Energy Report

Romgaz: 4 mil. euro pentru Tarniţa şi cablu spre Turcia

Guvernul cere şi companiei Romgaz, pe care o controlează, să contribuie cu fonduri la proiectul  hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti şi la proiectul cablului electric submarin de conectare cu Turcia, aşa cum a propus de altfel şi celorlalte companii controlate de stat din sectorul energetic precum CE Oltenia, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Sumele propuse sunt aceleaşi: două milioane de euro pentru compania de proiect a cablului submarin şi 8.89 milioane de lei (circa 1,97 milioane de euro) în cazul Tarniţa, reiese din convocatorul AGEA al companiei, publicat pe BVB.

Zilele trecute, Romgaz a hotărât să încheie un nou contract de facilitate bancară care să permită deschiderea de acreditive documentare şi emiterea de scrisori de garanţie bancară
la cererea companiei, în limita sumei de 14 milioane dolari.

După aceste hotărâri, va fi interesant de urmărit şi cum vor evolua (involua) acţiunile companiei pe Bursă şi dacă se va produce o scădere ca în cazul Nuclearelectrica.

Pe de altă parte, chiar dacă zilele convocării AGEA diferă de la o companie la alta, la Complexul Energetic Oltenia AGEA este în 4 martie, la Nuclearelectrica 11 martie, pentru Romgaz 17 martie, surprize şi influenţări de la o companie la alta nu prea pot fi atâta timp cât acţionarul principal este tot statul, deci statul a propus şi statul o să decidă… tocmai ce a propus.

Ideea cu cablul submarin cu Turcia e veche, datează din anul 2006, dar nu a existat finanţare. Boom-ul eolian din Dobrogea, avansul tehnologic, surplusul de energie electrică al României şi nevoia de energie a Turciei menţin subiectul cablului submarin România -  Turcia care să transporte curentul între cele două ţări ca pe un subiect mereu de actualitate. Dacă în anul 2009, studiul de fezabilitate semnat atunci de Transelectrica cu firma Vattenfall din Suedia a fost pus atunci pe hold din cauza lipsei de finanţare, acum, o primă etapă a proiectului ar putea fi demarată, după ce compania de proiect ar urma să facă studiul de fezabilitate.

Acesta ar fi doar un mic pas de început, atâta timp cât valoarea proiectului este estimată a fi pe undeva pe la jumătate de miliard de euro sau chiar mai mult de anumiţi specialişti din piaţă. Astfel că, cel puţin în privinţa finanţării, situaţia este întrucâtva similară cu a proiectului Tarniţă: nu se arată investitorii. Deosebirea principală este că proiectul cablului submarin este de dată mai recentă pe când studiile la Tarniţa datează de prin anii ’70.

Pe de altă parte, dacă în cazul Tarniţa, în afara investitorilor, nu prea există opoziţie, în cazul cablului submarin, ar putea exista probleme cu bulgarii, atâta timp cât cablul trece prin apele teritoriale ale lor. Apoi, şi în Bulgaria există situaţiile frecvente de supraproducţie de electricitate, astfel că, nu mai departe de vara anului trecut guvernul susţinea că anumitor surse li se va permite să producă doar dacă şi-au găsit deja cumpărători în afara ţării, altfel li se va interzice să producă.

La această problemă se adaugă şi aceea că exportatorii de curent ineficienţi din România ar putea fi nevoiţi să concureze cu preţuri din exterior, eventual mai mici decât preţul energiei electrice de la noi.