Energy Report

Cartelul statelor exportatoare de petrol (OPEC) și alte state mari producătoare discută prelungirea acordului de plafonare a producției de țiței care expiră în luna martie a anului cu mai mult de trei luni, susțin surse citate de Bloomberg.

Acordul ar putea fi prelungit cu 6 luni, până în septembrie 2018 pentru a putea acorda un timp suficient procesului de stabilizare și eventual majorare a prețului petrolului.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, o astfel de prelungire ar fi necesară doar în cazul realizării scenariului celui mai pesimist, scenariu pe care însă statele membre ale OPEC îl cred din ce în ce mai mult drept cel mai probabil.

OPEC și mai multe state producătoare de petrol non-membre ale cartelului, printre care Rusia, Mexic și Kazakhstan s-au angajat să-și reducă producția cu 1,8 milioane de barili pe zi pentru a elimina surplusul de petrol existent în prezent pe piață. Acordul a fost semnat inițial pe 6 luni, la finalul anului trecut, după care a fost prelungit cu o perioadă suplimentară de 9 luni, până la finalul lunii martie 2018.

În pofida eforturilor OPEC și celorlalte state semnatare ale acordului, prețul petrolului, în special cel al țițeiului West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) nu a depășit 50 de dolari pe baril, ca urmare a majorării producției din formațiuni de șist din SUA.

Uraganul Harvey, care a lovit coasta de est a Statelor Unite, ar putea realiza în câteva zile ceea ce statele membre ale cartelului exportatorilor de petrol (OPEC) încearcă să realizeze de mai multe luni, și anume să scumpescă petrolul.

Deocamdată, prețul internațional al petrolului pare a ignora efectele devastatoare ale uraganului Harvey. Petrolul Brent (de referință pe piața globală și europeană) s-a apreciat luni dimineață la ora 07:47, ora României, cu doar 0,27% sau 14 cenți față de nivelul de închidere al ultimei zile de tranzacționare.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI- de referință pe piața americană), în schimb, se depreciase la aceeași oră cu 0,42% sau 20 de cenți. Explicația evoluției WTI constă în închiderea unor capacități de rafinare de aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi în zona afectată de Uragan. Iar acesta ar putea fi doar începutul. Potrivit Platts, pe coasta golfului Texas, funcționează rafinării cu o capacitate totală de 4,94 milioane de barili pe zi, iar pe coasta golfului Louisiana Gulf Coast rafinării cu o capacitate de 3,696 milioane de barili pe zi. Capacitatea rafinăriilor din regiunea afectată de Harvey reprezintă 11,2% din capacitatea de rafinare totală a Statelor Unite.

Rafinăriile închise din cauza uraganului Harvey

Închiderea acestor capacități de rafinare a redus cererea de materie primă (în special de petrol WTI), ceea ce a condus la deprecierea acestuia.

Produsul finit al rafinăriilor (benzina), s-a scumpit, în schimb, potrivit Reuters, cu 6,8% în primele ore de tranzacționare ale zilei de luni, ajungând la 1,7799 dolari pe galon. Iar primele tranzacții au fost efectuate bursele asiatice, cele americane urmând a se deschide mai târziu.

Afectată va fi nu numai piața americană a carburanților, ci și cea europeană și cea din America Latină. În luna mai, rafinăriile din Texas, cu o capacitate totală de 4,94 milioane de barili pe zi, au exportat numai puțin de 2,7 milioane de barili pe zi către Europa (în special motorină) și către statele din America Latină (în special benzină).

Însă impactul cel mai important îl va avea evaluarea privind starea infrastructurii de producție a petrolului din regiune. Aproximativ 25% din capacitatea de producție de petrol și gaze din Golful Mexicului a devenit deja neoperațională. În ceea ce privește producția de petrol și gaze onshore, inclusiv cea provenind din formațiuni de șisturi bituminoase, ar putea fi afectată pe termen lung, dacă uraganul a lovit în instalațiile de extracție. Pe traseul lui Harvey se află, de exemplu, bazinul de hidrocarburi din formațiuni de șist Eagle Ford. Potrivit Platts, printre companiile care și-au închis capacitățile de producție din Eagle Ford se numără ConocoPhillips (161.000 de barili pe zi), BHP Billiton (99.000 de barili ep zi) și Murphy Oil (46.000 de barili pe zi). Statoil, care operează două zăcăminte în Eagle Ford, a anunțat că intenționează să-și suspende temporar activitatea și să-și evacueze personalul.

Piața internațională a petrolului va suferi și ca urmare a faptului că SUA exportă un milion de barili pe zi. Chiar dacă acest volum nu provine exclusiv din regiunea afectată de Harvey, 75% din exporturi sunt efectuate din porturile din această regiune.

Uraganul Harvey a atins coastele statului Texas, după care a încetinit în intensitate. Viteza maximă a vântului a scăzut la 177 km/oră, de la aproximativ 209 km/oră cât era la atingerea țărmului. Uraganul a fost retrogradat pe uscat la unul de categoria 2, după ce fusese anunțat încă de vineri la categoria 4, transmite Bloomberg.

Uraganul Harvey s-a format în urmă cu o săptămână la est de insulele Barbados, în Marea Caraibelor, s-a destrămat week-end-ul trecut, pentru a se reforma la traversarea Peninsulei Yucatan zilele trecute.

Prețul petrolului a înregistrat marți o nouă scădere de aproximativ 1,4%, apropiindu-se de minimul ultimelor trei luni, înregistrat săptămâna trecută, de 50,25 dolari pe baril.

Dimineață, petrolul se apreciase cu aproximativ 1% ca urmare a zvonurilor potrivit cărora cartelul statelor exportatoare de petrol, OPEC, ar fi dispus să-și prelungească perioada pe care a convenit reducerea producției, dincolo de cele 6 luni stabilite inițial.

La ora 22:00 (ora României), petrolul Brent (de referință la nivel european și global) se tranzacționa cu 50,93 dolari pe baril, în scădere cu 1,34% sau 69 de cenți față de nivelul de închidere al zilei de luni, de 51,62 dolari pe baril.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) s-a depreciat marți cu 1,45% sau 71 de cenți, tranzacționându-se la aceeași oră la o cotație de 48,3 dolari pe baril.

Potrivit Reuters, motivul deprecierii din a doua parte a zilei a fost anticiparea majorării stocurilor de petrol din SUA cu 2,6 milioane de barili de către analiști, datele oficiale urmând a fi pblicate miercuri la primele ore ale dimineții.

Potrivit unor surse OPEC, citate de Reuters, marea majoritate a statelor membre pare decisă să prelungească termenul de 6 luni pe care fusese convenită inițial plafonarea volumului de țiței extras, însă dorește să vadă mai multă implicare din partea statelor membre non-OPEC printre care și Rusia, care și-au asumat la rândul lor reduceri.

"OPEC rămâne fidelă unui plan care n-a funcționat”, susține

Phil Davis, managing partner la PSW Investments din New Jersey.

“Credem că este improbabil ca Rusia să participe la o eventuală extindere a termenului de reducere a producției”, le-a transmis printr-o notă clienților săi Commerzbank, avertizând că ar fi prematur ca investitorii să-și pună speranțele în vreo “extindere”.. Potrivit Commerzbank, pentru echilibrarea raportului dintre cerere și ofertă pe piața petrolului, OPEC ar trebui să păstreze reducerea petrolului până la finalul anului.

Prețul internațional al petrolului a câștigat aproximativ 1% în dimineața zilei de marți ca urmare a zvonurilor potrivit cărora cartelul statelor exportatoare de petrol, OPEC, ar fi dispus să-și prelungească perioada pe care a convenit reducerea producției, dincolo de cele 6 luni stabilite inițial.

Țițeiul a avut o ultimă săptămână negativă, cotațiile sale fiind afectate de raportările privind majorarea producției în statele non-membre ale cartelului, în special în Statele Unite ale Americii.

În pofida faptului că OPEC și-a respectat angajamentul de reducere a producției în proporție de 98,5%, stocurile de petrol rămân la un nivel ridicat. Principalul motiv este reluarea activității de extragere a petrolului din formațiuni de șisturi bituminoase în SUA. Nici celelalte state non-membre ale cartelului care și-au asumat reducerea, inclusiv Rusia, nu au ajutat, gradul lor de conformare fiind undeva la 60%.

Potrivit unor surse OPEC, citate de Reuters, marea majoritate a statelor membre pare decisă să prelungească termenul de 6 luni pe care fusese convenită inițial plafonarea volumului de țiței extras.

“Zvonurile privind extinderea perioadei de reducere a prețurilor și un dolar slab susțin o apreciere a prețului petrolului. Însă orice revenire a țițeiului ar putea rămâne rapid fără combustibil, dentrimentul pieței fiind în continuare negativ”, afirmă Tamas Varga, analist la firma de brokeraj londoneză PVM Oil Associates.

La ora 12,35 (ora României), petrolul Brent (de referință pe piața europeană și globală) cu livrare în luna martie se tranzacționa la un preț de 52,07 dolari pe baril, în creștere cu 0,87% sau 45 de cenți față de nivelul de închidere al ultimei ședințe de tranzacționare. Brent-ul a reușit să recupereze o parte din pierdea înregistrată în ultima săptămână, când a ajuns la minimul ultimelor trei luni, 50,25 dolari pe baril, însă se află departe de maximul din ianuarie, de 58 de dolari pe baril.

La aceeași oră, petrolul West Texas Intermediate (WTI- de referință pe piața americană) se apreciase la rândul său, cu 0,88% sau 43 de cenți, ajungând la 49,34 dolari pe baril.

Există însă și unii analiști optimiști. “Combinația dintre cererea robustă și oferta globală mai redusă va conduce la o echilibrare a raportului dintre cerere și ofertă și nu va fi afectată de producția de petrol din formațiuni de șist din SUA”, crede Jeremy Baker, de la Vontobel Asset Management, citat de Reuters.

Cartelul statelor exportatoare de petrol (OPEC) a ajuns la un acord în urma căruia ar urma să-și micșoreze producția, pentru prima dată în ultimii opt ani, cu 1,2 milioane de barili pe zi.

Acordul semnat miercuri este rezultatul unor negocieri intense pe tema ratificării unui acord preliminar semnat în urmă cu trei luni în capitala Algeriei, Algier.

OPEC a infirmat astfel scepticismul analiștilor, care puneau sub semnul întrebării funcționalitatea cartelului, care părea neputincios în fața forțelor pieței țițeiului, caracterizată de supraproducție, și care ce au dus la înjumătățirea prețului petrolului în ultimii doi ani.

Informația, deși nu este încă publică, a fost confirmată pentru Bloomberg de doi înalți oficiali ai OPEC, care au dorit să-și păstreze anonimatul. Reducerea producției OPEC cu 1,2 milioane de barili pe zi, până la un nivel de 32,5 milioane de barili pe zi, a condus la o apreciere a petrolului Brent (etalon pe piața globală și europeneană) la un nivel de peste 50 de dolari pe baril.

La ora 17:45 (ora României), Brent-ul se tranzacționa la un preț de 50,98 de dolari pe baril, în creștere cu 7,73% (sau 3,66 dolari) față de nivelul de închidere al zilei precedente, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) câștigase la rândul său 7,27% (sau 3,29 dolari), fiind cotat al 48,52 dolari pe baril.

Semnarea acordului are ca rezultat atenuarea conflictelor dintre cei trei mari jucători din cadrul cartelului, Arabia Saudită, Iranul și Irakul. Se pare că Arabia Saudită a acceptat ca rivalul său geostrategic, Iranul să-și poată majora producția până la 3,9 milioane de barili pe zi. În plus, acordul include și o micșorare a producție din partea producătorilor care nu sunt membri ai cartelului, precum Rusia, de 600.000 de barili pe zi, producători cu care OPEC a purtat mai multe negocieri în acest sens.

Acordul semnat va reprezenta o gură de oxigen pentru finanțele publice ale Venezuelei și Libiei i va restaura prestigiul cartelului, care este responsabil pentru 40% din producția de petrol la nivel global. Consecințele sale nu vizează numai membri cartelului însă. Producătorii de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA, dar și giganți precum Royal Dutch Shell Plc, ar putea profita de prețurile mai mari ale petrolului.

Potrivit Morgan Stanley, acordul OPEC ar putea majora prețul țițeiului cu 5 dolari (10%), nefiind însă suficient pentru echilibrarea raportului din ofertă și cerere pe această piață. Dacă însă celelalte state exportatoare, inclusiv Rusia, își vor respecta angajamentele asumate, de reducere a producției cu 600.000 de barili pe zi, actuala supraproducție de peste 1,5 milioane de barili pe zi, care caracterizează piața petrolului, s-ar putea evapora.

Singurii pierzători ai actualului acord par a fi consumatorii (șoferi și companii) care vor achita un preț mai mare pe benzină și motorină în perioada următoare.

Petrolul s-a apreciat luni cu peste 4%, pentru ca în noaptea de luni spre marți să câștige un alt punct procentual, depășind nivelul de 49 dolari pe baril. Aprecierea țițeiului pe piețele internaționale semnalează faptul că investitorii sunt optimiști cu privire la posibilitatea ratificării acordului preliminar de micșorare a producției OPEC, în cadrul viitoarei reuniuni de pe 30 noiembrie de la Viena.

Cotațiile futures ale petrolului cu livrare în luna ianuarie s-au apreciat în noaptea de luni spre marți cu 1,2%, după ce contractele futures ale petrolului cu livrare în decembrrie, care au expirat luni, s-au apreciat în cursul ultimei zile de tranzacționare cu peste 3,9%.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) cu livrare în luna ianuarie s-a apreciat până la ora 04:00 (ora României) cu 57 de cenți, până la un nivel de 48,81 dolari pe baril.

Contractele cu livrare în decembrie s-au apreciat luni, în ultima zi de tranzacționare, cu 1,8 dolari pe baril, încheind ziua la 47,59 dolari pe baril. Aprecierea de 1,8 dolari pe baril este cea mai mare apreciere zilnică înregistrată în ultima lună, iar volumul tranzacționat a fost cu 7% mai ridicat decât media ultimelor 100 de zile.

Țițeiul Brent (etalon pe piața europeană și globală) cu livrare în ianuarie s-a apreciat la rândul său cu 55 de cenți sau 1,1%, ajungând la 49,45 dolari pe baril, după ce luni câștigase 2,04 dolari sau 4,4%.

Acordul preliminar, semnat în urmă cu peste o lună la Algier de statele membre OPEC, vizează o micșorare a producției colective a cartelului până la un nivel cuprins între 32,5 și 33 de milioane de barili pe zi, de la actualul nivel de 33,2 milioane de barili pe zi înregistrat în luna august.

Aprecierea petrolului de la începutul acestei săptămâni a fost impulsionată de declarațiile oficialilor statelor membre ale cartelului, în special de cea a guvernatorului libian al OPEC, Mohamed Oun, care a declarat că negocierile diplomatice pe tema cotelor de producție care urmează a fi asumate de statele individuale au “evaluat pozitiv”.

La ora actuală pare că singurele obstacole în calea semnării unui acord definitiv de micșorare a producției OPEC sunt dorința Iranului de a-și majora producția pentru a-și recupera cota de piață pierdută în perioada în care a fost subiectul sancțiunilor occidentale și solicitarea similară a Irakului, care susține că are nevoie de veniturile din petrol pentru a-și putea finanța războiul pe care-l poartă cu militanții islamiști.

“Semnarea unui acord de către OPEC ar împinge petrolul la un preț de peste 50 de dolari pe baril. Dacă va fi numai un acord verbal, fără sancțiuni pentru nerespectarea cotelor, piața va reacționa pozitiv, însă pe termen scurt. Petrolul ar putea apoi coborâ iarăși la un nivel de 45-46 dolari pe baril”, susține Evan Lucas, analist la IG Ltd. din Melbourne, citat de Bloomberg.

Companiile petroliere din întreaga lume au primit miercuri noapte o gură de oxigen din partea cartelului OPEC, care a ajuns la un acord privind reducerea producției cu 200.000-700.000 de barili pe zi, primul acord de micșorare a ofertei semnat de cartel în ultimii 8 ani.

Drept urmare, pe piețele internaționale, petrolul s-a apreciat cu peste 5 procente în cursul nopții de miercuri.

Acordul vizează o micșorare a producției colective a cartelului până la un nivel cuprins între 32,5 și 33 de milioane de barili pe zi, de la actualul nivel de 33,2 milioane de barili pe zi înregistrat în luna august.

Acordul, semnat miercuri seară la Algier este unul preliminar, statele membre ale OPEC urmând a stabili detaliile aplicării acestuia în cadrul reuniunii următoare, din noiembrie.

Mișcarea OPEC este una surprinzătoare, reprezentând o întoarcere cu 180 de grade de la politica grupului din ultimii 2 ani de majorare a cotei de piață. Semnalul transmis este că și marii producători cu costuri de producție scăzute au suferit în actualul climat, caracterizat de prețuri reduse.

Evoluția spectaculoasă a prețului petrolului de miercuri noapte a mai fost influențată și de reducerea stocurilor de țiței din SUA până la un nivel de 1,9 milioane de barili.

Scepticismul de joi dimineață

Aprecierea cu peste 5% de miercuri noaptea a făcut ca țițeiul Brent (de referință pe piața europeană și globală) să închidă ziua la 49,24 doalri pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) la 47,05 dolari pe baril.

Potrivit Profit.ro, joi dimineață, tendința de apreciere s-a mai temperat, ca urmare a scepticismului investitorilor cu privire la disponibilitatea statelor membre ale cartelului de a-și respecta obligațiile asumate. La ora 09:20 (ora României), Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 49,22 (în scădere cu 0,04% sau 0,02 dolari/baril), iar WTI la 47,09 dolari (în creștere cu 0.09% sau 0,04 dolari/baril).

“Producătorii OPEC dețin recordul în ceea ce privește nerespectarea cotelor de producție. rămâne de văzut dacă chiar vor putea să respecte acordul”, a declarat Jonathan Chen, analist al pieței de energie la Phillip Futures, citat de The Wall Street Journal.

“Investitorii și traderii sunt sceptici și pe bună dreptate. Cei mai cinici dintre ei au remarcat absența oricărui detaliu referitor la acordul semnat și, în special, a problemei spinoase privind identitatea statelor care-și vor reduce producția.”, a afirmat Michael McCarthy, analist șef la CMC Markets, citat de Reuters.

Potrivit unui articol publicat în ziua semnării acordului de publicația americană the Wall Street Journal, Arabia Saudită ar urma să-și reducă producția actuală, aflată la un nivel record, de 10,6 milioane de barili pe zi, cu 400.000 de barili pe zi, la nivelul înregistrat în luna ianuarie. Iranul, în schimb, ar trebui să renunțe la planurile sale de majorare a producției la peste 4,2 milioane de barili pe zi și să se mulțumească cu atingerea unui plafon de 3,7 milioane de barili pe zi, puțin peste nivelul producției din luna august.

Strategie riscantă

Strategia cartelului OPEC este una riscantă, din două motive. Primul ar fi acela că va conduce, în special pe piața asiatică, la creșterea prețului carburanților, cu atât mai mult cu cât, e această piață, consumatorii nu au beneficiat de reduceri considerabile, ca urmare a politicii statelor din zonă de a-și reduce subvențiile în perioada prăbușirii petrolului. Cu alte cuvinte, membrii cartelului ar putea opera cu prețuri mai mari, dar la cantități mai mici. Micșorarea producției ar putea antrena o creștere a prețurilor care va reduce și nivelul cererii. Al doilea motiv pentru care strategia cartelului este riscantă este acela că o apreciere a prețului petrolului i-ar putea încuraja pe producătorii cu costuri mai ridicate de producție, cum sunt producătorii de țiței din șisturi bituminoase din SUA, să-și majoreze producția. Potrivit Goldman Sachs, această strategie s-ar putea demonstra una cu un efect de bumerang.

În plus, nu este clar dacă s-a stabilit sau nu exceptarea Iran-ului, Libiei și Nigeriei de la plafonarea producției, cele trei state având diverse motive de a-și majora producția afectată fie de embargoul occidental (cazul Iranului), fie de conflicte militare interne.

Supraproducție greu de ucis

Goldman Sachs anticipează că piața petrolului va fi caracterizată în ultimul trimestru al acestui an tot de un dezechilibru între cerere și ofertă, producția urmând a depăși cu 400.000 de barili pe zi nivelul cererii, după ce în trimestrul al treilea a fost înregistrată o supraproducție de 300.000 de barili pe zi. La rândul său, Agenția Internațională a Energiei estimează că raportul cerere/ofertă se va echilibra de-abia în ultima parte a anului viitor.{jathumbnailoff}

Indicii futures ai petrolului au pierdut 2% miercuri dimineață în urma declarațiilor ministrului petrolului din Arabia Saudită, Ali al-Naimi, care a sugerat că nu se pune problema reducerii producției.

Declarația a avut un impact cu atât mai mare cu cât a fost făcută cu doar câteva zile înaintea reuniunii marilor producători care se va desfășura duminică la Doha.

La primele ore ale dimineții, petrolul Brent (de referință pe piața europeană și la nivel global)pierduse 85 cenți sau 1,9%, ajungând la un niveld e 43,84 dolari pe baril, după ce ieri înregistrase o apreciere considerabilă, de 4% sau 1,86 dolari pe baril. Cotația de ieri a Brent-ului a fost cea mai ridicată din ultimele patru luni

Petrolul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) s-a depreciat, la rândul său, cu 87 de cenți sau 2,06%, până la 41,3 dolari pe baril. În ședința de tranzacționare de marți, WTI câștigase 1,81 dolari sau 4,48%.

Un alt element care a condus la scăderile din dimineața zilei de miercuri a fost, potrivit Reuters, aprecierea dolarului, care afectează cotațiile țițeiului, marfă a cărei monedă de tranzacționare este dolarul.

Comentariile ministrului saudit al petrolului, care au apărut, surpinzător, în ediția de miercuri a publicației locale al-Hayat , par a contrazice informațiile apărute marți, privind consensul la care ar fi ajuns Arabia Saudită și Rusia privind plafonarea producției.

Condițiile geologice și meteorologice extrem de dure din deșertul sultanatului Oman au necesitat de ani de zile tehnologii și echipamente speciale pentru extracția țițeiului local, unul dintre cele mai grele și mai vâscoase din lume. În curând, la acest repertoriu se va adăuga o tehnologie care, de obicei, este privită exclusiv în antiteză cu industria petrolului și gazelor: energia solară.

Omanul va construi una dintre cele mai mari centrale solare din lume pentru a impulsiona recuperarea țițeiului greu din zăcămintele mature și greu accesibile ale sultanatului, potrivit autorităților de la Muscat și partenerilor săi corporativi la acest proiect, Royal Dutch Shell și Total. Numită Miraah, cuvânt care înseamnă "oglindă" în arabă, unitatea solar-termală, cu putere instalată de 1.021 MWh ar putea fi finalizată în 2017, urmând să fie localizată pe câmpul petrolier Amal West din sudul Omanului, scrie Wall Street Journal.

Centrala solară va fi construită de joint-venture-ul Petroleum Development Oman, format din guvernul de la Muscat, Shell, Total și producătorul american de echipamente pentru industria energiei solare GlassPoint Solar.

Proiectul este ultima măsură luată de Oman pentru a frâna declinul natural al producției locale de țiței. Economia Omanului este profund dependentă de petrol. Sectorul energetic are o pondere de circa 50% în PIB-ul sultanatului și de 75% în totalul veniturilor bugetare.

Omanul este cel mai mare producător de țiței din Orientul Mijlociu care nu este membru al OPEC. Producția sa de țiței s-a majorat de la 700.000 de barili pe zi în 2007 la peste 950.000 de barili pe zi în 2014 cu ajutorul tehnicilor avansate de recuperare a țițeiului, cum ar fi injecțiile de abur, gaze naturale și polimeri în sonde.

"Utilizarea energiei solare pentru recuperarea țițeiului din zăcăminte dificil de accesat este o soluție pe termen lung", spune Raoul Restucci, directorul general al Petroleum Development Oman.

Tehnologiile avansate de recuperare a țițeiului utilizează de cele mai multe ori gaze naturale pentru extracția de țiței greu și vâscos din zăcăminte greu accesibile. Spre deosebire de panourile solare care generează electricitate, centrala construită de Oman va utiliza oglinzi curbate mari pentru a concentra lumina solară asupra unui boiler cu apă. Energia solară concentrată va fierbe apa în scopul producerii de abur, care va fi ulterior injectat în zăcământ pentru a încălzi țițeiul și a-i reduce astfel vâscozitatea, făcându-l mai ușor de extras și pompat la suprafață.

Petroleum Development Oman, cel mai mare producător de țiței al țării, se așteaptă ca această tehnologie de extracție să ajungă la o pondere de circa o treime din totalul producției sale de petrol până în 2023. Directorul general Restucci spune că centrala solară va permite ca gazele naturale din producția proprie a Omanului folosite în prezent la recuperarea țițeiului greu din zăcăminte greu accesibile să fie utilizate pentru producția internă de energie electrică, precum și la export.

"Omanul are o geologie complicată și multe zăcăminte mature, al căror potențial este greu de valorificat la maximum. Este cea mai avansată țară din Orientul Mijlociu în ceea ce privește tehnicile de recuperare a țițeiului. De tehnologia solară a celor din Oman ar putea beneficia și alte state cu resurse de țiței greu, cum ar fi Irak, Kuwait sau Egipt. Pentru Oman, proiectul solar este în mod special important, dat fiind penuria de gaze naturale și nevoia de tehnici avansate de recuperare a țițeiului cu care se confruntă sultanatul", spune Robin Mills, expert pe energie la o companie de consultanță din Dubai.

Centrala Miraah va cuprinde 36 de module de sticlă și va genera în medie 6.000 de tone de abur pe zi pentru producția de țiței. Modulele de sticlă se curăță singure și au rolul de încapsula colectoarele de raze solare și de a le proteja de vânt, praf și furtuni de nisip, frecvente în Oman și în întreaga regiune a Golfului. Proiectul, cu tot cu infrastructura de suport, va ocupa o suprafață totală de 3 kilometri pătrați.

În 2011, GlassPointSolar s-a asociat cu producătorul californian de țiței Berry Petroleum pentru a dezvolta ceea ce a fost prezentat drept primul proiect solar comercial de recuperare avansată a țițeiului din zăcământul Bakersfield din California, exploatat de 100 de ani. Tot în acel an, Chevron și BrightSource Energy Inc. au făcut public proiectul unei centrale termosolare de 29 MW în San Joaquin Valley, California.

După ce centrala solară Miraah va deveni funcțională, Omanul va economisi o cantitate de gaze naturale suficientă pentru a alimenta cu electricitate 290.000 de locuitori, spun companiile implicate în proiect. Acestea nu au dezvăluit costurile proiectului, dar au precizat că recuperarea avansată a țițeiului cu ajutorul aburului generat de soare este mai ieftină decât cea bazată pe injecția de gaze naturale.

Potrivit analiștilor, cel mai mare semn de întrebare cu privire la logica economică a proiectului este cel reprezentat de evoluția cotațiilor internaționale la țiței, situate în prezent la circa 56 dolari/baril, la jumătate față de iulie 2014.

Prețul petrolului a scăzut în primele ore ale acestei dimineți, în urma reducerii estimării de creștere economică globală pentru acest an anunțată de Banca Mondială. Scăderea de pe piețele asiatice din această dimineață este una modestă însă, ea încheind o perioadă de apreciere considerabilă a țițeiului, înregistrată în ultimele două zile ca urmare a anunțului surprinzător privind diminuarea peste așteptări a stocurilor de petrol și benzină din SUA.

În cel de-al doilea (și ultimul pe acest an) raport al său, Global Economic Prospects, Banca Mondială estimează că economia globală va crește cu doar 2,8% în 2014, cu o,2% sub estimarea de creștere de 3% din Ianuarie. India ar urma să beneficieze de cea mai rapidă creștere economică în rândul marilor economii, depășind China, al cărui ritm de creștere este revizuit în scădere.

Țițeiul Brent cu scadență la patru luni pierduse până la 02:45 GMT 25 de cenți, find cotat la 65,45 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) scăzuse cu 33 de cenți, fiind cotat la 61,10 dolari pe baril, potrivit Reuters.

Un alt element care a contribuit la stoparea tendinței de creștere a prețului petrolului este anunțul Arabiei Saudite, cel mai puternic membru al OPEC, privind majorarea producției sale la 10,33 milioane de barili pe zi în luna mai. Chiar și în Statele UNite, în pofida reducerii stocurilor, producția de țiței s-a accelerat.

“Scenariul saudiților este același: ei estimează o creștere a cererii. Retorica lor este aceea că vor trebui deci să-și majoreze la rândul lor producția și arată acest lucru prin fapte”, susține Jonathan Barratt, de la Ayers Alliance Securities din Sydney, citat de Bloomberg.

 Indicii futures ai petrolului au continuat să crească în cursul ședinței de tranzacționare de miercuri de pe piețele asiatice, ajungând la un nivel cu aproximativ 5% mai ridicat decât cel înregistrat luni, în urma reuniunii de vineri a OPEC.

Motivul: stocurile de țiței și de benzină din SUA au scăzut mai mult decât se anticipase, în timp ce Agenția pentru Informații Energetice (EIA), brațul statistic al Departamentului de Energie din SUA, și-a majorat estimările privind cererea de petrol pentru acest an.

În deschiderea ședinței asiatice Brent-ul cu scadență la patru luni era cotat la 64,97 dolari, în creștere cu 9 cenți față de nivelul înregistrat marți, iar West Texas Intermediate (WTI) la 60,60 dolari pe baril, mai mare cu 6 de cenți comparativ cu cotațiile din ziua precedentă.

Creșterile din această dimineață urmează trendul zilei de ieri, când cotațiile petrolului, benzinei și gazolinei s-au apreciat cu peste 3 procente, investitori pariind pe o diminuare considerabilă a stocurilor din SUA.

Stocurile de țiței și benzină din SUA - în scădere

“Prețul țițeiului beneficiază de o revenire puternică. Stocurile săptămânale din SUA au scăzut ce peste 6,7 milioane de barili, mult peste așteptările de 2 milioane de barili ale pieței”, a comentat într-o notă citată de Reuters, ANZ Bank.

Potrivit notei citate, analiștii băncii remarcă faptul că și stocurile de benzină au scăzut suprinzător cu 3,87 milioane de barili, în pofida faptului că un sondaj Reuters arată o anticipare a investitorilor de creștere a acestora cu 280.000 de barili.

În plus, EIA și-a revizuit și estimările privind nivelul cererii globale de petrol pentru 2015, estimări majorate cu 20.000 de barili pe zi peste cele anterioare. În opinia EIA, cererea globală va crește în 2015 cu 1,25 milioane de barili pe zi față de cererea din 2014.

ABN Amro: Petrolul se va deprecia

Cu toate acestea, analiștii citați de Reuters consideră că actuala creștere este temporară și că petrolul va scădea în scurt timp.

”Cu un nivel al producției în SUA apropiat de niveluri record, cu OPEC păstrându-și actualul nivel al producției, de 30 milioane de barili pe zi, și chiar cu posibilitatea majorării producției în unele state membre ale cartelului, actuala stare de supraproducție va persista mai mult decât se anticipa. Combinată cu estimările noastre privind un dolar mai puternic în perioada viitoare, nu face decât să accentueze riscurile de scădere”, susține raportul privind mărfurile al ABN Amro din luna iunie.

Analizele tehnice anticipează o apreciere

Analizele brokerilor arată însă un suport tehnic puternic în vederea unei aprecieri pe termen mediu și lung, dovedit de saltul de marți, când Brent-ul a depășit pragul de rezistență de 63,85 de dolari pe baril și a atins un nivel de 65,2 dolari pe baril.

Raportul EIA arată și cauzele fundamentale ale acestei evoluții: o majorare a cererii peste nivelul anticipat, o inevitabilă viitoare micșorare a producției de petrol a SUA și posibile probleme de producție în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

În luna mai, Brent-ul a atins un preț mediu de 64 de dolari pe baril, cu peste 5 dolari pe baril mai ridicat decât cel înregistrat în aprilie.

Potrivit estimărilor EIA, Brent-ul va avea un preț mediu de 61 dolari pe baril în 2015, urmând a se majora la 67 dolari pe baril în 2016 (nivel cu 3 dolari pe baril mai redus decât în estimările anterioare ale Agenției - de luna trecută). Prețul WTI va urma evoluția Brent-ului, cu un ecart de 5 dolari pe baril față de acesta, și în 2015 și în 2016, considera EIA.

Unii brokeri consideră însă că spargerea nivelului de 65 de dolari pe barili ar putea deschide calea unor noi maxime, peste nivelul înregstrat în mai de 69,7 dolari pe baril.

Prețul internațional al petrolului a continuat să scadă luni dimineață pe piețele asiatice în urma anunțului scăderii masive a importului Chinei de țiței, a anticipatei decizii de vineri a OPEC de a-și păstra nivelul producției neschimbat și a anunțului Iranului privind inevitabilitatea majorării exporturilor de petrol.

Indicii futures ai țițeiului Brent au pierdut în deschiderea ședinței asiatice 56 de cenți, ajungând la 62,75 dolari pe baril, în timp ce indicii West Texas Intermediate (WTI) s-au depreciat cu 58 cenți, tranzacționându-se la ora 03:13 GMT la 58,55 dolari pe baril.

Oficialii OPEC au recunoscut că membrii cartelului ar putea chiar majora producția peste ținta de 30 de milioane de barili pe zi, în special ca urmare a intenției Iranului, Irakului și Siriei de a-și mări capacitățile și exporturile de țiței.

Pe partea de cerere, China, cel mai mare importator la nivel global, și-a redus în luna mai cu aproximativ o pătrime importurile de petrol față de luna aprilie. Importurile de produse rafinate ale Chinei au scăzut la rândul lor cu 6%, în timp ce exporturile de produse petroliere finite chineze s-au redus cu 10%.

“Raportul dintre cerere și ofertă de pe piața globală rămâne unul marcat de supraofertă”, a declarat Yasushi Kimura, președinte al Asociației Petrolului din Japonia, citat de Reuters.

"OPEC anticipează o revenire a cererii de șișei la nivel global și consideră că nu este necesară o modificare a actualului nivel al producției. Decizia OPEC poate fi explicată și pe baza temerii OPEC, potrivit căreia orice micșorare a producției cartelului ar fi compensată de o majorare a producției de petrol din formațiuni de șisturi cristaline din SUA”, susține acesta.

Analiștii susțin că producția de forare din SUA ar putea crește din nou în a doua parte a anului după cele 26 de săptămâni de declin înregistrate până în prezent, ca urmare a reducerii costurilor tehnologice de producție.

Pentru prima dată în ultimele decenii piața petrolului pare foarte puțin interesată de întâlnirea cartelului statelor exportatoare de petrol (OPEC) din această săptămână, care nu va aduce nicio noutate în ceea ce privește producția, susține Dow Jones.

Dovada: pe piața americană New York Mercantile Exchange, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la același nivel ca zilele trecute, 60,20 de dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent este cotat pe London's ICE Futures tot în apropierea nivelului de 65 de dolari pe baril.

Consensul actorilor din piață este că OPEC nu își va reduce și își va păstra la reuniunea de pe 5 iunie actualul nivel al producției de 30 de milioane de barili pe zi, pentru ca statele membre precum Arabia Saudită șă își poată proteja cota de piață.

Iar oficialii saudiți par mulțumiți de tactica lor, care funcționează susține ministrul saudit al energiei, Ali al-Naimi.

Potrivit acestuia, cererea de petrol dă semne de revenire, iar oferta pare a-și încetini ritmul de creștere. Ali al-Naimi recunoaște însă că există încă o problemă de “supraproducție” pe piața internațională.

Reuniunea OPEC va fi un non-eveniment

“Din punctul de vedere al Arabiei Saudite, condițiile de piață sunt considerabil mai bune decât cele înregistrate înainte de ultimele trei întâlniri OPEC”, susține Paul Horsnell, șef al departamentului de cercetare a resurselor al Standard Chartered.

Chiar dacă prețul petrolului s-a depreciat cu 15 dolari de la ultima reuniune OPEC, afirmă acesta, producția Arabiei Saudite s-a majorat cu 0,5 milioane de barili pe zi, în timp ce cea a Statelor Unite a înregistrat un declin lunar de 86.000 de baili pe zi.

“Reuniunea OPEC de vineri va fi un non-eveniment. Ne așteptăm ca Arabia Saudită și OPEC să-și mențină actuala politică și să lase reglarea prețurilor pe seama evoluției ofertei (non-OPEC - n.r.), crede și Michael Wittner, șef al diviziei de cercetare a pieței petrolului de la Societe Generale.

Sfârșitul influenței cartelului OPEC

Publicația americană The Wall Street Journal consideră că lipsa de activitate a OPEC arată incapacitatea cartelului de a mai controla prețul petrolului, prin micșorarea producției la prețuri mici sau majorarea acesteia când prețul petrolului crește.

“OPEC ține de domeniul trecutului, și pârghiile sale de control asupra economiilor globale s-a redus semnificativ”, afirmă John Hickenlooper, fost executiv în această industrie și actual guvernator al statului Colorado.

Colorado a produs anul trecut mai mult de 86 milioane de barili pe zi, ca urmare a boom-ului înregistrat în ceea ce privește producția de petrol a SUA, care a diminuat contribuția OPEC la producția totală de petrol la o treime, de la nivelul de peste 50% înregistrat în 1979.

Oferta în exces de două milioane de barili pe zi

În prezent, producția de petrol globală excede cererea cu peste 2 milioane de barili pe zi. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, este de așteptat o majorare a cererii cu peste un milion de barili pe zi în anii următori. Membrii OPEC speră ca politica lor de păstrare a actualului nivel al producției să țină prețurile la un nivel destul de redus pentru ca producătorii americani cu costuri marginale de producție ridicate să iasă de pe piață și, astfel, de reglarea raportului dintre cerere și ofertă săp beneficieze în principal membrii cartelului.

“Avem o viziune pe termen lung. Nu o să mai facem greșeala din anii ’80 când de reducerea producției OPEC au beneficiat producătorii din Marea Nordului și cei din Alaska, care au satisfăcut cererea și și-au majorat cota de piață în detrimentul OPEC”, a afirmat în martie ministrul saudit al energiei Ali al-Naimi.

Concurență “sângeroasă” în interiorul cartelului

Singura problemă, deocamdată administrabilă de către liderul mondial al exportului de petrol, Arabia Saudită, a OPEC este concurența și interesele divergente ale propriilor membri. Majoritatea statelor producătoare, printre care Libia, Algeria, Venezuela sau Nigeria, au nevoie de un preț al petrolului de peste 90 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuțiile bugetare.

În plus, Iran intenționează să profite la maxim de posibila ridicare a sancțiunilor impuse de statele occidentale și să-și majoreze exportul de petrol cu un milion de barili pe zi.

“Nu este necesară o coordonare a producției”, a declarat ministrul iranian al petrolului Bijan Zanganeh. “Celelelte state nu s-au coordonat cu Iranul, când acesta a fost nevoit să-și reducă producție (ca urmare a sancțiunilor - n.r.)”, a declarat acesta.

Nici vecinii arabi ai Iranului, precum Irak-ul nu par a fi dispuși să-și reducă producția pentru a face loc exportului de petrol iranian. “Competiția va fi mult mai dură, sângeroasă chiar”, a declarat un oficial irakian.

Compania petrolieră de stat a Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC), le cere marilor companii multinaționale de petrol și gaze cu care are acorduri de asociere pentru exploatarea de câmpuri de petrol și gaze de pe teritoriul Emiratelor să îi plătească în avans redevențe în sumă totală de 8 miliarde de dolari drept condiție pentru prelungirea concesiunilor pentru 15 perimetre petroliere onshore, care asigură circa jumătate din totalul producției petroliere a Emiratelor.

Potrivit Financial Times și Bloomberg, ADNOC a cerut în total 8 miliarde de dolari de la mai multe companii petroliere multinaționale pentru a le prelungi acordurile de concesiune. Acestea au expirat anul trecut, după ce au fost în vigoare timp de 40 de ani, iar prelungirea acestora ar urma să se facă tot pe 40 de ani.

Ar fi una dintre cele mai mari redevențe solicitate în avans din istorie, iar acest lucru ar putea determina jucători majori, precum Royal Dutch Shell sau BP, să părăsească negocierile și să renunțe la operațiunile lor din Emiratele Arabe Unite. Potrivit unor surse la curent cu situația, americanii de la Exxon au refuzat deja solicitarea ADNOC și au decis să nu-și mai prelungească acordul de concesiune.

Cele 15 perimetre de exploatare petrolieră în legătură cu care s-au cerut redevențe în avans acoperă circa jumătate din producția de țiței a Emiratelor Arabe Unite, cifrată în prezent la aproximativ 2,8 milioane de barili pe zi. ADNOC vrea să majoreze producția la 3,5 milioane de barili pe zi până în 2017.

Francezii au acceptat prețul

Până în prezent, singurii care au acceptat solicitarea arabilor au fost francezii de la Total, care, săptămâna trecută, au semnat prelungirea acordului de concesiune, cu o participație de 10% din drepturile aferente celor 15 perimetre petroliere. Total a plătit ADNOC o redevență totală în avans cifrată la circa 2 miliarde de dolari. Prelungirea acordului de concesiune prevede triplarea încasărilor cuvenite Total de pe urma producției de la aceste câmpuri, de la 1 dolar pentru fiecare baril de petrol vândut la 2,85 dolari.

După prelungirea acordului cu Total, cei din Emirate pun acum presiune pe Shell și BP, cerându-le sume similare pentru participații egale cu cea câștigată de francezi. Cei doi giganți au refuzat însă, până în prezent, condițiile propuse de arabi.

Surse din industrie spun că șefii celor două companii sunt hotărâți să plătească avansuri cât mai mici către ADNOC, temându-se că, în caz contrar, prăbușirea cotațiilor internaționale la țiței le-ar reduce drastic rata de profit asigurată de participațiile la exploatările din Emirate, la procente exprimate cu o singură cifră.

"Companiile au probleme de lichiditate. Sunt interesate să-și prelungească acordurile de concesiune, însă nu în acești termeni", a declarat o sursă din industria petrolieră.

Resurse sigure, fără costuri de explorare

În baza precedentului acord de concesiune pentru cele 15 câmpuri petroliere, expirat anul trecut și aflat în vigoare timp de 40 de ani, Exxon, Shell, Total și BP aveau participații de câte 9,5% la exploatările respective, procent în acord cu care se stabileau atât obligațiile de investiții, cât și încasările din vânzarea țițeiului extras. Cele 15 perimetre au fost exploatate neîntrerupt timp de 75 de ani.

Și compania coreeană Korea National Oil Corp ar fi interesată de preluarea unei participații la perimetrele petroliere din Emirate, coreenii fiind invitați de cei de la ADNOC să formuleze oferte. Alte companii invitate de arabi sunt China National Petroleum Corp, Inpex Corp din Japonia, norvegienii de la Statoil, Occidental Petroleum din SUA, italienii de la Eni și rușii de la Rosneft.

"Emiratele Arabe Unite deține unele dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, iar aceste zăcăminte asigură un nivel de producție stabil pe termen lung. Redevențele în avans pe care le solicită ADNOC nu sunt ceva cu totul neașteptat, dat fiind că resursele sunt sigure și nu există costuri de explorare", spune Chris Gunson, avocat specializat în domeniul energetic din Abu-Dhabi.

Nu doar banii contează, ci și know-how-ul

Shell și BP dețin un know-how extins cu privire la câmpurile petroliere din Emiratele Arabe Unite, greu de egalat. Chiar dacă ADNOC va găsi alți parteneri, dispuși să plătească sumele foarte mari cerute în avans ca redevențe, compania arabă de stat se va confrunta cel mai probabil cu probleme în cadrul operațiunilor, dat fiind că alte firme petroliere nu dețin expertiza tehnică a Shell și BP.

"Vom aștepta să vedem cum vor evolua lucrurile în privința concesiunii noastre din Emiratele Arabe Unite. Orice acord trebuie să fie viabil din punct de vedere economic pentru noi", a declarat CEO-ul BP, Bob Dudley.

Emiratele Arabe Unite dețin circa 6% din rezervele mondiale de țiței, cea mai mare parte fiind concentrată în Abu-Dhabi. ADNOC are în plan investiții de 22 de miliarde de dolari în proiecte de majorare a producției de petrol și gaze a Emiratelor și a capacității de export de hidrocarburi a statului.

Piața petrolului este una ciclică și volatilă, în special ca urmare a dificultății cu care oferta se adaptează la cerere. De aceea, o perioadă cu un preț de 50 de dolari pe baril este urmată pe termen mediu de 3-5 ani de una cu un preț de 150 de dolari pe baril.

Primul oficial care avertizează în prezent asupra acestei posibilități este secretarul general al OPEC, Abdullah al-Badri, care a declarat că este posibil chiar și un preț de 200 de dolari pe baril, în absența investițiilor în noi zăcăminte.

"Dacă nu se va investi în sectorul de petrol și gaze veți vedea prețuri mai mari de 200 de dolari pe baril", a declarat ieri secretarul general al OPEC, fără a oferi însă un orizont de timp.

Explicația volatilității și ciclicității pieței petrolului ține de procesul greoi de adaptare a producției la cerere. Piața țițeiului are specificul ei, fiecare zăcământ necesitând investiții fixe inițiale ridicate. De aceea, indiferent de cât de mic este prețul petrolului, nu este rentabil să închizi un zăcământ (și să mai suporți în plus și costurile de ecologizare impuse de state), chiar dacă costul marginal de producție al acestuia este unul mai ridicat decât prețul obținut, pentru simplul motiv că investiția fixă inițială e efectuată deja. Cu alte cuvinte, companiile operează în prezent și puțuri cu costuri mai mari de producție decât prețul de piață al țițeiului produs pentru a-și diminua pierderile. Și le vor opera până la epuizare, o perioadă de timp care se poate întinde pe 3-5 ani. Iar în această perioadă cu prețuri scăzute la petrol, companiile n-au nici o motivație să investească în noi explorări și exploatări, ci cel mult să le conserve pe cele deja existente.

IEA: scăderea prețului petrolului descurajează investițiile în toate tipurile de energie

De altfel, și Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 21 ianuarie că scăderea prețului petrolului ar putea descuraja investițiile în toate tipurile de energie.

"Secretarul general al OPEC și-a exprimat o îngrijorare legitimă, potrivit căreia actualele investiții în scădere ne-ar putea pune ăîn viitor în situația de a extrege mult mai puțin petrol", susține Ole Hansen Sloth, analist la Saxo Bank citat de Bloomberg. Potrivit analistului Saxo Bank, probabil că nu se va ajunge la prețuri de 200 de dolari pe baril pentru că "o revenire a petrolului la un nivel de peste 100 dolari va determina o intensificare a forării de petrol de șist, producătorii din acest domeniu putând acționa relativ rapid la creșterea prețurilor."

Surplus de 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului

"Cred că revenirea petrolului din această dimineață este legată de comentariile lui El-Badri, în special cele referitoare la posibilitatea ca barilul să atingă 200 de dolari și cele care arată disponibilitatea cartelului de a discuta cu statele producătoare non-OPEC în vederea echilibrării pieței", susține Giovanni Staunovo, analist la UBS Group AG din Zurich".

În prezent, există un surpuls de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului, iar OPEC este deschisă la o întâlnire cu statele din afara cartelului pentru a aborda această problemă, a spus El-Badri. În opinia sa, piața s-ar putea echilibra mai degrabă printr-o reducere a ofertei, decât printr-o majorare a cererii.

Investiții în scădere cu 15%

Investițiile în producția de petrol vor scădea cu 100 miliarde de dolari, sau 15 la suta, în acest an, comparativ cu 2014, a declarat pe 21 ianuarie la Forumul de la Davos, Fatih Birol , economist-șef la AIE, ceea ce face ca actualul preț de 45-50 de dolari pe baril să fie un fenomen temporar.

Producția de petrol a SUA a crescut la 9,19 milioane de barili pe zi, pe 9 ianuarie, cel mai rapid ritm de creștere din ultimele trei decenii, ca urmare a boom-ului cauzat de evoluția tehnologiei forării orizontale și a fracturării hjidraulice.

Pe măsură ce prețurile au scăzut însă, numărul de platforme care operează în SUA a fost redus la minimul ultimilor doi ani.

"Prețul curent nu poate susține producția în statele non-OPEC la nivelul din ultimul an", afirmă Robert Campbell, director de cercetare produse petroliere la Energy Aspects Ltd., cu sediul la Londra Ltd. "Nu este vorba doar de producția de petrol de șist din SUA, ci și de producția de petrol din Marea Nordului, din Rusia etc", cu costuri de producție marginale ridicate, a adăugat acesta.

Prețul internațional al petrolului s-a stabilizat în această noapte în urma declarațiilor secretarului general al cartelului statelor exportatoare de țiței, OPEC, Abdullah al-Badri, potrivit căruia petrolul a atins pragul minim până la care putea coborî.

În plus, a avertizat al-Badri, pe termen mediu, barilul de petrol ar putea ajunge la 200 de dolari, dacă industria va stopa investițiile în domeniu, așa cum pare a se întâmpla în prezent.

"Piața petrolului continuă să se consolideze pe termen scurt", susțin analiștii ANZ, citați de Reuters, adăugând că intervalul de 48-50 dolari în care s-a tranzacționat Brent-ul săptămâna trecută arată un trend.

"Secretarul general OPEC a comentat ieri că prețurile ar fi atins un prag minim, însă nu există semne că producătorii OPEC ar fi dispuși la discuții referitoare la reducerea producției până la jumătatea anului", susțin analiștii ANZ.

Brentul cu livrare în luna martie, etalon în Europa, coasta de est a SUA și Orientul Mijlociu, s-a apreciat în această noapte cu 17 cenți, ajungând la 48,33 la ora 6 (ira României), după ce ieri a închis ziua cu o pierdere de 1,3%.

West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna martie a crescut la rândul său cu 11cenți la 45.26 dolari pe baril, după scăderea la 44,35 dolari, minimul sesiunii de ieri și un nivel apropiat de minimul înregistrat în ultimii șase ani.

Potrivit traderilor, volumele tranzacționate marți vor fi mai reduse în urma viscolului ce urmează a petrurba transportul în New York.

Deficit pe partea de ofertă în a doua jumătate a anului?

Prețurile la petrol au pierdut aproape 60 la suta din valoare de la nivelul maxim al anului înregistrat în luna iunie 2014, ca urmare a ecartului dintre cerere și ofertă cauzat de boom-ul petrolului de șist din SUA și decizia OPEC de a nu-și reduce producția.

De altfel, Standard Chartered susține că ceilalți producîtori au început să simtă pe pielea lor efectele deciziei OPEC de a menține ridicat nivelul producției.

"Producția non-OPEC este extrem de afectată și ne așteptăm ca pe piața petrolului să se înregistreze un deficit pe partea de ofertă începând cu a doua jumătate a anului", susține banca de investiții americană.

Strategia principalului stat OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale, pare să dea roade. Asta pentru că diferența de preț dintre țițeiul Brent, de referință la Londra și pe plan mondial, și sortimentul West Texas Intermediate, de referință în SUA, a ajuns la mai puțin de 2 dolari/baril, față de aproape 16 dolari cu un an în urmă, reducând astfel competitivitatea producătorilor americani de petrol extras din șisturi bituminoase.

Potrivit Societe Generale, principalul sortiment de țiței produs și vândut în SUA, West Texas Intermediate, a ajuns să coste în prezent cu doar 1,28 dolari/baril mai puțin decât petrolul Brent, în timp ce, cu un an în urmă, petrolul american era cu nu mai puțin de 15,49 dolari/baril mai ieftin decât cel internațional.

În 2014, această diferență semnificativă de preț a întărit considerabil rafinăriile americane, care beneficiau de materie primă foarte ieftină în comparație cu concurenții lor europeni, care se confruntau cu prăbușirea marjelor de rafinare și erau obligați să-și reducă activitatea.

Reducerea diferenței de preț dintre West Texas Intermediate și Brent face ca Brentul să devină mai atractiv pentru rafinăriile americane, ceea ce este în defavoarea producătorilor americani de țiței.

Strategia saudiților pare să funcționeze

Îngustarea diferențialului de preț dintre țițeiul american și sortimentul Brent se datorează în bună măsură strategiei liderului OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale. Scopul strategiei este acela de a-i obliga pe producătorii americani de petrol din șisturi bituminoase, care utilizează fracturarea hidraulică și forajul orizontal, să-și reducă producția.

Acești producători au costuri de producție mai mari decât producătorii convenționali, cum ar fi cei arabi, și sunt mai afectați decât aceștia de scăderea cotațiilor mondiale la țiței.

"Se pare că strategia Arabiei Saudite funcționează. Estimările noastre arată că își vor atinge scopul de a încetini sau chiar de a stopa creșterea producției americane de țiței din șisturi bituminoase", spune Mike Wittner, analist-șef specializat în petrol la Societe Generale în New York.

Această strategie are însă costuri și pentru Arabia Saudită și celelalte state OPEC. Petrolul s-a ieftinit cu peste 50% din iunie 2014 încoace.

Cine "clipește" primul?

Statele OPEC pot face față actualei prăbușiri a cotațiilor la țiței, care a dus prețurile la cel mai de jos nivel din ultimii pestre cinci ani, în timp ce producătorii americani de țiței de șist vor fi probabil primii care vor fi obligați să-și reducă producția, a declarat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite.

Scăderea cu 50% a prețurilor la petrol din ultimul an s-a datorat supraproducției mondiale, estimate de Emirate și de Qatar la 2 milioane de barili pe zi.

"Toată lumea trebuie să ia măsuri, însă regulile pieței spun că producătorii cu cele mai mari costuri de producție trebuie să fie primii care să-și reducă producția. Dacă le convine actualul preț de vânzare, atunci bine, să producă în continuare, dar dacă nu le convine, atunci să-și reducă producția", a spus ministrul Suhail Al Mazrouei.

La ora redactării acestei știri, țițeiul Brent era cotat la 46,92 dolari/baril, iar sortimentul West Texas Intermediate – la 45,18 dolari/baril.

"Este foarte puțin probabil să asistăm la o creștere bruscă a cotațiilor internaționale la țiței, dat fiind supraoferta globală de petrol. Supraoferta are drept cauză principală producția de țiței de șist din SUA și aceasta trebuie să sufere o corecție. Actualele prețuri nu sunt sustenabile, dar nu pentru noi, ci pentru ceilalți", a mai spus oficialul din Emiratele Arabe Unite.

{jathumbnailoff}

Petrolul și-a continuat în primele zile ale noului an tendința descendentă înregistrată în cea de-a doua parte a lui 2014, an în care Brent-ul s-a depreciat cu numai puțin de 48%.

Barilul de petrol a scăzut pentru cea de-a treia zi consecutivă, atingând minimul ultimilor 5 ani și jumătate.

Brent-ul cu livrare în februarie a pierdut numai puțin de 1,15 dolari pe baril în această dimineață pe piețele asiatice - până la ora 9:00 (15:00 - ora din Singapore). 

Scăderea de 2% din această dimineață continuă trend-ul înregistrat săptămâna trecută, când Brent-ul a pierdut 5 puncte procentuale.

Brent-ul (etalonul pe piața europeană) se tranzacționa la o primă de 4,79 $ față de țițeiul West Texas Intermediate (WTI).

WTI cu livrare în februarie a pierdut 1,29 $ pe bariul, sau 2,5% , ajungând la 51,4 $/baril.

Evoluția prețului petrolului are atât cauze fundamentale (raportul dintre cererea în scădere și oferta în creștere de pe piață), dar este și rezultatul anticipațiilor eronate ale investitorilor, care credeau că statele membre ale cartelului OPEC (responsabil pentru 40% din producția mondială) și în special Arabia Saudită, vor reacționa, reducându-și producția, ca răspuns la dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă de pe piață. Dimpotrivă însă, cartelul a produs țiței peste ținta asumată și în decembrie, pentru a șaptea lună consecutivă.

Irakul își majorează exporturile

Iar semnalele venite dinspre cartel susțin actuala mișcare descendentă a petrolului. Irakul intenționează șă-și majoreze exporturile de petrol la 3,3 milioane de barili pe zi în aceastpă lună, a anunțat purtătorul de cuvânt al ministerului irakial al petrolului, citat de Bloomberg. În luna decembrie, Irakul a exportat 2,94 milioane de barili pe zi, cel mai înalt nivel înregistrat din 1980.

Irakul a ajuns la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă, acord în urma căruia va exporta numai puțin de 550.000 de barili de petrol pe zi prin Turcia către portul mediteranean Ceyhan, printr-o conducță operată de guvernul regional al Kurdistan-ului.

Rusia, la un nivel record al producției

Nici dintre Rusia nu vin vești bune în ceea ce privește reglarea raportului dintre cerere și ofertă. Producția de petrol a Rusiei a atins un nou nivel record post-sovietic în decembrie, crescând anul trecut cu 0,6%, la 526 milioane de tone, chiar dacă exporturile de țiței au scăzut cu 5,7%, la 221,59 milioane de tone, susține agenția de presă TASS, citată de Agerpres.

Declinul exporturilor vine ca urmare a majorării producției rafinăriilor din Rusia cu 5,2% în 2014, la 288,96 milioane de tone.

Exporturile de țiței prin conductele companiei Transneft au scăzut anul trecut cu 4,2%, la 176,255 milioane de tone.

Estimări revizuite, între 63 și 80$, pentru 2015

Cu toate acestea, firma de brokeraj Sanford C. Bernstein susține că Brent se va tranzacționa în acest an la un preț mediu de 80 $/baril, cu 25 de $ peste actualul nivel, însă cu 24 de dolari sub estimările anterioare ale companiei de 104$/baril.

Potrivit Wall Street Journal, Citigroup și-a revizuit la rândul său estimările privind prețuyl petrolului pentru 2015, la 63 $/baril de la 80 $/baril, în ceea ce privește Brent-ul, și la 55 $/baril, de la 72 $/baril, în ceea ce privește WTI.

Petrolul a atins ieri noi minime ale ultimului cincinal, Brent-ul pierzând 2,6 $, iar West Texas Intermediate (WTI), 2,88 $ pe baril în urma unei noi confirmări a faptului că Arabia Saudită este dispusă să-și apere cota de piață cu orice preț, și la propriu și la figurat.

În această dimineață, pe piețele asiatice, cele două tipuri de țiței au recuperat ceva din pierderile de ieri, Brent-ul cu livrare în ianuarie apreciindu-se cu 1,1%, sau 71%, ajungând la 64,73 $/baril. Ieri Brent-ul se depreciase cu 2,6 $, încheiand ziua la 64,24 $/baril.

Și WTI cu livrare în ianuarie s-a apreciat în această dimineață cu 72 de cenți, ajungând la 61,66 $/baril, după ce ieri a pierdut numai puțin de 2,88 $, încheind ziua la 60,94 $/baril.

Evoluția petrolului de ieri a fost pusă de analiști pe seama ultimelor declarații ale ministrului petrolului din Arabia Saudită, Ali Al-Naimi, care a precizat că țara sa nu-și va modifica nivelul producției, piața urmând a se corecta singură.

În plus, cartelul OPEC a redus nivelul estimat al cererii de petrol produs de statele mebre pentru anul viitor cu aproximativ 300.000 de barili pe zi, la aproximativ 28,9 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel înregistrat din 2003.

Arabia Saudită: Este o piață liberă

“De ce ne-am reduce producția?", s-a întrebat retoric Al-Naimi în fața reporterilor la Lima. “Aceasta este o piață, iar noi vindem pe această piață", a declarat acesta, citat de Bloomberg.

În plus ieri, Kuweit-ul a oferit clienților săi asiatici cel mai mare discount din decembrie 2008, după ce Arabia Saudită și Irak-ul au făcut zilele trecute mișcări similare. Kuwait Petroleum Corp. va vinde petrol la un preț situat cu 3,95 $/baril sub valoarea benchmark-ului din Orientul Mijlociu.

Nici de pe partea de ofertă nu vin vesti bune pentru prețul petorlului, producția din SUA majorându-se la 9,12 milioane de barili pe zi.

Și rezervele de petrol ale SUA s-au majorat cu 1,45 milioane de barili, la 380,8 milioane, în pofida anticipațiilor pieței că ele ar fi urmat să se diminueze cu 2,7 milioane.

Petrolul Brent a atins un nou minim al ultimilor patru ani (76,6 $/baril), rubla s-a depreciat în raport cu dolarul și euro, iar indicii bursieri din Rusia, Asia și Europa au deschis ziua pe roșu, înaintea celei mai importante reuniuni a OPEC de la declanșarea crizei financiare în 2007.

Întâlnirea OPEC de astăzi va decide soarta petrolului pe termen scurt și mediu, iar evoluția piețelor arată că antreprenorii anticipează o decizie de păstrare a actualului nivel al producției de către statele membre ale cartelului exportatorilor de petrol.

Așteptările pieței par a fi alimentate de declarațiile de ieri ale principalilor actori. Reprezentantul celui mai important dintre aceștia, ministrul petrolului din Arabia Saudită a declarat ieri că "nimeni n-ar trebui să-și reducă producția și piața se va stabiliza singură. De ce ar trebui să-și reducă producția Arabia Saudită. Statele Unite sunt și ele un mare producător acum. De ce să nu-și reducă ele producția?", s-a întrebat retoric acesta.

La rândul său, CEO-ului Rosneft, Igor Seshin, a apreciat, comentând rezultatele unei întâlniri preliminare a miniștrilor de resort din patru state responsabile pentru o treime din producția globală de petrol, două membre OPEC, Arabia Saudită și Venezuela, și două non-membre, Rusia și Mexic, că actualul nivel al petrolului, de aproximativ 78 $/baril, nu este unul "critic".

Declarațiile lui Seshin sunt susținute de cele ale ministrului de finanțe rus, Anton Siluanov,care a declarat în fața membrilor camerei inferioare a Parlamentului că "ne aflăm într-un mediu economic inedit... astfel că bugetul nostru ar trebui construit luând în calcul noul scenariu macro care, credem noi, nu se va schimba prea curând. Foarte probabil, noul preț al petrolului, de 80-90 $/baril, se va impune pe termen mediu sau chiar pe termen mai lung.", a precizat acesta.

Piețele se pregătesc pentru o scădere suplimentară a prețului petrolului

Piețele au interpretat drept un semnal de păstrare a actualului nivel al producției declarațiile reprezentanților a două dintre primele trei state producătoare de petrol (Rusia și Arabia Saudită, cea de-a treilea mare producător la nivel global fiind SUA, dar care nu poate influența prețul la nivel global, industria sa petrolieră nefiind o industrie planificată central, ci una integral privată).

Drept urmare, potrivit Reuters, la prima oră a zilei de joi (07:32 GMT), rubla s-a depreciat cu 0,6 la sută față de dolar și cu 0,8 la sută față de euro.

Brent-ul a pierdut și el 1,5%, ajungând la aproximativ 76,6 dolari pe baril.

Exportul de petrol și gaze naturale reprezintă aproximativ două treimi din exporturile rusești, ceea ce face ca rubla și alte active rusești să fie extrem de sensibile la modificările prețului petrolului.

"Scăderea prețului petrolului din această dimineață nu oferă nici o șansă consolidării rublei și va afecta piața de capital", a declarat analistul Veles Capital, Vasili Tankurov.

Inicele RTS al bursei de la Moscova, exprimat în dolari, a scăzut cu 1,3 la sută, la 1014 de puncte, în timp ce cel MICEX, exprimat în ruble, cu 0,2 la sută, ajungând la 1535 de puncte.

Evoluția viitoare a prețului internațional al petrolului se va decide foarte probabil mâine, când va avea loc cea mai importantă întâlnire a statelor membre ale cartelului statelor exportatoare de petrol, OPEC, de la declanșarea crizei financiare din 2007.

O întâlnire preliminară a miniștrilor de resort din patru state responsabile pentru o treime din producția globală de petrol, două membre OPEC, Arabia Saudită și Venezuela, și două non-membre, Rusia și Mexic, a avut deja loc, iar semnalele n-au fost unele pozitive pentru statele producătoare de petrol.

Potrivit CEO-ului Rosneft, Igor Semshin, citat de Financial Times, concluzia statelor participante la reuniune a fost că actualul nivel al petrolului, de aproximativ 78 $/baril, nu este unul "critic".

Mesajul CEO-ului Rosneft a fost interpretat de prețe drept semnalul lipsei unui acord privind reducerea producției din partea OPEC, ceea ce a condus la o scădere a țițeiului Brent cu livrare în ianuarie, aflat pe un trend ascendent înaintea respectivei întâlniri, cu 1,35$/baril, acesta încheind ziua de ieri la un nivel de 78,33 $/baril.

Venezuela: Un baril mai ieftin de 80$ nu este un lucru bun

Astăzi, Brent-ul a staționat, probabil în așteptarea reuniunii OPEC de mâine, în prezent el tranzacționându-se la 78,37 $/baril.

Majoritatea analiștilor au perceput implicarea Rusiei în discuțiile de la Viena drept un semn pozitiv pentru stabilizarea pieței petrolului.

Rafael Ramírez, ministrul venezuelean de externe și reprezentantul acestui stat la OPEC a precizat că participanți la reuniune au reușit dar să convină asupra faptului că un preț al petrolului situat sub nivelul de 80 $/baril "nu este unul bun" și că este necesară organizarea unei noi întâlniri peste trei luni. “Dacă vom ajunge la un acord, acesta va fi în interiorul OPEC", a mai precizat acesta. 

Arabia Saudită: De ce nu-și reduce SUA producția?

În pofida calmului afișat de oficialii OPEC înaintea furtunii de mâine, piețe sunt extrem de nervoase. "Dacă OPEC nu va reduce producția, atunci Brent-ul se afla sub o presiune suplimentară, putând coborâ undeva în jurul valorii de 65-70 de dolari pe baril", crede Abhishek Deshpande, analist la Natixis SA din Londra, citat de Bloomberg.

Acesta este contrazis însă de ministrul petrolului din Arabia Saudită. "Nimeni n-ar trebui să-și reducă producția și piața se va stabiliza singură. De ce ar trebui să-și reducă producția Arabia Saudită. Statele Unite sunt și ele un mare producător acum. De ce să nu-și reducă ele producția¿", s-a întrebat retoric acesta.

Rusia și Rosneft susțin că se simt confortabil și la un preț de 60$/baril

Rusia și Mexic, împreună cu Arabia Saudită și Venezuela au produs 27,8 milioane de barili pe zi anul trecut, la un nivel al producției globale de 86,8 milioane de barili pe zi. statele membre OPEC au produs 30,97 milioane de barili pe zi în octombrie, depășindu-și propriile anticipați pentru cea de-a cincea lună consecutovă.

“Oferta depășește cererea, însă nu cu un nivel critic și orice modificare actuală a ofertei nu poate influența preurile pe termen lung", a declarat CEO-ul Rosneft Igor Sechin, pentru Bloomberg TV la finalul întâlnirii de ieri de la Viena. Pentru Rusia, chiar și o cădere a Brent-ului la un nivel de 60 de dolari pe baril "nu este atât de dramatică pentru a trece imediat la reducere a producției", a explicat acesta.

Companiile americane au suferit de pe urma războiului prețurilor din 1986

Nici Rusia, nici Arabia Saudită, nu par dispuse să renunțe la cotele lor de piață în favoarea stabilizării prețului petrolului. În plus ambele au un inamic comun, companiile americane producătoare de petrol din formațiuni de șist, principalele responsabile pentru excesul de petrol de piețele globale, potrivit acestora. Dacă din punct de vedere al execuției bugetare, Rusia și Arabia Saudită sunt dezavantajate, companiile din aceste state au un mare avantaj în fața companiilor americane din noua industrie a șistului: prețul lor de producție este mai mic.

Bloomberg amintește că ultima dată când producătorii privați americani au fost prinși într-un război al prețurilor orchestrat de Arabia Saudită, s-a terminat rău pentru ei. În 1986, saudiți au declanșat și permis o ieftinire masivă a prețului petrolului, de numai puțin de 67% în patru luni, prețul petrolului ajungând la 10 dolari pe baril. Industria de petrol și gaze din SUA a intrat în colaps, iar Arabia Saudită și-a recâștigat poziția de lider pe piața globală a petrolului.

Veștile bune pentru șoferi, dar proaste pentru companiile petroliere care se concentrează pe segmentul de upstream, se încăpățânează să nu dispară. Dacă în ședința de tranzacționare de ieri, țițeiul Brent, etalon pe piața europeană și pe coasta estică a SUA, a căzut temporar sub nivelul de 80 de dolari pe baril, pentru a reveni până la finalul ședinței, astăzi el a încheiat ziua la un nivel de 78,31 dolari pe baril.

Brent-ul a pierdut în ședința de azi numai puțin de 2,07 dolari sau 2,6%, atingând cel mai redus nivel din septembrie 2010 încoace. Prețului unui baril de Brent a scăzut cu numai puțin de 32% față de nivelul maxim înregistrat la mijlocul lunii iunie.

Brent-ul cu livrare în luna ianuarie a pierdut și el 2,44 dolari pe baril sau 3%, ajungând la un nivel de 78,68 dolari.

Și West Texas Intermediate (WTI) a avut o zi proastă, potrivit Wall Street Journal, un baril WTi cu livrare în decembrie ajungând sub nivelul de 75 de dolari, 74,96 dolari mai exact, cel mai redus nivel din octombrie 2011.

Arabia Saudită neagă existența unui război al prețurilor

Una dintre cauzele acestei deprecieri este consiedrată de analiști poziția adoptată de Arabia Saudită, care a decis să nu-și mai micșoreze producția pentru a păstra la un nivel mai înalt prețul petrolului, atunci când acesta începe să scadă.

"Arabia Saudită este dedicată stabilităţii pieţei, iar speculațiile referitoare la un război al preţurilor în cadrul OPEC nu au bază reală", a declarat miercuri ministrul Petrolului din această țară, Ali Al-Naimi, citat de Bloomberg.

Potrivit estimărilor analiştilor, stocurile de petrol din Statele Unite, cel mai mare consumator de ţiţei din lume, au crescut săptămâna trecută pentru a şasea oară consecutiv.

Cotaţiile petrolului sunt în declin în condiţiile în care unii membri importanţi ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producţiei. În schimb, aceştia au micşorat preţurile exporturilor de ţiţei pe piaţa americană, unde producţia se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

Venezuela, Libia şi Ecuador au cerut măsuri pentru prevenirea continuării declinului preţurilor ţiţeiului. Reprezentanţii OPEC urmează să se întâlnească în această lună la Viena.

Piața testează răbdarea OPEC

"Piața este în căutarea oricărui semnal de reducere a producției din partea OPEC, dar declarațiile ne arată ca Naimi nu se grăbește deloc să facă acest lucru", a declarat Phil Flynn, analist la Price Futures Group din Chicago. "Piața nu face altceva decât să testeze determinarea OPEC și se mișcă cu toată viteza înainte ca respectivul cartel să anunțe o eventuală schimbare", crede acesta.

Producţia de petrol a Arabiei Saudite a scăzut în octombrie cu 69.900 de barili pe zi, la 9,603 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni. Membrii OPEC au livrat luna trecută 30,253 milioane de barili pe petrol pe zi, peste ţinta organizaţiei, de 30 de milioane de barili.

China va deveni în cel mult două decenii cel mai mare consumator de petrol din lume, depășind Statele Unite ale Americii (SUA), potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), citate de Bloomberg.

"Punctul de cotitură va fi undeva pe la începutul anilor '30 când consumul din China se va intersecta cu cel din SUA, iar China va deveni cea mai mare țară consumatoare de petrol", susțin experții AIE, într-un rezumat al raportului World Energy Outlook, care prevede tendințele de pe piața energiei pe termen lung, și care va fi prezentat astăzi într-o conferință de presă la Londra.

Creșterea cererii de petrol până în 2040 va fi impulsionată și de majorarea consumului în India, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa sub-sahariana, susține AIE. Consumul economiilor dezvoltate se va micșora, acesta ajungând în SUA la cel mai redus nivel din ultimele decenii.

Țițeiul Brent a atins ieri minimul ultimilor patru ani, semnașând faptul că potrivit actorilor de pe această piață ritmul de creștere a cererii nu poate ține pasul în prezent cu cel de majorare a producției. Până acum, membrii cei mai importanți ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), inclusiv Arabia Saudită și Irak, par a nu dori să aplice vechea rețetă a cartelului, de diminuare a producției pe vremuri de scădere a prețului internațional al petrolului. Din contră, Membrii OPEC au decis să reducă prețurile de export al petrolului către SUA, pentru a concura producția internă americană, aflată la cel mai rapid ritm de creștere din ultimii 30 de ani, ca urmare a boom-ului tehnologiei de șist.

Producție americană de petrol provenit din exploatarea formațiunilor de șisturi cristaline va atinge maximul în următorii 10 ani, pentru ca după aceea să scadă.

Cererea de petrol la nivel mondial va crește cu 16 la sută la 104 milioane de barili pe zi în 2040, comparativ cu 90 de milioane anul trecut. Ritmul de creștere a cererii va încetini la 1 la sută pe an în 2025, în scădere față de nivelul de creștere de 2 la sută înregistrat în ultimele decenii.

Națiunile în curs de dezvoltare din Asia vor fi responsabile pentru 60 la sută din creșterea totală a cererii în această perioadă. Consumul de petrol va scădea nu numai în SUA, ci și în celelalte state membre așe Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), printre care Germania și Japonia.

"Pentru fiecare baril de petrol economisit în țările OCDE, doi barili suplimentari vor fi consumați în statele non-membre OCDE", este concluzia AIE.

Creșterea consumului de petrol din Statele Unite ale Americii va inversa trendul din ultimii patru ani de declin al cererii din statele dezvoltate și va conduce la o majorare a cererii la nivel global, a declarat joi Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). 

Estimările OPEC, primele făcute de vreo organizație a producătorilor de petrol pentru 2015, arată că majorarea cererii din SUA se va alimenta în primul rând din producția internă, ca urmare a boom-ului produs de exploatarea masivă a petrolului și gazelor de șist de peste Atlantic.

Potrivit Wall Street Journal, estimările OPEC ar putea inversa și actualul trend de reducere a prețului petrolului, care în ultima săptămână a coborât vertiginos ca urmare a veștii deschiderii a două terminale de export din Libia. 

OPEC estimează, în raportul său lunar, că, pe fondul unei reveniri economice robuste, consumul mondial de petrol va crește cu 1,21 milioane de barili pe zi în 2015, comparativ cu o creștere de 1,13 milioane de barili pe zi în acest an.

Creșterea accelerată a cererii va fi determinată pentru prima oară din 2010 în cea mai mare parte de majorarea cererii din statele industrializate, în special a SUA, unde creșterea va fi de 180.000 de barili pe zi în 2015, comparativ cu o creștere de 160.000 de barili pe zi în acest an. 

În ultimii ani, India și China au fost motoarele de creștere a cererii de petrol la nivel global, însă datele OPEC arată pentru anul viitor o creștere a consumului acestora mai redusă decât cea din SUA.

Piețele au un obicei interesant de a-i ironiza pe analiști. Dacă săptămânile trecute, mai toate vocile politico-economice, de la miliardarul George Soros la guvernatorul Mugur Isărescu, promovau ideea unei ieftini a petrolului ca adevărată sancțiune împotriva Rusiei, săptămâna aceasta vine cu vești cât se poate de rele.

Vești rele nu numai pentru profeții ieftinirii petrolului, dar și pentru șoferii români sau pentru guvernul Ponta, care spera că o ieftinire a petrolului va atenua impactul majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora asupra prețului carburanților.

Ca și cum situația din Ucraina și potențialele sancțiuni impuse celui mai mare exportator de energie din lume, Rusia, nu erau suficiente, datele arată mai nou și o restrângere a producției OPEC.

Restrângerea producției OPEC, "inoportună" 

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI), care ar fi trebuit să fie prima victimă a "manipulării" prețului de către guvernul SUA, în loc să se ieftinească, a atins maximul ultimei luni și jumătate, iar Brent-ul se află la nivelul mediei ultimilor trei ani, de 108 dolari pe baril, într-o perioadă în care de obicei se plasa la un nivel mult mai scăzut.

Iar veștile rele nu se opresc aici. Potrivit Bloomberg, producția Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înregistrat o scădere exact în momentul în care rafinăriile se află în plin proces de asigurare a surselor de aprovizionare, ceea ce a avut un impact asupra evoluției prețurilor petrolului de săptămâna trecută.

Nivelul producției OPEC, cartel responsabil cu 40% din necesarul de alimentare cu petrol a pieței globale, și-a redus în martie producția la cel mai redus nivel din 2011, ca urmare a situației conflictuale din Libia.

WTI, la cea mai înaltă medie sezonieră a ultimilor 8 ani

Iar scăderea nu este una temporară, dovadă că este cea de-a cincea scădere lunară din ultimele 7 luni. Nu este de mirare că în acest context, Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care consiliază statele consumatoare de petrol, a făcut un apel de majorare a producției pe 11 aprilie către OPEC.

Motivul: rafinăriile din SUA și Europa își vor majora cererea de petrol ca urmare a cererii sezoniere mai mari de carburanți care apare odată cu sosirea anotimpurilor calde.

“Barilii de petrol neproduși în martie nu vor exista pe piață în momentul în care rafinăriile vor fi nevoite să-și majoreze producția în lunile viitoare", a declarat Michael Lynch, CEO al Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts, citat de Bloomberg. “Va exista o presiune venită din partea ofertei odată cu ieșirea rafinăriilor din mentenanță", a continuat acesta.

Pariurile mai mult sau mai puțin speculative făcute pe piața petrolului a făcut ca WTI să ajungă la cea mai înaltă medie a acestei perioade din ultimii opt ani, mai exact din 2006.

OPEC ar trebui să-și majoreze producția cu 3,38% în a doua jumătate a anului

Producția OPEC a scăzut cu 890.000 de barili pe zi, până la un nivel de 29,6 milioane de barili în luna martie. Potrivit IEA, pentru a satisface cererea la nivel global, cartelul OPEC ar trebui să-și majoreze producția la 30,6 milioane de barili pe lună în a doua jumătate a anului, o majorare semnificativă, de un milion de barili pe zi sau de 3,38% față de actualul nivel.

Este de așteptat, potrivit IEA, ca, la nivel global, consumul să se majoreze cu 1,4%, până la un nivel de 92,7 milioane de barili pe zi, în special ca urmare a creșterii consumului în Asia. Anticipările privind majorarea consumului în China sunt de 3,4% sau de 10,5 milioane de barili pe zi.

Producția Libiei a scăzut pentru a zecea oară în ultimele 12 luni, cu 100.000 de barili, în prezent ea ajungând la 250.000 de barili pe zi.

Și producția Arabiei Saudite, de ajutorul căreia ar avea nevoie SUA pentru a micșora prețul petrolului, s-a micșorat cu 285.000 de barili, până la 9,57 milioane de barili pe zi.

Prețul petrolului Brent se va situa în 2014 în apropierea mediei de 105 dolari pe baril, susține Bloomberg, în urma unui sondaj efectuat în rândul a 31 de analiști în urma deciziei OPEC de a menține actualul nivel al producției.

Acest nivel este insuficient pentru a se îndeplini "profețiile specialiștilor" guvernului Ponta, el urmând a acoperi doar 10-14 bani din majorarea de 50 de bani adusă de majorarea accizei asupra prețului benzinei și motorinei.

Ieri, OPEC, responsabilă pentru 40% din oferta de petrol la nivel global, a decis menținerea actualelor cote de producție, de 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă, în opinia analiștilor, că prețul Brent-ului se va situa peste 100 de dolari pentru al patrulea an consecutiv. 

Analiștii consideră că unii membri OPEC, în special Arabia Saudită, vor fi nevoiți să-și reducă producția în a doua jumătate a anului viitor pentru a compensa majorarea producției de petrol din Statele Unite ale Americii, care ar risca să pună o presiune pe preț. OPEC va mai avea de rezolvat și o problemă internă, Iran-ul și Irak-ul inteționând să-și majoreze producțiile la rândul lor. Deocamdată însă, OPEC nu pare prea îngrijorată în legătură cu această posibilitate, Irak-ul nebeneficiind de infrastructură de export, iar Iran-ul fiind încă sub embargoul, chiar dacă mai relaxat, al SUA și al statelor membre UE.

BNP Paribas vede un preț de 110 dolari pe baril în 2014

“Estimările noastre privind prețul Brent-ului sunt similare celor din 2013, și anume 110 dolari pe baril”, susține Gareth Lewis-Davies, de la BNP Paribas. În opinia sa, în a doua jumătate a anului, OPEC și-ar putea reduce producția cu 7-800.000 de barili pe zi.

Imediat după anunțarea deciziei OPEC de ieri, Brent-ul a pierdut pe bursa londoneză numai puțin de 1%, ajungând la 114,46 de dolari barilul. Până la încheierea ședinței, Brent-ul recuperase aproape jumătate de procent, încheind ziua la 11,88 dolari pe baril.

Ali al-Naimi, ministrul petrolului al Arabiei Saudite, s-a declarat optimist, în special în legătură cu evoluția cererii statelor emergente asiatice.

Producția OPEC a scăzut în luna noiembrie la 30,007 milioane de barili pe zi, minimul ultimilor doi ani. Cu toate acestea, actualul nivel al producției este mai ridicat cu 1,4 miloane de barili pe zi decât nivelul estimat al cererii pentru petrolul OPEC, susține Agenția Internațională a Energiei (AIE). În ultimii doi ani, OPEC și-a depășit țintele de producție impuse cu peste 1,2 milioane de nbarili pe zi.

Analiștii care nu și-au modificat estimările privind prețul Brent-ului în 2014 în urma deciziei OPEC de a-și menține actualul nivel al producției au fost cei ai BNP Paribas, DZ Bank AG, Commerzbank AG, Danske Bank AS, Saxo Bank A/S și Nordea Markets.

Producția statelor non-membre OPEC se va majora cu 1,8 milioane de barili pe zi, ceea ce ar putea conduce la un ecart de 1,1 milioane de barili între producția estimată și cererea anticipată de AIE.

99 dolari barilul - prețul la care statele OPEC își echilibrează execuțiile bugetare

Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp) susține că prețul minim al petrolului care ar echilibra execuțiile bugetare ale celor 12 state membre ale OPEC este de 99 dolari pe baril.

“OPEC va fi nevoită să-și restrângă producția pentru a susține prețurile pentru că este riscant să producă în continuare la un nivel apropiat de pragul de rentabilitate", susține Apicorp.

Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul astă mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

Pentru a păstra prețul la un nivel de peste 100 de dolari în cea de-a doua jumătate a anului viitor, Arabia Suadită ar putea fi nevoită să reducă producția. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Venezuela s-a declarat dispusă să exporte petrol către un Autoritatea Palestiniană la un "preț corect". Rămâne însă de văzut ce părere vor avea partenerii săi din Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), fiind cunoscută dependența deficitelor bugetare ale acestor state de prețul internațional al petrolului. Un preț mai mic de 100 de dolari pe baril ar arunca execuțiile bugetare ale acestor state în derivă.

Venezuela și Autoritatea Palestiniană au semnat mai multe acorduri, printre care și unul vizând angajamentul autorităților de la Caracas de a vinde petrol în teritoriile ocupate la un "preț corect", au anunțat autoritățile de la Caracas, citate de AFP.

Acordurile au fost semnat în urma unei întâlniri între ministrul venezuelean de externe Elias Jaua și omologul său palestinian Riyad Al-Malki.

"Palestinienii au semnat un acord de cooperare și solidaritate cu industria noastră petrolieră ... o vânzare de combustibil la un preț corect", a declarat Jaua. Acordul garantează, de asemenea, condițiile de rambursare "favorabile", precum și organizarea de cursuri pentru palestinieni de către autoritățile venezuelene pe tema transportării și distribuției de petrol.

Riyad Al-Malki, aflat într-un turneu diplomatic în America Latină, s-a declarat "extrem de satisfăcut" de termenii acordului.

Venezuela este membrul OPEC cu cele mai mari rezerve de petrol din lume și produce pana la trei milioane de barili pe zi.

În timpul Guvernării sale, care a durat numai puțin de 14 ani, fostul lider venezuelean Hugo Chavez, care a murit de cancer în luna martie, a folosit petrolul în vederea consolidării guvernelor de stânga din America Latină, mai ales Cuba. Chavez, care de multe ori criticat cu asprime împotriva Statelor Unite "imperialismului", a cultivat, de asemenea, relații strânse cu "dușmanii" Washingtonului, inclusiv Iran și Siria.

Canicula are și efectele sale pozitive, chiar dacă mai puține decât cele negative, e adevărat. Unul dintre acestea: majorarea cantității de energie produsă de parcurile solare, în detrimentul celei produse de parcurile eoliene sau a celei hidro. Ieri de exemplu, semnalează Ziarul Financiar, în jurul orei 10:20 funcționau numai 9 MW în parcuri eoliene, dar injectau energie în sistem 36 MW de proiecte solare, potrivit datelor Transelectrica.

Deși nu se poate vorbi deocamdată de o tendință, în contextul în care în România sunt funcționali peste 2.000 MW în parcuri eoliene și numai 200 în proiecte fotovoltaice, situația înregistrată în cursul zilei de ieri arată cât sunt de conectate sursele alternative de energie la condițiile meteo.

Același ZF anunță că producătorii și furnizorii de energie electrică se vor putea întâlni pe o nouă platformă a bursei de energie, numită piața centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale sau over-the-counter (OTC), care va permite tranzacționarea în timp real, pe termen mediu și lung, a pachetelor de energie. Practic, viitoarea platformă va aduce bursa de energie mai aproape de funcționalitatea bursei de valori, unde vânzătorul și cumpărătorul se întâlnesc direct. Jucătorii din piața de energie solicită de mult timp crearea unei platforme pentru tranzacțiile „peste tejghea“, adică fără intermedierea companiei OPCOM, care administrează bursa de energie. Necesitatea a devenit și mai mare anul trecut, când o modificare adusă legii energiei electrice a făcut obligatorie încheierea tuturor tranzacțiilor prin instrumentele puse la dispoziție de OPCOM.

BMW a lansat prin evenimente simultane în Londra, New York si Beijing modelul electric i3, mașina cu care germanii speră să revoluționeze industria auto, susține HotNews. În cele mai mari piețe europene mașina va fi livrată în noiembrie, cu prețuri de la 34.950 euro, iar autonomia va fi de 160 km cu motorul electric și de peste 260 km cu motor-generator pe benzina. i3 va fi disponibil din noiembrie pe marile piețe europene – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, iar la anul va fi lansată în SUA, Japonia și China, a spus la Londra, Ian Robertson, directorul comercial al companiei. In 2014 va fi lansat supercar-ul electric i8 care va costa în jur de 100.000 euro.

Economia Arabiei Saudite, puternic dependentă de exporturile de petrol, este tot mai vulnerabilă la creșterea producției de hidrocarburi din exploatarea șisturilor în SUA, care reduce cererea globală pentru țițeiul țărilor OPEC, a avertizat prințul saudit Alwaleed bin Talal, citat de Mediafax. Arabia Saudită nu-și va putea îndeplini obiectivul de a-și majora capacitatea de producție la 15 milioane de barili pe zi din cauza producției de hidrocarburi din șisturi bituminoase, a afirmat bin Talal, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, într-o scrisoare adresată în luna mai unor miniștri saudiți și publicată abia acum pe contul personal de Twitter.

Românii care-și petrec vacanțele în Bulgaria, Grecia sau Turcia și de deplasează cu mașina personală se pot bucura pentru că, potrivit Oil Bulletin-ului redactat de Comisia Europeană, începând cu 22 iulie, Bulgaria este statul cu cea mai ieftină benzină din UE, 1,3 euro pe litru.

În ceea ce privește prețul motorinei, Bulgaria se situează pe locul opt, cu 1,348 euro pe litru, imediat în spatele României, aflată pe locul al șaptelea, cu 1,334 euro pe litru. Situația se schimbă însă dramatic pentru cei ce își petrec vacanțele în Grecia și intenționează să utilizeze autoturismul personal în această țară.

România a pierdut prima poziție în topul statelor cu cea mai ieftină benzină din UE, poziție câștigată în urmă cu aproximativ o lună în fața Poloniei, în detrimentul Bulgariei. În România, clasată pe locul al doilea, prețul benzinei este de 1,314 euro pe litru. Dacă prețul benzinei din Bulgaria avantajează turiștii români din această țară sau pe cei care tranzitează cu mașina teritoriul vecinilor noștri sudici, cei care âși petrec vacanța în Grecia au toate motivele să fie îngrijorați. Prețul unui litru de benzină în Grecia este de 1,719 euro, doar Italia, Olanda, Suedia și Danemarca având o benzină mai scumpă decât grecii. În ceea ce privește motorina, situația este mai prietenoasă cu turiștii români, prețul unui litru de motorină fiind mai mare doar cu 5 eurocenți, nu cu aproape 40 de eurocenți, ca în cazul benzinei, decât cel din România.

Prețul petrolului scade

Din fericire, după o perioadă turbulentă pe piața internațională a petrolului, care s-a apreciat considerabil în ultimul timp, analiștii anticipează o perioadă de corecție. Astfel, țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut pentru a doua zi consecutivă pe piața asiatică, pierzând 0,6%, după ce ieri se depreciase cu 1,7%.

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI ar putea ajunge curând la 6 dolari pe baril, susțin cei de Credit Suisse Group AG, după ce săptămâna trecuse WTI realizase performanța de a se situa pentru puțin timp, este adevărat, peste Brent .

Petrolul WTI cu livrare în septembrie a atins în această noapte un nivel de 104,72 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 70 de cenți, pe bursa new-yorkeză NYMEX. Brent-ul cu livrare în septembrie a pierdut și el 44 de cenți, ajungând la 106,75 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. 

Veniturile OPEC vor suferi 

Evoluția prețului petrolului din cea de-a doua jumătate a anului probabil că va afecta veniturilor unor state, în special cele membre ale OPE. Administraţia pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA) din SUA anticipează că vânzările de petrol ale OPEC vor scădea cu 4,3% în acest an, la 940 de miliarde de dolari, şi cu 3,9% în 2014, la 903 miliarde de dolari. Cererea pentru petrolul OPEC va scădea cu 300.000 de barili pe zi în 2013, la 29,6 milioane de barili, urmând să fie cu 2,6% sub producţia actuală. Exporturile OPEC în America de Nord sunt tot mai mult concurate de creşterea producţiei la exploatările de şist din SUA şi Canada. Producţia de ţiţei a Statelor Unite a atins 7,35 de milioane de barili pe zi la sfârşitul lunii aprilie, fiind în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ţările OPEC, excluzând Iranul, au obţinut anul trecut 982 miliarde dolari din exporturile de petrol, în creştere cu 5,4% faţă de anul precedent şi la cea mai mare valoare din ultimii 38 de ani. {jathumbnailoff}

În pofida evoluției favorabile a prețului țițeiului din ultima lună, Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) ar putea fi nevoită, în cadrul viitoarei reuniuni din decembrie, să reducă producția de petrol cu ​​o jumătate de milion de barili pe zi, aceasta urmând a fi prima reducere din ultimii cinci ani. Motivul: boom-ul tehnologiei de exploatare a hidrocarburilor de șist din Statele Unite ale Americii (SUA) va eroda cererea pentru produsele petroliere ale cartelului în 2014, susțin oficiali ai statelor membre, citați de Wall Street Journal.

Piața internațională a petrolului pare inundată cu țiței din SUA, iar previziunile OPEC, dar și cele ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) de săptămâna trecută anticipează o scădere a cererii pentru petrolul OPEC mult sub producția actuală de aproximativ 30 de milioane de de barili pe zi.

"Bazat pe prognoza, producția ar trebui redusă", susține un delegat al unui stat din Golful Persic, care în trecut a avut tendința de a se opune reducerilor de producție.

În cadrul întâlnirilor recente, țările din Golf, inclusiv liderul informal al OPEC și cel mai mare exportator la nivel mondial, Arabia Saudită, au sprijinit menținerea plafonului producției colective a statelor membre la  30 de milioane de barili pe zi. membrii OPEC s-au opus reducerilor de producție, deoarece se tem că prețurile mai mari generate de această decizie ar putea afecta cererea de petrol a clienților lor occidentali, ale căror economii sunt încă în convalescență după criza economică din 2008.

OPEC nu și-a mai redus producția de la sfârșitul anului 2008, când a micșorat-o la 4,2 milioane de barili pe zi atunci când cererea de petrol a scăzut și preturile s-au prăbușit în timpul crizei financiare.

Estimări pesimiste ale cererii 

Miercurea trecută, OPEC a estimat că cererea de țiței produs de cartel în 2014 va fi mai redusă cu 800.000 de barili pe zi în prima jumătate a anului și cu 400.000 de barili pe zi pe durata întregului an, față de nivelul actual de 30 de milioane de barili pe zi.

La numai o zi, AIE a estimat cererea de țiței produs de OPEC pentru anul viitor la doar 28,85 milioane de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2014, și aproximativ 29,4 milioane de barili pe zi, pentru întregul an. Explicația, majorarea producției în statele non-membre ale cartelului cu un nivel cuprins între 1,1 milioane de barili pe zi și de 1,3 milioane de barili pe zi în 2014, crește mai repede decât cererea globală.

Totuși, OPEC ar putea opta împotriva deciziei de reducere a producției în cazul menținerii prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril. Țițeiul Brent cu livrare în august era cotat în această dimineață la un nivel de 108,78 dolari pe baril, în scădere cu 30 de cenți față de ziua de ieri.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) a stagnat în această noapte pe piețele asiatice, după ce ieri a înregistrat o pierdere de 1,5%, pierdere care a anulat cel de-al treilea câștig consecutiv săptămânal, în special ca urmare a creșterii cererilor de șomaj în SUA și al raportului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) care estimează pentru anul viitor o majorare superioară a ofertei de petrol în raport cu cererea.

Cererile de ajutor de șomaj în SUA s-au majorat cu 16.000 săptămâna trecută, ajungând la 360.000, potrivit datelor Departamentului Muncii. De asemenea, producția de petrol în țările non-OPEC va crește în 2014 cu cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii 20 de ani anul viitor, susține AIE.

"Cererea de anul viitor va fi slabă iar oferta va trebui să facă față în mod adecvat acestei reduceri. Investitorii par  aprovizionare pot face față în mod adecvat", a declarat David Lennox , un analist Fat Prophet din Sydney, citat de Bloomberg.

Petrolul WTI cu livrare în august ajuns pe New York Mercantile Exchange la 104,76 dolari pe baril, în scădere cu 15 de cenți. Volumul tranzacționat a fost cu 40% sub media ultimei sute de zile.

Petrolul Brent cu livrare în august a pierdut și el 5 cenți, ajungând la 107,68 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe Exchange. Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI a fost de 2,90 dolari, cu aproape un dolar mai mare față de minimul ultimilor 3 ani și jumătate, de 1,99 dolari, înregistrat pe 10 iulie.

Producătorii non-OPEC își majorează cota de piață

AIE și-a revizuit pozitiv, joi, estimările privind cererea mondială de petrol în 2013, până la 90,77 milioane barili pe zi, din cauza temperaturilor neobișnuit de scăzute care au fost înregistrate în al doilea trimestru în mai multe țări membre ale OECD, transmite AFP.

De asemenea, în prima sa estimare pentru 2014, AIE se așteaptă la creșterea cererii mondiale de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi comparativ cu 2013, până la nivelul record de 92 milioane barili pe zi ca urmare a prognozatei îmbunătățiri a economiei mondiale. Cu toate acestea, AIE a subliniat că prognozele sale nu au luat în calcul și revizuirea prognozelor de creștere de către FMI. Recent, Fondul și-a revizuit estimările privind avansul ce va fi înregistrat în 2013 de economia mondială până la 3,1%, de la 3,3% anterior.

În ceea ce privește producția de petrol, AIE estimează că producția de petrol a Organizației țărilor Exportatoare de Petrol va scădea în 2014 cu 200.000 de barili pe zi, până la 29,4 milioane barili pe zi, de la 29,6 milioane în acest an. În schimb, producția de petrol din afara OPEC va crește cu 1,3 milioane până la 55,9 milioane barili pe zi în 2014. 

"Oferta de petrol din afara OPEC va înregistra anul viitor cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani'", a estimat AIE.

Raportul AIE vine la o zi după un raport similar al Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), potrivit căruia anul viitor cota OPEC pe piața petrolieră mondială va scădea, din cauza creșterii concurenței venite din partea petrolului de șist. În raportul său lunar, OPEC a estimat că în 2014 cererea pentru țițeiul său va scădea cu 250.000 de barili pe zi, până la 29,61 milioane de barili pe zi. În schimb, OPEC prognozează că cererea mondială de petrol va crește cu 1,04 milioane barili pe zi, cea mai mare creștere înregistrată după 2010.

Ambele rapoarte tind spre o modificare semnificativă a tendințelor înregistrate în ultimele decenii, când lumea urma să devină din ce în ce mai dependentă de petrolul OPEC, în timp ce livrările din alte regiuni ar fi urmat să scadă sau să stagneze.

Țițieul a scăzut pentru a treia zi consecutivă pe piețele internaționale ca urmare a reducerii capacităților de procesare ale Chinei, cel mai mare importator din lume, la minimul ultimelor opt luni, dar și a majorării producției statelor membre ale Organizației Țărilor Producătoare de Petrol (OPEC).

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut astăzi aproximativ 1,3% în urma publicării știrii potrivit căreia capacitatea de rafinare a Chinei a scăzut la 9,36 milioane de barili pe zi, de la un nivel de peste 9,6 milioane de barili luna trecută. Cererea de petrol din China, producția internă plus importurile nete, a fost de 9,66 milioane de barili pe zi în aprilie, cea mai slabă cerere lunară din august 2012 încoace. Sinopec, cel mai mare rafinator al statului asiatic, își va reduce capacitarea de procesare cu 1,5 milioane de tone în acest trimestru ca urmare a stocurilor în exces pe care le deține. 

Fundamente neprietenoase petrolului

Cererea de țiței a Chinei a scăzut ca urmare a creșterii producției industriale cu doar 9,3%, într-un ritm inferior celui estimat de experții Bloomberg, care avansau o cifră de 9,4%, sau de cei chestionați de Wall Street Journal, care pariau pe 9,5%. Conform Statistical Review of World Energy al celor de la BP, în 2011 China a consumat 9,76 milioane de barili pe zi.

Nici pe partea de ofertă, datele nu susțin actualul nivel al prețului petrolului. În aprilie, OPEC a produs 30,46 milioane de barili pe zi, în creștere cu 280.000 de barili față de nivelul producției înregistrat în martie. Acesta este cel mai înalt nivel al producției OPEC din ultima jumătate de an. Arabia Saudită a produs 9,27 milioane de barili pe zi, în creștere față de cantitatea de 9,13 milioane pompată în martie.

Sfârșitul celor 3 săptămâni de apreciere?!

Țițeiul WTI cu livrare în iunie a pierdut 1,25 dolari, ajungând la ora 10,04 (ora New York-ului, 17,04 - ora României) la 94,79 dolari barilul pe New York Mercantile Exchange (NYMEX). Scăderea din ultimele zile stopează perioada de ascensiune susținută înregistrată în ultimele trei săptămâni. Volumul tranzacționat a fost cu 22% mai mare decât media ultimei sute de zile.

Brent-ul cu livrare în iunie a pierdut la rândul său 1,36 dolari, sau 1,3%, ajungând la 102,55 dolari pe baril la bursa londoneză ICE Futures Europe exchange. Volumul tranzacționat a fost superior cu 1% mediei ultimei sute de zile.

Brent-ul pierde teren în fața WTI

Prima de tranzacționare a Brent-ului în raport cu WTI s-a micșorat în continuare, atingând cel mai redus nivel din ianuarie 2012 până în prezent, de doar 7,35 dolari. Pe 8 februarie, aceasta era de 23,44 dolari. Reînceperea producției în câmpurile din Marea Nordului, dar și temerile privind o creștere limitată anemică pe Bătrânul Continent au redus considerabil ecartul dintre cele doiuă tipuri de țiței. Cu toate acestea, majorarea stocurilor de țiței din SUA îi face pe cei de la Stanley Morgan să anticipeze o viitoare majorare a primei Brent-WTI.

Naționalismul economic are puseuri de expansiune extrem de puternice pe vremuri de criză. În general, statele când se confruntă cu o criză, în special cu una financiară, care afectează bunăstarea contribuabililor electori, a finanțelor publice, dar și creditarea sectoarelor economice, apelează la măsuri protecționiste, la subvenționarea economiilor autohtone, la introducerea de tarife vamale și la restricționarea liberei circulații a forței de muncă și a bunurilor, în speranța că aceste măsuri vor aduce mai multe voturi partidelor aflate la putere. Considerentele economice pică pe plan secund, principalul scop al celor care introduc astfel de măsuri fiind cumpărarea bunăvoinței contribuabililor, fie ei persoane fizice care votează, fie persoane juridice care finanțează.

În România, portdrapelul acestei mișcări este Ziarul Financiar și economiștii pe care-i publică în mod curent. Aceștia condamnă dacă nu privatizările în general, atunci cel puțin pe cele din sectoarele strategice, precum cel energetic. Ei susțin de altfel un punct de vedere cel puțin contradictoriu, companiile din sectorul energetic ar fi trebuit păstrate în portofoliul de active ale statului din două motive: primul - ar fi contribuit cu mai mulți bani la buget pentru a finanța proiecte sociale, cel de-al doilea - ar fi permis ieftinirea energie cel puțin pentru populație, dar și pentru celelalte "companii strategice".

O altă aripă a gândiri economice autohtone pornește de la realitățile economice mondiale și susține că în condițiile în care statele dezvoltate își subvenționează sectoarele economice, cele emergente, precum România, n-au nicio șansă decât să facă același lucru, și încă mai agresiv, cu sectoarele sale. Dan Șelaru și-a asumat responsabilitatea să prezinte acest punct de vedere. Lui i-au răspuns, cel puțin din punct de vedere teoretic, Bogdan Glăvan, Florin Cîțu și Lucian Davidescu.

Intervenționismul nu vine niciodată singur

Ce ignoră atât reprezentanții naționalismului economic dur, din prima categorie, cât și realiștii, din cea de-a doua categorie, este faptul că intervenționismul nu este niciodată unul punctual. O subvenție nu vine niciodată singură, ea atrage după sine o serie de alte alte intervenționisme, menite a "repara" efectele colaterale ale primei intervenții. Să luăm cazul subvențiilor reprezentate de fondurile europene acordate sectorului privat. Dacă ar fi rămas fără legislație complementară o astfel de subvenționare ar fi dezavantajat companiile din statele dezvoltate. Drept urmare, accesarea fondurilor de către companiile din statele emergente a fost dublată de o serie de condiționalități menite să compenseze avantajul competitiv obținut prin accesarea acestora. Așa că, simultan cu subvențiile, Occidentul a exportat către statele emergente și excesul de reglementare (standarde de calitate, de mediu, de protecție a muncii etc, cu costuri mult mai mari și prohibitive - ceea ce face ca intrarea pe piață să fie extrem de dificilă). Acesta este motivul pentru care piețele din statele emergente sunt în general mai oligopoliste decât cele din Occident, care, în faza lor incipientă nu s-au confruntat cu astfel de probleme, dar și pentru care economiile informale sunt mai dezvoltate (alta soluție de supraviețuire nu există). Ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru a co-finanța accesarea de fonduri europene, băncile au fost constrânse să adopte aceleași standarde.

Companiile de stat diminuează, nu majorează veniturile bugetului

Argumentul păstrării companiilor energetice în proprietatea statului este însă cel puțin bizar, mai ales că vine din partea unor economiști, chiar a unor profesori de economie, cum le place să fie numiți. El este susținut cu tărie în pofida realității. Singura companie de stat (și aceea parțial) profitabilă este Statsoil. Celelalte mari companii de stat din domeniul energetic la nivel mondial sunt fie chineze, fie rusești, și beneficiază de pe urma politicilor monopoliste impuse de autorități. Beneficiază însă cu costul profitabilității, mult mai redusă decât cea a Exxon, Chevron sau BP, de exemplu. Iar profitabilitatea mai redusă micșorează și veniturile la bugetul statului respectiv, unul dintre motivele pentru care economiștii susțin naționalizarea companiilor din energie. În acest timp, companii private, precum Exxon sau Chevron se află pe primele două locuri în ceea ce privește veniturile din impozitul pe profit încasat de statul american, cu 31,05 miliarde de dolari plătite în 2012 de Exxon și 20 de miliarde, achitate de Chevron. Apple, cea mai valoroasă companie din lume de-a lungul întregului an, se află doar pe locul al treilea cu 14,21 miliarde de lei, impozit pe profit achitat statului american. Taxa efectivă de impozitare a Exxon a fost de 39,4%, cea a Chevron de 43,2%, în timp ce cea a Apple de doar 25,4%. În pofida opiniei economiștilor dragi ZF-ului, realitatea arată că păstrarea companiilor energetice în proprietatea statului le face mult mai ineficiente, ceea ce conduce la o micșorare, nu la o majorare a veniturilor statului. Pe lângă profitabilitatea în scădere, la ineficiența acestora contribuie căpușarea lor inevitabilă de alte companii ale sponsorilor politici și, mai ales, politica de subvenționare a energiei pentru populație și pentru ceilalți "campioni naționali". Această politică poate funcționa doar pe termen scurt. Pe termen lung, diminuarea veniturilor statului ca urmare a ineficienței companiilor energetice limitează capacitatea de subvenționare a acestuia. Nu poți subvenționa energia pe plan intern decât cu costul majorării consumului autohton, al diminuării exporturilor, al micșorării veniturilor publice și al majorării deficitului bugetar.

OPEC are nevoie de un preț de 110 de dolari pe baril pentru a continua subvenționarea internă a combustibililor

Cel mai bun exemplu în acest sens, pentru a le face pe plac realiștilor, vine de la Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Cartelul care timp de aproape două decenii a dictat prețul petrolului la nivel global a pierdut controlul acestuia. Motivul: subvenționarea masivă a prețurilor pe plan intern, dublată de explozia demografică, a condus la majorarea consumului intern și la micșorarea exporturilor, ceea ce pune în pericol execuția bugetară a statelor membre. 

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul țițeiului la 110 dolari pe baril este nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Potrivit Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp), Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul stă mult mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

Venezuela: statul cu cele mai mari rezerve de petrol plătește anual 7,2 miliarde de dolari pentru a importa combustibili

Un alt exemplu de efecte colaterale dezastruoase care însoțesc subvențiile autohtone este cel al Venezuelei. Un galon de benzină costă 5,8 cenți, iar la cursul informal, după care se realizează majoritatea tranzacțiilor în statul sud-american, el este și mai redus, undeva între 0,4 și 1,5 cenți. Și asta în condițiile în care celelalte prețuri cresc într-un ritm galopant. Moody's anticipează o rata a inflației pentru a cest an de 28%.

Benzină și motorină ieftină pentru populație, dar și pentru statele camarade pe drumul către realizarea unei societăți multilateral dezvoltate, a fost politica economică pe baza căreia fost lider venezuelean Hugo Chavez și-a construit popularitatea atât la nivel intern, cât și regional. Cum însă nu există nimic gratis pe această lume, populația Venezuelei a trebuit și va trebui să plătească prețul "bunăvoinței" liderului său maxim. Motivul: subvenționarea combustibililor a condus la o diminuare drastică a veniturilor "campionului național" PDVSA, care a afectat investițiile acestuia și implicit nivelul de producție. Astfel, producția de țiței a Venezuelei este cu pătrime mai mică decât cea din 1998, anul în care Chavez a preluat puterea. În același timp, prețul redus a majorat consumul intern de combustibili cu numai puțin de 65%. Comparativ cu vecinii lor columbieni, unde prețurile se aliniază celor internaționale, consumul pe cap de locuitor este de 7 ori mai ridicat. Veniturile reduse de subvenționarea masivă a combustibililor au afectat nu numai sectorul de explorare și exploatare, ci pe cel de rafinare. Investițiile în acest sector au fost eliminate din lipsă de bani, ceea ce face ca paradoxal, Venezuela să fie statul cu cele mai mari rezerve de petrol nevoit însă să importe benzină. Un economist venezuelean, citat de Wall Street Journal, estimează că statul sud-american a cheltuit numai puțin de 7,2 miliarde de dolari pe importul de combustibili în 2012. Potrivit datelor oficiale, SUA a exportat în Venezuela numai puțin de 197.000 de barili pe zi de benzină și alte produse rafinate în decembrie 2012.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a calculat costurile aduse de subvenționarea produselor petroliere economiei Venezuelei, prin raportarea prețurilor actuale la cele care ar fi fost în cazul în care prețurile n-ar fi fost controlate politic. A rezultat o sumă considerabilă: de 27 miliarde de dolari în 2011, echivalentă a 8,6% din PIB-ul Venezuelei. În comparație, Venezuela, cheltuiește cu sănătatea 3,25% din PIB și cu educația 5,1% din PIB. Reducerea producției, cea a capacității de rafinare, majorarea consumului intern și micșorarea exporturilor - roate acestea sunt rezultatul subvenționării combustibililor pe plan intern, ceea ce face ca paradoxal, deși este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol, statul venezuelelean să fie lovit o lipsă acută de lichidități. Deficitul bugetar din 2012 al Venezuelei a ajuns la 12% din PIB!

Eliminarea subvențiilor ar reduce poluarea cu 10% până în 2050

Venezuela nu este singură pe acest drum al populismului economic. Multe state preferă să cumpere bunăvoința cetățenilor prin subvenționarea prețului combustibililor. Potrivit IEA costul total cu subvenționarea politicilor din sectorul de petrol și gaze la nivel mondial a fost în 2011 de 523 miliarde de dolari. Liderii absoluți sunt statele din Orientul Mijlociu, urmate de China și India. Fondul Monetar Internațional (FMI) avansează, într-un studiu recent, o cifră similară, de 481 de miliarde de dolari.

Pe lângă eliminarea efectelor colaterale extrem de dăunătoare asupra economiilor respectivelor state, prin realocarea defectuoasă și ineficientă a resurselor, eliminarea subvențiilor din acest sector ar conduce și la o regândire a unei alte politici intervenționiste, cea a diminuării emisiei de gaze cu efect de seră. Un studiu OECD susține că eliminarea acestor subvenții ar contribui la reducerea acestor gaze cu 10% până în 2050, ceea ce ar conduce la micșorarea subvențiilor acordate industriilor "verzi" și la diminuarea prețului energiei.

{jathumbnailoff}

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va reduce în această lună exportul de țiței cu 220.000 de barili pe zi ca urmare a efectelor negative ale creșterii economice globale fragile asupra cererii, dar și a încheierii lucrărilor de întreținere sezoniere ale rafinăriilor, susține compania specializată în monitorizarea transportului maritim al petrolului, Oil Movements, citată de Bloomberg.

OPEC, responsabil pentru furnizarea a 40% din țițeiul comercializat la nivel global, urmează a-și reduce exporturile cu 0,9%, sau 220.000 de barili pe zi, până la un nivel de 23,54 de milioane de barili pe zi, în următoarele patru săptămâni, susține compania de cercetare cu sediul la Halifax, în Marea Britanie. Cifrele exclud însă exportul din Angola și Ecuador.

"În prezent piața este dominată de riscuri pe partea de cerere. Nu am mai fost în această situațe de mulți ani. OPEC nu s-a confruntat până acum decât cu penurie în ultimii cinci ani", susține fondatorul companiei, Roy Mason.

Livrările din Orientul Mijlociu vor scădea la rândul lor cu 1%, până la 17,23 milioane de barili pe zi, de la un nivel de 17,41 milioane de barili, înregistrat în în luna care s-a încheiat pe 4 aprilie. Datele includ și statele din zonă care nu sunt membre OPEC, Oman și Yemen.

Fondul Monetar Internațional a redus estimarea de creștere economică la nivel global pentru 2013, 3,3% față de estimarea precedentă de 3,5%.

Țițeiul total transportat de cargourile maritime în următoarea lună va coborî și el cu 0,2%, ajungând la 472,14 milioane de barili pe zi. Volumele calculate de Oil Movements se bazează pe înregistrărole contabile ale transportatorilor și exclud țițeiul depozitat pe vase, ci numai cel transportat spre livrare.

99 dolari barilul - prețul la care statele OPEC își echilibrează execuțiile bugetare

Și Arab Petroleum Investments Corp. (Apicorp) a ajuns la aceeași concluzie, în cazul în care Brent-ul continuă să se tranzacționeze la un nivel inferior celui de 100 de dolari pe baril, OPEC fiind nevoită să intervină. Prețul minim al petrolului care ar echilibra execuțiile bugetare ale celor 12 state membre ale OPEC este de 99 dolari pe baril, susține Ali Aissaoui, senior consultant al Apicorp, citat de Bloomberg.

“OPEC va fi nevoită să-și restrângă producția pentru a susține prețurile pentru că este riscant să producă în continuare la un nivel apropiat de pragul de rentabilitate", a explicat acesta.

Arabia Saudită, cel mai mare producător OPEC, are nevoie de un preț de 94 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția balanța bugetară. Irakul astă mai rău, prețul țițeiului la care excel-ul ministerului de finanțe de la Bagdad s-ar închide este de 125 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât cel la care și-ar rezolva Quatar-ul problemele bugetare.

"Dacă Brent-ul va continua să scadă va inversa trend-ul contractelor futures de la unul normal la unul de contango, încurajând acumularea de stocuri fizice de țiței", explică Aissaoui problemele cu care se confruntă industria în prezent. Un fenomen contango și o rapidă acumulare de stocuri va face mai dificlă stabilizarea de către OPEC a prețurilor la un nivel apropiat de cel necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate. În ultima lună, au fost perioade în care Brent-ul cu livrare în mai s-a tranzacționat cu un discount de 11 dolari față de cel cu livrare în luna iunie, ceea ce specialiștii numesc o piață contango, o piață cu o evoluție inversată, în care contractele pe termen mai scurt sunt mai ieftine decât cele pe termen mai lung. Este pentru prima dată în ultimul an când se înregistrează un astfel de fenomen, care semnifică fie o anticipare a reducerii cererii, fie a majorării ofertei, fie o combinație a ambelor componente.

Veniturile din export subvențioanează pomenile interne

Potrivit Financial Times, un singur stat ar putea avea puterea de a opri actuala tendință de depreciere a petrolului, Arabia Saudită. Numai că saudiții, și aliații lor din OPEC, par a fi pierdut control prețului petrolului, pe care cartelul l-a deținut mai multe decenii.

Pentru a păstra prețul la nivelul actual are nevoie de o reducere a producției zilnice a Arabiei Saudite cu 1,5-2 milioane de barili. Numai că acest lucru ar însemna venituri din export mai reduse, venituri menite a acoperi subvenționarea consumului intern, aflat în creștere exponențială, direct proporțională cu creșterea exponențială a populației statului arab.

Populația Arabei Saudite s-a majorat de la mai puțin de 10 milioane de locuitori la finele anilor '70 la peste 25 de milioane astăzi. Iar majoritatea populației este neproductivă, milioane dintre saudiți trăind pe spinarea celui mare stat asistențial din  lume. Chiar dacă nu produc mai nimic, ei consumă extrem de mult, mai ales când vine vorba de energie. Un galon de benzină costă în Arabia Saudită 61 de cenți.

Țițeiul își continuă evoluția descendentă, ieri West Texas Intermediate (WTI), Brent-ul și coșul de 12 tipuri de țiței al OPEC, coborând sub pragurile de 90 de dolari (cazul WTI) și 100 de dolari (în cazul Brent și coșului OPEC). Ural-ul, țițeiul folosit de companiile românești pentru calcularea prețului combustibililor, a coborât și el sub 100, acest tip de petrol tranzacționându-se în general cu un discount de 2 dolari față de Brent.

Vestea este una bună pentru șoferi, care vor beneficia de benzină și motorină mai ieftine, însă ea arată neîncrederea pieței în revenirea economică la nivel global. 

Interesantă pentru consumatorii români este în special evoluția pieței Ural-ului. Se pare că rușii, principalii producători ai acestui tip de țiței au decis să aștepte vremuri mai bune, pentru că Petraco SpA nu a reușit să cumpere cantitatea dorită, deși a oferit un preț mai mare decât cel plătit la ultima licitație. Compania a oferit un preț cu un discount față de Brent de numai 1,85 de dolari pe baril, un discount cu 10 cenți mai redus decât cel oferit în cadrul deal-ului semnat pe 9 aprilie. Nici Total SA nu a avut succes în cumpărarea de țiței Ural, discount-ul cerut de francezi, de 2,07 dolari (mai mic decât cel de 2,09 dolari cerut la ultima tranzacție) față de Brent, fiind considerat prea mare de vânzători.

Brent-ul și coșul OPEC au coborât sub 100 de dolari

Țițeiul Brent, cel mai important de pe piața europeană, de care depinde inclusiv prețul Uralului, cu livrare în iunie a scăzut ieri cu 2,08 dolari pe baril sau cu 2,1%, ajungând la 98,55 de dolari barilul pe bursa londoneză Futures Europe exchange. Contractele cu livrare în mai, care au expirat ieri, au pierdut 2,72 dolari sau 2,6%, încheind ziua la 100,39 dolari barilul. Prima de tranzacționare în raport cu WTI a fost de 11,44 dolari.

Și coșul de 12 tipuri de țiței utilizat de OPEC a coborât ieri sub pragul de 100 de dolari, pentru prima dată din 16 iulie 2012 încoace. Coșul OPEC a încheiat ziua la un nivel de 98,56 dolari pe baril. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Nici WTI nu a dus-o mai bine, ca urmare a stocurilor record raportate de SUA. Acesta a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, pierzând ieri 2,2% și încheind ziua la 86,72 dolari pe baril.

{jathumbnailoff}

Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a redus estimările privind creșterea consumului de petrol la nivel global cu 40.000 de barili pe zi în 2013, anunțând totodată că producția grupului a înregistrat o scădere în luna martie, în special din cauza activității restrânse din Nigeria, Irak și Kuweit.

Consumul global de petrol va crește în acest an cu doar 800.000 de barili pe zi, sau 0,9%, estimează OPEC, cu 40.000 de barili pe  zi mai puțin decît estimarea de luna luna trecută a companiei, de 840.000 de barili pe zi.

Cererea va crește la rândul său la un nivel de 89,66 milioane de barili pe zi în 2013, față de nivelul de 88,87 barili înregistrat în 2012.

În pofida pesimismului noilor predicții, OPEC se declară optimistă cu privire la evoluțiile din a doua jumătate a anului. "Cererea din a doua jumătate a anului va fi mult mai mare decât cea din prima jumătate. Nucleul dur al acesteia va proveni din China, susțoine raportul lunar al grupului, prezentat astăzi.

Prețul Brent-ului influențează deciziile OPEC

Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 4,7% în acest an ca urmare a accentuării îngrijorărilor potrivit cărora criza datoriilor suverane din Europa va afecta creșterea economică globală și implicit consumul de petrol. Brent-ul se tranzacționa astăzi pe bursa londoneză ICE Futures Europe în jurul valorii de 106 dolari pe baril. 

În prezent, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

Cei 12 membri OPEC (Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela) urmează a se întâlni pe 31 mai la viena pentru a-și stabili politicile de producție, după ce și-au menținut ținta colectivă de 30 de milioane de barili pe zi într-o ședință din luna decembrie.

OPEC, responsabilă pentru  40% din oferta de petrol la nivel global, a produs în martie 30,19 milioane de barili pe zi, cu 100.000 de barili mai puțin decât în luna februarie. Arabia Saudită, principalul exportator de țiței, a majorat producția în martie la 9,12 milioane de barili pe zi de la 9,08 milioane de barili cât produsese în februarie.

Sancțiunile UE lovesc producția iraniană 

Producția iraniană în schimb a fost mai mică în martie (2,69 milioane de barili) decât în februarie (2,72 milioane), susține OPEC, bazându-se pe surse secundare de informare. Iran nu a prezentat grupului propriile estimări pentru luna trecută, susține Bloomberg.

Principalele puteri ale lumii și Iranul nu au ajuns la niciun acord interimar privind programul nuclear al statului asiatic, în pofida unor discuții care au durat două zile, desfășurate în capitala Kazahstanului la începutul lunii. În 2011, ultimul an neafectat de sancțiunile Uniunii Europene de stopare a importului de petrol din Iran, statul asiatic producea în medie 3,63 milioane de barili.

Potrivit raportului, cererea pentru țițeiul OPEC este estimată în sădere, la 29,75 milioane de barili, pentru acest an, în scădere de la nivelul de 30,16 milioane de barili înregistrat în 2012.

China este pe cale de a depăși Statele Unite ale Americii (SUA) și de a deveni cel mai mare importator de țiței din lume. Capacitatea de rafinare în expansiune a statului asiatic și reducerea cererii externe ca urmare a boom-ului tehnologiei fracturării hidraulice în SUA vor face ca, începând din 2014, China să devină principalul importator de țiței din lume.

Importurile chineze ar putea depăși nivelul de 6 milioane de barili pe zi până la finalul acestui an, susține Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), citată de Bloomberg, în timp ce anul trecut importurile de petrol ale SUA au scăzut cu 21%, arată datele statistice de peste ocean.

Potrivit OPEC, importurile SUA ar putea coborî sub nivelul de 6 milioane de barili pe zi în cursul anului viitor, fapt ce va rocada dintre cele două mari puteri economice.

"Multă lume a anticipat acest moment în ultimul deceniu", a declarat Michael Lynch, președintele Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts. "Liderii chinezi, în special cei militari sunt extrem de îngrijorați în legătură cu dependența Chinei de importul de energie. Nu este însă clar cât de mult se va majora aceasta, însă este evident că ea va crește în viitorul apropiat", susține expertul citat de Bloomberg.

Importurile chineze de țiței au crescut cu 1,3% în decembrie, ajungând la 5,57 de barili pe zi, arată datele OPEC. Statul asiatic ar urma să-și satisfacă cererea internă de petrol din acest an în proporție de 60% prin importuri.

SUA, în schimb, și-a asigura 84% din consumul de energie din producție proprie în 2012, ca urmare a avansului înregistrat de procesul de fracturare hidraulică, care a eliberat cantități importante de petrol și gaz blocate până acum în subsol, fiind neexploatabile prin alte metode. producția internă de țiței a SUA a atins luna trecută un nivel de 7,159 miliarde de barili pe zi, cel mai înalt nivel înregistrat din iulie 1992 până în prezent.

Contractele futures cu țiței West Texas Intermediate (WTI), referința prețurilor petrolului în Statele Unite ale Americii (SUA), au dictat decenii de-a rândul piețele internaționale ale aurului negru. În prezent însă WTI este pe cale să-și piardă poziția dominantă în fața țițeiului Brent, benchmark-ul piețelor europene.

În ultimii trei ani, contractele futures semnate pe bursa londoneză ICE Futures Europe s-au dublat, ajungând la 1,6 milioane. În comparație, potrivit Wall Street Journal, în aceeași perioadă, numărul contractelor futures cu WTI încheiate pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) s-a majorat cu numai 30%, ajungând la 1,7 milioane.

WSJ a identificat cauza pentru care Brent-ul pune în pericol supremația WTI: boom-ul înregistrat de producția de petrol din SUA. Creșterea producției în state precum Texas sau Dakota de Nord este responsabilă pentru excesul de ofertă din centru SUA, ceea ce a condus la o reducere a prețului WTI în raport cu Brent-ul, care a devenit etalonul pentru cea mai mare parte a țițeiului tranzacționat pe piețele internaținale. Stocurile de petrol din Cushing, Oklahoma, cel mai mare spațiu de depozitare din State, au atins în ianuarie un nivel record.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Prețurile futures stabilesc prețurile de referință

Piețele futures pe care se tranzacționează țițeiul și produsele petroliere, în general, joacă un rol extrem de important în ceea ce privește evoluția economiilor de pe întreg globul. Ele sunt interconectate și, contrar opiniei publice majoritare, nu sunt create pentru ca investitorii și brokerii să poată specula liniștiți și profita de evoluția ascendentă a prețului petrolului. Principala funcție a piețelor futures este aceea de a permite furnizorilor, producătorilor, rafinăriilor, companiilor de energie și clienților să se protejeze prin contracte de hedging împotriva volatilității prețului  și să-și asigure stocurile viitoarele de țiței, gaze naturale și alte produse petroliere la un preț stabilit, și nu volatil, ceea ce le permite realizarea unui plan de afaceri pe termen îndelungat. În plus, prețurile futures stabilite în urma numeroaselor tranzacții efectuate pe piețe sunt folosite ca prețuri de referință în formulele de calcul a diferitelor prețuri de furnizare fizică a produselor tranzacționate în urma unor negocieri bilaterale.

Brent-ul cucerește Asia, coasta de est și coasta de vest a SUA

De aceea, evoluția raportului Brent-WTI este extrem de importantă pentru prețurile produselor petroliere din întreaga lume. Țițeiul Brent dictează mai nou prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte. Drept urmare, companiile au tendința să renunțe la contractele WTI și să apeleze la contractele futures pe Brent pentru a evita problemele ridicate de volatilitatea prețurilor.

Coșul de referință OPEC urmează evoluția Brent-ului

Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință este în creștere. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brend-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze înde-aproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă între 2 și 4 dolari pe baril.

WTI va pierde poziția de lider în toamnă

"Mă aștept ca în toamnă, în septembrie mai exact, numărul contractelor futures cu Brent să-l depășească pe cel al celor cu WTI", a declarat Phil Verleger, consultant pe energie cu vechi state de plată al PKVerleger LLC. "A început să fie folosit din ce în ce mai agresiv de firme pentru a se proteja", susîțne acesta.

Todd Gross, șeful diviziei de investiții a Qeri LLC, un fond de energie cu sediul la New York, și-a mutat atenția pe Brent încă din momentul în care ecart-ul dintre cele două tipuri de țiței s-a inversat în 2011. 

Luni, de exemplu, Brent a încheiat ziua la 110,22 dolari pe baril, în scădere cu 63 de cenți sau 0,6%, în timp ce WTI s-a plasat la 92,06, în creștere cu 11 cenți, sau 0,1%. WTI s-a situat în urma Brent-ului în ultimii di ani, tranzacționându-se la un discount cuprins între 10 și 20 de dolari pe baril față de acesta. Ultima oară când de ecartul dintre cele două tipuri de țiței se situa sub un dolar a fost în august 2010.

Unii analiști sunt sceptici

Când prețurile încep să evolueze divergent este ușor să mergi pe mâna Brent-ului", afirmă Gross, care susține că majorarea volumului tranzacționat de țiței Brent l-a convins să intre pe piață. 

Totuși, mai mulți analiști cred că supremația Brent-ului va fi de scurtă durată. Piața cu țiței WTI rămâne încă una mult mai mare decât cea a Brent-ului atunci când se iau în calcul nu numai contractele futures, ci și cele de opțiuni. Săptămâna trecută, acestea au fost de dar 1,3 milioane în cazul Brent-ului, mai puțin de jumătate față de cele pe WTI, care depășesc 3 milioane. 

Totuși, contractele futures cu Brent sunt mult mai tranzacționate. Mai mult de 12 milioane de contracte futures cu Brent și-au schimbat proprietarii în februarie, față de numai 11,5 milioane în cazul WTI. Volumul tranzacțiilor cu Brent l-a depășit pentru prima dată pe cel cu WTI în aprilie 2012.

Mai multe rafinării își calculează costurile cu țițeiul, cele mai importante costuri ale unei rafinării, raportându-se la Brent. la fel și unele companii aviatice, precum Delta Air Lines. Până și comisia de prognoză a Departamentului de Energie a anunțat că va începe să raporteze prognoze și asupra evoluției Brent-ului, pentru a reflecta mai bine prețurile plătite de rafinării.

"Dacă vreau să știu prețul petrolului, și vreau doar o singură cifră, mă uit la Brent", a afirmat James Hamilton, profesor de economie la University of California, San Diego.{jathumbnail off}

{igallery id=2415|cid=4|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Reducerea productiei din partea OPEC, cea mai mare inregistrata din 2008, a afectat considerabil piata transportatorilor, creand cel mai mare surplus de nave transportatoare de petrol din ultimii ani. Veniturile transportatorilor, precum Frontline Ltd., au atins astfel cel mai redus nivel din ultimii trei ani, potrivit Bloomberg.

OPEC si-a redus timp de patru luni, pana in decembrie, oferta cu nu mai putin de un milion de barili pe zi, reducere echivalenta cu incarcatura pe doua zile a unui supertanker. Arabia Saudita, Iran si Irak au fost liderii restructurarii productiei care a condus la crearea unui surplus de nave de transport petrolier de 22% in cea mai importanta regiune producatoare de titei de pe glob. OPEC furnizeaza 40% din productia de petrol globala. Miscarea prezenta este contrara tendintei pietei din ultimii patru ani. La inceputul lui 2009, OPEC si-a majorat productia cu 4,8 milioane de barili pe zi, decizie care a eliminat surplusul de cargouri si a condus la majorarea pretului de transport mult dincolo de nivelul la care proprietarii acestora si-ar fi acoperit costurile. In prezent insa piata este in plina schimbare, in special ca urmare a faptului ca Statele Unite ale Americii au reusit sa-si asigure, pentru prima data in ultimele doua decenii, necesarul de petrol din productia interna. Drept urmare, OPEC s-a vazut nevoita sa-si reduca oferta. Transportatorii au fost cei mai afectati, veniturile lor reducandu-se cu 62% fata de cele inregistrate an luna noiembrie. Ca urmare, considera analistii, actiunile Frontline vor pierde 11% pana la finalul anului. 

“Reducerea productiei de catre OPEC va adanci pierderile inregistrate de transportatori, mutand mare parte a profiturilor din industrie catre producatori”, sustine Erik Nikolai Stavseth, analist la Arctic Securities ASA din Oslo, ale carui recomandari in domeniu le-au adus clientilor un randament de 18% in ultimul an. “Transportatorii de obicei se bazeaza pe un inceput de an plin de comenzi, ceea ce face ca 2013 sa fie un an extrem de provocator pentru ei”, concluzioneaza analistul norvegian.

Tarife în scadere cu 53%

Tarifele zilnice pentru cargourile de mare capacitate au scazut cu 53% in ultimul an, atingand un nivel de 14.090 de dolari la inceputul lui 2013, sustine Clarkson Plc (CKN), cea mai mare firma de brokeraj de flote de transport.Potrivit estimarilor analistilor Clarckson, tarifele se vor situa in 2013 in medie la un nivel de 19.500, cu mult sub estimarile din octombrie, cand avansau o cifra de 25.000. Iar Frontline, companie infiintata de miliardarul John Fredriksaen, sustine ca tariful ar trebui sa se situeze undeva la 23.400 de dolari pentru a ca flota sa de 33 de cargouri sa nu inregistreze pierderi.

Nici concurentii sai nu stau mai bine. Hamilton, compania de transport petrolier cu sediul in Insulele Bermude, va raporta o pierdere de 103 milioane de dolari in 2013, in crestere fata de pierderea inregistrata anul trecut, de 87,4 milioane de dolari. Situatia din piata se deterioreaza rapid, analistii estimand in urma cu numai trei luni pierderi de doar 67,2 milioane de dolari pentru Hamilton.

Boom-ul constructiei de cargouri

Numarul cargourilor in exces din Golful Persic s-a majorat cu 7% de la inceputul anului. Surplusul de nave de transport are la baza boom-ul inregistrat in constructie de supertanker-e in 2007 si 2008, cind  tarifele de transport au atins un nivel de 229.000 de dolari. In pofida situatiei grele cu care se confrunta transportatorii in acea regiune, consolidarea cererii pe alte piete i-ar putea ajuta. China, cel mai mare importator de titei si-a majorat capacitatea importata cu 8% in decembrie. De asemenea, analistii estimeaza ca cererea globala de produse petroliere se va majora cu 0,9% in 2013, urmand a ajunge la o capacitate de 90,5 milioane de barili pe zi. Comertul international de pe aceasta piata se va aprecia la randul sau cu 3,8% in acest an, in crestere fata de 2012, cand s-a majorat cu doar 2,8%.

Si comenzile de producere a noi cargouri au fost afectate, rata anuala de crestere a acestora scazand la numai 6,8% in 2012, dupa ce in 2011 aceasta fusese de 13%, iar in 2008 atinsese un record de 47%.