Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sat08242019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Ce așteaptă ONG-urile pentru a ataca în justiție autorizațiile obținute de Chevron pentru explorarea de gaze de șist în Vaslui și Constanța?

Ce așteaptă ONG-urile pentru a ataca în justiție autorizațiile obținute de Chevron pentru explorarea de gaze de șist în Vaslui și Constanța?

Chevron ONG-uri BUN

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

În pofida afirmațiilor publice, precum și a scandărilor și a pancartelor de la mitingurile de protest contra proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se susține că protestele sunt îndreptate în egală măsură împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, o simplă monitorizare a site-urilor instanțelor românești de judecată arată că declarațiile nu sunt însoțite și de acțiuni în justiție pe măsură.

Doar două acțiuni în justiție

Concesiunile Chevron din județul Vaslui datează din februarie 2011, când compania americană a achiziționat drepturile aferente acestora de la fostul titular de licență, Regal Petroleum. Acordurile pentru perimetrele din județul Constanța au fost semnate de Guvernul României cu Chevron în martie 2012.

De atunci și până în prezent, au fost inițiate doar două acțiuni în justiție pe acest subiect – una de către primăria comunei Limanu de la malul Mării Negre, cealaltă de către un grup de ONG-uri. Ambele contestă acordurile petroliere ca atare semnate de Executiv cu Chevron și cer suspendarea și ulterior anularea acestora.

Între timp, însă, în vederea demarării lucrărilor de explorare, Chevron a obținut certificate de urbanism, acorduri de mediu și autorizații de construcție. Nimeni nu a atacat în justiție obținerea de către compania americană a acestor documente. În condițiile în care contestarea în contencios administrativ a acestor aprobări are mult mai multe șanse de reușită, cel puțin temporară, și deci de întârziere și amânare a demarării explorărilor, decât contestarea acordurilor petroliere ca atare.

Poate ar fi cazul să se trezească acum „societatea civilă”

Se pare că acum a apărut și ocazia de a contesta în instanță, cu mari șanse de reușită, autorizația de construcție obținută recent de Chevron pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești.

Astfel, publicația Vremea Nouă (www.vrn.ro) susține că sunt șanse ca autorizația de construcție să fi fost obținută de Chevron în mod ilegal. Asta în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, una din condițiile de acordare a autorizației de construcție este aceea ca, în prealabil, compania care solicită autorizația să devină proprietară pe terenul pe care urmează să fie ridicată construcția sau să semneze contract de concesiune sau închiriere cu proprietarii.

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de șist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparține unui număr de trei proprietari. Aceștia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcție”, se spune în articolul celor de la Vremea Nouă.

Urmează exproprieri în forță?

În articol se detaliază că cei trei proprietari, respectiv Popescu Lenuța, Vlasã Mircia și reprezentantul mãnãstirii Mãlinești neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu Chevron. Mai mult, pânã în acest moment, nu a fost depusã nici o cerere de scoatere din circuitul agricol a respectivelor suprafețe, act necesar pentru amplasarea de sonde de explorare în zonã, conform legilor în vigoare.

“Eu stiu cã pãmântul meu (50 ari – n.r.) este la o asociație și în nici un caz nu-l voi da la Chevron. Nu m-a întrebat nimeni și nici nu voi fi de acord cu exploatarea gazelor de șist pe pãmântul meu. Nu știu de nici un contract și nici nu m-a întrebat nimeni sã dau pãmântul în concesiune”, spune Elena Popescu, proprietara unuia din terenurile vizate de compania americanã pentru amplasarea sondei de explorare.

„De altfel, chiar și primarul comunei Pungești, Mircia Vlasã, care, chiar dacã la început era unul dintre cei mai aprigi contestatari ai acțiunii inițiate de Chevron, a ajuns unul dintre partizanii exploatãrii gazelor de șist, cu atât mai mult cu cât are un teren în suprafațã de peste 1,9 hectare pe care urmeazã a fi amplasatã prima sondã de explorare, a recunoscut cã, în acest moment, nu are nici un contract de concesiune sau vânzare a suprafeței respective, așa cum nu are nimeni din comunã”, se mai arată în articol.

Termene procesuale extrem de importante, pe 23 și 24 octombrie

După cum am precizat, în prezent, pe rolul instanțelor de judecată din România există numai două acțiuni care vizează explorarea și exploatarea gazelor de șist de către Chevron, ambele contestând și cerând, în contencios administrativ, suspendarea și anularea acordurilor petroliere semnate în acest sens de Guvern cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Acțiunea în justiție a celor cinci ONG-uri se derulează pe două planuri, unul vizând suspendarea, iar celălalt anularea acordului de concesiune.

Procesul privind suspendarea acordului a trecut de Curtea de Apel București (CAB), care a respins cererea de suspendare, și a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, următorul termen de judecată fiind programat pe 24 octombrie.

În celălalt proces al celor cinci ONG-uri împotriva statului român și a Chevron, pentru anularea acordului de concesiune, aflat încă la CAB; următorul termen de judecată este programat pe 23 octombrie.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012. Următorul termen de judecată a fost fixat tot pentru 23 octombrie.

Care sunt argumentele contestatarilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Evaluare de mediu pentru Chevron, la Puiești și Adamclisi

Între timp, însă, Chevron merge înainte cu obținerea autorizațiilor necesare demarării lucrărilor de explorare pentru gaze de șist pe concesiunile deținute.

Astfel, americanii sunt în proces de obținere a acordului de mediu pentru a începe forajul unei a doua sonde de explorare în Vaslui, la Puiești, Agenția Județeană de Protecția Mediului hotârând efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluare adecvată (detaliată).

Chevron intenționează, de asemenea, să demareze lucrări de prospecțiuni seismice 2D pe perimetrul Adamclisi din județul Constanța. Acolo însă, Agenția de Mediu Constanța a decis evaluarea impactului asupra mediului prin evaluare adecvată (detaliată), întrucât proiectul este planificat să se desfășoare pe o serie de arii naturale protejate.

„Impactul proiectului propus asupra ariilor naturale protejate va fi semnificativ, deoarece amplasamentul se situează și în arii naturale protejate, interacționează prin lucrările propuse cu mediul prin sursele de zgomot și vibrații ce provin de la generarea semnalului seismic, de la detonarea unei cantități de material exploziv sau de la autovehicule. Caracteristicile drumurilor de migrație și efectivele de păsări pot fi afectate de implementarea proiectului”, se arată în decizia Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.

Campania anti-RMGC la tribunal, excelent pusă la punct

Strategia juridică a ONG-urilor care se opun RMGC și proiectului aurifer de la Roșia Montană a fost de la bun început extrem de bine organizată și eficientă, fapt recunoscut și de adversarii lor, canadienii de la Gabriel Resources.

„Există o mulțime de aspecte procedurale care permit ONG-urilor să depună cereri la instanțe, cereri care, la rândul lor, duc la declanșarea de acțiuni suplimentare în justiție, separate, dar aflate în legătură cu procesele intentate inițial. De multe ori, ONG-urile intentează acțiuni similare la mai multe instanțe regionale din România, cerând suspendarea și anularea acelorași licențe, aprobări, autorizații sau permise în procese separate. Aceste acțiuni întârzie, deturnează și sporesc semnificativ costurile procesului de obținere a aprobărilor necesare pentru proiect”, se arată în ultimul raport semestrial al Gabriel Resources.

Compania arată, ca exemplu, că, din 2004 încoace, RMGC a obținut cinci certificate de urbanism pentru proiect, fiecare din acestea cu o validitate inițială de 24 de luni. Cel mai recent a fost eliberat pe 22 aprilie 2013.

Procese în cascadă

„Toate cele patru certificate de urbanism precedente au fost contestate în justiție de către ONG-uri, iar acest lucru indică faptul că sunt mari șanse ca și cel de-al cincilea să facă obiectul unor viitoare procese intentate de către organizațiile respective”, se spune în raport.

Potrivit aceluiași document, doar în cursul lunii septembrie a acestui an au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de RMGC.

Doar din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud