Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed08052020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home

46 items tagged "Victor Ponta"

Results 1 - 46 of 46

Premierul Victor Ponta - urmărit penal în speța contractelor semnate de complexele energetice Turceni și Rovinari cu Șova și Asociații

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 05 June 2015 12:45

ponta sova 51944600Premierul Victor Ponta este urmărit penal, în calitate de suspect în legătură cu contractele semnate între complexele energetice Turceni și Rovinari și SCA “Şova și Asociații”. Ponta este acuzat de DNA pentru înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor.

Premierul ar fi primit, în calitate de avocat, sume de bani și un autoturism Mitsubishi Lancer Evo de la cabinetul lui Șova pentru servicii fictive.

DNA a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale al premierului pentru conflict de interese, ca urmare a numirii lui Şova ca ministru.

Comunicatul DNA:

„1.Procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:

  • fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni)
  • complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
  • spălarea banilor

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA „Şova şi Asociaţii” de la cele două complexe energetice (Turceni şi Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Şova Dan-Coman şi a persoanelor din sfera sa relaţională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relaţiile contractuale ale societăţii de avocatură SCA „Şova şi Asociaţii, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecţie fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”. În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.

Prin act adiţional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.

Convenţia de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.

Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.

Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi.

Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfăşurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înţeles cu Şova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia.

Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.

Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.

Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA „Şova şi Asociaţii”, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte.

Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute de la SCA „Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti.

În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi.

Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

2.În aceeaşi cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Şova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor şi în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condiţiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Şova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) şi dreptul de folosinţa gratuită a unui autoturism.

Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei şi 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenţii fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosinţă al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziţionat de SCA „Şova şi Asociaţii” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul şi alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al DNA iniţiază procedura de sesizare a Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârşit infracţiunile de conflict de interese a îndeplinit funcţia de prim-ministru”.

Ponta face un Comitet Interministerial pentru actualizarea strategiei energetice a României pe plan regional

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 07 April 2015 14:28

Ponta platforma maritimaPremierul Victor Ponta a decis constituirea unui Comitet interministerial pentru evaluarea și actualizarea obiectivelor Strategiei Energetice Naționale a României pe plan regional.

Comitetul este condus de prim-ministrul Guvernului, iar din el mai fac parte ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, ministrul Energiei, Andrei Gerea, și ambasadorul cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică din cadrul MAE, Mihnea Constantinescu.

"Rezultatele activității Comitetului se înscriu în Strategica Energetică Națională a României în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice privind siguranța energetică, dezvoltarea durabilă și creșterea competitivității și pentru atingerea standardelor noii politici energie-mediu a Uniunii Europene", se arată în decizia premierului Ponta.

La lucrările Comitetului pot participa în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor ministere și instituții publice cu atribuții în domeniu. Comitetul se reunește în ședințe ordinare lunare, iar ședințele extraordinare se organizează ori de câte ori este necesar.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara, la începutul lunii martie, la Comisia de transporturi şi energie din Senat, că până în luna octombrie intenţionează să prezinte strategia energetică a României, menţionând că va fi nevoie de ”profesionişti” din afara ministerului pentru finalizarea documentului.

Gerea a fost întrebat în Comisia de transporturi şi energie din Senat când estimează că va finaliza strategia energetică a României.

”Aşa intenţionăm, ca undeva în octombrie să o putem prezenta, vom vedea cum ne încadrăm. Important este că noi vrem să facem o dată un schelet, atât cât putem noi şi cei care au mai fost până acum, că au lucrat la ceea ce este acum pe site în consultare, voluntarii să spunem - că aşa s-a lucrat, pe voluntariat - şi totodată să putem să angajăm la un moment dat şi un consultant, dacă se poate pentru partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care noi nu putem răspunde, mai mult partea asta de scenarii, este unde nu avem capacitatea efectivă, umană, pentru toate aceste simulări şi tot ce mai trebuie făcut. Că trebuie făcute până la urmă şi nişte scenarii, nişte simulări, să vedem variantele care ar ieşi din această strategie cam ce ne dau. Dar trebuie într-adevăr să lucrăm şi cu oameni cu experienţă, profesionişti, pe acest domeniu”, a răspuns Gerea.

Anterior, la finele anului trecut, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat o parte din viitoarea strategie energetică.

Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie şi menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

"Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro", se arată în proiectul de strategie energetică pus în decembrie în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.

Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.

În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

"Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă", se spune în proiect.

Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.

"Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România", potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante.

Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reducerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.

UPDATE: PSD îi cedează lui Tăriceanu sectorul energetic, dar nu și ministerul Economiei. Reîncepe lupta pentru putere în energie?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Sunday, 14 December 2014 14:47

Ponta TariceanuSectorul energetic urmează să fie controlat de Partidul Liberal Reformator (PLR) în noul guvern Ponta 4, însă nu prin recomasarea Departamentului pentru Energie în cadrul Ministerului Economiei, alături de Departamentul pentru IMM-uri, așa cum se discuta într-o fază anterioară a negocierilor.

PSD va păstra controlul asupra Ministerului Economiei, urmând să-l numească titular de portofoliu pe deputatul social-democrat Mihai Tudose. CExN al PSD a votat, duminică, cu unanimitate de voturi, structura şi componenţa Guvernului Ponta 4

În schimb, se va crea un nou minister, prin comasarea Departamentului pentru Energie cu cel pentru IMM-uri, noua structură urmând să fie condusă de PLR-istul Andrei Gerea, care a deținut funcția de ministru al Economiei în guvernul USL, între octombrie 2013 și martie 2014.

Într-o fază anterioară a negocierilor dintre Ponta și Tăriceanu, PLR solicita Ministerul Economiei cu tot cu departamentul pentru Energie și cel pentru IMM-uri, iar PSD nu ar fi fost dispus să accepte o astfel de variantă, care ar fi îndepărtat de sub controlul său direct sectorul energetic, practic cel mai important, atât din punct de vedere financiar, cât și strategic și ca influență, inclusiv din perspectiva relațiilor politice și economice internaționale.

Unul dintre pesediștii care vizau funcția de șef al Departamentului pentru Energie era Iulian Iancu, care a declanșat, în ultima perioadă, un adevărat război cu deținătorul funcției, Răzvan Nicolescu, care și-a anunțat sâmbătă demisia pe Facebook.

De la preluarea puterii de către USL, în decembrie 2012, PSD a încercat în permanență să îndepărteze PNL de butoanele sectorului energetic național.

Departamentul pentru Energie a fost înființat în decembrie 2012, ca structură subordonată în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, portofoliul-cheie al Economiei a fost împărțit în cadrul USL între PNL și PSD. Liberalul Varujan Vosganian a fost numit ministru al Economiei, iar social-democratul Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie. PC a preluat Departamentul pentru IMM-uri din cadrul aceluiași minister, prin Maria Grapini.

Contre Niță-Vosganian

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Ulterior, în aprilie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie 2013, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Gerea acum, Gerea atunci

În octombrie 2013, Varujan Vosganian și-a dat demisia din fruntea Ministerului Economiei, la scurt timp după ce Senatul a respins solicitarea procurorului general al Parchetului ÎCCJ privind începerea urmăririi penale împotriva lui Vosganian. Este vorba de un dosar de subminare a economiei naționale, în care Vosganian era acuzat, alături de fostul ministru Adriean Videanu, de sprijinire a unui grup infracțional constituit de omul de afaceri Ioan Niculae pentru a cumpăra gaz mai ieftin de la compania de stat Romgaz pentru societatea Interagro.

Nu după mult timp, în decembrie 2013, Ponta și PSD au mai făcut un pas înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia.

Astfel, Guvernul a decis ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Un nou ministru

PSD a controlat direct Departamentul pentru Energie, prin Constantin Niță, până în martie anul acesta, când, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare, Constantin Niță a fost rotit de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei, iar în funcția de ministru delegat pentru Energie a fost numit tehnocratul Răzvan Nicolescu, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și fost director de Afaceri Publice și Reglementare la OMV Petrom. De asemenea, Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Nu după mult timp, între cei doi a început un adevărat război instituțional, Niță încercând prin diferite mijloace să recâștige pentru sine și pentru PSD controlul sectorului energetic sau cel puțin o parte din acesta.

Astfel, chiar în martie, la scurt timp după numirea lui Nicolescu la Departamentul pentru Energie, Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie urma să fie aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie. Cu alte cuvinte, Constatin Niță urma să aibă ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ordonanța cu pricina a fost aprobată de Guvern în aprilie 2014.

În replică, tot în martie, moul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

O schemă politică ce nu rezolva problema încălcării normelor UE

Pe de altă parte, încă de la numirea sa, Răzvan Nicolescu s-a făcut remarcat printr-o serie de măsuri și luări de poziție dure.

Proaspăt numit, noul ministru a avertizat Parlamentul că recenta atunci OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă normele UE în domeniu prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Avertismentul venea în contextul în care Transelectrica şi Transgaz tocmai fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Demiteri + controale = război

Încă din martie, noul ministru a cerut demiterea conducerii Electrocentrale București și a criticat achizițiile scumpe de gaze din import ale societății. În aprilie, Nicolescu a demis trei directori din cadrul companiei de stat Conpet, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

În mai, Nicolescu a ordonat Corpului de Control al Departamentului pentru Energie să realizeze o analiză în privința cheltuielilor pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj, proiect sprijinit de fostul titular de la Energie, ministrul Economiei, Constantin Niță.

În replică, Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat, pentru Mediafax, că este vorba de "un război" între ministrul Economiei, Constantin Niță, și Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic. "Este un război între Niță și Nicolescu. Nița vrea să ia companiile (din sectorul energetic - n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarnița. Eu mă opun construcției Tarnița, care nu se justifică din niciun punct de vedere", a spus Borza.

Probleme mari la RAAN

În septembrie, ministrul delegat pentru Energie a trimis la DNA raportul corpului de control al departamentului cu privire la activitatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și contractele privind procesarea de cărbune energetic în perioada 2009 – 2013, concluzia raportului fiind că RAAN a consemnat prejudicii de 7 milioane euro în urma denunțării acestor contracte.

Nicolescu trimisese corpul de control să facă investigaţii suplimentare la RAAN şi îl demisese pe administratorul special al Regiei încă din aprilie, arătând căi se pare imoral ca acesta să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă.

"Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic", a declarat, în aprilie, Nicolescu. El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, "să respecte lege". Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.

Atac la ANRE

Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Ironiile politicii: PSD ar putea recomasa Energia la Ministerul Economiei pentru Tăriceanu, după ce, pe vremea USL, le-a separat ca să scape de PNL

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 13 December 2014 19:40

Ponta TariceanuMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunțat, sâmbătă, pe contul său personal de Facebook, că va pleca din fruntea Departamentului pentru Energie, premierul Ponta dorind recomasarea acestuia în cadrul Ministerului Economiei și numirea unui ministru politic pentru acest portofoliu guvernamental.

"Am discutat, astăzi, cu prim-ministrul Ponta despre ceea ce urmează. Mi-a comunicat că își dorește un nou concept : lipirea, din nou, a Departamentului pentru Energie la ministerul Economiei și numirea unui ministru politic", a scris Nicolescu pe Facebook.

Acesta a adăugat că i-a mulțumit premierului pentru că i-a dat șansa "să facă ceva pentru România" în cele 10 luni în care a condus Departamentul pentru Energie.

"I-am comunicat că nu mă interesează nici o altă funcție publică în România și l-am rugat să continue reformele începute în energie : finalizarea strategiei energetice, intrată în ultima sa fază, îmbunătățirea eficienței companiilor de stat, creșterea transparenței și a integrității, depolitizarea sectorului, atragerea tinerilor în administrația care gestionează sectorul energetic. Un lucru e cert: voi continua ca președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER), mandatul pe care l-am primit de la Consiliul UE expirând în anul 2016. Această poziție nu are nici un fel de legătură cu sistemul de administrație din România", a mai afirmat Răzvan Nicolescu.

De asemenea, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, a anunţat, tot sâmbătă și tot pe Facebook, că portofoliul IMM-urilor va fi alipit la cel al Economiei şi va fi condus politic, motiv pentru care el nu va mai face parte din Guvern, nefiind un om politic, ci un tehnocrat.

Tăriceanu vrea Economia cu tot cu Energie

Retragerea lui Nicolescu confirmă scenariul vehiculat în ultima perioadă în timpul negocierilor lui Victor Ponta cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, care a cerut portofoliul Economiei în viitorul Guvern, cu condiţia ca acesta să includă Departamentul pentru Energie, creat în decembrie 2012 de PSD, în condițiile în care Ponta ar vrea desființarea tuturor posturilor de miniștri delegați.

Presa speculează că Ministerul Economiei ar urma să revină PLR, gruparea lui Călin Popescu Tăriceanu, iar ministru ar urma să fie numit Andrei Gerea, care a mai deținut această funcție. De asemenea, se pare că au apărut tensiuni în discuțiile pentru noul Guvern, deoarece PLR ar vrea Ministerul Economiei cu tot cu departamentul pentru Energie și cel pentru IMM-uri, iar PSD nu ar fi dispus să accepte o astfel de variantă, care ar îndepărta de sub controlul său direct sectorul energetic, practic cel mai important, atât din punct de vedere financiar, cât și strategic și ca influență, inclusiv din perspectiva relațiilor politice și economice internaționale. Unul dintre pesediștii care vizează funcția de șef al Departamentului pentru Energie este Iulian Iancu, care a declanșat, în ultima perioadă, un adevărat război cu deținătorul funcției, Răzvan Nicolescu.

Cade Ponta în propria groapă?

Dacă partidul lui Tăriceanu va reuși în cele din urmă să obțină portofoliul Economiei cu tot cu Departamentul pentru Energie, prin Andrei Gerea, situația ar fi profund ironică pentru PSD și Victor Ponta. Ar însemna că social-democrații au căzut în propria lor groapă, săpată anul trecut pentru colegii (pe atun ci) din USL, PNL, pentru a-i îndepărta pe aceștia de sectorul energetic.

Asta pentru că Departamentul pentru Energie a fost înființat în decembrie 2012, ca structură subordonată în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, portofoliul-cheie al Economiei a fost împărțit în cadrul USL între PNL și PSD. Liberalul Varujan Vosganian a fost numit ministru al Economiei, iar social-democratul Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie. PC a preluat Departamentul pentru IMM-uri din cadrul aceluiași minister, prin Maria Grapini.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre Niță-Vosganian

Ulterior, în aprilie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie 2013, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Gerea acum, Gerea atunci

În octombrie 2013, Varujan Vosganian și-a dat demisia din fruntea Ministerului Economiei, la scurt timp după ce Senatul a respins solicitarea procurorului general al Parchetului ÎCCJ privind începerea urmăririi penale împotriva lui Vosganian. Este vorba de un dosar de subminare a economiei naționale, în care Vosganian era acuzat, alături de fostul ministru Adriean Videanu, de sprijinire a unui grup infracțional constituit de omul de afaceri Ioan Niculae pentru a cumpăra gaz mai ieftin de la compania de stat Romgaz pentru societatea Interagro.

Nu după mult timp, în decembrie 2013, Ponta și PSD au mai făcut un pas înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia.

Astfel, Guvernul a decis ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Un nou ministru

PSD a controlat direct Departamentul pentru Energie, prin Constantin Niță, până în martie anul acesta, când, în urma ruperii USL și ieșirii PNL de la guvernare, Constantin Niță a fost rotit de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei, iar în funcția de ministru delegat pentru Energie a fost numit tehnocratul Răzvan Nicolescu, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și fost director de Afaceri Publice și Reglementare la OMV Petrom. De asemenea, Răzvan Nicolescu a fost, între 2006 și 2008, atașat pe probleme de energie al Romaniei la UE, iar în perioada 2007-2008 a reprezentat Romania în grupul de dialog UE-Rusia pe probleme energetice.

Nu după mult timp, între cei doi a început un adevărat război instituțional, Niță încercând prin diferite mijloace să recâștige pentru sine și pentru PSD controlul sectorului energetic sau cel puțin o parte din acesta.

Astfel, chiar în martie, la scurt timp după numirea lui Nicolescu la Departamentul pentru Energie, Ministerul Economiei, condus de pesedistul Constantin Niță, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență potrivit căruia atribuțiile Departamentului pentru Energie privind privatizarea companiilor din subordinea sa vor fi preluate de o instituție nouă, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS), care va fi înființată prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) și va fi în subordinea Ministerului Economiei, adică a lui Niță și a PSD.

Potrivit documentului citat, împuternicirea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor pentru societățile la care Ministerul Economiei își exercită autoritatea prin Departamentul pentru Energie urma să fie aprobată prin ordin emis de ministrul Economiei, la inițiativa ministrului delegat pentru Energie. Cu alte cuvinte, Constatin Niță urma să aibă ultimul cuvânt în privința persoanelor care vor reprezenta statul în AGA la societățile din energie unde statul mai deține participații, printre care se numără Romgaz, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, GDF Suez, E.ON, Termoelectrica, ELCEN, Hidroelectrica, CE Hunedoara, CE Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica sau Compania Națională a Huilei.

Ordonanța cu pricina a fost aprobată de Guvern în aprilie 2014.

În replică, tot în martie, moul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, i-a convocat pe directorii de companii energetice de stat în cadrul unei întâlniri unde s-a discutat, printre altele, realizarea, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a unui sistem de comunicaţii între companiile de stat şi Departamentul pentru Energie. În plus, ministrul le-a spus directorilor de companii, dar și angajaților Departamentului pentru Energie, că nu are în vederi demiteri în rândurile lor, că are încredere în bunele lor intenții și că vrea să-i implice pe primii în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale.

O schemă politică ce nu rezolva problema încălcării normelor UE

Pe de altă parte, încă de la numirea sa, Răzvan Nicolescu s-a făcut remarcat printr-o serie de măsuri și luări de poziție dure.

Proaspăt numit, noul ministru a avertizat Parlamentul că recenta atunci OUG nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor de acționar ale statului la Transelectrica și Transgaz, adoptată de fostul guvern USL, încalcă normele UE în domeniu prin aceea că menține Dispeceratul Energetic Național și Dispeceratul Național de Gaze Naturale sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Avertismentul venea în contextul în care Transelectrica şi Transgaz tocmai fuseseră trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat atunci de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement la adresa României. Asta după ce Executivul european refuzase certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modurile de organizare ale Transelectrica și Transgaz.Una dintre motivațiile acestui refuz al CE fusese tocmai aceea că legislația românească prevede că cele două dispecerate energetice rămân sub coordonarea metodologică și funcțională a ministrului delegat pentru Energie.

Demiteri + controale = război

Încă din martie, noul ministru a cerut demiterea conducerii Electrocentrale București și a criticat achizițiile scumpe de gaze din import ale societății. În aprilie, Nicolescu a demis trei directori din cadrul companiei de stat Conpet, ca urmare a unor sesizări legate de nereguli la anumite achiziţii publice.

În mai, Nicolescu a ordonat Corpului de Control al Departamentului pentru Energie să realizeze o analiză în privința cheltuielilor pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești din județul Cluj, proiect sprijinit de fostul titular de la Energie, ministrul Economiei, Constantin Niță.

În replică, Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat, pentru Mediafax, că este vorba de "un război" între ministrul Economiei, Constantin Niță, și Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic. "Este un război între Niță și Nicolescu. Nița vrea să ia companiile (din sectorul energetic - n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarnița. Eu mă opun construcției Tarnița, care nu se justifică din niciun punct de vedere", a spus Borza.

Probleme mari la RAAN

În septembrie, ministrul delegat pentru Energie a trimis la DNA raportul corpului de control al departamentului cu privire la activitatea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și contractele privind procesarea de cărbune energetic în perioada 2009 – 2013, concluzia raportului fiind că RAAN a consemnat prejudicii de 7 milioane euro în urma denunțării acestor contracte.

Nicolescu trimisese corpul de control să facă investigaţii suplimentare la RAAN şi îl demisese pe administratorul special al Regiei încă din aprilie, arătând căi se pare imoral ca acesta să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă.

"Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic", a declarat, în aprilie, Nicolescu. El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, "să respecte lege". Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.

Atac la ANRE

Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie, Departamentul pentru Energie a elaborat și publicat un proiect de modificare a legislației privind funcționarea ANRE, având ca scop, potrivit Departamentului, "introducerea unor standarde europene în privinţa definirii conflictelor de interese pentru angajaţii ANRE".

Proiectul stipulează că funcționarii ANRE nu vor putea să lucreze în companii cu activități sau interese în domeniul energetic sau să ofere consultanță acestora decât după 3 ani de la expirarea contractelor de muncă încheiate cu ANRE, nu vor avea voie să deţină participații mai mari de 5% la companii care fac afaceri cu societăţi din domeniul energetic și le va fi interzis, lor și soților/soțiilor lor, precum și rudelor până la gradul al II-lea, să deţină participații mai mari de 5% la companii sau fonduri de investiții care deţin acţiuni în companiile din energie care intră în sfera de reglementare a Autorităţii, urmând ca, la nivelul ANRE, să se constituie un registru de tranzacţii personale în care salariaţii ANRE vor avea obligaţia înregistrării participaţiilor deţinute.

Proiect de gazoduct Dobrogea-Giurgiu de 230 mil. € pentru tranzitul gazelor din Marea Neagră, România speră să contribuie și Bruxelles-ul cu bani

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 02 December 2014 13:32

Transgaz investitiiRomânia se va concentra pe construcţia unei conducte de gaze de 230 milioane de euro al cărei scop este transportul gazelor din perimetrele din Marea Neagră până la Podişor, judeţul Giurgiu, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, citat de Mediafax.

"Pentru România, cel mai important proiect de infrastructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene", a declarat Nicolescu, pentru Mediafax, întrebat ce opţiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârşitul acestui deceniu.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe. Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

Adio South Stream?

Pe de altă parte, există voci care susțin că anunțul lui Putin este "o cacialma" și că Rusia nu va renunța la proiectul gazoductului South Stream,fiind vorba de o mișcare tactică pentru a pune presiune pe Bulgaria și Comisia Europeană și Bruxelles pentru a aproba construirea South Stream.

România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiul şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream. Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.

România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

Discuție în CSAT

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, recent, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.
Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Băsescu a cerut în CSAT ca gazele din Marea Neagră să aprovizioneze cu prioritate România. Comisia Europeană e de altă părere

Category: Transport si Stocare
Creat în Tuesday, 25 November 2014 19:41

Transgaz investitiiPreşedintele Traian Băsescu a solicitat, marţi, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

"(...) membrii Consiliului au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu. S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, emis după ședința CSAT.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Luni, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a spus că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Ce spune președintele Iohannis despre Roșia Montană și despre gazele de șist. Gabriel Resources se aștepta să iasă Ponta președinte

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:56

Iohannis cascaPreședintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

"În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale", afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta "ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul".

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. "Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

"Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului", se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

"Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu", a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Pod electoral peste Prut: Ponta îi dă 2 mil. euro lui Leancă să cumpere cărbune pentru familiile sărace din Republica Moldova

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 13 November 2014 01:02

Ponta LeancaGuvernul României va acorda Republicii Moldova două milioane de euro pentru a procura cărbune care va fi distribuit familiilor sărace, a declarat vicepremierul și ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu.

Ministrul Economiei a mai spus, potrivit Publika.md, că vor fi procurate până la 13.000 de tone de cărbune, iar ministerul responsabil cu protecţia socială va definitiva listele beneficiarilor care vor primi cărbunele în această iarnă.

Iarna trecută, pentru o tonă de cărbune, moldovenii au scos din buzunare 2.800 de lei, cu 300 lei mai puţin faţă de perioada similară a anului 2012.

Anul acesta, din cauza crizei din Ucraina, importul de cărbune a fost sistat, iar din această cauză antreprenorii au mărit prețul. Astfel, o tonă de cărbune costă cu circa 500 de lei mai mult decât în 2013.

Ambele state sunt în plină febră electorală. În România, pe 16 noiembrie va avea loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În Republica Moldova, pe 30 noiembrie sunt programate alegeri parlamentare.

În Republica Moldova, la primul tur al alegerilor prezidențiale din România au fost exprimate un număr de 21.928 de voturi valabile, câștigător fiind Victor Ponta (8.202 voturi), urmat de Klaus Iohannis (6.986 voturi), Elena Udrea (3.665 voturi) și Monica Macovei (2.310 voturi).

Premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, l-a susținut deschis pe candidatul PSD la președinția României, Victor Ponta, participând inclusiv la lansarea oficială a candidaturii acestuia. Pe 27 august, cei doi, alături de comisarul european pentru Energie al UE, au inaugurat oficial gazoductul Iași-Ungheni, destinat reducerii dependenței Republicii Moldova de importurile de gaze din Rusia, însă prin care, până în prezent, nu a fost achiziționată nici o moleculă de gaz.

În ultima şedinţă de Guvern de anul trecut, premierul Victor Ponta a semnat, în faţa camerelor de luat vederi, o hotărâre prin care a fost alocată suma de 20 de milioane de euro pentru un program de modernizare a şcolilor şi grădiniţelor din Republica Moldova. Inițial, alocarea fusese stabilită la 80 milioane lei, însă ulterior a fost suplimentată la 90 milioane lei.

Premierul moldovean Iurie Leancă declara, luna trecută, că guvernul condus de Victor Ponta a alocat, în decurs de doar un an și două luni, o sumă fără precedent in istoria relației București-Chișinău, respectiv 40 milioane de euro.

"Astăzi, când mergeam spre Cahul pentru a-l întâlni pe domnul prim-ministru, am făcut un calcul matematic, cam câți bani a alocat Guvernul României în frunte cu Victor Ponta într-o perioadă de un an și două luni de zile (...) Și iată, am ajuns la o cifră impresionantă, în jur de 40 milioane de euro. Este o cifră în sine foarte grăitoare, dacă te gândești și la proiectele care rezultă din această cifră fără precedent. Niciodată așa ceva nu s-a mai întâmplat în relația dintre Chișinău și București. Aceasta înseamnă grădinițe, înseamnă SMURD (...), înseamnă multe, multe alte proiecte. De exemplu, autobuze școlare, pe care le vom vedea astăzi la Chișinău. Știu că le așteaptă multă lume cu nerăbdare, așa încât, dragă Victor, îți mulțumesc foarte mult. Ție, în primul rând, și colegilor, pentru că ne ajuți să depășim problemele inerente acestei perioade foarte dificile", spunea premierul Iurie Leancă.

Ponta: "Se pare că nu avem gaze de șist". Chevron: "Încă analizăm datele obținute din prospectare și explorare"

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 10 November 2014 15:02

Protest gaze de sistRomânia se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are, a declarat, duminică seara, în cadrul unei emisiuni televizate, premierul Victor Ponta.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine, transmite Mediafax.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

El a precizat că gazele convenţionale din Marea Neagră sunt în explorare.

În urmă cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Ponta a săltat acțiunile Transgaz cu peste 3% anunțând că statul e dispus să cedeze controlul la companie. Marea Neagră cere investiții

Category: Transport si Stocare
Creat în Thursday, 23 October 2014 22:41

Transgaz investitiiAcțiunile operatorului național de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) s-au apreciat, joi, cu 3,09%, iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%, după ce premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra companiei în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile companiei, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

Ponta a participat, la Transgaz Mediaş, judeţul Sibiu, la evenimentele desfăşurate cu ocazia împlinirii a o sută de ani de transport al gazelor pe teritoriul României.

"Ca acţionar majoritar, nu pot decât să vă spun să continuaţi să fiţi o societate care să funcţioneze după cele mai înalte standarde de competitivitate, de performanţă, să investiţi, să vă dezvoltaţi, să înţelegeţi că Europa înseamnă oportunităţi, dar înseamnă şi foarte mare competiţie. Vă spun că ne vom comporta ca orice acţionar privat şi anume: aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri dacă se poate, nu ne lăcomim, nu vrem imediat profiturile să le încasăm, atâta timp cât dumneavoastră reinvestiţi şi în felul ăsta consolidaţi compania, şi nu veţi avea niciodată, cum nici nu aţi avut până acum, vă garantăm, niciun fel de influenţă politică şi faceţi tot ce puteţi să scoateţi de tot politica din conducerea companiei, e valabil şi pentru vecinii de la Romgaz", a spus premierul, citat de Mediafax.

Piața a reacționat pozitiv

El a afirmat că ar fi de acord cu micşorarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine Guvernul la Transgaz în vederea atragerii de investitori care să permită dezvoltarea companiei.

"Dacă va fi bine pentru companie, în viitor, să vă dezvoltaţi, nu cred că Guvernul României trebuie să rămână cu 58%, poate să-şi reducă participaţia, putem să atragem noi investitori privaţi care să vă permită să vă dezvoltaţi în continuare. Până la urmă sunt multe guverne care deţin pachete minoritare la companii, acele companii se dezvoltă foarte bine, cu management performant, cu toate standardele pe care le aplică o companie transparentă şi performantă în Europa anului 2014", a spus premierul.

Guvernul deţine 58,51% din acţiunile Transgaz, restul acţiunilor fiind deţinute de persoane fizice şi juridice atât din România, cât şi din străinătate.

Acțiunile Transgaz listate la BVB au încheiat ședința de tranzacționare de joi în creștere cu 3,09%, iar iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%. Titlurile producătorului de gaze naturale controlat de statul român, Romgaz, s-au apreciat cu 2,92%, iar cele ale operatorului de transport din sistemul energetic național, Transelectrica – cu 2,31%.

Riscă să piardă Marea Neagră

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Nevoie mare de bani

Încă din 2013 Transgaz anunța că ia în calcul realizarea unor emisiuni de obligaţiuni sau împrumuturi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Mondială pentru finanţarea investiţiilor, întrucât nu reuşeşte să atragă fonduri nerambursabile suficiente.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Câți bani s-ar mai putea obține din privatizări

România ar obţine 8,4 miliarde euro din vânzarea acţiunilor deţinute la cele mai importante companii de stat, acoperind, astfel, 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare Economica din Austria.

Vânzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursă ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia în calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal.

În plus, potenţiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare şi Societatea Naţională a Sării va aduce României venituri de 3,8 miliarde de euro.

Dacă statul român şi-ar păstra o participaţie de 25% la aceste companii, acolo unde există această posibilitate, veniturile din privatizare ar însuma 5 miliarde de euro.

Bani pentru campania electorală? Un mare sponsor PSD vinde un parc cu panouri solare

Category: Stiri pline de energie
Creat în Thursday, 09 October 2014 16:28

psd 2Omul de afaceri Mihai Rotaru, unul dintre cei mai mari sponsori ai PSD la nivel naţional din ultimii ani a hotărât să cesioneze părţile sociale ale Xalandine Energy, firma care deţine un parc fotovoltaic de 5 MW în localitatea Leu din Dolj, indică un document consultat de Energy Report.

Parcul cu panouri solare se întinde pe circa 13,6 hectare şi are o putere instalată de 5.440 kW. Acesta e deja racordat la sistemul de distribuţie al CEZ după ce a primit  autorizaţie de înfiinţare de la ANRE încă din vara anului trecut.

Asociaţii Xalandine Energy sunt Mihai Rotaru cu 60% şi Alexandrina Rotaru cu 40% şi ambii au hotărât să-şi cesioneze părţile sociale unor cumpărători din afara companiei.

Omul de afaceri este un important jucător pe piaţa de capital, e prezent direct şi indirect  în acţionariatul  SIF Moldova şi controlează marea companie de construcţii Rotary. Acesta a finanţat PSD-ul în anul 2012 cu 140.000 de lei, după ce în anul 2009 a finanţat acelaşi partid cu peste 200.000 de lei. Rotaru este în bune relaţii de afaceri cu Andrei Hrebenciuc, fiul politicianului Viorel Hrebenciuc.

Rămâne de văzut dacă Rotaru va finanţa şi actuala campanie electorală a PSD şi a lui Victor Ponta. S-ar putea să nu aibă însă încotro, dacă se aude că tocmai a vândut un parc cu panouri solare.

 

Elena Udrea vrea "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", dar nu și gaze de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:05

Screenshot 2014-10-02 12.54.06Candidatul la președinție al Partidului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, vrea, la nivel european, "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", pronunțându-se, totodată, împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Astfel, în programul electoral al Elenei Udrea se menționează că obiectivul UE în domeniul energetic este finalizarea pieţei interne a energiei, prin dezvoltarea politicii energetice a Uniunii, acolo unde România îşi are propriile interese de a fi în prim planul deciziei, dar şi continuarea politicii ambiţioase pentru combaterea schimbărilor climatice.

"Măsurile cele mai importante sunt diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei energetice, interconectarea infrastructurilor şi „unirea” puterii de negociere în raport cu ţările terţe, negocierea în plan internaţional a unui acord relevant pentru combaterea unitară a schimbărilor climatice", se afirmă în programul electoral al Elenei Udrea.

Candidatul PMP mai spune că "regiunea extinsă a Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic deosebit, prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi resurse energetice, în asigurarea securităţii energetice a României şi contribuţia substanţială, pe acestă dimensiune, la nivelul UE".

Pe de altă parte, într-un interviu recent la Adevarul.ro, preluat de Hotnews, Udrea s-a pronunțat împotriva exploatării gazelor de șist până când nu se vor găsi metode "cert nepoluante", în condițiile în care, susține ea, este cunoscut faptul că fracturarea hidraulică este nocivă pentru mediu.

"Până acum știm că exploatarea gazelor de șist se face prin fracturare hidraulică. Știm că e nociv pentru mediu și pentru oamenii care locuiesc în zona de exploatare. Deci, în aceste condiții, nu cred că trebuie să trecem la exploatarea gazelor de șist. Dacă în viitor se vor descoperi metode cert nepoluante, da, dar în aceste condiții, nu", a spus Elena Udrea, răspunzând unei întrebări în acest sens.

Candidatul ecologist la președinție William Brânză vrea să stimuleze economia cu becuri ecologice și confundă offshore-ul fiscal cu cel extractiv

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 21:19

BranzaWilliam Brânză, reprezentant al Partidului Ecologist Român (PER), şi-a lansat, miercuri, candidatura pentru prezidenţiale, la un hotel din Bucureşti, în prezenta a o sută de persoane, care au scandat "Brânză, preşedinte!" şi l-au ascultat cântând pe interpretul de muzică populară Gheorghe Turda.

Brânză a vorbit, printre altele, despre ecologie şi despre un program naţional privind becurile ecologice, susţinând că ar trebui create locuri de muncă prin înfiinţarea în ţară a unor fabrici de becuri.

"Am lucrat la programul locuri de muncă pentru ecologie. Se pune tot mai corect problema locurilor de muncă. În ecologie putem oferi locuri de muncă. E normal să avem un program naţional în care să avem becuri ecologice şi economice. De ce trebuie să luăm becuri din China? De ce nu putem avea fabrici de becuri aici? Asta înseamnă locuri de muncă", a declarat Brânză.

În plus, candidatul PER confundă sensul fiscal al expresiei "offshore" (firmă înregistrată într-un așa-numit paradis fiscal, respectiv într-o o jurisdicție cu fiscalitate redusă și care permite păstrarea anonimatului acționarilor sau asociaților firmei) cu cel din industria de petrol și gaze (unde se referă la activități maritime de explorare și producție de hidrocarburi).

Astfel, într-o postare de pe site-ul PER, se afirmă: "O mega afacere păguboasă pentru țară a fost pusă la cale de candidatul și premierul Victor Ponta la Houston, unde s-a întâlnit cu șefii companiilor petroliere americane. În plin scandal Microsoft-offshore în România, Ponta a propus companiilor de petrol și gaze americane să exploateze resursele subsolului, dar și Marea Neagră, prin firme offshore".

"Victor Ponta s-a lăudat că ar fi fost "adoptat" de petroliștii americani. Asta după ce le-a propus să le dea resursele României, inclusiv Marea Neagră, "prin firme off-shore" (comunicatul Guvernului României)", se mai spune pe site-ul PER.

În comunicatul Guvernului la care se face referire se afirmă că premierul "a prezentat deschiderile importante pentru noi investiții în proiecte petroliere și de gaz din câmpuri mature, în operațiuni offshore în Marea Neagră". 

Confuzia pare cu atât mai bizară cu cât, potrivit CV-ului candidatului PER la președinție, acesta a activat, între 2004 și 2006, ca lector universitar la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. Însă CV-ul însuși este bizar sub acest aspect, întrucât în el se menționează că Brânză a fost lector la catedra de drept penal a respectivei universități, iar potrivit site-ului propriu, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești nu dispune de o astfel de catedră

Pe același site, într-o altă postare, William Brânză susține organizarea pe 16 noiembrie a unui referendum privind exploatarea resurselor naționale.

"Propun un referendum cu următoarele întrebări: Sunteți de acord cu exploatarea gazelor de șist și a exploatărilor prin folosirea cianurii? Sunteți de acord cu redevențele mici stabilite acum de statul român pentru industria de petrol si gaze? Sunteți de acord ca acestea să fie mărite la plafonul maxim? Sunteți de acord cu crearea unei companii naționale care să dețină pachetul majoritar de 50,1 % în societățile care exploatează resursele României? Sunteți de acord ca societăților care exploatează resursele țării să li se impună depunerea unei taxe de mediu care să fie returnată dupa încheierea investiției fără prejudicii pentru mediu? ", scrie Brânză.

Programul electoral al Monicăi Macovei: Reducerea dependenței de gazele rusești - prioritate strategică națională. Fără chinezi în energie

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 01 October 2014 12:01

MacoveiiReducerea dependenței de gazele rusești este o prioritate strategică națională, se afirmă în programul electoral al candidatului independent la președinție Monica Macovei.

Asta în condițiile în care, potrivit datelor oficiale, în prezent, România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, ponderea importurilor de la gigantul rus de stat Gazprom în totalul consumului fiind de 12%. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, importurile de gaze din Rusia reprezintă, în medie, aproape un sfert din totalul consumului anual.

Recent, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

"Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională. Resursa nucleară este importantă în acest sens și trebuie să lucrăm cu parteneri de încredere, dintre aliații noștri din Vest. România trebuie să-și dezvolte în paralel atât explorarea și extracția rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, cât și capacitățile de energie nepoluantă (eoliană, hidrocentrale etc)", se arată în programul electoral al lui Macovei.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, urmând ca în perioada următoare comisia guvernamentală să analizeze oferta şi să înceapă negocierile, a anunţat, recent, vicepremierul Liviu Dragnea.

Chinezii au fost singurii care au transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, fiind declarați investitori calificați. Termenul de depunere a documentației a fost extrem de scurt, alimentând suspiciuni și speculații cu privire la faptul că procedura este strict formală, mai ales că Nuclearelectrica avea deja semnată o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valabilă până la sfârșitul anului.

Pe de altă parte, Macovei spune că, din postura de președinte, va "detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Aparținem unor sfere strategice diferite, ne apărăm interesele cu fermitate, cu forța și demnitatea unui stat UE și NATO, dar aceasta nu exclude schimburile economice și culturale. Îmi doresc schimburi economice cu Federația Rusă, dar în termeni de egalitate, nu sub șantajul gazului".

"Numai din Hidroelectrica s-au sifonat 200 de milioane de euro pe an în faimoasele contracte cu „băieţii deştepţi”. La fel, s-au dat ani de zile subvenţii cu „gaz ieftin din producţia internă” tocmai celor mai bogaţi şi celor care au avut dintotdeauna relaţii privilegiate cu statul. Putem liberaliza pieţele de gaz şi energie electrică fără să sărăcim consumatorul mic: marii consumatori trebuie să plătească energia la preţul corect. Trebuie să ştim exact ce impozite, taxe și redevenţe plătesc companiile din industriile extractive: toate aceste sume trebuie publicate, pentru a vedea dacă sunt adecvate. România trebuie să devină parte a EITI (Iniţiativa de Transparentizare a Industriilor Extractive) ", se mai arată în programul electoral al Monicăi Macovei.

Anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere cu privire la modificarea substanțială a directivei UE cu privire la reglementările contabile, modificare potrivit căreia companiile de petrol, gaze, minerit, energie și alte resurse naturale vor fi obligate să dezvăluie în detaliu toți banii pe care îi plătesc guvernelor europene ca urmare a lucrărilor de exploatare și producție derulate. Totuși, din formularea asupra căreia s-a convenit nu reiese limpede dacă respectivele companii vor fi obligate să dezvăluie și toate cheltuielile efectuate în beneficiul guvernelor înainte de demararea lucrărilor propriu-zise de explorare și exploatare, în scopul obținerii din partea autorităților statale a autorizațiilor, licențelor și contractelor de concesiune necesare.

Potrivit candidatului independent la președinție, trebuie privatizate întreprinderile și regiile de stat, "prost gestionate și căpușate de 25 de ani".

"Statul să rămână proprietar numai asupra companiilor de care depinde siguranța națională și să le gestioneze eficient. Am impus la nivel european confiscarea extinsă a averilor obținute ilegal. Voi veghea ca banul furat să se întoarcă la cetățeni. Trebuie verificate toate privatizările din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor", promite Macovei.

Programul electoral al lui Iohannis: Proprietarii terenurilor cu resurse minerale ar trebui să primească redevențe, ca în SUA

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 29 September 2014 21:54

Iohannis cascaComunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat, susține candidatul la președinție al Alianței Creștin-Liberale (ACL) PNL-PDL, Klaus Iohannis, totodată primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arată în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis spune că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promite candidatul ACL.

Banii din redevențe fac cu ochiul primarilor

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

Iohannis și gazele de șist

În iunie, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Anul trecut, în octombrie, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

Programul electoral al lui Ponta: controlul statului în societăţile strategice din energie, "renegociere corectă" a redevențelor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 25 September 2014 10:26

Ponta platforma maritimaStatul poate şi trebuie să deţină controlul în societăţile strategice din energie, spune Victor Ponta în programul său de candidat la președinție, în care mai promite că statul va fi "apărător al intereselor românilor în relaţia cu marile companii", "renegociere corectă a redevenţelor privind resursele naturale", câștigarea de către România a independenţei energetice "totale" în următorii 5 ani şi ocuparea poziției de "lider energetic regional".

"Timpul privatizărilor cu acţionar strategic a trecut. Statul poate şi trebuie să deţină controlul în societăţile strategice din energie, comportându-se în mod corect ca acţionar", se arată în documentul citat.

În programul lui Ponta se mai vorbește despre "dreptate în relaţia dintre stat şi mediul economic". Astfel, potrivit programului electoral al candidatului PSD, statul trebuie să fie "partener de încredere, care îşi plăteşte datoriile la timp" și "apărător al intereselor românilor în relaţia cu marile companii".

Redevențele se renegociază pentru că nu pot fi schimbate prin lege

În acest context, Ponta promite "renegociere corectă a redevenţelor privind resursele naturale", în contextul în care, anul viitor, nivelul redevențelor petroliere poate fi modificat, expirând perioada de înghețare prevăzută în contractul de privatizare a Petrom.

Asta pentru că, după cum Energy Report scria încă din iunie, dacă toate acordurile petroliere semnate de Guvernul României sunt similare cu cele încheiate cu Chevron, nivelul redevențelor pentru acordurile de concesiune în vigoare nu poate fi schimbat prin modificarea Legii petrolului nr. 238/2004, întrucât nivelul procentual al redevențelor datorate de companii este prevăzut ca atare în acorduri, care sunt încheiate pe 20-30 de ani, fără referire la Legea petrolului.

În plus, chiar în Legea petrolului, respectiv la articolul 61, alineatul 1, se stipulează că ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”.

De altfel, chiar Victor Ponta declara, în vară, că noile redevențe, fixate prin modificarea legii, vor fi aplicabile oricăror noi contracte de concesiune. "Noua lege nu se va putea aplica retroactiv", a declarat Ponta, întrebat fiind dacă pot fi modificate redevențele pentru titularii acordurilor de concesiune aflate în prezent în vigoare, în care este stipulat actualul regim de redevențe și care au o durată de 20-30 de ani.

Nimic despre gazele de șist

Ponta mai promite, în programul său electoral, o "strategie de exploatare responsabilă a resurselor naturale". În document nu se menționează însă nimic despre explorarea și exploatarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale ale României, respectiv despre forajul după gaze de șist prin fracturare hidraulică.

În campania electorală din 2012, USL a criticat, cu argumente ecologiste, încheierea de către guvernele anterioare a unor acorduri petroliere cu Chevron pentru perimetre conținând gaze de șist. După alegerile parlamentare din 2012, imediat după numirea în funcție, guvernul USL condus de Victor Ponta a prezentat public un program de guvernare în care apărea la obiective "Instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de șist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică".

De-a lungul anului, Ponta și-a modificat treptat atitudinea față de gazele de șist, în special după reacția ambasadorului de atunci al SUA, Mark Gitenstein, care a declarat, imediat după anunțul privind moratoriul, că recomandă României să afle măcar dacă deține gaze de șist, că va discuta subiectul cu ministrul Economiei și că dorește să afle motivația moratoriului și cum intenționează autoritățile de la București să procedeze mai departe.

Astfel, în decembrie, s-a ajuns ca programul de guvernare al guvernului Ponta 2 să enumere demararea acțiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor de gaze de șist printre prioritățile din sectorul energetic. Iar Ponta declara că hidrocarburile neconvenționale ar putea asigura independența energetică a României și că Gazprom ar avea cel mai mult de pierdut dacă România ar începe să exploateze zăcămintele de gaze de șist.

Se mizează totul pe gazele din Marea Neagă

Prezidențiabilul PSD vorbește în programul său despre "creşterea independenţei şi securităţii energetice ale ţării". De altfel, în cuprinsul documentului, care are 36 de pagini, expresia "independență energetică" apare de 10 ori, iar sintagma "lider energetic regional" – de 3 ori.

"În a doua jumătate a anului 2019, ţara noastră are perspectiva strategică de a deveni a doua ţară din Uniunea Europeană, după Danemarca, care este independentă energetic, adică produce mai multe resurse energetice decât consumă. Schimbarea va fi generată de descoperirile din Marea Neagră", se afirmă în program, cu referire la zăcământul offshore de mare adâncime descoperit în 2012 de OMV Petrom și Exxon Mobil, despre care se estimează că ar conține între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și unde forajul a început în iulie anul acesta.

"Datorită acestei noi paradigme, România va avea posibilitatea de a juca un rol de furnizor de energie pentru vecinii săi, în special pentru Republica Moldova. Acest lucru va trebui coroborat cu încercarea de a atrage investitori care să investească în noi facilităţi de procesare industrială a gazului natural în aşa fel încât să se creeze noi locuri de muncă iar descoperirile recente de gaz natural să creeze un multiplicator important pentru întreaga economie", spune Ponta, în programul său electoral.

"Mândrie, demnitate"

Potrivit sursei citate, un al doilea obiectiv important este legat de atragerea de investiţii pentru modernizarea sectorului energetic românesc. "În consecinţă, România trebuie să îşi propună atragerea de capital privat autohton şi străin, oferind un mediu predictibil şi atractiv. Vrem impunerea unor reguli de guvernanţă corporativă eficiente", scrie în programul electoral al lui Victor Ponta.

Al treilea obiectiv menționat de Ponta este legat de rolul statului român în definirea politicilor şi strategiilor energetice la nivel european.

"Energia este un domeniu în care România trebuie să joace un rol mai activ la nivel european. Trebuie să fim mândri de trecutul, prezentul şi perspectivele noastre de viitor. Am fost prima ţară din lume cu o producţie de ţiţei înregistrată oficial. Suntem ţara cu cel mai echilibrat mix energetic european şi singura care are şanse reale de a deveni independentă energetic. Ne putem uita în ochii oricui cu mândrie şi demnitate în acest domeniu. Este nevoie să ne susţinem cu mai mult curaj ideile şi viziunile, contribuind la crearea unei Uniuni Europene capabilă să aibă o politică energetică comună, precum şi o abordare cu o singură voce a dialogului cu partenerii săi externi", se afirmă în programul candidatului PSD la președinție, Victor Ponta.

Ponta vrea să reducă taxa de stâlp la 1% și să lase încasările la primării și consilii județene

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 04 September 2014 13:23

Ponta OprisanPremierul Victor Ponta a afirmat, în ședința de Guvern de joi, că vrea reducerea cu o treime a taxei pe construcții speciale, așa-numita taxă de stâlp, de la nivelul actual de 1,5% la 1%, precum și direcționarea încasărilor din această taxă către primării și consilii județene.

„Taxa pe construcţii speciale vreau să o reducem şi putem să ne permitem să o reducem de la 1,5% la 1%, să fie colectată şi să intre în bugetul autorităţilor locale. În acest fel, autorităţile locale au şanse mai mari de dezvoltare. Banii autorităţilor locale înseamnă canalizare, apă, drumuri, şcoli. Când aud această prostie fără margini să nu mai dăm bani la primari, să dăm bani la armament... banii la primari nu sunt la primari, e vorba despre tot ce înseamnă viaţa de zi cu zi a fiecărui român. Noi continuăm să investim. Povestea asta, că să luăm bani de la autorităţile locale şi să dăm pentru arme în Ucraina, cred că are o componentă medicală deja”, a declarat Ponta.

Ponta vorbea încă din august despre ideea ca o parte din încasările din taxa de stâlp să fie direcționată către bugetele locale. Atunci, premierul afirma că acest lucru s-ar putea întâmpla începând cu exercițiul bugetar al anului viitor, 2015.

În prezent, taxa de stâlp este administrată și colectată de către ANAF, iar banii din încasări merg la bugetul central.

De asemenea, Ponta vorbea încă de anul trecut despre ideea ca banii colectaţi din redevenţe petroliere și miniere să fie împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat în prezent.

De anul acesta, companiile româneşti, cele străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, datorează un impozit pe construcții speciale în cotă de 1,5% din valoarea acestor construcții. Printre construcțiile speciale impozitate se numără centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, în afară de construcții speciale metalice și din beton, centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, în afară de clădirea reactorului, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț, construcții miniere subterane, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport al energiei electrice sau instalații electrice de forță.

Taxa de stâlp datorată de către companiile producătoare de energie se regăsește deja pe facturile consumatorilor de curent electric, unde a generat o scumpire de peste 2%.

Și ca urmare a costurilor suplimentare generate pentru companii de taxa de stâlp, investiţiile realizate în economia naţională au scăzut atât în trimestrul al doilea din acest an, cât şi în primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare, potrivit datelor provizorii transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Guvernul estimează că va încasa în total anul acesta circa 1,5 miliarde lei din impozitul pe construcții speciale.

Consumatorii casnici de curent electric vor suporta pe facturi "taxa de stâlp" a lui Ponta

Category: Energie Electrica
Creat în Wednesday, 21 May 2014 12:12

Ponta PSDConsumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

Efecte neluate în calcul

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, marți, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Consilierul lui Ponta a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Ponta cel arogant

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

De ce a cedat guvernul la presiunea transportatorilor și nu și la cea (ne)exercitată de contribuabilii simpli?

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 31 March 2014 18:39

transportatori acciza PontaGuvernul Ponta a acceptat returnarea către transportatori a 4 eurocenți din majorarea de 7 eurocenți a accizei la carburanți din cu totul alte motive decât cele economice.

Dacă ar fi acceptat logica economică, executivul ar fi renunțat în totalitate la majorarea accizei, și nu ar fi cedat doar în fața presiunii transportatorilor, grup de lobby mult mai restrâns și mult mai ușor de organizat în vederea blocării traficului decât cel mai larg al șoferilor români din întreaga țară.

Motivarea acceptării returnării celor 4 eurocenți transportatorilor, formulată de premierului Victor Ponta este de-a dreptul bizară: "(Această măsură - n.r.) are un dublu efect: pe de o parte sprijinim competitivitatea transportatorilor rutieri din România și, pe de altă parte, combatem evaziunea fiscală pentru că, așa cum ați înțeles, numai cei care vin cu facturi primesc înapoi cei 4 cenți. Deci, cei care alimentează prin alte metode practic în felul acesta îi dezavantajăm și bine facem", a explicat Victor Ponta.

Guvernul se îngrijește de sănătatea șoferilor, impozitându-i

Însă orice subvenționare (sau orice reducere de impozit) are ca efect sprijinirea competitivității respectivilor actori economici. De ce numai transportatorii (și nu toți, ci numai cei care se ocupă cu transportul rutier de mărfuri cu o greutate brută maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone și cu transportul de călători, regulat sau ocazional) să beneficieze de un astfel de sprijin și nu și celelalte sectoare economice? Și în celelalte sectoare economice există evaziune fiscală. Și de ce nu și toți șoferii? La această întrebare, premierul Ponta a oferit un răspuns mai mult sau mai puțin explicit. Întrebat de ce nu se face o schemă de compensare și pentru cetățeni, Ponta a precizat că avantajele pentru cetățeni constau în alte lucruri. "Dacă avem autostrăzi, atunci, în loc să mai faci de la Cluj șapte ore până la București, faci patru ore. Atunci consumi mai puțin carburant, te duci mai rar cu mașina la reparat și, în primul rând, mai important e faptul că, în loc să avem atâtea mii de oameni care mor pe șosele din cauza tirurilor, cu siguranță numărul de accidente va scădea", a spus Ponta. Cu alte cuvinte, șoferii obișnuiți trebuie să plătească o acciză mai mare pentru ca guvernul să poată avea grijă de sănătatea lor și să le micșoreze costurile cu întreținerea autoturismului. 

O Europă plină de guverne criminale 

Urmând logica premierului, Europa (ca să nu mai vorbim de Statele Unite ale Americii) este condusă de guverne criminale de-a dreptul, în spatele României, în topul celor mai mari sume nominale colectate de stat din prețul motorinei, aflându-se numai puțin de 19 state, care colectează o sumă mai mică de accize și TVA. Astfel, dacă de pe 1 aprilie, guvernul român urmează să colecteze 69 eurocenți din prețul de 1,374 euro al fiecărui litru de motorină (50,2%), în state precum Luxemburg sau Bulgaria, statul colectează doar 48 eurocenți, respectiv 54 eurocenți la fiecare litru de motorină vândut. Chiar și guvernele din Germania, Franța sau Austria pot fi acuzate de genocid, potrivit premierului Ponta, ele colectând sume reprezentând accize și TVA mai reduse, în termeni absoluți, în euro, decât guvernul României. Asta deși puterea de cumpărare este acolo de câteva ori mai mare decât cea din România.

Guvernul demonstrează că nu se teme de deflație, ci de inflație

În realitate însă, premierul Ponta a acceptat returnarea celor 4 eurocenți din cu totul și cu totul alte motive. Se pare că, în pofida declaraților ministrului pentru buget Liviu Voinea, de la finalul anului trecut, guvernul se teme nu de deflație, ci de inflație. Iar, în logica lor întortocheată, guvernanții cred că dacă îi sprijină pe transportatori, majorarea accizei nu se va vedea în costul de producție și distribuție al bunurilor comercializate în România.

Volumele mai mari la prețuri mai mici aduc mai mulți bani la buget

Numai că executivul ignoră fragilitatea cererii interne și consideră drept inelastică cererea de pe piața combustibililor. Paradoxal, execuția bugetară de pe primele două luni ale anului ar trebui să le deschidă ochii. Astfel, în aceste două luni, încasările din accize s-au majorat cu 5,2%. Motivul: comparativ cu primele două luni ale lui 2013, benzina și motorina s-au ieftinit. Astfel, dacă pe 7 ianuarie 2013 benzina costa 1,271 euro, iar motorina 1,346 euro, pe 25 februarie, benzina ajunsese deja la 1,364 euro, iar motorina la 1,377 euro. Anul acesta, dacă pe 6 ianuarie 2014, benzina costa 1,247 euro, iar motorina 1,307 euro, pe 24 feb benzina era cotată la 1,253 euro, iar motorina la 1,306 euro. Cu alte cuvinte, nu volumele mai mici vândute la prețurile mai mari (chiar cu o pondere mai ridicată a taxelor în preț, ca urmare a modificării formulei de calcul a accizei) aduc mai multe venituri la buget, ci dimpotrivă volumele mai mari vândute la prețuri mai mici. Comercianții de carburanți au anunțat deja căî estimează o reducere a cererii cu 1-3%, însă această reducere ar putea fi mai mare.

Șoferii români anunță o reducere a consumlui de 7,1%

Dovadă: studiul Daedalus Millward Brown, potrivit căruia "un bărbat posesor al unei mașini cu motor de 1,6 L pe benzină și consum de 5,9 L/100 km (extraurban) și 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plătește la prețul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul orașului. De la 1 aprilie însă, deși dispune de același buget, șoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puțin într-un an (...) La un rulaj mediu anual de 12.800 km, dintre care 65% parcurși în oraș, femeile vor scoate din buzunar pentru combustibil 6.400 lei, cu 410 lei mai mult decât până în prezent."

Cu alte cuvinte, declarativ, șoferii români anunță o reducere a consumului de carburanți nu cu 3%, ci 7,1%.

De ce ar trebui să se teamă guvernul Ponta

Între declarații și fapte există însă o diferență, reducerea urmând a fi probabil mai mică. Însă Guvernul Ponta ar trebui să se teamă mai mult de altceva, dată fiind fragilitatea cererii interne. În condițiile conflictului dintre Occident și Rusia, în absența unei manipulări a prețului petrolului de către SUA, în colaborare cu OPEC (fără ajutorul căreia prețul petrolului nu poate fi manipulat eficient), presiunile de pe piețele internaționale vor fi unele de majorare a prețului țițeiului. Și în special al țițeiului Ural, produs în mare parte în Rusia și statele ex-sovietice, și care este folosit în calculul prețului combustibililor de companiile românești. Așa cum anticipa în urmă cu câteva luni Energy Report, într-un scenariu negativ, numai la carburanți (fără a lua în calcul prețul gazelor sau electricității, aflate în plin proces de liberalizare și afectate și ele de criza ucraineană) am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodăriilor și va afecta în sens negativ cererea și implicit prețurile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse între ciocanul cererii în scădere (și implicit al prețurilor) și nicovala majorării costurilor de producție (prețul la energie și gaze se va liberaliza și vor urma traseul prețului petrolului - rușii leagă prețul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de producție). Va rezulta o avalanșă de falimente! Și atunci, ori BNR își folosește la maxim (ineficient și clientelar) singurul canal de transmisie monetară (bugetul, că sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra într-o recesiune profundă cauzată de aceste majorări de taxe "salvatoare”.

Ponta spune că nu se vor scumpi gazele pentru consumatorii industriali, ANRE îl contrazice

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 24 March 2014 19:12

Ponta accizaPreţul de referinţă la gaze pe piaţa liberă, pentru consumatorii industriali, va fi cel din ianuarie 2014, preţul la gaze pentru consumatorii casnici urmând însă să crească cu 2%, a declarat, în plenul Parlamentului, premierul Victor Ponta.

"La gaze, de la 1 aprilie, preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%. În schimb, pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă, preţul de referinţă va fi cel de la 1 ianuarie 2014. În baza pachetului de sprijin pentru industrie, care va fi aprobat miercuri în şedinţă de Guvern, pe toată piaţa liberă, preţul de referinţă la gaze, la care se vor putea raporta producătorii şi consumatorii industriali, va fi preţul de la 1 ianuarie, 230 de dolari la mia de metri cubi. În acest fel, pe de-o parte, ne menţinem angajamentele de a liberaliza preţul la gaze, pe de altă parte, impactul va fi minor sau chiar, în baza competiţiei libere, aşa cum s-a întâmplat la energie electrică, vor scădea aceste preţuri şi practic marii consumatori vor putea să fie în continuare competitivi", a declarat Ponta.

Pe de altă parte, tot în plenul Parlamentului, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, a declarat, cu prilejul prezentării în Parlament a Raportului privind prețurile și tarifele reglementate pe 2013, că de la 1 aprilie va fi o creștere de 2% la prețul gazelor pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru non-casnici.

Potrivit oficialului ANRE, calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte două scumpiri.

"La 1 iulie va fi o creștere pentru non-casnici de 5% și pentru casnici de 3%, iar la 1 octombrie, creșterea va fi de 4% pentru non-casnici și de 3% pentru casnici', a completat Havrileț.

Transelectrica și Transgaz, companii declarate "apolitice" de premierul Ponta, și-au majorat în 2013 profiturile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 18 February 2014 06:42

statie-transformareActualul conflict care macină USL are în egală măsură mize economice și politice. Probabil că unul dintre motivele care stau la baza nemulțumirii liberalilor este și mutarea Transelectrica și Transgaz de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru.

Transelectrica și Transgaz tocmai și-au publicat rezultatele preliminare, prima companie obținând un profit de 162,29 milioane lei, în creștere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, în timp ce Transgaz s-a mulțumit doar cu o majorare de doar 2%, până la un nivel de 336,861.

În pofida evidențelor, premierul Victor Ponta susține că transferul celor două companii n-are nimic de-a face cu politica. "Abordarea unora din media că Transelectrica și Transgaz trebuie să fie ale unui partid reflectă perioada pedelistă în care totul era al partidului. Transelectrica, Transgaz nu sunt nici ale PNL, nici ale PSD, nu sunt ale niciunui partid. (...) Nu, Transelectrica și Transgaz, ca și Romgaz, ca și Hidroelectrica, din momentul în care au fost listate la bursă, din acel moment se conduc fără niciun fel de influență politică", a declarat Ponta, citat de Agerpres.

Independența politică: modelul Romgaz

Numai că "independentul" Romgaz nu e atât de apolitic precum zice premierul Ponta. Astfel cum s-ar explica faptul că Romgaz a contribuit cu jumătate de miliard de euro la finanțarea deficitului bugetului general (28% din valoarea acestuia). Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Motivația evitării infringement-ului

În ceea ce privește transferul Transelectrica și Transgaz, principalul motiv invocat a fost evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Transelectrica și-a majorat profitul net de 5 ori

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a încheiat anul 2013 cu un profit net de 162,29 milioane lei, în creştere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, conform informaţiilor financiare preliminare remise luni Bursei de Valori Bucureşti.

Profitul operaţional după amortizare (EBIT) a fost de 207,8 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de cel înregistrat în 2012, susține Mediafax.

Veniturile totale obţinute în 2013 au înregistrat o diminuare de 11% faţă de anul anterior, până la 2,46 miliarde lei.

La 31 decembrie 2013, Transelectrica avea datorii de 2,59 miliarde lei, din care datorii curente - 985,18 milioane lei.

Compania avea active totale de 5,15 miliarde lei la finele lui 2013, în creştere cu 4,2% faţă de anul anterior (4,94 miliarde lei).

Transelectrica este operatorul de transport şi sistem din sectorul energetic românesc. Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice (58,68%), Fondul Proprietatea (13,49%), SIF Oltenia (7,11%) şi alţi acţionari, pe bursă (20,70%).

Profitul net al Transgaz, superior cu 2% celui înregistrat în 2012

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale - Transgaz Mediaş a obţinut în 2013 un profit net preliminat de 336,861 milioane de lei, cu 2% mai mare faţă de cel din 2012, cifrat la 329,3 milioane lei, conform raportului transmis luni Bursei de Valori Bucureşti, citat de Agerpres. 

Veniturile totale ale companiei au crescut anul trecut cu 10%, până la la 1,55 miliarde lei, iar cheltuielile s-au majorat tot cu 10%, la 1,129 miliarde lei. Profitul brut a totalizat 427,8 milioane lei, fiind mai mare cu 9% (34,9 milioane lei) decât în 2012.

Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea veniturilor s-a datorat în principal unui tarif de rezervare capacitate mai mare faţă de perioada similară din anul anterior, iar scăderi au fost înregistrate la veniturile din serviciile de tranzit internaţional al gazelor naturale din cauza unui curs de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar american mai mic decât cel realizat în anul 2012.

Creşterea cheltuielilor totale cu 10% în 2013 a fost influenţată, în principal, de instituirea impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural precum şi de economiile înregistrate la cheltuielile cu achiziţia gazelor pentru consum tehnologic.

Cheltuielile financiare au înregistrat o depăşire de 114,8 milioane de lei în 2013 din cauza provizionului pentru deprecierea activelor financiare, reprezentând contribuţia Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International, consecinţă a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Situaţiile financiare pentru 2013 ale Transgaz nu sunt auditate şi au fost întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Ponta profită de spectrul infringementului UE pentru a trece Transelectrica și Transgaz de la PNL la PSD

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 14 February 2014 15:01

Ponta Antonescu energieCompaniile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru, principalul motiv invocat fiind evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Acțiunea seamănă cu cea de la finalul anului trecut, când Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Care sunt justificările Guvernului

Potrivit Mediafax, care citează surse oficiale, în ultima ședință de Guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat, a fost aprobată o ordonanță de urgență, care nu fusese pusă în dezbatere publică sub formă de proiect, prin care Transelectrica și Transgaz au fost trecute din subordinea MFP, controlat de PNL, în cea a SGG, condus de pesedistul Ion Moraru.

"Ordonanţa a fost dată ca să putem desfăşura marile proiecte de interconectare cu Moldova şi Turcia şi să dezvoltăm infrastructura energetică. În plus, Ministerul Finanţelor urmează să promoveze Legea privind stabilirea redevenţelor, deci nu putea să fie şi cu reglementare, şi cu management. Este împotriva regulilor UE", potrivit surselor citate.

Ordonanţa de urgenţă, obţinută de Mediafax, este argumentată prin "atributul suveran al Guvernului de a administra proprietatea privată a statului, necesitatea monitorizării directe, la nivelul conducerii Guvernului, a evoluţiei agenţilor economici cu capital majoritar de stat din domeniul resurselor energetice, în consonanţă cu obiectivul naţional al asigurării independenţei energetice a României, neadoptarea măsurilor propuse fiind de natură să producă efecte negative pe termen mediu şi lung în acest domeniu fundamental al economiei, prin rolul primordial al Cancelariei premierului de a asigura suport prim-ministrului în ceea ce priveşte coordonarea procesului de elaborare a cadrului general pentru definirea priorităţilor Guvernului, în conformitate cu Programul de guvernare şi cu angajamentele internaţionale asumate de România, precum şi statutul Secretariatului General al Guvernului, care constituie elementul de legătură şi stabilitate a guvernării, precum şi prin necesitatea accelerării măsurilor de natură a evita declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României în ceea ce priveşte respectarea principiilor separării calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale, pe de o parte, de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport al electricităţii şi gazelor naturale, pe de altă parte, statuate la nivelul legislaţiei obligatorii a Uniunii Europene".

Astfel, ordonanţa stabilește că exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la Transelectrica şi Transgaz se realizează de către Guvern prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, iar reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor vor fi numiţi şi revocaţi prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru. Participarea acestor reprezentanţi în şedinţele adunării generale a acţionarilor se face pe baza şi în limitele mandatului primit prin ordinul secretarului general al Guvernului, la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru.

Ce mai prevede ordonanța

În exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, va acţiona în concordanţă cu politicile şi strategia în domeniul energiei şi gazelor naturale elaborată de ministerul de resort în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

Începând cu data exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor decurgând din calitatea de acţionar a statului la aceste companii, procedurile privind selecţia administratorilor, aflate în derulare, se preiau şi se duc la îndeplinire de către Secretariatul General al Guvernului, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Finanţelor Publice.

Se autorizează Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru, să iniţieze şi să aprobe, după caz, toate operaţiunile şi demersurile necesare pentru trecerea acţiunilor deţinute de Transelectrica la Societatea Comercială ” Operatorul Pieţei de Energie Electrică”- S.A.-OPCOM şi la Societatea Comercială FORMENERG – S.A. în proprietatea privată a statului şi administrarea Departamentului pentru Energie, cu respectarea prevederilor legale incidente.

Dispeceratul Energetic Naţional şi Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale rămân în coordonarea metodologică şi funcţională a ministrului delegat pentru energie, post ocupat în prezent de Constantin Niţă (PSD).

Procedurile de expropriere în curs de desfăşurare se continuă de către Secretariatul General al Guvernului, cu menţinerea valabilităţii actelor şi procedurilor îndeplinite până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Care au fost obiecțiile Comisiei Europene

Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.

Comisia Europeană a acuzat mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport sunt parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că guvernul poate interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se află unii acționari minoritari și unii membri CA, care au legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.

Război PSD-PNL

În decembrie anul trecut, Guvernul a elaborat un proiect de lege potrivit căruia ministrului delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală atunci în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.

Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controlează Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, poate iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul trecut, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre energetice

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu. Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Amânarea majorării accizei la benzină pe trimestrul II ar provoca o gaură suplimentară de doar 250 de milioane de lei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 30 January 2014 12:50

Accize benzina motorina BUNMai sunt două luni până la scumpirea cu 40 de bani a combustibililor în urma majorării accizelor efectuată și apoi amânată de guvernul Ponta. Singura necunoscută este dacă această scumpire se va aplica și motorinei, nu numai benzinei.

Premierul Victor Ponta susține că amânarea majorării accizei la motorină este singura măsură fiscală acceptată de FMI.

Rămâne de văzut dacă oficialii Fondului vor putea fi convinși, în condițiile în care gaura la bugetul de stat va fi de 1,17 miliarde de lei (560 de milioane amânarea majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, un trimestru cu consum sezonier mai scăzut, și alte 610 de milioane amânarea majorării accizei la motorină pe trimestru al doilea, trimestru cu consum sezonier mult mai ridicat de carburanți). Față de cifrele cuprinse în legea bugetului, veniturile se vor diminua în acest an cu 1 miliard de lei, din amânarea majorării accizelor la motorină pe prima jumătate a anului și 170 de milioane din amânarea majorării accizelor la benzină pe primul trimestru. E drept că în momentul în care a calculat efectul bugetar, guvernul s-a bazat pe o rată a colectării de 85% , ceea ce ar atenua efectul asupra execuției bugetare.

Ponta majorează din pix "gaura la buget" pe primul trimestru

"Este singurul lucru pe care FMI-ul îl acceptă (amânarea cu trei luni a majorării accizei la motorină de la 1 aprilie - n.r.), e maximum. Mai discutăm. Ideea era să facem un compromis, să avem totuși și semnătura președintelui", a declarat Ponta după Comandamentul de iarnă de la Palatul Victoria.

Ponta a explicat că în cazul în care se va decide asupra unei asemenea măsuri, golul de încasări la buget va fi de "1,1 miliarde de lei până la 1 iulie" și că "acum golul este de 670 de milioane de lei".

Interesant este că Victor Ponta avansează o sumă de 670 milioane de lei drept "gaură bugetară" pe primul trimestru. Acesta fie a ignorat gradul de colectare de 85% cuprins în calculele pentru buget, fie faptul că consumul pe primul trimestru al anului este cel mai redus din an, fie ambele.

Deficit trimestrial de 560 milioane de lei

În urma acestei deciziei de amânare a majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, bugetul va fi văduvit, potrivit cifrelor prezentate în proiectul de buget, de aproximativ 560 de milioane de lei.

Dacă măsura amânării majorării accizelor la benzină și motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, potrivit propriilor calcule, de 2,8 miliarde lei (la o rată a colectării de 85%), însă consumul sezonier mai scăzut din primul trimestru reduce "pierderile" înregistrate de guvern. Primul trimestru al fiecărui an este cel cu consumul de carburanți cel mai mic, fiind situat undeva la 20% din consumul la nivelul întregului an. Cel puțin asa reiese din raportul pe primul trimestru prezentat de cea mai importantă companie din domeniu din România, Petrom, investitorilor. În 2012, din volumul total al vânzărilor de marketing ale Petrom, de 3,83 tone, numai 0,8 tone au fost înregistrate în primul trimestru.

Din cei 560 de milioane, 390 de milioane sunt aferente nemajorării accizei la motorină și 170 nemajorării accizei la benzină.

Dacă măsura amânării s-ar aplica în cel de-l doilea trimestru și la benzină, nu numai la motorină, "gaura la buget" ar fi de 1,4-1,5 miliarde lei.

1,95 miliarde de lei: "gaura" nemajorării accizei la motorină pe întreg anul

Dacă măsura de amânare a majorării accizei doar la motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, numai în cazul motorinei, potrivit propriilor calcule, de 1,505 miliarde lei numai din nemajorarea accizei, 362 milioane din TVA aferenta acestei accize și aproximativ alte 100 de milioane (89 milioane mai exact) din neaplicarea indexării cu rata inflației asupra celor 70 de euro la mia de litri de motorina. În total, aproximativ 1,95 miliarde de lei numai în cazul motorinei, adică numai puțin de 40% din totalul de 4,93 miliarde de lei anticipat de guvern din noile măsuri fiscale.

În cazul benzinei, gaura la buget creată ar fi de 850 de milioane de lei. Si acest calcul este făcut la o rata de colectare de 85%. La o rata de colectare de 100%, suma totala s-ar ridica la 3,3 miliarde de lei (2,2 miliarde motorină, 1,1 miliard benzină).

CNIPMMR: Majorarea accizei va conduce la închiderea a 15% din IMM-uri

Majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre întreprinderile mici și mijlocii din România, 59% dintre acestea fiind chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, a declarat recent Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), citat de Agerpres.

"În urma unui sondaj realizat în perioada 16-22 ianuarie 2014 la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii din România, a reieșit că majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre acestea. Mai mult, un procent de 59% dintre firme sunt chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, în timp ce 15% ar putea ajunge la soluția extremă de închidere a operațiunilor comerciale", a afirmat Ovidiu Nicolescu.

Majorare cu 3% a prețurilor în întreaga economie 

Potrivit acestuia, majorarea accizei la carburanți va avea ca efect imediat creșterea, cu peste 3%, a prețurilor produselor și serviciilor realizate de companiile din România.

"Toți respondenții sondajului consideră că majorarea accizei va avea ca efect direct creșterea prețurilor, 74% dintre firme previzionând o creștere de peste 3% a prețurilor produselor și serviciilor realizate de compania lor, în timp ce 24% indică o majorare a prețurilor de peste 10%. Scumpirea accizei la carburanți va afecta în principal relația pe care firmele o au cu clienții (susțin 79% dintre firmele chestionate), cu furnizorii (38%), dar va conduce și la diminuarea numărului de salariați (38%)", a mai spus președintele CNIPMMR. 

În opinia IMM-urilor chestionate, majorarea accizei la carburanți ar trebui înlocuită cu alte măsuri, menite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri. 

"Un procent de 47% dintre IMM-uri au solicitat reducerea cheltuielilor bugetare, 35% - măsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare. De asemenea, a fost punctată și importanța absorbției rapide a fondurilor europene pentru lucrări de investiții și creșterea redevențelor pe resurse naturale", a mai spus Ovidiu Nicolescu.

Telenovela Rompetrol la final: Guvernul a adoptat Memorandumul semnat cu KazMunaiGas prin HG

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 23 January 2014 09:07

RompetrolDivergențele dintre guvernul României și KazMunaiGas, acționarul Rompetrol, par a se fi stins definitiv după ce ieri guvernul României a adoptat Memorandumul semnat cu kazahii prin Hotărâre de Guvern.

Soluția îi fusese sugerată guvernului atât de președintele Traian Băsescu, cât și de Curtea Constituțională, care declarase neconstituțională legea de adoptare a Ordonanței de Urgență care aproba Memorandumul.

"Vreau să dăm un semnal foarte clar că vrem să salvăm investițiile în România, chiar şi când acestea sunt victime ale bătăliilor politice, să salvăm locurile de muncă şi că, pentru Guvernul acesta, cei care investesc bani în România, care plătesc taxe şi creează locuri de muncă sunt parteneri. Nu cred că e nimic rău să spun asta, toţi cei care investesc bani, care plătesc taxe corect şi fac locuri de muncă trebuie sprijiniţi de către acest Guvern, indiferent că e vorba de cea mai mare companie din România sau de cea mai mică. Acesta este mesajul pe care vreau să-l dăm prin decizia de astăzi", a spus Ponta la începutul ședinței de guvern.

Statul român primește 200 de milioane de dolari și rămâne acționar la Rompetrol cu 18%

În urma aplicării memorandumului semnat, Statul român se alege cu 200 de milioane de dolari, va rămâne acționat cu 18% în companie și va deține o participație de 20% dintr-un viitor fond de investiții care ar urma să fie creat de compania kazahă (ce va deține 80%).

Pe pachetul de 26,6959% pe care urmează să-l vândă kazahilor, care la momentul negocierii memorandumului valora 130 de milioane de dolari, statul român va încasa 175 de milioane de dolari. Diferența de 25 de milioane reprezintă prima convenită de către părți pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite, potrivit legii 31/1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu această companie. Întreaga sumă urmează a fi plătită într-o singură tranșă către OPSPI.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român

În plus, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligațiuni cu o maturitate de şapte ani restanțele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalități.

Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligațiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligațiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligațiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acționar al Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acțiuni.

Fondul de un miliard de dolari va fi finanțat de Rompetrol cu 150 de milioane, iar statul român nu va participa inițial la distribuirea profitului

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui și un Fond având ca obiect realizarea de investiții în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Unde greșesc și unde au dreptate Traian Băsescu și consilierii săi?

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 06 December 2013 10:04

20130513 - WTI BrentPreședintele Traian Băsescu a respins ieri ideea unui efect neutru al majorării accizelor asupra prețului benzinei și motorinei, avansată de membrii guvernului, pe motiv că prețul internațional al petrolului este într-un proces de scădere.

Argumentul președintelui este acela că există două piețe ale petrolului, una în scădere (SUA) și una în creștere (Europa), și că prețul țițeiului este doar o “părticică” din elementele care influențează prețul benzinei și motorinei. Acestea au burse separate de cele ale petrolului, în care elementele specifice activității de rafinare, dar și cele de distribuție, marketing sau stocare, contează cel puțin la fel de mult ca prețul petrolului în formarea  prețului la pompă.

“Oamenii ăştia nu înţeleg nimic. Văd că le-a dat probabil pe foaie: „Spuneţi că scade preţul la ţiţei”. Ei au văzut preţul scăzut, dar în Statele Unite, nu în Europa. Sunt două preţuri: Bursa pentru Statele Unite este una, Bursa pentru Europa este alta. Sigur că în Statele Unite, datorită producţiei uriaşe de gaze de şist, cerea de ţiţei este mult mai mică în ultimii doi - trei ani şi este cu 10 euro mai mic preţul decât în Europa, preţul la ţiţei. Preţul în Europa este peste 100 de dolari pe baril, preţul în Statele Unite este 92 de dolari pe baril, datorită creşterii producţiei de gaze de şist din Statele Unite. Competiţia creată de gazele de şist, care sunt alternativă energetică, a făcut ca preţul în Statele Unite la ţiţei să scadă, deşi distanţa de transport din Golf până în Statele Unite este mai mare - chiar dacă ei cea mai mare parte a ţiţeiului o iau din Golful Mexic; dar din Golful Persic este mai mare decât în Europa. Deci, aceasta este o înşelătorie pe care o practică pe piaţă, şi mă uitam, chiar la oameni care au pretenţia să fie respectaţi ca specialişti: scade preţul şi ei citează preţurile la ţiţeiul din Statele Unite. Este foarte uşor să te uiţi pe documentele de piaţă să vezi unde scade şi unde nu scade. Şi mai au o poveste: preţul benzinei şi al motorinei este influenţat de preţul ţiţeiului. Aşa este, dar este doar o părticică. Benzina şi motorina au bursă separată şi ea depinde nu numai de preţul ţiţeiului, pentru că nici proprietarii de rafinării nu sunt mai puţin organizaţi decât OPEC. Şi ei, când văd că scade preţul, reduc producţia rafinăriilor, ca să menţină preţul pieţei. Deci, nişte copilării ni se vând de către nişte ageamii sau de nişte propagandişti. Şi v-o spune un om care 12 ani a cărat ţiţei şi ştia la ce oră să sosească, în funcţie de evoluţiile Bursei la Rotterdam”, a declarat Băsescu.

Unde are dreptate președintele?

Are președintele dreptate? În mare parte da, în anumite aspecte nu. Este adevărat că există două piețe separate ale petrolului în SUA și în Europa. Este adevărat că prețul petrolului este mai mare în Europa (111,49 dolari/baril - prețul spot, 110,98 - prețul futures, cu livrare în ianuarie 2014, mult peste cifra de 100 de dolari avansată de președinte) decât în SUA (93,61 dolari - prețul spot, 97,38 dolari - prețul futures cu livrare în ianuarie 2014, față de cifra de 92 dolari amintită de Traian Băsescu). La fel de corect este faptul că benzina și motorina au propriile burse și că efectul evoluției prețului petrolului pe acestea este mai degrabă limitat. Un studiu al Comisiei Europene (CE) efectuat între 2008 și 2009, confirmat și de evoluția prețurilor pe piața internă în 2011, arată la o creștere/scădere cu 2,35% a prețului internațional al petrolului, carburanții se scumpesc/se ieftinesc cu doar 1%. Un calcul aproximativ arată că, pentru ca evoluția prețului internațional al petrolului să “înghită” toți aproximativ 50 de bani/l, rezultatul majorării accizelor și indexării cu rata inflației, guvernul Ponta ar avea nevoie de un preț al petrolului de 85-90 de dolari pe baril, de o scădere cu numai puțin de 20-25 de dolari a actualului preț.

Brent Crude Oil Spot Price Chart

Brent Crude Oil Spot Price data by YCharts

Ce nu știe președintele?

Unde greșește președintele sau mai degrabă consilierii săi, care i-au documentat discursul? În primul rând există mai multe burse ale petrolului, pe lângă NYMEX și bursa londoneză ICE Futures Europe, printre care cea de la Dubai, Singapore sau Japonia. De asemenea există mai multe tipuri de petrol, din care 3 sunt extrem de importante: West Texas Intermediate, Brent și Dubai (coșul OPEC). Pe piața anmericană benchmark-urile sunt WTI și Brent-ul, pe cea europeană, Brent-ul, pe cea asiatică Brent-ul și Dubai-ul, iar în Japonia, Australia și Noua Zeelandă, Dubai-ul. În România, benchmark-ul este țițeiul Ural, a cărei evoluție este istoric legată de cea a Brent-ului.

1

Este adevărat că prețul țițeiului din SUA (al WTI) a fost în scădere în ultima lună, însă în ultima săptămână a fost în creștere, în timp ce țițeiul european (Brent-ul) a înregistrat o tendință de scădere. Și raportul dintre prețul sport și cel futures arată o probabilă apreciere a WTI în raport cu Brent-ul. De altfel, prima de tranzacționare a WTI în raport cu Brent-ul a atins minimul ultimelor două săptămâni.

Evoluțiile diferite ale celor două prețuri nu au la bază producția suplimentară de gaze de șist, ci cea de petrol de șist în Statele Unite ale Americii. Nu alternativa energetică reprezentată de gazele de șist au provocat o scădere în ultimii ani a WTI raportat la Brent, ci majorarea producție de petrol de șist în SUA, conflictele din Libia și embargoul impus Iran-ului (exportatori pe piața europeană, și nu pe cea americană) au condus la o creșterea primei de tranzacționare a Nrent-ului în raport cu WTI.

În plus, avem de-a face cu două tipuri de țiței. Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Brent-ul cucerește Asia, coasta de est și coasta de vest a SUA

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. Contrar a ceea ce sugerează Băsescu, este mai ieftin (și din cauza distanței) să transporți Brent pe coasta de est a SUA , decât să transporți WTI din Golful Mexic. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze înde-aproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Ural-ul s-a apreciat în raport cu Brent-ul

Pentru România, la fel de importantă ca evoluția Brent-ului este evoluția țițiului Ural. Prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins în această vară maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în vară el se tranzacționa la o primă de 73 de cenți față de acesta.

Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorossivysk, de la Marea Neagră. Potrivit Rompetrol, în primle nouă luni ale anului a afost înregistrată o scădere cu 61% a diferenţialului dintre ţiţeiul Brent şi Ural de la 0,96 USD/bbl, în primele nouă luni din 2012, la 0,37 USD/bbl, pentru perioada similară din 2013.

Prețurile futures stabilesc prețurile de referință

Piețele futures pe care se tranzacționează țițeiul și produsele petroliere, în general, joacă un rol extrem de important în ceea ce privește evoluția economiilor de pe întreg globul. Ele sunt interconectate și, contrar opiniei publice majoritare, nu sunt create pentru ca investitorii și brokerii să poată specula liniștiți și profita de evoluția ascendentă a prețului petrolului. Principala funcție a piețelor futures este aceea de a permite furnizorilor, producătorilor, rafinăriilor, companiilor de energie și clienților să se protejeze prin contracte de hedging împotriva volatilității prețului  și să-și asigure stocurile viitoarele de țiței, gaze naturale și alte produse petroliere la un preț stabilit, și nu volatil, ceea ce le permite realizarea unui plan de afaceri pe termen îndelungat. În plus, prețurile futures stabilite în urma numeroaselor tranzacții efectuate pe piețe sunt folosite ca prețuri de referință în formulele de calcul a diferitelor prețuri de furnizare fizică a produselor tranzacționate în urma unor negocieri bilaterale.

Exemplu de calcul al prețului cu livrare fizică

Formulele pentru calcularea prețului diferitelor tipuri de țiței la efectuarea unei tranzacții cu livrare fizică au ca principal element un diferențial de preț stabilit în legătură cu benchmark-ul sau prețul de referință de pe acea piață. În general, formula de calcul pentru țițeiul de tipul X este:

PX = PR + D

Unde: PX este prețul țițeiului X, PR este prețul de referință, iar D este valoarea diferențialului de preț, care poate fi un premium sau un discount.

În cazul în care rafinăriile folosesc mai multe tipuri de țiței de pe diferite piețe, formulele au tendința de a fi mai complicate.

De exemplu, un contract de vânzare a țițeiului mexican Maya către o rafinărie din SUA ar putea avea următoarea formulă:

0,4 x WTS + O,5 x FO + 0,1 x (LLS + BD)

Unde: WTS = Prețul țițeiului West Texas Sour ; FO = Prețul păcurei; LLS = Prețul țițeiului Louisiana Sweet ; BD = Prețul țițeiului Brent

{jathumbnailoff}

Șoferii români sub asediu: Ponta le scumpește benzina pentru campanie, Băsescu, din motive ecologice

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 05 December 2013 21:43

traianbasescuE rău să scumpești benzina și motorina impunând o majorare de acciză, însă e iresponsabil să nu le scumpești impunând cote suplimentare de biocombustibili în conținutul acestora. Aceasta este concluzia intervenției de seară a președintelui Traian Băsescu, care pare a sugera că acesta s-a transformat peste noapte într-un mare ecologist.

Probabil că președintele se ghidează după logica politică, a maximizării voturilor, încercând astfel să captureze voturile mișcărilor anti-Roșia Montana sau a exploatării gazelor de șist. Sau responsabilitatea aparține consilierilor președintelui care nu au putut sau nu au știut să-i explice acestuia subiectul. De altfel, intervenția președintelui a fost punctată în mai multe rânduri de informații și argumente incorecte.

“Am înțeles ca ultima variantă, care arată niște oameni fără orizont, e să dea derogări producătorilor de benzină și motorină pentru intrarea pe următoarele etape de combustibil cu nivel de poluare mult mai mic, să nu mai facă investiții în rafinării, numai să absoarbă această creștere în prețul actual. Nu cred ca vor accepta așa ceva, dar tu ca premier să spui 'otrăviți românii, că merge, că eu am nevoie de bani pentru campanie, să pun acciza, nu investiți să reduceți nivelul de noxe din combustibil'. Mi se pare aberant și lipsit de orice responsabilitate. Cum sa stopezi programul de îmbunătățire a calității combustibililor doar ca să faci rost de bani de campanie?”, a declarat președintele Băsescu.

În ceea ce privește destinația banilor obținuți din ultimele majorări de accize, președintele are perfectă dreptate. Lucru recunoscut într-un document prezentat partenerilor sociali chiar de guvernul Ponta. Așa cum scria Energy Report încă de pe 12 noiembrie, veniturile obținute din majorarea accizelor, dar și a introducerii altor impozite, precum cel de 1,5% pe construcțiile speciale, sunt estimate la 4,96 miliarde de lei, în timp ce totalul susținerii de la bugetul de stat pentru bugetele locale este majorat în 2014 față de nivelul din 2013 cuprins în ultima rectificare cu 4,94 miliarde de lei.

Dezastru ecologic în numele biocombustibililor

În ceea ce privește procentul de biocombustibili din componența benzinei, președintele n-a fost informat că efectele ecologice ale acestuia sunt departe de a fi o certitudine. Dimpotrivă. O investigație recentă a Associated Press (AP) arată dezastrul ecologic creat în Statele Unite de impunerea (de către G.W. Bush) și implementarea (de către Barack Obama) a obligativității de utilizare a etanolului la fabricarea carburanților. De la preluarea puterii de către Obama, peste 2 milioane de hectare de pământ, care anterior nu făceau parte din circuitul agricol, ci erau protejate în vederea conservării, au fost pierdute, ca urmare a declanșării unei adevărate isterii a cultivării de porumb pentru etanol, contribuind astfel la eliberarea în atmosferă a unor cantități suplimentare masive de dioxid de carbon. În plus, au fost utilizate sute de mii de tone de îngrășăminte chimice, pentru impulsionarea producției de porumb pentru etanol, iar o parte din acestea au poluat resursele de apă potabilă din diferite regiuni ale SUA. În plus, spun cei de la AP în investigația lor, eficiența etanolului în combaterea emisiilor de dioxid de carbon a fost cu mult exagerată, iar ca urmare a politicilor de stat, prețul porumbului s-a dublat din 2010 încoace.

Administrația Obama și CE au propus limitarea biocombustibililor

Drept urmare, Administrația Obama a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care admite că nivelurile de etanol cuprinse într-o lege din 2007 sunt dificil, dacă nu imposibil, de îndeplinit. Conform unei legi din 2007, rafinăriile ar fi trebuit să includă până în 2014 mai mult de 14 miliarde de galoane de etanol în carburanții produși, cantitate ce ar fi depășit un procent de 10% din totalul de benzină și motorină consumate anual de șoferii de peste ocean. Noul proiect avansează o cifră mai prudentă, de 12,7-13,2 miliarde de galoane, susține Wall Street Journal.

Și Comisia Europeană a propus, în toamna lui 2012, amendarea legislației europene și limitarea utilizării biocombustibililor în carburanți, după ce culturile energetice au canibalizat producția agricola destinata industriei alimentare, iar noua tehnologie nu s-a dovedit atât de nepoluantă. Astfel, potrivit propunerii, ponderea biocombustibililor utilizați în domeniul transporturilor ar trebui limitată la nivelul curent – de 5%, față de 10% în directiva inițiala. De asemenea, Comisia Europeana vrea să introducă noi limitări privind ponderea terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice și pentru evitarea despăduririlor. O altă limitare vizează emisiile de dioxid de carbon ale biocombustibilului. Potrivit propunerii, acestea trebuie sa fie cu 35% mai mici decât cele ale combustibilul fosil pe care-l înlocuiesc.

Potrivit logicii președintelui, sau a consilierilor acestuia, atât Administrația Obama, cât și Comisia Europeană sunt iresponsabile.

 Biocombustibilii provoacă accidente rutiere

Ce nu știe președintele și nici n-a fost informat în acest sens de consilierii săi este faptul că nu numai rafinăriile trebuie să sufere modificări, ce costă bani, ci și mașinile care circulă pe străzile din România. În SUA, un studiu realizat de un Consiliu de Cercetare Coordonată, susținut printre alții de Ford Motor Co., Honda Motor Co. și Toyota Motor Corp., a relevat faptul ca testele efectuate arată că benzina cu conținut de 15% biocombustibil (E15) cauzează erori în citirea de către calculatorul automobilului a nivelului combustibilului din rezervor și primirea de alerte referitoare la funcționalitatea motorului. Testele au fost efectuate pe cinci dintre cele mai populare modele de mașini comercializate în SUA, printre are Ford Ranger și Nissan Altima. În cel mai pesimist scenariu, aceste defecțiuni pot conduce la blocarea funcționalității autovehiculului și ar putea cauza congestionări pe drumurile și autostrăzile extrem de circulate, lăsând consumatorii în așteptarea service-ului pe marginea drumului, susține Robert Greco, director al Institutului Petrolier American.

De asemenea, afirma Greco, în cel puțin unul dintre teste, procentul ridicat de etanol a dus la înghețarea combustibilului în rezervor, benzina nemaiputând ajunge astfel la motor.

Efectul inflaționist al biocombustibililor

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea RIN-urilor au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Ponta vrea controlul exclusiv al PSD în energie, prin îndepărtarea liberalilor de la "butoane"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 05 December 2013 00:52

Ponta Antonescu energieMinistrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, va avea atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în prezent în vigoare potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei. Consecința este că PSD, care controlează în prezent Departamentul pentru Energie, prin ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, va putea iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețin portofoliul Ministerului Economiei, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Modificarea legislativă apare într-un proiect de lege elaborat de Guvern.

În expunerea de motive a proiectului se arată că prevederea legală în prezent în vigoare potrivit căreia ministrul delegat pentru Energie poate să inițieze şi să avizeze proiecte de act normative din domeniul său de activitate, „respectiv să le contrasemneze, dar împreună cu conducătorul ministerului ”, nu mai asigură o fundamentare adecvată a semnării şi de către ministrul Economiei a proiectelor de acte normative iniţiate de Departamentul pentru Energie.

"Supunerea spre semnare a proiectelor de acte normative inițiate de Departamentul pentru Energie și Ministerului Economiei, în condițiile în care Departamentul, în calitate de organ de specialitate cu personalitate juridică, are atribuţii exclusive în coordonarea la nivel naţional a domeniilor energetic şi resurselor energetice, nu se mai justifică, excluzând domeniul de competențe al acestuia și constituind o etapă care prelungește nejustificat procesul de avizare al proiectelor de acte normative", se afirmă în documentul citat.

Departamentul este de fapt un Minister al Energiei

În expunerea de motive se mai spune că, în condiţiile în care legiuitorul a dispus expres, prin art.4 alin. 32 din Legea nr.71/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, că ministrul delegat pentru Energie reprezintă Departamentul pentru Energie în justiţie, îndeplinește atribuțiile de instituție publică implicată în domeniul privatizării pentru societăți naționale și comerciale, companii naționale și regii autonome cu obiect de activitate din domeniul energiei, este justificată şi excluderea Ministerului Economiei ca avizator al proiectelor inițiate de Departament.

"Astfel, prin derogare de la prevederile art .15 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, se impune ca proiectele de acte normative iniţiate în cadrul Departamentului pentru Energie să fie semnate şi contrasemnate numai de ministrul–delegat pentru energie", se afirmă în expunerea de motive a proiectului de lege.

Guvernul susține că acestă masură se impune având în vedere domeniul specific al sectorului energetic, pentru care ministrul delegat pentru Energie are compeţente exclusive, urmând ca avizul ministrului economiei să fie solicitat numai pentru proiectele de acte normative în care Ministerul Economiei are calitatea de autoritate interesată în aplicarea acestora, în funcţie de implicarea în obiectul reglementării.

"Această propunere de completare, prin care ministrul delegat pentru Energie are compeţente exclusive, nu instituie un nou statut juridic al Departamentului pentru Energie, care să excludă subordonarea instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012 (față de Ministerul Economiei – n.r.). Departamentul pentru Energie funcţioneză în cadrul Ministerului Economiei, finanţarea acestuia efectuând-se prin bugetul ministerului, iar ministrul delegat indeplineşte atribuţiile ordonatorului principal de credite în domeniile pentru care a fost învestit", arată Guvernul.

Astfel, "prin proiectul de act normativ se doreste instituirea prevederii privind iniţierea şi avizarea exclusivă de către ministrul delegat pentru Energie a proiectelor de acte normative, respectiv contrasemnarea actele normative adoptate potrivit legii, corespunzător domeniilor pentru care a fost învestit".

Cașcaval mare = tensiuni mari

În urma negocierilor pentru formarea guvernului USL, Ministerul Economiei a revenit PNL, iar cele două departamente cu statut special din cadrul ministerului au fost adjudecate de PSD (Energie) și PC (IMM-uri). Într-o fază inițială a discuțiilor, domeniul energetic urma să fie coordonat de un minister aparte.

În prezent, Ministerul Economiei este condus de către liberalul Andrei Dominic Gerea, iar Departamentul pentru Energie – de către Constantin Niță (PSD).

Încă de la preluarea mandatelor au apărut tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.

Astfel, încă din ianuarie anul acesta, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.

„Misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor”, spunea Vosganian. În replică, preşedintele PSD, Victor Ponta, l-a atenționat pe Vosganian că „dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece. Dacă e vreun ministru nemulţumit de ceea ce face, am spus că nu-l ţine nimeni cu forţa”.

Contre PNL-PSD

Ulterior, în aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Cionstantin Niță, a declarat că Departamentul pentru Energie va fi independent de Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian.

”Până în 15 mai sperăm să fie aprobată HG de funcţionare a Departamentului pentru Energie. Va fi o instituţie separată, independentă de Ministerul Economiei”, a spus Constantin Niță. În replică, Vosganian a spus că Departamentul nu va fi separat de Ministerul Economiei, ca minister aparte, pentru că aceasta ar implica votul Parlamentului pentru înființarea noului minister.

”Probabil că domnul Niță a vrut să spună că este independent. Potrivit legii, el poate să inițieze acte normative, el poate să dea ordine de ministru și probabil că asta îi asigură independența de facto și probabil că de aceea a zis. Nu poate să fie un minister nou, pentru că trebuie să treci prin Parlament legea de funcționare a Guvernului”, a declarat atunci Vosganian.

În luna martie, Parlamentul a modificat ordonanța de urgență de funcționare a Guvernului, conferind, prin lege, miniștrilor delegați dreptul de a emite ordine de miniștri și alte dispoziții independent de miniștrii-șefi de portofoliu.

Anterior, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, avertizase că, prin această modificare, în loc de un singur minister al Economiei urmează să se vorbească de trei entități separate.

Ce spune legislația în vigoare

În conformitate cu art.4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2012, în cadrul Ministerului Economiei s-a înfiinţat Departamentul pentru Energie, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanţat prin bugetul ministerului, cu atribuţii în coordonarea la nivel naţional a domeniilor energetic şi resurselor energetice.

Conform art.1 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.429/2013, Departamentul pentru Energie este organizat în cadrul Ministerului Economiei , aplicând strategia şi programul de guvernare în domeniul energiei, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.

Conform art.4 alin.(3^1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.96/2012, conducerea Departamentului pentru Energie se exercită de către ministrul delegat pentru Energie.

Conform art.3 alin (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, miniștrii-delegați fac parte din Guvern, cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru.

Prin alin.(3^3) art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2012 se dispune că, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul delegat poate să emită ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

Astfel, prin modificările aduse Legii nr.90/2001prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.96/2012, atribuțiile miniştrilor nu sunt restrânse, rezultând că natura instituţiei delegării nu este schimbată, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege prin care ministrul delegat pentru Energie capătă atribuții exclusive în ceea ce privește inițiativele legislative din domeniul energetic.

”Dar, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.96/2012, sunt atribuite miniștrilor–delegați competenţe identice cu ale miniştrilor. Astfel, ministrul delegat pentru Energie exercită conducerea Departamentului pentru Energie, reprezintă Departamentul pentru Energie în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, angajează ministerul în raporturile cu terţii, inițiaza, avizează și contrasemnează proiecte de act normative din domeniul său de activitate și emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii”, se spune în expunerea de motive.

Vești proaste pentru guvernul Ponta: Brent-ul a ajuns la 113 dolari, OPEC refuză majorarea cotelor, iar Irak își micșorează producția

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 04 December 2013 13:35

ixfsya.OlwtEGuvernanții sunt ferm convinși că Ural-ulul, Brent-ul i-e prieten numai guvernului Ponta, și anticipează o stagnarea a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

Pentru a absorbi presiunea fiscală creată de majorarea accizelor și indexarea lor cu rata inflației, ar trebui ca anul viitor, Brent-ul ar trebui să se situeze undeva la 90 de dolari pe baril (dat fiind raportul istoric dintre evoluțiile celor două prețuri - la o majorare/scădere cu 2-2,5% a prețului petrolului avem o majorare/scădere cu 1% a prețului carburanților), în scădere cu 22 de dolari de la actualul nivel de peste 112 dolari pe baril.

Ignorând însă calculele evident eronate ale guvernului, rămâne o întrebare: de unde provine optimismul “specialiștilor guvernamentali” cu privire la evoluția prețului petrolului?

De la lansarea ideii introducerii taxei de infrastructură, transformată în acciză, prețul Brent-ului s-a majorat de la 106 dolari la 112,8 dolari pe baril. Drept urmare și prețul benzinei a crescut de la 5,5 lei/l la 5,6 lei/l, iar cel al motorinei de la 5,7 lei/l la 5,85 lei/l (prețurile benzinăriei Petrom de pe Sosea Mihai Bravu, nr. 321).

Cu toate acestea, guvernanții persistă să avanseze ideea evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. După premierul Victor Ponta și ministrul pentru buget Liviu Voinea, a sosit rândul consilierului Cristian Socol, într-un articol din Adevărul și ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova. "Noi spunem că în condiţiile concrete ale preţului petrolului pe piaţa mondială, care se anunţă în perioada următoare, nu va exista nicio creştere a preţului la litrul de benzină.”, susține acesta.

Brent-ul cu livrare în ianuarie, în creștere

Screen Shot 2013-12-04 at 00.33.46

Dar care sunt condițiile concrete de pe piața mondială? Potrivit Wall Street Journal, pe Nymex, prețul futures al petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat în această dimineață cu 1,16 dolari, ajungând la 97,20 dolari pe baril. Și mai important, Brent-ul (care dictează pe piața europeană și la care se raportează și Ural-ul, folosit de companiile autohtone în formula de calcul al prețului carburanților) cu livrare în ianuarie 2014 s-a majorat pe bursa londoneză ICE Futures la 112,86 dolari pe baril, tranzacționându-se cu 24 de cenți peste nivelul din ședința precedentă.

Analiștii estimează că prețul WTI va atinge în curând nivelul de 100 de dolari pe baril.

OPEC ține la preț

Interesant este faptul că guvernanții români evocă atenuarea embargoului impus Iran-ului ca principală cauză a micșorării prețului petrolului pentru 2014. Din păcate însă, astăzi are loc la Viena o reuniune a Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), în cadrul căreia specialiștii anticipează o decizie de păstrare a actualului nivel al producției OPEC, și nu o majorare a acesteia cum speră guvernanții români. M-am întâlnit cu mai mulți miniștri ai statelor membre și am stabilit să menținem actualul nivel al producției pentru că avem nevoie să apărăm prețul minim de 100 de dolari pe baril ca preț de bază”, a declarat ministrul venezuelean al petrolului, Rafael Ramirez.

Irak-ul vrea să-și micșoreze producția cu 3 milioane de barili/zi

În ceea ce privește Irak-ul, de la care se aștepta o creștere a producției, situația stă exact invers. Potrivit WSJ, ministrerul irakian al petrolului a anunțat marți că guvernul de la Bagdad este foarte aproape să semneze un contract cu marile companii petroliere care activează în Irak pentru o reducere semnificativă a producției.

Când Irak-ul a semnat o serie de contracte cu Exxon, Shell sau BP, analiștii au interpretat această decizie drept o tentativă de stopare a dclinului producției de petrol al statului din Orientul Mijlociu. 

Surpriză însă: Irakul deja și-a redus ținta de producție de petrol pentru 2017 cu numai puțin de 3 milioane de barili pe zi, de la 12 milioane la 9 milioane de barili pe zi. În prima jumătate a acestui an, Bagdad-ul a convenit deja cu rușii de la Lukoil reducerea producției din zăcământul de la West Qurna Phase Two, și cu italienii de la ENI pentru micșorarea producției din zăcământul Zubair.

De asemenea, Irak-ul este foarte aproape să ajungă la o înțelegere cu Exxon în vederea reducerii producției cu un milion de barili pe zi la Qurna Phase One. De asemenea, Bagdad-ul vrea să convingă și Shell să accepte o reducere a producției din zăcământul Majnoon cu 1,2 milioane de barili pe zi. Deocamdată Shell acceptă o diminuare a acesteia cu doar un milion de barili pe zi.

În ceea ce privește zăcământul Rumaila, Irak ar vrea ca BP să-și reducă producția de la 2,9 la 2,1 miloane de barili pe zi. {jathumbnailoff}

 

Prețul benzinei și motorinei va crește cu 36 bani/l dacă estimările BNR privind ieftinirea Brent-ului la 104 dolari pe baril se confirmă

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 02 December 2013 13:02

20130128 - titeiul crudIeftinirea anticipată de BNR, dar și de alte instituții internaționale specializate, a petrolului Brent la 104 dolari pe baril în 2014 ar acoperi doar o pătrime din majorarea prețului la benzină și motorină cauzat de creșterea accizelor și indexarea lor cu rata inflației.

O ieftinire de la prețul actual al Brent-ului, de la 110 dolari pe baril la 104 dolari pe baril ar echivala cu o ieftinire a carburanților cu 2,55%, sau 14 bani/litru, în timp ce presiunea fiscală ce ar fi impusă asupra prețului benzinei și motorinei de modificările legislative va fi de aproximativ 9%, sau 50 de bani pe litru.

Pentru ca întreaga presiune fiscală să fie absorbită de ieftinirea prețului internațional al Brent-ului, ar trebui, în primul rând ca Ural-ul (principalul tip de țiței utilizat de companii în formula de calcul a prețului carburanților) să nu-și continue evoluția ascendentă în raport cu Brent-ul și, totodată, acesta din urmă să se ieftinească cu cel puțin 19,8 dolari pe baril. 

Cu alte cuvinte, pentru ca prețul benzinei să rămână la actualul nivel în condițiile noilor presiuni fiscale impuse de guvernul Ponta, prețul internațional al Brent-ului ar trebui să se situeze undeva între 86,73 de dolari pe baril și 90,2 de dolari pe baril.

Motivul: comparația evoluției prețurilor carburanților cu cele internaționale ale petrolului Brent arată un raport de 1/2-2,5. Cu alte cuvinte, la o scumpire/ieftinire de 2-2,5% a prețului internațional al petrolului, prețurile la pompă ale benzinei și motorinei tind să se scumpească/ieftinească cu 1%.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Potrivit Economica.net, care citează un studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a întregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condiţiile unei scăderi a cotaţiei barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a produsului petrolier, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Calculul este confirmat și de ministrul român de finanțe, Daniel Chițoiu, chiar dacă în sens invers, al majorărilor. Acesta remarca faptul că “în 2010 preţul petrolului Brent a crescut cu 35,7%, iar al produselor petroliere cu 26,3%, în 2011 preţul petrolului a crescut cu 31,1%, iar preţul carburanţilor la pompă s-au majorat în România în 2010 cu 13% şi în 2011 cu 12,8%, deci la o treime sau maxim jumătate din creşterea netă a preţului carburantului”.

2010 este însă un an atipic, majorarea de 26,3% a prețului carburanților fiind cauzat nu atât de evoluția prețului petrolului, cât mai ales de evoluția cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor, de 4,2688 lei/euro, mai mare cu 14,2% fata de cursul din 2009, de 3,7364 lei/euro.

Dacă luăm în calcul doar anul 2011, rezultă că majorarea prețului barilului cu 2,38% implică o majorare a prețului benzinei și motorinei la pompă cu 1%, cifră apropiată de cea care reiese din studiul Comisiei Europene, citat de Economica.net.

Interesant este că ministrul Chițoiu invocă raportul dintre evoluția prețului internațional al petrolului și cel al carburanților, pentru a justifica faptul că presiunea fiscală impusă de noile accize și de indexarea cu rata inflației nu va fi transmisă în întregime consumatorilor. Numai că cele două tipuri de costuri, cel reprezentat de prețul materiei prime și cel fiscal, sunt extrem de diferite. Primul reprezintă un cost de producție, ce poate fi subiectul unei optimizări, fie prin restructurarea activității de producție, menite a micșora alte costuri în eventualitatea majorării prețului cu materia primă, fie prin efectuarea unor operațiuni de hedging. Deocamdată, hedging la majorarea fiscalității nu se poate face. În plus, companiile nu percep costul cu majorarea fiscalității ca pe un cost propriu, ci ca pe o taxă pe care sunt nevoite să o colecteze la pompă de la consumatori în numele statului.

Prețul petrolului pentru 2014, estimat intre 101 și 105 dolari pe baril

BNR vede o ieftinire a petrolului, de la un preț mediu de 108,6 dolari/baril în 2013 la 104,2 dolari/baril în 2014, dar chiar și așa anticipează scumpirea benzinei. “Inflaţia anuală a combustibililor este prognozată a atinge 0,6 la sută la sfârşitul anului curent şi 2,2 la sută la finele celui viitor, valori revizuite cu 1,1 puncte procentuale şi respectiv 0,4 puncte procentuale faţă de runda anterioară. La reconfigurarea traiectoriei componentei îşi aduc aportul preconizarea unei decelerări mai accentuate a preţului petrolului Brent, plasarea anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri mai reduse şi modificarea cursului de schimb RON/EUR folosit la calculul accizei în 2014. O influenţă de sens contrar, dar mai redusă ca magnitudine, este dată de cursul de schimb EUR/USD cu impact mai nefavorabil asupra cotaţiei leului în raport cu dolarul SUA”, se arată în ultimul raport asupra inflației.

Estimările BNR par a fi în linie cu cele ale principalelor instituții internaționale. Potrivit extimărilor US Energy Association, de care ţin cont inclusiv companiile petroliere de la noi, în 2014 ar urma să asistăm la un preţ mediu al Brentului de 103 dolari pe baril, de la 108 dolari, cât ar trebui să fie media în acest an. Ar apărea o scădere de preţ de nici 5%. La fel, cei de la Economist Intelligence Unit, dau un preţ mediu în acest an de 108,7 dolari, iar la anul unul de 104,8 dolari, deci o scădere de nici 4%, susține Economica.net. Nici arabii nu par foarte siguri pe o ieftinire prea puternică, în condiţiile în care, oricum, OPEC a anunţat că pragul de 100 de dolari este unul "confortabil". Economistul şef al National Bank of Abu Dhabi, Giyas Gokken, a spus, la începutul lui noiembrie, că prognoza pentru 2014 este de 101 dolari pe baril, de la 105, preţul pentru acest an.

Ponta și Voinea sunt contraziși de ultimele evoluții de pe piața petrolului: Ural-ul și Brent-ul s-au scumpit

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 29 November 2013 09:57

ponta-voinea-chitoiu

Românii pot sta liniștiți, prețul benzinei și motorinei nu se va majora. Îi asigură premierul vizionar Victor Ponta, care știe cum va evolua prețul internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, susține Ponta, cei 50 de bani pe litru banii suplimentari scoși suplimentar din buzunar vor fi compensați de o reducere a altui element pe baza căruia se stabilește prețul combustibililor, și anume prețul internațional al petrolului.

Din păcate pentru el, evoluțiile din ultimele săptămâni de pe piețele internaționale, dar și ultimele rapoarte trimestriale ale principalelor companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom și Rompetrol, par a-l contrazice.

La prima vedere știrile din această dimineață a petrolului i-ar da dreptate premierului. Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 92,19 dolari pe baril, minimul ultimelor șase luni. Din păcate pentru premier însă nu WTI este etalonul pe piața din România, ci Uralul, care urmărește îndeaproape evoluția Brent-ului. Iar Brent-ul se află la un nivel de 111,10 dolari pe baril, cel mai înalt nivel al ultimelor șapte săptămâni.

Ural-ul și el a evoluat ascendent, câștigând în ultimele trei săptămâni nu mai puțin de 30 de dolari pe tonă, evoluând de la 772 la 795 de dolari pe tonă.

Screen Shot 2013-11-29 at 09.09.09

Voinea refuză să accepte realitatea!

Cu toate acestea, premierul Ponta afirmă că prețul la benzină și motorină “nu va creşte pentru că avem un context economic favorabil, în care pe bursele mondiale preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ şi, atunci, eu cred că impactul pentru cetăţean nu va exista. În plus, avem alte posibilităţi fiscale pe care le-am discutat cu ministrul Chiţoiu şi pe care le vom discuta cu companiile producătoare în aşa fel încât să putem atenua orice fel de impact al acestei noi taxe. Deci, eu cred că impactul asupra populaţiei nu va fi", a spus Ponta la Antena 3.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, nu vrea să accepte realitate, și contrazice chiar cotațiile de pe bursa de mărfuri londoneze și cele Platts, susținând că detensionarea unor puncte de conflict politic, în special pe relaţia cu Iranul, a făcut în ultimele săptămâni ca preţul internaţional al ţiţeiului să scadă semnificativ."

"Şi prognozele specialiştilor sunt că acesta va continua să scadă. Deci va compensa eventualul impact al creşterii acciziei. Sunt două componente ale preţului la pompă - cotaţia internaţională a ţiţeiului şi impozitele. Dacă impozitele cresc un pic, ele sunt compensate pe viitor - aşa arată toate tendinţele internaţionale - de scăderea cotaţiei pe piaţa internaţională", a spus Voinea.

Petrom și Rompetrol văd cotații ridicate la petrol

Optimismul guvernanților este infirmat și de ultimele rapoarte, cele din trimestrul al treilea, ale companiilor petroliere listate în România. Astfel, OMV Petrom susține că “pentru 2013, estimam ca pretul mediu al titeiului Brent se va situa peste valoarea de 100 USD/bbl, iar diferentialul Brent-Urals va continua sa fie mic. Marjele si volumele din activitatea de rafinare si marketing vor continua sa ramana sub presiune, ca urmare a cotatiilor internationale ridicate la titei si a cererii scazute, precum si ca efect al slabei revigorari economice din regiunea in care ne desfasuram activitatea.”

O poziție similară are și Rompetrol care afirmă că “deşi rezultatele financiare consolidate ale companiei s-au îmbunătăţit, acestea au continuat să fie influenţate negativ de condiţiile nefavorabile de piaţă, care au determinat o scădere cu 61% a diferenţialului dintre ţiţeiul Brent şi Ural de la 0,96 USD/bbl, în primele nouă luni din 2012, la 0,37 USD/bbl, pentru perioada similară din 2013, precum şi o scădere a cotaţiilor pentru principalele produse petroliere obţinute. Cotaţiile au scăzut în medie cu 4% pentru benzină şi motorină, pe fondul unui curs de schimb RON/USD în scădere cu 3%”. 

Doar BNR crede într-o ieftinire cu 4 dolari a Brent-ului

Doar BNR vede o ieftinire a petrolului, de la un preț mediu de 108,6 dolari/baril în 2013 la 104,2 dolari/baril în 2014, dar chiar și așa anticipează scumpirea benzinei. “Inflaţia anuală a combustibililor este prognozată a atinge 0,6 la sută la sfârşitul anului curent şi 2,2 la sută la finele celui viitor, valori revizuite cu 1,1 puncte procentuale şi respectiv 0,4 puncte procentuale faţă de runda anterioară. La reconfigurarea traiectoriei componentei îşi aduc aportul preconizarea unei decelerări mai accentuate a preţului petrolului Brent, plasarea anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri mai reduse şi modificarea cursului de schimb RON/EUR folosit la calculul accizei în 2014. O influenţă de sens contrar, dar mai redusă ca magnitudine, este dată de cursul de schimb EUR/USD cu impact mai nefavorabil asupra cotaţiei leului în raport cu dolarul SUA”, se arată în ultimul raport asupra inflației. {jathumbnailoff}

Liviu Voinea a picat într-o mare depresie și se tratează cu accize

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 26 November 2013 17:20

ministrul Liviu Voinea-662x600Oficialii români se tem. Unii de inflație, alții de deflație, în funcție de Palatul unde locuiesc temporar. Niciunii, nici alții nu se tem însă de măsurile pe care le-au adoptat în ultimii cinci ani, de la majorarea TVA la cea a accizelor sau la nou introdusul impozit pe “construcțiile speciale”, care au anchilozat practic fragilul mediu economic autohton și au pus pe fugă sau au înmărmurit investitorii străini.

Paradoxal, nici președintele Traian Băsescu, nici ministrul delegat pentru buget n-ar trebui să se teamă de inflație, respectiv deflație. Economia e într-o stare prea proastă pentru ca prima să apară fără sprijinul nemijlocit al BNR, iar deflația, chiar dacă ar apărea, ar fi un lucru rău numai pentru guvern, nu și pentru consumatori.

"Îmi dau seama cât rău face această creștere a accizei la combustibil. Gândiți-vă, prețul combustibilului crește cu opt la sută. Îl vom găsi și în laptele pe care îl beau copiii dimineața sau în mâncare, în transport, în prețul la legume și fruncte, la orice, în prețurile din agricultură, în general", a spus Băsescu, la Radio România Actualități. "O spun în mod categoric, dacă nu se renunță la creșterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat iar apoi îl voi ataca și la CCR. Cred că vom avea o creștere de inflație de cel puțin 3,5, adăugată pe inflația anunțată de Banca Națională", a mai spus Băsescu.

Cine înghite pe cine?

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu pare a nu fi de acord. "O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, își mai micșorează din profit, își mai trece pe eficiență (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care dorește să rămână în piață. Să-și crească și productivitățile, să mai reducă din birocrația internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe prețurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Și asta vom vedea. Nu?", a afirmat șeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiți" costurile provenite din creșterea accizelor și a taxelor pe proprietate.

Președintele Traian Băsescu n-ar trebui să se teamă de inflație, însă nu pentru motivele invocate de guvernator, ci pentru că economia României este într-o stare atât de proastă, încât cererea internă nu va putea să valideze noile prețuri, cel puțin la nivel generalizat. Chiar dacă se majorează prețul carburanților, ceea ce pare inevitabil, ținând cont mai ales de reacțiile oficialilor OMV, dar și de “supărarea” Rompetrol legată de respingerea Memorandului de către Curtea Constituțională, acest lucru se va întâmpla în defavoarea altor prețuri din economie. Cu alte cuvinte, dată fiind avalanșa de noi măsuri fiscale adoptate în domeniul economic, dar și liberalizarea prețurilor la energie și gaze, în perioada următoare, prețurile la aceste produse se vor majora, în timp ce prețurile celorlalte produse se vor reduce.

Și tigrii pică în depresie, nu-i așa?!

Însă mult mai interesant este argumentul invocat de ministru delegat pentru buget, Liviu Voinea. Acesta crede că ocupă un fotoliu nu numai la Palatul Victoria, ci și în în Strada Doamnei, în sediul BNR. Se observă o interesantă inversare de poziții, dacă până acum BNR susținea că prin politicile sale monetare corectează problemele declanșate de politica fiscală pro-ciclică, acum guvernul susține că prin măsurile sale fiscale, corectează excesele politicii monetare.

“Deflația este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflației, Europa își pune problema deflației începând cu Germania. Din deflație nu se iese, Japoniei i-a luat 20 de ani să iasă din deflație și apoi a venit peste ea criza globală. E mai periculoasă decât inflația", a afirmat Voinea după Forumul Economic și Comercial China - Europa Centrală și de Est. El a arătat că inflația ajută la creșterea economică, în timp ce deflația conduce la șomaj și recesiune. “N-am auzit de deflație care să ducă la creștere economică. În schimb, inflația câtă vreme este controlată ajută la creșterea economică, ajută veniturile bugetare”, a spus Voinea.

Florin Cîțu remarcă faptul că, în același timp doi membri ai guvernului, consilierul premierului, Cristian Socol, și ministrul pentru buget, Liviu Voinea, susțin două lucruri total opuse: Cum poate o economie sa fie în același timp "tigrul Europei de Est" dar să și riste deflația si recesiunea? Acest lucru arată mai degrabă lipsa de viziune de la Palatul Victoria, care mai susține și că majorarea de accize nu va majora prețul combustibililor și că totodată că ea este o măsură inflaționistă menită a îndepărta pericolul deflaționist.

"Justiția socială”, în varianta Vopinea: sa piardă echitabil și consumatorii și companiile

Ce nu explică Liviu Voinea este motivul pentru care crede că deflația e periculoasă pentru economie (pentru consumatori e avantajoasă - prețuri mai mici, pentru companii e într-adevăr o provocare, de a-și eficientiza lanțul de producție confruntat cu prețuri pentru propriile produse mai mici la costuri de producție similare) și nu și inflația "stimulată” de majorarea impozitării (care lovește și în consumatori și în companii, care vor beneficia de preturi mai mici pentru propriile produse - mai puțin prețurile din sectorul energetic - și de costuri de producție mai mari - umflate de costurile cu energia - a căror creștere a fost "stimulată” de majorarea impozitării).

Chiar dacă am accepta ipoteza ca "deflația" e un lucru rău, singurul argument în favoarea preferinței pentru inflație prin majorarea de taxe este unul ce ține de "justiția socială”, sa piardă echitabil și unii și alții, și consumatorii și companiile, nu numai companiile. Bizar din partea unui socialist, chiar și keynesistii când preferă să adopte măsuri împotriva deflației din cauza căreia nu pot dormi, prefera să o facă prin mijloace monetare, nu fiscale.

Telenovela Rompetrol continuă: KazMunaiGas sistează investiții de 350 de milioane și plata celor 200 de milioane de dolari pentru 28% din acțiuni

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Monday, 25 November 2013 13:09

RompetrolTelenovela dintre Rompetrol și instituțiile statului român a ajuns la un nou sezon, care a debutat cu decizia Curții Costituționale de a declara neconstituțională modalitatea de adoptare legislativă a Memorandumului dintre guvern și reprezentanții KazMunaiGas. Guvernul Ponta a decis să aprobe Memorandumul prin lege.

KazMunaiGas a ripostat astăzi, anunțând sistarea programului de investiții de 350 de milioane de dolari, care urma să genereze, potrivit grupului Rompetrol, 2.000 de noi locuri de muncă.

"Nu vom mai face nici o investiţie în România dacă memorandumul nu va fi aplicat, dacă nu există un semnal clar că investiţiile noastre sunt în siguranţă aici" a declarat azi Azamat Zhangulov, vicepreședinte al grupului Rompetrol, citat de Economica.net.

Compania a blocat şi plata celor 200 de milioane de dolari, bani care ar fi urmat să fie plătiţi României pentru răscumpărarea celor 28% din acţiunile rafinăriei Petromidia, prevedere care făcea obiectul memorandumnului. "Avem banii în trezorerie, putem plăti imediat ce memorandumul intră în vigoare" a declarat Zhangulov.

Oficialul grupului petrolier a ţinut să precizeze că memorandumul este în vigoare, decizia Curţii Constituţionale referindu-se la mai mult la "distribuţia puterii între instituţiile din România" şi "nu are legătură cu înţelegerea noastră cu Guvernul" a declarat Zhagulov.

Cele 350 de milioane de dolari erau alocate investiţiilor în extinderea reţelei de benzinării din România şi construcţiei unei centrale electrice noi, de cogenerare, la Midia.

Rompetrol, victimă a războiului dintre Palate?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că memorandumul cu Rompetrol rămâne valabil, în condiţiile în care Preşedinţia nu l-a atacat la CC pe fond, el arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin HG, "dacă simte nevoia".

"Preşedinţia, neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să şi-l asume cu toţi cei 400 de milioane de dolari care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să şi-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze şi el a scăpat de semnătură", a spus Băsescu, citat de Mediafax.

El l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de faptul că a vrut "să o rezolve cu Parlamentul", dar "nu a mers".

"Exact ca la Roşia Montană. Vrea să se acopere neasumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni guvernamentale clare, fără echivoc. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-şi asumă răspunderea. Problema e ce facem în relaţia Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional peste care nu se poate trece", a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că el nu a atacat la CCR decât tangenţial conţintul memorandumului. El a spus că pe conţinut, memorandumul a fost atacat la Curte de un grup de parlamentari în luna iunie.

Băsescu a spus că "atacul" său la Curte, în afară de câteva observaţii tehnice pe conţinutul memorandumului, a vizat, pe fond, tratametul egal care trebuie aplicat persoanelor şi companiilor în România.

"Nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de şist, explorare şi exploatare, iar pentru Rompetrol să o duci. Asta e în primul rând. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competenţele puterii executive", a spus Băsescu.

El a precizat că acordurile şi memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului.

"Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului", a spus Băsescu.

Decizia CC de neconstituţiuonalitate a Legii de aprobare a Memorandumului dintre stat şi Rompetrol este un semnal prost pentru investitori, a afirmat premierul Ponta, care nu a putut preciza dacă memorandumul rămâne în vigoare, dar a spus că se pot pierde locuri de muncă şi venituri la buget.

Turcia a mai făcut un pas spre interconectarea energetică cu Europa. Ne mișcăm și noi mai cu talent cu cablul submarin?

Category: Productie si Distributie
Creat în Friday, 20 September 2013 00:37

Romania Turcia cablu submarinRețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a anunțat că Turcia a mai trecut cu bine un test din cadrul procesului de sincronizare a sistemului său de transport al energiei cu cel european.

Organizația a anunțat că operatorul turc de transport al energiei electrice, TEIAS, a obținut rezultate pozitive la ultimul test de viabilitate a sincronizării permanente a operațiunilor sale cu cele ale sistemul energetic european. Evaluarea finală de risc va fi discutată în octombrie, urmând ca TEIAS să semneze un contract pe termen lung privind respectarea standardelor europene.

Prin respectivul contract, cei de la TEIAS se vor angaja să rezolve patru probleme tehnice rămase deocamdată în suspensie, respectiv instalarea de scheme speciale de protecție în două regiuni ale Turciei, îmbunătățirea infrastructurii de comunicații, finalizarea instalării de sisteme STATCOM/SVC în sud-estul Turciei și îmbunătățirea sistemelor de securitate online.

În plus, sistemul turc de transport al energiei va trebui operat în condiții de tranzacții de piață, respectându-se legislația UE.

„Ulterior, se va lua o decizie privind sincronizarea permamentă. În acest scop, ENTSO-E propune prelungirea cu un an a perioadei de testare”, se arată într-un comunicat al organizației.

Ne place deschiderea sau ne e frică de concurență?

Interconectarea sistemelor energetice din Turcia și Europa este extrem de importantă pentru România. Joi, premierul Ponta, aflat în vizită la Ankara, a discutat cu premierul turc despre acest subiect, arătând că este importantă interconectarea României şi Turciei pentru asigurarea securităţii energetice și că principalul proiect pe care îl doreşte rezolvat este cablul energetic subteran prin Marea Neagră.

"România are excedent de energie, iar Turcia, o ţară în dezvoltare, are nevoie să importe. Sunt convins că, prin sprijin politic, proiectul se va finaliza", a spus Ponta.

Pe de altă parte, potrivit Transelectrica, realizarea mai multor interconexiuni ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine reprezintă o şansă pentru producătorii români de energie de a exporta mai mult, dar există şi riscul ca piaţa autohtonă să fie "invadată" de energie din aceste state.

„Sunt producătorii români pregătiţi să facă faţă unei competiţii care poate să fie extrem de interesantă? Nu este doar oportunitatea de a exporta, ci şi de a fi invadaţi de import foarte puternic din ţările vecine", a declarat, joi, Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere al transportatorului de energie Transelectrica, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exportul de electricitate a scăzut cu 11,3% în primele şapte luni. Transelectrica estimează pentru perioada 2014 - 2017 o scădere anuală de aproximativ 4% a consumului de electricitate.

Excedent de energie

În mai anul acesta, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că România va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul lunii respective și că a discutat cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Lipsă de finanțare și opoziție din partea bulgarilor

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea.

Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare, dar și a opoziției guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul executivului de la Sofia. Ca și România, Bulgaria se confruntă cu problema excesului de producție de curent electric, care a dus, în mai, la restricționarea accesului la rețea a energiei produse de unele centrale regenerabile.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

Bloomberg: Chevron pariază pe faptul că est-europenii vor prefera gazele de șist lui Putin

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 24 July 2013 11:41

Chevron Zeta SuceavaAdepții exploatării gazelor de șist din România, și nu numai, au ca principală motivație nu eficiența, calculul cost beneficiu sau evaluarea riscurilor și compensarea acestora de beneficiile potențiale aduse de utilizarea fracturării hidraulice, ci calcule geopolitice. Și cum la (geo)politică și la fotbal se pricepe toată lumea, opiniile acestora au tendința de a fi unele extrem de categorice, ca și cele ale adversarilor lor, care-și construiesc argumentația pe o retorică național-ecologistă.

Lucru remarcat și de Chevron, care, potrivit Bloomberg, și-a construit întreaga campanie în Europa Centrală și de Est pe ideea independenței energetice, pe care vrea s-o vândă politicienilor și cetățenilor României, Bulgariei, Ucrainei și Poloniei, în pofida faptului că rezultatele sub așteptări ale explorărilor și birocrația au alungat deja de pe piața poloneză companii precum Exxon Mobil Corp. și Talisman Energy Inc. (TLM).

Transferul tehnologiei fracturării hidraulice din SUA în UE promite statelor din regiune reducerea dependenței față de combustibilii ruși și este menită a lovi în ambițiile Kremlinului de a transforma Rusia într-o superputere energetică. Utilizarea acestei tehnologii a schimbat deja piața globală, SUA detronând Rusia din poziția de lider în topul statelor cele mai mari producătoare de gaze.

"Această resursă ar putea spori cu siguranță securitatea energetică în Europa și ar aduce, de asemenea, beneficii economice enorme", a declarat Ian MacDonald, vicepreședinte și șef al diviziei Chevron din Rusia. "Chevron crede că după ce vor afla modul în care aceste resurse de hidrocarburi pot fi explorate și exploatate în condiții de siguranță, guvernele și cetățenii din Europa centrală vor susține utilizarea tehnologiei fracturării hidraulice", crede acesta.

Președintele rus Vladimir Putin presează industria autohtonă să efectueze noi investiții, cu noi perimetre de explorat acordate și prin construirea unei noi conducte către Asia. și  în este este împingând investiții în industria de gaz din Rusia, cu noi domenii si o conducta pentru Asia planificate.

Chevron deține licențe de exploatare sau în închiriat numai puțin de 5,6 milioane de acri în Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, o suprafață de mărimea statului New Jersey. În Lituania are o licență pentru aproximativ 600.000 de acri, și a aplicat pentru obținerea unei licențe suplimentare de 450.000 de acri. Numai în Ucraina a investit 400 milioane dolari pe explorare. Royal Dutch Shell Plc (RDSA) a câștigat dreptul de a explora pentru gazelor de șist în perimetrul Yuzivska, în regiunea Harkov din Ucraina, în mai 2012, și a semnat un acord de împărțire a producției, în luna ianuarie 2013.

Revoluție îndoielnică

Perspectiva unei revoluții a gazelor de șist pe Bătrânul Continent a fost pusă la îndoială încă înainte de a începe. În iunie 2012, cei de la ExxonMobil au anunțat că renunță la planurile lor legate de explorări pentru gaze de șist în Polonia, după doi ani în care nu a reușit să facă descoperiri de zăcăminte a căror exploatare să se justifice din punct de vedere comercial. „Am finalizat operațiunile noastre de explorare din Polonia. Lucrările nu au demonstrat existența de zăcăminte de hidrocarburi exploatabile comercial la sondele noastre de la Lublin și Podlasie”, au declarat, atunci, oficialii companiei americane.

ExxonMobil nu a fost singura companie care a raportat rezultate preliminare dezamăgitoare la primele teste de explorare derulate pe concesiunile pentru gaze de șist. În octombrie 2011, BNK Petroleum a anunțat că datele culese de o sondă de explorare în nordul Poloniei au fost neconcludente și că va amâna demararea testelor la o altă sondă, din altă regiune a țării.

Producătorul canadian de petrol și gaze Talisman Energy a anunțat, la rândul său, la începutul lunii mai, că a ajuns la un acord cu partenerul său de joint-venture, firma europeană San Leon Energy, pentru vânzarea participației sale de 30% în cadrul a trei concesiuni de gaze de șist din Polonia, întrucât vrea să se concentreze pe majorarea producției din principalele sale regiuni de interes, respectiv Americile și Asia-Pacific. La numai o zi, și americanii de la Marathon Oil au declarat că plănuiesc să se retragă din Polonia până cel târziu în a doua jumătate a anului viitor, întrucât nu se justifică economic exploatarea zăcămintelor de gaze de șist descoperite de ei prin explorare până acum.

"Marile companii precum Shell și Chevron ar putea deveni temătoare în ceea ce privește investițiile", a declarat Volodymyr Omelchenko, șeful de analiză energie la grupul de cercetare Razumkov din Kiev și fostul director al transporturilor în Ucraina NAK Naftogaz Ukrainy. "Ucraina are un potențial enorm, dar realizarea va fi dificilă, deoarece sistemul juridic este reglementat de tradiții sovietice vechi."

Alianța improbabilă

Interesant este că, în toată regiunea, s-a creat o alianță contra-naturii, la prima vedere, între ONG-urile ecologiste și Gazprom, care au condus la stoparea, cel puțin temporară, a investițiilor în explorarea gazelor de șist. În Bulgaria, de exemplu, anul trecut le-a fost retrasă licența celor de la Chevron, anul trecut, după ce sute de persoane au protestat la Sofia, susținând că fracturarea hidraulică ar polua apa și pământul.

Un raport publicat de Gazprom în revista proprie susține că perspectivele exploatării gazelor de șist în regiune sunt subminate de rezervele mai reduse decât estimările inițiale, de protestele ecologiștilor și de riscul diminuării profiturilor ca urmare a reducerii prețului gazelor în urma majorării ofertei cu posibilele gaze de șist care ar urma să fie comercializate. "Europenii nu au nici o alternativă reală la cooperarea cu Rusia", concluziona articolul publicat în revista Gazprom.

Chevron nu a cedat și se încăpățânează să investească în exploatarea gazelor de șist în regiune. "În timp ce revoluția gazelor de șist ar putea să nu se situeze la același nivel cu cea di SUA, suntem încă siguri de oportunități", a declarat vicepreședintele Chevron. "Spre deosebire de SUA, în Europa Centrală există puține date geologice pre-existente. Activitățile de explorare efectuate în prezent vor fi importante în evaluarea potențialului de resurse", suține acesta.

Au sabotat americanii Nabucco?

Bloomberg îl citează și pe premierul României Victor Ponta, care pare a se transforma într-un adevărat purtător de cuvânt al statelor din regiune. "România , Polonia și Lituania sunt în favoarea exploatării gazelor de șist pentru că aceste țări percep problema gazelor naturale ca fiind mai importantă decât o tentativă de a obține energie ieftină ", a declarat premierul român Victor Ponta pe 18 iulie, citat de Bloomberg. "Este important pentru noi să avem energie mai ieftină, mai ales din cauza impactului acesteia asupra economiei și populației, dar cu atât mai mult pentru a elimina dependența de gazul rusesc, al Gazprom."

Interesant este că implicarea guvernanților români în campania pro-gaze de șist s-a accentuat mai ales după pierderea licitației de către Nabucco Vest în fața celor de la TAP în stabilirea coridorului prin care ar urma să fie adus în Europa gazul azer al celor de la Shah Deniz. De altfel, presa de specialitate a speculat la acea vreme că un actor important în luarea acestei decizii a fost guvernul SUA, care spera ca în acest mod să pună presiune pe guvernele din România și Bulgaria pentru a accelera procedurile de acordare a licențelor și permiselor necesare declanșării exploatării gazelor de șist.

Fostul șef al OPSPI, promovat pe linie politică sau sancționat pe linie de servicii secrete?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 19 July 2013 05:49

newspaper 512În România, carierele în funcții publice par a depinde nu numai de relațiile tehnocraților cu politicul, ci și de cele cu serviciile secrete. Vineri 12 iulie, la numai o zi după ce a acordat un interviu publicației Gândul (interviu care, deși a fost luat joi, 11 iulie, a fost publicat de-abia luni, 15 iulie), în care confirma informațiile publicate de redactorii Energy Report încă de acum un an și patru luni, potrivit cărora negocierile cu Rompetrol au fost purtate pe vremea guvernului Boc de celebrul "doi și un sfert" (DGIPI), directorul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, a fost înlocuit din funcție și mutat "disciplinar" la Departamentul Energiei. Singura întrebare este: a fost acesta promovat pe linie politică sau a fost sancționat pe linie de servicii secrete?

"Nu cred că mai era timp de așteptat. Pentru că negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebați de ce și care-i logica. Așa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne. (…) în timpul negocierilor (OPSPI cu Rompetrol - n.r.), în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopții mai multe zile, mai stai la o cafea, la o țigară și (oficialii Rompetrol - n.r.) spuneau prin ce presiuni au trecut: amenințări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestați", declara joi Dumitrașcu în interviul acordat Gândul, confirmând informațiile cuprinse într-un articol mai vechi publicat de redactorii Energy Report.

Pe 2 aprilie 2012, aceștia susțineau că, potrivit unor surse guvernamentale, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale a fost făcută prin adoptarea în guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar foștii miniștri ai guvernului Boc. În plus, conform acelorași surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igaș, a mandatat Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) sa se ocupe de respectivele negocieri. Reprezentanții DGIPI identificaseră o soluție de “recuperare” a datoriilor. Era redactat și un acord în limba engleză pe aceasta temă, prin care se prevedea ca acționarul principal, KazMunaiGas să achite o treime din sumă până la o dată nespecificată, iar pentru celelalte doua treimi din datorie să participe la licitații publice (și să le câștige, evident), urmând ca instituțiile de stat beneficiare să achite prețul fără acciza aferentă. În plus, soluția DGIPI avea nevoie și de acordul mai multor instituții, printre care Ministerul Justiției și al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor, au refuzat să semneze un document care încălca legislația națională și cea europeană, prin organizarea de licitații trucate.

Interviul acordat de Dumitrașcu nu putea rămâne fără efecte. Drept urmare, astăzi, Ziarul Financiar anunță transferul companiilor energetice administrate de OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) la Departamentul Energiei, unde vor fi coordonate de Gabriel Dumitrașcu, care renunță însă astfel la șefia Oficiului, iar restul firmelor din portofoliu vor fi coordonate de către fostul deputat liberal Gabriel Plăiașu, care este noul șef al OPSPI. Departamentul Energiei este condus de social-democratul Constantin Niță, ca ministru-delegat, iar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) rămâne la Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosga­nian. 

Însă cum în acest domeniu lucrurile se mișcă cu o viteză amețitoare, HotNews susține că deja ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcție pe Gabriel Plăiasu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp dupa ce HotNews.ro a arătat ca nu poate ocupa o funcție publica timp de trei ani fiind declarat incompatibil în aprilie 2013. Ministrul  Vosganian l-a numit vineri, 12 iulie, pe Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL, în funcția de șef al Oficiului pentru Participatiilor Statului și Privatizării in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitrașcu. Numirea s-a făcut discret, informația fiind publicată de HotNews.ro joi, 18 iulie, în jurul prânzului.

Economica.net informează că una dintre cele mai vechi rafinării de la noi din țară și din Europa, Steaua Română, și-a cerut insolvența. Deși a fost unul dintre pionii principali ai mașinăriei de război germane în fiecare dintre cele două război, și a funcționat și la capacitate în comunism, după Revoluție unitatea nu prea a mai avut de lucru. Rafinăria Steaua Română, una dintre cele mai vechi unități de profil din România și una dintre cele mai vechi din lume, și-a cerut insolvența. Cererea va fi judecată pe 22 iulie la  Tribunalul București. În motivarea Consiliului de Administrație se arată că deschiderea procedurii de insolvență se datorează „deteriorării continue a situației financiare a societății”. Propunerea CA pentru funcția de Administrator judiciar al companiei este firma Five S.P.R.L.

Mediafax anunță că producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaș, controlat de stat, a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Costurile de producție a electricității în astfel de unități sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piața centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

Planul Național de Investiții nu e național, nici public, ci privat și incert

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 12 July 2013 08:33

newspaper 512Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.

Strategiile energetice divergente ale Palatului Victoria și Palatului Cotroceni

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 10 July 2013 11:42

20130710 - Ponta Basescu Rompetrol strategie energeticaÎn urmă cu o săptămână, doi premieri au vizitat Kazahstan-ul, cel britanic și cel român. La întoarcerea din Asia, aceștia au fost întâmpinați diferit de presa de la Londra și de cea de la București. În timp ce Financial Times titra că vizita lui David Cameron ar putea să conducă la semnarea unor contracte de 700 de milioane de lire sterline și să îmbunătățească relațiile economice dintre Marea Britanie și statul asiatic, presa de la București publica declarațiile președintelui Băsescu, potrivit cărora, "Turneul lui Ponta în Asia a fost catastrofal".

E drept că și premierul britanic a fost întâmpinat cu critici la Londra, însă nu pe componenta economică a vizitei, și nu din partea reginei, ci pe tema respectării drepturilor omului în Kazakhstan, și din partea Human Rights Watch. Comentând turneul lui Cameron în Kazakhstan, Financial Times a remarcat, pe de o parte că, acesta este perceput ca o "lovitură" diplomatică dată de statul asiatic aflat în căutarea obținerii de legitimitate din partea Occidentului, iar pe de altă parte, ca o mișcare geopolitică strategică a premierului britanic. Potrivit acestuia, Kazakhstan-ul este pe cale de a deveni unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume și va "intra într-o zi în topul primilor zece producători de țiței la nivel mondial".

Războiul dintre Palate

Se pare că eșecul Nabucco a fost elementul declanșator nu numai al turneului premierului Ponta în Asia, ci și al declarațiilor politice făcute pe marginea sa. Astfel, potrivit președintelui Băsescu, "Ponta și-a luat Oltchimul în traistă și a zis că acoperă eșecul UE și al nostru pe Nabucco lansând tema Oltchim. Mai bine o trata altfel, pentru că lucrurile par neserioase. Te duci cu un combinat în traistă în Azerbaidjan, te duci în Kazahstan și spui «v-am tăiat 360 de milioane din datorii», te duci în China spui «Vrem reactoare de la voi și facem și parteneriat strategic». Consecvența e importantă în politică externă. România a putut părea puțin penibilă. Să te duci în Kazahstan după ce ai făcut escală în Azerbaidjan e ca și cum ai face escală la Beijing, apoi te duci la Tokyo”.

De altfel, după mai multe luni de liniște, rezultatul coabitării la care au fost supuși cei doi de către oficialii europeni și americani, președintele Traian Băsescu pare a reveni la poziția de președinte jucător, după ce a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind stingerea litigiului dintre guvernul României și Rompetrol pe tema răscumpărării obligațiunilor transformate în acțiuni în baza unei legi de adoptare a unei OUG, promulgată în 2005 de actualul președinte. Într-o emisiune televizată, președintele Traian Băsescu a declarat că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu inclusiv memorandumul cu Rompetrol.

"Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, și în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, și imediat m-am putut întâlni cu președintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întâlnit cu președintele kazah acum doi ani și am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul și a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»", a afirmat Băsescu la Digi 24.

Replica lui Ponta nu s-a lăsat așteptată. "Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate - ia ghiciți de cine? - de președintele Traian Băsescu. Președintele se bazează, cumva în mod greșit sper, pe faptul că presa nu știe că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acțiuni și am pierdut procesul. Deci, președintele, treaba lui...", a spus Ponta.

Președintele vrea decizii politice, nu economice

Este evident că eșecul Nabucco fost, paradoxal, dat fiind deznodământul său previzibil, elementul care a dat peste cap strategiile guvernanților autohtoni. Președintele Băsescu pare a fi oficialul european care s-a supărat cel mai tare pe decizia Shah Deniz. Acesta s-a simțit trădat de Comisia Europeană, de celelalte state membre, de companiile implicate și mai ales de britanici (de la BP) și de norvegieni (de la Statoil). Președintele Băsescu consideră, în continuare, că orice decizie în ceea ce privește sectorul energetic trebuie luată luând în calcul în primul rând considerentele politice și nu pe cele economice. În ceea ce privește opțiunea între TAP și Nabucco Vest, considerentele economice au înclinat clar balanța în favoarea primului proiect. Potrivit Financial Times, printre considerentele economice care au decis soarta rutei de transport a gazului azer către Europa, se numără costul relativ al celor două proiecte, mai mare în cazul Nabucco, prețul pe care cele două concerne l-au obținut pentru gazul azer (mai mare în sudul Europei) și costurile relative de operare pe întreaga durată de viață a celor două proiecte. Diferența de 450 de km dintre lungimile acestora pare a fi fost decisivă. Dacă la acestea se adaugă și achiziționarea companiei de distribuție de gaze elenă DESFA de către SOCAR (acționar al Shah Deniz) și faptul că Statoil este acționar atât în Shah Deniz, cât și în TAP, este destul de evident faptul că decizia nu a fost una dificilă.

Rusofobia salvează România

De altfel, reacția președintelui, atât cea publică, cât și trimiterea către reexaminare a legii privind aprobarea memorandumului cu Rompetrol, pare a avea la bază și rusofobia acestuia. "Știți foarte bine că nu sunt un politician care să aibă încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine. Asta-i viața, nu ne credem unii pe alții legat de bune intenții. Eu am vrut, unul dintre obiectivele mandatului meu, a fost o opțiune ireversibilă către Vest (...) Opțiunea mea a fost SUA. Aproape că pot să fiu liniștit pentru această fază, România nu mai are altă direcție decât Vest. Sigur, cu escală la Bruxelles", a declarat Băsescu. De asemenea, ținând cont de majoritatea deținută de actuala coaliție de guvernământ în Parlament, care probabil va vota legea în forma ei inițială, este puțin probabil ca Traian Băsescu să-și facă vreo iluzie cu privire la soarta legii trimise către reexaminare. De ce a optat președintele pentru soluția nepromulgării legii? Răspunsul este conținut în motivarea respingerii. Dat fiind faptul că Parlamentul se află în vacanță, singura soluție pentru intrarea în vigoare a legii, ar fi promovarea de către Guvernul Ponta a unei OUG sau a unei hotărâri de guvern. Act normativ ce ar lega numele lui Ponta direct de creanța Rompetrol, după modelul Năstase. De altfel, președintele știe foarte bine că legea de adoptare a OUG-ului emis de Năstase, pe care el însuși a adoptat-o în 2005, a permis Rompetrol conversia obligațiunilor în acțiuni. Dovadă, stenograma discuției telefonice dintre fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, și actualul președinte, în care Traian Băsescu răspunde afirmativ la declarația lui Blejnar, potrivit căreia "Cu tot respectul, domnule președinte, dar pe direcția asta se va merge. Suntem cam legați de mâini și de picioare. Pentru ca așa am făcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am făcut".

Rompetrol, victimă colaterală?!

Rompetrol pare o victimă colaterală a războiul dintre cele două strategii energetice ale celor două palate. Palatul Cotroceni pariază totul pe cartea independenței energetice și a relațiilor privilegiate cu Occidentul (în pofida "trădării" acestuia în proiectul Nabucco Vest). Gazele de șist și exploatarea platformei Mării Negre sunt cele două direcții pe care președinția vrea să le promoveze. Dincolo de statutul incert al rezervelor recuperabile tehnic, dar mai ale comercial, al gazelor de șist sau al celor offshore, paradoxal, chiar dacă strategia Cotroceniului ar fi încununată de succes, tot ar mai apărea o problemă. România s-ar putea transforma în următorii 5-10 ani în exportator net de gaze, fără a avea conducta necesară a efectua acest lucru. Iar legarea la South Stream, conducta cea mai apropiată de teritoriul României este o variantă exclusă de președinție. La fel și legarea la TAP, despre care Traian Băsescu a afirmat că nu se află la vârsta pubertății să ia în serios o asemenea variantă.

Rusia ar putea dicta și prețul Ural-ului, nu numai pe cel al gazelor naturale

Azerbaidjanul și Kazakhstanul sunt extrem de importante pentru economia României din cel puțin două motive. Ele sunt două state producătoare a unor materii prime cu influență asupra prețurilor din România, gaze naturale și țițeiul Ural, în plus reprezintă două alternative la oferta Rusiei. În ceea ce privește Ural-ul, țițeiul de referință luat în calcul la stabilirea prețurilor combustibililor pe piața internă, prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime rusești ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în prezent el se tranzacționează la o primă de 73 de cenți față de acesta. Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorosisk, de la Marea Neagră.

"Această evoluție poate fi explicată prin majorarea activității rafinăriilor rusești pe timp de vară și prin majorarea exporturilor rusești către China, în defavoarea Europei", susține Andrey Kryuchenkov, analist la VTB Capital din Londra, citat de Bloomberg.

Rusia intenționează să exporte doar 905.610 de barili de Ural pe zi prin portul Primorsk în luna iulie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Nici în iunie, exporturile de Ural din Primosk nu au depășit un milion de barili. Exporturile de Ural din Novorossiysk din luna iulie vor fi cu 8% mai reduse decât cele din iunie, ajungând la un nivel de 693.276 de barili pe zi. Combinate, exporturile din cele două locații se vor situa în iulie la 1,6 milioane de barili, cu 21% mai reduse decât cantitatea de 2,02 milioane de barili exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Cu alte cuvinte, rușii ar putea controla prețul Uralul-ui la fel cum controlează prețul gazelor pe piața Sud-Est Europeană. 

Asta dacă nu ar exista în zona Mării Negre, alți doi mari jucători, companiile petroliere de stat din Kazahstan și Azerbaidjan, KazMunayGas și, respectiv, SOCAR. Potrivit Economica.net, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas, proprietarul Rompetrol, intenționează să crească livrările de țiței în zona Mării Negre la 65 milioane tone pe an, până în 2020, de la 25 - 27 milioane tone pe an, cât livrează în prezent, potrivit propriilor anunțuri oficiale. Kazmortransflot, compania de transport maritim a KazMunayGas, și-a extins recent operațiunile de transport al țițeiului și produselor petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană, prin achiziția a două tancuri petroliere de tip Aframax, de câte 115.000 tdw.  De asemenea, kazahii dețin din 2008 și operatorul terminalului petrolier din portul Batumi din Georgia (estul Mării Negre). 

KazMunayGaz este în același timp și acționar al Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport de țiței dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului și Novorosisk, port rusesc la Marea Neagră. Cei de la SOCAR exportă deja cantități însemnate în zonă. În primele cinci luni ale anului, au ajuns la livrări de peste 10 milioane de tone, nivel similar cu cel din perioada similară a anului trecut, care a fost, totuși, un an mai slab decât 2011. Țițeiul azer ajunge în zona Mării Negre și a Mării Mediterane prin nu mai puțin de trei conducte: Baku-Tbilisi-Ceyhan, (port din Turcia la Marea Mediterană), Baku-Supsa (port în Georgia, la Marea Neagră) și Baku- Novorosisk (port rusesc la Marea Neagră). 

În plus, SOCAR mai operează un terminal petrolier la Kulevi, pe litoralul georgian al Mării Negre.

Buni pentru britanici, răi pentru români

Interesant este faptul că, în timp ce statul român pare a face tot ce-i stă în putință să-și înrăutățească relațiile cu KazMunaiGas, britanicii n-au nicio problemă să semneze contracte cu compania kazahă. Astftel, în urma vizitei premierului Cameron în Kazahstan, Financial Times a anunțat semnarea unui acord între britanici de la Petrofac și KazMunaiGas Exploration Production pentru eficientizare sistemului de extragere și majorarea producției din zăcămintele mature deținute de KazMunaiGas în regiunea Emba din Kazakhstan. 

În acest timp, în România, Rompetrol, unul dintre cei mai importanți investitori străini și contribuabili la buget rămâne cu activele puse sub sechestru de către ANAF, în pofida proceselor câștigate. Dacă președintele nu ar fi trimis legea la reexaminare, la șapte zile de la publicarea sa, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar fi trebuit să ridice măsurile asigurătorii/executorii instituite.

Cum se prezintă Rompetrol în cifre

Nabucco a murit, dar poate supraviețuiește Oltchim: Ponta le propune azerilor de la SOCAR să cumpere combinatul vâlcean

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 27 June 2013 11:06

SOCARGuvernul a propus companiei petroliere azere de stat SOCAR să preia combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), aflat în insolvenţă de la începutul acestui an, reprezentanţii potenţialului investitor afirmând însă că vor analiza situaţia înainte de a lua o decizie.

Subiectul Oltchim a fost abordat într-o discuţie avută de premierul Victor Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan, cu conducerea SOCAR, potrivit Mediafax.

Discuția survine la scurt timp după anunțul eșecului proiectului de gazoduct Nabucco, în competiția cu rivalul TAP pentru transportul gazelor azere de la Shah Deniz.

Combinatul Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an, iar privatizarea a eşuat anul trecut întrucât Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni, nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro.

La începutul acestui an, compania petrolieră azeră de stat SOCAR a anunţat că a ajuns la o reţea de 14 benzinării în România şi va continua să deschidă noi unităţi, în oraşele Bacău, Focşani şi Roman.

Compania azeră de stat are reţele de benzinării în Elveţia, România, Ukraina şi Georgia şi produce anual 60 de milioane de tone de petrol şi 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Recent, SOCAR a câştigat controlul companiei greceşti DESFA, operatorul reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, după retragerea grupului Gazprom din cursă.

În urmă cu trei ani, SOCAR anunţa că este interesată să coopereze cu Oltchim şi să îşi vândă produsele petrochimice pe piaţa românească, precizând atunci că acest lucru nu înseamnă că vrea să cumpere ceva în România.

Nici AGRI nu pare să se simtă prea bine

„Înţelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atât mai mult trebuie să avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI - şi este momentul să avansăm cu acest proiect pe termen mediu şi lung - şi implicarea companiei naţionale SOCAR în investiţii concrete în România”, a spus Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan.

AGRI este un proiect pentru transportul gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România și mai departe către piața Uniunii Europene. Proiectul prevede construcția unui terminal de lichefiere a gazelor pe litoralul Mării Negre, în Georgia, și transportul maritim al acestora în România, unde se va construi o unitate de regazeificare.

Proiectul AGRI a fost gândit ca fiind complementar proiectului Nabucco.

În mai 2010, România, Azerbaidjan și Georgia au încheiat un acord la Tbilisi privind înființarea unei companii mixte care va tranzita gaze azere către Europa, prin intermediul Georgiei. Compania urma să fie înființată la București în termen de 30 de zile, având ca acționari companiile Romgaz Mediaș (România), SOCAR (Azerbaidjan) și GOGC (Georgia).

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat, în februarie, că proiectul de transport al gazelor AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector) stagnează în această perioadă, din cauza partenerului din Azerbaidjan.

El a adăugat că există o "încetineală" din partea partenerului din Azerbaidjan.

Ponta, favorabil investițiilor private în energie: "Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 16 May 2013 15:10

20130516 - Ponta energieInvestițiile private în energie și asigurarea unui mix de energie echilibrat și diversificat au fost două dintre temele cele mai discutate în cadrul "Pactului pentru Energie" lansat astăzi de Academia Română. Până și premierul Victor Ponta, care în ultimele două săptămâni s-a remarcat prin câteva atacuri dure la adresa proprietății private, a recunoscut necesitatea implicării capitalului privat în dezvoltarea sectorului energetic din România.

Problema este însă că necesarul investițiilor în energie nu este unul la îndemâna oricui. Iar, dincolo de declarațiile din ultimele săptămâni ale premierului, nici modificările fiscale ale guvernului pe care-l conduce nu au transmis un mesaj prea prietenos capitalului privat.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Marian Gheorghe, necesarul investiţional în toate sectoarele energetice din România se ridică la 3 - 4 miliarde euro pe an, principalele companii care ar putea să investească aceste sume fiind multinaţionalele.

'Din calculele noastre, necesarul investiţional al domeniului energetic din România este de 3 - 4 miliarde euro, anual, în toate sectoarele. Aceste investiţii ar putea fi realizate datorită componentei multinaţionalelor, dar şi a capitalului de stat, care se poate reforma, se poate dezvolta eficient', a dclarat Mariana Gheorghe, care nu a uitat să le transmită reprezentanților guvernului că "este nevoie de un cadru legislativ şi de reglementare pentru încurajarea investiţiilor, un cadru predictibil şi stabil. Susţinem nevoia unei strategii naţionale coerente în domeniul energetic pe termen lung. În afară de cadrul legislativ şi strategia naţională, este necesar un act public mult mai prietenos investiţiilor".

Premierul Ponta a recunoscut că strategia de implicare a capitalului privat în toate companiile publice de energie este o strategie corectă, fiind necesară totodată asigurarea unui management performant. Ponta a adăugat că trebuie susţinute investiţiile private, măcar și pentru simplul motiv că statul nu va avea în perioada următoare resursele financiare necesare, iar acest lucru presupune un control mult mai mare al celui care investeşte bani.

"Pe bani privaţi nu are cum să decidă tot statul, de fiecare dată. Statul are obligaţia de a încerca, acolo unde apar pericole de afectare a păcii sociale, să intervină cu măsuri de stabilizare, dar cât mai puţin şi cât mai rar posibil", a remarcat Ponta.

Academia Română a lansat miercuri 'Pactul pentru energie', document care reprezintă o sinteză a principiilor pe care mediul academic şi cel de afaceri le consideră prioritare pentru sectorul energetic. Documentul a fost elaborat sub egida Academiei Române, cu participarea Universităţii Politehnice Bucureşti, Universităţii de Petrol-Gaze Ploieşti, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Universităţii Bucureşti şi a specialiştilor din sectorul energetic, atât companii private cât şi din companii cu capital majoritar de stat.

Pactul conturează opt direcţii prioritare: creşterea securităţii energetice a României prin acţiuni interne şi externe; optimizarea unui mix de energie primară echilibrat şi diversificat; eficienţă energetică, energii regenerabile şi protecţia mediului; promovarea unor mecanisme adecvate pentru protecţia consumatorului vulnerabil; susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de educaţie profesională; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare funcţional, stabil şi predictibil, favorabil investiţiilor; asigurarea guvernanţei corporative a companiilor de stat în baza principiilor unei pieţe energetice funcţionale; creşterea importanţei României ca actor pe piaţa energetică europeană.

Autoturismul electric - mașină de fițe pentru politicieni, produsă pe banii contribuabililor

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 21 March 2013 10:15

20130320 - Electric carsMașinile electrice sunt la mare modă în rândul militanților ecologiști cu dare de mână, dar și în rândul politicienilor.  Tonul l-a dat președintele SUA Barak Obama, care și-a anunțat intenția de a-și achiziționa un Chevrolet Volt. El a fost urmat imediat de premierul român Victor Ponta, care, a declarat mândru că va fi prima persoană care va conduce viitorul automobil electric produs de Dacia-Renault. Ceea ce nu știu nici militanții ecologiști, dar nici Obama sau Ponta, este că automobilul electric ascunde un secret: nu este deloc mai ecologic decât unul normal, dimpotrivă chiar! Cel puțin în prima parte a vieții sale.

Anul trecut, în plină campanie electorală, președintele american Barak Obama anunțase că-și va cumpăra un Chevrolet Volt “peste cinci ani, la terminarea mandatului (cel de-al doilea mandat pe care spera să-l câștige și pe care de altfel, l-a și câștigat – n.r.)”. La numai o zi de la declarația președintelui Obama, General Motors anunța stoparea temporară a producerii Chevrolet Volt, automobil lansat în 2011 cu mare fanfara și care funcționează cu baterii lithium-ion. Motivul: cererea redusă pentru acest tip de automobil, care a pierdut bătălia pe piața americana cu Toyota Prius.

Un Chevrolet Volt costa 41.000 de dolari, înaintea aplicării subvenției guvernamentale de 7.500 de dolari.

Electrică de-a dreptul

De cealaltă parte a Atlanticului, premierul Victor Ponta anunța planuri similare: "M-am înscris deja să fiu primul care va folosi mașina electrică produsă de Renault Dacia, imediat ce proiectul va fi finalizat. Este electrică de-a dreptul, nici măcar hibrid. Apreciez foarte mult preocuparea pe care grupul Renault o are pentru protecția mediului". Până să-și îndeplinească visul și să conducă o mașină electrică, actualul prim-ministru a trebuit să se mulțumească cu o limuzină Mercedes S 400 Hybrid, de peste 100.000 de euro, pentru care SPP a încheiat un contract de comodat cu o firma donatoare

Moda "emisiilor zero"

Moda mașinilor electrice este susținută de reclame, care dau asigurări că sunt vehicule cu "emisii zero", și de politicile statelor care, în România de exemplu, le scutesc de orice taxă de mediu sau timbru verde. În SUA Barak Obama a promis un milion de vehicule electrice pe străzi în 2013. Țel imposibil de atins, atât timp cât în 2012 s-au vândut numai 50.000 de astfel de autoturisme pe piața americană. Motivul: consumatorii sunt conștienți de dezavantajele unui astfel de automobil, în pofida subvențiilor și scutirilor acordate de statul federal. Dezavantajele pornesc de la autonomia de deplasare redusă și ajung la prețul extrem de ridicat sau la infrastructura și logistica deficitare ce țin de alimentarea bateriilor.

Iubitorii naturii se consolează însă cu gândul că un Fisker Karma, mașină condusă, printre alții, de Leonardo DiCaprio, de 100.000 de dolari sau un Nissan Leaf, de 28.000 de dolari, nu contribuie la agravarea fenomenului de încălzire globală. Și, dintr-un punct de vedere, au dreptate: nu emit emisii de carbon. Însă dintr-un alt punct de vedere, se înșală: energia folosită la fabricarea lor și încărcarea repetată a acumulatorului contribuie la încălzirea globală.

Procesul de fabricație, extrem de poluant

O analiză a Journal of Industrial Ecology din 2012, citată într-un editorial publicat de Bjorn Lomborg în Wall Street Journal, arată că jumătate din emisiile de carbon ale unei mașini electrice provin din energia folosită la fabricarea lor, în special a bateriei. Activitatea de minerit, pentru extragerea lithium-lui nu este în niciun caz una ecologică. În comparație, emisiile de carbon implicate de procesul de fabricație a unei mașini obișnuite, reprezintă doar 17% din emisiile totale ale acesteia. În momentul părăsirii liniei de producție un autoturism electric are deja la bord 13.608 kg de emisii de carbon, față de numai 6.350 de kg, cât sunt emise în vederea fabricării unui autoturism obișnuit.

Dacă nu sunt conduse cel puțin 80.000 de km, mașinile electrice sunt responsabile pentru emisii de CO2 superioare

Totuși, studiile arată că în trafic, mașinile electrice sunt mai ecologice. Pentru fabricarea curentului în vederea alimentării acestora pentru parcurgerea unui kilometru este estimat un nivel de emisii de carbon de două ori mai redus decât cel al emisiilor unei mașini obișnuite pentru parcurgerea aceleiași distanțe. Nu trebuie uitat însă că ele deja pleacă cu un handicap echivalent cu emisiile unei mașini normale care a parcurs deja 130.000 de km. Cu alte cuvinte, dacă nu este condusă cel puțin 80.000 de kilometri, o mașină electrică este mai poluantă decât una obișnuită.

Asta în condiții ideale, pentru că în viața reală, testul făcut de cei de la BBC Top Gear arată că, dacă se conduce la limita distanței maxime pe care o mașină precum Nissan Leaf o poate parcurge la o alimentare, de 110 kilometri, reîncărcarea durează atât de mult încât viteaza medie de deplasare pe distanțe mai lungi ajunge la 10 km pe oră. Iar o alimentare mai îndelungată înseamnă și emisii de carbon mai ridicate. Date fiind aceste constatări, e greu de estimat în câți ani sau câte zeci de ani, mai exact, va reuși cineva să parcurgă 80.000 de km cu o mașină electrică.

Tot în viața reală, bateriile acestor mașini se deteriorează, sau încep să funcționeze mai greu, precum cele ale mobilelor. Nissan estimează că după cinci ani, autonomia Leaf-ului scade de la 110 km la 88 de km.

Subvenție de 7.500 de dolari pentru un beneficiu de 44 de dolari

În plus, dacă energia electrică utilizată pentru alimentare este produsă pe bază de cărbune și în trafic, o mașină electrică va fi mai puțin ecologică decât una normală, emisiile pe km fiind mai ridicate cu 20% decât cele ale unei mașini normale. Dacă energia electrică este produsă din resurse mai puțin poluante și se evită folosirea cărbunelui, în ipoteza parcurgerii a 150.000 de kilometri, o mașină electrică va fi responsabilă pentru emiterea a unei cantități de CO2 cu doar 24% mai redusă decât o mașină normală. Și nu zero emisii, cum spun politicienii, producătorii și reclamele.

Într-o lume ideală, în care mașinile electrice și bateriile lor ar funcționa ireproșabil pe durata întregului ciclu de viață, o mașină electrică ar fi responsabilă pentru emiterea unei cantități de CO2 cu 8.700 de kg mai redusă decât o mașină convențională. Chiar dacă pare o sumă considerabilă, din punct de vedere monetar ea nu înseamnă prea mult. Estimarea curentă a pagubelor produse prin încălzirea globală rezultată dintr-o tonă de emisii de CO2 este de 5 dolari. Rezultă un beneficiu de 44 de dolari adus omenirii prin utilizarea unei mașini electrice, în condiții ideale. Și pe piață, la ora actuală certificatele de emisii pentru 8,7 tone sunt tranzacționate la 48 de dolari.

Iar pentru un beneficiu de 48 de dolari, guvernul american subvenționează achiziționarea unei mașini electrice cu o sumă de 7.500 de dolari, fără a lua în calcul subvențiile și creditele de 5,5 miliarde de dolari acordate direct producătorilor de autovehicule și baterii, precum Fisker sau Tesla.

Viitorul poate fi unul al autovehiculelor electrice, susține Lomborg, însă în prezent acestea nu contribuie cu nimic la combaterea încălzirii globale.

Nemulțumirile antreprenorilor din energie, cele ale premierului și cele ale companiilor de reabilitare termică

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Thursday, 28 February 2013 11:30
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

Telenovela Guvern-KazMunaiGas va continua și sezonul următor

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Tuesday, 19 February 2013 10:15
newspaper 512Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

Romgaz se alătură ExxonMobil și OMV Petrom în perimetrul offshore Midia

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 13 February 2013 17:27

20130213 - Romgaz PetromContractul semnat este unul de opțiune, iar exercitarea acesteia este condiționată de finalizarea contractului de transfer pentru drepturile de explorare şi producție pentru o porțiune din perimetrul Midia de la titularii existenți ai licențelor, Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V.

ExxonMobil Exploration and Production Romania LtdșiOMV Petrom S.A.au anunțat astăzi semnarea unui contract cuRomgaz S.A.pentru a oferi companiei de stat opțiunea de a participa în operațiuni petroliere în zona de apă mai adâncă a perimetrului Midia (“Midia Deep”), în zona românească a Mării Negre, informează un comunicat al Petrom.

“Acesta reprezintă un nou pas în eforturile noastre de susținere a obiectivului României de a explora şi dezvolta resursele offshore, pentru a atinge scopurile energetice naționale ale tării”, a afirmat CEO-ul OMV PetromMariana Gheorghe, potrivit comunicatului citat. La rândul său, directorul general al EMEPRL, John L. Knapp, susține că EXXON este "încântata să continue în această direcție, recunoscând în acelaşi timp că explorarea offshore la mare adâncime implică investiții cu risc ridicat, care necesită stabilitate și predictibilitate fiscală precum şi un mediu investițional prielnic". Reprezentantul Romgaz, directorul general Corin Cindrea susține că „semnarea acestui contract de opțiune permite extinderea operațiunilor noastre în Marea Neagră pentru atingerea obiectivului strategic al companiei de creștere a portofoliului de resurse şi rezerve.”

In octombrie 2012, EMEPRL şi OMV Petrom au semnat un contract de transfer cu Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V. pentru achiziția unei participații de 85% pentru drepturile de explorare şi producție de hidrocarburi aferente unei porțiuni din perimetrul Midia XV în zona românească a Mării Negre. Contractul de transfer nu a fost încă finalizat, iar condițiile pentru producerea efectelor juridice ale acestui contract de transfer, inclusiv aprobarea autorităților relevante, sunt în curs de îndeplinire. La momentul producerii efectelor contractului de transfer cotele de participare vor fi: EMEPRL – 42,5%, OMV Petrom - 42,5%, iar Gas Plus International B.V. (co-titular al licenței perimetrului Midia) îşi păstrează participația de 15%.

Pe baza termenilor agreaţi, Romgaz are opțiunea de a achiziționa o participație de 10% în Midia Deep de la EMEPRL şi OMV Petrom. Opțiunea Romgaz de a intra este declanșată de finalizarea contractului de transfer şi de anunțul unei descoperiri comerciale. Zona Midia Deep este adiacentă perimetrului Neptun.

EMEPRL va fi operatorul operațiunilor petroliere în porțiunea cu apă mai adâncă a perimetrului Midia. EMEPRL și OMV Petrom au împreună activități în sectorul românesc al Marii Negre, unde cele două companii au anunțat o descoperire de gaze anul trecut.

În urmă cu aproximativ o lună, premierul Victor Ponta declarase că guvernul a obținut în negocieri cu OMV și Exxon o „participare corecta” a Romgaz la exploatarea noilor zăcăminte de gaze din Marea Neagra, în urma unor discuții care au durat doua luni. „Oamenii în care eu am avut încredere, și nu îmi pare rău, au negociat cu cei de la OMV și de la Exxon intrarea Romgaz în asociere în ceea ce privește exploatările noilor zăcăminte din Marea Neagra doua luni, în fiecare zi cei de la OMV și Exxon spunând <gata, nu mai negociem>. Sigur, întotdeauna important în acest tip de negociere este sa nu rupi coarda. Pana la urma am obținut o participare corecta pentru Romgaz, care rămâne cu capital majoritar al statului roman”, a spus Ponta.

Guvernul Ponta vrea sa negocieze cu OMV si majorarea anticipata a redeventelor

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 31 January 2013 16:58

Arnold Schwarzenegger, incurajandu-l pe Victor Ponta sa se comporte cu OMV ca un adevarat TerminatorGuvernul nu se multumeste cu sumele obtinute prin introducerea noilor impozite in domeniul energetic, premeirul Victor Ponta anuntand azi la Viena ca vrea sa negocieze cu OMV si posibilitatea majorarii in avans a redeventelor. Declaratia a fost facuta catre presa romana, inaintea intalnirii pe care primul-ministru al Romaniei a avut-o cu CEO-ul OMV Gerhard Roiss.

"Este intentia noastra, nu doar de a creste redeventele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv daca gasim o solutie ca aceasta crestere sa fie aplicata mai repede decat era prevazut in contractul de privatizare. Dar asta trebuie negociat", a declarat Ponta, sustinand totodata ca niciuna dintre taxele nou introduse nu sunt redevente, nici macare cea privind impozitarea cu 0,5% aplicat veniturile obtinute pe exploatarea titeiului. "Acelea nu sunt redevente", a sustinut Ponta.

Este insa putin probabil ca OMV sa se negocieze cu guvernul Ponta majorarea redeventelor la numai o saptamana dupa ce acesta a intros noi impozite care urmeaza a-i afecta valoarea de piata. 

Este intentia noastra, nu doar de a creste redeventele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv daca gasim o solutie ca aceasta crestere sa fie aplicata mai repede decat era prevazut in contractul de privatizare. Dar asta trebuie negociat", a declarat Ponta, sustinand totodata ca niciuna dintre taxele nou introduse nu sunt redevente, nici macare cea privind impozitarea cu 0,5% aplicat veniturile obtinute pe exploatarea titeiului.

  Victor Ponta

Potrivit unui raport Erste, nici macar liberalizarea preturilor la gaze nu va compensa efectele masurilor adoptate. "Singura schimbare pozitiva ar fi majorarea pretului la gaze in Romania, desi Guvernul a anuntat recent ca va impune o taxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producatorilor de gaze rezultate ca urmare a liberalizarii pretului, de la 1 februarie, precum si o redevente suplimentare de 0,5% pentru productia de petrol, pana la sfarsitul lui 2014, astfel incat compania nu va putea profita de cresterea pretului la gaze". Potrivit Erste Group, este putin probabil ca demersurile de explorare ale Petrom sa poata fi transformate in profituri inainte de 2016. Potrivit sursei citate, cele mai promitatoare prospectiuni sunt cele legate de zacamintele romanesti offshore de gaze naturale, insa costurile de dezvoltare ale acestora sunt mari, asa ca nu exista motive de a investi in acest sector atata vreme cat preturile interne la gaze din Romania sunt departe de nivelul celor din import.

Tocmai de aceea, pentru ca investitiile sa fie efectuate, neexistand motivatia financiara a majorarii pretului, ar trebui ca investitorii din energie din Romania sa beneficieze de un cadru fiscal prietenos.

Lucru recunoscut, cu jumatatede gura si de Ponta: "Trebuie sa vedem, din punct de vedere al veniturilor bugetare, care este solutia incepand cu 2014, cum sa facem, pe de o parte sa incurajam in continuare invest in energie, nu doar ale OMV-ului, ci si ale tuturor celorlalte companii, iar pe de alta sa avem si incasari bugetare, pentru a sustine programele economice, sociale si de investitii". Cu alte cuvinte, premierul recunoaste ca din veniturile obtinute din impozitarea sectorului energetic, statul doreste sa cumpere voturi (programe sociale) si sa-ti plateasca sponsorii electorali (investitii publice). Si pentru asta, sacrifica investitiile private din domeniul energetic, in pofida faptului ca seful delegatiei FMI la Bucuresti, Erik de Vrijes a identificat acest sector drept motorul cresterii economice a Romaniei in viitor.

 

 

Guvernul Ponta: Sa se liberalizeze primesc, dar sa nu se schimbe nimica!

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 29 January 2013 15:43

20130129 - FMI - Sa se liberalizeze primescConflictul mocnit dintre guvernul Romaniei si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) pare din ce in ce mai evident, in pofida anuntului privind posibilitatea “prelungirii” actualului acord cu trei luni si a “laudelor” in ceea ce priveste atingerea deficitului structural, venite din partea sefului delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer. De altfel, acceptarea de catre acesta a posibilitatii prelungirii actualului acord este o veste cum nu se poate mai proasta pentru executiv: exclude semnarea (cel putin semnarea rapida) a unui nou acord cu Fondul.

Daca pana in prezent temele sensibile ale negocierilor erau reprezentate de tinta de deficit (cash sau structural), sectorul bancar sau arieratele sectorului guvernamental sau ale administratiei locale, in prezent restructurarea si liberalizarea a doua sectoare vitale pentru viitorul economic al Romaniei, cel energetic si cel al transporturilor, au fost principalele puncte de divergenta dintre cele doua parti.

FMI: Energia si transporturile - motorul economic al Romaniei

Introducerea de patru noi taxe aplicate sectorului energetic in plina vizita FMI nu a contribuit la aplanarea conflictului dintre cele doua parti. La nivel discursiv, pozitiile nu par atat de nereconciliabile, cu atat mai mult cu cat in scrisoarea de intentie convenita cu Fondul, Guvernul recunoaste ca “exploatarea considerabilelor noastre resurse de energie necesita o mare mare participare a sectorului privat, care poate asigura un mai mare nivel al investitiilor in domeniu”. Idee dusa mai departe de reprezentantul FMI in Romania care vede doua surse viitoare de crestere economica pentru tara noastra. “Ne uitam la sectoarele de unde poate veni cresterea: energia si transporturile, pentru ca Romania are o locatie geografica intre Marea Neagra si restul Europei, iar o infrastructura buna de transport poate atrage investitii in productie”, a remarcat de Vrijer. Toate bune si frumoase, nuamai ca de aici incep problemele. “In ambele sectoare exista foarte multe intreprinderi de stat, si am discutat cu Guvernul cum sa imbunatatim performantele lor. Si exista doua directii, fie ne asiguram ca exista manageri capabili, profesionisti, care sa le conduca mai eficient astfel incit sa obtina profituri si sa poata contribui la buget, fie, mai dificil, sa le privatizezi si sa incerci sa atragi capital si know-how”, a continuat reprezentantul FMI. Iar tonul sau nu a ascuns evidenta sa preferinta pentru cea de-a doua metoda.

Nu ne vindem tara!

In ceea ce priveste prima solutie, Romania a aplicat-o deja cu rezultate mai mult decat discutabile: a platit sume considerabile unor consultanti pentru a numi in functii de conducere tot clienti politici.

Inteleg ca exista reticenta in privinta privatizarii si exista preconceptii in aceasta privinta”, a declarat de Vrijer. Oficialul FMI da dovada de naivitate, nevrand sa inteleaga faptul ca niciun guvern al Romaniei, nici guvernul Boc, la timpul sau, nici guvernul Ponta nu va dori privatizarea companiilor de stat, care in ultimii ani au fost transformate in vehiculul favorit al politicienilor de sifonare a banului public. In plus, dupa ce in campanie ai avut discursuri populiste de tipul “Nu ne vindem tara!”, nu poti veni sa anunti privatizarea “campionilor energetici” fara a pierde capital electoral.

Prin noi insine!

Insa divergentele dintre FMI si guvern nu se opresc aici, ci vizeaza chiar notiunea de liberalizare a pietei. Partea romana se ghideaza dupa principiul caragialesc: “Sa se liberalizeze, primesc. Dar sa nu se schimbe nimica! Ori sa nu se liberalizeze, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo”. Guvernul Ponta ar dori liberalizarea in varianta romaneasca, pe termen foarte lung si cu posibilitatea adoptarii de masuri arbitrare. In plus, partea leului de pe urma liberalizarii ar trebui luata nu de companiile private care ar trebui sa investeasca in explorare, exploatare si tehnologizare, ci de statul roman prin taxe si impozite noi sau redevente majorate. Avem de-a face cu doua filosofii diferite: FMI crede ca profiturile apartin de drept companiilor private, in timp ce guvernul Ponta crede ca ele apartin statului, care, in functie de interesele politice, le poate arunca si companiilor private un os de ros pe vreme rea.

“Exista o controversa privind companiile distribuitoare de energie electrica si gaze. Este normal pentru companii sa obtina profituri. Daca reglementatorul pietei de energie nu permite majorari de preturi, atunci companiile fac profit, dar nu suficient pentru a face investitii majore. Prin independenta ANRE, speram ca situatia pe ansamblu se va imbunatati. Profiturile normale sunt de peste 10%. Deci daca o companie din acest sector are profit peste 19%, asa e corect.”, a explicat de Vrijer controversele avute cu actualul guvern social-liberal.

Tonul reprezentantului FMI ar trebui sa ingrijoreze guvernul Ponta, care ar putea fi lasat fara sustinere morala in momentul in care va iesi sa caute finantare pe pietele externe. Pentru ca de pe piata interna se va finanta cu greu, cu atat mai mult cu cat BNR va avea alte preocupari: lupta impotriva presiunilor inflationiste create pe de o parte, pe partea de oferta, de liberalizarea preturilor si de majorarea impozitarii in energie, iar pe de alta, pe partea de cerere, de cresterea salariilor si a pensiilor.

Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 28 January 2013 14:42

20130128 - Guvernul Robin HoodGuvernul Ponta vrea cu orice pret sa intre in cartile de istorie drept guvernul Robin Hood. Pentru a putea majora salariul minim (mai degraba propriile venituri bugetare), dar si salariile bugetarilor sau a indexa pensiile cu rata inflatiei, actualul executiv avea nevoie de venituri suplimentare. Aflat si sub atenta supraveghere a Fondului Monetar International (FMI), care pare decis sa nu mai accepte jonglerii contabile menite a majora deficitul peste tinta programata, cum s-a intamplat in 2012, executivul a pus ochii pe singura industrie profitabila din Romania, cea energetica, pe care a atacat-o cu taxe noi din toate partile.

Cel mai important eveniment economic al acestui an este reprezentat de liberalizarea pietei energiei electrice si a gazului natural, liberalizare care ar fi trebuit sa aduca profituri considerabile companiilor din domeniu. Asta pana cand guvernul Ponta a decis ca are dreptul la o parte din aceste profituri. Invocand necesitatea protejarii consumatorilor casnici, intr-o singura sedinta de guvern, executivul a adoptat numai putin de 4 modificari normative menite a-i asigura partea leului de pe urma dereglementarii pietei si eventualelor evolutii pozitive ale pietelor internationale.

Cheltuieli electorale

Potrivit proiectului de buget, executivul a decis majorarea cheltuielilor bugetare nominale cu 15,4 miliarde de lei, din care majoritatea reprezinta cheltuieli sociale si de personal. Reintregirea salariilor bugetare necesita un efort financiar de 4,9 miliarde de lei, iar indexarea pensiilor unul de 2,9 miliarde de lei. In cheltuielile de personal aferente bugetului general consolidat pe anul 2013 este inclusa şi suma de 0,9 miliarde lei, reprezentand transa de 10% din titlurile executorii obtinute de personalul din sectorul bugetar, avand ca obiect drepturi de natura salariala. Pentru a putea efectua aceste plati executivul avea nevoie si venituri suplimentare. Aproximativ o treime din veniturile suplimentare fata de 2012 bugetate pentru 2013 este reprezentata de noile taxe tip “Robin Hood”.

Taxele Robin Hood: o treime din veniturile suplimentare, 

Potrivit guvernantilor, suprataxarea exploatatorilor de gaze va aduce direct circa 273 de milioane lei, dar totalul impozitelor suplimentare colectate de la aceste companii se va ridica la 641 de milioane lei, daca sunt calculate şi TVA şi impozitul pe profit suplimentar, rezultat din majorarea preturilor, dupa liberalizare. Satul va suprataxa cu 60% companiile care deruleaza activitati de extractie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagra, taxa aplicata la veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sector. De asemenea, taxa pe monopol (transport şi distributie energie şi gaze) va aduce, potrivit calculelor MFP, venituri suplimentare de 257 milioane lei, in timp ce taxa speciala de exploatare a resurselor naturale altele decat gazele, de 0,5%, va avea un impact pozitiv de 106,9 milioane lei. Desi a invocat in repetate randuri necesitatea protejarii populatiei in urma majorarii preturilor ca urmare a liberalizarii pietelor, in realitate sumele obtinute prin suprataxarea acestui sector sunt de 8 ori mai ridicate decat necesarul subventionarii majorarilor de preturi la nivelul consumatorilor casnici.

Taxa de monopol, micsorata la presiunea pietei

Modul in care a adoptat aceste masuri au trezit o reactie virulenta din partea actorilor de pe piete. In cazul taxei de monopol aplicata distribuitorilor, aceasta a avut si succes. Astfel, taxa calculata in cazul cantitatii transportate catre sistemele de distributie a fost redusa de la 0,45 lei/Mwh, in varianta iniţiala, la doar 0,1 lei/Mwh, iar cea stabilita in cazul cantitatii distribuite a fost diminuata de la 1,25 lei/Mwh la 0,75 lei/Mwh. in acelaşi timp, taxa calculata in cazul cantitatii transportate numai prin sistemul de transport a fost scazuta de la 1,7 lei/Mwh la 0,85 lei/Mwh. Guvernul a decis totodata ca aceasta taxa, tratata drept un impozit pe "monopolul natural", sa fie perceputa tuturor operatorilor licentiati din domeniu, fara sa-i mai excepteze pe operatorii de distributie care presteaza pentru mai putin de 100.000 clienti, aşa cum intentiona initial.

A gresit executivul calculele?

In ceea ce priveste taxa speciala pentru exploatarea resurselor naturale, altele decat gazele naturale, instituita pe urmatorii doi ani, situatia a fost contrara. Ea se va aplica nu numai veniturilor obtinute din actualele exploatari, ci si a celor viitoare. Iar impactul bugetar estimat de guvern este unul subevaluat, de doar 106 milioane de lei. In 2012, statul a incasat redevente in primele zece luni in valoare de 1,5 miliarde de lei. Iar noua taxa, in realitate o redeventa mascata, echivaleaza cu o majorare de 10% a redeventelor (in prezent cuprinse intre 3,5 si 13,5%), ceea ce ar aduce in plus la buget o suma aproape dubla decat cea estimata, in valoare de 180-200 de milioane de lei.

Statul risca un proces cu OMV Petrom

In plus, statul risca si un proces cu OMV Petrom, in urma adoptarii acestei taxe, care, in realitate, asa cum arata si formula de calcul, reprezinta o majorare de redevente mascata si reprezinta o incalcare a contractului de privatizare. Iar modul in care executivul a adoptat respectiva taxa, nu il ajuta deloc. Ea a fost introdusa in Monitorul Oficial de pe o zi pe alta, fara nicio consultare prealabila. Iar consultarea trebuia facuta, in cazul tuturor acestor taxe, mai ales cu cetatenii si nu numai cu industria. Pentru ca teoria economica spune ca orice majorare de taxe este suportata atat de producatori si distribuitori, cat si de consumatorul final. Iar partea care revine consumatorului final depinde de elasticitatea cererii. Daca cererea este elastica, partea care poate fi transferata in pret consumatorului este mai redusa. Din pacate pe piata energiei, cererea este mai degraba inelastica, ceea ce va face ca aproape intreaga majorare de impozitare sa fie transferata prin pret consumatorului final.

Statul sacrifica investitiile private

Ceea ce ingrijoreaza este insa nepasarea guvernantilor cu privire la efectele majorarilor de taxe anuntate. Deja, Fondul Proprietate a anuntat ca vanzarea pachetelor minoritare detinute inca de statul roman la companiile din domeniu va fi ingreunata,daca nu imposibila. De asemenea, vor fi descurajate investitiile in domeniu. Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice, potrivit unuor calcule efectuate de OMV Petrom, nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.

Guvernul creeaza presiuni inflationiste

Insa cel mai important efect negativ al actualelor majorari de taxe va fi asupra simplului cetatean, al carui interes este invocat de guvern pentru a-si justifica raid-ului de tip Robin Hood efectuat. Prin majorarea impozitarii si transferarea veniturilor suplimentare inspre cheltuielile de personal si inspre finantarea majorarii pensiilor, executivul realizeaza o performanta unica. Reuseste sa creeze doua presiuni inflationiste concomitent, una pe parte de cerere si alta pe parte de oferta

Pe de o parte, pe partea de oferta, avem efectul liberalizarii pietei. in prezent, preţul gazelor din producţia interna, atat pentru consumatorii casnici, cat şi non-casnici este de 45,71 lei/MWh. Conform unei noi hotarari de guvern, va fi declansata ancepand cu 1 februarie majorarea preţurilor pentru consumatorii non-casnici. Astfel, de la 1 februarie, preţul gazelor din producţia interna livrat acestora se majoreaza la 49 lei/MWh, de la 1 aprilie – la 55,30 lei/MWh, de la 1 iulie – la 63,40 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 68,30 lei/MWh. in 2012, consumatorii non-casnici vor plati cu aproape 50% mai mult pe gaze, in timp ce consumatorii casnici vor plati numai 9% suplimentar: de la 1 iulie preţul gazelor din producţia interna creşte la 48,50 lei/MWh, iar de la 1 octombrie – la 49,80 lei/MWh. Procesul va continua si in 2013: preţurile pentru consumatorii non-casnici cresc cu alte 74 de procente: la 72 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 89,40 lei/MWh de la 1 aprilie, la 109 lei/MWh de la 1 iulie şi la 119 lei/MWh de la 1 octombrie. Astfel, pana la sfarşitul anului viitor, preţul gazelor din producţia interna livrat firmelor va creşte cu 260%. Pentru populaţie, preţul gazelor din producţia interna va creşte anul viitor de 4 ori: la 50,60 lei/MWh de la 1 ianuarie 2014, la 51,80 de la 1 aprilie, la 53,30 lei/MWh de la 1 iulie şi la 54,60 lei/MWh de la 1 octombrie 2014. Astfel, preţul pentru consumatorii casnici se va majora in urmatorii doi ani cu 19,5%. La acestea se adauga si transferarea noilor taxe catre consumatori in celelalte domenii.

Cea mai buna solutie de compensare a acestor majorari ar fi fost investitiile private in domeniu, menite a micsora costurile companiilor. Guvernul insa prefera sa confiste prin impozitare aceste venituri si sa le transfere catre cheltuieli de personal si pensii, ceea ce va crea o presiune inflationista suplimentara pe partea de cerere. La prudenta de care a dat dovada in ultimul timp, BNR va prefera sa acopere efectele nefaste ale politicii fiscale, protejand deprecierea monedei nationale si incercand sa-si apere tinta de inflatie prin jonglerii reglementatorii si interventii pe piata, ceea ce va sugruma si mai mult creditarea sectorului privat. Sector privat din ce in ce mai putin numeros in urma majorarii salariului minim, si a noilor prevederi privind amortizarea, care vor inchide probabil o treime din IMM-urile autohtone.{oziogallery 680}

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud