Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri09202019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Home Revista Presei Energetice Studiu de caz Capital: rating cu Ceaușescu în titlu, 1.700 de accesări la un articol cu mesaj opus

Studiu de caz Capital: rating cu Ceaușescu în titlu, 1.700 de accesări la un articol cu mesaj opus

newspaper 512
Revista presei energetice autohtone

Capital are în ediția online de ieri un titlu care mai mult ca sigur i-a făcut invidioși pe șefii Ziarului Financiar, cunoscuți pentru naționalismul lor economic: "Producția de energie sub Ceaușescu: în 1980, produceam mai multă decât Japonia". Rezultatul publicării acestui titlu nu s-a lăsat așteptat: peste 25 de mii de accesări și 240 de comentarii!

Datele prezentate sunt luate de pe site-ul Băncii Mondiale și sunt foarte probabil destul de credibile. "În anii '80, în plină epocă ceauşistă, România producea,  peste 50.000 de kilotone echivalent petrol de energie (52.586 kt în 1980, 54.704 kt în 1981, 55.153 kt în 1982). În primii ani care au urmat Revoluţiei, producţia de energie a României s-a prăbuşit: în 1992 mai produceam doar 34.494 kt, pentru ca în 2010, ultimul an pentru care există date la Banca Mondială, producţia să ajungă la 27.441 de kilotone echivalent petrol. Jumătate din cât producea Ceauşescu în anii 80", susține Capital.

Însă ceea ce i-ar face invidioși pe cei de la ZF, dincolo de titlu, este elanul revoluționar care străbate lead-ul articolului: "Există domenii în chiar România a involuat drastic de la căderea comunismului, iar acest lucru este confirmat de cifre. Mai trist este că aceste domenii sunt unele de o importanţă colosală, strategică. Era bine dacă pe aceste domenii creşteam, nu ne duceam la vale. Unul dintre ele este producţia de energie".

Din articol lipsește orice punere în context, nu este amintit nici măcar faptul că România nu este singura țară care a trecut printr-un astfel de proces. Mult lăudata Polonie, de exemplu și-a înjumătățit și ea producția față de cea înregistrată în 1978. În plus, nu se amintește că energia este sectorul economic cu cele mai limitate resurse, iar supraexploatarea acestora într-o perioadă duce la diminuarea producției în perioada următoare, în absența unor masive investiții în tehnologie care să permită exploatarea unor resurse neprofitabile la prețurile și tehnologia curentă. Majoritatea zăcămintelor din România au ajuns deja la maturitate, prematur s-ar putea spune. De asemenea, nu se face nici o referire la costurile de exploatare de pe vremea comunismului, nici la risipa rezultată din exploatare din acea vreme. Nici utilizarea ineficientă a acestor resurse nu este amintită, pe seama ei fiind făcută industrializarea forțată a României, industrializare ineficientă și fără legătură cu cererea. Cu toate acestea, dată fiind importanța "colosală" a domeniului, în opinia redactorilor Capitalului, probabil că Romgaz ar trebui acuzat de trădare, iar companii private, precum Petrom, de subminarea economiei naționale.

Același Capital publică un articol cu un mesaj total opus primului: Sectorul petrolier, polul investiţiilor din economia românească. Rezultatul: 1.700 de accesări și un comentariu! "În timp ce statul a redus la limită fondurile alocate investiţiilor, iar siderurgia vine cu veşti proaste, sectorul de petrol şi gaze din România este un magnet pentru investiţii, iar rezultatele nu întârzie să apară. (...) Cei trei mari piloni ai sectorului oil&gas din România - Petrom, Rompetrol şi Lukoil - au realizat în 2012 investiţii de câteva miliarde de lei în explorare şi rafinare. Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat din Kazahstan – KazMunaiGas, a reuşit să finalizeze, în a doua parte a anului trecut, programul de modernizare a rafinăriei Petromidia, o investiţie de 385 milioane de dolari, prin care capacitatea de rafinare a crescut de la 3,5 milioane de tone pe an la 5 milioane de tone pe an. Astfel, rafinăria de la malul mării a devenit cea mai mare din România, iar investiţiile nu se opresc aici – kazahii şi-au planificat în acest an investiţii de peste 100 milioane de dolari pentru continuarea creşterii performanţei rafinăriei. Investiţii în rafinare sunt programate şi de OMV Petrom la Petrobrazi, după ce anul trecut au fost alocate circa 900 milioane de lei, adică aproape 18% din totalul investiţiilor realizate anul trecut, în special către programul de modernizare a rafinăriei din Ploieşti.", susține Capital.

ZF nu se dezice însă și se întreabă "Cum au ajuns romanii sa platească pentru apă, gaze, electricitate și căldura chiar și cu 160% mai mult decât acum 7 ani?". "Este o schimbare în coşul de consum, în sensul că un procentaj din ce în ce mai mare din cheltuielile lunare merg către plata utilităţilor şi către mâncare. Ne-am întors practic la nivelul din 2005", spune analistul economic Dragoş Cabat. El spune că tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor pentru utilităţi publice în totalul cheltuielilor unei gospodării va continua şi în anii următori, în contextul în care sunt prevăzute începând cu a doua jumătate a anului acesta până în 2017-2018 noi scumpiri la gaze şi electricitate, ca urmare a liberalizării pieţei. "Impactul va fi puternic atât la nivelul inflaţiei, cât şi la nivelul consumului şi al puterii de cumpărare", mai spune Cabat.

Tot ZF susține că benzinăria Rompetrol din Mogoşoaia s-a transformat de ceva vreme într-un laborator în mărime naturală unde al doilea cel mai mare jucător din piaţa de carburanţi locală experimentează modul în care ar trebui să arate în viitor punctele de alimentare ale grupului petrolier. Când conceptul va fi definitivat, schimbarea se va aplica la nivelul întregii reţele şi va include şi cele 150 de noi benzinării pe care Rompetrol la va deschide în România în termen de cinci ani de zile. 

Economica.net anunță că Transelectrica a început, de curând, să dea detalii şi despre cantitatea de energie fotovoltaică care se produce în România.  Pe pagina unde compania arată, în timp real, producţia de energie a României pe categorii de producători a apărut şi rubrica fotovoltaic. Astfel, România a ajuns să aibă şase tipuri de producători de energie: termo, hidro, nuclear, carbune şi gaze, eolian şi fotovoltaic

Ieri dimineaţă producţia de energie fotovoltaică de 4 MW. Spre prânz scăzuse la 2MW. În totalul de peste 8.000 de MW produşi fotovoltaicul încă nu contează, dar eolianul, cealaltă sursă de „energie verde”, are zile când chiar depăşeşte ca pondere hidro şi nuclear.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud