Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon02172020

Last updateWed, 12 Feb 2020 8am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Încasările statului român n-au suferit de pe urma reducerii producției de gaze

Încasările statului român n-au suferit de pe urma reducerii producției de gaze

Statul român a încasat până la finalul lunii august din impozitele impuse producției de gaze cu numai 15% (sau 34 milioane lei) mai puțin decât suma percepută în întreg anul trecut, potrivit unor document al Ministerului de Finanțe. Dacă ritmul încasărilor ar continua până la finalul anului, statul român ar încasa 2,57 miliarde lei, cu 13,36% mai mult decât anul trecut în pofida reducerii producției cu aproximativ 3,5-4% înregistrată în acest an.

Explicația: prețul mult mai ridicat de vânzare a gazelor de pe piața liberă (în funcție de care este calculat impozitul special) a compensat cu vârf și-ndesat reducerea producției. Prețul mediu al gazelor pe piețele centralizate a fost de 120 lei/MWh în primul trimestru, de 105 lei în cel de-al doilea trimestru și de 112 lei în cel de-al treilea trimestru, în creștere considerabilă față de anul trecut, în care producătorii interni au vândut gaze cu un preț mediu anual de 77-80 lei/MWh. Motivul: cantitatea de gaze de piața liberă s-a redus ca urmare a alocării de către ANRE a aproximativ 50% din producția internă către consumatorii casnici și CET-uri la preț reglementat, dar și preferinței producătorilor pentru depozitarea gazelor.

În primele opt luni ale acestui an statul român a încasat din redevențele petroliere 1,115 miliarde de lei, iar din impozitul pe venitul suplimentar obținute ca urmare a dereglementării prețului gazelor 818,6 milioane lei. În total, 1,943 miliarde lei.

Comparativ, în tot anul trecut, la buget au intrat redevențe petroliere în valoare de 1,381 miliarde lei și sume din impozitul pe venitul suplimentar în valoare de 892,2 milioane lei. În total 2,27 miliarde lei.

Majoritatea sumelor suplimentar încasate la buget provin din primul semestru.

Astfel, cel mai mare producător de gaze din România, Romgaz, a înregistrat în primele două trimestre o majorare a cheltuielilor cu impozitele și taxe de 181 milioane lei, din care numai impactul impozitului pe veniturile suplimentare a fost de 174,7 milioane lei. În plus, Romgaz s-a văzut nevoită, ca urmare a OUG 114 și a legislației secundare adoptată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să achite și contribuția bănească de 2% din cifra de afaceri percepută de ANRE, de 41,9 milioane lei.

OMV Petrom, în schimb, a înregistrat la 9 luni o scădere a cheltuielilor cu taxe aferente producției și similare (redevențe plus impozitul special) de 33,5 milioane lei, de la 881,5 milioane lei în primele 9 luni ale lui 2018 la 854 milioane în perioada similară a acestui an. Interesant este că reducerea s-a manifestat exclusiv în trimestrul al treilea, în care încasările statului din impozitele pe producție achitate de OMV Petrom s-au redus cu 37,5 milioane de lei, de la 300,5 în cel de-al treilea trimestru al anului trecut la 263 milioane de lei.

Motivele pentru care statul român a încasat impozite pe producție și redevențe mai mari în primul semestru sunt două: prețurile de piață mai ridicate, dar și faptul că până în luna august, când Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și-a modificat propria legislație, companiile au achitat o redevență legată de prețul de referință de pe bursa austriacă CEGH chiar și pentru cantitățile livrate la preț fix, reglementat, de 68 de lei/MWh. În plus, ca urmare a adoptării legii offshore, OMV Petrom a fost nevoită să achite impozite mai mari pentru producția de gaze curentă din Marea Neagră (25% din producția totală a companiei), ca urmare a majorării impozitării impuse de legea offshore. Astfel, potrivit unui document al ministerului de finanțe, în primele 8 luni ale lui 2019, OMV Petrom a achitat o sumă de 76 milioane de lei drept impozit asupra veniturilor suplimentare offshore. În segmentul offshore este valabil prețul de referință de pe CEGH, ca și în cazul redevenței.

Interesant este că dacă în prima jumătate a anului, producătorii au plătit sume mai mari ca urmare a prețurilor realizate mai ridicate, în a doua jumătate a anului, în urma scăderii prețului de referință de pe bursa austriacă CEGH mult sub nivelul prețurilor din România (și mult sub nivelul prețului CEGH de anul trecut) statul a început deja să încaseze mai puțin bani din redevențe și din impozitele pe producția offshore. În cazul OMV Petrom, în trimestrul al treilea s-a înregistrat o scădere a plăților către buget (din cele două impozite) de 3% comparativ cu trimestrul al doilea al acestui an și de 13,3% comparativ cu trimestrul similar al anului trecut.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud