Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun12152019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Noi probleme pentru industria americană a gazelor de șist: proprietarii de terenuri se simt păcăliți la redevențe, companiile sunt date în judecată pentru cutremure

Noi probleme pentru industria americană a gazelor de șist: proprietarii de terenuri se simt păcăliți la redevențe, companiile sunt date în judecată pentru cutremure

Arkansas fracking BUN

În Statele Unite, unde drepturile de proprietate privată se extind și asupra resurselor minerale ale subsolului, companiile de petrol și gaze plătesc redevențe pe producția extrasă nu statului, ci proprietarilor terenurilor pe care forează. Aceste redevențe sunt stabilite prin contracte, dar în destule din aceste contracte au fost strecurate, și cu sprijinul legislației neclare, clauze ambigue, care le permit producătorilor să reduce drastic redevențele, în mod unilateral, în anumite condiții, ceea ce a stârnit revolta proprietarilor. Mai mult, mulți dintre aceștia au început să dea în judecată firmele care exploatează gaze de șist prin fracturare hidraulică, acuzându-le că au provocat cutremure în urma cărora le-au fost prejudiciate locuințele.

Boom-ul gazelor naturale extrase din șisturi bituminoase din SUA a dus la reducerea masivă a prețurilor cu care producătorii își vând resursele extrase, astfel încât aceștia sunt nevoiți să își reducă semnificativ costurile pentru a își conserva, pe cât posibil, marjele de profit. Iar una dintre metodele alese este aceea de a reduce redevențele plătite proprietarilor de terenuri pe care forează, incluzând în calculul acestora o mai mare parte din costurile de transport și de vânzare al gazelor naturale extrase

De exemplu, Chesapeake Energy, cea mai importantă companie care operează în regiunea Marcellus din Pennsylvania, unde se află cel mai mare zăcământ de gaze de șist din SUA, a început de anul acesta să pună în sarcina proprietarilor de terenuri o proporție mult mai mare din costurile sale de transport și marketing. În acest fel, în unele cazuri, redevențele încasate de proprietarii de terenuri de foraj au fost reduse cu mai mult de jumătate, astfel încât unii proprietari nu mai pot să-și plătească nici măcar impozitele pe respectivele terenuri din banii încasați de la producătorii de gaze de șist.

Nu mai merită să concesionezi

Proporția în care se deduc din redevențe costurile de transport, marketing și altele poate fi decisă absolut unilateral de către companiile producătoare, cel puțin în Pennsylvania, unde legislația ambiguă le-a permis producătorilor să aibă ultimul cuvânt în această privință. Aceste deduceri sunt practicate și în alte state, cum ar fi Texas, însă într-o mai mică măsură.

Proprietarii de terenuri spun că, ani de zile, cele mai multe companii rețineau procente mici din redevențele negociate și fixate prin contracte pentru a-și acoperi costurile, de 5 - 10%, iar aceste rețineri erau în general acceptate fără opoziție. Mai mult, destule companii își asumau integral costurile și nu reduceau deloc redevențele plătite proprietarilor.

Însă de la începutul acestui an, cei de la Chesapeake au început să reducă redevențele plătite în Pennsylvania în unele cazuri cu peste 60%. Acest lucru le este permis de o lege din 1979. Asta a îmbunătățit profitabilitatea firmei, dar i-a revoltat pe proprietari, care au început, de-abia acum, să se uite mai cu atenție la clauzele din contractele semnate cu ani în urmă.

„Au ajuns să plătească atât de puțin încât te întrebi dacă mai merită să îi lași să foreze pe pământul tău. În decembrie 2012 mi-au redus redevența cu 24% pentru a-și acoperi costurile. În ianuarie 2013, mi-au redus-o cu 85%, la 122 de dolari”, spune Terry Van Curen, care le-a concesionat celor de la Chesapeake un teren de 7 hectare.

Nu e bine să semnezi ca primarul. Mai ales când nu ești primar

Pe prima pagină a contractului de concesiune de cinci pagini semnat de Van Curen cu Chesapeake i se garantează proprietarului o redevență de 12,5% din toate veniturile generate de sonda forată pe terenul său, însă se precizează și că suma poate fi ajustată, prin deducerea taxelor și costurilor aferente producției. Această mică clauză le-a permis celor de la Chesapeake să reducă masiv redevența plătită efectiv.

Van Curen recunoaște că de-abia dacă a citit clauza când a semnat contractul, în 2009.

Prețul tot mai mic de vânzare al gazelor naturale este rezultatul direct al avântului exploatărilor de șist, prin fracturare hidraulică. Recent, noul CEO al Chesapeake, Doug Lawler, a pus mare accent pe metodele de reducere a costurilor aplicate de companie, la o conferință cu investitorii. Din ianuarie până în prezent, acțiunile Chesapeake la Bursă au crescut cu aproape 60%.

Lawler l-a înlocuit pe fostul CEO și co-fondator al companiei, Aubrey McClendon, care a fost obligat să demisioneze după ce Chesapeake s-a confruntat cu o criză serioasă de lichidități.

Obiceiul se generalizează

Cu toate acestea, compania a avertizat că costurile sale de transport al gazelor naturale din Pennsylvania continuă să crească. Concesiunile Chesapeake din formațiunea Marcellus conțin rezerve dovedite de gaze de 10,93 mii de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului SUA pe aproape 3 ani.

Noua strategie de reducere a costurilor a stârnit revolta localnicilor din regiunile unde Chesapeake deține sonde. „Sprijinim dezvoltarea sectorului energetic din statul nostru, însă aceste deduceri mari de costuri din redevențe afectează familiile care și-au concesionat terenurile și în special pe cei mai în vârstă, pensionari”, spune Doug McLinko, consilier local în districtul Bradford din Pennsylvania.

Locuitorii din regiune, cea mai bogată în gaze naturale din tot statul Pennsylvania, se tem că reducerile de redevențe vor deveni și mai agresive, după ce tot mai multe companii vor începe să îi imite pe cei de la Chesapeake. De exemply, compania Talisman Energy, a treia ca dimensiuni dintre cele care operează în formațiunea Marcellus, a anunțat că ia în calcul majorarea proporției costurilor pe care le deduce din redevențele plătite proprietarilor.

Cei de la Royal Dutch Shell spun că practică deja deducerea costurilor din redevențe, aceasta fiind prevăzută în contractele de concesiune semnate cu proprietarii de terenuri. Southwestern Energy și Cabot Oil&Gas reduc redevențele cu maximum 20%. În schimb, Statoil, compania controlată de statul norvegian care deține participații de 33% la multe licențe de exploatare de gaze de șist din Marcellus, susține că nu deduce nici un fel de costuri din redevențe.

Lege aberantă: nu se știe ce este aceea „redevență”

În 2008, mai mulți proprietari de terenuri din Pennsylvania i-au dat în judecată pe cei de la Southwestern Energy pentru a obține anularea contractelor de concesiune semnate, susținând că legea din 1979 de fapt nu le permite companiilor să-și deducă nici un fel de costuri din redevențele stabilite prin acele contracte.

Însă după doi ani, în 2010, Curtea Supremă a decis că, de fapt, producătorii de gaze pot deduce orice fel de costuri, întrucât legea nu definește cu precizie ce este aceea o redevență. Curtea a cerut legislativului local din Pennsylvania să modifice legea pentru a introduce această definiție elementară, ceea ce încă nu s-a întâmplat.

Întrucât legea nu a fost modificată, Chesapeake a trimis scrisori proprietarilor la începutul acestui an, informându-i că va începe să deducă costuri din redevențele plătite, în unele cazuri chiar retroactiv, pentru sumele plătite de la sentința Curții Supreme din 2010 încoace. Astfel, mulți proprietari de terenuri se văd nu doar cu redevențele drastic micșorate, ci mai trebuie să scoată și bani din buzunar.

Nu mai acoperă nici impozitul pe teren

Iar cum autoritățile, de regulă, nu fac decât să agraveze o problemă atunci când pretind că vor să o rezolve, parlamentul local plănuiește să garanteze prin lege o redevență minimă de 12,5% pentru toți proprietarii, indiferent de costuri.

Janet Geiger și soțul său, Dick, au concesionat un teren de 4 hectare celor de la Chesapeake. Și ei recunosc că nu au citit cu atenție contractul de concesiune înainte de a-l semna și că de-abia acum își dau seama că, potrivit clauzelor acestuia, compania își poate deduce costurile din redevențe. Luna trecută, Chesapeake le-a plătit doar 45,28 de dolari sub formă de redevență, compania deducând din aceasta nu mai puțin de 450 de dolari.

„Nu m-am gândit niciodată că mă voi îmbogăți de pe urma acestui contract, dar la naiba, redevențele pe care le primim nu ne mai acoperă nici impozitul pe teren pe care trebuie să-l plătim la stat”, spune Janet Geiger.

Cutremure provocate de evacuarea apei folosite la fracturarea hidraulică

În alt stat american, Arkansas, în 2010 și 2011 a a avut loc o adevărată „epidemie” de cutremure de mică intensitate, cu peste 1.000 de astfel de evenimente. Cel mai mare, cu magnitudinea de 4,7, a provocat pagube la o anexă a locuinței lui Tody Davis, din Greenbrier, Arkansas.

Ulterior, un studiu al Universității din Memphis și al Arkansas Geological Survey a dus la concluzia că respectivele cutremure au fost cel mai probabil provocate de operațiunile de evacuare la mare adâncime a apei reziduale rezultate din fracturarea hidraulică practicată de companiile care forează după gaze de șist. În urma studiului, autoritățile au ordonat închiderea mai multor sonde din zonă.

De asemenea, Davis și mai mulți vecini de-ai săi i-au dat în judecată pe cei de la Chesapeake, care dețineau sondele în 2010, precum și compania BHP Billiton, care a cumpărat concesiunile de gaze de șist ale Chesapeake în 2011. Cele două firme au negat orice responsabilitate.

Organizația profesională și de lobby a industriei de petrol și gaze din Arkansas nu a negat concluziile studiului, însă a arătat că producătorii nu aveau de unde să știe dinainte că operațiunile de evacuare a apei reziduale vor duce la cutremure.

„Autoritățile au adunat date și au luat o decizie pe baza lor, iar industria nu a făcut decât să se supună hotărârilor autorităților, închizând respectivele sonde”, spune J. Kelly Robbins, vicepreședintele organizației. Din 2009 încoace au fost intentate circa 40 de procese civile legate de fracturarea hidraulică, în 8 state americane, prejudiciile reclamate mergând de la poluarea apelor subterane la poluare fonică.

Fenomen rar

Judecata nu a început încă pentru nici unul dintre acestea, iar câteva astfel de acțiuni au fost respinse. Avocații companiilor de petrol și gaze argumentează că încă nu a fost dovedită o legătură cauzală pozitivă între utilizarea tehnologiei fracturării hidraulice și problemele de mediu invocate de reclamanți.

Anul viitor Agenția Federală pentru Protecția Mediului din Statele Unite va publica un raport extrem de important cu privire la efectele de mediu ale fracturării hidraulice, raport care ar putea influența evoluția proceselor pe această temă aflate pe rol.

Este important de subliniat că procesele nu pun în cauză fracturarea hidraulică ca atare, ci operațiunile ulterioare de evacuare a apelor reziduale. Acestea sunt injectate la mare adâncime, în straturi de roci poroase. Seismologii spun că și fracturarea hidraulică poate provoca microcutremure, care sunt rareori resimțite la sol, fără să excludă însă posibilitatea generării de cutremure mai mari în viitor. Doar câteva dintre cele 30.000 de sonde de evacuare a apei reziduale sunt suspectate că ar fi provocat cutremure.

Un astfel de eveniment rar se pare că a avut loc în centrul statului Arkansas, potrivit geologilor locali, care au descoperit că 98% dintre cutremurele din 2010-2011 au survenit pe o rază de 6 kilometri în jurul a două dintre sondele de evacuare. „Dat fiind puternica corelație spațială și temporală dintre cele două sonde și activitatea seismică din falia respectivă, concluziar ar fi că injectarea de apă a provocat respectivele cutremure”, se arată în studiul geologilor din Arkansas.

Moratoriu pentru sonde noi

Pe de altă parte, geologii spun că forarea sondelor de evacuare a dus la descoperirea unei noi falii geologice în regiune, numită acum falia Guy-Greenbrier.

Comisia pentru Petrol și Gaze din Arkansas a declarat un moratoriu permanent pe forarea de noi sonde de evacuare a apei pe o arie de 3.100 de kilometri pătrați în jurul nou descoperitei falii.

Agenția Federală pentru Protecția Mediuluin nu a emis până acum reglementări cu privire la cutremure și la evacuarea apelor reziduale rezultate din fracturarea hidraulică. În 2009, companiile de petrol și gaze au astupat în mod voluntart două sonde de evacuare, după ce autoritățile au început să investigheze posibila legătura dintre activitatea acestora și o serie de cutremure din regiune.

Sonde au mai fost închise și în alte state, la solicitarea autorităților, altă măsură luată de acestea fiind reducerea frecvenței admise cu care operatorii pot injecta apă în subteran.

Avocații își fac reclamă pe autostradă

Avocații companiilor de petrol și gaze spun că va fi greu de probat că acestea ar fi acționat cu neglijență și în cunoștință de cauză. Cei ai reclamanților susțin că producătorii ar fi trebuit să cunoască riscurile presupuse de efectuarea de foraje în zone cu activitate seismică intensă, documentată istoric.

Casa de avocatură Emerson Poynter spune că reprezintă în prezent 35 de proprietari de locuințe, dar caută activ și alți clienți pentru aceeași speță. Firma a plătit un montarea unui panou publicitar pe autostrada Route 65, care trece prin Greenbrier, care prezintă o casă fisurată, textul „Pagube de la cutremur?” și numărul de telefon al firmei în partea de sus.

Pe de altă parte, reprezentanții autorităților locale spun că aceste procese nu vor bloca activitatea companiilor de petrol și gaze, indiferent de cât de mulți proprietari se vor alătura plângerii colective.

„E ceva ce s-a întâmplat în trecut. E o problemă pe care am rezolvat-o și am adoptat norme și reguli pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple, așa că ar trebui să depășim toți acest mment. Nu știu dacă reclamanții vor obține despăgubiri la tribunal, dar sincer nu știu ce s-ar fi putut face mai mult la acel moment”, spune Lawrence Bengal, șeful Comisiei de Petrol și Gaze din Arkansas.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud