Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Tue11212017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home

48 items tagged "pretul titeiului"

Results 1 - 48 of 48

Deprecierea petrolului la 40 dolari/baril ar obliga Rusia să majoreze dobânda-cheie și chiar să "aresteze" cash-ul deponenților la bănci

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:36

Putin petrol 40 dolari barilRusia ar putea avea mari probleme dacă trendul actual de ieftinire a țițeiului pe piețele internaționale va continua, iar prețul aurului negru ar coborî până la nivelul de 40 dolari/baril.

Cu o economie deja în recesiune și slăbită și de sancțiunile comerciale impuse de SUA și UE, Rusia s-ar putea vedea obligată să majoreze de urgență dobânda-cheie a băncii centrale dacă petrolul ar ajunge la 40 dolari/baril, asta după ce, doar anul acesta, banca centrală a Rusiei a redus de patru ori dobânda de politică monetară.

Este opinia a 65% dintre economiștii intervievați de Bloomberg pe această temă. 39% dintre analiști sunt de părere că, în plus, guvernul de la Moscova ar putea fi obligat să impună măsuri de control al capitalului similare celor luate de autoritățile grecești. Un procent de 22% dintre specialiștii chestionați estimează că statul rus ar putea fi obligat să naționalizeze cel puțin unele dintre băncile din țară.

Bloomberg I

Întrebați cu privire la analiza proprie a băncii centrale ruse în legătură cu scenariul ieftinirii țițeiului la 40 dolari/baril, potrivit căreia sistemul bancar din Rusia s-ar confrunta, în această situație, cu un deficit de capital de 600 de miliarde de ruble și cu o dublare a ponderii creditelor neperformante în totalul activelor sistemului bancar, 69% dintre economiști au declarat că analiza este corectă.

Deprecierea țițeiului la 40 dolar/baril ar duce la o scădere a PIB-ului Rusiei de 5% anul acesta și de 1% în 2016. Totodată, rubla s-ar deprecia, până la finalul acestui an, la 65 ruble/dolar, față de circa 59 ruble/dolar în prezent. Scenariul de bază cu privire la Rusia, bazat pe actualele cotații la țiței, estimează o contracție economică de 3,5% în 2015 și un avans marginal, de 0,5%, în 2016.

Bloomberg III

Chiar și la un preț al petrolului de circa 50 dolari/baril, economiștii chestionați de Bloomberg consideră că există șanse de 83% ca economia Rusiei să intre în recesiune în următoarele 12 luni.

Cât privește sancțiunile economice, în prezent doar 28% dintre cei intervievați sunt de părere că Uniunea Europeană va începe să ridice sechestrul pus pe activele rusești din Europa și restricțiile de călătorie în timpul anului viitor, față de 52% în mai. Și un singur economist a fost de părere că SUA vor începe să ridice sancțiunile impuse Rusiei în următoarele 12 luni.

{jathumbnailoff}

Continuă carnagiul în industria petrolieră: Shell și Centrica desființează peste 12 mii de joburi, din cauza ieftinirii țițeiului

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 30 July 2015 10:33

Ocean EndeavorDouă dintre cele mai mari companii energetice britanice au anunțat că vor desființa cumulat peste 12.000 de joburi, ca urmare a unor ample procese de restructurare, la care au fost obligate de deprecierea masivă a țițeiului pe piețele internaționale.

Shell a anunțat că va renunța la 6.500 de lucrători la nivel global, atât din rândul personalului propriu, cât și din cel al companiilor subcontractoare, iar Centrica, proprietarul British Gas, vrea să desființeze 6.000 de posturi, în special în Marea Britanie.

Concedierile de la Centrica, unul dintre cei 6 mari furnizori de gaze și electricitate din UK, vor provoca, cel mai probabil, un scandal politic, dat fiind că, în al doilea trimestru al anului, British Gas și-a dublat profitul, la 528 milioane lire sterline.

Prețul petrolului a scăzut cu 50% în ultimele 12 luni și a forțat companiile din industrie să taie masiv din cheltuieli.

Profitul Shell a scăzut cu 35% în T2 2015, la 3,36 miliarde lire sterline, în timp ce profitul operațional al Centrica pe primul semestru al anului s-a redus cu doar 3%, la 1 miliard de lire sterline.

Noul boss al Centrica, Iain Conn, adus de la British Petroleum la începutul acestui an, a anunțat că vrea să facă economii de 750 milioane de lire sterline anual până în 2020 și să vândă active de 1 miliard de lire sterline, în special zăcăminte petroliere din Marea Nordului și parcuri eoliene, pentru a continua să acorde dividende acționarilor.

"Pe lângă creșterea eficienței, aceste măsuri vor majora valoarea adăugată pe termen lung pentru acționari. Țintim creșteri anuale de 3-5% ale cash-flow-ului operațional și avem în vedere o politică de majorare progresivă a dividendelor", a declarat Conn.

Chevron a anunțat, marți, că va elimina 1.500 de joburi din schema sa de personal, adică 2,3% din totalul angajaților la nivel mondial, pentru a reduce cheltuielile cu circa 1 miliard de dolari. ConocoPhillips a concediat deja circa 1.500 de salariați de la începutul declinului prețurilor la țiței, din iunie 2014, și a anunțat recent că va continua concedierile, în încercarea de a reduce cheltuielile tot cu circa 1 miliard de dolari în doi ani.

Petroliștii nu doar concediază angajați, ci și pun frână investițiilor. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie Ltd, de la jumătatea anului trecut, au fost amânate sau anulate proiecte în valoare de circa 200 de miliarde de dolari.

Dacă prețurile la țiței se mențin mici, e greu de văzut cum vor reuși companiile petroliere să plătească dividende din cash-flow fără să taie în continuare din cheltuielile investiționale pentru proiecte noi de explorare și exploatare, spune Edward Pybus, analist la Exane BNP Paribas London.

"Vom face totul pentru a proteja plățile către acționarii noștri. Menținerea dividendului este prima mea prioritate", conchide Bob Dudley, CEO-ul BP.

Profitul net al austriecilor de la OMV a scăzut cu aproape 46% în T1 2015 ca urmare a ieftinirii țițeiului

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 19 May 2015 11:05

OMV Libia BUNAustriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au raportat o scădere cu aproape 46% a profitului net pe primul trimestru al acestui an, comparativ cu primele trei luni din 2014, ca urmare a scăderii cotațiilor internaționale la țiței și întreruperilor repetate ale producției din Libia și Yemen, din cauza conflictelor din aceste state.

Astfel, profitul net al OMV a scăzut cu aproape 46%, la 163 milioane euro, iar vânzările s-au redus cu 41%, la 5,83 miliarde euro.

Anunțul a dus la deprecierea cu 7,2% a acțiunilor OMV listate la Bursa din Viena, în timp ce indicele sectorului european de petrol și gaze a scăzut cu 0,6%.

Întreruperile de producție din Libia și Yemen, din cauza conflictelor din cele două țări, care au afectat securitatea activității OMV, au continuat să afecteze semnificativ nivelul total al producției grupului austriac, în pofida majorării producției din Norvegia.

OMV a precizat că nu se așteaptă ca producția din Libia să fie reluată anul acesta și că starea de forță majoră declarată luna trecută în Yemen va dura circa 6 luni, adăugând că, cu toate acestea, compania nu intenționează să se retragă din nici una din aceste două țări.

Reducerea cotațiilor mondiale la țiței a făcut ca prețul mediu la petrol realizat de către OMV să scadă cu 53% în primele trei luni din 2015. Cel la gaze naturale s-a redus cu 18%.

Cei de la OMV și-au reiterat obiectivul de a ajunge la o producție zilnică totală de 400.000 de barili echivalent petrol, însă au adăugat că deadline-ul pentru acest obiectiv va fi întârziat, față de cel inițial, fixat pentru 2016, din cauza reducerii investițiilor, măsură luată din cauza ieftinirii țițeiului.

Pentru 2015, OMV a anunțat cheltuieli de capital de circa 2,7 miliarde euro și se așteaptă ca producția zilnică totală, excluzând operațiunile din Libia și Yemen, să fie de circa 300.000 de barili echivalent petrol.

BNR: Carburanții sunt mai ieftini decât anul trecut, în pofida scumpirilor din 2015, cauzate de aprecierea țițeiului și deprecierea leului față de dolar

Category: Preturi Motorina
Creat în Friday, 08 May 2015 13:34

pompa-benzinaLa finalul primului trimestru din 2015 carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

"Preţul carburanţilor şi-a reluat creşterea, pe fondul întreruperii tendinţei descendente a cotaţiilor petrolului şi al întăririi dolarului SUA, însă dinamica anuală rămâne negativă", se arată în prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu privire la Raportul băncii centrale asupra inflației.

În raport se arată că BNR anticipeză că dinamica anuală a preţurilor combustibililor va înregistra valori negative în trimestrele II şi III 2015, urmând să reintre în teritoriu pozitiv în trimestrul IV al anului curent (3,7 la sută în luna decembrie, valoare revizuită în sus cu 7,8 puncte procentuale faţă de runda anterioară), în contextul anticipării menţinerii la valori negative a variaţiei anuale a preţului internaţional al petrolului, cu intensităţi mai reduse însă comparativ cu cele prognozate anterior.

"Începând din trimestrul I 2016, dinamica anuală pozitivă prevăzută pentru preţul ţiţeiului şi reînscrierea anticipaţiilor privind inflaţia, cu impact şi asupra acestei grupe a coşului IPC, pe o pantă crescătoare contribuie la consolidarea repoziţionării preţurilor combustibililor pe o traiectorie ascendentă. În consecinţă, inflaţia anuală a grupei este anticipată a atinge 1,9 la sută la finele anului viitor", se mai afirmă în raport.

Screenshot 2015-05-08 13.17.44

Banca Naţională a României estimează pentru finele acestui an o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, în coborâre de la 2,1% ca urmare a reducerii TVA la 9% de la 1 iunie, în lunile de vară şi toamnă scăzând spre minus 1%, iar pentru decembrie 2016 proiecţia a fost revizuită de la 2,4% la 1,9%.

"Decizia de reducere a cotei TVA pentru alimente de la 1 iunie a influenţat anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, de un an, când rata anuală a inflaţiei va fi în jur de 0%, uneori sub 0%. Rata anticipată pentru peste doi ani se consolidează undeva înspre 2%, care este în intervalul nostru ţintit. Se pare că se va consolida la niveluri reduse, nu spre zero, ci spre 2%, un lucru legat şi de ţintă europeană, care este de 2%, ceea ce este un lucru bun", a declarat vineri, citat de Mediafax, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei, aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie de miercuri.

El a arătat că în lunile de vară şi primele luni de toamnă, rata anuală a inflaţiei va coborî chiar spre minus 1%, urmând ca apoi să crească în ultimul trimestru şi să ajungă la finalul anului la 0,2%.

"Experienţa anteriorară sugerează că transmisia modificării cotei TVA la nivelul preţurilor depinde de conjunctură economică şi de vizibilitatea produselor afectate. Noi am fost prudenţi, am spus că vor ciupi şi negustorii ceva din reducerea asta de TVA. Când s-a majorat cota de TVA în iulie 2010 nu s-a transmis cu 100%, ci vreo 60% şi atunci la 60% transmisie, în vara inflaţia se va duce la 0%, dar cu un an gricol bun şi transmisie bună, există «pericolul» să se ducă mult mai jos, la -1%", a spus Isărescu.

Screenshot 2015-05-08 12.49.01

Proiecţiile au fost modificate pentru finalul acestui an cu 1,9 puncte procentuale faţă de estimarea din februarie şi cu 0,5 puncte pentru finalul anului viitor.

Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflaţiei IPC la valori negative începând cu trimestrul al doilea din 2015 până în primul trimestru din 2016, cu excepţia sfârşitului anului în curs, sub impactul măsurii de extindere a cotei reduse de TVA.

Proiecţiile nu includ eventuala reducere a cotei generale TVA de la începutul anului viitor de la 24% la 20%, întrucât decizia nu a fost încă adoptată.

Ulterior disipării efectului de runda I al măsurii fiscale, rată anuală a inflaţiei este proioectată să reintre în cadrul intervalului ţintei (2,5% plus/minus un punct) începând cu ultimul trimestru de anul viitor.

{jathumbnailoff}

Digi24: ANAF a pus sechestru pe antrepozitul fiscal de carburanți al rafinăriei Petrotel a Lukoil

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Wednesday, 29 April 2015 16:25

petrotelANAF ar fi pus sechestru pe antrepozitul fiscal de benzină și motorină al rafinăriei Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, transmite Digi 24.

Potrivit postului de televiziune, care citează "surse din piața de energie", inspectorii ANAF ar fi pus sechestru asigurator pe antrepozitul fiscal al Petrotel și verifică toate actele companiei, pentru a vedea modul în care au fost accizate produsele rafinate.

"Soarta a aproape o mie de angajaţi ai Rafinăriei Petrotel Ploieşti, deținută de Lukoil, este incertă. Rafinăria trebuia să-şi repornească azi instalaţiile oprite pentru o revizie tehnică. Surse ale Digi24 spun însă că situaţia rafinăriei este gravă şi că cei aproape o mie de angajaţi ar putea rămâne în curând fără locuri de muncă, după ce ANAF ar fi pus sechestru asigurator asupra mărfurilor companiei", se arată în materialul Digi24.

Sursa citată mai arată că faptul că ANAF a pus sechestru pe bunurile rafinăriei Petrotel Ploieşti, pe antrepozitul fiscal, înseamnă că această companie nu poate vinde nici benzina şi nici motorina pe care le rafinează.

"Astfel, pentru a-şi alimenta benzinăriile, trebuie să apeleze la piaţa liberă, iar de acolo va cumpăra combustibil la un preţ mai mare decât cel produs la rafinăria de la Ploieşti", se mai spune în material.

În raportul lor la 9 luni de anul trecut, publicat la finalul lunii noiembrie 2014, rușii făceau un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arăta în documentul citat.

Contactați atunci de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", transmitea biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie 2014, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

OMV își reduce investițiile cu până la 35% din cauza prăbușirii prețului țițeiului și a incertitudinilor privind producția de hidrocarburi din Libia

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 29 January 2015 09:09

NorvegiaGrupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, intenționează să-și reducă cheltuielile anuale de capital cu 20 până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,9 miliarde euro pe an la una de 2,5-3 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, ca urmare a prăbușirii prețurilor la țiței pe plan mondial și a incertitudinilor cu care se confruntă austriecii în privința nivelului producției de hidrocarburi din Libia.

Nivelul cel mai pesimist estimat, de 2,5 miliarde euro pe an, corespunde scenariului în care prețul țițeiului pe piețele internaționale se va încadra într-o medie de 50 de dolari/baril în următorii trei ani, se afirmă în cea mai recentă declarație de trading a grupului austriac.

Circa 80% din cheltuielile de capital ale OMV reprezintă investiții în sectorul upstream, adică în explorare și producție. Acestea vor fi reduse de asemenea cu până la 35%, de la o proiecție medie anterioară, pentru intervalul 2014 – 2016, de 3,1 miliarde euro pe an la una de 2-2,4 miliarde euro pentru perioada 2015-2017, se arată într-o prezentare a OMV.

Bugetul de explorare al OMV pentru 2015 se ridică la 530 milioane euro, în scădere cu 25% față de anul trecut. În ultimul trimestru al anului trecut, cheltuielile de explorare au scăzut semnificativ comparativ cu trimestrul anterior, precizează OMV.

Reducerea ritmului lucrărilor

În aceste condiții, OMV va încerca, acolo unde va fi posibil, să încetinească ritmul de lucrări la proiectele de explorare aflate în execuție, cum ar fi cele de la câmpul gazeifer Nawara din Tunisia, precum și cele din perimetrele Schiehallion și Aasta Hansteen din apele teritoriale norvegiene ale Mării Nordului. Incertitudinea cu privire la acest plan este dată de faptul că acordurile de concesiune pentru explorări de petrol și gaze prevăd programe obligatorii de lucrări pe perioade date, care nu pot fi revizuite decât de comun acord cu partenerii guvernamentali.

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său, în condițiile în care acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

În noiembrie 2013, OMV a finalizat tranzacția cu Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, prin care OMV a preluat de la norvegieni participații la câmpuri petroliere și gazeifere din Marea Nordului contra unei sume totale de 2,65 miliarde de dolari. Producția de hidrocarburi a OMV a crescut în T4 2014 la 318.000 barili echivalent petrol, față de 311.000 în T3 2014 și 277.000 în T4 2013, ca urmare a majorării producției din Norvegia, care a compensat scăderea producției din Libia, afectată de probleme de securitate.

"Performanța a fost influențată negativ de creșterea costurilor de producție și de depreciere. Declinul accentuat al prețurilor la petrol a avut un impact negativ semnificativ asupra rezultatelor din T4 2014. Acest lucru a fost parțial compensat de evoluția favorabilă a cursului de schimb euro/dolar", afirmă OMV.

OMV are în vedere măsuri de reducere a costurilor care includ o politică mai strânsă în privința personalului și a cheltuielilor cu contractorii și achizițiile, prioritizarea riguroasă a viitoarelor cheltuieli discreționare și continuarea optimizării activității de downstream, analizând totodată opțiuni de renunțare la unele active.

Rămân profitabili la prețul de 50 dolari/baril

Pe de altă parte, cei de la OMV se arată optimiști cu privire la rentabilitatea actualei producții de hidrocarburi în condițiile ieftinirii țițeiului pe piețele internaționale și susțin că își mențin angajamentul de a plăti sub formă de dividende de 30% din profit.

"Peste 80% din producția actuală generează un rezultat operațional pozitiv la un preț al țițeiului de 50 dolari/baril. De asemenea, întreaga producție actuală generează un cash flow operativ pozitiv la nivelul de 50 dolari/baril. Pe termen lung, imensa majoritate a proiectelor aflate în execuție creează valoare adăugată la acest preț", se spune în declarația OMV.

În privința proiectelor pentru care nu s-a luat încă decizia finală de investire, va fi nevoie de reproiectare substanțială pentru ca acestea să genereze valoare, iar menținerea prețului de 50 dolari/baril pe termen lung va duce la deprecieri în upstream și va încetini semnificativ ritmul de creștere a producției, mai precizează austriecii.

Ieftinirea accentuată a petrolului a avut și efecte pozitive asupra activității OMV în ultimul trimestru al anului trecut, ducând la îmbunătățirea marjelor de rafinare în sectorul downstream. Business-ul de marketing a cunoscut obișnuita reducere sezonieră a vânzărilor, însă marjele s-au menținut puternice, tot ca urmare a reducerii cotațiilor la țiței.

Emiratul arab Abu Dhabi ar putea ieși din acționariatul OMV, după ce statul austriac și-a sporit controlul politic asupra companiei

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Monday, 26 January 2015 12:36

Gazprom cumpara OMVMarii acționari străini ar putea renunța la participațiile lor în cele mai mari companii de stat din Austria, cum ar fi grupul-mamă al OMV Petrom, după ce guvernul de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului OIAG, care administrează participațiile statului la aceste companii.

Declarația a fost făcută de către Siegfried Wolf, chairman al holdingului OIAG, într-un interviu acordat revistei News, în care a apărat performanțele holdingului, pe care guvernul austriac vrea să-l restructureze din temelii, transformându-l din societate comercială în agenție subordonată guvernului, reducându-i puterile, atribuțiile și autonomia și întărind rolul factorului politic asupra companiilor de stat din Austria.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi controlează aproape 25% din acțiunile OMV, iar miliardarul mexican Carlos Slim deține, prin compania sa America Movil, pachetul majoritar al Telekom Austria. Cei doi investitori au acorduri de parteneriat pe termen lung cu statul austriac în privința capitalului deținut la cele două companii.

Wolf susține că schimbarea statutului OIAG contravine respectivelor acorduri de parteneriat și, în consecință, acționarii străini ar putea considera că acestea au devenit nule.

Are Viena bani să răscumpere 25% din OMV?

"Sunt mai multe scenarii posibile. În anumite circumstanțe, partenerii străini s-ar putea retrage. Se pare că nu toată lumea înțelege asta", a spus Wolf.

El a explicat că IPIC ar putea exercita o put option în anumite circumstanțe și că statul austriac ar putea fi obligat să răscumpere participația arabilor la OMV. "Întrebarea este: dacă IPIC decide să se retragă, dat fiind noile circumstanțe, este pregătit statul austriac să răscumpere participația la OMV plătind 1,8 miliarde euro?", a declarat chairmanul OIAG.

O put option este un instrument bursier contractual prin care deținătorul instrumentului capătă dreptul, dar nu și obligația, de a vinde un activ la un preț specificat, unui anumit cumpărător, dacă sunt întrunite anumite circumstanțe, stabilite prin contract. Acest instrument este folosit de investitori în special pentru a se proteja de riscul scăderii prețului acțiunilor deținute.

În vara anului trecut, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a OMV Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, o tranzacție care ar fi adâncit controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters. Cei de la Gazprom au negat informația.

Își declarau loialitatea înainte de restructurarea OIAG

Cei de la IPIC declarau, înainte de anunțul restructurării OIAG, că sunt mulțumiți de participația lor de 25% la OMV și că își mențin angajamentul de a fi un investitor pe termen lung în grupul austriac.

"OMV e în formă bună, deci suntem mulțumiți de strategie", declara, în decembrie anul trecut, directorul financiar al IPIC, Murtadha al-Hashmi, la postul austriac de radio ORF. El a adăugat că "este nevoie de o anumită restructurare" în interiorul companiei, dar că aceasta se află în desfășurare.

al-Hashmi a respins informațiile potrivit cărora IPIC ar putea renunța la participația deținută la OMV. "Intenția actuală a IPIC este de a rămâne investitor pe termen lung la OMV", a spus directorul financiar al fondului suveran din Abu Dhabi, refuzând să comenteze subiectul plecării CEO-ului OMV, Gerhard Roiss, înainte de finalizarea mandatului.

"Suntem o familie. Anumite lucruri se discută doar în familie", a spus Murtadha al-Hashmi.

Cum s-a ajuns aici

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice".

În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

Potrivit planurilor guvernului de la Viena, OIAG va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Clică de privilegiați"

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

"Lipsiți de profesionalism"

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Ucraina acuză Lukoil că i-ar finanța pe separatiștii proruși cu bani din contrabandă cu produse petroliere, compania neagă acuzațiile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 20 January 2015 10:18

lukoylServiciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că cercetează compania rusă de petrol și gaze Lukoil, acuzând-o că îi finanțează pe separatiștii proruși din estul țării cu bani din contrabandă cu țiței și produse petroliere.

Potrivit sursei citate, Lukoil, alături de compania ucraineană de servicii petroliere VETEK, ar fi introdus în ultimii doi ani în mod ilegal în Ucraina, prin contrabandă, 2 milioane de tone metrice de produse petroliere, în valoare de circa 2 miliarde de dolari. Serviciul de Securitate ucrainean a declanșat urmărirea penală împotriva mai multor subsidiare ale celor două companii pentru spălare de bani și finanțare de activități teroriste.

"Banii obținuți din aceste activități ilegale de import de produse petroliere au fost utilizați pentru finanțarea terorismului din așa-numitele republici Donețk și Lugansk", se arată într-un comunicat al Serviciului de Securitate din Ucraina, citat de Moscow Times. Potrivit Serviciului, produsele petroliere în cauză ar fi fost introduse ilegal în țară prin intermediul unor terminale petroliere portuare ucrainene, precum și pe la granița cu Belarus și cea vestică a Ucrainei.

Lukoil a negat acuzațiile, transmițând, printr-un comunicat, că toate livrările efectuate în Ucraina au fost făcute cu respectarea strictă a legislației ucrainene și internaționale.

Apropiat al lui Ianukovici

Kievul acuză Rusia că îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei. Serviciul de Securitate ucrainean a acuzat anul trecut mai multe bănci rusești, printre care Sberbank, cea mai mare instituție de credit din Rusia, că ar finanța autoritățile din cele două republici secesioniste proruse.

Lukoil și-a vândut anul trecut majoritatea activelor din Ucraina, susținând că vrea să se concentreze pe proiectele din Rusia. Participația majoritară a Lukoil la o rafinărie din Odessa a fost cumpărată chiar de cei de la VETEK.

VETEK este proprietatea multimilionarului ucrainean de doar 29 de ani Serghei Kurchenko, considerat de Serviciul de Securitate ucrainean drept "directorul financiar" informal al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și al apropiaților săi, desemnați drept "Familia".

Kurchenko s-a refugiat în Rusia anul trecut, la puțin timp după îndepărtarea de la putere a lui Ianukovici, și este investigat în Ucraina pentru fraudarea investitorilor în companiile sale și pentru evaziune fiscală de milioane de dolari, efectuată cu sprijinul fostului regim de la Kiev.

Se pregătesc să contracareze acuzațiile în cazul Petrotel

În raportul său la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie 2014, cei de la Lukoil fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Contactați de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", a transmis biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Scandal în campania electorală prezidențială

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

Guvernul de la Viena își întărește controlul și influența politică asupra OMV și a celorlalte companii de stat din Austria

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 13 January 2015 19:25

Roiss maratonGuvernul de coaliție de la Viena a luat o serie de decizii menite să întărească controlul și să sporească influența politică a executivului austriac asupra companiilor de stat din Austria, prin reformarea holdingului care administrează participațiile statului la companii precum OMV AG, compania-mamă a OMV Petrom, Telekom Austria sau Oesterreichische Post.

Astfel, structura care administrează aceste participații, Oesterreichische Industrieholding (OIAG), va fi transformată din societate comercială în agenție guvernamentală, i se vor reduce puterile, atribuțiile și autonomia și va trece în subordinea Ministerului de Finanțe de la Viena.

În plus, OIAG va avea nevoie de aprobarea explicită a guvernului pentru toate deciziile majore pe care va intenționa să le ia în privința companiilor de stat administrate, cum ar fi vânzări de active, fuziuni și achiziții sau majorări de capital.

"Structura OIAG de până acum nu a fost satisfăcătoare pentru noi. Guvernul avea responsabilitate politică, dar nici o influență asupra OIAG. Dacă statul este proprietar, atunci statul trebuie să-și exercite responsabilitatea într-un mod adecvat", a declarat vice-cancelarul austriac Reinhold Mitterlehner.

Decizia de restructurare a OIAG, condusă în prezent de Rudolf Kemler, care este și președintele Consiliului de Supraveghere al OMV, vine după ce, anul trecut, la vârful companiei-mamă a OMV Petrom au avut loc schimbări pe care cancelarul austriac Werner Faymann le-a caracterizat drept "haotice". În plus, OIAG a fost criticată pentru asocierea Telekom Austria cu compania American Movil a miliardarului mexican Carlos Slim, sindicatele susținând că OIAG a cedat prea ușor controlul asupra operatorului telecom al Austriei.

"Clică de privilegiați"

"În forma sa de până acum, OIAG a adus servicii doar pentru un grup restrâns de magnați. O parte din <bijuteriile coroanei> au fost pierdute", a declarat Andreas Schieder, șeful grupului social-democrat din Parlamentul de la Viena.

Începând din anul 2000, Consiliul de Supraveghere al OIAG a căpătat o mare autonomie, putând, de exemplu, să decidă singur cu privire la numirea de noi membri. Această prerogativă a fost introdusă pentru a asigura independența Consiliului față de factorul politic, însă a transformat organismul într-o "clică de privilegiați", spune Claus Raidl, șeful băncii centrale a Austriei. Raidl era în 2000 consilier al cancelarului de atunci al Austriei, Wolfgang Schuessel.

Potrivit ultimelor decizii ale guvernului de la Viena, șeful OIAG nu va mai fi membru al Consiliilor de Supraveghere ale companiilor administrate de agenție și va fi subordonat direct Ministerului de Finanțe de la Viena. Reprezentanții statului austriac în aceste Consilii vor fi nominalizați de către un comitet format din patru persoane, numit de guvern. În prezent, șeful OIAG, Rudolf Kemler, este președinte al Consiliului de Supraveghere nu doar la OMV, ci și la Telekom Austria și Oesterreichische Post.

Ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a declarat că OIAG va putea cumpăra sau vinde acțiuni la companii. Statul austriac controlează 52,9% din capitalul Oesterreichische Post, 31,5% din cel al OMV și 28,4% din acțiunile Telekom Austria.

Mai multă implicare a politicului

Reuters scria, în decembrie 2014, că noul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere

Acționarii OMV au decis, în octombrie anul trecut, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie 2015, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV.

Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism". Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, mai scria Reuters.

Prețul petrolului scade sub 45 dolari/baril din cauza majorării stocurilor în SUA și a pasivității OPEC

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 13 January 2015 12:27

oil-e1413277757145Prețul țițeiului de referință pe piața americană, West Texas Intermediate, a scăzut sub nivelul de 45 dolari/baril pentru prima oară în ultimii cinci ani și jumătate, din cauza majorării stocurilor în Statele Unite, care contribuie la agravarea actualei crize de supraproducție de pe piețele mondiale, și a faptului că statele exportatoare de petrol, grupate în cadrul OPEC, nu dau nici un semn că ar intenționa să-și reducă producția, conservându-și cota de piață și mizând pe faptul că deprecierea țițeiului îi va afecta pe producătorii americani de petrol din șisturi bituminoase.

La 11.38 ora României, țițeiul West Texas Intermediate se tranzacționa la un preț de 44,47 dolari/baril, după ce coborâse anterior până la un minim de 44,24 dolari/baril.

Analiștii chestionați de Bloomberg estimează că stocurile de petrol ale SUA au crescut cu 1,75 milioane de barili săptămâna trecută.

Un alt element care a alimentat ieftinirea a fost declarația ministrului Energiei din Emiratele Arabe Unite, stat membru OPEC, potrivit căreia țara va continua să își extindă capacitatea de producție, în timp ce producătorii americani de petrol din zăcăminte de șist vor fi probabil primii care își vor reduce producția, ca urmare a scăderii prețurilor.

"Prețurile își continuă căderea liberă și nu prea e nimic de făcut pentru a le opri prăbușirea. Singurul factor care ar putea stabiliza piețele ar fi o reducere a producției de către statele OPEC", a susține firma de consultanță Energy Aspects din Londra, citată de Bloomberg.

Petrolul s-a depreciat cu 50% anul trecut, după ce producția de țiței a SUA a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele peste trei decenii, iar OPEC a decis să nu-și reducă producția, pentru a-și conserva cota de piață. Analiștii Goldman Sachs susțin că, pentru reechilibrarea pieței, este nevoie ca prețul țițeiului să scadă până la 40 dolari/baril.

Totodată, cotația contractelor futures cu livrare în februarie pentru țițeiul Brent, de referință la Londra, a scăzut până la 45,23 dolari/baril. La 11.38 ora României, țițeiul Brent se tranzacționa la un preț de 46,98 dolari/baril.

Producția de țiței a SUA a ajuns, în decembrie anul trecut, la 9,14 milioane de barili pe zi, reprezentând cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile oficiale americane, care au debutat în ianuarie 1983. Avântul a fost determinat de inovațiile tehnologice reprezentate de fracturarea hidraulică și de forajul orizontal, care au permit accesul la zăcăminte situate în structuri geologice complicate și exploatarea comercială a acestora.

În China, al doilea cel mai mare consumator de țiței al lumii după SUA, importurile de petrol au atins un nou maxim în decembrie, crescând cu 19,5% față de luna precedentă, la 30,4 milioane tone metrice. În 2014, chinezii au importat 310 milioane tone metrice de țiței, în creștere cu 9,5% față de 2013.

OMV Petrom numește un nou membru în Consiliul de Supraveghere, după plecarea lui Hans-Peter Floren

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Monday, 12 January 2015 12:37

Petrom T1 2013OMV Petrom l-a numit în funcția de membru interimar al Consiliului de Supraveghere pe Christoph Trentini, în locul lui Hans-Peter Floren, care a renunțat la această poziție. Floren este și membru al directoratului companiei-mamă OMV AG, responsabil cu activitatea de gaze naturale şi energie.

Christoph Trentini (46 de ani) este în prezent senior vicepreşedinte şi „grup controller” al OMV, unde a venit în 2004 ca vicepreşedinte senior, responsabil pentru Finance & Services – Refining & Marketing Gmbh, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

Noul şef de la OMV Petrom a mai fost şi director financiar al Pipelife Group, un joint - venture între Solvay SA şi Wienerberger AG. Christoph Trentini a absolvit Universitatea din Innsbruck, cu specializarea administrarea afacerilor şi un program senior executive la Standford GSB, SUA.

Cine e fostul membru

Hans-Peter Floren este membru al directoratului OMV, responsabil cu activitatea de gaze și energie, din 1 martie 2012. Floren a a obținut diploma în inginerie la Universitatea Essen în 1988 și a absolvit Științe Economice la aceeași universitate în 1990. În 1989 s-a alăturat Ruhrgas AG și a deţinut mai multe poziţii de conducere în cadrul E.ON Group, în domenii de importanţă strategică pentru sectorul gazelor naturale, precum managementul transportului și depozitării, dispecerat şi planificare de sistem.

Începând cu 2004, a fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administrație al E.ON Ruhrgas Transport AG & Co KG. În 2006 a devenit vicepreşedinte senior al E.ON Ruhrgas AG, în 2008 - director general executiv al E.ON Gas Storage GmbH, iar în 2010 - membru al Consiliului de Administrație al E.ON Ruhrgas AG. Începând cu 1 martie 2012, este membru al directoratului OMV AG, responsabil cu activitatea de gaze naturale şi energie.

Floren a fost ales în calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom în Adunarea Generală a Acţionarilor din 27 aprilie 2012.

Trebuie să numească un nou CEO

În octombrie anul trecut, Consiliul de Supraveghere al austriecilor de la OMV a decis rezilierea pe cale amiabilă, din 30 iunie 2015, a CEO-ului OMV Gerhard Roiss. Înainte de ședința la care s-a luat această decizie, presa austriacă susținea că va fi demis și Hans-Peter Floren.

În schimb, Consiliul de Supraveghere a decis să-l lase pe Floren fără obiectul muncii, prin fuziunea segmentului de gaze și electricitate al grupului austriac cu cel de rafinare și marketing, sub conducerea lui Manfred Leitner, care condusese până atunci business-ul de rafinare și marketing. OMV mai preciza în octombrie că va demara negocieri cu Hans-Peter Floren cu privire la contractul acestuia.

În septembrie anul trecut, OMV anunța că și directorul de explorare și producție al companiei, Jaap Huijskes, va părăsi grupul austriac înainte de terminarea mandatului său, respectiv în prima jumătate a lui 2016 în loc de 30 septembrie 2018.

Condiții de piață dificile

Reuters scria, în decembrie anul trecut, citând surse apropiate situației, că noul CEO al OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere.

Potrivit sursei citate, acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze.

În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV. Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism".

Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

Cheltuielile de explorare ale Lukoil în România au crescut de la 4 la 95 milioane dolari. Rușii se pregătesc de apărare în ancheta Petrotel

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 18 December 2014 11:40

Lukoil explorariCheltuielile de explorare ale Lukoil pe concesiunile deținute în România au crescut masiv anul acesta, de la doar 4 milioane dolari în primele 9 luni din 2013 la 95 milioane dolari în ianuarie-septembrie 2014, compania rusească închiriind o platformă petrolieră maritimă pentru lucrări de foraj în Marea Neagră și cerând prelungirea cu 6 luni a fazei de explorare pentru unul dintre cele două perimetre de hidrocarburi deținute în apele teritoriale românești.

Lukoil are concesionate în România perimetrele Rapsodia și Trident din Marea Neagră.

Potrivit raportului la 9 luni al Lukoil, cheltuielile de explorare în România au crescut de la 4 la 95 milioane dolari în ianuarie-septembrie 2014. În trimestrul al treilea, cheltuielile de explorare ale rușilor pe perimetrele din Marea Neagră s-au ridicat la 39 milioane dolari, față de doar 1 milion de dolari în T3 2013.

În primele 9 luni din 2014, Lukoil a consemnat cele mai mari cheltuieli de explorare în Irak (1,101 miliarde dolari) și în regiunea Mării Caspice (1,057 miliarde dolari), în scădere față de perioada corespunzătoare din 2013 (1,450, respectiv 1,184 miliarde dolari).

Profitul net al grupului Lukoil a scăzut cu 26,3% în primele 9 luni din 2014, de la 7,790 la 5,742 miliarde dolari. În schimb, veniturile din vânzări ale companiei au crescut cu 7%, de la 105,56 la 112,9 miliarde dolari, scăderea prețurilor interne și internaționale la țiței fiind compensată de majorarea producției și a volumelor vândute de hidrocarburi și produse rafinate, în special în Rusia.

Explorări prelungite

În august, cei de la Lukoil au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu şase luni, până în mai 2015, a fazei obligatorii de explorare pentru perimetrul Rapsodia, din cauza unor întârzieri privind aducerea unei platforme de foraj din Golful Mexic şi a unor acumulări de gaze "potenţial periculoase" în zona de foraj.

În solicitare, rușii precizau că au contractat o platformă de foraj de la compania Sedco Forex, care derula lucrări în Golful Mexic. Platforma a ajuns în Portul Constanţa, unde este reasamblată după ce a fost demontată pentru a putea trece pe sub podurile peste Strămtoarea Bosfor.

Lukoil mai spunea că începerea forajului în perimetrul Rapsodia era programată pentru 1 octombrie, dar trebuie amânată din cauza unor "complicaţii", precum durata mai mare de timp necesară pregătirii unei platforme petroliere de foraj pentru subtraversarea Strâmtorii Bosfor şi reasamblarea ei în Portul Constanţa.

De asemenea, Lukoil a identificat existenţa unor acumulări de gaze de mică adâncime, potenţial periculoase, motiv pentru care a fost necesară modificarea locaţiei iniţiale a sondei şi efectuarea unor schimbări în documentaţia proiectului de construcţie.

Lukoil deține 72% din drepturile aferente perimetrului Rapsodia, partenerii rușilor fiind PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).

Se pregătesc să contracareze acuzațiile în cazul Petrotel

În raportul lor la 9 luni, publicat la finalul lunii noiembrie, rușii fac un rezumat al problemelor cu justiția din România, legate de rafinăria Petrotel.

"În prezent, în acest caz penal se desfășoară o anchetă preliminară. Potrivit primelor estimări, această investigație va dura cel puțin 6 luni. În același timp, managementul Petrotel, precum și juriștii, avocații și consultanții fiscali ai companiei apără în mod activ drepturile legale și interesele rafinăriei, elaborând rapoartele, clarificările și comentariile necesare și pregătind un set exhaustiv de probe pentru a contracara acuzațiile Procuraturii. Managementul consideră că deznodământul cazului nu va avea un impact material negativ asupra situației financiare a grupului Lukoil", se arată în documentul citat.

Contactați de Energy Report, reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care anchetează cazul Petrotel, au declarat că, în prezent, nu pot face publice nici un fel de informații noi cu privire la evoluția anchetei respective.

"Potrivit dispoziţiilor art.25 al.5 din Ghidul privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media şi al art. 13 al.7 al Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 235/25.08.2014, privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, procurorul de caz poate restricţiona accesul la informaţiile solicitate de reprezentanţii mass-media, când apreciază că prin transmiterea acestora se poate periclita în orice fel rezultatul anchetei", a transmis biroul de informare publică și relații cu presa al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Scandal în campania electorală prezidențială

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială timp de o săptămână, la începutul lunii octombrie, compania anunţând că măsura a fost luată ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală. Ulterior, după ridicarea sechestrului respectiv, activitatea rafinăriei a fost reluată.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

"La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti", se arăta într-un comunicat al Parchetului.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În perioada respectivă, preşedintele Traian Băsescu a catalogat drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil Vladimir Nekrasov, care anunţase că s-a ajuns la o înţelegere cu procurorii români şi că urmează să fie luată o decizie privind repornirea rafinăriei - şi a cerut Guvernului ca dacă Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Preşedintele a spus că în problema Lukoil nu discută ”abordări dâmboviţene”, ci doar ameninţări şi presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României.

În replică, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, a calificat drept nefiind întotdeauna echilibrate şi cu un limbaj departe de cel acceptat în comunicarea internaţională declaraţiile lui Băsescu privind rafinăria Petrotel-Lukoil şi activitatea Lukoil în România, precizând că nu le va comenta.

Reuters: Noul CEO al companiei-mamă a Petrom ar putea fi o persoană conectată politic mai degrabă decât un expert în petrol și gaze

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 02 December 2014 17:58

Roiss maratonNoul CEO al companiei austriece de petrol și gaze OMV ar putea fi mai degrabă un austriac cu conexiuni politice locale decât un expat expert în petrol și gaze, ceea ce este tipic pentru o țară unde, adesea, cele mai înalte funcții de conducere sunt acordate persoanelor apropiate de partidele aflate la putere, scrie Reuters, citând o sursă apropiată situației.

Acționarii și investitorii pun tot mai multă presiune pe OMV și se îndoiesc de șansele de reușită ale ambițioaselor planuri de expansiune ale companiei, în special de cele de explorare și producție din Marea Nordului, iar grupul austriac întâmpină probleme în a-i convinge că poate face în condițiile tot mai dificile de pe piețele internaționale de petrol și gaze, se arată într-o analiză Reuters.

Acționarii OMV au decis, recent, că CEO-ul Gerhard Roiss va părăsi conducerea companiei în iunie anul viitor, cu aproape doi ani înainte de terminarea mandatului său. În octombrie 2015, din companie va pleca și președintele Consiliului de Administrație, Rudolf Kemler, care este totodată șeful holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac controlează OMV. Plecarea lui Kemler survine după ce ministrul de Finanțe de la Viena, Hans Joerg Schelling, a caracterizat felul în care lucrurile evoluează la OMV ca "lipsit de profesionalism".

Succesorii celor doi nu au fost numiți încă, iar investitorii sunt de părare că procesul decizional din cadrul OMV s-a blocat în cel mai prost moment posibil, când cotațiile internaționale la țiței și gaze sunt în plină prăbușire, ca urmare a supraproducției.

OMV a pierdut o treime din valoare

"Strategia OMV e neclară. În ceea ce privește liniile mari de acțiune, nu ne așteptăm la luarea de decizii până la numirea noului management. O nouă strategie va trebui să clarifice dacă OMV se va concentra sau nu pe explorare și producție", spune Bernhard Ruttenstorfer, manager de fond la Ringturn, al șaselea cel mai mare acționar al companiei.

Luni, prețul acțiunilor OMV listate la Bursa din Viena a atins minimul ultimilor doi ani, după ce, de la începutul anului, au pierdut o treime din valoare. Indicele sectorului european de petrol și gaze, SXEP, a scăzut cu numai 13% în 2014.

OMV, controlată în proporție de 31,5% de statul austriac, a promis să înființeze o nouă divizie downstream la începutul anului viitor, prin fuziunea businessului de trading cu gaze cu cel clasic de rafinare și marketing. Cu toate acestea, după anunțul privind plecările din companie din octombrie, pe care surse din interiorul OMV le pun pe seama conflictelor personale dintre membrii managementului, nu s-a mai spus nimic despre acest plan.

Timp de ani de zile, OMV s-a concentrat pe operațiunile din Austria, apoi pe cele din România. Treptat, compania s-a extins în Turcia, Yemen sau Libia. Gerhard Roiss, care a devenit CEO în 2011, după 20 de ani petrecuți în companie, a mizat pe dezvoltarea activităților de explorare și producție de hidrocarburi, în dauna business-ului de rafinare și marketing.

Desființezi o divizie ca să plece un om?

Însă din iunie încoace, cotațiile internaționale la țiței au scăzut cu circa 40%, atingând minimele ultimilor cinci ani, forțând OMV să-și reducă programul anual de investiții de 3,9 miliarde de euro și punând în pericol ținta companiei, de a ajunge la o producție zilnică totală de 400.000 de barili echivalent petrol în 2016.

Scăderea prețurilor a făcut ca divizia de gaze și electricitate a OMV să contribuie cu doar 0,04% la profitul operațional al companiei pe 2013, față de aproape 10% în 2011. OMV nu a justificat în nici un fel integrarea diviziei de gaze și electricitate în cea de rafinare și marketing, iar insiderii spun că măsura este legată de plecarea din companie a șefului diviziei de gaze, Hans-Peter Floren, care ajunsese, potrivit surselor citate, "la cuțite" cu CEO-ul Gerhard Roiss. În plus, OMV nu exclude vânzarea pur și simplu a diviziei respective.

Strategia lui Roiss s-a bazat în parte pe proiectul gazoductului Nabucco, care ar fi urmat să aducă gaze din Azerbaijan în Austria, ocolind Rusia. Succesul acestui proiect ar fi impulsionat business-ul cu gaze al OMV, inclusiv departamentul de trading, aflat în suferință. Nabucco a fost înfrânt de proiectul rival TAP anul trecut, însă în februarie anul acesta Roiss prognoza în continuare "creștere profitabilă". În plus, Comisia Europeană a pus bețe în roate proiectului South Stream al Gazpromn, care ar fi aduse gaze rusești la hub-ul austriac de la Baumgarten.

Din cauza problemelor de securitate din Libia și Yemen, Roiss a decis să mizeze pe proiecte upstream mai de încredere din punct de vedere politic, dar mai scumpe, din Marea Nordului, cumpărând participații la câmpuri offshore de hidrocarburi de la compania norvegiană de stat Statoil, contra sumei totale de 6,25 miliarde dolari.

Conduc pe contrasens

"Toți marii jucători internaționali au părăsit Marea Nordului sau iau în calcul să se retragă, doar OMV face invers. OMV are tendința de a se concentra prea mult timp pe un anumit obiectiv și nu comunică la timp că ar putea fi probleme cu acel obiectiv", spune Peter Oppitzhauser, șeful departamentului de cercetare în petrol și gaze de la Kepler Cheuvreux.

În plus, Oppitzhauser este de părere că decizia de a-l păstra pe Roiss în funcția de CEO timp de luni de zile după anunțul public al plecării sale a fost una "catastrofală". De altfel, OMV nici nu a explicat motivele acestei decizii. "OMV și-a pierdut toată credibilitatea astfel", conchide Oppitzhauser.

Mai mult, potrivit a trei surse la curent cu situația citate de Reuters, OMV ar putea decide concedieri, însă nu s-a anunțat nimic în acest sens după o recentă întâlnire a board-ului companiei, desfășurată pe 24 noiembrie la Abu Dhabi, țară al cărei fond suveran, IPIC, este cel de-al doilea acționar major al OMV după statul austriac, deținând 24,9% din acțiunile companiei austriece.

"Toată lumea este extenuată și încearcă să supraviețuiască până la Crăciun. Asta e realitatea. Nu cred că vor fi schimbări majore pe termen lung în ceea ce privește business-ul cu gaze și concentrarea pe activitățile de explorare și producție", a declarat o sursă.

Austriecii de la OMV își mențin ambițiile arctice, în pofida prăbușirii prețului țițeiului

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:53

OMV Marea BarentsAustriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, nu renunță la ambițiile lor de a extrage petrol din zăcăminte offshore din zona arctică, în pofida scăderii masive a cotațiilor internaționale la țiței, și au în vederea demararea în 2022 producției de hidrocarburi pe un perimetru offshore concesionat în Marea Barents, în apele teritoriale ale Norvegiei.

"Dacă ai la dispoziție un zăcământ ce conține miliard de barili de țiței de bună calitate, fie în Marea Barents, fie în Marea Nordului, acel zăcământ trebuie dezvoltat. Nu ne interesează prea mult care e prețul petrolului în momentul de față", spune directorul executiv al diviziei norvegiene a OMV, Bernhard Krainer, citat de Bloomberg.

Perimetrul Wisting din Marea Barents, unde se află localizată cea mai nordică descoperire de hidrocarburi din apele teritoriale arctice ale Norvegiei, conține peste 1 miliard de barili de petrol, a precizat Krainer, iar OMV se așteaptă să prezinte un plan de dezvoltare a zăcământului în 2019.

Lucrările de prospecțiune și explorare derulate până în prezent pe perimetrul respectiv au confirmat existența unui volum recuperabil de 200 până la 500 de milioane de barili echivalent petrol. "În ceea ce privește perimetrul Wisting, important este care va fi prețul țițeiului în 2020", a declarat șeful diviziei norvegiene a OMV.

Scăderea cu peste 30% a cotațiilor internaționale la țiței din iunie și până în prezent a stârnit îngrijorări cu privire la profitabilitatea proiectelor de exploatare de hidrocarburi din apele teritoriale arctice ale Norvegiei, proiecte care se confruntă deja cu depășiri de costuri planificte și cu lipsa infrastructurii necesare transportului țițeiului extras.

Compania norvegiană de stat Statoil, cea mai mare companie energetică din Norvegia, și-a amânat deja de două ori cel mai important proiect de acest tip, Johan Castberg, iar singurul proiect din Marea Barents aflat în derulare, cel de dezvoltare a perimetrului Goliat, concesionat de italienii de la Eni, își va depăși costurile planificate cu 50% anul viitor, când este programată începerea producției.

Chiar și așa, Statoil a anunțat recent că zăcământul Castberg, ce conține o cantitate estimată de țiței de 450 până la 650 de milioane de barili, este profitabil chiar și la actualele prețuri ale petrolului. Statoil a început discuții cu mai multe companii care au interese în Marea Barents, inclusiv OMV, pentru a stabili în ce măsură ar fi posibilă dezvoltarea coroborată simultană a mai multor zăcăminte offshore din zonă, plan la care s-ar putea adăuga și construirea unui nou terminal onshore de depozitare a țițeiului, la North Cape.

OMV este operatorul concesiunii Wisting, deținând 25% din drepturile aferente acesteia. Printre partenerii OMV se numără Statoil, cu o participație de 15%, precum și Tullow Oil, cu 20%.

Producția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an, ca urmare a majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Acționarii OMV au decis, în octombrie, plecarea din fruntea companiei a CEO-ului Gerhard Roiss la finalul lunii iunie a anului viitor, cu doi ani înainte finalizării mandatului acestuia, după ce profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru din 2014, criza din Libia obligând compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

Evoluția țițeiului scumpește masiv benzina și motorina din SUA și Europa. În România, combustibilii au câștigat 15 bani de la finalul lunii trecute

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 16 July 2013 15:07

20130212 - GasolineEvoluția prețurilor internaționale ale petrolului (care a ajuns în apropierea nivelului de 109 dolari pe barilul de Brent) nu putea fi ignorată mult timp de producătorii de benzină și motorină. Astfel, în ultimele două săptămâni, combustibilii s-au scumpit atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii.

În România, scumpirile de la începutul acestei luni au fost de aproximativ 15 bani pe litrul de benzină și de 14 bani pe cel de motorină. La evoluția prețurilor autohtone a contribuit, pe lângă majorare prețului țițeiului Ural, utilizat de companiile autohtone în formulele de calcul ale ărețului combustibililor, și deprecierea masivă a leului de la finalul lunii trecute, când acesta a pierdut numai puțin de 5 bani, în numai câteva zile, între 26 și 30 iunie.

Majorarea prețului Brent-ului, țițeiul de referință pentru Europa Occidentală este însă principala cauză a creșterii prețurilor benzinei și motorinei. Acesta a avansat numai puțin de 8-9 dolari pe baril din perioada 24-26 iunie, când prețurile combustibililor în România erau undeva la 5,71 lei pe litrul de benzină și 4,74 lei pe litrul de motorină. În cazul României situația a  fost agravată și de evoluția mai spectaculoasă a Uralul în raport cu Brent-ul. Astfel prima de tranzacționare a Ural-ului față de țițeiul din Marea Nordului a ajuns la un dolar pe baril la finalul săptămânii trecute, dupaă ce în medie în ultimii 20 de ani, Uralul se tranzacționa la un discount de patru dolari față de Brent. Diferențialul de preț dintre cele două tipuri de țiței favoriza consumatorii est-europeni în fața celor vest-europeni, însă limitarea exporturilor de Ural ale Rusiei către Europa și preferința pentru Asia ca destinație de export ar putea inversa permanent trendul ultimelor două decenii.

Evoluția Brent-ului din ultima lună

Evoluția Brent-ului din ultima lună

Evoluția cursului dolar/leu din ultimele trei săptămâni

Evoluția cursului dolar/leu din ultimele trei săptămâni

5,89 lei - litrul de benzină, 5,91 lei - cel de motorină

Așa se face că la benzinăria Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 costă astăzi 5,89 de lei (față de 5,74 lei la finalul lunii iunie), în timp ce unul de motorină standard, 5,91 (față de 5,77 lei la finalul lunii trecute). Benzina Extra 99 s-a scumpit la rândul ei, în ultimele două săptămâni, de la 6,16 lei la 6,31 lei iar motorina Extra de la 6 lei la 6,14 lei.

20130715 - Ural benzina motorina 1

Potrivit ultimului Oil Bulletin al Comisiei Europene, care se referă la prețurile de pe 8 iulie numai, în săptămâna 1-8 iulie, prețul benzinei s-a majorat cu 6 cenți pe litru la nivelul UE, cu 7 cenți la nivelul zonei euro și cu numai 0,14 cenți, în România. Motorina s-a scumpit și ea cu 9 cenți la nivelul UE și al zonei euro și cu numai 0,14 cenți în România, ceea ce arată impactul deprecierii leului în raport cu euro și cu dolarul de la finalul lunii trecute asupra prețului combustibililor, cel puțin în prima săptămână a acestei luni. Pentru că prețul în lei s-a majorat într-un ritm mai accelerat celui în euro.

În SUA, benzina s-a scumpit cu 14,7 cenți într-o săptămână

Nici SUA n-a scăpat de majorări de prețuri la benzină, numai în ultima săptămână galonul scumpindu-se cu 14,7 cenți, ajungând la 3,639 dolari pe galon. Creșterea a marcat o inversare de trend, și urmează unei creșteri bruște a prețurilor la țiței pe piața internă. Prețurile sunt în prezent 21,2 cenți mai mari decât cele din urmă cu un an. Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană s-a apreciat mai agresiv decât Brent-ul, câștigând numai puțin de 10,1% în ultima lună.

Prețurile actuale ale benzinei sunt cu 11,5% sub recordul național de 4,114 dolari pe galon înregistrat pe 7 iulie 2008 în SUA.

{jathumbnailoff}

OMV pierde aproape 10% din producția zilnică din cauza situației din Libia. Alte mari companii petroliere europene își retrag personalul din regiune

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 09 July 2013 23:20

OMV Libia BUNCompania-mamă a Petrom, OMV, controlată de statul austriac, și-a întrerupt cea mai mare parte a producției de țiței din Libia începând cu data de 25 iunie, din cauza evoluției situației politice din această țară. Anul trecut, austriecii extrăgeau zilnic în Libia circa 30.000 de barili de petrol, reprezentând aproape 10% din totalul producției de țiței a grupului OMV, cifrat la 303.000 de barili/zi.

Producția totală zilnică de petrol a Libiei a scăzut cu 16% luna trecută și a atins cel mai scăzut nivel din ianuarie încoace, ca urmare a atacurilor diferitelor grupări înarmate locale îndreptate împotriva facilităților de extracție, dar și a tot mai gravelor întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar mari companii petroliere europene, precum BP, BG, Eni sau Royal Dutch Shell, au început să-și retragă din personal. Același lucru se întâmplă în Egipt, ca urmare a escaladării violențelor după înlăturarea de la putere de către armată a președintelui Mohamed Morsi.

„Din cauza actualei situații politice din Libia, cea mai mare parte a producției OMV din această țară a fost întreruptă începând cu 25 iunie. În 2012, Libia a contribuit cu circa 30.000 de barili de petrol pe zi la totalul producției de țiței a OMV, de 303.000 de barili/zi. OMV monitorizează îndeaproape situația din Libia”, se arată într-un comunicat al grupului austriac.

De la înlăturarea de la putere a lui Muammar Qaddafi, în 2011, industria petrolieră din Libia a devenit ținta a numeroase atacuri violente, dar și a multor proteste civile. Ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, ultima problemă survenită este penuria de curent electric.

Probleme în alimentarea cu energie

Petrolul și gazele naturale reprezintă peste 70% din PIB-ul Libiei și generează aproape jumătate din încasările bugetare ale autorităților de la Tripoli, potrivit datelor FMI. „Țara a trecut prin momente tumultoase, iar în prezent situația este foarte complicată. Problemele politice și de securitate vor continua, iar asta va afecta în continuare producția de petrol”, spune Sana Abid, analist al pieței petrolului la KBC Energy Economics.

Guvernul libian încearcă să reacționeze la problemele cu care se confruntă industria petrolieră. Efectivele unei forțe speciale de intervenție însărcinate cu paza obiectivelor extractive au fost majorate de patru ori, la 12.000 de persoane.

De asemenea, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, autoritățile de la Tripoli au încheiat un deal cu traderul londonez APR Energy, acesta urmând să furnizeze Libiei 450 MW de curent electric prin intermediul unor generatoare mobile. Potrivit Bloomberg, este cel mai mare contract de furnizare temporară de energie semnat vreodată.

„Este puțin probabil ca aceste soluții temporare și improvizate să se dovedească suficiente. Pentru a putea menține producția de petrol măcar la nivelurile din prezent, este esențială construirea de noi capacități instalate permanente de generare de energie electrică, precum și upgradarea rețelelor electrice de sute de kilometri care traversează deșertul”, spune John Hamilton, director al companiei de consultanță Cross-Border Information.

Proteste și violențe

Protestele civile care au avut loc lângă câmpurile petroliere, în cadrul cărora demonstranții cereau locuri de muncă și schimbarea radicală a modului de distribuire a veniturilor rezultate din vânzarea țițeiului produs în țară, au redus producția zilnică de petrol a Libiei cu circa 250.000 de barili/zi, a declarat, luna trecută, ministrul libian al petrolului, Abdulbari Al-Arusi. În prezent, producția este cu 30% sub nivelul maxim post-revoluționar, atins în iulie anul trecut.

Alte riscuri sunt actele teroriste, precum și violența în general. Luna trecută, un schimb de focuri din Zueitina, oraș din estul Libiei care deține un terminal major de export de țiței, a dus la rănirea unui angajat și a unui contractor ai furnizorului de energie electrică ABB.

Sediul din Tripoli al forțelor speciale de protecție a facilităților petroliere, aflate în subordinea Ministerului Apărării, au fost atacate tot luna trecută, având loc schimburi masive de focuri pe străzile din Tripoli, în urma cărora au fost rănite cel puțin șase persoane. Atacul a fost lansat de o grupare de gherilă din regiunea Zintan.

„Există o problemă generală de securitate în această țară. Ne-am redus personalul deja și am pus la punct o strategie de evacuare rapidă a întregului staff, în caz că lucrurile se agravează”, spune CEO-ul Total, Christophe de Margerie.

Demonstrații numeroase au avut loc la terminalele petroliere de la Tobruk și Zueitina, care au fost închise din acest motiv de cel puțin patru ori din noiembrie 2012 încoace, precum și la câmpul petrolier Al-Fil, situat în sudul Libiei. Italienii de la Eni au fost nevoiți să-și întrerupă timp de o săptămână exporturile de gaze libiene către Europa, prin conducta Greenstream. În aprilie, o explozie la conductele care deservesc terminalul de la Zueitina a fost pusă de armată pe seama unui atac terorist cu grenade.

Petroliștii abandonează explorările

Insecuritatea nu afectează doar producția de petrol, ci și lucrările de prospectare și explorare în vederea descoperirii de noi zăcăminte. Companiile de profil au devenit extrem de reticente în a-și extinde căutările de resurse de hidrocarburi în deșertul Sahara după ce, în ianuarie, un atac al unei grupări militante islamiste având legături cu al-Qaeda la facilitatea gazeiferă de la In Amenas, din Algeria, s-a soldat cu moartea a 38 de muncitori străini.

„Companiile sunt extrem de îngrijorate. BP a anunțat în 2012 că vor relua explorările după zăcăminte noi de petrol și gaze în 2013. Iată că am depășit jumătatea lui 2013 și nimic. O companie precum BP nu se poate angaja la investiții de sute de milioane de dolari și nu poate trimite efective mari de salariați în acest moment”, spune Hamilton de la Cross-Border.

Un purtător de cuvânt al BP a declara că firma și-a retras angajații străini, din cauza insecurității, adăugând că echipele locale, de libieni, rămân operaționale.

Însă cel mai mare risc pentru industria petrolieră rămâne spectrul înrăutățirii relațiilor dintre vestul Libiei, unde se află și capitala Tripoli, și estul țării, unde sunt concentrate resursele de petrol ale acesteia. Multe dintre protestele care au afectat producția de petrol a Libiei au fost organizate de federaliștii din est, care vor ca regiunea să beneficieze de o cotă mai mare din veniturile naționale rezultate din vânzarea petrolului.

Tot în est este și orașul Benghazi, unde ambasadorul SUA, Chris Stevens, și trei angajați ai ambasadei au fost uciși în septembrie 2012.

„Industria petrolieră a Libiei este mingea în care toate grupările din țară vor să dea cu piciorul”, spune Duncan Bullivant, șef al companiei de consultanță Henderson Risk.

Companiile retrag oameni și din Egipt

Cele mai mari companii petroliere europene și-au retras o parte din echipele de angajați din Egipt, în urma intensificării violențelor dintre susținătorii fostului președinte, Mohamed Mursi, și armată.

BP, BG și Eni și-au retras întregul staff implicat în operațiuni neesențiale pentru producție, iar cei de la Royal Dutch Shell au anunțat că și-au relocat temporar o parte din personal, după ce violențele din ultimele zile au dus la moartea a cel puțin 35 de persoane.

„Prima noastră grijă este siguranța și securitatea personalului. Continuăm să monitorizăm cu atenție situația, la fel ca și celelalte companii din sector”, a declarat un purtător de cuvânt al BG Group.

Până în prezent, spre deosebire de Libia, producția de petrol și gaze a Egiptului nu a fost afectată de situația politică din țară, spun companiile. Egiptul producea anul trecut 728.000 de barili de petrol pe zi și 60,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit statisticilor agregate de BP.

Cei de la BG Group și-au retras cam 100 de angajați din Egipt, iar BP – aproximativ 60.

Prețul WTI a ajuns la 5 dolari de cel al țițeiului Brent

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 02 July 2013 10:27

20130226 - WTI Brent la cel mai scazut nivelPrima de tranzacționare a țițeiului Brent raportat la West Texas Intermediate (WTI), cele mai tranzacționate sortimente de petrol la nivel global, a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii doi ani jumătate, coborând sub 5 dolari pe baril, ca urmare a îmbunătățirii rețelei de transport a țițeiului în Statele Unite ale Americii (SUA). Tendința a fost anticipată încă din februarie 2012 de analiștii Goldman Sachs.

Până la jumătatea lui 2010, WTI a fost în general cel mai scump țiței, acesta pierzându-și poziția de lider în favoare Brent-ului. În cursul zilei de ieri, prima de tranzacționare a Brent-ului a coborât la doar 4,77 dolari, cea mai redusă din 18 ianuarie 2011 încoace. De la începutul anului, WTI a câștigat 5,2 %, în timp ce Brent-ul a pierdut 8,1%, în urma stabilizării livrărilor din Marea Nordului, care au avut de suferit în această iarnă ca urmare a efectuării unor importante lucrări de întreținere la platformele petroliere și la rețelele de distribuție.

Bloomberg pune aprecierea WTI pe seama îmbunătățirii rețelelor de conducte din SUA și pe seama utilizării eficiente a unor legături feroviare, care au deblocat pentru piață rezervele în exces deținute la Cushing, Oklahoma.

"Există acum o probabilitate mare nu numai importurile americane de țiței să se reducă, ci și ca, în scurt timp, SUA să exporte petrol", susține Bill O'Grady, strateg șef la Investment Management Confluence din St Louis.

WTI cu livrare în august s-a apreciat ieri cu 1,43 dolari, sau 1,5%, ajungând la la 97,99 dolari pe baril la New York Mercantile Exchange, cel mai înalt nivel atins de WTI din 19 iunie.

Brent-ul cu livrare în august a câștigat la rândul său 84 de cenți, sau 0,8 la sută, încheind ziua pe ICE Futures Europe Exchange la 103 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului față de WTI cu care s-a închis ziua a fost de 5,01 dolari, cea mai redusă primă de închidere a unei zile din 4 ianuarie 2011.

"WTI își savurează revenirea sa ca lider de piata", crede Olivier Jakob , managing director la Petromatrix GmbH, o companie elvețiană.

Pe 14 octombrie 2012, ecartul dintre Brent și WTI era de 28,08 dolari pe baril. La finalul anului trecut, acesta scăzuse la 19,29 dolari, pentru ca media pe prima jumătate a anului (1 ianuarie-28 iunie) să fie de 16,04 dolari.

"Chiar și rafinăriile americane de pe coasta de Est, care în mod tradițional prelucrează Brent, pot avea acces cu ușurință la WTI", explica pe 28 iunie un raport al departamentului american pentru energie noua situație din piață. "Țițeiul american poate fi transportat cu lejeritate prin rețeaua de căi ferate din SUA, putând înlocui la costuri reduse importurile de Brent, ceea ce pune o presiune descendentă asupra prețului țițeiului Brent și conduce la îngustarea diferențialului față de țițeiul WTI.", se preciza în raport.

A murit Marc Rich, personaj legendar și controversat al lumii resurselor naturale, cu biografie de film polițist și multiple legături cu România

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 26 June 2013 16:16

where-it-all-started-the-founder-marc-richMarc Rich, personaj legendar și controversat, considerat de mulți creatorul pieței mondiale de trading spot a petrolului, întemeietorul gigantului mondial al resurselor naturale Glencore și care a avut de-a lungul vieții multiple legături cu România, intenționând inclusiv să cumpere Petrom de la statul român, a murit în Elveția, la vârsta de 78 de ani.

În Statele Unite, notorietatea lui Marc Rich s-a legat, printre multe altele, de o condamnare federală la adresa sa, pronunțată în anii 80. Pentru a evita închisoarea, Rich a fugit din țară. El a fost grațiat de către președintele american Bill Clintin două decenii mai târziu.

Nu doar biografia, ci și aparițiile sale, de multe ori cu un trabuc cubanez în colțul gurii, aveau ceva de film polițist și de spionaj. Este considerat de către mulți din industrie creatorul pieței mondiale de trading spot a petrolului, prin care tranzacțiile internaționale cu țiței s-au democratizat mult, spărgându-se monopolul dominant al marilor producători de profil.

După ce a fugit din Statele Unite, Marc Rich a creat o companie de trading de mărfuri și resurse naturale, care ulterior s-a dezvoltat și a devenit gigantul mondial de astăzi, Glencore Xstrata.

Fuga a survenit în 1983. Prin conexiunile sale la nivel înalt, Rich a aflat cu câteva ore înainte că urmează să fie condamnat la închisoare pentru 50 de capete de acuzare, printre care fraudă, extorcare de fonduri, comerț ilegal cu Iranul în timpul embargoului economic, precum și evaziune fiscală de aproape 50 de milioane de dolari.

Marc Rich a fost grațiat de către președintele american Bill Clinton în 2001. Potrivit unor articole din presa americană și israeliană, pentru grațierea sa ar fi intervenit nume grele din elita politicii mondiale, cum ar fi regele Juan Carlos al Spaniei, premierul israelian Ehud Barak, primarul Ierusalimului Ehud Olmert și fostul șef al Mossad-ului Shabtai Sharit.

Marc Rich și-a susținut întotdeauna nevinovăția. „Le-am cumpărat țițeiul, ne-am ocupat de transport și l-am vândut. Iranienii nu puteau face asta ei înșiși, din cauza embargoului, așa că am făcut-o noi pentru ei”, declara Rich într-o carte autobiografică din 2009, referitor la tranzacțiile cu Iranul incriminate de justiția americană.

Legăturile cu România

Marc Rich ajunsese să controleze un imperiu economic în valoare de mai multe miliarde de dolari, în care intrau resurse naturale localizate din Rusia și până în Malaezia, o flotă impresionantă de vase petroliere, precum și operațiuni de trading cu mărfuri derulate la Londra, Hong Kong și New York. Avea prieteni în rândul tuturor elitelor mondiale, fiind apropiat al fostului secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, și al vedetei de operă Placido Domingo, printre mulți alții.

Trăia într-o vilă de 10 milioane de dolari în Spania, la Costa Brava și era coproprietar al studiourilor 20th Century Fox. A donat sume mari de bani unor organizații de caritate și culturale din Elveția și Israel.

Potrivit arhivelor Congresului Statelor Unite, legăturile lui Marc Rich cu România încep din anii 80, când Rich a derulat cu regimul Ceaușescu mai multe tranzacții cu petrol și alte mărfuri. De asemenea, Rich a primit de la statul american subvenții în valoare de aproape 100 de milioane de dolari pentru a vinde grâu ieftin în state precum România, China sau Arabia Saudită. Aceste operațiuni au fost ulterior investigate de către o comisie a Congresului SUA, fără nici o urmare.

Alte surse vorbesc despre tentativa lui Marc Rich de a prelua Petrom și Petromidia de la statul român, prin intermediul Glencore, legendarul trader asociindu-se în acest sens inclusiv cu Dan Voiculescu. În cele din urmă, Glencore a pierdut cursa pentru privatizarea Petrom în favoarea austriecilor de la OMV, iar pe cea pentru Petromidia în favoarea lui Dinu Patriciu. 

Prin Glencore sau alte firme și intermediari, numele lui Marc Rich se mai leagă de afaceri și alte operațiuni derulate cu RAFO Onești, Termoelectrica, Rompetrol, Moldomin, ALRO Slatina. Avea de asemenea legături cu Frank Timiș. Unele surse vorbesc despre un joc dublu făcut de Rich între serviciile de informații americane și cele rusești.

Afaceri cu statul, chiar și după condamnare

Nu s-a știut niciodată exact care era valoarea exactă a averii lui Marc Rich. În 2010, Forbes i-a estimat activele la peste 1,5 miliarde de dolari și l-a clasat pe locul 937 în topul miliardarilor lumii.

În urma condamnării care l-a obligat pe Rich să fugă din SUA, firmele sale s-au recunoscut vinovate pentru 35 de de capete de acuzare de evaziune fiscală și au plătit amenzi de 90 de milioane de dolari. Dacă nu ar fi fost grațiat de Clinton, Rich, poreclit El Matador pentru talentul său de a ieși din situații aparent fără ieșire, risca să ia, cumulat, pentru toate acuzațiile, peste 300 de ani de pușcărie.

Grațierea a fost aspru criticată, fiind caracterizată de foști oficiali ai Departamentului de Justiție al SUA drept „revoltătoare” și „dezgustătoare”. Ruddy Giuliani, pe atunci procuror federal, s-a declarat șocat de decizia președintelui Clinton și a cerut reluarea investigațiilor în cazul Marc Rich.

Marele trader a deținut de-a lungul timpului, concomitent sau pe rând, pașapoarte de cetățean american, spaniol și israelian. A reușit timp de 20 de ani să se ascundă de o echipă internațională de experți judiciari și investigatori însărcinată cu prinderea și aducerea sa înapoi în SUA.

Condamnarea nu a împiedicat statul american să continue să facă afaceri cu firmele lui Rich, cum ar fi vânzările subvenționate de cereale în state cu regimuri totalitare precum România. În 1988 și 1989, investigatorii au aflat că o firmă controlată de Rich a vândut nichel, cupru și zinc de 30 de milioane de dolari monetăriei Statelor Unite și că Departamentul de Interne al SUA a aprobat cerere a US Virgin Islands pentru a i se permite lui Rich să finanțeze achiziția unei fabrici de aluminiu în St. Croix.

Scurtă biografie

Marc Rich s-a născut în 1934 în Belgia, la Anvers, într-o familie evreiască, ce a fugit de ocupația nazistă în SUA la începutul anilor 40. În America, tatăl lui Marc a deschis un magazin de bijuterii în Kansas City, Missouri.

Un raport al conducerii liceului urmat de Rich, din 1952, îl descrie pe acesta ca fiind extraordinar de determinat, creativ în mod activ, cu o mare putere de control, extraordinar de stabil nervos și emoțional și extrem de dispus să-și asume responsabilități.

Familia lui Rich s-a mutat la New York, în Queens, în 1950, iar tatăl a deschis firma Melrose Bag & Burlap Co, care importa din Bengal pentru a face. Ulterior, tatăl lui Rich a deschis o firmă de trading de mărfuri și produse agricole și a participat la înființarea Băncii Americano-Boliviene, alături de foști parteneri de afaceri.

Marc Rich s-a înscris la facultatea de business a Universității din New York, dar a renunțat la ea în 1954, pentru a lucra la o firmă de trading. A ajutat la extinderea internațională a acesteia, în Bolivia, Cuba și Spania. În 1974 a fondat Marc Rich & Co, alături de Pincus Green, și a făcut trading de mărfuri prin aceasta până la condamnarea din 1983.

Rich a înființat Glencore, precum și multe alte firme, în Elveția, în cantonul Zug, după ce a fugit din SUA. A fost însurat de două ori, prima dată cu compozitoarea Denise Eisenberg, de care a divorțat în 1996. Au avut două fiice, una din ele murind de leucemie la vârsta de 27 de ani. A divorțat și de a doua soție, Gisela Rossi, și i-au supraviețuit două fiice – Ilona Schachter-Rich și Danielle Kilstock-Rich.

Petrom ieftinește benzina cu 4 bani și motorina cu 5 bani

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 26 June 2013 13:29

20130307 - Petrom ieftiniriPetrom a ieftinit în această noapte, începând cu ora 24, carburanții, sincronizându-și prețurile cu mișcarea de ieftinire a țițeiului de pe piețele internaționale. Astfel, un litru de benzină va fi cu 4 bani mai ieftin, iar unul de motorină, cu 5 bani mai ieftin.

La benzinăria de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, de exemplu, un litru de benzină Standard 95 va costa 5,74 lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,77 lei. Cei care au alimentat mașinile de la această stație după miezul nopții, nu au mai achita 6,2 lei pe un litru de benzină Extra 99 și 6,05 lei pe unul de motorină Extra, ci doar 6,16 lei, respectiv 6 lei.

În ultima săptămână, companiile românești au decis mai multe reduceri a prețurilor carburanților, după o perioadă destul de tumultoasă în care prețurile au fost majorate ca urmare a deprecierii monedei naționale de la începutul lunii.  Așa se explică faptul că, deși, potrivit Oil Bulletin, prețul în euro al benzinei din România a scăzut de la 1,278 euro pe litru pe 27 mai la 1,271 pe 3 iunie, iar motorina de la 1,3 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, în lei prețul s-a majorat. Motivul principal, dincolo de evoluția ascendentă a prețurilor produselor petroliere pe piața regională, este deprecierea masivă a leului. În perioada 30 mai-7 iunie, leul a pierdut numai puțin de 22 de bani în raport cu euro, cursul urcând de la 4,3220 a 4,5535, echivalentul unei deprecieri de 5%.

Screen Shot 2013-06-10 at 1.52.31 PM

La ieftinirea combustibililor pe piața autohtonă a contribuit și evoluția internațională a prețului țițeiului, în special a Ural-ului mediteranean, țițeiul de referință de pe piața românească. Astfel, potrivit Bloomberg, Ural-ul mediteranean a pierdut ieri 21 de cenți, tranzacționându-se la un discount de  31 de cenți pe baril față de Brent. Ural-ul tranzacționat pe piața din nord-vest-ul Europei, în schimb, se tranzacționează la o primă de 22 de cenți pe baril. Brent-ul, la rândul său, se tranzacționa ieri la o primă de doar 5,98 dolari față de West Texas Intermediate (WTI), cel mai redus ecart înregitsrat între cele două tipuri de țiței din ianuarie 2011 încoace. Ieri Brent-ul picase sub 100 de dolari pe baril, ca urmare a îngrijorărilor referitoare la economia Chinei aflată într-o acută lipsă de cash.

{jathumbnailoff}

IEA anticipează o majorare inevitabilă a prețului petrolului ca urmare a unei creșteri a cererii sezoniere peste nivelul obișnuit

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 13 June 2013 05:50

20130613 - IEA pret titeiPiața petrolului va experimenta în această vară o creștere mai abruptă a cererii sezoniere decât de obicei, deschiderea de noi rafinării în Orientul Mijlociu și Asia urmând a pune presiune asupra prețurilor, avertizează Agenția Internațională pentru Energie (IEA), instituție internațională cu sediul la Paris.

În opinia specialiștilor de la IEA, sectorul de rafinare pare pregătit pentru o schimbare de ritm peste vară. “S-ar putea ca oferta de țiței să nu poată face noii cereri venite din partea rafinăriilor, cel puțin până în momentul în care efectul de preț va ajuta la reechilibrarea pieței", afirmă IEA, anticipând o inevitabilă majorare a prețului țițeiului crud.

Cererea de petrol crește, de obicei, în timpul verii în emisfera nordică, americanii în special preferând să-și utilizeze mult mai intensiv mașinile cu capacități cilindrice ridicate pe timpul vacanței de vară. Totodată, în statele din Orientul Mijlociu crește consumul ca urmare a utilizării mult mai accentuat a aparatelor de aer condiționat, ceea ce le determină să folosească mai mult țiței în scopul producerii de electricitate.

În această vară însă, consideră IEA, citată de Financial Times, mai există motive suplimentare pentru majorarea peste nivelul normal, sezonier al cererii de țiței: deschiderea de noi rafinării în Arabia Saudită, sau creșterea activității de rafinare din China după o perioadă mai dificilă, marcată de operațiuni de întreținere a rafinăriilor, desfășurate în această primăvară.

O veste și mai proastă pentru piețe, dar mai ales pentru șoferii occidentali este aceea că majorarea cererii din trimestrul al treilea va coincide cu declanșarea operațiunilor de întreținere la platformele marine îmbătrânite din Marea Nordului, responsabile pentru extragerea țițeiului Brent. Operatorii acestora preferă lunile de vară, cu o vreme mai calmă, pentru a efectua micile reparații necesare.

Arabia Saudită și-a majorat deja capacitatea de rafinare la cel mai înalt nivel din ultimele șapte luni, producând aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi.

Deși anticipează o scădere a ritmului de creștere a consumului de țiței pentru acest an, de la 900.000 barili pe zi în 2012, la 800.000 barili, ca urmare a creșterii economice anemice la nivel global, IEA avertizează că creștere cererii se va amplifica în cea de-a doua jumătate a anului. După o creștere de doar 200.000 de barili în cel de-a doilea trimestru al acestui an, IEA anticipează o majorare cu 1,1 milioane de barili pe zi până la sfârșitul anului, majorare ce va pune o presiune accentuată pe prețul petrolului.

Se scumpește petrolul sau se ieftinește dolarul?

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 04 June 2013 09:07

30130604 - dolar titeiIndicii futures ai țițeiului, în special cei ai țițeiului american, West Texas Intermediate (WTI) au deschis în scădere ziua de marți, după ce luni au înregistrat cele mai ridicate aprecieri, de peste 1,5%, din acest an. Anterior, barilul de petrol atinsese cel mai redus nivel din ultima lună, Brent-ul coborând sub 100 de dolari pe baril. Mișcarea de apreciere de ieri este pusă de analiști pe deprecierea puternică a dolarului în raport cu celelelte valute internaționale, depreciere pusă pe seama publicării unui raport care arată o încetinire a activității manufacturiere peste Ocean, care alimentează pariurile potrivit cărora Federal Reserve va menține un ritm susținut de stimulare a economiei.

Dolarul a atins ieri cel mai scăzut nivel în raport cu yen-ul din 9 mai încoace, coborând sub 100 de yeni, mai exact 98,87 yeni. Dolarul s-a depreciat și în raport cu moneda europeană, euro fiind tranzacționat la 1,3108 dolari, cel mai înalt curs înregistrat în ultima lună.

WTI a pierdut în această dimineață pe piețele asiatice 0,6% după ce ieri câștigase numai puțin de 1,6%

"Petrolul se mișcă în ritm cu valutele", a declarat Bill Baruch, analist la Iitrader.com din Chicago. "Actorii din piașță pariază pe continuarea stimulării economiei de către Fed, iar prețurile se stabilizează după prăbușirea din ultima zi a săptămânii trecute", afirmă acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în iulie a câștigat ieri 1,48 dolari, închizând ziua la 93,45 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost cu 13% pe media ultimei sute de zile. 

Brent-ul cu livrare în iulie s-a apreciat și el cu 1,67 dolari, sau 1,7 la sută, încheind ziua la 102.06 dolari pe baril. Vineri și duminică noaptea, pe piețele asiatice, acesta coborâse sub nivelul de 100 de dolari pe baril.

Prima de tranzacționare a Bret-ului în raport cu WTI a crescut și ea la 8,61 de dolari, după ce încheiase ultima ședință de tranzacționare la 8,42 dolari.

20130604 - dolar titei 1

{jathumbnailoff}

Șoferii ar putea beneficia de benzină și motorină mai ieftine. Brent-ul a căzut sub 100 de dolari pe baril

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 03 June 2013 14:20

20130212 - GasolineȚițeiul Brent a coborât pentru prima dată în ultima lună sub nivelul de 100 de dolari pe baril, deprecierea sa fiind urmată și de cea a țițeiului West Texas Intermediate (WTI), ca urmare a încetinirii activității economice din China și a deciziei Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a menține actualul nivel al producției. Analiștii se tem că, date fiind aceste evoluții, oferta s-ar putea să fie mult prea mare în raport cu cererea afectată de revenirea economică precară la nivel global. Șoferii vor fi principalii beneficiari ai noilor evoluții, prețurile benzinei și motorinei fiind calculate în funcție de cotațiile internaționale ale țițeiului.

Brent-ul a pierdut numai puțin de 0,7 la sută, ajungând la 99,67 dolari pe baril, în timp ce WTI a scăzut cu 0,8 la sută și ca urmare a faptului că stocurilor brute din SUA, cel mai mare consumator mondial de produse petroliere, se află la cel mai înalt nivel înregistrat din 1931 încoace.

"Suntem în situația în care piața este vulnerabilă la riscul de depreciere al țițeiului ca urmare nivelului de aprovizionare ridicat pe o piață și așa destul de bine acoperită",  a declarat Ric Spooner, analist la CMC Markets din Sydney, citat de Bloomberg.

Brent-ul cu livrare în iulie se tranzacționa la ora 3:30 (ora din Singapore) la 99,68 dolari pe baril, în scădere cu 71 de cenți față de ziua precedentă. În ultima săptămână numai, Brent-ul a pierdut 2,2%, iar pe întreaga lună mai deprecierea a fost de 1,9%.

WTI cu livrare în iulie se tranzacționa pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) la un nivel de 91,40 dolari pe baril, în scădere cu 57 de cenți față de ziua precedentă. Prețul WTI a scăzut cu 2,3 ​​la sută săptămâna trecută și cu 1,6 la sută în luna mai. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 8,28 dolari, în scădere față de nivelul înregistrat pe 31 mai, de 8,42 dolari.

JPMorgan Chase & Co a revizuit în sens negativ previziunile pentru Brent, la o medie de 113 dolari pe baril în cel de-al treilea, de la 120 dolari, cât estimase anterior.

Sfârșitul ieftinirii benzinei și motorinei? Costul marginal de producție al unui baril de țiței a ajuns la un nivel record, peste prețul de vânzare

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 29 May 2013 12:03

20130410 - pretul titeiuluiPrețul țițeiului este unul dintre cei mai influenți indicatori economici. El este important atât pentru industria energetică, cât și pentru celelalte sectoare economice, energia fiind unul dintre cei mai importanți factori de producție, contribuind decisiv la stabilirea costurilor și, implicit, la strategia comercială a oricărei companii. El este extrem de important și pentru populație, care plătește pe litrul de benzină sau motorină un preț ce variază în ritm cu prețul internațional al țițeiului.

De la începutul anului, în pofida diverselor relaxări calitative și cantitative ale băncilor centrale, prețul țițeiului și odată cu el, cel al benzinei și motorinei, s-au micșorat mai peste tot în lume. Explicația este dată de raportul dintre cererea mai slabă (oglinda creșterii economice anemice de la nivel global, în special din UE, aflată în cel de-al șaselea trimestru de recesiune) și oferta mai bogată, care poate fi pusă pe seama revoluției tehnologice a tehnologiei de șist din SUA și pe baza imposibilității unor state membre ale OPEC de a-și reduce producția, PIB-ul și veniturile lor bugetare depinzând de cantitatea de petrol exportată.

Cu toate acestea, potrivit Financial Times, care citează o companie de cercetare de pe Wall Street, Sanford C. Bernstein, există "o parte întunecată a epocii de aur de șistului", un revers al medaliei, care ar putea afecta prețul petrolului și odată cu el pe cel al combustibililor, al benzinei și motorinei, pe termen lung: costul marginal de producție a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimul an. Costul marginal de producție este costul implicat de majorarea cu o unitate a actualei producții. În cazul petrolului el este costul implicat de majorarea producției cu un baril. Teoria economică susține că acesta nu trebuie să fie cel mult egal cu prețul obținând din vânzarea unității, în caz contrar, pe termen lung, compania întinzându-se mai mult decât îi permitea plapuma. Iar acesta este primul pas către faliment. Pe termen scurt, costul marginal de producție se poate situa și peste cel de vânzare al unui produs, însă numai în speranța ca, pe termen lung, investițiile în cercetare, responsabile pentru majorare costului marginal, vor fi încununate de succes și vor diminua considerabil nivelul acestuia.

Costul marginal de producție, peste prețul de vânzare al țițeiului

Potrivit Financial Times, într-o analiza recentă, Sanford C. Bernsteinse estimează costul marginal de producție din statele non-OPEC pe 2012 la 104,5 dolari pe baril, în creștere cu mai mult de 13% față de nivelul înregistrat în 2011, de 92,3 dolari pe baril. Ieri țițeiul Brent cu livrare în iulie se tranzacționa la 103,99 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aceeași lună, la 94,63 dolari pe baril.

Creșterea spectaculoasă a costului marginal de producție va avea implicații atât pentru prețul țițeiului de pe piața internațională, cât și pentru companiile petroliere. Foarte probabil, el va contribui la stabilirea unui prag minim de vânzare a petrolului dar și la plafonarea profitabilității sectorului.

Christophe de Margerie, directorul executiv al gigantului francez Total, a avertizat încă de luna trecută că tehnologia, inclusiv cea a șistului bituminos, nu conduce la reducerea costurilor marginale în industria petrolieră. Dimpotrivă, a precizat CEO-ul Total, "«barilii tehnologici», așa cum ne place nouă să-i numim, sunt zi de zi mai scumpi".

Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă

Tendința de creșterea a costurilor de producție ale petrolului extras din șisturi sau nisipuri bituminoase folosind tehnologia fracturării hidraulice din SUA și Canada este cu atât mai importantă cu cât Agenția Internațională pentru Energie anticipează că numai puțin de 40 la sută din producția de petrol pe următorii cinci ani va veni din America de Nord.

"Marje nete de profit din acest sector sunt acum la cel mai redus din ultimul deceniu", a declarat firma după revizuirea datelor financiare a celor mai importante 50 de mari companii petroliere din lume listate la bursă. "Acest fenomen nu este durabil. Fie prețurile vor crește, fie costurile vor trebui să scadă", este concluzia companiei americane.

Sanford C. Bernstein estimează că costul marginal al producției de petrol a crescut cu aproximativ 250 la suta în ultimul deceniu, în creștere de la 30 de dolari pe baril în 2002 la un record de 104,5 dolari pe baril anul trecut. În același timp, costurile medii de producție au crescut de la 9,70 dolari pe baril în 2002 la 44.20 dolari pe baril anul trecut.

Evoluția țițeiului scumpește benzina în SUA. În UE și în România, deocamdată, continuă ieftinirile

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 14 May 2013 13:18

oil barrel stack 350 4f43ac301d68aEvoluția prețului țițeiului pe piețele internaționale din ultimele trei săptămâni, în special cea a West Texas Intermediate (WTI), care dictează trendul pe piața americană, nu putea rămâne fără consecințe. Astfel, prețul benzinei în SUA a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere din ultimele patru luni.

Prețul benzinei la pompă s-a majorat săptămâna trecută cu 6,5 cenți, ajungând la 3,603 dolari galonul. Chiar dacă a avansul de săptămâna trecută a fost cel mai mare avans săptămânal înregistrat din 18 februarie, prețul benzinei este în continuare cu 15,2 cenți sub cel din perioada similară a anului trecut. Cea mai importantă cauză a prețului redus al benzinei este evoluția internațională a prețului țițeiului.

Prețurile combustibilului favorit al americanilor, benzina, s-au majorat în toate regiunile SUA, tonul fiind dat de Coasta Vestică, unde s-au înregistrat creșteri de prețuri de 12,7 cenți. Pe malul Pacificului un galon de benzină se vinde cu 3,938 dolari.

Rafinării închise temporar

Un alt element pentru care prețul benzinei s-a majorat pe Noul Continent a fost închiderea temporară a unor rafinării. Astfel, de-abia ieri Phillips 66 (PSX) și-a redeschis rafinăria Ferndale din statul Washington, după ce a închis-o o săptămână în vederea efectuării unor reparații. Tot în Washington a fost repornită și rafinăria Anacortes a celor de la Tesoro Corp. după o perioadă de nefuncționare de patru zile. Exxon Mobil Corp. a început la rândul său lucrări de mentenanță la rafinăria sa din Torrance, din Sudul Californiei.

"Au fost câteva probleme serioase în ceea ce privește rafinăriile", a declarat Dave Hackett, președinte al Stillwater Associates, citat de Bloomberg, care a explicat că a existat un deficit de ofertă în nord-est, în zona Portland. Drept urmare, rafinăriile de pe coasta de vest au reacționat și au alimentat zona deficitară, cu prețul scumpirii benzinei în California.

Prețul țițeiului West Texas Intermediate s-a majorat cu 11% în ultimele trei săptămâni, dela 86,68 dolari pe baril în 17 aprilie la 96,62 de dolari pe baril pe 8 mai. WTI cu livrare în iunie a închis ziua de ieri în scădere la 95,17 dolari pe baril.

"Ținând cont de ecartul de timp de transmisie a prețurilor țițeiului în cele de retail, mă aștept ca acestea din urmă să răspundă și la evoluțiile prețurilor petrolului", a declarat Hackett.

Evoluția Brent-ului ajută șoferii europeni

În Europa, prețurile combustibililor au continuat evoluția descendentă, beneficiind și de o performanță mai slabă a Brent-ului în raport cu WTI. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportat la WTI a atins ieri cel mai scăzut nivel înregistrat din ianuarie 2012, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele două tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Potrivit Oil Bulletin Report, media prețurilor benzinei Euro-95 era de 1,559 euro pe litru în UE, în timp cea a prețurilor motorinei era de 1,405 euro pe litru. În România, potrivit Comisiei Europene, pe 5 mai, un litru de benzină costa pe 5 mai 1,294 euro, iar cel de motorină 1,32 euro.

Petrolul se ieftinește ca urmare a scăderii cererii în China și a majorării ofertei OPEC

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 13 May 2013 19:41

20130513 - WTI BrentȚițieul a scăzut pentru a treia zi consecutivă pe piețele internaționale ca urmare a reducerii capacităților de procesare ale Chinei, cel mai mare importator din lume, la minimul ultimelor opt luni, dar și a majorării producției statelor membre ale Organizației Țărilor Producătoare de Petrol (OPEC).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut astăzi aproximativ 1,3% în urma publicării știrii potrivit căreia capacitatea de rafinare a Chinei a scăzut la 9,36 milioane de barili pe zi, de la un nivel de peste 9,6 milioane de barili luna trecută. Cererea de petrol din China, producția internă plus importurile nete, a fost de 9,66 milioane de barili pe zi în aprilie, cea mai slabă cerere lunară din august 2012 încoace. Sinopec, cel mai mare rafinator al statului asiatic, își va reduce capacitarea de procesare cu 1,5 milioane de tone în acest trimestru ca urmare a stocurilor în exces pe care le deține. 

Fundamente neprietenoase petrolului

Cererea de țiței a Chinei a scăzut ca urmare a creșterii producției industriale cu doar 9,3%, într-un ritm inferior celui estimat de experții Bloomberg, care avansau o cifră de 9,4%, sau de cei chestionați de Wall Street Journal, care pariau pe 9,5%. Conform Statistical Review of World Energy al celor de la BP, în 2011 China a consumat 9,76 milioane de barili pe zi.

Nici pe partea de ofertă, datele nu susțin actualul nivel al prețului petrolului. În aprilie, OPEC a produs 30,46 milioane de barili pe zi, în creștere cu 280.000 de barili față de nivelul producției înregistrat în martie. Acesta este cel mai înalt nivel al producției OPEC din ultima jumătate de an. Arabia Saudită a produs 9,27 milioane de barili pe zi, în creștere față de cantitatea de 9,13 milioane pompată în martie.

Sfârșitul celor 3 săptămâni de apreciere?!

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,25 dolari, ajungând la ora 10,04 (ora New York-ului, 17,04 - ora României) la 94,79 dolari barilul pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Scăderea din ultimele zile stopează perioada de ascensiune susținută înregistrată în ultimele trei săptămâni. Volumul tranzacționat a fost cu 22% mai mare decât media ultimei sute de zile.

Brent-ul cu livrare în iunie a pierdut la rândul său 1,36 dolari, sau 1,3%, ajungând la 102,55 dolari pe baril la bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. Volumul tranzacționat a fost superior cu 1% mediei ultimei sute de zile.

Brent-ul pierde teren în fața WTI

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI s-a micșorat în continuare, atingând cel mai redus nivel din ianuarie 2012 până în prezent, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele doiuă tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Vești proaste pentru șoferi: analiștii estimează o prelungire a perioadei de apreciere a țițeiului

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 26 April 2013 12:33

20130128 - titeiul crudPrețul țițeiului va continua să crească în următoarea săptămână, consideră 40% din analiștii chestionați de Bloomberg, și anume 16 din cei 40 de specialiști care au răspuns întrebărilor agenției de presă americane. 15 respondenți (38%) cred că prețul petrolului va stagna, în timp ce numai nouă estimează un declin al acestuia. În sondajul de săptămâna trecută, numai puțin de 48% dintre analiștii chestionați de Bloomberg s-au înșelat estimând o reducere a prețului țițeiului, reducere care a avut loc într-adevăr la începutul perioadei, urmată însă de o apreciere semnificativă.

Schimbarea perspectivei analiștilor este pusă de Bloomberg pe seama rapoartelor din această săptămână ale principalelor bănci internaționale, printre care Nomura International Plc, UBS AG și Royal Bank of Scotland Group Plc (RBS), care estimează o reducere pe 2 mai a dobânzii de referință a Băncii Centrale Europene (BCE) de la 0,75 la 0,5%, după ce serviciile și activitatea manufacturieră de pe Bătrânul Continent au arătat slăbiciuni evidente în luna aprilie. Potrivit BP Plc, Uniunea Europeană este responsabilă cu 16% din consumul total de țiței la nivel mondial.

Prima de tranzacționare a Brent-ului la minimul ultimelor 15 luni

Țițeiul WestTexas Intermediate (West Texas Intermediate) a scăzut în această dimineață pentru prima dată în ultimele șapte zile, piața estimând că aprecierea din această perioadă (cea mai mare apreciere săptămânală din iunie 2012) a fost excesivă. Indicii futures ai WTI au pierdut 0,8%, reducând avansul săptămânal la 5,8%.

WTI cu livrare în iunie s-a depreciat cu 72 de cenți, până la 92,92 dolari pe baril pe NYMEX, la ora 11,06 (ora României), după ce ieri se apreciase cu numai puțin de 2,21 dolari, până la 93,64 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat din aprilie 2012. 

Brent-ul cu livrare în iunie a pierdut și el pe bursa londoneză ICE Futures Europe 85 de cenți sau 0,8%, ajungând la 102,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportată la WTI a coborât și ea la cel mai redus nivel din 19 ianuarie 2012 încoace, la 9,51dolari, după ce în octombrie 2011 a atins un record de 27,88 dolari.

Țițeiul a avut ieri cea mai bună zi din acest an, WTI apreciindu-se cu 2,5%

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 25 April 2013 10:14

20130226 - WTI Brent la cel mai scazut nivelȚițeiul a înregistrat ieri cel mai mare avans zilnic de la începutul anului, fiind stimulat de anticiparea de către piață a dobânzii de referință a Băncii Centrale Europene (BCE) și de majorarea stocurilor de petrol din SUA într-un ritm inferior celui așteptat de investitori. Astfel, indicii futures ai West Texas Intermediate (WTI) au încheiat ziua cu un avans de 2,5%, după ce ieri la ora 18,30 (ora României, 11,30 ora NewYork-ului), se apreciase cu doar 1,15%.

Avansul puternic de pe NYMEX din cea de-a doua parte a zilei a WTI este pus de specialiști pe seama noilor date anunțate de biroul statistic al departamentului de stat al energiei din SUA, care a anunțat o scădere a ofertei de benzină cu 3,93 milioane de barili îm ultima săptămână, până la nivelul de 217,8 milioane de barili. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată în acest sezon de la începutul anului. Stocurile de țiței s-au majorat cu 947.000 de barili, însă sub nivelul anticipat de piață de 2 milioane de barili. Prima de tranzacționarea a Brent-ului în raport cu WTI a atins minimul ultimelor patru luni.

"Datele referitoare la benzină au fost copleșitoare", explică Bill O’Grady, de la Confluence Investment Management din St. Louis. "Stocurile de țiței sunt mai reduse decât se anticipa și odată cu repornirea tuturor rafinăriilor, am putea asista la o contractare a ofertei", crede acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a câștigat ieri 2,25 dolari, ajungând la 91,43 dolari pe baril, cel mai bun preț înregistrat din 11 aprilie. Aprecierea de ieri a WTI este cea mai mare din 26 decembrie 2012. Volumul tranzacționat a fost cu 7,7% mai redus decât media ultimei sute de zile.

Tendința de apreciere a continuat și în noaptea trecută, la ora 9,30, ora României (2,30 ora New york-ului), WTI cu livrare în iunie apreciindu-se cu alte 0,46 procente, până la 91,78 dolari pe baril.

Ieri, Brentul cu livrare în iunie a avansat cu 1,4%, sau 1,42 de dolari, încheind sesiunea la 101,73 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. El și-a continuat tendința și în această noapte, la ora 9,30 ora României, apreciindu-se deja cu 0,34%, ajungând la un nivel de 102,08 dolari pe baril.

Ieri, prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 10,3 dolari, în scădere față de cea de 11,13 dolari înregistrată cu o zi în urmă. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat din 18 ianuarie încoace. Prima s-a micșorat ca urmare a anunțului Genscape Inc., potrivit căruia BP Plc (BP/) și-a majorat volumul de țiței transportat prin conducta BP1 care face legătura între depozitul de la Cushing, Oklahoma, și rafinăria BR de la Whiting, Indiana, de la 86.000 la 172.000 de barili pe zi.

Scăderea cu 1,8% a stocurilor de benzină este cea mai mare scădere zilnică înregistrată din 6 aprilie 2012.

Screen Shot 2013-04-25 at 9.56.15 AM

{jathumbnailoff}

Anticipata decizie a BCE de reducere a dobânzii de referință alimentează prețul petrolului

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 24 April 2013 19:00

20130410 - pretul titeiuluiȚițeiul a revenit a un nivel de peste 90 de dolari (cazul West Texas Intermediate - WTI), respectiv 100 de dolari (cazul Brent-ului) însă nu ca urmare a unei evoluții pozitive a cererii sau negative a ofertei, ci ca urmare a anticipării de către UBS AG și Royal Bank of Scotland Group Plc (RBS) a unei inevitabile reduceri de către Banca Centrală Europeană (BCE) a dobânzii de referință de la 0,75% la 0,5% săptămâna viitoare. Avansul luat de țiței a fost însă temperat în partea a doua a zilei de anunțul făcut de Administrația Informației pentru Energie din SUA (EIA) care a anunțat majorarea stocurilor cu țiței ale SUA la un nivel apropiat de maximul ultimilor 22 de ani.

Indicii futures ai țițeiului s-au retras de maximul înregistrat în ultima săptămână, ca urmare a anticipatei viitoare stimulării monetare de pe Bătrânul Continent, în urma anunțului brațului statistic al departamentului de stat pentru energie privind nivelul producției și al stocurilor de țiței din SUA. Acestea s-au majorat cu 947.000 de barili, ajungând la 388,6 milioane de barili, cifra apriopiată de nivelul maxim înregistrat pe 5 aprilie. Înainte de apariția noilor date privind stocurile din SUA, indicii futures ai țițeiului WTI câștigaseră numai puțin de 1,4%.

Dacă politica monetară este ignorat și "te uiți doar la raportul cerere ofertă, viitorul este întunecat", susține Phil Flynn, analist la Price Futures Group din Chicago citat de Bloomberg.

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a câștigat 1,03 dolari sau 1,15%, ajungând la ora 18,30 (ora României) la 90,21 dolari pe baril pe NYMEX. Înainte de lansarea raportului EIA crude for June contractul pentru iunie se tranzacționa la 90,47 dolari.

Brent-ul cu livrare în iunie s-a apreciat la rândul său cu 64 de cenți, sau 0,64%, ajungând la 100,95 dolari. Prima de tranzacționare a Brent-ului față de WTI era de 10,74 dolari, în scădere față de ziua precedentă, când se înregistra un nivel de 11,13 dolari.

Irak amenință cu părăsirea OPEC

Evoluția petrolului a fost influențată și de amenințarea Irakului cu retragerea din Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) în eventualitatea în care grupul nu îi va permite majorarea producției. Potrivit ministrului de resort de la Bagdad, Ali al-Dabbagh, OPEC va trebui să identifice o soluție în vederea includerii în capacitatea de export a organizației a unei cantități suplimentare de 1,8 milioane de barili pe zi (5 milioane în total) produși de Irak. Statul irakian este al doiela cel mai mare producător din cadrul OPEC, după Arabia Saudită, în martie pompând numai puțin de 3,2 milioane de barili pe zi.

Goldman Sachs Group Inc. (GS) și-a redus estimarea privind prețul petrolului pe următoarele trei luni la 100 de dolari pe baril, de la 110, și cea pe întregul an la 105 de la 110 dolari pe baril. Motivul invocat: reducerea cererii din China, cel de-al doilea mare consumator de țiței din lume.

{jathumbnailoff}

Prețul Brent-ului revine sub 100 de dolari după o perioadă de apreciere

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 23 April 2013 11:56

20130207 - Brent WTIPrețurile internaționale ale țițeiului au revenit pe o pantă descendentă după mai multe zile de creștere, acestea coborând din nou sub 90 de dolari (cazul West Texas Intermediate - WTI), respectiv sub 100 de dolari (cazul Brent-ului). Motivul: încetinirea activității manufacturiere din China care alimentează temerile unei restrîngeri a cererii venite din partea celui de-al doilea consumator țiței la nivel mondial.

West Texas Intermediate (WTI) a coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultima săptămână, indicii futures pierzând 1,3%.

WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,12 dlari, ajungând la un nivel de 88,07 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 60% mai mare decât media ultimei sute de zile. 

Brent-ul cu livrare în iunie a scăzut la rândul său cu 1,09 dolari, sau 1,1%, coborând din nou, după câteva zile de apreciere, sub 100 de dolari pe baril, pînă la un nivel de 99,3 dolari. Prima de tranzacționare a Brent-ului raportată la WTI a fost de 11,24 de dolari, cu 4 cenți mai ridicată decât cea înregistrată în sesiunea precedentă

Tendința de depreciere a WTI este susținută de nivelul record al producției din SUA, cea mai mare din ultimii 21 de ani, în creștere cu 19% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Săptămâna trecută, aceasta s-a majorat cu 0,4%, ajungând la 7,21 milioane de barili pe zi.

În același timp, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) are dificultăți în reducerea producției, dimpotrivă, ea fiind nevoită să găsească spațiu pentru majorarea producției din Irak și Venezuela. Guvernatorul OPEC, sauditul Ali Al Yabhouni susține că limitarea producției la 30 de milioane de barili pe zi este adecvată pentru 2013 și anticipează un preț de tranzacționare al țițeiului de 100 de dolari pe baril în cel de-al treilea trimestru al anului. Prețul coșului de țiței al OPEC era de 97,4 dolari, pe 19 aprilie. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

Screen Shot 2013-04-23 at 11.50.50 AM

{jathumbnailoff}

OPEC va diminua exporturile cu 1% pentru a susține actualul preț al petrolului

Category: Piete Internationale
Creat în Friday, 19 April 2013 10:18

20130419 - OPECOrganizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va reduce în această lună exportul de țiței cu 220.000 de barili pe zi ca urmare a efectelor negative ale creșterii economice globale fragile asupra cererii, dar și a încheierii lucrărilor de întreținere sezoniere ale rafinăriilor, susține compania specializată în monitorizarea transportului maritim al petrolului, Oil Movements, citată de Bloomberg.

OPEC, responsabil pentru furnizarea a 40% din țițeiul comercializat la nivel global, urmează a-și reduce exporturile cu 0,9%, sau 220.000 de barili pe zi, până la un nivel de 23,54 de milioane de barili pe zi, în următoarele patru săptămâni, susține compania de cercetare cu sediul la Halifax, în Marea Britanie. Cifrele exclud însă exportul din Angola și Ecuador.

"În prezent piața este dominată de riscuri pe partea de cerere. Nu am mai fost în această situațe de mulți ani. OPEC nu s-a confruntat până acum decât cu penurie în ultimii cinci ani", susține fondatorul companiei, Roy Mason.

Livrările din Orientul Mijlociu vor scădea la rândul lor cu 1%, până la 17,23 milioane de barili pe zi, de la un nivel de 17,41 milioane de barili, înregistrat în în luna care s-a încheiat pe 4 aprilie. Datele includ și statele din zonă care nu sunt membre OPEC, Oman și Yemen.

Fondul Monetar Internațional a redus estimarea de creștere economică la nivel global pentru 2013, 3,3% față de estimarea precedentă de 3,5%.

Țițeiul total transportat de cargourile maritime în următoarea lună va coborî și el cu 0,2%, ajungând la 472,14 milioane de barili pe zi. Volumele calculate de Oil Movements se bazează pe înregistrărole contabile ale transportatorilor și exclud țițeiul depozitat pe vase, ci numai cel transportat spre livrare.

99 dolari barilul - prețul la care statele OPEC își echilibrează execuțiile bugetare

Și Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp) a ajuns la aceeași concluzie, în cazul în care Brent-ul continuă să se tranzacționeze la un nivel inferior celui de 100 de dolari pe baril, OPEC fiind nevoită să intervină. Prețul minim al petrolului care ar echilibra execuțiile bugetare ale celor 12 state membre ale OPEC este de 99 dolari pe baril, susține Ali Aissaoui, senior consultant al Apicorp, citat de Bloomberg.

“OPEC va fi nevoită să-și restrângă producția pentru a susține prețurile pentru că este riscant să producă în continuare la un nivel apropiat de pragul de rentabilitate", a explicat acesta.

Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul astă mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

"Dacă Brent-ul va continua să scadă va inversa trend-ul contractelor futures de la unul normal la unul de contango, încurajând acumularea de stocuri fizice de țiței", explică Aissaoui problemele cu care se confruntă industria în prezent. Un fenomen contango și o rapidă acumulare de stocuri va face mai dificlă stabilizarea de către OPEC a prețurilor la un nivel apropiat de cel necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate. În ultima lună, au fost perioade în care Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

Veniturile din export subvențioanează pomenile interne

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual are nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Evoluția prețului țițeiului a ieftinit combustibilii cu peste 30 de bani în ultimele două săptămâni

Category: Preturi Motorina
Creat în Thursday, 18 April 2013 06:57

20130418 - pret benzina 2013Petrom a ieftinit în ultimele două săptămâni benzina cu nu mai puțin de 32 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru, mișcările celei mai importante companii petroliere de pe piața autohtonă fiind urmate și de celelalte companii. Ultima ieftinire a combustibililor efectuată de Petrom a avut azi-noapte, când benzina a fost ieftinită cu 5 bani, iar motorina cu 7 bani.

Prețurile celor două tipuri de combustibili reflectă evoluția prețurilor internaționale ale petrolului, care după un început de an de apreciere, s-au redus considerabil în ultimele două luni, ajungând să scadă sub 90 de dolari barilul (cazul West Texas Intermediate) și sub 100 de dolari barilul (cazul Brent-ului, al coșului și al Ural-ului).

2013 nu a debutat prea fericit pentru șoferii români, prețul benzinei majorându-se în primul trimestru cu 5%, iar cel al motorinei cu 4%. Majorarea prețului carburanților de la începutul anului are o explicație pur fiscală. Cursul de schimb folosit pentru calcului accizei este, pentru 2013, cu 5,1% mai ridicat decât cel folosit în 2012. Dacă anul trecut acest curs a fost de 4,3001 lei/euro, cel pentru 2013 este de 4,5223 lei/euro. În plus, domeniul produselor accizabile este singurul în care o taxă cuprinsă în baza de impozitare a altei taxe, în acest caz, acciza făcând parte din baza de impozitare a TVA. Cu alte cuvinte și TVA de 24% este aplicată unei baze majorată cu efectul cursului asupra accizei. Dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie acciza pe motorină a fost majorată cu 4,5%. Cu alte cuvinte, de la 1 ianuarie 2013, statul câștigă mai mulți bani, pe de o parte din diferența de curs, pe de alta din acciza majorată, la care se adaugă și câștigul provenit din aplicarea unui TVA asupra unei baze de impozitare crescută cu diferența de curs și cu acciza majorată. Efectul modificărilor fiscale asupra prețului benzinei și motorinei au fost de 5%, respectiv 10%.

Brent-ul a pierdut un dolar în ultima zi

Dacă din parte statului român, șoferii au avut parte numai de vești proaste, de la piețele internaționale le-au venit numai vești bune. După maximul de 120 de dolari pe baril înregistrat de Brent la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, țițeiul a pierdut într-o lună și jumătate numai puțin de 20%, coborând sub nivelul de 100 de dolari barilul. Drept urmare, dacă în urmă cu două-trei săptămâni, șoferii autohtoni plăteau peste șase lei pe litrul de benzină Euro 95, în prezent plătesc 5,6 lei.

Iar trendul descendent al țițeiului pare a continua. Ieri, Brent-ul cu livrare în mai a închis ziua la un nivel de 98,07 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange, pierzând peste un dolar față de sesiunea precedentă, când a închis la 99,19 dolari. Contractele cu livrare în iunie s-a tranzacționat la același nivel cu cele din mai, la 98,07 dolari.

Ural-ul mediteranean refuză ieftinirile

Vești mai puțin bune vin însă de la evoluția țițeiului Ural pe piața mediteraneană, în funcție de evoluția căruia companiile românești stabilesc prețul combustibililor. Deși pe piața nord-vest europeană, Ural-ul se tranzacționa ieri la un discount față de Brent de 1,8 dolari pe baril (în scădere față de nivelul de 1,87 înregistrat în ziua precedentă), pe piața mediteraneană discount-ul cu care Ural-ul se tranzacționa în raport cu Brent-ul era de cuprins între 22 și 28 de cenți. Cu alte cuvinte, Uralul din Mediterană este mai scump decât cel din nord-vestul Europei cu 1,52 dolari pe baril. Aceasta este cea mai mare primă de tranzacționare dintre cele două piețe înregistrată în ultimii 9 ani, din 31 decembrie 2004 încoace. 

De altfel, pe piața nord-vestică, francezii de la Total au eșuat pentru a treia zi consecutivă în tentativa lor de achiziționare de țiței Ural, deși au oferit un discount mai mic decât cel tranzacționat, de 1,65 dolari, cu 30 de cenți mai redus decât discount-ul cerut cu o zi în urmă.

Iranul consideră logic un preț de 100 de dolari pe baril

De altfel, evoluția prețului țițeiului din ultimele două luni a trezit multe îngrijorări, atât în rândul companiilor, cât mai ales al statelor mari producătoare de petrol, care și-au învățat cetățenii cu prețuri subvenționate, dar și-au și alimentat bugetul din exporturile de petrol. Iran-ul este unul din statele cele mai afectate de noua evoluție, cu atât mai mult cu cât nu-și poate regla problemele fiscal-bugetare rezultate din micșorarea prețului prim majorarea volumului, fiind în continuare sub embargoul impus de State Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Așa se face că autoritățile iraniene apelează la o metodă caracteristică mai mult autorităților monetare, și anume moral suation. "Prețul logic al unui baril e țiței este undeva între 100 și 120 de dolari", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian al petrolului, Alireza Nikzad, citat de Middle-East Online înaintea întâlnirii OPEC ce va avea loc luna viitoare. De altfel, Iranul a și anunțat în urmă cu două zile că în cazul în care prețul petrolului va coborî sub 100 de dolari va solicita organizarea unei ședințe de urgență a OPEC.

Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în ziua următoare anunțului, când coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC.

Pentru a se menține actualul preț al țițeiului, Arabia Saudită ar trebui să-și reducă cu 1,5-2 milioane de barili producția zilnică

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual ar f nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți. 

Prețurile WTI, Brent, OPEC și URAL continuă să scadă

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 16 April 2013 15:11

20130318 - pret motorinaȚițeiul își continuă evoluția descendentă, ieri West Texas Intermediate (WTI), Brent-ul și coșul de 12 tipuri de țiței al OPEC, coborând sub pragurile de 90 de dolari (cazul WTI) și 100 de dolari (în cazul Brent și coșului OPEC). Ural-ul, țițeiul folosit de companiile românești pentru calcularea prețului combustibililor, a coborât și el sub 100, acest tip de petrol tranzacționându-se în general cu un discount de 2 dolari față de Brent.

Vestea este una bună pentru șoferi, care vor beneficia de benzină și motorină mai ieftine, însă ea arată neîncrederea pieței în revenirea economică la nivel global. 

Interesantă pentru consumatorii români este în special evoluția pieței Ural-ului. Se pare că rușii, principalii producători ai acestui tip de țiței au decis să aștepte vremuri mai bune, pentru că Petraco SpA nu a reușit să cumpere cantitatea dorită, deși a oferit un preț mai mare decât cel plătit la ultima licitație. Compania a oferit un preț cu un discount față de Brent de numai 1,85 de dolari pe baril, un discount cu 10 cenți mai redus decât cel oferit în cadrul deal-ului semnat pe 9 aprilie. Nici Total SA nu a avut succes în cumpărarea de țiței Ural, discount-ul cerut de francezi, de 2,07 dolari (mai mic decât cel de 2,09 dolari cerut la ultima tranzacție) față de Brent, fiind considerat prea mare de vânzători.

20130409 - benzina rafinarii 1

Brent-ul și coșul OPEC au coborât sub 100 de dolari

Țițeiul Brent, cel mai important de pe piața europeană, de care depinde inclusiv prețul Uralului, cu livrare în iunie a scăzut ieri cu 2,08 dolari pe baril sau cu 2,1%, ajungând la 98,55 de dolari barilul pe bursa londoneză Futures Europe exchange. Contractele cu livrare în mai, care au expirat ieri, au pierdut 2,72 dolari sau 2,6%, încheind ziua la 100,39 dolari barilul. Prima de tranzacționare în raport cu WTI a fost de 11,44 dolari.

Și coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât ieri sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Nici WTI nu a dus-o mai bine, ca urmare a stocurilor record raportate de SUA. Acesta a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, pierzând ieri 2,2% și încheind ziua la 86,72 dolari pe baril.

{jathumbnailoff}

Ieftinirile la benzină și motorină continuă: Petrom a micșorat prețurile cu alți 9 bani pe litru

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 15 April 2013 22:52

20130212 - GasolinePrețul combustibililor a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni, companiile petroliere de pe piața autohtonă aliniindu-se mișcărilor de pe piața internațională, unde Brent-ul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, amenințând pragul de 100 de dolari barilul, iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub nivelul de 90 de dolari pe baril. Trend-ul descendent al petrolului din ultima lună și jumătate a făcut ca Petrom de exemplu să efectueze numai puțin de trei reduceri a câte nouă bani pe litru la benzină în ultimele două săptămâni. Ultima cea din această noapte, când, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina se vor ieftini cu alți 9 bani pe litru. Iar ieftinirile au toate fundamentele pentru a continua și în perioada următoare.

Evoluția confirmă anticipațiile energyreport.ro, care în urmă cu o săptămână titra: Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă. În text se preciza că "după ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trebui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului". Iar tendința de ieftinire a combustibililor va continua probabil după cum arată ultimele știri de pe piața internațională. 

20130409 - benzina rafinarii 1

Creștere economică sub așteptări a Chinei

Iar piața pare să-și continue evoluția descendentă. Astăzi, Brent-ul a pierdut numai puțin de 2,5%, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 13 iulie 2012. Unul dintre motive: datele dezamăgitoare privind evoluția Chinei care a crescut cu doar 7,7% în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului trecut, rezultat sun estimările de 8% ale pieței și sub ritmul de creștere din ultimul trimestru al anului trecut de 7,9%.

Brent-ul cu livrare în mai, a pierdut 2,56 dolari, ajungând la 100,55 dolari pe baril, pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul cu livrare în iunie, mai tranzacționat, a pierdut doar 1,48 dolari, ajungând 101,56 dolari pe baril. Prima de tranzacționare față de WTI a fost de 11,76 dolari.

Țițeiul WTI cu livrare în mai a pierdut 3,24 dolari, ajungând la 88,05 dolari pe baril, pe NYMEX, cel mai scăzut nivel din 21 decembrie 2011. Volumul tranzacționat a fost unul considerabil, cu 233% peste media ultimei sute de zile.

Iran cere convocarea de urgență a OPEC

Interesant este că Iran a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe OPEC, în cazul în care prețul țițeiului coboară sub 100 de dolari pe baril, susține agenția de presă Mehr, citând surse din ministerul Petrolului iranian. 

Morgan Stanley este însă mai optimistă, estimând că Brent-ul se va tranzacționa la un nivel cuprins între 1010 și 115 de dolari pe baril, în cea de-a doua jumătate a anului. Piața însă pare de altă părere, cel puțin fondurile de hedging și cele de investiții. Aceștia și-au redus pozițiile deținute pe termen lung pe contractele futures și de opțiuni cu WTI cu 17%. Indicii futures pe benzină pentru mai au scăzut cu 5,62 cenți, sau 2%, ajungând la 2,745 dolari pe galon.

{jathumbnailoff}

Congresul SUA ar putea elimina etanolul din combustibili, responsabil pentru majorarea prețului benzinei

Category: Biocombustibili
Creat în Thursday, 11 April 2013 07:45

20130411 - RINBătălia dintre reprezentanții industriei "regenerabile" și cei ai celei tradiționale, de petrol și gaze, s-a amplificat în ultimul timp, atât în Europa, care pare din ce în ce mai decisă să limiteze subvențiile acordate verzilor pentru a nu pune în pericol revenirea economică și a nu majora artificial prețurile energiei, cât și în SUA, unde principala problemă rămâne prețul benzinei. Două proiecte de lege menite a abroga Legea Combustibililor Regenerabili, adoptată în 2007, au fost introduse în Camera Reprezentanților, având drept inițiatori parlamentari din ambele partide, atât cel Democrat, cât și cel Republican.  

Republicanul Bob Goodlatte, din Virginia, și un grup de inițiatori transpartinic, a introdus nu un proiect, ci două proiecte de lege. Primul este menit a elimina obligativitatea introducerii de etanol în benzina comercializată pe piața americană, cel de-al doilea ar urma să redefinească combustibilii regenerabili, prin păstrarea în rândul acestora numai a celor cu un grad avansat de eficiență și eliminare etanolului produs din cereale de pe listă.

Peter Welch, democrat din Vermont, unul dintre susținători, a declarat la rândul său, că Legea combustibililor regenerabili a fost adoptată în 2007 cu bune intenții, însă s-a dovedit în timp "o idee proastă", crescând costurile de funcționare a fermelor de lapte din statul pe care îl reprezintă.

Reprezentanții industriei etanolului, precum Jeff Broin, președinte al Poet LLC, nu a ezitat să acuze lobby-ul industriei petroliere ca fiind responsabil pentru noua tentativă de a abroga actul normativ, care obligă rafinăriile americane să utilizeze 13,8 milioane de galoane de etanol în acest an și 15 milioane de galoane în 2015, în benzina comercializată pe teritoriul SUA. Broin a calificat introducerea celor două proiecte drept o tentativă disperată a industriei tradiționale de a elimina un combustibil competitiv de pe piață.

"Avem de-a face cu o nouă perdea de fum menită a ataca un combustibil alternativ și o politică care a afectat controlul industriei petrolului asupra pieței carburanților, și care a dus micșorarea prețurilor la pompă în favoarea consumatorilor", susține și Bob Dinneen, președinte al Asociației Combustibililor Regenerabili.

Goldman Sachs: Certificatele cresc prima de tranzacționare a benzinei în raport cu țițeiul

Dezbaterea din SUA seamănă cu cea din România, referitoare la efectul acordării de subvenții industriei regenerabile asupra facturii la energie electrică plătită de populație. Industria grea susține că acestea majorează prețurile, noua industrie verde invocă evoluția prețului pe OPCOM, invocând ieftinirea energiei electrice.

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea unui RIN în cazul biocombustibililor pe bază de etanol produs din cereale a coborât ieri la 75 de cenți, o scădere de numai puțin de 11,5 cenți. Și RIN-urile biocombustibililor cu eficiență mai ridicată au scăzut cu 10 cenți, până la un nivel de 80 de cenți.

Ambele tipuri de certificate au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului, când se tranzacționa cu 93,12 dolari pe baril, față de nivelul de 94 de dolari cât este cel de tranzacționare din aceste zile. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Reglementările și infrastructura de transport defectuoase, cauzele creșterii prețului benzinei în SUA

Interesant este că prețul benzinei în SUA se majorează cu peste 9% în contextul în care 2013 va fi probabil primul an din 1995 încoace în care americanii vor produce mai mult petrol decât importă, ca urmare a majorării producției în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma. Cu efecte benefice asupra balanței comerciale a SUA. Însă la pompă, în pofida nivelului record al producției și stocurilor, dar și a diminuării consumului de benzină cu 16% față de nivelul record înregistrat în 2007, prețul benzinei este cu un dolar peste prețul mediu înregistrat în ultimul deceniu.

Teoria economică sugerează că o producție mai mare și o cerere mai mică nu pot conduce decât la un singur rezultat: micșorarea prețurilor. Nu și în acest caz. BusinessWeek a identificat cauzele pentru care teoria economică nu se aplică în cazul prețului benzinei: reglementările și infrastructura de transport defectuoase.

Protecționismul duce la costuri de transport mai ridicate

Primul motiv pe termen lung este reprezentat de faptul că majorarea producției a avut loc în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma, state aflate la o depărtare considerabilă de zonele cu capacitate de rafinare ridicată sau de marile centre urbane. Competiția acerbă în ceea ce privește transportul prin rețeaua de conducte i-a determinat pe producători să prefere transportul țițeiului pe cale feroviară maritimă sau fluvială, mai scumpe. Acestea au majorat prețul țițeiului autohton cu 17 dolari pe baril, cost ce inevitabil a fost transformat în mare parte prețului la pompă al benzinei, în funcție de elasticitatea cererii.

Ecuația este complicată de o altă reglementare protecționistă, Legea Jones, din 1920, care prevede ca orice transport între porturi americane să fie efectuat de către vase sub pavilion SUA, fabricate în SUA, cu echipaj format în majoritate de cetățeni americani. Potrivit lui Ed Morse, analist sef la Citigroup, această reglementare protecționistă majorează cu 6 până la 8 dolari costurile de transport ale unui baril de petrol. Rezultatul pervers al acesteia: pentru o rafinărie din Golful Mexic este mai ieftin să transporte benzină în Brazilia decât să o trimită la New York.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la finalul anului 2011, SUA a depășit Rusia, și a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere finite, precum benzina și motorina. Importurile canadiene din SUA s-au majorat cu 15% în 2012, cele braziliene cu 6%, cele chineze cu 17%, iar cele indiene sau venezuelene s-au dublat practic. Astfel consumatorii americani concurează nu numai între ei, ci și cu cei de pe alte continente, cu cei din America Latină sau Asia.

Iar exporturile de produse petroliere rafinate au continuat să se majoreze în 2013, când au atins un nivel record de 3,2 milioane de barili pe zi.

20130411 - RIN 1

Certificatele verzi "stimulează" exporturile de benzină și motorină

Cu toate aceste costuri de transport suplimentare, rafinăriile din SUA beneficiază în continuare de un avantaj în ceea ce privește prețul țițeiului față de competitorii lor din Europa sau America Latină, ca urmare a prețului mai mic al WTI fașă de celelalte tipuri de petrol utilizate în acele zone. drept urmare, marjele de rafinare ale acestora au fost unele destul de frumoase, atingând în ianuarie un record. Asta până să intervină majorarea prețurilor certificatelor RIN.

20130411 - RIN 2

Interesant este că, deși consumul de benzină s-a restrâns în ultimii ani, proces ce probabil va continua și în acest an, congressmen-ii americani, la presiunea lobby-ului "industriei regenerabile", dar și a președinției Obama, cunoscută pentru dărnicia cu care a sponsorizat proiecte "verzi" falimentare, a majorat cu 10% cantitatea de etanol pe care rafinăriile ar trebui să o achiziționeze și să includă în carburanți. Problema e aceea că șoferii consumă mai puțină, nu mai multă benzină, ca urmare a reducerii milelor parcurse, dar și a achiziționării de autoturisme mai eficiente din punct de vedere al consumului. Astfel, rafinăriile nu vor putea utiliza tot etanolul pe care guvernul le obligă să-l achiziționeze. Pentru a compensa diferența de 400 de milioane de galoane de etanol dintre nevoile practice ale industriei și cantitatea obligatorie instituită de oficialități, rafinăriile trebuie să achiziționeze certificate RIN. Cererea pentru acestea a crescut atât de mult încât prețul lor a evoluat mai mult decât spectaculos de la începutul anului, de la 7 cenți pe galon la mai mult de un dolar pe galon pe data de 8 martie. Efectul acestei evoluții asupra prețului benzinei este estimat, la actualul nivel de 70 de cenți RIN-ul, de Bill Klesse, CEO al Valero Energy (VLO), cel mai mare procesator independent din lume, la 10 cenți pe galonul de benzină. Iar principalul efect va fi stimularea procesatorilor în vederea exportului de produse rafinate, care devine mai ieftin ca urmare a neobligativității achiziționării de certificate RIN.

{jathumbnail off}

OPEC reduce estimările de creștere a cererii de petrol la nivel global

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 10 April 2013 19:33

20130410 - OPECOrganizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a redus estimările privind creșterea consumului de petrol la nivel global cu 40.000 de barili pe zi în 2013, anunțând totodată că producția grupului a înregistrat o scădere în luna martie, în special din cauza activității restrânse din Nigeria, Irak și Kuweit.

Consumul global de petrol va crește în acest an cu doar 800.000 de barili pe zi, sau 0,9%, estimează OPEC, cu 40.000 de barili pe  zi mai puțin decît estimarea de luna luna trecută a companiei, de 840.000 de barili pe zi.

Cererea va crește la rândul său la un nivel de 89,66 milioane de barili pe zi în 2013, față de nivelul de 88,87 barili înregistrat în 2012.

În pofida pesimismului noilor predicții, OPEC se declară optimistă cu privire la evoluțiile din a doua jumătate a anului. "Cererea din a doua jumătate a anului va fi mult mai mare decât cea din prima jumătate. Nucleul dur al acesteia va proveni din China, susțoine raportul lunar al grupului, prezentat astăzi.

Prețul Brent-ului influențează deciziile OPEC

Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 4,7% în acest an ca urmare a accentuării îngrijorărilor potrivit cărora criza datoriilor suverane din Europa va afecta creșterea economică globală și implicit consumul de petrol. Brent-ul se tranzacționa astăzi pe bursa londoneză ICE Futures Europe în jurul valorii de 106 dolari pe baril. 

În prezent, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Cei 12 membri OPEC (Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela) urmează a se întâlni pe 31 mai la viena pentru a-și stabili politicile de producție, după ce și-au menținut ținta colectivă de 30 de milioane de barili pe zi într-o ședință din luna decembrie.

OPEC, responsabilă pentru  40% din oferta de petrol la nivel global, a produs în martie 30,19 milioane de barili pe zi, cu 100.000 de barili mai puțin decât în luna februarie. Arabia Saudită, principalul exportator de țiței, a majorat producția în martie la 9,12 milioane de barili pe zi de la 9,08 milioane de barili cât produsese în februarie.

Sancțiunile UE lovesc producția iraniană 

Producția iraniană în schimb a fost mai mică în martie (2,69 milioane de barili) decât în februarie (2,72 milioane), susține OPEC, bazându-se pe surse secundare de informare. Iran nu a prezentat grupului propriile estimări pentru luna trecută, susține Bloomberg.

Principalele puteri ale lumii și Iranul nu au ajuns la niciun acord interimar privind programul nuclear al statului asiatic, în pofida unor discuții care au durat două zile, desfășurate în capitala Kazahstanului la începutul lunii. În 2011, ultimul an neafectat de sancțiunile Uniunii Europene de stopare a importului de petrol din Iran, statul asiatic producea în medie 3,63 milioane de barili.

Potrivit raportului, cererea pentru țițeiul OPEC este estimată în sădere, la 29,75 milioane de barili, pentru acest an, în scădere de la nivelul de 30,16 milioane de barili înregistrat în 2012.

Stocurile record din SUA și reducerea importurilor nete ale Chinei afectează prețul țițeiului

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 10 April 2013 11:32

20130410 - pretul titeiuluiIndicele futures al țițeiului West Texas Intermediate (WTI) a căzut astăzi sub nivelul de 94 de dolari pe baril, după ce ieri înregistrase maximul ultimelor cinci zile. Brent-ul și-a continuat evoluția descendentă, însă într-un ritm mai puțin accelerat decât WTI, ceea ce a făcut ca prima de tranzacționare a acestuia în raport cu WTI să se mărească la 12,03 dolari. Motivele: stocurile de petrol ale SUA au atins maximul ultimilor 32 de ani și micăorarea importurilor chineze de petrol de luna trecută.

Indicii futures ai WTI au pierdut în această dimineață 0,5% după ce Institutul American al Petrolului (API) a anunțat o majorare a stocurilor cu 5,1 milioane de barili în ultima săptămână. Astăzi, Departamentul de Energie al SUA urmează să anunțe datele privind producția de țiței, care potrivit analiștilor contactați de Bloomberg, ar putea fi una în ascensiune cu 1,5 milioane de barili, urmând a ajunge la maximul ultimilor 22 de ani, de 391 milioane de barili.

"Cerea din SUA este în continuare extrem de slabă și nu vedem cum se va putea schimba această stare de fapt", susține David Lennox, analist la Fat Prophets din Sydney. "Asta ca urmare a activității economice scăzute și a șomajului ridicat. Nu cred că datele Departamentului de Energie vor fi diferite de cele ale API", susține acesta.

WTI cu livrare în mai a pierdut numai puțin de 44 de cenți, ajungând la 93,76 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 50% față de media ultimei sute de zile. Ieri acesta crescuse cu numai puțin de 84 de cenți, cea mai spectaculoasă evoluție din 26 martie încoace.

Brent-ul cu livrare în mai a pierdut 15 cenți, ajungând la 106,08 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. 

Importurile chineze, la minimul ultimelor șase luni

Importurile nete de petrol ale Chinei au scăzut la minimul ultimelor șase luni ân luna martie, China importând cu 22,78 milioane de tone metrice mai mult decât a exportat, potrivit datelor prezentate de autoritatea vamală de la Beijing. Acesta este echivalentul unui import net de 5,39 de milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel înregistrat din septembrie 2012.

Producția de benzină din SUA s-a majorat cu 1,96 milioane de barili săptămâna trecută, arată datele API. În raportul Departamentului de Energie, analiștii estimează o tendință contrară, de scădere cu 1,3 milioane de barili. Cifre diferite sunt prezentate și la în ceea ce privește stocurile de produse distilate (inclusiv motorină): API estimează o scădere cu 1,4 milioane de barili a acestora, în timp ce analiștii chestionați de Bloomberg anticipează că Dartamentul de Energie va anunța o reducere cu 1,5 milioane de barili.

API colectează datele de la actorii din domeniu (producători, rafinării etc) care vor să răspundă voluntar la chestionarul Institutului, în timp ce Departamentul de Energie îi obligă pe toți să comunice datele Comisiei de Statistică a Departamentului.

Vești bune pentru șoferi, vești proaste pentru rafinării: benzina și Brent-ul urmează o evoluție descendentă

Category: Preturi Benzina
Creat în Tuesday, 09 April 2013 11:08

20130409 - benzina rafinarii 2Șoferii, inclusiv cei români, se vor bucura, cel puțin pe termen scurt, de prețuri mai reduse la combustibili (în special la benzină) ca urmare a evoluției internaționale a piețelor materiilor prime. Deja efectele se simt, americanii plătind pe benzină cel mai redus preț sezonier înregistrat în ultimii 3 ani. Pe termen lung însă, retragerea fondurilor de hedging de pe aceste piețe, care au condus la ce mai mare scădere a indicatorilor futures înregistrată din 2008 arată pe de o parte optimismul exagerat al piețelor în ceea ce privește revenirea economiei globale, iar pe de altă parte, reprezintă un șantaj la adresa băncilor centrale în vederea continuării operațiunilor de relaxare calitativă și, mai ales cantitativă, pentru a nu pune în pericol slabele șanse de creștere economică.

(Con)Tango-ul pieței cu Brent-ul

În ultima lună țițeiul a pierdut teren, după maximele înregistrate în februarie, Brent-ul fiind cel care s-a depreciat cel mai mult dintre diferitele tipuri de țiței tranzacționate pe piețe. Iar viitorul nu sună bine pentru Brent, care oricum a ajuns la cea mai redusă primă de tranzacționare în raport cu West Texas Intermediate (WTI) înregistrată din 22 iunie 2012, de doar 11,3 dolari. În plus, Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

După ce la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, Brent-ul era cotat la 120 de dolari pe baril, în numai o lună el a ajuns la 104,12 dolari pe baril. O evoluție similară a avut și țițeiul Ural, folosit de companiile românești în calcularea prețului carburanților, fapt ce în condiții normale ar trenui să atragă după sine o perioadă de ieftiniri și pe piața locală. Uralul se tranzacționează în general cu un discount de 2 dolari față de prețul Brent-ului. De altfel, vinerea trecută Petrom a aplicat cea mai mare ieftinire a benzinei și motorinei din acest an, de 9 bani pe litru.

20130409 - benzina rafinarii 1

Exportul în SUA a umflat marjele rafinăriilor europene

Potrivit Financial Times însă, cea mai proastă veste pentru Brent, dar mai ales pentru rafinăriile europene, o parte din care și așa se pregătesc să-și închidă porțile, vine de la evoluția prețului benzinei din SUA. Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni. Piața americană a benzinei este determinantă nu numai pentru rafinăriile americane, ci și pentru cele europene. Acestea sunt principala sursă a cererii de țiței Brent, și, în funcție de evoluția cererii de Brent, se stabilesc prețurile internaționale, în special pe Bătrânul Continent. Cum preferința europenilor pentru motorină a crescut considerabil (75% din combustibilii utilizați sunt diesel), șansa de supraviețuire a rafinăriilor europene, care produc benzină în exces, era exportul acesteia pe coasta de est a SUA. Închiderea rafinăriilor americane de la începutul acestui an a umflat în această iarnă profiturile rafinăriilor europene la un nivel record sezonier, de 15 dolari pe baril. Ultima dată când au mai înregistrat un profit de peste 10 dolari pe baril, a fost în iarna anului 2007, când s-au putut lăuda cu o marjă de rafinare de 11,30 dolari pe baril.

Etanolul, supraproducția și concurența irakiană și nigeriană

În ultima săptămână, însă, marginile s-au micșorat considerabil, diferența de preț dintre un baril de benzină și unul de țiței nerafinat fiind de 15 dolari. Iar țițeiul nu este nici pe departe singurul cost al unei rafinării, cu atât mai mult în suprareglementata și supraimpozitata industrie petrolieră europeană.

Unul dintre motivele pentru care a devenit mult mai scump exportul către SUA este costul certificatelor verzi al etanolului, care trebui achiziționate de rafinăriile europene pentru a-și putea comercializa producele pe acea piață. Acestea au explodat de la începutul anului în SUA. Efectul este dublu, în timp ce exportul de benzină europeană în SUA s-a scumpit, cel de benzină americană în Europa s-a ieftinit.

Alt motiv responsabil pentru evoluția descendentă a prețului Brent-ul este majorarea producție, prin repornirea producției de către francezii de la Total de pe platforma Elgin-Franklin, ca și majorarea producției în câmpul Buzzard din Marea Nordului. Exporturile mai mari din Irak și Nigeria au majorat concurența pe piața furnizării de petrol "light sweet", similar cu Brent-ul.

Cu toate acestea, unii analiști estimează că evoluția actuala a Brent-ului este de scurtă durată. “Intrarea în contango a Brent-ului sugerează o evoluție descendentă temporară la începutul curbei (cererii și ofertei - n.r.) mai degrabă decât o evoluție constată pe termen lung a pieței", susține David Wech, alnalist la  JBC din Viena, citat de Financila Times. “Prețul pe termen lung al petrolului este în continuare la un nivel susținut, de peste 100 de dolari pe baril”, consideră acesta.

20130409 - benzina rafinarii

Americanii plătesc cel mai redus preț sezonier la benzină din ultimii trei ani

Prețul la pompă al benzinei din SUA a scăzut la minimul sezonier al ultimilor trei ani după ce indicii futures ai țițeiului au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ultimelor șase luni.

Prețul benzinei obișnuite la pompă a scăzut cu 3,7 cenți, sau 1%, până la 3,608 dolari pe galon, potrivit datelor prezentate ieri de Administrația pentru Informații Energetice a SUA (EIA), divizia statistică a departamentului pentru energie al guvernului american.

Prețurile cu amănuntul ale benzinei s-au contractat pentru cea de-a șasea săptămână consecutivă, înregistrând o scădere de 33,1 cenți față de nivelul înregistrat în urmă cu șapte săptămâni. Țițeiul, responsabil în SUA pentru două treimi din costul combustibililor (procent mult mai ridicat decât cel înregistrat în UE sau România, unde taxele dețin o pondere de minim 50%) a pierdut și el săptămâna trecută 4,7%, cea mai mare depreciere înregistrată din septembrie 2011.

Cea mai mare reducere a prețului la pompă a fost înregistrată ieri pe Coasta Golfului Mexic, unde scăderea a fost de 4,6 cenți, până la 3,434 dolari galonul. Prețul benzinei a crescut doar în regiunea Rocky Mountains cu 2,6 cenți, un galon costând 3,523 dolari. Motivul: rafinăria Commerce City din Colorado a celor de Suncor Energy Inc., cu o capacitate de rafinare de 98.000 de barili pe zi, s-a âînchis pentru o săptămână în vederea efectuării unor lucrări de reparații.

Încă o săptămână de ieftiniri

"Benzina va mai scădea cu 6-7% pe termen scurt ca urmare a declinului prețului țițeiului de săptămâna trecută, care ar urma să se vadă și în procesul de rafinare", susține  James Williams, președintele firmei de consultanță energetică WTRG Economics din London, Arkansas, pentru Bloomberg. Potrivit acestuia, scăderile de prețuri la benzină s-ar putea întinde pe o perioadă cuprinsă între câteva zile și o săptămână.

Indicii futures ai benzinei cu livrare în mai au câștigat ieri 4,57 cenți, ajungând la 2,9093 dolari galonul pe NYMEX.

Ieri, țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalonul de pe piața americană, cu livrare în mai s-a apreciat cu 66 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 93,36 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Aceasta este prima zi de apreciere înregistrată după patru zile consecutive de depreciere.

Stocurile de țiței din SUA s-au majorat cu 0,7%, ajungând la 388,6 milioane de barili în ultima săptămână a lunii martie, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 22 de ani. Și importurile nete de țiței ale SUA au bătut un record atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani

Producția de benzină a scăut cu 0,3% în ultima săptămână a lunii martie, până la 220,7 milioane de barili și a mai pierdut probabil âncă 1,8 milioane de barili, sau 0,8% săptămâna trecută, rezultă dintr-un sondaj Bloomberg. Unul dintre motive: lucrările de întreținere ale rafinăriei Chalmette din Louisiana operată de Exxon Mobil Corp., cu o capacitate de 200.700 barili pe zi s-a prelungit cu o săptămână peste estimările inițiale. De asemenea, rafinăria Port Arthur din Texas, a celor de la Motiva Enterprises LLC, cea mai mare din SUA, cu o capacitate de rafinare de 600.000 de barili pe zi va păstra închisă o unitate a sa pentru încă o săptămână, în vederea efectuării unor reparații.

{jathumbnail off} 

Citigroup anticipează o revoluție: producătorii de mașini, camioane și locomotive vor renunța la petrol în favoarea gazului natural

Category: Rafinare si Marketing
Creat în Tuesday, 02 April 2013 09:45

20130401 - CitigroupCererea de produse petroliere ar putea atinge un punct de inversiune la sfârșitul acestui deceniu, din ce în ce mai mulți producători de mașini, camioane, motoare de locomotive sau centrale îndreptându-și atenția către gazul natural în defavoarea petrolului, susțin analiștii de la Citigroup Inc.

Aceștia își bazează predicția pe evoluția pe piața americană a prețurilor celor două materii prime, evoluție care oferă o motivație extrem de puternică companiilor de a efectua tranziția de la petrol la gaze naturale. În prezent, țițeiul este de patru ori mai scump decât cantitatea de gaz necesară pentru a produce aceeași cantitate de energie, potrivit indicilor futures tranzacționați pe bursa de la New York.

"Tranziția de la petrol la gaz este deja în desfășurare în SUA", a declarat Seth Kleinman, șeful diviziei de cercetare energetică pentru Europa al Citigroup, care a redactat, împreună cu alți patru angajați ai companiei un raport citat de Bloomberg. Alte state ar putea prelua exemplul Statelor Unite, susțin aceștia, ca urmare a faptului că gazul natural devine din ce în ce mai abundent. În plus, fenomenul ar putea fi amplificat de intensificarea eforturile anti-poluare din aceste state.

China, de exemplu, deține deja 40.000 de camioane care funcționează cu gaz natural lichefiat (LNG) și intenționează să creeze mii de stații de alimentare pentru acest tip de vehicule. În SUA, un număr din ce în ce mai ridicat de companii și autorități publice utilizează deja LNG sau alte tipuri similare de combustibili bazate pe gazul natural, precum gazul natural comprimat (CNG).

Canada, Rusia și India testează în prezent locomotive care se bazează pe utilizarea de LNG, susțin analiștii Citigroup. La fel și BNSF Railway Co., o unitate a Warren Buffett’s Berkshire Hathaway Inc. (BRK/A), care la începutul acestui an a anunțat că până la finalul lui 2013 va pune în funcțiune 6 locomotive care vor opera pe bază de LNG.Screen Shot 2013-04-02 at 6.46.07 AM

Gazul natural ar putea înlocui petrolul ca principal furnizor de electricitate în Orientul Mijlociu, India sau America Latină, susține Citigroup, care anticipează că și companiile de transport internațional și cele petrochimice se vor adapta cererii pieței.

"Creșterea cererii de petrol ar putea atinge vârful său istoric mai devreme decât anticipează piața", susșine Kleinman. În opinia sa, tendința de eficientizare a consumului de petrol s-ar putea suprapune celei de înlocuire a acestui produs cu gazul natural, ceea ce va conduce la scăderea cererii globale la un nivel de 91 de milioane de barili pe zi.

{jathumbnail off}

Țițeiul s-a inflamat la primirea veștilor din Cipru

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 25 March 2013 18:58

20130207 - Brent WTIȚițeiul West Texas Intermediate (WTI) a atins maximul ultimei luni în urma anunțului aprobării de către cei 17 miniștri de finanțe ai zonei euro a Acordului dintre Cipru și Troika UE-FMI-BCE, piețele sperând că astfel a fost evitată o adâncire a crizei datoriilor suverane de pe Bătrânul Continent. Totodată, ecartul de tranzacționare dintre WTI și Brent a atins cel mai redus nivel înregistrat din iulie 2012 până în prezent ca urmare atât a majorării cererii interne din SUA, dar și a producției din Marea Nordului.

"Temerile cu privire la falimentul necontrolat al Ciprului au cântărit greu în evoluția pieței de săptămâna trecută", a declarat Jason Schenker, președinte al Prestige Economics LLC, citat de Bloomberg

Țițeiul WTI cu livrare în mai s-a apreciat cu 1,12 dolari. sau 1,2%, ajungând la 94,83 dolari barilul pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Indicii futures au ajuns la 95,65 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat din 20 februarie. Volumul de tranzacțonare a fost mai mare cu 45% față de media ultimei sute de zile.

Brent-ul cu livrare în mai a crescut la rândul său cu 23 de cenți, ajungând la 107,89 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 2,9% față de media ultimei sute de zile. Ecart-ul de tranzacționare dintre Brent și WTI s-a redus la 12,88 dolari, cea mai redusă valoare înregistrată din 5 iulie 2012.

"Știrea nu e numai cea din Cipru, ci și reducerea ecartului dintre Brent și WTI", susține Stephen Schork, CEO al Schork Group Inc.. "Cererea rafinăriilor din SUA este în ascensiune, la fel și producția din Marea Nordului", explică acesta evoluția primei de trranzacționare.

Rafinăriile din SUA operează deja la 83,5% din capacitate, ân creștere cu 2,5% față de săptămâna trecută, iar exporturile din Marea Nordului urmează a se majora cu 8% în aprilie, până la 2.04 milioane de barili pe zi ca urmare a repornirii sistemului de transport al brent-ului din zonă. Întregul sistem transport al țițeiului Brent a rămas închis pentru mai multe zile consecutive, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Țițeiul Brent amenință serios supremația WTI... cel puțin pe piața futures

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 13 March 2013 14:16

20130313-Brent rulesContractele futures cu țiței West Texas Intermediate (WTI), referința prețurilor petrolului în Statele Unite ale Americii (SUA), au dictat decenii de-a rândul piețele internaționale ale aurului negru. În prezent însă WTI este pe cale să-și piardă poziția dominantă în fața țițeiului Brent, benchmark-ul piețelor europene.

În ultimii trei ani, contractele futures semnate pe bursa londoneză ICE Futures Europe s-au dublat, ajungând la 1,6 milioane. În comparație, potrivit Wall Street Journal, în aceeași perioadă, numărul contractelor futures cu WTI încheiate pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) s-a majorat cu numai 30%, ajungând la 1,7 milioane.

WSJ a identificat cauza pentru care Brent-ul pune în pericol supremația WTI: boom-ul înregistrat de producția de petrol din SUA. Creșterea producției în state precum Texas sau Dakota de Nord este responsabilă pentru excesul de ofertă din centru SUA, ceea ce a condus la o reducere a prețului WTI în raport cu Brent-ul, care a devenit etalonul pentru cea mai mare parte a țițeiului tranzacționat pe piețele internaținale. Stocurile de petrol din Cushing, Oklahoma, cel mai mare spațiu de depozitare din State, au atins în ianuarie un nivel record.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Prețurile futures stabilesc prețurile de referință

Piețele futures pe care se tranzacționează țițeiul și produsele petroliere, în general, joacă un rol extrem de important în ceea ce privește evoluția economiilor de pe întreg globul. Ele sunt interconectate și, contrar opiniei publice majoritare, nu sunt create pentru ca investitorii și brokerii să poată specula liniștiți și profita de evoluția ascendentă a prețului petrolului. Principala funcție a piețelor futures este aceea de a permite furnizorilor, producătorilor, rafinăriilor, companiilor de energie și clienților să se protejeze prin contracte de hedging împotriva volatilității prețului  și să-și asigure stocurile viitoarele de țiței, gaze naturale și alte produse petroliere la un preț stabilit, și nu volatil, ceea ce le permite realizarea unui plan de afaceri pe termen îndelungat. În plus, prețurile futures stabilite în urma numeroaselor tranzacții efectuate pe piețe sunt folosite ca prețuri de referință în formulele de calcul a diferitelor prețuri de furnizare fizică a produselor tranzacționate în urma unor negocieri bilaterale.

Exemplu de calcul al prețului cu livrare fizică

Formulele pentru calcularea prețului diferitelor tipuri de țiței la efectuarea unei tranzacții cu livrare fizică au ca principal element un diferențial de preț stabilit în legătură cu benchmark-ul sau prețul de referință de pe acea piață. În general, formula de calcul pentru țițeiul de tipul X este:

PX = PR + D

Unde: PX este prețul țițeiului X, PR este prețul de referință, iar D este valoarea diferențialului de preț, care poate fi un premium sau un discount.

În cazul în care rafinăriile folosesc mai multe tipuri de țiței de pe diferite piețe, formulele au tendința de a fi mai complicate.

De exemplu, un contract de vânzare a țițeiului mexican Maya către o rafinărie din SUA ar putea avea următoarea formulă:

0,4 x WTS + O,5 x FO + 0,1 x (LLS + BD)

Unde: WTS = Prețul țițeiului West Texas Sour ; FO = Prețul păcurei; LLS = Prețul țițeiului Louisiana Sweet ; BD = Prețul țițeiului Brent

Brent-ul cucerește Asia, coasta de est și coasta de vest a SUA

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze înde-aproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

WTI va pierde poziția de lider în toamnă

"Mă aștept ca în toamnă, în septembrie mai exact, numărul contractelor futures cu Brent să-l depășească pe cel al celor cu WTI", a declarat Phil Verleger, consultant pe energie cu vechi state de plată al PKVerleger LLC. "A început să fie folosit din ce în ce mai agresiv de firme pentru a se proteja", susîțne acesta.

Todd Gross, șeful diviziei de investiții a Qeri LLC, un fond de energie cu sediul la New York, și-a mutat atenția pe Brent încă din momentul în care ecart-ul dintre cele două tipuri de țiței s-a inversat în 2011. 

Luni, de exemplu, Brent a încheiat ziua la 110,22 dolari pe baril, în scădere cu 63 de cenți sau 0,6%, în timp ce WTI s-a plasat la 92,06, în creștere cu 11 cenți, sau 0,1%. WTI s-a situat în urma Brent-ului în ultimii di ani, tranzacționându-se la un discount cuprins între 10 și 20 de dolari pe baril față de acesta. Ultima oară când de ecartul dintre cele două tipuri de țiței se situa sub un dolar a fost în august 2010.

Unii analiști sunt sceptici

Când prețurile încep să evolueze divergent este ușor să mergi pe mâna Brent-ului", afirmă Gross, care susține că majorarea volumului tranzacționat de țiței Brent l-a convins să intre pe piață. 

Totuși, mai mulți analiști cred că supremația Brent-ului va fi de scurtă durată. Piața cu țiței WTI rămâne încă una mult mai mare decât cea a Brent-ului atunci când se iau în calcul nu numai contractele futures, ci și cele de opțiuni. Săptămâna trecută, acestea au fost de dar 1,3 milioane în cazul Brent-ului, mai puțin de jumătate față de cele pe WTI, care depășesc 3 milioane. 

Totuși, contractele futures cu Brent sunt mult mai tranzacționate. Mai mult de 12 milioane de contracte futures cu Brent și-au schimbat proprietarii în februarie, față de numai 11,5 milioane în cazul WTI. Volumul tranzacțiilor cu Brent l-a depășit pentru prima dată pe cel cu WTI în aprilie 2012.

Mai multe rafinării își calculează costurile cu țițeiul, cele mai importante costuri ale unei rafinării, raportându-se la Brent. la fel și unele companii aviatice, precum Delta Air Lines. Până și comisia de prognoză a Departamentului de Energie a anunțat că va începe să raporteze prognoze și asupra evoluției Brent-ului, pentru a reflecta mai bine prețurile plătite de rafinării.

"Dacă vreau să știu prețul petrolului, și vreau doar o singură cifră, mă uit la Brent", a afirmat James Hamilton, profesor de economie la University of California, San Diego.{jathumbnail off}

{igallery id=2415|cid=4|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

 

Majorarea stocurilor din SUA tine prețul țițeiului pe loc

Category: Piete Internationale
Creat în Thursday, 07 March 2013 12:30

20130128 - titeiul crudȚițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat ieri la un nivel apropiat de minimul ultimelor zile ca urmare a majorării stocurilor din Statele Unite ale Americii într-un ritm de cinci ori mai ridicat față de estimările analiștilor. Sistemul de transport al țițeiului Brent a rămas inoperabil pentru a cincea zi consecutivă și nu este încă destul de clar când vor fi redeschise conductele.

Indicii futures ai WTI au rămas relativ constanți, după ce au scăzut în patru din ultimele cinci zile. Oferta de țiței s-a majorat cu 2,8 milioane barili săptămâna trecută, mult peste estimările analiștilor intervievați de Bloomberg, care plasau creșterea ofertei la numai 788.000 barili.

"Majorarea stocurilor de petrol din SUA pune sub semnul întrebării capacitatea cererii de a acoperi creșterea ofertei în acest moment", susține Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie se situa în dimineața aceasta la 90,35 de dolari barilul, în scădere cu 8 cenți, pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Volumul tranzacționat a fost cu 36% mai redus decât media ultimei sute de zile. Ieri, WTI a închis ziua cu o pierdere de 39 de cenți, la 90,43 dolari, cel mai redus nivel din 4 martie încoace.

Țițeiul Brent cu livrare în aprilie tranzacționat pe piața londoneză ICE Futures Europe era cotat în această dimineață la 110,83 dolari pe baril, în scădere cu 23 cenți. Asta după ce ieri Brent-ul pierduse alți 55 de cenți, încheind ziua la 111,06 dolari barilul. Volumul tranzacționat a fost mai ridicat cu 4,6% față de media ultimei sute de zile. Ecartul Brent față de WTI s-a micșorat la 20,47 dolari, de la 20,63 de dolari, cât fusese ieri, când înregistrase prima reducere din ultimele cinci zile.

Interesant este că, deși stocurile de țiței au crescut, cele de produse distilate s-au micșorat cu 3,8 milioane de barili. oferta de benzină a scăzut cu 616.000 de barili, sub estimările analiștilor, care se așteptau la un nivel apropiat de un milion de barili. De altfel, activitatea de procesare s-a restrâns cu 2,9% față de săptămâna trecută în pofida așteptărilor analiștilor, care estimau un avans de 0,4%.

Întregul sistem transport al țițeiului Brent a rămas închis pentru a cincea zi consecutivă, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

Țițeiul, la minimul ultimelor două luni, ca urmare a evoluției dezamăgitoare a serviciilor în China

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 04 March 2013 18:36

20130304 - WTI Brent ChinaȚițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat astăzi în apropierea celui mai redus nivel din ultimele două luni ca urmare a ritmului dezamăgitor de extindere a sectorului serviciilor în China din februarie, cel mai redus din ultimele cinci luni.

Prețul țițeiului a scăzut pentru a treia zi consecutivă, de această dată semnalul venind din partea Chinei, cea de-a doua economie mare consumatoare de petrol, după Statele Unite ale Americii.  

"Dacă și China își încetinește creșterea, aceasta nu va fi o veste bună pentru piața țițeiului", a declarat Gene McGillian, analist și broker la Tradition Energy din Stamford, Connecticut, citat de Bloomberg. “China este unul dintre principalele motoare de creștere pe partea de cerere a ecuației. Pe termen scurt, toate indiciile par a semnala o scădere pe această piață", susține acesta.

Țițeiul WTI cu livrare în aprilie a pierdut 12 cenți pe New York Mercantile Exchange (NYMEX), ajungând la 90,56 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost unul mai redus cu 8% decât media ultimei sute de zile. WTI a pierdut 2,6% săptămâna trecută, după ce cu o săptâmânî în urmă înregistrase tot pierderi.

Țițeiul Brent, în schimb, a câștigat 19 cenți, ajungând la 110,59 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost cu 47% mai mare decât media ultimei sute de zile. Ecartul Brent-WTI s-a majorat pentru a treia zi consecutivă, ajungând la 20,25 dolari, ca urmare a faptului că întregul sistem transport terestru al țițeiului Brent a rămas închis pentru a treia zi, în urma descoperirii pe 2 martie a unor scurgeri la una dintre platforme, Cormorant Alpha operată de Abu Dhabi National Energy Co. (TAQA) PJSC, cunoscută sub numele de Taqa. În mod normal prin conductă erau transportați 90.000 de barili pe zi, însă, înaintea descoperirii scurgerii, avea o capacitate de transport redusă  cu 10.000 de barili, ca urmare a unui incident similar înregistrat pe 14 ianuarie.

"Așteptăm în continuare o creștere economică mai viguroasă și nu vin semnale pozitive în acest sens", afirmă Michael Lynch, președinte al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts. Pozițiile lungi futures și option deschise pe WTI în săptămâna care s-a sfârșit pe 26 februarie au pierdut 16%, cea mai mare pierdere înregistrată din 11 decembrie.

O evoluție similară a înregistrat și Brent-ul, fondurile de hedging și alte fonduri monetare limitându-și pariurile la un nivel nemaiînregistrat în ultimele 18 luni.

Prețul țițeiului așteaptă rezultatul final al negocierilor cu Iranul

Category: Piete Internationale
Creat în Wednesday, 27 February 2013 20:32

20130227 - Iran WTI BrentȚițeiul a evoluat fluctuant pe piețele internaționale astăzi, în pofida raportării creșterii stocurilor din SUA pentru a șasea săptămână consecutivă de către Administrația de Informare a Energiei (EIA). Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a închis ziua în ascensiune, ca urmare a faptului că piețele au asimilat deja informația, făcută public cu o zi înainte, în timp ce Brent-ul a coborât ușor.

Evoluția incertă a țițeiului poate fi pusă și pe închierea neconcludentă a negocierilor dintre SUA și partenerii săi, pe de o parte, și Iran pe de altă parte, negocieri care au avut loc la Almaty, în Kazakhstan.

Cotațiile WTI cu livrare în aprilie au urcat pe NYMEX cu 12 cenți, până la un nivel de 92,75 dolari, la un volum de tranzacționare mai redus cu 20% față de media ultimei sute de zile. Cumulat, WTI s-a apreciat cu un procent de la începutul anului și a pierdut 4,9 procente în ultima lună.

Brent-ul cu livrare în aprilie a pierdut 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 112,4 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 0,5% decât media ultimei sute de zile. Drept urmare, ecartul dintre cele două tipuri de țiței s-a micșorat la 19,65 dolari, de la un nivel de 20,08 dolari înregistrat ieri.

Iranienii par optimiști

Veștile de la Almaty, unde s-a încheiat prima negociere din ultimele opt luni  dintre SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China (denumite generic P5+1), pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte au fost și ele destul de ambigue. Singura certitudine este că ele vor fi reluate luna următoare. În rest, negociatorul iranian Saeed Jalili s-a exprimat destul de optimist cu privire la soarta negocierilor, numind întâlnirea de la Almaty un punct de inversiune și catalogând propunerea îmbunătățită a celor șase mari puteri, despre care nimeni nu știe cum arată, drept "una realistă și logică". Potrivit calendarului anunțat de oficialul iranian, discuțiile tehnice pe tema programului nuclear al Iranului vor avea loc pe 18 martie la Istanbul, iar cele politice dintre P5+1 și autoritățile iraniene vor fi reluate tot pe la Almaty pe 5 aprilie. Și șeful politicii externe europene, Catherine Ashton, a afirmat că noua ofertă făcută iranului este una "echilibrată și care răspunde îngrijorărilor părții iraniene". Ashton a refuzat să comenteze dacă P5+1 a renunțat la pretențiile anterioare privind închiderea centralei Frodo.

Israelul cere reacție militară

Există și nemulțumiri cu privire la evoluția negocierilor, nemulțumiri care nu aparțin celor implicați în ele, ci unei părți indirect interesate: Israelul. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a îndemnat comunitatea internațională să amenințe Iranul cu o acțiune militară dacă va continua controversatul program nuclear. "La fel ca şi Coreea de Nord, Iranul continuă să sfideze normele comunității internaționale şi nu pare să oprească programul nuclear", a declarat Netanyahu.

"Comunitatea internațională trebuie să înăsprească sancțiunile împotriva Iranului şi să clarifice că, în cazul continuării programului nuclear, vor exista consecințe militare", susține premierul israelian.

Tensiunile geopolitice pot inflama prima de risc

Astfel de comentarii nu fac decât să introducă noi incertudini pe piețe internaționale ale materiilor prime. Și în lipsa lor, consideră Harry Tchilinguirian, șeful diviziei care se ocupă de piețele materiilor prime la BNP Paribas SA din Londra, "rezultatul negocierilor este un alt exemplu pentru care scăderea prețului țițeiului se amână. Tensiunile geopolitice cu Iranul pot foarte ușor inflama prima de risc cuprinsă în prețul petrolului”.

Țițeiul, la cel mai scăzut nivel al ultimelor șapte săptămâni

Category: Piete Internationale
Creat în Tuesday, 26 February 2013 16:46

20130226 - WTI Brent la cel mai scazut nivelȚițeiul a scăzut astăzi la cel mai redus nivel înregistrat în ultimele șapte săptămâni, după ce se apreciase două zile consecutiv, în principal ca urmare a estimărilor pozitive privind stocurile din Statele Unite, dar și a rezultatelor incerte ale alegerilor din Italia, care alimentează posibilitatea unei înrăutățiri a crizei datoriilor suverane din Europa.

West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 1,3% într-o singură zi, ajungând la un nivel de 91,92 dolari pe baril, un preț mai mic nemaifiind înregistrat din 4 ianuarie. Vestea care a declanșat căderea cotațiilor WTI a fost publicată de Bloomberg, care a anunțat cu o zi înainte Departamentului de Energie al SUA, un nivel record al ofertei de țiței peste Ocean. Și știrile venite de la Almaty, din Kazakhstan, unde SUA și parteneri săi, au cerut Iranului să accepte o ofertă îmbunătățită în ceea ce privește programul său nuclear, a contribuit la scăderea prețului petrolului. Un efect important l-a avut și rezultatul alegerilor din Italia, care lasă deschisă calea unui nou vot.

"Indiferent de rezultatul alegerilor din Italia, nucleul dur al Europei se află în recesiune", susține Guy Wolf, broker la Marex Spectron Group Ltd. din Londra., care anticipează un interval de tranzacționare a țițeiului Brent de 100-125 de dolari pe baril pentru luna viitoare.

Țițeiul WTI cu livrare în luna aprilie a scăzut cu 65 de cenți, până la 92,46 dolari pe baril pe NYMEX, vlumul de tranzacționare fiind mai redus cu 18% față de media ultimelor 100 de zile. 

Brent-ul cu livrare în aprilie a pierdut numai puțin de 1,44 dolari pe bursa londoneză ICE Futures Europe, echivalentul a 1,3%, ajungând la cel mai redus nivel înregistrat din 28 ianuarie, 113 dolari pe baril. Volumul tranzacționat a fost cu 10% mai ridicat decât media ultimelor 100 de zile. Ecartul Brent-ului față de WTI s-a redus la 20,91 dolari, după ce ieri fusese de 21,33 dolari.

Stocurile de țiței din USA au crescut cu 2,5 milioane de barili săptămâna trecută, ajungând la 378,9 milioane, cel mai înalt nivel înregistrat din 20 iulie 2012, potrivit analiștilor chestionați de Bloomberg. Ar însemna a șasea creștere săptămânală a stocurilor, ce mai lungă serie de acest tip din luna mai încoace. Oferta de benzină, în schimb, s-a redus cu un milion de barili, în timp ce cea de combustibili distilați, inclusiv motorină, s-a diminuat cu 1,55 milioane de barili.

Negocierile cu Iran și majorarea prețului combustibililor în China scumpesc țițeiul

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 25 February 2013 18:26

20130225 - titei IranȚițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat pentru a doua zi consecutivă, după ce a înregistrat o săptămână de scăderi, ca urmare a evoluțiilor negocierilor cu Iranul pe tema programului său nuclear, dar și a aprecierii euro în raport cu dolarul.

Indicii futures ai WTI au câștigat 1,4% în special, susține Bloomberg, ca urmare a faptului că mâine, la Almaty, în Kazakhstan, autoritățile iraniene (al căror export de petrol se află de un an de zile sub un embargo impus de Occident) urmează să se întâlnească pentru prima dată în ultimele opt luni cu oficiali ai Statelor Unite, Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei și ai Marii Britanii. Indicii țițeiului au început să se aprecieze imediat după declarația secretarului de stat american John Kerry, care a afirmat că "astăzi s-a deschis o fereastră pentru o rezolvare diplomatică a diferendului". Sancțiunile impuse Iranului de SUA și aliații săi occidentali costă Iranul aproximativ 98,9 milioane de dolari pe zi, numai din punct de vedere al veniturilor neîncasate ca urmare a neexportării petrolului produs. Dolarul s-a depreciat cu 0.9% în raport cu euro, țițeiul devenind brusc o alternativă investițională mult mai atractivă.

“Lumea privește foarte atentă la ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu", susține Phil Flynn, senior market analyst la Price Futures Group din Chicago. “Tema principala a zilei este moneda euro mai puternică, iar petrolul reacționează ca atare", afirmă acesta.

Ecartul Brent-WTI se majorează

WTI cu livrarea în aprilie s-a apreciat cu 36 de cenți, sau 0,4%, ajungând la 93,49 de dolari în dimineața acestei zile pe NYMEX. și volumul tranzacțiilor a fost unul mai mare cu 6,5% față de media ultimelor 100 de zile.

Țițeiul Brent cu livrare în luna aprilie a câștigat 85 de cenți, sau 0,7%, ajungând la 114,95 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacțiilor a fost însă unul mai redus cu 4,4% față de media ultimelor zile. În prezent Brent-ul deține un ecart de tranzacționare de 21,46 dolari raportat la WTI, în creștere față de nivelul înregistrat pe 22 februarie de 20,97 dolari.

Negocierile cu Iranul au toate șansele să eșueze, cred analiștii, mai ales că descoperirile recente de uraniu au triplat rezervele radioactive ale acestui stat, care susține în continuare că cercetările sale sunt făcute în scop civil și nu militar.

Un alt element care a condus la creșterea prețului țițeiului este majorarea pentru prima dată din septembrie 2012 a prețului combustibililor în China. Prețul maxim la care se pot face tranzacții cu combustibili în statul chinez s-a majorat cu 48 de dolari pe tona cubică la benzină și cu cu 46 de dolari la motorină, a anunțat ieri Comisia de Dezvoltare Națională și Reformă a Republicii Chineze.

Titeiul crud se apropie rapid de nivelul 100 de dolari pe baril

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 28 January 2013 08:52

20130128 - titeiul crudTiteiul se tranzactioneaza in prezent la un nivel apropiat de varful ultimelor patru luni, dupa ce a inregistrat cea mai lunga serie de aprecieri saptamanale, serie nemaiinregistrata din aprilie 2009. Motivul acestei aprecieri, identificat de analisti: speculatia ca o revenire economica globala va impulsiona cererea de combustibil la nivel international.

West Texas Intermediate crude s-a tranzactionat la un nivel relativ stabil, in apropierea cifrei de 100 de dolari pe baril, dupa ce a reusit performanta de a-si majora pretul pentru sapte saptamani consecutiv. Iar perspectivele par  optimiste, in special pe partea de cerere. Profiturile companiilor industriale chinezesti s-au majorat pentru a patra luna consecutiv, in timp ce in SUA, comenzile industriale si vanzarile de case au avansat in ultima luna.

“Putem fi relativ optimisti in ceea ce priveste revenirea economica, in special in legatura cu China si SUA”, a declarat Ken Hasegawa, trader la Newedge Group din Tokyo, citat de Bloomberg. In pinia sa, WTI crude ar putea atinge nivelul de 100 de dolari in aceasta saptamana, in timp ce Brent-ul se va tranzactiona undeva intre 112 dolari si 118 dolari pe baril.

WTI crude cu livrare in martie a atins saptamina trecuta nivelul de 96,2 dolari pe baril, la New York Mercantile Exchange. Brent-ul a inchis saptamana la un nivel de 113,22 dolari pe baril pe ICE Futures Europe exchange. 

Daca pentru piata internationala a materiilor prime vestea este una buna, pentru consumul american nu este. Pretul mediu al benzinei in SUA s-a majorat cu 1,96 centi pe galon in yltimele doua saptamani, atingand un nivel de 3,3443 dolari pe galon. Cu toate acestea, pretul galonului de benzina este cu 5,01 centi mai mic decat cel anregistrat in urma cu un an.

Piata materiilor prime si in special cea a titeiului ar mai putea primi o gura de oxigen suplimentara in aceasta saptamana, in cazul in care FED va decide pe 30 ianuarie continuarea politicii de achizitionare de active pentru a impulsiona economia americana si a reduce rata somajului.

Pretul combustibililor, sub asediul bancilor centrale si sub embargoul UE

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 30 January 2012 05:37

pretul-combustibililor-sub-asediul-bancilor-centrale-si-sub-embargoul-ueSoferii nu vor avea un an bun in 2012, pretul combustibililor urmand a se majora, insa nu numai ca urmare a cresterii cererii de petrol in statele asiatice si in general in noile state emergente precum Rusia sau Brazilia. Doua noi evenimente vor pune presiune pe pretul petrolului, unul pe cerere, politicile monetare laxe ale Fed si BCE, iar celalalt pe oferta, embargoul impus de UE Iranului. Embargo care risca sa se transforme intr-unul impus de catre Iran statelor europene si cu aplicabilitate imediata

Statele europene nu vor mai fi nevoite sa astepte pana la 1 iulie 2012 pentru a nu mai importa petrol din Iran. "Financial Times" a anuntat saptamana trecuta ca Iranul intentioneaza sa interzica cu aplicare imediata exportul de produse petroliere in UE.

Purtatorul de cuvant al Comisiei pentru energie a Parlamentului iranian, Emad Hosseini, a anuntat finalizarea unui proiect de lege in acest sens. "Daca planul este aprobat, Guvernul va fi nevoit sa stopeze orice export catre Europa, inainte ca embargoul acesteia sa fie efectiv pus in practica", sustine oficialul iranian. Vocea sa nu este singulara, mai multi parlamentari, dar si cotidianul "Kayhan", al carui redactor-sef este numit de liderul suprem iranian, aiatolahul Ali Kameni, pledand pentru acest raspuns adresat statelor occidentale.

"De ce nu sistam imediat exporturile catre statele europene pentru a le inlocui cu numerosii consumatori dispusi sa cumpere petrolul iranian?", se intreaba retoric publicatia intr-un editorial. Numerosii consumatori la care aceasta face trimitere sunt reprezentati in special de statele asiatice, printre care Japonia si China, care au refuzat solicitarea presedintelui american Barak Obama de a pune un embargou similar Iranul.

In plus, Iranul a avertizat ca ar putea bloca Stramtoarea Ormuz, care este tranzitata de 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, din cauza sanctiunilor occidentale.

FMI: majorari de preturi cu 20-30%

Raspunsul Teheranului era, de altfel, previzibil. Lawrence Eagles, sef al departamentului de cercetare in domeniul petrolier la JPMorgan, avertizase ca probabil Iranul va prelua initiativa in razboiul comercial cu UE, sustinand ca, in acest caz, oferta se va reduce intr-un ritm mai accelerat decat cel estimat de piata si va conduce la o inflamare a spiritelor si preturilor.

In sprijinul afirmatiilor sale a venit un raport prezentat de Fondul Monetar International (FMI) reprezentatilor G-20 care s-au reunit recent la Mexico City. Potrivit FMI, pretul petrolului ar putea creste cu 20-30% daca Iranul va opri exporturile de petrol ca urmare a sanctiunilor impuse de Statele Unite si Uniunea Europeana.

Potrivit FMI, sanctiunile financiare impotriva autoritatilor de la Teheran "ar putea fi echivalente cu un embargo petrolier" si ar implica un declin al livrarilor cu aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, din partea celui de-al cincilea mare producator de titei la nivel mondial. Volumul livrarilor de petrol pierdute ar fi comparabil cu pierderile de productie inregistrate de Libia anul trecut, din cauza razboiului civil care a dus la cresterea pretului titeiului la peste 100 de dolari pe baril.

De altfel, miercurea trecuta, titeiul crud a atins un nivel de 110,89 dolari pe baril. Si alti factori au contribuit la acest lucru, precum decizia Fed de a anunta o epoca a dobanzilor "exceptional de reduse" pana in 2014.

Comentariile venite din partea FMI amplifica presiunile asupra administratiei Obama, care incearca sa convinga tari din intreaga lume sa reduca importurile de petrol iranian fara ca acest fapt sa duca la cresterea preturilor titeiului, inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite, din noiembrie.

Pentru Europa, nici nu putea exista un moment mai prost ales, in conditiile in care singura sansa in vederea atenuarii crizei datoriilor suverane era stimularea cresterii economice. BCE deja desfasura eforturi in acest sens, imprumutand bancile comerciale cu 500 de miliarde de euro in decembrie, pentru ca in februarie sa le mai aloce acestora alte 1.000 de miliarde. Toti acesti bani vor alimenta cererea de petrol si vor valida noile preturi in ascensiune, ca urmare a reducerii ofertei, impusa prin propriul embargo.

Conflictul americano-iranian poate aprinde pretul titeiului

Category: Piete Internationale
Creat în Monday, 16 January 2012 05:15

conflictul-americano-iranian-poate-aprinde-pretul-titeiuluiCrizele financiare s-au soldat, nu de putine ori, cu declansarea unor razboaie care mai de care mai distrugatoare. Politicienii nu-si recunosc niciodata vina in declansarea unei crize, identificandu-i pe conducatorii altor state drept responsabili. Care, la randul lor, ii acuza de acelasi lucru. In plus, un razboi mai are, potrivit unei doctrine keynesiene vulgarizate, un avantaj: reprezinta o solutie viabila de iesire din criza.

Actuala recesiune are si ea suspectul sau de serviciu: Iranul, candidat cu sanse din ce in ce mai mari sa devina noul teatru de operatiuni militare ale Occidentului. Ultimele conflicte importante in care trupele occidentale, sub comanda Statelor Unite, au fost implicate au un element comun: petrolul. Iar Iranul este cel de-al treilea exportator de petrol, dupa Arabia Saudita si Rusia. In plus, prin Stramtoarea Ormuz trece zilnic aproximativ 40% din petrolul transportat maritim din intrega lume.

Importanta Iranului pe piata petroliera mondiala face ca orice masura luata impotriva acestei tari sa afecteze grav pretul titeiului. Iar una dintre aceste masuri a fost adoptata la inceputul acestui an, cand guvernele din Uniunea Europeana, urmand exemplul SUA, au ajuns la un acord preliminar pentru interzicerea importurilor de petrol din Iran, desi nu au hotarat cand va fi pus in practica embargoul. Embargoul european face parte dintr-o actiune occidentala concertata menita sa preseze Teheranul sa abandoneze programul sau nuclear.

Tot de la 1 ianuarie, Statele Unite au impus noi sanctiuni, prin care exclud din sistemul financiar american bancile care colaboreaza cu banca centrala din Iran, blocand astfel principala sursa de plati pentru petrolul iranian.
Diplomatii europeni au adaugat ca se discuta si interzicerea exporturilor de echipamente petroliere catre Iran si noi masuri impotriva livrarilor de petrol.

UE importa zilnic 450.000 de barili din Iran

Aceste actiuni nu aduc insa niciun beneficiu, ci implica numai costuri din partea populatiei statelor care le adopta si care, in prezent, este supusa deja austeritatii din cauza crizei datoriilor suverane, care traverseaza intreaga Europa. Iar Iranul furnizeaza statelor din UE circa 450.000 de barili de petrol pe zi, Uniunea fiind a doua mare piata pentru petrolul iranian dupa China.

Un embargo impus exportului de petrol iranian va pune presiune pe pretul petrolului, care foarte probabil va fi importat de statele europene din Arabia Saudita. A crede ca pretul va ramane acelasi este o naivitate de care nici macar politicienii nu pot fi suspectati. In ziua anuntului “acordului de principiu”, pretul petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, ajunsese deja la 113,97 dolari/baril, cel mai ridicat nivel atins dupa 14 noiembrie.

O noua uzina de imbogatire a uraniului

Conflictul dintre Occident si Iran a escaladat la inceputul saptamanii trecute, cand ambasadorul Iranului la Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA), Ali Asghar Soltanieh, a anuntat punerea in functiune a celei de-a doua uzine de imbogatire a uraniului, cea de la Fordo. Acesta sustine ca activitatile sunt desfasurate sub atenta supraveghere a expertilor AIEA.

Centrala nucleara Fordo se afla in muntii din provincia Qom, unde se spune ca Iranul are 3.000 de centrifuge in functiune. O alta unitate nucleara este la Natanz, unde exista suspiciuni ca ar fi in functiune 8.000 de centrifuge pentru imbogatirea uraniului.

Savant iranian asasinat

La numai cateva zile de la anuntul punerii in functiune a celei de-a doua uzine nucleare iraniene, un savant iranian, directorul adjunct pentru afaceri comerciale al primei uzine, cea de la Natanz, a fost asasinat in urma unui atentat cu o bomba plasata pe masina. Acesta este cel de-al patrulea om de stiinta iranian care activeaza in acest domeniu asasinat in ultimul an.

Ahmadi Roshan a fost ucis in explozia unei bombe magnetice amplasate pe masina la bordul careia se afla in compania altor doua persoane, conform presei iraniene. “In aceasta dimineata, un motociclist a amplasat o bomba pe o masina marca Peugeot 405, care ulterior a explodat”, a declaratviceguvernatorul provinciei Teheran, Safar Ali Bratloo. Roshan a fost ucis, iar ceilalti doi pasageri au fost raniti si transportati la spital.

Conform agentiei Fars, care il citeaza pe unul dintre colegii lui Roshan, acesta lucra la o membrana polimerica folosita la separarea gazelor.
Alti trei cercetatori iranieni au fost ucisi incepand cu ianuarie 2010, dintre care doi lucrau la programul national nuclear. Ei au fost ucisi tot de explozia unor bombe.

Presedintele Organizatia Iraniene pentru Energie Atomica, Fereydun Abbasi, a fost, de asemenea, vizat de un atentat similar in 2010, insa a supravietuit. El a avut reflexul de a se indeparta de masina sa dupa ce un motociclist a atasat o bomba pe portiera acesteia.

Massud Ali Mohammadi, cercetator in fizica nucleara recunoscut international, a fost ucis de explozia unei motociclete parcate in fata casei sale din Teheran in ianuarie 2010, un atentat revendicat de “mercenari” in slujba Israelului si Statelor Unite.
Un alt fizician specializat in fizica nucleara, Majid Shahriari, a fost ucis de explozia unei bombe amplasate pe masina sa in noiembrie 2010.
In iulie 2011, un alt cercetator, Dariush Rezainejad, a fost ucis in aceleasi circumstante.

Israelul, principalul suspect

Oficialii iranieni au acuzat deja SUA si Israelul pentru uciderea ultimului savant iranian, chiar daca SUA si Marea Britanie au condamnat asasinatul si au negat orice implicare in acest act. Purtatorul de cuvant al guvernului israelian a refuzat insa sa faca orice comentariu.

Expertii militari, citati de “Wall Street Journal”, nu exclud implicarea Israelului. “Intr-adevar, israelienii sunt cei care au capacitatea necesara sa faca asa ceva, pentru ca este dificil sa planifici un astfel de atentat pe teritoriu strain. Poate fi insa si o reglare de conturi interna”, sustine Joseph Wippl, profesor la Boston University si fost oficial CIA.

Complot “demascat” la Washington

La finalul anului trecut, procurorii americani au “demascat” la randul lor un complot pus la cale de autoritatile iraniene, care ar fi angajat cativa agenti secreti pentru a lua legatura cu un cartel mexican al drogurilor, pentru a-l asasina la Washington pe ambasadorul Arabiei Saudite. Acestia ar fi urmat, in viziunea autoritatilor americane, sa-si incheie misiunea prin amplasarea de bombe la Ambasada Israelului din Washington si la cea din Buenos Aires.

De la astfel de acuzatii pana la razboi de multe ori nu mai este decat un pas mic. Si Primul Razboi Mondial a inceput tot cu un asasinat. In plus, in ultimul timp, politicienii sunt incurajati de voci din ce in ce mai importante sa urmeze aceasta cale. Cea mai importanta dintre aceste voci este cea a laureatului premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, care a avansat ideea inventarii unui atac martian, menit a mobiliza economia americana si a stimula cererea agregata.

In 18 luni, sustine acesta, economia mondiala ar iesi din criza, dupa care oficialitatile americane ar putea spune ca s-au inselat in legatura cu potentialul atac martian. Politicienii au preluat din zbor ideea. Dintre toti candidatii la nominalizarea republicana pentru presedintia SUA, doar Ron Paul a refuzat sa “ameninte” cu represalii Iranul pentru cercetarile sale in domeniul nuclear. In schimb, Rick Perry a promis ca, a doua zi dupa castigarea alegerilor, va reocupa Irakul, invocand pericolul invadarii acestuia de catre Iran, “cu viteza luminii”.

Intr-o dezbatere in cadrul alegerilor preliminare din New Hampshire, candidatul republican Rick Santorum a declarat ca spera ca serviciile secrete americane sa fi fost implicate in asasinat, dat fiind pericolul reprezentat de Iran pentru SUA.

Israelul, pe picior de razboi

Israelul se pregateste pentru a putea face fata unei situatii in care Iranul ar deveni o putere militara nucleara, ceea ce s-ar putea intampla in decurs de un an, a anuntat saptamana trecuta cotidianul britanic “The Times”, citand un raport israelian.)Institutul national pentru studii de securitate (INSS) din Israel a pregatit scenarii de reactie in cazul unui test nuclear iranian, la cererea fostilor ambasadori, oficiali din serviciile de informatii si fosti lideri militari, potrivit cotidianului.

In cazul unui test iranian, INSS anticipeaza in principal o modificare profunda de echilibru al puterilor in Orientul Mijlociu, adauga “The Times”, precizand ca raportul a fost adresat premierului israelian Benjamin Netanyahu.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud