Energy Report

Prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru populație în România au crescut într-un ritm mai scăzut decât rata inflației în intervalul 2008 – 2014 și au rămas semnificativ mai mici comparativ cu situația din țările din Europa Centrală și de Est și cu media din Europa de Vest, se arată într-un studiu realizat de Boston Consulting Group la comanda Federației Patronale a Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

"În perioada 2008 – 2014, prețurile la energie electrică și cele la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut cu o rată medie anuală sub nivelul inflației. Pentru clienții noncasnici, creșterea prețului energiei electrice a rămas sub nivelul inflației, în timp ce, pentru gaze naturale, creșterea procentuală a depășit acest nivel, ca urmare a calendarului de aliniere a prețurilor gazelor din producția internă cu cele europene", se arată într-un comunicat al ACUE.

ACUE mai subliniază că, deși prețurile la curent și gaze rămân relativ reduse în România, chiar raportat la puterea de cumpărare a românilor, care au printre cele mai mici venituri nete din Europa, ponderea costurilor totale cu energia în cheltuielile uzuale ale consumatorilor cu venituri mici rămâne relativ ridicată, ceea ce face ca suportabilitatea prețului energiei să devină o problemă pentru acești clienți. "De aceea, consumatorii vulnerabili trebuie să fie protejați prin mecanisme corespunzătoare", notează ACUE.

Potrivit sursei citate, în perioada amintită, tarifele de transport și distribuție la energie electrică și gaze naturale rămas mult sub media europeană și sunt, în general, similare celor din alte state ale Europei Centrale și de Est.

"În același timp, densitatea rețelelor de energie electrică și gaze naturale din România este printre cele mai scăzute din Europa, ambele sectore confruntându-se cu o reducere importantă a consumului de energie, ceea ce se traduce în costuri mai ridicate pentru întreținerea rețelelor de energie electrică și gaze. O altă problemă cu care se confruntă România este existența unor rețele de electricitate și gaze naturale care trebuie întreținute chiar și în zone unde operarea acestora este nerentabilă din punct de vedere economic din cauza desității reduse a consumatorilor, ceea ce implică costuri mari de întreținere", se afirmă în comunicat.

Investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice au fost de 9,7 miliarde lei, în perioada 2008-2014, spun membrii ACUE, în pofida scăderii veniturilor reglementate între 2008 și 2014.

"Alte 1,9 miliarde lei au fost investite în perioada 2008-2013 în reţelele de distribuţie a gazelor naturale în scopul întreţinerii, extinderii, şi îmbunătăţirii acestora. De la privatizare până în prezent companiile de gaze naturale şi electricitate, membre ale Federaţiei ACUE, au investit în România circa 8,7 miliarde de euro şi au planuri de investiţii de aproximativ 600 milioane de euro", se spune în comunicat, în care se adaugă că sunt necesare investiţii semnificative suplimentare pentru a îmbunătăţi calitatea reţelei şi a o duce la nivelele similare cu cea existentă la nivel european.

Federaţia ACUE numără 27 de membri, printre care se numără E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Reţele, ENEL România, CEZ România, Electrica, Electrica Furnizare, Transelectrica, Congaz, WIEE, Wirom Gas, GAS EST, cu un total de aproximativ 30.000 de angajaţi şi o cifră anuală de afaceri de peste 5,4 miliarde de euro.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a avizat proiectele-pilot de implementare de sisteme de măsurare inteligentă a consumului de energie electrică elaborate de operatorii de distribuție CEZ, E.ON Energie, Enel Distribuție și Electrica Distribuție Transilvania Sud, proiectele celor patru companii prevăzând instalarea, anul acesta, de contoare inteligente pentru un număr total de 97.787 de clienți.

"Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, ANRE a avizat propunerile operatorilor de distribuţie a energiei electrice pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care au respectat Criteriile pentru avizarea proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice din Anexa nr. 3 a ordinului anterior menţionat", se arată într-un comunicat al ANRE.

Potrivit legislației în vigoare, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor.

Din totalul de 97.787 de clienți pentru care cei patru distribuitori s-au angajat să instaleze anul acesta contoare inteligente, circa 93%, respectiv 90.694, sunt clienți casnici, iar restul – clienți noncasnici. De asemenea, aproape 80%, respectiv 77.832 dintre clienții pentru care se vor instala contoare inteligente în 2015, sunt din mediul urban, iar restul – din mediul rural.

Ordinul ANRE nr. 145/2014 prevede că proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente trebuie implementare în zone urbane sau rurale cu "reţele electrice în stare bună sau recent retehnologizate".

Peste 11.000 de clienți cu contoare inteligente în București

Astfel, Enel Distribuție are în plan instalarea de contoare inteligente în zonele București Est (11.392 de consumatori, din care 10.520 casnici și 872 noncasnici), Arad (3.103 clienți), Deva (2.713), Timișoara (4.145), Mamaia (1.951), Delta Dunării (3.356), Călărași (3.495) și Modelu (504).

Proiectul-pilot elaborat de CEZ prevede instalarea, anul acesta, de contoare inteligente pentru 19.009 consumatori din Craiova, din care 17.620 casnici și 1.389 noncasnici, precum și pentru 1.141 de consumatori din comuna Cârcea, din care 1039 casnici și 102 noncasnici.

E.ON Energie își propune instalarea de contoare inteligente pentru 10.795 de consumatori casnici și 775 noncasnici din orașele Onești, Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești și Tîrgu Ocna, precum și pentru 11.193 de consumatori casnici și 474 noncasnici din comunele Agas, Andriesesti, Bogdana, Bogdan Voda, Borzesti, Buda (Blagesti), Poduri, Buruienis, Casin , Cernu, Chetris, Slobozia (Onesti), Dofteana, Dragugesti (Helegiu), Fantanele, Gioseni, Glodisoarele, Gura Vaii, Gura Vaii (Racova), Helegiu, Hemeiusi, Holt, Dumbrava (Itesti), Lapos, Lilieci (Bacau), Livezi, Luncani, Luizi-Calugara, Magura, Marcesti, Margineni, Mateiesti, Plopu (Darmanesti), Popeni, Poiana Sarata, Pralea, Prohozesti, Racova, Radeana, Rusi-Ciutea, Sanduleni, Saucesti, Scurta, Siretu (Letea Veche), Schineni (Saucesti), Stefan Voda, Târdenii Mari, Târgu Trotus, Tuta, Urechesti și Valea Budului.

În fine, Electrica Distribuție Transilvania Sud își propune instalarea de contoare inteligente pentru 22.405 de consumatori din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, din care 20.839 casnici și 1.566 noncasnici, precum și pentru 642 de consumatori din comuna Stremț, județul Alba, din care 605 casnici și 37 noncasnici.

Care sunt costurile

Proiectul-pilot al Electrica Distribuție Transilvania Sud pentru Sfântu Gheorghe, județul Covasna, prevede o investiție totală de 22.110.081 lei.

Din această sumă totală, 9,1 milioane lei reprezintă costurile achiziției a 20.839 de contoare monofazate, 3,071 milioane lei – costurile achiziției a 1.631 de contoare trifazate, 322.441 lei – costurile achiziției a 187 de contoare pentru balanță, 6,57 milioane lei – costurile achiziției și instalării subsistemelor de gestiune și transmitere a informațiilor din contoare, iar 3,038 milioane lei – costurile lucrărilor la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru instalarea sistemelor inteligente de măsurare a consumului.

Trăgând linie, costul unitar per client al proiectului de instalare de contoare inteligente în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, este de 987 lei/client.

Pentru proiectul pilot din comuna Stremț, județul Alba, al Electrica Distribuție Transilvania Sud, costul unitar per client este cu peste 23% mai mare, fiind calculat de operatorul de distribuție la 1.220 lei/client. Investiția totală este de 783.135 lei.

Potrivit legislației în vigoare, costurile investițiilor operatorilor de distribuție în sisteme de măsurare inteligentă a consumului de energie electrică se includ în tarifele de distribuție percepute de aceștia și sunt suportate de consumatorii finali pe facturile lunare de electricitate.

În 2013, ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, aceștia putând primi în plus 0,5 puncte procentuale doar pentru investiţiile în contoare inteligente şi doar dacă reduc consumul propriu tehnologic cu mai mult decât nivelul impus de ANRE. Contoarele inteligente contribuie în cea mai mare măsură la reducerea consumului propriu tehnologic, ridicat în special din cauza furturilor din reţele.

Ulterior, la finalul anului trecut, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%. În ianuarie anul acesta, Electrica SA și filialele sale au contestat în justiție această măsură, procesele fiind pe rol.

"Proiectele privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă trebuie să fie fezabile din punct de vedere tehnic, rezonabile din punct de vedere financiar şi să reflecte economii băneşti proporţionale cu valoarea investiţiilor în aceste sisteme", se afirmă în comunicatul ANRE.

Ce avantaje promit distribuitorii

Sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice sunt sisteme electronice care măsoară consumul de energie electrică, asigură transmiterea bidirecţională securizată a informaţiilor la clientul final și furnizează mai multe informaţii decât un contor convenţional, folosind forme de comunicare electronică.

Sistemele de măsurare inteligentă cuprind subsistemele de măsurare care conţin cel puţin contorul, transformatoarele de măsură şi echipamentele de securizare a accesului la contor, subsistemele de transmitere a informaţiilor și subsistemele de gestiune a informaţiilor din contoare.

Sistemele de măsurare inteligentă au funcţionalităţi obligatorii şi opţionale, definite în Anexa nr. 1 a Ordinului ANRE nr. 145/2014.

Distribuitorii promit că instalarea de contoare inteligente va facilita reducerea și optimizarea consumului și, în consecință, va duce la scăderea sumelor plătite de aceștia pe facturile lunare de curent electric.

Astfel, potrivit companiilor de distribuție, contoarele inteligente vor permite facturarea lunară în funcție de citirea la zi a contorului, ca va reda consumul real, fără a fi nevoie de ajustări și de procedurile complexe legate de estimarea consumurilor.

Va exista, în plus, posibilitatea de a se introduce tarife flexibile, configurabile la nivel de zi, săptămână, lună sau sezon. Și perioada de facturare va putea fi flexibilă, nu neapărat lunar sau la trei luni, așa cum este acum).

Un alt avantaj promis de distribuitori este reducerea timpului necesar schimbărilor contractuale (schimbare furnizor, conectări, deconectări, tarife, putere disponibilă, închidere sau transfer de contract etc), dat fiind că acestea vor putea fi realizate de la distanță de către centrul de contact.

În fine, distribuitorii promit zero greșeli în citirea contorului. Asta pentru că citirea se va face de la distanță direct din contor, reducându-se astfel plângerile și disputele.

De asemenea, contoarele inteligente înregistrează automat energia produsă de unitățile de generare distribuită instalate la client, pentru care acesta a decis să vândă în sistem energia pe care o produce în exces față de consumul propriu.

{jathumbnailoff}

Prețurile administrare au fost o sursă de presiune inflaționistă în primul trimestru din 2015, în special din cauza scumpirii cu 5% a energiei electrice destinate consumatorilor casnici în ianuarie, cauzată de majorarea tarifului reglementat pentru aceștia, dublarea taxei de cogenerare, creşterea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi și creșterea ponderii componentei de piață liberă în totalul tarifului datorat de consumatorii casnici, se arată în ultimul raport BNR asupra inflației.

Prețul energiei electrice era, la finalul lunii martie 2015, cu aproape 5% mai mare decât la sfârșitul anului trecut. Potrivit datelor INS, în martie anul acesta, energia electrică era cu 4,98% mai scumpă decât în decembrie 2014.

Aproape întreaga scumpire consemnată în primele trei luni ale acestui an s-a produs în ianuarie, când prețul energiei electrice a crescut cu 4,75% față de decembrie. În februarie, curentul electric s-a scumpit cu 0,22% față de ianuarie, potrivit aceleiași surse.

"Astfel, au fost afectate majoritatea elementelor din factura de electricitate, în contextul în care în luna ianuarie au avut loc nu doar creşterea ponderii componentei de piaţă concurenţială, ca urmare a parcurgerii unei noi etape a calendarului de liberalizare a pieţei, ci şi majorarea tarifului reglementat, dublarea contribuţiei pentru cogenerare, creşterea cotei anuale obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi", se arată în raportul BNR asupra inflației.

Potrivit sursei citate, la scumpirea cu circa 4,8% a energiei electrice pentru consumatorii casnici din ianuarie a contribuit cu 2 puncte procentuale majorarea tarifului reglementat și creșterea ponderii componentei de piață liberă, cu 1,8 puncte procentuale dublarea taxei de cogenerare și cu 1% majorarea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi.

"Preţurile administrate au reprezentat în primul trimestru al anului curent o sursă de presiune inflaţionistă, reluarea tendinţei crescătoare (+0,9 puncte procentuale, până la 1,3 la sută) fiind cauzată de modificarea amplă din luna ianuarie (cu circa 5 la sută) a tarifului pentru energia electrică plătit de consumatorii casnici", precizează BNR.

{jathumbnailoff}

Electrica SA și Fondul Proprietatea au decis să înceteze negocierile privind preluarea de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de către Fond la filialele regionale de distribuție ale Electrica, cele două părți neajungând la un acord cu privire la prețul tranzacției.

"Electrica și FP au decis să înceteze negocierile privind potențiala achiziție de către Electrica a participațiilor minoritare deținute de FP în următoarele filiale: Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare, întrucât nu au ajuns la un consens cu privire la prețul tranzacției", se arată într-un anunț al Electrica SA, remis Bursei de Valori București.

"Negocierile inițiate de Fond cu Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA pentru vâzarea participațiilor Fondului în Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Furnizare au eșuat. În consecință, Fondul a revocat oferta făcută Electrica de a vinde participațiile în cele patru companii", afirmă și FP, într-un anunț similar.

Participațiile minoritare deținute de FP la cele patru filiale ale Electrica erau evaluate, la finalul anului trecut, la o valoare totală de 770,1 milioane lei, respectiv Electrica Distribuție Muntenia Nord – 235,6 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 206,5 milioane lei, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 201,6 milioane lei și Electrica Furnizare – 126,4 milioane lei.

Fondul Proprietatea controlează 21,99% din acțiunile Electrica Distribuție Muntenia Nord, câte 22% din acțiunile Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Transilvania Nord, respectiv 20% din acțiunile Electrica Furnizare.

Electrica a vrut discount, FP acuză intervenția statului

Bursa scrie, citând surse apropiate negocierilor, că FP ar fi cerut Electrica circa 175 milioane de euro pentru toate acțiunile pe care le deține la Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord și Electrica Furnizare.

"Electrica a refuzat oferta inflexibilă a fondului solicitând un discount de minim 35% pentru acest pachet, considerând că fondul este captiv în filialele sale, care nu sunt listate la Bursă", afirmă sursele citate de Bursa. În urmă cu un an, înainte de listarea Electrica SA la Bursa de Valori București, FP ar fi cerut pe aceste acțiuni o sumă totală de 140 milioane de euro, în timp ce Electrica ar fi oferit maxim 100 de milioane de euro, mizând pe nevoia de lichiditate a fondului, care avea în derulare programul de răscumpărare a acțiunilor proprii.

În urmă cu un an, a fost adoptată o nouă strategie de guvernanță corporativă a Electrica, strategie care, în opinia Fondului Proprietatea, îi oferă acționarului majoritar, statul român, prin intermediul Electrica, o poziție privilegiată şi încalcă drepturile acționarilor minoritari prin faptul că permite intervenția statului în activitatea curentă a celor patru subsidiare în care Fondul deține o participație minoritară.

Rentabilitate garantată redusă de ANRE

Cele patru filiale ale Electrica SA au încheiat anul 2014 cu un profit net cumulat de 540,45 lei, în creștere cu 50%% față de 2013, când acesta s-a ridicat la 361,06 milioane lei. (Electrica Distribuție Muntenia Nord – 140,26 milioane lei, cu 10,87% mai mult decât în 2013, Electrica Distribuție Transilvania Sud – 100,11 milioane lei, +44,3%, Electrica Distribuție Transilvania Nord – 95,33 milioane lei, +49,65%, Electrica Furnizare – 204,73 milioane lei, +101,78%%).

Grupul Electrica a înregistrat, anul trecut, un profit net consolidat de 401,4 milioane lei, cu 59% mai mare decât în 2013, excluzând participaţiile minoritare transferate.

La începutul acestui an, Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

În decembrie 2014, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Interesați de Republica Moldova, după "răzgândirea" Enel

În februarie 2015, directorul general al companiei, Ioan Roșca, declara că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova, arătând că piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

Electrica SA a fost interesată și de preluarea operațiunilor Enel din România, dar între timp italienii s-au răzgândit și au renunțat la planul de a-și vinde participațiile majoritare la subsidiarele locale Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie şi Enel România.

Electrica SA este interesată să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova, printr-o achiziţie, întrucât rata de rentabilitate este ridicată, dar o astfel de decizie depinde de orientarea pro-europeană a autorităţilor de la Chişinău, a declarat directorul companiei de stat, Ioan Roşca.

"Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european", a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

"ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (...) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri", a continuat el.

Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

"Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie", a continuat Roşca.

Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Planurile Electrica SA ar putea fi subminate de preferința autorităților de peste Prut pentru investitori din Federația Rusă. Astfel, în noiembrie anul trecut, ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși înspre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, RED Nord și RED Nord-Vest, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom, iar rețeaua de căi ferate de peste Prut ar putea fi concesionată tot rușilor.

"Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa", a declarat ministrul, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.

RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Moldovei, având 200.000 de abonaţi în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti.

RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, având abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.

La începutul lunii, ministrul delegat pentru Energie de la București, Răzvan Nicolescu, declara că două companii energetice româneşti negociază preluarea unor active în afara ţării. Dat fiind că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, s-a speculat că o potenţială ţintă de achiziţie ar putea fi compania de stat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport de energie electrică de peste Prut.

Portofoliul Energiei din noul guvern de la Atena va fi ocupat de Panagiotis Lafazanis, liderul grupului "Platforma de Stânga", cea mai radicală facțiune din cadrul Syriza.

Lafazanis, de profesie matematician, a fost purtătorul de cuvânt al Syriza și a avut, până nu demult, numeroase dispute cu liderul partidului, actualul premier Alexis Tsipras. Noul ministru al Energiei l-a acuzat în mai multe rânduri pe Tsipras că este prea "moderat" și dispus la compromisuri cu "status-quo-ul neoliberal", dar și de tendințe dictatoriale în conducerea partidului, manifestate prin tentative de "sugrumare" a vocilor dizidente din interiorul formațiunii.

Noul ministrul al Energiei din guvernul de la Atena are 64 de ani este membru fondator al Syriza. Anterior, Lafazanis a activat în Comitetul Politic Central al Partidului Comunist din Grecia. El a participat activ la manifestațiile și acțiunile împotriva dictaturii militare care a condus Grecia între 1967 și 1974 și a suferit persecuții din partea regimului militar.

Panagiotis Lafazanis va conduce un minister-mamut, intitulat Ministerul Reconstrucției Productive, Mediului și Energiei. În actuala structură și denumire, ministerul a fost înființat în 2009, după ce, anterior, instituția purtase numele de Ministerul Mediului, Planificării și Lucrărilor Publice.

Industria energetică – sub șoc

Din programul politic al Syriza și din luările de poziție ale diverșilor săi lideri pe această temă rezultă că, cel puțin la nivel declarativ, noul partid de guvernământ din Grecia intenționează să întărească controlul statului în sectorul energetic, să anuleze extrem de puținele privatizări efectuate în acest domeniu la presiunea FMI, CE și BCE și să întrerupă sau să anuleze implementarea unor aspecte-cheie ale legislației energetice europene, cum ar fi separarea activităților de producție, transport, furnizare și distribuție, liberalizarea tarifelor sau crearea unei piețe unice a energiei la nivelul UE.

Potrivit publicației elene Ekathimerini, industria energetică din Grecia a suferit un adevărat șoc aflând despre numirea lui Panagiotis Lafazanis în fruntea ministerului de profil.

"Este vorba de faptul că Syriza l-a pus ministru pe cel mai mare suporter al naționalizărilor din partid, în condițiile în care sectorul energetic este în plin proces de reorganizare, pentru a se alinia legislației europene și pentru implementarea angajamentelor Greciei față de creditorii săi internaționali", a declarat un oficial din industria greacă energiei electrice, sub protecția anonimatului.

Cu puțin timp înainte de alegerile care au adus partidul la putere, o delegație a Syriza a vizitat sediul cvasimonopolului de stat al Greciei din sectorul energiei electrice, PPC, pentru a-și prezenta programul și viziunea asupra acestui sector.

Cum suna discursul electoral

Din declarațiile celor de la Syriza a rezultat că principalele măsuri vizate de partid sunt stoparea privatizărilor planificate de fostul guvern în sectorul energetic, cum ar fi cea a unei părți din PPC, a ADMIE, operatorul de transport din sistemul energetic grecec și a distribuitorului de gaze naturale DEPA, precum și anularea privatizărilor și renaționalizarea în cazul DESFA, operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, vândut în 2013 companiei azere de stat SOCAR, a distribuitorilor locali de gaze naturale și a companiei petroliere Hellenic Petroleum.

În plus, cei de la Syriza au vorbit despre întreruperea implementării legislației UE cu privire la separarea activităților de producție, transport, furnizare și distribuție în domeniul energetic, PPC urmând să-și reabsoarbă subsidiarele.

Programul partidului mai prevede reducerea graduală a ponderii combustibililor fosili în mixul energetic grecesc și creșterea celei a energiei din surse regenerabile.

Syriza se opune liberalizării pieței și tarifelor în energie, promovată de UE, și are în vedere utilizarea companiilor de stat din domeniu ca "vectori de implementare" a politicilor sociale ale partidului, care să asigure reducerea costurilor cu energia pentru populație și companii. Partidul nu este de acord nici cu crearea unei burse de energie în Grecia.

Ce mai promite Syriza

De altfel, Syriza a promis reluarea imediată a alimentării cu curent electric a locuințelor debranșate de la rețeaua de electricitate din cauza neplății facturilor, precum și energie electrică gratuită pentru cele mai sărace gospodării, în limita a 3.600 KWh pe an.

Asta în condițiile în care valoarea totală a facturilor restante ale grecilor către monopolul energetic de stat PPC a ajuns la 2 miliarde de euro. Gospodăriile populației au facturi neplătite de 1,33 miliarde euro, marii consumatori industriali – de 405,7 milioane euro, alți agenți economici – de 259,2 milioane euro, iar instituțiile de stat – de 54 milioane euro.

În plus, Syriza are în vedere acordarea de facilități întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește costurile cu energia. Mai precis, acestea vor putea beneficia de curent electric la prețuri reduse, subvenționate de stat, cu condiția să semneze un acord prin care să se angajeze să mențină numărul de locuri de muncă și să îndeplinească o serie de exigențe privind protecția mediului.

Cum arată sectorul grec al energiei electrice

În intervalul 2008 – 2013, costurile cu energia electrică în Grecia au crescut cu nu mai puțin de 60%. Prețul în sine al electricității, reglementat și stabilit de stat, s-a majorat, în medie, cu 7% pe an în perioada menționată, iar taxele și tarifele care intră în prețul final al energiei – cu 13,8% pe an. Prețul final a fost umflat și de majorarea continuă a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, impuse de stat și suportate de consumatori.

Piața de energie electrică din Grecia este dominată de grupul energetic de stat PPC, care alimentează cu curent electric circa 90% din consumatori și deține peste două treimi din capacitatea totală de producție.

Statul elen controlează 51% din companie. În 2011, guvernul a ajuns la un acord cu troika FMI-CE-BCE pentru reducerea participației guvernului de la 51% la 34%, dar acordul nu a putut fi pus în practică deoarece sindicatele de la centralele electrice PPC au intrat în grevă, provocând întreruperi totale ale alimentării cu energie în mai multe orașe din Grecia.

Syriza, partidul care a câștigat alegerile parlamentare de duminică din Grecia, promite reluarea imediată a alimentării cu curent electric a locuințelor debranșate de la rețeaua de electricitate din cauza neplății facturilor, precum și energie electrică gratuită pentru cele mai sărace gospodării, în limita a 3.600 KWh pe an. Asta în condițiile în care valoarea totală a facturilor restante ale grecilor către monopolul energetic de stat PPC a ajuns la 2 miliarde de euro.

În programul politic al Syriza, la capitolul măsuri sociale "umanitare" imediate, al căror cost total este estimat de partidul de stânga la 1,882 miliarde euro, figurează furnizarea de curent electric gratuit celor mai sărace familii din Grecia, în limita a 300 KWh pe lună, respectiv 3.600 KWh pe an.

Syriza estimează că de această facilitate ar urma să beneficieze circa 300.000 de gospodării din Grecia ale căror venituri le situează sub pragul oficial de sărăcie. Costurile acestei măsuri s-ar ridica la aproximativ 54 de milioane de euro pe an.

În plus, Syriza are în vedere acordarea de facilități întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește costurile cu energia. Mai precis, acestea vor putea beneficia de curent electric la prețuri reduse, subvenționate de stat, cu condiția să semneze un acord prin care să se angajeze să mențină numărul de locuri de muncă și să îndeplinească o serie de exigențe privind protecția mediului.

Statul șantajist

Costurile cu energia electrică reprezintă o imensă problemă pentru Grecia. Potrivit ultimelor date oficiale, monopolul energetic de stat PPC se confruntă cu mari probleme de lichiditate, în condițiile în care valoarea totală a facturilor de curent neplătite de greci a depășit nivelul de 2 miliarde de euro. Gospodăriile populației au facturi neplătite de 1,33 miliarde euro, marii consumatori industriali – de 405,7 milioane euro, alți agenți economici – de 259,2 milioane euro, iar instituțiile de stat – de 54 milioane euro.

Problema este mai veche, dar s-a agravat începând din 2011, când guvernul de la Atena a introdus o nouă taxă pe proprietăți (dublând nivelul acestei impuneri), inclusă pe facturile de energie electrică și care trebuie plătită odată cu aceasta, la fel ca taxa radio-TV din România. Practic, în acest fel, guvernul i-a șantajat pe greci cu întreruperea alimentării cu energie electrică în caz de neplată a suprataxei pe proprietate.

Deși autoritățile au interzis formal deconectarea de la rețeaua de electricitate a celor care nu achită această taxă pe proprietate, soft-ul furnizorului de energie este incapabil să distingă ce anume de pe factură plătește un client, respectiv curentul consumat sau taxa pe proprietate, astfel încât, cu excepția celor care plătesc totalul sumei de pe factură, toți ceilalți se confruntă cu riscul de a fi deconectați pentru neplată.

La nivelul anului 2013, circa 1.000 de gospodării din Grecia erau deconectate zilnic de la rețeaua de electricitate de către monopolul grecesc de stat din domeniul distribuției energiei electrice, pentru neplata facturilor la energie.

Scumpiri uriașe

În plus, aproape jumătate din apartamentele din Atena s-au debranșat de la sistemele de încălzire centrală, alimentate cu păcură, pentru că nu și-au mai permis să plătească facturile la întreținere.

În 2012, guvernul a majorat cu nu mai puțin de 450% taxa pe vânzarea de păcură pentru încălzire, ceea ce a scumpit combustibilul cu circa 40%. Acest lucru i-a determinat pe mulți greci, chiar cu venituri peste medie, să treacă la încălzirea cu lemne. Pe lângă că poluează, aceste sisteme de încălzire sunt de multe ori artizanale și au provocat incendii în care și-au pierdut viața câteva zeci de persoane pe an.

În intervalul 2008 – 2013, costurile cu energia electrică în Grecia au crescut cu nu mai puțin de 60%. Prețul în sine al electricității s-a majorat, în medie, cu 7% pe an în perioada menționată, iar taxele și tarifele care intră în prețul final al energiei – cu 13,8% pe an. Prețul final a fost umflat și de majorarea continuă a subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile, impuse de stat și suportate de consumatori.

Piața de energie electrică din Grecia este dominată de grupul energetic de stat PPC, care alimentează cu curent electric circa 90% din consumatori și deține peste două treimi din capacitatea totală de producție. Statul elen controlează 51% din companie. În 2011, guvernul a ajuns la un acord cu troika FMI-CE-BCE pentru reducerea participației guvernului de la 51% la 34%, dar acordul nu a putut fi pus în practică deoarece sindicatele de la centralele electrice PPC au intrat în grevă, provocând întreruperi totale ale alimentării cu energie în mai multe orașe din Grecia.

Electrica SA și filialele sale Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord și Electrica Distribuție Transilvania Sud au dat în judecată Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cerând anularea ordinelor prin care ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7% și a stabilit noi tarife de distribuție pentru operatorii menționați.

Acțiunile au fost introduse de către Electrica SA și de către cele trei filiale regionale de distribuție ale sale la Curtea de Apel București, se arată într-o informare a Electrica SA.

Simultan cu depunerea cererilor de chemare în judecată, Electrica SA și filialele sale au făcut și plângeri prealabile împotriva ordinelor ANRE menționate mai sus, compania precizând că plângerea împotriva ordinului de reducere a ratei reglementate a rentabilității a fost respinsă de ANRE.

Luna trecută, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru activitatea de distribuire a energiei electrice. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active a fiecărui distribuitor.

Tot în decembrie, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorii de energie electrică Electrica Muntenia Nord și Electrica Transilvania Sud, pe toate nivelurile de tensiune, și le-a majorat, în schimb, pe cele practicate de Electrica Transilvania Nord.

Fondul Proprietatea și alți investitori au protestat

La finalul lunii noiembrie 2014, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Distribuție Transilvania Nord cu procente cuprinse între 0,61% și 2,18% și a redus, în schimb, tarifele de distribuție ale Electrica Distribuție Transilvania Sud cu procente cuprinse între 0,21% și 1,53%.

Potrivit ordinelor ANRE publicate duminică în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 0,18% de la 1 ianuarie 2015, la 112,15 lei/MWh.

Tariful de distribuție la medie tensiune al Electrica Transilvania Nord se va majora cu 1,52%, la 47,34 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune - cu 2,18%, la 21,10 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Nord distribuie energie electrică unui număr de 1.174.011 clienţi din judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa Năsăud.

De asemenea, ANRE a decis reducerea tarifelor de distribuție practicate de Electrica Distribuție Transilvania Sud. Tariful de distribuție la joasă tensiune va scădea cu 1,53% de la 1 ianuarie 2015, la 122,39 lei/MWh, cel la medie tensiune cu 0,29%, la 46,85 lei/MWh, iar cel la înaltă tensiune – cu 0,21%, la 23,41 lei/MWh.

Electrica Distribuție Transilvania Sud distribuie energie electrică în județele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Săptămâna trecută, ANRE a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

De asemenea, recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus tarifele de distribuție practicate de distribuitorul de energie electrică Electrica Muntenia Nord pe toate nivelurile de tensiune, în timp ce, la distribuitorul CEZ Distribuție, a fost micșorat doar tariful la joasă tensiune, fiind majorate cele la medie și înaltă tensiune.

Potrivit ordinelor ANRE, publicate joi în Monitorul Oficial, tariful de distribuție la joasă tensiune al Electrica Muntenia Nord se va reduce cu 3,01% de la 1 ianuarie 2015, la 138,61 lei/MWh.

Vor fi reduse, de asemenea, tarifele de distribuție practicate de Electrica Muntenia Nord la medie și înaltă tensiune, cu 3,14%, la 42,84 lei/MWh, respectiv cu 2,27%, la 18,4 lei/MWh.

Electrica Muntenia Nord furnizează energie electrică în județele Brăila, Buzău, Focșani, Galați, Ploiești și Târgoviște.

ANRE a mai decis reducerea de la 1 ianuarie 2015 tarifului de distribuție la joasă tensiune practicat de distribuitorul CEZ Distribuție, cu 2,08%, la 137,30 lei/MWh.

În schimb, tarifele de distribuție la medie și înaltă de tensiune au fost majorate de ANRE de la 1 ianuarie, cu 4,47%, la 48,42 lei/MWh, respectiv cu 4,57%, la 25,39 lei/MWh.

CEZ Distribuție furnizează energie electrică în județele Dolj, Argeş, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Teleorman.

S-a redus rata de rentabilitate garantată de stat monopolurilor de distribuție

Recent, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia", se afirma într-un comunicat al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%, după ce, inițial, intenționase să o reducă la 7,45%, fapt care stârnise nemulțumirea Fondului Proprietatea, acesta susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

De la 1 ianuarie 2015, rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, aplicată la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari este de 7,7%, se stipulează la art. 1 al unui ordin al ANRE, publicat vineri în Monitorul Oficial.

"În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1, ANRE determină și aplică anual o corecție a veniturilor reglementate ale operatorilor de distribuție concesionari, calculată ca diferență între valorile rentabilității activelor, precum și ale necesarului de fond de rulment, stabilite prin aplicarea RRR de 8,52%, aprobată anterior, și noile valori determinate prin aplicarea RRR prevăzute la art. 1", prevede ordinul citat.

Legislația în vigoare până în prezent prevedea că "Rata Reglementată a Activelor (RRR) pentru operatorii de distribuţie, exprimată în termeni reali, înainte de impozitare, este de 8,52% pentru anul 2013 şi pentru fiecare an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018) ".

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității cu baza de active ale fiecărui distribuitor.

La finalul lunii trecute, Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuzau draftul de ordin al ANRE, care prevedea o reducere mai amplă a ratei reglementate a rentabilității distribuitorilor de curent electric, cu peste un punct procentual, la 7,45%, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arăta într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se mai spunea în comunicat, în care se mai afirma că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai spunea în comunicat.

Franklin Templeton mai arăta că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchidea Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

Indicatorul statistic care dă seama de consumul de energie electrică din economie a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele încă în funcție a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

"Îl întreb mereu pe Adriean Videanu cum stăm cu consumul de energie. Îmi spune că este scăzut, ceea ce arată că economia nu produce. I-am cerut domnului ministru Videanu să-mi transmită săptămânal evoluţiile consumului de energie comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă. Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. Minus 10-12% faţă de perioada anului trecut. Chiar cu fluctuaţii, dar cam pe această medie. Ei, n-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic", spunea președintele în iunie 2009, la o emisiune televizată.

De ceva timp, însă, această corelare a dispărut cu totul. Potrivit INS, în primele 10 luni din acest an, consumul de energie din economie a scăzut cu 9,41% față de perioada similară a anului trecut, de la 27.043,3 la 24.498,1 milioane KWh. În același timp, însă, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, PIB-ul total a crescut, în primele 9 luni ale anului, cu 3,1%, iar producția industrială – cu 8,5%.

De altfel, și ponderea consumului din economie în totalul consumului de energie electrică din România s-a redus semnificativ, de la 65,2% în primele 10 luni din 2013 la 59,6% în perioada similară a anului în curs.

Per total, consumul de energie electrică din România a scăzut cu 0,9% în perioada menționată, la 41.104,2 milioane KWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,7%, potrivit datelor INS.

Solarele și exportul, în plin avânt

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 52.465,5 milioane KWh, în creştere cu 4.277,4 milioane KWh (+8,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 4.279,9 milioane KWh (+9,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 21.459,0 milioane KWh, în creştere cu 254,4 milioane KWh (+1,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 15.895,7 milioane KWh, în creştere cu 3.047,5 milioane kWh (+23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.672,6 milioane KWh, în creştere cu 72,6 milioane kWh(+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.X.2014 a fost de 3.822,4 milioane KWh, în creştere cu 86,2 milioane KWh (+2,27%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.209,8 milioane KWh, în creştere cu 819,2 milioane KWh (mai mult decât triplu) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Exportul de energie electrică a fost de 6.309,9 milioane KWh, în creştere cu 4.859,2 milioane KWh, adică de peste 4 ori.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5051,4 milioane KWh în scădere cu 210,4 milioane KWh, respectiv cu 4%.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Fondul Proprietatea, alături de alți investitori importanți la Bursa de Valori București (BVB), acuză o modificare legislativă propusă recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind reducerea ratei reglementate a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice cu peste 1 punct procentual, susținând că, în urma acestei măsuri, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de curent electric se va diminua cu peste 12%.

"Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de Administrator Unic şi Societate de Administrare („Administratorul Fondului”) a Fondul Proprietatea SA („Fondul”), precum și Newtyn Management LLC, ING Pensii, Evermore Global Advisors, LLC sunt îngrijorați de schimbările aprobate recent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (”ANRE”) la metodologia pentru stabilirea Ratei Reglementate a Rentabilității (”ROR”), precum și de reducerea propusă recent de către ANRE a Ratei Reglementate a Rentabilității pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%", se arată într-un comunicat al Franklin Templeton.

Dacă reducerea ratei reglementate a rentabilității este aprobată, profitabilitatea viitoare a distribuitorilor de energie electrică va fi micșorată cu aproximativ 12,5%, se arată în comunicat, în care se mai spune că aceste modificări afectează în mod special unele dintre companiile din portofoliul Fondul Proprietatea, cum ar fi Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud, Electrica Distribuție Transilvania Nord, EON Moldova Distribuție, ENEL Distribuție Banat, ENEL Distribuție Dobrogea și ENEL Distribuție Muntenia.

Rata reglementată a rentabilității este exprimată în procentaje și reprezintă rata de rentabilitate recunoscută de ANRE pentru energia electrică. Profitabilitatea distribuitorilor de energie electrică se calculează prin înmulțirea ratei reglementate a rentabilității (în prezent de 8,52%) cu baza de active ale fiecărui distribuitor

"Fondul Proprietatea este îngrijorat în mod deosebit de faptul că schimbările constante ale cadrului de reglementare fac mediul de afaceri instabil și imprevizibil, împiedicând astfel companiile să își asume programe de investiții în contextul în care rata de rentabilitate a capitalului necesar devine nesigură. Mai mult, aceste modificări legislative, fiscale și comerciale neașteptate vor alunga investitorii, care nu vor mai fi interesați de furnizarea de capital în cadrul unui mediu de reglementare atât de imprevizibil", se mai afirmă în comunicat.

Franklin Templeton mai arată că modificările propuse vin la mai puțin de 4 luni de la listarea Electrica de către statul român la BVB și pe Bursa de Valori de la Londra și au loc după introducerea taxei de stâlp, la scurt timp după IPO-urile Nuclearelectrica și Romgaz.

"Astfel de schimbări negative ar putea pune în pericol succesul oricăror listări sau privatizări ale întreprinderilor de stat din România pe Bursa de Valori București", conchide Franklin Templeton.

Electrica vrea tarife mai mari pentru investiții mai mari

Pe de altă parte, în septembrie, Electrica SA a comunicat ANRE faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la BVB pentru a face, în perioada 2015-2018, investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%, arată INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014, serie ajustată sezonier, a fost de 327,12 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de semestrul I 2013, potrivit INS.

Creșterea economică s-a decuplat de consumul de energie

În același timp, însă, potrivit aceleiași surse, consumul final de energie electrică din economia naţională a fost de 32.960,4 milioane KWh în ianuarie-august 2014, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. 

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, consumul populaţiei a scăzut cu 1,6%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.179,4 milioane KWh, în scădere cu 168,9 milioane KWh, respectiv cu 3,9%, precizează INS.

Exportul de electricitate a crescut de aproape 6 ori

Resursele de energie electrică au fost de 41.772,2 milioane KWh în primele 8 luni din 2014, în creştere cu 3.285,2 milioane KWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 3.401,1 milioane KWh (+8,9%). Asta în condițiile în care exportul de energie electrică a fost de 4.632,4 milioane KWh, crescând de aproape 6 ori, respectiv cu 3.825,6 milioane KWh, comparativ cu primele 8 luni din 2013.

Producţia din termocentrale a fost de 17.198,0 milioane KWh, în creştere cu 891,6 milioane KWh (+5,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12.761,4 milioane KWh, în creştere cu 1.888,1 milioane kWh (+17,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.637,6 milioane KWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh, (-0,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.VIII.2014 a fost de 2.945,5 milioane KWh, în creştere cu 45,1 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 973,5 milioane KWh, în creştere cu 623,3 milioane KWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Companiile chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă, pentru a-şi reduce datoria, potrivit CEO-ului Enel, Francesco Starace.

"Există companii din China interesate să cumpere atât în România, cât şi în Slovacia", a declarat Starace.

CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

Energy Report scria, la sfârșitul lunii iulie, că, în acea perioadă, departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi de la State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China, echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și privind schimbul de experientă în implementarea generării de energie regenerabilă.

În septembrie, Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arăta într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintea că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", preciza societatea.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat recent la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

Nuclearelectrica (SNN) ia în calcul posibilitatea de a prelua o parte din operațiunile Enel din România, pe care italienii au anunțat recent că vor să le vândă până la finalul acestui an, însă până în prezent nu a înaintat nici o ofertă către cei de la Enel.

"SNN analizează oportunitatea rezultată din anunțul potențialei vânzări a operațiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părți din perimetrul tranzacției", se arată într-o informare a SNN remisă Bursei de Valori București (BVB).

Nuclearelectrica amintește că si-a manifestat încă din anul 2013 intenția de diversificare a portofoliului, prin investiții strategice care să conducă la creșterea sustenabilă a companiei, în contextul competitiv actual al pieței energiei electrice.

"Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potențială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacție va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor SNN", precizează societatea.

Profit reevaluat în creștere cu 255%

De altfel, marți, SNN a anunțat că și-a revizuit dramatic în creștere profitul net estimat pe anul acesta, cu nu mai puțin de 255%, la aproape 99 milioane lei.

Veniturile estimate au fost revizuite în plus cu 89,73 milioane lei, în principal pe seama majorării estimării veniturilor din vânzarea energiei electrice, pe baza rezultatelor obținute în primele 7 luni, precum și a contractelor încheiate până la finele lunii august, dar și a unor câștiguri din diferențe de curs valutar mai mari decât cele previzionate în bugetul inițial.

Pe partea de cheltuieli, revizuirea s-a datorat reducerii impozitului pe construcțiile speciale, prin recalculare, în urma reevaluării acestora în luna martie 2014 și a reflectării rezultatelor reevaluării prin metoda netă la 31.12.2013, precum și creșterii valorii amortizării, ca urmare a procesului de reevaluare a activelor.

Pe de altă parte, acționarii societății au decis că Nuclearelectrica va participa cu maximum 2 milioane euro la capitalul societății mixte care va construi reactoarele 3 și 4 de la centrala atomică de la Cernavodă. Compania chineză China General Nuclear Power Corporation a fost singura care a transmis către Nuclearelectrica documentația de calificare aferentă primei etape a procedurii de selecție de investitori pentru continuarea proiectului unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, chinezii fiind declarați investitori calificați. 

Se bagă peste chinezi?

În iulie, surse din piață au declarat, pentru Energy Report, că departamentele Enel au fost vizitate de mai mulți specialiști chinezi, trimiși probabil de State Grid Corporation of China, care s-au interesat de activitățile acestora și au consultat diferite documente ale filialei gigantului italian din România.

State Grid Corporation of China este o companie înființată în 2002 de către statul chinez, și deține monopolul construcției și administrării rețelei de distribuție a energiei electrice din China. Ea alimentează 26 de provincii, regiuni autonome și municipalități din China,echivalentul a 88% teritoriul național al statului chinez.

Enel are o relație privilegiată cu grupul chinez, în aprilie fiind semnat un memorandum pentru cooperarea în domeniul tehnologiilor rețelelor inteligente, care pot susține o dezvoltare urbană durabilă, precum și schimbul de experiente în implementarea generării de energie regenerabilă.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat miercuri la Roma, Italia, pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El a fost însoțit de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

Nicolescu spune că statul nu cedează străinilor Electrica Dobrogea

Cu o zi înainte, într-o conferinţă de presă, Nicolescu a afirmat că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

"Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti", a spus Nicolescu.

Electrica SA a comunicat, recent, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Electrica SA vorbea de achiziții în prospectul de listare

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Mai recent, italienii au declarat că vor să finalizeze vânzarea activelor din România până la finalul acestui an.

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Ultimele sondaje de opinie, publicate miercuri, cu o zi înaintea referendumului privind independența, arată că suporterii rămânerii Scoției în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii au un mic avans asupra secesioniștilor, scorul între cele două opțiuni fiind de 52% la 48%.

Soarta plebiscitului se joacă la limită, în condițiile în care aceleași sondaje arată că 8% până la 14% dintre cetățenii cu drept de vot din Scoția nu s-au hotărât nici măcar în al unsprezecelea ceas cum să voteze.

Un rol hotărâtor în înclinarea balanței de partea unioniștilor l-ar putea avea, însă, faptul că, pe multiple planuri, Scoția și scoțienii sunt extrem de dependenți de bugetul de stat al Marii Britanii.

"Un sfert dintre adulții din Scoția lucrează pentru guvernul britanic și primesc salariu de la bugetul central al Marii Britanii. Mai sunt circa un milion de pensionari care își primesc pensiile de la guvernul britanic. Și mai sunt multe companii private care depind de contractele de achiziții publice semnate cu guvernul britanic. În concluzie, cred că oamenii vor vota cu portofelele", spune Andy Duncan, expert scoțian în piețe financiare.

Scoțienii își umflă mușchii eolieni

Aceeași dependență de Marea Britanie se manifestă și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, în pofida declarațiilor recente aproape belicoase ale premierului scoțian Alex Salmond, potrivit cărora Anglia ar rămâne pe întuneric fără producția de energie din surse regenerabile din Scoția.

"Realitatea este că producția de energie electrică a Marii Britanii este slabă, iar Scoția este sursa de energie cea mai de încredere. Regenerabilele din Scoția sunt mai competitive decât multe alte surse de energie. Ce vor face dacă nu vor mai importa energie regenerabilă din Scoția? Fără ea, Anglia ar rămâne pe întuneric în doi ani de zile", a declarat Salmond, cu ocazia unei vizite în orașul scoțian Inverness.

Aceste declarații agresive au fost făcute în replică la afirmațiile anterioare ale șefului campaniei unioniste Better Together, fostul ministrul de Finanțe Alistair Darling, care spusese, tot în Inverness, cu o săptămână înainte, că, în eventualitatea separării Scoției de Marea Britanie, facturile la curent electric ale scoțienilor s-ar majora.

"Restul Marii Britanii nu are nevoie de Scoția pentru a-și asigura alimentarea cu energie electrică. În plus, valoarea rezervelor de țiței din Marea Nordului ale Scoției a scăzut cu 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, sumă egală cu bugetul pentru învățământ al țării. Dacă Scoția ar fi pe cont propriu și ar surveni o scădere bruscă a veniturilor bugetare din petrol, ar fi obligată să taie cheltuielile publice și să ia măsuri de austeritate", arătase Darling.

Vântul scoțian e subvenționat de bani britanici

Nu este pentru prima dată când are loc un duel al declarațiilor pe această temă între guvernul britanic și cel scoțian. Argumentul Londrei este că, în caz de secesiune, facturile la curent ale scoțienilor vor crește pentru că subvențiile care susțin masiva producție de energie din surse regenerabile a Scoției, a căror povară este în prezent împărțită de toți consumatorii britanici, vor rămâne exclusiv în sarcina consumatorilor scoțieni. Mai mult, un astfel de scenariu ar reduce facturile de curent în Anglia și în Țara Galilor.

Surse din industria energetică britanică, citate de BBC, spun că totul depinde de ce se va stabili cu privire la împărțirea poverii subvențiilor pentru energia eoliană a Scoției.

"Un scenariu posibil ar fi acela în care subvențiile pentru investitorii în energie eoliană din Scoția vor fi plătite exclusiv de consumatorii scoțieni, pe facturile lor de curent, ceea ce ar ieftini curentul electric în Anglia. Vă puteți imagina cum ar reacționa scoțienii la așa ceva", a declarat un executiv al unei companii energetice majore din Marea Britanie.

Potrivit unei analize publicate de Departamentul pentru Energie de la Londra, în caz de secesiune, Scoția va trebui să suporte costurile integrale ale subvențiilor pentru producția ei de energie regenerabilă, ceea ce ar echivala cu o majorare de câteva sute de lire sterline pe an a facturilor la curent electric ale gospodăriilor scoțiene.

Costuri de transport mai mari pentru scoțieni

Schema de subvenționare a energiei regenerabile din Marea Britanie presupune că fiecare consumator trebuie să plătească o taxă specială pentru sprijinirea acestei industrii. Însă dat fiind că imensa majoritate a centralelor electric eoliene din UK sunt localizate în Scoția, în timp ce grosul consumatorilor provine din Anglia și Țara Galilor, rezultă că, practic, consumatorii englezi și galezi îi subvenționează pe investitorii în proiecte de energie regenerabilă din Scoția.

O altă problemă este cea a costurilor de transport în rețele al energiei electrice. În prezent, costurile sunt împărțite de toți consumatorii, în cadrul sistemului energetic național unic britanic. Separarea Scoției de Marea Britanie ar majora costurile de transport în Scoția și le-ar reduce în Anglia și Țara Galilor, spun experții în energie.

Asta pentru că relativa slabă densitate a populației din Scoția face ca costurile infrastructurii de transport de energie să se împartă la mai puțini consumatori plătitori de facturi. Este aceeași situație ca la subvențiile pentru regenerabile: în prezent, consumatorii englezi și galezi subvenționează costurile infrastructurii energetice de care beneficiază consumatorii scoțieni.

Oficialii din industria energetică mai spun că, practic, nici autoritățile de la Londra, nici cele de la Glasgow nu au pus la punct planuri alternative privind alimentarea cu energie pentru eventualitatea în care alegătorii scoțieni ar vota majoritar pentru secesiune, inclusiv în problema crucială a împărțirii costurilor subvenționării producției de energie din surse regenerabile.

Investiții și locuri de muncă puse sub semnul întrebării

Astfel, potrivit companiei Green Energy Plc, declararea independenței Scoției ar pune sub semnul întrebării proiecte de energie regenerabilă care presupun investiții de 14 miliarde de lire sterline și susțin cel puțin 12.000 de locuri de muncă. Investitorii în regenerabile se tem că, odată declarată secesiunea Scoției, obligațiile de subvenționare a centralelor eoliene, în vigoare în Marea Britanie, vor înceta în Scoția, ceea ce le-ar pune în pericol funcționarea.

Scoția deține circa 43% din puterea instalată în centrale eoliene a Marii Britanii și exportă circa un sfert din producția ei totală de energie. În prezent, în Scoția se află în stadiu de proiect capacități instalate regenerabile totale de 13 GWh, echivalent cu 15% din puterea instalată totală a Marii Britanii.

"Cine va plăti pentru subvenționarea acestor proiecte? Există riscul ca aceste proiecte să fie anulate. În acest moment, subvențiile pentru regenerabile sunt impuse și administrate de către Departamentul pentru Energie și de către Oficiul pentru Energie, instituții britanice. Dacă acestea vor înceta să aibă putere de decizie în Scoția, cum vor mai funcționa respectivele subvenții?", se întreabă Doug Stewart, CEO al Green Energy.

Comentariile sale reprezintă una din foarte rarele intervenții ale executivilor din companiile de energie regenerabilă în dezbaterea privind independența Scoției, pe care în general au evitat-o.

"Dacă se va vota secesiunea, asta va însemna incertitudine legislativă. Cel mai probabil, deciziile finale de investiție vor fi amânate până se va clarifica situația subvențiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla decât după negocieri între Londra și guvernul scoțian", este de părere Kieron Sropforth, analist la Bloomberg New Energy Finance.

Relief și climă ideale pentru eoliene

Relieful și clima Scoției sunt ideale pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliană, inclusiv offshore, ceea ce face ca peste 41% din investițiile totale planificate în centrale regenerabile din ultimii doi ani, cifrate la 34 miliarde de lire sterline, să fie localizate în Scoția, potrivit datelor Departamentului pentru Energie de la Londra, care mai estimează că industria energiei din surse regenerabile din Scoția susține un număr de circa 12.000 de locuri de muncă.

Dintr-un total de subvenții pentru energia regenerabilă de 2 miliarde de lire sterline plătite în 2013 de toți consumatorii britanici de curent electric, Scoția a primit 560 de milioane de lire sterline, adică cam 28%. De asemenea, Scoția furnizează circa 10% din totalul energiei electrice vândute în Marea Britanie.

Sursele regenerabile de energie au o pondere de 50% în totalul mixului energetic scoțian, iar guvernul de la Glasgow vrea să împingă ponderea la 100% până în 2020. La finalul anului 2013, circa 34% din puterea instalată în centrale regenerabile din marea Britanie era localizată în Scoția.

"Premierul scoțian Alex Salmond trebuie să ne spună cum va fi împărțită piața britanică de energie în eventualitatea secesiunii Scoției. Ce se va întâmpla, restul Marii Britanii va cumpăra energie eoliană din Scoția? Iar dacă da, aceste livrări vor fi taxate de scoțieni? Totul reprezintă un risc", conchide Doug Stewart de la Green Energy.

Electrica SA a comunicat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) faptul că vrea să utilizeze lichiditățile suplimentare obținute în urma listării la Bursa de Valori București (BVB) pentru a face în perioada 2015-2018 investiții mai mari față de planul prezentat ANRE în 2013 și pe baza căruia au fost stabilite actualele tarife de distribuție pentru companie, solicitând Autorității recunoașterea acestor investiții suplimentare față de planul inițial în tarifele de distribuție reglementare practicate de societate.

"Ca urmare a disponibilităţii suplimentare de numerar rezultată în urma procesului de listare, SC Electrica SA a comunicat ANRE intenţia de se realiza un volum mai mare de investiţii în perioada 2015-2018, faţă de cele prezentate în anul 2013 de cei trei operatori de distribuție concesionari, precum și solicitarea privind condițiile de recunoaștere a acestora de către autoritate, conform reglementărilor în vigoare", se arată în nota de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE de modificare a metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție.

Având în vedere că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie în prezent în vigoare, aprobată prin ordinul preşedintelui ANRE nr. 72/2013, nu prevede că operatorii de distribuție au dreptul să solicite reproiectarea tarifelor de distribuție pentru o perioadă de reglementare, ANRE şi-a exprimat disponibilitatea de a completa prevederile Metodologiei în acest sens, precizează Autoritatea.

Tarifele reglementate practicate de operatorii de distribuție de energie electrică, în care sunt incluse costurile operatorilor, inclusiv investițiile, și o rată de rentabilitate prestabilită, de 8,52%, se stabilesc de către ANRE, de regulă, pentru perioade de cinci ani, denumite perioade de reglementare. Anul 2014 este anul de debut al celei de-a treia perioade de reglementare.

Interes exprimat oficial

Astfel, potrivit proiectului de ordin al ANRE, la articolul 15 al Metodologiei a fost inclus un alineat care prevede că "în situaţii excepţionale care conduc la necesitatea modificării semnificative a planurilor de investiții cum ar fi: modificări importante ale legislației primare, schimbarea structurii acționariatului în proporție mai mare de 50 %, reorganizare efectuată prin comasare, absorbție sau divizare, operatorii de distribuție au dreptul să solicite autorității competente, în primul an al unei perioade de reglementare, modificarea proiecţiei tarifelor de distribuţie pentru acea perioadă de reglementare sau pentru un an".

Electrica SA este acţionar majoritar la SC Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, la SC Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA şi la SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara, după o întâlnire cu Luca D'Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din activitățile din România ale Enel, pe care compania italiană a anunțat că le-a scos la vânzare.

"Le-am comunicat celor de la Enel (...) faptul că, din punct de vedere al statului român, rețelele de distribuție reprezintă active cu caracter strategic. În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii românești în ceea ce privește preluarea unor părți din operațiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acționariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat legea privatizării, care anterior nu permitea companiilor în care statul este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu.

Italienii vor să plece din România

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenția că Electrica nu va putea achiziționa acțiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanță de Urgență din 1997 cu privire la privatizarea societăților.

"Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăților, o entitate la care Statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acțiunilor în alte societăți. Deși formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricția se aplică pentru cumpărarea de acțiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci și în afara acestuia. În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acțiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului ", se arăta în document.

Enel a anunțat, în iulie, că a început procesul de vânzare a operaţiunilor de distribuţie şi vânzare de energie din România şi de producţie de energie din Slovacia, în cadrul unui program al grupului italian de reducere a datoriilor. În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o rețea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piață de 34%) și care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienți, dintre care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali (aproximativ 20% din piața de retail) și 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro și au generat un profit operațional de 289 milioane de euro.

Reparațiile – incluse ca atare în tarife, pentru evitarea dublei taxări

Proiectul de modificare a Metodologiei mai prevede că operatorii de distribuție vor avea dreptul să încadreze în categoria investițiilor costurile aferente înlocuirii unor părți componente ale mijloacelor fixe, care au ca rezultat îmbunătățirea parametrilor tehnici sau unt indispensabile la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării mijloacelor fixe respective la parametrii normali.

Acestea se vor include în programul de investiții anual, în limita a maximum 10 % din valoarea totală a acestuia. De asemenea, valoarea acestor investiții va reduce valoarea costurilor de operare și mentenanță controlabile recunoscute în venitul reglementat pentru anul respectiv.

Pentru reparații se va aplica o rată reglementată a rentabilității redusă cu 3 puncte procentuale față de rata reglementată generală a rentabilității, de 8,52%.

"Modificarea urmărește stimularea realizării de investiții noi și evitarea dublei recunoașteri a costurilor cu reparațiile recunoscute ca investiții", precizează ANRE.

Șoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

Creșterea prețurilor combustibililor din al doilea trimestru al anului, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, a fost compensată, din punct de vedere al efectelor inflaționiste, de scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale, ca urmare a reducerii tarifelor de distribuție la gaze naturale, care a anulat efectele unei etape de dereglementare a prețului gazelor, și a ieftinirii certificatelor verzi prin care consumatorii subvenționează producătorii de energie din surse regenerabile, cu impact în facturile plătite de aceștia, potrivit BNR.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 0,66%, faţă de 0,94% în mai şi 1,55% în decembrie 2013, atingând un nou minim istoric. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei a coborât la 1,7% în iunie, de la 2,1% în luna precedentă. În consecință, BNR a redus încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

În ultimul său raport asupra inflației, banca centrală afirmă că, cu excepţia creşterii preţurilor combustibililor, accelerată ca urmare a majorării în luna aprilie a accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, în trimestrul II, evoluţiile componentelor indicelui agregat al preţurilor de consum, afectate cu precădere de factori de natura ofertei, au contribuit la accentuarea dezinflaţiei. Printre factorii determinanți în acest sens s-a numărat, potrivit BNR, scăderea prețurilor de facturare a energiei electrice și a gazelor naturale.

"Cele mai multe prețuri administrate au rămas constante sau chiar au fost reduse în perioada aprilie-iunie 2014, conducând astfel la o nouă temperare a dinamicii anuale a acestei subcomponente a indicelui prețurilor de consum (-0,8 puncte procentuale, până la 2,6%). Cea mai importantă corecţie s-a produs în luna aprilie şi a fost determinată de reducerea preţului de facturare a energiei electrice şi gazelor naturale. Evoluţia s-a datorat, în primul caz, scăderii preţului de tranzacţionare a certificatelor verzi până la valoarea minimă impusă de lege (ca urmare a diminuării de către ANRE a cotei anuale obligatorii de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2014), iar în cel de-al doilea caz, scăderii tarifelor de distribuţie a gazelor naturale (de către ANRE – n.r.), această măsură anulând practic efectele implementării unei noi etape din procesul de liberalizare a pieţei", se afirmă în documentul citat.

Conform calendarului de liberalizare, preţul gazelor naturale a fost majorat cu 2% în luna aprilie 2014.

Scumpiri mai mici

În ceea ce privește evoluția prețurilor administrate până la finalul lui 2014 și în decursul anului viitor, mai ales a celor la energie electrică și gaze naturale, BNR prognozează o majorare anuală cu 1,8% a acestora anul acesta și cu 6,7% în 2015.

"Prognoza a fost revizuită în jos cu 2,5 puncte procentuale pentru anul în curs, în principal pe fondul reevaluării ipotezelor privind evoluţia preţurilor la energie electrică în trimestrul III şi marginal a celor la gaze naturale pe parcursul aceluiaşi trimestru, şi cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor, pe baza reconfigurării ipotezelor privind creşterile de preţuri la energia electrică în urma celor mai recente evoluţii din piaţă", se spune în raport.

Astfel, pentru anul în curs, BNR a luat în calcul o serie de măsuri luate de ANRE, inclusiv reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență, în urma cărora Autoritatea a estimat o reducere în medie a valorii facturilor consumatorilor casnici de 2,6%.

De asemenea, proiecţia inflaţiei preţurilor la energie electrică a fost revizuită în jos pentru anul 2015, reflectând reevaluarea impactului liberalizării pieţei de energie electrică, în contextul supraestimării acestuia în primele etape de liberalizare, spune banca centrală.

"Pe termen mediu se menţin unele incertitudini cu privire la cuantificarea impactului pe care etapele de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice, în mod deosebit a celei din urmă, îl vor avea asupra preţurilor la consumatori, precum şi în ceea ce priveşte calendarele acestor etape. Acestea pot fi potenţate de menţinerea sau chiar amplificarea instabilităţilor geopolitice din Ucraina şi/sau Orientul Mijlociu, cu posibile efecte de propagare asupra preţurilor produselor energetice de pe pieţele internaţionale", se mai menționează în raportul asupra inflației.

Supraacizarea motorinei a adăugat 0,3 puncte procentuale la inflația anuală

BNR mai arată că majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru în luna aprilie 2014 a reprezentat singurul element cu acțiune notabilă în sensul creșterii prețurilor, contribuția acesteia la rata anuală a inflației fiind estimată la circa 0,3 puncte procentuale.

"Astfel, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a urcat la 5%, înregistrând un nivel similar și la finele trimestrului (plus 4,6 puncte procentuale față de martie 2014), în condițiile în care restrângerea ușoară a cererii a contrabalansat efectele traiectoriei ascendente a cotației internaționale a țițeiului", se arată în raportul BNR. Prețul petrolului Brent a crescut de la 107,9 dolari/baril în martie 2014 la 111,9 dolari/baril în iunie 2014, pe fondul temerilor privind eventuale întreruperi ale aprovizionării, în contextul conflictelor geopolitice din Ucraina, Libia și, spre finalul perioadei, din Irak.

BNR mai menționează că aşteptările privind inflaţia ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au deteriorat uşor în trimestrul II, în contextul majorării accizei la carburanţi.

Banca centrală prognozează că inflaţia anuală a combustibililor este prognozată va atinge valoarea de 5,6% la sfârşitul anului curent şi 2,6% la finele celui viitor. Valorile sunt revizuite în sensuri divergente pentru sfârşitul anului curent şi ale celui viitor, cu 2 puncte procentuale în jos în 2014 şi, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale în sus la finele anului 2015.

"La reconfigurarea traiectoriei inflaţiei combustibililor contribuie: valorile mai ridicate înregistrate şi, respectiv, cele preconizate ale preţului petrolului Brent, influenţa proiectată a cursului de schimb EUR/USD asupra cotaţiei RON/USD, relativ mai favorabilă în prima parte a intervalului şi mai nefavorabilă în rest, valoarea mai scăzută a componentei din trimestrul al doilea faţă de cât se anticipa în precedentul Raport asupra inflaţiei și revizuirea marginală în jos a anticipaţiilor privind inflaţia ale agenţilor economici, cu impact şi asupra acestei categorii de preţuri", se arată în documentul citat.

 Guvernul vrea să stabilească, pentru anul viitor, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, la 11,9% din consumul final brut de energie electrică, față de 11,1% anul acesta, impactul certificatelor verzi în facturile consumatorilor de curent electric urmând a se menține astfel la nivelul din 2014, de 35 lei/MWh.

"Pentru anul 2015 cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 11,9% din consumul final brut de energie electrică", se stipulează într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Forma inițială a Legii 220/2008 privind susținerea energiei regenerabile prin certificate verzi prevedea că, în 2015, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 16% din consumul final brut de energie electrică.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impactul macroeconomic al măsurii va fi menţinerea contribuţiei pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile de energie în factura consumatorilor finali la nivelul anului 2014, respectiv la circa 35 Lei/MWh.

Se risca o povară în facturi de 85 lei/MWh

"Acest lucru contribuie la stabilitatea macroeconomică şi păstrarea nivelului de competitivitate a produselor şi serviciilor la nivel naţional. Prin monitorizarea şi stabilirea cotei obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, se decuplează contribuţia plătită de consumatorii industriali şi casnici de energie electrică de efectele creşterii capacităţilor instalate în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, având în vedere că ANRE estimează o creştere a acestor capacităţi cu 57% la sfârşitul anului 2015 faţă de sfârşitul anului 2013", se spune în documentul citat.

Astfel, pentru 2014, ANRE a estimat o creştere susţinută a capacităţilor regenerabile instalate, cu un impact mediu al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică de cel puţin 48 lei/MWh, cu un impact imediat de creştere în factură la un nivel de circa 65 lei/MWh şi cu posibilitatea de a se ajunge la un nivel maxim de 85 lei/MWh.

Guvernul menţionează că, la nivelul lunii iunie 2014, contribuţia pentru energia regenerabilă preconizată pentru anii 2014 – 2015 în factura consumatorilor finali reprezintă circa 25% din preţul mediu ponderat al energiei electrice înregistrat pe Piața pentru Ziua Următoare de la bursa de energie OPCOM.

Pe ce s-au bazat calculele

Pentru estimarea cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare în anul 2015, pe baza metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE nr.49/2014, ANRE a avut în vedere următoarele aspecte:

• Capacitatea electrică totală instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie la sfârşitul anului 2013 de 4349 MW, la care se adaugă în baza autorizaţiilor de înfiinţare acordate cu punere în funcţiune în anul 2014 o capacitate totală de 1393 MW şi o capacitate estimată a se instala în anul 2015 de 1104 MW. Capacităţile menţionate au fost luate în considerare cu defalcare pe tehnologii de producere şi cu factorii de capacitate rezultaţi din analizele de monitorizare.

• Numărul estimat de certificate verzi emise în 2015 a fost calculat pe baza măsurilor luate anterior de Guvern, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și amânarea temporară de la tranzacţionare a unui număr de certificate verzi pentru producătorii acreditaţi până la 31 decembrie 2013.

• Preţul mediu estimat al certificatelor verzi în anul 2015 pe piaţa centralizată a certificatelor verzi s-a considerat a fi preţul minim de tranzacţionare legal stabilit inflatat cu 1,4% faţă de anul anterior.

• Pentru consumul final de energie electrică în anul 2015 s-a avut în vedere o creştere de 1,5% faţă de valoarea estimată pentru anul 2014, de 45.902 GWh.

Subvențiile au dus la supraproducție

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, a fost înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1% din consumul final brut de energie electrică, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevedea o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii, adoptată în primăvara acestui an, a fost evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

Legea 220/2008 prevedea că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Guvernul și-a justificat măsura prin aceea că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", afirma Guvernul. În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, preciza Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), ar fi fost de circa 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de circa 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", arăta Executivul.

Compania de stat Electrica a încasat suplimentar de la clienţi aproximativ 50 de milioane de lei ca urmare a faptului că a facturat de două ori costul cu certificatele verzi şi se aşteaptă ca ANRE să scadă, începând cu 1 iulie, tarifele de furnizare, pentru ca toţi consumatorii să fie despăgubiţi.

Costul cu certificatele verzi se facturează, din septembrie 2012, separat pe facturile la electricitate. Certificatele verzi reprezintă o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

Certificatele verzi sunt acordate producătorilor de energie verde, care apoi le vând furnizorilor, pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) îi obligă să le cumpere. Furnizorii de energie transferă apoi costul cu certificatele verzi către clienţii lor, care în final sunt cei care plătesc ajutorul de stat acordat de Guvern energiei verzi.

Chiar dacă din septembrie 2012 costurile furnizorilor cu certificatele verzi trebuia menţionate separat pe facturi, ANRE nu a redus corespunzator tariful reglementat de furnizare a electricităţii. Tariful reglementat de furnizare a energiei trebuia redus tocmai pentru a nu apărea situaţia de facturare dublă, scrie Mediafax.

Din acest motiv, furnizorii de energie au continuat să factureze costul cu certificatele verzi de două ori, odată prin includerea acestor costuri în tariful reglementat de ANRE şi a doua oară prin facturarea separată a costului cu certificatele verzi, pentru perioada septembrie 2012- iulie 2013.

Se așteaptă la despăgubirea clienților dublu taxați

Ca urmare a dublei facturări a acestor costuri, Electrica a încasat cu aproximativ 50 milioane de lei mai mult de la clienţii săi decât trebuia.

"ANRE a decis ca aceste venituri suplimentare sa fie returnate consumatorilor prin reducerea tarifelor de furnizare, de-a lungul timpului. Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că suma suplimentară încasată şi respectiv, expunerea totală, este de aproximativ 50 milioane lei", se arată în prospectul ofertei publice iniţiale pentru listare la bursă al Electrica.

În iulie 2013, conform tarifelor aprobate de ANRE, preţul fără valoarea certificatelor verzi la care Electrica furnizează energie către consumatorii casnici pe piaţa reglementată a scăzut cu 1,3%.

"Conducerea (Electrica - n.r.) consideră că această reducere a tarifelor la nivel de industrie în perioada reglementată iulie 2013- iulie 2014 a determinat economii la nivelul consumatorilor Electrica Furnizare de aproximativ 20 milioane de lei", potrivit prospectului.

"Electrica Furnizare se aşteaptă la reduceri ale tarifelor de furnizare aferente perioadei de reglementare care va începe în iulie 2014, cu scopul de a despăgubi consumatorii pentru costurile suplimentare suportate", se mai spune în prospect.

ANRE dă din colț în colț

Electrica a furnizat anul trecut 9,7 TWh de electricitate, echivalentul a 22,1% din energia furnizată în Romania. Compania de stat are 3,56 milioane de consumatori finali. Electrica a înregistrat în primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participaţiile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), uşor sub cel din aceeaşi perioadă din 2013, iar pe tot anul 2013 a obţinut un câştig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012.

ANRE arăta, marţi, că toţi furnizorii de electricitate au interpretat eronat legislaţia privind aplicarea tarifelor, astfel că ANRE a decis regularizarea preţurilor, prin reducerea tarifelor de furnizare a energiei cu 1,3%.

"În urma acţiunilor de control, pe care le desfăşoara conform programelor de control aprobate, ANRE a constatat interpretarea eronată a unor prevederi privind aplicarea preţurilor şi tarifelor, şi, în baza competenţelor sale de reglementare şi calculelor efectuate în conformitate cu prevederile metodologiei de stabilire a preţurilor şi tarifelor la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin ordinul ANRE 30/2012, a luat măsura regularizării, prin reducerea tarifelor la furnizarea reglementată a energiei electrice pentru perioada 26 iulie-31 decembrie 2012, prin micşorarea preţului pe MWh la consumatorii finali cu 1,3 %, făcând, astfel, posibilă recuperarea sumelor facturate suplimentar", potrivit unui comunicat al Autorităţii.

Săptămâna trecută, însă, ANRE susținea că tarifele pe care le-a aprobat pentru compania Enel respectă principiile prevăzute de legislaţie, sunt tehnic şi legal argumentate, profesionist întocmite şi nu favorizează niciun operator, potrivit instituţiei. Tot atunci, ANRE afirma că, anul trecut, Direcţia Generală Control a instituţiei a efectuat 1.267 de controale, inclusiv la ENEL, în urma cărora au fost întocmite 386 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind aplicate amenzi în cuantum total de 7,42 milioane de lei.

Scandal de corupție

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți joia trecută de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate. (...) Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", se arăta într-un comunicat al DNA.

Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199 lei, în schimbul îndeplinirii, de către , a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor Enel, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea Enel despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Tribunalul Bucureşti a respins, sâmbătă, propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii DNA pentru Dumbrăveanu, Florin Gugu şi Gheorghe Ciubotaru.

ENEL spune fix nimic

În replică, ENEL a transmis, joi, 12 iunie, printr-un comunicat, doar că "așa cum a clarificat și ANRE pe 10 iunie 2014, la data de 26 iulie 2012 a intrat în vigoare Legea 134, care a stabilit ca valoarea certificatelor verzi să fie facturată separat de tarifele pentru energia electrică (art.8). Anterior acestei date, valoarea certificatelor era cuprinsă în suma finală facturată, deci era plătită de clienți, dar fără a fi evidențiată ca atare, ca linie separată pe factură".

Începand din 26 iulie 2012 și până la sfarsitul anului 2012, Enel, precum și toți ceilalți furnizori de energie electrică, de stat sau privați, s-a conformat cu aplicarea legii 134, în timp ce tariful a rămas neschimbat, precizează ENEL.

"Considerăm important să subliniem faptul că tariful pentru consumatorul final este stabilit în piață pentru toți furnizorii de către ANRE și se aplică pentru toți clienții de pe piața reglementată, neputând fi schimbat arbitrar de niciun furnizor. Eventualele schimbări în tarifele facturate către clienți pe piața reglementată vor fi implementate, ca și până acum, în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare pentru piața de energie electrică, ca urmare a deciziilor ANRE", se mai spune în comunicatul ENEL.

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Claudiu Sorin Dumbrăveanu, alături de Florin Gugu, director în cadrul ENEL, și de Gheorghe Ciubotaru, asociat la firma Electroalfa International, au fost reținuți de DNA pentru 24 de ore, fiind acuzați de infracțiuni de corupție.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2013, Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședinte ANRE și membru al Comitetului de reglementare, a pretins și a obținut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înțelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru societatea Electroalfa International, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe, prieten cu Dumbrăveanu. Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuție lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin, a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 și 3 octombrie 2013, a unor intervenții, în virtutea funcției, pentru avantajarea intereselor ENEL.

Respectivele intervenții au vizat micșorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficiență de la 25% la 50% și informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamație, ci era în programul anual de control.

"Concret, în prima jumătate a anului 2013, inculpatul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, i-a pus în vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL, că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către ENEL, a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente cu această societate", se arată într-un comunicat al DNA.

Prețuri peste piață, suportate în cele din urmă de consumatori

ENEL Distribuție Muntenia este furnizor de energie electrică pentru consumatorii din București, Giurgiu și județul Ilfov.

În cursul lunii mai 2013, ENEL inițiase procedurile interne pentru stabilirea cerințelor de participare a ofertanților la atribuirea contractului „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre ofertanți regăsindu-se Electroalfa International SRL, conform declarației privind participanții din 5.08.2013.

În acest context, Gugu Florin a promis că va ține cont de solicitarea lui Dumbrăveanu Claudiu Sorin, sens în care a avut întâlniri cu reprezentanții SC ElectroAlfa International SRL, cu care a stabilit atribuirea în viitorul apropiat a unor contracte, deși aceștia practicau prețuri peste cele ale pieței în domeniu.

"Din probele administrate a reieșit că Dumbrăveanu Claudiu Sorin a contribuit în mod esențial la reducerea sancțiunii de la 6% la 1,3%, precum și a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar până la finele anului 2013", arată DNA.

Aceste aspecte au fost stabilite în cadrul ședinței din 21.06.2013 a Comitetului de Reglementare al ANRE, în care Dumbrăveanu Claudiu Sorin avea calitatea de membru, cu drept de vot.

Ulterior, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalități, în baza înțelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational, precizează procurorii.

Mașină de obținut lucrări, ulterior subcontractate

"Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, căruia i-a comunicat că a intervenit pentru majorarea unui spor de eficiență în beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasă tensiune. De asemenea, la 3.10.2013, Dumbrăveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum și că nu are nicio reclamație la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului", se mai spune în comunicat.

Potrivit înțelegerii dintre Dumbrăveanu Claudiu Sorin și Gugu Florin, între ENEL Distribuție Dobrogea și asocierea compusă din Electroalfa International și alte două firme au fost încheiate, la 8.11.2013, Acordurile Cadru de Execuție a două lucrări, iar la 10.01.2014, între ENEL Distribuție Dobrogea și SC Electroalfa International SRL au fost încheiate două contracte subsecvente pentru execuția de lucrări.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din județul Călărași, fiind în valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa unei alte firme, însă din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral. Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalații electrice din municipiul Călărași, fiind în valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractată în proporție de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezultă că lucrarea a fost subcontractată integral.

Ca urmare, pe site-ul SEAP a apărut anunțul de atribuire nr. 142739/13.12.2013, pentru „Antrepriza lucrărilor în rețelele de medie tensiune aparținând filialelor Banat și Dobrogea ale ENEL”, printre firmele câștigătoare regăsindu-se și SC Electro-Alfa International SRL, asociat la această firmă fiind inculpatul Ciubotaru Gheorghe, persoană aflată în relații de prietenie cu vicepreședintele ANRE, Dumbrăveanu Claudiu.

"Celor trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.Cei trei inculpați Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe și Gugu Florin urmează a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București", conchide DNA.

După ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Autoritatea de reglementare în energie din Bulgaria a anunțat că intenționează să-i sancționeze cu amenzi pe distribuitorii de electricitate cu capital străin CEZ, Energo-Pro și EVN, după ce a constatat că acestea ar fi comis 2.690 de ilegalități din 2008 încoace..

Amenzile, care ar putea totaliza cel puțin 50 de milioane de leva (35 de milioane de dolari), reprezintă o nouă lovitură dată firmelor de electricitate și transmit un semnal negativ puternic investitorilor, relatează Reuters.

Organismul de reglementare a anunțat că, după un audit minuțios de cinci ani, intenționează să impună o amendă cuprinsă între 20.000 de leva (14.000 de dolari) și un milion de leva pentru fiecare din deficiențe, în termen de 15 zile.

„Am constatat, printre altele, comisioane nejusificate și cheltuieli neîntemeiate pentru servicii de consultanță”, a declarat Boyan Boev, președintele organismului de reglementare. „Excepțiile s-au transformat într-un obicei prost pentru cele trei companii de distribuție a electricității”, a detaliat el.

Se vorbește și despre revocarea licențelor

În replică, cehii de la CEZ și Energo-Pro au transmis, în declarații separate, că ei operează în conformitate cu reglementările bulgare și europene, dar că vor studia concluziile auditului cu atenție și vor lua măsuri pentru a garanta interesele consumatorilor și acționarilor lor.

Austriecii de la EVN ar urma să atace orice sancțiuni în instanță, a spus Joerg Zolfellner, CEO al unității din Bulgaria, într-o conferință de presă, în care a adăugat că auditul a fost efectuat într-un mod haotic, neprofesionist și părtinitor.

Organismul de reglementare a demarat deja un proces care ar putea duce la revocarea licențelor celor trei companii, din cauza unei dispute privind plățile dintre ele și furnizorul național de electricitate, NEK.

Dar autoritatea a anunțat că mai întâi se va ocupa de amenzi, înainte să ia o decizie în privința licențelor, amânând propriu-zis hotărârea până după data de 25 mai, când au loc alegerile pentru Parlamentul European, care sunt văzute drept un test pentru popularitatea guvernului condus de socialiști.

Facturile mari la electricitate sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru cea mai săracă țară a Uniunii Europene, iar protestele pe această temă au răsturnat guvernul anterior în luna februarie a anului trecut.

Alte nereguli

Recent, Consiliul Concurenței din Bulgaria a acuzat cele trei firme de încălcarea reglementărilor din domeniul concurenței, prin stabilirea unor prețuri nerezonabil de mari pentru furnizorii din domeniul telecomunicațiilor pentru a accesa rețelele lor de curent electric.

Cele trei firme sunt acuzate de organismul de reglementare din energie că au furnizat rapoarte false privitoare la încasările lor, care ar fi fost cu milioane de leva mai mari decât cele transmise oficial, scrie presa bulgară.

Reprezentanții organismului de reglementare au anunțat că vor transmite rezultatele auditului către Agenția Națională Fiscală (National Revenue Agency), Agenția pentru Integrarea Financiară a Statului (Agency for State Financial Integration) și personal premierului, transmite Novinite.

Potrivit lui Boyan Boev, cheltuielile celor trei companii de distribuție au fost cu 818 milioane de leva mai mici decât cele raportate. „Pierderile tehnice” declarate de cei trei distrubuitori, pe de altă parte, au fost mai mici decât cele estimate.

Boyan Boev susține că EVN, CEZ și Energo-Pro au ocolit legislația bulgară privind achizițiile publice folosind companii afiliate pentru a le furniza bunuri și servicii, scoțând astfel sume consistente de bani din Bulgaria. „Lipsa calității serviciilor” se numără de asemenea printre nereguli, a spus Boev.

Consumatorii casnici de curent electric și toți beneficiarii de tarife reglementate la energie vor plăti mai mult pentru electricitatea consumată, urmând să suporte pe facturi costurile suplimentare generate pentru producătorii de energie de introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita "taxă de stâlp" și, pe viitor, de orice taxe și impozite noi impuse de stat, care generează astfel de costuri suplimentare.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prețurile pentru energia electrică vândută pe bază de acte reglementate vor putea fi ajustate în situația în care, în cursul anului, devin scadente taxe și impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea prețurilor în vigoare.

Proiectul modifică și completează Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 83/2013.

Astfel, în rândul costurilor suplimentare înregistrate în anul anterior care pot fi luate în considerare de către ANRE la stabilirea prețurilor reglementate pentru anul în curs au fost incluse și cele legate de nerecunoașterea integrală la stabilirea, respectiv ajustarea prețurilor reglementate pentru anul anterior, a sumelor datorate pentru anul respectiv, corespunzătoare taxelor și impozitelor instituite prin acte normative.

În plus, prețurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din inițiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanți la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care ȋn cursul semestrului I al aceluiași an ajung la scadență sau au fost plătite, total sau parțial, taxe și impozite noi, care nu au fost luate ȋn considerare la stabilirea prețurilor ȋn vigoare.

Efecte neluate în calcul

Măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări, a declarat, marți, Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Ponta.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat marţi Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

Nuclearelectrica a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, motivul principal al scăderii fiind acela că, pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014, a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei. În textul raportului Nuclearelectrica pe T1 se precizează că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare, din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Consilierul lui Ponta a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Ponta cel arogant

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Bani pentru reducerea CAS în an electoral

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

Brazilia ar putea lansa o campanie pentru a-i încuraja pe brazilieni să folosească energia electrică mai eficient, pentru a preveni penele de curent în timpul Cupei Mondiale, guvernul susținând însă că nu va trece la măsuri directe de raționalizare a consumului de electricitate.

Ministrul pentru Minerit și Energie, Edison Lobão, a spus că guvernul crede că riscul unor pene masive de curent înainte de sezonul ploios, care începe spre finalul lunii noiembrie, este foarte scăzut, dar că, în cazul în care cantitatea de precipitații nu crește până în aprilie, lăsând fără apă hidrocentralele pe care se bazează în proporție covârșitoare sistemul energetic al țării, brazilienilor li s-ar putea cere să reducă cererea de electricitate în mod voluntar, scrie The Wall Street Journal.

Ministrul a spus că nu vor fi implementate măsuri de raționalizare a curentului electric, care ar fi o durere de cap politică pentru președintele Dilma Rousseff, care se pregătește să găzduiască Cupa Mondială în iunie și iulie și să candideze pentru un nou mandat la alegerile naționale din octombrie.

„Nu lucrăm cu ipoteza raționalizării electricității”, a declarat Lobão, pentru The Wall Street Journal. „Avem convingerea că nu va fi necesar”, a afirmat ministrul.

Spectrul lui 2001

În 2001, guvernul președintelui Fernando Henrique Cardoso a introdus întreruperile programate de curent și i-a amendat pe cetățenii care nu își reduceau consumul.

„Nu intenționăm să îi taxăm mai mult pe cei care nu economisesc energia”, a spus ministrul. „Nu vom repeta ce s-a întâmplat în 2001”, a subliniat el.

Brazilia se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii și unii analiști cred că sunt șanse mari ca electricitatea să trebuiască să fie raționalizată anul acesta, poate chiar în lunile iunie și iulie, când Brazilia va găzdui Cupa Mondială. Analiștii de la banca braziliană de investiții Brasil Plural au spus, într-un raport asupra pieței de la începutul lunii, că ei cred că raționalizarea energiei electrice nu poate fi evitată.

Aproximativ două treimi din capacitatea de generare a țării vine din hidrocentrale. Chiar dacă pot fi surse de electricitate ieftină, ele pot deveni vulnerabile pe o perioadă prelungită fără precipipații.

Generatoare autonome

Chiar dacă sunt îngrijorări cu privire la stocuri, cererea continuă să crească. Compania braziliană federală de planificare și strategie din domeniul energiei, Empresa de Pesquisa Energética, a spus că cererea de curent electric din Brazilia a fost cu 8,6% mai mare în februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, din cauza temperaturilor ridicate și a numărului mare de zile lucrătoare.

Pentru a evita orice probleme în timpul meciurilor din cadrul Cupei Mondiale, guvernul a instalat câte două generatoare autonome de electricitate la fiecare dintre cele 12 stadioane care vor găzdui jocurile, a spus ministrul, adăugând că nu e niciun risc de pană de curent în timpul acestor meciuri.

Ministrul a spus că e improbabil ca cererea de curent electric să crească la niveluri de vârf în timpul Cupei Mondiale, din moment ce consumul mai mare cauzat meciuri și de afluxul de vizitatori străini ar trebui să fie echilibrat de consumul mai redus al companiilor și fabricilor, activitatea acestora urmând să fie redusă sau chiar întreruptă în zilele de meci.

Unii analiști au sugerat că guvernul ar trebui să ia măsuri mai devreme, în loc să aștepte lunile aprilie sau mai. Ministrul a spus că guvernul nu vrea să înceapă programul de eficientizare înainte ca acesta să fie absolut necesar, pentru a evita răspândirea unor temeri de pene de curent propriu-zise. A lua măsuri acum „ar putea fi înțeles ca începutul raționalizării”, a spus ministrul.

Termocentrale scumpe

Recent, guvernul a anunțat că se așteaptă să plătească aproximativ 9,3 miliarde de dolari anul acesta pentru a acoperi costul ridicat al energiei electrice generate de termocentrale, care au fost pornite pentru a compensa activitatea hidrocentralelor, afectată de secetă.

Ministrul a spus că guvernul a ales să nu crească facturile la electricitate anul acesta pentru că nu știe în prezent de câți bani în plus va fi nevoie. El a negat că ar fi vorba de o decizie politică într-un an electoral și a spus că facturile consumatorilor ar trebui să crească în 2015.

Termocentralele pot fi de șase ori mai scumpe de operat decât hidrocentralele, scrie bnamericas.

Perspectiva unui deficit de energie electrică a dus la reînnoirea apelurilor ca guvernul să își diversifice mai mult capacitatea de producție de energetie, prin încurajarea surselor regenerabile.

Cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

 Uniunea Europeană ia în calcul modificarea reglementărilor comunitare cu privire la acordarea de ajutoare de stat, pentru a permite statelor membre să scutească de la plata subvențiilor pentru producătorii de energie din surse regenerabile companiile exportatoare din 62 de industrii intens consumatoare de energie electrică, cum ar fi cea a aluminiului sau cea petrochimică, potrivit unui draft de recomandări privind acordarea ajutoarelor de stat în UE în perioada 2014 – 2020.

Comisia Europeană va aproba sprijinirea respectivelor industrii prin reducerea taxelor și tarifelor legate de protecția mediului impuse acestora, inclusiv a subvențiilor pentru energia regenerabilă, cu condiția ca beneficiarii să acopere cel puțin 20% din costurile adiționale, se arată în documentul citat, obținut de Bloomberg.

"Acest ajutor de stat ar trebui limitat la acele sectoare a căror competitivitate este amenințată de povara obligației de a subvenționa energua din surse regenerabile, fiind mari consumatoare de energie și totodată dependente de exporturi", se stipulează în document.

De asemenea, guvernelor statelor membre UE li se va permite să acorde ajutoare de stat companiilor din acele sectoare economice unde costurile cu energia electrică reprezintă cel puțin 25% din costurile totale și care își obțin cel puțin 4% din veniturile totale din exporturi. Ajutorul poate fi acordat sub formă de reduceri de taxe de mediu, respectiv de subvenții pentru energia regenerabilă, sau sub forma rambursării de către stat a acestor costuri, fie în anul în care aceste cheltuieli sunt efectuate, fie în anul următor.

Taxele, tarifele și subvențiile destinate sprijinirii producției de energie din surse regenerabile au majorat costurile cu energia în UE, prețurile pentru consumatorii casnici, de exemplu, crescând în medie cu 4% pe an în perioada 2008 – 2012, potrivit unei analize a Comisiei Europene.

Exemplul german

În Germania, subvențiile plătite de consumatori pentru energia regenerabilă au făcut ca facturile de curent electric ale consumatorilor germani să fie cele mai mari din UE, fiind depășite doar de cele ale danezilor. Pe de altă parte, marii consumatori industriali de energie beneficiază de reduceri sau chiar de scutiri la plata acestor subvenții, ceea ce a declanșat nemulțumirea autorităților de la Bruxelles-ul, care au amenințat Berlinul cu declanșarea unei proceduri de infringement.

În pofida opoziției Comisiei Europene, numărul de consumatori industriali intensivi de energie din Germania care urmează să fie scutiți anul acesta de suprataxa destinantă sprijinirii producției de energie din surse regenerabile a fost majorat de la 1.720 la 2.098, iar costurile acestei scutiri cresc, astfel, de la 4 la 5,1 miliarde euro, potrivit Biroului Federal pentru Economie și Export (BAFA), citat de Der Spiegel.

Întreprinderile industriale germane, în special cele care consumă mult curent electric, nu trebuie să plătească aproape niciodată suprataxa pe energie regenerabilă (EEG). Scutirea trebuie să le conserve competitivitatea.

Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei scutiri, căci, în viziunea Executivului european, sute de firme germane, care nu sunt în competiție internațională, sunt avantajate. Aceste pierderi trebuie să fie susținute de ceilalți clienți.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, recent, că acele companii germane exportatoare aflate în concurență cu firme străine ar trebui să fie în continuare scutite de subvenționarea regenerabilelor, în condițiile în care datele oficiale arată că, în Germania, un job din 4 depinde de exporturi.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

 Valorile-limită de tranzacționare ale certificatelor verzi, oferite de stat drept subvenție producătorilor de energie din surse regenerabile, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, au fost majorate ușor comparativ cu anul trecut, cu 1,4%, printr-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în urma actualizării cu indicele mediu anual de inflație din zona euro, după cum prevede Legea 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile.

Astfel, potrivit actului normativ citat, valoarea minimă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată, pentru anul 2014, la 29,280 euro, de la 28,876 euro în 2013.

Valoarea maximă de tranzacționare a unui certificat verde a fost majorată la 59,647 euro, de la 58,823 euro anul trecut.

Contravaloarea certificatului verde neachiziționat de către operatorii economici care au obligație anuală de achiziție de certificate verzi, în cazul neîndeplinirii cotei obligatorii de achiziție, a fost majorată la 119,293 euro, de la 117,646 euro în 2013.

Potrivit Legii 220/2008 privind sprijinirea energiei regenerabile, începând cu anul 2011, valoarea minimă și cea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi, precum și contravaloarea penalizatoare a certificatelor verzi cumpărate de companiile care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție, sunt indexate anual de către ANRE, conform indicelui mediu anual de inflație pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE.

S-a majorat cota de achiziție de certificate verzi

Pe de altă parte, tot recent, ANRE a stabilit, pentru anul 2013, o cotă obligatorie de 0,224 de certificate verzi pe MWh, cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012.

Cota obligatorie de certificate verzi a crescut pentru că producţia de energie regerabilă aproape s-a dublat faţă de 2012, ajungând la 6.100 GWh.

Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012.

Potrivit unor surse din piață, citate de Mediafax, această majorare a cotei de achiziție de certificate verzi ar putea majora facturile la electricitate din aprilie cu până la 1%.

Factor de scumpire

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%.

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Brazilia a traversat cea mai secetoasă lună ianuarie din ultimii 60 de ani, fapt care a redus drastic producția de energie electrică a hidrocentralelor sale. În același timp, aproape 50 de centrale electrice eoliene perfect funcționale nu pot fi utilizate din cauza faptului că statul a rămas grav în urmă cu mai mult proiecte de construire a unor noi linii de transport de electricitate care să permită conectarea la rețea a acestor parcuri eoliene.

Compania CHESF, divizie a monopolului de stat din Brazilia pe transport și distribuție electricitate Centrais Eletricas Brasileiras, este în urmă cu până la 19 luni cu construcția acestor noi linii de transport, care ar urma să conecteze la rețea un număr de 48 de parcuri eoliene, capabile să alimenteze cu curent electric circa 3 milioane de locuințe.

Aceste parcuri eoliene au fost construite pe baza planurilor guvernamentale care prevăd ca, până în 2022, Brazilia să-și dubleze puterea instalată în facilități de producere a energiei regenerabile, respectiv centrale eoliene, pe bază de biomasă și micro-hidrocentrale.

Consumatorii plătesc ce nu consumă

La cinci ani după ce statul brazilian a început să organizeze licitații pentru a cumpăra curent electric de la producătorii de energie eoliană, Brazilia se confruntă încă cu mari probleme de alimentare cu energie, printre altele din cauza dependenței de hidrocentrale, care au o pondere de două treimi în totalul producției de curent electric a țării. Cea mai secetoasă lună ianuarie a ultimilor 60 de ani a afectat grav producția hidrocentralelor, creând îngrijorări în legătură cu riscul unor pene masive de curent și cu perspectiv raționalizării consumului de apă.

"Un director al companiei de stat CHESF a apărut la televizor și a declarat că întreprinderea s-a întins mai mult decât îi e plapuma, însă nu e nimic de făcut. Mi se pare scandalos. E ca și cum ai spune că e ok să nu respecți termenele de execuție", spune Jose Carlo de Miranda Farias, director de studii la o altă companie de stat, EPE, responsabilă cu planificarea investițiilor din sectorul energetic brazilian.

Deși nu sunt conectate la rețea, cele 48 de parcuri eoliene produc energie electrică, iar consumatorii plătesc pentru această producție, deși nu beneficiază în nici un fel de ea. Asta pentru că, potrivit contractelor pe termen lung semnate de guvern, dezvoltatorilor li se garantează un nivel minim obligatoriu de achiziții de curent din partea distribuitorului de stat, achiziții care se regăsesc pe facturile consumatorilor.

Statul dă vina pe... stat

Astfel, consumatorii brazilieni plătesc circa 233 de milioane de dolari pentru energia electrică produsă de parcurile eoliene și neintrodusă în rețeaua de transport, plus circa 1,25 de miliarde de dolari reprezentând costurile de repunere în funcțiune a mai multor termocentrale, menite să înlocuiască energia inutilizabilă a parcurilor eoliene.

"Vina aparține în totalitate incompetenței acestei companii de stat, care nu a fost în stare să finalizeze la timp liniile electrice transport necesare conectării parcurilor eoliene", spune Jorge Augusto Saab, analist la Rio Bravo Investimentos.

Instituția de reglementare în energie din Brazilia i-a amendat deja pe cei de la CHESF din cauza acestor grave întârzieri. Compania intenționează să conteste amenzile în instanță și promite că va conecta la rețea câteva parcuri eoliene din statul Rio Grande do Norte până la finalul lunii februarie, iar restul – până la sfârșitul anului. CHESF dă vina pentru întârzieri pe alte instituții de stat, responsabile cu acordarea avizelor de mediu sau a certificatelor de descărcare arheologică, precum și pe proprietarii de terenuri recalcitranți, care refuză să-și pună la dispoziție pământurile sau cer sume prea mari drept despăgubire.

Factură pasată contribuabililor

Pe 4 februarie, o pană gravă de curent a efectat un număr de 6 milioane de oameni din 11 state din Brazilia. Potrivit operatorului de transport și sistem Operador Nacional do Sistema Electrico, compania a fost nevoită să inducă intenționat o serie de scurt-circuite pentru a evita blocaje mai grave ale sistemului.

"Între 2011 și 2012, în statul Rio Grande do Norte s-au oprit pur și simplu toate lucrările legate de energia eoliană și de conectarea la rețea a acesteia. Compania de stat s-a trezit la realitate de-abia acum, după doi ani", spune Jean-Paul Prates, analist la o companie de consultanță pe domeniul energetic.

Recenta pană de curent a stârnit ample îngrijorări cu privire la capacitatea Braziliei de a organiza în bune condiții Campionatul Mondial de fotbal din această vară. Pentru a evita situații jenante cum ar fi oprirea instalațiilor de nocturnă de pe stadioane, precum și o nouă inflamare a prețurilor de consum, președintele Dilma Rousseff a anunțat că statul va asuma din bugetul public costurile de punere în funcțiune a unor capacități instalate suplimentare pe bază de combustibili fosili, respectiv termocentrale și centrale pe gaze naturale.

An electoral

Aceste costuri vor spori însă deficitul bugetar al Braziliei. Ministrul de Finanâe Guido Mantega a declarat că, anul acesta, costurile energetice ale guvernului s-ar putea ridica la aproape 3,8 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestei sume va reprezenta împrumuturi de stat acordate distribuitorilor de curent electric, din care aceștia urmează să cumpere energie scumpă produsă în termocentrale.

În scenariul cel mai pesimist, în care seceta s-ar prelungi pe parcursul întregului an, guvernul estimează că suma totală necesară menținerii în funcțiune a termocentralelor s-ar ridica la peste 7 miliarde de dolari, adică aproape cât a cheltuit guvernul întreg anul trecut pe infrastructura rutieră a țării. Aceste costuri suplimentare riscă să ducă la retrogradarea ratimngului suveran al Braziliei, întrucât ar reprezenta o îndepărtare de politica fiscală prudentă a statului, care a dus la stabilizarea economiei în ultimii 10 ani.

Pe de altă parte, înmulțirea penelor grave de curent ar pune o povară și mai mare asupra economiei, al cărei ritm de creștere a încetinit semnificativ în ultimii ani, de când Rousseff este la putere, la o medie de 1,8% pe an, față de peste 4% pe an în deceniul trecut.

O variantă ar fi ca guvernul să le permită distribuitorilor de electricitate să majoreze tarifele pentru consumatori, pentru a face față costurilor suplimentare cu energia cumpărată de la termocentrale fără presiune suplimentară pe bugetul de stat. Însă acest lucru ar reinflama inflația, deja ridicată, în condițiile în care Rousseff intenționează să candideze pentru un al doilea mandat de președinte, la alegerile generale din octombrie.

Statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor regionale de distribuție ale Electrica SA, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale, se arată în ultimul raport anual al Curții de Conturi, care precizează că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.

Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzutee contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi arată, în raportul citat, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în hotărârile de guvern mai sus menţionate, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).

Incompetență, neglijență sau bună-știință?

"Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic", se afirmă în raportul Curții de Conturi.

În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.

Nici în cazul privatizării Electrica Moldova și Electrica Oltenia, Electrica SA, controlată de statul român, nu a beneficiat de dividende pentru anii 2004 și 2005, în condiții similare, Curtea de Conturi constatând "neurmărirea de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau, reprezentând dividende".

Au acționat în instanță abia în 2012...

În 2004, Electrica Oltenia a obținut un profit net de 153,874 milioane lei, iar Electrica Moldova – de 24,196 milioane lei. În 2005, Electrica Moldova a avut un profit net de 4,356 milioane lei.

"În cazul contractului privind privatizarea SC Electrica Oltenia SA, SC Electrica SA a acţionat în instanţă cumpărătorul CEZ a.s. în anul 2012, pentru plata de penalităţi ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale privind dividendele", se precizează în raportul Curții de Conturi.

De asemenea, la privatizarea Electrica Muntenia Sud, cumpărătorul Enel nu și-a respectat obligația de a aproba în AGA dividende aferente anului 2008 pentru vânzătorul Electrica SA și de a aproba plata către acesta a dividendelor datorate proporțional cu numărul de zile în care vânzătorul, respectiv cumpărătorul, erau înregistrați ca acționari ai societății.

...sau 2013

Curtea de Conturi spune în raport că ordinul ministrului Economiei şi Comerţului şi Hotărârea AGA SC Electrica SA, prin care a fost stabilită modalitatea de repartizare a profitului net aferent anului 2008, figurează că au fost emise ulterior datei la care a avut loc AGA la SC Enel Distribuţie Muntenia SA şi SC Enel Energie Muntenia SA (cele două societăți în care a fost divizată Electrica Muntenia Sud), în care s-au stabilit modalităţile de repartizare a profitului.

În consecință, Curtea a constatat "neurmărirea în timp util de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau reprezentând dividende".

Enel Distribuție Muntenia și Enel Energia Muntenia au obținut, în 2008, profituri nete de 220,64 milioane lei, respectiv 87,173 milioane lei.

"Pentru nerespectarea clauzei privind dividendele, în anul 2013, SC Electrica SA a acționat cumpărătorul în instanță", precizează Curtea de Conturi.

"Indicii de încălcare a legii penale"

În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.

"Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Raportul de control, Curtea de Conturi a dispus măsuri prin decizie, pe care entitatea trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora, precum şi pentru intrarea în legalitate", se spune în raportul Curții.

Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.

"De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale", conchide Curtea de Conturi.

Probleme mult mai mari

Societatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Nu au investit

Astfel, potrivit sursei citate, raportul Curţii de Conturi pe 2011 arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Prețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 0,8% în decembrie 2013, cea mai mare influență la majorarea prețurilor de consum din țările uniunii monetare europene având-o tarifele la energie electrică.

Potrivit datelor Eurostat, în decembrie anul trecut, prețurile la electricitate au contribuit cu 0,11 puncte procentuale la rata anuală a inflației din zona euro, de 0,8%, urmate, la mare distanță, de cele la tutun (0,08 puncte procentuale) și de cele practicate în restaurante și cafenele (0,05 puncte procentuale).

Aceeași sursă arată că, în 2013, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 4,8%, mai mult decât tutunul (4,0%) și restaurantele și cafenelele (1,5%).

În România, anul trecut, curentul electric s-a scumpit cu aproape 8%. Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 9,25%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Cel mai mult s-au scumpit serviciile de apă, canal și salubritate, respectiv cu peste 12%.

În schimb, prețul combustibililor a stagnat anul trecut în România, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%.

Ieftinirea en-gros nu s-a transmis la consumatori

Potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters și care urmează să fie dat publicității săptămâna viitoare, în perioada 2008 – 2012, energia electrică s-a ieftinit masiv pe piețele en-gros din UE, cu procente cuprinse între 35 și 45%. Consumatorii nu au beneficiat însă deloc de această ieftinire, ba dimpotrivă.

Astfel, gospodăriile populației s-au confruntat, în intervalul menționat, cu o creștere medie anuală a tarifelor la electricitate de 4% și de una de 3% la gaze. Consumatorii industriali, sprijiniți de stat în ceea ce privește costurile cu energia, au avut parte de scumpiri medii anuale mai reduse, de 3,5% la energie electrică și de sub 1% la gaze.

Ieftinirea de pe piețele en-gros s-a datorat în principal instalării masive de noi capacități de generare din surse regenerabile. Din exact aceeași cauză, însă, s-au majorat prețurile pentru consumatori, care au fost nevoiți să suporte atât subvențiile dictate de stat pentru energia regenerabilă, cât și majorarea costurile de distribuție, precum și a celor cu upgradarea rețelelor de transport, care trebuie să facă față unor cantități tot mai mari de energie intermitentă, din surse regenerabile, precum parcurile eoliene și solare.

Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale în Europa, care este în bună măsură dependentă de importuri scumpe din Rusia, sunt mult mai mari decât cele din Statele Unite, care au beneficiat de boom-ul gazelor de șist.

Inflația românească – peste media UE

România a înregistrat, în luna decembrie 2013, o rată anuală a inflaţiei de 1,3%, depăşind media din Uniunea Europeană (1%), potrivit Eurostat.

În schimb, România şi Estonia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 - noiembrie 2013), cu un avans de 3,2%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%.

În decembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Grecia (minus 1,8%), Cipru (minus 1,3%) Bulgaria (minus 0,9%) şi Letonia (minus 0,4%), iar cele mai ridicate au fost în Estonia, Austria şi Marea Britanie (toate cu 2%) şi Finlanda (1,9%).

Prețul combustibililor a stagnat anul trecut, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în decembrie 2013, combustibilii au fost cu 0,37% mai ieftini față de decembrie 2012. În ultima lună a anului trecut, combustibilii s-au scumpit cu 0,68% comparativ cu luna anterioară, noiembrie 2013.

Pe de altă parte, serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit anul trecut cu 12,07%, prețul acestora crescând în decembrie față de noiembrie cu 0,09%, arată INS.

Potrivit sursei citate, în 2013, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a consemnat o scumpire cu 7,5%.

Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%. Prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%.

Inflaţia anuală a fost, la sfârşitul anului 2013, de 1,55%, iar creşterea preţurilor de consum s-a situat, astfel, aproape de nivelul minim al intervalului ţintit de Banca Naţională a României.

Banca centrală a stabilit pentru anul trecut o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Anul trecut, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 1,81%, în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012, în timp ce mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit cu 3,62%, respectiv 3,43%, potrivit INS.

Pe parcursul întregului an, cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu 14,68%, pâinea, cu 11,39%, dar şi uleiul comestibil, cu 10,61%. Pe de altă parte, cel mai mult s-au scumpit apa, canalul şi salubritatea, cu 12,07%, gazele, cu 9,25%, tutunul şi ţigările, cu 8,66% şi energia electrică, cu 7,9%.

În decembrie 2013 faţă de luna anterioară, inflaţia a fost de 0,33%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,62%, cele nealimentare cu 0,15% iar serviciile cu 0,2%. În perioada menţionată, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 9,86%, ouă, cu 7,24% şi la legume şi conserve de legume, cu 5,51%. S-au ieftinit, în schimb, citricele, cu 2,81%.

"Creşterea medie a preţurilor per total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012), determinată pe baza IPC este 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,2%", se mai arată în comunicatul INS.

 Societatea comercială de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, controlată de statul român, va fi parțial divizată, prin înființarea unei noi companii, care va prelua din patrimoniul Electrica participațiile minoritare deținute de statul român la filialele regionale deja privatizate ale Electrica, contractele de privatizare ale acestor filiale, precum și litigiile și procedurile arbitrale legate de aceste contracte de privatizare, scopul măsurii fiind creșterea atractivității pentru investitori a Electrica SA, în vederea privatizării, potrivit unui proiect de hotârâre de Guvern.

Electrica SA deține pachete minoritare de acțiuni la filialele Enel Energie Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Muntenia SA (23,57%), Enel Distribuție Banat SA (24,86%), Enel Distribuție Dobrogea SA (24,90%), Enel Energie SA (36,99%), E.ON Moldova Distribuție SA (27%) și E.ON Energie România SA (3,78%).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2013, Guvernul României a aprobat strategia de privatizare, prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital privat, a Electrica SA.

La ultimele discuţii purtate cu misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a stabilit că, în contextul privatizării Electrica SA, propusă pentru anul 2014, se va urmări „extragerea pachetelor minoritare deţinute de Electrica la societăţile de distribuţie deja privatizate; (…)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

"Propunerea acestei măsuri a fost rezultatul unei analize a impactului participaţiilor minoritare ale societăţii comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica SA la filialele sale. Astfel, se poate observa că aceasta deţine pachete captive în filialele privatizate, care sunt dificil a fi valorificate", se afirmă în documentul citat.

Litigiile – pietre de moară pentru Electrica SA

În acest sens, Departamentul pentru Energie a propus declanșarea operațiunilor necesare pentru realizarea procesului de divizare parțială in interesul acționarului unic, prin intermediul căreia să fie extrase participaţiile minoritare, contractele de privatizare, drepturile din litigiile arbitrale și numerar din Electrica SA și înființarea unui nou operator economic, care să cumuleze participațiile minoritare, care va avea ca unic acţionar statul prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie.

Proiectul de HG prevede, astfel, divizarea parţială a Electrica SA, prin înființarea unei noi societăți comerciale, persoană juridică română organizată în forma unei societăţi pe acţiuni, având ca obiect principal de activitate „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” (cod CAEN 7022), şi care va avea ca acţionar unic statul român reprezentat de Ministerul Economiei.

Societatea nou-înființată va prelua partea din patrimoniul Electrica SA necesară desfăşurării activităţii de gestionare a participaţiilor minoritare și, împreună cu aceste participaţii minoritare, toate drepturile şi obligaţiile decurgând din contractele de privatizare, precum şi drepturile si obligaţiile Electrica SA decurgând din calitatea de parte în orice litigii sau proceduri arbitrale în legătură cu contractele de privatizare, precum şi alte elemente de activ şi de pasiv, conform proiectului de divizare aprobat în condiţiile legii.

De asemenea, contractele de privatizare vor fi modificate, în sensul transferului calităţii de vânzător, ca urmare a divizării, de la Electrica SA către societatea comercială nou înfiinţată prin divizare.

Au privatizat prost, se judecă prost

Electrica SA este implicată în patru procese la Curtea de Arbitraj de Paris, în care solicită despăgubiri de la cumpărătorii filialelor sale regionale privatizate, susținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții prevăzute de contractele de privatizare.

Potrivit Gândul, statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica.

Astfel, potrivit sursei citate, un raport al Curţii de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare.

În schimb, ancheta Curţii de Conturi ar fi dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi ar fi acela că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Aceeași sursă arată că Electrica a pierdut deja litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că statul va fi obligat să plătească în acest caz cheltuielile de judecată.

Și Niță a făcut valuri

La începutul lunii octombrie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, declara, despre companiile Enel, E.ON şi CEZ, care au cumpărat societăţi de distribuţie a energiei electrice în România, că nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractele de privatizare şi că exportă profiturile în ţara de origine, în timp ce clienții lor au de suferit.

"Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a spus Niţă,.

El a amintit că Electrica a dat în judecată cele trei companii private la Curtea de la Paris, pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare.

Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: „Întotdeauna există riscuri”.

„Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a completat Niţă.

Gigantul Electrice de France (EDF), controlat în proporție de 80% de statul francez și care deține o cotă de piață de peste 90% în ceea ce privește alimentarea cu curent electric a consumatorilor francezi, a fost amendat cu suma de 13,5 milioane de euro de către Autoritatea pentru Concurență din Franța pentru... abuz de poziție dominantă.

Autoritatea a decis că cei de la EDF s-au făcut vinovați de abuz de poziție dominantă prin strategia comercială și de marketing adoptată pentru a atrage clienți pentru subsidiara producătoare de energie solară a grupului controlat de statul francez, EDF Energies Nouvelles (ENR).

Cazul datează din aprilie 2009, când compania Solaire Direct, specializată în fabricarea și montarea de panouri solare, a reclamat EDF la Autoritatea pentru Concurență, susținând că gigantul face concurență neloială folosindu-se de poziția sa dominantă de pe piața distribuției retail de curent electric, și mai ales de brandul său pentru consumatori casnici Bleu Ciel, pentru a impulsiona vânzările diviziei sale de energie fotovoltaică, prejudiciindu-și astfel competitorii.

Interzis la marketing intragrup!

Mai precis, EDF făcea reclamă diviziei sale de energie solară, încercând să atragă clienți de partea sa folosindu-se de imaginea și notorietatea grupului ca furnizor aproape exclusiv de electricitate pentru consumatorii casnici francezi, în special la tarife administrate/subvenționate.

Decizia scoate în evidență absența aproape totală a competiției pe piața franceză de energie, care a rămas sub dominația EDF în pofida măsurilor adoptate de autoritățile de la Paris începând cu iulie 2007, pentru liberalizarea industriei și pentru deschiderea pieței pentru producători și distribuitori mai mici, respectiv străini.

Autoritatea pentru Concurență a dat o soluție provizorie plângerii împotriva EDF încă din 2009, notând că "mijloacele de comunicare comercială utilizate de către companie, în mesaje adresate tuturor clienților săi, creează confuzie între, pe de o parte, rolul EDF ca furnizor de electricitate la tarife reglementate și, pe de altă parte, activitatea diviziei sale de energie solară, care se desfășoară exclusiv pe piața liberă, concurențială. În concluzie, subsidiara beneficiază de imaginea de furnizor de electricitate la tarife reglementate a companiei-mamă și se folosește de baza sa de date cu clienți subvenționați a acesteia, avantaje de care concurenții ei nu beneficiază".

Se subvenționează ineficiența

În consecință, Autoritatea pentru Concurență a ordonat atunci celor de la EDF să taie accesul subsidiarei de energie solară a grupului la baza de date cu clienți a companiei-mamă și le-a interzis să mai menționeze, în comunicarea lor cu clienții, faptul că EDF are și o astfel de subsidiară. De asemenea, celor de la EDF Energie Nouvelles li s-a interzis să mai folosească logo-ul Bleu Ciel al grupului EDF.

Calitatea de monopol de facto a EDF pe piața franceză de energie are însă și efecte serioase. Potrivit unui oficial de la palantul Elysee, statul francez intenționează să limiteze creșterile anuale de tarife la curent electric ale EDF la maxim 2-3% în perioada 2015 – 2018.

Ca și în multe alte state europene, prețul electricității a devenit un subiect politic extrem de fierbinte, după ce subvențiile de stat acordate energiei regenerabile au majorat drastic facturile de curent electric, stârnind proteste din partea consumatorilor, care se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare.

Crește și taxa din care se finanțează regenerabilele

"Majorările anuale de tarife la curent electric vor fi între 2 și 3% și chiar mai puțin în anumite perioade, pe lângă majorarea pentru 2014, care a fost deja decisă. Nivelul exact al majorărilor din anii următori va fi decis ținând cont de necesitatea găsirii unui echilibru între situația financiară a EDF, respectiv de măsura în care compania poate funcționa practicând un tarif mai mic, și puterea de cumpărare a gospodăriilor populației", a declarat oficialul citat.

În iulie, guvernul a anunțat cea mai mare scumpire la curent din ultimii cel puțin 10 ani, destinată acoperirii costurilor în creștere ale EDF. Astfel, companiei i s-a permis să majoreze tarifele cu 5% în august 2013 și cu încă 5% în august anul viitor. Marea problemă a EDF este aceea că profitul operațional al companiei este erodat de costurile foarte mari cu menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare îmbătrânite și uzate moral ale Franței

Tarifele reglementate nu includ taxele, dintre care cea mai importantă este taxa destinată subvenționării producției de energie din surse regenerabile. Și aceasta va fi majorată, cu 3 euro/MWh de la i ianuarie 2014, ceea ce va duce la o creștere a facturilor de curent electric cu 2,4% în medie.

Se anunță schimbări majore

După anunțul majorărilor de preț, tot mai mulți francezi au început să renunțe la serviciile de furnizare de curent electric ale EDF, trecând la alți furnizori, privați, care funcționează în regim competitiv, o mișcare deloc obișnuită pentru consumatorii din Franța, obișnuiți de ani de zile cu tarifele subvenționate ale operatorului de stat.

Guvernul intenționează să majoreze și sprijinul acordat industriilor mari consumatoare de energie electrică, care concurează pe piețele internaționale cu rivali din Statele Unite, unde prețurile la curent electric sunt la jumătate față de cele din Franța. Asta presupune revizuirea contractului semnat în 2010 între EDF și consumatorii industriali majori, printre care companiile din industria chimică Arkema și Solvay, producătorul de oțel ArcelorMittal, precum și compania de gaze Air Liquide.

De asemenea, autoritățile de la Paris vor să revizuiască sistemul de subvenționare a energiei din surse regenerabile, după ce acesta a majorat semnificativ facturile de curent electric ale populației și firmelor.

Legislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală achitată de consumatori, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.

"Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată", a precizat Lungu, citat de Agerpres.

El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.

Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare.Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele.

"Sper să nu ajungem şi noi la 50%", a mai spus Lungu.

Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.

La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.

"În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife", a precizat Havrileţ.

El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.

Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu.

Economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). Toate bune și frumoase, numai că, tot potrivit INS, consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier", se arată într-un comunicat al INS.

Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie.

Creștere "off the grid"

Însă tot potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu sursa, consistența și sustenabilitatea creșterii economice consemnate de România în intervalul respectiv.

Una din explicații ar fi aceea că PIB-ul din primele nouă luni ale acestui an s-a bazat în bună măsură pe aportul agriculturii, slab consumator de energie electrică, în special din cauza faptului că doar un procent foarte mic din totalul terenurilor agricole ale României sunt irigate.

Dependenți de agricultură

Din 2009 și până acum, deoarece restul sectoarelor din economie nu merg, rata de creștere economică este influențată puternic de dinamica sectorului agricol, a declarat, pentru Energy Report, analistul economic Florin Cîțu.

"Fără sectorul, agricol PIB-ul ar fi fost mai puțin volatil și cu o medie puțin mai mare. Pentru 2013, estimez că, dacă excludem contribuția acestui sector la creșterea economică, vedem că economia încetinește cu o dinamică care se apropie de zero. Pentru prima jumătate a anului, fără agricultură, economia a crescut cu 0,9%", a spus Cîțu.

Potrivit INS, în primul semestru al acestui an, per total, economia românească a crescut cu 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

"Exact ca în 2011, economia se simte mult mai slabă decât o arată cifrele oficiale. Pentru 2011, cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde lei doi ani mai târziu, iar dacă nu se “ajusta” și deflatorul, 2011 ar fi fost un an cu scădere economică", afirmă Cîțu, pe blogul său.

Curent mai ieftin pentru irigații

Deși PIB-ul românesc este profund dependent de agricultură, lipsa investițiilor a făcut ca aceasta să fie condiționată în măsură covârșitoare de condițiile meteo, întrucât doar un procent infim din terenurile agricole ale României beneficiază de irigații. La nivelul anului trecut, acest procent se situa la numai 1,5%, reprezentând circa 100.000 de hectare.

Anul acesta, agricultorii au beneficiat de curent electric pentru irigații cu 20% mai ieftin comparativ cu 2012, prețul scăzând de la 250 de lei/1.000 mc apă pompată la 200 lei/1.000 mc apa pompată. Asta după ce Guvernul a aprobat, în vară, un act normativ prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a căpătat posibilitatea de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, de pe piața liberă, pentru a o revinde fermierilor.

La acea dată, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, susţinea că ANIF va achiziţiona energie electrică pentru irigaţii la un preţ de 40-100 lei/MWh, în condiţiile în care preţul mediu plătit în atunci de fermieri era de 540 lei/MWh.„Noi avem capacitatea, după ce vom aproba ordonanţa de urgenţă, de a lua de la Hidroelectrica. Acesta este mesajul pe care îl putem da fermierilor. Să achiziţionăm energie pe timpul nopţii, pentru că este mult mai ieftină”, afirma Botănoiu, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţineau că, în acel moment, exista posibilitatea de a iriga o suprafaţă de peste 400.000 de hectare de culturi agricole. În august, ANIF a fost acreditată de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ca furnizor de energie, căpătând astfel posibilitatea de a cumpăra curent electric de pe bursa specializată OPCOM.

Ce spune "barometrul Băsescu" despre economie?

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce reprezintă un semn că economia României este extrem de departe de a "dudui".

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

La începutul lunii octombrie, INS a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru 2013, la 0,5% faţă de ianuarie-martie 2013, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012

Scăderea consumului a redus unele facturi, în pofida creșterii prețului

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,0%.

Exportul de energie electrică a fost de 1.049,3 milioane KWh, în creştere cu 121,4 milioane KWh, respectiv cu 13,1%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.718,2 milioane KWh, în scădere cu 150,4 milioane KWh, respectiv cu 3,1%.

Scăderea consumului este, de altfel, singura cauză pentru care, potrivit declarațiilor recente ale ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, factura la electricitate a scăzut cu 7% anul acesta, pentru toţi consumatorii, casnici și industriali.

Asta pentru că, tot din datele INS, rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Astfel, ca urmare a scăderii consumului, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului.

Producția totală a scăzut, eolienele aproape s-au dublat

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 42.625,1 milioane KWh, în scădere cu 2.811,0 milioane KWh (-6,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2.115,7 milioane KWh (-4,8%).

Producţia din termocentrale a fost de 18.489,6 milioane KWh, în scădere cu 5812,6 milioane KWh (-23,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 11.733,9 milioane KWh în creştere cu 1.869,3 milioane kWh (+18,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.694,0 milioane KWh, în creştere cu 256,1 milioane kWh (+3,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-30.IX.2013, a fost de 3.320,4 milioane KWh, în creştere cu aproape 90% (1.571,5 milioane KWh) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Tot mai multe comunități locale din Germania, de la simple comune până la metropole de talia Hamburgului sau a capitalei Berlin, s-au săturat de serviciile scumpe și de proastă calitate ale companiilor cărora le sunt concesionate utilitățile municipale, în primul rând cele de furnizare de curent electric, dar și cele de apă și canalizare. Anul acesta vor avea loc referendumuri populare în nu mai puțin 8.000 de localități din Germania, unde cetățenii vor fi întrebați dacă vor sau nu ca primăriile de care aparțin să "renaționalizeze" aceste servicii.

În multe din aceste localități, entuziasmul pentru naționalizare al locuitorilor este la cote înalte, iar inițiativele de organizare a referendumurilor au pornit de jos în sus, prin campanii "grass roots" de strângere de semnături. Scepticii spun însă că este puțin probabil ca preluarea de către municipalități a serviciilor locale de utilități să ducă la creșterea calității în furnizare și la ieftinirea acestora. Asta pentru că, printre altele, primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german.

În plus, banii pe care primăriile vor trebui să-i cheltuiască pentru a rezilia unilateral contractele de concesiune în vigoare, pentru a prelua controlul asupra companiilor de utilități și pentru a investi în operarea acestora vor împovăra bugetele locale și vor majora gradul de îndatorare al municipalităților. Astfel încât există riscul ca locuitorii să ajungă să scoată mai mulți bani din buzunar, atât din postura de clienți, cât și din cea de contribuabili, și să aibă parte de servicii chiar mai proaste decât înainte.

Nu în ultimul rând, pentru companiile concesionare, acest exit pe banii contribuabililor constituie încă o afacere extrem de profitabilă, după profiturile importante consemnate în anii în care au operat rețelele locale de utilități din Germania. Interesant este că, în urmă cu circa 20 de ani, primăriile germane făceau mișcarea inversă, respectau concesionau firmelor private aceste servicii, tocmai din cauză că problemele bugetare și de îndatorare nu le mai permiteau să opereze rețele de utilități și să investească în upgradarea și mentenanța lor.

Referendum la Berlin pe 3 noiembrie

Berlinezii sunt chemați la urne pe data de 3 noiembrie, pentru a decide repreluarea de către municipalitatea capitalei germane a rețelei locale de transport al energiei electrice. Totul a pornit de la o inițiativă cetățenească de strângere de semnături, campania publică asociată acesteia promovând ideea că această naționalizare va ieftini curentul electric, va spori controlul cetățenesc asupra rețelei electrice și va duce la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic local.

Campania pentru referendum mai cere înființarea de centrale electrice regenerabile descentralizate în regiunea Berlin-Brandenburg. Contractul de concesiune pe 20 de ani semnat de municipalitatea berlineză cu furnizorul de energie Vattenfall urmează să expire anul viitor. Pentru a impune organizarea unui referendum local la Berlin, este suficientă colectarea de semnături semnături de la 7% dintre cetățenii cu drept de vot. Pentru validarea rezultatului referendumului, este necesară prezența la urne a minimum 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Pe de altă parte, primăria spune că inițiativa este inutilă, întrucât autoritățile locale aplică deja o politică de descentralizare a furnizării de energie electrică, de promovare a energiei regenerabile și de ținere sub control a tarifelor la curent electric. În plus, spun conducătorii locali, Berlinul pur și simplu nu își permite efortul financiar presupus de repreluarea rețelei de transport de energie, bugetul local fiind deja într-o stare extrem de precară.

"Această achiziție ar avea consecințe fatale asupra competitivității și asupra ratingului de credit al Berlinului. Indicatorul datoriei pe cap de locuitor este deja mai mare decât cel al Detroit-ului, care nu demult și-a declarat falimentul. În aceste condiții, municipalitatea nu își permite să plătească 3 miliarde de euro pentru a naționaliza rețeaua de transport al electricității", spune Fred Roeder, economist și președinte al ONG-ului Young Voices.

Locuitorii din Hamburg au decis deja

În Hamburg, cel de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, cetățenii au votat deja preluarea rețelei locale de electricitate de către municipalitate, de la furnizorii concesionari Vattenfall și E.ON, într-un referendum care a avut loc în septembrie, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. În favoarea naționalizării s-au pronunțat 51% dintre participanții la vot. Acum, primăria va trebui să scoată din bugetul local 2 miliarde de euro pentru a cumpăra rețeaua.

Campania pentru referendum a fost organizată de peste 50 de organizații ecologiste și de protecție a consumatorilor, cărora li s-au alăturat și mai multe biserici. Ei susțin că, odată ce rețeaua de distribuție va reintra sub controlul municipalității Hamburgul poate genera anual venituri de 1 miliard de euro, cu profit de 100 milioane de euro, doar din tarifele de conectare la rețea. Hamburgul are 27.000 de kilometri de linii electrice, conducte de distribuție de gaze de 7.300 de kilometri și o rețea de distribuire a energiei termice de 800 de kilometri.

Primarul social-democrat al Hamburgului, Olaf Scholz, s-a opus ideii de repreluare integrală a distribuției de energie a orașului, arătând că această achiziție ar împovăra și mai mult finanțele locale, datoria publică a Hamburgului ridicându-se deja la peste 20 de miliarde de euro.

Hamburgul și-a privatizat serviciile municipale de utilități la sfârșitul anilor 90. Anul trecut, primăria a recumpărat 25,1% din rețele, plătind 543,5 milioane de euro, din dorința de a recâștiga influență asupra deciziilor din acest domeniu și de a face presiuni pentru modernizarea rețelelor de distribuție.

Sună înălțător, dar pare o afacere proastă

Ideea de a reda controlul "poporului" asupra serviciilor locale de utilități pare să fi prins la electorat, însă din păcate tranformarea acestora din monopoluri corporatiste în monopoluri socialiste nu va avea efectele scontate, ba chiar dimpotrivă.

Până una alta, există dificultăți insurmontabile de natură legislativă. Primăriile nu pot modifica reglementările din sectorul energetic, cum ar fi cele cu privire la stabilirea tarifelor pentru consumatori, acestea fiind prerogativa exclusivă a guvernului federal german. Ele nu pot ieftini curentul electric. Potrivit normelor europene și germane, energia electrică se cumpără exclusiv de pe piața liberă, de la burse. Peste prețul en-gros vin taxele și impozitele, precum și subvențiile pentru energia regenerabilă, suportate tot de consumatori. Toate acestea se stabilesc la nivel federal.

Mai mult, simpla preluare prin achiziție de către municipalități a companiilor care administrează serviciile locale de utilități nu garantează câtuși de puțin că primăriile vor ajunge realmente să opereze rețelele de distribuție. Potrivit legislației UE, concesionarea acestor servicii se face exclusiv prin licitație publică, foarte atent monitorizate de către Bruxelles.

Astfel că, după ce vor rezilia contractele de concesiune cu actualii concesionari privați și vor prelua de la aceștia subsidiarele care se ocupă de rețele în fiecare din orașele respective, primăriile vor trebui să se prezinte la licitații ca orice alt concurent. Astfel încât nu este exclusă posibilitatea ca primăriile să piardă licitațiile, printre altele pentru că nu au experiență în domeniu. Iar atunci contribuabilii vor rămâne și cu banii luați (miliardele de euro cheltuite din bugetele locale pentru naționalizare), și fără controlul municipal asupra utilităților, care li se promitea în campaniile pentru referendumuri.

De asemenea, rezultatele referendumurilor nu îi obligă în nici un fel pe concesionarii privați să vândă primăriilor operațiunile. Dacă aceștia refuză să vândă, municipalitățile trebuie să-și înființeze propriile firme de distribuție, cu care să participe la licitații. Și să concureze, în cele mai multe din cazuri, chiar cu actualii concesionari.

Berlinul a naționalizat deja serviciul de apă și canalizare

Luna trecută, municipalitatea berlineză a ajuns la un acord cu francezii de la Veolia, compania-mamă a Apa Nova, pentru repreluarea participației de 25% pe care francezii o dețineau la operatorul local de apă și canalizare, contra sumei de 590 de milioane de euro. Cu un an înainte, primăria din Berlin a ajuns la un acord similar cu compania germană RWE, care deținea o participație similară, suma de achiziție fiind stabilită atunci la 658 de milioane de euro.

Primii care s-au declarat nemulțumiți de acest deal au fost chiar activiștii care au făcut campanie pentru naționalizare. Ei susțin că prețul negociat de primărie este mult prea mare și va pune presiune pe gestionarea serviciului local de apă mulți ani de-acum înainte, împiedicând primăria să ieftinească furnizarea apei, serviciu care s-a tot scumpit din 1999 încoace, de când francezilor li s-a concesionat acest serviciu de utilități.

Astfel, suma încasată în urma exit-ului se va adăuga la profiturile importante consemnate de concesionari pe perioada contractului, în care au majorat tarifele și au redus personalul și investițiile în modernizare și mentenanță.

În 2011, la Berlin a avut loc un alt referendum, în care cetățenii au votat, aproape în unanimitate, pentru desecretizarea contractelor de concesiune a serviciului municipal de apă și canalizare.

Municipalitatea berlineză a vândut 49,9% din acțiunile serviciului municipal de apă și canalizare către Veolia și RWE în 1999, pentru a mai reduce din deficitul bugetului local și din gradul de îndatorare al primăriei. De atunci, prețurile la apă în Berlin au crescut cu 35%.

Modelul de succes presupune să devii producător

În anii 80 și 90, circa 20.000 de municipalități germane și-au concesionat unor firme private serviciile de distribuire a energiei și rețelele electrice, nemaiputând să le administreze din cauza constrângerilor bugetare. Anul acesta, în 8.000 de localități din Germania au loc referendumuri pe tema renaționalizării acestora.

Cei care susțin aceste referendumuri au ca model o poveste de succes care a început în 1986. Atunci, după angoasa generată de tragedia de la Cernobîl, în comuna germană Schonau, cu 2.300 de locuitori a avut loc o adevărată "rebeliune energetică". Nevrând să se mai alimenteze cu curent de la centrala nucleară din apropiere, locuitorii au pus mână de la mână și au creat, și cu sprijinul primăriei, o cooperativă energetică locală, prin care să finanțeze instalarea de capacități energetice regenerabile care să alimenteze comuna. Schonau a beneficiat, în plus, de șansa de a avea deja o hidrocentrală funcțională.

Pe atunci, piața europeană de energie nu fusese încă liberalizată și nu existau nici subvenții pentru producția de energie din surse regenerabile.

Mai rămânea o problemă: concesionarul local al rețelei de transport și distribuție a curentului electric refuza să preia în rețea mica producție eoliană, solară și hidro a locuitorilor din Schonau. Astfel încât aceștia au reușit, beneficiind și de sprijinul presei germane, să organizeze o campanie națională de promovare și de strângere de fonduri, prin care au reușit să colecteze cele 5,7 milioane de mărci germane necesare pentru preluarea rețelei de distribuție.

Cel mai mare dușman este birocrația UE

Având la dispoziție rețeaua, locuitorii din Schonau au fost stimulați să investească în capacități regenerabile, întrucât facturile lor de curent electric scădeau direct proporțional cu majorarea cantității de energie livrată rețelei. În timp, comuna Schonau a ajuns să alimenteze cu curent mai multe localități învecinate.

Cooperativa energetică locală, care acum deține și rețeaua de distribuție, se află în proprietatea colectivă directă a locuitorilor din comună și nu a autorităților locale.

Pe site-ul cooperativei energetice din Schonau, în prezentarea istoriei acesteia, se arată că cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat proiectul local au fost cele legate de birocrație și reglementări.

"În Germania sunt peste 900 de operatori de rețele electrice, dintre care mulți de dimensiuni foarte mici. UE presează de ani de zile Germania pentru a reduce numărul acestora, iar agenția germană de reglementare în energie pune tot mai multe piedici birocratice și de reglementare pentru micii operatori, iar mulți dintre ei sunt nevoiți să renunțe, pentru că este foarte costisitor să respecți legislația. Birocrația este cel mai mare dușman al micilor distribuitori de energie", se arată pe site-ul cooperativei.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului. În plus, potrivit unui proiect de ordin al ANRE, distribuitorii de energie electrică, trebuie să efectueze investiții și lucrări pentru ca, până în 2020, 80% din clienții lor să aibă instalate sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice.

ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, dar o poate creşte cu 0,5 puncte procentuale, dacă firmele de profil investesc în contorizarea inteligentă a consumului.

„Modificarea va fi aplicată tuturor distribuitorilor de energie, lucrăm la ea din luna mai. Noile reglementări se vor aplica din acest an pe o perioadă de cinci ani. Companiile care vor investi în «smart metering» (contoare inteligente - n.r.) vor putea primi în plus 0,5 puncte procentuale”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, citat de Mediafax.

România are obligaţia, asumată faţă de Comisia Europeană, să introducă sistemul contorizării inteligente în sectorul distribuţiei şi furnizării de energie până în 2020.

Mai multă exigență la cererile de majorări de tarife

Havrileț a mai spus, potrivit Agerpres, că ANRE va analiza mult mai detaliat investițiile distribuitorilor de energie, atunci când aceștia vor solicita recunoașterea costurilor în tarifele finale.

ANRE a aprobat, miercuri, o nouă metodologie de calcul a tarifelor de distribuție a energiei, valabilă pentru perioada de reglementare 2013 — 2018.

„Față de vechea metodologie, valabilă până acum, noua metodologie prevede mai multă transparență din partea distribuitorilor atunci când vin să ne ceară anumite tarife pe baza costurilor lor. Vor trebui să ne transmită informații mult mai detaliate și doar costurile efective vor fi recunoscute în tarife”, a explicat Havrileț.

Potrivit acestuia, când companiile vor cere majorarea prețurilor, vor trebui să prezinte documente care să ateste atât investițiile realizate, cât și calitatea serviciilor prestate, costurile de operare, de personal, de mentenanță, consumul propriu tehnologic și pierderile din rețea.

De asemenea, s-au introdus în noua metodologie și elemente din legislația europeană, potrivit cărora sunt interzise subvențiile încrucișate. „Spre exemplu, nu mai poți pune un tarif mare la industrie ca să protejezi populația. Fiecare plătește prețul corect”, a mai spus șeful ANRE.

O metodologie mai „echitabilă”, susține ANRE

Potrivit unui comunicat al ANRE, Comitetul de Reglementare al instituției a aprobat, în ședința de miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.

„Prin aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă, se asigură o abordare transparentă privind procesul de reglementare, o alocare echitabilă a câștigurilor rezultate prin creșterea eficienței peste țintele stabilite de autoritatea competentă între operatorul de distribuție și beneficiarii serviciului de distribuție, operarea în condiții de siguranță a rețelei de distribuție, folosirea eficientă a infrastructurii existente, promovarea investițiilor eficiente în rețeaua de distribuție a energiei electrice, îmbunătățirea calității serviciului de distribuție, prevenirea abuzului de poziție dominantă a operatorului de distribuție”, se arată în comunicatul ANRE.

Reprezentanții instituției au mai arătat că revizuirea metodologiei a fost determinată, în principal, de necesitatea actualizării și corelării cadrului de reglementare existent în raport cu modificările survenite la nivelul legislației primare, în special prin apariția Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, necesitatea eficientizării serviciului de distribuție a energiei electrice în sensul creșterii parametrilor de eficiență existenți, de necesitatea efectuării investițiilor pentru asigurarea fiabilității rețelelor de distribuție a energiei electrice și de necesitatea creșterii calității serviciului în condiții de eficiență energetică.

Investiții în „contoare inteligente”

Distribuitorii de energie electrică din România au obligația de a investi și de a efectua lucrări astfel încât, până în 2020, 80% din clienții lor să dispună de sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice, potrivit unui proiect de ordin al ANRE.

„Ritmul aplicat de către operatorii de distribuţie pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă poate fi de tip echilibrat (o evoluţie anuală liniară a instalării de contoare, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi) sau exponenţial (instalarea unui număr mai redus de contoare în primii ani pentru a permite companiilor să-şi ajusteze parametrii, să planifice şi să înveţe din experienţa primilor ani de implementare, urmată de o implementare echilibrată pentru următorii ani, având ca ţintă implementarea până în 2020 la 80% din numărul de clienţi)”, se arată în documentul citat.

Proiectul de ordin prevede că, în anul 2014 se implementează proiecte pilot şi se evaluează aspectele specifice din reţelele de distribuţie, în vederea stabilirii condiţiilor finale de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă de către fiecare operator de distribuţie, vizând eventualele lucrări de reţea, campania de informare a clienţilor, activităţile logistice.

Ulterior, pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie, ANRE va aproba programul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă şi calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă până la sfârşitul anului 2015.

Sunt incluse în rata reglementată de rentabilitate

Investiţiile aferente implementării sistemelor de măsurare inteligentă sunt incluse în planul de investiţii al operatorilor de distribuţie, la categoria “Investiţii necesare”, prin introducerea unei sub-categorii, respectiv „Implementarea sistemelor de măsurare inteligentă”.

Investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă ale operatorului de distribuţie sunt recunoscute în Baza Reglementată a Activelor (BAR), de către ANRE şi remunerate cu Rata Reglementată a Rentabilităţii (RRR), conform Metodologiei.

„Pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pot fi utilizate drept surse de finanţare şi împrumuturile nerambursabile, inclusiv din fonduri europene,. Această modalitate de finanţare nu va condiţiona momentul începerii implementării sistemelor de măsurare inteligentă”, mai prevede documentul în cauză.

Operatorii de distribuţie vor transmite semestrial, la ANRE, realizarea programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, în cadrul monitorizării planurilor de investiţii.

„Prevederile prezentului ordin nu se aplică operatorilor de distribuţie care furnizează servicii pentru mai puţin de 100.000 de clienţi conectaţi sau care deservesc sisteme mici, izolate”, precizează ANRE.

Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Zeci de mii de gospodării din Japonia se află în mijlocul unei revoluții tăcute, dar care ar putea avea efecte radicale pe termen mediu și lung. După criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare. În prezent, Japonia este cel mai important laborator mondial al acestei mișcări pentru autonomie energetică, ce amenință tot mai mult modelul de business al sistemului energetic tradițional centralizat, vechi deja de un secol.

Astfel, echipamentele tehnologice alternative pentru producția casnică de energie electrică au ajuns să reprezinte o opțiune standard oferită de dezvoltatorii imobiliari și de companiile de construcții cumpărătorilor de locuințe noi. Cei de la Sekisui House, cel mai mare constructor de locuințe single-family din Japonia, spun că peste 80% din unitățile produse de ei sunt echipate cu panouri solare, iar jumătate – cu celule de hidrogen, o tehnologie mai puțin cunoscută și utilizată în alte părți.

„Dacă tot trebuie să folosești curent electric, e mai bine să ți-l produci singur”, spune Kenichi Ishida, șeful Sekisui House, citat de The Wall Street Journal.

Faptul că tot mai mulți japonezi renunță la furnizorii și rețelele de transport ale sistemului energetic centralizat le dă de gândit și companiilor americane de utilități.

Amenințare pentru monopoluri

Deocamdată, marea majoritate a gospodăriilor din SUA se alimentează cu curent electric de la rețelele tradiționale, însă un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Riscul este deocamdată doar teoretic în Statele Unite, însă nu și în Japonia.

Cele mai importante companii energetice japoneze suferă pierderi de miliarde de dolari anual, în special ca urmare a închiderii tuturor celor 50 de centrale nucleare ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima. Luna aceasta, două dintre ele au fost redeschise, însă au fost aproape imediat închise la loc pentru mentenanță. În consecință, companiile de utilități sunt nevoite să majoreze în mod repetat prețurile, pentru a putea înlocui energia nucleară pierdută cu combustil scump proveniți din import.

Majorările de prețuri și problemele post-Fukushima au stârnit interesul publicului pentru noi surse de energie. În plus, sondajele de opinie arată că majoritatea japonezilor vor ca țara să renunțe treptat la toate centralele nucleare.

Câinele-țipar

„Suntem o țară unde survin multe cutremure și, deci, nu ne putem baza pe energia nucleară. Vreau să mă descurc cum pot cu energia solară și altele asemenea”, spune un funcționar din Osaka, care plănuiește să-și construiască o casă cu panouri solare și celule de hidrogen.

Acest sentiment pică cum nu se poate mai bine pentru anumite companii tehnologice japoneze. Profitul Kyocera Corp, de exemplu, s-a triplat în trimestrul II al anului, ca urmare a majorării cu 44% a vânzărilor diviziei de echipamente solare a companiei. Profitul trimestrial al Sekisui House s-a dublat și ca urmare a creșterii interesului cumpărătorilor de locuințe pentru unități echipate pentru producția casnică de energie.

Circa 40.000 de familii din Japonia și-au instalat celule de hidrogen în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Japan Gas Association. Nu e mult, dar cererea crește rapid. Tokio Gas spune că a primit comenzi pentru 10.000 de astfel de celule între aprilie și septembrie.

Compania rulează pe televiziuni un clip publicitar în care apare un personaj animat jumătate câine, jumătate țipar electric, care încearcă să-și alimenteze chitara electrică de la propriul corp, dar eșuează, ceea ce îl determină să cumpere o celulă de hidrogen.

Momentan depind de subvenții

Scepticii spun însă că, cel puțin momentan, acest trend este susținut doar de subvențiile acordate de stat producției de energie regenerabilă și că nu ar rezista în condiții de economie de piață. Ei dau exemplul Germaniei, unde subvențiile pentru energie solară au forțat companiile de utilități să majoreze prețurile.

Japonia, pe lângă că garantează prețuri de vânzare favorabile pentru energia fotovoltaică, prin legea promovată după tsunami, avea subvenții încă de dinainte de dezastru, care acopereau peste o treime din costurile de 15.000 – 20.000 de dolari ale unei celule cu hidrogen.

Asta înseamnă că, prin intermediul acestor subvenții, proprietarii de locuințe își pot recupera investiția făcută în echipamente pentru producția casnică de energie în circa 10 ani. Suporterii acestor subvenții susțin că, în câțiva ani, acest tip de producție energetică va fi capabilă să se autosusțină și să fie competitivă pe propriile-i picioare. De exemplu, ținta Tokio Gas este de a reduce prețul celulelor cu hidrogen din portofoliul propriu cu peste 50%, la 7.000 de dolari, până în 2016.

Sistemul de subvenții transferă o parte din costurile echipării locuințelor cu dispozitive de procucere a energiei către contribuabilii la bugetul de stat și către alți plătitori de facturi de curent electric. În același timp, companiile de utilități continuă să majoreze prețurile.

Un singur pas până la autonomie

În perioada martie 2012 – martie 2013, în Japonia s-au instalat capacități solare de aproape 4 GW, atât comerciale, cât și casnice, de trei ori mai mult decât în perioada similară anterioară. Deși cifra este impresionantă, centralele solare japoneze la un loc au o producție anuală sub cea a unei singure centrale nucleare, întrucât pot funcționa doar atunci când e soare.

Japonia este mult mai avansată decât alte state atunci când vine vorba de celule de hidrogen pentru locuințe. Aceste celule, în combinație cu panourile solare, fac ca locuințele echipate cu ambele tipuri de tehnologie să poată produce propria energie electrică 24 de ore din 24.

Companiile japoneze lucrează la punerea la punct a unor baterii care să le permită proprietarilor de locuințe să stocheze energia solară produsă în timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea, reducând astfel nevoia de a revinde excesul de energie solară produs sistemului energetic centralizat.

Costurile mari ale acestor baterii rămân, practic, ultimul obstacol în calea autonomiei energetice totale a gospodăriilor, spune Kiyomoto Kawakami, director la cel mai mare producător japonez de baterii staționare, Eliiy Power.

Aceste baterii de stocare au ajuns însă deja să între în setul standard de echipamente oferit clienților de unii constructori de locuințe.

„Este o combinație fericită de factori. Guvernul vrea diversificarea surselor de energie, iar oamenii vor să nu mai depindă de sistemul energetic centralizat și de companiile de utilități”, conchide Makoto Taira, manager la Tokio Gas.

Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM a crescut cu 26% în august față de iulie și cu 5% de la începutul anului, la 193,62 lei/MWh, însă a scăzut cu aproape 30% comparativ cu august 2012, pe fondul reducerii consumului, majorării ofertei și creșterii numărului de jucători de pe piață.

Potrivit datelor OPCOM, în august 2013, prețul mediu al energiei electrice tranzacționate en-gros pe PZU a fost de 193,62 lei/MWh, față de 153,43 lei lei în iulie, 183,62 în decembrie 2012 și 274,59 lei în august anul trecut.

Fluctuațiile ample de preț de pe piața liberă se datorează în primul rând caracterului intermitent al producției surselor de energie regenerabilă, printre cele mai ieftine, ale căror întreruperi trebuie compensate cu energie electrică din surse fosile, mai scumpe. În plus, în joc mai intră și perioadele de secetă, care afectează oferta celui mai ieftin producător, Hidroelectrica.

Liberalizare treptată

De la 1 iulie 2013, pe facturile consumatorilor de energie electrică apare așa-numita Componentă de Piață Concurențială (CPC), un tarif nou de energie electrică activă, aplicat de furnizorii de ultimă instanță în factura clienților finali care nu au uzat de eligibilitate, tarif corelat cu calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, cu scopul liberalizării complete a pieței de energie electrică.

De la 1 iulie a început să fie aplicat calendarul de liberalizare treptată a pieței de energie la consumatorii casnici, prima etapă consemnând o liberalizare de 10%.

Tariful CPC este calculat de furnizorii de curent electric pe baza achiziției de energie electrică exclusiv din piața concurențială, cuprinde costurile cu achiziția energiei electrice din piețele competitive centralizate precum și costurile serviciilor asociate ale acestei energii furnizate la consumator și este avizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cerere și ofertă

În august 2013, volumul tranzacțiilor de pe PZU a fost de 1,33 milioane de MWh, în creștere cu 52% față de august 2012 și cu 33% față de decembrie 2012, dar în scădere cu 7% față de iulie 2013. Tranzacțiile au acoperit, luna trecută, 32,46% din consumul net prognozat de energie, față de 34,79% în iulie 2013, 20,12% în august 2012 și 20,20% în decembrie 2012.

În august 2013, numărul mediu zilnic de jucători activi pe PZU (care au efectuat tranzacții) a fost de 108, același cu cel din luna anterioară, dar semnificativ mai mare față de august 2012 (72) și decembrie 2012 (80).

Datele INS arată că, în primele șapte luni din 2013, consumul final de energie electrică în România a scăzut cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 28.971,4 milioane KWh. Iluminatul public a scăzut cu 9,5%, consumul populației s-a redus cu 1,3%, în vreme ce exportul de curent electric a consemnat o scădere cu 11,3%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii – cu 4%.

Înmulțirea verilor secetoase, accentuarea uscăciunii și a lipsei de precipitații din această perioadă a anului și creșterea temperaturii apelor, puse de unii pe seama fenomenului încălzirii globale, riscă să scumpească drastic curentul electric în sudul Europei, cea mai mare majorare a prețurilor en-gros la energie electrică, din aceste cauze, fiind de așteptat în România, respectiv de peste 30%, potrivit unui studiu al Institute for International Applied Systems Analysis din Viena.

România, Bulgaria și Slovenia riscă cele mai ample scumpiri, potrivit studiului, care a încercat să estimeze efectele încălzirii climei asupra debitelor apelor curgătoare.

Apa proaspătă devine din ce în ce mai rară, ca urmare a creșterii relative a temperaturilor medii, care duce la micșorarea ghețarilor și la epuizarea acviferelor, dar și a avântului consumului industrial și casnic, ca urmare a creșterii populației. Se estimează că, până în 2050, planeta va avea 9 miliarde de locuitori.

Apa este esențială pentru întreg sistemul energetic, nu doar ca „materie primă” pentru hidrocentrale, fiind folosită, de exemplu, pentru răcirea instalațiilor și echipamentelor centralelor nucleare și ale termocentralelor pe bază de cărbune. Mesajul studiului este că producătorii de energie trebuie să fie pregătiți din punct de vedere economic și tehnologic pentru agravarea penuriei de apă.

Potențialul hidro al Europei va scădea cu până la 5%

„Toate infrastructurile energetice trebuie planificate pentru a putea fi modificate și adaptate, la nevoie, pentru schimări climatice. Centralele electrice ar putea fi nevoite să își modifice tehnologiile de răcire, scumpe și ineficiente”, a declarat, la Viena, secretarul Departamentului pentru Energie al Austriei, Ernest Moniz.

Din estimările studiului reiese că potențialul hidroenergetic al Europei va scădea cu până la 5% în intervalul 2031-2060, centralele nucleare, pe cărbune și pe gaze din sudul Europei urmând a fi cele mai afectate de creșterea temperaturilor și de scăderea nivelurilor fluviilor și râurilor.

„Având în vedere costurile investiționale mari, upgradarea sau înlocuirea centralelor electrice s-ar putea dovedi ineficientă din punct de vedere economic pentru operatori”, se afirmă în studiu.

România – campioană europeană la scumpirea electricității

Autorii studiului au utilizat prognoze cu privire la creșterea temperaturilor medii în intervalul 2031 – 2060 și, pe baza acestora, au estimat evoluția temperaturilor fluviilor și râurilor, precum și pe cea a debitelor acestora. Ulterior, s-a estimat evoluția producției de energie electrică din surse hidro și termo în mai multe state europene.

România, alături de alte state din Balcani și de țările occidentale sudice (Portugalia, Spania, Franța), va cunoaște printre cele mai ample reduceri ale potențialului hidroenergetic, respectiv de peste 15%, se arată în studiu.

În plus, pe baza acelorași simulări și luând totodată în calcul costurile de funcționare ale centralelor electrice, precum și constrângerile particulare ale fiecărei țări în privința exporturilor și importurilor de energie, studiul estimează că România s-ar putea confrunta în perioada 2031 – 2060 cu cea mai mare creștere a prețurilor en-gros la electricitate din Europa, de până la 32%. Creșteri mari de prețuri sunt așteptate și în Bulgaria (21-23%) și Slovenia (12-15%).

Unii producători vor profita

Scumpiri vor avea loc în toate statele europene, cu excepția Suediei și Norvegiei, unde studiul estimează că potențialul hidroenergetic va crește în perioada respectivă, ceea ce va duce la dezvoltarea producției de energie hidro low cost și la închiderea multor centrale costisitoare, pe bază de gaze naturale și cărbune.

Mai mult, pe perioada verii, din cauza secetei, a încălzirii râurilor și fluviilor și a reducerii debitelor acestora, prețurile en-gros la energie electrică în România ar putea crește cu până la 60%, cel mai mare procent dintre toate țările luate în calcul. În Bulgaria, scumpirile ar putea ajunge până la 45%, față de 33% în Slovenia, 25% în Austria, 19% în Slovacia și 17% în Franța.

„Scăderea potențialului hidroenergetic și majorarea prețurilor en-gros la electricitate în va favoriza pe unii producători de energie electrică, respectiv pe cei care au la dispoziție capacități de producție ieftine, care să compenseze scăderile producției de energie hidro, mai ales pe timpul verilor. Ținând cont și de specificul piețelor locale, astfel de situații s-ar putea întâlni în Franța, Slovenia, Macedonia, Bulgaria și România”, se mai afirmă în studiul citat.

Contravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

Pretul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% in ianuarie 2013, comparativ cu luna anterioara, dupa ce, in 2012, electricitatea s-a scumpit cu peste 13% fata de 2011,

Energia electrica s-a scumpit, in termeni lunari, cu 10,38% in ianuarie fata de decembrie 2012, in vreme ce pretul gazelor a stagnat, iar energia termica s-a ieftinit chiar, marginal, cu 0,21%, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Combustibilii s-au scumpit usor luna trecuta, cu 0,51%.

Rata lunara a inflatiei a fost de 1,34% in ianuarie 2013, in conditiile in care preturile marfurilor alimentare au avansat cu 1,2%, cele ale marfurilor nealimentare cu 2%, iar serviciile s-au ieftinit cu 0,1%.

In termeni anuali (ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012), rata inflatiei a fost de aproape 6% luna trecuta (5,97%), alimentele scumpindu-se cu 7,19%, marfurile nealimentare cu 6,19%, iar serviciile – cu 3,10%..

INS precizeaza ca, incepand cu ianuarie 2013, coeficientii de ponderare utilizati la calculul inflatiei sunt obtinuti pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodarie rezultate din ancheta bugetelor de familie realizata în anul 2011.

Statistica remarca faptul ca, comparand ponderile utilizate in anul anterior cu cele curente, se constata o usoara crestere a ponderii marfurilor alimentare, insotita de o usoara scădere la marfurile nealimentare si la servicii.

Preturile „administrate”, bata-le vina!

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale derulate de companie cu asa-zisii „baieti destepti”, prin majorarea preturilor achitate de acestia, au dus la reducerea volumului de energie electrica furnizat de Hidroelectrica si, in consecinta, la cresterea semnificativa a pretului de achizitie a curentului electric platit de catre firme in trimestrul III al anului trecut, se afirma in ultimul raport al Bancii Nationale a Romaniei asupra inflatiei.

„In contextul liberalizarii pietei energiei, gazele naturale s-au scumpit in primele 9 luni ale anului 2012 cu 15,5%, iar energia electrica cu 8,2%. Suplimentar, intrarea in insolventa a Hidroelectrica si renegocierea contractelor bilaterale au determinat reducerea volumului de energie electrica furnizata de catre aceasta si cresterea semnificativa a pretului de achizitie”, se arata intr-o nota a raportului BNR asupra inflatiei.

Pesimism si incertitudine

„In conditiile inregistrarii unui nivel semnificativ mai ridicat al inflatiei preturilor administrate decat cel anticipat anterior pentru sfarsitul anului trecut, in principal pe seama anuntului cu privire la cuantificarea impactului asupra preturilor al includerii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali, scenariul privind evolutia preturilor administrate preconizeaza atingerea la finele anului curent a valorii de 8,7% in decembrie 2013, revizuita in sus cu 1,7 puncte procentuale”, se spune in raport.

Pentru sfarsitul anului 2014, in conditiile mentinerii acelorasi ipoteze cu privire la etapele anuntate de ANRE pentru dereglementarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale, scenariul a ramas nemodificat si prevede o dinamica anuala a subcomponentei de 7,3%.

„Mediul intern continua sa reprezinte o sursa de riscuri asimetrice la adresa perspectivei inflatiei, datorita prefigurarii reaccelerarii inflatiei in semestrul I 2013, dar mai ales ca urmare a cresterii recente a incertitudinilor privind magnitudinea majorarii unor preturi administrate, in conditiile conturarii posibilitatii suplimentarii, fata de calendarul de liberalizare aprobat, a ajustarilor ce vor fi aplicate in acest an tarifelor energiei electrice”, adauga BNR.

Banca centrala trece tot la capitolul incertitudini potentialul impact advers exercitat asupra unor preturi administrate, dar si asupra altor categorii de preturi, de revizuirea recenta a legislatiei fiscale, in sensul modificarii unor taxe si impozite directe, in special in sectorul energetic si in cel agricol.