel, și ponderea consumului din economie în totalul consumului de energie electrică din România s-a redus semnificativ, de la 65,2% în primele 10 luni din 2013 la 59,6% în perioada similară a anului în curs.

Per total, consumul de energie electrică din România a scăzut cu 0,9% în perioada menționată, la 41.104,2 milioane KWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,7%, potrivit datelor INS.

Solarele și exportul, în plin avânt

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 52.465,5 milioane KWh, în creştere cu 4.277,4 milioane KWh (+8,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 4.279,9 milioane KWh (+9,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 21.459,0 milioane KWh, în creştere cu 254,4 milioane KWh (+1,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 15.895,7 milioane KWh, în creştere cu 3.047,5 milioane kWh (+23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.672,6 milioane KWh, în creştere cu 72,6 milioane kWh(+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.X.2014 a fost de 3.822,4 milioane KWh, în creştere cu 86,2 milioane KWh (+2,27%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.209,8 milioane KWh, în creştere cu 819,2 milioane KWh (mai mult decât triplu) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Exportul de energie electrică a fost de 6.309,9 milioane KWh, în creştere cu 4.859,2 milioane KWh, adică de peste 4 ori.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5051,4 milioane KWh în scădere cu 210,4 milioane KWh, respectiv cu 4%.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Fondul Proprietatea acuză reducerea ratei de profit garantate de stat la monopolurile din distribuția de electricitate

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 27 November 2014 10:29

Electrica SAFondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuză o modificare legislativă propusă recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind reducerea ratei reglementate a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice cu peste 1 punct procentual, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arată într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se arată în comunicat, în care se mai spune că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității (în prezent de 8,52%) cu baza de active ale fiecărui distribuitor

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai afirmă în comunicat.

Franklin Templeton mai arată că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchide Franklin Templeton.

Electrica vrea tarife mai mari pentru investiții mai mari

Pe de altă parte, în septembrie, Electrica SA a comunicat ANRE faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la BVB pentru a face, în perioada 2015-2018, investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Guvernul majorează cu 13% ajutoarele pentru curent electric, căldură și chirie destinate veteranilor de război

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 11 November 2014 13:40

facturi curent apa gazeVeteranii de război, văduvele de război, precum şi accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acţiunii mijloacelor de luptă ale războiului, vor beneficia în anul 2014 de un ajutor anual în cuantum de 300 lei de persoană pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, sumă în creștere cu 13% față de 2013.

Măsura face obiectul unui proiect de hotărâre de Guvern în aplicarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

"Având în vedere prevederile legale menţionate, cât şi dificultăţile cu care se confruntă această categorie de populaţie, se propune majorarea ajutorului anual de la 265 lei la 300 lei, cu 13% mai mult față de nivelul aprobat în anul 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Potrivit Guvernului, această majorare este motivată de creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare și la servicii în luna iulie 2014 față de luna iulie 2013.

Astfel, arată Executivul, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică în buletinul de prețuri nr.7/2014, prețul la combustibili, gaze naturale și energie termică a crescut cu 9,5%. Pentru serviciile de apă, canal, salubritate creșterea a fost de 6%, iar pentru chirii - de 1,9%.

De ajutorul anual vor beneficia un număr total de 22.974 persoane, din care 21.749 persoane plătite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 631 persoane plătite de Ministerul Apărării Naționale, 593 persoane plătite de Ministerul Afacerilor Interne şi o persoană plătită de Serviciul Român de Informaţii.

Pentru plata acestor ajutoare, în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru anul 2014 este prevăzută suma de 8.700.000 lei, în cel al Ministerului Apărării Naționale - suma de 420.000 lei, în cel a lMinisterului Afacerilor Interne - suma de 267.000 lei, iar în cel al Serviciului Român de Informaţii - suma de 300 lei.

În anul 2013, prin Hotărârea Guvernului nr.872/2013, cuantumul ajutorului anual a fost aprobat la nivelul de 265 lei/persoană, de acest ajutor beneficiind aproximativ 29.936 persoane.

"Barometrul Băsescu" a luat-o razna: producția industrială a României a crescut cu 9%, consumul de energie din economie a scăzut cu 1,1%

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 10 October 2014 11:20

Arcelor Mittal certificate verziProducţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%, arată INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014, serie ajustată sezonier, a fost de 327,12 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de semestrul I 2013, potrivit INS.

Creșterea economică s-a decuplat de consumul de energie

În același timp, însă, potrivit aceleiași surse, consumul final de energie electrică din economia naţională a fost de 32.960,4 milioane KWh în ianuarie-august 2014, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, consumul populaţiei a scăzut cu 1,6%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.179,4 milioane KWh, în scădere cu 168,9 milioane KWh, respectiv cu 3,9%, precizează INS.

Exportul de electricitate a crescut de aproape 6 ori

Resursele de energie electrică au fost de 41.772,2 milioane KWh în primele 8 luni din 2014, în creştere cu 3.285,2 milioane KWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 3.401,1 milioane KWh (+8,9%). Asta în condițiile în care exportul de energie electrică a fost de 4.632,4 milioane KWh, crescând de aproape 6 ori, respectiv cu 3.825,6 milioane KWh, comparativ cu primele 8 luni din 2013.

Producţia din termocentrale a fost de 17.198,0 milioane KWh, în creştere cu 891,6 milioane KWh (+5,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12.761,4 milioane KWh, în creştere cu 1.888,1 milioane kWh (+17,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.637,6 milioane KWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh, (-0,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.VIII.2014 a fost de 2.945,5 milioane KWh, în creştere cu 45,1 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 973,5 milioane KWh, în creştere cu 623,3 milioane KWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Șeful Enel confirmă Energy Report: activele din România ale italienilor ar putea fi cumpărate de chinezi

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 03 October 2014 13:05

Enel arbitrajCompaniile chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă, pentru a-şi reduce datoria, potrivit CEO-ului Enel, Francesco Starace.

"Există companii din China interesate să cumpere atât în România, cât şi în Slovacia", a declarat Starace.

CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

Energy Report scria, la sfârșitul lunii iulie, că, în acea perioadă, departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi de la State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și privind schimbul de experientă în implementarea generării de energie regenerabilă.

În septembrie, Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arăta într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintea că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", preciza societatea.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat recent la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Nuclearelectrica ar putea prelua o parte din operațiunile Enel din România

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 19 September 2014 11:16

Electrica SANuclearelectrica (SNN) ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arată într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintește că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", precizează societatea.

Profit reevaluat în creștere cu 255%

De altfel, marți, SNN a anunțat că și-a revizuit dramatic în creștere profitul net estimat pe anul acesta, cu nu mai puțin de 255%, la aproape 99 milioane lei.

Veniturile estimate au fost revizuite în plus cu 89,73 milioane lei, în principal pe seama majorării estimării veniturilor din vânzarea energiei electrice, pe baza rezultatelor obținute în primele 7 luni, precum și a contractelor încheiate până la finele lunii august, dar și a unor câștiguri din diferențe de curs valutar mai mari decât cele previzionate în bugetul inițial.

Pe partea de cheltuieli, revizuirea s-a datorat reducerii impozitului pe construcțiile speciale, prin recalculare, în urma reevaluării acestora în luna martie 2014 și a reflectării rezultatelor reevaluării prin metoda netă la 31.12.2013, precum și creșterii valorii amortizării, ca urmare a procesului de reevaluare a activelor.

Pe de altă parte, acționarii societății au decis că Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane euro la capitalul societății mixte care va construi reactoarele 3 și 4 de la centrala atomică de la Cernavodă. Compania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați

Se bagă peste chinezi?

În iulie, surse din piață au declarat, pentru Energy Report, că departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China,echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat miercuri la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Nicolescu spune că statul nu cedează străinilor Electrica Dobrogea

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Electrica SA a comunicat, recent, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Electrica SA vorbea de achiziții în prospectul de listare

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Mai recent, italienii au declarat că vor să finalizeze vânzarea activelor din România până la finalul acestui an.

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Marea problemă a secesioniștilor scoțieni e dependența de bugetul de stat al Marii Britanii, inclusiv în sectorul energetic

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 17 September 2014 21:52

Scotia eolieneUltimele sondaje de opinie, publicate miercuri, cu o zi înaintea referendumului privind independența, arată că suporterii rămânerii Scoției în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii au un mic avans asupra secesioniștilor, scorul între cele două opțiuni fiind de 52% la 48%.

Soarta plebiscitului se joacă la limită, în condițiile în care aceleași sondaje arată că 8% până la 14% dintre cetățenii cu drept de vot din Scoția nu s-au hotărât nici măcar în al unsprezecelea ceas cum să voteze.

Un rol hotărâtor în înclinarea balanței de partea unioniștilor l-ar putea avea, însă, faptul că, pe multiple planuri, Scoția și scoțienii sunt extrem de dependenți de bugetul de stat al Marii Britanii.

"Un sfert dintre adulții din Scoția lucrează pentru guvernul britanic și primesc salariu de la bugetul central al Marii Britanii. Mai sunt circa un milion de pensionari care își primesc pensiile de la guvernul britanic. Și mai sunt multe companii private care depind de contractele de achiziții publice semnate cu guvernul britanic. În concluzie, cred că oamenii vor vota cu portofelele", spune Andy Duncan, expert scoțian în piețe financiare.

Scoțienii își umflă mușchii eolieni

Aceeași dependență de Marea Britanie se manifestă și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, în pofida declarațiilor recente aproape belicoase ale premierului scoțian Alex Salmond, potrivit cărora Anglia ar rămâne pe întuneric fără producția de energie din surse regenerabile din Scoția.

"Realitatea este că producția de energie electrică a Marii Britanii este slabă, iar Scoția este sursa de energie cea mai de încredere. Regenerabilele din Scoția sunt mai competitive decât multe alte surse de energie. Ce vor face dacă nu vor mai importa energie regenerabilă din Scoția? Fără ea, Anglia ar rămâne pe întuneric în doi ani de zile", a declarat Salmond, cu ocazia unei vizite în orașul scoțian Inverness.

Aceste declarații agresive au fost făcute în replică la afirmațiile anterioare ale șefului campaniei unioniste Better Together, fostul ministrul de Finanțe Alistair Darling, care spusese, tot în Inverness, cu o săptămână înainte, că, în eventualitatea separării Scoției de Marea Britanie, facturile la curent electric ale scoțienilor s-ar majora.

"Restul Marii Britanii nu are nevoie de Scoția pentru a-și asigura alimentarea cu energie electrică. În plus, valoarea rezervelor de țiței din Marea Nordului ale Scoției a scăzut cu 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, sumă egală cu bugetul pentru învățământ al țării. Dacă Scoția ar fi pe cont propriu și ar surveni o scădere bruscă a veniturilor bugetare din petrol, ar fi obligată să taie cheltuielile publice și să ia măsuri de austeritate", arătase Darling.

Vântul scoțian e subvenționat de bani britanici

Nu este pentru prima dată când are loc un duel al declarațiilor pe această temă între guvernul britanic și cel scoțian. Argumentul Londrei este că, în caz de secesiune, facturile la curent ale scoțienilor vor crește pentru că subvențiile care susțin masiva producție de energie din surse regenerabile a Scoției, a căror povară este în prezent împărțită de toți consumatorii britanici, vor rămâne exclusiv în sarcina consumatorilor scoțieni. Mai mult, un astfel de scenariu ar reduce facturile de curent în Anglia și în Țara Galilor.

Surse din industria energetică britanică, citate de BBC, spun că totul depinde de ce se va stabili cu privire la împărțirea poverii subvențiilor pentru energia eoliană a Scoției.

"Un scenariu posibil ar fi acela în care subvențiile pentru investitorii în energie eoliană din Scoția vor fi plătite exclusiv de consumatorii scoțieni, pe facturile lor de curent, ceea ce ar ieftini curentul electric în Anglia. Vă puteți imagina cum ar reacționa scoțienii la așa ceva", a declarat un executiv al unei companii energetice majore din Marea Britanie.

Potrivit unei analize publicate de Departamentul pentru Energie de la Londra, în caz de secesiune, Scoția va trebui să suporte costurile integrale ale subvențiilor pentru producția ei de energie regenerabilă, ceea ce ar echivala cu o majorare de câteva sute de lire sterline pe an a facturilor la curent electric ale gospodăriilor scoțiene.

Costuri de transport mai mari pentru scoțieni

Schema de subvenționare a energiei regenerabile din Marea Britanie presupune că fiecare consumator trebuie să plătească o taxă specială pentru sprijinirea acestei industrii. Însă dat fiind că imensa majoritate a centralelor electric eoliene din UK sunt localizate în Scoția, în timp ce grosul consumatorilor provine din Anglia și Țara Galilor, rezultă că, practic, consumatorii englezi și galezi îi subvenționează pe investitorii în proiecte de energie regenerabilă din Scoția.

O altă problemă este cea a costurilor de transport în rețele al energiei electrice. În prezent, costurile sunt împărțite de toți consumatorii, în cadrul sistemului energetic național unic britanic. Separarea Scoției de Marea Britanie ar majora costurile de transport în Scoția și le-ar reduce în Anglia și Țara Galilor, spun experții în energie.

Asta pentru că relativa slabă densitate a populației din Scoția face ca costurile infrastructurii de transport de energie să se împartă la mai puțini consumatori plătitori de facturi. Este aceeași situație ca la subvențiile pentru regenerabile: în prezent, consumatorii englezi și galezi subvenționează costurile infrastructurii energetice de care beneficiază consumatorii scoțieni.

Oficialii din industria energetică mai spun că, practic, nici autoritățile de la Londra, nici cele de la Glasgow nu au pus la punct planuri alternative privind alimentarea cu energie pentru eventualitatea în care alegătorii scoțieni ar vota majoritar pentru secesiune, inclusiv în problema crucială a împărțirii costurilor subvenționării producției de energie din surse regenerabile.

Investiții și locuri de muncă puse sub semnul întrebării

Astfel, potrivit companiei Green Energy Plc, declararea independenței Scoției ar pune sub semnul întrebării proiecte de energie regenerabilă care presupun investiții de 14 miliarde de lire sterline și susțin cel puțin 12.000 de locuri de muncă. Investitorii în regenerabile se tem că, odată declarată secesiunea Scoției, obligațiile de subvenționare a centralelor eoliene, în vigoare în Marea Britanie, vor înceta în Scoția, ceea ce le-ar pune în pericol funcționarea.

Scoția deține circa 43% din puterea instalată în centrale eoliene a Marii Britanii și exportă circa un sfert din producția ei totală de energie. În prezent, în Scoția se află în stadiu de proiect capacități instalate regenerabile totale de 13 GWh, echivalent cu 15% din puterea instalată totală a Marii Britanii.

"Cine va plăti pentru subvenționarea acestor proiecte? Există riscul ca aceste proiecte să fie anulate. În acest moment, subvențiile pentru regenerabile sunt impuse și administrate de către Departamentul pentru Energie și de către Oficiul pentru Energie, instituții britanice. Dacă acestea vor înceta să aibă putere de decizie în Scoția, cum vor mai funcționa respectivele subvenții?", se întreabă Doug Stewart, CEO al Green Energy.

Comentariile sale reprezintă una din foarte rarele intervenții ale executivilor din companiile de energie regenerabilă în dezbaterea privind independența Scoției, pe care în general au evitat-o.

"Dacă se va vota secesiunea, asta va însemna incertitudine legislativă. Cel mai probabil, deciziile finale de investiție vor fi amânate până se va clarifica situația subvențiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla decât după negocieri între Londra și guvernul scoțian", este de părere Kieron Sropforth, analist la Bloomberg New Energy Finance.

Relief și climă ideale pentru eoliene

Relieful și clima Scoției sunt ideale pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliană, inclusiv offshore, ceea ce face ca peste 41% din investițiile totale planificate în centrale regenerabile din ultimii doi ani, cifrate la 34 miliarde de lire sterline, să fie localizate în Scoția, potrivit datelor Departamentului pentru Energie de la Londra, care mai estimează că industria energiei din surse regenerabile din Scoția susține un număr de circa 12.000 de locuri de muncă.

Dintr-un total de subvenții pentru energia regenerabilă de 2 miliarde de lire sterline plătite în 2013 de toți consumatorii britanici de curent electric, Scoția a primit 560 de milioane de lire sterline, adică cam 28%. De asemenea, Scoția furnizează circa 10% din totalul energiei electrice vândute în Marea Britanie.

Sursele regenerabile de energie au o pondere de 50% în totalul mixului energetic scoțian, iar guvernul de la Glasgow vrea să împingă ponderea la 100% până în 2020. La finalul anului 2013, circa 34% din puterea instalată în centrale regenerabile din marea Britanie era localizată în Scoția.

"Premierul scoțian Alex Salmond trebuie să ne spună cum va fi împărțită piața britanică de energie în eventualitatea secesiunii Scoției. Ce se va întâmpla, restul Marii Britanii va cumpăra energie eoliană din Scoția? Iar dacă da, aceste livrări vor fi taxate de scoțieni? Totul reprezintă un risc", conchide Doug Stewart de la Green Energy.

Vom plăti direct din buzunar "naționalizarea" Enel? Electrica SA cere ca investițiile suplimentare să îi fie incluse anticipat în tarife

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 12 September 2014 14:17

Electrica SAElectrica SA a comunicat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Interes exprimat oficial

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

Italienii vor să plece din România

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Reparațiile – incluse ca atare în tarife, pentru evitarea dublei taxări

Proiectul de modificare a Metodologiei mai prevede că operatorii de distribuție vor avea dreptul să încadreze în categoria investițiilor costurile aferente înlocuirii unor părți componente ale mijloacelor fixe, care au ca rezultat îmbunătățirea parametrilor tehnici sau unt indispensabile la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării mijloacelor fixe respective la parametrii normali.

Acestea se vor include în programul de investiții anual, în limita a maximum 10 % din valoarea totală a acestuia. De asemenea, valoarea acestor investiții va reduce valoarea costurilor de operare și mentenanță controlabile recunoscute în venitul reglementat pentru anul respectiv.

Pentru reparații se va aplica o rată reglementată a rentabilității redusă cu 3 puncte procentuale față de rata reglementată generală a rentabilității, de 8,52%.

"Modificarea urmărește stimularea realizării de investiții noi și evitarea dublei recunoașteri a costurilor cu reparațiile recunoscute ca investiții", precizează ANRE.

Hidroelectrica a plătit pentru taxa de stâlp 75 milioane lei în S1 2014 și și-a mai închis un credit

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Tuesday, 01 July 2014 09:23

Portile de FierHidroelectrica a obținut un profit brut cumulat de 401 milioane lei în primele 5 luni din 2014, după deducerea taxei de stâlp aferente primului semestru, în valoare de 75 milioane lei, și a mai închis un credit de investiții, de 75 milioane euro, contractat de la Citibank în 2009.

"(...) cu un profit brut de 401 milioane lei cumulat la primele 5 luni din 2014, dupa deducerea taxei pe stalp aferente primului semestru in valoare de 75 milioane lei, Hidroelectrica a inregistrat o lichiditate in continua crestere. Astfel, compania a continuat procesul accelerat de reducere a serviciului datoriei financiare si, la data de 30.06.2014, a inchis un alt credit de investitii, de 75.000.000 euro, contractat de la Citibank International Plc. in 2009", se arată într-un comunicat al companiei.

În urmă cu o săptămână, Marian Cernat, director în cadrul Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), declara că ANRE va recunoaşte din 1 iulie în facturile la electricitate costurile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica aferente taxei pe construcţiile speciale.

Energy Report scria încă din 21 mai că, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Își reduc gradul de îndatorare

Hidroelectrica a închis în 2014 mai multe credite de investiții și linii de credit, în valoare totală de 231 milioane lei, contractate de la ING Bank (31 milioane lei), Alpha Bank (80 milioane lei) și Banca Transilvania (120 milioane lei). În aprilie 2014, compania a rambursat anticipat și creditul de investiții contractat de la BERD, în valoare de 110 milioane euro.

"De la intrarea în insolvență acum 2 ani, soldul datoriilor financiare către bănci s-a redus cu 625 milioane euro, de la 841 milioane euro la data de 20 iunie 2012 la 216 milioane euro la data de 30 iunie 2014. Soldul creditelor de investiții urmează a fi redus cu încă 39 milioane euro până la sfârșitul anului curent, ca urmare a decontării la termen a tuturor ratelor scadente în semestrul II al anului 2014", se mai afirmă în comunicatul Hidroelectrica.

Alte 27 microhidrocentrale scoase la vânzare

Hidroelectrica scoate la licitaţie deschisă cu strigare 27 de centrale hidroelectrice de mica putere din nouă judeţe, cu o putere totală intalată de 20,3 MW, procedurile de vânzare fiind programate pentru luna septembrie.

"Hidroelectrica va vinde în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 15-18 septembrie 2014, 27 de CHEMP-uri, cu o putere totală instalată de 20,3 MW şi o energie de proiect de 60,6 GWh. Activele supuse vanzarii sunt structurate în 17 pachete şi sunt situate în 9 judeţe", a anunţat producătorul de energie.

Centralele scoase la vânzare sunt CHEMP Neagra Şarului 1, CHEMP Neagra Şarului 2, CHEMP Şaru Dornei 1, CHEMP Şaru Dornei 2, CHEMP Fălticeni, CHEMP Gura Haitii 1, CHEMP Gura Haitii 2, CHEMP Lucaciu, CHEMP Panaci - Suceava, CHEMP Târlung 1, CHEMP Târlung 2, CHEMP Târlung 3, CHEMP Târlung 4, CHEMP Hălchiu Moară - Braşov, CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, Neamt - CHEMP Neagra, CHEMP Bolovăni, CHEMP Cracău 1 - Hunedoara, CHEMP Tălmaciu, CHEMP Răşinari, Bacau - CHEMP Caraliţa -Sibiu, CHEMP Chiuzbaia - Maramureş, CHEMP Sebiş - Arad, CHEMP Limpedea - Argeş.

Dosarele de prezentare întocmite de Hidroelectrica pentru vânzarea fiecărui pachet de active, pot fi procurate de luni până vineri, începând cu data de 26 iunie până pe 18 august 2014. În vederea participării la licitaţie, ofertanţii trebuie să depună documentele de participare până pe 3 septembrie 2014, deschiderea plicurilor urmând să aibă loc în perioada 8-11 septembrie 2014.

Au încasat aproape 70 milioane lei până acum

În etapele precedente, începând cu iulie 2013, au fost vândute un număr de 21 de centrale hidroelectrice de mică putere, la preţul total de 69,3 milioane de lei (15,7 milioane de euro).

Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie din surse regenerabile care până la o putere instalată de 10 MW sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

Hidroelectrica este controlată de stat prin Departamentul pentru Energie. Compania este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 - iunie 2013.

 

România rămâne atractivă pentru investitorii în regenerabile, pe spinarea consumatorilor casnici și a firmelor mici și mijlocii

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 23 June 2014 12:47

EY regenerabileRomânia urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă – conform EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), ajungând pe poziţia 31, de pe locul 32 în ediţia anterioară. România îşi îmbunătăţeşte pentru a doua oară consecutiv poziţia în topul EY, după ce în ediţia din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislaţie încă reprezintă pentru România un impediment în calea ‚relaxării’ activităţilor investiţionale din piaţa de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute şi care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă vă primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuţii şi aduce o gură de aer aşteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaţionale de energie regenerabilă, ‚investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenţie din partea investitorilor privaţi şi a băncilor”, spun specialiştii EY România.

Cei de la EY se referă la un proiect de hotărâre aprobat recent de Guvern, potrivit căruia marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

Problema este că reducerea obligației de achiziție de certificate verzi pentru marii consumatori industriali va fi compensată prin majorarea obligației respective pentru consumatorii casnici și pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât investitorii în energie regenerabilă nu vor pierde nimic din subvenție.

Este, de altfel, motivul principal pentru care România își menține atractivitatea pentru acești investitori, în pofida unor măsuri anterioare ale Guvernului, respectiv amânarea până în 2017-2018 a acordării unei părți din certificatele verzi cuvenite producătorilor de energie regenerabilă, reducerea numărului acestora pentru centralele regenerabile noi, precum și înghețarea în 2014 a cantității totale de energie regenerabilă subvenționată la nivelul anului trecut.

În regiune, Polonia şi Turcia se clasează înaintea României în topul EY, ocupând poziţiile 27 şi, respectiv, 20, în timp ce Ucraina şi Grecia se situează în urma României în acelaşi clasament.

Raportul RECAI realizează un clasament care vizează 40 de pieţe din perspectiva atractivităţii lor investiţionale în domeniul energiei regenerabile şi al oportunităţilor de investiţii în acest sector, bazate pe o serie de indicatori specifici din zonele macro, a pieţei de energie şi de tehnologie.

Cele 40 de pieţe analizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenia, Mexic, Maroc, Olanda, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Marea Britanie şi SUA.

Furnizorul de stat Electrica recunoaște că a încărcat facturile consumatorilor cu 50 milioane lei și se așteaptă la despăgubirea acestora

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 12 June 2014 21:13

Electrica suprataxare certificate verziCompania de stat Electrica a încasat suplimentar de la clienţi aproximativ 50 de milioane de lei ca urmare a faptului că a facturat de două ori costul cu certificatele verzi şi se aşteaptă ca ANRE să scadă, începând cu 1 iulie, tarifele de furnizare, pentru ca toţi consumatorii să fie despăgubiţi.

Costul cu certificatele verzi se facturează, din septembrie 2012, separat pe facturile la electricitate. Certificatele verzi reprezintă o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

Certificatele verzi sunt acordate producătorilor de energie verde, care apoi le vând furnizorilor, pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) îi obligă să le cumpere. Furnizorii de energie transferă apoi costul cu certificatele verzi către clienţii lor, care în final sunt cei care plătesc ajutorul de stat acordat de Guvern energiei verzi.

Chiar dacă din septembrie 2012 costurile furnizorilor cu certificatele verzi trebuia menţionate separat pe facturi, ANRE nu a redus corespunzator tariful reglementat de furnizare a electricităţii. Tariful reglementat de furnizare a energiei trebuia redus tocmai pentru a nu apărea situaţia de facturare dublă, scrie Mediafax.

Din acest motiv, furnizorii de energie au continuat să factureze costul cu certificatele verzi de două ori, odată prin includerea acestor costuri în tariful reglementat de ANRE şi a doua oară prin facturarea separată a costului cu certificatele verzi, pentru perioada septembrie 2012- iulie 2013.

Se așteaptă la despăgubirea clienților dublu taxați

Ca urmare a dublei facturări a acestor costuri, Electrica a încasat cu aproximativ 50 milioane de lei mai mult de la clienţii săi decât trebuia.

"ANRE a decis ca aceste venituri suplimentare sa fie returnate consumatorilor prin reducerea tarifelor de furnizare, de-a lungul timpului. Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că suma suplimentară încasată şi respectiv, expunerea totală, este de aproximativ 50 milioane lei", se arată în prospectul ofertei publice iniţiale pentru listare la bursă al Electrica.

În iulie 2013, conform tarifelor aprobate de ANRE, preţul fără valoarea certificatelor verzi la care Electrica furnizează energie către consumatorii casnici pe piaţa reglementată a scăzut cu 1,3%.

"Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că această reducere a tarifelor la nivel de industrie în perioada reglementată iulie 2013- iulie 2014 a determinat economii la nivelul consumatorilor Electrica Furnizare de aproximativ 20 milioane de lei", potrivit prospectului.

"Electrica Furnizare se aşteaptă la reduceri ale tarifelor de furnizare aferente perioadei de reglementare care va începe în iulie 2014, cu scopul de a despăgubi consumatorii pentru costurile suplimentare suportate", se mai spune în prospect.

ANRE dă din colț în colț

Electrica a furnizat anul trecut 9,7 TWh de electricitate, echivalentul a 22,1% din energia furnizată în Romania. Compania de stat are 3,56 milioane de consumatori finali. Electrica a înregistrat în primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participaţiile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), uşor sub cel din aceeaşi perioadă din 2013, iar pe tot anul 2013 a obţinut un câştig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012.

ANRE arăta, marţi, că toţi furnizorii de electricitate au interpretat eronat legislaţia privind aplicarea tarifelor, astfel că ANRE a decis regularizarea preţurilor, prin reducerea tarifelor de furnizare a energiei cu 1,3%.

"În urma acţiunilor de control, pe care le desfăşoara conform programelor de control aprobate, ANRE a constatat interpretarea eronată a unor prevederi privind aplicarea preţurilor şi tarifelor, şi, în baza competenţelor sale de reglementare şi calculelor efectuate în conformitate cu prevederile metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin ordinul ANRE 30/2012, a luat măsura regularizării, prin reducerea tarifelor la furnizarea reglementată a energiei electrice pentru perioada 26 iulie-31 decembrie 2012, prin micşorarea preţului pe MWh la consumatorii finali cu 1,3 %, făcând, astfel, posibilă recuperarea sumelor facturate suplimentar", potrivit unui comunicat al Autorităţii.

Săptămâna trecută, însă, ANRE susținea că tarifele pe care le-a aprobat pentru compania Enel respectă principiile prevăzute de legislaţie, sunt tehnic şi legal argumentate, profesionist întocmite şi nu favorizează niciun operator, potrivit instituţiei. Tot atunci, ANRE afirma că, anul trecut, Direcţia Generală Control a instituţiei a efectuat 1.267 de controale, inclusiv la ENEL, în urma cărora au fost întocmite 386 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind aplicate amenzi în cuantum total de 7,42 milioane de lei.

Scandal de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți joia trecută de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate. (...) Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", se arăta într-un comunicat al DNA.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199 lei, în schimbul îndeplinirii, de către , a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor Enel, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea Enel despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Tribunalul Bucureşti a respins, sâmbătă, propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii DNA pentru Dumbrăveanu, Florin Gugu şi Gheorghe Ciubotaru.

ENEL spune fix nimic

În replică, ENEL a transmis, joi, 12 iunie, printr-un comunicat, doar că "așa cum a clarificat și ANRE pe 10 iunie 2014, la data de 26 iulie 2012 a intrat în vigoare Legea 134, care a stabilit ca valoarea certificatelor verzi să fie facturată separat de tarifele pentru energia electrică (art.8). Anterior acestei date, valoarea certificatelor era cuprinsă în suma finală facturată, deci era plătită de clienți, dar fără a fi evidențiată ca atare, ca linie separată pe factură".

Începand din 26 iulie 2012 și până la sfarsitul anului 2012, Enel, precum și toți ceilalți furnizori de energie electrică, de stat sau privați, s-a conformat cu aplicarea legii 134, în timp ce tariful a rămas neschimbat, precizează ENEL.

"Considerăm important să subliniem faptul că tariful pentru consumatorul final este stabilit în piață pentru toți furnizorii de către ANRE și se aplică pentru toți clienții de pe piața reglementată, neputând fi schimbat arbitrar de niciun furnizor. Eventualele schimbări în tarifele facturate către clienți pe piața reglementată vor fi implementate, ca și până acum, în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare pentru piața de energie electrică, ca urmare a deciziilor ANRE", se mai spune în comunicatul ENEL.

Șef ANRE și director ENEL, reținuți de DNA. ENEL Distribuție Muntenia i-a taxat dublu pe consumatori pentru certificate verzi în 2012

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 05 June 2014 21:26

DNA ANRE ENELVicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Prețuri peste piață, suportate în cele din urmă de consumatori

ENEL Distribuție Muntenia este furnizor de energie electrică pentru consumatorii din București, Giurgiu și județul Ilfov.

În cursul lunii mai 2013, ENEL inițiase procedurile interne pentru stabilirea cerințelor de participare a ofertanților la atribuirea contractului „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre ofertanți regăsindu-se Electroalfa International SRL, conform declarației privind participanții din 5.08.2013.

În acest context, Gugu Florin a promis că va ține cont de solicitarea lui Dumbrăveanu Claudiu Sorin, sens în care a avut întâlniri cu reprezentanții SC ElectroAlfa International SRL, cu care a stabilit atribuirea în viitorul apropiat a unor contracte, deși aceștia practicau prețuri peste cele ale pieței în domeniu.

"Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", arată DNA.

Aceste aspecte au fost stabilite în cadrul ședinței din 21.06.2013 a Comitetului de Reglementare al ANRE, în care Dumbrăveanu Claudiu Sorin avea calitatea de membru, cu drept de vot.

Ulterior, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalități, în baza înțelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational, precizează procurorii.

Mașină de obținut lucrări, ulterior subcontractate

"Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, căruia i-a comunicat că a intervenit pentru majorarea unui spor de eficiență în beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasă tensiune. De asemenea, la 3.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum și că nu are nicio reclamație la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului", se mai spune în comunicat.

Potrivit înțelegerii dintre Dumbrăveanu Claudiu Sorin și Gugu Florin, între ENEL Distribuție Dobrogea și asocierea compusă din Electroalfa International și alte două firme au fost încheiate, la 8.11.2013, Acordurile Cadru de Execuție a două lucrări, iar la 10.01.2014, între ENEL Distribuție Dobrogea și SC Electroalfa International SRL au fost încheiate două contracte subsecvente pentru execuția de lucrări.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din județul Călărași, fiind în valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa unei alte firme, însă din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral. Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalații electrice din municipiul Călărași, fiind în valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral.

Ca urmare, pe site-ul SEAP a apărut anunțul de atribuire nr. 142739/13.12.2013, pentru „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre firmele câștigătoare regăsindu-se și SC Electro-Alfa International SRL, asociat la această firmă fiind inculpatul Ciubotaru Gheorghe, persoană aflată în relații de prietenie cu vicepreședintele ANRE, Dumbrăveanu Claudiu.

"Celor trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.Cei trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin urmează a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București", conchide DNA.

 

Șeful ANRE confirmă Energy Report: "taxa de stâlp" va scumpi curentul electric pentru consumatorii casnici

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 30 May 2014 16:39

taxa de stalp anre energy reportTaxa de stâlp se va regăsi în facturile la electricitate ale consumatorilor casnici, care ar putea astfel să crească cu 1-2%, a declarat, vineri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, la conferinţa "MEDIAFAX Talks about Energy".

El confirmă astfel informațiile publicate anterior de către Energy Report, potrivit cărora prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de contracte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

"Legislaţia spune că orice cost se regăseşte preţul final", a afirmat Havrileţ. El a adăugat că încă nu poate fi estimat exact impactul în facturi al acestei taxe, pentru că nicio companie nu a transmis ANRE cereri de recunoaştere în tarife a taxei.

Totuşi, recunoaşterea în facturi va fi făcută ori la 1 iulie, ori la 1 ianuarie 2015 şi va afecta doar preţul reglementat al energiei, a precizat Havrileţ.

Orice taxă nouă va fi inclusă în tarife

Consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare, scria Energy Report încă din 21 mai.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

"Nesustenabilă şi împovărătoare"

La aceeași conferință, avocatul Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, care administrează Hidroelectrica în perioada insolvenţei, a declarat că producătorii de energie nu vor putea suporta taxa de stâlp, care este "nesustenabilă şi împovărătoare".

"Taxa de stâlp nu este sustenabilă şi este împovărătoare, erodează profitabilitatea Hidroelectrica. Performanţa financiară din 2013 nu se poate repeta în 2014. Taxa de stâlp este aberantă din perspectiva incidenţei asupra unor construcţii, de exemplu tunele săpate în inima muntelui sau a unor utilaje instalate pe fundul lacurilor de acumulare. (...) Şi taxa pe apa uzinată este apocaliptică, parcă ar fi sfinţită din râul Iordan", a spus Borza.

La rândul său, avocatul Gabriel Biriş declara, zilele trecute, că taxa de stâlp este cel mai antieconomic şi antinaţional impozit din ultimii zece ani, iar nicio ţară "sănătoasă la cap" nu trebuie să permită impozitarea investiţiilor, măsura care descurajează şi alungă investitorii. În opinia sa, cele mai afectate domenii de această taxă sunt energia, agricultura şi logistica, iar parcurile industriale sunt victime colaterale.

Și Nuclearelectrica devine victimă

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, recent, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată fiind efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Ministerul Finanţelor a înregistrat, luni, din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe constucţii speciale, suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an, a declarat, marţi, secretarul de stat în MFP, Dan Manolescu.
El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale, însă estimările de încasări erau mai mari.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Victor Ponta arăta că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, preciza că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţin mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase, de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Comisia Europeană, obligată să recunoască: reducerea dependenței față de gazele rusești ar însemna scumpirea energiei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 30 May 2014 14:05

Merkel PutinDupă ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Consumatorii casnici de curent electric vor suporta pe facturi "taxa de stâlp" a lui Ponta

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 21 May 2014 12:12

Ponta PSDConsumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

Efecte neluate în calcul

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, marți, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Consilierul lui Ponta a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Ponta cel arogant

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

Guvernul le-ar putea cere brazilienilor să-și reducă "voluntar" consumul de energie în timpul Cupei Mondiale

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 02 April 2014 08:10

BraziliaBrazilia ar putea lansa o campanie pentru a-i încuraja pe brazilieni să folosească energia electrică mai eficient, pentru a preveni penele de curent în timpul Cupei Mondiale, guvernul susținând însă că nu va trece la măsuri directe de raționalizare a consumului de electricitate.

Ministrul pentru Minerit și Energie, Edison Lobão, a spus că guvernul crede că riscul unor pene masive de curent înainte de sezonul ploios, care începe spre finalul lunii noiembrie, este foarte scăzut, dar că, în cazul în care cantitatea de precipitații nu crește până în aprilie, lăsând fără apă hidrocentralele pe care se bazează în proporție covârșitoare sistemul energetic al țării, brazilienilor li s-ar putea cere să reducă cererea de electricitate în mod voluntar, scrie The Wall Street Journal.

Ministrul a spus că nu vor fi implementate măsuri de raționalizare a curentului electric, care ar fi o durere de cap politică pentru președintele Dilma Rousseff, care se pregătește să găzduiască Cupa Mondială în iunie și iulie și să candideze pentru un nou mandat la alegerile naționale din octombrie.

„Nu lucrăm cu ipoteza raționalizării electricității”, a declarat Lobão, pentru The Wall Street Journal. „Avem convingerea că nu va fi necesar”, a afirmat ministrul.

Spectrul lui 2001

În 2001, guvernul președintelui Fernando Henrique Cardoso a introdus întreruperile programate de curent și i-a amendat pe cetățenii care nu își reduceau consumul.

„Nu intenționăm să îi taxăm mai mult pe cei care nu economisesc energia”, a spus ministrul. „Nu vom repeta ce s-a întâmplat în 2001”, a subliniat el.

Brazilia se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii și unii analiști cred că sunt șanse mari ca electricitatea să trebuiască să fie raționalizată anul acesta, poate chiar în lunile iunie și iulie, când Brazilia va găzdui Cupa Mondială. Analiștii de la banca braziliană de investiții Brasil Plural au spus, într-un raport asupra pieței de la începutul lunii, că ei cred că raționalizarea energiei electrice nu poate fi evitată.

Aproximativ două treimi din capacitatea de generare a țării vine din hidrocentrale. Chiar dacă pot fi surse de electricitate ieftină, ele pot deveni vulnerabile pe o perioadă prelungită fără precipipații.

Generatoare autonome

Chiar dacă sunt îngrijorări cu privire la stocuri, cererea continuă să crească. Compania braziliană federală de planificare și strategie din domeniul energiei, Empresa de Pesquisa Energética, a spus că cererea de curent electric din Brazilia a fost cu 8,6% mai mare în februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, din cauza temperaturilor ridicate și a numărului mare de zile lucrătoare.

Pentru a evita orice probleme în timpul meciurilor din cadrul Cupei Mondiale, guvernul a instalat câte două generatoare autonome de electricitate la fiecare dintre cele 12 stadioane care vor găzdui jocurile, a spus ministrul, adăugând că nu e niciun risc de pană de curent în timpul acestor meciuri.

Ministrul a spus că e improbabil ca cererea de curent electric să crească la niveluri de vârf în timpul Cupei Mondiale, din moment ce consumul mai mare cauzat meciuri și de afluxul de vizitatori străini ar trebui să fie echilibrat de consumul mai redus al companiilor și fabricilor, activitatea acestora urmând să fie redusă sau chiar întreruptă în zilele de meci.

Unii analiști au sugerat că guvernul ar trebui să ia măsuri mai devreme, în loc să aștepte lunile aprilie sau mai. Ministrul a spus că guvernul nu vrea să înceapă programul de eficientizare înainte ca acesta să fie absolut necesar, pentru a evita răspândirea unor temeri de pene de curent propriu-zise. A lua măsuri acum „ar putea fi înțeles ca începutul raționalizării”, a spus ministrul.

Termocentrale scumpe

Recent, guvernul a anunțat că se așteaptă să plătească aproximativ 9,3 miliarde de dolari anul acesta pentru a acoperi costul ridicat al energiei electrice generate de termocentrale, care au fost pornite pentru a compensa activitatea hidrocentralelor, afectată de secetă.

Ministrul a spus că guvernul a ales să nu crească facturile la electricitate anul acesta pentru că nu știe în prezent de câți bani în plus va fi nevoie. El a negat că ar fi vorba de o decizie politică într-un an electoral și a spus că facturile consumatorilor ar trebui să crească în 2015.

Termocentralele pot fi de șase ori mai scumpe de operat decât hidrocentralele, scrie bnamericas.

Perspectiva unui deficit de energie electrică a dus la reînnoirea apelurilor ca guvernul să își diversifice mai mult capacitatea de producție de energetie, prin încurajarea surselor regenerabile.

Guvernul vrea să înghețe cantitatea de energie regenerabilă subvenționată, pentru a evita dublarea ponderii certificatelor verzi în facturi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 March 2014 09:57

Arcelor Mittal certificate verziCantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

Bulgaria amenință distribuitorii de curent electric cu retragerea licențelor, susținând că aceștia au datorii masive la monopolul energetic de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 18 March 2014 23:37

Bulgaria proteste preturi electricitateBulgaria a dat ultimatum unui număr de trei distribuitori de energie electrică controlați de companii străine, dându-le termen până miercuri pentru a-și plăti datoriile pe care susține că aceștia le au față de monopolul energetic de stat al Bulgariei pentru energia cumpărată de la acesta și amenințându-i că, în caz contrar, riscă să-și piardă licențele. În replică, cele trei companii susțin că monopolul de stat le datorează la rândul său bani, respectiv rambursări de subvenții plătite pentru susținerea producătorilor de energie din surse regenerabile, și că aceste datorii le-au lăsat fără lichidități, provocând un blocaj financiar.

Președintele autorității de reglementare în energie a Bulgariei, Boyan Boev, a declarat că aceste companii, controlate de austriecii de la EVN și de cehii de la CEZ și Energo-Pro, au de rambursat 318 milioane leva (226,4 milioane de dolari) companiei de utilități controlate de stat, NEK, pentru energia electrică cumpărată de la aceasta.

NEK coordonează întreg comerțul cu energie din Bulgaria, fiind concomitent producător, cumpărător centralizat de energie și administrator al rețelei naționale de transport de curent electric a Bulgariei.

„Există motive pentru revocarea licențelor companiilor Energo–Pro, EVN și CEZ. Cele trei companii datorează mulți bani pentru curentul electric pe cre l-au cumpărat”, le-a spus Boev reporterilor, adăugând că organismul de reglementare va lua o decizie miercuri.

Duminică, ministrul Energiei de la Sofia, Dradomis Stoynev, a amenințat că le va ridica celor trei companii licențele de operare.

Despre ce bani vorbim

„O astfel de presiune este, în esență, o ingerință inacceptabilă a statului în piață și, per ansamblu, un semnal prost pentru mediul de afaceri și pentru potențialii investitori”, a transmis, în replică, una din camerele de comerț și industrie de top ale Bulgariei, BIA.

Potrivit celor de la CEZ, NEK încearcă să obțină 10,2 milioane de leva (7,28 milioane de doalri) de la compania cehă. Ceilalți cehi, Energo–Pro, au reținut 46,3 milioane de leva (33 milioane de dolari) din obligațiile lor către NEK în decembrie și ianuarie, argumentând că, dacă nu făcea așa, nu ar fi avut suficienți bani pentru cheltuielile operaționale.

EVN și CEZ au spus, marți, că au respectat toate reglementările în vigoare în Bulgaria și au subliniat că nu există niciun motiv pentru a li se retrage licențele de funcționare.

Jorg Zolfelner, managerul regional al EVN Bulgaria, care alimentează 1,5 milioane de consumatori din sudul țării, a spus că fima va contacta Centrul pentru medierea disputelor investiționale de pe lângă Banca Mondială, în cazul în care licența companiei ar fi revocată.

EVN, care datorează cei mai mulți bani companiei NEK, a plătit furnizorului de stat 32 de milioane de leva (22,8 milioane de dolari) drept gest de bunăvoință, marți, a spus Zolfelner, dar a adăugat că „EVN nu poate să continue să funcționeze ca o instituție de credit la nesfârșit”.

Subvenții pentru energia regenerabilă

CEZ i-a dat companiei NEK 8 milioane de leva (5,7 milioane de dolari) în semn de bunăvoință, adăugând că va face alte două plăți până la finalul lunii. Reprezentanții CEZ au transmis că „stabilitatea sistemului energetic și securitatea energetică sunt de importanță primordială”.

Organismul de reglementare a amendat companiile EVN și Energo – Pro cu un milion de leva (715.000 de dolari) fiecare, cea mai mare penalizare financiară prevăzută de lege, adăugând că CEZ va fi de asemenea amendată săptămâna aceasta.

Companiile străine de pe piața energiei au un istoric de mici răfuieli cu guvernul bulgar. Administrația anterioară a amenințat compania CEZ că îi va ridica licența pentru că a eludat legea achizițiilor publice încheind contracte fără organizarea de licitații publice.

Organismul de reglementare i-a somat încă de vineri pe cei trei mari distribuitori ai săi de electricitate – austriecii de la EVN și cehii de la CEZ și Energo-Pro – să pătească aproximativ 318 milioade de leva (136,02 de milioane de lire sterline) în termen de trei zile, relatează Reuters.

CEZ și EVN au negat că ar fi făcut ceva greșit, argumentând că NEK, care avea datorii totale de peste 2 miliarde de leva (1,4 miliarde de dolari) anul trecut, nu a rambursat banii pe care erau obligați prin lege să-i plătească pentru subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile.

Perversiunile intervenționismului de stat

Potrivit legii, distribuitorii de electricitate sunt obligați să cumpere întreaga energie produsă de centralele electrice regenerabile, urmând ca, ulterior, aceste costuri să le fie rambursate de către monopolul de stat NEK.

Ca urmare a faptului că, urmare a subvențiilor foarte generoase, prețul cu care distribuitorii cumpără curentul de la producătorii de energie regenerabilă a fost umflat masiv și s-au înființat mult mai multe capacități instalate regenerabile decât se estima inițial, sumele pe care distribuitorii le au de recuperat de la NEK au crescut foarte mult, iar compania de stat, care oricum avea datorii mari și la un moment dat se punea problema falimentului ei, nu a mai avut de unde să plătească.

Tentativele de a rezolva prin reglementări această problemă au avut parte de un succes moderat în cel mai bun caz. În 2012, producătorilor de energie din surse regenerabilă li s-a impus o taxă de acces la rețeaua de transport, iar tarifele pentru consumatori au fost majorate cu 3% (peste o majorare anterioară de 10%) pentru a acoperi costurile tot mai mari ale subvenționării energiei regenerabile.

Ulterior, însă, majorarea de tarife la consumatori a fost anulată, ca urmare a protestelor masive din februarie 2013, fiind urmată chiar de două reduceri succesive ale acestor tarife, iar Curtea Administrativă Supremă a Bulgariei a decis că taxa de acces la rețea pentru producătorii de energie regenerabilă este ilegală, impunând guvernului abrogarea ei.

Cu toate că distribuitorii au cerut în repetate rânduri guvernului și autorității de reglementare în energie să găsească o soluție (austriecii de la EVN susțin că doar ei au trimis peste 100 de scrisori în acest sens către organismul de reglementare), autoritățile n-au făcut nimic pentru a rezolva problema.

De altfel, criticii actualului guvern spun că autoritatea de reglementare, departe de a acționa ca o entitate cu adevărat independentă, dat fiind că este numită integral de Parlament, a avut grijă mai degrabă să nu se scumpească curentul electric pe timp de iarnă, pentru a feri actualul guvern socialist de proteste precum cele de anul trecut, care au răsturnat de la putere executivul de dreapta aflat atunci în funcție.

Proteste masive de stradă

Dacă distribuitorii de electricitate nu plătesc până marți, voi fi obligat să-l informez pe procurorul general în legătură cu posibile infracțiuni”, le-a spus reporterilor ministrul Energiei, Dragomis Stoynev, încă de duminică.

„Organismul de reglementare are de asemenea dreptul să lanseze o procedură pentru ridicarea licențelor celor trei companii”, a adăugat el.

O asemenea mișcare ar fi o nouă lovitură pentru investitorii străini în energie, deja afectați de decizia guvernului condus de socialiști de a reduce facturile la electricitate pentru consumatorii casnici de două ori de la preluarea puterii, din luna mai, ceea ce i-a prejudiciat atât pe distribuitorii străini de electricitate, dar și pe producătorii autohtoni de curent electric.

Reducerea costului electricității a fost menită să ducă la evitarea unor noi proteste publice pe tema facturilor ridicate la utilități, care mănâncă o mare parte din veniturile gospodăriilor din cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Protestele față de prețurile mari și de nivelul scăzut de trai au dus la căderea fostului guvern de centru-dreapta anul trecut.

Se vorbește despre naționalizare

Stoynev a spus că autoritățile sunt foarte îngrijorate de „iresponsabilitatea distribuitorilor de electricitate”.

Anul trecut, organismul de reglementare a investigat compania CEZ, după ce aceasta a fost acuzată că a încălca legile bulgărești în domeniul energiei, dar nu a găsit nereguli care să justice retragerea licenței de distribuție.

Partidul naționalist bulgar Attack, care înclină balanța puterii în parlament, vrea naționalizarea distribuitorilor de energie.

Coaliția de guvernământ, care îi reunește pe socialiști și pe partenerii lor mai mici, partidul etnicilor turci MRF, are cu două mandate mai puțin decât cele necesare pentru a obține majoritatea în parlamentul cu 240 de membri și este forțată să se bazeze pe sprijinul neoficial al grupării Attack, care are 23 de locuri în legislativ.

CEZ, care constrolează companiile energetice care deservesc Sofia și care împreună acoperă 41% din consumatorii de electricitate ai Bulgariei, nu vede niciun motiv ca Bulgaria să îi revoce licența, a spus purtătorul de cuvânt Barbora Pulpanova, citată de Standard News. Cererea autorităților bulgare de a plăti înapoi subvențiile pentru energia regenerabilă este „ilogică” și motivată politic, susține compania.

UE ar putea permite scutirea industriilor exportatoare mari consumatoare de electricitate de la subvenționarea regenerabilelor

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 18 March 2014 02:09

 Arcelor Mittal certificate verziUniunea Europeană ia în calcul modificarea reglementărilor comunitare cu privire la acordarea de ajutoare de stat, pentru a permite statelor membre să scutească de la plata subvențiilor pentru producătorii de energie din surse regenerabile companiile exportatoare din 62 de industrii intens consumatoare de energie electrică, cum ar fi cea a aluminiului sau cea petrochimică, potrivit unui draft de recomandări privind acordarea ajutoarelor de stat în UE în perioada 2014 – 2020.

Comisia Europeană va aproba sprijinirea respectivelor industrii prin reducerea taxelor și tarifelor legate de protecția mediului impuse acestora, inclusiv a subvențiilor pentru energia regenerabilă, cu condiția ca beneficiarii să acopere cel puțin 20% din costurile adiționale, se arată în documentul citat, obținut de Bloomberg.

"Acest ajutor de stat ar trebui limitat la acele sectoare a căror competitivitate este amenințată de povara obligației de a subvenționa energua din surse regenerabile, fiind mari consumatoare de energie și totodată dependente de exporturi", se stipulează în document.

De asemenea, guvernelor statelor membre UE li se va permite să acorde ajutoare de stat companiilor din acele sectoare economice unde costurile cu energia electrică reprezintă cel puțin 25% din costurile totale și care își obțin cel puțin 4% din veniturile totale din exporturi. Ajutorul poate fi acordat sub formă de reduceri de taxe de mediu, respectiv de subvenții pentru energia regenerabilă, sau sub forma rambursării de către stat a acestor costuri, fie în anul în care aceste cheltuieli sunt efectuate, fie în anul următor.

Taxele, tarifele și subvențiile destinate sprijinirii producției de energie din surse regenerabile au majorat costurile cu energia în UE, prețurile pentru consumatorii casnici, de exemplu, crescând în medie cu 4% pe an în perioada 2008 – 2012, potrivit unei analize a Comisiei Europene.

Exemplul german

În Germania, subvențiile plătite de consumatori pentru energia regenerabilă au făcut ca facturile de curent electric ale consumatorilor germani să fie cele mai mari din UE, fiind depășite doar de cele ale danezilor. Pe de altă parte, marii consumatori industriali de energie beneficiază de reduceri sau chiar de scutiri la plata acestor subvenții, ceea ce a declanșat nemulțumirea autorităților de la Bruxelles-ul, care au amenințat Berlinul cu declanșarea unei proceduri de infringement.

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, recent, că acele companii germane exportatoare aflate în concurență cu firme străine ar trebui să fie în continuare scutite de subvenționarea regenerabilelor, în condițiile în care datele oficiale arată că, în Germania, un job din 4 depinde de exporturi.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

 

Inflația din zona euro scumpește curentul electric în România, țară nemembră, prin majorarea valorii certificatelor verzi pentru energia regenerabilă

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 14 March 2014 02:16

 EurozoneValorile-limită de tranzacționare ale certificatelor verzi, oferite de stat drept subvenție producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, au fost majorate ușor comparativ cu anul trecut, cu 1,4%, printr-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în urma actualizării cu indicele mediu anual de inflație din zona euro, după cum prevede Legea 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile.

Astfel, potrivit actului normativ citat, valoarea minimă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată, pentru anul 2014, la 29,280 euro, de la 28,876 euro în 2013.

Valoarea maximă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată la 59,647 euro, de la 58,823 euro anul trecut.

Contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție, a fost majorată la 119,293 euro, de la 117,646 euro în 2013.

Potrivit Legii 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile, începând cu anul 2011, valoarea minimă și cea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, sunt indexate anual de către ANRE, conform indicelui mediu anual de inflație pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, tot recent, ANRE a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh.

Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Factor de scumpire

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

 

UPDATE: Și Nuclearelectrica dă ANRE în judecată pentru impunere de prețuri sub costuri, se implică și Consiliul Concurenței

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 24 January 2014 12:42

ANRENuclearelectrica (SNN) a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru că obligă compania să livreze energie populaţiei la un preţ fixat de instituţie, mai mic decât cel de pe piaţă.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de către Nuclearelectrica joi, la Curtea de Apel Bucureşti, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

ANRE a decis anul trecut că populaţia va fi alimentată în regim reglementat doar cu energie furnizată de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, fiind excluşi producătorii în termocentrale şi unităţi regenerabile.

Nuclearelectrica solicită instanţei să anuleze parţial decizia ANRE privind aprobarea cantităţii de energie vândute prin contracte reglementate, precum şi a preţului de livrare.

Totodată, compania cere ca ANRE să recunoască la calcularea preţului reglementat al energiei toate "elementele solicitate şi justificate de Nuclearelectrica şi care nu au fost luate în considerare de către ANRE", se mai arată în comunicat.

Potrivit Mediafax, care citează date transmise de ANRE, Hidroelectrica este obligată de ANRE să vândă în acest an energia către populalaţie la un preţul mediu de 115,2 lei/MWh, în timp ce Nuclearelectrica va trebui va trebui să livreze la 145,88 lei/MWh.

Nuclearelectrica a vândut marţi energie pe bursa de profil OPCOM pentru 171,28 lei pe MWh.

Preşedintele Consilului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat vineri, pentru Mediafax, că instituţia pe care o conduce a început o investigaţie privind modul în care ANRE a impus Hidroelectrica să vândă energie populaţiei, după ce productorul de energie şi Fondul Proprietatea (FP) au reclamat că tarifele sunt sub costul de producţie.

Chiriţoiu a menţionat că Nuclearelectrica nu a depus la Consiliul Concurenţei o plângere similară.

Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie. Cele două companii asigură, împreună, aproximativ 50% din necesarul de electricitate la nivel naţional.

Cei de la Hidroelectrica au atacat primii

 

Hidroelectrica a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), susţinând că reglementatorul a fixat un preţ sub costurile de producţie pentru electricitatea pe care o va livra producătorul hidro populaţiei în acest an.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București (CAB), secția a VII-a contencios administrativ și fiscal, pe data de 17 ianuarie 2014.

Potrivit Agerpres, care citează surse din industrie, ANRE a stabilit un preţ al energiei hidro de 115 lei pe MWh pentru acest an, mai mic decât anul trecut, când Hidroelectrica a livrat energie pentru populaţie la preţul de 125 de lei pe MWh.

De asemenea, şi cantitatea de energie preluată de la Hidroelectrica pentru coşul reglementat este mai mare în acest an, respectiv 5,3 TWh, faţă de 3,9 TWh anul trecut.

"În acest an, populaţia va primi doar energie de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, adică de la cei mai ieftini producători. De la Hidroelectrica, ANRE a stabilit o cantitate de 5,3 TWh, la preţul de 115 lei pe MWh (faţă de 125 de lei anul trecut - n.r.), iar de la Nuclearelectrica o cantitate de 3,7 TWh, la preţul de 145 de lei pe MWh", au precizat sursele citate.

Au pierdut toate procesele de acest tip

Potrivit acestora, Hidroelectrica susţine că acest preţ fixat de ANRE este sub costurile de producţie, însă metodologiile prin care ANRE stabileşte tarifele reglementate precizează că doar costurile justificate sunt recunoscute în tarife.

Anul trecut, oficialii ANRE au afirmat că au acordat un preţ mai mare producătorului hidro, pentru ca acesta să-şi poată recupera anumite pierderi acumulate în anii precedenţi, ca urmare a secetei şi a majorării costurilor cu uzinarea apei.

"ANRE include doar anumite costuri în calculul privind tariful reglementat, nu costurile totale de producţie. Astfel că, deşi Hidroelectrica a acţionat în instanţă reglementatorul aproape în fiecare an, nu a câştigat până acum niciun proces de acest tip", au adăugat sursele.

"Hidroelectrica poate susţine că are un anumit cost de producţie, însă discuţiile privind costurile care intră în categoria celor justificate sunt complexe. De exemplu, sunt discuţii dacă intră aici şi componenta privind costurile financiare. ANRE poate spune că Hidroelectrica ar fi putut produce acea cantitate de energie şi cu costuri mai mici. Din acest motiv, Hidroelectrica nu a câştigat până acum niciun proces cu ANRE", au mai spus sursele menţionate.

În anii trecuți, costurile au fost umflate și de taxe

Anul trecut, Guvernul a decis să reducă cu 32% contribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, eliminând cu totul taxa în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii a fost menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar fi putut ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului vechi al contribuțiilor.

În nota de fundamentare a HG respective, Guvernul arăta că, dacă ar fi menținut nivelul vechi al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate ar fi condus inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirma în nota de fundamentare.

Guvernul estima că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.

În 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010 scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționa în documentul citat.

Guvernul mai arăta că, în acea situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășea prețul de referință din piața de energie electrică, făcând ineficiente hidrocentralele respective.

Ce spune Borza

Contactat de Agerpres, Remus Borza, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica până în decembrie 2013, a precizat că producătorul de energie are un cost total de producţie de 160 de lei pe MWh.

"Cu tot cu cheltuielile financiare, costul de producţie este 160 de lei pe MWh, astfel că preţul fixat de ANRE este mult sub costuri. Este inadmisibil să nu recunoşti costurile de producţie, iar în ultimii cinci ani, Hidroelectrica a avut cel mai mic preţ reglementat, în raport cu costurile sale. Diferenţa dintre 160 de lei, costul de producţie, şi 115 lei, preţul recunoscut de ANRE, este de 45 de lei, ceea ce reprezintă 30% din costul de producţie, adică este foarte mult", a susţinut Borza.

"Mai mult, cantitatea de energie preluată în regim reglementat a crescut la 5,3 TWh, ceea ce înseamnă 40% din producţia estimată pentru acest an, de 13 TWh", a continuat fostul oficial al Hidroelectrica.

El a mai spus că, anul trecut, Hidroelectrica a produs 14,5 TWh, mai mult decât producţia de 13 TWh, care fusese planificată pentru 2013.

"Se spune că 2013 a fost un an hidrologic bun, însă nu este aşa, nu se reflectă acest lucru în producţia Hidroelectrica. Producţia medie într-un an hidrologic normal este 17,6 TWh. Chiar şi aşa, compania a reuşit să obţină anul trecut un profit de peste 900 de milioane de lei, adică 200 de milioane de euro, care este un profit-record, cât profitul cumulat din ultimii zece ani", a continuat Borza.

Hidroelectrica este cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie de stat. Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, deţine 80% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are 20% din titluri.

Guvernul are în plan listarea la bursă a Hidroelectrica în vara acestui an.

 

Electricitatea s-a scumpit în 2013 cu aproape 5% în zona euro, "salvând" Eurolandul de deflație

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 16 January 2014 15:20

Zona euro scumpire electricitateRata anuală a inflației în zona euro a fost de 0,8% în decembrie 2013, cea mai mare influență la majorarea prețurilor de consum din țările uniunii monetare europene având-o tarifele la energie electrică.

Potrivit datelor Eurostat, în decembrie anul trecut, prețurile la electricitate au contribuit cu 0,11 puncte procentuale la rata anuală a inflației din zona euro, de 0,8%, urmate, la mare distanță, de cele la tutun (0,08 puncte procentuale) și de cele practicate în restaurante și cafenele (0,05 puncte procentuale).

Aceeași sursă arată că, în 2013, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 4,8%, mai mult decât tutunul (4,0%) și restaurantele și cafenelele (1,5%).

În România, anul trecut, curentul electric s-a scumpit cu aproape 8%. Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 9,25%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Cel mai mult s-au scumpit serviciile de apă, canal și salubritate, respectiv cu peste 12%.

În schimb, prețul combustibililor a stagnat anul trecut în România, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%.

Ieftinirea en-gros nu s-a transmis la consumatori

Potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters și care urmează să fie dat publicității săptămâna viitoare, în perioada 2008 – 2012, energia electrică s-a ieftinit masiv pe piețele en-gros din UE, cu procente cuprinse între 35 și 45%. Consumatorii nu au beneficiat însă deloc de această ieftinire, ba dimpotrivă.

Astfel, gospodăriile populației s-au confruntat, în intervalul menționat, cu o creștere medie anuală a tarifelor la electricitate de 4% și de una de 3% la gaze. Consumatorii industriali, sprijiniți de stat în ceea ce privește costurile cu energia, au avut parte de scumpiri medii anuale mai reduse, de 3,5% la energie electrică și de sub 1% la gaze.

Ieftinirea de pe piețele en-gros s-a datorat în principal instalării masive de noi capacități de generare din surse regenerabile. Din exact aceeași cauză, însă, s-au majorat prețurile pentru consumatori, care au fost nevoiți să suporte atât subvențiile dictate de stat pentru energia regenerabilă, cât și majorarea costurile de distribuție, precum și a celor cu upgradarea rețelelor de transport, care trebuie să facă față unor cantități tot mai mari de energie intermitentă, din surse regenerabile, precum parcurile eoliene și solare.

Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale în Europa, care este în bună măsură dependentă de importuri scumpe din Rusia, sunt mult mai mari decât cele din Statele Unite, care au beneficiat de boom-ul gazelor de șist.

Inflația românească – peste media UE

România a înregistrat, în luna decembrie 2013, o rată anuală a inflaţiei de 1,3%, depăşind media din Uniunea Europeană (1%), potrivit Eurostat.

În schimb, România şi Estonia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 - noiembrie 2013), cu un avans de 3,2%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%.

În decembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Grecia (minus 1,8%), Cipru (minus 1,3%) Bulgaria (minus 0,9%) şi Letonia (minus 0,4%), iar cele mai ridicate au fost în Estonia, Austria şi Marea Britanie (toate cu 2%) şi Finlanda (1,9%).

Prețul combustibililor a stagnat în 2013, însă apa s-a scumpit cu peste 12%, electricitatea cu aproape 8%, iar gazele – cu peste 9%

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 13 January 2014 11:10

facturi curent apa gazePrețul combustibililor a stagnat anul trecut, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în decembrie 2013, combustibilii au fost cu 0,37% mai ieftini față de decembrie 2012. În ultima lună a anului trecut, combustibilii s-au scumpit cu 0,68% comparativ cu luna anterioară, noiembrie 2013.

Pe de altă parte, serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit anul trecut cu 12,07%, prețul acestora crescând în decembrie față de noiembrie cu 0,09%, arată INS.

Potrivit sursei citate, în 2013, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a consemnat o scumpire cu 7,5%.

Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%. Prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%.

Inflaţia anuală a fost, la sfârşitul anului 2013, de 1,55%, iar creşterea preţurilor de consum s-a situat, astfel, aproape de nivelul minim al intervalului ţintit de Banca Naţională a României.

Banca centrală a stabilit pentru anul trecut o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Anul trecut, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 1,81%, în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012, în timp ce mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit cu 3,62%, respectiv 3,43%, potrivit INS.

Pe parcursul întregului an, cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu 14,68%, pâinea, cu 11,39%, dar şi uleiul comestibil, cu 10,61%. Pe de altă parte, cel mai mult s-au scumpit apa, canalul şi salubritatea, cu 12,07%, gazele, cu 9,25%, tutunul şi ţigările, cu 8,66% şi energia electrică, cu 7,9%.

În decembrie 2013 faţă de luna anterioară, inflaţia a fost de 0,33%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,62%, cele nealimentare cu 0,15% iar serviciile cu 0,2%. În perioada menţionată, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 9,86%, ouă, cu 7,24% şi la legume şi conserve de legume, cu 5,51%. S-au ieftinit, în schimb, citricele, cu 2,81%.

"Creşterea medie a preţurilor per total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012), determinată pe baza IPC este 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,2%", se mai arată în comunicatul INS.

Circul corporatismului etatist din Franța: monopolul de stat EDF, amendat pentru "abuz de poziție dominantă"

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 18 December 2013 01:21

EDF BUNGigantul Electrice de France (EDF), controlat în proporție de 80% de statul francez și care deține o cotă de piață de peste 90% în ceea ce privește alimentarea cu curent electric a consumatorilor francezi, a fost amendat cu suma de 13,5 milioane de euro de către Autoritatea pentru Concurență din Franța pentru... abuz de poziție dominantă.

Autoritatea a decis că cei de la EDF s-au făcut vinovați de abuz de poziție dominantă prin strategia comercială și de marketing adoptată pentru a atrage clienți pentru subsidiara producătoare de energie solară a grupului controlat de statul francez, EDF Energies Nouvelles (ENR).

Cazul datează din aprilie 2009, când compania Solaire Direct, specializată în fabricarea și montarea de panouri solare, a reclamat EDF la Autoritatea pentru Concurență, susținând că gigantul face concurență neloială folosindu-se de poziția sa dominantă de pe piața distribuției retail de curent electric, și mai ales de brandul său pentru consumatori casnici Bleu Ciel, pentru a impulsiona vânzările diviziei sale de energie fotovoltaică, prejudiciindu-și astfel competitorii.

Interzis la marketing intragrup!

Mai precis, EDF făcea reclamă diviziei sale de energie solară, încercând să atragă clienți de partea sa folosindu-se de imaginea și notorietatea grupului ca furnizor aproape exclusiv de electricitate pentru consumatorii casnici francezi, în special la tarife administrate/subvenționate.

Decizia scoate în evidență absența aproape totală a competiției pe piața franceză de energie, care a rămas sub dominația EDF în pofida măsurilor adoptate de autoritățile de la Paris începând cu iulie 2007, pentru liberalizarea industriei și pentru deschiderea pieței pentru producători și distribuitori mai mici, respectiv străini.

Autoritatea pentru Concurență a dat o soluție provizorie plângerii împotriva EDF încă din 2009, notând că "mijloacele de comunicare comercială utilizate de către companie, în mesaje adresate tuturor clienților săi, creează confuzie între, pe de o parte, rolul EDF ca furnizor de electricitate la tarife reglementate și, pe de altă parte, activitatea diviziei sale de energie solară, care se desfășoară exclusiv pe piața liberă, concurențială. În concluzie, subsidiara beneficiază de imaginea de furnizor de electricitate la tarife reglementate a companiei-mamă și se folosește de baza sa de date cu clienți subvenționați a acesteia, avantaje de care concurenții ei nu beneficiază".

Se subvenționează ineficiența

În consecință, Autoritatea pentru Concurență a ordonat atunci celor de la EDF să taie accesul subsidiarei de energie solară a grupului la baza de date cu clienți a companiei-mamă și le-a interzis să mai menționeze, în comunicarea lor cu clienții, faptul că EDF are și o astfel de subsidiară. De asemenea, celor de la EDF Energie Nouvelles li s-a interzis să mai folosească logo-ul Bleu Ciel al grupului EDF.

Calitatea de monopol de facto a EDF pe piața franceză de energie are însă și efecte serioase. Potrivit unui oficial de la palantul Elysee, statul francez intenționează să limiteze creșterile anuale de tarife la curent electric ale EDF la maxim 2-3% în perioada 2015 – 2018.

Ca și în multe alte state europene, prețul electricității a devenit un subiect politic extrem de fierbinte, după ce subvențiile de stat acordate energiei regenerabile au majorat drastic facturile de curent electric, stârnind proteste din partea consumatorilor, care se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare.

Crește și taxa din care se finanțează regenerabilele

"Majorările anuale de tarife la curent electric vor fi între 2 și 3% și chiar mai puțin în anumite perioade, pe lângă majorarea pentru 2014, care a fost deja decisă. Nivelul exact al majorărilor din anii următori va fi decis ținând cont de necesitatea găsirii unui echilibru între situația financiară a EDF, respectiv de măsura în care compania poate funcționa practicând un tarif mai mic, și puterea de cumpărare a gospodăriilor populației", a declarat oficialul citat.

În iulie, guvernul a anunțat cea mai mare scumpire la curent din ultimii cel puțin 10 ani, destinată acoperirii costurilor în creștere ale EDF. Astfel, companiei i s-a permis să majoreze tarifele cu 5% în august 2013 și cu încă 5% în august anul viitor. Marea problemă a EDF este aceea că profitul operațional al companiei este erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței

Tarifele reglementate nu includ taxele, dintre care cea mai importantă este taxa destinată subvenționării producției de energie din surse regenerabile. Și aceasta va fi majorată, cu 3 euro/MWh de la i ianuarie 2014, ceea ce va duce la o creștere a facturilor de curent electric cu 2,4% în medie.

Se anunță schimbări majore

După anunțul majorărilor de preț, tot mai mulți francezi au început să renunțe la serviciile de furnizare de curent electric ale EDF, trecând la alți furnizori, privați, care funcționează în regim competitiv, o mișcare deloc obișnuită pentru consumatorii din Franța, obișnuiți de ani de zile cu tarifele subvenționate ale operatorului de stat.

Guvernul intenționează să majoreze și sprijinul acordat industriilor mari consumatoare de energie electrică, care concurează pe piețele internaționale cu rivali din Statele Unite, unde prețurile la curent electric sunt la jumătate față de cele din Franța. Asta presupune revizuirea contractului semnat în 2010 între EDF și consumatorii industriali majori, printre care companiile din industria chimică Arkema și Solvay, producătorul de oțel ArcelorMittal, precum și compania de gaze Air Liquide.

De asemenea, autoritățile de la Paris vor să revizuiască sistemul de subvenționare a energiei din surse regenerabile, după ce acesta a majorat semnificativ facturile de curent electric ale populației și firmelor.

Furnizorii de curent și autoritățile o spun pe față: "taxa de stâlp" va fi suportată integral de consumatori

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 11 December 2013 08:33

taxa de stalpLegislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală achitată de consumatori, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.

"Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată", a precizat Lungu, citat de Agerpres.

El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.

Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare.Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele.

"Sper să nu ajungem şi noi la 50%", a mai spus Lungu.

Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.

La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.

"În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife", a precizat Havrileţ.

El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.

Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu.

UPDATE: Economia a crescut pe întuneric în primele 9 luni, impulsionată de agricultura neirigată a României

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 14 November 2013 12:02

PIB agricultura irigatiiEconomia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). Toate bune și frumoase, numai că, tot potrivit INS, consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier", se arată într-un comunicat al INS.

Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie.

Creștere "off the grid"

Însă tot potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu sursa, consistența și sustenabilitatea creșterii economice consemnate de România în intervalul respectiv.

Una din explicații ar fi aceea că PIB-ul din primele nouă luni ale acestui an s-a bazat în bună măsură pe aportul agriculturii, slab consumator de energie electrică, în special din cauza faptului că doar un procent foarte mic din totalul terenurilor agricole ale României sunt irigate.

Dependenți de agricultură

Din 2009 și până acum, deoarece restul sectoarelor din economie nu merg, rata de creștere economică este influențată puternic de dinamica sectorului agricol, a declarat, pentru Energy Report, analistul economic Florin Cîțu.

"Fără sectorul, agricol PIB-ul ar fi fost mai puțin volatil și cu o medie puțin mai mare. Pentru 2013, estimez că, dacă excludem contribuția acestui sector la creșterea economică, vedem că economia încetinește cu o dinamică care se apropie de zero. Pentru prima jumătate a anului, fără agricultură, economia a crescut cu 0,9%", a spus Cîțu.

Potrivit INS, în primul semestru al acestui an, per total, economia românească a crescut cu 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

"Exact ca în 2011, economia se simte mult mai slabă decât o arată cifrele oficiale. Pentru 2011, cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde lei doi ani mai târziu, iar dacă nu se “ajusta” și deflatorul, 2011 ar fi fost un an cu scădere economică", afirmă Cîțu, pe blogul său.

Curent mai ieftin pentru irigații

Deși PIB-ul românesc este profund dependent de agricultură, lipsa investițiilor a făcut ca aceasta să fie condiționată în măsură covârșitoare de condițiile meteo, întrucât doar un procent infim din terenurile agricole ale României beneficiază de irigații. La nivelul anului trecut, acest procent se situa la numai 1,5%, reprezentând circa 100.000 de hectare.

Anul acesta, agricultorii au beneficiat de curent electric pentru irigații cu 20% mai ieftin comparativ cu 2012, prețul scăzând de la 250 de lei/1.000 mc apă pompată la 200 lei/1.000 mc apa pompată. Asta după ce Guvernul a aprobat, în vară, un act normativ prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a căpătat posibilitatea de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, de pe piața liberă, pentru a o revinde fermierilor.

La acea dată, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, susţinea că ANIF va achiziţiona energie electrică pentru irigaţii la un preţ de 40-100 lei/MWh, în condiţiile în care preţul mediu plătit în atunci de fermieri era de 540 lei/MWh.„Noi avem capacitatea, după ce vom aproba ordonanţa de urgenţă, de a lua de la Hidroelectrica. Acesta este mesajul pe care îl putem da fermierilor. Să achiziţionăm energie pe timpul nopţii, pentru că este mult mai ieftină”, afirma Botănoiu, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţineau că, în acel moment, exista posibilitatea de a iriga o suprafaţă de peste 400.000 de hectare de culturi agricole. În august, ANIF a fost acreditată de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ca furnizor de energie, căpătând astfel posibilitatea de a cumpăra curent electric de pe bursa specializată OPCOM.

Ce spune "barometrul Băsescu" despre economie?

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce reprezintă un semn că economia României este extrem de departe de a "dudui".

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

La începutul lunii octombrie, INS a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru 2013, la 0,5% faţă de ianuarie-martie 2013, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012

Scăderea consumului a redus unele facturi, în pofida creșterii prețului

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,0%.

Exportul de energie electrică a fost de 1.049,3 milioane KWh, în creştere cu 121,4 milioane KWh, respectiv cu 13,1%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.718,2 milioane KWh, în scădere cu 150,4 milioane KWh, respectiv cu 3,1%.

Scăderea consumului este, de altfel, singura cauză pentru care, potrivit declarațiilor recente ale ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, factura la electricitate a scăzut cu 7% anul acesta, pentru toţi consumatorii, casnici și industriali.

Asta pentru că, tot din datele INS, rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Astfel, ca urmare a scăderii consumului, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului.

Producția totală a scăzut, eolienele aproape s-au dublat

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 42.625,1 milioane KWh, în scădere cu 2.811,0 milioane KWh (-6,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2.115,7 milioane KWh (-4,8%).

Producţia din termocentrale a fost de 18.489,6 milioane KWh, în scădere cu 5812,6 milioane KWh (-23,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 11.733,9 milioane KWh în creştere cu 1.869,3 milioane kWh (+18,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.694,0 milioane KWh, în creştere cu 256,1 milioane kWh (+3,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-30.IX.2013, a fost de 3.320,4 milioane KWh, în creştere cu aproape 90% (1.571,5 milioane KWh) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

Frecție la stâlpul de înaltă tensiune? Germanii vor să retransforme serviciile municipale de utilități din monopoluri private în monopoluri de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 21 October 2013 16:37

Germania nationalizareTot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

ANRE reduce de la 10% la maxim 9% rata de rentabilitate a distribuitorilor de curent. Până în 2020, 80% din consumatori trebuie să aibă „contoare inteligente”

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 02 October 2013 22:12

Furnizori energie rata rentabilitate BUNAutoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului. În plus, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, distribuitorii de energie electrică, trebuie să efectueze investiții și lucrări pentru ca, până în 2020, 80% din clienții lor să aibă instalate sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice.

ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale, dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului.

„Modificarea va fi aplicată tuturor distribuitorilor de energie, lucrăm la ea din luna mai. Noile reglementări se vor aplica din acest an pe o perioadă de cinci ani. Companiile care vor investi în «smart metering» (contoare inteligente - n.r.) vor putea primi în plus 0,5 puncte procentuale”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, citat de Mediafax.

România are obligaţia, asumată faţă de Comisia Europeană, să introducă sistemul contorizării inteligente în sectorul distribuţiei şi furnizării de energie până în 2020.

Mai multă exigență la cererile de majorări de tarife

Havrileț a mai spus, potrivit Agerpres, că ANRE va analiza mult mai detaliat investițiile distribuitorilor de energie, atunci când aceștia vor solicita recunoașterea costurilor în tarifele finale.

ANRE a aprobat, miercuri, o nouă metodologie de calcul a tarifelor de distribuție a energiei, valabilă pentru perioada de reglementare 2013 — 2018.

„Față de vechea metodologie, valabilă până acum, noua metodologie prevede mai multă transparență din partea distribuitorilor atunci când vin să ne ceară anumite tarife pe baza costurilor lor. Vor trebui să ne transmită informații mult mai detaliate și doar costurile efective vor fi recunoscute în tarife”, a explicat Havrileț.

Potrivit acestuia, când companiile vor cere majorarea prețurilor, vor trebui să prezinte documente care să ateste atât investițiile realizate, cât și calitatea serviciilor prestate, costurile de operare, de personal, de mentenanță, consumul propriu tehnologic și pierderile din rețea.

De asemenea, s-au introdus în noua metodologie și elemente din legislația europeană, potrivit cărora sunt interzise subvențiile încrucișate. „Spre exemplu, nu mai poți pune un tarif mare la industrie ca să protejezi populația. Fiecare plătește prețul corect”, a mai spus șeful ANRE.

O metodologie mai „echitabilă”, susține ANRE

Potrivit unui comunicat al ANRE, Comitetul de Reglementare al instituției a aprobat, în ședința de miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.

„Prin aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă, se asigură o abordare transparentă privind procesul de reglementare, o alocare echitabilă a câștigurilor rezultate prin creșterea eficienței peste țintele stabilite de autoritatea competentă între operatorul de distribuție și beneficiarii serviciului de distribuție, operarea în condiții de siguranță a rețelei de distribuție, folosirea eficientă a infrastructurii existente, promovarea investițiilor eficiente în rețeaua de distribuție a energiei electrice, îmbunătățirea calității serviciului de distribuție, prevenirea abuzului de poziție dominantă a operatorului de distribuție”, se arată în comunicatul ANRE.

Reprezentanții instituției au mai arătat că revizuirea metodologiei a fost determinată, în principal, de necesitatea actualizării și corelării cadrului de reglementare existent în raport cu modificările survenite la nivelul legislației primare, în special prin apariția Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, necesitatea eficientizării serviciului de distribuție a energiei electrice în sensul creșterii parametrilor de eficiență existenți, de necesitatea efectuării investițiilor pentru asigurarea fiabilității rețelelor de distribuție a energiei electrice și de necesitatea creșterii calității serviciului în condiții de eficiență energetică.

Investiții în „contoare inteligente”

Distribuitorii de energie electrică din România au obligația de a investi și de a efectua lucrări astfel încât, până în 2020, 80% din clienții lor să dispună de sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice, potrivit unui proiect de ordin al ANRE.

„Ritmul aplicat de către operatorii de distribuţie pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă poate fi de tip echilibrat (o evoluţie anuală liniară a instalării de contoare, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi) sau exponenţial (instalarea unui număr mai redus de contoare în primii ani pentru a permite companiilor să-şi ajusteze parametrii, să planifice şi să înveţe din experienţa primilor ani de implementare, urmată de o implementare echilibrată pentru următorii ani, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi)”, se arată în documentul citat.

Proiectul de ordin prevede că, în anul 2014 se implementează proiecte pilot şi se evaluează aspectele specifice din reţelele de distribuţie, în vederea stabilirii condiţiilor finale de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă de către fiecare operator de distribuţie, vizând eventualele lucrări de reţea, campania de informare a clienţilor, activităţile logistice.

Ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba programul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă şi calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă până la sfârşitul anului 2015.

Sunt incluse în rata reglementată de rentabilitate

Investiţiile aferente implementării sistemelor de măsurare inteligentă sunt incluse în planul de investiţii al operatorilor de distribuţie, la categoria “Investiţii necesare”, prin introducerea unei sub-categorii, respectiv „Implementarea sistemelor de măsurare inteligentă”.

Investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă ale operatorului de distribuţie sunt recunoscute în Baza Reglementată a Activelor (BAR), de către ANRE şi remunerate cu Rata Reglementată a Rentabilităţii (RRR), conform Metodologiei.

„Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pot fi utilizate drept surse de finanţare şi împrumuturile nerambursabile, inclusiv din fonduri europene,. Această modalitate de finanţare nu va condiţiona momentul începerii implementării sistemelor de măsurare inteligentă”, mai prevede documentul în cauză.

Operatorii de distribuţie vor transmite semestrial, la ANRE, realizarea programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, în cadrul monitorizării planurilor de investiţii.

„Prevederile prezentului ordin nu se aplică operatorilor de distribuţie care furnizează servicii pentru mai puţin de 100.000 de clienţi conectaţi sau care deservesc sisteme mici, izolate”, precizează ANRE.

După Fukushima, japonezii renunță în masă la sistemul centralizat de distribuție a curentului electric și aleg autonomia energetică

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 19 September 2013 10:53

Japonia autonomie energeticaZeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

România riscă scumpirea cu peste 30% a electricității din cauza scăderii potențialului hidroenergetic. Vara, prețurile s-ar putea majora cu până la 60%

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 10 July 2013 13:15

Apa scumpire curent BUNÎnmulțirea verilor secetoase, accentuarea uscăciunii și a lipsei de precipitații din această perioadă a anului și creșterea temperaturii apelor, puse de unii pe seama fenomenului încălzirii globale, riscă să scumpească drastic curentul electric în sudul Europei, cea mai mare majorare a prețurilor en-gros la energie electrică, din aceste cauze, fiind de așteptat în România, respectiv de peste 30%, potrivit unui studiu al Institute for International Applied Systems Analysis din Viena.

România, Bulgaria și Slovenia riscă cele mai ample scumpiri, potrivit studiului, care a încercat să estimeze efectele încălzirii climei asupra debitelor apelor curgătoare.

Apa proaspătă devine din ce în ce mai rară, ca urmare a creșterii relative a temperaturilor medii, care duce la micșorarea ghețarilor și la epuizarea acviferelor, dar și a avântului consumului industrial și casnic, ca urmare a creșterii populației. Se estimează că, până în 2050, planeta va avea 9 miliarde de locuitori.

Apa este esențială pentru întreg sistemul energetic, nu doar ca „materie primă” pentru hidrocentrale, fiind folosită, de exemplu, pentru răcirea instalațiilor și echipamentelor centralelor nucleare și ale termocentralelor pe bază de cărbune. Mesajul studiului este că producătorii de energie trebuie să fie pregătiți din punct de vedere economic și tehnologic pentru agravarea penuriei de apă.

Potențialul hidro al Europei va scădea cu până la 5%

„Toate infrastructurile energetice trebuie planificate pentru a putea fi modificate și adaptate, la nevoie, pentru schimări climatice. Centralele electrice ar putea fi nevoite să își modifice tehnologiile de răcire, scumpe și ineficiente”, a declarat, la Viena, secretarul Departamentului pentru Energie al Austriei, Ernest Moniz.

Din estimările studiului reiese că potențialul hidroenergetic al Europei va scădea cu până la 5% în intervalul 2031-2060, centralele nucleare, pe cărbune și pe gaze din sudul Europei urmând a fi cele mai afectate de creșterea temperaturilor și de scăderea nivelurilor fluviilor și râurilor.

„Având în vedere costurile investiționale mari, upgradarea sau înlocuirea centralelor electrice s-ar putea dovedi ineficientă din punct de vedere economic pentru operatori”, se afirmă în studiu.

România – campioană europeană la scumpirea electricității

Autorii studiului au utilizat prognoze cu privire la creșterea temperaturilor medii în intervalul 2031 – 2060 și, pe baza acestora, au estimat evoluția temperaturilor fluviilor și râurilor, precum și pe cea a debitelor acestora. Ulterior, s-a estimat evoluția producției de energie electrică din surse hidro și termo în mai multe state europene.

România, alături de alte state din Balcani și de țările occidentale sudice (Portugalia, Spania, Franța), va cunoaște printre cele mai ample reduceri ale potențialului hidroenergetic, respectiv de peste 15%, se arată în studiu.

În plus, pe baza acelorași simulări și luând totodată în calcul costurile de funcționare ale centralelor electrice, precum și constrângerile particulare ale fiecărei țări în privința exporturilor și importurilor de energie, studiul estimează că România s-ar putea confrunta în perioada 2031 – 2060 cu cea mai mare creștere a prețurilor en-gros la electricitate din Europa, de până la 32%. Creșteri mari de prețuri sunt așteptate și în Bulgaria (21-23%) și Slovenia (12-15%).

Unii producători vor profita

Scumpiri vor avea loc în toate statele europene, cu excepția Suediei și Norvegiei, unde studiul estimează că potențialul hidroenergetic va crește în perioada respectivă, ceea ce va duce la dezvoltarea producției de energie hidro low cost și la închiderea multor centrale costisitoare, pe bază de gaze naturale și cărbune.

Mai mult, pe perioada verii, din cauza secetei, a încălzirii râurilor și fluviilor și a reducerii debitelor acestora, prețurile en-gros la energie electrică în România ar putea crește cu până la 60%, cel mai mare procent dintre toate țările luate în calcul. În Bulgaria, scumpirile ar putea ajunge până la 45%, față de 33% în Slovenia, 25% în Austria, 19% în Slovacia și 17% în Franța.

„Scăderea potențialului hidroenergetic și majorarea prețurilor en-gros la electricitate în va favoriza pe unii producători de energie electrică, respectiv pe cei care au la dispoziție capacități de producție ieftine, care să compenseze scăderile producției de energie hidro, mai ales pe timpul verilor. Ținând cont și de specificul piețelor locale, astfel de situații s-ar putea întâlni în Franța, Slovenia, Macedonia, Bulgaria și România”, se mai afirmă în studiul citat.

Guvernul reduce taxa de gospodărire a apelor la hidrocentralele mari și o elimină la cele mici, pentru a menține Hidroelectrica pe profit și a evita scumpirea electricității

Category: Energie Hidro si Geotermala
Creat în Thursday, 18 April 2013 10:36

Portile de FierContribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă, încasată de către Administrația Națională „Apele Române”, va fi redusă cu 32% în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, urmând a fi eliminată cu totul în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii este menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar putea ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului actual al contribuțiilor.

Astfel, în cazul  operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW, în regim de uzinare, cu cădere brută mai mare de 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 32%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,75 lei/mia de mc, potrivit anexei unui proiect de hotărâre de Guvern.

De asemenea, în cazul operatorilor economici producători de energie electrică prin hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 4 MW,în regim de uzinare, cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, contribuția specifică de gospodărire a resurselor de apă va fi redusă cu 76%, de la 1,1 lei/mia de mc la 0,26 lei/mia de mc.

Hidrocentralele cu putere instalată mai mică sau egală cu 4 MW vor fi scutite de plata respectivei contribuții. Potrivit legislației în prezent în vigoare, toate hidrocentralele, indiferent de capacitate și de căderea brută, datorează o contribuție de 1,1 lei/mia de mc.

Aceste contribuții specifice de gospodărire a apelor, datorate către Administrația Națională "Apele Române", au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

Majorare de 323% în 2010

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că, în 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010  scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționează în documentul citat.

Guvernul mai arată că, în această situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășește prețul de referință din piața de energie electrică, făcându-le ineficiente.

În plus, în perioada de ape mari, din cauza diminuării căderii, crește semnificativ consumul specific, cu mii de mc/MWh, costul cu apa uzinată depășind pentru centralele hidroelectrice de cădere mică valoarea de 120 lei/MWh. Ceea ce, corelat cu scăderea prețului de vânzare a energiei pe piața spot (piața pentru ziua următoare – PZU) sub 10 lei/MWh, scoate din piața de energie electrică energia hidro regenerabilă, nepoluantă și care are cele mai mici costuri de producție, cu efecte directe asupra creșterii prețului energiei electrice, notează Executivul.

Ar fi trebuit scumpită energia electrică pentru consumatori

Acesta mai susține că, dacă se va menține actualul nivel al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate va conduce inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirmă în nota de fundamentare. 

Guvernul estimează că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.   

„Diferența neîncasată urmare reducerii cuantumului contribuțiilor va putea fi eventual asigurată de la bugetul de stat, urmare alimentării de către SC Hidroelectrica SA, prin plăți suplimentare reprezentând impozit pe profit și dividende”, arată Guvernul. Hidroelectrica și-a bugetat pentru acest an un profit estimat de 433,635 milioane lei.

Creștere arbitrară și ilegală, care a trecut Hidroelectrica pe pierderi

Executivul afirmă că, în 2010, actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă s-a făcut fără să existe vreun criteriu de calcul, în condițiile în care toate actualizările precedente aveau la bază indicele de inflație stabilit și comunicat de INS, încălcându-se astfel dispozițiile imperative din OUG nr. 36/2001.

Circa 30% din producția Hidroelectrica este livrată la preț reglementat,  stabilit de către ANRE ținând cont de toate costurile operaționale care intră în structura MWh-lui produs, mai puțin investițiile și cheltuielile financiare aferente, inclusiv profitul. Într-o astfel de situație, impactul majorării contribuțiilor în costul de producție este unul semnificativ și, în consecință, ar trebui să se regăsească în mod corespunzător și în prețul reglementat, aprobat de ANRE.

„În fapt, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece HG nr.1202/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României în data de 10 decembrie 2010, dată la care tarifele de energie electrică pe sectorul reglementat fuseseră deja stabilite de ANRE și, totodată, pe sectorul concurențial, SC Hidroelectrica SA își contractase deja cea mai mare parte din restul cantității disponibile pe anul 2011, după acoperirea necesarului pe piața reglementată”, spune Guvernul.

Dat fiind că prețul de vânzare a energiei electrice pe anii 2011-2012 de către Hidroelectrica nu avea cum să ia în calcul influența unei astfel de majorări semnificative în costul de producție, cum este cea generată de aplicarea HG nr.1202/2010, singura modalitate de acoperire a majorării a fost diminuarea profitului, Hidroelectrica terminând cu pierderi anii 2011 ș 2012.

„Cu titlu de exemplu, precizăm faptul că, la nivel total al cheltuielilor prognozate în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2011 al SC Hidroelectrica SA, ponderea cheltuielilor cu apa crește de la 3% la 10%, aspect care, în costul MWh produs, se regăsește sub forma unei creșteri a ponderii costului apei brute de la aproximativ 5 lei/MWh la peste 21 lei/MWh”, se mai arată în nota de fundamentare.

Explozie a tranzacțiilor cu energie pe bursă. Prețul mediu a scăzut cu 40% față de 2012 și este cu 30% sub media europeană, dar consumatorii se aleg doar cu scumpiri

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 17 April 2013 09:48

OPCOM recorduri martieTranzacțiile încheiate pe piețele spot și la termen administrate de bursa de energie OPCOM (piața pentru ziua următoare, piața intrazilnică și piața contractelor bilaterale de energie electrică) au totalizat, în martie 2013, circa 2,7 TWh, echivalentul a 57% din consumul estimat pentru această lună, față de 45% în ianuarie 2013 și 35% în anul 2012.

Tranzacțiile cu livrare în ziua următoare de pe OPCOM au ajuns în martie 2013 la o medie orară de peste 1.600 MWh/oră, echivalentul unui sfert din consumul intern, iar volumul total tranzacționat la nivel lunar a atins un record absolut, de peste 1,22 milioane MWh, cu 28,40% mai mare decât în luna corespunzătoare a anului trecut, se arată într-un comunicat al OPCOM.

Prețul mediu corespunzător tranzacțiilor spot din luna martie 2013 a scăzut la 131,79 lei/MWh (30,07 euro/MWh), fiind cu 40% sub cel mediu aritmetic consemnat de-a lungul întregului an 2012 (217,21 lei/MWh) și cu circa 30% sub media europeană a lunii martie 2013, de 46 euro/MWh. 

Pe de altă parte, potrivit INS, în primele trei luni din 2013, energia electrică la consumatori s-a scumpit cu 10,38%, după o majorare de preț de peste 13% consemnată în 2012. Doar în decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică pentru consumatorii finali s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Cel mai mare volum orar din istorie

La nivelul întregii luni, peste 70% (113) dintre cele 160 de companii înregistrate pe piață au transmis cel puțin o ofertă.

„Interesul față de tranzacțiile cu livrare în ziua următoare s-a materializat în angajamente orare care, analizat la nivelul întregii luni, au variat între 825 MWh/h și 2.698 MWh/h, cea din urmă valoare reprezentând cel mai mare volum orar tranzacționat pe această piață de la lansarea în iulie 2005”, se afirmă în comunicat.

Volumele tranzacționate orar s-au ridicat la 1.500 MWh/h (echivalentul a circa 25% din consumul mediu orar al lunii) în peste 60% din cazuri, în timp ce cantități mai mici de 1.000 MWh/h s-au stabilit în doar 4% din totalul de 743 intervale orare ale lunii de analiză.

La nivelul întregului trimestru I 2013, volumul mediu tranzacționat orar s-a majorat cu 25% față de perioada similară a anului trecut, de la o medie de 1.272,757 MWh/h în primele trei luni din 2012 la 1.592,003 MWh/h în ianuarie-martie 2013. Corespunzător, cota tranzacțiilor spot în consumul intern a crescut de la valoarea de 19,07% în perioada ianuarie-martie 2012 la 24,56% în perioada echivalentă din acest an, record absolut înregistrat pe această piață la nivel trimestrial.

Încasările și plățile totale aferente tranzacțiilor pe PZU (inclusiv TVA) au totalizat în luna martie 211,13 milioane lei (48,15 milioane euro), din care plățile efectuate în două zile bancare au reprezentat 198,20 milioane lei (45,20 milioane euro), iar diferența - valoarea compensărilor între participanți și OPCOM, în calitate de contraparte.

Recorduri și pe piețele contractelor bilaterale

Pe cele două piețe ale contractelor bilaterale, ofertele atribuite în martie 2013 au cumulat livrări reprezentând 31% din consumul național, dublu față de anul 2012.

Pe piața centralizată a contractelor bilaterale atribuite prin licitație publică au activat în luna martie un număr record de 55 companii, cantitatea corespunzătoare celor 54 contracte tranzactionate totalizând peste  1,54 milioane MWh.

Prețul mediu ponderat a fost de 224,97 lei/MWh (51,20 euro/MWh), comparabil, în euro, cu cel consemnat în 2012, de 230,59 lei/MWh (51,20 euro/MWh).

Pe piața centralizată a contractelor bilaterale atribuite prin negociere continuă s-au tranzacționat în luna martie un număr de 85 de contracte standard cu livrare a energiei electrice în bandă, echivalentul unei cantități de 75.840 MWh, la un preț mediu ponderat de 177,30 lei/MWh (40,38 euro/MWh).

Livrările contractate prin această modalitate au totalizat în martie 2.229 MWh, la un preț mediu ponderat de 237,00 lei/MWh (52,60 euro/MWh).

Cumulat, în primul trimestru al anului, pe piețele bilaterale, volumul contractat pentru livrare s-a majorat cu 74%,  de la un total de 2 TWh în primele trei luni din 2012 la un total de 3,6 TWh în perioada ianuarie-martie 2013.

„Corespunzător, cota livrărilor contractate prin cele doua modalități de tranzacționare în consumul intern a crescut de la valoarea de 14% în perioada ianuarie-martie 2012 la valoarea de 25% în perioada echivalentă din acest an, record absolut înregistrat pe această piață la nivel trimestrial”, precizează OPCOM.

De asemenea, în luna martie, au fost tranzacționate centralizat un număr de  58.917 certificate verzi, la un preț mediu ponderat de 227,09 lei/certificat (51,69 euro/certificat), acestea fiind vândute furnizorilor de energie electrică pentru consumatorii finali de către un număr record de participanți la piață, respectiv 78 dintre cei 300 înregistrați.

În martie 2013 nu s-au consemnat tranzacții pe platforma certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Obama ia în calcul privatizarea Tennessee Valley Authority, cea mai mare companie energetică de stat din SUA, înființată în 1933 de Franklin Delano Roosevelt

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 15 April 2013 07:15

Tennessee Valley AuthorityAdministrația Obama ia în calcul privatizarea Tennessee Valley Authority (TVA), cea mai mare companie energetică deținută de statul federal american, înființată în 1933 de cel care este considerat „mentorul” politic al lui Barack Obama în chestiuni legate de economie și de combaterea recesiunii, Franklin Delano Roosevelt. Vânzarea companiei ar avea ca efect reducerea îndatorării publice a SUA, în condițiile în care TVA mai are puțin și ajunge la datorii totale de 30 de miliarde de dolari, din cauza necesităților de finanțare a investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii de transport al energiei electrice, dar și pentru respectarea standardelor de mediu.

Ideea apare în propunerea de buget a administrației Obama, dată de curând publicității, și, surprinzător la prima vedere, a fost întâmpinată cu critici de către reprezentanții în Congres ai Partidului Republican proveniți din cele nouă state americane alimentate cu curent electric de către TVA.

„Problema este că potențialii cumpărători vor fi probabil foarte reticenți în ceea ce privește obligațiile actuale și viitoare de plată ale TVA, în special cele legate de planurile de pensie ale angajaților săi”, spune Travis Miller, analist la Morningstar Inc.

Agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a anunțat că ar putea revizui în scădere ratingul de credit al TVA dacă se vor modifica raporturile TVA cu guvernul federal al SUA, dat fiind că actualul credit, AA+, se bazează pe probabilitatea extrem de mare ca autoritățile să intervină în sprijinul companiei în caz că aceasta s-ar confrunta cu probleme financiare. Nivelul de rating AA+ este similar cu cel acordat de agenție titlurilor de stat ale SUA. 

Anunțul administrației de la Washington a fost o surpriză chiar și pentru managementul TVA, susțin reprezentanții companiei, în condițiile în care aceasta nu primește bani de la buget, ci se autofinanțează din vânzarea curentului electric produs și din emiterea de obligațiuni pe piețele financiare.

Plan de investiții de 25 de miliarde de dolari pe 10 ani

Pe de altă parte, TVA este o entitate non-profit, iar statutul său prevede că tarifele la electricitate trebuie să acopere cheltuielile operaționale ale companiei, precum și pe cele cu serviciul datoriei. Anul trecut, compania a consemnat un surplus net de 60 de milioane de dolari, la venituri totale de 11,2 miliarde de dolari. Orice surplus este reinvestit, potrivit statutului TVA. Companua are în plan investiții totale de 25 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. 

„Reducerea sau eliminarea implicării guvernului federal în programe precum TVA, care și-au îndeplinit obiectivele pentru care au fost create și nu mai au nevoie de suport din partea autorităților federale, poate îmbunătăți sustenabilitatea fiscală a națiunii”, se afirmă în propunerea de buget a administrației Obama.

Tennessee Valley Authority a fost creată în 1933 ca parte a programului antirecesiune rămas în istorie sub numele de New Deal, implementat de către președintele american Franklin Delano Roosevelt. Compania furnizează în prezent energie electrică unui număr de 9 milioane de consumatori persoane fizice din 7 state americane din sud-estul SUA. TVA deține 29 de hidrocentrale, 11 centrale electrice pe cărbune și 3 centrale nucleare.

În plus, TVA furnizează servicii de prevenire a inundațiilor și de management al navigației pe fluviul Tennessee.

TVA este cel de-al treilea producător de energie din SUA ca mărime, având o capacitate instalată totală de 38.040 MW.

„Vom colabora cu oficiul pentru buget al Casei Albe pentru a le furniza toate informațiile necesare deciziei strategice pe care o vor lua”, a declarat CEO-ul TVA, Bill Johnson. Acesta a fost adus în fruntea companiei anul trecut, după ce a fost demis de la conducerea celui mai mare producător de energie din SUA, Duke Energy Corp., pentru aprobarea unei fuziuni corporative care s-a dovedit a fi extrem de costisitoare și păguboasă pentru acționari.

E bună economia de piață, dar nu la mine în colegiu

„Vânzarea TVA riscă să majoreze tarifele la curent electric și chiar să ducă la majorarea cheltuielilor bugetare, în pofida declarațiilor administrației Obama. Legea prevede că statul american nu are nici o responsabilitate pentru datoriile companiei. La o eventuală vânzare a TVA, după deducerea datoriilor acesteia, există riscul ca contribuabilii americani să fie nevoiți să scoată și bani din buzunar”, susține senatorul republican de Tennessee, Lamar Alexander. Senatorul este cunoscut pentru opoziția sa față de subvenționarea de către stat a producătorilor de energie.

Adevăratul motiv de îngrijorare al membrilor Congresului proveniți din statele alimentate cu energie electrică de TVA este de fapt riscul de majorare a tarifelor la electricitate pentru alegătorii lor, care în prezent plătesc prețuri aflate sub media federală. Ceea ce îi face pe republicani să aibă luări de poziție contrare liniei oficiale a partidului, care prevede, cel puțin la nivel declarativ, reducerea rolului statului în economie.

„Bizar este că o mână de republicani apără cel mai colectivist şi mai intervenţionist proiect implementat vreodată în Statele Unite. Înfiinţarea TVA a fost ideea celor mai comunişti membri ai administraţiei Roosevelt”, spune Mike McKenna, lobbyst şi expert în comunicare, apropiat de Partidul Republican. Printre clienţii săi se numără compania de utilităţi Souther Co., al doilea cel mai mare producător de energie din SUA, care ar avea de câştigat de pe urma privatizării TVA. 

TVA are în prezent un număr de 13.600 de angajați, potrivit propunerii de buget a lui Obama, număr care ar putea scădea la 13.300 anul viitor.

Compania este supervizată de un Consiliu de Administrație compus din nouă membri, numiți de președintele SUA și aprobați de către Senat. Potrivit legislației în vigoare, șapte dintre aceștia trebuie să aibă domiciliul în regiunile în care operează compania.

TVA are în prezent datorii totale de 25,5 miliarde de dolari și se apropie de plafonul maxim admis de lege, de 30 de miliarde de dolari. Compania va fi nevoită să se împrumute în continuare, din cauza necesităților de finanțare a investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii de transport al energiei electrice, dar și pentru respectarea standardelor de mediu. Acestea au fost de curând înăsprite de administrația Obama, cu impact în special asupra centralelor electrice pe cărbune operate de TVA.

Scandalul energetic din Bulgaria se lasă cu urmăriri penale. CEZ contraatacă și reclamă autoritățile de la Sofia la Comisia Europeană

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 04 April 2013 11:44

CEZ BulgariaDupă o anchetă care a durat circa o lună, Procuratura din Bulgaria a întocmit un număr de cinci dosare de urmărire penală în scandalul energetic care a dus recent la masive proteste de stradă față de scumpirea fără precedent a facturilor la curent electric de către monopolurile din domeniu și a obligat guvernul lui Boiko Borisov să demisioneze. Printre cei acuzați se numără subsidiara locală a companiei de utilități CEZ, deținute de statul ceh, care se confruntă cu 21 de capete de acuzare și față de care a fost demarată deja procedura de suspendare a licenței de distribuitor de electricitate.

Principala acuzație adusă celor de la CEZ este că au încălcat legea achizițiilor publice și că au efectuat achiziții scumpe de la firme afiliate, aflate în grupul CEZ, achiziții al căror cost a fost inclus în majorarea de preț a curentului electric furnizat consumatorilor. În plus, cehii sunt acuzați de nereguli masive în procedurile de calcul al cantităților de energie utilizate de consumatori, mai precis de „umflarea” consumului și, deci, a facturilor de plată.

Procurorii bulgari au declanșat urmărirea penală și față de reprezentantul Ministerului Economiei din Bulgaria în Consiliul de Administrație al subsidiarei locale a CEZ, unde statul bulgar deține acțiuni. Motivul este că, din culpa acestuia, statul bulgar a omis să încaseze dividendele care i se cuveneau din profiturile companiei pe anii 2011 și 2012, pe baza acțiunilor deținute, reprezentând atunci 33% din capitalul societății.

Potrivit Procuraturii, în acest fel, bugetul de stat al Bulgariei a fost păgubit cu o sumă totală de peste 100 de milioane de euro. Suma este semnificativ mai mare decât cea încasată la finalul anului trecut de statul bulgar în urma vânzării acestor acțiuni. Problema cea mare este că, în urma acestei vânzări, statul și-a pierdut dreptul de a încasa din urmă dividendele respective, așa că banii nu mai pot fi recuperați.

Autoritate de reglementare „capturată”

Acuzații grave au fost formulate și împotriva companiei de stat de electricitate deținută de statul bulgar – NEK. Oficialii acesteia sunt acuzați că au achiziționat energie electrică de la producători la prețuri mai mari decât plafonul maxim impus de legislația în vigoare și că metoda de formare a acestor prețuri a fost una frauduloasă, scumpind curentul electric pentru consumatori cu până la 25%.

Mai mult, cei de la NEK au semnat cu bună știință contracte dezavantajoase pentru stat și consumatori cu companiile producătoare, angajându-se să achiziționeze permanent, în orice condiții, întreaga producție de energie electrică a acestora, indiferent de cererea de consum de pe piață.

În fine, a fost declanșată urmărirea penală și împotriva unor oficiali ai autorității bulgare de reglementare în energie, care nu i-au sancționat pe distribuitori pentru încălcarea regulilor de calcul al facturilor lunare de curent pentru consumatori, au omis să le controleze acestora cheltuielile și achizițiile și nu le-au ridicat licențele ca urmare a acestor ilegalități. 

„Autoritatea nu s-a comportat ca un supraveghetor și un reglementator, ci ca un notar, care a legitimat într-un mod necritic acțiunile companiilor din domeniu, acceptându-le toate cerințele”, a declarat procurorul general al Bulgariei, Sotir Tsatsarov.

Cehii se plâng la UE

CEZ a înaintat Comisiei Europene o reclamație la adresa Bulgariei, susținând că procedura de suspendare a licenței de distribuitor de energie electrică declanșată de autoritățile de la Sofia față de subsidiara sa din Bulgaria ar putea încălca legislația locală, dar și normele europene.

În plus, această procedură ar putea încălca libertatea de circulație a capitalurilor și libertatea de a stabili subsidiare în alte state membre, prevăzute de către tratatele de bază ale Uniunii Europene.

„Am fost obligați să recurgem la această reclamație pentru că ne confruntăm în mod repetat cu intervenții negative din partea instituțiilor din Bulgaria. Am solicitat Comisiei Europene o evaluare independentă a întregii situații create, pentru a ne asigura că firmele noastre din Bulgaria vor avea parte de proceduri juste și obiective”, a declarat șeful diviziei externe a CEZ, Tomas Pleskac.

Acesta a adăugat că, potrivit legislației europene, procedurile de revocare a licenței unui distribuitor de energie pot fi inițiate doar de către o autoritate independentă de reglementare în domeniu, nu de guverne sau de alte instituții. Ridicarea licenței CEZ a fost solicitată de fostul premier bulgar Boiko Borisov, într-un moment când Bulgaria era zguduită de ample proteste de stradă ale consumatorilor revoltați de scumpirea fără precedent a facturilor la curent electric, iar ulterior de către procurorul șef al Bulgariei.

În plus, CEZ susține că motivele invocate de bulgari pentru revocarea licenței nu sunt legale. Potrivit companiei, legislația prevede că o astfel de licență poate fi revocată doar pentru punerea în pericol a sistemului energetic național, violarea permanentă a condițiilor de acordare a licenței, neconformare la instrucțiunile autorității de reglementare sau furnizarea de informații false în documentele de solicitare a licenței.

USL aruncă povara subvențiilor pentru regenerabile pe viitorul guvern. UPDATE: Niță promite reducerea cu 50% a facturilor de curent electric pe componenta certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 02 April 2013 14:30

Certificate verzi reducere numarUPDATE: Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că, în urma măsurilor care vor fi luate de Guvern, facturile de curent electric ale populației ar trebui să se reducă cu circa 50% pe componenta certificatelor verzi. Această componentă a certificatelor verzi are în prezent o pondere de circa 10% în totalul de plată prevăzut pe facturile de electricitate.

"Schema trebuie să ducă la reducerea preţului pe factură cu 50% la certificatele verzi", a afirmat Niţă, citat de Mediafax. 

Acesta a mai spus că certificatele verzi a căror acordare va fi amânată până în 2017 vor putea fi folosite și până atunci de producătorii de energie regenerabilă, pentru obținerea de lichidități de la bănci.

"Vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investiror în 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017. Deci, nu tăiem la nimeni nimic, doar că veniturile obţinute vor fi venituri viitoare, după 1 ianuarie 2017", a precizat Niță.

O altă modificare preconizată este exceptarea de la prevederile legii energiei a marilor consumatori, cu un consum anual mai mare de 150 GWh.
 
"Exceptăm de la lege ca 50% din energia furnizată marilor consumatori cu consum mai mare de 150 GWh să nu plătească certificate verzi. Este necesar, pentru că avem deja mari probleme", a spus Niţă.
 
Întrebat care sunt marii consumatori industriali cu un consum mai mare de 150 GWh de energie, Niţă a afirmat că nu îl interesează.

Acordarea unei părți din certificatele verzi se amână pentru 2017

Subvențiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile, acordate de stat și suportate de consumatori, nu vor fi reduse în mod permanent, ci se va amâna acordarea unei părți din acestea până la 1 ianuarie 2017, dată la care, cel mai probabil, actualul Guvern nu va mai fi în funcție, următoarele alegeri parlamentare urmând să aibă loc în 2016. Nici valoarea certificatelor verzi prin intermediul cărora este acordată subvenția nu va mai fi redusă, așa cum promiteau inițial autoritățile. Potrivit oficialităților, anul acesta, costul total pentru consumatori al subvențiilor pentru energia regenerabilă se ridică la 500 de milioane de euro. În acest timp, scumpirile din industria energetică continuă.  

Alocarea unui număr de certificate verzi va fi amânată timp de trei ani, începând cu data de 1 iulie 2013, iar pierderile suferite de către producători vor putea fi recuperate de către aceştia de la 1 ianuarie 2017, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, citat de Agerpres.

„Am avut discuţii cu mulţi miniştri din ţările vecine şi cu comisarul european pe tema energiei verzi. Trebuie să găsim un optim, un echilibru care să ne permită să mergem mai departe, în sensul că preţul produselor fabricate în România să fie competitive pe pieţele internaţionale. Altfel, riscăm ca situaţia să devină dramatică. Pornind de la aceste considerente, sigur că şi noi ne-am mai evaluat punctele de vedere şi am încercat să devenim mai elastici în domeniul energiei. Ca modificări esenţiale pe care le preconizăm este amânarea temporară de la iulie 2013, pe trei ani şi jumătate, până la 1 ianuarie 2017, a alocării unui număr de certificate verzi. Recuperarea certificatelor pe care dumneavoastră (producătorii de energie regenerabilă -  n.r.) le pierdeţi în aceşti trei ani o veţi face începând cu 1 ianuarie 2017”, a afirmat Niţă.

Acesta a adăugat că valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi, în timp ce numărul certificatelor verzi acordate va fi mai mare pentru domeniul fotovoltaic, respectiv două.

„Valoarea certificatelor va rămâne aceeaşi. Numărul acordat de certificate va fi astfel: unul pentru energia eoliană, unul pentru hidro şi două pentru fotovoltaic. În acelaşi timp, proiectul de ordonanţă mai prevede şi posibilitatea încheierii de contracte bilaterale între producătorii de energie regenerabilă care deţin centrale de 5 MW. (...) Mai avem şi posibilitatea ca marii consumatori să plătească un număr mai mic de certificate verzi. Sunt câteva schimbări pe care proiectul de ordonanţă le prevede şi care vor intra în vigoare la 1 iulie 2013. Sigur că aceste schimbări vor afecta veniturile producătorilor, dar acestea, repet, vor putea fi recuperate de la 1 ianuarie 2017. Proiectul va sta pe site-ul ministerului timp de 30 de zile în dezbatere publică”, a menţionat ministrul delegat pentru Energie.

Cu ce se lăudau

În prezent, legislația prevede acordarea a 6 certificate verzi pentru fiecare MW produs de capacități fotovoltaice, 2 pentru instalații eoliene noi sau reutilizate și 3 pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Săptămâna trecută, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus, în urma unei analize de supracompensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile, reducerea cu 50% a numărului de certificate verzi acordate ca subvenție pentru capacități fotovoltaice, de la 6 la 3 pentru fiecare MWh produs, cu 35%, de la 2 la 1,3, a celor acordate pentru instalații eoliene reutilizate, cu 25%, de la 2 la 1,5, a celor pentru instalații eoliene noi, și cu 23,3%, de la 3 la 2,3, a celor pentru centrale hidro noi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Recomandarea avea în vedere evitarea supracompensării din sistemul energetic național și a reieșit în urma analizei cost-beneficiu cu actualizare, efectuată la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune.

În februarie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara că România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români

Tot atunci, autoritățile anunțau pe surse că intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se lansase ideea că valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi ar urma să fie redusă de la circa 57 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW.

În schimb, potrivit unui ordin recent al ANRE, valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi a fost majorată de la 248,30 lei/certificat verde (57,389 euro) în 2012 la 264,09 lei/certificat verde (58,823 euro/certificat verde) în 2013, iar cea minimă – de la de la 121,89 lei/certificat verde (28,172 euro) la 129,64 lei (28,876 euro).

De asemenea, potrivit Ordinului ANRE, contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi, a fost majorată de la 496,61 lei/certificat verde neachiziționat (114,777 euro) pentru 2012 la 528,17 lei/certificat verde neachiziționat (117,646) pentru 2013.

Noi majorări de prețuri de producție în energie

Scumpirile la produsele energetice au contribuit semnificativ la majorarea preţurilor producţiei industriale atât în luna februarie, cât şi pe ultimele 12 luni, potrivit INS.

În februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale din România, per total, au crescut cu 0,3%. Asta însă exclusiv din cauza creșterii preţurilor la grupa produselor energetice (+1,6%), întrucât la celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri.

În februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, preţurile producţiei industriale au fost mai mari cu 5,4%. În ultimele 12 luni, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ la produsele energetice şi la bunurile de uz curent, cu 8,4% şi, respectiv, cu 7,9%. Celelalte mari grupe industriale au înregistrat creşteri de preţ sub nivelul mediu estimat per total industrie.

Cât privește prețurile suportate direct de consumatori, energia electrică s-a scumpit cu de la începutul anului și până la finalul lunii februarie cu peste 10%.

În 2012, grupa „energie electrică, gaze și încălzire centrală” a consemnat o scumpire cu 8,79% față de anul anterior, în special ca urmare a majorării prețurilor la energie electrică cu peste 13%.

În decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Germania: scumpirea electricității în an electoral încaieră guvernul cu autoritățile locale pe tema regenerabilelor

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Friday, 22 March 2013 12:24

Merkel regenerabileCancelarul german Angela Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali, majorări care amenință să transforme proiectul cancelarului de renunțare la energia nucleară într-un eșec major, în an electoral. Autoritățile locale se opun tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar amenința investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal refuză reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar majora deficitul bugetar al Germaniei.

Insuccesul negocierilor dintre guvernul de la Berlin și autoritățile locale din Germania s-a datorat în primul rând faptului că nici una dintre părți nu a dorit să-și asume o modificare radicală a sistemului de subvenționare a energiei regenerabile, responsabil pentru o bună parte din scumpirile la energie electrică din ultimii ani.

Ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus plafonarea ritmului de creștere anuală a supratarifului impus pe facturile de curent electric ale gospodăriilor și companiilor din Germania în scopul subvenționării producătorilor de energie eoliană și solară, măsură despre care se estima că ar fi dus, anul viitor, la o reducere totală de 1,86 miliarde euro a facturilor plătite de consumatori. Însă propunerea a fost întâmpinată cu proteste de industria de profil, unele companii anunțând amânarea unor investiții, ceea ce, în consecință, a stârnit nemulțumiri și îngrijorări în rândul autorităților locale care au atras sau își propun să atragă astfel de investiții în surse alternative de energie.

Ca atare, cancelarul Angela Merkel a declarat, la întâlnirea cu liderii de state din federație, că subvențiile pentru regenerabile nu vor fi tăiate, subliniind că aceste este un semnal important, care ar trebui să îi calmeze pe investitori.

În replică, premierul social-democrat al statului nordic Schleswig-Holstein, a salutat noua poziție a guvernului, precizând că o reducere a subvențiilor ar fi afectat proiectele de investiții în ferme eoliene offshore din statul său. „Nu vrem să luăm nici o măsură care să creeze incertitudine în rândurile cetățenilor și industriei”, a declarat el.

Autoritățile locale nu vor tăierea subvențiilor, Merkel nu vrea reducerea taxelor

În replică, conducătorii de state germane, în special cei aparținând de opoziția social-democrată, au propus reducerea taxelor pe care guvernul federal le impune pe generarea de energie electrică, ca modalitate alternativă de ușurare a poverii facturilor la curent electric pentru consumatori, care să prezerve subvențiile pentru energia regenerabilă.

Astfel, Hannelore Kraft, liderul social-democrat al celui mai mare stat german, Renania de Nord – Westfalia, a cerut reducerea cu 25% a acestor taxe, estimând că o astfel de măsură ar ieftini facturile de curent electric cu o sumă totală de 1,6 miliarde de euro pe an.

„Ne străduim să găsim modalități de a ușura povara pentru cetățeni. Expansiunea industriei regenerabile a adus venituri suplimentare substanțiale din taxe bugetului federal, care ar putea fi folosite acum pentru reducerea facturilor la electricitate. Vrem să ieftinim curentul electric pentru consumatori, dar, în același timp, declar cu tărie că nu vom sta cu mâinile în sân văzând cum sunt amenințate locurile de muncă din energia regenerabilă”, a declarat Kraft, care, în ultimele sondaje de opinie, este văzută ca un contracandidat serios al Angelei Merkel.

Cancelarul și-a declarat însă scepticismul față de ideea reducerii taxelor pe generarea de energie electrică, măsură care ar majora deficitul bugetar al Germaniei.

Angela Merkel se străduiește să evite revolta alegătorilor, după ce facturile la curent ale acestora au cunoscut o majorare substanțială, ca urmare a creșterii supratarifului destinat subvenționării regenerabilelor cu nu mai puțin de 47% de la 1 ianuarie 2013, la 5,28 eurocenți/KWh. Pe de altă parte, dezvoltarea industriei energiei regenerabile este singura cale de atingere a obiectivului lui Merkel, de scoatere din funcțiune a tuturor capacităților energetice nucleare ale Germaniei până în 2025, obiectiv asumat după dezastrul de la Fukushima.

Pe lângă riscul electoral, demonstrat de ultimele sondaje de opinie, potrivit cărora majorarea prețurilor la electricitate a devenit deja o chestiune majoră pentru alegători, Merkel se confruntă și cu protestele mediului de afaceri, care se plânge că majorarea costurilor cu energia amenință competitivitatea la export a Germaniei.

Bulgaria: regenerabilii bat statul la tribunal, CEZ umflă consumul și costurile, investițiile americane sunt anchetate, iar holdingul de stat ar putea falimenta

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 18 March 2013 12:25

Bulgaria haos energieUn tribunal bulgar a dat câștig de cauză acțiunii intentate în justiție de trei dezvoltatori de facilități de energie solară, care au contestat introducerea de către autoritățile de la Sofia, anul trecut, a unor taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru producătorii de energie regenerabilă, ca formă de reducere a subvențiilor pe care aceștia le primesc de la stat.

Sute de producători de energie regenerabilă din Bulgaria au dat în judecată autoritatea bulgară de reglementare în energie pentru aceste taxe, care taie efectiv veniturile dezvoltatorilor de energie solară cu procente cuprinse între 20 și 40%, iar pe cele ale producătorilor de energie eoliană cu circa 10%, transmite Reuters.

Anularea în justiție a taxelor impuse de stat producătorilor de energie regenerabilă riscă să adâncească și mai mult criza din sectorul energetic bulgăresc, după ce guvernul a fost nevoit să demisioneze ca urmare a protestelor populare față de scumpirea electricității, scumpire datorată în bună măsură avântului energiei verzi și subvențiilor de care se bucura aceasta.

Potrivit motivării sentinței, decizia de impunere de taxe de conectare la rețeaua de electricitate pentru dezvoltatorii din sectorul verde a fost discriminatorie, a fost luată în mod netransparent, fără a fi pusă mai întâi în dezbatere publică, și nu a fost suficient fundamentată necesitatea adoptării ei pentru binele public.

Autoritatea bulgară de reglementare în energie a anunțat că va înainta recurs, însă dacă sentința va fi confirmată de instanțele superioare, dezvoltatorii de energie regenerabilă vor fi îndreptățiți să ceară despăgubiri de la stat, care ar putea ajunge la milioane de leva.

Creștere galopantă

Pentru a-și îndeplini ținta de a ajunge până în 2020 la o pondere de 16% a energiei regenerabile în totalul consumului, Bulgaria a oferit tarife preferențiale avantajose investitorilor în facilități eoliene și fotovoltaice. Subvențiile au făcut ca, anul trecut, capacitatea instalată totală a parcurilor fotovoltaice din Bulgaria să ajungă la peste 900 MW, o creștere explozivă comparativ cu 2011, când era de doar 134 MW. 

Astfel, creșterea capacității instalate regenerabile a depășit cu mult estimările inițiale și a pus presiune pe rețeaua de electricitate a Bulgariei, veche și nemodernizată, dar și pe facturile consumatorilor, cei care suportă de fapt tarifele preferențiale de care beneficiază, prin decret de stat, dezvoltatorii de energie verde.

Reacția agresivă a investitorilor în regenerabile se explică prin aceea că aceștia s-au împrumutat masiv pentru a-și finaliza proiectele, bazându-se pe tarifele preferențiale subvenționate garantate de guvern. Potrivit organizației profesionale a investitorilor în eoliene din Bulgaria, aceștia au luat doar de la băncile locale credite pentru investiții în sumă totală de circa 1,33 miliarde dolari.

Asociația Fotovoltaică din Bulgaria, grupul local de lobby al industriei, a salutat decizia instanței și a cerut autorității de reglementare să revoce cu totul taxele de conectare la rețea, care au constituit o lovitură grea pentru sectorul regenerabil și care, acum, i-ar putea costa pe contribuabili milioane de leva sub formă de despăgubiri.

„Autoritatea de reglementare trebuie să revoce decizia de a impune taxe de conectare pentru a evita situația în care producătorii de energie regenerabilă care au dat statul în judecată nu vor mai plăti taxele, iar ceilalți vor continua să le plătească, ceea ce ar constitui o situație de discriminare”, a declarat președintele Asociației, Nikola Gazdov.

Acesta a adăugat că producătorii de energie regenerabilă sunt conștienți de nemulțumirile populației cu privire la scumpirea electricității și că, în consecință, vor sprijini înființarea unui fond de solidaritate, din care să se subvenționeze plata facturilor la curent electric ale celor mai săraci dintre bulgari, însă a precizat că toți producătorii de energie trebuie să contribuie la acest fond, nu doar cei din sectorul verde.

Procuratura cere revocarea licenței CEZ

Procuratura de la Sofia a cerut revocarea licenței de distribuitor de energie electrică subsidiarei din Bulgaria a companiei cehe de stat CEZ, pentru încălcări grave ale legislației, printre care se numără umflarea cantității de energie consumată de clienți, dar și a costurilor companiei, care intră în calculul prețului final impus consumatorilor.

„Verificarea activităților CEZ a scos la iveală nereguli masive în procedurile prin care CEZ calculează electricitatea utilizată de consumatori. De asemenea, am descoperit că CEZ utilizează o procedură excesiv de <liberală> de calcul al costurilor sale proprii, care sunt incluse în prețul final impus consumatorilor. În concluzie, am cerut revocarea licenței CEZ”, a declarat procurorul-șef al Bulgariei, Sotir Tsatsarov.

Fostul premier al Bulgariei a cerut autorității bulgare de reglementare în energie să revoce licența CEZ cu puțin timp înainte de a demisiona, ca urmare a protestelor de stradă față de scumpirea fără precedent a facturilor de energie electrică în ultimele luni. Subsidiara locală a CEZ are monopol pe distribuția de curent electric în partea de vest a Bulgariei.

În plus, procuratura a avertizat că autoritatea de reglementare în energie de la Sofia a omis în mod repetat să ia măsuri disciplinare față de CEZ, cu toate că a fost la curent cu „repetatele violări de legislație” ale companiei, fapt pentru care ar putea suferi la rândul său sancțiuni din partea justiției.

În replică, cei de la CEZ au declarat, într-un comunicat oficial, că au respectat întotdeauna cu strictețe legislația bulgară și pe cea a Uniunii Europene, inclusiv pe cea fiscală, și că, în prezent, cooperează strâns cu procuratura în cadrul anchetei acesteia.

Investiții americane pe bază de credite garantate cu facturile consumatorilor

Procuratura bulgară a mai anunțat că a declanșat o anchetă cu privire la finanțarea pe credit a construirii sau modernizării, de către companii americane, a mai multor centrale termoelectrice alimentate cu cărbune, în prima jumătate a anilor 2000.

Astfel, aceste lucrări ar fi fost finanțate de americani pe bază de credite, la contractarea cărora ar fi fost depuse ca garanții, cu acordul statului bulgar, facturile la curent și încălzire ale consumatorilor bulgari, potrivit declarațiilor ministrului demisionar al Economiei, Delyan Dobrev.

„E ca și cum un dezvoltator imobiliar ar garanta cu salariul tău lunar pentru a lua credite de la bănci în vederea construirii de locuințe”, a spus Dobrev.

Procurorul șef al Bulgariei a anunțat, la rândul său, că vor fi verificate și toate contractele de furnizare de energie electrică semnate de instituțiile de stat cu aceste centrale construite sau modernizate de americani.

Cea mai mare astfel de investiție a fost pusă în funcțiune în 2011.

Bulgarii se plâng rușilor că mai au puțin și dau faliment

Sistemul energetic din Bulgaria se confruntă cu serioase dificultăți financiare serioase, a declarat, pe 11 martie, CEO-ul holdingului energetic de stat al Bulgariei, BEH, Mihail Andonov, într-un interviu acordat ziarului rus Komsomolskaya Pravda, preluat de presa bulgară.

Acesta a precizat că totalul datoriilor companiei a ajuns la 1 miliard de leva (510 milioane euro). Andonov a avertizat că falimentul holdingului, care ar putea duce la prăbușirea întregului sistem energetic din Bulgaria, ar putea fi prevenită doar prin contractarea unui împrumut de urgență de cel puțin jumătate de miliard de euro.

În articolul publicat de Komsomolskaya Pravda se mai afirmă că, dat fiind că este deținut de stat, holdingul bulgăresc are nevoie de aprobarea Ministerului Economiei pentru a se împrumuta, ceea ce nu este o opțiune în prezent, din cauza crizei politice din Bulgaria.

Pe de altă parte, cu două zile înainte, pe 9 martie, Ministerul Economiei de la Sofia anunța că BEH a lansat deja cereri de ofertă pentru un împrumut de 250 milioane euro, care urmează să fie contractat printr-o emisiune de obligațiuni.

Ministerul nu a precizat pentru ce vor fi folosiți banii împrumutați, respectiv pentru participarea Bulgariei la proiecte precum Nabucco sau interconectarea rețelei naționale de transport de gaze cu cele din Turcia și Grecia sau pentru refinanțarea creditului de 250 milioane euro contractat în 2007 de la BNP Paribas pentru construirea unei noi centrale nucleare la Belene, proiect abandonat între timp.

ANRE a triplat cota obligatorie de achiziție de certificate verzi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 11 March 2013 07:35

Certificat Verde BUNCota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică care au această obligație, pentru energia din surse regenerabile produsă în anul 2012, a fost stabilită de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) la 0,1188 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile, cantitate de peste 3 ori mai mare decât cea stabilită pentru 2011, care era de 0,03746 certificate verzi/MWh, potrivit unui ordin al ANRE.

„Cota obligatorie de achiziție de certificate verzi de către operatorii economici care au obligația achiziției de certificate verzi, pentru anul 2012, se stabilește la 0,1188 certificate verzi/MWh”, se arată în Ordinul președintelui ANRE nr. 8/27.02.2013.

Pentru anul 2011, cota obligatorie de achiziție de certificate verzi fusese stabilită la 0,03746 certificate verzi/MWh.

În noiembrie anul trecut, ANRE estima cota de achiziție de certificate verzi pentru 2012 la 0,116 certificate verzi/MWh, corespunzătoare unui număr total de 5.520.116 certificate verzi emise anul trecut, la un consum final total de energie electrică estimat pentru 2012 la 47,5 milioane MWh.

Câte certificate trebuie cumpărate

Certificatele verzi sunt acordate gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie electrică. Astfel, un producător de energie din surse alternative câștigă bani atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât și din comercializarea certificatelor verzi, pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile.

Costurile certificatelor verzi cumpărate de furnizorii de energie electrică sunt transferate în facturile la curent electric ale consumatorilor finali.

ANRE a publicat și situația numărului de certificate verzi pe care firmele care au obligația de a achiziționa aceste certificate trebuie să le cumpere pentru a-și îndeplini cota obligatorie pe 2012.

Astfel, un număr de 106 de furnizori de energie electrică trebuie să cumpere în total 5.548.446 de certificate verzi pentru a-și îndeplini cota obligatorie pentru 2012.

Cele mai mari cantități de achiziționat revin companiilor Electrica Furnizare SA (1.238.682 de certificate verzi), Enel Energie Muntenia SA (558.033), Enel Energie SA (529.582), E.ON Energie România SA (457.765), CET Grivița SRL (438.091) și Alro SA (367.037).

Guvernul amenință cu reducerea subvenției

România va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă începând din iulie 2013 sau de anul viitor, pentru a limita majorările de prețuri la electricitate, în condițiile în care, anul acesta, costul total pentru consumatori al acestor subvenții se ridică la 500 de milioane de euro, ceea ce este prea mult pentru români, declara, la finalul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Potrivit unor surse din piață, de la 1 iulie anul acesta, autoritățile intenționează să reducă numărul de certificate verzi acordate pentru facilitățile eoliene de la 2 la 1 sau 1,5, pentru microhidrocentrale de la 3 la 1,4, pentru proiecte fotovoltaice de la 6 la 3,5, iar pentru biomasă de la 2 la 1,6.

În plus, se intenționează ca valoarea maximă acceptată pe piața de tranzacționare a certificatelor verzi să fie redusă de la 55 la 30 euro/MW, nivelul minim urmând să fie menținut la 27 euro/MW. De asemenea, se va introduce un plafon maxim al producției naționale de energie din surse regenerabile, fixat la 3.500 MW.

Anul trecut, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% față de 2011.

Doar în decembrie 2012, față de luna anterioară, energia electrică s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi în factura de energie electrică a consumatorilor finali, în urma modificării legislației sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Record de tranzacționare în 2012

Anul trecut s-au tranzacționat un număr de 1.053.229 de certificate verzi pe piața centralizată a acestor certificate din cadrul operatorului pieței naționale de energie OPCOM, în creștere de 2,33 ori comparativ cu volumul din 2011 (451.841), potrivit datelor OPCOM.

Preţul mediu ponderat a fost de 244,09 lei/certificat verde, respectiv de 56,44 euro/certificat verde, calculat la cursul de schimb utilizat în stabilirea valorilor de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de certificate verzi pentru anii 2011 şi 2012).

Certificatul verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie.

Sursele regenerabile eligibile să participe în sistemul de tranzacţionare a certificatelor verzi sunt energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară, energie geotermală şi gazele combustibile asociate, biomasă, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.

Cota anuală obligatorie pentru 2012 este de 8,3% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.

Nivelul ţintelor naţionale privind ponderea de energie electrică în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2015 şi 2020 este de 35% şi, respectiv, 38%.

UPDATE: Autoritățile dau primul semnal oficial că „paradisul regenerabil” românesc e pe sfârșite

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Wednesday, 20 February 2013 11:30

Don-Quixote Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, la un seminar pe tema energiei regenerabile, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.

„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.

Guvernul sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi.

Companiile care produc energie alternativă primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie. Sistemul românesc de subvenții este printre cele mai generoase din Europa.

Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească.

În ultima vreme, mai mulţi consumatori industriali de energie acuză creşterea rapidă a preţului energiei, principala cauză fiind costurile pe care le înregistrează ca urmare a obligativităţii de a plăti energia regenerabilă.

În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.

Pe de altă parte, se află în diverse stadii de construcţie centrale eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi unităţi fotovoltaice de 324 MW, potrivit lui Bege.

Europa incepe sa taie subventiile pentru regenerabile. Se sparge „bula” eoliana si in Romania?

Cele mai mari doua „puteri” ale energiei regenerabile europene, Germania si Spania, la care se adauga Bulgaria, au luat sau planuiesc sa ia masuri de reducere sau plafonare a subventiilor de stat acordate producatorilor de energie eoliana si solara, care sunt suportate fie direct de consumatori, prin scumpirea facturilor de electricitate, fie indirect de contribuabili, prin adancirea deficitelor bugetare. Planurile au fost intampinate cu proteste si chiar cu amenintari de actiuni in justitie de catre companiile de profil si de organizatiile lor de lobby. Despre reducerea acestor subventii se vorbeste tot mai mult la nivel inalt si in Romania, iar aceste discutii au ajuns si la urechile executivilor celor mai mari multinationale din domeniu.

Bulgaria a redus deja, inca de anul trecut, subventiile acordate sectorului regenerabil, cu procente cuprinse intre 10% si 40%, iar investitorii din domeniu au contraatacat deschizand un proces in justitia bulgara si reclamand Bulgaria la Comisia Europeana.

In Romania, tara care deruleaza unul dintre cele mai generoase programe de subventionare a energiei regenerabile din Uniunea Europeana, care a scumpit energia electrica cu peste 7% doar in decembrie 2012 (+13,02% la nivelul intregului an trecut), Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

Sectorul eolian european este afectat de criza economica si de politicile de austeritate luate de guverne pentru a o contracara, au avertizat participantii la cel mai important eveniment al industriei, intalnirea anuala a European Wind Energy Association (EWEA), desfasurata recent la Viena.

Ingrijorarea executivilor din sectorul eolian se leaga, printre altele, de faptul ca in 2020 expira actualele tinte fixate de UE privind cresterea ponderii energiei regenerabile in totalul productiei si consumului, acestia cerand stabilirea de noi tinte, pana in 2030, de asta data obligatorii si nu doar orientative, pentru a spori increderea investitorilor.

„Sunt foarte nocive cazurile de modificari bruste sau retroactive ale schemelor de sprijin de stat pentru energia regenerabila. Industria eoliana poate fi un factor de crestere economica, de creare de locuri de munca si de impulsionare a exporturilor, insa nu in conditiile in care politicile guvernamentale ii alunga pe investitori. Sectorul eolian pierde in prezent numeroase joburi si va suferi si mai mult anul acesta”, a declarat presedintele EWEA, Arthouros Zervos.

Sistemul nu suporta mai mult de 3.000 de MW

"Suntem prudenti in estimarile noastre pe 2013 cu privire la venituri, profit si cash-flow, din cauza incertitudinilor legate de legislatie si reglementari", a declarat, miercuri, pentru Bloomberg, CEO-ul celui mai mare producator de turbine eoliene din lume, Vestas Wind Systems, Ditlev Engel, citand "zvonuri" care sugereaza faptul ca subventiile de stat pentru energia regenerabila ar putea scadea in state precum Germania sau Romania.  

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.

La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.

„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.

Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.

„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat

De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.

Pe baza schemei de sprijin pentru energia regenerabila din Romania, suma totala acordata companiilor din domeniu pana in 2020 ar putea ajunge ajunge la 10 miliarde euro. Producatorii de energie regenerabila primesc certificate verzi pentru MW produsi, certificate care trebuie cumparate de catre distribuitorii de energie electrica pentru energia „verde” preluata obligatori de la producatori. Mai departe, distribuitorii "incarca" acest cost suplimentar in facturile consumatorilor.

Anul trecut, producatorii de energie regenerabila au incasat in total, pentru certificatele vandute pe baza energiei „verzi” produse, peste 310 milioane euro (circa 1,4 miliarde lei).

Primii au fost bulgarii

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

„Romania, care este deja vedeta industriei regenerabile din Europa de Est, ar putea profita de pe urma unui exod lent al investitorilor institutionali din Bulgaria, ca urmare ca a dramaticelor taieri de subventii din aceasta tara”, se arata intr-un studiu al Ernst&Young din noiembrie 2012.

Lovitura de teatru in Germania

La sfarsitul lunii trecute, in Germania, ministrul Mediului, Peter Altmaier, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel, a surprins pe toata lumea anuntand ca intentioneaza sa plafoneze subventiile de stat acordate sectorului energiei „verzi”, scopul fiind acela de a frana scumpirile masive ale curentului electric suportate de consumatori pentru acoperirea respectivelor subventii.

„Este inacceptabil ca toate riscurile si costurile viitoare sa fie suportate exclusiv de catre consumatorii de curent electric”, a declarat ministrul.

Sistemul german garanteaza producatorilor de energie regenerabila un tarif subventionat, situat semnificativ peste pretul pietei, care este in cele din urma suportat de catre consumatori. Pana in prezent nu s-a stabilit nici un prag maxim privind suma totala acordata prin aceste subventii, astfel incat cu cat intra in functiune mai multe turbine eoliene si panouri solare, cu atat creste si factura suportata de consumatori.

Astfel, tariful suplimentar platit de consumatori pentru acoperirea subventiilor destinate energiei verzi a crescut de la doar 0,88 eurocenti/KWh in 2006 la 3,52 eurocenti/KWh in 2012. Anul acesta, tariful suplimentar a fost majorat cu inca 50%, la 5,28 eurocenti/KWh. In prezent, o familie germana plateste in medie pe an, doar pentru subventionarea energiei regenerabile (parte a facturii totale de curent electric), circa 182 de euro.

Ministrul Mediului din Germania intentioneaza sa plafoneze tariful suplimentar la 5,28 eurocenti in 2014 si sa ii limiteze ulterior cresterea anuala la 2,5% incepand cu 2015.

Am ajuns la o limita, este nevoie de o schimbare de paradigma. Pana acum, veniturile producatorilor de energie regenerabila se bazau pe subventii. De acum incolo, veniturile vor fi cele care vor determina subventiile”, a declarat Altmaier.

Printre alte masuri vizate de Ministerul german al Mediului se numara suspendarea subventiilor pentru capacitati instalate noi, pentru cateva luni, ceea ce ar putea duce la economii de 500 milioane euro pe an, precum si introducerea unei „taxe de solidaritate” pe energie, impusa operatorilor de facilitati regenerabile existente, din care s-ar putea colecta alte 300 milioane euro anual.

In replica, lobby-ul investitorilor in energie regenerabila si ecologistii si-au dat mana si au declarat, la unison, ca aceste masuri sunt de natura sa distruga increderea investitorilor si competitivitatea companiilor, punand totodata sub semnul intrebarii „revolutia verde” declansata in Germania, care isi propune sa renunte cu totul la energia atomica pana in 2022.

Spania: Regenerabilele invata pe pielea lor ce inseamna CORE2

De anul acesta, Spania a luat noi masuri de reducere a subventiilor pentru energia regenerabila, in urma carora organizatiile companiilor din sector au amenintat ca vor da in judecata guvernul de la Madrid.

La inceputul lunii septembrie 2012, Spania a inghetat temporar acordarea de subventii pentru capacitati instalate regenerabile noi, mentinandu-le exclusiv pe acelea destinate producatorilor inscrisi deja in registrul de prealocare. Ulterior, in septembrie anul trecut, guvernul a vrut sa puna si o taxa de 6% pe vanzarile producatorilor de energie „verde”, la care insa a renuntat in cele din urma.

Pana anul acesta, companiile de energie puteau sa aleaga, pentru a-si vinde productia, intre un tarif fix si pretul pietei, la care se adauga insa o subventie. Din 2013, insa, ele nu vor putea alege decat intre un tarif fix si pretul pietei fara subventie, fiind, astfel, nevoite sa-si asume riscuri financiare.

In plus, respectivul tarif fix, garantat de stat, nu va mai fi majorat anual cu indicele general al preturilor de consum consemnat in anul anterior, ci cu o masura mai restransa a inflatiei, asa-numitul CORE2, care exclude din masuratori evolutia preturilor volatile (alimente, tutun, alcool), a celor la energie si a majorarilor de taxe. In consecinta, tariful respectiv va creste de acum anual cu un procent mai mic decat pana in prezent.

Guvernul estimeaza ca aceste masuri vor genera economii de 600 pana la 800 milioane euro anual.

Asociatia profesionala a industriei energiei regenerabile a anuntat deja ca va actiona in justitie executivul de la Madrid pentru aceste masuri.

Printre altele din cauza majorarii anuale garantate prin lege a tarifelor la energia regenerabila, consumatorii, atat cei industriali, cat si cei casnici, afectati oricum de recesiune, si-au vazut facturile la curent majorate semnificativ anul trecut, cu toate ca consumul de energie s-a prabusit.

Recentele masuri ale guvernului spaniol incearca sa tina sub control un asa-numit „deficit electric” acumulat de peste 20 miliarde euro, rezultat in urma faptului ca, din anul 2000 incoace, guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit sa majoreze, din ratiuni electorale, tarifele reglementate la energie electrica pentru consumatorii casnici si nici sa liberalizeze piata de energie.

Furnizorii au fost obligati sa practice tarife care nu le acopereau nici costurile, iar pentru compensarea pierderilor suferite astfel de acestia a fost infiintat un asa-numit „fond de compensare a deficitului electric”, obtine bani pentru a compensa pierderile furnizorilor de energie electrica prin emisiuni de obligatiuni pe pietele financiare, care se bucura de garantia explicita si integrala a statului spaniol.

UPDATE: Guvernul bulgar demisionează în urma protestelor populare față de monopolurile din energie

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 20 February 2013 11:00

Bulgaria proteste BUNPremierul bulgar Boiko Borisov a anunţat, miercuri, în Parlament, demisia guvernului său, în urma protestelor din ultimele zile, după ce, luni, zeci de persoane au fost reținute de forțele de ordine la manifestațiile din capitala Sofia, iar 25 au fost rănite în confruntările cu poliția.

„Nu vreau să fac parte dintr-o guvernare în care poliția bate cetățenii”, a spus premierul Borisov în Parlament.

Aproximativ 100.000 de persoane din peste 35 de oraşe au participat, duminică, la cele mai ample acţiuni de protest din ultimii 16 ani din Bulgaria. Ulterior, în seara zilei de luni, câteva mii de protestatari au manifestat pe străzile marilor oraşe, cerând demisia premierului Boiko Borisov.

Protestele au loc zilnic deja, de mai bine de două săptămâni. Manifestanții au cerut re-naționalizarea industriei de distribuție a energiei electrice, „expulzarea” din Bulgaria a companiilor străine din domeniu, „adaptarea” facturilor la veniturile fiecărui consumator (cei mai săraci să plătească mai puțin, cei mai prosperi – mai mult), precum și publicarea contractelor semnate de companiile străine cu statul bulgar.

Nemulțumirile au izbucnit după ce mulți consumatori bulgari au constatat că facturile la curent electric și căldură din iarna aceasta sunt și cu 100% mai mari decât cele din urmă cu un an și că nu este vorba de erori de calcul sau de tipărire a acestora.

Borisov a încercat să reducă tensiunea prin demiterea ministrului de finanţe Simeon Diankov. Demisia lui Diankov, care ocupa şi funcţia de vicepremier, a fost prezentată luni, dar nici asta nu a oprit protestele. Marţi, Parchetul din Sodia a anunţat că va recomanda revocarea licenţei societăţii de distribuire a energiei electrice CEZ.

Probleme mari pentru CEZ

Ideea revocării licenței CEZ a fost evocată pentru prima oară în urmă cu câteva zile, când Ministerul Economiei și Energiei de la Sofia a anunțat că ia în calcul această posibilitate, după ce o anchetă a Inspecției Financiare de la Sofia, declanșată anul trecut, ar fi scos la iveală faptul că CEZ ar fi încălcat legea locală a achizițiilor publice. Unor anchete similare ar putea fi supuși și ceilalți doi distribuitori de energie electrică din Bulgaria, Energo-Pro (Cehia) și EVN (Austria).

Cei de la CEZ au fost acuzați că oferă circa 80% din comenzile de achiziții fără a organiza licitații și fără a semna contracte, majoritatea beneficiarilor comenzilor fiind companii din țara de origine, Cehia.

În decembrie anul trecut, CEZ și-a pierdut licența de distribuitor de curent electric în Albania, oficialii de la Tirana acuzându-i pe cehi că nu au investit în îmbunătățirea infrastructurii rețelei locale de electricitate, că nu au importat suficient curent electric și că nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajaseră să le furnizeze.

De curând, CEZ a început să întâmpine probleme și în Cehia, stat în proprietatea căruia se află. Direcția anticorupție a poliției cehe a declașat de curând o investigație privind mai multe tranzacții internaționale derulate de CEZ.

Demisie strategică

Demisia guvernului pare a fi una strategică, menită a lua din mâinile actualului executiv „cartoful fierbinte” al problemei CEZ și de a conserva, pe cât posibil, puțina popularitate de care se mai bucură partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov.

În actualele condiţii, cel mai probabil vor fi organizate alegeri anticipate în aprilie. În mod normal, alegerile parlamentare erau programate pentru luna iulie.

Surse din capitala Bulgariei, Sofia, au declarat, pentru energyreport.ro, că, în condițiile în care autoritatea bulgară de reglementare în energie va merge până la capăt cu revocarea licenței de distribuitor de electricitate al CEZ, legislația prevede că instituția va putea numi un administrator special al subsidiarei bulgare a companiei controlate de statul ceh. 

Mai mult, autoritățile bulgare pot decide să ofere unei alte companii sarcina de a opera rețeaua de distribuție de electricitate aflată în prezent în administrarea CEZ.

„Tehnic, este posibil să fie adus un alt distribuitor de energie, deși așa ceva nu s-a mai făcut până acum și s-ar da un semnal foarte prost în acest fel. Pe de altă parte, un nou guvern, interimar, neaflat sub presiune electorală, ar putea reveni asupra tuturor acestor decizii”, au spus sursele citate.

Litigiul dintre autoritățile bulgare și CEZ riscă să dea naștere și unui conflict diplomatic între Bulgaria și Cehia, stat care controlează compania.

„Eventuala revocare de către Bulgaria a licenței CEZ ar fi un act profund politizat, într-un an electoral. Vom cere explicații guvernului de la Sofia și vom avea discuții și cu conducerea CEZ”, a declarat premierul ceh, Petr Necas.

„Este o măsură îngrijorătoare, dat fiind că avem de a face cu un stat membru UE, Bulgaria, care acționează într-o modalitate fără precedent”, a spus și ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Martin Kuba.

UPDATE: Protestele bulgarilor dau roade: energia electrică ieftinită cu 8%

Presiunea străzii pare a avea efect în Bulgaria, premierul Boiko Borisov propunând astăzi, pentru a aplana tensiunile sociale, reducerea reducerea prețului la energie electrica cu 8% începând de la 1 martie 2013. Măsura anunțată este totuși incertă, atât timp cât are nevoie de aprobarea agenției de reglementare a energiei locale, recunoaște premierul bulgar, citat de Novinite.

Aceeași sursă susține că situația politică din Bulgaria a devenit explozivă, după ce membrii a trei partide de opoziție, cel socialist, cel al minorității turce și naționalistul Ataka, au părăsit lucrările Comisiei Economice a Parlamentului bulgar, în semn de protest față de unele prevederi ale Legii Energiei. Și în special cea referitoare la agenția de reglementare a energiei și apei, cea care trebuie să aprobe reducerea tarifelor la energie cu 8%. Propunerea puterii era ca numirea celor 11 membri ai agenției să fie făcută cu o majoritate de două treimi (160 de voturi).

CEZ își pierde licența, dar neagă acuzațiile

Compania cehă CEZ, căreia îi va fi ridicată licența de funcționare în cursul acestei seri, după cum a anunțat premierul Borisov, a negat orice încălcare a legislației referitoare la achizițiile publice, act în baza căruia va rămâne se pare licențiată.

Ministrul Energiei, Delian Dobrev, a acuzat recent compania că oferă circa 80% din comenzi către companii, în special din țara de origine, fără a semna contracte sau a organiza licitații.

Zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta la adresa monopolurilor din energie și a prețurilor mari la electricitate, demonstranții aruncând cu pietre și ouă în sediile companiilor de profil și intrând în confruntări cu poliția. Pentru a-i calma pe protestatari, dar și în perspectiva alegerilor din vara aceasta, guvernul l-a demis pe ministrul de Finanțe Simeon Djankov, considerat artizanul programului de austeritate din ultimii ani. În plus, Ministerul Energiei de la Sofia i-a amenințat pe cehii de la CEZ că și-ar putea pierde licența de distribuitori dacă se va dovedi că firma a încălcat legea achizițiilor publice. Iar Fiscul bulgar, împreună cu procuratura locală, îl anchetează pe fostul șef al autorității de reglementare în energie din Bulgaria pentru venituri și proprietăți nedeclarate și nejustificate legal.

Facturile la electricitate ale bulgarilor au explodat literalmente în ultima perioadă, ceea ce i-a determinat pe mii de cetățeni să se alăture protestelor de stradă, declanșate în urmă cu circa două săptămâni, potrivit Russia Today (RT). Duminică au avut loc demonstrații în 20 de orașe din Bulgaria, protestatarii cerând renaționalizarea companiilor de distribuție a energiei electrice sau demisia guvernului.

Violențe

Violențe au avut loc din nou la Sofia, unde forțele de ordine au blocat accesul către sediul furnizorului de electricitate CEZ, deținut de statul ceh, întrucât demonstranții se îndreptau în mară către acesta, înarmați cu pietre, ouă, roșii și sticle. Protestatarii susțin că polițiștii i-au bătut pe câțiva dintre ei. Oficialitățile au spus doar că poliția a fost nevoită să intervină, după ce protestatarii au aruncat cu bucăți de borduri și au folosit spray-uri cu gaz iritant. 

Și clădirile guvernamentale au fost ținta furiei consumatorilor bulgari de energie electrică, aceștia strigând sloganuri precum „Demisia!” sau „Afară cu monopoliștii din țară!”. Pe o pancartă se putea citi „Electricitate + Șomaj = Genocid”.

„Nu mai putem suporta. Am o pensie de 155 de leva pe lună (circa 110 dolari – n.r.), iar ultima factură de curent a fost de 175 de leva. Ce pot să fac?”, a declarat, pentru Reuters, un protestatar.

Sediile companiilor de distribuire a electricității au fost atacate în mai multe orașe din Bulgaria în timpul demonstrațiilor. În Varna, peste 5.000 de oameni au mărșăluit în spatele unui sicriu butaforic, destinat, potrivit protestatarilor, monopolurilor din energie electrică, încălzire și apă și canal. Numeroși participanți la mitinguri și-au ars demonstrativ facturile la curent.

Alte demonstrații au blocat autostrada către Grecia.

Naționalizarea este exclusă, dar s-ar putea retrage licențe

Protestele de duminică i-au determinat pe șefii companiilor energetice să fluture steaguri albe, oferindu-se să plătească compensații clienților. Însă potrivit postului local Kanal 3 TV, directorul general al subsidiarei bulgare a CEZ, Petr Baran, a promis doar că se vor face corecturi în acele cazuri în care se va dovedi că facturile au fost calculate greșit.

Aceste promisiuni nu i-au mulțumit câtuși de puțin pe protestatari, care au promis că vor sta zilnic în stradă, până ce autoritățile le vor satisface revendicările.

Ministrul bulgar al Energiei, Delyan Dobrev, a declarat că re-naționalizarea companiilor de distribuție a energiei electrice este exclusă și a adăugat că o astfel de măsură nu ar duce la ieftinirea curentului electric.

El a arătat că singura măsură pe care o poate lua guvernul este retragerea licențelor de distribuire, însă a subliniat că acest lucru poate fi făcut doar pe baza unor probe solide cu privire la încălcarea legislației de către companii.

De altfel, ministerul a anunțat că ar putea începe în câteva zile procedura de retragere a licenței de distribuție cehilor de la CEZ, după ce o anchetă a Inspecției Financiare de la Sofia, declanșată anul trecut, ar fi scos la iveală faptul că CEZ ar fi încălcat legea locală a achizițiilor publice. Unor anchete similare ar putea fi supuși și ceilalți doi distribuitori de energie electrică din Bulgaria, Energo-Pro (Cehia) și EVN (Austria).

In decembrie anul trecut, CEZ și-a pierdut licența de distribuitor de curent electric în Albania, oficialii de la Tirana acuzându-i pe cehi că nu au investit în îmbunătățirea infrastructurii rețelei locale de electricitate, că nu au importat suficient curent electric și că nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajaseră să le furnizeze.

Totodată, Fiscul bulgar, împreună cu procuratura locală, au demarat o anchetă care îl vizează pe fostul șef al autorității de reglementare în energie din Bulgaria, care este acuzat de fals și uz de fals în declarația de avere, mai precis că nu și-ar fi declarat toate veniturile și proprietățile și că pe unele nu le poate justifica legal.

În plus, pentru a-i calma pe protestatari, dar și în perspectiva alegerilor din vara aceasta, guvernul l-a demis pe ministrul de Finanțe Simeon Djankov, considerat artizanul programului de austeritate din ultimii ani.

Butoi de pulbere in Balcani: Albania retrage licenta CEZ, violente in Bulgaria, spectru de faliment in Serbia

In trei state din Balcani, dintre care doua vecine cu Romania, iarna aceasta a adus un adevarat haos energetic. Statul albanez a retras licenta de distribuitor de energie electrica subsidiarei locale a celor de la CEZ, bulgarii au iesit in strada pentru a protesta fata de majorarea facturilor la electricitate, ajungandu-se pana la incedierea masinilor unei companii de distributie, iar in Serbia, guvernul ameninta monopolul de stat din energie electrica ca va trebui sa se restructureze sau va fi lasat sa dea faliment.

In decembrie anul trecut, Albania a retras licenta de distribuitor de energie subsidiarei albaneze a cehilor de la CEZ, cea mai mare companie de utilitati din Europa, acuzandu-i ca nu au investit in imbunatatirea infrastructurii retelei locale de electricitate, ca nu au importat suficient curent electric si ca nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajasera sa le furnizeze.

Guvernul de la Tirana a estimat valoarea totala a prejudiciilor provocate in acest fel de catre CEZ sistemului energetic national al Albaniei la circa 1 miliard de dolari. 

„Nu putem sacrifica interesele noastre nationale si pe cele ale cetatenilor doar pentru a proteja reputatia unui investitor major cum este CEZ. Plecarea unui investitor mare nu este niciodata o veste buna, insa nu au reusit sa performeze”, a declarat ministrul de Finante de la Tirana, Ridvan Bode.

Alte surse sustin ca statul albanez nu este deloc inocent in acest litigiu.

Potrivit acestora, CEZ cumpara energia electrica pe care o distribuia de la un producator local monopol de stat care, la un moment dat, a dublat preturile de livrare, iar autoritatea de reglementare in energie de la Tirana nu a permis CEZ sa transfere aceasta majorare in tarifele percepute consumatorilor, ceea ce a provocat pierderi semnificative cehilor. In consecinta, CEZ nu ar mai fi avut bani suficienti nici pentru investitii, nici pentru importuri de electricitate.

Mai mult, CEZ ar fi fost nevoita sa renunte la a mai furniza anumite servicii la care se angajase prin contract ca urmare a volumului mare de facturi neplatite de catre consumatori.

Recent, cei de la CEZ, companie controlata de statul ceh, au anuntat ca au notificat guvernul albanez cu privire la faptul ca vor reclama Albania la o curte de arbitraj internationala, urmand sa ceara compensatii financiare de 200 de milioane de euro.

CEZ a cheltuit 102 milioane euro in 2009 pentru a cumpara o participatie de 76% la distribuitorul de energie al Albaniei, restul actiunilor ramanand in posesia statului albanez.

„Iarna de la Sofia”

In Bulgaria, in mai multe orase, mii de oameni au iesit in strada in ultimele zile pentru a protesta fata de majorarea facturilor la curent si incalzire de catre distribuitorii CEZ si Energo-Pro (Cehia), precum si EVN (Austria).

Manifestatiile au devenit pe alocuri violente, la Plovdiv fiind incendiate doua masini ale companiei austriece. La Varna, protestatarii au aruncat cu pietre si oua in cladirea sediului local al distribuitorului de energie. In capitala Sofia, ministrul Economiei si Energiei a fost „bombardat” cu bulgari de zapada de catre consumatorii furiosi.

Manifestantii au cerut nationalizarea industriei de distributie a energiei electrice, „expulzarea” din Bulgaria a companiilor straine din domeniu, „adaptarea” facturilor la veniturile fiecarui consumator (cei mai saraci sa plateasca mai putin, cei mai prosperi – mai mult), precum si publicarea contractelor semnate de companiile straine cu statul bulgar.

Nemultumirile au izbucnit dupa ce multi consumatori bulgari au constatat ca facturile la curent electric si caldura din iarna aceasta sunt si cu 100% mai mari decat cele din urma cu un an si ca nu este vorba de erori de calcul sau de tiparire a acestora. 

In replica, distribuitorii au sustinut ca explicatiile pentru facturile mai mari sunt iarna mai aspra, perioada de facturare mai mare si faptul ca, in decembrie anul trecut, spre deosebire de 2011, Craciunul si Revelionul au cazut in timpul saptamanii de lucru, nu in weekend, asa ca au existat zile libere in plus in care oamenii au consumat caldura si curent electric acasa.

Speriati de proteste, cei de la autoritatea bulgara de reglementare in energie au anuntat ca vor initia o serie de masuri pentru tinerea sub control a evolutiei facturilor la electricitate si caldura. Printre acestea se numara inlocuirea contoarelor actuale, extrem de vechi, cu unele noi, moderne si „inteligente”, precum si reducerea intervalului de citire a contoarelor la numai o luna.

Restructurare sau faliment in Serbia

Ministerul de Finante al Serbiei a transmis de curand oficial monopolului de stat sarb din domeniul energiei electrice, Elektroprivreda Srbije (EPS), ca va trebui sa se restructureze sau va fi lasat sa dea faliment, Finantele refuzand orice ajutor financiar si oferind exclusiv „suport moral”, transmite Reuters.

Consumatorii de energie electrica datoreaza EPS facturi neplatite in suma totala de 120 de miliarde de dinari (circa 1,46 miliarde dolari), compania inregistrand, anul trecut, pierderi de peste 360 de milioane de dolari, intrucat guvernul a obligat-o sa suporte costurile tarifelor subventionate la curent electric de care se bucura gospodariile si firmele din Serbia, a declarat directorul general al companiei, Aleksandar Obradovic.

Obradovic a fost numit la conducerea companiei in septembrie anul trecut, cu sarcina de a reduce cheltuielile gigantului energetic sarb, care are in prezent circa 30.000 de angajati. In schimb, toti ceilalti membri ai conducerii EPS au fost numiti de catre fostul guvern, care a pierdut alegerile din mai 2012.

„Guvernul poate oferi doar sprijin moral indirect EPS. Compania trebuie sa se ajute singura, intrucat are capacitatea de a functiona in mod stabil cu resurse proprii, daca se restructureaza. EPS ar putea fi salvata daca, prin minune, cetatenii si companiile s-ar decide dintr-o data sa-si plateasca facturile la curent, insa un astfel de scenariu este destul de improbabil”, a declarat ministrul de Finante de la Belgrad, Mladjan Dinkic. 

Pe de alta parte, viceguvernatorul bancii centrale a Serbiei, Veselin Pjescic, a declarat recent, pentru Reuters, ca EPS este mult prea importanta pentru economia Serbiei pentru a fi lasata sa falimenteze. Anul trecut, guvernul a anuntat ca intentioneaza sa majoreasca tarifele la energie electrica cu 10-12% in primul trimestru din 2013, insa banca centrala a avertizat ca aceasta scumpire ar duce inflatia la niveluri inacceptabile.

Oficialii EPS au avertizat ca compania ar putea intra in faliment in martie sau aprilie daca nu primeste un imprumut de urgenta de 300 milioane euro, garantat de stat, din care sa-si acopere cheltuielile curente si cu ajutorul carora sa poata sa extinda maturitatea unor alte credite.

Ministrul de Finante a spus insa ca nu va aproba o astfel de garantie guvernamentala.

„Guvernul nu va aproba garantii pentru creditele nici unei companii de stat decat cu conditia ca imprumuturile respective sa fie contractate pentru investitii in dezvoltare”, a declarat Dinkic.

Semne rele anul are: energia electrica s-a scumpit cu peste 10% doar in ianuarie

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 12 February 2013 12:41

Scumpire electricitate ianuarie 2013 BUNPretul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% in ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, dupa ce, in 2012, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% fata de 2011,

Energia electrica s-a scumpit, in termeni lunari, cu 10,38% in ianuarie fata de decembrie 2012, in vreme ce pretul gazelor a stagnat, iar energia termica s-a ieftinit chiar, marginal, cu 0,21%, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Combustibilii s-au scumpit usor luna trecuta, cu 0,51%.

Rata lunara a inflatiei a fost de 1,34% in ianuarie 2013, in conditiile in care preturile marfurilor alimentare au avansat cu 1,2%, cele ale marfurilor nealimentare cu 2%, iar serviciile s-au ieftinit cu 0,1%.

In termeni anuali (ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012), rata inflatiei a fost de aproape 6% luna trecuta (5,97%), alimentele scumpindu-se cu 7,19%, marfurile nealimentare cu 6,19%, iar serviciile – cu 3,10%..

INS precizeaza ca, incepand cu ianuarie 2013, coeficientii de ponderare utilizati la calculul inflatiei sunt obtinuti pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodarie rezultate din ancheta bugetelor de familie realizata în anul 2011.

Statistica remarca faptul ca, comparand ponderile utilizate in anul anterior cu cele curente, se constata o usoara crestere a ponderii marfurilor alimentare, insotita de o usoara scădere la marfurile nealimentare si la servicii.

Preturile „administrate”, bata-le vina!

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale derulate de companie cu asa-zisii „baieti destepti”, prin majorarea preturilor achitate de acestia, au dus la reducerea volumului de energie electrica furnizat de Hidroelectrica si, in consecinta, la cresterea semnificativa a pretului de achizitie a curentului electric platit de catre firme in trimestrul III al anului trecut, se afirma in ultimul raport al Bancii Nationale a Romaniei asupra inflatiei.

„In contextul liberalizarii pietei energiei, gazele naturale s-au scumpit in primele 9 luni ale anului 2012 cu 15,5%, iar energia electrica cu 8,2%. Suplimentar, intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale au determinat reducerea volumului de energie electrica furnizata de catre aceasta si cresterea semnificativa a pretului de achizitie”, se arata intr-o nota a raportului BNR asupra inflatiei.

Pesimism si incertitudine

„In conditiile inregistrarii unui nivel semnificativ mai ridicat al inflatiei preturilor administrate decat cel anticipat anterior pentru sfarsitul anului trecut, in principal pe seama anuntului cu privire la cuantificarea impactului asupra preturilor al includerii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali, scenariul privind evolutia preturilor administrate preconizeaza atingerea la finele anului curent a valorii de 8,7% in decembrie 2013, revizuita in sus cu 1,7 puncte procentuale”, se spune in raport.

Pentru sfarsitul anului 2014, in conditiile mentinerii acelorasi ipoteze cu privire la etapele anuntate de ANRE pentru dereglementarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale, scenariul a ramas nemodificat si prevede o dinamica anuala a subcomponentei de 7,3%.

„Mediul intern continua sa reprezinte o sursa de riscuri asimetrice la adresa perspectivei inflatiei, datorita prefigurarii reaccelerarii inflatiei in semestrul I 2013, dar mai ales ca urmare a cresterii recente a incertitudinilor privind magnitudinea majorarii unor preturi administrate, in conditiile conturarii posibilitatii suplimentarii, fata de calendarul de liberalizare aprobat, a ajustarilor ce vor fi aplicate in acest an tarifelor energiei electrice”, adauga BNR.

Banca centrala trece tot la capitolul incertitudini potentialul impact advers exercitat asupra unor preturi administrate, dar si asupra altor categorii de preturi, de revizuirea recenta a legislatiei fiscale, in sensul modificarii unor taxe si impozite directe, in special in sectorul energetic si in cel agricol.

Scumpirile si suprataxarea la energie agraveaza inflatia si il impiedica pe Isarescu sa reduca dobanda

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 04 February 2013 01:10

Isarescu PontaBanca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata miercuri, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.

Scumpirea si suprataxarea la energie agraveaza inflatia si il impiedica pe Isarescu sa reduca dobanda

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 04 February 2013 00:31

Isarescu PontaBanca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata marti, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud