Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri10182019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Electricitate Stiri Electricitate Energie Electrica Nuclearelectrica se retrage din proiectele hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România-Turcia

Nuclearelectrica se retrage din proiectele hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România-Turcia

Tarnita

Acționarii Societății Naționale Nuclearelectrica SA vor lua în discuție, în 29 aprilie, retragerea societății din proiectele de investiții energetice hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România – Turcia.

Astfel, potrivit convocatorului AGA publicat de Nuclearelectrica, se va dezbate "aprobarea renunțării la participarea Societății Naționale Nuclearelectrica SA la proiectele de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești și Cablu de interconectare submarin 400Kv România – Turcia", acționarii urmând să constate încetarea valabilității punctelor 2, 3, 6, 7 și 8 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 1 din 11.03.2014, care se referă la participarea Nuclearelectrica la aceste investiții.

Compania de proiect Hidro Tarniţa a fost înfiinţată în 2013 cu un capital social de 115.000 lei şi doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica, iar capitalul trebuia majorat cu un total de 75,6 milioane lei, prin emiterea de noi acţiuni către Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (câte 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane lei), CE Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane lei), în două etape, până la 30 aprilie (în cuantum de 30%) şi 31 decembrie 2014.

Hotărârile AGA ale Nuclearelectrica şi Complexului Energetic Oltenia de participare la majorarea de capital au fost însă contestate la tribunal de Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar, iar Guvernul a constatat recent, conform unui document oficial obţinut de Mediafax, că, şi în cazul în care instanţa ar respinge contestaţia, hotărârile respective nu mai produc efecte deoarece nu au fost aplicate, conform procedurii legale, în termen de un an de la data adoptării de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA). Fondul Proprietatea și alți acționari minoritari au contestat și participarea companiilor energetice de stat la proiectul cablului electric submarin România-Turcia.

De altfel, recent, Hidro Tarniţa a somat Complexul Energetic Hunedoara să plătească restanţe de 6,23 milioane de lei pentru acţiunile subscrise în cazul unei majorări de capital, plus dobânzi de întârziere şi daune care curg de la 31 decembrie 2014, termenul limită de plată, potrivit unui document al Hidro Tarniţa, consultat de Energy Report.

Mai detaliat, în AGEA din 12 decembrie 2013 a Hidro Tarniţa s-a aprobat majorarea capitalului cu 75.685.000 lei. Complexul Energetic Hunedoara a subscris în cadrul majorării pentru 88.425 din acţiunile nou emise din totalul de 756.850 acţiuni nou emise, fiecare cu valoare nominală de 100 de lei.

Problema e că termenul limită pentru plata acţiunilor a fost stabilit la 31 decembrie 2014, iar Complexul Energetic Hunedoara a plătit doar 30% din acţiuni. De la data limită de 31 decembrie 2014 , Hidro Tarniţa a calculat dobânzi de întârziere şi daune, potrivit documentului consultat de Energy Report.

La acea majorare de capital trebuia să participe iniţial şi Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (cu câte 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane lei), CE Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane lei) tot până la 31 decembrie 2014.

Guvernul a primit pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceauşescu, oferte doar de la companii chineze, după ce termenul de depunre a documentelor de înscriere a fost amânat de mai multe ori, cu argumentul numărului mare de investitori interesaţi.

Asta după ce Executivul a anunțat că intenționează să acorde ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpuștești, ajutoare de stat constând în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române".

Guvernul a început discuţiile cu cinci consorţii de companii chineze pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceauşescu, dar are mari probleme în a majora cu propria cotă-parte capitalul companiei care va derula proiectul, deşi suma nu este una mare.

De asemenea, Transelectrica şi firma italiană Prysmian PowerLink vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între România şi Turcia.

Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat recent la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

În plus, italienii de la Prysmian au anunţat că vor investi circa 30 milioane de euro în construcţia unei fabrici de cabluri pentru transportul energiei şi în extinderea capacităţii unei unităţi de producţie a cablurilor optice, ambele proiecte urmând să fie derulate la Slatina.

Ambele proiecte, hidrocentrala Tarnița și cablul electric submarin România-Turcia, sunt importante pentru securitatea funcționării sistemului energetic național, în condițiile majorării masive a producției intermitente de energie din surse regenerabile.

Astfel, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița va permite stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în sistemul energetic național, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior). În acest fel se va face echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic.

Cablul electric submarin România-Turcia ar permite facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia. „Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud