Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu03282024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home

40 items tagged "fiscalitate"

Results 1 - 40 of 40

Nuclearlelectrica a înregistrat un profit net cu 4 milioane de lei mai redus față cel preliminat anterior

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 30 April 2015 11:31

nuclearelectricaNuclearelectrica SA a înregistrat în 2014 un profit net auditat de 133 milioane de lei, cu 4 milioane de lei sub profitul net raportat preliminar, de 137 milioane de lei, în scădere cu 68% față de cel din 2013, însă peste nivelul țintă al profitului net bugetat aprobat de acționari (+377%).

Conducerea Nuclearelectrica SA a propus alocarea pentru 2014 a unui dividend de 30 de bani pe acțiune, echivalent cu distribuirea a 65,9% din profitul net raportat preliminar, de 137 milioane lei. Potrivit noilor date, ponderea dividendelor distribuite va fi de 68% din profitul net auditat al companiei.

Din suma totală de 90,36 milionane lei a dividendelor acordate, 74,5 milioane de lei vor intra în conturile statului, principal acționar al Nuclearelectrica cu 82,48% din acțiuni.

Ceilalți acționari ai companiei sunt Fondul Proprietatea, cu 9,1% din acțiuni, și alte persoane fizice și juridice, cu 8,42% din acțiuni. {jathumbnailoff}

Screen Shot 2015-04-30 at 11.22.08

Profitul GDF Suez, în scădere cu 6,7%, a fost afectat de anul călduros și de scăderea prețurilor la nivelul UE

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 30 April 2015 11:11

GDF-SuezGigantul francez GDF Suez, prezent și pe piața autohtonă, a obținut în 2014 un profit (înainte de cheltuielile cu dobânda, impozitul și amortizarea - EBIDA) de 12,1 miliarde de euro la o cifră de afaceri de 74,7 miliarde de euro.

EBITDA GDF Suez este în scădere cu 6,7% față de cel înregistrat în anul precedent. Compania franceză susține că, în cazul în care “se aplică corecția de climat și impactul pozitiv al recuperării tarifare, Ebitda este în creștere organică de 2,4%”.

Compania a înregistrat un profit net de 3,1 miliarde de euro este în scădere cu 0,3 miliarde de euro față de 31.12.2013.

Cifra de afaceri de 74,7 miliarde de euro este în scădere cu 6,6% față de 2013. Acest fapt se datorează în principal impactului climatic asupra vânzărilor de gaze în Franța, anul 2014 fiind unul excepțional de cald și impactului scăderii prețurilor la electricitate în Europa. Dacă se aplică corecția de climat și aceea a impactului pozitiv al recuperării tarifare, scăderea organică a cifrei de afaceri se limitează la 4,4%

Datoria netă se cifrează la 27,5 miliarde de euro și este în scădere cu 1,3 miliarde de euro față de 2013. Raportul dintre datoria netă și Ebitda este de 2,3 rămânând inferior obiectivului de a fi mai mic sau egal cu 2,5X.

In luna mai a anului trecut, GDF SUEZ a emis cu succes obligațiuni verzi în valoare de 2,5 miliarde de euro – cea mai importantă emisiune de obligațiuni de până acum.

La  finele lui 2014, Grupul are o lichididate de 17 miliarde de euro dintre care 8,9 miliarde de euro în cash flow.

In aprilie 2014, agenția Moody’s a confirmat ratingul A1 cu perspectivă stabilă, în timp ce S&P a confirmat ratingul pe termen lung  A, revizuit de la negativ la stabil.

Nuclearelectrica propune distribuirea a 65,9% din profitul net ca dividende

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 27 March 2015 11:08

Nuclearelectrica S1 2014Conducerea Nuclearelectrica SA propune alocarea pentru 2014 a unui dividend de 30 de bani pe acțiune, echivalent cu distribuirea a 65,9% din profitul net raportat preliminar, de 137 milioane lei.

Din suma totală de 90,36 milionane lei a dividendelor acordate, 74,5 milioane de lei vor intra în conturile statului, principal acționar al Nuclearelectrica cu 82,48% din acțiuni.

Ceilalți acționari ai companiei sunt Fondul Proprietatea, cu 9,1% din acțiuni, și alte persoane fizice și juridice, cu 8,42% din acțiuni.

În 2014, Nuclearelectrica a raportat un profit de 137 milioane de lei, de 3 ori mai redus decât cel din anul precedent, când obținuse un profit de 423 milioane de lei, ca urmare a majorării cheltuielilor cu aproximativ 40 milioane de lei și a reducerii veniturilor din vânzarea și transportul energiei electrice cu aproximativ 140 mil lei și a celor financiare cu alte 130 de milioane.

Totodată, în ședința din 29 aprilie, acționarii Nuclearelectrica vor analiza în discuție și posibilitatea retragerii societății din proiectele de investiții energetice hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România – Turcia.

Astfel, potrivit convocatorului AGA publicat de Nuclearelectrica, se va dezbate "aprobarea renunțării la participarea Societății Naționale Nuclearelectrica SA la proiectele de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești și Cablu de interconectare submarin 400Kv România – Turcia", acționarii urmând să constate încetarea valabilității punctelor 2, 3, 6, 7 și 8 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 1 din 11.03.2014, care se referă la participarea Nuclearelectrica la aceste investiții.

Statul român își însușește 60% din profitul Romgaz, austriecii se mulțumesc cu doar 15% din profitul OMV Petrom

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 13:21

Screen Shot 2015-03-25 at 12.55.45Situația de pe piețele internaționale, marcate de prăbușirea prețului petrolului, dar și structura și preferințele acționariatelor, au făcut ca cele două mari companii autohtone de petrol și gaze, Romgaz și OMV Petrom, să adopte politici de distribuire a profitului total diferite.

În timp ce OMV Petrom, al cărei principal acționar este compania austriacă (și ea parțial companie de stat, e adevărat) OMV AG (cu 51%, urmată de statul român cu 20,6%) a decis distribuirea a 30% din profitul net (de 2,1 mld lei) drept dividende, Romgaz (al cărei principal acționar este statul român cu 70%) s-a văzut nevoită să renunțe la aproape 85% din profitul net înregistrat în 2014 (1,41 mld lei) în favoarea acționarilor.

Interesant este că Romgaz a apelat la o cosmetizare contabilă pentru a micșora acest procent. Astfel, potrivit unui comunicat al companiei, "cota de repartizare a profitului net de repartizat sub formă de dividende este de 74,89%". Și asta pentru că Romgaz a luat în calcul la redistribuirea profitului și "un rezultat reportat profit din anii precedenți", în valoare de 241 milioane de lei. Astfel, susține compania, "profitul net conform situațiilor financiare este de 1.409.881.221,33 lei, iar profitul net de repartizat este de 1.621.115.085,94 lei." Și așa, deși ""Consiliul de Administrație estimează că, prin politica de dividend, SNGN ROMGAZ-S.A. poate acorda dividende până la maxim 75% din profitul contabil al societății rămas după deducerea impozitului pe profit ", a reușit să majoreze acest procent la aproximativ 85%, pentru că "dividendele cuvenite acționarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2014, sunt în sumă de 1.214.080.560 lei", iar profitul net realizat în 2014 este în realitate de 1,4 miliarde lei.

Iar dacă îi eliminăm pe ceilalți acționari, statul român, ca acționar principal cu 70%, va încasa dividende în valoare de 60% din profitul Romgaz, în timp ce OMV AG (care deține 51% din OMV Petrom) 15% din profitul net al companiei de petrol și gaze autohtone. Iar de investiții ar avea nevoie nu numai OMV Petrom, ci și Romgaz.

Diferențele dintre cele rezultatele celor doi giganți au la bază evoluția principalelor lor "produse". Dacă profitul net OMV Petrom a scăzut le la 4,8 miliarde de lei în 2013 la 2,1 miliarde de lei în 2014, ca urmare a reducerii cu peste 50% a prețului petrolului în ultima jumătate a anului (de la peste 110 $/baril la 55 $/baril), Romgaz a beneficiat de liberalizarea prețurilor la gaze și de creșterea tarifelor de înmagazinare prestate către terți și și-a majorat profitul cu peste 44%.

Transelectrica propune distribuirea a 55,5% din profit drept dividende

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 11:53

Transelectrica plan dezvoltare 10 aniConducerea Transelectrica SA, societate administrată în sistem dualist, propune pentru 2014 acordarea unui dividend de 2,8 lei/acțiune, suma totală distribuită acționarilor urmând a echivala cu 55,5% din profitul exercițiului companiei pe anul trecut (370 milioane lei)

Astfel, valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, române și străine, este de 205.490.698 lei, reprezentând 75% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit și acoperirea destinațiilor, respectiv rezerva legala, și alte repartizări prevăzute de lege.

Potrivit unui comunicat al companiei, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă de către CNTEE Transelectrica SA și virat la bugetul de stat.

Deși Transelectrica SA susține că va plăti dividendele cuvenite acționarilor cu începere din data de 29 iunie 2015, într-o notă compania precizează că: "în mod transparent, CNTEE Transelectrica SA informeaza actionarii cu privire la faptul ca estimeaza ca se va afla în imposibilitate obiectiva de a respecta termenele legale prevazute de legislația secundara în vigoare la data prezentei din urmatoarele motive:

  • considerand art. 1293 din Regulamentul 1/2006 al CNVM, cu modificarile și completarile ulterioare care prevede ca, in cazul dividendelor, "data plații trebuie stabilita de emitent astfel incat aceasta data sa fie intr-o zi lucratoare ulterioara cu eel mult 3 zile lucratoare datei de inregistrare" și
  • coroborand cu faptul ca Depozitarul Central (DC) eliberează Registrul acționarilor pentru data de referință/înregistrare, la cererea Emitentului, în 3 zile lucrătoare de la data de înregistrare,
  • și, de asemenea, coroborand cu faptul ca distribuția de dividende implica prelucrarea informaiilor cuprinse in Registrul actionarilor, in sensul calcularii dividendului cuvenit fiecarui acționar și al stabilirii cotelor de impozitare corespunzatoare, aferente acționarilor persoane fizice și juridice, rezidente/nerezidente și colectarea și analizarea documentatiei aferenta solicitarilor de plata dividende.

Sesizandu-se inaplicabilitatea obiectiva a actualelor prevederi, atat Autoritatea de Supraveghere Financiara, Depozitarul Central cat și emitenții au propus modificari la Proiectul regulamentului pentru modificarea și completarea Regulamentului CNVM nr. 1/2006 privind emitentii și operatiunile cu valori mobiliare."

Rompetrol Well Services propune acordarea unui dividend pe 2014 de 2 bani, mai redus cu un ban față de cel din 2013

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 March 2015 07:47

Screen Shot 2015-03-25 at 07.46.18Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services SA a propus pentru 2014 acordarea unui dividend brut de 2 bani pe acțiune, în scădere cu 33% față de nivelul dividendului acordat în anul precedent, de 3 bani pe acțiune.

Valoarea totală a dividendelor distribuite, 5.563.818 lei, reprezintă echivalentul a 40% din profitul net, în valoare de 13.898.555 lei, înregistrat de Rompetrol Well Services, în 2014. Acesta a fost de două ori mai redus decât cel din 2013, de peste 27 milioane de lei.

Aprobarea datei plații dividendelor a fost stabilită drept data maxima permisa de prevederile legale, raportată la data de înregistrare, stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Principalii acționari ai Rompetrol Well Services sunt KMG International N.V. (Olanda)- 73,0111% și KJK FUND II SICAV-SIF (Luxembourg) - 10,6797%. Ceilalți acționari minoritari dețin împreună 16,3092%.

Guvernul Ponta renunță la taxa pe stâlp, la impozitul pe liberalizarea pieței gazelor și la celelalte taxe introduse în 2013, în prima lună de mandat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 18 February 2015 22:10

Codul-Fiscal-se-modifica-Impozitul-pe-profit-obligatoriu-la-IMM-uriImpozitul pe construcții, dar și celelalte impozite din domeniul energetic introduse în prima lună de mandat a guvernului Ponta, impozitul pe țițeiul din producția internă, pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, etc, vor fi eliminate se pare începând cu 1 ianuarie 2016, ele nemaifigurând în noul proiect de modificare a Codului Fiscal.

În urma renunțării la taxa pe stâlp guvernul estimează o minus la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe fiecare din următorii trei ani.

În ceea ce privește impozitul pe construcții speciale de 1%, popular cunoscut sub numele de taxa pe stâlp, lucrurile sunt clare, ca și în cazul impozitul de 18,95 lei/tona de țiței din producția internă. Nota de fundamentare a proiectului de act normativ explică motivațiile pentru care guvernul a decis eliminarea lor.

În cazul eliminării taxei pe stâlp, redusă de la 1 ianuarie 2015 de la 1,5 la 1%, nota de fundamentare precizează că aceasta a fost eliminată "pentru stimularea creșterii investițiilor, precum și a competitivității companiilor din România. Această măsură va avea de asemenea și efecte pozitive asupra pieței muncii".

În ceea ce privește celelalte impozite introduse de guvernul Ponta în prima sa lună de mandat, taxa specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, taxa de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și taxa pe monopolurile naturale (energie electrică şi gaze naturale), proiectul de act normativ nu spune nimic, nici în notă, nici în conținutul noului Cod Fiscal, ceea ce ar putea duce la concluzia că ele au foste eliminate.

Micșorarea accizelor și a TVA ar putea ieftini benzina și motorina, cu 63, respectiv 74 bani/l

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 18 February 2015 21:45

accizele-motorina-2013Benzina și motorina s-ar putea ieftini cu 63, respectiv 74 de bani, în condițiile în care guvernul va adopta micșorările de TVA și accize anunțate astăzi, iar celelalte componente în funcție de care evoluează prețul carburanților, în special prețul internațional al petrolului și cursul de schimb leu/dolar, ar rămâne neschimbate.

Cu alte cuvinte, benzina ar putea costa de la 1 ianuarie 2016 4,69 lei/l, mai ieftină cu 63 de bani față de actualul nivel de aproximativ 5,32 lei/l, iar motorina 4,75 lei/l, în scădere cu 74 bani față de actualul nivel de 5,49 lei/l.

Asta dacă guvernul Ponta chiar va micșora acciza la benzină de la 2.035 la 1.656 de lei pe mia de litri și pe cea la motorină de la 1.897 la 1.518 lei pe mia de litri, dar va reduce și TVA de la 24% la 20%. Sau dacă România va mai fi condusă la acea dată de guvernul Ponta.

"Scăderea nivelului accizelor la benzină și motorină va contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatorii de bunuri și persoane în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia. De asemenea se creează premizele micșorării tarifelor pentru transport și a prețurilor la pompă a carburanților", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ

Interesant este că în prezent șoferii plătesc în plus 50 de bani pe litrul de benzină, respectiv motorină, tot din cauza guvernului Ponta, care în 2014 a decis atât majorarea accizelor, cât și modificarea modului de calcul al acestora. Însă atunci guvernul se afla pe val, la început de mandat, acum se pregătește de campanie electorală, aflându-se la final de mandat.

Cât ar costa carburanții dacă petrolul va ajunge la 80 $/baril?

Mult mai probabilă însă, cel puțin în ceea ce privește prețul petrolului, este o evoluție ascendentă, de la actualul nivel de 60 de dolari pe baril (mai exact 60,7 dolari pe baril în cazul țițeiului Brent) undeva la 80 dolari pe baril în urma diminuării investițiilor în explorare și producție. O apreciere de 25% a țițeiului, ar angaja o scumpire de aproximativ 10% a produselor finite, benzină, respectiv motorină.

În ipoteza unui curs de schimb relativ stabil, impactul acestei aprecieri a petrolului ar echivala cu o scumpire cu 47 de bani a benzinei motorinei, ceea ce ar face ca un litru de benzină să coste de la 1 ianuarie 2016 5,16 lei, iar unul de motorină 5,22 lei.

Totodată, a fost eliminată total acciza pe țițeiul din producția internă. "Principalul motiv este acela că încasările din impozitarea acestor produse (țițeiul din producția internă, cafea, bijuterii, arme de vânătoare, muniția aferentă, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motoare de barcă - n.red.) sunt nesemnificative, fiind o discrepanță între venituri și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților", se precizează în expunerea de motive a actului normativ.

Impact bugetar considerabil

Potrivit proiectului de cod fiscal, impactul micșorării accizelor (tuturor, nu numai al celor pe benzină și motorină) va fi unul negativ în perioada 2016-2018, de aproximativ 3 mld de lei pe an. În ceea ce privește TVA, impactul reducerii acestei taxe la toate produsele de la 24 la 20% va fi unul destul de ridicat, de -11,6 miliarde în 2016, -13,3 mld în 2017 și -19,1 mld în 2018.

 

Deloitte distruge mitul redevențelor scăzute: România se situează în prima treime a clasamentului european al impozitării hidrocarburilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 17 February 2015 11:17

 Screen Shot 2015-02-17 at 10.29.52Evoluția prețurilor internaționale ale petrolului a determinat mai peste tot în lume, din Marea Britanie în Rusia, o regândire a sistemului de impozitare în sectorul de petrol și gaze, în sensul reducerii presiunii fiscale.

Cu excepția României, unde în continuare, politicieni, analiști și o mare parte a opiniei publice, susține majorarea redevențelor, considerate prea mici în raport cu "media europeană".

Un studiu realizat de Deloitte distruge mitul impozitării reduse a acestei industrii în România, nivelul impozitării acestui sector în țara noastră (13,9% din venituri) fiind unul aflat peste media UE (12,2% din venituri).

Analiștii Deloitte au calculat, pe baza datelor publice existente pentru anul 2013, o medie aritmetică simplă pentru țările producătoare din Europa, transformând diferitele tipuri de impozite, aplicate veniturilor, profitului, profiturilor extraordinare etc și deductibilitățile implicite într-un impozit echivalent aplicat veniturilor (cum este în prezent în România), obținând o cotă medie de 12,2%. Media țărilor producătoare din Europa cu o structură a producției comparabilă cu cea din România, cu o productivitate a sondelor redusă, este de 6,9%", România plasându-se detașat pe primul loc în rândul acestor state din punct de vedere al presiunii fiscale impuse industriei. Printre țările cu productivitate scăzută, de sub 40 bep/sondă/zi, alături de România, se situează Polonia, Franța, Bulgaria, Lituania și Turcia.

Nivelul de impozitare din România este superior celui din Marea Britanie

În Europa, doar șase state au un nivel de impozitare superior celui din România: Ungaria, Norvegia, Danemarca, Albania, Austria și Italia. În Marea Britanie de exemplu, înainte de reducerea de fiscalitate operată recent, cota de impozitare echivalentă aplicată veniturilor ar fi de doar 11,3%, cu 1,6% mai redusă decât cea din România. În țara noastră, chiar și după reducerea taxei pe stâlp de la 1,5 la 1%, cota efectivă de impozitare ar reprezenta 13,1%, din care 8,6% impozitare permanentă și 4,5% impozitare temporară. Impozitele permanente includ redevențele, impozitul pe construcții, impozitul pe vânzările de țiței, iar impozitarea temporară se referă la impozitele suplimentare pentru petrol și gaze introduse în 2013.

 Cazul Marii Britanii este elocvent, pentru că în România, politicienii și analiștii l-au folosit ca argument pentru majorarea redevențelor, susținând că în regatul Unit se aplică o cotă de impozitare de 50%. Ce au uitat ei să spună este că această cotă este nivelul maxim la care pot ajunge redevențele (intervalul este 0-50%) și este aplicată profitului și nu venitului, precum în România. Chiar dacă este luat în considerare și impozitul suplimentar de 0-32%, cota efectivă aplicată veniturilor (similară cu cea din România) ajunge doar la 11,3%, mai redusă decât cea din țara noastră. Iar Marea Britanie tocmai a efectuat o relaxare fiscală în domeniu, ce va reduce considerabil cota efectivă de 11,3%.

Șase state europene reduc povara fiscală

Deloitte recunoaște că este dificilă "comparabilitatea diverselor ţări din cauza a numeroase diferențe majore cum ar fi mixul de producție de petrol și gaze naturale, structura producției onshore și offshore, producția medie pe zăcământ, productivitatea medie a sondelor, costul mediu de producție, diferențe în mecanismul de impunere a redevențelor și impozitelor similare, respectiv raportat la producție și venituri, raportat la profit sau ca procent fix. Condițiile economice naționale diferă în cadrul țărilor producătoare de petrol și gaze naturale. În plus, regimurile din unele țări precum Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia, Croația, Irlanda, Lituania, Grecia s-au schimbat recent sau sunt în curs de schimbare (în sensul reducerii poverii - n.r.), ceea ce va afecta situația actuală a redevențelor și impozitelor similare"

Povara fiscală din România

În prezent, România practică un nivel al redevențelor la petrol de 3,5%-13,5% aplicate veniturilor și de 3,5%-13% la gaze naturale. În plus, industria mai plătește impozitul pe construcții în valoare de 1,5% din valoarea brută a activelor (1% de la 1 ianuarie 2015) și alte impozite suplimentare, precum 60% din veniturile suplimentare obținute din gaze naturale și 0,5% din vânzările de țiței. Impactul tuturor acestor impozite este echivalent, cu o cotă de impozitare de 13,9% aplicată veniturilor. Practic, prin introducerea de către guvernul Ponta a acestor taxe suplimentare, cota efectivă a redevențelor, de aproximativ 7%, s-a dublat.

Screen Shot 2015-02-17 at 10.54.09

Screen Shot 2015-02-17 at 10.54.52{jathumbnailoff}

 

Rompetrol Rafinare și-a redus cu o treime pierderile în 2014

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 17 February 2015 09:50

RompetrolRompetrol Rafinare, companiei aparținând grupului KMG International, și-a redus considerabil în 2014 pierderile, cu 35%, de la 95 de milioane $ în 2013 la 58,5 milioane $.

Evoluția cursului de schimb, dar și cea defavorabilă de pe piețele internaționale din ultimul trimestru, când cotațiile benzinei, respectiv motorinei s-au micșorat cu 25, respectiv 26% în raport cu trimestrul similar al lui 2013, au făcut ca în trimestru al patrulea Rompetrol Rafinare să înregistreze o majorare a pierderilor cu 76%, de la 9,5 milioane $, la 16,6 milioane $.

"În ultimul trimestru al anului trecut, rezultatele companiei au fost afectate de evoluția cursului valutar (RON-USD), deprecierea materiei prime în raport cu cotațiile produselor finite, dar și situația stocurilor de produse/materie primă la finele lui 2014. Un ciclu de producție pentru rafinărie este cuprins între 30-45 de zile, astfel materia primă achiziționată și procesată de rafinărie se reflectă în prețurile produselor finale după această perioadă", se precizează într-un comunicat al companiei.

Rompetrol Rafinare și-a menținut în T4 2014 activitatea operațională la nivelul primelor nouă luni ale anului, consemnând o majorare cu 72% a rezultatului operațional (23,8 milioane $) și o reducere cu 76% a rezultatului net (-16,7 milioane $) comparativ cu T4 2013. De asemenea, scăderea cu 13% a cifrei de afaceri de la 1,48 miliarde $ în T4 2013 la 1,28 miliarde $ în T4 2014 a fost determinată de trendul descendent al țițeiului.

Triplarea rezultatului operațional

Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri brută de aproximativ 5,6 miliarde $, în creștere cu 15% față de rezultatul obținut în 2013 (4,8 miliarde $). Pe fondul procesării unei cantități record la rafinăria Petromidia – de peste 5 milioane de tone, compania a reușit triplarea rezultatului operațional (EBITDA), de la 29 milioane $ în 2013 la 86 milioane $ în 2014, dar și o îmbunătățire cu circa 40% a rezultatului net, chiar dacă acesta este continuare negativ (-58,4 milioane $).

Compania a reușit atingerea în 2014 a unui record de prelucrare a materiilor prime, cantitatea totală prelucrată de aceasta din 1979 - anul intrării în exploatare și până în prezent ridicându-se la peste 100 milioane tone. Alte recorduri înregistrate de companie în 2014: creșterea producției de motorină - 2,46 milioane tone (1,91 milioane tone în 2013), a randamentelor pentru motorină – 48,8% (46% în 2013), dar și a randamentelor pentru produse albe – 85,7% (85,5% în 2013). Costul de procesare a coborât la 21,2 $/t, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Taxe și impozite în valoare de 1,8 miliarde $

Exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde $ în 2014 (1,7 miliarde $ – 2013, 1,7 miliarde $ – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național. Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 487 milioane $ în T4 2014 și peste 1,8 miliarde $ la finalul anului, în creștere cu 28% comparativ cu 2013 (1,4 miliarde $).

Vânzările de carburanți pe piața externă au crescut cu 38% în anul 2014 (1.990 mii tone) față de 2013, iar pe piața internă cu 7% în 2014 (1.738 mii tone) comparativ cu 2013.

Divizia de petrochimie a atins capacitatea maximă de producție de polipropilenă – 90 mii tone, producția de polimeri fiind mai mare cu 12% față de cea din 2013. Vânzările de produse petrochimice au însumat 153 mii tone în 2014, în creștere cu 7% față de anul anterior.

Rafinăria Vega a funcționat la capacitate maximă

Cealaltă rafinărie operată Rompetrol Rafinare pe lângă Petromidia, Vega a procesat peste 300 mii tone materie primă în 2014, mai mult cu 28% față de anul precedent (peste 240 mii tone). În T4 2014, gradul de utilizare a capacității de rafinare a fost de 105%, mai mare cu 11% decât aceeași perioadă a anului trecut. În ultimul trimestru din 2014, rafinăria din Ploiești a procesat peste 87 mii tone materie primă, în creștere cu 12% față de perioada similară a anului 2013 (peste 77 mii tone). 

Taxa pe stâlp și vânzările de pe piața reglementată au redus profitul Nuclearelectrica cu 67%, la 137 milioane de lei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 16 February 2015 10:53

nuclearelectricaProfitul net al Nuclearelectrica s-a diminuat anul trecut cu numai puțin de 67% sau cu 286,3 milioane lei, de la 423,91 milioane în 2013, la 137 milioane, în principal ca urmare a introducerii celebrei taxe pe stâlp, dar și a reducerii veniturilor din vânzările pe piața reglementată, și a celor din contribuția de cogenerare și din vânzara de certificate verzi.

Valoarea impozitul pe construcții speciale datorat de către Nuclearelectrica pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014 a fost de 89,4 milioane lei, reprezentând aproximativ o treime din reducerea de profit de anul trecut. Acest impozit a fost introdus începând cu 2014. Începând cu 1 ianuarie 2015, cota procentuală a impozitului pe construcțiile speciale s-a redus la 1%.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, se remarcă o diminuare cu 1,55 milioane MWh a vânzărilor companiei pe piața reglementată, compensată de o creștere similară pe piața liberă. Dacă în 2013, Nuclearelectrica vindea 5,3 milioane MWh pe piața reglementată și 5,68 milioane MWh pe piața liberă, în 2014, a comercializat 3,74 mil. MWh pe piața reglementată și 7,1 mil. MWh pe piața liberă. Scăderile de prețuri de anul trecut a făcut ca, deși veniturile obținute de pe piața liberă să se majoreze ușor, de la 1,07 mld lei la 1,12 mld lei, cele de pe piața reglementată să de diminueze cu aproape 200 mil lei, de la 753 mil lei la 561 mil lei.

Dacă în 2013, Nuclearelectrica obținea venituri de 2 mil lei din contribuția de cogenerare și de 1,45 mil lei din vânzarea de certificate verzi, anul trecut a reușit să obțină venituri de 269 mii de lei, însă numai din vânzarea de certificate verzi.

Transgaz și-a majorat cu 52% profitul în 2014, efect al provizionului constituit în 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 13 February 2015 11:59

 

transgazTRANSGAZ SA MEDIAS a obținut anul trecut un profit net în valoare de 507, 4 milioane de lei, cu 52% mai mare decât cel înregistrat în 2013, când compania de stat a realizat un profit net de 334,49 milioane de lei, rezultă din situația financiară preliminară neauditată a companiei, publicată astăzi.

Peste 76% din acest profit poate fi pus pe seama reducerii cheltuielilor financiare cu 133 milioane lei pe seama provizionului de 132 milioane lei constituit în anul 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, consecință a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Profitul realizat este însă mai mic cu 122 de milioane de lei decât suma totală a taxelor și impozitelor plătită statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 mil lei, impozitul pe profit: 106,4 mil lei, redevența petrolieră: 163,5 mil lei, impozit pe venituri din salarii: 37.66 mil lei, iar impozitul pe construcții speciale: 1,922 mil lei.

Și profitul brut preliminat pe anul 2014 este mai mare cu 44%, respectiv cu 187.971 mii lei, decât cel înregistrat în 2013.

Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 137,7 milioane de lei sau 9% față de cele din 2013, fiind influențate pozitiv de tariful de rezervare capacitate mai mare față de cel din anul precedent cu 0,25 lei/MWh, cu o influenta pozitiva de 98.146 mii lei și de capacitatea rezervată mai mare cu 74.640.329 MWh datorită introducerii începând cu data de 1 august 2014 a rezervării de capacitate pe puncte de intrare-ieșire cu o influență pozitivă de 77.029 mii lei. Și cantitatea de gaze facturată mai mare cu 6,961 milioane MWh/624.772 mii mc (6%) pe seama gazelor transportate în vederea înmagazinării a avut o influență pozitiva de 51.681 mii lei.

Componenta volumetrică a tarifului de transport mai mică cu 0,76 lei/MWh a influențat negativ rezultatele companie, cu 96.484 mii lei.

În plus, eșecul Nabucco și-a spus la rândul său cuvântul și pe partea de venituri, veniturile financiare influențând negativ rezultatele cu 7,346 milioane de lei, din cauza faptului că în 2013 societatea a beneficiat de finanțarea unei majorări de capital NABUCCO echivalentul a 5 milioane euro.

Cheltuielile totale au scăzut cu 4%, în pofida faptului că cele de exploatare au fost mai ridicate cu 8%, respectiv 83,229 milioane de lei, față de cele din 2013.

Printre principalele cheltuieli care au afectat negativ cifra de afaceri se numără redevența pentru concesionarea SNT: 13.560 mii lei, impozitul pe monopolul deținut: 14.518 mii lei, cheltuielile cu personalul: 7.192 mii lei, taxa de acordare licență: 6.722 mii lei, amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale: 4.403 mii lei, ajustările pentru deprecierea activelor curente: 44.908 mii lei.

 

 

Goldman Sachs învață Rusia cum să "profite" de pe urma războiului prețului petrolului și a sancțiunilor: prin reformarea sistemul fiscal

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 12 February 2015 13:55

GoldmanSachs-834x739Noul nivel scăzut al prețului petrolului și impactul sancțiunilor impuse de Occident ar putea reprezenta o motivație de tipul "tot răul spre bine" pentru economia rusă, susține Goldman Sachs, care profită de negocierile dintre Kremlin și industria petrolieră pentru a propune accelerarea actualei reforme fiscale aflată în desfășurare în Rusia.

Anul trecut, guvernul rus a convenit cu companiile petroliere reducerea taxelor de export în schimbul majorării redevențelor și a altor taxe din upstream (extracție și producție), însă acest pact fiscal, bazându-se pe un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril, a devenit caduc.

Analiștii băncii americane de investiții pleacă de de la constatarea că jumătate din bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din taxele și impozitele achitate de companiile petroliere și este, astfel, dependent de prețul internațional al petrolului. În opinia lor, Rusia va trebui să stimuleze activitatea de upstream, principala victimă a actualei evoluții a prețului petrolului. Dacă nu va fi stimulată activitatea de extracție și producție, bugetul Rusiei va suferi pe termen lung, iar situația economică se va deteriora. În plus, nou creata uniune economică euro-asiatică va necesita reformarea sistemului de taxe vamale, cel puțin în relațiile comerciale cu membrii uniunii.

Consumatorii și rafinăriile, subvenționate de sectorul upstream

Goldman Sachs remarcă faptul că în prezent, în Rusia, sectorul upstream subvenționează nu numai consumatorul rus, ci și sectorul downstream (în special rafinăriile), prin prețul mic practicat la barilul de țiței, dar și prin presiunea exercitată de povara fiscală, impusă aproape exclusiv pe umerii upstream-ului, în avantajul downstream-ului și consumatorilor, una dintre cele mai mari din lume.

Analiștii americani consideră că eliminarea acestor subvenții către consumatori și rafinării dublată de reducerea simultană a presiunii fiscale impusă activității de explorare și producție, ar putea impulsiona profitabilitatea din sectorul upstream și păstra la actualul nivel veniturile bugetare. Și asta pentru că nu guvernul, ci consumatorii și rafinăriile vor finanța majorarea profitabilității în sectorul de explorare și producție.

O povară fiscală mai redusă în acest domeniu ar majora nivelul rezervelor exploatabile din punct de vedere comercial, ceea ce ar impulsiona activitatea de producție și majora volumele de hidrocarburi exportate. Astfel, prin intermediul volumelor mai ridicate exportate, Rusia ar putea compensa efectele negative ale scăderii prețului internațional al petrolului.

20150204 russ1

Eliminarea taxelor vamale și a acizelor

Analiștii Goldman Sachs propun în acest sens, eliminarea taxelor vamale și a accizelor, compensate parțial de o majorare a altor taxe, care ar afecta în primul rând sectorul de rafinare.

În absența adoptării reformei Goldman Sachs, exporturile de petrol ale Rusiei s-ar putea diminua cu 50% până în 2020, de la un nivel de 3 milioane de barili echivalent petrol pe zi, la 1,5 milioane barili echivalent petrol pe zi.

Dacă guvernul rus ar accepta reforma fiscală propusă de analiștii băncii americane, în schimb, prețurile interne ale produselor petroliere s-ar majora cu 30%, ca urmare a eliminării subvenției indirecte reprezentate de taxele vamale, însă activitatea de explorare și producție, în special cele neconvenționale, offshore și de șist, ar decola, profitabilitatea lor fiind îmbunătățită în mod substanțial. În plus, valoarea bursieră a companiilor ruse cele mai importante, care se concentrează pe sectorul upstream, ar crește exponențial, ca urmare a majorării resurselor exploatabile comercial, convenționale și neconvenționale, ale acestora. Marii câștigători pe un termen mediu de 5-7 ani, ar fi Novatek și Lukoil, și în actualul regim, dar și în regimul fiscal propus, susține raportul Goldman Sachs.

20150204 russ3

Guvernul rus vrea aceleași venituri la buget, dar și păstrarea profitabilității companiilor petroliere

Propunerea băncii de investiții americane pare a se suprapune pe cele ale producătorii de petrol, în frunte cu grupul de stat Rosneft, propuneri depuse deja la guvern, potrivit lui Kirill Molodtsov, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Rusia a intrat în prima recesiune de după 2009, iar bugetul este secătuit de veniturile scăzute din energie, în timp ce rubla s-a depreciat în urma sancțiunilor occidentale legate de criza ucraineană.

Guvernul trebuie să mențină nivelul veniturilor din industria petrolieră, dar nu își poate permite să reducă profitabilitatea acestui sector.

"Ne confruntăm cu noi realități și întregul set de taxe și posibilele schimbări sunt analizate. Propunerile trebuie înaintate unei comisii prezidențiale până la sfârșitul acestei luni, iar o soluție ar putea fi găsită cel mai devreme la începutul lunii aprilie", a declarat Molodtsov, citat de Mediafax.

Anul trecut, trezoreria federală a încasat 178 miliarde de dolari din taxe aplicate produselor petroliere.

Buget construit pe un preț al barilului de 50 de $

Autoritățile ruse lucrează la revizuirea bugetului pe acest an, iar Ministerul Economiei utilizează un preț mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril, comparativ cu 98 de dolari în 2014.

Impactul prețului mai scăzut al petrolului va fi parțial compensat de deprecierea rublei cu 47% față de dolar, în ultimele 12 luni.

Directorul general al Rosneft, Igor Sechin, aliat de mult timp al președintelui Vladimir Putin, a discutat cu acesta despre regimul fiscal, săptămâna trecută. Putin a spus că toată lumea trebuie să respecte interesele țării.

Producătorii de petrol vor profita de actualul regim fiscal doar dacă prețul mediu al petrolului va depăși 70 de dolari pe baril în acest an și 55 de dolari în 2017, a spus Denis Borisov, director la centrul pentru petrol și gaze al Ernst&Young în Moscova.

La nivelul actual al prețurilor, companiile petroliere vor pierde în acest an 0,6 dolari pe baril, și circa 0,3 dolari pe baril în 2017, când actualul program de taxe va expira, a spus Borisov.

20150204 russ4

{jathumbnailoff}

Rosneft îi cere lui Putin să renunțe la majorarea redevențelor și a taxei pe exportul de păcură

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 11 November 2014 11:39

Rosneft Odesa RafinarieCEO-ul Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, Igor Sechin, a cerut președintelui Vladimir Putin să renunțe la modificările planificate în ceea ce privește impozitarea din domeniu, susține publicația economico-financiară Kommersant, citată de Reuters.

Modificările prevăd reduceri de taxe la exportul produselor petroliere ușoare, cum ar fi benzina și motorina, și o majorare de taxe la exportul de păcură și a redevențelor, cu scopul de a crește veniturile bugetare.

Propunerea de modificare a impozitării din domeniul de petrol și gaze a fost criticată de producătorii de țiței din Rusia, aceștia susținând că va afecta producția. În plus, în cazul în care va fi adoptat, noul act normativ ar majora și costurile de operare ale Rosneft, compania fiind nevoită să investească masiv și în modernizarea rafinăriilor sale.

Într-o scrisoare adresată la sfârșitul lunii trecute lui Putin, de care de altfel este extrem de apropiat, Sechin a propus abandonarea modificărilor preconizate și chiar reducerea, nu majorarea taxei vamale pentru exportul de păcură.

Rosneft a refuzat sa comenteze informațiile apărute în Kommersant, însă a precizat că "principiile de funcționare ale industriei petroliere" sunt subiectul unor "discuții în curs de desfășurare între ministere".

Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat luna trecută, într-o primă lectură, proiectul de modificare a regimului fiscal din industria petrolieră. Cea de-a doua lectură este programată la sfârșitul acestei luni, iar în eventualitatea adoptării proiectului, modificării ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Pentru a fi adoptat, proiectul va trebui să treacă și printr-o a treia lectură, după care ar trebui promulgat și de Putin.

Cu cât ar trebui să se ieftinească benzina și motorina de la 1 ianuarie, dacă guvernul ar respecta propriul Cod Fiscal?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:13

benzina 43761500Șoferii din România ar trebui să plătească de la 1 ianuarie cu 11 bani mai puțin pe litrul de benzină și cu 10 bani mai puțin pe cel de motorină, dacă guvernul ar respecta prevederile Codului Fiscal aflat în vigoare și ar renunța la ideea, neanunțată încă public, de a îngheța nivelul accizelor în lei.

Astfel, de la 1 ianuarie un litru de benzină ar trebui să coste 5,99 lei, iar unul de motorină 6,1 lei, față de actualele prețuri, de 6,1 lei, respectiv 6,2 lei, înregistrate la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321.

Și asta pentru că noul curs la care ar trebui calculate accizele pentru 2015 ar urma să scadă, potrivit prevederilor Codului Fiscal, de la 4,738 la 4,5375 lei lei pentru un euro.

Dat fiind faptul că nivelul cursului leu/euro publicat ieri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de 4,4093 lei pentru un euro, este mai mic decât cel înregistrat pe 1 octombrie 2013, de 4,4485 lei pentru un euro, și anul acesta ar trebui aplicată formula inventată de guvern anul trecut. În acest caz, potrivit “excepției” prevăzute la alineatul 2 al articolului 218, cursul care va fi folosit la calculul accizelor va fi cel de pe 1 octombrie 2013 (4,4485 lei), indexat cu rata anuală a inflației din luna septembrie. Potrivit proiecțiilor BNR, rata anuală a inflației pe trimestrul al treilea va fi de 2% (cu un interval de incertitudine de plus/minus 0,6%).

Curs de 4,5375 lei pentru un euro

Astfel, cursul la care ar trebui să se calculeze accizele pentru 2016, 4,5375 lei pentru un euro, ar fi cu 20 de bani sau cu 4,2% mai mic decât cel la care s-au calculat în 2015, de 4,738 de lei pentru un euro.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în euro accizele ar rămâne aceleași, acciza la benzină, de exemplu ar trebui să scadă, ca urmare a evoluției cursului de schimb, de la 2.035 lei (429,59 euro) la mia de litri la 1.949 lei la mia de litri, iar cea la motorină de la 1.897 lei la (400,395 euro) la 1.816 lei la mia de litri.

Dacă guvernul ar decide prin minune să revină la intenții mai bune și să respecte prevederile Directivei Europene, șoferii români ar putea beneficia de reduceri mult mai semnificative. Astfel, un litru de benzină s-ar ieftini cu 19 bani (de la 6,1 la 5,92 lei), iar unul de motorină cu 17 bani (de la 6,2 la 6,03 lei).

În prezent (curs - 4,738):

Benzină - 6,1 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 2,035 lei

TVA - 1,18 lei

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,5375):

Benzină - 5,99 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 1,949 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Benzină - 5,92 lei, din care

companie - 2,885 lei

accize - 1,894 lei

În prezent (curs - 4,738):

Motorină - 6,2 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,897 lei

TVA -1,2

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,5375):

Motorină - 6,1 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,816 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Motorină - 6,03 lei, din care

companie - 3,103 lei

accize - 1,765 lei

Transelectrica propune acordarea de dividende de 5,5 ori mai mari decât anul trecut, la un profit de 5,8 ori mai ridicat

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 26 March 2014 10:38

Transelectrica propune acordarea unui divident brut pentru anul financiar 2013 în valoare de 2,228 lei, de 5,5 ori mai mare decât cel distribuit pentru anul precedent, de 0,404 lei pe acțiune.

Valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, romane și străine, este de 163.319.400 lei.

transelectricaTranselectrica va plăti dividendele cuvenite acționarilor începând cu data de 26 iunie 2014, iar, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă și virat la bugetul de stat.

Dividendele se vor plăti direct de către Transelectrica, pentru acționarii semnificativi; prin intermediul Depozitarului Central, pentru acționarii persoane fizice și juridice care dețin acțiuni Transelectrica în conturi la Participanții la Sistemul Depozitarului (Societăți de servicii de investitii financiare, bănci etc.) sau prin intermediul unui agent de plată, pentru acționarii care acționează în nume propriu.

Transelectrica precizează că nu se percep acționarilor comisioane la plata dividendelor, indiferent de modalitatea de plată utilizată.

Transelectrica a obținut în 2013 un profit al exercițiului de 200 milioane de lei, de 5,8 ori mai mare decât profitul de 34 de milioane de lei înregistrat în 2012, în pofida unor venituri în scădere cu 295 de milioane de lei. Veniturile companiei în 2013 au fost de 2,472 miliarde de lei.

Impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor ar putea fi aplicat prețului de piață, și nu celui reglementat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 26 March 2014 09:14

liberalizare pret gaze pret reglementatFormula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de liberalizare a prețurilor din sectorul gazelor naturale ar putea fi modificată, potrivit unor surse din piață, în vederea reducerii impactului resimțit de consumatorii industriali ca urmare a respectivei liberalizări.

Pentru că în prezent, piața se liberalizează doar relativ, numai în ceea ce privește prețurile, însă nu și în ceea ce privește taxa respectivă, care distorsionează piața, fiind calculată la nivelul prețului reglementat, care pune indirect presiune pe prețul de pe piața liberă. Astfel, Petrom și Romgaz se află în imposibilitate de a oferi discount-uri marilor consumatori, ca urmare a modului de calcul al taxei care nu ia în calcul prețul real la care s-ar efectua tranzacția, ci pe cel reglementat.

Potrivit legislației în vigoare, în formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% intră, printre altele, prețurile reglementate ale gazelor naturale din producția internă proprie destinate revânzării consumatorilor casnici și noncasnici, respectiv prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă proprie pentru consumatorii casnici și noncasnici în anul 2012, ajustat cu ratele IPC în anii următori anului 2013 până la data aplicării.

Liberalizare să fie, dar la gaze, nu la taxe

Însă pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat.

Pentru a respecta legea, însă, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, se pare că Guvernul ia în calcul modificarea formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Pe piaţa liberă se tranzacţionează cam 55-60% din gazul consumat

Informația a fost confirmată pentru Economica.net de Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: ”În momentul de faţă, se impune taxa de 60% în piaţa liberă dar se aplică la prețul din piaţa reglementată. Trebuie continuat cu liberalizarea şi trebuie spus că în piaţa liberă taxa se va percepe la preţul din piaţa liberă.”

Potrivit Economica.net, în momentul de faţă, pe piaţa liberă se tranzacţionează cam 55-60% din tot gazul consumat în România, şi, după implementarea acestui act normativ, practic procentul din piaţă în care preţurile se vor forma liber va creşte natural. După majorarea de preţ de la 1 ianuarie, consumatorii noncasnici de pe piaţa reglementată ar urma să plătească 75 de lei MWh, şi, potrivit calendarului, ar urma să mai aibă parte de alte scumpiri, teoretic până la 119 lei. Un preţ mediu pe piaţa liberă nu există în România, dar OMV Petrom a vândut acum o lună la Bursa Română de Mărfuri gaze la un preţ de 80 de lei MWh. Cantitatea a fost însă foarte mică, iar preţul ar putea fi şi mai mic în cazul în care aceasta creşte.

Liviu Voinea a picat într-o mare depresie și se tratează cu accize

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 26 November 2013 17:20

ministrul Liviu Voinea-662x600Oficialii români se tem. Unii de inflație, alții de deflație, în funcție de Palatul unde locuiesc temporar. Niciunii, nici alții nu se tem însă de măsurile pe care le-au adoptat în ultimii cinci ani, de la majorarea TVA la cea a accizelor sau la nou introdusul impozit pe “construcțiile speciale”, care au anchilozat practic fragilul mediu economic autohton și au pus pe fugă sau au înmărmurit investitorii străini.

Paradoxal, nici președintele Traian Băsescu, nici ministrul delegat pentru buget n-ar trebui să se teamă de inflație, respectiv deflație. Economia e într-o stare prea proastă pentru ca prima să apară fără sprijinul nemijlocit al BNR, iar deflația, chiar dacă ar apărea, ar fi un lucru rău numai pentru guvern, nu și pentru consumatori.

"Îmi dau seama cât rău face această creștere a accizei la combustibil. Gândiți-vă, prețul combustibilului crește cu opt la sută. Îl vom găsi și în laptele pe care îl beau copiii dimineața sau în mâncare, în transport, în prețul la legume și fruncte, la orice, în prețurile din agricultură, în general", a spus Băsescu, la Radio România Actualități. "O spun în mod categoric, dacă nu se renunță la creșterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat iar apoi îl voi ataca și la CCR. Cred că vom avea o creștere de inflație de cel puțin 3,5, adăugată pe inflația anunțată de Banca Națională", a mai spus Băsescu.

Cine înghite pe cine?

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu pare a nu fi de acord. "O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, își mai micșorează din profit, își mai trece pe eficiență (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care dorește să rămână în piață. Să-și crească și productivitățile, să mai reducă din birocrația internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe prețurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Și asta vom vedea. Nu?", a afirmat șeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiți" costurile provenite din creșterea accizelor și a taxelor pe proprietate.

Președintele Traian Băsescu n-ar trebui să se teamă de inflație, însă nu pentru motivele invocate de guvernator, ci pentru că economia României este într-o stare atât de proastă, încât cererea internă nu va putea să valideze noile prețuri, cel puțin la nivel generalizat. Chiar dacă se majorează prețul carburanților, ceea ce pare inevitabil, ținând cont mai ales de reacțiile oficialilor OMV, dar și de “supărarea” Rompetrol legată de respingerea Memorandului de către Curtea Constituțională, acest lucru se va întâmpla în defavoarea altor prețuri din economie. Cu alte cuvinte, dată fiind avalanșa de noi măsuri fiscale adoptate în domeniul economic, dar și liberalizarea prețurilor la energie și gaze, în perioada următoare, prețurile la aceste produse se vor majora, în timp ce prețurile celorlalte produse se vor reduce.

Și tigrii pică în depresie, nu-i așa?!

Însă mult mai interesant este argumentul invocat de ministru delegat pentru buget, Liviu Voinea. Acesta crede că ocupă un fotoliu nu numai la Palatul Victoria, ci și în în Strada Doamnei, în sediul BNR. Se observă o interesantă inversare de poziții, dacă până acum BNR susținea că prin politicile sale monetare corectează problemele declanșate de politica fiscală pro-ciclică, acum guvernul susține că prin măsurile sale fiscale, corectează excesele politicii monetare.

“Deflația este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflației, Europa își pune problema deflației începând cu Germania. Din deflație nu se iese, Japoniei i-a luat 20 de ani să iasă din deflație și apoi a venit peste ea criza globală. E mai periculoasă decât inflația", a afirmat Voinea după Forumul Economic și Comercial China - Europa Centrală și de Est. El a arătat că inflația ajută la creșterea economică, în timp ce deflația conduce la șomaj și recesiune. “N-am auzit de deflație care să ducă la creștere economică. În schimb, inflația câtă vreme este controlată ajută la creșterea economică, ajută veniturile bugetare”, a spus Voinea.

Florin Cîțu remarcă faptul că, în același timp doi membri ai guvernului, consilierul premierului, Cristian Socol, și ministrul pentru buget, Liviu Voinea, susțin două lucruri total opuse: Cum poate o economie sa fie în același timp "tigrul Europei de Est" dar să și riste deflația si recesiunea? Acest lucru arată mai degrabă lipsa de viziune de la Palatul Victoria, care mai susține și că majorarea de accize nu va majora prețul combustibililor și că totodată că ea este o măsură inflaționistă menită a îndepărta pericolul deflaționist.

"Justiția socială”, în varianta Vopinea: sa piardă echitabil și consumatorii și companiile

Ce nu explică Liviu Voinea este motivul pentru care crede că deflația e periculoasă pentru economie (pentru consumatori e avantajoasă - prețuri mai mici, pentru companii e într-adevăr o provocare, de a-și eficientiza lanțul de producție confruntat cu prețuri pentru propriile produse mai mici la costuri de producție similare) și nu și inflația "stimulată” de majorarea impozitării (care lovește și în consumatori și în companii, care vor beneficia de preturi mai mici pentru propriile produse - mai puțin prețurile din sectorul energetic - și de costuri de producție mai mari - umflate de costurile cu energia - a căror creștere a fost "stimulată” de majorarea impozitării).

Chiar dacă am accepta ipoteza ca "deflația" e un lucru rău, singurul argument în favoarea preferinței pentru inflație prin majorarea de taxe este unul ce ține de "justiția socială”, sa piardă echitabil și unii și alții, și consumatorii și companiile, nu numai companiile. Bizar din partea unui socialist, chiar și keynesistii când preferă să adopte măsuri împotriva deflației din cauza căreia nu pot dormi, prefera să o facă prin mijloace monetare, nu fiscale.

Romgaz a contribuit cu jumătate de miliard de euro la finanțarea deficitului bugetului general (28% din valoarea acestuia)

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 20 November 2013 08:51

romgazEconomia națională duduie, dacă e să ne luăm după datele statistice prezentate de guvernanți, execuția bugetară în schimb bubuie. Sistemul bancar și BNR par a nu mai face față nevoii de lichidități a statului român pe termen scurt, așa că acesta a apelat la companiile pe care încă le mai deține în portofoliu pentru a-i da o mână de ajutor.

Romgaz, de exemplu, deține în portofoliu titluri de stat în valoare de 2,3 miliarde de lei ( peste jumătate de miliard de euro sau 1/6 din valoarea de piață a companiei), potrivit raportului pe primele nouă luni trimis la BVB. Din acestea, aproape 1,76 de miliarde reprezentau titlurile de stat cu scadență mai mică de 3 luni, arată un excelent articol publicat de Economica.net.

Interesant că scadența maximă a titlurilor de stat deținute de Romgaz este de un an, ceea ce face ca numai puțin de 28% din totalul deficitului de 8,1 miliarde de lei înregistrat de bugetul general consolidat la 9 luni să fie finanțat de Romgaz.

Administrarea adecvată a serviciului datoriei publice

Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Screen Shot 2013-11-20 at 07.53.03

Venituri din investiții în scădere

Ingineriile financiare ale MFP n-au rămas fără repercusiuni asupra rezultatelor financiare ale Romgaz. Astfel, potrivit raportului ppublciat de companie, “pentru perioada de noua luni încheiată la data de 30 septembrie 2013, venitul din activitatea de investiții a scăzut cu 24%, la 84 milioane RON, comparativ cu 110 milioane RON în cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2012, ca rezultat al diminuării veniturilor din dobânzi, în urma scaderii ratelor de dobanzi obținute de Societate aferente depozitelor și titlurilor de stat deținute.” De asemenea, “activele circulante au scăzut la data de 30 septembrie 2013, în principal ca urmare a diminuării creanțelor, pe fondul unor livrări de gaze mai reduse și a scăderii valorilor deținute în titluri de stat și depozite. O parte din disponibil a fost utilizat pentru plata dividendelor aferente exercițiului financiar 2012”. Pe 2012, valoarea dividendelor s-a ridicat la 938 milioane de lei. “În perioada de nouă luni închieată la 31 septembrie 2013, societatea a plătit dividende în valoare de 1,06 miliarde de lei, conform deciziei acționarilor( la o valoare de 27,7 lei pe acțiune)”. 85% din aceste dividende au luat la rândul lor calea bugetului general consolidat.

Screen Shot 2013-11-20 at 07.54.19

Compania a avut o cifră de afaceri netă de 2,58 de miliarde de lei, pe primele nouă luni ale anului, cu 9,95% mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul este de  797 milioane de lei, în scădere cu peste 18%, potrivit standardelor IFRS. {jathumbnailoff}

Toate cele 5 miliarde de lei rezultate din creșterea taxelor, alocate bugetelor locale în an electoral

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 12 November 2013 09:44

3983729-mediafax-foto-ovidiu-micsikBugetul de anul viitor are un puternic caracter electoral, toate veniturile suplimentare rezultate din majorarea fiscalității, în special în domeniul energetic, neavând menirea de a asigura spațiul fiscal unei eventuale reduceri a contribuțiilor sociale, cum susțin unii oficiali guvernamentali, ci vor lua calea bugetelor autorităților locale, reiese dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Astfel, veniturile obținute din majorarea accizelor, dar și a introducerii altor impozite, precum cel de 1,5% pe construcțiile speciale, sunt estimate la 4,96 miliarde de lei, în timp ce totalul susținerii de la bugetul de stat pentru bugetele locale este majorat în 2014 față de nivelul din 2013 cuprins în ultima rectificare cu 4,94 miliarde de lei.

În 2013, bugetele locale au primit de la bugetul de stat 39,35 miliarde de lei, reprezentând sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA, subvenții de capital și subvenții curente. Anul viitor suma va fi majorată la 44,29 miliarde de lei.

Partea cea mai importantă a majorării (aproximativ 2 miliarde de lei) provine din creșterea subvențiilor de capital (programul de dezvoltare locală, investiții finanțate din bugetul Ministerului Sănătății, planuri urbanistice generale, retehnologizare termocentrale, reducerea riscului seismic, reabilitatea termică, programe de mediu), adică exact bugetele locale responsabile cu recompensarea sponsorilor electorali, sponsori care mai apoi vor întoarce serviciile în campanie.

Screen Shot 2013-11-12 at 08.20.37Screen Shot 2013-11-12 at 08.21.07

Guvernul își rezervă dreptul de a alege ce curs dorește

În ceea ce privește veniturile, guvernul estimează că majorarea impozitării anunțată la finalul vizitei delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) va avea un efect pozitiv în valoare de 4,96 miliarde de lei. Introducerea contribuabililor care realizează venituri de până la 20% din consultanță și management în categoria microîntreprinderilor (ce sunt impozitate cu 7% pe venit și nu cu 16% pe profit) va aduce suplimentar la buget 50 de milioane de lei.

La categoria accize, interzicerea practicării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promoțiilor doar numai în anumite condiții, pentru pro dusele accizabile la tutun prelucrat și băuturi alcoolice va introduce în bugetul statului suma de 246 milioane de lei.

Noul mod de calcul al accizelor, care nu va mai ține cont de cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al UE pe 1 octombrie al anului precedent, ci de cel de pe 1 octombrie înregistrat cu un doi ani în urmă, actualizat cu rata medie a inflației de la 1 septembrie va majora veniturile statului cu peste 1,1 miliarde de lei. Interesant este că în prezentare, guvernul pare a sugera că își rezervă dreptul de a alege cursul cel mai favorabil bugetului de stat.

Creșterea nivelului accizei la benzina fără plumb de la 359,59 euro/1000 l la 429,59/ 1000 l va contribui și ea cu 810 milioane de lei suplimentar la buget.

Motorina, principalul combustibil al bugetului de stat

Cum în România, consumul de motorină este mult mai mare decât cel de benzină, guvernul Ponta a avut grijă să-și asigure venituri suplimentare de 1,867 miliarde de lei din majorarea accizei la motorină de la 330,395 euro/1000 l la 400,395 euro/1000 l. Creșterea accizei la kerosen de la 375,92 la 445,92 euro/1000 l va contribui suplimentar doar cu 1,6 milioane de lei.

În ceea ce privește contribuțiile sociale, extinderea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate la veniturile din chirii, indiferent dacă persoanele respective mai realizează și alte venituri care datorează CASS va contribui suplimentar cu 49,8 milioane de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

Impozitul de 1,5% aplicat construcțiilor speciale va introduce și el 488 de milioane de lei în buzunarele statului.

Screen Shot 2013-11-12 at 08.17.44

Screen Shot 2013-11-12 at 08.18.11

Creșterea salariului minim contribuie cu 344 milioane de lei la buget

Deși este în general percepută drept o măsură de stânga, fiind ignorat cu bună știință efectul său asupra creșterii ratei șomajului, creșterea salariului minim de la 800 lei la 850 lei în ianuarie 2014 și de la 850 la 900 de lei în iulie 2014, va contribui la rândul său cu 344 milioane de lei suplimentar la buget. Estimarea este mai mult decât optimistă, ignorând efectul acestei măsuri asupra ratei șomajului. Dovadă: deși se majorează salariul minim și nu se pomenește absolut nimic de micșorarea contribuțiilor sociale, guvernul estimează un număr mediu 4,57 milioane de salariați pentru 2014, în creștere cu 60.000 față de cel estimat pentru 2013. {jathumbnailoff}

Statul vrea să impoziteze construcții speciale în valoare de 7,3 miliarde de euro (5% din PIB)

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 12 November 2013 08:09

taxa pe stalp89898 12179800Noul impozit de 1,5% pe construcțiile speciale va aduce suplimentar venituri la bugetul general consolidat în valoare de 488 milioane de lei. Cum acesta va fi aplicat asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, rezultă că guvernul Ponta estimează că impozitl va fi aplicat unor active în valoare totală de peste 32,5 miliarde de lei sau 7,3 miliarde de euro.

La nivelul PIB-ului estimat în proiectul de buget, de 658,6 miliarde de lei, valoarea tuturor construcțiilor speciale ce urmează a fi taxate de guvern ar echivala cu un procent de 5% din PIB, reiese dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Companiile româneşti, cele străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, vor datora de anul viitor un impozit pe construcții speciale în cotă de 1,5% din valoarea acestor construcții, urmând să fie exceptate de la plata acestuia instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi alte persoane juridice fără scop patrimonial.

ONG-urile, instituțiile publice și cele de cercetare-dezvoltare, scutite

"Impozitul pe construcții se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz", se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Firmele vor fi obligate să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul, iar plata va fi efectuată în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Impozit pe investiții

Nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcțiilor speciale nu este nimic altceva decât o taxă anuală (și nu una impusă o singură dată) aplicată investițiilor.

Și asta pentru că o componentă extrem de importantă a investițiilor, cel puțin în energie, utilități și telecomunicații, este compusă din astfel de construcții speciale.

Dacă mai adăugăm și plata impozitului pentru construcțiile speciale deja existente, guvernul are toate șansele să golească bugetul companiilor din domeniu energetic alocat investițiilor pentru 2014.

Lista construcțiilor pentru care se va datora impozit cuprinde, printre altele:

• Centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, în afară de construcții speciale metalice și din beton;

• Centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, în afară de clădirea reactorului;

• Sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție; 

• Turnuri de extracție minieră;

• Puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț;

• Construcții miniere subterane;

• Coșuri de fum și turnuri de răcire;

• Iazuri pentru decantarea sterilului;

• Rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport al energiei electrice;

• Instalații electrice de forță.

Cum ar fi stat treaba cu gazele de șist pe vremea lui Cuza?

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 16 October 2013 13:04

alexandru cuzaTema cea mai importantă a anului viitor se anunță încă de pe acum cea a redevențelor la petrol și gaze, cu corolarul ei - exploatarea sau neexploatarea gazelor de șist. Această temă extrem de controversată n-ar fi existat dacă proprietatea asupra resurselor nu ar fi fost publică, ci am fi avut de-a face, așa cum se întâmplă în SUA sau cum se întâmpla în România în trecut, cu un sistem de proprietate privată.

În prezent, resursele minerale ale subsolului sunt proprietate de stat, indiferent sub terenurile cui se află. Dacă statul decide (pe bază de calcule „tehnocrate”, ideologie, lobby, influență politică, șpagă sau toate la un loc - nu contează) că un anumit proiect de exploatare a lor, public sau privat, e de „interes general”, compania care vrea să exploateze resursele se va apuca de treabă pe proprietatea ta împotriva voinței tale.

Însă chiar și un sistemul de proprietate privată din SUA are lacunele sale, el fiind rezultatul aplicării principiul din common law, potrivit căruia cine deține terenul deține și subsolul și cerul de deasupra respectivului teren, și nu este rezultatul aplicării teoriei lockeene a apropierii originare la resurse (niciodată cine descoperea un zăcământ și îl exploata n-a fost principalul beneficiar și responsabil pentru "externalitățile negative").

Într-un art publicat astăzi pe blogul său, Bogdan Glăvan comentează un editorial publicat de Dumitru Chisăliță în Adevărul, care prezintă o istorie a dreptului de proprietate asupra resurselor în România:

Citește și: Trăiască proprietatea de stat asupra resurselor subsolului! Trăiască puterea Guvernului de a expropria discreționar pe oricine în numele „interesului național”!Cine ar trebui să decidă în privința gazelor de șist? O specie inexistentă în România și rară în lume: proprietarii privați ai terenurilor cu resurse (I),Noi probleme pentru industria americană a gazelor de șist: proprietarii de terenuri se simt păcăliți la redevențe, companiile sunt date în judecată pentru cutremure

"Dumitru Chisăliță trece în revistă evoluția legislației din România cu privire la resursele minerale din secolul al XIX-lea până în prezent. Deși concluzia de final este problematică, merită să ne amintim că proprietatea statului asupra subsolului este o invenție recentă. În mod tradițional proprietarul terenului stăpânea și subsolul acestuia:

Astfel, în 1817 Codul Callimachi (art. 382 şi 509) stabilea în Moldova ca bunurile miniere aparţineau statului,  în vreme ce Codul Caragea din Ţara Românească introducea la 1818 regimul primului ocupant. Ambele coduri s-au aplicat până la 1832, când au fost înlocuite cu Regulamentele Organice. În materie de drept minier, Regulamentele au introdus – după modelul rusesc – un sistem unic de proprietate în ambele Prin­cipate: „subsolul aparţinea proprietarului suprafeţei”…

La 26 noiembrie 1864 Codul civil al lui Cuza a introdus un regim unic valabil pe tot cuprinsul statului român. Articolul 489 din acest cod prevedea: „Proprietatea pământului cuprinde în sine proprietatea suprafeţei şi a subfeţei lui”…

Legea minelor din 1895 s-a adoptat în urma unei puternice înfruntări a poziţiilor celor două partide de guvernământ din România – conservator şi liberal. A fost introdus sistemul regalian de proprietate minieră pentru cele mai multe dintre bogăţiile subsolului (aur, argint, fier, cărbune ş.a.). În cazul petrolului şi al celorlalte şisturi bituminoase, superficiarul putea proceda cum socotea de cuviinţă, fără niciun fel de constrângere din partea statului, în pri­vinţa valorificării sau nevalorificării zăcămintelor, a condiţiilor de concesionare etc. …

Care a fost efectul proprietății private asupra resurselor minerale? Din păcate aici comentariul autorului ratează complet semnificația economică a proprietății private:

Regimul instaurat pentru petrol la 1895 a favorizat cel mai bine intrarea capitalurilor străine în România şi, apoi, crearea unei industrii dominată aproape exclusiv de către acestea. Dispunând în mod liber de perimetrele petrolifere, proprie­tarii lor – cei mai mulţi ţărani, cu parcele între 5.000 -10.000 mp – au acceptat cu uşurinţă ofertele de concesionare ale unor persoane care, în cele mai multe cazuri, nu erau nici măcar exploatatorii direcţi, ci simpli intermediari sau traficanţi. Se cunosc numeroase cazuri în care perimetre extrem de bogate din judeţele Prahova şi Dâmbo­viţa au fost concesionate iniţial pentru sume derizorii, pentru ca a doua zi să fi fost reconcedate unor societăţi în schimbul unor avansuri considerabile. După legea din 1895 a urmat o adevărată cursă pentru acapararea perimetrelor petrolifere particulare din România, iar capitaliştii străini au ajuns să controleze industria ţiţeiului din ţara noastră. Exploatarea terenurilor petrolifere a fost cu totul neraţională şi neeconomică.

Autorul pare să fi descoperit o excepție de la principiul “Ochiul stăpânului îngrașă vaca”. Avantajele proprietății private constau tocmai în faptul că asigură stimulente pentru conservarea valorii resurselor și pentru angajarea acestora în utilizări din care să aibă de beneficiat întreaga societate. Aceste lucruri sunt predate studenților la economie în primele cursuri. Așa cum era de așteptat, proprietatea privată asupra subsolului a dus la exploatarea resurselor minerale, la creșterea investițiilor și, în consecință, a nivelului de trai în general. Dacă România ar fi fost condusă de ecologiști în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, atunci probabil Bucureștiul n-ar fi ajuns primul oraș iluminat public cu lămpi cu petrol, iar ulterior Timișoara – primul oraș iluminat electric din Europa.

Nu e chiar așa de greu de înțeles, de fapt și generația noastră a cunoscut un astfel de fenomen de îmbogățire rapidă, doar că nesustenabilă. În anii 2000 influxul de investiții străine s-a dus în credite de consum și în speculații imobiliare. Mulți români, de la simpli țărani la pensionari, și-au văzut avuția crescând considerabil după ce au fost în măsură să-și vândă terenurile celor doritori să construiască magazine, fabrici sau case de vacanță. Din păcate, deoarece totul a fost determinat de simpla expansiune a creditului, stoparea acestei inflații și creșterea dobânzilor a dus la spulberarea prosperității pentru mulți.

În secolele XIX și XX vorbim însă de creștere economică reală, care a avut la bază resurse reale. Este adevărat, totul în limitele tehnologice ale vremii. Este ciudat să spui acum că exploatarea petrolului se putea face mai rațional. Acest lucru poate fi adevărat științific dar nu și economic. Este ca și cum ai spune că Dacia ar putea mai bine să producă Mercedesuri. Problema este că nu ne permitem totuși să punem în practică orice fantezie științifică sau tehnologică.

Alternativa este ca statul să fie proprietar. Experiența comunismului ar fi trebuit să ne fie suficientă. A exploatat statul mai rațional resursele? A prevenit poluarea? A produs Ceaușescu Mercedes în loc de Lăstun? Nici vorbă. Copșa Mică și Roșia Montană sunt emblematice pentru acea perioadă. În absența proprietății private haosul s-a instaurat în industrie, iar risipa a devenit uriașă – deși la școală eram îndemnați să economisim până și castanele. În plus, proprietatea publică a creat contradicții sociale, așa cum se vede în prezent.

Cred că ar fi o dovadă de inteligență să dăm istoria înapoi și să desăvârșim reforma proprietății trecând și resursele subsolului în posesia oamenilor care stăpânesc solul. Împreună cu toate obligațiile care le revin de aici, inclusiv cu obligația de a nu-mi afecta proprietatea atunci când introduc o sondă în pământ. Doar așa putem spera la pace socială și la o alocare eficientă a acestor resurse, fără discuții infinite despre cât de fraier a fost statul atunci când a stabilit redevențele, despre cât de corupt a fost cutare ministru sau, mai ales, despre cât de buni o să fim noi când vom ajunge la guvernare, călare pe resursele tuturor… și ale nimănui."

Insemnări din subterană

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 15 October 2013 12:48

notaxationDespre guvernul Ponta se pot spune multe, numai ca nu a dat dovadă de personalitate nu! În comparație cu predecesorii săi, Victor Ponta și-a lăsat amprenta pe guvernarea României: majorarea taxelor și lărgirea bazei de impozitare au fost filosofia sa de guvernare din prima zi a mandatului.

De la noile taxe aplicate sectorului energetic, la impozitarea activităților agricole sau CASS pe chirii, aproape nimeni nu a scăpat de mâna lungă a guvernului.

Ceilalți premieri au majorat și ei taxele, însă au făcut-o mai mult de nevoie, la presiunea organismelor internaționale sau mânați de frica posibilității rămânerii fără venituri pentru recompensarea propriului electorat sau sponsorilor electorali.

Editorialele scrise de doi consilieri ai premierului, Cristian Socol și Ioana Petrescu, demonstrează însă că, în cazul lui Victor Ponta, majorarea birurilor are o componentă filosofică, dacă nu chiar metafizică.

Cei doi consilieri par a crede că în România există o adevărată conspirație evazionistă, că românul nu s-a născut numai poet, ci și evazionist. Actualul aranjament instituțional este victima culturii evaziunii, și nu invers. Disoluția statului are ca explicație faptul că România e un rai al evazionismului. Așa să fie?

Imaginați-vă că locuiți într-un bloc în care administrația este extrem de preocupată de sănătatea, siguranța și nivelul dumneavoastră de trai. Drept urmare, pentru a nu vă obosi ochii și a viziona în condiții mai bune programul TV al administrației, prin care vă comunică știrile cele mai proaspete despre viața locatarilor (și pentru care percepe o taxă obligatorie, vreți, nu vreți să fiți informat), interzice achiziționarea de televizoare cu o diagonală mai mică de 94 cm. De asemenea, interesată de confortul dumneavoastră, administrația blocului permite ca apartamentele să poată fi dotate doar cu parchet triplustratificat. Instalarea de termopane este obligatorie și, pentru că aspectul estetic este un bun public al locatarilor, acestea trebuie să fie din cel mai bun material și de culoarea lemnului. Izolarea termică a apartamentului trebuie făcută apelând la ultima tehnologie în domeniu. În general, toate bunurile de folosință durabilă trebuie să îndeplinească anumite criterii de calitate. De asemenea, pentru a nu vă pune în pericol sănătatea și a evita accidentele, este interzisă orice operațiune casnică, de la înlocuirea robinetelor până la schimbarea becurilor.

Aceste activități trebuie îndeplinite numai de instalatori autorizați, care achiziționează piese de schimb de la anumite firme special licențiate. Acestora trebuie să le achitați, pe lângă prețul becului sau robinetului de calitate superioară, și costul manoperei, și contribuțiile sociale aferente. Pentru evitarea accidentelor, dar și descurajarea consumului de curent, instalația electrică este monopolul secției energetice a administrației blocului, iar din prețul consumului de electricitate, 80% intră ca accize și alte taxe în fondul de rulment al acesteia. Intrarea în bloc cu produse alimentare care conțin E-uri este interzisă sau impozitată la un nivel la care prețul acestora face ca celelalte produse „naturale” să devină atractive. 40% din venitul dumneavoastră, a decis administrația, trebuie să-l donați părinților sau, în cazul nefericit în care aceștia au decedat, părinților vecinilor. Alți 16% din venit trebuie donați administrației pentru a dota scara blocului cu balustrade din platină și scări de marmură. 24% din sumele pe care le achitați diferiților instalatori sau firmelor autorizate care v-au vândut televizorul, calculatorul, mobila de stejar masiv iau același drum ca taxa penalizatoare a consumului. Pentru a se asigura că reglementările sale sunt respectate, administrația vă obligă să permiteți inspectarea apartamentelor ziua, între anumite ore, de către oamenii săi care reprezintă 10% din locatarii blocului (plătiți, evident). Deși nu puneți la îndoială bunele intenții ale conducerii blocului, după ce faceți calculele necesare, observați că veniturile care vă mai rămân nu vă permit să duceți nivelul de trai solicitat.

Decideți să renunțați la anumite „luxuri”: considerați televizorul un moft inutil, mâncați o singură masă pe zi, consumați mai puțin curent, preferați să nu mai înlocuiți becurile arse și robinetele stricate. În disperare de cauză, solicitați administrației să mai reducă din cerințe. Reprezentanții acesteia vă arată blocul vecin, mult mai arătos, care impune condiții similare. Păi locatarii acestuia au venituri de 10 ori mai mari decât ale mele și ale vecinilor mei, îi răspundeți dumneavoastră. Nu mă interesează, în 20 de luni trebuie să ajungem și noi la nivelul lor de dezvoltare, vine prompt replica. Drept urmare, la fel ca alți vecini, decideți să vă luați soarta în propriile mâini pentru a putea supraviețui: declarați venituri mai mici, achiziționați de la un bloc mai permisiv un televizor cu diagonală de 54 de cm, vă puneți parchet simplu, vă schimbați singur becurile și robinetele, apelați la persoane neautorizate care să vă repare instalația electrică. Observând că veniturile sale scad, administrația modifică reglementările, inspectorii săi putând intra în apartamente la orice oră din zi și din noapte, pentru a identifica bunurile de calitate inferioară introduse fraudulos în bloc. În plus, agenții săi vor putea sparge pereții apartamentului pentru a căuta diferențele de venituri nedeclarate. Drept urmare, decideți să vă mutați banii și o parte din bunuri la prieteni care locuiesc în alte blocuri mai puțin pretențioase. O singură satisfacție aveți: administrația blocului vecin, dat drept model, a ajuns în faliment, în pofida veniturilor de 10 ori mai mari ale locatarilor.

Așa arată România, o țară plină de taxe și de reglementări care mai de care mai agresive (importate în mare parte de la blocul vecin - UE), locuită de o populație cu venituri reduse care, vrea, nu vrea, este obligată fie să apeleze la serviciile economiei subterane, fie chiar să activeze pe această piață pentru a putea supraviețui.

PS: articolul este o varianta actualizata a unui text publicat in 2011

2014 - anul redevențelor la petrol și gaze. Ce sisteme de impozitare a hidrocarburilor sunt aplicate în lume ?

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 25 September 2013 13:56

20130925 - Royalties Oil GasDacă 2013 poate fi considerat deja anul Roșia Montana, 2014 va fi anul redevențelor la petrol și gaze naturale. Ca și în cazul Roșia Montana, acesta este un subiect la care se pricepe toată lumea. Opinia publică, încurajată de presă și-a format deja o părere: redevențele din România (cuprinse între 3,5% și 13,5% la petrol și 3,5% și 13,5% la gaze) sunt "cele mai mici" din Europa și au fost "concepute în dezavantajul "poporului" român.

Sunt invocate cotele din alte state, precum 52% în Danemarca sau 51% în Norvegia, fără a se preciza baza de impozitare, profitul și nu venitul, cum e în România și fără a se explica diferențele dintre caracteristicile industriilor sau condițiile naționale specifice, luate în calcul în cazul calculării riscului unei investiții.

Chiar și cea mai ridicată cotă de impozitare nominală, cea de 52% pe profit din Danemarca este, după aplicarea deducerilor și aplicarea cheltuielilor, echivalentă unei rate efective de impozitare de 18% aplicată veniturilor, model implementat în România.

În lume, există peste 100 de sisteme fiscale aplicate industriei de petrol și gaze, care se diferențiază în funcție de elementele caracteristice, în principal forma contractuală de impozitare, baza de impozitare și deducerile fiscale acordate. Cotele de impozitare sunt doar un element, poate cel mai puțin important, al sistemului fiscal aplicat. În principiu însă, sistemele de impozitare pot fi rezumate cel mai simplu în funcție de dreptul de proprietate și de forma contractuală de exploatare. În funcție de aceasta, sistemele fiscale aplicate domeniului pot fi unele bazate pe un contract de concesiune, unele bazate pe un contract de împărțirea producției și altele pe un contract de servicii. Singura mare excepție este SUA, unde dreptul de proprietate asupra resurselor nu este public, ci el aparține proprietarilor privați.

Screen Shot 2013-09-25 at 11.19.20 AM

Contractul de servicii aduce deservicii

Din cele trei forme, cea mai rar întâlnită este cea bazată pe contract de servicii. La ora actuală, doar Iranul și Mexicul mai practică un astfel de sistem fiscal. Iar Mexicul și-a anunțat deja intenția ca începând cu anul viitor, să renunțe la el, în urma dezavantajelor remarcate. Într-un asemenea sistem, statul rămâne proprietar pe resurse și își asumă toate riscurile. Compania privată care obține contractul de furnizare servici petroliere încasează o sumă fixă negociată, fără a-și asuma niciun risc, dar și fără a obține vreun procent din potențiala producție și este impozitată ca orice altă companie din economie. Motivațiile celor doi actori, cea a statului de investi în domeniu și cea a companiei private de a participa la licitații, sunt extrem de reduse. Primul nu-și permite investiții, cel puțin în actualul context, în care mai toate statele de pe glob se confruntă cu criza datoriilor suverane.

cele bazate. Compania privată, în schimb, beneficiind de o sumă fixă încasată pentru serviciile oferite și nu de un procent în funcție de succesul exploatării, nu va da nici ea dovadă de entuziasm, chiar și în rarele cazuri în care va ajunge la un acord cu guvernul respectiv asupra nivelului sumei încasate.

Împărțirea producției implică zăcăminte mari și nefragmentate

Sistemul de împărțire a producției este caracteristic, potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers (PwC), în special statelor din Asia și Africa. Motivul ține de atât de caracteristicile industriilor din statele respective, cât și de condițiile naționale specifice. Contractele de împărțire a producției sunt contracte prin care statul acordă unei companii private dreptul de exploatare ale unui potențial zăcământ, producția rezultată urmând a fi împărțită între companie și stat. Compania își asumă integral riscurile investiționale, statul urmând a încasa partea sa din producție numai după ce exploatarea devine funcțională. În schimb statul, care este de facto proprietarul exploatării, rămâne cu toate costurile de decontaminare. În general, faptul că acest sistem se aplică statelor din Asia și Africa are două explicații: una ține de caracteristicile industriei, iar cealaltă de condițiile naționale specifice.

Aceste tipuri de contracte sunt caracteristici unor zăcăminte mari, menite a motiva compania privată să intre în parteneriat cu statul, și unor zăcăminte considerate relativ ușor exploatabile din punct de vedere comercial. Maturitatea zăcămintelor trebuie să fie redusă, de preferabil fiind vorba de zăcăminte noi. fragmentarea în plan teritorial trebuie să fie mică, iar producția pe sondă mare. Condițiile naționale specifice, precum strategia energetică națională, cele comerciale, comerciale sau climatu economic, politic şi legislativ pot face ca o companie privată să prefere un astfel de contract, considerat mai protector cu interesele companiei.

Un sistem de impozitare bazat pe concesiune conține cote de impozitare, care pot fi oricând modificate de legiuitor (atribut al suveranității naționale), unul de împărțire a producției este un contract comercial, a cărui încălcare poate fi oricând atacată la un tribunal internațional de arbitraj. O țară cu rezerve cu maturitate ridicată și zăcăminte fragmentate, precum România, nu poate trece la un astfel de sistem, companiile private nefiind interesate să investească într-un asemenea cadru legislativ decât în zăcăminte mari, cu maturitate scăzută și foarte puțin fragmentate, ceea ce nu este cazul zăcămintelor din România.

În plus, faptul că România este membră UE, elimină și toate avantajele avansate de "protecționiștii" autohtoni la acest sistem: statul nu va putea furniza petrolul și gazele populației sau diferitelor companii strategice de stat decât la prețul pieței, altfel fiind considerat ajutor de stat. Iar comercializarea între diferite companii de stat al petrolului și gazelor din partea sa de producție la un preț mai mic decât cel al pieței ar încălca legislația fiscală a prețurilor de transfer.

Contract de concesiune cu cote diferențiate aplicate venitului

La nivelul statelor dezvoltate economic și cu un stat de drept funcțional, cum e cazul majorității statelor OECD, este aplicat sistemul de concesiune. Statul concesionează resursele companiilor private, în schimbul exploatării lor primind o redevență. Aceasta poate fi aplicată unor baze de impozitare diferite, fie profitului, fie venitului, ca în România. Iar cotele pot fi fixe, indiferent de tipul zăcământului (mic, cu maturitate ridicată și cu producție redusă pe sondă sau mare, cu maturitate scăzută și cu producție ridicată pe sondă) sau variabile, în funcție de tipul zăcămintelor. Caracteristic unui sistem de concesiune în care cota este aplicată profitului, și nu venitului (cum e în România) este sistemul de deduceri aplicat. Acesta, alături de baza de impozitare (profitul) face ca o cotă nominală de peste 50%, cum e cazul statelor nordice, fie în practic echivalentă unei cote de impozitare de 15-20% aplicată venitului. În plus, un sistem de impozitare a profitului necesită costuri de administrare mult mai mari, deducerile urmând a fi operate pe fiecare zăcământ în parte. În Marea Britanie, de exemplu, deși nominal există o redevență de 32%, mulți operatori de zăcăminte mai mici nu plătesc efectiv niciun impozit ca urmare a deducerilor efectuate. Complexitatea administrării sistemului fiscal în regimul de impozitare a profitului îl face pe acesta preferabil doar în statele dezvoltate și cu o concentrare a resurselor (zăcăminte mari și fargmentare puțină), ceea ce nu e cazul României.

Screen Shot 2013-09-25 at 11.44.21 AM

Analiza avantajelor și dezavantajelor diferitelor sisteme de impozitare a industriei de petrol și gaze i-a determinat pe experții PwC să concluzioneze că actualul sistem din România, de concesiune, cu un impozit aplicat venitului, și nu profitului, și cu cote diferențiate, este cel mai potrivit pentru caracteristicile specifice ale industriei din țara noastră. {jathumbnailoff}

PwC: Sistemul de redevențe la petrol și gaze actual este cel mai potrivit pentru România. Guvernul ar trebui să practice o impozitare moderată

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 17 September 2013 18:43

pwc-romaniaÎn România, politicienii, dar și opinia publică în general, sunt de părere că actualul sistem de redevențe în sectorul de petrol și gaze este unul dezastruos. Un studiu PricewaterhouseCoopers însă arată că situația nu este chiar atât de rea, dimpotrivă chiar.

Chiar dacă nu se pronunță cu privire la oportunitatea sau nu a majorării actualelor redevențe (cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze), experții PwC consideră că sistemul de concesiune actual este cel mai potrivit pentru România.

Potrivit PwC, sistemul de taxare bazat pe venit este adecvat României deoarece ține seama de nivelul producției pe zăcământ şi de evoluţia prețului hidrocarburilor. În plus, "sistemul fiscal ar trebui să aibă în vedere şi deduceri pentru exploatarea de hidrocarburi în condiţii dificile (e.g. zăcăminte convenționale de mare adâncime, zăcăminte cu maturitate ridicată, petrol greu, zăcăminte în perimetre marine), să fie simplu şi uşor de implementat şi monitorizat".

Referitor la nivelul cotelor ce ar trebui să fie aplicate, Vasile Iuga, senior partner la compania de consultanță și audit PwC, a declarat că menținerea unor cote diferențiate ar fi recomandată pentru a nu se evita închiderea zăcămintele marginale, cu o producție mică. "Având în vedere volumul scăzut al producției, gradul avansat de epuizare al zăcămintelor, costurile de operare ridicate, producția mică per sondă, prospectivitatea moderată și riscurile crescute, România ar trebui să practice o impozitare moderată în scopul stimulării investițiilor în sectorul de petrol. Acesta poate reprezenta un motor de creștere al economiei și poate contribui la menținerea gradului de independență energetică la un nivel acceptabil.", este concluzia studiului PwC prezentat marți.

Screen Shot 2013-09-17 at 6.05.04 PM

Guvernanții compară mere cu pere

Reprezentanții PwC și David&Baias consideră totodată raportarea redevențelor la media europeană, anunțată de autorități, drept irelevantă. "Noi nu credem că o medie europeană este relevantă. Nu știu la ce s-au referit domniile lor (Daniel Chițoiu, fost ministru al Economiei, în prezent ministru al Finanțelor vicepremier, și ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță - n.r.)", a declarat Iuga.

În general, ratele redevențelor aplicabile în România sunt aliniate cu cele din țările europene cele mai comparabile, susține PwC. Este adevărat că țările bogate în resurse practică un nivel mai ridicat de taxare, în timp ce țările cu condiții dificile de producție practică o taxare moderată. Creșterea semnificativă a ratelor redevențelor poate descuraja investițiile și conduce la o scădere a producției, cu impact pe independența energetică și reducerea veniturilor la bugetul de stat. De altfel, diferențele dintre statele care au cote ridicate ale redevențelor și România nu este chiar atât de mare. Motivul este că cota de 52% din Danemarca, de exemplu, este una nominală și este aplicată unei alte baze de impozitare, profitul, și nu veniturilor ca în România. În realitate, cota de impozitare efectivă din Danemarca este echivalentă unei cote de 18% aplicată veniturilor și nu profiturilor. Diferența mare dintre cota nominală și cea efectivă nu este una ce ține doar de baza de impozitare, ci mai include și diferitele deductibilități, specifice sistemelor de impozitare a profitului, nu și celor de aplicare a redevenței unei baze reprezentate de venituri.

Screen Shot 2013-09-17 at 5.58.53 PM

Gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este de 87%

La rândul său, Sorin David, managing partner la firma de avocatură David&Baias, a spus că actualul sistem de redevențe "este potrivit și nu este dezastruos, din perspectiva statului", adăugând că "dacă noul sistem de impozitare nu va fi suficient de stimulativ, credem că sunt riscuri mari să descurajăm multe investiții de care avem nevoie. Noi nu spunem că nu trebuie să crească. Nu milităm pentru un nivel anumit de redevențe. Sistemul trebuie să aibă în vedere toate riscurile", a afirmat David. Potrivit acestuia, gradul de epuizare a zăcămintelor de hidrocarburi din România este mare, respectiv de 87%, iar costurile de operare sunt printre cele mai mari din Europa, adică 17 dolari/baril echivalent petrol (bep). David a mai spus că România are printre cele mai mici producții pe sondă din Europa și din lume. {jathumbnailoff}

Guvernul introduce taxarea inversă la TVA-ul pe tranzacții cu energie electrică și certificate verzi, pentru evitarea evaziunii fiscale

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Sunday, 04 August 2013 23:45

energy tradingGuvernul va introduce mecanismul taxării inverse la TVA-ul pe livrările de curent electric către traderii de energie, precum şi la cel pe tranzacţiile cu certificate verzi, în vederea evitării fenomenului de evaziune fiscală în aceste domenii, semnalat în multe state membre ale Uniunii Europene, precum şi pentru soluţionarea unor probleme ridicate de operatorii economici care efectuează astfel de tranzacţii, legate de fluxul de numerar aferent acestora.

Taxarea inversa este procedura prin care beneficiarul unei livrări de bunuri sau prestări de servicii devine persoana obligată la plata TVA pentru achiziția de bunuri sau servicii efectuată, prin excepție de la regula generală potrivit căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor sau prestatorul serviciilor.

„Implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță de modificare a Codului Fiscal.

Potrivit Guvernului, această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre UE şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă.

„Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi”, se afirmă în documentul citat.

Astfel, prin proiectul de ordonanță, pe lista operațiunilor pentru care TVA-ul se aplică prin taxare inversă sunt introduse livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă (trader de energie) și transferul de certificate verzi.

Comerciantul de energie persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil, potrivit Codului Fiscal.

Pe 21 iunie anul acesta, statele UE au adoptat noi reguli care să permită depistarea fraudei fiscale pe piețele de energie electrică și de gaze naturale, după ce abuzurile înregistrate pe piața carbonului amenințau să se extindă și la alte mărfuri.

Potrivit OPCOM, aceste măsuri vor permite țărilor să inverseze obligația de a plăti taxa pe TVA de la vânzător la cumpărător, pentru a închide astfel portița de scăpare care făcea ca tranzacțiile transfrontaliere să fie vulnerabile la fraudă.

„Pentru a răspunde în cazul unor fraude masive pe piața de energie, țările vor avea, de asemenea, posibilitatea de a acționa în afara normelor UE. Ambele măsuri se vor aplica până la sfârșitul anului 2018”, se arată în comunicatul OPCOM.

Ultimele date ale OPCOM arată că, doar în luna mai 2013, încasările și plățile totale aferente tranzacțiilor cu energie electrică derulate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au totalizat 197,44 milioane lei (45,54 milioane euro), inclusiv TVA.

Facturile vor putea fi scanate și arhivate fără respectarea birocraticei legi privind arhivarea documentelor în formă electronică

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 30 July 2013 10:49

semnatura-electronica

Birocrația și hârțogăraia sunt principalele probleme cu care se luptă o companie privată, alături de instabilitatea lipsa de predictibilitate a sistemului fiscal. Din fericire, ultima propunere de modificare a codului fiscal, publicată ieri de Ministerul Finanțelor Publice pe site-ul instituției, promite dacă nu să rezolve, măcar să atenueze, una dintre aceste probleme, cu efecte inclusiv ecologice, cea a risipei de hârtie.

Astfel, dacă va fi adoptată propunerea Finanțelor, facturile vor putea fi stocate electronic, inclusiv cele care au fost convertite din format hârtie în format electronic, fără a fi obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Proiectul introduce un nou alineat la art 155 din Codul Fiscal, alineat care prevede că "facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic, indiferent de forma originală în care au fost trimise ori puse la dispoziție. În cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, cu modificările ulterioare.”

Cu alte cuvinte, nu mai trebuie păstrate facturile și în format fizic și în format electronic (atât de către administratorul firmei, cât și de contabil), acestea putând fi scanate fără a respecta birocrația conținută de Legea 135/2007.

Birocrație și hârgogăraie

Până în prezent, respectarea Legii 135/2007 era obligatorie, ceea ce se traducea prin respectarea unei întregi proceduri birocratice. Pentru a putea arhiva facturile ar fi fost necesar ca înainte cu 30 de zile de începerea activităților legate de arhivarea documentelor în forma electronică, persoanele care intenționau să furnizeze servicii de arhivare să notifice autoritatea de reglementare și supraveghere specializată în domeniu, cu privire la data începerii acestor activități.  Odată cu efectuarea notificării, administratorul arhivei avea obligația de a comunica toate informațiile referitoare la procedurile de securitate și de conservare utilizate. Administratorul arhivei avea totodată obligația de a comunica, cu cel puțin 10 zile înainte, orice intenție de modificare a procedurilor de securitate și de conservare, cu precizarea datei și orei la care modificarea intră în vigoare, precum și obligația de a confirma, în termen de 24 de ore, modificarea efectuată. 

Primirea unui document în forma electronică în arhiva electronică era condiționată de semnarea documentelor în formă electronică, cu semnătură electronică extinsă a titularului dreptului de dispoziție și de depunerea cheii de criptare și decriptare pentru documentele criptate care cad sub incidenta Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Orice document în formă electronică, deci și facturile, trebuia semnat electronic de către administratorul arhivei, cu semnătura electronică, în care se atesta și faptul ca documentul respectiv are valoare de original sau copie, conform hotărârii titularului dreptului de dispoziție. Administratorul arhivei mai era obligat să atașeze, pentru fiecare document în forma electronica arhivat, o fișă în formă electronică, ce ce trebuia să conțină mai multe informații:  proprietarul documentului, emitentul documentului în forma electronică, titularul dreptului de dispoziție, istoricul documentului în formă electronică, tipul documentului în formă electronică, nivelul de clasificare, formatul digital, cuvintele cheie, elementele de localizare ale suportului fizic, identificatorul unic al documentului în forma electronică, în cadrul arhivei, etc.

Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor

Totodată, proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede, la alineatul 31 al aceluiați articol 155, și că „Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu condiția ca acestea sau informațiile stocate să fie puse la dispoziția autorităților competente fără nicio întârziere ori de câte ori se solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare a facturilor ales de persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei țări cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistența reciprocă având o sferă de aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE şi de Regulamentul (UE) 904/2010 sau la dreptul menționat la alin. (36) de a accesa prin mijloace electronice, de a descărca şi de a utiliza facturile respective." {jathumbnailoff}

Mașinile cu capacitate cilindrică ridicată vor fi accizate cu un euro pentru fiecare cm3

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 30 July 2013 10:47

taxa-auto-timbru-de-mediu-ar-putea-sa-fie-inclusa-in-pretul-combustibilului-55137Reducerea TVA la 9% la livrarea de pâine grâu și făină trebuia compensată de contabilii de la ministerul finanțelor publice, cel puțin în fața Fondului Monetar Internațional (FMI). Soluția găsită: introducerea de accize la o categorie largă de bunuri, considerate de lux, precum bijuteriile din aur și/sau din platină, confecțiile din blănuri naturale sau armele de vânătoare și armele de uz personal, cu muniția aferentă.

O categorie de produse nou accizate din care statul speră să scoată bani buni sun autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm3, care vor fi "taxate" cu numai puțin de 1 euro pe fiecare cm3. Cu alte cuvinte, un potențial cumpărător va trebui să-și majoreze bugetul pentru achiziționarea unui astfel de autovehicul cu cel puțin 3000 de euro, în funcție de capacitatea motorului.

Explicația introducerii noi accize o putem intui dintr-un raport al Autovit, citat de Mediafax, potrivit căruia numărul mașinilor second hand scoase la vânzare pe platforma online cu prețuri cuprinse între 20.000 de euro și 100.000 de euro a crescut în primul semestru cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce mașinile de 3.000-10.000 euro au înregistrat o scădere de 15%. Chiar dacă cele mai multe mașini scoase la vânzare au în continuare prețuri sub 3.000 de euro (109.306 anunțuri, în creștere cu 14%) și între 5.000 și 10.000 de euro (107.184, în scădere cu 4%), , în prima jumătate a anului au fost disponibile pentru vânzare 62.612 autoturisme cu prețuri între 10.000 și 20.000 de euro, în creștere cu 10%, și numai puțin de 34.126 de mașini cu prețuri între 20.000 de euro și 100.000 de euro. Chiar dacă legătura dintre preț și capacitatea cilindrică nu este o regulă, este de presupus că mașinile mai scumpe beneficiază și de capacități cilindrice superioare.

Pe piața autoturismelor noi, Capital a remarcat ieri că în ciuda reculului cu mai bine de 20% al vânzărilor, majoritatea importatorilor de autovehicule au raportat pentru anul trecut afaceri în creștere și profituri importante. "În clasamentul întocmit după cifra de afaceri, primul loc este ocupat, ca și în anii trecuți, de Porsche România. Reprezentantul mărcilor Audi, Bentley, Porsche, SEAT, Skoda și Volkswagen pe piața autohtonă a înregistrat, anul trecut, afaceri de 361,2 mil. euro, în scădere de la 424,4 mil. în 2011, dar foarte aproape de valoarea din 2010 (376,9 mil. euro). Pe locul secund la acest capitol se află Renault Commercial Roumanie (RCR), reprezentantul brandurilor Dacia, Renault și Nissan. Surprinzător pentru unii, în acest caz asistăm la o dublare a cifrei de afaceri, de la 146,2 mil. euro la 312,5 mil. euro, în 2012. În afara RCR, singurele companii  din Top 10 care și-au majorat cifra de afaceri au fost Mercedes-Benz România, Toyota România, Hyundai Auto România și Premium Auto, importatorul Jaguar - Land Rover.", susține Capital.

Timbrul de mediu aplicat și autovehiculelor dobândite prin partaj

În noul proiect de modificare a Codului Fiscal se mai propune ca autovehiculele dobândite prin partaj să nu mai fie scutite de la plata timbrului de mediu, noua taxă auto, autoritățile descoperind că sunt mașini second-hand cumpărate din statele Uniunii Europene în coproprietate, dar cumpărătorii fac partajul la notariat asupra mașinii înainte de înmatriculare.

"S-a creat un mecanism de eludare a plății timbrului prin achiziționarea unui autovehicul second-hand din spațiul comunitar în coproprietate, iar anterior înmatriculării acestuia coproprietarii fac partajul pe cale notarială, prin buna învoială, asupra autovehicului respectiv. Prin urmare, prin neplata timbrului de mediu de către coproprietarul dobânditor, se creează atât o discriminare între beneficiarii excepției și cei care sunt obligați la plata timbrului prin achiziționarea autovehicului second-hand tot din spațiul comunitar, cât și un prejudiciu adus bugetului general consolidat", explică Guvernul în document.

Relaxări în domeniul accizării uleiurilor pentru încălzire

De asemenea, proiectul de act normativ prevede excluderea de la obligația marcării și colorării a uleiurilor uzate, rezultate de la motoare de combustie, transmisii de la motoare, turbine, compresoare etc., care sunt utilizate pentru încălzire.

Se are în vedere faptul că măsura marcării și colorării uleiurilor uzate - care sunt asimilate din punct de vedere al nivelului de accize cu păcura - este disproporționată în raport cu scopul urmărit de cadrul legal în vigoare, respectiv prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu astfel de produse.

Proiectul de act normativ propune totodată reducerea garanției ce trebuie constituită de expeditorul înregistrat la nivelul de 6 % din valoarea

accizelor aferente produselor accizabile expediate în regim suspensiv de accize, estimate la nivelul unui an, în vederea evitării declanșării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României, angajament asumat de România în urma declanșarii procedurii precontencioase în dosarul EU Pilot 25811/11/TAXU.

Statul îi scapă de plata TVA pe producătorii de energie, inclusiv pe cei ce tranzacționează certificate verzi

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 29 July 2013 23:08

1372161136electricitate.jpg1Livrarea de energie electrică, însă numai cea către un comerciant de astfel de energie, nu și către consumatorul final, dar și transferul de certificate verzi vor fi supuse taxării inverse în ceea ce privește plata taxei pe valoare adăugată (TVA), se precizează în proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Cu alte cuvinte, producătorii de energie care vând către comercianții vor factura fără TVA și, deci nu vor mai achita TVA la buget, obligativitatea plății taxei (dar și deducerea ei) revenind comercianților de energie, însă și acelora numai în care vând unui consumator final și nu unui alt comerciant. În vederea aplicării taxării inverse, furnizorul de energie electrică trebuie să obţină din partea cumpărătorului dovada că acesta deține o licenţă de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice, care atestă calitatea de comerciant de energie electrică a cumpărătorului și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi faptul că propriul său consum din energia electrică cumpărată este neglijabil.

Certificatele verzi vor avea același regim de TVA ca și cele de emisii de gaze cu efect de seră

De asemenea, aceeași taxare inversă va fi aplicată și transferului de certificate verzi. Certificatele verzi sunt acele titluri ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Certificatul se poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii. Cu alte cuvinte, producătorii de energie regenerabilă nu vor mai factura cu TVA transferul unui certificat verde și nu vor mai plăti către stat taxa aferentă, obligativitatea plății (și dreptul de deducere) revenind cumpărătorului.

Până în prezent, taxarea inversă se aplica, în sectorul energetic, doar transferului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum erau definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivă.

Soluţionarea problemelor de cash-flow semnalate de operatorii economici

Potrivit notei de fundamentare, a proiectului, guvernul susține că "implementarea taxării inverse pentru aceste categorii de bunuri/servicii este posibilă ca urmare a adoptării în data de 22 iulie 2013 de către Consiliul Uniunii Europene a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE cu privire la aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă. Această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre şi recunoscut de instituţiile europene care au aprobat propunerea de directivă. Totodată, prin această măsură vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi."

Statul norvegian și propria sa companie petrolieră se joacă de-a șoarecele și pisica: guvernul majorează taxele, firma amână investițiile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 10 June 2013 16:21

Statoil ArcticStatoil, compania petrolieră controlată de statul norvegian, a anunțat că va amâna decizia de investiție asupra unui proiect petrolier extrem de important, respectiv dezvoltarea câmpului de hidrocarburi Johan Castberg din Marea Barents, din Arctica. Motivul amânării este chiar anunțul de luna trecută al proprietarului companiei, guvernul Norvegiei, cu privire la intenția sa de a majora taxele impuse producătorilor de petrol și gaze. Disputa scoate în evidență raporturile complicate și deseori surprinzătoare dintre state și întreprinderile aflate în proprietatea lor. Iese în evidență puterea, inclusiv de negociere și șantaj, a celor din urmă, în special atunci când fac parte din sectoare strategice, precum și conflictul dintre interesele politice ale autorităților și cele financiare ale companiilor.

Planul guvernului este de a majora impozitul special pe profit datorat de companiile de petrol și gaze de la 50% la 51% și, totodată, de a reduce procentul deductibil din costurile investiționale ale acestora de la 91% la 88%. De asemenea, procentul netaxabil din veniturile petroliștilor va fi redus de la 30% la 22%.

În acest fel, executivul de la Oslo vrea să-și creeze spațiu în buget pentru a reduce, în an electoral, impozitul pe profit datorat de companiile nepetroliere de la 28% la 27%. Ținta este menținerea competitivității economiei Norvegiei, în raport cu cele ale vecinilor săi. Lucru dificil de realizat, în condițiile în care Suedia a micșorat impozitul pe profit la 22%, Danemarca își propune același lucru până în 2016, iar Finlanda a anunțat o reducere și mai ambițioasă, la 20%.

Majorarea taxelor reduce atractivitatea proiectelor de dezvoltare a câmpurilor petroliere care necesită investiții în infrastructură, cum este cel din Arctica al Statoil, a declarat șeful departamentului de dezvoltare și producție al companiei, Oeystein Michelseon. „Acest lucru ne-a obligat să amânăm proiectul Johan Castberg”, a spus Michelseon.

Ping-pong cu declarații oficiale

Proiectul respectiv este localizat la circa 240 de kilometri de coastă, în nordul Norvegiei. Norvegia, cel mai mare producător de petrol și gaze al Europei Occidentale, intenționează să-și majoreze extracțiile de pe coasta sa nordică, în condițiile scăderii producției din zăcămintele mature din Marea Nordului.

La rândul său, CEO-ul Statoil, Helge Lund, a criticat măsura, afirmând că cel mai important avantaj competitiv al Norvegiei din ultimii 20 de ani a fost stabilitatea legislativă și că voința politică este esențială pentru dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din Arctica.

În replică, ministrul norvegian al Petrolului și Energiei, Ola Borten Moe, a spus că, deși amânarea proiectului Castberg nu este o veste bună, nu este nici ceva neobișnit, dat fiind amploarea și complexitatea acestuia, care necesită investiții de aproape 100 de miliarde de coroane. „Proiectul Johan Castberg se va realiza pentru că este foarte important pentru Norvegia, pentru nordul Norvegiei și, de asemenea, pentru Statoil”, a declarat ministrul.

Respectivul câmp petrolier din Arctica este controlat în proporție de 50% de Statoil. Italienii de la Eni au o participație de 30%, iar altă companie norvegiană de stat deține restul de 20%. Planurile inițiale ale Statoil prevedeau demararea producției comerciale în 2018. Rezervele de petrol recuperabile de la Johan Castberg sunt estimate la 600 de milioane de barili.

Punctul de break-even s-a deplasat în sus

Proiectul de la Johan Castberg are nevoie de un preț mediu de vânzare al petrolului extras de 85 de dolari pe baril în perioada de exploatare pentru a fi profitabil, în condițiile majorării impozitelor pentru companiile de profil, potrivit estimărilor companiei independente de consultanță Wood Mackenzie. Precedenta estimare era de 71 de dolari pe baril.

Doar pentru a fi pe zero, proiectul are nevoie de un preț de vânzare mediu de 81 de dolari pe baril, față de 64 de dolari înainte de înăsprirea fiscalității în domeniu, arată chiar și calculele proprii ale ministerului Petrolului și Energiei din Norvegia. Potrivit sursei citate, 10 dolari din revizuirea în sus a estimării provin de la majorarea costurilor de exploatare din alte motive (inclusiv scăderea prognozei privind rezervele recuperabile din zăcământ), iar 7 dolari – de la creșterea taxelor.

În februarie anul acesta, Statoil estima că implementarea proiectului petrolier de la Johan Castberg va costa în total 90 de miliarde de coroane, în care intră inclusiv o rețea de conducte și un terminal terestru de depozitare a țițeiului extras. În prima fază, producția se va ridica la 200.000 de barili pe zi.

În pofida veștilor proaste cu privire la majorarea taxelor, cei de la Statoil au totuși în plan forarea a încă patru sonde de explorare în regiunea arctică.

CE acuză OPCOM de discriminare pe motive de naționalitate, pentru solicitarea înregistrării în scop de TVA în România

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 30 May 2013 17:27

20130530 - CE OPCOMInstituțiile antitrust ale Comisiei Europene, dar și cele ale statelor membre, par extrem de ocupate în ultima perioadă. Aflate în căutarea unor surse suplimentare de venit, menite a rezolva problema datoriilor suverane, ele se folosesc de puterile lor vaste pentru a identifica cat mai multe conspirații ale mediului de afaceri. Iar cum amenzile acordate pot ajunge și până la 10% din cifra de afaceri, țintele predilecte provin dintr-un domeniu, cel energetic, nu tocmai ușă de biserică, însă a cărei calitate principala, în ochii comisarilor europeni este alta: este sectorul cu cele mai mari venituri comerciale. Ultima victimă - OPCOM, operatorul singurei burse de energie din România, care este bănuit că discriminează societăţile comerciale pe motiv de naţionalitate/loc de stabilire, încălcând astfel normele antitrust ale UE, susține Economica.net, citând un comunicat dat publicităţii azi la Bruxelles.

Executivul european a transmis societăţii OPCOM S.A. şi societăţii-mamă, CNTEE Transelectrica S.A., o comunicare în care obiectează faţă de practica comercială a OPCOM de a solicita participanţilor la piaţa spot de energie electrică a OPCOM de a fi înregistraţi în scopuri de TVA în România.

Trimiterea comunicării respective nu aduce atingere rezultatului final al investigaţiei, precizează executivul comunitar.

Comunicarea privind obiecţiunile de joi prezintă opinia preliminară a CE privind cerinţa OPCOM conform căreia toţi membrii pieţelor spot ale energiei electrice (piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică) trebuie să fie înregistraţi în scopuri de TVA în România şi, prin urmare, trebuie să aibă sediul activităţii economice în România, unde să-şi şi desfăşoare activitatea. Constatarea provizorie a Comisiei este că această cerinţă reprezintă o discriminare împotriva comercianţilor străini şi restrânge concurenţa pe piaţa energiei electrice din România, în încălcarea articolului 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a articolului 54 din Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE).

Practica comercială a OPCOM duce la creşterea costurilor pentru comercianţii străini care desfăşoară activitate pe bursa energiei din România şi îi descurajează să intre pe piaţa angro de energie electrică din România. Aceasta reduce lichiditatea şi eficienţa pieţelor de energie electrică, apreciază CE.

Bursele de energie au un rol important în furnizarea de informaţii privind preţurile publice. Acest lucru este esenţial pentru a avea preţuri transparente şi fiabile la energia electrică pe pieţele angro şi cu amănuntul.

Comisia a deschis această investigaţie în decembrie 2012. Articolul 102 din TFUE interzice abuzul de poziţie dominantă pe piaţă care poate afecta schimburile comerciale dintre statele membre. Punerea în aplicare a acestei dispoziţii este definită de Regulamentul antitrust nr. 1/2003 al Consiliului, care poate fi aplicat de către CE şi de către autorităţile naţionale din domeniul concurenţei din statele membre ale UE.

Comunicarea privind obiecţiunile este o etapă formală în investigaţiile CE. Executivul comunitar informează în scris părţile implicate cu privire la obiecţiunile formulate împotriva lor, iar pentru a-şi prezenta observaţiile părţile pot răspunde în scris şi pot solicita o audiere.

În cazul în care CE a ajuns la concluzia că există dovezi suficiente cu privire la existenţa unei încălcări, după ce părţile şi-au exercitat dreptul la apărare, aceasta poate emite o decizie prin care solicită să se pună capăt respectivului comportament şi poate aplica o amendă de până la 10% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial a unei întreprinderi.

CE pune umărul la dezindustrializarea României: se opune scutirii marilor consumatori de energie de la plata certificatelor verzi

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 30 May 2013 17:08

20130530 - Reindustrializarea RomanieiReindustrializarea României la care visează ministrul economiei Varujan Vosganian ar trebui să înceapă cu un prim pas mult mai realist: stoparea dezindustrializării. Din păcate însă, aceasta nu poate fi făcută din cauza Bruzelles-ului, care trebuie să-și dea acordul la scutirea marilor consumatori de energie de plata certificatelor verzi. Cel puțin așa susține preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Guvernul ar vrea să scutească marii consumatori de costul certificatelor verzi. Obiectivul este foarte legitim. Toţi în România am vrea ca firme precum Mittal, Alro sau alţi mari consumatori să se dezvolte la noi în ţară. Nimeni nu vrea să îi vadă plecând. Problema este că metoda aleasă, o exceptare de la plata certificatelor verzi, credem noi că ridică probleme de ajutor de stat. Au existat consultări cu Comisia Europeană, iar Comisia ne-a cerut să notificăm această măsură. Să nu o punem în practică şi să trimitem documentaţie care să o sprijine şi dacă ne dau ei acordul numai atunci să o punem în practică", a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.

El a adăugat că, până în prezent, niciun stat membru nu a primit această permisiune, Austria încercând, însă solicitarea sa fiind respinsă, în timp ce Germania este investigată pentru ceva similar. 

"Am discutat cu Guvernul să introducă aşa numită clauză suspensivă, aceasta este legea dar o parte din ea, această măsură, nu se va aplica decât după ce avem OK-ul Comisiei Europene", a spus Chiriţoiu. 

De asemenea, Chiriţoiu a precizat că în ceea ce priveşte perioada în care am putea primi aprobarea, buna practică a Comisiei Europene este să rezolve un caz într-un an şi jumătate, dar că se poate şi mai repede.

Ponta, favorabil investițiilor private în energie: "Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 May 2013 15:10

20130516 - Ponta energieInvestițiile private în energie și asigurarea unui mix de energie echilibrat și diversificat au fost două dintre temele cele mai discutate în cadrul "Pactului pentru Energie" lansat astăzi de Academia Română. Până și premierul Victor Ponta, care în ultimele două săptămâni s-a remarcat prin câteva atacuri dure la adresa proprietății private, a recunoscut necesitatea implicării capitalului privat în dezvoltarea sectorului energetic din România.

Problema este însă că necesarul investițiilor în energie nu este unul la îndemâna oricui. Iar, dincolo de declarațiile din ultimele săptămâni ale premierului, nici modificările fiscale ale guvernului pe care-l conduce nu au transmis un mesaj prea prietenos capitalului privat.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Marian Gheorghe, necesarul investiţional în toate sectoarele energetice din România se ridică la 3 - 4 miliarde euro pe an, principalele companii care ar putea să investească aceste sume fiind multinaţionalele.

'Din calculele noastre, necesarul investiţional al domeniului energetic din România este de 3 - 4 miliarde euro, anual, în toate sectoarele. Aceste investiţii ar putea fi realizate datorită componentei multinaţionalelor, dar şi a capitalului de stat, care se poate reforma, se poate dezvolta eficient', a dclarat Mariana Gheorghe, care nu a uitat să le transmită reprezentanților guvernului că "este nevoie de un cadru legislativ şi de reglementare pentru încurajarea investiţiilor, un cadru predictibil şi stabil. Susţinem nevoia unei strategii naţionale coerente în domeniul energetic pe termen lung. În afară de cadrul legislativ şi strategia naţională, este necesar un act public mult mai prietenos investiţiilor".

Premierul Ponta a recunoscut că strategia de implicare a capitalului privat în toate companiile publice de energie este o strategie corectă, fiind necesară totodată asigurarea unui management performant. Ponta a adăugat că trebuie susţinute investiţiile private, măcar și pentru simplul motiv că statul nu va avea în perioada următoare resursele financiare necesare, iar acest lucru presupune un control mult mai mare al celui care investeşte bani.

"Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul, de fiecare dată. Statul are obligaţia de a încerca, acolo unde apar pericole de afectare a păcii sociale, să intervină cu măsuri de stabilizare, dar cât mai puţin şi cât mai rar posibil", a remarcat Ponta.

Academia Română a lansat miercuri 'Pactul pentru energie', document care reprezintă o sinteză a principiilor pe care mediul academic şi cel de afaceri le consideră prioritare pentru sectorul energetic. Documentul a fost elaborat sub egida Academiei Române, cu participarea Universităţii Politehnice Bucureşti, Universităţii de Petrol-Gaze Ploieşti, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Universităţii Bucureşti şi a specialiştilor din sectorul energetic, atât companii private cât şi din companii cu capital majoritar de stat.

Pactul conturează opt direcţii prioritare: creşterea securităţii energetice a României prin acţiuni interne şi externe; optimizarea unui mix de energie primară echilibrat şi diversificat; eficienţă energetică, energii regenerabile şi protecţia mediului; promovarea unor mecanisme adecvate pentru protecţia consumatorului vulnerabil; susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de educaţie profesională; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare funcţional, stabil şi predictibil, favorabil investiţiilor; asigurarea guvernanţei corporative a companiilor de stat în baza principiilor unei pieţe energetice funcţionale; creşterea importanţei României ca actor pe piaţa energetică europeană.

Vânzările de carburanți ale MOL în România au crescut cu 5% în T1 2013, compania ajungând să controleze 13% din piață. Ungurii neagă colaborarea cu Gazprom

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 14 May 2013 11:58

MOL BenzinarieVânzările de carburanți ale MOL în România au crescut cu 5% în primul trimestru din 2013, comparativ cu intervalul corespunzător al anului 2012, de la 101 la 106 mii tone, compania ungară ajungând la o cotă de piață de peste 13%.

Creșterea vânzărilor a fost susținută de extinderea rețelei de benzinării, care a ajuns la 137 de unități la finele lunii martie 2013, față de 135 la finalul anului trecut și 129 la sfârșitul T1 2012, precum și de activitatea intensă de marketing.

Vânzările de motorină au crescut cu 5% în primul trimestru, la 77 mii de tone, iar cele de benzină s-au menținut constante, la 27 mii de tone.

Anterior, MOL anunțase că plănuiește să investească în 2013 aproape 38 de milioane de dolari în România, pe lucrări de explorare pentru țiței la o concesiune din vestul țării. Suma investită ar putea fi aproape dublă dacă Parlamentul de la București va ratifica alte două acorduri de concesiune, aflate în prezent în stand-by.

Anul acesta, MOL vrea să deruleze în România prospecțiuni seismice 3D și alte teste geologice și topografice pe o suprafață concesionată de 550 de kilometri pătrați, precum și procesarea datelor rezultate din aceste prospecțiuni. Ulterior, în funcție de rezultatele interpretării datelor obținute, MOL are în vedere forarea a patru sonde de explorare în 2014 și 2015.

Directorul general al compania petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom,, Kiril Kravchenko, a declarat, la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

Planul a fost infirmat de cei de la MOL.

„Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing - n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

Profitul net și vânzările Petrom au scăzut cu 4% în T1 2013. Cheltuielile de explorare au crescut semnificativ, ca și producția de energie electrică

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 14 May 2013 10:56

Petrom T1 2013Profitul net al OMV Petrom a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, comparativ cu perioada similară din 2012, la 1,33 miliarde lei, iar vânzările s-au redus în același ritm, la 5,78 miliarde lei.

Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore.

Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul trimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom.

Marjele de rafinare s-au îmbunătăţit, dar volumele vânzărilor din marketing se află încă sub presiune.

"În primul trimestru din 2013 am continuat să avem o performanţă financiară şi operaţională buna, ce reflectă un nivel în continuare ridicat al preţului ţiţeiului şi un mediu macroeconomic local relativ stabil. În E&P, am reuşit sa menţinem producţia de hidrocarburi stabilă şi am intensificat activităţile de explorare. Offshore, suntem aproape de finalizarea celui mai mare program seismic din Marea Neagră. Onshore, am semnat un parteneriat cu Repsol pentru a explora împreuna zone de mare adâncime din România. Performanţa G&E reflectă contribuţia crescută a unităţilor producătoare de electricitate, dar şi mediul de piaţă mai dificil, caracterizat prin cerere de piaţă modesta şi preţuri scăzute la electricitate. În R&M, marjele de rafinare s-au îmbunătăţit şi observăm semne de revenire în activitatea de retail din România", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Ea a amintit că la 22 aprilie acţionarii Petrom au aprobat distribuirea de dividende în valoare de 1,58 miliarde lei (360 milioane euro) din profitul de anul trecut şi că Petrom va continua programul de investiţii anuale în valoare de peste un miliard de euro.

La finalul primului trimestru al acestui an, OMV Petrom avea un număr de 20.790 de angajați, față de 21.650 la sfârșitul lui 2012 și 22.366 la finalul lui T1 2012.

Vânzări mai mici, cheltuieli de explorare mai mari

Profitul operațional (EBIT) al Petrom din activitățile de explorare și producție hidrocarburi a scăzut cu 17%, la 1,417 miliarde lei, în special din cauza cheltuielilor de explorare mai ridicate și a volumelor mai mici de vânzări de țiței, parțial compensate de costurile de producție mai scăzute.

În România, costurile de producție au scăzut cu 3%, grație managementului strict al costurilor, care a contrabalansat cheltuielile mai mari cu personalul, generate de finalizarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă în T1 2013.

Prețul mediu realizat la țiței de Petrom a ajuns la 99,37 dolari/baril, cu 1% mai mare decât în T1 2012, când au fost înregistrate pierderi de 159 milioane lei din instrumentele de acoperire a riscului de preț al țițeiului. Pentru anul 2013 nu au mai fost contractate astfel de instrumente.

Investițiile de explorare au ajuns la 187 milioane lei, cu 30% mai mici comparativ cu T1 2012, fapt care reflectă costurile asociate sondei de explorare forate în Marea Neagră. În schimb, cheltuielile de explorare au ajuns la 190 milioane lei, față de doar 18 milioane lei în primul trimestru din 2012.

„Acest lucru reflectă activitatea seismică intensificată, datorită celui mai amplu program de achiziție seismică 3D întreprins vreodată în Marea Neagră, aflat în derulare în acest trimestru. De asemenea, într-o mică măsură, aceste cheltuieli reflectă și două sonde de explorare onshore care nu au avut succes”, spune Petrom.

Studiul de seismică 3D pentru blocul Neptun a inceput în decembrie 2012, pentru o suprafață de aproximativ 1.600 km pătrați în apele de mică adâncime și pentru aproximativ 6.000 km pătrați în sectorul de mare adâncime. Achiziția datelor seismice pentru apele de mică adâncime a fost finalizată în T1 2013, un exercițiu similar fiind în desfășurare la finele trimestrului in sectorul de mare adâncime al blocului Neptun.

În T1 2013, programul de foraj a inclus 44 de sonde noi în România, comparativ cu 31 de sonde noi în T1 2012.

Planuri de redezvoltare a zăcămintelor

În Romania, producția totală de țiței, gaze și condensat a scăzut cu 1,6%, la 15,4 milioane barili echivalent petrol (bep). Producția internă de țiței a fost de 7 milioane barili, cu 2,5% sub nivelul din T1 2012, fiind determinată în special de volumele mai scăzute din zăcămintele Suplacu și Videle.

Producția internă de gaze a ajuns la 8,3 milioane bep, cu 0,8% mai scăzută decât nivelul din T1 2012, declinul zăcămintelor Bulbuceni, Rădinești și Mamu fiind doar parțial compensat prin producția suplimentară din zăcământul Totea.

Cei de la Petrom spun că, în vederea asigurării unei producții stabile în România, vor continua derularea câtorva proiecte de redezvoltare a zăcămintelor, axate pe foraj, reparații capitale și pe injecția de apă și abur, intenționând ca, până la finalul anului, să aibă cinci astfel de proiecte în faza de implementare.

Petrom are în plan forarea a peste 110 sonde, din care două sonde de evaluare în zăcământul Totea.

„Investițiile în explorare și producție vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investițiilor la nivel de grup. Preconizăm o creștere față de 2012 a investițiilor de explorare și evaluare. Cea mai mare parte va fi alocată proiectelor Neptun Deep, Totea Deep și proiectelor de redezvoltare și foraj sonde de dezvoltare”, se afirmă în comunicatul Petrom.

În România se află în desfășurare o amplă prospecțiune seismică 3D în blocul Neptun, estimată a se finaliza până la sfârșitul lunii mai. După interpretarea datelor, Petrom planifică începerea unei noi campanii de foraj de explorare către sfârșitul anului 2013

„Urmărim oportunitățile de creștere prin achiziții de perimetre de explorare din Marea Neagră: finalizarea acordului de transfer pentru achiziția, împreună cu ExxonMobil, a unei Participații de 85% din perimetrul Midia (România). Acordul de împărțire a producției pentru perimetrul Skifska (Ucraina) se află în curs de negociere”, precizează Petrom.

Au acoperit 5% din producția de electricitate a României

Profitul operațional al segmentului de gaze și electricitate, excluzând elementele speciale, a crescut cu 13%, de la 136 la 155 milioane lei, ca urmare a rezultatelor bune pe partea de energie electrică și optimizării costurilor, în condițiile scăderii cu 5% a vânzărilor de gaze.

„În plus, T1 2012 a reflectat condiții contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, peste nivelul de referință introdus oficial, de 45,7 lei/MWh, pentru prețul reglementat al gazelor din producție internă, începând cu 1 februarie 2013”, precizează Petrom.

Producția netă de energie electrică a Petrom a fost de 0,82 TWh, față de doar 0,03 TWh în primul trimestru din 2012.

Cu o disponibilitate de aproape 98%, producția netă de electricitate a centralei Brazi (în operare comercială din T3 2012) a fost de 0,78 TWh, din care 44% a fost livrată către piața reglementată, la prețul de 169 lei/MWh.

Începând cu 30 martie, centrala Brazi a intrat în oprire planificată, cu durata de o lună, pentru montarea unei instalații de tratare a gazelor.

În T1 2013, cu o disponibilitate de aproape 100%, parcul eolian Dorobanțu a generat o producție netă de electricitate de 0,04 TWh, cu 15% mai mare decât în T1 2012, pentru care Petrom a primit 71.028 certificate verzi.

În primul trimestru al acestui an, Petrom a acoperit aproximativ 5% din producția de electricitate a României.

Modernizarea Petrobrazi se va finaliza în 2014

Profitul operațional din rafinare și marketing a crescut cu 11%, de la 86 la 96 milioane lei, în condițiile în care marja de rafinare (în continuare negativă) s-a îmbunătățit semnificativ, c 75%, de la -3,58 dolari/baril la 0,88 dolari/baril.

Vânzările pe acest segment au scăzut cu 2%, cele de marketing reducându-se cu 8%., în principal din cauza declinului vânzărilor comerciale, care au scăzut cu 22%. Scăderi de volume s-au consemnat la toate produsele, cu excepția benzinei.

Rezultatul din activitatea de rafinare a avut o contribuție pozitivă, datorită îmbunătățirii structurii mixului de produse, în urma opririi planificate, de șase săptămâni, a rafinăriei Petrobrazi în T2 2012 și marjelor mai mari la produse.

Rata de utilizare a rafinăriei a crescut la 86%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, reflectând ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone/an, în urma modernizării unității de distilare atmosferică și în vid a țițeiului, realizate in T2 2012. Anterior, capacitatea de rafinare era de 4,5 milioane tone/an.

Petrom estimează că modernizarea rafinăriei Petrobrazi se va finaliza până la sfârșitul anului 2014, vizând punerea în funcțiune a noii instalații de desulfurare a gazelor până la sfârșitul T2 2013, precum și continuarea proiectului de conversie în vid a motorinei.

Nu vor suferi de la supraimpozitare, ci din cauza slăbiciunii economiei

Începand din februarie 2013, guvernul a introdus un pachet de măsuri fiscale, care afectează producătorii de țiței și gaze, impunând o taxă de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețurilor la gazele din producția internă, din care se deduce valoarea incrementală a redevențelor și investițiile din activitatea de explorare și producție, fără a depăși însă 30% din veniturile adiționale. În plus, guvernul a introdus și o taxă de 0,5% pe extracția de țiței.

„În 2013 nu ne așteptăm la un impact financiar substanțial din liberalizarea prețurilor la gaze și implementarea noilor măsuri fiscale, ținând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condițiile contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producție internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru prețurile reglementate ale gazelor din producție domestică. Cele două măsuri sunt în vigoare până la sfârșitul anului 2014, an care coincide cu expirarea regimului actual de taxare pentru țiței și gaze”, afirmă Petrom.

Compania mai estimează că dinamica ofertei pe piața energiei electrice va exercita presiune asupra prețurilor, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacități suplimentare din surse regenerabile, dar și ca efect al cererii reduse, ce reflectă creșterea economică modestă și măsurile viitoare de eficientizare energetică.

În plus, spun cei de la Petrom, marjele și volumele din activitatea de rafinare și marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiunea în care Petrom își desfășoară activitatea.

Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderile, dar și rulajul în T1 2013, ca urmare a vânzărilor mai reduse și la prețuri mai mici, precum și a tăierii costurilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 13 May 2013 19:43

PetromidiaGrupul Rompetrol Rafinare și-a diminuat pierderea netă cu 60% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu T1 2012, de la 62,7 la 25,18 milioane de dolari. Totodată, cifra de afaceri brută a companiei a consemnat o scădere de 19%, la 884,33 milioane dolari, iar cea netă a coborât cu 22%, la 728,4 milioane dolari. Evoluțiile s-au datorat ieftinirii țițeiului, benzinei și motorinei pe piețele internaționale, precum și scăderii vânzărilor de produse petroliere, pe fondul intrării în revizie a rafinăriei Petromidia, dar și reducerii costurilor Rompetrol.

„Reducerea cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se datorează în principal scăderii cotațiilor internaționale ale produselor petroliere și a volumului de produse petroliere vândute, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei Petromidia în luna martie 2013”, se arată în raportul trimestrial al Rompetrol Rafinare.

Potrivit companiei, principalii factori micro și macroeconomici care au influențat rezultatele  financiare ale Rompetrol Rafinare au fost evoluțiile internaționale ale cotațiilor produselor finite (-2% pentru benzină EURO 5 și -4% pentru motorina EURO 5), o scădere cu 5% a cotațiilor internaționale pentru țiței, ajutată de îmbunătățirea cu 8% a diferențialului Brent-Ural.

Vânzări mai mici, dar taxe ușor mai mari

Rezultatul operațional (EBITDA), deși a rămas negativ, s-a îmbunătățit cu circa 90%, la -120.000 dolari.

 „Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, achitând 235,4 milioane dolari în primul trimestru al anului 2013”, afirmă Rompetrol. Deși vânzările și rulajul Rompetrol au scăzut, taxele aferente vânzărilor au rămas relativ constante în raport cu trimestrul I din 2012, crescând chiar ușor, de la 155,84 la 155,93 milioane dolari.

Costul vânzărilor s-a redus cu 24%, de la 919,95 la 694,67 milioane dolari, în timp ce cheltuielile financiare nete au scăzut cu 47%, de la 20,32 la 10,79 milioane dolari.

Rezultatele grupului Rompetrol Rafinare le includ pe cele ale Rompetrol Rafinare SA, precum și pe cele ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Quality Control SRL, Rom Oil SA, Rompetrol Downstream SRL, Rompetrol Logistics SRL și Rompetrol Gas SRL.

Activitate întreruptă la rafinării

Pe segmentul de rafinare, pierderea netă a fost redusă cu circa 50%, de la 45,5 la 23,1 milioane de dolari. În schimb, rezultatul operațional negativ s-a îmbunătățit cu doar 15%, de la 11,51 la 9,79 milioane de dolari.

Marja netă de rafinare s-a redus cu 14%, de la 18,05 la 16,70 dolari/tonă.

Cifra de afaceri pe segmentul de rafinare a scăzut cu 25%, la circa 750 milioane de dolari, în condițiile reducerii cu 15% a volumului de vânzări interne de carburanți și cu 31% a celui pentru livrări la export. Volumul de materii prime prelucrate a scăzut cu 34%.

În perioada 1 martie –8 aprilie 2013, activitatea de producție a Rompetrol Rafinare și Rompetrol Petrochemicals a fost întreruptă pentru realizarea lucrărilor tehnologice programate. Acestea au constat în revizia și modernizarea echipamentelor în acord cu noua capacitate de procesare a rafinăriei, creșterea gradului de siguranță în funcționarea instalațiilor, respectarea prevederilor legale în domeniu, dar și realizarea unor proiecte pentru protecția mediului.

În consecință, vânzările de carburanți ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500 de mii de tone, în scădere cu 24% față de volumul comercializat în perioada similară din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrări la export, atât către companii ale grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia), cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Europei Centrale și de Est (Turcia, Serbia sau Grecia).

Benzină și motorină mai ieftine, dar și reduceri de costuri pe distribuție

În trimestrul I 2013, pe segmentl de distribuție, cifra de afaceri brută a Rompetrol a fost de 503,2 milioane de dolari, în scădere cu 7% comparativ cu trimestrul I 2012, fiind negativ influențată atât de volumele vândute, care au scăzut cu 4% pe retail și 14% pe en-gros, cât și de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Astfel, cotațiile Platts (Platts Fob Med Italy) au scăzut în medie cu 2% pentru benzină și 4% pentru motorină, pe fondul unui curs de schimb leu/dolar constant.

Volumul total de carburanți comercializat în T1 2013 a fost de aproximativ 250 de mii de tone, în ușoară scădere față de T1 2012.

Pierderea netă de pe acest segment s-a redus cu 91%, de la 11,44 la 1,06 milioane dolari.

„Îmbunătățirea rezultatelor obținute vine pe fondul adoptării unor politici de optimizare a activităților operaționale și de crestere a profitabilității companiei, incluzând politici comerciale mai prudente, care să protejeze compania de riscul de neplată, renegocierea clauzelor contractelor de vanzare cu partenerii, cât și reducerea costurilor de operare și distribuție”, afirmă Rompetrol.

Marje bune din petrochimie

Segmentul de petrochimie, reprezentat de Rompetrol Petrochemicals, unicul producător de polipropilenă și polietilenă de joasă și înaltă densitate din România, a obținut în T1 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 57 milioane dolari, în scădere cu 20% față de  T1 2012.

În același timp, compania a consemnat un rezultat operațional (EBITDA) pozitiv, de peste 100.000 de dolari, comparativ cu nivelul negativ înregistrat în T1 2012, de peste 900.000 de dolari. Totodată, pierderea netă s-a redus cu peste 42%, de la 4,01 la 2,31 milioane dolari

„Comparativ cu anul 2012, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de marjele bune pentru produsele petrochimice, în special în luna ianuarie, când indicatorul EBITDA, susținut de aceste cotații, a atins o valoare pozitivă de 1.5 milioane dolari”, spun reprezentanții Rompetrol.

În T1 2013, cantitatea de materie primă procesată a fost cu 41% mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2012, ca urmare a opririi planificate din perioada martie - aprilie 2013 în vederea realizării lucrărilor de revizie programate.

În primul trimestru din 2013, Rompetrol Petrochemicals a menținut calitatea medie a polimerilor obținuți, astfel încât ponderea produselor calitatea I în totalul produselor petrochimice a fost de 98,3%.

Fondul de un miliard de dolari va fi finanțat de Rompetrol cu 150 de milioane, iar statul român nu va participa inițial la distribuirea profitului

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 May 2013 22:23

Ponta gaze de sistFondul de investiții de 1 miliard de dolari anunțat de premierul României Victor Ponta, care ar urma să fie realizat de Rompetrol cu o participare a statului roman sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, va avea o finanțare inițială de 150 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. În plus, statul român nu va participa la distribuirea profitului până când Rompetrol nu-și va recupera în totalitate investiția inițială de 150 de milioane de dolari.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 May 2013 21:23

20130508 - creanta RompetrolRompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român dacă acesta va decide după trei ani să declanșeze o nouă operațiune de privatizare a participației sale, rezultate în urma achiziționării de către Rompetrol a 26,6959% din acțiunile companiei contra 175 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

În cazul în care proiectul de lege aprobat în guvern va fi adoptat și de Parlament, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligaţiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acţiuni.

Statul român primește 200 de milioane de dolari și rămâne acționar la Rompetrol cu 18%

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 08 May 2013 21:09

20130211 - RompetrolDivergentul dintre guvernul României și KazMunaiGas a ajuns la penultimul său capitol, Guvernul României adoptând azi proiectul de lege menit a implementa memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. Statul se alege cu 200 de milioane de dolari, va rămâne acționat cu 18% în companie și va deține o participație de 20% dintr-un viitor fond de investiții care ar urma să fie creat de compania kazahă (ce va deține 80%). Asta doar dacă Parlamentul va vota aprobarea proiectului de lege.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Pe pachetul de 26,6959% pe care urmează să-l vândă kazahilor, care la momentul negocierii memorandumului valora 130 de milioane de doalri, air în prezent undeva la 180 de milioane de dolari, statul român va încasa 175 de milioane de dolari. Diferența de 25 de milioane reprezintă prima convenită de către părți pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite, potrivit legii 31-1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu această companie. Întreaga sumă urmează a fi plătită într-o singură tranșă către OPSPI. Statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. 

Totodată, Guvernul a anunțat constituirea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. 

"Documentarul" care însoțește proiectul de lege justifică adoptarea memorandumului atât prin eșecurile ânregsitrate în justiție de statul român, cât și prin eliminarea unui potențial risc de retragere a investitorilor kazahi. 

Acțiunile in instanta initiate de Ministerul Finantelor Publice au fost respinse iar cererea de anulare a conversiei obligațiunilor nerăscumpărate în acțiuni RRC in baza prevederilor OUG nr. 118 aprobata prin legea nr. 89/2005 a fost respinsă de către Tribunalul Constanţa, prin hotărâre definitivă și executorie.

Prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potential risc de insolventa a societatii, fiind solutionat un vechi diferend intre Statul roman si RRC, care punea în pericol continuitatea activității a 7000 de salariați și colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat, susține documentul amintit.

Obligaţiilor fiscale achitate de către RRC la bugetul general consolidat

Anul      Total încasări la bugetul general consolidat (lei)

2004      1.391.655.828

2005      1.914.670.464

2006      2.093.950.261

2007      2.334.132.505

2008      2.680.785.342

2009      2.836.693.302

2010      2.943.311.956

2011      3.766.013.720

2012      4.351.063.441

TOTAL  24.312.276.819

În opinia Guvernului, această tranzacție ar avea mai multe efecte benefice, printre care asigurarea unui parteneriat strategic pe termen lung în domeniul energetic,asigurarea continuării investițiilor în Romania, care vor menține și vor crea noi locuri de muncă, creşterea nivelului taxelor şi impozitelor încasate la bugetul de stat, obţinerea de către statul român a unor venituri viitoare în calitate de acţionar la Rompetrol şi la Fondul de investiţii, creşterea contribuţiei la PIB și creșterea valorii participatiilor detinute de Statul Roman, atât în Rompetrol, cît și în Fondul de investiții.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în 2012 Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti) a virat peste 4,6 miliarde de lei (peste 1,3 miliarde de dolari) către bugetul de stat, sumă care plasează compania între cei mai mari contribuabili din România.

 

Norvegia majoreză în an electoral taxele petroliere pentru a micșora impozitul pe profit al celorlalte companii

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 May 2013 12:05

20130508 - Norvegia taxe petroliereAnii electorali sunt cei mai efervescenți pentru mediul de business, nu numai în România, ci și în Norvegia. Premierul statului nordic, Jens Stoltenberg, aflat în fața unor alegeri dificile care urmează să aibă loc în luna septembrie, și-a construit campania electorală pe o reformă fiscală, prin care intenționează să reducă impozitul pe profit pentru majoritatea firmelor autohtone, măsură ce ar urma să fie dublată de o majorare a impozitării pentru companiile din domeniul petrolier și pentru multinaționale.

Argumentul invocat de Stoltenberg pentru reducerea impozitului pe profit de la 28 la 27% este păstrarea competitivității economiei statului scandinav în raport cu economiile vecinilor săi. Lucru dificil de realizat în condițiile în care Suedia a micșorat impozitul pe profit la 22%, iar guvernul danez a promis același lucru până în 2016. Finlanda este și mai ambițioasă, anunțând o inevitabilă reducere a impozitului pe profit la 20%.

Potrivit calculelor ministerului de finanțe al statului scandinav, măsura ar avea un efect negativ asupra veniturilor bugetare în valoare de 2,4 miliarde de coroane (413 milioane de dolari) reprezentând impozit pe profit care ar fi trebuit achitat de companiile autohtone, plus alte 500 de milioane de coroane, reprezentând impozit pe venit corespunzător persoanelor fizice autorizate. Măsura are toate șansele de a fi adoptată, coaliția condusă de Stoltenberg deținând o majoritate confortabilă în Parlamentul norvegian.

Industria petrolieră a salvat Norvegia

Până în prezent, industria de petrol și gaze din Norvegia a dus greul crizei, contribuind la păstrarea unui nivel redus al șomajului, la păstrarea intactă a veniturilor publice și menținând un ritm susținut de majorări salariale în economie. Norvegia a fost astfel ferită de problemele cu care se confruntă vecinii săi membri ai Uniunii Europene, însă a trebuit să plătească pentru acest lucru. Majorările salariale au făcut ca celelalte domenii economice să fie din ce în ce mai puțin competitive în raport cu cele din statele vecine care au păstrat un nivel mai redus al costului cu forța de muncă. "Unele sectoare se mișcă foarte bine, împingând în sus prețurile și salariile. În același timp însă, sectoarele care nu pot majora prețurile ca urmare a competitivității globale sunt sugrumate de costurile superioare și de cererea externă în scădere", a declarat premierul norvegian, citat de Wall Street Journal.

Specialiștii estimează o scădere a ritmului de creștere a salariilor din Norvegia la 3,5% în 2013, însă chiar și acest nivel este de natură a eroda competitivitatea companiilor norvegiene pe plan internațional.

Taxa specială pe petrol majorată și deductibilitățile micșorate

Companiile din sectorul de petrol și gaze nu vor beneficia de scăderea de impozitare, ci vor fi nevoite să achite o taxă specială majorată de la 50% la 51%. Acestea au fost criticate de premierul norvegian pentru contribuția lor la majorarea costurilor din economie, Stoltenberg amenințându-le totodată cu reducerea deductibilităților la efectuarea de investiții.

În prezent în Norvegia există 24 de noi proiecte de investiții offshore, ale căror costuri au depășit 49 de miliarde de coroane, iar, în demersul său populist, Stoltenberg susține că 90% dintre aceste costuri sunt suportate de populație. Prin reducerea deductibilităților, companiile petroliere vor continua să-și deducă o mare parte din investiții, susține WSJ, "nota de plată" a acestora urmând a se majora cu 70 miliarde de coroane în perioada cuprinsă între 2013 și 2050.

Gigantul Statoil a refuzat să comenteze declarațiile premierului norvegian, în timp ce asociația companiilor din domeniu petrolier s-a declarat îngrijorată, pe motiv că instabilitatea legislativă va contribui diminuarea interesului investitorilor pentru economia norvegiană.

Boom investițional

Norvegia, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa Occidentală, taxează cu nu mai puțin de 78% (28% impozit pe profit plus taxa specială de 50%) profiturile obținute de companiile de profil din valorificarea producției, care este extrasă în proporție de aproape 100% din zăcăminte offshore. Cu toate acestea, sectorul norvegian de petrol și gaze cunoaște de ani buni de zile un adevărat boom investițional, ale cărui explicații nu sunt doar abundența resurselor, rata mare de succes a prospecțiunilor derulate și majorarea prețurilor internaționale la materii prime și mărfuri.

Anul trecut, investițiile noi în petrol și gaze din Norvegia au ajuns la peste 24 miliarde euro, iar autoritățile de la Oslo estimează că nivelul care va fi atins în 2013 va fi cu peste 10% mai mare, de circa 26,5 miliarde euro. Expansiunea investițională ar putea fi chiar mai importantă, întrucât estimările oficiale nu au luat în calcul acele proiecte anunțate de investitori, dar care nu au primit încă toate aprobările necesare pentru a putea fi demarate. Investițiile au ca țintă atât zăcămintele mature din Marea Nordului, cât și perimetrele mai „virgine”, de frontieră, dinspre Arctica, din Marea Barents.    

Tag Cloud