Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu12122019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Ponta coabitează cu Klaus în petrol și gaze: autoritățile locale vor primi o parte din redevențele petroliere colectate de bugetul central

Ponta coabitează cu Klaus în petrol și gaze: autoritățile locale vor primi o parte din redevențele petroliere colectate de bugetul central

Chevron ONG-uri BUN

Noul proiect privind redevenţele va intra în dezbatere publică la începutul anului viitor, fiind nevoie de un consens politic, nu doar de o decizie a majorităţii, o parte din redevenţele încasate urmând să fie transferate, prin viitorul sistem, către autorităţile locale, afirmă premierul Victor Ponta.

"În noul proiect (privind redevenţele - n.r.), care va merge în Parlament, susţinem o idee pe care a promovat-o şi Klaus Iohannis (asumată în programul său prezidenţial). Este vorba despre transferul către autorităţile locale a unei părţi din redevenţele încasate, pentru ca şi comunităţile locale să beneficieze de fonduri suplimentare. Este o idee corectă, pe care am preluat-o în acest an şi pe care o includem în noul proiect", a declarat Ponta, într-o postare pe Facebook.

Miercuri, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări "peste noapte", deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere.

Comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat, susținea, în programul să electoral, Klaus Iohannis, pe atunci primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arată în programul electoral al președintelui ales, Klaus Iohannis.

Idee mai veche

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis a fost primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

Banii înseamnă sprijin pe plan local

În Marea Britanie, guvernul promitea, în ianuarie, că consiliile locale din UK care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

În septembrie, guvernul britanic a anunțat că forajul orizontal prin fracturare hidraulică după zăcăminte de gaze de șist fără acordul prealabil al proprietarilor terenurilor pe care se forează va fi permis de către autorități, prin modificarea în acest sens a legislației în prezent în vigoare, în pofida opoziției publice masive față de acest proiect. Potrivit proiectului de modificare a legii elaborat de guvern, companiile de petrol și gaze vor avea dreptul automat de a fora la adâncimi de minimum 300 de metri, fără să mai fie nevoite să obțină acordul proprietarilor. Comunitățile pe teritoriul cărora se va fora după gaze de șist vor primi compensații în valoare de 20.000 de lire sterline pentru fiecare sondă orizontală forată.

Cel mai bine e să fii proprietar pe resursele de sub terenul tău

Boom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Astfel, fermierul Jim Van Blarcom din Columbia Township, Pennsylvania, își extinde activitatea agricolă grație redevențelor și chiriei lunare pe care le încasează din concesionarea subsolului proprietății sale pentru extracția gazelor naturale.

Acum aproximativ 12 ani, Van Blarcom și alți 150 de proprietari de terenuri au format o asociație, care deținea în total 15.000 de acri de terenuri, și au semnat primul acord de concesiune, transformând această localitate rurală într-una dintre cele mai forate din Bradford County, scrie Fay Observer.

Acum aproximativ șapte ani, asociația a renegociat acordul, pentru a obține mai mulți bani și mai multe clauze de protecție față de riscurile de mediu de la compania concesionară.

Ce redevențe încasează proprietarii americani de subsoluri cu hidrocarburi

Practic, toți cei 500 de acri ai familiei Van Blarcom au fost concesionați unei filiale a companiei canadiene de petrol și gaze Talisman Energy Inc. Familia primește redevențe de 15% de pe urma celor nouă sonde răspândite pe terenul său.

Banii obținuți au fost investiți în fermă. Van Blarcom, în vârstă de 63 de ani, spune că ferma sa, Sugar Branch Farms, și-a mărit cu peste 100% efectivul de vite, ajungând la 560, în urma unei achiziții din acest an. Partenerii familiei închiriază un centru de procesare a laptelui aflat la aproape 18 kilometri de casă, iar acum familia intenționează să îl cumpere.

„Am împrumutat niște bani, dar nici pe departe atât de mulți cât ar fi fost nevoie dacă nu încasam redevențe de pe urma concesionării subsolului proprietății”, spune Van Blarcom. Familia a mai cumpărat și viței, a construit spații suplimentare și a achiziționat noi echipamente și mașini. Un ginere lucra de mult timp la fermă, iar fiul lui Van Blarcom s-a întors acasă acum trei ani pentru a se implica în afacerea familiei. În primăvara aceasta, un al doilea ginere s-a alăturat fermei.

Potrivit unui studiu estimativ al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, în 2012, proprietarii americani de terenuri au încasa exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un alt studiu, realizat de Universitatea din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud