În trei luni se decide dacă merită construită o conductă care să transporte țiței din portul Constanța la rafinăria sârbă a Gazprom
- Detalii
- Publicat în 12 September 2014
România și Serbia au convenit ca, în termen de trei luni, operatorii sistemelor naționale de transport țiței din cele două țări, Conpet și Transnafta, să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii conductei petroliere Pitești-Pancevo, care să transporte țiței importat adus pe mare și depozitat în portul Constanța până la rafinăria sârbă Pancevo a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom.
"Am convenit ca, în termen de trei luni de zile, companiile Conpet și Transnafta să finalizeze o analiză economică în privința viabilității construirii unei conducte care să lege Pitești de Pancevo și care să faciliteze transportul țițeiului către rafinăria Pancevo prin Portul Constanța" a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Ministrul s-a întâlnit, vineri, cu omologul său sârb, Aleksandar Antic, și au discutat despre colaborarea din sectorul energetic dintre România și Serbia.
"Am avut o discuție pragmatică cu ministrul omolog din Serbia, care îmi dă speranța că relația de colaborare în domeniul energetic între cele două țări va fi intensificată în perioada următoare. Sper contractul de livrare de cărbune din România în Serbia să se finalizeze cu succes și de asemenea mă bucură deschiderea pe care guvernul sârb o are în legătură cu înființarea unui birou al Hidroelectrica la Belgrad", a mai spus Nicolescu.
Se îngroapă visul Constanța-Trieste
În august, acționarii operatorului de depozitare țiței Oil Terminal, controlat de statul român, au decis aprobarea declanșării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect Pan European Oil Pipeline Project Development Company (PEOP - PDC), înregistrată în 2008 la Londra pentru proiectul de construcție a conductei de transport țiței Constanța-Trieste, și recuperarea participațiilor deținute de Oil Terminal la această companie
În aprilie, un oficial al Departamentului pentru Energie declara că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia variantei prescurtate a proiectului de conductă, pe ruta Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia. Potrivit sursei citate, în februarie anul acesta, rușii au transmis că vor decide dacă vor participa sau nu la respectivul proiect după elaborarea unui studiu de fezabilitate.
"(...) cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa-Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal. Drept urmare, vom începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a acestei companii", declara, în mai, într-un comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Acționarii companiei de proiect Pan-European Oil Pipeline Project Development Company sunt societățile românești Conpet și Oil Terminal, precum și compania sârbă de transport al petrolului Transnafta. Până la începutul lui 2010, din acționariat făcea parte și transportatorul croat de țiței JANAF.
Varianta Pitești-Pancevo, cu Gazprom
În aprilie, directorul Direcției de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie, Corneliu Condrea, declara, pentru Mediafax, că Departamentul analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia conductei Piteşti-Pancevo, care ar urma să interconecteze reţelele pentru transportul țițeiului din România şi Serbia.
"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", spunea Condrea.
Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).
Proiectul inițial prevedea 1.400 de kilometri
PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.
Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.
Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.
Rușii decid după studiul de fezabilitate
Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.
"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.
"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.
Sârbii i-ar putea salva pe minerii olteni
Luna trecută, șeful diviziei miniere a Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, declara că CEO va exporta, începând chiar din august, cărbune către Serbia, în urma unui contract care va fi încheiat pe o perioadă de un an.
Potrivit acestuia, vor fi livrate zilnic circa 20.000 de tone de cărbune, contractul reprezentând o adevărată gură de oxigen pentru unitate, dat fiind că angajaţii din mine şi cariere erau ameninţaţi cu şomajul tehnic din cauza cererilor reduse de cărbune.
"Stocurile de cărbune sunt pline şi aşteptăm un contract cu sârbii care cred că se va realiza, la sfârşitul lunii o să începem livrările către Serbia pentru un an de zile, 20.000 de tone de cărbune pe zi. Acest contract este o gură de aer pentru companie", a spus Daniel Antonie. El a mai precizat că personalul din minerit nu va mai intra în şomaj tehnic până la sfârşitul anului, anterior existând discuţii în acest sens.
Hidroelectrica vrea să vândă energie vecinilor
Hidroelectrica vrea să deschidă reprezentanţe în Belgrad şi Budapesta, declara, în august, Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie electrică.
Deschiderea acestor reprezentanţe vine în contextul în care din luna noiembrie piaţa energetică românească va fi interconectată cu pieţele din Ungaria, Cehia și Slovacia.
Borza a afirmat că reprezentanţa din Budapesta urmează să fie deschisă în luna septembrie, iar cea din Belgrad la o dată ulterioară.
Potrivit Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Hidroelectrica din data de 1 septembrie, compania va înființa o societate cu răspundere limitată, persoană juridică sârbă, cu sediul în Belgrad, Republica Serbia. Aceasta va avea un capital social de 550.000 euro, deţinut în proporţie de 100% de Hidroelectrica SA, şi va avea drept activitate principală comerţul cu energie electrică.