Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Sun08182019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Gaze de șist, lecție britanică pentru Ponta, Băsescu și Chevron: bani pentru primăriile și locuitorii din zonele de foraj

Gaze de șist, lecție britanică pentru Ponta, Băsescu și Chevron: bani pentru primăriile și locuitorii din zonele de foraj

Chevron ONG-uri BUN

Consiliile locale din Marea Britanie care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Respectiva taxă locală este impusă asupra proprietăților utilizate în scop economic și comercial în Anglia și Țara Galilor, iar consiliile locale păstrează în prezent 50% din veniturile colectate, utilizându-le pentru finanțarea serviciilor publice locale.

Premierul britanic David Cameron a declarat, luni, că legislația în vigoare va fi modificată, astfel încât primăriile urmează să păstreze la bugetele locale toți banii colectați din taxarea terenurilor pe care se va fora după gaze de șist. Potrivit estimărilor guvernamentale, pentru un teren de dimensiuni tipice medii pe care se forează după gaze de șist, suma anuală colectată din această taxă locală s-ar ridica la circa 1,7 milioane de lire sterline.

Mai mult, potrivit lui Cameron, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companii 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Potențial mare, proteste masive

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

De altfel, structura asociativă a acestor consilii locale, Local Government Association (LGA), a anunțat că salută intenția lui Cameron ca pe un pas în direcția cea bună, adăugând însă că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a satisface comunitățile care urmează să fie afectate de forajul prin fracturare hidraulică după gaze de șist.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

Industria britanică a gazelor de șist se află încă în faza de explorare, însă companiile din domeniu consideră că Marea Britanie este una dintre locațiile cu cel mai mare potențial din Europa în privința resurselor de hidrocarburi neconvenționale.

Pentru guvernul central, gazele de șist constituie o opțiune strategică vitală, legată de independența energetică și, tocmai de aceea, executivul de la Londra face eforturi mari pentru a sprijini această industrie, în pofida numeroaselor și masivelor proteste împotriva fracturării hidraulice desfășurate în ultimii ani. Opoziția față de gazele de șist include nu doar organizații ecologiste, ci și numeroase comunități și autorități locale.

I-a trecut și lui Ponta prin cap

Anul trecut, premierul Victor Ponta declara că banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Eu sunt adeptul unui sistem care se aplică în multe ţări europene - Italia, de exemplu, am şi văzut legea şi e foarte bună - din redevenţele pe care le încasezi la bugetul central, nu doar pentru gaze, pentru cărbune de exemplu, să meargă și la autoritățile locale. Eu reprezint în Parlament de atâţia ani un judeţ, Gorj, care depinde aproape în totalitate de energia produsă pe cărbune. Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>, cei din Prahova care exploatează petrol, la fel. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", declara Ponta la postul B1 TV, în octombrie 2013.

El a precizat că această prevedere va fi inclusă în noua lege a redevenţelor, care trebuie aprobată anul acesta. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

La începutul anului trecut, premierul Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Morcov pentru primari, dar și pentru localnici

Modificarea legislației în vigoare, în sensul împărțirii banilor colectați din redevențe petroliere între bugetul central și cele ale autorităților locale în raza cărora se desfășoară sau se vor desfășura lucrări de exploatare de resurse minerale, i-ar încuraja pe primarii din aceste zone în a duce muncă de lămurire cu localnicii care se opun, de exemplu, explorării și exploatării gazelor de șist, spunându-le că aceste activități aduc beneficii pe plan local, majorând încasările la bugetele locale.

În prezent, autoritățile centrale (Parlamentul și Guvernul, la care se adaugă o serie de agenții) au monopol total asupra politicilor legate de resursele naturale, primăriile în jurisdicția cărora se derulează lucrări de exploatare neavând nici un cuvânt de spus asupra acestei chestiuni, din punct de vedere juridic și neprimind nici un ban din redevențele plătite de companiile care operează respectivele perimetre.

Anul trecut, mai multe primării din județele Vaslui și Constanța, inclusiv dintre cele în a căror jurisdicție intră perimetre unde americanii de la Chevron vor să înceapă lucrările de explorare pentru hidrocarburi neconvenționale, au interzis, prin hotărâri de Consilii Locale, explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

În plus, la Pungești, în județul Vaslui, au avut loc anul trecut proteste masive față de intenția celor de la Chevron de a amplasa acolo prima sondă de explorare a gazelor de șist de pe teritoriul României.

Ponta coabitează mental cu Boc

Ideea este departe de a fi nouă, figurând, de exemplu, în programul de guvernare al guvernului Boc pentru perioada 2009-2012, unde unul dintre obiective fixate pentru sectorul energetic era "stimularea autorităţilor publice pentru valorificarea resurselor minerale, prin modificarea adecvată a legii minelor, prin împărţirea justă a redevenţei miniere între stat şi autorităţile locale".

La finalul anului 2011, guvernul Boc a anunțat că a decis prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Astfel, documentul prevedea că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

În mai anul trecut, preşedintele Agenţiei Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, a declarat că se vrea introducerea, în noua variantă de redevenţă, a unei cote-părți care să revină comunităţilor locale, acesta arătând că pe acele perimetre care aparţin comunităţilor locale se desfasoară activităţi, iar toţi operatorii vor utiliza infrastructură locală.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud