Energy Report

Operatorul de transport al sistemului energetic național, Transelectrica, a cumpărat, de pe piața centralizată a contractelor bilaterale administrată de OPCOM, energie electrică în valoare de peste 10 milioane lei de la producătorul Hidroelectrica pentru consumul propriu tehnologic, prin 3 contracte semnate în ultima zi a lunii trecute.

Potrivit unui anunț al Transelectrica, pe 31 august 2015, operatorul de transport și sistem a încheiat cu producătorul hidro trei contracte de cumpărare de energie electrică pentru consumul propriu tehnologic, fiecare în valoare de 3,34 milioane lei. Ambele companii sunt controlate de statul român.

Contractele sunt valabile până la 30 iunie 2016, iar scadența facturilor care trebuie achitate de Transelectrica este fixată cu 3 zile calendaristice înainte de începerea perioadei de livrare.

"Nivelul dobânzilor penalizatoare corespunde ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, pentru fiecare zi de întârziere. Pentru cumparatorii care în ultimul an au înregistrat întârzieri la plata facturilor, nivelul aplicabil este de 0,1% pentru fiecare zi", se arată în anunțul Transelectrica.

Consumul propriu tehnologic al Transelectrica a crescut cu 8,3% în primele 6 luni din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, din cauza faptului că schimburile transfrontaliere export-import de energie pe granițele cu Serbia și Bulgaria au scăzut, în vreme ce producția de electricitate în zona de est a țării a crescut.

"Structura producției a fost defavorabilă, scăzând mult producția în centralele situate în zone deficitare (cele pe gaze și cele hidro cu lacuri de acumulare) și crescând corespunzător în zonele excedentare (în zona de sud, CHE Porțile de Fier, centralele pe cărbune din zona Oltenia și în zona de est, centralele care produc energie din surse regenerabile). De asemenea, temperatura exterioră înregistrată în primul semestru al anului 2015 a fost cu 1,3 grade Celsius mai mare, determinând creşterea pierderilor. Raportat la energia intrată în rețea, pierderile au crescut ușor, de la 2,42 % ȋn S1 2014 la 2,59 % ȋn S1 2015. Majorarea procentuală a consumului propriu tehnologic, cu 8,3%, a rezultat ca urmare a creșterii producției de energie din surse regenerabile", se arată în raportul Transelectrica pe primele 6 luni din 2015.

Costul total cu procurarea energiei electrice necesare acoperirii consumului propriu tehnologic al Transelectrica a crescut cu 7,1% în S1 2015 față de S1 2014, se precizează în document. Creșterea s-a datorat majorării cantității achiziționate, în condițiile în care costul unitar mediu a fost cu 2% mai mic față de perioada semilară a anului 2014, respectiv 177,7 lei/MWh în S1 2015 față de 181,4 lei/MWh în S1 2014.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a plătit, în decembrie 2014 și februarie anul acesta, suma totală de 3,9 milioane lei, reprezentând garanția prevăzută de lege pentru ocuparea temporară, timp de 10 ani, a unei suprafețe de pădure de circa 51 de hectare din județul Caraș-Severin, pe care compania va construi linia electrică aeriană de interconexiune Reșița – Pancevo (Serbia).

Ocuparea temporară a terenurilor menționate se va face cu defrișarea vegetației forestiere, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern de aprobare a ocupării temporare a suprafeței forestiere respective de către Transelectrica. Terenurile se află pe raza ocoalelor silvice Reșița, Valea Bistrei, Bocșa Română și Oravița.

"Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a achitat în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare totală de 3.899.172,20 lei, cu ordinul de plată nr. 1651/04.12.2014 pentru suma 2.883.916,25 lei şi cu ordinul de plată nr. 511/24.02.2015 pentru suma 1.015.255,95 lei", se precizează în documentul citat.

Potrivit Codului Silvic, pentru terenurile care se ocupă temporar din fondul forestier pentru realizarea de obiective de interes național, declarate de utilitate publică, trebuie constituită o garanție financiară echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier. Garanția se achită înainte de emiterea aprobării de ocupare a terenurilor și se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fond aflat la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

În cazul în care, la sfârșitul perioadei aprobate de ocupare temporară, terenurile nu au fost redate în condiții apte pentru împădurire, garanția depusă și dobânda bancară aferentă se rețin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

Potrivit ultimului raport semestrial al Transelectrica, la jumătatea anului, proiectul liniei electrice aeriene de interconexiune Reșița – Pancevo era în curs de execuție.

Trebuia să fie gata de anul trecut

"Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV dublu circuit Reşiţa – Pancevo este prevăzută a se realiza în strategia energetică a României pentru creşterea siguranţei în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), în condiţiile apariţiei de noi investiţii ce încurajează utilizarea eficientă a resurselor de energie primară şi de noi consumatori de energie electrică, precum şi pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări", se arată în nota de fundamentare.

Proiectul liniei electrice aeriene de interconexiune Reșița – Pancevo face parte din planul mai larg privind întărirea reţelei de transport pe axul de vest (Porţile de Fier – Reşiţa – Timişoara - Arad), menit să asigure creşterea capacităţii de schimb cu Serbia şi vestul Europei şi evacuarea puterii din centralele eoliene şi amenajările hidroelectrice din zona Porţile de Fier – Reşiţa.

În primele 6 luni din 2015, producția de energie electrică a centralelor eoliene a crescut cu 26% față de perioada similară a anului trecut, la 3.045,9 milioane KWh, iar exporturile de electricitate ale României s-au majorat cu 69,1%, la 5.014,7 milioane KWh, potrivit datelor INS.

Inițial, potrivit memorandumului de înțelegere dintre operatorii de transport energie electrică din România și Serbia, linia electrică de interconexiune ar fi trebuit finalizată până anul acesta. Ulterior, prin HG de aprobare a indicatorilor tehnici ai proiectului, publicată în Monitorul Oficial în august anul trecut, durata de realizare a investiției a fost stabilită la 26 de luni.

Potrivit HG citat, valoarea totală a investiției, inclusiv TVA, este de 157,587 milioane lei, finanțarea fiind asigurată din surse proprii ale Transelectrica și de la bugetul de stat. Anul trecut, Transelectrica spunea că intenționează să acceseze și fonduri europene pentru proiectul liniei electrice Reșița – Pancevo. Linia va avea o lungime de 63 de kilometri și va presupune instalarea a 206 stâlpi.

La prezentarea rezultatelor financiare pe primele 6 luni ale anului, Transelectrica a anunțat că, la 30 iunie 2015, dintr-o valoare estimată totală a investiției de 136 milioane lei, au fost contractate lucrări în valoare 81 milioane lei și că termenul de punere în funcțiune a liniei electrice de interconexiune Reșița – Pancevo este 2016.

 Enel Green Power a semnat un acord cu Tesla în vederea realizării unui site pilot pentru instalarea un sistem de stocare a energiei de 1,5 MW-3 MWh

Cele două companii doresc să testeze gradul de integrare al sistemelor staționare de stocare a energiei aparținând Tesla în centralele solare și eoliene ale Enel Green Power. Acordul are drept scop creșterea producției în facilitățile EGP și furnizarea de servicii avansate pentru o integrare globală mai bună a energiilor regenerabile în rețea.

Companiile vor începe colaborarea cu selectarea unui site pilot inițial, unde va fi instalat un sistem de baterii Tesla, cu o capacitate de producție de 1,5 MW și o capacitate de stocare a energiei de 3 MWh.

Acordul este parte a unui memorandum de înțelegere extins între cele două companii, care prevede atât integrarea sistemelor energetice Tesla în centralele Enel, cât și dezvoltarea mobilității electrice. Acordul de astăzi se încadrează în programul extins al Enel Green Power pentru testarea sistemelor de stocare staționare ce include proiecte pilot la stadiul avansat de execuție și care implică alți actori globali importanți din sector, cum ar fi FIAMM, General Electric, Samsung SDI și Toshiba.

Politicieni, funcționari publici și oameni de afaceri bine conectați politic din regiunea Castilia-Leon din Spania ar fi cerut și primit șpăgi în valoare totală de peste 110 milioane euro de la dezvoltatori de proiecte de producție de energie eoliană pentru ca aceștia să primească permisele, licențele și autorizațiile legale necesare activității lor și pentru a se grăbi procesul birocratic de autorizare între anii 2004 și 2007.

Potrivit El Pais, care citează un raport din decembrie 2014 al Fiscului spaniol, mai mulți dezvoltatori de parcuri eoliene ar fi dat șpăgi unor politicieni și funcționari publici, precum și unor oameni de afaceri locali din Castilia-Leon cu legături cu Partidul Popular, fie direct, sub formă de cash, fie sub formă de acțiuni sau părți sociale la companiile înființate pentru construirea și operarea de centrale electrice eoliene.

Fiscul spaniol a înaintat raportul, care numără 94 de pagini, către procurorii anticorupție, aceștia urmând să investigheze dacă a fost vorba de spălare de bani sau de alte infracțiuni.

Cei suspectați că ar fi luat mită de la dezvoltatorii de parcuri eoliene sunt funcționari publici din Castilia-Leon, intermediari care ar fi negociat cu aceștia în numele companiilor energetice și s-ar fi ocupat direct de obținerea autorizațiilor necesare pentru dezvoltatori, precum și companii aparținând unor oameni de afaceri locali care, "fără nici o rațiune economică validă, au beneficiat de transferuri de bani și de acțiuni în valoare de peste 110 milioane euro", spun inspectorii Fiscului spaniol.

În unele cazuri, firmele oamenilor de afaceri locali care au primit acțiuni la companiile dezvoltatoare de parcuri eoliene și-au multiplicat în acest fel capitalul investit inițial de sute sau chiar mii de ori.

Printre cei care au beneficiat de această presupusă schemă de corupție s-au numărat oficiali ai Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon, responsabil cu autorizarea parcurilor eoliene.

Rafael Delgado Numez, care era pe atunci director-adjunct al Departamentului Economic din partea Partidului Popular și care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, a fost audiat de către inspectorii Fiscului spaniol, alături de alte persoane cu atribuții în domeniu.

Roțile birocrației trebuie "unse"

Potrivit mărturiilor sale, incluse în raportul citat, el ar fi declarat că procesul administrativ și birocratic de autorizare a parcurilor eoliene din Castilia-Leon ar fi fost "foarte eficient", dat fiind că, în acea perioadă, aproape că nu exista un cadru de reglementare pentru autorizarea parcurilor eoliene, iar autoritățile vroia să se asigure că dezvoltatorii care solicitau autorizații "aveau interese regionale".

Unul dintre personajele-cheie din raport este Alberto Esgueva, care, până în 2006, a fost director general al Excal, o instituție publică creată de guvernul regional din Castilia-Leon pentru promovarea exporturilor din regiune. Firma înființată de Esgueva ar fi primit cei mai mulți bani din șpăgile plătite de dezvoltatorii de parcuri eoliene.

Din septembrie 2014, Esgueva s-a mutat în Polonia, unde se ocupă de afaceri imobiliare. El a refuzat să vorbească cu jurnaliștii de la El Pais. Reprezentanții Departamentului Economic al guvernului regional din Castilia-Leon susțin că nu sunt la curent cu raportul Fiscului și că procesul de autorizare a parcurilor eoliene s-a derulat în mod legal.

Inspectorii Fiscului mai susțin că cele mai multe șpăgi aveau ca scop grăbirea acordării autorizațiilor de construcție și funcționare pentru proiectele de parcuri eoliene. Raportul dă ca exemplu un caz în care un astfel de proiect era blocat de 6 ani din cauza birocrației.

Plăți fără contraprestație

Cea mai frecventă formă de dare de mită era înființarea, de către dezvoltatorii de parcuri eoliene, de companii mixte în asociere cu funcționari publici și oameni de afaceri locali bine conectați politic. Acest lucru grăbea procesul birocratic și administrativ de autorizare. Odată obținute toate actele necesare construirii parcurilor eoliene, dezvoltatorii răscumpărau acțiunile sau părțile sociale ale partenerilor lor corupți cu sume care depășeau masiv "investiția inițială" a acestora.

Una dintre companiile producătoare de energie regenerabilă care a plătit o sumă mare pentru înființarea unei ferme eoliene este Preneal, deținută de Eduardo Merigo, fost CEO al subsidiarei spaniole a Visa și fost secretar de stat în guvernul spaniol între anii 1977 și 1982. Acesta le-ar fi declarat inspectorilor Fiscului că s-a simțit ca o "victimă a sistemului".

Preneal a plătit 6 milioane de euro firmei San Cayetano Wind, înființată de Alberto Esgueva, "fără nici o contraprestație din partea acesteia". Preneal s-a asociat într-un joint venture și cu Cronos Global, firmă controlată în proporție de 50% de către Esgueva. După o "investiție inițială" în compania mixtă de 1,5 milioane euro, Cronos Global a primit de la Preneal, la ieșirea din asociere, o sumă totală de 7 milioane euro.

Fiscul spaniol bănuiește că firma Cronos Global ar fi primit și alte șpăgi, după ce inspectorii au descoperit că, la începutul recesiunii, firma a făcut unele transferuri bancare transfrontaliere suspecte de mari dimensiuni, către conturi din Polonia și Statele Unite. În aceste conturi s-ar fi transferat până la 100 milioane euro.

Memorie "ștearsă" de un "atac cerebral"

Pe lângă Alberto Esgueva, acționari în Cronos Global mai erau Luis Maria Garcia Clerigo și membri ai familiei sale. Clerigo a deținut firma de construcții Parqueolid din Valladolid, aflată acum în faliment. Contactat de El Pais, Clerigo a declarat că nu-și amintește nimic referitor la aspectele menționate în raportul Fiscului, din cauza faptului că a suferit un accident cerebral în urmă cu șapte ani.

Parqueolid a fost vizată și în alt caz de corupție, fiind acuzată că a primit 50 milioane euro de la guvernul regional din Castilia-Leon pentru a construi un nou sediu pentru Departamentul Economic al guvernului regional. În dosar mai apare chiar Delgado Nunez, fost director adjunct al Departamentului Economic.

În raportul Fiscului se mai menționează că Delgado Nunez, care semna autorizațiile pentru parcuri eoliene, ar fi primit plăți suspecte, din surse neidentificate din Elveția, în sumă de 535.721 euro. În plus, potrivit inspectorilor, începând cu anul 2005, Delgado Nunez ar fi început să facă achiziții personale extravagante, nejustificate de veniturile sale oficiale.

Pe lângă asta, Fiscul a mai descoperit că o companie, al cărei nume nu este menționat în raport, i-ar fi plătit lui Delgado Nunez creditul ipotecar contractat pentru cumpărarea unei vile și ar fi achitat și cheltuielile de renovare ale unei alte locuințe a acestuia.

La finalul anului 2013, 23,9% din consumul final brut de energie electrică din România era asigurat din surse regenerabile, cifra fiind extrem de aproape de ținta națională privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic românesc, fixată pentru 2020, de 24%.

"Trei dintre cele 28 de state membre ale UE și-a atins deja țintele naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic: Bulgaria, Estonia și Suedia. Mai mult, Lituania, România și Italia se află la mai puțin de 0,5 puncte procentuale de țintele lor naționale pentru 2020", se arată într-un comunicat al Eurostat.

La capătul celălalt al clasamentului european, țările cele mai îndepărtate de propriile lor ținte naționale pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în mixul energetic sunt Marea Britanie (la 9,9 puncte procentuale), Olanda (9,5 puncte procentuale), Franța (8,8 puncte procentuale) și Irlanda (8,2 puncte procentuale).

La nivelul întregii UE, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie electrică era de 15% la finalul anului 2013, față de 8,3% în 2004, primul an pentru care există date la nivel european.

Obiectivul UE, care este diferit de cele naționale, este ca, până în anul 2020, acest procentaj să ajungă la 20%. Surse regenerabile de energie sunt considerate de Eurostat cele solare, termale și fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale și biomasă.

"Din 2004 încoace, ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie a crescut semnificativ în toate statele membre, 13 dintre acestea dublându-și această pondere în ultimii 10 ani. Cu un procent de 52,1% atins în 2013, Suedia are de departe cea mai mare pondere a surselor regenerabile în mixul energetic național la nivelul UE, depășind Letonia (37,1%), Finlanda (36,8%) și Austria (32,6%)", se spune în comunicatul Eurostat.

Prin contrast, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile de energie în consum se consemnau în 2013 în Luxemburg (3,6%), Malta (3,8%), Olanda (4,5%) și Marea Britanie (5,1%).

Pe de altă parte, arată Eurostat, în 2013, doar Suedia atinsese obiectivul fixat la nivel european ca, până în 2020, 10% din consumul de carburanți pentru transport din statele membre UE să provină din surse regenerabile. În România, în 2013, ponderea surselor regenerabile în totalul consumului de carburanți pentru transport era de 4,6%.

"În 2013, Suedia era singurul stat membru care atinsese obiectivul de 10%, cu o pondere a surselor regenerabile în consumul de carburanți de 16,7%, în timp ce Finlanda, cu o pondere de 9,9%, era foarte aproape de atingerea obiectivului. Cele mai multe state membre se află cam la jumătatea drumului către atingerea țintei, iar cele mai îndepărtate de țintă, cu ponderi de sub 1% ale surselor regenerabile în consumul de carburanți, erau Estonia (0,2%), Spanua (0,4%) și Portugalia (0,7%)", arată Eurostat.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să schimbe modalitatea în care operatorul de transport și sistem Transelectrica percepe tarife de transport al energiei electrice de la producătorii care introduc energie în rețea, renunțând la actuala diferențiere regională a cuantumului tarifelor, care ține cont de numărul de producători din fiecare regiune, și propunând, în schimb, un tarif unic, egal cu tariful mediu la nivel național din momentul de față, de 10,30 lei/MWh.

Astfel, potrivit reglementărilor în vigoare, producătorii de energie electrică plătesc Transelectrica, pentru energia electrică livrată din centralele cu capacitatea instalată mai mare de 5 MW racordate la reţeaua electrică de transport şi la reţeaua electrică de distribuţie, tariful pentru serviciul de transport - componenta de introducere de energie electrică în reţea, pe zone tarifare.

"Tarifele aplicate de operatorul de transport și sistem (OTS) sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea energiei electrice în nodurile reţelei electrice. Stabilirea pe zone a tarifului de transport are scopul de a transmite semnale locaționale care să conducă la amplasarea surselor de energie în zone deficitare ale sistemului energetic național", se arată într-o notă de prezentare a unui proiect de ordin al ANRE prin care se modifică sistemul de tarifare a transportului de energie.

Dacă va fi aprobat, noul sistem cu tarif unic în loc de cel zonal aplicat producătorilor de electricitate va aduce venituri mai mici pentru Transelectrica, a declarat Octavian Lohan, membru în directoratul Transelectrica, citat de Bursa.

"În prezent, tarifele sunt diferenţiate pe zone, în funcţie de cât de mulţi producători sunt în zona respectivă. Unde sunt concentraţi mulţi producători avem tarife mari, iar unde sunt puţini - există tarife mici. Dacă tariful se uniformizează, atunci vom încasa mai puţini bani din zonele unde sunt concentraţi mulţi producători", a spus Lohan, pentru Bursa.

ANRE: Diferențierea tarifelor nu a stimulat creșterea producției în zone deficitare

În prezent, media tarifelor la nivel național este de 10,30 lei/MWh. Tarifele zonale variază între 12,32 lei/MWh în zona Oltenia și 6,04 lei/MWh în zona Transilvania de Nord, respectiv între 120 % și 59% față de tariful mediu.

În proiectul de ordin citat, ANRE propune uniformizarea tarifului de transport, componenta de introducere a energiei electrice în rețele, la nivelul componentei medii pe țară, care este de 10,30 lei/MWh.

"Semnalul locațional pentru care a fost aplicată diferențierea pe zone a tarifelor de transport nu a avut efectul scontat, deoarece zonele deficitare, deși au avut tariful de transport diminuat față de media pe țară, nu s-au echilibrat din punct de vedere al raportului producție/consum în perioada în care a fost aplicat acest tip de tarif, respectiv 2005-2014. Noile capacități de producere a energiei electrice au fost amplasate și racordate la sistemul energetic național (SEN) din alte considerente și anume apropierea de sursele de energie primară, amplasarea terenului deținut sau amplasarea zonei de consum pentru care au fost înființate", se spune în nota de prezentare a ANRE.

Autoritatea mai arată că diferențierea tarifului de transport pe zone de introducere a energiei electrice în rețea a influențat prețul de ofertare de către producători a energiei pe piața angro, inclusiv pentru export, având în vedere adăugarea acestui tarif la prețul de producție.

Cine câștigă, cine pierde

Potrivit analizei de impact întocmite de ANRE, propunerea de a uniformiza tarifele de introducere a energiei electrice în rețea pentru întregul teritoriu al țării la nivelul tarifului mediu de introducere, concomitent cu păstrarea tarifelor zonale de extragere a energiei electrice din rețea, ar conduce la creșterea prețului de producție pentru producătorii din zonele Muntenia, Transilvania și Moldova cu până la 4,26 lei/MWh, deși costul marginal cu consumul propriu tehnologic în rețeaua electrică de transport la producere este negativ în aceste zone deficitare ale SEN.

Pentru producătorii din zonele Oltenia și Dobrogea, prețul de producere ar scădea cu până la 2 lei/MWh, deși costul marginal cu consumul propriu tehnologic în rețeaua electrică de transport la producere este mai mare în aceste zone excedentare ale SEN.

De asemenea, uniformizarea tarifelor la nivel național ar duce la creșterea tarifului de transport total zonal în Transilvania de Nord cu 22%, în Moldova cu 12%, iar în Muntenia Nord, Muntenia Sud, Banat și Transilvania Sud - cu circa 6-8%. În Oltenia, tariful de transport total zonal ar scădea cu 9%, iar în Dobrogea – cu 2%.

În Oltenia se află doi dintre principalii producători de energie electrică din România, Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica, precum și numeroase centrale fotovoltaice, iar în Dobrogea se află alt producător major, Nuclearelectrica, precum și grosul producătorilor de energie eoliană, care sunt principalii exportatori de energie electrică din România.

ACER: Nu ar trebui taxată deloc energia introdusă în rețea

ANRE își mai justifică propunerea de modificare a legislației prin aceea că Agenția Europeană de Cooperare a Reglementatorilor în Energie (Agency for the Cooperation of Energy Regulators - ACER) a elaborat recomandarea nr. 09/2014 din 15 aprilie 2014 privind orientările referitoare la tarifele de transport plătite de producătorii de energie electrică, iar din analiza prezentată în cadrul acestui document, dintre țările europene, doar șase au tarif de transport cu componente de introducere și extragere zonale care se aplică la energia livrată/consumată, respectiv Danemarca, Finlanda, Franța, Portugalia, România și Spania.

Conform opiniei ACER, citată de ANRE, existența la nivel european a unor niveluri diferite de tarife denaturează concurența și deciziile de investiții pe piața internă. Pentru a limita acest risc, agenția consideră că este important ca tarifele să reflecte costurile, să fie aplicate corect și eficient și, în măsura în care este posibil, într-un mod armonizat în întreaga Europă.

ACER mai arată că tarifele aplicate la energia introdusă în rețea nu trebuie utilizate pentru a recupera costurile cu infrastructura și, prin urmare, cu excepția cazului în care prin tarifele se recuperează costuri cu pierderile în rețea, acestea ar trebui să fie egale cu zero. De asemenea, Agenția solicită fiecărei autorități naționale să raporteze până la 31 iulie a fiecărui an nivelul și structura tarifelor și să notifice orice propunere sau decizie luată în sensul modificării tarifelor naționale.

"Tarifele stabilite de ANRE conțin o cotă de circa 38 % din toate categoriile de costuri reglementate, inclusiv cele cu infrastructura - amortizarea și rentabilitatea capitalului, iar ceea ce le deosebește valoric de la o zonă la alta este costul marginal datorat consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport", conchide ANRE.

{jathumbnailoff}

Senatorul PDL Gigi Chiru este urmărit pentru luare de mită şi spălare de bani, fiind acuzat de procurori că, în 2010, când era şeful Inspectoratului în Construcţii Sud - Est, ar fi cerut mită 1,5 milioane de euro pentru a favoriza grupul de firme Eolica Dobrogea, dezvoltator de proiecte de producție de energie eoliană, inclusiv în litigiile cu concurenții de la CEZ. În 2010, opt persoane din localitatea Cogealac, între care primarul şi viceprimarul, au fost trimise în judecată pentru că ar fi instigat localnicii să acționeze cu violență pentru a determina firma CEZ să renunţe la a ridica un parc eolian în zonă, întrucât edilul şi consiliul local agreau o altă firmă pentru acest obiectiv, Eolica Dobrogea Five Constanţa, aflată în asociere cu compania spaniolă Iberdrola. Primarul din Cogealac declara, în 2010, că cei de la Consiliul Judeţean Constanţa ar fi comis un abuz eliberând o autorizaţie de construcţie firmei CEZ, iar ulterior abuzul a fost constatat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.  

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus urmărirea penală a senatorului PDL Gigi Christian Chiru pentru luare de mită, spălare de bani şi fals în declaraţii.

Potrivit procurorilor, la data de 19 august 2010, Gigi Chiru a pretins, de la un martor denunţător şi de la un om de afaceri, suma de 1.500 000 euro, în forma disimulată a unui contract de împrumut fictiv, în vederea îndeplinirii, neîndeplinirii, urgentării ori întârzierii îndeplinirii unui act ce intra în atribuţiile sale de inspector şef al Inspectoratului Regional în Construcţii Sud - Est, într-o manieră favorabilă grupului de firme format din SC Eolica Dobrogea SRL România, Eolica Dobrogea AG și Eolica Dobrogea X GMBH.

"Concret, în schimbul acestei sume de bani, suspectul a promis ca, de la nivelul funcţiei de inspector şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Sud-Est Constanţa, să sprijine interesele patrimoniale ale acestei persoane juridice în proiectele aflate în derulare privind construcţia de parcuri eoliene în Dobrogea. Totodată, pretinderea a fost făcută şi în vederea asigurării protecţiei juridice a grupului de firme respectiv în litigiile existente cu concurentul, grupul CEZ România", arată DNA în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

În acest context, la data de 23 septembrie 2011, Chiru a primit de omul de afaceri suma de 300.000 euro şi a acceptat reînnoirea promisiunii de a primi de la aceeaşi persoană suma de 1.200.000 euro, în aceleaşi scopuri menţionate anterior şi sub forma disimulată a cesiunii către aceeaşi persoană a dreptului de creanţă al "creditorului" Gigi Chiru, izvorât din contractul de împrumut, încheiat la data de 19 august 2010. Obligaţiile izvorâte din acest contract fictiv au fost garantate prin instituirea în favoarea "creditorului" a unui drept de gaj asupra a 5% din părţile sociale ale SC Eolica Dobrogea SRL România.

Astfel, cunoscând că sumele de 1.500.000 euro, respectiv de 300.000 euro provin din comiterea infracţiunilor de dare şi luare de mită, la datele de 19 august 2010 şi 23 septembrie 2011, Chiru a disimulat adevărata natură a dispoziţiei şi circulaţiei banilor, în contracte de împrumut, respectiv de cesiune de creanţă.

În calitate de senator în Parlamentul României, în datele de 19.12.2012, 11.06.2013 şi 12.06.2014, Chiru a făcut declaraţii false privind creanţele deţinute, în sensul omisiunii menţiunilor privind cele două acte oneroase, respectiv contractul de împrumut şi contractul de cesiune de creanţă.

În acest dosar, în care fac cercetări pentru fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2010-2014, procurorii DNA au făcut joi 22 de percheziţii în Bucureşti şi Constanţa, la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane.

Scandal cu împușcături

În 2010, opt persoane din localitatea Cogealac, între care primarul şi viceprimarul, au fost trimise în judecată pentru că ar fi instigat localnicii să intervină pentru a determina firma CEZ să renunţe la a ridica un parc eolian în zonă, întrucât edilul şi consiliul local agreau o altă firmă pentru acest obiectiv, Eolica Dobrogea Five Constanţa, aflată în asociere cu compania spaniolă Iberdrola.

În rechizitoriul întocmit de procurorii constănţeni se arăta că, la iniţiativa primarului Hristu Cati, începând cu săptămâna 19 - 25 iulie, persoanele respective s-au asociat cu scopul de a comite infracţiuni, pentru ca prin folosirea acţiunilor violente şi în forţă să îi determine pe angajaţii firmei CEZ România şi pe partenerii acesteia să oprească lucrul la instalarea unui parc eolian energetic la Cogealac, astfel încât o altă firmă, SC Eolica Dobrogea Five Constanţa, agreată de Consiliul Local şi de primar, să instaleze parcul eolian energetic în zonă.

Astfel, la iniţiativa primarului Hristu Cati, a viceprimarului Mihai Dore şi a apropiaţilor sau rudelor acestora, printre care şi ceilalţi inculpaţi, în 26 iulie, în faţa Primăriei Cogealac a fost organizat "un aşa-zis miting de protest", fără autorizarea sau înştiinţarea Poliţiei, la care au participat peste o sută de persoane.

Din informaţiile obţinute de anchetatori a reieşit că primarul a cooptat persoane şi din alte localităţi, cărora le-a oferit diferite sume de bani pentru a-l sprijini în demersul său ilicit de evacuare a firmei CEZ de la punctele de lucru din comuna Cogealac.

Conform surselor citate, în faţa mulţimii adunate primarul a informat în mod tendenţios opinia publică despre faptul că firma CEZ nu are autorizaţie de construcţie legală, întrucât, în opinia sa, autorizaţia emisă de Consiliul Judeţean Constanţa ar fi ilegală, deoarece nu a avut la bază şi avizul favorabil al Primăriei sau Consiliului Local Cogealac.

În rechizitoriu se mai menţionează că, după ce a discutat cu cetăţenii, primarul a incitat persoanele din mulţime să meargă împreună pe câmp, la punctele de lucru ale firmei CEZ. Astfel, grupul de circa o sută de persoane s-a deplasat cu peste 40 de autovehicule, între care şi cele două microbuze ale primăriei, la un punct de lucru aflat la aproape un kilometru de vatra satului. Acolo, mulţimea condusă de viceprimar şi de ceilalţi inculpaţi i-au determinat prin forţă pe reprezentantul firmei partenere CEZ şi pe agenţii de pază care asigurau paza perimetrului îngrădit, pe un teren închiriat de firmă de la proprietar, să părăsească zona, unele persoane smulgând ţăruşii şi gardul împrejmuitor.

De la acest prim punct de lucru, mulţimea condusă de primar, viceprimar şi ceilalţi inculpaţi a mers la un al doilea punct de lucru, situat lângă DJ 226A Cogealac - Râmnic, unde au intrat cu forţa în perimetrul păzit de agenţii de pază ai SC Romnaţional SRL Constanţa, sprijiniţi şi de o echipă de intervenţie înarmată cu puşti cu bile de cauciuc. Întrucât mulţimea nu s-a supus solicitărilor celor şase poliţişti aflaţi la faţa locului de a nu recurge la violenţe, mai multe persoane smulgând ţăruşii de susţinere ai gardului împrejmuitor şi aruncând cu aceştia, precum şi cu pietre şi bolovani, agenţii de pază au tras mai multe focuri de armă. În urma incidentului au fost răniţi Mihai Dore, Nicolae Dore, Laurenţiu Ruscu, Ilie Coman şi Daniel Cornea.

Inspectoratul lui Chiru ar fi decis că autorizația CEZ e ilegală

În acest scandal, potrivit Gandul, ar fi intervenit și ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu. Acesta ar fi trimis o scrisoare primăriei Cogealac, în care transmitea autorităților locale din comună să sprijine investițiile în energie eoliană. Deși din scrisoare reieșea că Videanu ar fi sprijinit proiectul celor de la CEZ, ulterior, într-un drept la replică pentru Gandul, acesta a negat acest lucru.

Videanu a declarat, atunci, că a intermediat, personal, şapte runde de negocieri între reprezentanţii CEZ şi cei ai Iberdrola. "În mod normal, Transelectrica trebuie să soluţioneze aceste probleme, dar situaţia s-a complicat, ajungându-se la dispute diplomatice, la intervenţii din partea ambasadelor Cehiei şi Spaniei. Eu susţin orice proiect viabil, indiferent de investitor. La acea scrisoare s-a ajuns pentru că aveam informaţii că, pe plan local, se practică un şantaj pe faţă la potenţialii investitori. Or, prin asemenea atitudine se pot pune în pericol investiţii majore şi nu putem asista pasivi la un asemenea fenomen", spunea Videanu.

Potrivit aceleiași surse, varianta primarului Hristu, exprimată în iulie 2010, era următoarea: "Cei de la CEZ aveau un aviz de principiu, din 2007, care a expirat în 2009. Eolica a început procedurile de autorizare tot din 2007, a obţinut toate avizele, aşa că, pe 7 iulie, i-am eliberat autorizaţia de construcţie. Pe 14 iulie, Consiliul Judeţean Constanţa a comis un abuz şi a eliberat o autorizaţie de construcţie firmei CEZ. Abuzul a fost constatat de Inspecţia de Stat în Construcţii, care i-a cerut prefectului să intervină. Dar prefectul este în concediu şi nu poate fi deranjat".

Ulterior, în 2012, cei de la Iberdrola anunțau că nu pot continua proiectele eoliene programate pentru piaţa românească, din cauza partenerului Eolica, Iberdrola anunţând anterior proiecte de producţie a energiei cu o valoare totală de circa 2,5 miliarde euro.

În 2013, Eolica a intrat în insolvență. Potrivit tabelului preliminar al creanțelor, Eolica ar fi avut datorii totale de 86 milioane lei, din care 51,8 milioane lei către Iberdrola și 9 milioane lei către primăria Cogealac. Administratorul Eolica este omul de afaceri constănțean Corneliu Dică, fost director în cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA. 

În 2008, Iberdrola a cumpărat de la Eolica Dobrogea 50 de proiecte eoliene, cu o capacitate totală de 1.600 MW, şi a anunţat că va finaliza toate investiţiile până în 2017, în colaborare cu Eolica.

Costurile de producție și prețurile de vânzare ale energiei electrice produse de centrale solare și eoliene terestre vor scădea la niveluri apropiate de cele ale electricității generate de centralele pe bază de cărbune și gaze naturale în orizontul anului 2020, interval în care producătorii de energie din astfel de surse regenerabile vor putea concura cu centralele pe combustibili fosili fără subvenții de stat.

Potrivit unui studiu al companiei turce de consultanță în energie Poyry Oyj, centralele solare din Spania vor putea concura fără subvenții cu cele pe cărbune și gaze cel mai devreme din 2021, cele din Portugalia – din 2022, iar cele din unele regiuni ale Italiei – din 2025.

Centralele solare și eoliene din Turcia vor ajunge la o paritate a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare cu cele pe combustibili fosili încă din 2018, potrivit sursei citate, iar centralele eoliene onshore din Irlanda și Marea Britanie vor atinge această performanță în 2020, respectiv 2021.

În România, în prezent, potrivit autorităților, subvențiile primite sub formă de certificate verzi reprezintă aproape două treimi din veniturile totale ale producătorilor de energie din surse regenerabile, iar eventuala oprire a subvențiilor ar face ca acești producători să intre în insolvență sau chiar faliment și să nu-și mai poată plăti ratele la bănci.

Energia regenerabilă va ajunge să poată concura fără subvenții cu cea pe bază de cărbune și gaze naturale ca urmare a reducerii costurilor și creșterii eficienței tehnologiilor de stocare a energiei, precum și rapidei scăderi a costurilor investiționale presupuse de construirea de centrale eoliene și solare, a declarat Anser Shakoor, senior consultant la Poyry, citat de Bloomberg.

Acesta a adăugat că veniturile oricărui proiect regenerabil implementat în prezent, cu o durată de viață de 30 de ani, vor fi afectate de construirea de facilități regenerabile nesubvenționate, dat fiind că, în general, subvențiile se acordă pe o perioadă de 10-20 de ani.

"Investitorii trebuie să-și ajusteze proiecțiile de venituri ținând cont de faptul că vor apărea tot mai multe centrale regenerabile nesubvenționate, pentru a nu supraestima profitabilitatea pe termen lung a proiectelor lor", a mai spus Shakoor.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând deja concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Producătorii de energie din surse regenerabile din România care nu au autorizare individuală din partea Comisiei Europene (CE) vor putea beneficia în continuare de sistemul de sprijin prin subvenții reprezentate de certificate verzi chiar dacă nu primesc decizie individuală de autorizare din partea CE până la expirarea termenului de acreditare temporară de 24 de luni, Guvernul elaborând în acest sens un proiect de modificare a legislației în vigoare.

Justificarea autorităților este aceea că, dacă nu vor mai primi certificate verzi, acești producători, care aveau o pondere de 30% din totalul puterii instalate în centrale eoliene în România la sfârșitul anului trecut, vor pierde 65% din venituri și vor intra în insolvență și chiar în faliment, nemaiputând, în plus, să-și plătească ratele la băncile care le-au finanțat investițiile.

Potrivit OUG nr. 88/2011, un operator economic care dezvoltă un proiect de centrală electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW poate beneficia de sistemul de promovare stabilit prin certificate verzi numai după autorizarea individuală de către CE.

Actul normativ citat a stabilit ca acele centrale eoliene care erau deja operaționale la data intrării în vigoare a OUG sau se aflau într-un stadiu foarte avansat de autorizare să fie autorizate temporar de către ANRE până la obţinerea deciziei individuale de autorizare din partea CE, dar nu mai mult de 24 de luni, pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, urmând ca, ulterior autorizării din partea Comisiei, respectivii operatori economici să beneficieze în continuare de sistemul de promovare, cu eventuale ajustări impuse de către Comisie prin decizia de autorizare, după caz.

"Perioada de acreditare temporară de 24 luni a fost stabilită ţinând seama de experienţe precedente şi practica uzuală pentru elaborarea documentaţiei de solicitare a ajutorului individual plus perioada de evaluare şi de emitere a deciziei din partea CE şi a fost considerată suficientă pentru emiterea în interiorul ei a deciziei individuale de autorizare. Principiul general şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011, au fost în sensul ca aceşti operatori economici să beneficieze în mod neîntrerupt de sistemul de promovare, dar în acelaşi timp să existe o preocupare susţinută pentru obţinerea autorizării din partea CE", se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 88/2011.

N-au prevăzut cât timp se pierde cu birocrația UE

Prin urmare, aceşti producători au beneficiat de numărul certificate verzi per MWh prevăzut de legislația privind subvențiile pentru energia regenerabilă imediat după intrarea în vigoare a OUG nr. 88/2011, respectiv după punerea în funcţiune a centralelor eoliene.

Guvernul precizează că operatorii economici acreditaţi temporar şi-au îndeplinit în termen obligaţia legală de a întocmi şi transmite autorităţilor competente documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin de către CE, conform prevederilor OUG nr.88/2011.

"Din motive independente de voinţa acestora, termenul de acreditare temporară pe 24 de luni, s-a dovedit insuficient pentru finalizarea procedurii de obţinere din partea CE a deciziei individuale de autorizare, astfel încât, în cazul acestor operatori, sistemul de promovare rin certificate verzi a devenit sau e pe cale să devină inaplicabil, prin expirarea deciziilor de acreditare. În acest context menţionăm că, la data estimării de către legiuitor a termenului de 24 de luni pentru autorizarea de către CE a măsurii de sprijin individual, nu se puteau avea în vedere principalii factori care au condus la prelungirea termenului de evaluare din partea CE a notificărilor individuale: necesitatea evaluării cu prioritate a notificării modificărilor aduse schemei de sprijin prin Legea nr. 23/2014, suprapusă cu necesitatea conformării cu prioritate a schemei de sprijin la noile orientări privind ajutorul de stat pentru energie şi mediu, intrate în vigoare de la 01 iulie 2014", explică Guvernul.

Subvențiile prin certificate verzi – două treimi din veniturile "regenerabililor"

Executivul arată că sistarea acordării de certificate verzi pentru operatorii acreditaţi temporar după expirarea termenului de 24 de luni, pe lângă aspectul discriminatoriu al aplicării sistemului de promovare între producătorii de energie eoliană, are consecinţe financiare extrem de importante pentru operatorii economici vizaţi.

"Astfel, ca urmare a analizelor financiare pentru anul 2014 privind centralele electrice din surse eoliene, în cazul expirării acreditării temporare înainte de autorizarea Comisiei, se produc pierderi lunare ale veniturilor estimate prin bugetul de proiect de peste 65%. În această situaţie, având în vedere proiecţia de rentabilitate a acestor proiecte de circa 10%, operatorii economici sunt expuşi intrării în insolvenţă şi, în scurt timp, falimentului, veniturile realizate, de circa 30-35% din veniturile preconizate, nefiind suficiente pentru acoperirea cheltuielilor şi a rambursării creditelor", se spune în documentul citat.

Guvernul spune că, având în vedere valoarea investiţiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile efectuate de către aceşti operatori, care reprezintă circa 30% din capacităţile instalate în centrale eoliene la sfârşitul anului 2013, ieşirea din stare operaţională a acestor investiţii ar reprezenta "un semnal deosebit de grav pentru investitori, cu referire la menţinerea unui cadru legislativ responsabil privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile".

"Un alt aspect care nu a putut fi estimat de legiuitor este acela al regularizării diferenţelor negative dintre numărul de certificate verzi primite în baza acreditării temporare şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale de autorizare a CE, diferențe care sunt posibile, având în vedere că, prin expirarea acreditărilor temporare, operatorii afectați nu mai primesc certificate verzi", se justifică Executivul.

O nouă acreditare temporară

În consecință, Guvernul propune modificarea OUG nr. 88/2011 în sensul în care producătorii de energie din surse regenerabile pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară, pentru a beneficia de același număr de certificate verzi, până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

În plus, pentru acești operatori, eventualele diferenţe negative între numărul de certificate verzi primite şi numărul de certificate verzi cuvenite conform deciziei individuale a Comisiei Europene se vor regulariza în baza unei decizii emise de ANRE, prin emiterea pentru tranzacţionare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea acestora, în maximum 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

O altă modificare vizată de Guvern este aceea potrivit căreia numai operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energie electrice din surse regenerabile în situri în care puterea instalată rezultată pentru fiecare sit depăşeşte 250 MW vor fi obligați să întocmească şi să transmită documentaţia necesară notificării individuale a măsurii de sprijin prin certificate verzi către Comisia Europeană.

Situl este devenit ca fiind un "amplasament care poate fi individualizat pentru un ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice, aflate în aceeaşi locaţie şi având, de regulă, o singură racordare la reţeaua electrică de transport sau distribuţie".

Legislația în vigoare în prezent prevede că au obligația de a obține autorizare individuală de la CE operatorii care dezvoltă proiecte de centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW, neexistând conceptul de "sit".

Guvernul susține că nu se va scumpi electricitatea

"Impactul asupra consumatorilor de energie electrică este nul în anul 2014 şi 2015, deoarece prin implementarea prezentului proiect de act normativ nu va creşte cota de energie regenerabilă sprijinită prin schema suport cu certificate verzi", ține să precizeze Guvernul.

Pentru anul 2014, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi este de 11,1% din consumul final brut de energie electrică. Pentru anul 2015, cota estimată de ANRE este de 11,9%.

"Producţia de energie regenerabilă acreditată pentru sistemul de sprijin depăşeşte semnificativ aceste cote pentru anii menţionaţi, astfel încât creşterea numărului de certificate verzi care se pot tranzacţiona pe piaţă, prin emiterea certificatelor verzi rezultate din aplicarea prezentului proiect de act normativ, nu măreşte numărul certificatelor verzi pentru care există obligaţie de achiziţie şi va conduce doar la creşterea presiunii asupra preţului certificatelor verzi pe piaţă, în sensul scăderii acestuia", conchide Executivul.

În multe părți din Statele Unite, marile centrale electrice eoliene și solare au devenit competitive din punct de vedere al costurilor de producție și al prețurilor de vânzare a electricității generate, putând concura de la egal la egal cu centralele pe bază de gaze naturale chiar și fără subvenții de stat, ceea ce ar putea provoca modificări fundamentale pe piața energiei electrice.

Costurile au scăzut, iar eficiența a crescut în ceea ce privește panourile solare și turbinele eoliene, astfel încât, în zonele cu relief și climă avantajoase, respectiv cu vânturi constant puternice și cu perioade lungi de cer senin, producătorii de energie din surse regenerabile pot furniza electricitate la prețuri mai mici chiar decât cea generată de centralele care funcționează cu combustibili fosili, se arată într-un studiu al băncii de investiții Lazard, citat de Financial Times.

Costurile în scădere vor încuraja creșterea investițiilor în capacități instalate producătoare de energie regenerabilă, domolind îngrijorările justificate ale opiniei publice cu privire la costurile pentru contribuabili și consumatori ale reglementărilor și subvențiilor care sprijină energia regenerabilă, în scopul declarat al reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

"Tot spuneam că, într-o zi, energia eoliană și cea solară vor deveni competitive din punct de vedere al costurilor și prețurilor cu cea generată din surse convenționale. Ei bine, acum acea zi a venit", spune George Bilicic, șef al departamentului de energie și infrastructură al Lazard.

Buffett o spune pe față

Cu toate acestea, subliniază banca, nu toate surse și tehnologiile de producere a energiei regenerabile sunt capabile să concureze la preț cu energia din surse fosile. De exemplu, panourile solare instalate pe acoperișurile locuințelor și companiilor, precum și parcurile eoliene offshore, au încă costuri semnificativ mai mari și se bazează pe subvenții de stat și stimulente fiscale pentru a putea fi viabile din punct de vedere comercial.

În ultimii ani, gazele naturale au fost cea mai populară sursă de generare de electricitate în SUA, grație reducerii masive a prețurilor, în urma boom-ului gazelor de șist, însă regenerabilele au recuperat încet-încet handicapul de cost. În prima jumătate a acestui an, aproape jumătate din totalul puterii instalate în centrale electrice noi a fost reprezentată de parcuri eoliene și solare, potrivit Energy Information Administration.

Industria energiei regenerabile a fost sprijinită de stat cu facilități fiscale, subvenții și reglementări care îi obligau pe furnizorii de energie să livreze clienților anumite procente minime de curent electric preluat de la producătorii de energie din surse regenerabile. Astfel de reglementări sunt în vigoare în 29 de state americane și au fost aspru criticate pentru impactul lor negativ asupra bugetelor publice, dar și a buzunarelor consumatorilor plătitori de facturi.

Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, a investit de-a lungul timpului 15 miliarde de dolari în facilități de producție de energie regenerabilă, însă Buffett declara, anul acesta, într-un acces de sinceritate, că singurul motiv pentru care a decis să construiască parcuri eoliene în anii trecuți a fost reprezentat de subvențiile și facilitățile fiscale acordate de stat, care, de altfel, au expirat la sfârșitul anului trecut.

"Nu are sens să investești în regenerabile fără subvenții și facilități fiscale", spunea Buffett.

Progres imens

Competitivitatea economică a regenerabilelor s-a îmbunătățit însă considerabil în ultimii ani. De exemplu, costurile fără subvenții ale energiei eoliene scăzând de la 101 dolari/MWh generat în 2009 la doar 37 dolari/MWh generat în prezent, potrivit calculelor Lazard. În privința energiei solare, lucrurile sunt și mai spectaculoase, scăderea fiind de aproape 80% în același interval, de la 323 la 72 dolari/MWh generat.

La aceste costuri, în zonele cu vânt puternic și constant și perioade lungi cu cer senin, eolienele și solarele pot concura la preț cu centralele pe gaze naturale, ale căror costuri de producție variază între 61 și 87 dolari/MWh generat.

Dat fiind că centralele solare produc doar în timpul zilei, ele pot acoperi cererea din momentele de vârf de sarcină, alimentând, astfel, vara, instalațiile de aer condiționat. În acest context, comparația este și mai favorabilă, dat fiind că costurile de producție ale centralelor pe gaze în momente de vârf de sarcină sunt de 179-230 dolari/MWh generat.

Cauzele acestei reduceri masive de costuri sunt inovațiile tehnologice, dar și investițiile foarte mari ale chinezilor în fabrici de componente tehnologice pentru energia solară, care au dus la scăderea semnificativă a prețurilor panourilor solare pe piața mondială.

Calculele Lazard arată că minicentralele cu panouri solare instalate pe acoperișuri de locuințe și firme sunt încă prea costisitoare pentru a putea funcționa fără subvenții. Costul minim este de 180 dolari/MWH generat pentru gospodării și de 126 dolari/MWh generat pentru companii, din cauza costurilor fixe mai mari de instalare și mentenanță, la o producție mult mai mică decât cea a centralelor regenerabile comerciale.

Cu toate acestea, potrivit firmei de consultanță Crossborder Energy, aceste estimări nu iau în calcul faptul că minicentralele solare presupun costuri investiționale mult mai mici în transmiterea și transportul energiei produse, dat fiind că acestea alimentează doar locuințele și firmele unde sunt instalate, nu și alți consumatori. În acest fel, costul real al acestor minicentrale ar fi, de fapt, mai mic decât cel calculat de cei de la Lazard.

Ultimele sondaje de opinie, publicate miercuri, cu o zi înaintea referendumului privind independența, arată că suporterii rămânerii Scoției în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii au un mic avans asupra secesioniștilor, scorul între cele două opțiuni fiind de 52% la 48%.

Soarta plebiscitului se joacă la limită, în condițiile în care aceleași sondaje arată că 8% până la 14% dintre cetățenii cu drept de vot din Scoția nu s-au hotărât nici măcar în al unsprezecelea ceas cum să voteze.

Un rol hotărâtor în înclinarea balanței de partea unioniștilor l-ar putea avea, însă, faptul că, pe multiple planuri, Scoția și scoțienii sunt extrem de dependenți de bugetul de stat al Marii Britanii.

"Un sfert dintre adulții din Scoția lucrează pentru guvernul britanic și primesc salariu de la bugetul central al Marii Britanii. Mai sunt circa un milion de pensionari care își primesc pensiile de la guvernul britanic. Și mai sunt multe companii private care depind de contractele de achiziții publice semnate cu guvernul britanic. În concluzie, cred că oamenii vor vota cu portofelele", spune Andy Duncan, expert scoțian în piețe financiare.

Scoțienii își umflă mușchii eolieni

Aceeași dependență de Marea Britanie se manifestă și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică, în pofida declarațiilor recente aproape belicoase ale premierului scoțian Alex Salmond, potrivit cărora Anglia ar rămâne pe întuneric fără producția de energie din surse regenerabile din Scoția.

"Realitatea este că producția de energie electrică a Marii Britanii este slabă, iar Scoția este sursa de energie cea mai de încredere. Regenerabilele din Scoția sunt mai competitive decât multe alte surse de energie. Ce vor face dacă nu vor mai importa energie regenerabilă din Scoția? Fără ea, Anglia ar rămâne pe întuneric în doi ani de zile", a declarat Salmond, cu ocazia unei vizite în orașul scoțian Inverness.

Aceste declarații agresive au fost făcute în replică la afirmațiile anterioare ale șefului campaniei unioniste Better Together, fostul ministrul de Finanțe Alistair Darling, care spusese, tot în Inverness, cu o săptămână înainte, că, în eventualitatea separării Scoției de Marea Britanie, facturile la curent electric ale scoțienilor s-ar majora.

"Restul Marii Britanii nu are nevoie de Scoția pentru a-și asigura alimentarea cu energie electrică. În plus, valoarea rezervelor de țiței din Marea Nordului ale Scoției a scăzut cu 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, sumă egală cu bugetul pentru învățământ al țării. Dacă Scoția ar fi pe cont propriu și ar surveni o scădere bruscă a veniturilor bugetare din petrol, ar fi obligată să taie cheltuielile publice și să ia măsuri de austeritate", arătase Darling.

Vântul scoțian e subvenționat de bani britanici

Nu este pentru prima dată când are loc un duel al declarațiilor pe această temă între guvernul britanic și cel scoțian. Argumentul Londrei este că, în caz de secesiune, facturile la curent ale scoțienilor vor crește pentru că subvențiile care susțin masiva producție de energie din surse regenerabile a Scoției, a căror povară este în prezent împărțită de toți consumatorii britanici, vor rămâne exclusiv în sarcina consumatorilor scoțieni. Mai mult, un astfel de scenariu ar reduce facturile de curent în Anglia și în Țara Galilor.

Surse din industria energetică britanică, citate de BBC, spun că totul depinde de ce se va stabili cu privire la împărțirea poverii subvențiilor pentru energia eoliană a Scoției.

"Un scenariu posibil ar fi acela în care subvențiile pentru investitorii în energie eoliană din Scoția vor fi plătite exclusiv de consumatorii scoțieni, pe facturile lor de curent, ceea ce ar ieftini curentul electric în Anglia. Vă puteți imagina cum ar reacționa scoțienii la așa ceva", a declarat un executiv al unei companii energetice majore din Marea Britanie.

Potrivit unei analize publicate de Departamentul pentru Energie de la Londra, în caz de secesiune, Scoția va trebui să suporte costurile integrale ale subvențiilor pentru producția ei de energie regenerabilă, ceea ce ar echivala cu o majorare de câteva sute de lire sterline pe an a facturilor la curent electric ale gospodăriilor scoțiene.

Costuri de transport mai mari pentru scoțieni

Schema de subvenționare a energiei regenerabile din Marea Britanie presupune că fiecare consumator trebuie să plătească o taxă specială pentru sprijinirea acestei industrii. Însă dat fiind că imensa majoritate a centralelor electric eoliene din UK sunt localizate în Scoția, în timp ce grosul consumatorilor provine din Anglia și Țara Galilor, rezultă că, practic, consumatorii englezi și galezi îi subvenționează pe investitorii în proiecte de energie regenerabilă din Scoția.

O altă problemă este cea a costurilor de transport în rețele al energiei electrice. În prezent, costurile sunt împărțite de toți consumatorii, în cadrul sistemului energetic național unic britanic. Separarea Scoției de Marea Britanie ar majora costurile de transport în Scoția și le-ar reduce în Anglia și Țara Galilor, spun experții în energie.

Asta pentru că relativa slabă densitate a populației din Scoția face ca costurile infrastructurii de transport de energie să se împartă la mai puțini consumatori plătitori de facturi. Este aceeași situație ca la subvențiile pentru regenerabile: în prezent, consumatorii englezi și galezi subvenționează costurile infrastructurii energetice de care beneficiază consumatorii scoțieni.

Oficialii din industria energetică mai spun că, practic, nici autoritățile de la Londra, nici cele de la Glasgow nu au pus la punct planuri alternative privind alimentarea cu energie pentru eventualitatea în care alegătorii scoțieni ar vota majoritar pentru secesiune, inclusiv în problema crucială a împărțirii costurilor subvenționării producției de energie din surse regenerabile.

Investiții și locuri de muncă puse sub semnul întrebării

Astfel, potrivit companiei Green Energy Plc, declararea independenței Scoției ar pune sub semnul întrebării proiecte de energie regenerabilă care presupun investiții de 14 miliarde de lire sterline și susțin cel puțin 12.000 de locuri de muncă. Investitorii în regenerabile se tem că, odată declarată secesiunea Scoției, obligațiile de subvenționare a centralelor eoliene, în vigoare în Marea Britanie, vor înceta în Scoția, ceea ce le-ar pune în pericol funcționarea.

Scoția deține circa 43% din puterea instalată în centrale eoliene a Marii Britanii și exportă circa un sfert din producția ei totală de energie. În prezent, în Scoția se află în stadiu de proiect capacități instalate regenerabile totale de 13 GWh, echivalent cu 15% din puterea instalată totală a Marii Britanii.

"Cine va plăti pentru subvenționarea acestor proiecte? Există riscul ca aceste proiecte să fie anulate. În acest moment, subvențiile pentru regenerabile sunt impuse și administrate de către Departamentul pentru Energie și de către Oficiul pentru Energie, instituții britanice. Dacă acestea vor înceta să aibă putere de decizie în Scoția, cum vor mai funcționa respectivele subvenții?", se întreabă Doug Stewart, CEO al Green Energy.

Comentariile sale reprezintă una din foarte rarele intervenții ale executivilor din companiile de energie regenerabilă în dezbaterea privind independența Scoției, pe care în general au evitat-o.

"Dacă se va vota secesiunea, asta va însemna incertitudine legislativă. Cel mai probabil, deciziile finale de investiție vor fi amânate până se va clarifica situația subvențiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla decât după negocieri între Londra și guvernul scoțian", este de părere Kieron Sropforth, analist la Bloomberg New Energy Finance.

Relief și climă ideale pentru eoliene

Relieful și clima Scoției sunt ideale pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliană, inclusiv offshore, ceea ce face ca peste 41% din investițiile totale planificate în centrale regenerabile din ultimii doi ani, cifrate la 34 miliarde de lire sterline, să fie localizate în Scoția, potrivit datelor Departamentului pentru Energie de la Londra, care mai estimează că industria energiei din surse regenerabile din Scoția susține un număr de circa 12.000 de locuri de muncă.

Dintr-un total de subvenții pentru energia regenerabilă de 2 miliarde de lire sterline plătite în 2013 de toți consumatorii britanici de curent electric, Scoția a primit 560 de milioane de lire sterline, adică cam 28%. De asemenea, Scoția furnizează circa 10% din totalul energiei electrice vândute în Marea Britanie.

Sursele regenerabile de energie au o pondere de 50% în totalul mixului energetic scoțian, iar guvernul de la Glasgow vrea să împingă ponderea la 100% până în 2020. La finalul anului 2013, circa 34% din puterea instalată în centrale regenerabile din marea Britanie era localizată în Scoția.

"Premierul scoțian Alex Salmond trebuie să ne spună cum va fi împărțită piața britanică de energie în eventualitatea secesiunii Scoției. Ce se va întâmpla, restul Marii Britanii va cumpăra energie eoliană din Scoția? Iar dacă da, aceste livrări vor fi taxate de scoțieni? Totul reprezintă un risc", conchide Doug Stewart de la Green Energy.

Se întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

 Consumul de energie electrică și cel de energie termică vor crește fiecare cu 5,2% în perioada octombrie 2014 – martie 2015, cumparativ cu intervalul similar trecut, iar costurile achiziției de combustibil pentru iarnă ale producătorilor de energie electrică și termică se vor majora cu 26%, de la 3,597 la 4,532 miliarde lei, se arată în proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015.

"La energia electrică pentru perioada octombrie 2014 – martie 2015, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o scădere a consumului cu 1%, iar Dispecerul Energetic Naţional a prevăzut o creştere a consumului cu o medie de circa 5,2%, faţă de realizările perioadei similare a anului trecut. În aceste condiţii, luându-se în considerare prognoza evoluţiei economiei româneşti, precum şi necesitatea elaborării unei prognoze care să creeze confortul unei siguranţe în alimentare a consumatorilor, prognoza luată în calcul a fost cea furnizată de Dispecerul Energetic Naţional", se arată în Anexa 1 a proiectului de HG.

În documentul citat se mai afirmă că, în cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic populaţiei acoperă un consum mediu de energie termică de 12.012 milioane gigacalorii, mai mare cu 5,2 % faţă de cel al iernii trecute.

Exporturi masive, ca urmare a interconectării cu Ungaria Cehia, Slovacia

În ceea ce priveşte soldul export-import, pe perioada de analiză, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut un export de 1.434 GWh, iar Dispecerul Energetic Naţional un export de 3.450 GWh.

"Din aceleaşi considerente expuse mai sus, coroborate cu posibila creştere a exportului de energie electrică datorată acţiunii de cuplare, în luna noiembrie a.c., a pieţei româneşti de electricitate, respectiv piaţa pentru ziua următoare, cu pieţele corespondente ale Cehiei, Slovaciei şi Ungariei, precum şi analizând rezultatele ultimilor 10 ani, în cadrul balanţei producţie –consum a fost luată în calcul prognoza Dispecerului Energetic Naţional. În aceste condiţii, cantităţile de cărbune prevăzute în balanţa de combustibil pot fi considerate suficiente, putându-se lua măsuri suplimentare de protejare a lacurilor, dacă situaţia o va impune", se spune în anexa citată.

Nivelul exportului prognozat de către Dispeceratul Energetic Național, de 3.450 GWh, ar reprezenta circa 21% din totalul producției de energie electrică estimat pentru perioada respectivă, de 16.500 GWh.

Costuri mai mari cu 26%, mai multe capacități regenerabile

Necesarul total de finanțare al producătorilor de energie electrică și termică, pentru achiziția de combustibili necesari pentru această iarnă, este estimat la 4,532 miliarde lei, în creștere cu 26% față de iarna trecută (3,597 miliarde lei), din care 3,7467 miliarde lei este necesarul de finanțare al producătorilor controlați de stat, din subordinea Departamentului pentru Energie, plus OMV Petrom, iar 785,6 milioane lei – necesarul de finanțare al producătorilor aflați în administrarea consiliilor județene și locale.

De asemenea, valoarea totală preliminată a lucrărilor de reparaţii necesare pentru iarna 2014 – 2015 este de 282,1 milioane lei, în scădere semnificativă față de iarna trecută (427,8 milioane lei).

Guvernul mai precizează că, faţă de anii precedenţi, a crescut excedentul de putere în Sistemul Electroenergetic Naţional, pe fondul scăderii consumului de energie electrică, pe de o parte, şi urmare apariţiei de noi surse de energie cu puteri apreciabile, pe de altă parte.

Astfel, potrivit Executivului, pentru o funcţionare eficientă a producătorilor implicaţi în asigurarea cererii de consum, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) trebuie să ia măsurile care se impun pentru funcţionarea corelată şi armonizată a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, astfel încât producătorii de energie electrică şi termică să nu înregistreze pierderi cauzate de disfuncţionalităţi ale acestora.

"În situaţia realizării unor producţii de energie electrică din surse eoliene peste limita funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional, operatorul de transport şi de sistem va lua măsurile ce se impun, potrivit prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale reglementărilor ANRE", se subliniază în documentul citat.

Alte măsuri necesare

De asemenea, potrivit prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE va asigura cadrul de reglementare necesar pentru încheierea contractelor de procesare a unor combustibili, măsură care poate aduce injecţii de energie în sistem, contracte pentru export şi beneficii financiare entităţilor economice implicate.

În vederea realizării unui flux normal de resurse energetice pentru constituirea stocurilor necesare pentru luna octombrie şi, în continuare, pe toată perioada de iarnă, se impun măsuri adecvate în ceea ce priveşte contractarea şi transportul combustibililor solizi şi lichizi, arată Guvernul.

Societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu responsabilităţi în domeniul gazelor naturale, trebuie să ia măsurile necesare astfel încât să fie asigurate gazele pentru satisfacerea consumatorilor industriali (inclusiv pentru producătorii de energie electrică şi/sau termică) şi rezidenţiali.

"Totodată, Departamentul pentru Energie va analiza posibilitatea elaborării unei proceduri privind suplimentarea achiziţionării unor cantităţi suplimentare de gaze naturale din import, atunci când situaţia o poate cere (scăderea producţiei interne, temperaturi exterioare foarte scăzute, depresurizări ale Sistemului naţional de transport gaze naturale, etc) ", se precizează în anexa proiectului de HG.

De asemenea, spune Guvernul, trebuie avută în vedere reconstituirea stocurilor Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, ca urmare a împrumuturilor de care au beneficiat unii operatori economici, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113 din 18 decembrie 2013 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, act normativ prin care s-a aprobat un împrumtut în cuantum de 450 mii tone de cărbune energetic şi 90,9 mii tone de păcură, din care au fost solicitate efectiv cantităţile de 350 mii tone cărbune energetic şi 2,8 mii tone păcură, rezultând un procent de 77,8% pentru cărbune energetic şi 3,1 % păcură.

Totodată, pentru buna desfăşurare a activităţii, a îmbunătăţirii fluxului de combustibili şi de reîmprospătare a stocurilor existente la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, va fi întocmit şi promovat proiectul de act normativ pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat a cantităţilor de combustibili necesare trecerii în bune condiţii anotimpului friguros.

"În ceea ce priveşte situaţiile speciale care pot apărea în reţelele electrice de transport şi distribuţie, cu ocazia manifestării unor fenomene meteorologice deosebite, Departamentul pentru Energie va contacta Transelectrica, Electrica şi ceilalţi distribuitori privaţi de energie electrică, respectiv E.ON, ENEL şi CEZ, în vederea participării acestora la şedinţele organizate cu ocazia apariţiei situaţiilor de urgenţă şi a convocării comandamentelor specifice", conchide Executivul.

Asiguratorii dezvoltă planuri pentru a-i proteja pe investitorii în proiecte de parcuri solare și eoliene față de riscul retragerii bruște a subvențiilor de stat, cruciale pentru producătorii de energie din surse regenerabile, risc care a lovit din plin în ultima perioadă industria europeană de profil.

Willis, cel de-al treilea mare broker de asigurare din lume, este în discuții avansate cu asigurători precum consorțiul Lloyd’s din Londra pentru a elabora și a scoate pe piață o astfel de poliță de asigurare, pe care speră să înceapă să o vândă anul viitor, scrie Financial Times.

Susținătorii proiectului spun că acest tip de poliță de asigurare, care să îi protejeze pe investitori,, ar fi un stimultent foarte necesar pentru sectorul regenerabilelor, după ce guvernele din întreaga Europă au tăiat masiv schemele de sprijin pentru energia verde, după criza financiară.

Autoritățile de stat și-au explicat deciziile de tăiere a subvențiilor prin scăderea abruptă a costurilor panourilor solare și turbinelor eoliene. Unele au garantat subvențiile pentru toată durata de viață a proiectelor existente, de obicei în jur de 20 de ani, dar le-au redus pe cele pentru noile proiecte, finalizate și puse în funcțiune după o anumită dată.

Tăieri retroactive de subvenții

Totuși, Spania și alte câteva țări i-au pus pe jar pe investitori hotărând ceea ce companiile numesc tăieri retroactive ale subvențiilor, care pun în pericol viabilitatea proiectelor existente.

Andrew van den Born, șeful diviziei de riscuri de creditare politice și comericale la Willis, spune că brokerul a primit un val de solicitări în cursul anului trecut din partea investitorilor în energie regenerabilă și a băncilor care creditează astfel de proiecte de investiții, pentru a-i proteja față de modificarea retroactivă a ajutoarelor de stat.

„Este ceva ce piața noastră a exclus în trecut, dar lucrăm îndeaproape cu asigurătorii pentru a oferi acoperire în acest sens”, a spus el.

Alte grupuri de asigurări au avertizat că complexitatea evaluării riscurilor ar face dificilă stabilirea unui preț al asigurării, în timp ce specialiștii în energie regenerabilă au spus că atractivitatea acestor polițe ar depinde de tarifele de primă ale acestora.

Reducere cu până la 40% a veniturilor

„Este un produs foarte, foarte greu de oferit”, a spus Fraser McLachlan, CEO al Gcube, un specialist în polițe de asigurare pentru domeniul energiei regenerabile. „Dacă aș putea dezvolta un astfel de produs, aș avea vânzări mari”, a spus el.

Guvernul spaniol este dat în judecată de mai mulți investitori în capacități de producție de energie regenerabilă care susțin că reducerea retroactivă a subvențiilor este ilegală și abuzivă.

Mai mult de jumătate din companiile producătoare de energie solară ale Spaniei au intrat în faliment din 2008 încoace, potrivit European Photovoltaic Industry Association.

Centralele solare spaniole au suferit, în medie, o tăiere de 30–40% a veniturilor, ceea ce înseamnă, în total, un minus de aproximativ 2 miliarde de euro, comparativ cu așteptările inițiale ale investitorilor, a spus EPIA.

Evaluarea riscului politic

Companiile producătoare de energie solară din Franța, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria și Cehia au fost de asemenea lovite de tăieri de subvenții sau de schimbări haotice de legislație, conform asociației.

Richard Nourse, managing partner la Greencoat Capital, o firmă de asset management care a investit peste 480 de milioane de lire în 12 ferme eoliene din Marea Britanie din martie anul trecut, spune că oferirea de poliție de asigurare pentru riscul de tăiere a subvențiilor pentru energia regenerabilă le-ar da investitorilor un instrument foarte transparent pentru a compara riscul politic în diferite țări.

„Ar fi un lucru bun, dar atractivitatea unei astfel de polițe de asigurare ar depinde de costul ei, reprezentat de prima de asigurare”, a subliniat el.

„Investitorii văd deja că fermele eoliene din Marea Britanie prezintă un risc relativ scăzut”, a completat el, spunând că mai multe guverne britanice care s-au succedat s-au angajat să mențină nivelul actual al subvențiilor pe întreaga durată de viață a proiectelor.

România ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, în special datorită zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, și este nevoie de prudență în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în centrale eoliene și solare, care ar putea provoca probleme semnificative în funcționarea sistemului energetic, fiind preferabilă dezvoltarea producției de energie nucleară în vederea reducerii emisiilor de CO2. Sunt două dintre principiile viitoarei strategii energetice a României, aflată în lucru la Departamentul pentru Energie, printre care nu se găsește nici o mențiune la dezvoltarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale onshore.

"Există perspective reale ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei", este unul dintre principiile viitoarei strategii energetice, pe care Departamentul pentru Energie promite că o va finaliza la începutul lunii octombrie, potrivit unui comunicat al Departamentului. 

Departamentul a mai ajuns la concluzia că, în perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

"În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor. Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se afirmă în comunicat.

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie.

Se va merge pe ideea lui Niță?

În plus, mai spune Departamentul, cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie.

"Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice româneşti într-o manieră care să fie viabilă economic şi să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

În februarie anul acesta, Constantin Niță, actual ministru al Economiei și șef al Departamentului pentru Energie la acea dată, declara că toate companiile energetice de stat ar trebui sa fuzioneze.

„Toate ar trebui să fuzioneze şi să facem o companie puternică“, spunea Niță.

Anul trecut, trei deputaţi PSD au elaborat un proiect de lege privind înființarea unui fond suveran de investiţii care să cuprindă toate aceste companii, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA, cu o valoare de 10 miliarde de euro. Niță și-a exprimat susținerea pentru acel proiect, însă ideea fost respinsă de FMI.

Alte principii

Alte principii ale viitoarei strategice energetice a României, potrivit Departamentului de resort, sunt:

"Este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării".

"România are un potenţial mare în ceea ce priveşte eficienţa energetică, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor".

"Piaţa de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 – 2020 în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat". 

"România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil şi predictibil".

"Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic".

Industriile mari consumatoare de energie electrică ale Europei au înregistrat o victorie săptămâna trecută, scăpând de o bună parte din obligațiile de contribuție la investițiile pentru tranziția către o economie care emite mai puțin dioxid de carbon.

Comisia Europeană a "îndulcit" unele părți-cheie dintr-un set de reglementări privind acordarea de ajutoare de stat în UE, ușurând povara financiară a subvențiilor pentru energia regenerabilă pentru industriile grele și reducând, totodată, nivelul acestor subvenții, scrie The Wall Street Journal.

Noile reguli stabilesc termeni mai duri pentru subvențiile guvernamentale acordate producătorilor de energie din surse precum cea eoliană și solară.

Comisia, brațul executiv al UE, a spus că subvențiile guvernamentale pentru regenerabile au dus la progrese din punctul de vedere al obiectivelor de mediu, dar au cauzat totodată „distorsiuni serioase ale pieței și costuri în creștere pentru consumatori”.

Cedând presiunii lobby-ului intens din partea industriei, Comisia a redus de asemenea – față de propunerile anterioare – plățile pe care industria chimică, a sticlei, a oțelului și alți mari consumatori industriali de energie sunt obligați să le facă în contul fondurilor publice pentru finanțarea regenerabilelor.

Se aplică până în 2020

Grupurile de lobby au sporit recent presiunea asupra Comisiei pentru a găsi o soluție la îngrijorările referitoare la faptul că prețurile mari la electricitate subminează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Acestea spun că schemele de subvenționare a regenerabilelor măresc costurile energiei, într-un context în care prețurile la curent electric se prăbușesc în SUA, ca urmare a boom-ului gazelor de șist.

Comisarul european pentru Concurență, Joaquín Almunia, a declarat că Europa „ar trebui să își atingă ambițioasele sale ținte privind energia și schimbările climatice cu cele mai mici costuri pentru contribuabili”.

Înainte de a fi anunțate, noile reguli au fost supuse votului în Comisie, o mișcare foarte neobișnuită, care arată cât de delicat este subiectul din punct de vedere politic. Almunia a spus că au fost, de asemenea, trei runde de consultări publice, peste 5.000 de comentarii primite și „sute de întâlniri bilaterale”.

Noile reguli, care se vor aplica din iulie până la finalul lui 2020, au fost și rezultatul presiunilor exercitate de Germania, care își revizuiește propriile legi ambițioase privind energia regenerabilă. „Din punct de vedere politic, acesta este cel mai bun echilibru posibil”, a spus Almunia.

Reguli mai avantajoase pentru industrie

Dar chiar și după un proces de elaborare de doi ani, grupurile ecologiste au susținut că Almunia a căzut pradă lobby-ului corporatist și au spus că normele vor submina atingerea țintelor UE privind schimbările climatice. Cele 28 de țări ale UE au fost de acord să își fixeze ca țintă creșterii ponderii regenerabilelor la 20% din mixul energetic până în 2020, ca parte a unui plan mai amplu de a înjumătăți emisiile de dioxid de carbon până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Per ansamblu, aproximativ 68 de ramuri ale industriei, de la textile la ceramică, vor avea plafonate contribuțiile la schemele de susținere a regenerabilelor la 15% din valoarea adăgată brută a companiilor (valoarea bunurilor și serviciilor pe care o companie le produce, minus costurile tuturor cheltuielilor, precum cele de personal sau materia primă – n.r.). Plafonul fusese stabilit la 20% într-un proiect anterior.

În plus, amănunt crucial, guvernele vor avea libertatea de a stabili un plafon mult mai mic, de 4% din valoarea adăgată brută pentru companiile mari consumatoare de energie și chiar 0.5% din valoarea adăgată brută pentru cei mai mari consumatori de electricitate, precum producătorii de oțel. Ultimul proiect de norme stabilise plafonul la 2,5% pentru ultima categorie.

„Pentru unii consumatori industriali, va fi mai bine decât în actualul sistem”, spune Fabio Genoese, expert în energie și schimbări climatice la Centre for European Policy Studies.

Păreri împărțite, în funcție de interese

Companiile care ar putea fi afectate de aceste reguli au refuzat să comenteze, spunând că acestea nu au fost publicate integral. Dar regulile au fost primite cu brațele deschise de majoritatea grupurilor din industria europeană.

„Interesele industriilor mari consumatoare de energie au fost în mare luate în calcul în aceste norme, ceea ce înseamnă că acele companii care activează în acest sector acum au un viitor în Europa”, a spus Annette Loske, de la VIK, o asociație germană a consumatorilor industriali de energie.

În schimb, EU Pro Sun, un grup de lobby al producătorilor de energie regenerabilă, susține că normele sunt o „intervenție nedorită” în politicile energetice naționale. „Pentru Comisie, energia regenerabilă pare a fi mai degrabă un rău necesar, care trebuie să fie izolat. Între timp, energia nucleară și cărbunele continuă să fie masiv subvenționate”, a spus Milan Nitzschke, președintele grupului.

Speranțe pentru România

Numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie poate fi redus cu 85%, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului, a afirmat, în cursul lunii februarie, în Guvern, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă.

Ministrul a afirmat, citat de Mediafax, că, în baza adoptării recente a legii de aprobare a OUG privind reducerea sprijinului de stat pentru energia regenerabilă, poate fi redus cu 85% numărul de certificate verzi pentru marii consumatori de energie, conform ultimelor aprobări ale Comisiei Europene de la sfârşitul anului trecut.

În forma inițială a proiectului ordonanței de urgență privind amânarea până în 2017 a acordării unei părți din certificatele verzi prin care se subvenționează producția de energie din surse regenerabile se stipula că marilor consumatori industriali de curent electric urma să li se reducă la jumătate cantitatea obligatorie de certificate verzi pe care sunt obligați să o achiziționeze.

Formularea respectivă a fost însă semnificativ modificată în varianta finală a OUG, cea care a apărut în Monitorul Oficial. Motivul pare a fi fost tentativa de evitare a unei reacții negative din partea Comisiei Europene. Asta în condițiile în care Germania risca declanșarea unei proceduri de infringement din partea Executivului european pentru că, în ultimii aproape 3 ani, i-a scutit pe marii săi consumatori industriali de o suprataxă destinată subvenționării producției de energie regenerabilă.

Ar trebui să urmeze o hotărâre de Guvern

Proiectul de OUG care a modificat legea energiilor regenerabile din România prevedea că marii consumatori, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh, urmau să plătească certificate verzi doar pentru 50% din energia achiziţionată.

În forma finală a OUG, această prevedere a fost însă înlocuită cu cea prin care un procent din energia livrată consumatorilor finali este exceptată de la prevederile legale.

„Se exceptează de la prevederile prezentei legi un procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali, cu respectarea reglementărilor europene incidente. Condiţiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum şi cantitatea exceptată, condiţionată de aplicarea programelor anuale de creştere a eficienţei energetice, vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia”, prevede forma finală a OUG, stabilită prin legea de aprobare a acesteia.

Marii consumatori industriali de electricitate, precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns de mai multe ori autorităţilor de preţul mult prea mare pe care trebuie să îl plătească pentru a sprijini energia regenerabilă, amenințând chiar cu închiderea unităților de producție și cu concedieri masive.

În deșertul californian a apărut o imensă centrală solară bazată nu pe panouri, ci pe oglinzi. Guvernul federal a oferit pentru creditele cu care investitorii au construit-o o garanție în valoare de 1,6 miliarde de dolari. A fost dată oficial în folosință joia trecută. Centrala este prima de acest tip, dar ar putea fi și ultima. Pentru că tehnologia utilizată ucide păsările. În Marea Britanie, planurile de extindere a celei mai mari ferme eoliene offshore din lume au fost abandonate, investitorii argumentând că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă.

Centrala solară Ivanpah din deșertul californian a costat 2,2 miliarde de dolari, se întinde pe 1.416 hectare și are în componență trei turnuri, fiecare având înălțimea unui bloc cu 40 de etaje. Aproape 350.000 de oglinzi - fiecare dintre ele de dimensiunile unei uși de garaj – captează lumina soarelui și o redirijează spre cazane situate în vîrful turnurilor. În boilere este produs abur, care pune în mișcare grupuri electrogene. Centrala are o putere instalată de 392 MW.

Lucrarea este o culme a artei inginerești și ar putea alimenta anual cam 140.000 de gospodării, spun proprietarii proiectului, respectiv NRG Energy, Google și firma Bright Source Energy, care a dezvoltat așa numita tehnologie Tower-Power-Solar.

Subvenții și facilități fiscale

În ultimii doi ani, au apărut în SUA o întreagă serie de proiecte solare de mari dimensiuni. La dezvoltarea lor au contribuit din plin subvențiile și facilitățile fiscale oferite de guvern, care, de altfel, vor expira în 2016. Cele mai multe sunt în California, și nu doar grație condițiilor naturale propice producției de energie fotovoltaică, ci și ca urmare a legii care îi obligă pe furnizorii de curent electric ca o treime din curentul cumpărat de la producători și distribuit consumatorilor să provină din surse regenerabile.

Dintre noile centrale solare americane, Ivanpah este una din cele mai mari. Și curentul pe care uzina îl va produce și-a găsit deja cumpărători. Distribuitorul, care aparține PG&E și Edison International, va cumpăra timp de 25 de ani energie de la centrala din deșert.

Totuși, centralele solare sunt sub presiune. Criticii aduc în discuție costurile mari. Ivanpah costă cam de patru ori mai mult decît o centrală convențională pe gaze, produce mult mai puțin curent și ocupă enorm de mult spațiu.

Pentru clienți, energia astfel obținută ar putea deveni scumpă. Experții estimează că energia solară va costa cel puțin de două ori cât curentul generat din surse convenționale. Dar nici distribuitorul, care e obligat să cumpere energie solară, nici instituția de reglementare în energie din California, nu au făcute publice până în prezent estimări despre cât de sus ar putea sări prețul, recunoscând doar că toate costurile suplimentare vor fi transferate pe facturile consumatorilor.

Păsări moarte

Nu e singura problemă. Noua tehnologie aplicată la Ivanpah face ca păsările care zboară în jurul turnurilor, prin caldura intensă de acolo, să-și ardă penele. Acolo sus, temperaturile ajung și la 550 de grade Celsius.

În ultimele luni, zeci de păsări moarte au fost găsite în jurul centralei solare Ivanpah, multe din ele având pene arse, după cum cum declară biologii angajați de stat și cum arată rapoartele depuse la Comisia pentru Energie.

Autoritățile de mediu au obiecții și față de a doua mare centrală solară californiană dezvoltată de Bright Source, situată în Riverside, lângă parcul național Joshua Tree. Ca reacție la planurile de construcție ale investitorilor, biologii autorității de protecție a mediului U.S Fish and Wild Service și-au exprimat îngrijorările foarte vocal. Vulturii și alte specii protejate ar putea muri din cauza căldurii emanate de instalații.

”Încercăm să determinăm căt de mare e problema și ce putem face pentru a reduce mortalitatea păsărilor la minimum. Cînd avem de a face cu nouă tehnologie, nu putem ști ce efect va avea”, spune Eric Davis de la Agenția Federală de Protecție a Mediului.

Dar nu numai pe lîngă Ivanpah mor păsări. Angajați ai Agenției cercetează cazuri similare survenite la alte două centrale solare. Una dintre ipotezele ornitologilor este că păsările se lovesc de clădiri, iar alta - că păsările confundă suprafețele largi, strălucitoare, drept lacuri, cad în capcana structurilor de oglinzi și nu mai pot scăpa de acolo.

Proiect abandonat din grijă față de cufundarul mic

Trei companii de utilități au abandonat planurile de a extinde cea mai mare fermă eoliană din lume, argumentând că nu erau sigure că vor putea elimina îngrijorările privind eventualele efecte negative asupra habitatului unei specii de păsări din estuarul Tamisei.

Reprezentanții companiei E.ON SE au anunțat că le-ar fi luat trei ani doar să colecteze datele solicitate de autoritățile de mediu, care să arate în ce măsură proiectul ar afecta sau nu o anumită specie de păsări care își are habitatul în zona respectivă, respectiv cufundarul mic (Gavia stellata). Compania de utilități germană și partenerii săi, Dong Energy și Masdar Abu Dhabi Future Energy Co., au solicitat guvernului Marii Britanii să anuleze cererea de autorizare a extinderii proiectului cu o capacitate instalată de 630 MW numit London Array, potrivit Bloomberg.

„Nu avem nicio garanție că, după trei ani, vom putea demonstra autorităților că impactul asupra păsărilor va fi menținut la niveluri acceptabile”, a declarat Mike O’Hare, manager general al proiectului.

Este cel puțin al șaselea proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene offshore care a fost anulat sau restrâns în ultimele trei luni, o lovitură grea pentru o industrie pe care guvernul premierului David Cameron o promovează pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și pentru a înlocui centralele electrice învechite ale țării. Autoritățile susțin că se poate extinde puterea instalată în parcuri eoliene offshore cu 10 GW până în 2020.

Marea Britanie, lider al industriei

„Marea Britanie este liderul global în industria eoliană offshore, cu mai multe capacități în funcțiune decât oricare altă țară și condiții de natură să ne mențină poziția la nivel mondial”, a spus ministrul britanic al Energiei, Michael Fallon. „Producția eoliană offshore poate juca un rol esențial pentru stimularea dezvoltării, prin atragerea de miliarde de lire sterline în economia britanică și prin crearea a mii de locuri de muncă”, a completat oficialul.

Forul responsabil pentru dezvoltarea acestei nișe, Offshore Wind Programme Board, care include reprezentanți ai guvernului și manageri din industrie, se va ocupa anul acesta să găsească soluții pentru a reduce costurile din industrie, inclusiv a celor de pe lanțul logistic, precum și a celor legate de conectarea la rețeaua de electricitate și de finanțare, conform declarației Departamentului pentru Energie și Schimbări Climatice, condus de Fallon.

Marea Britanie are mai multe capacități eoliene offshore de generare a energiei decât restul lumii luat laolaltă, cu 3.689 MW, dintr-un total de 6.931 MW, potrivit estimărilor realizate de departamentul New Energy Finance al Bloomberg. Proiecte cu o putere instalată de 16.500 MW sunt în curs de execuție, potrivit organizației de lobby a industriei energiei regenerabile din Marea Britanie, RenewableUK.

Cine este cufundarul mic

Cufundarul mic este o pasăre migratoare acvatică cu pene în nuanțe de gri-maroniu, cu o pată roșiatică în zona gâtului, care poate sta sub apă timp de un minut și jumătate. Sunt „neîndemânatici” pe pământ și vin la mal doar ca să se împerecheze, conform Societății Regale pentru Protecția Păsărilor. Mai sunt doar o mie de perechi pentru care se pot reproduce, majoritatea răspândite în nordul Scoției. Aproximativ 17.000 dintre păsări își petrec iarna în Marea Britanie, majoritatea dintre ele în estuarul Tamisei, potrivit specialiștilor.

„Industria energiei regenerabile, ca oricare alta, trebuie să se dezvolte în armonie cu mediul natural. Este esențială evitarea dezvoltării de proiecte dăunătoare arii cu adevărat importante din punct de vedere ecologic”, a spus conducătorul departamentului pentru politici energetice al Societății, Harry Huyton. „Este estențial pentru asta ca să fie evitate evoluții/dezvoltări dăunătoare în situri care sunt cu adevărat importante pentru natură”, a completat el.

Reprezentanții E.ON au cerut instituției Crown Estate, care gestionează apele teritoriale britanice în numele familiei regale, să anuleze acordul de concesiune pentru proiect. De asemenea, s-a renunțat la opțiunea de conectare la rețeaua de electricitate la Cleve Hill, în nordul zonei Kent.

Producătorul danez de echipamente pentru industria eoliană Vestas a semnat un contract pe o perioadă de 15 ani pentru furnizarea de 42 de turbine V90, fiecare cu o putere instalată de 2.0 MW, pentru parcul eolian Topolog Dorobanțu, din județul Tulcea.

Se așteaptă ca ultima dintre cele 42 de turbine să fie instalată în cursul lunii aprilie a anului viitor, a anunțat compania, printr-un comunicat de presă.

Comanda a fost făcută de LUKERG Renew, un consorțiu între italienii de la ERG Renew și rușii de la LUKOIL. ERG Renew este cel mai mare producător de energie eoliană din Italia, cu o capacitate instalată de 1.340 MW în toată Europa. LUKOIL este o companie internațională producătoare de petrol și gaze integrată pe verticală, cu 2,2% din producția mondială de petrol brut la activ.

Contractul are la bază un pachet de servicii al companiei Vestas, care garantează funcționarea echipamentelor în perioadele când bate vântul.

Serviciul contractat include și sistemul de supraveghere VestasOnline, care permite ca turbinele să fie controlate și monitorizate de la distanță. Acesta face posibilă mentenanța de prevenție, pentru a minimiza timpii morți în funcționarea turbinelor. Parcul eolian de la Topolog Dorobanțu va fi primul proiect din România care va beneficia de această nouă platformă de servicii, anunță compania.

Le place în România

Proiectul de la Topolog Dorobanțu este unul dintre cele mai mari din România și produce peste 200 GWh pe an, echivalent cu o reducere anuală a emisiilor de dioxid de carbon de aproape 110.000 de tone. Mai mult, acesta asigură suficientă electricitate pentru a acoperi nevoile consumatorilor casnici din peste 60.000 de gospodării din România.

În octombrie anul trecut, danezii au primit comanda de a echipa integral cu turbine eoliene parcul eolian Crucea Nord, tot din din Dobrogea, unul dintre cele mai mari din România, proiectat la o capacitate instalată de 108 MW și deținut de către producătorul german de energie STEAG.

Comanda include furnizarea, instalarea și operarea turbinelor, precum și un contract de mentenanță semnat pe 10 ani. Livrarea este planificată să înceapă în aprilie anul acesta, iar finalizarea lucrărilor și predarea parcului eolian către investitor este așteptată pentru luna decembrie 2014.

Danezii vor livra celor de la STEAG, pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, un număr de 36 de turbine eoliene model V112.3.0 MW, care vor produce peste 300 GW de energie electrică pe an, echivalentul unei economii de aproape 124.000 de tone de emisii de dioxid de carbon, susțin cei de la Vestas.

Parcul eolian Crucea Nord va putea alimenta cu curent electric gospodării numărând peste 550.000 de persoane.

Veniturile Grupului Enel Green Power s-au majorat în 2013 cu 12% față de anul precedent, iar profitul operațional cu 12,5%, în primul rând ca urmare a câștigurilor mai mari din vânzarea de electricitate, în urma producției mai mari în Italia, restul Europei și din America de Nord, potrivit rezultatelor consolidate preliminare prezentate de companie.

Anul trecut veniturile totale ale ENEL s-au situat la 2,8 miliarde de euro, în creștere cu 0,3 miliarde de euro față de 2012.

Profitul operațional, incluzând deprecierile, amortizările și pierderile din deprecieri, (EBITDA) s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de 2012, când acesta s-a situat la un nivel de 1,6 miliarde de euro.

Sucursala din România a obținut în prima jumătate a lui 2013 un profit egal cu cel pe întreg anul 2012

Sucursala românească a Enel Green Power (EGP) a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei, se arată într-un document al companiei. Afacerile şi profitul firmei vor fi probabil ambele mai mari pe întreg anul, ca urmare a faptului că italienii au mai conectat la reţea proiecte regenerabile, printre acestea figurând parcurile  fotovoltaice de la Podari şi Colibaşi legate la reţea în a doua jumătate a anului.

Valoarea profitului din prima jumătate a anului trecut, doar este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Firma are acum în România patru centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată cumulată de 36 MW iar pe segmentul eolian are o capacitate instalată de circa 500 MW.

Datorii de 5,4 miliarde de euro

Datoria financiară netă grupului la nivel global s-a ridicat la 5,4 miliarde de euro la finalul anului 2013, în creștere cu aproximativ 0,8 miliarde de euro comparativ cu nivelul de 4,6 miliarde de euro înregistrat la finalul anului 2012. 

Enel Green Power Numărul angajaților la finalul anului 2013 a fost de 3.599 (3.512 la finele anului 2012, din care 103 au fost angajați ai Enel.si Srl).

Capacitate instalată netă de 8,9 GW

Capacitatea instalată netă a Grupului la finele lui 2013 s-a ridicat la 8,9 GW, din care 2,6 GW (29%) hidroenergie, 5,1 GW (57%) energie eoliană, 0.8 GW (9%) energie geotermală, 0,3 GW (4%) energie solară și 0,1 GW (1%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). Comparativ cu 31 decembrie 2012, capacitatea instalată netă a crescut cu 0,9 GW (+11,3%), în special în segmentul energiei eoliene. 

Electricitatea netă generată - 29.5 TWh

Electricitatea netă generată de Grup în 2013 s-a ridicat la 29,5 TWh, din care 10,9 TWh (37%) hidroenergie, 12,2 TWh (41%) energie eoliană, 5,6 TWh (19%) energie geotermală, 0,3 TWh (1%) energie solară și 0,5 TWh (2%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). 

Generarea de energie a crescut cu 4,4 TWh (+17,5%) comparativ cu 2012, în special datorită capacității eoliene instalate mai mari. 

Extinderi de început de an în România

La începutul anului, Enel Green Power Romania a plătit în numerar 310 milioane lei (aproape 70 milioane de euro) pentru un parc cu turbine eoliene de circa 60 MW din Constanţa, reiese dintr-un document consultat de Energy Report.

Parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu este deja operaţional, are o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare) şi poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Firma este S.C. Târguşor Wind Farm S.A. în care, ca urmare a majorării de capital, Enel Green Power Romania deţine peste 99,99% iar Enel Green Power Internaţional BV 0,00003%.

Enel Green Power Romania a subscris şi plătit 31 de milioane de acţiuni noi a câte 10 lei fiecare prin aport în numerar integral subscris şi vărsat prin compensarea creanţei pe care o avea asupra Târguşor Wind Farm.

Tot la începutul acestui an, în calitate de asociaţii ai firmei Varokub, Enel Green Power Romania (99,9% deţinere) şi Enel Green Power Internaţional BV (0,1%), au aprobat subscrierea şi plata în numerar a 40 milioane de lei pentru o majorare de capital, se arată într-un document al firmei Varokub, consultat de Energy Report.

Prin firma Varokub înregistrată în Ploieşti şi controlată de Enel Green Power Romania, care a şi plătit majorarea de capital prin aport în numerar, italienii au investiţii fotovoltaice în Prahova.

Unul dintre proiecte, sub Varokub, are circa 22.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,5 MW pe o suprafaţă de 20 de hectare din zona Ariceştii Rahtivani din Prahova.

Guvernul vrea să prelungească până pe 30 iunie 2014 schema de ajutor de stat regional din fonduri europene pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, instituită în 2008, prin care UE finanțează investiții inițiale în capacități de generare de electricitate "verde" și care a expirat la finalul anului trecut.

"Se aprobă continuarea aplicării schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie în baza Regulamentului (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2014", se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern.

Interesant este că prelungirea respectivei scheme de ajutor de stat fusese aprobată de către Comisia Europeană încă de la finalul lunii noiembrie 2013.

"Pe cale de consecinţă, a fost întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului (...), în sensul prelungirii duratei schemei, care a primit avizul Consiliului Concurenţei în 23 decembrie 2013. Cu toate acestea, procesul avizării interne a proiectului de act normativ nu a putut fi definitivat până la 31 decembrie 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.

Guvernul precizează că, în prezent, schema şi-a încetat aplicarea, iar proiectul de HG de prelungire nu mai poate fi promovat, deoarece prelungirea ar fi putut fi făcută numai în termenul prevăzut în actul normativ modificat.

În documentul citat se mai afirmă că, din proiectele contractate, râmâne neutilizată o sumă substanțială, rezultată din dezangajări de la aceste proiecte, dezangajări care reprezintă economii realizate în urma procedurilor de atribuire, precum și din rezilieri și corecții ale contractelor încheiate.

Schema de ajutor de stat regional pentru valorificarea surselor regenerabile de energie a avut un buget total estimat, din 2008 până în 2013, de peste 463 milioane euro, din care 88% reprezintau fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar restul de 12% - fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

Valoarea ajutorului de stat nu purtea depăși 40% din totalul cheltuielilor eligibile în regiunea București-Ilfov și 50% în celelalte regiuni de dezvoltare.

În aprilie anul trecut, Ministerul Economiei a semnat 11 contracte pentru cofinanţarea din fonduri europene, în valoare de 670 milioane de lei, a unor proiecte de eficientizare a consumului de energie şi pentru producţia electricităţii din surse regenerabile.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 190 milioane lei, a fost atribuit firmei Energie Ecologică ROGIS, pentru proiectul unui parc eolian dezvoltat în județul Brăila.

Google a pariat în ultimele trei luni nu numai pe companii high tech, precum DeepMind, cu activități de cercetare în zona inteligenței artificiale, ci și pe energie regenerabilă. Gigantul american a realizat trei tranzacții în acest domeniu, ultima dintre acestea vizând achiziționarea întregii energii produse de patru parcuri eoliene din Suedia pe următorii zece ani, precizează Financial Times.

Tranzacția este similară celei semnate cu dezvoltatorul eolian nordic O2 în urmă cu șapte luni, prin care Google a cumpărat energia produsă de un parc al acestuia cu 24 de turbine din nordul Suediei pe următorul deceniu.

Google nu a dezvăluit niciun alt detaliu privind suma achitată sau alte prevederi contractuale, însă tranzacția vine la numai o lună după ce gigantul american a investit 75 de milioane de dolari într-un parc eolian în Texas și la două luni după ce a alocat 80 de milioane de dolari pentru construcția unor parcuri solare în California și Arizona .

Energie pentru centrul Google de la Hamina

Ultima sa afacere pe pământ suedez este reprezentată de finanțarea construirii a patru noi ferme eoliene în sudul Suediei de un alt dezvoltator nordic, Eol Vind AB.

Proiectul, cu 29 de turbine, va deveni operațional la începutul anului 2015 și are o capacitate total combinat de 59 de megawați.

Google a investit mai mult de un miliard de dolari în proiecte eoliene și solare în ultimii ani, într-un efort de a stimula creșterea de energie din surse regenerabile, dar și în vederea realizării de profit din proiecte alternative.

"Suntem mereu în căutarea de modalități de a crește cantitatea de energie din surse regenerabile care o folosim", a declarat Francois Sterin, directorul Google responsabil cu infrastructura.

Deși Google nu va utiliza direct energia electrică produsă de parcurile eoliene suedeze, acestea generează aceeași cantitate de energie pe care grupul o folosește la centrul de date Hamina din Finlanda, centru aflat într-un proces de expansiune în valoare de 450 de milioane de dolari, ce își va tripla dimensiunile.

Apple, Microsoft și Facebook urmează modelul Google

Google, dar și alte companii din sectorul IT, care au centre de prelucrare a bazelor de date mari consumatoare de energie, au fost puse sub presiune de opinia publică în vederea utilizării unei cantități mai mari de energie provenită din surse regenerabile.

Astfel, Apple a anunțat că va alimenta toate facilitățile sale de energie din surse regenerabile. Microsoft și Facebook au lansat în noiembrie la rândul lor noi investiții eoliene în SUA.

Google a achiziționat și o companie care se ocupă cu eficiența energetică

De altfel, în urmă cu două săptămâni, Google a mai făcut o achiziție în domeniul energetic, preluând pentru 3,2 miliarde de dolari compania americană Nest Labs, care produce senzori și automatizări pentru locuință, precum termostate și detectoare de fum conectate la WiFi.

Potrivit Mediafax, Google se numără printre investitorii mai vechi la Nest Labs, finanțând compania prin propriul vehicul de capital de risc.

Odată cu preluarea Nest, Google în recrutează practic pe Tony Fadell, fost specialist la Apple, cofondator și director general al producătorului de senzori inteligenți. Fadell a contribuit la dezvoltarea iPod și a colaborat îndeaproape cu fostul CEO al Apple, Steve Jobs.

Tony Fadell va fi menținut în funcția de director general al Nest, singurul său șef fiind CEO-ul Google, Larry Page.

Nest a fost fondată în 2010 de Fadell și Matt Rogers, un alt inginer de la Apple. Ei au încercat să reinventeze dispozitive și sisteme din locuință pe care le considerau "neapreciate", prin conectarea lor la internet și optimizarea modului de utilizare.

Termostate și detectoare inteligente de fum

Nest a lansat în 2011 primul său produs, un termostat în formă de puc de hochei care se autoprogramează în funcție de preferințele utilizatorului în ceea ce privește temperatura ambientală. Dispozitivul detectează dacă nu este nimeni acasă, caz în care reduce consumul de energie al locuinței.

Fadell a declarat în luna decembrie pentru Forbes că termostatul se află deja în "aproape 1% din locuințele din SUA", sugerând astfel că Nest avea deja peste un milion de clienți. Compania de cercetare de piață estimează că vânzările de termostate inteligente au ajuns anul trecut în SUA la 1,3 milioane.

Nest oferă de asemenea servicii de consultanță companiilor de utilități pentru reducerea consumului de energie în perioade de vârf.

Compania a lansat anul trecut un al doilea produs, un detector inteligent de fum și monoxid de carbon.

Interesant este că produsele Nest sunt comercializate în magazinele retail și online ale Apple. Firma a precizat că va continua să ofere produse compatibile cu sistemele Apple, care vor putea fi controlate de pe iPhone sau iPad.

Contactat de WSJ, un reprezentant al Apple a refuzat să comenteze dacă gigantul american va continua să comercializeze produsele Nest.

Producătorul german de energie regenerabilă, Prokon, dezvoltator care a ajuns la o capitalizare de 1,4 miliarde euro cu ajutorul vânzării, prin campanie publicitară televizată, de "certificate de participare la profit”, și-a cerut singur insolvența pentru a se proteja de cei 75.000 de “investitori”, care vor să-și retragă banii depuși.

Interesant este că Prokon și-a făcut reclamă în presă și pe televiziunile din Germania și pentru eficiența cu care a reușit să finanțeze defrișarea pădurilor din România.

"Producătorul de paleți și cherestea de brad Holzindustrie Torgau (HIT) a cumpărat, în perioada 2010-2011, 10.000 de hectare de pădure în Romania, iar în regiunea Neamt și-a creat o administrație forestieră proprie. Buștenii care vor fi tăiați în România vor servi, pe cât posibil, propriei alimentări, cu materie primă, a gaterului HIT. Cumpărarea de păduri a fost finanțată de Prokon Energiesysteme, firmă ce activa mai ales în domeniul turbinelor eoliene și care, din august 2010, este singurul furnizor de capital al HIT““, scria, în 2011, portalul lemnului, Euwid, din Germania, citat de Hotnews.

Randamente de 6-8% pe "certificate de participare la profit"

Prokon, cu sediul în Itzehoe, orășel cu 34.000 de locuitori din nordul Germaniei, s-a comportat ca o veritabilă clonă a FNI-ului, atât de familiar românilor. Prokon oferea în campaniile sale televizate randamente de 6-8% pe certificate, o ofertă atractivă pentru mulți germani loviți de ratele scăzute ale dobânzilor la conturile lor de economii. Suma medie atrasă a fost de 17.000 de euro. Un FNI curat, o investiția „verde“ și foarte la modă, care a păcălit nu mai puțin de 75.000 de investitori. 

Spre deosebire de acțiuni, certificatele nu ofereau deținătorilor niciun cuvânt de spus în ceea ce privește management-ul companiei, care operează, potrivit Financial Times, peste 50 de parcuri eoliene în Germania și Polonia.

Dobânzile plătite, duble în raport cu veniturile

Prokon a fost lovit de un val de retrageri de capital, după rapoartele critice publicate în mass-media germană, care s-a întrebat dacă profiturile sale sunt atât de mari încât să permită plata randamentelor promise.

Rapoartele publicate pe site-ul Prokon arată că, între ianuarie și octombrie anul trecut, compania a plătit dobânzi de 67,2 milioane de euro, o sumă dublă față de nivelul câștigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare ale Prokon, de 33,5 milioane euro.

Cu toate acestea, într-un comunicat e presă publicat pe site-ul companiei, Prokon neagă faptul că propriul său business ar fi doar o schemă Ponzi: "Proiectele noastre sunt pur și simplu finanțate neconvențional!". Compania a făcut apel la investitorii să nu-și retragă banii.

Procuratura de stat din Lübeck a declarat săptămâna trecută agenției de știri germane DPA săptămâna că Prokon se află sub anchetă.

Prokon, care are aproximativ 1.300 de angajați, a declarat miercuri că a depus o cerere de insolvență la tribunalul districtual din Itzehoe, Schleswig-Holstein.

Nemții, avertizați încă din 2011

De altfel, încă din 2011, societatea pentru protecția consumatorului Stiftung Warentest, din Berlin, a trecut Prokon pe lista de avertizare a potențialilor interesați, „pentru afirmații publicitare neserioase și care induc în eroare“. „Concernul de energie eoliana Prokon face reclamă produselor sale ca investiție sigura. În realitate, investiția e deosebit de riscantă“, spunea Stiftung Warentest.

Cu toate acestea, nemții au continuat să "investească" cu încredere, numărul deținătorilor de "certificate cu participare la profit" emise de Prokon dublându-se în ultimii doi ani.

 Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința de miercuri, 22 ianuarie 2014, cererea companiei GRIVCO, controlată de familia președintelui-fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, de eliberare a unei autorizații de înființare pentru proiectul unei centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate instalată de 2,5 MW, amplasată în extravilanul localității Limanu din județul Constanța.

Astfel, în ședința ANRE de miercuri a fost acordată o "Autorizaţie de înfiinţare solicitată de S.C. Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) S.A. pentru realizarea noii capacităţi energetice “Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Perişoru – 2,5 MW”, amplasată în extravilanul localităţii Limanu, judeţul Constanţa", potrivit Autorității.

Dan Voiculescu nu este la prima încercare de pătrundere în industria energiei produse din surse regenerabile. În 2007, GRIVCO intenționa să construiască un parc eolian în comuna Valu lui Traian, tot din județul Constanța, investiție estimată la 25 milioane euro.

GRIVCO este autorizată și ca trader de energie pe platformele centralizate ale OPCOM.

Firma GRIVCO Energy, din grupul omonim, a intermediat, de-a lungul timpului, vânzări de energie de la producători controlați de stat precum Nuclearelectrica sau termocentralele Craiova, Rovinari și Turceni către clienți majori tot de stat, cum ar fi Electrica și subsidiarele sale, precum și Termoelectrica sau Metrorex.

Afaceri cu statul

De exemplu, în perioada 2003 – 2011, Grivco a vândut Metrorex, timp de 3 ani consecutiv, energie electrică în valoare totală de 11,3 milioane euro.

În iunie 2012, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a semnat două contracte de cumpărare de energie de la compania Grivco.

În 2006, Victor Ponta, actualmente premier, pe atunci deputat PSD de Gorj, îl acuza pe ministrul de atunci al Economiei, Codruț Sereș, membru PC, că protejează GRIVCO, care ar cumpăra energie electrică ieftină de la producători de stat pentru a o revinde tot unor companii de stat. Potrivit lui Ponta, atât firma liderului PC, dar şi altele, precum SC Energy Holding, Enol SA sau Romelectro SA, ar fi obţinut, prin încredinţare directă, contracte de intermediere a energiei.

La acea dată, PC făcea parte din coaliția de guvernare, alături de PNL și PD.

În replică, atât Voiculescu, cât și Sereș, au declarat atunci că energia vândută de GRIVCO unor companii de stat românești era de fapt importată din Bulgaria.

USL taie subvențiile

Pe de altă parte, în prezent, guvernul USL, condus de Victor Ponta și din care face parte și Partidul Conservator, al cărui președinte-fondator este Dan Voiculescu, încearcă să reducă subvențiile de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, suportate de consumatorii casnici și industriali.

În acest sens, au fost adoptate deja două acte normative, unul care amână până în 2017 acordarea unei părți din certificatele verzi pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc drept subvenții, altul care reduce numărul de certificate acordate acestor producători.

Mai mult, Gabriela Firea, vicepreședinte PSD și fost angajat al trustului Intact, controlat de familia Voiculescu, este, alături de alți doi senatori PSD, inițiatoarea unui proiect de act normativ prin care valoarea maximă de tranzacționare a certificatelor verzi acordate drept subvenție investitorilor în capacități de generare verzi ar urma să fie redusă cu peste 45%, de la 55 de euro la 30 de euro.

Operatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice din Marea Britanie le-a plătit dezvoltatorilor de parcuri eoliene circa 1,2 milioane de lire sterline doar în ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun, pentru ca aceștia să-și scoată din funcțiune turbinele, pe fondul furtunilor care au afectat Regatul Unit în această perioadă, în timpul cărora zeci de mii de locuințe au rămas fără curent electric. Banii provin de la consumatorii de energie electrică, regăsindu-se pe facturile achitate de aceștia.

Potrivit datelor oficiale, în intervalul 15-30 decembrie, proprietarii de centrale electrice eoliene au primit aproape 5 milioane de lire sterline de la operatorul rețelei electrice britanice, sumă aproape la fel de mare cu cea plătită de-a lungul întregului an 2012. Din cauza furtunilor masive survenite în Marea Britanie, producția de energie a parcurilor eoliene a crescut masiv, punând în pericol echilibrul și funcționarea rețelei electrice naționale, incapabilă să facă față acestui surplus de producție, pe fondul unui consum mai degrabă modest.

Legislația britanică privind susținerea de către stat a producției de energie din surse regenerabile prevede că dezvoltatorii de capacități instalate "verzi" primesc subvenții și atunci când, din motive de siguranță a aprovizionării cu energie, operatorul rețelei de transport le solicită să-și oprească producția.

Consumatorii plătesc statul pe întuneric

Cea mai mare sumă plătită într-o singură zi eolienilor drept "recompensă" pentru scoaterea din funcțiune a turbinelor a fost cea din 19 decembrie, respectiv de 1,2 milioane de lire sterline. În ziua ajunului Crăciunului s-au plătit 800.000 de lire sterline, iar în prima zi de Crăciun – 400.000 de lire sterline.

Subvențiile au fost plătite într-o perioadă în care Marea Britanie a fost lovită de furtuni extrem de puternice, care s-au soldat inclusiv cu victime umane. Transporturile au fost grav date peste cap, punând în dificultate milioane de persoane care încercau să ajungă acasă de sărbători, iar zeci de mii de locuințe au rămas în întuneric.

Activiștii anti-eoliene susțin că aceste cifre sunt revoltătoare pentru consumatorii de curent electric care întâmpină dificultăți în a-și achita facturile lunare la utilități și constituie încă o dovadă a faptului că, din cauza subvențiilor de stat, producția de energie eoliană s-a dezvoltat mult mai repede decât capacitatea de preluare a acesteia de către rețeaua electrică națională.

Subvenții record pentru inactivitate

De-a lungul întregului an 2013, producătorii britanici de energie din surse regenerabile au primit în total peste 30 de milioane de lire sterline pentru momentele în care li s-a solicitat să-și oprească producția, față de doar 5 milioane de lire sterline în 2012.

"Familiile care întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și plăti facturile de curent, care cresc de la lună la lună, vor fi oripilate să vadă aceste imense sume de bani pe care producătorii de energie eoliană le primesc pentru a nu face nimic. Aceste informații dezvăluie încă odată faptul că Marea Britanie a ajuns extrem de dependentă de energia eoliană, în condițiile în care rețeaua de transport nu este încă capabilă să facă față acestei supraproducții", a declarat Murdo Fraser, lider al Partidului Conservator și un critic frecvent al subvenționării energiei eoliene.

În primele două zile de furtuni, 18 și 19 decembrie, dezvoltatorilor de centrale eoliene li s-au plătit 653.727, respectiv 1,24 milioane lire sterline, pentru oprirea turbinelor la un număr de 31 de parcuri eoliene. Pe 21 și 22 decembrie s-au plătit 113.826, respectiv 248.399 lire sterline.

Centralele eoliene sunt cele mai flexibile

Ulterior, în ajunul Crăciunului, în timp ce 75.000 de locuințe britanice au rămas fără curent electric, eolienii au primit ca subvenții pentru oprirea producției 787.959 lire sterline, pentru oprirea turbinelor de la 18 parcuri eoliene. În prima zi de Crăciun, circa 50.000 de locuințe au rămas în întuneric, iar dezvoltatorii de eoliene au primit plăți de 432.445 lire sterline. Pe 27 și 28 decembrie s-au efectuat plăți de 287.454 și 126.827 lire sterline.

Operatorul sistemului național energetic britanic spune că acest sistem de subvenționare a opririi producției este necesar pentru a echilibra oferta și cererea de energie și că banii dați fermelor eoliene reprezintă doar o mică parte din totalul plăților efectuate către toate categoriile de producători de energie în astfel de situații de urgență.

"Decembrie a fost o lună record pentru producția de energie eoliană, industria generând peste 2 milioane MW/h. Spre deosebire de alte tipuri de centrale, cum ar fi cele nucleare, centralele eoliene sunt foarte ușor de oprit și repornit. Este motivul pentru care operatorul rețelei electrice naționale le cere uneori dezvoltatorilor de eoliene să-și oprească producția", a declarat un purtător de cuvânt al RenewableUK, grupul de lobby al industriei de profil.

Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (ARIF) va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energia regenerabilă la "instanţele competente", susținând că măsura este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa autoritățile "miliarde de euro".

"Încă din 29 martie, când Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul căruia a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi pentru industria solară, asociaţia noastră a prezentat argumente solide că ipotezele luate în considerare de acest raport nu reflectă realitatea din piaţă şi o reducere la trei certificate verzi nu este doar de natură să prejudicieze grav investitorii / producătorii de energie solară (numărul de certificate ar trebui sa fie de minim 4,5), dar este şi ilegală", potrivit unui comunicat al ARIF.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis că producătorii de energie eoliană vor primi, din 1 ianuarie 2014, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, în timp unităţile fotovoltaice vor fi recompensate cu trei certificate verzi, jumătate din nivelul actual.

ARIF va contesta actul normativ prin care a fost redus numărul certificatelor verzi pentru energie regenerabilă la "instanţele competente", se mai arată în comunicat.

Susțin că se încalcă legea

Unităţile eoliene vor primi, până în 2017, un număr de 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, iar după 2018 vor încasa 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc două certificate verzi până în 2017, respectiv un certificat verde după 2018.

Pentru centralele fotovoltaice, numărul de certificate verzi va fi redus, din 1 ianuarie, de la şase la trei pe MWh de energie electrică. În cazul microhidrocentraleolor noi cu putere instalată de el mult 10 MW, numărul certificatelor verzi va scădea de la trei la 2,3 certificate verzi pe MWh de electricitate.

ANRE a constatat, în prima parte a anului, în urma unui studiu, că producătorii de energie din surse regenerabile primesc prea multe certificate verzi pentru energie produsă, prin raportare la costul investiţiilor în centrale de producţie, şi a recomandat Guvernului reducerea numărului certificatelor verzi acordate acestora.

În comunicat se precizează că decizia reducerii numărului de certificate verzi încalcă legea care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea prevede că dacă în termen de doi ani consecutivi România nu atinge nivelul cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare, Guvernul va lua măsuri de stimulare a investiţiilor.

Amenință cu despăgubiri

În opinia ARIF, România nu a atins aceste cote în ultimii trei ani. Atingerea cotelor ar duce şi la reducerea preţului certificatelor verzi, şi implicit şi a preţului plătit de consumatori pentru electricitatea consumată.

"Sistemul din România a fost gândit întocmai pentru a se autoregla. Din păcate, s-a ales calea zvonurilor, publicării de proiecte de acte normative care nu au fost adoptate niciodată şi care au dus la scăderea încrederii investitorilor în mediul de business din România. Astfel, factura de energie electrică nu a scăzut pentru consumatorii finali, fapt confirmat în urmă cu câteva săptămâni de Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie", se menţionează în comunicat.

Potrivit ARIF, investiţiile în energia regenerabilă s-au ridicat în total la 5 miliarde de euro, fiind create peste 5.000 locuri de muncă, iar companiile de profil au plătit la bugetul statului peste 400 milioane de euro.

"România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de euro pentru aceste măsuri abuzive. (...) Membrii noştri consideră s-a mers mult prea departe cu măsurile abuzive adoptate împotriva energiei regenerabile, care a reprezentat în ultimii doi ani principalul motor de atragere a investiţiilor străine directe si de noi locuri de muncă", se arată în comunicat.

Modificarea legislaţiei privind energia regenerabilă a cauzat pierderea a 15 milioane de euro din TVA aferentă certificatelor verzi.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Pe lângă reducerea numărului de certificate verzi, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

Sistemul certificatelor verzi este modul în care Guvernul a decis să sprijine producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

În 2040, 81,3% din energia consumată de cetățenii SUA va proveni tot din resurse fosile și numai 8% din resurse regenerabile, arată ultimele estimări ale Energy Information Agency (EIA), institutul statistic al Departamentului pentru Energie din SUA.

Evoluția energiei regenerabile este extrem de timidă, ea urmând că crească cu numai 2,5 puncte procentuale, de la 5,5% cât este în prezent la 8% în 2040. Energia nucleară va stagna, urmând a se situa la 10,7%, față de nivelul de 10,9% înregistrat în prezent.

Pentru 2040, EIA estimează că ponderea energiei regenerabile (incluzând și energia hidro) va în total consum va fi de 10,4%, doar cu un punct procentual față de nivelul de 9,3% înregistrat în 1949. Cu alte cuvinte, EIA se așteaptă la o stagnare relativă a energiei regenerabile pe o perioadă de un secol în comparație cu evoluția energiei produsă din resursele fosile.

Energia neconvențională, regenerabilă sau electorală 

Energia regenerabilă a avut un trecut tumultos. După ce în anii '70 era privită ca marea speranță a viitorului energetic al lumii, în ultimele două decenii ale secolului trecut aceasta a dezamăgit, nereușind să înregistreze progresele tehnologice mult așteptate.

Încă de la începuturi, energia regenerabilă a fost folosită în scopuri mai mult politice, Carter fiind primul președinte american care, în 1979, a îmbrățișat această idee, pe mâna căreia a și pierdut alegerile în fața lui Ronald Reagan.

După 1990, însă energia regenerabilă a renăscut, și ca urmare a unei tranzacționări mai eficiente, dar și a susținerii de care a beneficiat, în special din partea administrației SUA și a Comisiei Europene.

În pofida unor măsuri de reducere a subvențiilor alocate energiei regenerabile atât în SUA, cât și pe Bătrânul Continent, cel puțin la nivel declarativ, ea se bucură încă de susținere. Președintele american Barak Obama și-a construit campania electorală din 2012 pe promovarea "investițiilor" în energia regenerabilă. Prin "investiții", Obama s-a referit la subvenționarea din banii contribuabililor a proiectelor de energie solară, eoliană și a biocombustibililor. Numai că mai multe proiecte solare susținute de administrația Obama au dat deja faliment în pofida miliardelor de dolari alocate de la buget ca subvenții, și, mai nou, chiar propria sa administrația propus micșorarea țintelor de biocarburanți pentru anul viitor.

Ponderea energiei regenerabile în 2040, aceeași ca în 1949

Interesant este faptul că, deși toată lumea se aștepta la un salt tehnologic în industria regenerabilelor, acest salt a fost mai degrabă evident în cea a exploatării resurselor convenționale. "Revoluția petrolului și gazelor de șist" a făcut ca anul trecut SUA să se apropie e nivelul maxim înregistrat în ceea ce privește producția de petrol, de 9,6 milioane de barili pe zi.

Iar EIA susține că acest trend va continua, cu o creștere anuală a producției de 0,8 milioane de barili pe zi, cel puțin până în 2016, când va fi înregistrată o producție de 9,5 milioane de barili pe zi.

În timp ce producția de petrol a SUA ar urma să stagneze și apoi să se reducă gradual după 2020, EIA anticipează că producția de gaze naturale a SUA se va majora considerabil, cu un procent de 56% în perioada cuprinsă între 2014 și 2040, când producția SUA va atinge un nivel de 37,6 trilioane de metri cubi.

Hotărârea de Guvern cu privire la reducerea definitivă a subvențiilor pe bază de certificate verzi pentru facilitățile noi de producție de energie din surse regenerabile, elaborată în septembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

În septembrie, Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă, a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit HG publicate în Monitorul Oficial, de la 1 ianuarie 2014, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2014, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Hotărârea de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

În octombrie, Guvernul a publicat un alt proiect de HG, potrivit căruia acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, plafon deja depășit în momentul publicării proiectului.

O imagine frecventă în Olanda: turbine eoliene lângă coșuri de termocentrale. Cea mai "curată" și cea mai "murdară" formă de generare de electricitate , juxtapuse. Imaginea exprimă și sintetizeză sugestiv problemele sectorului energetic olandez și european, prins la mijloc între obiectivul politic al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea economică a ținerii sub control a costurilor cu energia electrică, atât ale consumatorilor industriali, cât și ale clienților casnici. Vorbește, de asemenea, despre impasul produs de subvenționarea și promovarea cu prioritate în rețele a energiei din surse regenerabile, cu bine-cunoscutele ei probleme de intermitență, care a sporit nevoia de capacități instalate fosile care să echilibreze sistemele energetice.

Guvernul olandez a decis, recent, să majoreze cu 10% ținta cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic național. Astfel, ponderea regenerabilelor va trebui să crească de la 4,4% în prezent la 16% în 2020.

În pofida sistemului generos de subvenții de stat pentru generarea de energie din surse regenerabile, anul trecut producția acestora s-a majorat cu doar 1%, cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani. În același timp, datorită scăderii prețurilor internaționale la materie primă, producția termocentralelor pe cărbune a crescut cu peste 15%, astfel încât ponderea acestei surse în mixul energetic olandez a depășit 20%.

Totodată, ponderea energiei produse în centrale pe bază de gaze naturale s-a redus de la 60% la 53%. Producția totală de energie a Olandei a scăzut în 2012 cu 10%, însă importurile s-au majorat.

În întreaga Europă, centralele pe gaze naturale, cele mai "curate" surse fosile de energie, au de suferit de pe urma subvenționării regenerabilelor și a ieftinirii cărbunelui. Asta pentru că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse, care a scăzut masiv ca urmare a reducerii consumului și a subvenționării costurilor de producție ale centralelor regenerabile.

Ca o dovadă a efectelor perverse transfrontaliere ale subvenționării energiei regenerabile, centralele pe gaze din Olanda sunt amenințate cu închiderea din cauza importurilor de energie electrică ieftină din Germania (ieftină ca urmare a subvenționării de către germani a regenerabilelor), dar și a ieftinirii importurilor de cărbune, inclusiv din Statele Unite.

Astfel, centrala pe gaze Enecogen, deschisă anul trecut la Rotterdam de către danezii de la Dong, a funcționat de la inaugurare doar 690 de ore, dintr-un total de ore potențiale de funcționare de peste 8.700. Pe piața europeană, în martie anul acesta, megawattul de curent electric se vindea cu circa 45 de euro, în vreme ce Enecogen are costuri de producție de 50 de euro/MWh.

Recenta decizie a guvernului olandez de a spori ponderea regenerabilelor în mixul energetic național conține și un acord voluntar încheiat, cu sprijinul executivului, între principalele companii de utilități olandeze, potrivit căruia acestea urmează să închidă trei termocentrale pe cărbune până în 2014.

Problema este însă că Autoritatea pentru Consumatori și Piețe (care se ocupă atât de protecția consumatorilor, cât și de supravegherea mediului concurențial) a dat aviz negativ acestui acord, susținând că, în pofida beneficiilor de mediu ale închiderii termocentralelor, consumatorii vor avea de suferit, fiind nevoiți să plătească facturi mai mari la curentul electric consumat.

Pe de altă parte, pentru finalul acestui an, precum și în 2014, este programată intrarea în funcțiune a trei termocentrale de înaltă eficiență, dotate cu instalații de capturare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon. Însă pentru ca investițiile să fie rentabile, companiile care au demarat aceste proiecte cer guvernului să abroge taxa pe cărbunele energetic, aflată în prezent în vigoare și cifrată la o cotă de 14 euro pe tonă.

Taxa fusese introdusă nu doar pentru a descuraja producția poluantă de energie din cărbune, ci și pentru reducerea deficitului bugetar al Olandei. Pentru a compensa veniturile pierdute în urma eventualei desființări a taxei pe cărbunele energetic, autoritățile olandeze iau în calcul amânarea intrării în funcțiune a sistemului de subvenții pentru producția de energie eoliană offshore. {jathumbnailoff}

Energia regenerabilă și-a făcut în interiorul UE un dușman redutabil din industriile mari consumatoare de energie. Tendința a fost preluată și de industriile autohtone care suțin că marii consumatori industriali subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Nici modificările recente ale legislației din domeniu nu-i mulțumește pe reprezentanții marilor consumatori industriali, reuniți în Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC). Din această asociație fac parte Alro Slatina, ArcelorMittal România, Lafarge Romania, Tenaris şi Saint Gobain, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

În opinia lor, OUG 57/2013 are un impact limitat asupra eco-taxelor, deoarece cota certificatelor verzi (CV) a scăzut de la 21,17% la 19,1%, reprezentând o reducere de 2,07%. Acest efect a apărut din cauza faptului că după implementarea ordonanţei, numărul de proiecte regenerabile finalizate a crescut (9% pentru proiecte eoliene şi 121% pentru proiecte solare) anulând o parte din efectele reglementărilor legii. Marii consumatori industriali trebuie să plătească taxe suplimentare pentru energie, ceea ce a dus la o creștere constantă a facturii finale. Povara taxelor suplimentare impuse peste prețul energiei include certificate de CO2 regăsite în factura de electricitate, costuri de transport, taxe pentru energia regenerabilă şi presiunea investițiilor de mediu asupra companiilor. Toţi acești factori afectează sustenabilitatea afacerilor, favorizează importurile din afara UE şi, în cele din urmă, au un impact puternic asupra PIB-ului şi asupra balanței comerciale.

România, campioană la măsuri de protecție a mediului

Paradoxal, calculele industriașilor care activează pe piața autohtonă par a fi confirmate de poziția ocupată de România, locul 16 din 58, în clasamentul țărilor care au luat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Potrivit Indexului de Performanţă în Schimbări Climatice, citat de Agerpres, Canada (locul 58) şi Australia (57) sunt statele care au luat cele mai slabe măsuri de a-şi reduce emisiile, deşi sunt printre cele mai emitente state industrializate. De asemenea, pentru prima oară, Germania a ieşit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19. Polonia se situează pe locul 45, în timp ce cei mai mari emitenți la nivel mondial - China şi SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Poziția României în acest top poate fi o veste bună pentru mediu, însă în mod sigur este o veste proastă pentru competitivitatea industriei românești. În timp ce industriile din statele dezvoltate nu se confruntă cu înăsprirea legislației de mediu, industriile din România sunt amenințate de o avalanșă de astfel de schimbări legislative.

România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă

{igallery id=8562|cid=6|pid=1|type=category|children=0|showmenu=0|tags=|limit=0}

Potrivit ABIEC, România plătește cele mai mari taxe de sprijin pentru energia regenerabilă (224% din media UE aşa cum rezultă dintr-un studio PwC citat de CE). “Marii consumatori industriali subvenționează un sector privat mic, care are profituri garantate. Autoritățile trebuie să găsească o soluție permanentă pentru a opri supra-compensarea sectorului de energie verde”, se precizează într-un comunicat ABIEC.

Taxa de cogenerare are, de asemenea, un impact mare asupra facturii finale, acoperind aproximativ 11% din costuri (circa 49 de euro/MWh), în vreme ce taxa de transport se reflectă, mai departe, asupra costurilor pentru consumatorii industriali, fără să fie luat în considerare nivelul de consum, atunci când este impusă.

Piața gazelor din România nu e competitivă

Interesantă este poziția marilor consumatori pe tema gazelor. În opinia lor, dublarea prețului în mai puțin de doi ani, nu este o soluție viabilă pentru industrie. “De asemenea, România nu dispune, încă, de o piaţă competitivă, prețurile fiind determinate de importuri, până în 2016. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o piaţă liberă. Deşi marii consumatori nu au nimic împotriva unei pieţe libere, am avertizat asupra faptului că aceasta nu trebuie să îşi piardă avantajul concurențial, nu trebui implementată într-un mod care să afecteze consumatorii, ci care să garanteze creșterea competitivității şi a gradului de siguranță a furnizării”, se precizează în comunicat. Cu alte cuvinte, deși se declară pentru eliminarea subvențiilor la industria producătoare de energie regenerabilă, pledează pentru subvenționarea gazelor prin controlul prețurilor! {jathumbnailoff}

Anul acesta, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor și centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se va realiza până la atingerea plafonului valorii totale a capacităţilor instalate în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3.315 MW, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Dat fiind că acest plafon a fost deja depășit, rezultă că, în 2013, nu vor mai fi acreditate capacități regenerabile noi eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi.

"În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, acreditarea de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la atingerea plafonului valorii totale ale capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile de 3315 MW", se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre se spune că, la 30.06.2013, puterea electrică instalată în centrale electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a fost de 3.052 MW, din care centrale electrice din surse eoliene – 2.163 MW, iar centrale electrice fotovoltaice - 379 MW, comparativ cu datele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru sfarşitul anului 2013, respectiv capacitate totală instalată de 3.315 MW, din care energie eoliană – 2.450 MW şi energie solară - 78 MW.

"Avand în vedere investiţiile în curs cu autorizaţii de înfiinţare precum şi cererile de racordare care depăşesc 20.000 MW, se poate concluziona posibilitatea depăşirii semnificative a capacităţilor prevăzute în PNAER, cu consecinţe negative privind posibilitatea de integrare în siguranţă a energiei electrice provenită din surse regenerabile, dar şi cu privire la gradul de suportabilitate de către consumatorii finali, în special de către industriile energointensive, a contribuţiei pentru energia regenerabilă inclusă în preţul energiei electrice, peste limitele prevăzute atunci cand a fost elaborat PNAER", se afirmă în nota de fundamentare.

Însă potrivit datelor Transelectrica, la finalul lunii trecute erau deja acreditate capacități de producție de energie din surse regenerabile, eligibile pentru subvenții pe bază de certificate verzi, de 3.358 MW, ceea ce înseamnă că plafonul prevăzut de proiectul de HG a fost deja depășit și că, după intrarea în vigoare a hotărârii, nu se vor mai face acreditări noi.

Aliniere la tendința europeană

Guvernul mai arată că măsuri similare, care limiteză producţia de energie electrică din surse regenerabile care poate fi preluată cu beneficiul sistemului de promovare, respectiv în regim garantat şi prioritar, au fost luate şi în alte state membre UE.

"Aceste măsuri sunt menite să corecteze situaţii specifice apărute la nivel naţional, de obicei ca urmare a unor combinaţii de factori dintre care menţionăm:
- probleme deosebite de racordare la sistemele energetice care impun un volum mare de investiţii în infrastructura de transport şi distribuţie.
- probleme apărute la echilibrarea SEN care implică costuri mari de echilibrare transferate consumatorului final prin tariful serviciilor de sistem.
- echilibrarea SEN prin centrale care nu au acces garantat şi prioritar dar suportă costuri suplimentare de pornire-oprire şi uzură prematură a echipamentelor, costuri care afectează negativ competitivitatea acestor centrale / grupuri electrice.
- păstrarea efectului stimulativ pentru atingerea efectului de partitate la preţul energiei electrice din reţelele de distribuţie şi pentru centralele din surse regenerabile.
- necesitatea corectării unor disfuncţii introduse în alte sectoare economice prin creşterea necontrolată a energiei electrice produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi", precizează Executivul.

Acesta mai argumentează că ritmul neaşteptat de rapid al dezvoltării energiei electrice generată din surse eoliene sau solare în general pun probleme de ajustare cu legislaţia de promovare iniţială, deoarece nu au fost prevăzute mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, mecanisme de limitare a unor efecte negative asupra economiei globale, şi nu a fost exploatat efectul de sinergie, precum generarea distribuită şi concurenţa loială pe piaţa de energie electrică.

Amânări și reduceri

În septembrie, Guvernul a elaborat un proiect de HG în care se stipulează că, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Asta după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern din septembrie, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Cantitățile de energie livrate de Hidroelectrica pe Piața de Echilibrare au crescut, ca urmare a majorării puterii instalate în parcuri eoliene la nivel național, compania depășind estimarea anuală din bugetul de venituri și cheltuieli, de 847 GWh, încă de la finalul lunii august 2013 și prognozând că, până la sfârșitul anului, va livra pe piața respectivă o cantitate totală cu cel puțin 200 GWh peste cea estimată inițial, ceea ce va însemna o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro.

„Datorită creșterii semnificative a puterii instalate în parcuri eoliene, Hidroelectrica a înregistrat și o creștere a cantităților de energie tranzacționate pe Piața de Echilibrare, estimarea din BVC la nivelul întregului an – 847 GWh – fiind depășită încă de la sfârșitul lui august 2013. În aceste condiții, compania estimează o depășire semnificativă a acestui indicator, cu cel puțin 200 GWh până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro”, se arată într-un anunț al Hidroelectrica.

Piața de Echilibrare a fost creată în 2005 pentru a asigura siguranța și stabilitatea sistemului energetic național (SEN). Operatorul de transport, Transelectrica, identifică nevoile de reglaj în sistem, pe partea de producție sau de consum, și achiziționează energie de echilibrare, care se introduce sau se extrage din SEN de către participanții la piața de energie.

Creșterea puterii instalate în centrale eoliene, a căror producție este preluată, potrivit legislației în vigoare, cu prioritate în SEN, poate duce atât la exces de producție în raport cu consumul, cât și la perioade de penurie, ca urmare a caracterului intermitent al funcționării eolienelor. Prețurile practicate pe piața de echilibrare sunt semnificativ mai mari decât cele de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).

Producție peste estimări, dar sub medie

„Gradul de umplere în marile lacuri de acumulare este de 86%, ceea ce garantează acoperirea tuturor obligațiilor contractuale, precum și rezerva de putere și energie necesare pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național. În aceste condiții, este de așteptat ca Hidroelectrica să obțină rezultate economice foarte bune la finele anului”, a declarat președintele directoratului Hidroelectrica, Mihail Stănculescu.

Potrivit companiei, în primele șase luni ale acestui an, Hidroelectrica a depășit în mod constant indicatorii de performanță prevăzuți în buget, evoluție care se menține și după închiderea procedurii insolvenței, chiar în condițiile unui an deficitar din punct de vedere hidrologic, a scăderii cererii pe piața energiei electrice, precum și a scăderii prețurilor de livrare.

Pînă la finele lunii septembrie, Hidroelectrica a produs și livrat 11.336 GWh, iar estimarea producției pentru întreg anul 2013 este de circa 14.200 GWh, peste cantitatea de 13.000 GWh luată în calcul la construcția bugetului, dar semnificativ mai mică decât producția unui an mediu hidrologic, de 17.539 GWh.

Datorii de 2,8 miliarde lei

Profitul brut realizat în luna septembrie a fost de circa 40 milioane de lei, la o producție de doar 828 GWh. După primele 9 luni din 2013, profitul brut realizat este de 681 milioane lei, iar cifra de afaceri - de 2,282 miliarde lei.

„După declararea insolvenței, compania a vândut energie doar la prețul pieței, a avut un control foarte strict al costurilor și va aplica aceeași politică, pentru maximizarea veniturilor și încadrarea costurilor în limitele bugetului aprobat pentru anul 2013. Am urmărit creșterea resurselor financiare, deoarece Hidroelectrica are de achitat în perioada următoare datorii totale de circa 2,8 miliarde lei, care vor trebui acoperite conform contractelor cu băncile creditoare și cu prevederilor din ălanul de reorganizare” a adăugat președintele directoratului Hidroelectrica.

Compania estimează un profit record pentru anul 2013, care va conduce la recapitalizarea acesteia, după pierderi curente și reportate de 689 milioane lei, înregistrate la finalul anului trecut.

Investițiile în energie regenerabilă au scăzut cu 14% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, față de trimestrul al doilea, ca urmare a trend-ului de micșorare a subvențiilor de pe continentul european și a prețului redus al gazelor produse în Statele Unite ale Americii (SUA).

Investiții curate de energie a scăzut 14 la suta în trimestrul al treilea din cele trei luni anterioare ca Europa temperată subvenții și mai ieftin americană de investiții atrase de gaze naturale.

Cele 45,9 miliarde de dolari investite în domeniu în cel de-al treilea trimestru la nivel global va conduce probabil la scăderea pentru al doilea an consecutiv a investițiilor în energii regenerabile și tehnologii energetice inteligente, de la 281 miliarde de dolari în 2012, potrivit Bloomberg New Energy Finance. 

Investiții în primul trimestru a fost cu 20 la suta mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, principala explicație fiind scăderea acestora pe cele mai importante piețe: ​​China, Statele Unite și Europa au scăzut. SUA au înregistrat cel mai mare declin, o reducere cu 41 la suta, investițiile în energii regenerabile ajungând pe celălalt âăr, al Atlanticului la 5,5 miliarde de dolari.

Și industria de producere a energiei regenerabile din Europa se află în recul, după ce majoritatea statelor de la Germania la Spania sau România au redus subvențiile, care au ajutat industria, propulsând-o la un ritm de creștere record în anii anteriori. Gaze ieftine din SUA, rezultatul boom-ului gazelor de șist și reducerea cheltuielilor Chinei cu promovarea energiei eoliene au contribuit de asemenea la contribuit la declinul global al investițiilor din domeniu.

Citiți si: Culmea intervenționismului: după ce a subvenționat cu dărnicie producția de energie regenerabilă, guvernul spaniol acum o supraimpozitează, Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB, Chiar şi cu mai puţine certificate verzi, investitorii în energia regenerabilă sunt atraşi în continuare de România. La noi se pot racorda mai uşor la reţea, Unde dai și unde crapă: subvențiile pentru energie regenerabilă din estul Europei încurajează furturile de panouri solare în Germania, Energia regenerabilă, sub asediul consumatorului, industriei și guvernelor, Bulgaria: Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi aruncați în „cușca electorală” cu lei, Obsesia statului pentru energia regenerabila roade la temelia economiei germane, 

Lobby ecologist

"Guvernele par să accepte că lumea are o problemă majoră cu schimbările climatice, dar, pentru moment, apar prea absorbite de problemele interne pe termen scurt pentru a lua măsurile decisive necesare," susține Michael Liebreich , director executiv al Bloomberg New Energy Finance.

Cu toate acestea, capacitatea de energie fotovoltaică va atinge în acest an un nivel record, de 36,7 gigawați. De asemenea, scăderea investițiilor ar putea fi pusă și pe dezvoltarea tehnologică, pe scăderea costurilor totale cu tehnologia. 

Finanțarea activelor proiectelor de energie regenerabilă mai mari de 1 megawatt a fost de 26,4 miliarde dolari, comparativ cu 31,9 miliarde dolari în al doilea trimestru. Investițiile de private equity și venture capital au avut cel mai slab trimestru din 2005, ajungând la 724 milioane dolari de la 1,3 miliarde de dolari. Investițiile în companii de energie regenerabilă prin emisiuni de obligațiuni a sau vânzare de acțiuni au scăzut la 2 miliarde dolari de la 3,8 miliarde dolari pe cel de-al doilea trimestru, sumă mai mare însă decât cei 1,6 miliarde strânși în perioada similară a anului trecut.

Investiții în energie regenerabilă s-au redus în China la 13 miliarde de dolari, de la 13,8 miliarde de dolari în al doilea trimestru, o tendință similară fiind înregistrată în Japonia, India, Germania și Franța, în timp ce în Brazilia au crescut la 1,1 miliarde de dolari de la 950 milioane de dolari, iar în Marea Britanie la 2,6 miliarde de dolari, de la 1,6 miliarde de dolari.

Pericolul întreruperilor în aprovizionare

Săptămâna trecută, directorii mai multor companii energetice importante din Europa, responsabile pentru mai mult de jumătate din capacitatea de producție de pe Bătrânul Continent, au declarat că Uniunea Europeană trebuie să-şi modifice politicile referitoare la subvenţiile energetice, reglementări şi ţinte de emisii și au avertizat că mediul operaţional din ce în ce mai dificil ar putea conduce la întreruperi în aprovizionare, în Europa.

Companiile energetice susţin că au fost împinse de Uniunea Europeană să investească masiv în energiile regenerabile şi în noi tehnologii, dar întâmpină dificultăţi de pe urma regulilor diferite de la o ţară la alta, a schemei de tranzacţionare a emisiilor şi a problemelor cu subvenţiile.

"Vrem să trimitem un SOS în Europa, nu doar pentru companii sau pentru sectorul energetic, ci pentru Europa, în ansamblu. O societate nu poate fi prosperă fără o infrastructură energetică adecvată, iar infrastructura noastră este în pericol", a declarat directorul general al grupului german de utilităţi RWE AG, Peter Terium.

Acesta a avertizat că grupurile energetice închid centrale în Europa care, din punct de vedere tehnic şi al protecţiei mediului, sunt foarte eficiente, însă "sistemul nu le permite să le opereze economic".

La rândul său, directorul general ai Grupul italian de utilităţi Enel, Fulvio Conti, a declarat că legislaţia europeană trebuie să fie simplificată, pentru ca industria energetică să poată atrage din nou investiţii.

"Avem constrângeri legislative din partea Europei şi din partea statelor membre care se contrazic şi majoritatea pieţelor înregistrează creşteri ale preţurilor pentru consumatori şi niciun profit pentru industrie, iar această situaţie nu are sens", a spus Conti la Bruxelles, unde directorii executivi ai principalelor companii energetice europene s-au întâlnit cu oficialii UE pentru a discuta despre politica energetică europeană.

Industria cere eliminarea subvențiilor

Directorul Enel, Fulvio Conti, a apreciat că subvenţiile au creat o situaţie paradoxală în Europa pentru ţările care au abandonat proiectele de energie nucleară în favoarea tehnologiilor non-mature şi energiilor regenerabile.

"Vrem să eliminăm subvenţiile. Decizia de a promova tehnologiile non-mature şi energiile regenerabile a condus la o situaţie ciudată în care cetăţenii plătesc un preţ ridicat, industria nu înregistrează profituri şi nu sunt făcute investiţii", a apreciat Fulvio Conti.

În plus, revoluţia gazelor de şist din SUA a afectat şi mai mult competitivitatea şi profiturile companiilor energetice europene. În timp ce preţurile la energie au scăzut în SUA, ca urmare a ofertei abundente de gaze ieftine, în Europa preţurile la energie, în special la gaze naturale provenite din Rusia, au crescut. În consecinţă, Europa a început să importe cărbune ieftin din SUA pentru a contracara creşterea preţurilor la energie care a provocat nemulţumiri în rândul consumatorilor.

Potrivit directorului grupului francez GDF Suez, Gerard Mestrallet, Europa este în prezent într-o situaţie paradoxală în care mizează pe cărbune, dar în acelaşi timp vrea să-şi reducă şi emisiile de gaze cu efect de seră.

"Gazul ieftin din SUA este utilizat pentru a produce electricitate, iar SUA renunţă la cărbune. Aşa încât, cărbunele ieftin din SUA ajunge în Europa unde elimină gazele naturale. Însă, gazele naturale sunt mult mai curate decât cărbunele. Pentru a produce aceeaşi cantitate de electricitate, gazul natural produce jumătate din emisiile de CO2 rezultate de pe urma utilizării cărbunelui", a declarat Mestrallet.

Factura consumatorilor casnici s-a dublat în urma introducerii subvențiilor

Sub actualul sistem de subvenționare, producătorii de energie solară și eoliană beneficiază de un statut privilegiat la preluarea în sistem a energiei produse și se bucură și de prețuri garantate. În Franța, de exemplu, chiar dacă prețul de vânzare al energiei este situat undeva la 40 de dolari pe magawatt oră, cel perceput de producătorii de energie eoliană este de minim 83 de dolari pe megawatt oră. Diferența este acoperită de consumatori. Acest stimulent a deturnat investițiile către sectorul regenerabil. Germania, de exemplu, are  capacitate instalată de 60 gigawați de energie solară și eoliană. Însă preșurile garantate fac ca consumatorii casnici să achite aproximativ 29 eurocenti pe kilowattul oră, față de doar 14 eurocenti în 2.000.

România, paradisul regenerabil

În România, situația este similară, chiar mai favorabilă producătorilor de energie regenerabilă. Centralele eoliene au produs, în primele opt luni din acest an 2,9 TWh de electricitate, iar hidrocentralele au ajuns la o producţie de 10,8 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, cantitatea totală de energie din surse regenerabile produsă în perioada analizată a ajuns la 13,7 TWh. În acelaşi timp, consumul naţional a totalizat 32,9 TWh, ceea ce înseamnă că energia din surse regenerabile a reprezentat 41,6% din consumul naţional de electricitate în primele opt luni ale anului. Turbinele eoliene au produs în primele opt luni din acest an o cantitatea aproape dublă de energie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 2,9 TWh, faţă de 1,6 TWh în 2012. Energia eoliană a însemnat anul acesta 7,7% din producţia totală de electricitate, în timp ce, în primele opt luni din 2012, reprezentase 3,9% din total.

Opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice - aprobate

Chiar dacă în urma modificării legislației de acordare a certificatelor verzi producătorii de energie regenerabilă au amenințat cu retragerea investițiilor, acest lucru se lasă așteptat. Potrivit Agerpres, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în şedinţa din 10 octombrie, autorizaţii de înfiinţare pentru opt noi proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice, potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei. La 31 iulie 2013, în România se aflau în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 2.198 de MW, panouri fotovoltaice de 413 MW, microhidrocentrale de 474 de MW şi proiecte pe biomasă de 52 de MW, arată datele Transelectrica.  Capacitatea instalată în panourile fotovoltaice a consemnat, în acest an, un salt spectaculos. Astfel, dacă la 31 decembrie 2012 existau în România parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de 49,3 MW, după şapte luni erau în funcţiune proiecte de 413 MW. 

Nou proiect de lege anti-regenerabile

Însă situația s-ar putea schimba. Potrivit unui nou proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018. În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Gigantul danez Vestas a anunțat, miercuri, că a primit comanda de a echipa integral cu turbine eoliene parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, unul dintre cele mai mari din România, proiectat la o capacitate instalată de 108 MW și deținut de către producătorul german de energie STEAG.

Comanda include furnizarea, instalarea și operarea turbinelor, precum și un contract de mentenanță semnat pe 10 ani. Livrarea este planificată să înceapă în aprilie anul viitor, iar finalizarea lucrărilor și predarea parcului eolian către investitor este așteptată pentru luna decembrie 2014.

Danezii vor livra celor de la STEAG, pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, un număr de 36 de turbine eoliene model V112.3.0 MW, care vor produce peste 300 GW de energie electrică pe an, echivalentul unei economii de aproape 124.000 de tone de emisii de dioxid de carbon, susțin cei de la Vestas.

Parcul eolian Crucea Nord va putea alimenta cu curent electric gospodării numărând peste 550.000 de persoane.

În prima jumătate a acestui an, Vestas a livrat către clienți din întreaga lume 654 de turbine eoliene de tip V112.3.0 MW, cu o capacitate instalată totală de peste 1,9 MW, și a mai primit comenzi ferme pentru încă 4,5 GW.

Credit de la BERD

Producătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare

BERD a anunțat, în august, că ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirma într-un comunicat al BERD.

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, a fost primul jucător de top care a reluat investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Ambiții pe măsura dimensiunilor

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. În 2012, germanii anunțau că energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.
Fabrici vândute pe 1 euro

Marți, cu o zi înainte de comunicatul privind comanda pentru parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, danezii anunțau că au ajuns la un acord cu grupul german VTC Partners GmbH pentru vânzarea a 6 fabrici de turbine eoliene din portofoliul Vestas, la prețul de 1 euro bucata, mișcarea fiind parte dintr-un plan pe doi ani de vânzare de active, implementat de Vestas pentru stoparea pierderilor și ținerea sub control a costurilor.

Compania daneză va consemna o pierdere contabilă de 50 de milioane de euro pe trimestrul al treilea al acestui an în urma vânzării fabricilor, localizate în Norvegia, Suedia, Germania, China și Danemarca.

Potrivit planului menționat, care ar urma să fie finalizat la sfârșitul lui 2013, Vestas încearcă să-și reducă costurile fixe cu 400 de milioane euro, vizând totodată reducerea cu 30% a personalului, la 16.000 de angajați. Cei 1.000 de salariați de la cele 6 fabrici vândute își vor păstra locurile de muncă, urmând să fie preluați de cumpărătorul german.

Cu o săptămână înainte, Vestas anunța închiderea unei fabrici din Taranto, Italia, cu 120 de angajați. Anterior, danezii renunțaseră la vânzarea fabricii din Pueblo, Colorado, anunțată în august, așteptându-se ca unitatea americană să funcționeze la capacitate maximă anul acesta.

Deal-ul parafat cu cei de la VTC Partners prevede că Vestas va avea dreptul de a primi de la germani până la 25 de milioane de euro din eventualele profituri ale fabricilor vândute. Acordul prevede și un contract de furnizare și vânzări cu VTC, danezii estimând că renunțarea la fabrici le va reduce costurile cu circa 30 de milioane de euro pe doi ani.

Executivul a elaborat un proiect de hotătâre prin care, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a respectivului act normativ, aflat în prezent în stadiul de draft supus dezbaterii publice, se vor reduce definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, subvenții finanțate din buzunarul consumatorilor de curent electric.

Măsura vine după ce, de la 1 iulie, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017 pentru centralele hidro și solare și de la 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eșalonarea putând dura până cel mult în 2020. Însă modalitatea concretă de recuperare nu este deocamdată cunoscută, urmând a fi elaborată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

Cum va arăta noul sistem de subvenții prin certificate verzi

Potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele electrice eoliene noi, acreditate de ANRE după intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern, vor beneficia sub formă de subvenție, pentru fiecare MWh produs și livrat, de un număr de 1,5 certificate verzi până în anul 2017 și de doar 0,75 certificate verzi începând cu anul 2018.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc ca subvenție un singur certificat verde, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unei jumătăți din subvenția de 2 certificate verzi prevăzută de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice eoliene, subvenția constă în 2 certificate verzi, pâna în anul 2017, și un certificat verde, începând cu anul 2018. Practic, după intrarea în vigoare a noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele eoliene noi vor beneficia de un singur certificat verde până în 2017 și de 0,75 certificate verzi din 2018 încolo.

De asemenea, potrivit noului proiect de hotărâre de Guvern, centralele fotovoltaice noi, acreditate de ANRE, după intrarea în vigoare a hotărârii, vor beneficia, pentru fiecare MWh produs și livrat, de 3 certificate verzi. În prezent, producătorii de energie solară beneficiază de 4 certificate verzi, după ce ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordării a 2 certificate verzi dintre cele 6 prevăzute de legea pentru energia fotovoltaică.

Forma inițială a legii respective prevedea că, pentru centralele electrice solare, se acordă 6 certificate verzi sub formă de subvenție.

Proiectul de hotărâre de Guvern mai prevede reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, de la 3 la 2,3. În prezent, aceste hidrocentrale beneficiază de doar 2 certificate verzi, după ce guvernul a decis ca, de la 1 iulie 2013 și până în martie 2017, să amâne acordarea unui certificat verde dintre cele 3 prevăzute de legea privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile.

Ușurarea poverii pentru consumatorii finali

„Reducerea numărului de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat din centrale/grupuri electrice, acreditate după data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, pentru tehnologiile eolian, solar şi hidro, conduce la scăderea contribuţiei pentru energia regenerabilă din facturile consumatorilor finali şi prin aceasta la creşterea competitivităţii produselor industriale în special a produselor energointensive supuse unui risc major de relocare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotârâre de Guvern.

Executivul estimează, astfel, că acreditarea a 100 de MW de instalaţii fotovoltaice, cu 3 certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 6, cu factorul de capacitate 16% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata conduce, pe durata de viaţă de 15 ani a instalațiilor, la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 95 de milioane de euro.

De asemenea, potrivit calculelor guvernamentale, acreditarea a 100 de MW de instalaţii eoliene, cu 1,5, respectiv 0,75 certificate verzi din 2018, pentru fiecare MWh produs şi livrat, în loc de 2, respectiv 1 certificat verde, cu factorul de capacitate 25% şi preţul certificatului verde de 45 euro/bucata, conduce la scăderea contribuţiei plătite de consumatori cu circa 47 de milioane de euro.

Investiții semnificativ mai mici decât estimările inițiale

În documentul citat se mai arată că, prin raportul cu privire la analiza de supracompensare, emis de ANRE la 29.03.2013 pe baza monitorizării anului 2012, se constată că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară şi 0,7 pentru energia hidro.

„Pentru aceste tehnologii. investiţia specifică (mii euro/MW) a fost mai mică faţă de valoarea de referinţă cu 90 mii euro/MW pentru energia eoliană, cu 1.630 mii euro/MW pentru energia solară şi cu 1.330 mii euro/MW pentru energia hidro, în timp ce nivelul mediu al costurilor variabile şi al costrurilor fixe este peste nivelul de referinţă, cu excepţia energiei solare, iar factorul de capacitate s-a situat în jurul valorilor de referinţă”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul mai arată că, în condiţiile reducerii numărului de certificate conform măsurilor propuse, investiţiile în instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile răman stimulative pentru investitori, nivelul sprijinului acordat pentru energia eoliană, care contează cu peste 80% în structura de producţie a energiei din surse regenerabile în Romania, fiind aproape echivalent cu nivelul de sprijin din Franţa, Germania, Grecia, Bulgaria, Spania etc.

„Cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în Romania sunt peste preţurile similare obtenabile în alte ţări UE. Supracompensarea contravine pieţei bazată pe legile concurenţei, provoacă discriminări între participanţii la piaţă şi nu încurajează funcţionarea eficientă şi promovarea progresului tehnic de către operatori”, se spune în nota de fundamentare.

USL și-a scos cuiul pe care și-l bătuse singură în talpă

În documentul respectiv se mai precizează că, prin OUG nr. 57/2013, prin care a fost amânată acordarea unui număr de certificate verzi până în 2017, au fost eliminate și termenele-limită până la care nu putea fi redus numărul de certificate verzi acordate industriei energiei regenerabile, eliminare solicitată și de Comisia Europeană

Aceste termene-limită au fos introduse în vara anului trecut, prin modificarea legii de promovare a energiei regenerabile interzicându-se ajustările de subvenții până în 2014 pentru industria fotovoltaică și până în 2015 pentru celelalte forme de energie regenerabilă. Interesant este că această modificare a fost votată de un Parlament controlat deja de USL, după căderea cabinetului MRU.

Respectiva modificare a fost propusă în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților de către trei deputați din opoziție, dintre care doi, Alin Trășculescu (PDL) și Olosz Gergely (UDMR), au ajuns ulterior să fie cercetați de DNA pentru fapte de corupție.

Mai mult, Olosz Gergely a mai ocupat și funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în perioda 2007 – 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu.

În urma eliminării termenelor-limită, legea de promovare a energiei regenerabile prevede în prezent că “Măsurile de reducere a numărului de certificate verzi (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data comunicării acestora de către ANRE (în urma analizei de supracompensare – n.r.) şi se aplică centralelor/grupurilor electrice deţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, acreditate de către ANRE pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi după data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului”.

CEZ a pârât România la Comisia Europeană

Executivul mai susține că măsurile propuse au ca scop şi evitarea situaţiei în care Romania ar putea fi acuzată că produce discriminare între producătorii şi investitorii din sectorul energiilor regenerabile, în condițiile în care, în prezent, un număr tot mai mare de guverne introduc măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, pe măsură ce aceste energii ajung la paritate cu preţul reţelelor de distribuţie.

În august, grupul ceh CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania până la 66 milioane euro pe an. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, susţinea CEZ.

La rândul său, Comisia Europeană (CE) a anunțat că urmăreşte situaţia din Romania şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România.

„Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea. Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile, precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic, pe larg, în toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Marlene Holzner.

Angela Merkel a câștigat din nou, pentru a treia oară consecutiv, alegerile în Germania, inspirând siguranță și încredere electoratului. De altfel, organizația de tineret a partidului ei, Uniunea Democrat-Creștină, a adoptat ca slogan neoficial de campanie expresia „Mutti Macht’s”, care s-ar traduce aproximativ cu „Mami (mămica) se va ocupa de toate”.

Acum, după campanie și scrutin, în timpul cărora subiectul energiei nu a fost o temă principală, „Mutti” are de rezolvat o problemă care, dacă se acutizează, riscă să submineze grav principala economie a Europei: costurile tot mai mari ale renunțării la producția de energie nucleară și fosilă, coroborată cu promovarea surselor regenerabile de curent electric.

În 2011, după dezastrul de la reactorul nuclear de la Fukushima din Japonia, Merkel a decis intempestiv că Germania va renunța treptat, până în 2025, la toate centralele atomice pe care se bazează, în prezent, o bună parte din producția de energie a țării.

Acestea ar urma să fie înlocuite cu centrale eoliene și solare, care beneficiază de subvenții generoase, suportate de consumatorii casnici și industriali, precum și de prioritate la preluarea producției lor în sistemul energetic german: distribuitorii sunt obligați să cumpere curentul produs de acestea, la prețuri garantate preferențiale, peste cele de piață, indiferent de fluctuațiile cererii din partea clienților.

Cu 30% mai scump

La acea dată, măsura s-a bucurat de mare sprijin popular, dar consecința a fost că, în prezent, curentul electric în Germania este cu circa 30% mai scump decât media zonei euro. La rândul lor, companiile germane se tem că vor deveni din ce în ce mai puțin competitive în comparație cu concurenții lor externi, ca urmare a majorării costurilor cu energia. Mai mult, rețeaua electrică de transport a Germaniei are nevoie de investiții în upgradare pentru a putea face față valului de capacități instalate regenerabile noi, cu problemele lor bine-cunoscute de intermitență.

Merkel a ales prudența și a declarat că se va ocupa de această problemă după alegeri, evitând, în perioada preelectorală, să se implice prea mult într-o chestiune care presupune negocieri dure și complicate cu diferite grupuri de interese, de la organizațiile de lobby ale industriilor mari consumatoare de energie la cele ale producătorilor de energie regenerabilă și la grupuri ecologiste, puternice și influente în Germania.

În martie anul acesta, Merkel și liderii statelor din federația germană nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru frânarea majorărilor de prețuri la electricitate pentru consumatorii finali. Autoritățile locale s-au opus tăierii subvențiilor pentru energia regenerabilă, care ar fi amenințat investițiile industriei de profil și locurile de muncă create de aceasta în jurisdicțiile lor, în timp ce guvernul federal a refuzat reducerea taxelor pe generarea de energie electrică, care ar fi majorat deficitul bugetar federal al Germaniei.

„Schimbarea politici energetice este esențială nu doar pentru competitivitatea economiei germane, ci și pentru buzunarele germanilor de rând. Merkel va trebui să găsească un punct de echilibru între ținta de dezvoltare a energiei regenerabile și necesitatea ca prețurile la curent electric să nu explodeze”, spune Carsten Nickel, analist la Teneo Intelligence.

Tarife neconcurențiale, garantate pe 20 de ani

Reducerea subvențiilor și privilegiilor pentru regenerabili ar fi în beneficiul consumatorilor, însă ar fi de natură să pună frână investițiilor în acest domeniu, afectând activitatea și locurile de muncă ale unor companii de echipamente eoliene și solare cum ar fi Vestas sau Trina Solar. Încă nu este limpede care va fi efectul unei astfel de reforme asupra marilor companii de utilități precum RWE sau E.ON.

„Regenerabilele nu mai constituie o nișă a pieței de energie, ci sunt parte componentă a mixului energetic național, ceea ce înseamnă că acum problema se pune cu totul diferit”, a declarat Angela Merkel în fața Bundestagului, pe 3 septembrie.

Una dintre ideile de reformă este renunțarea la tarifele garantate peste nivelul pieței, suportate de consumatori, pentru producția de energie regenerabilă, sau măcar plafonarea majorărilor anuale ale acestora. Pe legea în vigoare, aceste tarife, precum și majorările lor anuale, sunt garantate pe 20 de ani. Schimbările ar afecta doar proiectele regenerabile noi, nu și pe cele aflate deja în funcțiune.

Una dintre cele mai puternice organizații de lobby ale industriei germane, BDI, care reprezintă circa 100.000 de companii, printre care giganți precum Volkswagen sau Siemens, cere să se renunțe la tarifele garantate și la preluarea cu prioritate în sistemul energetic a producției regenerabililor, indiferent de cerere. Organizația vrea ca producătorii de energie regenerabilă să vândă la prețuri și în condiții de piață, adică în funcție de volumul și momentul cererii și nu în funcție de când bate vântul sau strălucește soarele.

Temă centrală de negociere politică post-alegeri

Revendicări sau propuneri similare au venit și din partea cartelurilor industriei chimice și companiilor de utilități, ca și din partea fostului partener de coaliție al cancelarului Merkel, Partidul Liber-Democrat. Ministrul creștin-democrat al Mediului din fostul guvern Merkel, Peter Altmaier, partener apropiat și confident al cancelarului, s-a certat de multe ori pe aceată temă cu ministrul Economiei, Philipp Roesler, membru al Partidului Liber-Democrat.

Acum nu se va mai pune problema unor astfel de fricțiuni, căci liber-democrații nu au reușit să atingă pragul electoral de accedere în Parlament, iar creștin-democrații lui Merkel au obținut cel mai bun scor de la victoria lui Helmut Kohl din 1990, de după reunificare – 41,5% din voturi. Acest lucru face posibile coaliții cu social-democrați sau cu ecologiștii.

Fără îndoială că energia va fi un subiect-cheie al oricărei negocieri guvernamentale, iar un acord cu social-democrații pare mai ușor de obținut, în condițiile în care este de așteptat ca verzii sprijină accelerarea dezvoltării energiei regenerabile. Pe de altă parte, social-democrații au în palmares primul demers politic german de renunțare la energia nucleară, din mandatul cancelarului Gerhard Schroeder.

Doar anul trecut, în Germania s-au instalat capacități regenerabile de 10 GW, echivalentul a 10 centrale nucleare, ceea ce a sporit presiunea asupra sistemului de transport al energiei, din cauza intermitenței producției facilităților eoliene și solare. Una dintre soluțiile avute în vedere este dezvoltarea fermelor eoliene offshore, mai stabile din punct de vedere al producției, dar care au și costuri mai mari de construcție. În plus, s-au consemnat întârzieri în conectarea la rețeaua terestră de electricitate a câtorva proiecte marine finalizate.

Neamțul plătește, fie el consumator sau contribuabil

Planul de renunțare la energia nucleară a creat și alte probleme. Din cauza faptului că eolienele și solarele inundă rețeaua electrică la mijlocul zilelor, pe vârf de cerere, beneficiind de prioritatea care le este acordată prin lege, companiile de utilități precum E.ON sau RWE își închid centralele pe gaze naturale, care au ajuns să meargă în pierdere, preferând să mențină în producție termocentralele pe cărbune, mai ieftine, dar și mult mai poluante.

Consumatorii casnici subvenționează energia regenerabilă printr-o suprataxă specială, evidențiată pe facturile lor. Anul acesta, aceasta este de 5,28 euro/KWh, în creștere cu nu mai puțin de 47% față de 2012. Costul mediu al electricității pentru gospodării a fost de 26,4 euro/KWh anul trecut, cu tot cu subvenția respectivă, potrivit datelor Eurostat.

Problema este că subvențiile sunt garantate pe 20 de ani, ceea ce, potrivit calculelor Bloomberg, înseamnă că consumatorii germani vor plăti peste 20 de miliarde de euro pe an până în 2030 pentru a finanța trecerea Germaniei de la energie nucleară și fosilă la energie regenerabilă.

„Germania va purta o imensă povară în spinare ceva vreme. E posibil ca guvernul să fie nevoit la un moment dat și să utilizeze fonduri bugetare federale pentru a-i mai despovăra pe consumatori, atât pe cei casnici, cât și pe cei industriali”, spune Hubertus Bardt de la Institutul de Cercetări Economice din Koln.

Satul bavarez regenerabil

Comunitatea bavareză din Wildpoldsried, care numără 2.600 de locuitori, este fără îndoială una dintre cele mai ecologiste din lume, și nu la nivel declarativ. Foarte multe locuințe, dar și clădirile publice, au panouri solare pe acoperișuri, iar unele se alimentează cu căldură de la centrala pe biomasă a localității. Pe dealuri sunt turbine eoliene, finanțate de localnici, iar mai multe ferme au centrale pe biogaz.

În total, cei din Wildpoldsried produc de patru ori mai multă energie decât consumă. Grație obligației legake de preluare cu prioritate a producției regenerabile în sistemul energetic național, surplusul de electricitate al localității, în valoare de circa 5 milioane de euro pe an, este revândut în rețea.

Factura este însă achitată de consumatorii din întreaga Germanie, iar consumatorii au început să se sature.

„Înainte, germanii se temeau cel mai mult de pene de curent și de riscurile prezentate de centralele nucleare. Acum, principala lor preocupare este scumpirea continuă a curentului electric. Procesul de trecere la energia regenerabilă a fost prost administrat, iar politicile energetice trebuie de urgență modificate”, spune Claudia Kemfert de la Institutul German pentru Cercetări Economice.

Străinii se bucură: au și nemții o problemă

Germanii sunt un popor disciplinat și cu respect pentru natură. Atât populația, cât și companiile au fost dispuse, inițial, să plătească prețul necesar renunțării la energia fosilă și nucleară, însă acum tot mai mulți spun că lucrurile au avansat prea mult într-o direcție greșită.

Pe de altă parte, însă, în pofida nemulțumirilor, chestiunea nu a fost câtuși de puțin centrală în recenta campanie electorală. Momentan, Germania rămâne la planul Merkel, elaborat în 2011, care prevede ca ponderea energiei regenerabile în totalul mixului energetic german să ajungă la 35% în 2020 și la 80% în 2050. Anul trecut, procentul a fost de 23%.

„Străinii se uită din afară cu ochi mari la experimentul nostru, al germanilor, cu energia regenerabilă. Și cu puțină bucurie răutăcioasă”, remarcă Kurt Bock, CEO-ul gigantului petrochimic BASF.

Cele mai multe capacități instalate regenerabile urmează să fie instalate în nordul țării, ceea ce va face necesară construirea de linii de înaltă tensiune pentru transportul producției acestora în sud, unde sunt principalii consumatori industriali. Construcția lor stagnează însă, întrucât germanii nu vor stâlpi și cabluri lângă casele și în curțile lor.

Culmea absurdului: eoliene pe motorină

„Nu sunt câtuși de puțin împotriva energiei eoliene și solare, dimpotrivă. Dar mulți germani au ajuns să se întrebe de ce e nevoie de toate aceste rețele, devreme ce e mai eficient să ai producție descentralizată de energie”, spune Willi Traut, conducătorul unei campanii publice, veche deja de doi ani, pentru îngroparea cablurilor electrice de înaltă tensiune din zona Dusseldorf.

Lucrurile merg greu și cu centralele eoliene offshore. Acestea dau randamente mai bune, dar sunt mai complexe din punct de vedere tehnic, mai scumpe și mai greu de finalizat. Cu toate acestea, planurile guvernamentale prevăd instalarea a 10 GW de astfel de capacități pe coasta nordică a Germaniei până în 2020.

Mass media germană a făcut un imens scandal când s-a descoperit că un parc eolian offshore nou, situat lângă insula Borkum din Marea Nordului, în loc să producă el însuși curent folosind puterea vântului, consuma mari cantități de motorină. Un caz similar a fost semnalat recent în Marea Britanie.

Problema era că, din cauza descoperirii unor mine marine provenind din al doilea război mondial pe fundul mării, în apropiere de fundația centralei, nu au putut fi făcute toate legăturile necesare cu țărmul pentru conectarea facilității la sistemul energetic. Iar componentele mecanice ale turbinelor eoliene trebuie menținute în funcțiune pentru a se evita corodarea lor, ceea ce necesită consum de motorină.

Sorgenia Romania, parte a grupului Sorgenia care este unul dintre liderii pieţei de energie din Italia, a semnat cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de aerogeneratoare electrice, model G97 T90, aferente parcului eolian Fălciu 1 din Vaslui, indică o decizie a Sorgenia Romania. Valoarea acestui contract este 83,16 milioane de euro (exclus TVA).

În plus, italienii au mai semnat un contract în valoare de peste 14,3 milioane de euro (exclus TVA) pentru realizarea lucrărilor electrice şi civile corelate acestui parc. Contractul a fost semnat cu Alpine Energie Osterreich GMBH.

Al treilea contract a fost semnat pentru mentenanţa celor 44 de turbine şi tot cu Gamesa Eolica.

Sorgenia Romania are mai multe proiecte eoliene în România, în Dobrogea (cinci centrale eoliene în Medgidia) şi în Vaslui. În Vaslui mai deţine Parcul Eolian Fălciu 2 şi Wind Project Fălciu Trei.

Pentru proiectul al doilea din Vaslui, compania a depus actele pentru obţinerea de fonduri structurale nerambursabile în valoare de peste 53 milioane de lei, valoarea estimată a investiţiilor în acest proiect fiind de 134,6 milioane de lei (cu TVA inclus). Compania este destul de bine plasată în acest sens ca punctaj, fiind printre primele de pe lista de aşteptare.

Sorgenia, activ pe piaţa regenerabilelor,  este unul dintre liderii pieţei italiene de energie electrică şi gaze naturale. Compania are peste 5.100 MW capacitate instalată şi alte capacităţi de circa 50 MW în construcţie.

Cu doar 451 de angajaţi, compania a avut în anul 2012 afaceri de 2,6 miliarde de euro.

Din ce în ce mai multe companii de pe întreg teritoriul Statelor Unite, de la producători de dispozitive high-tech la mari retaileri, încep să își producă pe cont propriu curentul electric necesar alimentării activităților lor. Din 2006 până în prezent, numărul unităților independente de generare de energie electrică din SUA a crescut de 4 ori, de la 10.000 la 40.000, potrivit statisticilor federale. Trendul se accelerează și capătă tot mai multă consistență, susținut de reducerea semnificativă a prețurilor la panouri solare, turbine eoliene, dar și la gaze naturale.

Un alt catalizator este teama de penele majore, repetate și tot mai grave de curent rezultate în urma furtunilor și uraganelor și a altor dezastre naturale. Este ceea ce a impulsionat multe autorități locale și statale americane să elaboreze proiecte de microrețele autonome locale de electricitate, care să intre în funcțiune ca back-up atunci când porțiuni întregi din sistemul energetic centralizat sunt la pământ.

Compania Kroger Co deține în Pennsylvania o fabrică de lactate alimentată parțial cu curent electric produs de două turbine eoliene proprii, fapt care le-a permis celor de la Kroger să își reducă factura de electricitate cu 25% în ultimii doi ani.

La un centru logistic de distribuție produse alimentare din California, Kroger a instalat un sistem de rezervoare care utilizează bacterii pentru a convertii zilnic 150 de tone de reziduuri organice în biogaz. Combustibilul rezultat este ars pe loc și asigură 20% din necesarul de energie electrică al facilității.

Eficientizare, dar și protecție în caz de dezastru

Aceste două proiecte, la care se adaugă panourile solare care alimentează cu energie magazinele de desfacere alimente ale companiei, plus câteva măsuri de eficientizare a consumului de curent, au permis celor de la Kroger să economisească costuri cu energia de circa 160 de milioane de dolari pe an, spune directorul pentru probleme de energie al companiei, Denis George.

Demersurile de acest tip s-au înmulțit în special după marile probleme de alimentare cu curent electric rezultate în urma uraganului Sandy. Amplificarea fenomenului și creșterea numărului de companii autonome energetic constituie o amenințare pentru modelul încetățenit de business al monopolurilor din industria de utilități.

Un raport de anul acesta al Edison Electric Institute, organizația de lobby a producătorilor americani de energie, arată că dezvoltarea producției casnice de energie riscă să împingă monopolurile pe distribuție într-un cerc vicios, în care acestea, din cauză că pierd clienți, sunt nevoite să majoreze prețurile, ceea ce ar duce la pierderea și mai multor clienți.

Și în Japonia, după criza gravă a alimentării cu curent electric generată de explozia de la centrala nucleară de la Fukushima, tot mai multe familii japoneze au început să-și producă pe cont propriu energia electrică necesară alimentării locuințelor lor, instalându-și celule cu hidrogen și panouri solare.

Se va ajunge la paritate

În consecință, instituțiile de reglementare din energie se tem că, din cauza scăderii numărului de clienți și a veniturilor obținute de la aceștia, monopolurile energetice vor rămâne fără bani pentru întreținerea centralelor electrice și a rețelelor de transport de electricitate.

„Pe de altă parte, noi, companiile de utilități, ne punem întrebarea: <Stăm cu mâinile în sân și așteptăm să devenim piese de muzeu sau încercăm să participăm la acest business?>”. spune Nick Akins, CEO al companiei de utilități American Electric Power (AEP). AEP are în plan punerea la punct a unui program de suport și mentenanță pentru clienții care vor să-și instaleze propriile facilități de generare de energie electrică.

Momentan, generarea autonomă de energie electrică reprezintă mai puțin de 5% din producția totală de electricitate a SUA, dar mulți experți spun că, în curând, se va ajunge la un așa-numit „punct de paritate”, în care pentru o firmă va costa la fel să își producă propriul curent electric sau să îl cumpere de la o companie specializată.

Din 2007, de când și-a instalat propriile sisteme fotovoltaice pe acoperișurile unor magazine din California, costurile de producție a electricității ale Wal-Mart au scăzut de 6 - 8 dolari pentru fiecare watt produs la numai 3,50 dolari. Gigantul retail se așteaptă să ajungă la paritate cu prețurile practicate de companiile de utilități în mai puțin de 3 ani.

Din nișă în mainstream

În prezent, Wal-Mart își asigură din producție proprie circa 4% din consumul de energie, însă intenționează să majoreze procentul la 20% până în 2020, profitând de suprafețele mari de acoperișuri de care dispune, pe care se pot instala panouri solare.

Producția autonomă de energie a firmelor și gospodăriilor nu e o idee nouă. Dimpotrivă, a existat de dinainte de apariția rețelelor electrice centralizate de transport al electricității, care au început să fie puse la punct prin anii ’20 ai secolului trecut. Însă în ultimi cinzeci de ani, practica a fost asociată mai ales cu locații izolate precum Alaska sau cu facilități industriale cum ar fi rafinăriile petroliere, care produc cantități mari de deșeuri ce pot fi utilizate pentru generarea de energie.

Însă aproape peste noapte, acest fenomen de nișă a pătruns radical în mainstream. Cu 6 ani în urmă, Google a făcut senzație instalând mari panori solare pe complexul său din Silicon Valley. Alte companii tehnologice i-au urmat exemplul, dornice să-și optimizeze costurile cu energia electrică consumată de parcurile lor de servere.

Cei de la Apple își asigură în prezent 16% din necesarul de curent electric din panouri solare și celule cu biogaz proprii. Centrul de date al Apple din Maiden, North Carolina, este alimentat 100% din resurse energetice proprii.

Depind tot mai puțin de subvenții

Uzina de asamblare a BMW din South Carolina, care a produs 300.000 de mașini anul trecut, își asigură jumătate din consumul de energie prin intermediul unui dispozitiv care arde metan rezultat din deșeuri. Lanțul de farmacii Walgreen dispune de panouri solare proprii pe acoperișurile a 155 dintre magazinele sale și intenționează să mai echipeze astfel încă 200 de unități.

Fenomenul este încurajat de scăderea prețurilor la echipamente energetice. Costurile de instalare a panourilor solare s-au înjumătățit din 2002 în 2012 și există și opțiunea închirierii sau achiziționării în leasing a acestora.

Multe astfel de proiecte se califică și pentru subvenții de stat federale sau locale. De exemplu, 30% din costurile de instalare a facilităților fotovoltaice se deduc din taxe, procent care va scădea la 10% până în 2017. Însă analiștii spun că subvențiile joacă un rol din ce în ce mai mic și că sunt de fapt cu totul eclipsate de scăderea prețurilor echipamentelor energetice. În ultimii patru ani, costurile modulelor solare au scăzut cu nu mai puțin de 80%, de la 4 dolari la doar 65 de cenți pe watt produs.

Companiile se orientează și spre turbine eoliene sau celule cu hidrogen, baterii, turbine sau motoare cu gaze naturale. Firma de tehnologie și inginerie SAIC dispune de un centru de date în afara New York-ului, alimentat 100% cu motoare pe gaze naturale, mult mai sigure în caz de furtună decât alte echipamente, dat fiind că țevile de gaze sunt îngropate în pământ. Centrul dispune și de baterii pentru back-up.

Și comunitățile locale vor autonomie energetică

De altfel, unul dintre principalele motive pentru care atât multe companii, cât și instituții publice precum universitățile, își doresc capacități proprii de generare de electricitate este acela de a nu se trezi în beznă în caz de uragan sau furtună. Potrivit Casei Albe, penele de curent cauzate de dezastre naturale au costat economia SUA pierderi de productivitate între 18 și 52 de miliarde de dolari pe an în perioada 2003 – 2012.

Până la sfârșitul anului viitor, cei de la Verizon Communications vor să instaleze celule cu hidrogen și panouri solare în valoare totală de 100 de milioane de dolari la 19 centre de date și alte facilități situate în 7 state americane, inclusiv New York și New Jersey.

Tot ca reacție la penele cauzate de dezastre naturale, multe autorități locale și statale americane pun la punct proiecte de microrețele autonome locale de electricitate, care să intre în funcțiune ca back-up atunci când porțiuni întregi din sistemul energetic centralizat sunt la pământ. De exemplu, statul Connecticut, grav afectat de uraganul Sandy, are în plan construirea unei microrețele locale care să asigure continuitatea alimentării cu curent a unor servicii publice și a unor companii în caz că rețeaua centralizată cade.

O microrețea locală operează independent de sistemul centralizat și constă în mai multe facilități de generare autonomă de electricitate conectate între ele. O astfel de microrețea poate include generatoare pe bază de gaze naturale, panouri solare și turbine eoliene. Atunci când rețeaua centralizată cade, microrețeaua locală intră automat în funcțune.

Mai multă siguranță și pierderi mai mici

Ideea microrețelelor câștigă tot mai mult teren în întreaga lume, dar în special în Statele Unite, unde peste 260 de proiecte de acest tip sunt fie deja funcționale, fie în diferite stadii de implementare, potrivit firmei de cercetare Navigant Research. La nivel mondial există în prezent 480 de astfel de proiecte.

Pe lângă beneficiile legate de creșterea autonomiei și securității aprovizionării cu electricitate, microrețelele înseamnă și volume mult mai mici de pierderi de electricitate pe liniile de transmisie, care pot ajunge uneori până la 20% din energia transportată de rețelele centralizate clasice, în momentele de vârf de consum.

La nivel teoretic, microrețelele par un concept simplu, însă pot fi construite, asamblate și operate în mai multe feluri, astfel încât, în prezent, nu există o definiție juridică general acceptată a acestora și nici consens asupra modului în care ar trebui reglementate.

Astfel, o microrețea poate fi și o casă deconectată de la rețeaua centralizată, care se alimentează cu propriile panouri solare instalate pe acoperiș, și un complex universitar care își produce și își transportă propria energie, dar și o întreagă insulă, cum ar fi St. Thomas din arhipelagul Virginelor, care dispune la fața locului de propria sa centrală electrică și de propriul sistem de transport al curentului electric.

Dincolo de asta, uraganul Sandy a demonstrat că dezvoltarea de microrețele electrice este absolut necesară pentru securitatea energetică.

„Ca să dau doar un exemplu, după Sandy, multe benzinării dispuneau de carburanți, dar nu se putea face plinul la ele din cauză că nu era curent electric. Uraganul a arătat cât de vulnerabil este sistemul energetic centralizat în caz de dezastru natural. Este nevoie de schimbări”, spune Gerald Stokes, director asociat la Brrookhaven National Laboratory și președinte al New York Energy Policy Institute.

Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transmitere a Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), din care face parte și operatorul sistemul energetic național românesc, Transelectrica, a anunțat că Turcia a mai trecut cu bine un test din cadrul procesului de sincronizare a sistemului său de transport al energiei cu cel european.

Organizația a anunțat că operatorul turc de transport al energiei electrice, TEIAS, a obținut rezultate pozitive la ultimul test de viabilitate a sincronizării permanente a operațiunilor sale cu cele ale sistemul energetic european. Evaluarea finală de risc va fi discutată în octombrie, urmând ca TEIAS să semneze un contract pe termen lung privind respectarea standardelor europene.

Prin respectivul contract, cei de la TEIAS se vor angaja să rezolve patru probleme tehnice rămase deocamdată în suspensie, respectiv instalarea de scheme speciale de protecție în două regiuni ale Turciei, îmbunătățirea infrastructurii de comunicații, finalizarea instalării de sisteme STATCOM/SVC în sud-estul Turciei și îmbunătățirea sistemelor de securitate online.

În plus, sistemul turc de transport al energiei va trebui operat în condiții de tranzacții de piață, respectându-se legislația UE.

„Ulterior, se va lua o decizie privind sincronizarea permamentă. În acest scop, ENTSO-E propune prelungirea cu un an a perioadei de testare”, se arată într-un comunicat al organizației.

Ne place deschiderea sau ne e frică de concurență?

Interconectarea sistemelor energetice din Turcia și Europa este extrem de importantă pentru România. Joi, premierul Ponta, aflat în vizită la Ankara, a discutat cu premierul turc despre acest subiect, arătând că este importantă interconectarea României şi Turciei pentru asigurarea securităţii energetice și că principalul proiect pe care îl doreşte rezolvat este cablul energetic subteran prin Marea Neagră.

"România are excedent de energie, iar Turcia, o ţară în dezvoltare, are nevoie să importe. Sunt convins că, prin sprijin politic, proiectul se va finaliza", a spus Ponta.

Pe de altă parte, potrivit Transelectrica, realizarea mai multor interconexiuni ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine reprezintă o şansă pentru producătorii români de energie de a exporta mai mult, dar există şi riscul ca piaţa autohtonă să fie "invadată" de energie din aceste state.

„Sunt producătorii români pregătiţi să facă faţă unei competiţii care poate să fie extrem de interesantă? Nu este doar oportunitatea de a exporta, ci şi de a fi invadaţi de import foarte puternic din ţările vecine", a declarat, joi, Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere al transportatorului de energie Transelectrica, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exportul de electricitate a scăzut cu 11,3% în primele şapte luni. Transelectrica estimează pentru perioada 2014 - 2017 o scădere anuală de aproximativ 4% a consumului de electricitate.

Excedent de energie

În mai anul acesta, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat că România va înainta Turciei oferte de export de energie până la finalul lunii respective și că a discutat cu omologul său de la Ankara despre dezvoltarea unei legături directe între cele două țări în vederea acestui schimb comercial, constând în instalarea unui cablu submarin între România și Turcia, necesar pentru descărcarea excesului de curent electric produs de centralele eoliene din Dobrogea.

Încă din 2011, Transelectrica avertiza că există un excedent de energie în Dobrogea, care ameninţă sistemul energetic naţional şi că, din acest motiv, este necesară construirea cablului submarin România-Turcia.

„Există un excedent de energie electrică în Dobrogea care ameninţă să atingă cote impresionante greu de stăpânit în condiţii de securitate”, spunea managerul Transelectrica Solution, Gheorghe Indre, adăugând că situaţia este cauzată de capacitatăţile ridicate de producţie şi de consumul scăzut din zonă.

Lipsă de finanțare și opoziție din partea bulgarilor

Transelectrica a semnat în 2009, cu firma Vattenfall Power Consultant AB, din Suedia, un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, inclusiv studiu de mediu, și a caietelor de sarcini pentru proiectul „Cablu Submarin România - Turcia (HVDC Link)”, valoarea contractului fiind de 1,24 milioane euro.

Scopul proiectului, care a fost conceput ca urmare a unor înţelegeri preliminare între autorităţile din România şi Turcia, este facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări, în principal pentru satisfacerea nevoilor în creştere de consum de electricitate din Turcia, precum şi pentru valorificarea potenţialului de producţie pentru export din România, aflat în creștere semnificativă ca urmare a boom-ului eolian din Dobrogea.

Proiectul a fost pus pe hold din cauza lipsei de finanțare, dar și a opoziției guvernului bulgar, care nu dorește ca România să concureze Bulgaria la vânzarea de curent electric către Turcia. Cablul submarin ar urma să tranziteze apele teritoriale ale Bulgariei, din acest motiv fiind nevoie de acordul executivului de la Sofia. Ca și România, Bulgaria se confruntă cu problema excesului de producție de curent electric, care a dus, în mai, la restricționarea accesului la rețea a energiei produse de unele centrale regenerabile.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat, recent, un pachet de finanțare în valoare de 65 de milioane de euro destinat modernizării rețelei de electricitate a Muntenegrului, în vederea implementării unui proiect ulterior de interconectare a acesteia cu cea italiană, printr-un cablu submarin ce traversează Marea Adriatică.

Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

Intervenționismul statului funcționează în avalanșă asupra piețelor. Majoritatea economiștilor se iluzionează de obicei cu ideea că intervenționismul este o soluție punctuală, mai rapidă, de corectare a eșecurilor piețelor sau de internalizare a "eternalităților negative" create de aceasta decât cea a auto-corectării, care necesită timp și un proces îndelungat de "trial and error".

Numai că, de fiecare dată, intervenția statului creează noi externalități negative, ce trebuie corectate printr-o altă intervenție, care la rândul său creează alte externalități… etc. Așa se ajunge la situații absurde, precum cea din Spania, în care contribuabilii își distrug singuri panourile solare, după principiul pârjolirii recoltelor, pentru a nu impozitați de stat.

Cel mai bun exemplu este cel al "externalităților negative" create de utilizarea intensivă a resurselor convenționale de energie. Pentru corectarea acestora, statul ar trebui să intervină și să subvenționeze utilizarea de resurse alternative, regenerabile și mai puțin poluante. Numai că doar după ce a fost introdusă această subvenție, se poate observa de ce piața s-a încăpățânat să nu adopte singură această soluție. Producția de energie regenerabilă, precum cea fotovoltaică sau eoliană, este extrem de volatilă. Iar sistemele de stocare a a cesteia, care să regleze această volatilitate, sunt practic inexistente. În plus, în perioadele de producție maximă de energie regenerabilă, prețul energiei scade atât de mult, încât producătorii de energie convențională sunt nevoiți să închidă capacitățile de producție mai costisitoare. Capacități care ar trebui redeschise în perioadele în care producția de energie regenerabilă este extrem de redusă. Însă închiderea și redeschiderea unor capacități de producție, precum termocentralele de exemplu, care și așa produc cea mai scumpă energie de pe piață (acestea vor fi primele victime ale supra-producției de energie regenerabilă) implică costuri importante și timp, pe care o companie și le-ar putea permite doar la un anumit nivel al prețurilor. Prețuri care însă sunt controlate mai peste tot în Europa.

Instabilitatea creată de subvențiile pentru regenerabile în sistemul național de energie a fost de fapt elementul declanșator al măsurilor luate mai peste tot în Europa de reducere a subvențiilor sau chiar de eliminare a lor. O intervenție asupra pieței a condus la externalități negative (în absența unei soluții de stocare eficiente), corectate printr-o nouă intervenție.

E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul sobă

Numai că guvernul spaniol a fost mai catolic decât Papa. Observând impactul datoriilor de 26 de miliarde de euro către companiile publice de utilități asupra deficitului bugetar, la sfârșitul lunii iunie executivul de la Madrid a decis să adopte mai multe măsuri menite a a acoperi menite să acopere această gaură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul a declarat că va impune o taxă retroactivă de 6 eurocenți pe energia solară produsa de sistemele până nu de mult subvenționate cu dărnicie. Potrivit unor studii, mai mult sau mai puțin independente, impunerea acestei taxe ar scumpi energia regenerabilă peste nivelul celei comercializate prin rețeaua națională de distribuție. 

În plus, pentru a nu scăpa pe nimeni din vedere, guvernul a impus și amenzi de 6-30 de milioane de euro pentru producătorii de energie regenerabilăî care nu sunt conectași la rețeaua națională.

Guvernul spaniol și-a motivat intervenționismul dus până la absurd prin faptul că, deși consumul de energie a scăzut, producția s-a majorat, creând un surplus de 60 la sută peste nivelul vârfului de cerere. Noua taxă este concepută, susține executivul, nu numai pentru plata datoriei publice, ci și pentru stoparea viitoarelor investiții în producția de energie.

"Această legislație este un atac la piața liberă, care are scopul de a preveni oamenii să concureze cu companiile de utilități publice," a declarat Jose Donoso, director al UNEF Group. "E ca și cum v-ar pune să plătiți dacă opriți caloriferele electrice și dați drumul la o sobă pe lemne", a explicat acesta.

Producătorul german de energie STEAG, care anul trecut a preluat proiectul parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea de la Monsson Group, a solicitat un împrumut în valoare de 68 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), capitalizată cu fonduri publice alocate de statele acționare. Costul parcului eolian Crucea Nord, care va avea o capacitate instalată de 108 MW, este estimat la 192 milioane de euro, iar restul finanțărilor necesare vor proveni de la alți creditori, precum și din fondurile proprii ale dezvoltatorului.

BERD ia în considerare acordarea unui împrumut de 68 de milioane de euro germanilor de la STEAG, pentru finalizarea parcului eolian Crucea Nord din Dobrogea. Investițiile totale necesare sunt estimate la 192 de milioane de euro, iar restul banilor vor veni din alte credite, precum și din fondurile proprii ale STEAG.

„Sprijinul acordat unui nou intrat pe piață va promova investițiile private în sectorul energetic al României și va ajuta țara să atingă țintele UE privind energia regenerabilă”, se afirmă într-un comunicat al BERD.

Au cumpărat înainte de amânarea subvențiilor

Producătorul german de energie STEAG, cu vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro în 2012, este primul jucător de top care reia investițiile pe piața românească a energiei regenerabile, după ce Guvernul de la București a decis ca, de la 1 iulie 2013, să amâne până în 2017 acordarea unei părți din subvențiile pentru energie regenerabilă, pe bază de certificate verzi.

Potrivit experților, până la două treimi din veniturile dezvoltatorilor de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile provin din tranzacționarea certificatelor verzi, costul acestei subvenții fiind suportat de consumatorii finali de curent electric, fiind inclus în facturile lor lunare.

Parcul eolian Crucea Nord își va recupera investiția din vânzarea energiei produse pe piața pentru ziua următoare (PZU), precum și din vânzarea certificatelor verzi acordate drept subvenție.

Cei de la STEAG au cumpărat proiectul eolian Crucea Nord anul trecut, de la dezvoltatorul Monsson Group. Atunci, cu ocazia perfectării tranzacției, Andrei Muntmark, directorul comercial al Monsson Group, declara că România a devenit o țintă atractivă pentru investitori, după implementarea în detaliu a legislației privind sprijinirea energiei regenerabile, în acord cu directivele UE, precum și grație resurselor sale eoliene abundente.

Ce promiteau germanii în 2012

În 2012, germanii anunțau că vor investi peste 200 de milioane euro în proiect, parcul urmând să fie echipat cu 36 de turbine Vestas, cu o putere de 3 MW fiecare. Potrivit planurilor anunțate în 2012 de investitor, energia electrică produsă va trece printr-o nouă stație de transformare, situată în apropiere de localitatea Stupina, care se va conecta la rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica.

Cei de la STEAG mai spuneau că proiectul Crucea Nord, situat la circa 50 de kilometri nord-est de portul Constanța, urmează să facă parte dintr-un complex eolian mai mare, cu o capacitate instalată totală de cel puțin 600 MW.

De asemenea, STEAG susținea că proiectul Crucea Nord urmează să devină operațional pănă la finalul lui 2013, urmând să sprijine indirect înființarea a crica 100 de locuri de muncă. Producția de energie a parcului va putea alimenta circa 200.000 de gospodării din România și va reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 300.000 de tone pe an, mai afirmau reprezentanții companiei germane.

Producătorul german de energie STEAG, aflat în acest business de 75 de ani, este controlat de un consorţiu de şapte companii municipale de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul de 49% din acţiuni se află în posesia concernului industrial Evonik Industries, controlat de RAG, cea mai mare corporație germană specializată în mineritul de cărbune.

STEAG dispune, în întreaga lume, de capacități instalate totale de 9.400 MW, atât fosile, cât și regenerabile, din care 7.700 MW doar în Germania, operând 11 centrale electrice și peste 200 de facilități de distribuție.

Statul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

„Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

Marea problemă a energiei regenerabile este cea a stocării. Producția de energie electrică regenerabilă poate varia, ceea ce creează instabilitate în sistemul energetic în absența unor capacități de stocare ridicate. Tocmai de aceea, guvernul japonez investește peste 203 milioane de dolari într-un proiect pilot pe o insulă aflată la 400 de km la nord de Tokyo, în speranța ca, în urma experimentului, să revoluționeze piața energetică la fel cum în anii '70 a revoluționat piața calculatoarelor prin produsele Casio, iar în acest secol pe cea a mașinilor hibrid, prin Toyota Motor Corp.

Potrivit Bloomberg, investiția de 203 milioane de dolari va fi făcută în vederea punerii în funcțiune a unui dispozitiv produs de Sumitomo Electric Industries Ltd. în vederea stocării energiei solare și eoliene produsă în exces pe insula Hokkaido.

"Este momentul cel mai prielnic pentru cuceri Europa și SUA prin comercializarea sistemul experimentat în Hokkaido spre comercializare", a declarat Keisuke Murakami, un oficial al ministerului japonez al comerțului responsabil de proiect.

Noile baterii, care utilizează vanadiul pentru a stoca energie electrică în rezervoare electrolitice, sunt rezultatul unor activități de cercetare desfășurate în Australia și China și promite să se ocupe de excedentul de mare putere, care se poate dezvolta pe o rețea de transport.

Proiect pilot

Insula Hokkaido a fost ales pentru că este izolată de rețeaua de electricitate din Japonia și este ideală pentru amplasarea de panouri solare și turbine eoliene. Dacă ar avea succes, proiectul pilot al guvernului japonez ar putea impulsiona afacerile Sharp Corp și SoftBank Corp, care se numără printre investitorii care construit panouri solare cu o capacitate de patru ori mai mare decât cea pe care rețeaua din Hokkaido o poate prelua. Acestea ar urma să devină funcționale începând cu 2015.

Și alte companii din Japonia, precum Tokyo Electric Power Co și Kansai Electric Power Co au investit în cercetare, în vederea descoperirii unor soluții de stocare a energiei. În SUA, Electric TransmissionTexas și PG & E Corp (PCG) se numără printre companiile care investesc masiv în acest domeniu.

Pericol de incendiu

În afară de costul de producție, unul dintre cele mai mari obstacole este potențialul supraîncălzire al bateriilor și, implicit, riscul provocării de incendii. În august 2012, un sistem de back-up, bazat pe plumb, de 15 megawati al unui parc eolian din Hawaii a luat foc și a distrus clădirea în care se afla instalat, forțând o închidere temporară a parcului eolian de 30 de megawati al companiei First Wind Holdings Inc. 

Problemele asociate cu mai prolificele baterii litiu-ion au afectat producția de avioane Dreamliner a celor de la Boeing și a condus la falimentul A123 Systems Inc (AONEQ) proiect sprijinit de guvernul SUA.

Incidente similare au fost înregistrate și de sistemul de stocare de 2 MW dezvoltat de NGK Insulators Ltd, bazat pe baterii sodiu-sulf.  În luna mai, NGK a anunțat că a semnat un acord cu Terna SpA (TRN) din Italia pentru a furniza un sistem de baterii cu o capacitate de 490 megawatt-oră.

Nu toată lumea este convinsă proiectul va fi încununat cu succes, în vederea eliminării variațiilor de energie. "Poate fi un proiect pilot bun pentru a îmbunătăți tehnologia, dar nu va rezolva problemele cu care se confruntă insula Hokkaido", a declarat Ali Izadi-Najafabadi, analist la Bloomberg New Energy Finance. "Acesta nu rezolvă problema cererii de energie electrică redusă de pe insulă. În cazul în care producția de energie regenerabilă este în creștere nu există suficientă capacitate pentru a transfera de energie electrică pe continent", a explicat acesta.

Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

Noul sistem de redevențe care urmează a fi stabilit începând cu 2014 ar putea introduce două premiere în România: împărțirea producției, fie a producției fizice de hidrocarburi, fie a echivalentului monetar al acesteia, și colectarea unei părți din redevență direct de către comunitățile locale. Cel puțin așa susține Economica.net.

Ideea nu este rea și, în absența unei revizuiri fundamentale a drepturilor de proprietate asupra resurselor, în sensul acordării acestor drepturi (dar și a responsabilităților) fiecărui proprietar privat care deține suprafața sau care a investit în exploatare, reprezintă o "second-best solution". Până la urmă, cei care ar trebui să decidă asupra exploatării sau nu a resurselor, dar și să beneficieze de urma lor, sunt cei care supuși direct riscurilor.

Noul sistem va mări, în medie, nivelul procentual al redevenţelor pe care statul român le percepe companiilor ce exploatează zăcăminte de petrol şi gaz „chiar şi cu 40-50%”, susțin sursele citate de Economica.net. Noul sistem de redevenţe va impozita diferenţiat companiile pe categoriile de zăcământ şi volumul de investiții necesar pentru exploatarea lui. În prezent, redevenţele se situează în intervalul 3,5 şi 13,5%, criteriul de diferenţiere fiind cantitatea de petrol şi gaze extrasă trimestrial. Spre exemplu, Petrom plăteşte o redevenţă de 13,5% pentru zăcămintele cu o producţie trimestrială mai mare de 100.000 de tone şi de doar 3,5% pentru zăcămintele de sub 1.000 de tone producţie trimestrială. La gaze, există acelaşi interval al redevenţelor 3,5-13,5%.

Aceeași publicație electronică, Economica.net susține că în primele șase luni ale anului au intrat în România peste 1,9 miliarde de lei au intrat de la 10 companii cu capital străin care au la noi filiale sau societăţi de sine stătătoare, potrivit unei analize realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Partea leului a revenit companiilor din domeniul energetic, în special cele care activează în cel al energiei regenerabile. 500 de milioane de lei, au venit în urma unor majorări de capital făcute în perioada analizată  de Enel Green Power România, compania Grupului italian Enel dedicată dezvoltării și administrării energiei provenite din surse regenerabile. De altfel, în luna iulie, EGP a finalizat investiţiile în primele centrale fotovoltaice ale companiei în România, conectându-se  la rețea.Cele două centrale, Berceni 1 și Berceni 2, sunt localizate în județul Prahova, având o capacitate instalată totală de circa 19 MW. Unitățile vor putea genera circa 29 milioane kWh pe an. Enel Green Power are în România o capacitate instalată de 498 MW în energie eoliană. Tot pentru investiţii în energie verde au venit alţi 246 de milioane de lei de la spaniolii  Iberdrola Renovables, prin  Eolica Dobrogea One, companie care a dezvoltat mai multe parcuri eoliene în zona Dobrogea. Cel mai recent proiect este cel de la Mihai Viteazu, cu o putere instalată de 80 MW şi care este funcţională de la începtul anului trecut. De asemenea, italienii au mai finanţat şi filiala Iberdrola Renewables România cu 180 de milioane de lei. Petrofac Solutions este reprezentanţa din România a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii petrolifere din lume şi a primit în prima  parte a acestui an de la compania mamă 175,5 milioane de lei.

Mediafax anunță că Rompetrol, controlat de KazMunaiGas din Kazahstan, a deschis în acest an 12 benzinării în Republica Moldova şi Bulgaria, ajungând la 114 puncte de alimentare în cele două state, şi intenţionează ca până la sfârşitul anului să mai deschidă şase unităţi. Ca urmare a extinderii reţelei de benzinării, în primele şase vânzările de combustibili în Republica Moldova au crescut cu 21,7%, până la 23.000 de tone. În Bulgaria creşterea a fost de 5%, până la 37.500 de tone.

Potrivit aceluiași Mediafax, Hidroelectrica a acţionat în instanţă traderii de energie Alpiq Romindustries şi Energy Holding, cărora le cere "câteva sute de milioane de lei", reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale, a declarat preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Remus Borza. "Le cerem sute de milioane de lei la fiecare. I-am dat în judecat înainte de 27 iunie", a afirmat Borza. Borza deţine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie, când compania a ieşit din insolvenţă. Borza a arătat că prejudiciile sunt reprezentate de diferenţa dintre preţul mic la care Hidroelectrica a vândut energia prin contractele bilaterale şi preţul pieţei, mai mare cu cel puţin 50%.

Ziarul Financiar informează că cele mai mari zece contracte atribuite de Romgaz în primul semestru din 2013 au o valoare de peste 556 de milioane de lei (126 mil. euro), de aproape trei ori mai mare decât valoarea primelor zece contracte atribuite în tot anul trecut. Şi acum, la fel ca şi anul trecut, marele câştigător a fost Prospec­ţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Canicula are și efectele sale pozitive, chiar dacă mai puține decât cele negative, e adevărat. Unul dintre acestea: majorarea cantității de energie produsă de parcurile solare, în detrimentul celei produse de parcurile eoliene sau a celei hidro. Ieri de exemplu, semnalează Ziarul Financiar, în jurul orei 10:20 funcționau numai 9 MW în parcuri eoliene, dar injectau energie în sistem 36 MW de proiecte solare, potrivit datelor Transelectrica.

Deși nu se poate vorbi deocamdată de o tendință, în contextul în care în România sunt funcționali peste 2.000 MW în parcuri eoliene și numai 200 în proiecte fotovoltaice, situația înregistrată în cursul zilei de ieri arată cât sunt de conectate sursele alternative de energie la condițiile meteo.

Același ZF anunță că producătorii și furnizorii de energie electrică se vor putea întâlni pe o nouă platformă a bursei de energie, numită piața centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale sau over-the-counter (OTC), care va permite tranzacționarea în timp real, pe termen mediu și lung, a pachetelor de energie. Practic, viitoarea platformă va aduce bursa de energie mai aproape de funcționalitatea bursei de valori, unde vânzătorul și cumpărătorul se întâlnesc direct. Jucătorii din piața de energie solicită de mult timp crearea unei platforme pentru tranzacțiile „peste tejghea“, adică fără intermedierea companiei OPCOM, care administrează bursa de energie. Necesitatea a devenit și mai mare anul trecut, când o modificare adusă legii energiei electrice a făcut obligatorie încheierea tuturor tranzacțiilor prin instrumentele puse la dispoziție de OPCOM.

BMW a lansat prin evenimente simultane în Londra, New York si Beijing modelul electric i3, mașina cu care germanii speră să revoluționeze industria auto, susține HotNews. În cele mai mari piețe europene mașina va fi livrată în noiembrie, cu prețuri de la 34.950 euro, iar autonomia va fi de 160 km cu motorul electric și de peste 260 km cu motor-generator pe benzina. i3 va fi disponibil din noiembrie pe marile piețe europene – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, iar la anul va fi lansată în SUA, Japonia și China, a spus la Londra, Ian Robertson, directorul comercial al companiei. In 2014 va fi lansat supercar-ul electric i8 care va costa în jur de 100.000 euro.

Economia Arabiei Saudite, puternic dependentă de exporturile de petrol, este tot mai vulnerabilă la creșterea producției de hidrocarburi din exploatarea șisturilor în SUA, care reduce cererea globală pentru țițeiul țărilor OPEC, a avertizat prințul saudit Alwaleed bin Talal, citat de Mediafax. Arabia Saudită nu-și va putea îndeplini obiectivul de a-și majora capacitatea de producție la 15 milioane de barili pe zi din cauza producției de hidrocarburi din șisturi bituminoase, a afirmat bin Talal, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, într-o scrisoare adresată în luna mai unor miniștri saudiți și publicată abia acum pe contul personal de Twitter.

În prezent, cele mai finanțate campanii din România par a fi cele pro și contra exploatării gazelor de șist. Dacă pare evident nota de plată a demonstrațiilor din Moldova este achitată de companii cu sediul în fostul spațiu sovietic, la fel de evidentă este finanțarea de către americani a campaniilor de promovare a exploatării gazelor de șist. După site-ul lansat de ANRM, astăzi Adevărul publică un interviu-manifest cu un reprezentant al unui grup de lobby cu sediul la Bruxelles.

Este vorba de Richard Davies, unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai

"Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. (…) Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător pentru termen lung.  Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim", susține acesta.

Ziarul Financiar anunță că în prima jumătate a anului, pe platformele bursei de energie OPCOM s-a tranzacţionat electricitate în valoare de peste 650 de milioane de euro, în creştere cu 85% faţă de perioada similară a anului trecut, cantităţile de curent vândute şi cumpărate fiind de aproape 2,5 mai mari. Cu acest rulaj, bursa de energie a ajuns la 65% din valoarea tranzacţiilor realizate pe Bursa de Valori, acolo unde în primele şase luni s-au bifat vânzări sau cumpărari de acţiuni în valoare de 1 mld. euro.

Același ZF prezintă povestea de succes a lui Paul Pop, fost șef din Rompetrol, care a ajuns la o cifră de afaceri de 150 mil. euro din comerţul cu benzină vânzând „din poartă-n poartă. Acesta a vândut anul trecut prin intermediul companiei sale, Rottco Con­sult, distribuitor independent de produse petro­lie­re, benzină şi motorină de 150 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de 2010, primul an de business pe cont propriu.

HotNews susține că operatorii din domeniul energiei verzi și-au exprimat în fața FMI îngrijorarea cu privire la dezvoltarea în viitor a producției de energie din surse regenerabile ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2013. Principala idee susținută de reprezentanții industriei este aceea că, în principial și pentru a nu afecta stabilitatea și predictibitatea mediului de afaceri, modificările schemei de sprijin trebuie să se aplice doar pentru noile investiții, și nu și pentru cele finalizate sau în curs de finalizare. Până în prezent, au fost acreditate capacități de peste 2.800 MW, iar alte 500 MW sunt în diverse stadii de construire. Investițiile realizate sau angajate în domeniul energiei regenerabile în România depășesc 4 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat sunt de peste 500 milioane de euro anual.

Pentru a susține parcă pledoaria directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, pentru liberalizarea pieței energiei, presa anunță azi că, cel puțin în domeniul gazelor, un prim pas a fost deja făcut. Unul mic și virtual, ce-i drept: realizarea primelor exporturi de gaze, legalizate de la 1 iulie 2013.

"Ați făcut foarte mult în ceea ce privește sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung", a declarat ieri directorul FMI, încurajând guvernul să continue politicile de liberalizare convenite cu FMI și evitate, mai mult sau mai puțin elegant, din motive electorale în ultimii ani.

Astăzi, HotNews anunță că deja au fost realizate primele exporturi de gaze din România. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2013, producătorii pot efectua exporturi de gaze prin tranzacții de tip backhaul, o procedura de export al gazelor prin schimburi virtuale, susține Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Primele tranzacții ar fi fost încheiate deja între producătorul de gaze Amromco care deține o cota de piață de peste 2% în România și grupul ungar Mol. Niculae Havrileț nu a confirmat informația legată de aceastaă tranzacție, afirmând că nu au început încă monitorizările, însă a declarat că, începând de luna viitoare vor fi efectuate rapoarte cu toate exporturile realizate. Președintele ANRE mai spune că România nu poate exporta mai mult de 300 de milioane de metri cubi pe an, în condiția în care producția anuala este de circa 11 miliarde metri cubi. Exporturile sunt limitate de faptul ca nu există capacitate tehnică nici măcar pentru realizarea schimburilor virtuale. 

Havrileț a precizat ca prețurile de export înregistrate până în prezent sunt mai mici cu circa 40 dolari/mia de metri cubi față de cele de import. Deocamdată, doar micii producători vor putea să încheie contracte de export. În cazul Romgaz și Petrom există acorduri de înțelegere cu Executivul potrivit cărora aceste companii nu vor exporta gaze pînă în 2015.

Economica.net susține că Ialomița Power, având ca acționari pe Energias de Portugal (EDP)şi Renovatio Trading, a obținut de la Agenția de Reglementare licența de înființare a parcului eolian Făcăeni cu o putere instalată totală  de 264 de MW. Având în vedere că instalarea a 1 MW eolian costă circa 1,2 milioane de euro, putem aprecia investiția Ialomița Power la peste 300 de milioane de euro. Odată montate toate turbinele, parcul eolian Făcăeni va urca direct pe locul doi în topul celor mai mari din România după cel al CEZ de la Fântânele. De asemenea, va fi şi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa.

În România, la începutul acestei luni, funcționau sau erau în probe, potrivit Ziarului Financiar, peste 40 de mari proiecte eoliene, care au atras investiții de aproape 3,3 miliarde de euro, cumulând peste 2.000 de MW, echivalentul în putere a trei reactoare nucleare de la Cernavodă.

Bursa afirmă că oficialii KazMunaiGas, proprietarii grupului Rompetrol, ar urma să viziteze, în curând, Oltchim, fiind pregătiți să demareze procesul de "due-dilligence" pentru a analiza oportunitatea preluării combinatului vâlcean. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, a declarat, recent, că KazMunaiGazs se numără printre investitorii serioşi care sunt interesați de preluarea combinatului. Termenul de pre-selecție a investitorilor expiră pe 31 iulie.

Aceeași publicație prezintă strategia Ligatne în România: aceea de a urca pe locul 3 în topul distribuitorilor de gaze, a declarat Alexandru Bucşă, directorul general al Gaz Sud SA şi GDR SA, pentru Bursa. Un pas important a fost realizat prin preluarea Petrom Distribuție Gaze, dar mai urmează şi alte achiziții.

Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.

Companiile din industria energiei regenerabile din Bulgaria sunt adesea folosite de grupările de crimă organizată de la sud de Dunăre pentru operațiuni de spălare de bani, potrivit unui raport recent al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională de la Sofia. În aceeași ordine de idei, un raport al Europol, publicat de curând, arată că și Mafia italiană este din ce în ce mai activă în sectorul energiei verzi.

Raportul pe 2012 al direcției financiare a Agenției de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria arată că firmele active în producția de energie din surse regenerabile sunt tot mai intens utilizate pentru operațiuni de spălare de bani de către diversele grupuri infracționale.

În documentul citat se enumeră și motivele pentru care aceste companii sunt atractive pentru interlopi. În primul rând, ca urmare a faptului că diversificarea mixului energetic constituie o preocupare în întreaga UE, firmele care au ca obiect de activitate energia regenerabilă sunt tot mai numeroase.

În al doilea rând, faptul că, și în Bulgaria, energia regenerabilă beneficiază de subvenții prin reglementări de stat, fiind achiziționată la prețuri preferențiale, constituie un argument în plus pentru crima organizată de a utiliza companii cu acest obiect de activitate ca vehicule pentru operațiuni de spălare de bani.

Construcția de centrale electrice pe bază de surse eoliene și solare presupune investiții masive, dar și încasări importante, ceea ce înseamnă că aceste proiecte pot fi foarte ușor folosite pentru spălarea unor sume mari de bani cu origini dubioase, provenite inclusiv de tentative de evaziune și fraudă fiscală.

Raportul precizează de asemenea că au fost depistate, de exemplu, cazuri de parcuri fotovoltaice care au fost construite cu bani provenind din împrumuturi contractate de la firme offshore, ceea ce obstrucționează tentativele de detectare a surselor reale ale acestor finanțări. Până în prezent, nu a fost declanșată urmărirea penală în nici unul din aceste cazuri, se mai afirmă în documentul citat.

Capo di tutti capi

Raportul vine la circa 3 luni după ce autoritățile italiene au pus sechestru pe active din industria energiei regenerabile în valoare de peste 1,6 miliarde de euro, despre care se presupune că ar fi fost utilizate pentru spălare de bani de lideri importanți ai Mafiei din Italia.

Activele respective îi aparțineau lui Vito Nicastri, supranumit „Regele Vântului”, despre care poliția italiană are indicii că ar fi un paravan pentru Cosa Nostra, inclusiv pentru inamicul numărul 1 al carabinierilor și procurorilor din Italia, Matteo Messina Denaro (foto), șeful suprem al Mafiei siciliene.

Investigatorii l-au acuzat pe Nicastri că a investit milioane de euro proveniți din operațiuni de extorcare de fonduri prin impunerea de taxe de protecție, trafic de droguri și alte activități infracționale în proiecte de producere de energie regenerabilă din Sicilia. Pe lângă că, în acest fel, banii respectivi erau spălați, mafioții beneficiau și de subvențiile generoase acordate de statul italian și de UE pentru producția de energie verde.

Fenomenul este scos în evidență și de cel mai recent raport al Europol cu privire la infracționalitatea din UE. „Grupările Mafiei investesc tot mai mult în proiecte de energie eoliană și solară. Acestea oferă oportunități atractive de profit, prin intermediul subvențiilor și facilităților fiscale acordate de stat. Pe lângă asta, companiile din industria regenerabilă oferă Mafiei posibilitatea de a spăla veniturile rezultate din activități criminale prin intermediul unor structuri juridice de business legale”, se spune în raport.

Majorarea profiturilor ilicite obținute le creează mafioților italieni o problemă la care majoritatea antreprenorilor care respectă legea pot doar să viseze: au prea mult cash pe mână și prea puține posibilități de reinvestire, comentează Forbes.

Își asigură poziții de monopol

„Aceste stimulente, la care se adaugă criza economică, explică recentul trend de infiltrare tot mai puternică a Mafiei în economia legală. Prin scheme sofisticate de spălare a banilor rezultați din infracțiuni, dar și prin investiții alese cu grijă în anumite sectoare economice, grupările de crimă organizată nu doar că încearcă să-și justifice imensele averi acumulate, dar, în plus, acționează pe diverse piețe ca jucători extrem de puternici, care își permit să opereze, teoretic, în pierdere și să-și asigure poziții de cvasimonopol, fapt care subminează principiile fundamentale ale economiei de piață”, se afirmă în raportul Europol.

În Sicilia, gradul de implicare al Mafiei în energia verde a ieșit treptat la iveală, primele arestări fiind operate în 2010. După ce au adunat o nouă serie de probe, prin rețele de informatori și înregistrări de convorbiri telefonice, autoritățile judiciare italiene au declanșat al doilea val de arestări în decembrie 2012.

Italia este în plin proces de reducere a subvențiilor pentru proiectele de energie regenerabilă, motivele fiind dimensiunile deficitului bugetar și imensa datorie publică. Totodată, a fost declanșat un program național prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subvenții din bani publici trebuie să semneze declarații pe proprie răspundere (sic!) că nu au legături cu crima organizată.

În Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platformă electorală anti-Mafia, lucrările de construcție la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate în dezvoltare au fost întrerupte. Noul executiv caută metode pentru a se asigura că Mafia nu va mai putea să se implice în această industrie, înainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis să facă afaceri în sectorul energiei regenerabile. În acest fel, am pierdut o oportunitate vitală de dezvoltare, iar regiunea întreagă a pierdut șansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.

Premieră în domeniul producției de energie în România: ieri a fost prima zi în care soarele a produs mai multă energie decât vântul, în pofida faptului că din punct de vedere al capacității instalate, eolianul este net superior, cu o capacitate de 20 de ori mai mare decât cea din sectorul fotovoltaic.

Economica.net anunță că ieri, la ora 16.00, fermele fotovoltaice produceau 11 MW iar cele eoliene doar 6 MW. Ponderea fotovoltaic-eolian în total producţe de energie era de 0,2% respectiv 0,1%. Cea mai mare parte a energie produsă în ţară venea din hidro – 40% şi din cărbune - 23%. În prezent, în România există circa 2.500 de MW eolieni instalaţi în România şi doar circa 100 fotovoltaici. Şi energia eoliană, şi cea fotovoltaică, sunt subvenţionate de consumatori prin sistemul certificatelor verzi.

Ziarul Financiar susține că OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, îşi pregătește terenul pentru a investi în îmbunătățirea performanțelor exploatării zăcămintele mature. Compania a scos la licitaţie un contract cu o valoare maximă de 450 de milioane de euro, pentru construcţia staţiilor prin care va trece la redezvoltarea câmpurilor. Petrom caută contractori generali care să construiască întreaga instalaţie de extrac­ţie a hidrocarburilor, inclusiv instalarea conduc­telor, echi­pa­men­telor şi sistemelor de utilităţi, „pentru a oferi o func­ţionare deplină“, potrivit anun­ţului publicat de compa­nie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). După finalizarea lucrărilor, instalaţia va fi predată Petrom.

Mediafax anunță noua componență a Consiliului de Administrație al Transgaz Mediaș, ce urmează a fi condus de Ion Sterian, administrator al companiei din 2007. Ceilalţi administatori sunt avocatul Ştefan Radu Cernov, George Bogdan Iliescu (director la BRD Corporate Finance), Ion Petru Văduva (fost CEO al Ţiriac Holdings) şi economistul Nicolae Vlad Neacşu, propus de Fondul Proprietatea. Văduva a fost numit, în luna iunie, director general al Transgaz. Cernov a fost ales în această funcţie chiar dacă la jumătatea lunii iunie a demisionat fin funcţia de administrator al Transgaz, motivul lui fiind eliminarea riscului afectării imaginii Transgaz. Cernov, specializat printre altele în energie şi infrastructură, a fost asociat cu actualul ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Şova, în cadrul firmei de avocatură Şova & Asociaţii.

Economica.net a descoperit că Alexandru Săndulescu, preşedintele Consiliului de Administraţie la Nuclearelectrica este şi consilier superior la Cabinetul Prim Ministrului Republicii Moldova, potrivit unei prezentări a membrilor CA Cernavodă făcută pe site-ul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Denumirea oficială a funcţiei lui Săndulescu în guvernul basarabean este „Consilier superior pe politica energetică la Cabinetul Prim-Ministrului Republicii Moldova, în cadrul EU High Level Advisdory Mission”.  Întrebat dacă există un conflict de interese în faptul că este simultan preşedintele uneia dintre cele mai mari companii energetice din România şi consilier pe energie într-un guvern străin, Săndulescu a răspuns că nu vede niciun fel de conflict. „Care e problema. Ce conflict de interese să fie? Până acum ne plângeam că sunt numai funcţionari în consiliile de administraţie, acum, când sunt oameni din exterior, vedem probleme”, a precizat Săndulescu.

Campania desfășurată în ultimul timp împotriva subvenționării energiei regenerabile de către guvernele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, dar și de către marii coloși industriali, nevoiți să suporte costuri suplimentare importante, sau de consumatorii casnici, cărora le vine factura încărcată cu noi tarife, își face simțite efectele. Compania franceză de utilități, GDF Suez, care deține și în România două firme producătoare de energie eoliană, Brăila Wind și Alizeu, intenționează să obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană, susține Wall Street Journal, citând surse apropiate gigantului energetic francez.

GDF Suez, deținută în proporție de 36,7% de guvernul francez, va declanșa negocieri cu mai mulți investitori financiari interesați în achiziționarea a aproximativ 60% din portofoliul pe care compania îl deține în domeniul energiei regenerabile, atât în Franța, cât și în alte state. Wall Street Journal nu precizează dacă este vorba și de cele două proiecte pe care GDF Suez le deține în România. Compania franceză ar urma să păstreze un procent de 40% din afacerea cu o capacitate de producție de 1.000 de megawați și să rămână operatorul industrial al acesteia. Afacerile GDF Suez din domeniul energiei regenerabile sunt estimate la aproximativ un miliard de euro.

Potrivit publicației americane, compania franceză estimează că termenul de depunere a ofertelor va fi undeva la mijlocul lunii iulie.

GDF Suez se află într-o acută criză de timp pentru identificarea unor soluții financiare de reducere a datoriei sale de 34 miliarde de euro, apărute în urma achiziției acțiunilor pe care nu le deținea din propria sa filială din Marea Britanie, International Power, și în urma scăderii cererii de gaze la nivel european ca urmare a crizei economice din zona euro, fapt ce i-a afectat profitul pe anul trecut. Conractele de furnizare de gaze, în continuare legate de prețul petrolului, au menținut costurile companiei la un nivel ridicat, în timp ce recesiunea din zona euro, a afectat consumul. Limitele protecționiste ale reglementatorilor din Franța și Belgia impuse tarifelor la gaze în tentativa lor de a proteja puterea de cumpărare a populației au afectat la rândul lor profitabilitatea companiei.

La finalul anului trecut, GDF Suez a anunțat că intenționează să vândă active în valoare de peste 11 miliarde de euro deținute în Europa sau pe alte piețe dezvoltate, pentru a se concentra asupra extinderii business-ului său în Asia.

În luna decembrie a lui 2012, GDF Sueza vândut 80% din participația sa la subsidiara italiană de producere de energie eoliană, IP Maestrale, reducându-și datoriile cu 800 de milioane de euro.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafata totala este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Productia de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziţionat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi. Investiția este estmată la 90 de milioane de euro.

Sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să furnizeze mai mult curent electric la nivel mondial decât reactoarele nucleare sau decât centralele electrice pe gaze naturale în jurul anului 2016, ca urmare a reducerii costurilor de producție și a majorării cererii din economiile emergente, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency - IEA). 

Producția de energie solară, eoliană și geotermală a lumii ar putea crește cu 40% în următorii cinci ani, procent dublu față de creșterea de 20% consemnată în 2011, estimează IEA, într-un raport publicat miercuri. Fără a lua în calcul și energia hidro, sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge să dețină o pondere de 8% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial în 2018, dublu față de procentul de 4% la care ajunseseră în 2011. 

Estimările IEA a constituie încă un indiciu că energia regenerabilă constituie un concurent din ce în ce mai puternic pentru cea din surse fosile.

Asta pentru că regenerabilele devin tot mai competitive din punct de vedere al prețului de livrare al energiei produse, fiind tot mai puțin dependente de subvențiile și facilitățile oferite de state și suportate de consumatori și contribuabili. Motivul principal este reducerea costurilor cu tehnologia și echipamentele.

Tot mai competitive

„Sursele regenerabile de energie sunt din ce în ce mai capabile se autosusțină. Mulți producători nu mai au nevoie de nici un fel de subvenții, ajutoare sau stimulente”, a declarat directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven.

În 2012, în pofida provocărilor reprezentate de tăierea subvențiilor pe mai multe piețe importante, producția totală de energie regenerabilă a lumii a crescut cu 8% față de anul anterior. În cifre absolute, această producție, care s-a ridicat la 4.860 TW, a depășit consumul total estimat de electricitate al Chinei.

În raport se mai arată că, pe lângă competitivitatea bine-cunoscută a energiei hidro, precum și a celei geotermale și bio, și alte regenerabile devin tot mai performante în termeni de preț de livrare către consumatori.

Astfel, în Brazilia, Turcia sau Noua Zeelandă, eolienele concurează de la egal la egal cu centralele electrice pe gaze. Energia solară este atractivă pe acele piețe unde se consemnează prețuri mari la electricitate în momentele de vârf de consum, care se bazează în bună măsură pe generatoare de back-up alimentate cu petrol și produse petroliere.

De asemenea, în unele țări, generarea descentralizată de energie fotovoltaică, prin intermediul unei multitudini de mici producători, ajunge să fie mai ieftină chiar decât prețul reglementat de livrare a curentului electric către gospodăriile populației.

Trebuie eliminate și subvențiile pentru energia fosilă

Cele mai importante creșteri ale ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic din următorii ani se vor consemna în economiile emergente. Liderul va fi China, despre care se estimează că va deține 40% din noile capacități regenerabile care vor fi instalate, echivalentul a circa 310 GW.

Aproximativ 58% din totalul capacităților noi instalate în 2018 va proveni din state din afara OECD, organizația economică internațională a țărilor dezvoltate, față de 54% în 2012, potrivit IEA.

„Statele trebuie să pună capăt și subvențiilor pentru sursele fosile de energie. Ajutoarele de stat și stimulentele pentru producția de cărbune, petrol și gaze naturale au fost în 2011 de șase ori mai mari decât cele pentru regenerabile”, a mai spus directorul executiv al IEA.

Pe de altă parte, creșterile din industria energiei regenerabile vor încetini în statele dezvoltate, ca urmare a reducerii sau desființării subvențiilor. Totalul investițiilor în energia regenerabilă s-a ridicat anul trecut la 112 miliarde de dolari în economiile emergente, față de 132 miliarde de dolari în țările dezvoltate, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj consemnat consemnat vreodată între cele două grupuri de state, potrivit Bloomberg New Energy Finance.

„Țările care au cea mai mare nevoie de noi capacități instalate de producere a energiei electrice sunt cele emergente, acestea având totodată resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea lor”, a declarat un analist al Bloomberg New Energy Finance.

Contravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 4,4% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2012, în vreme ce consumul total de energie din România a scăzut cu aproape 4%. Totodată, în timp ce producția de energie a termocentralelor a scăzut cu peste 20% față de ianuarie-aprilie 2012, cea a centralelor electrice eoliene aproape s-a dublat.

Economia românească a consumat în primele patru luni din 2013 cu 4,4% mai puțină energie electrică decât în intervalul similar din 2012, consumul agenților economici scăzând de la 13.457,4 la 12.867,4 milioane KWh, rezultă din datele Institutului Național de Statistică (INS).

Asta în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, în primul trimestru al acestui an, produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Creșterea este ușor mai mare decât cea publicată de Institut prin datele-semnal din luna mai.

În plus, potrivit datelor oficiale, intensitatea energetică a economiei românești, reprezentând consumul de energie necesar pentru a produce o unitate de 1.000 de euro de PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, semn de ineficiență accentuată.

Scăderi pe linie, cu excepția energiei consumate pentru a produce energie

Potrivit INS, consumul final de energie electrică în perioada ianuarie-aprilie 2013 a fost de 17.164,7 milioane KWh, cu 3,7% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,6%, iar consumul populaţiei s-a redus cu 1,3%.

Exportul de energie electrică a fost de 440,6 milioane KWh în scădere cu 50,7 milioane KWh, respectiv cu 10,3%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.786,8 milioane KWh, în creştere cu 11,3 milioane KWh, respectiv cu 0,4%.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 20.392,1 milioane KWh, în scădere cu 701,0 milioane KWh (-3,3%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Avânt al eolienelor, dar și al hidrocentralelor

Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 404,4 milioane KWh (-2,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 9.240,9 milioane KWh, în scădere cu 2.354,9 milioane KWh (-20,3%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 5.069,9 milioane KWh, în creştere cu 1050,1 milioane kWh (+26,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.042,2 milioane KWh, în scădere cu 39,5 milioane kWh, (-1,0%).

În schimb, producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-30.IV.2013 a fost de 1.817,2 milioane KWh, în creştere cu 939,9 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (+107%).

Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I.-30.IV. 2013 au totalizat 9.979,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 1.372,2 mii tep faţă de perioada 1.I.-30.IV. 2012.

Producţia internă a însumat 7.287,0 mii tep, în scădere cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2.692,4 mii tep, în scădere cu 25%.

Prețurile turbinelor pentru eoliene s-au micșorat cu o treime în ultimii patru ani, susțin reprezentanții industriei din Statele Unite ale Americii, punând o presiune serioasă pe marjele de profitabilitate ale producătorilor, chiar și în condițiile unei cereri în ascensiune înregistrată anul trecut.

Asociația Americană pentru Energie Eoliană (AWEA) a anunțat că per total anul trecut a fost de departe cel mai bun, cel puțin din punct de vedere al volumului, pentru fabricanți de turbine, capacitatea instalată fiind mai mare cu 28% față de cea din 2011, atingând nivelul de 13.130 megawați. Explicația constă însă nu într-o evoluție firească a pieței, ci prin graba dezvoltatorilor de a finaliza proiectele începute pentru a beneficia de facilitățile fiscale și subvențiile oferite de guvernul federal, care ar fi trebuit eliminate de la începutul acestui an, susține Financial Times. Graba dezvoltatorilor a făcut ca din întreaga capacitate de producție de energie nou creată în 2012, 40% să fie eoliană.

Însă epoca de aur a industriei pare a fi apus, prețul turbinelor prăbușindu-se în ultimii ani, pierzând aproape o treime în dolari pe megawatt produs de la sfârșitul lui 2008 până în prezent, potrivit unor date guvernamentale prezentate de Bloomberg New Energy Finance.

Jeff Immelt, CEO-ul General Electric (GE), cel mai mare producător de turbine pentru eoliene din SUA, a declarat la începutul lunii ianuarie că în 2012 marjele reduse "au fost o frână permanentă".

Potrivit AWEA, GE și-a păstrat avansul deținut, furnizând aproximativ 38% din noua capacitate de energie eoliană nou instalată, un procent aproape dublu față de pricipalul său urmăritor, Siemens, care i-a depășit pe cei de la Vesta. GE are o cotă de piață de 40%, urmat de Siemens cu 20% și Vesta cu 14%.

Vânzări record în România

Evoluția prețurilor pe piața locală explică bătălia și lobby-ul făcut pentru promovarea energiei eoliene în exteriorul SUA. România, de exemplu, are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cel de la Fântânele-Cogealac, aparținând cehilor de la CEZ, cu o capacitate record de aproape 600 de MW. Parcul foloseşte 240 de turbine produse de GE,  fiecare având o capacitate de 2,5 MW. La finalul anului trecut, capacitatea instalată de energie eoliană era estimată de industrie la 2.000 de MWh, și se anticipa o dublare a ei în următorii doi ani. Toate aceste parcuri funcționează cu turbine care provin din import. Vestas, de exemplu, a anunțat recent că în ultimii patru ani, în care marjele din SUA au suferit, a avut vânzări în România de 1,5 miliarde de euro. 

De altfel, reprezentanți industriei producătoare de turbine eoliene erau foarte mulțumiți de România. “Mecanismul de stimulente al României a fost cu siguranță un factor pentru dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în special eoliană. (…) România a luat câteva măsuri importante. A creat un sistem de stimulente. Se știe că dacă vrei să produci energie eoliană, trebuie să ai un sistem de stimulente atractiv pentru investitori. România a dat un exemplu celorlalte tari (din Europa Centrală și de Est – n.r.)”, declara în mai anul trecut Pierpaolo Mazza, director general al diviziei General Electric (GE) de turbine cu gaz aeroderivative pentru Rusia, țările ex-sovietice și Europa Centrala și de Est. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, dar nu decisiv. Deși a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea până în 2017, respectiv 2018, a acordării unei părți din subvențiile de stat sub formă de certificate verzi pentru industria energiei regenerabile, Guvernul nu poate trece la adoptarea și implementarea măsurii până ce planul nu primește aprobarea Comisiei Europene. 

GE a devenit cel mai mare producător din lume de turbine, depășind Vestas

De altfel, GE s-a impus nu numai pe piața autohtonă, ci și pe cea globală, depășindu-i pe cei de la Vestas, și devenind pentru prima dată în ultimii 12 cel mai mare fabricant de turbine din lume.

Chiar dacă facilitățile fiscale și subvențiile di SUA nu au fost eliminate la începutul anului, industriei oferindu-i-se un nou an de grație, cu posibilitatea aplicării în avans pentru acestea, chiar și pentru proiectele încă nefuncționale, incertitudinea cu privire la viitorul industriei a condus la o amînare a comenzilor făcute. Numărul comenzilor pentru cel de-al patrulea trimestru al anului trecut a fost mai mic cu peste 50% față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, susține GE.

Datele AWEA arată totodată că marile companii europene rămân importante pe piața energiei eoliene din SUA, chiar dacă au început să piardă teren ân fața competitorilor locali. Cel mai mare investitor în energie eoliană  de peste Atlantic sunt americanii de la NextEra Energy, urmați de spaniolii de la Iberdrola și francezii de la EDF.

BP aruncă prosopul

Britanicii de la British Petroleum, aflați pe locul al șaselea, și-au scos activele eoliene la vânzare. British Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

British Petroleum (BP) își continuă operațiunea de retragere de pe piața producătorilor de energie regenerabilă, după ce începând cu 2009 și-a lichidat activitățile în domeniul energiei solare și cel al tehnologiei de capturare și depozitare a carbonului. Ultimele "victime" ecologice ale BP: parcurile eoliene.

BP și-a scos la vânzare operațiunile de producție a energiei eoliene din SUA, estimate a valora 1,5 miliarde de dolari, confirmând intenția companiei de se debarasa de investițiile în energie regenerabilă pentru a se concentra pe nucleul dur al activităților sale: petrol și gaze naturale. 

Dacă va reuși să-și vândă parcurile eoliene, investițiile în producerea de biocombustibili (din zahăr în Brazilia) vor rămâne singura reminiscență a politicii considerată vizionară la acea vreme a fostului CEO din perioada 1995-2007 lordul John Browne, care și-a luat angajamentul de a conduce compania într-o nouă eră, "fără petrol", remarcă Financial Times. Politică sortită eșecului se pare.

BP "aruncă prosopul"

BP deja și-a abandonat inițiativele în celelalte surse de energie regenerabilă sau cu un conținut redus de emisii de carbon, retrăgându-se din domeniul energiei solare și renunțând la investițiile în tehnologia de captare și depozitare a carbonului. Bob Dudley, CEO-ul BP, a declarat săptămâna trecută cu gigantul britanic a decis să "arunce prosopul" în ceea ce privește energia solară, după ce a aîncercat fără succes să producă bani din ea timp de 35 de ani. BP a anulat anul trecut și planurile de construire în Florida a unei centrale de producere a energie din etanol celulozic printr-o tehnologie avansată, proiect care ar fi trebuit să coste 300 de milioane de dolari.

Sinergia faptelor și a vântului

În momentul în care și-a lansat investițiile în energia eoliană, compania susținea că există o sinergie între vânt și gazul natural, care ar fi necesar doar pentru a furniza energia necesară atunci când intensitatea vântului scade. Acum, conducerea executivă a companiei a decis că ar produce mai multă valoare adăugată acționarilor dacă își va vinde parcurile eoliene, cu condiția să beneficieze de o ofertă atractivă.

Divizia de energie eoliană era una dintre cele mari divizii de energie regenerabilă a BP, iar compania britanică era la rândul său unul dintre cei mai mare producători de astfel de energie din SUA. Ea operează o capacitate de 2.600 MW în 9 state americane, extinzându-se rapid în ultimii ani. Ultimul parc eolian al BP a fost inaugurat la sfârșitul lui 2012. În 2011, anul cu cele mai recente date disponibile, BP era cel de-al 12-lea producător de energie eoliană din SUA și cel de-al 7-lea investitor în capacități noi de producție de pe teritoriul american. Capacitatea sa de producție netă, eliminând partea care celorlalți investitori din parteneriatele pe care le are în SUA, este de aproximativ 1.600 MW.

Potrivit analistului de la Navigant, Bruce Hamilton,prețul aproximativ al unui parc eolian, care și-a epuizat o parte din facilitățile fiscale oferite de generosul guvern federal, este de aproximativ un milion de dolari pe MW, ceea ce ar cota afacerea cu eoliene a BP la 1,5-1,6 miliarde de dolari. 

Comisia (pentru blocarea) Investițiilor Străine în SUA

De achioziționarea diviziei de eoliene a BP ar putea fi interesate companiile asiatice, nu atât pentru valoarea busines-ului în sine, cât pentru a putea intra pe piața americană. Companiile chineze, în special, au căutat în ultimul timp să achiziționeze active regenerabile pe piața americană, însă tensiunile politice ți-au spus cuvântul, Comisia pentru Investiții Străine în SUA, instituția care are drept de veto în ceea ce privește obiectivele de interes național, având ultimul cuvânt în ceea ce privește aprobarea unei astfel de tranzacții.

Interesant este faptul că, potrivit FT, BP este singura companie din domeniul petrolului și gazelor care a investit masiv în energie eoliană. Și Royal Dutch Shell a încercat ceva în ultimul deceniu, însă a renunțat la orice ambiție în acest domeniu în 2009.

Subvențiile într-o economie au darul de a destabiliza raportul dintre cerere și ofertă, afectând prețurile, profitabilitatea, cotele de piață și investițiile într-un sector economic, stabilind totodată o nouă ordine artificială a actorilor în piață. În plus, ele au marele dezavantaj ca, odată introduse, să fie foarte greu eliminate. În loc să concureze economic, prin strategii, implementare de tehnologie și politici de prețuri, comaniile din domeniu concurează politic, alocându-și o mare parte din resurse obținerii bunăvoinței legislatorului. Cine obține cele mai mari subvenții câștigă, este principiul după care se ghidează o industrie subvenționată. Subvenția pentru energia regenerabilă nu face excepție, dimpotrivă! Dovadă: Transelectrica vrea și ea să beneficieze de certificate verzi.

"Dacă investitorii în energie regenerabilă tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, ar putea să dea un certificat pentru Transelectrica, pentru investiţii în reţea, sau altora pentru investiţii în centrale. Toate sunt spre binele lor, pentru că sistemul este aproape de limită, iar investiţiile necesare se ridică la 600 de milioane de euro. Din păcate nu prea stăm bine cu programul de dezvoltare. Fără investiţii nu vom putea creşte ponderea energiei verzi preluate", a spus ieri Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, citat de Ziarul Financiar.

În ultima săptămână, președintele Traian Băsescu și-a adus aminte că a câștigat două mandate promițând că va fi un președinte-jucător. Așa că a decis să se implice în procesul de prin care primăria Constanței ar putea deveni acționar majoritar la Portului Constanța, având în vedere importanța proiectelor energetice şi militare care presupun tranzitul prin acest port. "Mi-e greu să văd că unul care stă mai mult cu domnişoare dezbrăcate prin Mamaia, se îmbracă în tot felul de armuri, când o face pe papuaşul, când pe apaşul, mi-e foarte greu să îl văd discutând cu generalii de la NATO chestiuni serioase legate de tranzitul de armament, de muniţie, de trupe. Mi-e greu să îl văd discutând cu Exxon, dacă le spune să îl caute la Bamboo în discotecă. «Deci vedeţi că şeful e la Bamboo, e acolo cu nişte sirene ieşite din Marea Neagră». Cred că am fi noi neserioşi să trimitem Exxon, NATO... Poate eu greşesc, dumneavoastră vedeţi vreun general american mergând să discute cu el, sau în Brazilia că ăsta mai pleacă şi în Brazilia?", a afirmat Băsescu, citat de Economica.net.

Dacă în urmă cu zece zile, pentru Capital, "Motorina la români era la fel de scumpă ca la nemți!", astăzi AVEM CEA MAI IEFTINĂ BENZINĂ DIN EUROPA! Cu litere mari și semnul exclamării! Lucru adevărat de altfel, numai că în România benzina este cea mai ieftină din UE nu de ieri de azi, ci de mai mult timp. Iar responsabilă pentru acest lucru este evoluția cererii din țara noastră, care înclină balanța în favoarea motorinei. Pentru a satisface cererea, companiile sunt nevoite să importe 30% din totalul volumului de motorină comercializat pe piața internă. Ceea ce face pe de o parte ca benzina să fie cea mai ieftină din UE, iar pe de alta, motorina să se afle de-abia pe locul 6 din 27.

Paradisul regenerabil din România este pe cale de dispariție. Cel puțin așa susține Economica.net, care citează doi reprezentanți din domeniu. Unul, supărat, amenință cu falimentele, celălalt, optimist, anunță sfârșitul perioadei de scumpiri a energiei ca urmare a subvenționării energiei regenerabile.

Economica.net susține că Ministrerul Energiei are conturat un proiect de ordonanţă de urgenţă care taie la aproape jumătate subvenţia pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. Informaţia provine de la Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană şi este confirmată de Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei doi o prezintă, însă, în mod diferit.

„Din surse sigure, ştim că există deja draft-ul de ordonanţă de urgenţă care ar ajusta valoarea maximă a certificatului verde de la 58 de euro la 30. Valoarea minimă ar urma să fie stabilită la 27 de euro, dar nu se umblă la numărul de certificate verzi acordate producătorilor. Cu aceste date, e un dezastru. Deja industria e moartă, nu mai vine nimeni să facă investiţii, nu se mai cumpără şi nu se mai vând proiecte, cei care au deja centrale nu se pot decât ruga să nu dea faliment”, arată David. Potrivit acestuia,  o valoare de 30 de euro a certificatului verde nu este sustenabilă pentru investitorii în regenerabile. „Banii pentru investiţii s-au luat de la bănci, acestea i-au acordat în baza unor planuri de afaceri multianuale, bazate pe un cadru legal predictibil. Acum, Guvernul vrea să înjumătăţescă valoarea certificatului verde, ceea ce va face imposibilă achitarea regulată a ratelor la bănci. Investitorii care au montat deja turbinele nu pot decât să se roage să nu intre în faliment”, mai spune David.

Pe de altă parte, Chiriţă spune că ajustarea subvenţiei este absolut necesară pentru că actuala schemă de sprijin ucide ceilalţi producători de energie din sistem şi măreşte factura la curent a populaţiei. „Ştiu despre proiectul de lege, probabil va apărea dintr-o zi în alta şi se impunea de mai mult timp. În primul rând pentru că concurează neloial producătorii convenţionali de energie, ei având producţia subvenţionată, şi în al doilea rând pentru că deja am văzut o mărire a tarifului la energie, parţial şi din cauza lor”,a precizat deputatul. Potrivit acestuia, legea prin care se vor înjumătăţi subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă se conturează la cabinetul ministrul Energiei, Constantin Niţă. De altfel, acesta s-a pronunţat recent în favoarea promulgării unei astfel de legi spunând că „nu putem să distrugem industria românească doar de dragul energiei regenerabile”.

Capital remarcă faptul că liberalizarea pieţei de energie are şi părţi bune. Una dintre acestea este obligaţia reglementatorului de a publica preţurile şi cantităţile de energie care intră în coşul reglementat, adică pentru consumatorii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate, categorie în care intră şi populaţia.

Astfel, pentru anul în curs, ANRE a stabilit pentru piaţa reglementate o cantitate de energie electrică de 15,337 TWh, la un preţ mediu de livrare de 155 lei pe MWh.

Preţurile reglementate sunt cuprinse între 125 şi 271 de lei/MWh, în funcţie de producătorul de energie. Cel mai mic preţ, aşa cum era de aşteptat, aparţine companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate din România, iar cel mai scump preţ este prevăzut pentru Complexul Energetic Hunedoara.

Cea mai mare cantitate de energie pentru piaţa reglementată provine de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă care va acoperi mai mult de o treime din energia livrată în regim reglementat, la un preţ de 142 de lei/MWh. 

Noua centrală de la Brazi, pusă în funcţiune în vara anului trecut de OMV Petrom, va livra în piaţa reglementată o cantitate de energie de 1,5 TWh, aproape 10% din consumul estimat pentru 2013. Preţul aprobat de ANRE pentru centrala OMV Petrom este peste preţul mediu de 155 de lei, dar mai mic decât la ceilalţi producători termo deţinuţi de stat. 

Râul, ramul, vântul, soarele, contribuabilul și industria nu par a mai fi prietenii energiei regenerabile, care este supusă în ultimul timp în România, dar și în restul Europei, unui asalt concertat. Confruntate cu criza financiară și cu necesitatea efectuării unor ajustări fiscale menite a le reduce deficitele bugetare, guvernele au realizat și ele că au fost mult prea darnice cu noua industrie, contribuind la umflarea unei bule, care riscă să i se spargă în cap.

Schema de sprijin pentru regenerabile face ca nu doar populaţia să plătească mai mult pentru producătorii de energie curată, cu precădere pentru cei cu turbine eoliene. Cel mai mare preţ al boom-lui eolian din România este plătit de industriile intensive în energie, şi de industria producerii de energie din surse convenţionale, susține Economica.net. Cei mai mari consumatori de curent din România, producătrul de aluminiu Alro Slatina şi producătorul de oţel ArcelorMittal, au cerut Guvernului să ajusteze sprijinul acordat industriei eoliene (cea fotovoltaică este încă irelevantă prin dimensiune) pentru că sumele plătite pentru certificatele verzi îi fac să devină necompetitivi.

Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, una solară şase certificate, una pe biomasă trei certificate iar o microhidrocentrală primeşte trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 57 de euro. Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde. În România există aproximativ 2.000 de MW eolieni instalaţi şi 70 de MW fotovoltaici. La sfârşitul acestui an se estimează că vor exista 4.000 de MW instalaţi în eolian. Avizele emise de Transelectrica acoperă un total de 30.000 de MW deşi sistemul nu poate suporta, acum, mai mult de 6.000 de MW. România trebuie să-şi asigure 38% din energia produsă din surse regenerabile până în 2020. Dacă la aceste surse includem şi Hidroelectrica, atunci ţara noastră a atins deja ţinta.

In Romania ar putea sa fie infiintate, incepand cu luna aprilie, una sau chiar doua burse a gazelor naturale, susține Hotnews, daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) va aproba documentele necesare. Presedintele ANRE, Niculae Havrilet, a spus ca pana la sfarsitul lunii martie, ar putea certifica OPCOM, administratorul pieţei de energie, sa organizeze platforme de tranzactionare a gazelor. Insa, nu doar OPCOM ar putea primi avizul necesar, ci si Bursa Romana de Marfuri (BRM), care si-a exprimat dorinta de a infiinta o astfel de burza. Interesant este ca singura companie obligata sa vanda transparent si centralizat va fi Romgaz. Ceilalti actori de pe piata vor tranzactiona in mod centralizat doar daca doresc.

Ziarul Financiar prezintă estimările analiştilor referitoare la preţul petrolului pentru anul acesta și constată că acestea diferă substanţial, unele instituţii anticipând creşteri, în unele cazuri substanţiale, iar altele scăderi deloc de neglijat. La limita superioară se află banca britanică Barclays, care mizează pe o cotaţie a ţiţeiului Brent de 135 dolari pe baril la sfârşitul anului. La cealaltă extremă analiştii întrevăd o scădere de 30%, la 80 de dolari pe baril.

Același ZF ne informează că Prospecţiuni a adunat în câteva luni contracte de 121 mil. euro de la Romgaz şi Petrom.

Orice taxă are ca principala menire majorarea veniturilor statului și nu urmărește "interesul public", de multe ori savant și tehnic prezentat în orice expunere de motive care însoțește actul normativ prin care este introdusă. Acesta este redactat a posteriori și are o singură menire: să convingă mass-media și opinia publică că respectiva taxă nu a fost adoptată arbitrar, cu un singur scop: maximizarea veniturilor publice pe spinarea contribuabilului.

Capital preia de pe cursdeguvernare.ro un articol semnat de avocatul Gabriel Biriș, care pune sub semnul întrebării expunerea de motive a noii legi prin care se introduce timbrul verde. "Mie unul mi se pare că modul în care este conceput acest impozit nu are nicio logică, alta decât a mai genera o sursă de venit la bugetul statului. Atunci când taxa a fost introdusă în 2007 s-a spus (şi eu am fost de acord) că slujește interesului naţional. Care era acest interes? În primul rând, să avem un parc auto cât mai nou şi mai puțin poluant. În al doilea rând, să protejăm producătorul local şi importatorii de mașini noi de invazia mașinilor second hand. În al treilea rând, să avem un parc auto cât mai sigur.

Acum, ea s-a transformat doar într-o altă sursă de venit la bugetul statului." Avocatul avansează și o propunere: includerea timbrului de mediu în prețul combustibililor. Ca și cum nu ar fi deja inclusă. Căci cum altcumva a fost motivată introducerea accizei, decât prin eliminarea externalităților negative (a se citi poluare) și prin eterna "armonizare cu legislația europeană". Numai că, în realitate, definiția accizei este una extrem de cinică și nu lasă loc de nicio interpretare: "Taxa suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale impozitelor indirecte, care se include în prețul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o taxă specială de consumație care se aplică produselor din țară și din import, suportată de consumatori. Acciza constituie o importantă sursă a veniturilor bugetare. Teoria economica recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastică. În aceste condiții, creșterea bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ stabile. În România se aplică unor bunuri precum produsele petroliere, băuturile alcoolice, țigările, cafeaua, etc."

Economica.net informează că pe OPCOM Compania Apele Române vinde energie pe OPCOM la 169 de lei/MWh. Este un preţ foarte bun având în vedere că preţul mediu de pe bursă este acum de circa 220 de lei/MWh.

Ziarul Financiar raportează ca ziua de ieri a fost o zi record pentru vânt: eolienele au produs mai multă energie decât centrala de la Cernavodă, termocentralele pe gaze sau hidrocentralele locale. Potrivit datelor transmise în timp real de Transelectrica, la ora 15:08 aproape 1.600 de MW instalaţi în parcuri eoliene livrau energie în sistemul energetic, aceasta fiind una dintre cele mai bune zile pentru industria eoliană de la începuturile acestui sector în România. În timp ce energia eoliană avea o pondere de 21,4% în producţia de energie, centrala de la Cernavodă avea o pondere de 19,2%, hidrocentralele acopereau 17% iar hidrocentralele aveau o pondere de 18,8%. Termocentralele rămân cea mai puternică formă de energie cu o pondere de 23,5%.

Revista presei energetice autohtone

Confruntați de la începutul anului cu un adevărat desant fiscal și reglementator al autorităților în domeniu, antreprenorii români din sectorul energetic au profitat de organizarea ZF Power Summit pentru a-și face auzită vocea. Din diferite motive, unele contrare chiar. Marii jucători din sectorul gazelor naturale și petrolului sunt supărați pe noile taxe și impozite impuse de actualul executiv, cei din sectorul regenerabil, de amenințarea cu înjumătățirea subvențiilor.

Pozițiile acestora sunt prezentate de Ziarul Financiar, organizatorul evenimentului, potrivit căruia antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor.

Tot ZF publică, cu o întârziere de două săptămâni față de Energy Report (care, pe 13 februarie a titrat Bloomberg: Benzina nu e scumpa in Romania, dar suntem pe locul 8 in lume la povara cheltuielilor la pompa), un articol intitulat "Suferinţa la pompe: România, pe locul opt în lume în funcţie de efortul financiar pentru a cumpăra un litru de carburant". Iar lead-ul confirmă populismul redactorilor și editorilor publicației: "România are cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană, arată statisticile publicate pe data de 11.02.2013 de către Comisia Europeană. Dar cât mai contează acest lucru dacă preţul mic este raportat la rândul său la unele dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?"

Economica.net ne anunță că Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare la perimetrul de gaze de şist de la Bârlad şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, citat de Economica.net. 'Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili', a afirmat Borza.

Mediafax ne anunță că Ponta îi cere lui Vosganian să retragă Ordonanţa de Urgenţă pentru concedieri şi să identifice persoanele responsabile. Ieri dimineață, agenția de presă citată anunţa că Guvernul va începe un program de concediere de angajaţi din 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, salariaţii concediaţi urmând să beneficieze de plăţi compensatorii şi venit lunar de completare. Pe listă apărea şi SN Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale.

Pe aceeaşi listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare postînchidere a minelor. Pe această listă figurează Minvest Deva, Societatea Naţională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării Bucureşti, Cuprun Min Abrud, Băiţa Ştei.

Capital se întreabă unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv.

O serie de fonduri străine de investiții care au efectuat plasamente importante în proiecte de energie regenerabilă în Spania au angajat dej avocați în perspectiva declanșării unui litigiu internațional împotriva guvernului de la Madrid, pe care îl acuză că a încălcat contractele semnate cu investitorii prin tăierea subvențiilor pentru energia „verde”.

Potrivit Reuters, deocamdată nu este clar ce sumă ar putea cere acești investitori sub formă de daune de la guvernul spaniol, însă fondurile străine de investiții dețin active de 13 miliarde de euro în industria spaniolă a energiei regenerabile.

Parlamentul spaniol a aprobat recent o lege care taie subvențiile acordate de stat pentru dezvoltarea de tehnologii pentru industria energiei regenerabile. Această măsură, la care se adaugă introducerea unei taxe pe generarea de curent electric, va fi o grea lovitură pentru industrie, ștergând practic toate profiturile capacităților fotovoltaice, termale și eoliene din Spania, susțin lobbyștii. 

Lovitură după lovitură

La începutul lunii septembrie 2012, Spania a înghețat temporar acordarea de subvenții pentru capacități instalate regenerabile noi, menținându-le exclusiv pe acelea destinate producătorilor înscriși deja în registrul de prealocare. 

Până anul acesta, companiile de energie regenerabilă puteau să aleagă, pentru a-și vinde producția, între un tarif fix, stabilit de guvern, și prețul pieței, la care se adăuga însă o subvenție. Din 2013, ele nu mai pot alege decât între tariful fix și prețul pieței fără subvenție, fiind, astfel, nevoite să-și asume riscuri financiare. 

Casa internațională de avocatură Allen&Overy a declarat, pentru Reuters, că reprezintă un grup de investitori în energie solară, care iau în calcul solicitarea de compensații din partea autorităților de la Madrid, în baza tratatului internațional privind Carta Energetică, care, printre altele, stabilește reguli cu privire la arbitrajul litigiilor în materie energetică. 

„Fondurile internaționale de investiții poartă consultări juridice în legătură cu modul în care vor acționa. Vor fi intentate mai multe procese”, a declarat secretarul general al asociației industriei solare, Luis Crespo. Potrivit acestuia, este vorba de investitori din SUA, Japonia și Emiratele Arabe Unite. 

Pe de altă parte, ministrul spaniol al Industriei, Jose Manuel Soria, a susținut noua lege, spunând că măsurile sunt necesare pentru eliminarea deficitului acumulat de 28 de miliarde de euro din sistemul de alimentare cu electricitate al Spaniei. 

„Bula verde”

Deficitul s-a acumulat din 2000 încoace, în condițiile în care guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit nici să majoreze tarifele reglementate la energie electrică, nici să liberalizeze piața. La asta s-au adăugat costurile subvențiilor pentru energia regenerabilă.

Surse din rândul investitorilor au declarat că noile măsuri legislative putea duce la faliment unele proiecte de energie solară, mai ales pe cele bazate în proporție mare pe împrumuturi.

Investitorii străini au demarat în ultimii ani foarte multe proiecte eoliene și solare în Spania, atrași de subvențiile generoase din bani publici. Costurile subvențiilor nu au fost transferate decât într-o foarte mică măsură asupra consumatorilor, pentru a se evita scumpirea curentului electric, ceea ce a agravat însă deficitul public al statului spaniol.

Câteva dintre fondurile de investiții străi9ne care se pregătesc să dea în judecată guvernul Spaniei se numără printre cele 11 care, în iulie anul trecut, i-au trimis o scrisoare premierului spaniol Mariano Rajoy, pentru a se plânge de o altă măsură de reformă în energie, cu efect retroactiv negativ asupra investițiilor în domeniu. 

Scrisoarea a fost semnată de fondurile Ampere Equity Fund, AES Solar, KKR, RREEF Infrastructure, MEAG, KGAL, Infrared Capital Partners, HG Capital, Eiser Infrastructure Partners, Cube Infrastructure și Antin Infrastructure Partners.

Revista presei energetice autohtone

Grupul spaniol Repsol ar putea semna, până la sfârșitul acestei săptămâni, un acord de parteneriat cu o mare companie petrolieră românească, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale, fără a preciza numele companiei românești. Potrivit acestora, parteneriatul cu gigantul petrolier Repsol vizează desfășurarea unor operațiuni petroliere pe teritoriul României, susține HotNews.ro.

Jurnalul Național dezvăluie, citând surse oficiale, și numele companiei românești - OMV Petrom. Petrom derulează în acest moment un parteneriat cu Exxon pentru un perimetru din Marea Neagră şi cu Hunt Oil pentru explorarea în comun a blocurilor onshore Adjud şi Urziceni Est din ţara noastră. Contactati de HotNews, reprezentantii OMV Petrom au afirmat ca nu comentează "asupra zvonurilor". Au precizat, însă, că OMV Petrom continua să identifice, în continuare, parteneriate cu jucători reputați.

"Până în acest moment am încheiat un parteneriat de explorare onshore cu Hunt Oil și explorăm împreună cu ExxonMobil în Marea Neagră . În conformitate cu direcţiile noastre strategice, vom continua să identificăm parteneriate cu jucători reputaţi. Nu comentăm asupra zvonurilor, dar vom oferi informaţii cu promptitudine în momentul în care acestea vor exista", precizează OMV Petrom.

Știrea a fost preluată și de Bloomberg, agenție care a încercat să obțină și confirmări din partea celor implicați. Kristian Rix, purtător de cuvând al Repsol, a refuzat să comenteze, în timp ce Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, nu a răspuns în timp util solicitării Bloomberg.

Ziarul Financiar susține că, dacă în zece luni companiile interesate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.

"Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014." Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic.

Premierul Victor Ponta confirmă declarațiile acestuia, potrivit Economica.net, care citează o declarație făcută la RTV: "Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă - multe state europene nu o mai fac - trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie", a spus Ponta la RTV.

 Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului încă din 2012 să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, a declarat, la un seminar pe tema energiei regenerabile, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE.

„La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică până în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămâni, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară”, a spus Bege.

Guvernul sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi.

Companiile care produc energie alternativă primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie. Sistemul românesc de subvenții este printre cele mai generoase din Europa.

Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească.

În ultima vreme, mai mulţi consumatori industriali de energie acuză creşterea rapidă a preţului energiei, principala cauză fiind costurile pe care le înregistrează ca urmare a obligativităţii de a plăti energia regenerabilă.

În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.

Pe de altă parte, se află în diverse stadii de construcţie centrale eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi unităţi fotovoltaice de 324 MW, potrivit lui Bege.

Europa incepe sa taie subventiile pentru regenerabile. Se sparge „bula” eoliana si in Romania?

Cele mai mari doua „puteri” ale energiei regenerabile europene, Germania si Spania, la care se adauga Bulgaria, au luat sau planuiesc sa ia masuri de reducere sau plafonare a subventiilor de stat acordate producatorilor de energie eoliana si solara, care sunt suportate fie direct de consumatori, prin scumpirea facturilor de electricitate, fie indirect de contribuabili, prin adancirea deficitelor bugetare. Planurile au fost intampinate cu proteste si chiar cu amenintari de actiuni in justitie de catre companiile de profil si de organizatiile lor de lobby. Despre reducerea acestor subventii se vorbeste tot mai mult la nivel inalt si in Romania, iar aceste discutii au ajuns si la urechile executivilor celor mai mari multinationale din domeniu.

Bulgaria a redus deja, inca de anul trecut, subventiile acordate sectorului regenerabil, cu procente cuprinse intre 10% si 40%, iar investitorii din domeniu au contraatacat deschizand un proces in justitia bulgara si reclamand Bulgaria la Comisia Europeana.

In Romania, tara care deruleaza unul dintre cele mai generoase programe de subventionare a energiei regenerabile din Uniunea Europeana, care a scumpit energia electrica cu peste 7% doar in decembrie 2012 (+13,02% la nivelul intregului an trecut), Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

Sectorul eolian european este afectat de criza economica si de politicile de austeritate luate de guverne pentru a o contracara, au avertizat participantii la cel mai important eveniment al industriei, intalnirea anuala a European Wind Energy Association (EWEA), desfasurata recent la Viena.

Ingrijorarea executivilor din sectorul eolian se leaga, printre altele, de faptul ca in 2020 expira actualele tinte fixate de UE privind cresterea ponderii energiei regenerabile in totalul productiei si consumului, acestia cerand stabilirea de noi tinte, pana in 2030, de asta data obligatorii si nu doar orientative, pentru a spori increderea investitorilor.

„Sunt foarte nocive cazurile de modificari bruste sau retroactive ale schemelor de sprijin de stat pentru energia regenerabila. Industria eoliana poate fi un factor de crestere economica, de creare de locuri de munca si de impulsionare a exporturilor, insa nu in conditiile in care politicile guvernamentale ii alunga pe investitori. Sectorul eolian pierde in prezent numeroase joburi si va suferi si mai mult anul acesta”, a declarat presedintele EWEA, Arthouros Zervos.

Sistemul nu suporta mai mult de 3.000 de MW

"Suntem prudenti in estimarile noastre pe 2013 cu privire la venituri, profit si cash-flow, din cauza incertitudinilor legate de legislatie si reglementari", a declarat, miercuri, pentru Bloomberg, CEO-ul celui mai mare producator de turbine eoliene din lume, Vestas Wind Systems, Ditlev Engel, citand "zvonuri" care sugereaza faptul ca subventiile de stat pentru energia regenerabila ar putea scadea in state precum Germania sau Romania.  

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis recent, la cererea Transelectrica, sa plafoneze cantitatea de energie produsa de fermele eoliene care este preluata de Sistemul Energetic National (SEN).

ANRE a avizat procedura „Stabilirea puterii maxime instalabile in centralele eoliene si a rezervelor de putere suplimentare necesare pentru siguranta SEN”, procedura care prevede ca facilitatilor eoliene nu li se vor mai prelua cu prioritate intreaga cantitate de energie produsa, ci doar cantitatea notificata capabila sa asigure functionare echilibrata a sistemului.

La scurt timp, Transelectrica a tinut sa ii linisteasca pe producatorii de energie eoliana si a comunicat ca lucrurile se afla momentan sub control.

„Pe baza (...) calculelor efectuate conform procedurii (...), s-a stabilit pentru anul 2013 ca puterea produsa in centralele electrice eoliene, care poate fi preluata in conditii de siguranta, este productia a 3.000 MW putere instalata. Intrucat puterea instalata in centralele eoliene prognozata pentru 2013 nu depaseste 3.000 MW, rezulta ca nu este necesara o rezerva suplimentara tertiara rapida”, se arata intr-un comunicat al Transelectrica.

Problema este insa ca, cum se arata si intr-un raport recent al EWEA, reteaua romaneasca poate gestiona doar circa 2,5 pana la 3 GW de capacitate instalata eoliana.

„Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul citat. 

De altfel, in privinta Romaniei, concluzia care se desprinde din raport este aceea ca industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene.

Pe baza schemei de sprijin pentru energia regenerabila din Romania, suma totala acordata companiilor din domeniu pana in 2020 ar putea ajunge ajunge la 10 miliarde euro. Producatorii de energie regenerabila primesc certificate verzi pentru MW produsi, certificate care trebuie cumparate de catre distribuitorii de energie electrica pentru energia „verde” preluata obligatori de la producatori. Mai departe, distribuitorii "incarca" acest cost suplimentar in facturile consumatorilor.

Anul trecut, producatorii de energie regenerabila au incasat in total, pentru certificatele vandute pe baza energiei „verzi” produse, peste 310 milioane euro (circa 1,4 miliarde lei).

Primii au fost bulgarii

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

„Romania, care este deja vedeta industriei regenerabile din Europa de Est, ar putea profita de pe urma unui exod lent al investitorilor institutionali din Bulgaria, ca urmare ca a dramaticelor taieri de subventii din aceasta tara”, se arata intr-un studiu al Ernst&Young din noiembrie 2012.

Lovitura de teatru in Germania

La sfarsitul lunii trecute, in Germania, ministrul Mediului, Peter Altmaier, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel, a surprins pe toata lumea anuntand ca intentioneaza sa plafoneze subventiile de stat acordate sectorului energiei „verzi”, scopul fiind acela de a frana scumpirile masive ale curentului electric suportate de consumatori pentru acoperirea respectivelor subventii.

„Este inacceptabil ca toate riscurile si costurile viitoare sa fie suportate exclusiv de catre consumatorii de curent electric”, a declarat ministrul.

Sistemul german garanteaza producatorilor de energie regenerabila un tarif subventionat, situat semnificativ peste pretul pietei, care este in cele din urma suportat de catre consumatori. Pana in prezent nu s-a stabilit nici un prag maxim privind suma totala acordata prin aceste subventii, astfel incat cu cat intra in functiune mai multe turbine eoliene si panouri solare, cu atat creste si factura suportata de consumatori.

Astfel, tariful suplimentar platit de consumatori pentru acoperirea subventiilor destinate energiei verzi a crescut de la doar 0,88 eurocenti/KWh in 2006 la 3,52 eurocenti/KWh in 2012. Anul acesta, tariful suplimentar a fost majorat cu inca 50%, la 5,28 eurocenti/KWh. In prezent, o familie germana plateste in medie pe an, doar pentru subventionarea energiei regenerabile (parte a facturii totale de curent electric), circa 182 de euro.

Ministrul Mediului din Germania intentioneaza sa plafoneze tariful suplimentar la 5,28 eurocenti in 2014 si sa ii limiteze ulterior cresterea anuala la 2,5% incepand cu 2015.

„Am ajuns la o limita, este nevoie de o schimbare de paradigma. Pana acum, veniturile producatorilor de energie regenerabila se bazau pe subventii. De acum incolo, veniturile vor fi cele care vor determina subventiile”, a declarat Altmaier.

Printre alte masuri vizate de Ministerul german al Mediului se numara suspendarea subventiilor pentru capacitati instalate noi, pentru cateva luni, ceea ce ar putea duce la economii de 500 milioane euro pe an, precum si introducerea unei „taxe de solidaritate” pe energie, impusa operatorilor de facilitati regenerabile existente, din care s-ar putea colecta alte 300 milioane euro anual.

In replica, lobby-ul investitorilor in energie regenerabila si ecologistii si-au dat mana si au declarat, la unison, ca aceste masuri sunt de natura sa distruga increderea investitorilor si competitivitatea companiilor, punand totodata sub semnul intrebarii „revolutia verde” declansata in Germania, care isi propune sa renunte cu totul la energia atomica pana in 2022.

Spania: Regenerabilele invata pe pielea lor ce inseamna CORE2

De anul acesta, Spania a luat noi masuri de reducere a subventiilor pentru energia regenerabila, in urma carora organizatiile companiilor din sector au amenintat ca vor da in judecata guvernul de la Madrid.

La inceputul lunii septembrie 2012, Spania a inghetat temporar acordarea de subventii pentru capacitati instalate regenerabile noi, mentinandu-le exclusiv pe acelea destinate producatorilor inscrisi deja in registrul de prealocare. Ulterior, in septembrie anul trecut, guvernul a vrut sa puna si o taxa de 6% pe vanzarile producatorilor de energie „verde”, la care insa a renuntat in cele din urma.

Pana anul acesta, companiile de energie puteau sa aleaga, pentru a-si vinde productia, intre un tarif fix si pretul pietei, la care se adauga insa o subventie. Din 2013, insa, ele nu vor putea alege decat intre un tarif fix si pretul pietei fara subventie, fiind, astfel, nevoite sa-si asume riscuri financiare.

In plus, respectivul tarif fix, garantat de stat, nu va mai fi majorat anual cu indicele general al preturilor de consum consemnat in anul anterior, ci cu o masura mai restransa a inflatiei, asa-numitul CORE2, care exclude din masuratori evolutia preturilor volatile (alimente, tutun, alcool), a celor la energie si a majorarilor de taxe. In consecinta, tariful respectiv va creste de acum anual cu un procent mai mic decat pana in prezent.

Guvernul estimeaza ca aceste masuri vor genera economii de 600 pana la 800 milioane euro anual.

Asociatia profesionala a industriei energiei regenerabile a anuntat deja ca va actiona in justitie executivul de la Madrid pentru aceste masuri.

Printre altele din cauza majorarii anuale garantate prin lege a tarifelor la energia regenerabila, consumatorii, atat cei industriali, cat si cei casnici, afectati oricum de recesiune, si-au vazut facturile la curent majorate semnificativ anul trecut, cu toate ca consumul de energie s-a prabusit.

Recentele masuri ale guvernului spaniol incearca sa tina sub control un asa-numit „deficit electric” acumulat de peste 20 miliarde euro, rezultat in urma faptului ca, din anul 2000 incoace, guvernele care s-au succedat la conducerea Spaniei nu au dorit sa majoreze, din ratiuni electorale, tarifele reglementate la energie electrica pentru consumatorii casnici si nici sa liberalizeze piata de energie.

Furnizorii au fost obligati sa practice tarife care nu le acopereau nici costurile, iar pentru compensarea pierderilor suferite astfel de acestia a fost infiintat un asa-numit „fond de compensare a deficitului electric”, obtine bani pentru a compensa pierderile furnizorilor de energie electrica prin emisiuni de obligatiuni pe pietele financiare, care se bucura de garantia explicita si integrala a statului spaniol.

Revista presei energetice autohtone

Centralele eoliene și, în general, energia regenerabilă au toate șansele să devină noua bula a economiei mondiale. În SUA deja multe din aceste unități de producție subvenționate masiv de statul federal au falimentat, iar în Europa, mai multe bănci sunt expuse pe acest sector. În prezent, dincolo de calculul cost-beneficiu, net defavorabil energiei regenerabile, care nu poate supraviețui fără subvenții, centralele eoliene mai ridică o problemă, prezentată pe larg de Economica.net.

Cea mai mare problemă a centralelor eoliene, al căror număr a devenit o problemă ce riscă să destabilizeze sistemul, este că energia produsă de acestea este volatilă, depinde de cât bate vântul. Astfel, azi se pot produce 2.000 de MWh eolieni (capacitatea maximă actuală a centralelor din România) iar mâine 0. În aceste condiţii Sistemul Energetic Naţional înregistrează un dezechilibru major pentru că Dispecerul Energetic nu ştie pe ce cantităţi de curent se bazează.

Consumul este relativ constant, zi de zi, pe perioade din an astfel încât o penurie de energie eoliană trebuie acoperită din altă parte, fie că acest lucru înseamnă pornirea unor termocentrale vechi sau a unor hidrocentrale care, în mod normal, nu trebuiau să uzineze apă. Pornirea neprevăzută a unităţilor termo şi hidro este generatoare de costuri pentru companiile care le operează.

Potrivit legii, energia produsă în centrale eoliene este preluată cu prioritate în sistem în defavoarea energiei termo sau nucleare, spre exemplu. Pentru că exista o diferenţă semnificativă între estimarea de producţie a morilor de vânt şi producţia efectivă, ANRE a dat un ordin prin care tot ce se produce peste estimări este preluat doar în limita a 20%.

Tot Economica.net tratează și problema telenovelei guvern-KazMunaiGas. Mihai Nicuț se întreabă retoric "ce-ar fi, totuşi, dacă bătaia de uzură prin justiţie ar continua la nesfârşit (s-au deschis 40 de procese în această chestiune, majoritatea pierdute de stat) diplomaţia ar eşua iar kazahii, in extremis, ar închide rafinăria, care a ajuns să fie cea mai mare din România după ce au pompat în ea alte câteva sute de milioane de dolari? Mai ales că la tăiat fabrici suntem experţi: dacă Ceauşescu ne-a lăsat cu zece rafinării, acum au mai rămas doar trei!

S-ar întâmpla cam aşa: 2.800 de oameni ar pleca acasa, direct, iar bugetul ar pierde 1,2 miliarde de dolari, taxe plătite anual de Petromidia. Kazahii ar păstra doar reţeaua de retail pe care, la limită, ar alimenta-o cu benzină şi motorină rafinate la alţii. Işi permit, pentru că stau pe o mare de petrol, iar capacitatea de rafinare din zona noastră este de mult excedentară-ruşii de la Lukoil merg la Burgas, în Bulgaria, la jumătate din capacitate, de exemplu. România ar deveni, din exportator net, un importator net de carburanţi. Este doar un scenariu, evident! Dar trebuie ţinut cont şi de el atunci când se calculează eventualele prejudiciile aduse României."

Ziarul Financiar susține că joi OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, ar putea raporta pentru 2012 un profit de peste 4 miliarde de lei, cel mai mare din istoria companiei şi din istoria României, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de ZF. Analiştii a şapte dintre cele mai importante bănci şi firme de brokeraj de pe bursă prognozează că profitul Petrom va fi cuprins între 4,06 şi 4,55 miliarde de lei, media estimă ri lor fiind de 4,25 mld. lei. În 2011, Petrom a raportat câştiguri de 3,76 miliarde de lei (886 mil. euro), cu 72% mai mari decât în 2010.

Revista presei economice autohtone

Dacă în România experții sunt cei mai interesați de scumpirile la energie, încercând să demonstreze că acestea nu se datorează subvenționaării energiei regenerabile, în Bulgaria cei mai preocupați de acest subiect sunt cetățenii, care au demonstrat cu miile în 15 mari orașe împotriva majorărilor de prețuri.

Capital ne prezintă opinia lui Jean Costantinescu, fondator şi fost director general al Transelectrica şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit căruia factura la energia electrică ar putea creşte, în 2013, cu 12 euro pentru fiecare Megawatt/oră, autorităţile punând această scumpire pe seama energiei alternative, când, de fapt, regenerabilele n-ar duce decât la un tarif mai scump cu numai 2 euro/MWh. Restul reprezintă subvenția ascunsă acordată în beneficiul unităţilor termo, 'pe care le plătim să nu funcţioneze'. În perioada 2015-2017, potrivit ANRE, scumpirea anuala va fi de 25-30 de euro/MWh, cu un maxim de 30 de euro/MWh in 2015.

Ziarul Financiar anunță că Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exer­ciţiu finan­ciar, de aproape 114 mil. lei, potrivit infor­maţiilor finan­ciare pre­liminate întoc­mite conform stan­dar­delor internaţionale de conta­bilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul tre­cut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În pre­cedentul exerciţiu financiar, veni­turile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar chel­tuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volu­mul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei.

Economica.net susține că mii de bulgari au protestat, duminică, în 15 oraşe, faţă de facturile mari la electricitate primite la sfârşitul lunii ianuarie, în timp ce Guvernul întârzie să liberalizeze piaţa energiei. La Sofia, aproximativ 3.000 de oameni au scandat "Mafia" şi "Demisia", în faţa Ministerului Economiei şi Energiei şi în faţa Parlamentului. Ei purtau pancarte pe care scria: "Răbdarea noastră a ajuns la capăt" şi "Electricitate + şomaj = genocid". La Plovdiv, potrivit Mediafax, aproximativ 3.000 de manifestanţi au cerut "naţionalizarea" celor trei companii de distribuire a energiei electrice: EVN (Austria), CEZ (Cehia) şi Enero Pro (Bulgaria). La Varna, peste 5.000 de persoane au denunţat tarifele mari la electricitate.

Industria romaneasca a energiei eoliene a cunoscut in ultimii ani cea mai impresionanta dezvoltare din intreaga Europa emergenta si beneficiaza de unul dintre cele mai generoase sisteme de subventii de stat din regiune, care a generat un aflux masiv de investitii si proiecte noi, insa se confrunta cu probleme elementare serioase, care ii ameninta perspectivele pe termen mai lung, cum ar fi starea proasta, nemodernizata, a infrastructurii de retea si faptul ca sistemul energetic national a ajuns deja la limita in privinta posibilitatii de a prelua productia noilor capacitati instalate eoliene,

Concluziile se desprind din raportul European Winds cu privire la pietele emergente europene de energie eoliana, elaborat de catre principala organizatie de lobby a industriei de pe continent, European Wind Energy Association (EWEA), si dat publicitatii marti la Viena.

Potrivit raportului citat, sectorul eolian romanesc sta foarte bine la capitolele piata de energie, tinte oficiale privind ponderea energiei regenerabile in totalul productiei energetice, sistem de subventionare si sprijin al industriei de profil, resurse naturale si finantare.

Pe de alta parte, starea lantului de furnizare si productie nu este la fel de buna, iar Romania sta rau in doua puncte esentiale, si anume infrastructura retelei electrice si sistemul legislativ si de autorizare.

Ritm „urias” de crestere

La finalul anului 2011, Romania avea cea de-a doua cea mai mare capacitate instalata eoliana din randul celor 12 state noi membre ale Uniunii Europene, cifrata la 921 MW, fiind depasita doar de Polonia, cu o capacitate instalata eoliana de 1.616 MW. 

La acea data, aproape 88% din totalul capacitatii instalate eoliene din cele 12 state mentionate (3.690 MW, dintr-un total de 4.197 MW) era localizata 5 tari, respectiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia si Romania.

„Ritmul de dezvoltare al energiei eoliene din noile state membre UE prezinta mari disparitati. In timp ce Malta, Slovenia si Slovacia nu au instalat nici un fel de capacitati eoliene in intervalul 2005 – 2011, cresterile consemnate de sectoarele eoliene din Bulgaria si Romania au fost uriase”, se subliniaza in raport.

Astfel, cea mai mare crestere medie anuala, in intervalul mentionat, a fost cea consemnata in Romania, de aproape 200%. Pe locul doi, la mare distanta, s-a clasat Bulgaria, cu un ritm mediu anual de crestere de 59%.

Pe de alta parte, desi bancile comerciale din regiune enumera Romania, alaturi de Turcia si Polonia, drept cele mai promitatoare state pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliana, in raport se mentioneaza ca cel mai mare risc pentru bancile care isi propun sa finanteze astfel de proiecte este lipsa capacitatii de integrare in sistemele energetice nationale a resurselor eoliene active.

„De exemplu, in Romania si Bulgaria, numarul de contracte de conectare la retea semnate de facilitatile eoliene este semnificativ mai mare decat capacitatea disponibila de preluare”, se subliniaza in raportul EWEA.

Probleme cu protectia mediului si cu bancile

Cei de la EWEA arata ca 18% din teritoriul Romaniei este considerat arie protejata prin programul Natura 2000, iar o proportie semnificativa din aceste suprafete protejate sunt localizate in Dobrogea si Banat, regiunile cu cel mai mare potential eolian din Romania.

„Desi dezvoltatorii de proiecte eoliene nu sunt automat exclusi de catre programul Natura 2000, ei sunt supusi unor evaluari suplimentare de impact asupra mediului, care pot avea ca rezultat respingerea proiectelor”, se spune in raport.

Raportul explica ca solicitarile de autorizare de mediu pentru zone protejate prin programul Natura 2000 sunt supuse mai intai unei evaluari preliminare, menite sa decida daca potentialele lor efecte asupra mediului necesita investigatii mai aprofundate. Proiectele al caror impact de mediu este considerat neglijabil primesc autorizatie de mediu, in timp ce celelalte sunt supuse unei a doua evaluari, in urma careia autorizarea este acordata, respinsa sau se cer masuri suplimentare de limitare a impactului de mediu.

In raport se mai mentioneaza ca, desi un numar de banci locale si internationale dau credite pentru dezvoltarea de proiecte eoliene, aceste proiecte sunt supuse unor criterii de eligibilitate si de finantare mai aspre, din cauza incertitudinilor mari cu privire la cash-flow. Aceste incertitudini se explica prin faptul ca bancile nu au suficient de multe date istorice la dispozitie pentru a identifica si evalua multumitor riscul de piata pe acest segment in Romania. 

Cele mai mari obstacole: infrastructura, legislatia, birocratia si forta de munca

Principala bariera in calea dezvoltarii industriei eoliene din Romania este starea infrastructurii de retea, care pare a fi limitata in raport cu cererea tot mai mare de permise de conectare din partea facilitatilor eoliene.

„Transportatorul de stat, Transelectrica, considera ca, in conditiile actuale, reteaua poate gestiona doar circa 2,5 pana 3 GW de capacitate instalata eoliana. Cu toate acestea, la nivelul lunii septembrie 2012, fusesera deja semnate permise tehnice de conectare pentru o capacitate totala de 8,8 GW, pe langa contracte de conectare pentru capacitati de peste 14 GW”, se afirma in raportul EWEA.

In plus, se mentioneaza in raport, cadrul legislativ romanesc este caracterizat de impredictibilitate.

„Legile legate de energia eoliana si de sectoarele industriale asociate acesteia lasa loc de interpretari in privinta unor chestiuni cum ar fi aplicabilitatea taxelor pe proprietate, tratamentul activelor din punct de vedere al deprecierii, precum si managementul vanzarii concesionarii si inchirierii de terenuri de catre autoritatile publice”, noteaza autorii raportului.

Mai mult, aplicarea legii este extrem de lenta, cadrul legislativ si birocratic local suferind din cauza migratiei expertilor in domeniu din sectorul public catre cel privat, pentru salarii mai bune, ceea ce pune probleme investitorilor.

Nu in ultimul rand, birocratia este foarte stufoasa, un proiect eolian putand avea nevoie de nu mai putin de 85 de permise si aprobari, se mai spune in raport.

„Dat fiind ca industria eoliana romaneasca s-a dezvoltat numai in ultimii ani, investitorii nu au la dispozitie capacitati si resurse locale la acelasi nivel cu cel de pe pietele dezvoltate. In plus, programele universitatilor nu ofera studentilor din domeniu cele mai noi cunostinte si competente legate de energia eoliana. Lipsa de experienta in fabricarea si operarea de turbine eoliene, precum si numarul limitat de specialisti, face ca dezvoltatorii sa fie nevoiti sa foloseasca experti straini in fazele finale de constructie a fermelor eoliene, caracterizate de o valoare adaugata mare. In multe cazuri, investitorii trebuie sa ofere ei insisi cursuri de instruire si calificare personalului local, ceea ce reprezinta o investitie financiara si de timp semnificativa”, se spune in raport.

Revista presei energetice autohtone

O procedura de lucru a Transelectrica, avizata de Agentia de Reglementare in Energie, da o lovitura industriei eoliene locale, sustine Economica.net. Firmele care activeaza in domeniu nu vor mai beneficia de prevederea preluarii cu prioritate a intregii cantitati de energie pe care o produc in turbinele proprii, ci doar a acelei cantitati notificate care asigura functionarea echilibrata a Sistemului Energetic National. Mai exact, in zilele in care productia de energie eoliana este mare iar consumul scazut, producatorilor li se vor prelua doar transe de pana la 20% din productia suplimentar inregistrata peste notificare pentru a nu destabiliza ceilalti producatori termo, hidro si nuclear, dupa cum explica Octavian Lohan, directorul SEN si unul dintre semnatarii procedurii, citat de Economica.net.

Tot Economica.net da o veste buna romanilor care se tem de Gazprom ca de dracu. Compania nationala petroliera din Azerbaidjan, SOCAR, prezenta deja pe piata romaneasca printr-o retea de benzinarii in nordul Moldovei, intentioneaza sa “vanda cat mai mult gaz cu putinta” tarilor din zona balcanica.
“Aceasta este o prioritate pentru SOCAR-sa vindem cat de mult gaz se poate in tarile din zona balcanica” a spus vicepresedintele companiei, Elshad Nasirov. De ce aici? Sunt doua motive, dupa cum spune oficialul companiei azere. “In primul rand pentru ca aceste tari si-au manifestat dorinta sa cumpere gaz. In al doilea rand, pentru orice producator de gaz, o tara sau o companie situate mai aproape de zona de productie pot fi cumparatori privilegiati, date fiind costurile de transport mai mici” a spus Nasirov.

Ziarul Financiar ne anunta ca InterAgro vrea sa vanda energie in valoare de 3,5 milioane de euro pe bursa de marfuri. Grupul InterAgro, un business de 700 milioane de euro in 2011, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, a iesit in premiera pe bursa de energie OPCOM in calitate de vanzator, la o luna dupa finalizarea investitiei de 21 de milioane de euro intr-o centrala de cogenerare (care produce energie electrica si termica) la Turnu Magurele.

Mediafax ne prezinta neregulile descoperite de Curtea de Conturi la companiile din domeniu. Fostul complex energetic Turceni a diminuat in 2011 cu peste 1 milion de lei impozitul pe profit pe care il datora bugetului de stat, ca urmare a "majorarii nejustificate" a cheltuielilor de exploatare cu peste 6,5 milioane lei. Iar fosta Societate Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a finantat nelegal, cu 8,8 milioane de lei, doua cluburi sportive care nu se aflau in administrarea companiei, Pandurii Targu Jiu si Energia Rovinari, si fara a avea prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli fonduri in acest scop.

In interiorul unui BMW albastru-inchis, un antreprenor sicilian se straduie cum poate mai bine sa „vanda” o idee noua de afaceri unui cap mafiot. Industria energiei regenerabile, aflata in plin avant in Italia, va transforma vantul si soarele in aur, asigurand viitorul Terrei, dar si pe cel al Cosa Nostra, spune acesta.

„Unchiule Vincenzo, de dragul copiilor nostri, te rog, energia regenerabila e importanta. E o afacere din care putem trai”, i-ar fi spus omul de afaceri Angelo Salvatore presupusului sef al clanului mafiot sicilian Gimbellina, Vincenzo Funari, 79 de ani, potrivit stenogramei convorbirii lor telefonice inregistrate de Politie, scrie The Washington Post. 

Iar daca e sa ne luam dupa procurorii italieni, mafiotii chiar au trait bine o vreme de pe urma energiei verzi. Luna trecuta, fortele de ordine au declansat o actiune masiva de-a lungul Siciliei menita sa scoata la lumina implicarea crimei organizate italiene, aflata in plin proces de modernizare, in sectorul energiei regenerabile.

„Scenariul acestei actiuni pare luat jumatate din serialul <Clanul Soprano>, jumatate din documentarul <Un adevar incomod>”, comenteaza cei de la The Washington Post.

„Eco-coruptie”

Dezvaluirea legaturilor dintre Mafia si sectorul aflat in plin avant al energiei solare si eoliene pune din nou in discutie rolul subventiilor guvernamentale destinate, in principiu, dezvoltarii unui sector energetic mai prietenos pentru mediu. Asta in conditiile in care criticii sustin ca sumele uriase acordate drept ajutoare de stat au generat profituri excesive pentru companii si au incurajat raspandirea pe scara masiva a fraudelor.

Astfel, compania chineza Suntech, cel mai mare producator mondial de panouri solare, a declarat luna trecuta ca va fi nevoita sa isi refaca declaratiile privind rezultatele financiare din ultimii doi ani din cauza unor fraude legate de capitalul destinat finantarii deschiderii de noi fabrici in Italia.

Cazuri de „eco-coruptie” au fost semnalate si in Spania, unde mai multe companii au fost acuzate ca au beneficiat in mod nemeritat de subventii de la stat pentru proiecte de energie verde.

Pentru ca se bucura in mod natural de mai mult soare si vant decat orice alta regiune a Italiei, Sicilia a devenit unul dintre cele mai „fierbinti” centre ale industriei energiei regenerabile din Europa in ultimii 10 ani. Subventiile anuale de miliarde de euro acordate de guvernul de la Roma pentru proiecte solare si eoliene a majorat exponential profitabilitatea acestora, fapt care nu a trecut neobservat de catre Mafia siciliana.

Mafia invata din mers

Circa o treime dintre cele 30 de ferme eoliene de pe insula, precum si cateva facilitati de energie solara, au fost confiscate de autoritati. Oficialitatile au pus sechestru pe active de peste 2 miliarde de dolari si au arestat mai multe duzini de presupusi sefi mafioti, consilieri locali corupti si afaceristi avand legaturi cu crima organizata.

In prezent, procurorii italieni investigheaza posibila implicare a Mafiei in proiecte de energie regenerabila si in Sardinia sau Apulia.

„Cosa Nostra se adapteaza, acumuland tot mai multa cunoastere avansata in domenii noi, cum ar fi energia regenerabila, care a devenit mult mai profitabila ca urmare a subventiilor de la stat. Acest lucru arunca o umbra nedorita asupra industriei de profil”, spune Teresa Maria Principato, procuror-sef adjunct la divizia anti-Mafia a Parchetului din Palermo, pe peretii sediului caruia troneaza portrete de judecatori asasinati de mafioti.

Acest lucru este de natura sa compromita un sector economic, cel al energiei verzi, care este vazut de multi ca un unic motor de crestere intr-o tara aflata inca in recesiune si confruntata cu problemele crizei datoriilor suverane din zona euro.

Crima organizata inhiba investitiile private

Statele din sudul Europei au nevoie de investitii pentru a recupera decalajele fata de cele din nord, cum ar fi Germania, insa cel mai mare obstacol pentru acestea este coruptia, care inhiba implicarea investitorilor si distorsioneaza pietele.

Investitiile straine directe au stagnat in cel mai bun caz in Italia si Grecia, doua tari aflate in”epicentrul” crizei datoriilor suverane si cotate totodata, de Transparency International, ca cele mai corupte economii ale zonei euro. Italia a beneficiat de investitii straine directe de doar 87 miliarde dolari in intervalul 2007 – iunie 2012, fata de cele 183 miliarde dolari care au intrat in aceeasi perioada in Olanda, 289 in Franta si 502 in Marea Britanie.

„Mafia contamineaza economia implicandu-se tot mai mult in afaceri legitime, facand ca pietele sa fie mai putin transparente si corupand functionari de stat. Laolalta cu evaziunea fiscala, coruptia este cel mai mare obstacol pentru economia italiana”, spune Michele Polo, profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano.

Procurorii italieni se confrunta cu o explozie a activitatilor ilicite ale Mafiei, care implica si coruperea oficialilor de stat. In octombrie 2012, intregul consiliu local din Reggiu Calabria a fost suspendat din functii, consilierii fiind acuzati de legaturi cu organizatia criminala ’Ndrangheta.

Care e „reteta” afacerii

In Sicilia, gradul de implicare al Mafiei in energia verde a iesit treptat la iveala, primele arestari fiind operate in 2010. Dupa ce au adunat o noua serie de probe, prin retele de informatori si inregistrari de convorbiri telefonice, autoritatile au declansat al doilea val de arestari luna trecuta.

Printre noii acuzati se numara Salvatore, proprietarul de firma de constructii care a fost inregistrat in 2007 vorbind cu seful mafiot Funari despre un parteneriat in sectorul energiei regenerabile. Aflati in arest, ambii au negat invinuirile care li s-au adus.

Potrivit documentelor instantelor de judecata, stenogramelor de inregistrari telefonice si declaratiilor oficialilor la curent cu ancheta, implicarea mafiei in energia verde are o „reteta” destul de clasica. Familiile mafiote identifica terenuri potrivite pentru proiecte de energie eoliana sau solara, santajandu-i uneori pe proprietari sa vanda sau sa incheie contracte de concesiune pe perioade lungi.

Ulterior, functionari locali corupti sunt platiti pentru a grabi acordarea autorizatiilor necesare, proces care, in mod normal, poate dura intre 3 si 6 ani, si pentru a „inchide” ochii la lipsurile sau elementele ilegale ale documentatiei de autorizare. Dupa primirea tuturor aprobarilor, mafiotii abordeaza potentiali investitori straini, atrasi de generozitatea subventiilor oferite de guvernul italian pentru proiecte de energie verde.

Afaceristii cinstiti sunt alungati

Unii dintre acesti investitori straini sustin ca nu stiau despre ilegalitatile in care se bagau. „Altii insa doar nu vroiau sa stie”, spune un oficial la curent cu cazul.

Pe de alta parte, implicarea Mafiei i-a determinat pe multi investitori de buna credinta sa fie reticenti fata de sectorul regenerabil din Sicilia. Experienta lui Salvatore Moncada, un antreprenor local care intentiona sa puna pe picioare in mod legal proiecte de energie regenerabila, a devenit o adevarata „invatatura de minte” pentru potentialii investitori.

Moncada a declarat, pentru ziarul american, ca a intrat in acest sector spre sfarsitul anilor ’90 si a ajuns sa detina 6 ferme eoliene, 10 parcuri solare si o fabrica de panouri fotovoltaice. Insa a devenit tinta mafiotilor dupa ce a rezistat incercarilor acestora de a-i controla afacerile, refuzand sa lucreze cu firmele acestora si sa plateasca „taxa de protectie traditionala”, de 2% din profit.

In 2007 i-a fost incendiata una din fermele eoliene, pagubele ridicandu-se la 4 milioane de dolari. In 2009, clanul mafiot Terasi a incercat sa blocheze dezvoltarea de catre Moncada a unei noi ferme eoliene, pretinzand ca terenul ii apartine. Scandalul s-a terminat cu 14 arestari, insa Moncada si familia sa au fost nevoiti sa traiasca timp de doi ani de zile sub protectia Politiei. In cele din urma, a renuntat cu totul, si-a lichidat afacerile din Italia si a plecat sa investeasca in regenerabile in SUA, America de Sud si Africa de Nord.

„E extrem de greu sa faci afaceri in Sicilia, si nu doar din cauza infiltrarii crimei organizate, cat mai ales din cauza birocratiei corupte”, conchide Moncada.

Pe propria raspundere ca nu sunt mafiot!

Infiltrarea Mafiei siciliene in afaceri legitime merge dincolo de sectorul energiei regenerabile. In 2008, o ancheta a dezvaluit ca cel mai mare lant de supermarketuri de pe insula nu era decat o „masina de spalat” bani proveniti din activitati ilegale ale Mafiei. Fostul guvernator al Siciliei, Raffaele, Lombardo, a demisionat din functie in iulie anul trecut, dupa ce a fost acuzat de legaturi cu Mafia. Predecesorul sau, Salvatore „Toto” Cuffaro, executa in prezent o sentinta penala de 7 ani de inchisoare pentru implicare in crima organizata.

Italia este in plin proces de reducere a subventiilor pentru proiectele de energie regenerabila, motivele invocate fiind dimensiunile deficitului bugetar si imensa datorie publica. Totodata, a fost declansat un program national prin care dezvoltatorii de proiecte regenerabile care vor subventii din bani publici trebuie sa semneze declaratii pe proprie raspundere ca nu au legaturi cu crima organizata.

In Sicilia, care din noiembrie 2012 are un nou guvern local, venit la putere pe o platforma electorala anti-Mafia, lucrarile de constructie la cele mai multe din proiectele de energie verde aflate in dezvoltare au fost intrerupte. Noul executiv cauta metode pentru a se asigura ca Mafia nu va mai putea sa se implice in aceasta industrie, inainte de a permite reluarea proiectelor.

„Crimei organizate i s-a permis sa faca afaceri in sectorul energiei regenerabile. In acest fel, am pierdut o oportunitate vitala de dezvoltare, iar regiunea intreaga a pierdut sansa de a profita de acest lucru”, spune noul ministru al Energiei din Sicilia, Nicolo Marino.