Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri11172017

Last updateMon, 06 Nov 2017 10am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: Este nevoie de o autoritate unică de reglementare în energie la nivelul Uniunii Europene

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: Este nevoie de o autoritate unică de reglementare în energie la nivelul Uniunii Europene

Screenshot 2015-04-07 13.42.11

Proiectul uniunii energetice europene nu va putea fi realizat decât cu condiția înființării unei autorități de reglementare în energie unice la nivelul Uniunii Europene și adoptării unei legislații unitare europene în energie, a declarat fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER), precizând că exprimă un punct de vedere personal și nu pe cel al instituției paneuropene pe care o conduce.

În prezent, ACER este o structură colegială, consultativă și non-executivă de asociere a autorităților naționale de reglementare în energie din UE și nu un organism european de supraveghere și reglementare a sectorului energetic, însă tot mai multe voci susțin transformarea sa în reglementator unic în energie al Uniunii Europene, mai ales în perspectiva creării uniunii energetice.

"Pentru realizarea uniunii energetice europene este esențială încurajarea realizării interconectării rețelelor de transport din statele membre UE, în special a celor de transport de gaze naturale. Pentru asta avem nevoie de un reglementator unic în energie la nivel european și de o legislație secundară unitară, pentru că altfel apar probleme mari", a declarat Nicolescu la o conferință despre proiectul uniunii energetice europene, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Nicolescu a dat ca exemplu diferențele dintre sistemele de alocare de capacitate și tarifare a transportului de gaze naturale dintre România și Ungaria în privința conductei de gaze Arad-Szeged, diferențe care pun piedici în calea comerțului transfrontalier cu gaze naturale din UE.

Pe de altă parte, într-o intervenție ulterioară, șeful Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, a declarat că tariful de transport la ieșirea gazelor din România este mai mare pe relația cu Ungaria, la conducta Arad-Szeged, decât cel pe relația cu Republica Moldova, la conducta Iași-Ungheni, pentru că cea din urmă a beneficiat de finanțare din partea UE, iar prima nu, iar Transgaz trebuie să-și recupereze costurile investiționale.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, recent, că alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este "blocată" de România şi Croaţia, întrucât acestea nu au încheiat interconectarea reţelelor. În prezent, prin conducta Arad-Szeged, care conectează sistemele de transport de gaze naturale din România și Ungaria, România poate doar primi gaze naturale din țara vecină, nu și livra. Capacitatea conductei este de 1,75 miliarde de metri cubi pe an.

Planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor 2014-2023, elaborat de Transgaz și publicat în decembrie 2014, prevede că interconectarea cu Ungaria va fi finalizată în 2019, operatorul sistemului național de transport al gazelor intenționând să aplice și pentru finanțări UE în vederea realizării acestui proiect.

"Astfel de probleme nu pot fi rezolvate decât prin adoptarea unei legislații europene unice în domeniu și prin crearea unui reglementator european unic în energie. Este însă un subiect greu de abordat, mai ales în ani electorali. De exemplu, anul acesta sunt alegeri în Marea Britanie și este foarte dificil să vorbești despre cedare de suveranitate, mai ales într-un domeniu strategic precum este energia, atunci când au loc alegeri", a subliniat fostul ministru delegat pentru Energie.

Fiecare își urmărește propriul interes

În contextul discuției despre uniunea energetică europeană și despre înființarea unei autorități unice de reglementare în energie la nivelul UE, merită amintit că, potrivit unui draft al unui document legat de uniunea energetică, Comisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană. Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan, susținând chiar centralizarea efectivă a achizițiilor de gaze naturale ale statelor membre UE de la Gazprom la nivelul Comisiei Europene. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii. Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale.

O problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters. Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.

Leave your comments

0
terms and condition.
  • No comments found

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud