Energy Report

Micii petroliștii vor ca eventuala înăsprire a fiscalității pentru hidrocarburi să fie contrabalansată de măsuri de încurajare a industriei

Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră (ROPEPCA), care grupează titulari de acorduri de concesiune pentru perimetre onshore, vrea ca eventuala înăsprire a fiscalității pentru producția de hidrocarburi să fie contrabalansată de măsuri de încurajare a industriei de petrol și gaze.

Asta în condițiile în care se vorbește despre stabilirea, din 2016, a unor cote de redevență diferite pentru zăcămintele onshore și offshore, respectiv despre eventuala scutire de impozitul pe construcții speciale pentru platformele de foraj maritim care desfășoară lucrări de explorare și producție offshore în Marea Neagră.

În plus, din 2016, Guvernul ar putea impune companiilor producătoare de hidrocarburi un nou impozit, pe lângă redevențele petroliere pe care acestea le plătesc pentru producția de țiței și gaze extrasă, noul impozit urmând să suprataxeze profitul înregistrat de aceste companii strict din activitățile upstream, de explorare și producție.

"ROPEPCA consideră că orice creștere a nivelului redevențelor și/sau aplicarea unor taxe suplimentare asupra industriei ar trebui contrabalansată de introducerea unor măsuri de încurajare menite să reducă impactul asupra fluxurilor de capital și a randamentelor capitalului investit, pentru a susține industria onshore de petrol și gaze din România, prin recunoașterea costurilor investiționale", se arată într-un comunicat al Asociației.

Producători mai mici, onshore

ROPECA grupează companii de petrol și gaze de mai mici dimensiuni, cu operațiuni onshore în România, respectiv ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Beach Petroleum, Blackstairs Energy, Chevron Romania Exploration and Production, East West Petroleum, Expert Petroleum, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Rompetrol, Raffles Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy și Zeta Petroleum.

Cei mai mari producători de hidrocarburi din România sunt OMV Petrom și Romgaz.

În comunicat, ROPEPCA spune că a transmis factorilor de decizie din Guvern, Parlament și autoritățile de reglementare în domeniul energetic o scrisoare de poziție în care amintește câteva elemente importante care ar putea fi atinse în cadrul dialogului dintre autorități și reprezentanții industriei.

Astfel, Asociația amintește că, la sfârșitul anului 2014, clauza de stabilitate a regimului fiscal aplicabil industriei de petrol şi gaze în conformitate cu prevederile Legii nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom S.A., va expira și, ca urmare, în ultimul an, diverse variante privind revizuirea sistemului aplicabil redevenţelor petroliere au fost discutate în media de către reprezentanţii Guvernului.

"S-a discutat ca opţiune adaptarea regimului fiscal la realitățile actuale ale industriei şi anume niveluri specifice de redevențe diferenţiate în funcție de tipul de concesiuni, resurse minerale și perimetre petroliere (de exemplu, resurse convenționale vs neconvenționale, operaţiuni offshore vs. onshore etc)", se afirmă în comunicat.

Suprataxarea se menține la anul

ROPEPCA mai arată că, "în lumina unui mult aşteptat nou regim aplicabil redevenţelor petroliere, deja anunțat de Guvern, taxa pe veniturile suplimentare ale companiilor din industria de petrol şi gaze, introdusă la începutul anului 2013, ar expira până la sfârșitul anului 2014, dar nu sunt informații certe cu privire la aplicabilitatea şi în anul fiscal următor".

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Guvernul a publicat un proiect de OUG prin care se prelungește până la 31 decembrie 2015 impunerea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețurilor la gaze naturale, a celui de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, în primul rând a petrolului, și a celui pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural.

Proiectul de OUG vine după ce Guvernul a anunțat că va menține neschimbat anul viitor regimul și nivelul redevențelor pentru petrol și gaze. În prezent, redevențele sunt cuprinse între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei de hidrocarburi, în funcție de cantitățile extrase trimestrial din fiecare zăcământ.

Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004 și acordurilor petroliere în vigoare, actulele cote de redevență vor putea fi modificate prin lege doar pentru eventuale noi acorduri de concesiune care ar urma să fie semnate de Guvern, nu și pentru cele aflate în prezent în derulare. În cazul celor din urmă, redevențele ar putea fi modificate doar de comun acord, în urma unor negocieri între Executiv și companiile concesionare, prin amendarea respectivelor acorduri petroliere.

Licitație pentru noi concesiuni

Cei de la ROPEPCA mai spun că introducerea taxei pe construcții speciale în 2014, fără o consultare prealabilă a industriei, a generat impedimente serioase operatorilor, forțați astfel să suporte o impunere fiscală suplimentară.

Potrivit unor declarații anterioare ale unor membri ai Guvernului, de anul viitor, impozitul pe construcții speciale va fi redus de la 1,5% la 1%, luându-se în calcul și scutirea de impozit pentru platformele de foraj maritim care desfășoară lucrări de explorare și producție offshore în Marea Neagră.

ROPEPCA mai evocă "anunțarea de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a organizării în viitorul apropiat a unei noi runde de licitaţie publică pentru concesionarea unor perimetre petroliere, demers care, în lipsa unui regim fiscal clar, poate diminua apetitul investiţional".

ANRM va organiza la începutul anului viitor o licitaţie internaţională pentru concesionarea a 36 de perimetre de hidrocarburi. Licitaţia era programată pentru anul trecut, dar a tot fost amânată. Cele 36 de perimetre sunt atât on-shore, cât şi off-shore. Cea mai recentă licitaţie în vederea concesionării pentru explorare şi exploatare a unor perimetre de hidrocarburi a avut loc în 2010.

O nouă taxă din 2016?

Din 2016, Guvernul ar putea impune companiilor producătoare de hidrocarburi un nou impozit, pe lângă redevențele petroliere pe care acestea le plătesc pentru producția de țiței și gaze extrasă, noul impozit urmând să suprataxeze profitul înregistrat de aceste companii strict din activitățile upstream, de explorare și producție.

Astfel, potrivit surselor Energy Report, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze, impozitul pe construcții speciale și impozitul pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.

La stabilirea bazei de impunere a impozitului general pe profit de 16% se iau în calcul, în cazul producătorilor de petrol și gaze, și alte venituri și cheltuieli decât cele legate strict de activitatea de producție. Noua suprataxă pe profitul obținut din activitățile upstream ar viza doar veniturile și cheltuielile legate direct de extracția producției de hidrocarburi.

În Marea Britanie există o suprataxă similară, care vizează profiturile obținute strict din activități de explorare și producție de hidrocarburi de către companiile de profil. Guvernul britanic tocmai a anunțat că va reduce această suprataxă de la actualul nivel de 32% la 30%, dând de înțeles că ar putea urma și alte reduceri ale acesteia.

În plus, executivul de la Londra va extinde nivelul de deductibilitate fiscală pentru investițiile inițiale în proiecte noi de exploatare de petrol și gaze offshore din Marea Nordului și va majora, de asemenea, facilitățile fiscale pentru companiile care dezvoltă în paralel mai multe câmpuri offshore de hidrocarburi în condiții dificile de exploatare, izolate, situate la mare adâncime și necesitând tehnologii foarte costisitoare.